ALEXANDRU LAPUSNEANU 1552 1561 1564 - 1568

A fost ridicat la domnie prin puterea polonez, detronndu-l pe domnitorul Ioan Joldea (1552). Prin urmare, Alexandru Lpuneanu a plasat ara sub suzeranitatea Poloniei,obligndu-se s-i dea, n timp de rzboi, 700 de clrei. i turcilor le devine suspect domnia lui Lpuneanu, aflat sub protecia Poloniei, i n 1555 l cheam la Constantinopol. El ns nu se duce, ci trimite nite pungi cu bani, punndu-se astfel bine i cu Poarta. n momentul n care era cel mai sigur pe domnie, este detronat de un venetic crescut la curtea sa, Iacob Eraclide, poreclit i Despotul. Acesta, prin nelciuni i intrigi, i adun o oaste de mercenari i-l nvinge pe Lpuneanu la Verbia, la 18 noiembrie1561 Dup ce Despot Vod este ucis n 1563 de tefan Toma, care domnete pentru scurt timp, Lpuneanu reuete s redobndeasc tronul Moldovei. Acest lucru l cost mai mult de 200.000 de galbeni dai turcilor i un crncen rzboi civil, pe care a trebuit s-l poarte contra lui tefan Toma, candidatul boierilor. Armatele turceti i ttreti, care l aduceau pe Lpuneanu la domnie, au invadat ara, prdnd i jefuind. Toma fuge la polonezi, dar este decapitat de acetia la Lemberg.Lpuneanu, fiind aezat pe tron de turci, a trebuit s in cont de dorinele lor. Ei i-au cerut s drme toate cetile, pentru ca ara s fie incapabil s se apere. Astfel, a umplut toate cetile cu lemne i le-a dat foc. Excepie a fcut-o Hotinul, unde s-a aezat o garnizoan turceasc, care a nceput s jefuiasc cu cruzime ara. Incendierea, ns, nu a produs pagube mari cetilor, ci a fost doar un iretlic pentru a se evita drmarea lor. La 9 martie adun Sfatul rii i i cere s aleag domn pe fiul su, Bogdan.Dup ncheierea Sfatului, sau poate a doua zi, Alexandru se clugrete sub numele de Pahomie, a crui iniial provenea de la numele dinaintea domniei, Petru.Se crede c boierii l-au otrvit la 11 martie 1568. E ngropat la ctitoria sa, Mnstirea Slatina, mpreun cu soia sa, Ruxandra, fiica lui Petru Rare, i cu dou fete ale lui Clugrul cronicar Eftimie, preamrete domnia lui Lpuneanu.Tot el a mutat reedina principal a rii la Iai.