EUTANASIA CONTRA

Eutanasia si sinuciderea asistata sunt subiecte care au provocat dintotdeauna discutii inflacarate si reactii din cele mai diverse, atat in mediul academic, politic, medical, cat si in viata de zi cu zi. Eutanasia si sinuciderea asistata pot fi deosebite privind la persoana care indeplineste actul final, actul fara de care nu ar surveni moartea. Astfel, daca moartea este indusa de alta persoana decat pacientul, avem de-a face cu eutanasia. Pe de alta parte, daca persoana care urmeaza sa moara isi administreaza de exemplu o doza letala de medicamente, prescrise de doctor in acest scop, vorbim despre sinucidere asistata. Istoria eutanasiei se intinde mult inapoi in timp, in antichitate. Grecii si romanii permiteau, in anumite situatii, eutanasia. Lucrurile s-au schimbat mai tarziu, o data cu aparitia religiilor monoteiste si sacralizarea vietii. In secolul XX s-au format numeroase organizatii care militeaza pro sau sau contra eutanasiei. Prima a fost constituita in 1935 de un grup de medici londonezi si se numea The Voluntary Euthanasia Society. Totusi, are omul dreptul sa decida cand sa isi puna capat vietii? Vocile impotriva eutanasiei si sinuciderii asistate ar putea spune ca persoana care face asta se joaca de-a Dumnezeu. Circa o mie de oameni, din 40 de ri, au murit pn acum n clinica Dignitas, din Elveia, dup ce au cerut specialitilor de acolo s le curme suferina, ajutndu-i s i pun capt zilelor. De 11 ani, Dignitas este subiect de controvers: este sau nu moral ceea ce se ntmpl acolo? Aa-numita clinic Dignitas revine periodic i constant n atenia publicului, fiind celebr n lume ca locul unde oamenii merg s moar. Apro-ximativ o mie de persoane s-au dus n Elveia, la specialitii Dignitas, rugndu-i pe acetia s i ajute s moar, n ultimii 11 ani care au trecut de la nfiinarea clinicii. EXEMPLU: Au murit mpreun Cel mai recent caz, care a fcut vlv n Marea Britanie, este unul i mai emoionant, ntruct este vorba despre doi btrni, so i soie, care i-au dorit s moar mpreun, punnd astfel capt suferinei. Argumentele impotriva eutanasiei si sinuciderii asistate

Sacralitatea vietii. Acest argument se bazeaza pe valorile religioase care considera viata sacra si inviolabila. Conform acestui principiu, nici o persoana nu are dreptul de a lua viata altcuiva. Eutanasia este prea radicala, adica distruge o problema in loc sa o rezolve. Sfarsind viata pacientului. Il priveaza pe acesta de speranta si de orice posibilitate de a regreta sau de se razgandi. Eutanasia nu are justificare etic, adic exist un principiu etic al totalitii, care ngduie sacrificarea unei pri de dragul ntregului. Nu exist un principiu invers, de a sacrifica ntregul de dragul unei pri. Ar fi ilogic i neetic. Eutanasia este inadmisibil legal, motiv pentru care, datorit posibilitilor deabuz, majoritatea rilor nu au legalizat-o pn n prezent. Exist riscul ca s

nceap cu cazuri adevrate de ucidere din mil i la cererea bolnavului, ca apoi s ajung la eutanasie nonvoluntar generalizat, practicat pe motive politice, sociale sau rasiale. Diagnosticul gresit sau eventualitatea unor noi tratamente. Conform acestui punct de vedere, unde exista viata exista speranta. Sustinatorii sai sunt de parere ca in conditiile evolutiei rapide a societatii moderne, a tehnologiei si tehnicilor medicale, eutanasia ar lua dreptul unor persoane bolnave de a beneficia de viitoarele tratamente si implicit de o viata mai buna. Eutanasia este greu de pus n practic, deoarece trebuie dus la ndeplinire de medici, iar medicii au o formaie n scopul pstrrii vieii i nu a distrugerii ei. Legalizarea eutanasiei in cazurile medicale grave ar face din aceasta practica o rutina, folosita pe scara larga. Eutanasia devine tot mai puin necesar, deoarece cnd s-au avansat ideile ce susineau eutanasia, n anii 30, nu erau cunoscute conceptul i practica medicinei paliative. Nu era nc neles mecanismul aciunii opiaceelor n controlul durerii, iar alte metode i medicamente nu se cunoteau. Odat cu abordarea eficient a simptomatologiei suprtoare, cu dezvoltarea sistemului ospiciilor i alcaselor de sntate, necesitile de eutanasie scad n mod simitor. Chiar daca cineva isi doreste sa fie eutanasiat, aceasta dorinta ar putea fi rezultatul depresiei sau a interpretarii eronate a diagnosticului. Eutanasia ar submina finantarea sectorului geriatric si furnizarea de asistenta corespunzatoare pentru persoanele varstnice. Ar submina de asemenea activitatile de cercetare in aceasta zona. Ar compromite in mod grav relatiile dintre persoanele in varsta, sau dependente de asistenta, si rudele lor, care ar putea sa le preseze sa nu devina o povara. Ar compromite relatia de incredere dintre medic si pacient. Orice forma de sinucidere este greu de suportat pentru persoanele apropiate care raman in viata; o astfel de decizie ar afecta in special copiii din viata bolnavului. Eutanasia este inutil, deoarece pacienii primesc ngrijiri paliative excelente. Eutanasia voluntar va duce n curnd la eutanasie involuntar. Aceasta se bazeaz pe ideea c, dac vom schimba legea pentru a permite o persoan pentru a ajuta pe cineva s moar, nu vom putea s-l controla. Vor fi ucii i pacieni care nu i-au dorit acest lucru. Iniial gndit pentru grupuri strict delimitate cum ar fi pacienii cu boli n faz terminal, eutanasia ar fi mai devreme sau mai trziu folosit i pentru alte grupuri de pacieni cum ar fi persoanele n vrst, pacienii cu handicap, pacienii cu probleme afective, cei cu infirmiti i chiar copii sau nou-nscui cu infirmiti. Astfel se va ajunge la o desconsiderare a vieii umane, n general a membrilor vulnerabili dintr-o societate. Medicii i alte persoane de ngrijire medical nu ar trebui s se implice n mod direct in proceduri cauzatoare de moarte - juramantul lui Hipocrat Exist o pant "alunecoasa" ca efect al faptului legiferarea este facuta initial numai pentru bolnavii terminali i mai trziu legile sunt modificate pentru a permite si altor persoane aceasta procedura sau ca aceasta sa fie facuta si non-voluntar.