Urechea este un organ de o nebnuit sensibilitate i complexitate, att prin structur, ct i prin funcii legate de auz i echilibru.

De aceea, trebuie ngrijit cu o deosebit atenie pentru a nu ajunge la boli grave, cum sunt otita, otoscleroza sau chiar surditatea. Urechea este format din trei segmente distincte: extern, medie i intern. Urechea extern este alctuit din: pavilionul auricular (cu o structur special pentru captarea maxim a undelor sonore din afar) i conductorul auditiv extern. Urechea medie cuprinde o cavitate numit casa timpanului, limitat spre exterior de o membran, iar spre interior de un sistem de caviti mastoidiene i de rinofaringele, prin intermediul trompei Eustachio. Aici se gsete lanul oscioarelor auditive (scria, ciocanul i nicovala), perfect articulate ntre ele pentru a asigura transmiterea vibraiilor sonore. Urechea intern (numit labirintul) este format din seria de caviti spate n stnca osului temporal ce conin un lichid numit endolimf. Aici se gsesc celule dotate cu periori i cristale, cu funcii de senzori ce dicteaz omului sensul de mers (stnga, dreapta), ritmul mersului (ncet, rapid) i pstrarea echilibrului. n partea anterioar a labirintului exist melcul, iar n cea posterioar se gsesc trei canale semicirculare. Pe peretele extern al labirintului osos se afl fereastra oval, acoperit de talpa scriei i fereastra rotund acoperit de o membran cu rol important n funcia auditiv. Generalitati Infectia urechii medii (otita medie) - este o inflamatie sau infectie a urechii medii. Infectia incepe adesea cand o raceala cauzeaza o umflare si o inchidere a tubului de legatura dintre urechea medie si gat, tub numit Trompa lui Eustache. Lichidul, care in mod normal curge, in caz de raceala se acumuleaza in urechea medie. Bacteriile si virusurile se dezvolta in urechea medie si cauzeaza infectia urechii. Aceasta conditie se intalneste cel mai des la copiii mici, pentru ca in cazul lor, trompa lui Eustache este mai scurta si se poate bloca mai usor decat la copiii mari sau adulti. Sunt doua tipuri de otita medie: - otita medie acuta - este o infectie a urechii medii. In cadrul infectiei apare durere (uneori severa). Alteori este prezenta febra - otita medie supurata - este acumularea unei secretii in urechea medie, fara infectie. Copilul poate sa nu prezinte simptomatologie de boala, dar secretia poate determina pierderea auzului sau senzatia de "ureche infundata". Simptome Apar de obicei la 2-7 zile de la o raceala sau o infectie a tractului respirator superior. Simptomele unei infectii a urechii pot fi: - durere a urechii (de la o durere medie pana la una severa). Sugarii de obicei trag sau smucesc de ureche cand ii doare. Cand se acumuleaza secretie la nivelul urechii medii timpanul se poate rupe. Odata timpanul rupt, secretia se scurge si durerea de obicei inceteaza. Ruptura timpanului se vindeca in cateva saptamani de la sine - febra , - secretia care se scurge din ureche este subtire si galbena, - scaderea apetitului, varsaturi, irascibilitate , - tulburari ale somnului , - este posibila pierderea auzului. Simptomele acumularii de secretie includ: - pocnete, tiuituri sau senzatia de plenitudine sau presiune in ureche. Copiii adesea au dificultati in descrierea simptomatologiei. Copiii isi freaca urechile in incercarea de a-si usura suferinta - pierderea auzului. Copiii care isi pierd auzul pot parea visatori sau neatenti, parand tafnosi sau irascibili - ameteala si pierderea echilibrului. Unii copii nu prezinta nimic din aceasta simptomatologie.

Tratamente naturiste Cele mai frecvent uzitate sunt plantele cu proprieti vasodilatatoare, antiinflamatoare, antiseptice, cum ar fi : MUSETELUL *Infuzie si ulei _ Fam. Compositae Descriere: Planta ierboasa, anuala, spontana, cu tulpina ramificata spre virf si inalta de 10-15 cm. Frunzele neparoase de doua ori penat-compuse, formeaza segmente lineare. Florile mici, grupate in capitule mici de 1,5-2 cm la virful ramificatiilor. Florile de pe margini (radiale) sint albe si ungulate (petalele sint unite in forma de limbi sau lingule), iar cele din mijloc sint galbene si tubulare (petalele sint reunite in tuburi de cate cinci - dintat la partea superioara). Musetelul bun are un miros caracteristic penetrant, deosebindu-se de celelalte specii prin aceea ca are receptaculul capitulului (extremitatea superioara a pedunculului- care sint situate florile) bombat, conic, gol in interior (fistulos), iar printre flori, care cad usor de pe receptacul, nu exista bractee sau paiete (frunzisoare mici solzoase). Musetelul creste prin locuri cultivate si necultivate. Infloreste din lunile mai pina in septembrie. Produsul vegetal folosit: Florile, (fara peduncul) - Flores chamomillae, recoltate in lunile mai -august. Recoltarea se face pe timp uscat, dupa ce se ridica roua, cu piepteni speciali sau cu mina, adunind capitulele florale. Florile se intind la umbra, pentru a se racori, apoi sunt date la vinturatoare, pentru indeparta corpurile straine si praful. Dupa aceasta, florile se dau prin sita, pentru colectarea si uniformizarea lor. Astfel, se indeparteaza florile mici si cele care au fost rupte cu peduncul. Principii active: Ulei volatil, azulen, chamazulen, flavonozide, colina, matricina, enina, umbeliferona, acid salicilic, rezine, fitosterine, substante de natura cumarinica cu acliunc spasmolitica. Actiune farmacologica: Anestezic, dezinfectant, antiinflamator, antiseptic, bacteriofug, bactericid, sedativ, carminativ, antispastic, cicatrizant, sudorific. Nu este nici o exagerare, cind musetelul este numit ca un leac pentru orice boala", Mod de intrebuintare: Infuzie: 1 lingurita cu virf la 250 ml apa. Ulei de musetel: Se umple o sticla cu flori de musetel, fara sa se indese, flori culese pe vreme insorita. Se toarna ulei de masline peste ele, pina cind florile sint acoperitc cu 2 cm deasupra. Sticla se astupa si se pastreaza la soare 14 zile, dupa care se strecoara si se pune in sticlute bine astupate, tinindu-se la rece. URZICA *Infuzie (Verticadioica) Denumire populara: Reumatisma, Planta-Dracului, Urzicime. Familia Urticaceae Descriere: Este o planta erbacee, vivace, cu peri urticanti. Are frunze marginale, ovale, sau lanceolate. Florile sunt diodice dispuse in paniculc axilare, mai lungi decat petiolii frunzelor. Fructul estc o achena. Infloreste din iunie pana toamna tarziu. Se intalneste pe terenuri cultivate si necultivate. Produsul vegetal folosit: Frunzele Folium urticae, recoltate din martie, pana in iunie si radacinile Radix urticae majoris, recoltate toamna. (Matricaria chamomilla)

denumirea populara: Romanita, Matricea, Moruna, Romanita bruna

Principii active: Provitamina A, vitaminele B2, C si K, clorofila, flavonoide si mucilagii, ulei esential, ulei grahmic. Actiune farmacologica: Intern: hemostatic, emolient, expectorant, trofic, activeaza circulatia singelui cu eliberare de histamine, elimina acidul uric si clorurile, astringent, antiseptic, diuretic, antiglucimic. Extern: Stimuleaza refacerea tesuturilor, fiind cicatrizant. Mod de intrebuintare: Infuzia: 1 lingurila cu virf la 250 ml apa clocotita, se lasa 1/2 minut si se strecoara, daca plantele sunt verzi; daca sunt uscate, se lasa 2 minute. Tinctura: Radacinile culese primavara sau tomana se curata cu o perie, se maruntesc si se pun intro sticla, pana se umple. Peste ele se adauga vodca de 40, astfel incat sa fie acoperite de alcool. Sticla astupata se lasa la soare sau la cald, timp de 14 zile, dupa care se strecoara.
Infuzie din amestec cu flori de GLBENELE, i frunze de SALVIE, COADA ORICELULUI, i rdcini de TTNEAS (n pri egale); se ia o lingur amestec la 250 ml ap fiart, se infuzeaz acoperit 5 10 minute i se fac splturi calde n ureche, dup care se lasa sa se usuce.

GALBENELE

*Infuzie ________________________________(Calendula officinalis) Denumirea populara: Calinica, Filimica, Filimina, Galbenele, Hilimica, Rosioara, Rujulita, Rusnica

Fam Compositae
Descriere: Planta erbacee, anuala, cu tulpina ramificata, tufoasa, inalta dc 2070 cm. Frunze inferioare aproape spatulate, cele superioare oblongi, lanceolate, atenuate in petioli, lungi de 5 12 cm, mai mult sau mai putin paroase, pe ambele fete, pe margini usor faramitate sau aproape intregi. Flori galben-portocalii sau galben-rosiatice sint dispuse in manunchiuri terminale mari, alcatuite din flori regulate tridintate, pe margini de culoare portocalie si flori centrale tubuloase. Infloreste din mai pina in septembrie. Radacina este pivotanta. Planta se intilneste in gradini parasite sau cultivate.

Produsul vegetal folosit: se ulilizeaza fie numai florile marginale (Flores Calendulae Siptaculis), fie intregul capitul (Floreces Calendulae cumumuluis receptaculis). Pot fi culese proaspete din gradini si utilizate. Se culeg din luna iunie pina toamna tirziu. Principii active: Saponozide, caroten, calendulina, flavonoide, principii amare, mucilagii, gume, rezinc, ulei volatil. Actiune farmacologica: Sudorific, colagog, coleretic, cicatrizant, sedativ, antiinflamator, gastrointestinal, emolient, bactericid.

SALVIA Fam. Labiatae

*Infuzie___________________ (Salvia officinalis)

Denumirea populara: Jalesul-de-gradba, Jales, Salvie, Salvie-de-gradina.

Descriere: Este o planta jumatate lemnoasa, jumatate ierboasa, cu tulpina dreapta (30-70 cm). Creste pina la 70-80 cm, iar la baza este lingnificata si mult ramificata. Tulpina si ramurile sunt acoperite cu peri albi. Frunzele, asezate in perechi pe tulpini, sunt de culoare verde cenusie sau argintie, oval lanceolate si fin dintate. Au gust putin amarui. De obicei, florile sunt albastre, violete, cateodata albe, asezate cite 10-15 in verticilic. Planta intreaga are miros puternic si gust intepator. La noi in tara se gaseste numai cultivata. Trebuie plantata intrun loc insorit, la adapost. Infloreste in iunie iulie. Recoltarea: inainte de inflorire, la amiaza pe soare,

Principii active: Ulei volatil, tuiona, cineol, terpene, principii amare, substante esentiale, saruri de potasiu, camfor borneol, acetat de linalil si bornil. Actiune famtacologica: depurativ, antiinflamator, antiseptic, carminativ, sedativ, hipoglicemiant, antitermic, expectorant, milispastic, venotonic, bacteriostatic, emenagog.

COADA-SORICELULUI

*Infuzie _________________(Achillea millefolium)

Denumirea populara: Alunele, Sorocine Fam. Compositae Descriere: Planta ierboasa, vivace, aromatica, inalta de 2070 cm si cu tulpina putin paroasa. Are doua feluri de tulpini aeriene, unele mai groase florifere, foliate, ramificate la partea superioara si terminindu-se cu capitule formate din flori mici si altele sterile, purtind numai frunze. Frunzele sunt alterne, sesile, lanceolate, penat-sectate, mai mult sau mai putin paroase , au miros aromat si gust amar astringent. Florile sint grupate in capitule ovoide reunite la rindul lor in corimb la extremitatea tulpinii. Fiecare capitul contine 5 6 flori marginale, ligulate, tridintate, de culoare alba, uneori roza pina la rosie si flori interioare 11 filiate, tubuloase, cu 5 stamine. Fructul este o achena. Infloreste in luna iunie, pina in septembrie. De la aceasta planta se recolteaza florile culese la amiaza Flores millefolli fara peduncul, in timpul infloririi, sau planta intreaga Herba millefolii, fara radacina. Uscarea se face la umbra, in incaperi aerisite sau in aer liber, pe rame acoperite cu hirtie.

Principii active: Ulei volatil, cineol, borneol, pinen, limonen, cariofilen, azulen, achilcina, acid achileic, acizi organici, formic, acetic, proionic, valerianic, alcool etilic, metilic. Actiune farmacologica: Bronhodilatator, expectorant, antispastic bronsic, diminueaza secretiile gastrice, dezinfectant, calmant gastrointestinal, antispastic biliar, decongestiv hemoroidal, analgetic, hemostatic. Are proprietatea de a regenera tesuturile. TATANEASA (Symphytum officinale) Descriere: Planta medicinala este una dintre cele mai raspandite plante pe care Natura ni le ofera. Ea creste pe pajisti umede, in santuri, si pe langa apele curgatoare, pe drumuri si carierele de pietris, inflorind toata vara. Este o planta ierboasa, vivace, cu peri aspri, cu tulpina dreapta de 1,20 m si ramificata. Frunzele sunt ovale si apre, cu petiol, dispuse altern. Florile au culoare roz-purpurie (violaceea, rareori alba) asezate in raceme scurte. Radacina este fusiforma,, ramificata, de culoare neagra la exterior si alba in interior (dupa uscare devine galbuie). Infloreste din mai pana la sfarsitul verii. Produsul vegetal folosit: Se recolteaza jumatatea superioara a tulpinii - Herba sym- in timpul si dupa inflorire, in lunile aprilie septembrie. Radacina - Radix symphyti - se recolteaza din martie pana in aprilie, sau din septembrie pina in noiembrie. Radacinile se curata de cioturi si de partile aeriene, se spala si se taie bucati de 15 cm. Cele groase in diametru se despica. Astfel pregatite se usuca cit mai repede, sa nu fermenteze - la soare, in poduri, sau in uscatorii artificiale. Radacinile uscate se depoziteaza in incaperi ferite de umezeala. Principii active: Ulei volatil, alantoina, rezine, tanin, mucilagii, cholina. Actiune farmacologica: Antiinflamator, astringent, emolient, expectorant, hemostatic, cicatrizant, antimicotic, decongestiv, astringent, cicatrizant.

URECHELNITA (Sempervivum tectorum)

Denumirea populara: Iarba-ciutei, Iarba-de-urechi, Iarba-groasa,Jintura, Iarba-tunului, Varza-de-stinca

Fam. Crassulaceae Descriere: Planta perena, carnoasa, inalta de 10 60 cm, are o tulpina ramificata spre varf, iar la baza poarta o rozeta de frunze carnoase, groase, pline de seva. Florile rozacee sau rosii sunt dispuse corimbiform, la virful tulpinii. Fructul este o capsula. Raspindire: Creste salbatica, pe stincile calcaroase din munti. Uneori, creste pc acoperisul caselor. Produsul vegetal folosit: Planta intreaga, fara radacina Herba sempervivi. Recoltare: Se aduna in iunie august. Principii active: Acid malic, alcaloizi. Actiune farmacologica: antialgic, astringent, vulnerar. Indicatii terapeutice: otalgii, plagi supurate, hemoragii, arsuri, dureri de ochi, zona Zoster. Mod de utilizare: Sucul proaspat obtinut din frunzele carnoase se aplica pe plagi, zona arsa, in urechi. Se pune frunza proaspat rupta intr-o cana cu apa care fierbe si se lasa 23 secundc. Se scoate si se preseaza manual, sau se extrage sucul cu storcatorul de fructe ori o presa manuala de usturoi (preferabil de lemn).

Suc proaspat de usturoi si apa fiarta si racita, luate in proportie de 1:3. Se curata urechile inainte si in fiecare din ele se picura cate 10 picaturi de amestec. Dupa 15 minute, bolnavul trebuie sa-si intoarca capul in asa fel, incat sucul de usturoi din urechi sa se scurga afara. Procedura se face de trei ori pe zi, timp de doua saptamani.