CONSILIUL EUROPEI

Ideea unei Europe unite a fost des amintita in istoria vremii si au existat numeroase incercari de a crea o Europa Unita. La sfarsitul celui de- al doilea carnagiu planetar s-a facut puternic simtita, la dimensiunea intregului continent, vointa popoarelor europene de pace , unitate, cooperare si intelegere. Perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial a marcat trecerea de la proiecte la realizarea efectiva a ideii de uniune europeana. Dar pana la realizarea efectiva a acestuia au fost necesara parcurgerea unor etape preliminare1. O prima etapa o constituie relansarea ideilor uniunii europene in contextul situatiei postbelice. In acest sens este de mentionat declaratia lui Winston Chrchill, din 19 decembrie 1946, la Universitatea din Zurich, care a reiterat ideea unitatii europene prin crearea unei Uniuni a Statelor Europene si organizarea unui congres in acest scop si care a condus la formarea unor miscari avand acest obiectiv, ca de exemplu: Uniunea Europeana a Federalistilor, Miscara Socialista pentru Statele Unite Europene, Uniunea Parlamentara Europeana, Noile Echipe Internationale etc. Uniunea Europeana a Federalistilor a organizat intre 27-31 august 1947 Congresul de la Montreux, in timpul caruia s-a adoptat proiectul Statelor Federale ale Europei, si care a fost un preludiu al organizarii Congresului de la Haga din anul urmator. La congresul de la Montreux s-au propus participantilor spre analiza sase principii pe baza carora sa se fondeze viitoarea federatie2: - renuntarea la orice principii hegemoniste ( de genul celor sustinute de Napoleon si Hitler); - renuntarea la orice spirit de sistem ( sa se tina seama de coexistenta realitatilor concrete si heterogene,de natiuni, regiuni economice, traditii politice); - federalismul nu trebuie sa se confrunte cu problema minoritatilor3 - federalismul nu are ca scop stergerea diferentelor nationale si cuprinderea tuturor natiunilor intr-un bloc unic, ci dimpotriva, pastrarea propriilor identitati; - federalismul trebuie sa se bazeze pe acceptarea complexitatii 4, fiind contrar simplisimului, care este caracteristic spiritului totalitar; - formarea unei federatii trebuie sa se realizeze pas cu pas si nu pornind de la un centru, sau prin mijloace guvernamentale. Se apreciaza ca necesitatea unei federatii este evidenta, nelipsind decat adoptarea unei carte federale, stabilirea unor organe reprezentative si a unei aprobari nationale, care sa imputerniceasca guvernele in vederea aplicarii acestor idei. Miscarea Socialista pentru Statele Unite Europene si Noile Echipe Internationale au avut ca obiectiv comun alegerea unui organ constituant european si elaborarea unei constitutii federale europene, prin care urma sa se infiinteze o Uniune Pan-Europeana, proiect care urma a fi supus ratificarii parlamentelor statelor participante la aceasta uniune. Acest procedeu a fost acceptat ulterior si a devenit astazi mijlocul prin care tratatele unionale europene intra in vigoare, respectiv, prin exprimara consimtamantului statelor membre. De altfel, Miscarea Socialista pentru Statele Unite Europene, alaturi de sindicatele europene , carora li se vor adauga mai tarziu Miscarea Liberala pentru
1

A se vedea, V. Marcu, Drept Institutional Comunitar, editia a II-a revizuita si adaugita, ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001, p. 23 . 2 Aceste propuneri au fost facute de Denis de Rougemont. 3 Se da exemplul Elvetiei, unde problema existentei populatiei germanice, franceze si italiana nu tine seama de numarul locuitorilor si de suprafata tarii ocupata de acestia. 4 De exemplu, situatia Elvetiei, unde coexista o diversitate de organisme si grupuri politice, administrative, lingvistice, culturale, religioase, etc. , si care se accepta reciproc.

Europa Unita, constituie embrionul formarii uniunii europene, pe care de altfel s-a bazat si proiectul de uniune europeana a lui Spinelli. Avand in vedere multitudinea miscarilor europene in favoarea uniunii, aparea ca o problema esential doar coordonara lor pentru a se realiza aceasta idee. Pornind de la aceste doua initiative independente una federalista si una unionista, in decembrie 1947 s-a constituit Comitetul International de Coordonare a Miscarilor pentru Unitatea Europeana, care a tinut mai multe congrese, intre care trebuie remarcat Congresul de la Haga, desfasurat intre 7-10 mai 1948, care a initiat si constituirea Consiliului Europei. Acest Congres a avut la baza o actiune de coordonare a miscarilor pentru o Europa unita, concretizata in trei comisii: politica, economica si culturala, precum si pe unele comitete nationale care aveau sarcina de a desemna delegatii nationali care urmau sa colaboreze in vederea initierii unei astfel de uniuni, respectiv: parlamentari, partide politice, organizatii sindicale si profesionale, biserici, organizatii ale femeilor, organizatii univesitare, intelectuale si artistice. Dezbaterile au fost marcate de conflicte intre tendintele unioniste si cele federale, printre adeptii conceptiilor unioniste situandu-se Marea Britanie, care nu a incetat ulterior sa fie promotoarea ideii respectarii integrale a suveranitatii statale. De asemenea au existat divergente intre federalisti in ceea ce priveste metodele de punere in aplicare. In ciuda divergentelor de opinii exprimate cu aceasta ocazie, Congresul de la Haga a avut un rol important in impulsionarea ideii de unitate europeana, prin definirea unui program de actiune globala pentru o Europa unita si prin faptul ca a dat nastere unei Miscari Europene si care a fost la originea creerii Centrului European de Cultura, a Colegiului Europei a Consiliului Europei si pentru ca in final a contribuit la crearea Comunitatilor Europene. De asemenea ca urmare a Congresului de la Haga, Comitetul International pentru Coordonarea Miscarilor pentru Unitate Europeana s-a transformat in Miscarea Europeana, avand ca presedinti de onoare pe W. Churchill, De Gasperi, Coudenhove- Kalergi, H. Spaak, K. Adenauer, R. Schuman.