*NOTE DE CURS CRIMINALISTICA * CAPITOLUL I INTRODUCERE

1. Rolul criminalisticii n activitatea judiciar * In domeniul penal aplicarea legii presupune :

* descoperirea faptei, respectiv a oricarui element de fapt care servete la constatarea existenei sau inexitenei unei infraciuni (omor, talharii, viol, etc.); * stabilirea mprejurrilor sau circumstanelor n care a fost comis fapta; * identificarea infractorului i/sau a altor persoane (coautor, complice, victim); * dovedirea vinoviei persoanei suspecte . * 2. Definirea criminalisticii "tiin contra crimei" cum a mai fost denumit, criminalistica ne apare ca o tiin complex, care utilizeaz i adapteaz datele i metodele de analiz proprii altor discipline, cum ar fi fizica, chimia i biologia pentru cercetarea probelor materiale, psihologia i psihiatria pentru audieri i verificarea credibilitii declaraiilor, matematica i statistica pentru calculele de probabilitate etc.

Criminalistica este mprit n trei ramuri : * 1) Tehnica criminalistic * 2) Tactica criminalistic * 3) Metodologia criminalistic

Terminologie: * In tarile francofone "Poliie tehnic" sau "Poliie tiinific", justificat prin dorina de a departaja probele materiale stabilite prin mijloace tehnico-tiinifice de celelalte. * In rile germanice s-a introdus i folosit termenul de "Kriminalistik", iar n rile anglosaxone se vorbete de "Forensic Sciences" care s-ar traduce prin "tiinele legale". * In prezent expresia de "tiine forensic" sau pur i simplu "forensic" (laborator forensic, expert forensic) tinde s se extind ca un neologism n toate limbile, precum ali termeni unanimi adoptai, cum ar fi: "soft", "hardware" sau "feedback". * Forensic vine de la cuvntul latin "Forum" care nseamn n antichitate piaa public, loc de judecat. tiinele forensic ar fi deci cele care au legtur cu justiia i se definesc ca ansamblul principiilor tiinifice i al metodelor tehnice aplicabile investigrii infraciunilor comise, pentru a proba existena faptei ilicite, identitatea autorului i modul su de a opera.

* CAPITOLUL II IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA

1. Noiunea identificrii criminalistice * Se apreciaz c identificarea reprezint problema central a investigaiilor criminalistice, fiind n acelai timp piatra unghiular a acestei tiine. Raportndu-se la necesitile practice, n literatura de specialitate se nvedereaz c acest gen de activitate este indisolubil legat de actul de justiie.

* Identificarea criminalistic presupune recunoaterea unui obiect concret, ce poate avea elemente sau nsuiri de natur s-l apropie de alte obiecte asemntoare, de acelai gen sau specie, dar care se deosebete de toate acestea prin trsturi care l fac s fie identic numai cu sine nsui.

* 3. Legtura criminalisticii cu alte stiinte

Legtura criminalisticii cu: n dreptul penal n dreptul civil i dreptul comercial n dreptul procesual penal n medicina legal n criminologia n psihologia i psihiatria n logica. n fizica n chimia * 2. Obiectul identificrii criminalistice * Identificarea criminalistic are un rol determinant n cercetarea datelor faptice, contribuind la descoperirea, fixarea, ridicarea, conservarea i verificarea elementelor materiale care pot explica i proba o anumit stare de fapt.

* Nu intr n sfera identificri criminalistice probleme cum ar fi vinovia sau nevinovia unei persoane bnuite de svrirea unei infraciuni, n schimb este posibil ca ea s contribuie la examinarea i clarificarea mprejurrilor n care s-a comis fapta.

* Pe calea identificrii criminalistice nu se rezolv probleme de natur juridic ci probleme de natur faptic

* Obiectul identificrii criminalistice este un obiect material prin natura sa, concret, fie el fiin sau lucru, precum i fenomenul care a generat o anumit stare de fapt * 4. Etapele i genurile identificrii criminalistice

A. Etapele identificrii criminalistice * Procesul de identificare parcurge dou mari etape:

* a) determinarea apartenenei de gen * b) identificarea individual.

Determinarea apartenenei de gen const n stabilirea a ceea ce reprezint n sine obiectul sau urma dat, natura sa, ce loc ocup n sistemul lucrurilor, crui gen, specie, grup i aparine. Sistemul se materializeaz n clasificri ale lucrurilor, deci n operaii logice de includere a unui obiect ntr-o anumit clas Identificarea individuala presupune finalizeazarea procesului de identificare prin individualizarea sau determinarea obiectului concret aflat n legtur direct cu fapta cercetat. * B. Genurile identificrii criminalistice * Diversitatea urmelor de reflectare a obiectelor i fiinelor contureaz dou genuri de identificare distincte: * identificarea dup imaginile fixate material * identificarea dup imaginile fixate n memorie.

* CAPITOLUL III FOTOGRAFIA JUDICIARA * * * * Fotografia servete la: documentare, prin fixarea locului faptei i a urmelor; demonstrare, prin prezentarea vizual a rezultatelor examinrilor optice; identificare, prin compararea, juxtapunerea sau suprapunerea imaginilor;

* semnalare, prin reproducerea trsturilor persoanei (recunoatere sau cutare n fiierul de nregistrare a recidivitilor); * msurare, prin introducerea n fotografia judiciar a unui reper etalonat (centimetru);

* observarea i fixarea rezultatelor observaiilor facute prin intermediul unor tehnici particulare de iluminare (reflexie, transmisie, inciden, filtrare, polarizare, luminiscen); de asemenea n zonele spectrale invizibile (infrarou, ultraviolet, raze X i gama). * * Fotografia judiciara este o ramura a tehnicii criminalisticii care adapteaza si elaboreaza metodele de fixare prin fotografiere a rezultatelor si modului de desfasurare a unei activitati de urmarire, precum si metodele corespunzatoare cercetarii de laborator a probelor materiale. *

Fotografia judiciara de teren

1.Fotografia judiciara la locul faptei

* Prin aceste fotografii se fixeaza locul faptei si imprejurimile acestuia precum si modificarile produse in campul infractiunii si probele materiale existente in perimetrul sau. nAvnd n vedere cele prezentate, putem afirma c investigarea tehnico-tiinific a locului faptei este o activitate de cunoatere a comportamentului infractorului i de descoperire a urmelor/microurmelor infraciunii cu ajutorul postdiciei i prediciei efectuate pe baza modificrilor survenite ca urmare a interaciunii dintre fptuitor, obiecte-instrumentele folosite i mediul n care s-a svrit fapta, n vederea stabilirii existenei sau inexistenei faptei, a identificrii fptuitorului i a probrii vinoviei acestuia *procurorul criminalist

*ofierii i specialitii criminalisti din poliie

*medicul legist *Echipa poate fi completat cu specialiti din alte domenii, atunci cnd se impun cunotine specifice : ingineri, pirotehniti, biologi etc *situaia de la locul faptei este dinamic *msuri de protejare a urmelor existente i mpiedicarea creri de noi urme *urmele sunt fragile, cea mai mic frecare putnd s le altereze *protejarea urmelor vulnerabile prin nconjurarea cu benzi de plastic sau hrtie *cadavrul nu se va acoperi cu ptur (se pot crea noi urme prin transfer) *clcarea pe covoare i mochete, care pot fi purttoare de urme * evitat orice aciune care nu este util cercetrii mncatul folosirea apei de la robinet a toaletei * timpul (ora exact); * iluminatul i vizibilitatea; * mirosul particular: igar, gaz, parfum, pulberi, produse petroliere; * semne de activitate: prepararea sau consumarea de alimente, starea de curenie etc; * daca luminile sunt aprinse; * daca luminile sunt aprinse; * Primul contact cu locul faptei * Cercetarea se rezum doar la observare * ntr-o ncpere observarea se ncepe dintr-un loc fix i se continu de-a lungul pereilor , de regul n sensul micrii acelor de ceasornic

* n loc deschis (curte, cmp, livad, pdure) cercetarea se realizeaz prin deplasare n spiral de la centru spre margini (excentric) sau invers (concentric) * Prin centru se nelege zona de interes * Implic deplasarea obiectelor, privirea i examinarea lor pe toate prile, cu precauiile de rigoare * Urmele latente (impresiuni digitale) se caut i se pun n eviden prin iluminri cu surse speciale echipate cu filtre avnd diverse lungimi de und, n spectrul vizibil i invizibil ("polilight") * Urmele latente se relev cu substane pulverulente i reactivi. Amprentele papilare se ridic cu pelicule (folio) adezive. Pentru urmele de adncime se executa mulaje * Faza dinamic se ncheie cu ambalarea urmelor i obiectelor * identificarea persoanei care a lsat o urm papilar la locul faptei; * identificarea cadavrelor necunoscute * identificarea persoanei care i ascunde adevrata identitate * atribuirea mai multor infraciuni cu autor necunoscui n care s-au descoperit urme digitale provenind de la aceeai persoan

ELABORAREA DE METODE I REGULI * procedee tehnice de descoperire, relevare, fixare i ridicare * interpretarea urmelor de mn la locul faptei n vederea obinerii de informaii privind mecanismul de producere, aciunile fptuitorului , persoana sa, legtura dintre urme i fapt * vechimea urmelor de mn * nregistrarea dactiloscopic n fiiere sau cartoteci

*Structura desenelor papilare digitale

*zona central *zona bazal *zona marginal Delta *alb *alb *centrul deltei reprezint punctul deltic

*Unicitatea

*Unicitatea

*Fixitatea i inalterabilitatea

* absena urmelor papilare poate duce la concluzia c infractorul s-a folosit de mnui; * posibilitatea apariiei unor amprente digitale ctre sfritul drumului parcurs de infractor; * se recomand folosirea unei lanterne cu care se va ilumina oblic obiectul presupus a fi purttor de urme sau pulverizarea cu o soluie de pe baz de luminol; * stabilirea vechimii urmelor se face n funcie de factori variai i este uneori relativ; * este o activitate deosebit de important pentru alegerea mijloacelor adecvate de revelare; * determinarea vechimii presupune folosirea selectiv a unor procedee de relevare, pe mici poriuni; * limitarea numrului persoanelor care efectueaz cercetarea pentru evitarea crerii de urme suplimentare sau chiar a distrugerii unor urme

* fie n contrast de culoare cusuportul pe care s-a format urma; * s prezinte o aderen selectiv, dar nu la ntregul suport, ci numai la materia din urm, pentru a se evita estomparea detaliilor caracteristice sau mbcsirea urmei. * carbonatul de plumb sau ceruza * rou Sudan III * argentoratul (pulbere de aluminiu) * negrul de fum * oxidul de cupru * praful de xerox * miniul de plumb

* sub raport procedural procesul-verbal; * sub raport tehnic criminalistic-fotografierea -transferul pe pelicul adeziv -ridicarea cu ajutorul mulajelor -transportarea obiectelor purttoare de de urme * examinarea comparativ a dactilogramei impresiunii luate experimental cu cea de la locul faptei; * stabilirea a cel puin 12 puncte coincidente; * pe lng numrul detaliilor coincidente trebuie s se in cont de frecvena lor, distana dintre ele, complexitatea de configuraie, zona topografic n care se gsesc * pentru evidenierea urmei create frunza este supus unui proces de stopare a procesului de fotosintez i a respiraiei , prin privarea de lumin i umiditate * dup aproximativ 6-8 ore de la nceperea stoprii procesului de fotosintez va apare o diferen de contrast cromatic ntre zona lezat i restul suprafeei limbului foliar

* dup 48 de ore procesul de fotosintez este complet stopat, iar contrastul cromatic obinut este maxim * dup relevare urma se fotografiaz direct dac este bine conturat sau cu iluminare prin transparen , cnd este mai slab evideniat * este indicat s se foloseasc un film color pentru a obine un contrast mai bun *3. Dispozitive special concepute de spargere *3. Dispozitive special concepute de spargere (continuare) *3. Dispozitive special concepute de spargere (continuare) *3. Dispozitive special concepute de spargere (continuare) *3. Dispozitive special concepute de spargere (continuare) * Suportul actului. Obiectul pe care este asezata foaia de hartie in momentulscrierii contribuie uneori la deformarea scrisului. * Natura suportului. Practica demonstreaza ca suporturile pot fi moi si nestabile (tesaturi), cu asperitati, neregulate, zgrunturoase (lemn, metal, metal cu o prelucrare primara), dure si lucioase (lemn, metal prelucrate superior), cu duritate scazuta si in pozitie verticala (ziduri). Aceste elemente au influenta asupra continuitatii trasaturilor, precum si asupra marimii dimensiunii relative a scrisului. * Instrumentul scriptural. Influenteaza mai putin caracteristicile scrisului, cel mult grosimea si calitatea literelor este afectata, dar nu si aspectul general sau constructia literelor. Desi, de regula, este posibil sa se compare doua scrisuri realizate cu instrumente diferite, identificandu-se autorul, totusi este preferabil sa se recurga la scrisuri executate cu instrumente similare. * Pozitia de scriere. Pozitia incomoda in scris este un factor care intervine foarte des in scrisul unei persoane. * Marimea textului. Pe astfel de suporturi, textele sunt relativ scurte. In genere, acestea se compun din doua/trei randuri, uneori din doua/trei cuvinte care imbraca forma unor mesaje sau constructii grafice simple.

* Punctul de atac si trasatura incipienta a unei litere Aceasta caracteristica se va aprecia in raport de linia randului si de zona mediana a literei. Astfel punctul de atac poate fi situat pe linia randului, sub aceastalinie sau deasupra. Fata

de corpul literei, punctul de atac se poate situa in zona centrala, deasupra corpului central al literei sau in zona depasantei superioare sau inferioare. * Trasatura terminata sau de finalizare a literei Finalizarea literei se apreciaza ca pozitie, forma si marime. Clasificarea finalizarii poate fi: scurta, normala sau prelungita, orizontala in sus sau in jos, situata pe linia randului, sub randul scris sau in zona medie sau superioara a literei. * Directia miscarilor de executie a elementelor constructive ale unui semn grafic reprezinta, de asemenea, un factor neglijabil. Astfel pentru realizarea elementelor structurale ale unei litere pot fi realizate miscari circulare, miscari pe verticala fata de linia de baza sau miscari pe orizontala. De pilda o trasatura circulara ( de tipul cercului, ovalului, buclei, semicercului) se efectueaza de la dreapta la stanga sau de la stanga la dreapta, respectiv dextrogi sau sinistrogi. Aceeasi directie se intalneste si in cadrul trasaturilor orizontale.

* gradul de evolutie al scrisurilor cifrelor, care se observa dupa precizia si siguranta miscarilor * inclinarea cifrelor prezinta aceeasi variatie ca in scrisul literelor, putand fi: dreapta, inclinata spre stanga sau spre dreapta * legarea cifrelor este o caracteristica ce apare mai rar in scrierea acestora si se deosebeste dupa: forma si pozitie * dimensionarea cifrelor este o caracteristica fara stabilitate, fiind executata in raport de spatiu disponibil * adaugarea unor elemente suplimentare, ca punctul pe cifra 1, sau linia situata la extremitatea de jos, formand talpa cifrei * simplificarea construirii unor cifre (ca 4,5,7) prin reducerea unor trasaturi * arcuirea, curbarea sau ondularea unor trasaturi care trebuiau executate in linie dreapta * plasarea trasaturilor incipiente si a finalizarii cifrei 8 * semnul dextrogir sau sinistrogir al executarii cifrei 8 * formarea trasaturilor incipiente si a finalizarii in croset (1,6,7) sau in bucla (2,3,6) *CARACTERISTICI GENERALE

* dispunerea generala a textului scris, in raport cu suportul, caracterizata printr-o serie de elemente ca: amplasarea datei, a titlului, inaltimea si distanta fata de margini ale alineatelor, latimea si directia marginii, inaltimea ultimei linii etc * spatierea (distantarea) intre linii, cuvinte sau chiar litere * inclinarea literelor, care de regula se pastreaza, desi modelele de tipar sunt drepte * dimensiunea literelor * intensitatea apasarilor si repartizarea acestora pe elementele componente ale semnului grafic, care, de regula, raman neschimbate comparativ cu scrisul cursiv * legarea literelor * caracteristicile limbajului folosit de scriptor (vocabular, semne de punctuatie, constructiile gresite in propozitii si fraze) * forma literelor, care are o importanta deosebita scrisul tipografic * numarul trasaturilor componente ale literelor * dimensiunea literelor (inaltimea si latimea) * directia de executare a trasaturilor care compun toate elementele literale * forma si marimea suprafetelor cuprinse intre trasaturile componente ale semnelor grafice * modul de combinare a trasaturilor literale si forma acestora (ascutite, maciucate, fusiforme, etc) * inclinarea diferitelor trasaturi care compun semnul grafic * prezenta, forma si pozitia semnelor de punctuatie (punct, virgula, etc.) * trasaturile ornamentale ale semnelor grafice (inflorituir) * modul de legare a literelor * modul de executare a unor semne grafice neliterale * alte caracteristici (orientarea barelor, existenta crosetelor incipiente si finale, forma ovalelor, etc.)

* asezarea semnaturii pe document * amplasarea semnaturii in raport cu marginile documentului * asezare a semnaturii in raport cu data documentului * structura semnaturii * compozitia semnaturii * gradul de evolutie * intensitatea apasarii sau felul repartizarii * viteza de executie * dimensiunea grafismelor * inclinatia literelor * gradul de coeziune

* forma general * forma impresiunii (care poate fi: dreptunghiular, circular, triunghiular, oval) * orientarea rndurilor (drepte, oblice, curbe) * valorile dimensionale * coninutul textului * distana dintre cuvinte * distana dintre litere * caracteristicile literelor * aspectul stemei sau a emblemei * diametrul impresiunii circulare * reflect particularitile dispunerii textului fa de centrul impresiunii i de marginile desenului, nclinarea semnelor grafice unul fata de altul, poziia reciproc a detaliilor diferitor elemente ale

impresiunii. Snt cunoscute elemente de individualizare care provoac macrodeformri. Ele au mare importan i se pronun prin absena unor fragmente ale desenului, intreruperi ale literelor, liniilor sau a altor elemente ale impresiunii. Enumerarea tuturor acestor elemente n dependen de situaia concret