DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE AL STAIUNII ARIEENI

CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................................ CAPITOLUL I : PREZENTAREA GENERAL A STAIUNII .................................... 1.1. Aezare geografic ....................................................... 1.2. Ci de acces .................................... 1.3. Scurt istoric ................................................................................................. CAPITOLUL II : POTENIALUL TURISTIC AL STAIUNII .......................... 2.1. Resurse turistice naturale .............................................................................. 2.2. Resurse turistice antropice .................................................................... 2.3. Trasee turistice n zon ........................................................................ CAPITOLUL III : BAZA TEHNICO MATERIAL A TURISMULUI ......................... 3.1. Uniti de cazare ...................................................... 3.2. Uniti de alimentaie public ............................................................. 3.3. Uniti i instalaii de agrement ............................................................ 3.4. Uniti i instalaii de tratament ........................................................... CAPITOLUL IV : CIRCULAIA TURISTIC N STAIUNE ............................................

CAPITOLUL V : DETERMINAREA GRADULUI DE ATRACTIVITATE ....................

CONCLUZII ...........................................

BIBLIOGRAFIE .................................................

INTRODUCERE

Staiunea Arieseni se afla la granita dintre judetele Alba si Bihor, la o altitudine de 950 m, reprezentand un punct de plecare in traseele de escalada si drumetie din Muntii Apuseni. Pe timp de iarna, aceste locuri sunt asaltate de turisti din judetele nvecinate si din toat tara, de fapt, care vin aici pentru practicarea sporturilor de iarna, pentru partia de schi Vartop Arieseni, pentru relaxare si pentru peisajele calde ale Apusenilor. Durata medie a sezonului de schi n aceasta regiune se intinde din luna decembrie pan in martie/aprilie. Cea mai renumita partie de schi din aceasta zona este partia de schi Vartop, foarte bine ngrijita si dotata cu teleschi i utilaje de intreinere a zapezii. Lungimea totala a partiei este de 1 000 de metri, cu o diferenta de altitudine de 200 m, grad de dificultate mediu, beneficiind i de instalatie de nocturna. Daca nu aveti echipament pentru schi sau pentru alte sporturi de zapada, nu va faceti nici o problema, pentru ca si localnicii, si comerciantii va pot inchiria astfel de echipamente la preuri nu foarte mari. De exemplu, saniuta se inchiriaza cu 100.000 de lei pe zi, schiurile cu 200.000 de lei, iar teleschiul costa 50.000 de lei pentru adulti si 30 000 de lei pentru copii. Partia Vartop este n proprietatea Primariei Arieseni, doar terenul de sub stalpii de teleschi este concesionat, nsa autoritatile locale intentioneaza ca in viitorul apropiat sa mai amenajeze inca patru partii. Consiliul Local Arieseni va concesiona 50 de hectare de teren investitorilor care intentioneaz sa construiasca hoteluri si vile in apropierea partiei de schi Varop Arieseni. Partia de schi Vartop este asaltata de schiori mai ales la sfarsit de saptamana, atunci cand funcioneaza si instalatia de nocturna, adica vinerea si sambata intre orele 18,00 si 20,30. Accesul cu sanii nu este permis pe partie, pentru ele fiind amenajata o panta mai mica. Intreaga zona este deosebit de atragatoare, numeroase obiective interesante ateptandu-si vizitatorii. Un loc care nu trebuie ratat este Ghetarul de la Scarisoara, fenomen carstic unic in Romania, situat la o distanta de numai 15 km de Arieseni. Alte repere importante sunt Pestera Poarta lui Ionele, Pestera Portile Bihorului, Groapa Ruginoasa, si acesta este un fenomen carstic deosebit pentru tara noastr, Pestera Ursilor sau Casa memoriala Avram Iancu. De asemenea, se pot vizita manastirile Lupsa si Posada, iar pe timpul verii puteti face o excursie inedita la Targul de fete de pe Muntele Gaina.

CAPITOLUL I : PREZENTAREA GENERAL A STAIUNII Staiunea Arieeni este o staiune montan, de interes general, cu funcionare permanent, situat n judeul Alba. 1.1. Aezare geografic Staiunea Arieseni este situata in extremitatea nord-estica a judetului Alba, la izvoarele Ariesului Mare, la 120 km de municipiul Alba Iulia - resedinta de judet - si la 40 km de cel mai apropiat oras - Campeni. Zona reprezinta centrul unui cerc ce cuprinde la extremitatea sa orasele Cluj Napoca la 141 km, Oradea la 130 km, Arad la 182 km, Deva la 133 km si Alba Iulia la 120 km constituind astfel o atractie aproximativ egala a turistilor din aceste zone. Comuna Arieeni insumeaza o suprafata de 3322 hectare si o populatie de circa 1909 locuitori, caracterizandu-se printr-o densitate medie de 467,6 locuitori/km2. Populatia este repartizata in 18 sate. 1.2. Ci de acces

Rutiere: DN75 fie de la Turda (Judetul Cluj) fie de la Stei (Judetul Bihor). Feroviare : Arieeni este situat departe de liniile feroviare in inima Munilor Apuseni ca atare singurele gari apropiate sunt cele de la tei, Alba Iulia sau Cmpia Turzii de unde va trebui sa parcurgeti o distanta relativ mare cu mijloace auto. Aeriene: Prin aeroportul Cluj Napoca sau Oradea si de acolo cu mijloace auto pana in Arieeni.

1.3. Scurt istoric Prima dat, satul Arieeni a fost atestat istoric n 1909, sub numele de Lpu, satul a fcut parte iniial din fosta comun Rul Mare (azi Albac). Pn n 1924 localitatea Arieeni, mpreun cu Grda de Sus i Scrioara, formau o singura comun, purtnd numele Scrioara. Dezvoltarea ei se datoreaz migraiei populaiei din zonele joase spre locurile mai nalte, libere, n cutarea punilor montane. n perioada comunist, n Arieeni se organizau expediii ale Cuteztorilor i funciona o prtie fr instalaie de transport. Ca i destinaie turistic, n aceast perioad a nceput s fie vizitat Arieeniul pentru apropierea de Platoul Padi, Peterea Scrioara (cel mai mare ghear de peter din Romnia), Vrful Bihor (1849, cel mai nalt din Munii Apuseni). n perioada de dup 1989, cumuna Arieeni a nceput s fie vizitat de tot mai mult lume, devenind o destinaie constant pentru vacane. Dei numrul de pensiuni i de case de vacan a crescut n ultimii 10 ani, zona nc pstreaz o naturalee i un arm slbatic specific Munilor Apuseni. Ca i n celelalte localiti din ara Moilor, personalitile istorice de vaz care guverneaz memoria locurilor sunt: Avram Iancu, Horea Cloca i Crian i ali haiduci sau eroi populari, unul dintre ei avnd chiar i o peter unde se spune c se ascundea de poter, Ionele, haiducul care se retrgea n Petera Poarta lui Ionele, unde se spune c n-ar fi fost prins niciodat, dac nu ar fi fost trdat i ncolit.

CAPITOLUL II : POTENIALUL TURISTIC AL STAIUNII

2.1. Resurse turistice naturale Comuna Arieeni se afl n Muntii Bihor la o altitudine de 800-1000 m, pe Valea Arieului Mare n depresiunea Arieeni. Localitatea din ara Moilor este menionat documentar pentru prima dat n anul 1909. n zilele noastre are 1860 de locuitori i este o staiune n formare datorit numrului mare de oameni ce o aleg ca destinaie de vacan n sezonul rece. Acest lucru se datoreaz condiiilor propice practicrii sporturilor de iarn, existand n apropiere prtii de schi precum cea din pasul Vrtop. Zona Munilor Apuseni prezint cele mai multe fenomene carstice de pe teritoriul Romniei: gheari ce i pstrez gheaa pn n mijlocul verii (Ghearul de la Vrtop) sau chiar de la un an la altul (Ghearul Scrioara); n unele peteri se ntalnesc lacuri i cascade subterane, alturi binenteles de elementele specifice peterilor: stalagmite, stalactite, curgeri parietale etc. Toate acestea sculptate cu miestrie i rbdare de ctre arhitectul Ap n chipuri i forme spectaculoase!

MUNII PADI-SCRIOARA-BIHARIA n partea de nord a Munilor Bihor (pe care-i numim Munii Padi-Scrioara) rurile principale, cele cu direcie vestic, spre Depresiunea Beiuului, sunt: Criul Biei, care atinge 21 km lungime i are o suprafa bazinal de 92 kmp, respectiv un debit de circa 1 mc/s; Criul Pietros ce msoar 31 km i o suprafa de 226 kmp iar debitul la Pietroasa atinge 4,15 mc/s. Cu scurgere spre est se remarc Someul Cald care are o lungime de 66,5 km pn la confluena cu Someul Rece, o supra de 449 kmp i un debit de 7,74 mc/s. Someul Cald primete ca afluent pe Btrna (6 km lungime i 36 kmp suprafa) i pe Valea Beliului, ce atinge 21 km lungime, 121 kmp i 2,32 mc/s debitul.

Tot cu scurgere estic este Arieul Mare care ajunge la valorile de 43 km lungime, i o suprafa de 413 kmp, cu un debit de aproape 11,7 mc/s la Cmpeni (prin unirea cu Arieul Mic). Afluenii Arieului Mare sunt: Coble (8 km lungime, 28 km suprafa), Grda (16 km lungime i 75 kmp) i Albac (cu 18 km lungime i aproape 6 mc/s la Albac, dup unirea cu Arieul Mare). Dintre lacuri, menionm lacurile carstice din Platoul Padi (Vroaia i Negru) i pe cele de acumulare de pe Someul Cald-Beli, Lacul Beli-Fntnele. Din Munii Bihariei izvorte Criul Negru sub numele de Poiana Criului, deoarece traverseaz localitatea Poiana Criului. Spre nord-est, adic spre Arieul Mare, se scurg vile Ghizghiei i Galbena, pe ultima formndu-se cascada Vrciorog. Pe culmea masivului se gsete un lac nival (Tu Mare) la altitudinea de cca 1 500 m, de o deosebit frumusee.

Clima Valorile medii anuale oscileaz ntre 2-6 grade C, cobornd la sub 2 grade C la cele mai mari altitudini (ex. la Vldeasa i Cucurbta Mare, valorile ajung la 1,2 grade C). La Stna de Vale, staiune cuibrit ntr-un bazinet, media anual este de 4,1 grade C. Media lunii ianuarie este de -5,9 grade C la Stna de Vale i de 6,6 grade C la Vldeasa (dar la Vldeasa luna cea mai rece este februarie, cu valoarea de -7,2 grade C) iar luna cea mai cald pentru Stna de Vale este iulie cu 13,1 grade C dar pentru Vldeasa, luna cea mai cald este august cu 9,5 grade C. Fiind muni mai nali dect Munii Pdurea Craiului, Munii Bihor-Vldeasa primesc cantiti mai nsemnate de precipitaii ce oscileaz n jurul valorii de 1 600 mm/an (la Stna de Vale valorile sunt n jur de 1 800 mm/an). Pe marginea munilor valorile scad la circa 1 000 mm/an iar la contactul cu depresiunea la circa 900 mm/an (ex. la Budureasa).

Iarna se nregistreaz precipitaii solide ncepnd din noiembrie (uneori din octombrie) i in pn n luna mai, grosimea zpezii depind un metru, ajungnd la 2-3 m n anumite condiii, ca n bazinetul depresionar Stna de Vale, n platoul carstic Padi etc.