TIPURI I REGULI DE SERVIRE N UNITILE DE RESTAURAIE

Intreaga atmosfer i toate aciunile ce se intreprind n cadrul unei uniti de restauraie trebuie s se incadreze in reguli de etic i norme bine definite i respectate cu strictee. Pe lang operaiile tehnice ce se efectueaz de personalul din uniti pan la inceperea activitii de servire propriu-zise, artate, se desprind operaii ce se realizeaz pe tot parcursul programului de funcionare al fiecrei uniti cuprinse in urmtoarele grupe: primirea consumatorilor, prezentarea preparatelor i buturilor, primirea comenzilor de la consumatori, transmiterea comenzilor la secii, aducerea preparatelor i buturilor de la secii, servirea preparatelor i buturilor, debarasarea meselor, ntocmirea i prezentarea notei de plat, ncasarea banilor desprirea de consumatori. Inainte de a fi prezentat partea tehnic a servirii este necesar s se enumere regulile legate de comportarea persoanelor i a celor de protocol pe toat perioada de funcionare a unitii. Principalele reguli de servire i de protocol Din momentul cand consumatorii incep s intre in salon i in timpul serviciului, personalul inceteaz orice fel de discuie, glume sau certuri. Dac membrii colectivului au de comunicat anumite probleme in legtur cu serviciul, trebuie s vorbeasc incet. Ordinele se dau discret, fr s fie observate de consumatori, folosindu-se mai mult un gest, un semn, o privire, pentru ca persoana care-l primete s tie despre ce este vorba. Orice observaie se face in oficiu, fr s se aud in salon. Se evit gesturile ample, vizibile i repetate, deoarece produc ilaritate. In tot ceea ce intreprinde, personalul trebuie s fie politicos, amabil, respectuos.

Primirea consumatorilor n restaurant Consumatorii se primesc, de obicei, de ctre eful de sal (maitre dhotel), iar in lipsa acestuia de ctre chelnerul desemnat prin graficul de lucru sau de cel care este mai liber i se gsete in imediata apropiere a intrrii in salon. Primirea se face la intrarea in salon, printr-un salut reverenios, capul inclinandu-se puin in jos, cu faa vesel i primitoare, cu privirea spre consumator, adresandu-i-se dup cum este cazul, cu bun dimineaa, bun ziua, bun seara sau bine ai venit. In cazul in care se cunoate numele clientului, acesta poate fi adugat la salut, Dup cum este cunoscut, in salon prima intr persoana de sex masculin (de obicei, cel care invit sau conduce grupul de persoane), care face loc s intre persoanele de sex feminin i celelalte persoane. In momentul sosirii, lucrtorul care primete alege masa cea mai potrivit, inand seama de numrul persoanelor din grup, caracteristicile clienilor i gradul de incadrare al cheltuielilor. Caracteristicile consumatorilor impune urmtoarele: repede, pentru turitii strini, mesele servite de ctre chelnerii care cunosc limba respectiv, pentru cei anunai, mesele rezervate. Conducerea la mas se face mergandu-se inaintea grupului, intors puin spre dreapta i artand, din cand in cand, culoarul dintre mese pe care trebuie mers. In cazul in care consumatorii ii aleg alt mas, se face loc ca acetia s treac inainte, insoitorul mergand in urma lor. La mas, grupul de persoane este intampinat de chelnerul care rspunde de servirea mesei respective, acesta salutandu-i. Apoi, ajut persoanele s se aeze pe scaune, prin prinderea cu ambele maini a sptarului scaunului i tragerea puin inapoi, pentru a face loc s treac persoana respectiv printre scaun i mas, iar in momentul in care se aeaz se va impinge uor scaunul inainte. Oferirea scaunului se face in urmtoarea ordine: femei mai in varst, brbai in varst, femei mai tinere, brbai mai tineri, copii i apoi adolescenii. Copiii pot fi ajutai s se aeze i mai inainte, dac prinii indic acest lucru sau dac acetia sunt nerbdtori. Pe scaunele oferite copiilor se poate aeza cate o pern, pentru ca acetia s ajung la nivelul blatului mesei. pentru cei in varst se ofer mese mai indeprtate de sursele de zgomot i ferite de curent, pentru cei tineri in apropierea ringului de dans, pentru cei grbii, lang ua de la intrare sau ua oficiului, deoarece trebuie s fie servii mai

Cand numrul de persoane care compun grupul este mai mare decat numrul de locuri la mas, eful de sal care a condus grupul, impreun cu chelnerul din raionul respectiv incep s ia msuri pentru adugarea de scaune i mese. In anotimpurile reci, cand consumatorii au intrat in salon imbrcai cu haine groase datorit aglomeraiei la garderob, sau pentru c unitatea nu are garderob, eful de sal i chelnerul se ofer, in ordinea indicat mai sus, s ajute la dezbrcarea acestora. Hainele sunt duse cu mult atenie la garderob sau cuierele din salon, fr s se ifoneze sau s se piard din accesorii (fular, mnui, cciuli, plrii etc.). De la garderob se aduce fia i se inmaneaz persoanei care conduce grupul. Prezentarea preparatelor i a buturilor. Cunoaterea detaliat, de ctre consumatori, a ansamblului de prestri de servicii care le ofer unitile publice de alimentaie, precum i caracteristicile i insuirile preparatelor i buturilor puse la dispoziia lor, contribuie in mare msur la popularizarea activitii unitii, permanentizarea consumatorilor, creterea cifrei de afaceri, obinerea de realizri economico-financiare sporite. In unitile publice de alimentaie, se folosesc diferite forme de prezentare a preparatelor i buturilor: scris, vizual, oral i combinat. Prezentarea scris. Se face cu ajutorul listelor pentru meniuri i buturi#, pliante, fluturai, erveele tiprite etc. Listele pentru meniuri i buturi cuprind totalitatea preparatelor existente in unitate i dau posibilitatea clienilor s-i alctuiasc un meniu dup preferinele i gusturile culinare, avand in vedere mijloacele lor financiare i timpul de care dispun. Prin meniu se inelege totalitatea preparatelor ce se consum la o mas. Meniurile sunt de dou feluri: comandate, cand stabilesc cu anticipaie, a la cartea cand se stabilesc in timpul cand consumatorii se gsesc la mas. La intocmirea meniurilor se va ine seama de urmtoarele considerente: sezonul pentru care se stabilete meniul, incluzandu-se preparatele specifice acestuia. De exemplu: primvara s nu lipseasc din meniu preparatele din carne de miel, cu spanac, stufat, cu verdeuri etc., coloritul preparatelor s fie cat mai variat i mult atrgtor pentru a deschide apetitul consumatorilor. S se stabileasc de preparate numai de aceeai culoare, de exemplu: creier a la grec, blanchet de pasre, budinc, preparate care au aceeai culoare (alb, alb-glbuie etc.), felul mesei care se servete: mic dejun, dejun, cin, banchet, recepie, cocteil etc. Pentru fiecare mas se stabilete un meniu corespunztor,

preferinele i componena grupului de consumatori. In permanen, trebuie s se in seama

de caracteristicile cererii de consum i de structura componenei consumatorilor care servesc masa in unitatea respectiv, durata unei mese, care determin consistena meniului. Cu cat durata este mai mare, cu atat asigurarea unei valori nutritive corespunztoare. Lista pentru meniuri i buturi se intocmete de ctre eful de unitate sau patron impreun cu eful de sal, consultand i efii seciilor productive (buctarul, cofetarul-patiser, carmangierul, barmanul sau bufetiera. Lista pentru meniuri cuprind urmtoarele date: denumirea preparatelor i a buturilor, gramajul sau unitatea de msur, preul unitar calculat la gramajul sau unitatea de msur semntura patronului sau efului de unitate, perioada de timp cat sunt valabile (ziua, pentru micul dejun, dejun, cin) meniul trebuie s fie mai consistent i invers,

respectiv,

Preparatele i buturile sunt trecute in ordinea in care acestea se consum i anume: gustri reci i calde (hors doeuvres), minuturi, preparate lichide calde, preparate din pete, preparate (mancruri) calde, preparate la grtar, garnituri, salate, deserturi (de buctrie, cofetrie, fructe, cafea), buturi alcoolice: aperitive, vinuri, ampanie, coniac, lichioruri, bere, sucuri rcoritoare, ap mineral sau gazoas. Se pot intocmi, separat, listele pentru preparatele i liste pentru buturi. Listele pentru meniuri i buturi sunt de mai multe feluri: dup perioada de timp cat sunt valabile: pentru micul dejun, pentru dejun, pentru cin, zilnice (pentru o singur zi ), periodice (pentru o anumit perioad de timp, un sezon, un trimestru, o lun etc.), ocazionale, valabile pentru o singur mas (aniversarea unui eveniment familial, revelion etc.) dup materialul din care sunt confecionate: simple, confecionate pe o hartie obinuit, copertate cu panz, piele, material plastic, pliante, confecionate in aa fel incat se pot desfura i strange, brour, confecionat din mai multe file. Listele simple i copertate se folosesc pentru meniurile valabile pentru o zi, iar cele pliante i brourile pentru o perioad mai mare de timp, cuprinzand preparate sau buturi ce se gsesc in permanen in unitate, pe toat perioada la care se refer. Acestea sunt confecionate in aa fel incat pot fi adaptate pentru orice situaie, prin adugarea unor date suplimentare (gramajul sau unitatea de

msur i preul de aceast ultim form de prezentare a listei pentru meniuri s se evite, deoarece lipsa unor preparate sau buturi de la vanzare creeaz neancredere in randurile consumatorilor. Lista pentru meniuri se prezint de ctre eful de sal sau chelner i in unele situaii mai deosebite (o mas oficial, clieni cunoscui, permaneni etc.), de ctre eful de unitate, la scurt timp dup ce consumatorii au luat loc la mas. Prezentarea acesteia se face inandu-se pe mana stang, in cazul in care este copertat sau pe farfurie curat, acoperit cui ervet, inut tot in mana stang, dac este simpl. Listele pentru meniuri, pliante sau broate, sunt deschise la pagina unde sunt trecute gustrile. Chelnerul se prezint pe partea stang a clientului cu piciorul stang mai in fa, puin fandat, cu ancrul impturit pe antebra i lista in mana stang. In aceast poziie se st cu rbdare pan ce consumatorul ia lista pentru meniuri sau pan ce ii alege preparatele dorite, alctuind meniul. La alegerea preparatelor un rol important il are i cel care prezint lista. Acesta poate interveni pentru a face recomandri cu privire la unele preparate noi i pentru a informa in mod corect despre calitile nutritive, componena i procesul tehnologic de preparare a acestora. Lista se prezint mai intai celui care conduce masa sau acelei persoane care o solicit. In cazul in care mai multe persoane doresc s consulte lista, li se aduc altele, care se gsesc la consol. Din motive igienice, nu este indicat ca lista s se lase de ctre chelner sau de ctre consumator pe farfuria de pe mas, deoarece, pe de o parte aceasta a trecut in cursul unei zile pe la mai muli consumatori, iar pe de alt parte farfuria poate s aib resturi de la preparatul servit pan in acel moment. Pliantele, fluturaii, erveelele tiprite cuprind date privind denumirea i specificul unitii, adresa, specialitile de preparate i buturile care se ofer, programul de funcionare, mijloacele de transport in comun, cile de acces, serviciile suplimentare oferite clienilor etc. Se inmaneaz consumatorilor de ctre eful de unitate, eful de sal sau chelnerul, sau sunt expuse pe mese ca mijloc de decorare, in cadrul operaiunii de aranjare a meselor. Prezentarea vizual.-se realizeaz prin mai multe mijloace: Cu ajutorul platoului de prezentare. -se face prezentarea vizual pentru unele preparate, de obicei, produse din carne (antricot, file, muchi, cotlet, carnciori, carnai, mititei, crenvurti etc.), sau diferite produse (ficat, rinichi, creier, fudulii etc.), care sunt aranjate cat mai estetic, mai atrgptor i mai apetisant, pe un platou pe care chelnerul il aeaz pe braul i palma stang, peste care a fost aezat ancrul impturit. Se vine pe partea stang a consumatorului intinzandu+se platoul mai in fa, o dat cu fandarea piciorului stang, mana dreapt se ine indoit, la spate. In timp ce se face prezentarea, se dau explicaii complete la eventualele intrebri puse de consumatori. Astfel, se fac recomandri care s ajute la alegerea preparatelor i buturilor, pentru stabilirea unui meniu cat mai corespunztor.

Dup ce consumatorii au luat cunotin de calitatea preparatelor prezentate, chelnerul se retrage cu platoul. In cazul in care consumatorii au solicitat s le fie pregtite unele din produsele prezentate, chelnerul are obligaia s le ia pe acelea de pe platou i s le aduc la secia de producie respectiv (grtar, bufet sau buctrie, dup caz) pentru a le pregti. Expoziia de vanzare constituie un mijloc eficient pentru informarea consumatorilor asupra preparatelor i a buturilor ce se ofer spre consum. Formele de organizare a expoziiilor sunt: combinate, la care se prezint preparatele i buturile, cu preparatele culinare sau produse de cofetriepatiserie, cu buturi alcoolice, vinuri sau sucuri rcoritoare. Se pot organiza expoziii intr-un cadru general, la care particip mai multe intreprinderi, ageni economici, patroni, firme, uniti, sau semiexpoziii in cadrul unei uniti. In cadrul unei expoziii, preparatele sau buturile sunt expuse intr-un loc cat mai accesibil, de preferin la intrarea in salon, aezate in vitrine frigorifice, termice sau neutre, dup caracteristicile preparatelor sau buturilor. Expunerea trebuie s fie cat mai sugestiv, atrgtoare, estetic cu un colorit cat mai variat, respectandu-se normele igienico-sanitare i de pstrare. Fiecare exponat va fi insoit de o etichet de prezentare. Buturile alcoolice i nealcoolice imbuteliate se pot prezenta consumatorilor inainte de a fi servite, astfel: se aeaz ancrul impturit pe palma i antebraul drept iar peste ancr se aaz sticla cu partea de jos in palm, sprijinit de degete i cu gatul inclinat spre cotul mainii. Eticheta de prezentare a coninutului de pe sticl este orientat in fa. Cand se ajunge in dreapta consumatorului care conduce masa, se intinde puin mana in fa, in aaq fel ca sticla cu etichet s fie cat mai aproape de privirea acestuia, iar mana stang se ine indoit, la spate sau pe gatul sticlei, desupra etichetei. La indicaia consumatorului cruia i s-a prezentat sticla sau la cerere, aceasta se prezint i altora de la masa respectiv. Dac se cere s se vad limpezimea buturii, se apuc sticla cu mana dreapt, se intoarce cu gatul in jos i se ridic pan la nivelul ochilor consumatorului respectiv, inandu-se in poziie vertical pan ce se constat dac coninutul sticlei este limpede sau nu. Vinul rou imbuteliat se prezint folosindu-se coulee speciale din rchit impletit sau material plastic. Acesta se aduce de la bar inandu-se de toart cu mana dreapt. La mas se prezint, pe partea dreapt, ridicandu-se couleul pan la nivelul consumatorului respectiv, ajutandu-se de mana stang. Prezentarea oral.-se face de ctre chelner sau eful de sal, care recomand consumatorilor preparatele i buturile care se ofer pentru consumare. In timpul prezentrii orale, se st in stanga consumatorului, puin inclinat, cu ancrul impturit pe braul stang. Se poate face i de ctre buctar, care deplasandu-se in salon se apropie de masa consumatorilor i d explicaii asupra coninutului i

tehnologiei fabricrii, precum i valorii nutritive i calorice a preparatelor oferite sau comandate. Prezentarea combinat sau mixt.-folosindu-se deodat, dou sau trei feluri de prezentri dintre cele artate mai sus. De exemplu, se prezint lista pentru meniuri i se fac in acelai timp i recomandri orale, se arat platoul de prezentare i se dau relaii asupra modului de prezentare a produselor respective, la expoziiile cu vanzare se prezint preparatele, se dau relaii scrise prin etichete i se fac recomandri de ctre personalul care rspunde de aceasta. In acest fel, consumatorul ia cunotin de preparatele i buturile ce se gsesc de vanzare, fie citindu-le din mijloacele de informare, fie vzandu-le, i se poate hotri in alegerea i solicitarea unora, ajutat de personalul competent de servire. Primirea comenzilor de la consumatori. Dup ce consumatorii au fost informai despre numrul, varietatea, coninutul, procesul tehnologic i alte aspecte privind preparatele i buturile existente in unitate i care pot fi servite, chelnerul se pregtete s primeasc comanda. In acest scop, preia blocnotesul in palma stang i creionul sau pixul in mana dreapt, se apropie de cel care conduce sau de cel care l-a solicitat stand in picioare, in partea stang a acestuia. In timpul primirii comenzii, chelnerul trebuie s fie calm, politicos, s dea toate explicaiile cerute, s ajute prin recomandri corecte i competente la alctuirea celui mai potrivit meniu, notand cu atenie fiecare comand primit, cantitile i denumirile preparatelor sau buturilor solicitate. In cazul in care numrul consumatorilor este mare i preparatele sunt variate, se va nota, folosindu-se o numerotare sau insemnare proprie, fiecare consumator cu preparatul sau butura comandat in aa fel, incat atunci cand se va servi, s se cunosc exact cea a fost comandat de fiecare, evitand intrebarea Cine a dorit un anumit preparat sau butur. La primirea comenzii se vor stabili i unele amnunte privind: modul preferat de pregtire a preparatelor executate la comand (mai crud, mai prjit, durata executrii comenzii primite, garniturile care se prefer (cartofi prjii, sufleuri, piure, mazre sau fasole sote, pilaf etc.), salata preferat (cruditi, murturi etc.) buturile aperitiv i vinurile preferate s se consume la preparatele Dup primirea comenzii i mai ales atunci cand sunt mi muli consumatori i se comand preparate diferite sau acetia sunt nehotrai sau necunosctori i revin asupra comenzilor date, chelnerul care primete comanda va repeta verbal ceea ce i-a notat. Repetarea verbal a comenzii primite are urmtoarele avantaje: fierbinte, puin cald etc.),

comandate etc.

stabilete exact comanda pentru care s-a pronunat consumatorul, creeaz o atmosfer de apropiere intre consumatori i personalul de servire. In funcie de meniul comandat, chelnerul va efectua operaiile de debarasare a mesei de

obiectele de servire care nu vor fi folosite i va completa cu obiectele care nu vor fi folosite i va completa cu obiectele care lipsesc i sunt necesare in timpul consumrii preparatelor sau buturilor comandate. In cazul in care paharele au fost aezate cu gura in jos, in acest moment vor fi intoarse cu gura in sus. Pentru a asigura o bun servire a consumatorilor, chelnerul va cuta cu mult tact, pe cat este posibil, s stabileasc impreun cu clienii intregul meniu care va fi servit, pentru a putea da din timp comanda la seciile de producie ceea ce s-a stabilit. Transmiterea comenzilor la secii.-prin intermediul bonurilor de marcaj sau al tichetelor, emise de aparate speciale de marcat. Dup ce a primit comanda direct de la consumtori, chelnerul se retrage la consol sau in oficiu pentru a intocmi bonurile de marcaj sau s inregistreze comanda la aparatul de marcat. Pe bonul de marcaj, chelnerii scriu urmtoarele date: denumirea seciei creia ii este adesat, cantitatea de preparate sau de buturi solicitate, exprimat in numrul de porii, unitatea de denumirea preparatului sau a buturii, valoarea total pentru fiecare preparat sau butur, total valorilor preparatelor sau buturilor comandate care se face in partea de jos, semntura chelnerului care a emis bonul de marcaj, data emiterii. Bonul de marcaj se completeaz in dou exemplare, exemplarul al doilea (duplicatul) rmane la cotor, iar primul exemplar (unicatul) se inmaneaz seciei de producie respective, anunand eful acesteia prin formula s mearg enumerand cantitatea i denumirea preparatelor sau a buturilor scrise pe bonul de marcaj. Pan ce se pregtesc preparatele sau buturile, chelnerul ridic de la oficiu obiectele necesare transportrii acestora in salon (tvi, farfurii, platouri etc.), precum i servirii lor (farfurii calde, racamuri, clete, pahare sau cupe frape etc.). Tichetul de cas inlocuiete bonul de marcaj in unitile dotate cu aparate de marcat. Primirea comenzilor de la secii.-chelnerul se prezint la secie, cu obiectele pentru transport (tvi, farfurii-suport etc.), solicitand preluarea cu formula s ias insoit de enunarea cantitii i

msur la fiecare porie sau integral,

denumirii preparatelor i buturilor respective. La eliberarea preparatelor sau buturilor, atat eful seciei de producie, cat i cel care le primete, verific cantitatea, calitatea i aspectul comercial al acestora i dac corespund cu datele inscrise in bonul de marcaj sau tichetul de cas. Aducerea preparatelor sau buturilor de la secie i a obiectelor necesare servirii lor (farfurii, cuite, furculie, linguri, pahare, cupe, boluri etc.) se efectueaz in trei feluri. Pregtirea mesei (miseen-place-ului) corespunztor comenzii. Urmeaz preluarea de la secii a preparatelor sau buturilor i aducerea lor in salon. Aceste operaii se efectueaz de regul in felul urmtor: se ridic de la oficiile de menaj obiectele pentru servire i se transport in salon, respectandu-se normele i regulile de intreinere i manipulare a acestora. In salon acestea se aeaz pe blatul mesei, in dreptul fiecrui consumator, respectandu-se reguli de aranjare a meselor, sau se duc la gheridon, in cazul in care se folosete forma de servire respectiv, sau se depun pe consol, se preiau apoi de la seciile de producie preparatele montate pe obiectele pentru transport: platouri sau in boluri, farfurii, legumiere etc., sau buturile pregtite de barman in frapiere, pahare, baloane, sonde sau cupe, dup caz, i se transport pan in salon, respectandu-se regulile de manipulare. Ridicarea comenzilor de la secii i prezentarea la mas. Acest sistem se folosete in condiiile in care numrul de obiecte de servire i volumul preparatelor i buturilor sunt reduse. Aceste operaii se efectueaz in mod diferit. In cazul aducerii preparatelor calde se va proceda astfel: se ridic de la masa cald farfuriile corespunztoare numrului de consumatori, aezandu-se se preia de la secia buctrie preparatele respective, montate pe platou, legumier sau bol se transport in salon cu mult atenie In cazul buturilor servite la pahar (porionate) se va proceda astfel: de la oficiul de menaj se preia o tav, pe care se monteaz un ervet pentru a evita alunecarea de la bar se preiau buturile porionate, se verific dac obiectele de servire folosite sunt paharelor i se aeaz pe antebraul i palma stang, peste care in prealabil a fost aezat ancrul, curate, dac corespund buturii respective (pahar cu picior, cup, balon sau sond) i s-a respectat comanda prevzut in bonul de marcaj. Paharele se aeaz pe tav incepand de la antebra spre palma stang i se transport apoi in salon cu foarte mare pruden. Ridicarea comenzilor de la secii n condiiile meselor cu meniuri comandate. Acest sistem se poate folosi in mod individual sau colectiv (doi sau mai muli lucrtori-ir indian), in funcie de pe antebraul stang, pe care in prealabil a fost aezat ancrul desfurat, impreun cu farfuria-suport, care se prind intre degetul mare i celelalte degete ale mainii stangi,

numrul clienilor i volumul preparatelor sau buturilor care se servesc. Cand se aduc de ctre un dingur lucrtor, se preiau toate preparatele sau buturile, care urmeaz a fi servite in acelai timp tuturor consumatorilor, transportandu-se in salon cu respectarea regulilor de manipulare a obiectelor de servire. Cand se aduc de ctre doi lucrtori se procedeaz astfel: in cazul in care preparatul are o compoziie uniform (de exemplu: srmlue, crap prjit, escalop, ciorb) se preia de la secie, de fiecare lucrtor, cate un platou sau bol, in care au fost montate un numr egal de porii i se transport in salon, in cazul in care preparatul este format din mai multe pri componente (de exemplu: fripturi cu piure de cartofi, sarmale cu mmligu etc.) se preia de la secie, de ctre fiecare lucrtor, cate o parte component a preparatului i se servete apoi pe rand. Cand preparatele se aduc de mai muli lucrtori, se preia preparatul de la secie, de ctre fiecare, in numr egal de porii. Acetia se aeaz in ir indian i transport preparatele in ordine, pan in salon, servirea incepand s se fac de toi in acelai timp. In acest scop, trebuie ca ultimul chelner din ir s se opreasc la masa cea mai apropiat, iar primul din ir s mearg pan la masa cea mai indeprtat, servirea incepand in momentul in care toi lucrtorii au ajuns la mesele sau consumatorii stabilii in prealabil. Pentru aducerea preparatelor i a buturilor de la secii, se va ine seama de urmtoarele reguli: personalul va circula in oficiu numai pe partea dreapt, evitandu-se astfel incomodarea in mana dreapt va fi pe cat posibil liber, pentru a feri obiectele de servire de pe mana stang, preluarea de la secii i aducerea preparatelor sau buturilor se face in ordinea in care se timpul deplasrii,

consum, conform mediului comandat, fr s se lase prea mare interval de timp intre servirea a dou preparate, mare, in salon se circul cu mult atenie, dandu-se prioritate consumatorilor sau chelnerilor care din salon se vor ridica in permanen obiectele folosite, debarasandu-se i mesele de serviciu, preparatele nu se ating cu degetele ci cu obiectele de servire (clete, furculi, ancr, mtur transport preparate i buturi, care altfel ar da un aspect inestetic slii, i fra, carpa de splat etc.), intrarea i ieirea din salon se va face prin partea din dreapta uii batante, folosindu-se se va circula cu atenie i mult calm, dandu-se intaietate celui care transport o greutate mai pentru deschidere mana sau piciorul drept,

se va evita s se stea cu spatele la consumatori pentru care s-au adus obiectele de servire,

preparatele sau buturile.