.

,
;',
, "

Dr. ing. CONSTANTINMINCIU

..

; f i

'

r
Yr

!
1
i i

, ~

BROSAREA
..

VOLUMUL I

'

1 ;~

;;J

~ QN t:'lA..~~-~~ ~ <2.w.MC..1.g.A.Q. ~ 'e.. (!~.Q,;g,.,,~.~~.-"'A~ ~. J.A ,,'~ . e.(M.~o..A.ct~I\.A..~J". A..tJ o~ V.o':"'."'=I.Q.. a.)..c~4~:5=_~. .
~
\M~ IJ.Q

~ ~~

\Q...

Q ~A~""-~
[
-Or ..,

+~"'t
-

A9g'i
-"'~-

!
; {
:} f~
... ,,~ '[;

EDITURA TEHNICA Bucuresti - 1989

7~ !'~';
.-~ "

:.

;~1 ::4 :,,;-fc

In aceastii lucrare sint abordate problemele legate deproiectarea, executia ~i exploatarea bro~elor, scule a~chietoare de mare productivitate..
Dupa ce sint prezentate pe SCUTt particularitAtile procedeului de prelucrare prin bro~are, suprafetele ce se prelucreaza prin acest procedeu ~i schemele de a~chiere la

bro~are, urmeaza tratarea ~i rezolvarea problemelor legate' de proiectarea bro~elor: proiectarea partilor componente, determinarea fortelor de a~chiere, materialele folosite in constructia lor ~i, in final, se indica un traseu de proiectare.
In continuare sint prezentate aspectele caracteristice la proiectarea fiecarui tip de bro~a in functie de suprafata prelucrata ~i de constr'uctia ei: bro~e pentru pre-lucrarea suprafetelor interioare, exterioare, bro~e cu dinti aplicati, bro~e circulare ~.a.' .

Capitolul urmator cuprinde aspectele principale legate de tehnologia de executie a bro~~lor, dupa care, pe scurt, sint date recomandari privind tehnologia de exploatare a bro~elor. In ultima parte a lucrarli se prezinta particularitatile constru~ive ale ma~inilor de bro~at. Lucrarea e$te adresata muncitorilor ~i tehnicienilor care lucreaza in domeniul prelucrarilor prin a~chiere, studentilor de la facultatile cu profil tehnologic ~i mecanic, precum ~i inginerilor tehnologi ~i mecanici.

Redactor: Ing. VICTORIA POPESCU Tehnoredactor: GHEQRGHE DUMITRU Desene: lOAN ZAMAN Bun de tipar: 31.01.1989. Coli de tipar: 10. C.Z.: 621.9.06 ISBN 973-31-0071-4 ISBN 973-31-0072-2
Tiparul executat sub com. 398/1988, la Intreprinderea PoligraficA .,Cri'iana", Oradea, str. L. SAIAjan nr. 105. Republica SocialistA Romania

t3

PREFATA
Nu se poate vorbi despre 0 dezvoltare cantitativa $i calitativa a industriei, fara a dezvolta corespunzator constructia sculelor a$chietoare, a ma$inilor-unelte $i a forma $i perfectiona speciali$ti capabili sa-$i insu$easca $i desavir$easca cuno$tintele $tiintifice profesionale in pas cu cuceririle tehnicii $i $tiintei actuale. Este cazul sa amintim ca in tara noastra, $i :nu numai La noi, cererea crescinda de scule a$chietoare a impus ca, pe linga sectiile de scularie existente in fiecare unitate productiva, sa se construiasca intreprinderi specializate in acest domeniu, putindu-se afirma, $i practica 0 confirma, ca proiectarea, tehnologia de executie $i tehnologia de exploatare a sculelor a$chietoare constituie probleme de viTi in toate tarileindustrializate. Aceste cerinte determina sarcini sporite in vederea reducerii oricarui import $i impun folosirea integrala a potentialului economic $i $tiintific autohton, a inteligentei romdne$ti. Pe aceasta linie se inscrie $i lucrarea de tapa, contribuind la rezolvarea multor probleme ridicate de proiectarea, constructia, tehnologia de executie $i de exploatare a acestei categorii de scule a$chietoare pe care 0 formeaza bro$ele. . Lucrarea este bazata pe cercetarile $i experienta acumulata de speciali$tii romdni $i straini din domeniul proiectarii $ilexploatarii sculelor a$chietoare.
Lucrarea se remarca prin numeroase tabele, scheme grafice $i figuri, care pun la indemina proiectantilor $i tehnologilor din intreprinderi un bogat material in sprijinul rezolvarii problemelor cu care se confrunta. De asemenea, lucrarea se adreseaza studentilor facultatilor tehnice de tehnologia constructiilor de ma$ini $i Ide mecanica.

Speram ca prin aportul la rezolvarea problemelor ridicate de proiectarea, executarea $i exploatarea acestei categorii importante de scule a$chietoare, care 0 formeaza bro$ele, contribuim prin aceasta lucrare la efortul colectiv al tuturor oamenilor muncii din tara noastra de sporire a calitatii produselor $i productivitatii muncii $i de eliminare a importului de scule a$chietoare. AUTORUL

~7:i!~

,;c;"'c':'

"

" .

CUPRINSUL

",c:'~;

'"

Volumul
Prefata
"""""""""'.

I
3 5 5

1. Procedeul de prelucrare prin bro~are .. . . . . .. 1.1. Bro~area """"'.' ,. 1.2. Suprafete prelucrate prin bro!i'are. . . . . . . .. 1.3. Scheme de a~chiere la bro!i'are """ . ..

7
8

2. proiectarea

~i constructia bro~elor
"""'"

. . . . . . . .,

2.1. Clasificarea . bro~elor" 2.2.1. Coada bro~ei

2.2. Elementeconstructive~i de proiectare

. . . . . . .
,. ..

...

2.2.3. Parteade calibrare . . . . . . . . . 2.2.4. Par'tea de ghidare posterioara . . . .,

2.2.5. Partea de prindere din spate. 2.2.6. Lungimea bro~ei . . . . . . . . . . . . "

2.2.2. Partea a!i'chiere . . . . . . . . . . . 38 de .

12 12 16 17

. .. . .
.. .. . .

62

2.2.7. Fortele de a~chiere la bro~are

. . . . . . .

2.3.Dornuri de br~are . . . . . . . . . . . . . .

2.2.8. Conditii tehnice """"'. 2;'4.9. Materiale folosite la executarea bro~elor 2.2.10. Breviar pentr'u proiectarea bro!i'elor . .

. ..
. .

. .

66 67 69 69 78 80 86

88

3. Constructii

de bro~e
"""""""

""'

,.

. . .
...92

92

3.2.Bro!i'area suprafetelor interioarecilindrice . . . . .

3.2.1. Br~area dupa profil a suprafetelor cilindrice . 3.2.2. Bro~area dupa schema progresivA a suprnfetelor
...99 . . . . . . . cilindrice ,.. 3.3. Br~area suprafetelor interioare poligonale . . 3.3.1. Bro~area suprafetelor poligonale regulate. 3.3.2. Bro~area gaurilor dreptunghiulare . . . 3.4. Br~ar'ea suprafetelor interioare canelate . . . 3.4J. Bro~area canelurilor dreptunghiulare

3.1. Generalitati

96
96

3.4.2. Bro~area canelurilor triunghiulare

evolventice elicoidale

3.4.3. Brb~area canelurilor 3.4.4. Bro~area canelurilor

3.5. Br~area canalelor de panA

154 3.6.1. Bro~area gaurilor' adinci de diametru mic . . . 155 3.6.2. Bro!?area gaurilor adinci de diametru mare. . 157 Bibliografie 159 4

3.6.Br~area gaurilor adinci

. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . ""

. . . . . .
. .

. 105 . 106 . 116 . 119 .,. 119 133 . . . 140 . . . 148 150

1. PROCEDEUL DE PRELUCRARE PRIN BRO~ARE

Br09area, ca procedeu de generare prin a9chiere a suprafetelor, a aparut relativ tirziu in comparatie-cu alte procedee (strunjirea, rabotarea, frezarea 9.a.). Se considera ca an de na~tere pentru acest procedeu anu11882, an in care a fast brevetata prima ma~ina de bro~at. :.'1.1. BRO$AREA - Bro~area repr~zinta un procedeu de prelucrare prill a~chiere a suprafetelor interioare sau exterioare, profilate Sail neprofilate, pentru cazul prelucrarii in productii de serie mare ~i de masa, intr-o caIitate a prelucrarii corespunzatoare operatiilQr de finisare. Prelucrarea se face pe 0 ma~ina-unealta numita ma$ina de bro$at, cu ajutorul unei scule a~chietoarenumita bro$a.

~:~
;O?"

Din fig. 1.1. rezulta caracteristicile principale ale procedeului de prelucrare prin bro9are ~i citeva dintre caracteristicile sculei a~chietoare. 5

B~a este 0 scula a~chietoare cu mai multi dinti aflati la distan1ia de un pas ~i pozitionati until fata de altul, pe directia adaosului de prelucrare, la distanta az - numita suprainaltare pe dinte. Dimensiunea az reprezinta marimea avansului care se realizeaza in acest caz prill constructia sculei a~chietoare ~i nu pe cale cinematica.

Procedeul face parte din categoria modurilor de generare cu generatoareamaterializata. Pentru generare este suficienta numai mi~carea principala de a~chiere V04, avansul realizindu-se prill pozitionarea cu rota ~ a dintilor bro~ei. In general, mi~carea principala de a~chiere, de viteza V04'este rectilinie, mai rar de rotatie. Datorita acestui mod de generare, ma~ina de bro~t este foarte simpla ~i ieftina, lipsindu-i lantul cinematic de avans. In schimb, bro~a este relativ complexa, difiC;il de realizat ~i scumpa in comparatie cu alte scule a~chietoare.
Din aceste motive, bro~area se folose~te numai in cazul prelucrarilor pentru productii de serie mare ~i de masa, cazuri in care folosirea unei scule ~chietoare scumpa se amortizeaza pe numarul mare de piese prelucrate.

Finisarea ~i calibrarea suprafetei prelucrate se face de dinti~ cu suprainaltare redusa, respectiv fara suprainal1iare(fig. 1.1.). Bro~rea este until dintre cele mai productive procedee de prelucrare prill a~chiere. Datorita modului de generare, se asigura, atit 0 calitate a suprafetelor, cit ~i 0 precizie dimensionala ~i de forma ce corespund prelucrarilor de finisare (rugozitatea suprafetelor bro~ate in lix.nitele 0,2. . . 0,8 tLm ~i clasa de precizie in limitele 1... 4). Cu aceasta ocazie trebuie aratat ca, prin bro~are, folosind bro~e de netezire ~i tasare, se pot imbunatati ~i proprietatile mecanice ale stratului superficial al suprafetei prelucrate.
Dintre dezavantajele relative ale procedeului, in afara complexitatii ~i costului ridicat al sculei a~chietoare, se mai poate remarca dezvoltarea unor forte de a~chiere care ating valori foarte ridicate (103. .. 105 daN). De asemenea, trebuie amintit ca, pentru ascutirea bro~ei, sint necesare m~ini speciale de ascutit.

1.2. SUPRAFE'fE

PRELUCRATE PRIN BRO~ARE

Prin bro-,?arese poate prelucra 0 varietate foarte mare de suprafete exterioare sau interioare, plane sau profilate, cu directoare rectilinii, circulare sau elicoidale.

~~~~~

~~~2~~ ~~~!L~~ I~~~L~~~3

~~~~~~ ~

~~~:~~~ ~~2~

A $

~-

$$,

Fig. 1.2.

GG
7

In fig. 1.2. sint aratate profilele citorva tipuri de suprafete interioare sau ex:terioare care pot fi prelucrate prin bro!?are. In general, generatoarele acestor supra fete sint complexe !?i formate din combinarea unor linii simple: segmente de dreapta, arce de cerc ~i arce de evolvente.. Dupa cum se va vedea, genera to area suprafetei de preltIcrat va influenta asupra schemei de a!?chiere !?i implicit asupra constructiei bro!?ei. '

1.3. SCHEME DE A~CHIERE LA BRO~ARE Din punctul de vedere al schemelor de a~chiere, adica al modului de impart ire a adaosului de prelucrare ~i succesiunea indepartarii lui; bro~area poate fi de trei feluri: bro~area dupa profil, bro~area prill generare ~i bro~area progresiva. A.ceste scheme de a~chiere \for influenta, atit constructia bro~ei, cit ~i asupra procesu~ui de a~chiere.

Amox~ If\.

't'

l7

~~~~~~~~i~~ ~
+ d

AInn I

4,n-l
II

-. z mT
C

p"

~~~~ '~
G

~'\~~~ 1
b
Fig. 1.3.

Schemele de bro~are sint diferentiate dupa directia suprainaltarii pe dinte rata de directia adaosului de prelucrare ~i, pentru exemplificare, in fig. 1.3, sint schematizate cele trei variante, alegindu-se pentru fiecare caz in parte doua profiluri de suprafete prelucrate prill bro~are: until inchis (0 gaura poligonala) ~i unu~ deschis. a) Bro~area dupa profil se realiz;eaz"a dupa schemaQe a~chiere schematic reprezentata in fig. 1.3,a. De remarcat ca suprainaltarea pe dinte a: are ~d~rectia normala pe linia de profil (generatoarea)a suprafetei de prelucrat (are directia gradientului la suprafata de generat). Aceasta caracteristica.face ca dintii bro~ei $a aibcl profilul asema~ nator (omotetic) cu linia de profil a suprafetei de prelu~ 8

~at.
I

motiv pentru care !?i corespunzator "dupa profit". Pentru aceasta schema de bro~are, latimea b a a!?chiei,ce corespunde conturului de bro!?at,
va fi relativ mare. Din acest motiv, pentru ca fortele de ~chiere sa nu depa~easca anumite limite impuse de rezistenta bro~ei !?i de posibilitatile m~inii de bro!?at, la brol?area dupa profil este necesar ca grosimea a~chiei ce corespunde suprainalt;arii pe dinte sa fie relativ mica. Marimea suprainalt;arii este cuprinsa in limitele 0,02... 0,05 mm (valori m~d.i.i). Aceste particularitati ale bro!?arii dupa profil determina urmatoarele dezavantaje:
-II

s:~~~:1

"

- grosimea a~chiei foarte mica atrage dupa sine cre!?terea apasarii specifice p (dupa legea politropica p=K a. ), ceea ce corespunde crel?terii fortelor de a!?chi ere !?iuzarea prematura a dintelui bro!?ei; - grosimea a!?chiei a: foarte mica devine comparahila ca ordin de marime cu raza p de ascufjire (bontire) a tail?ului, apropiere care se accentueaza cu cre!?terea uzurii tai!?ului, ceea ce face ca a!?chierea .5a ge produca in conditii defavorabile (zone cu unghi de degajare negativ); exista chiar pericolul de a nu se mai produce 0 a!?chiere, ci 0 tasare a materialului; din aceste cauze, cresc nejustificat fortele de a!?chiere, uzura pronuntata a tai~urilor !?i chiar ruperea brol?ei; - grosimea mica de a!?chie inseamna numar mare de dinti a!?chietori ai bro~ei, deci inseamna bro~a de dimensiuni mari; - latimea mare a a!?chiei inseamna dificultati la in'fa~urarea a!?chiei in golul dintre dintii bro!;>ei,precum ~i pericolul de aparitie a autovibratiilor. Aceasta schema de bro!?are are !?i un avantaj: determina 0 constructie de bro!?a relativ simpla. b) Bro~area prin generare, schematic reprezentata in fig. 1.3, b, corespunde unei scheme de a~chiere la care suprainaltarea pe dinte a: se realizeaza pe directia adaosului de prelucrare maxim. In general, ~i in acest caz, se a!?chiaza cu grosimi de a~ehie mici ~i IAtimi mari, numai ca, spre deosebire de schema dupa profil, latimea a!?chiei se mic~oreaza cu apropierea de suprafata finala. 9

in general, aceasta schema de a~chiere are acele~i avantaje !;'i dezavantaje ca !;'i bro!;'areadupa profil. c) Bro~area progresiva, schematic reprezentata in fig. 1.3,c, corespundeunei scheme de a!;'chierela care supraincalzire.1 pe dinte se realizeaza pe 0 .directie perpendiculara pe directia adaosului de prelucrare maxim. Se poate spline ca daca, in primele doua cazuri, suprainaltarea pe dinte juca rolul avansului de adincime t, in acest caz ea joaca rolul unui avans generator s.
Din acest motiv, tai!;'urile principale se gasesc pe partile laterale !;'i cele secundare siht dispuse pe conturul liniei de profil al suprafetei. Pentru 0 mai buna intelegere a acestei scheme de a!;'chiere, in fig. 1.4, ea este exem;' plificata !;'i pentru cazurile unei suprafete cilindrice !;'i al unei suprafete plane.

De remarcat ca tai~urile secundare ale dintilor genereaza profilul suprafetei, motiv pentru care schema se nume~te prin genera're.

Pentru aceastaschema de bro~are,latimea a~chiei are valori mici (1 . . . 2 mm), astfel ca suprainaltarea dinte pe poate ajunge la valori mari (0,2... 0,8 mm). Din acest motiv, apasareaspecifica pare valori mici. Bro!;'a. construita dupa aceasta schema de bro!;'are va avea un riumar mic de dinti, forte de a~chiere relativ mici, dar va aveadezOz avantajul unei con;~~ az structii fiecare de realizat, dificil dinte

_
- -~ ---

al bro$ei avind forma

si dimensiunile dife~ite de ale celorlalti

dinti. Din punctul 'de vedere al apasarii specifice p, care va Fig. 1.4. influenta ~i marimea fortelor de a!;'chiere ~i uzura tai~ului, cele trei scheme de ~chiere se situeaza ca in fig. 1.5: primele doua se afla in domeniul valorilor mari, iar cea progresiva in zQna valorilor mici. 0 10

Alegerea variantei schemei de a~chiere, prin care se va influenta asupra constructiei bro~ei, se face tinind seama de avantajele ~i dezavantajele aratate. Un factor esential il constituie forma suprafetei de prelucrat.

p1

fli'

Fig. 1.5.

frJ,rdrt'tT ~ogreslva

tlr

Se incheie aceasta discutie remarcind ca, indilerent de schema de bro~are aleasa, ultima parte a bro!?ei (finisarea !?i calibrarea) genereaza prin schema dupa profil.

.fiL.;co.;;

. ,,~":-ii \, ';c;:qtl