REACTORUL Locul si rolul reactorului n schema tehnologica a.

Locul reactorului

Reactorul face parte din instalatia de purificare a gazelor de sinteza din cadrul liniei de fabricatie a amoniacului. Gazul brut de sinteza obtinut din hidrocarburi sau carbune contine cantitati importante de CO2. n instalatiile bazate pe reformarea metanului n doua trepte, faza gazoasa rezultata dupa conversia oxidului de carbon la joasa temperatura contine 17,65 % si respectiv 18,42 % CO2. Acesta trebuie ndepartat, deoarece acesta este o otrava puternica pentru catalizatorul de sinteza si, n acelasi timp, este necesar, n stare ct mai pura, ca materie pura pentru fabricarea ureei. ndepartarea CO2 se face, n toate procesele actuale prin absorbtia ntr-un solvent adecvat. Cei mai importanti absorbanti utilizati n diferite etape ale dezvoltarii industriei amoniacului sunt: apa, solutii apoase de etanolamine (MEA, DEA, TEA), solventi organici, solutii de carbonat de potasiu, apa amoniacala, solutii de hidroxid de sodiu. n procesul prezentat n continuare, se folosesc solutii fierbintii de K 2CO3, activate cu As2O3. CO2 din gazul brut de sinteza, trece n solutie sub forma de KHCO3. Regenerarea absorbantilor concomitent cu eliberarea CO2, se realizeaza prin procesul de desorbtie. Procedeele care utilizeaza ca absorbant solutie activat de carbonat de potasiu, au avantajul unei regenerari usoare a acesteia si de aceea, sunt cele mai economice. Cel mai activ dintre catalizatorii utilizati n procedeele actuale este trioxidul de arseniu. Acesta este nsa toxic. De aceea, n prezent se ntreprind cercetari n vederea gasirii unor noi activatori cu eficienta ridicata si netoxici. Pe lnga activatorii clasici (Al2O3, DEA) s-au testat: dimetilneopentanolamina (DMNPA), etilenglicolul (EG), glucoza (GU), glicerina (GY), metilureea (MU), ureea (U), neopentonoamina (NPA), trietilentetramina cu formaldehida (TE) si trietilenpentamina cu formaldehida (TEPA).

b. Rolul reactorului Bioxidul de carbon trecut prin interfata reactioneaza cu carbonatul de potasiu conform reactiei (1): CO2 + K2CO3+H2O 2KHCO3 (A) Sunt neglijate reactiile la care participa activatorul; acestuia i se atribuie doar proprietati catalitice. Reactia (1) se considera ireversibila. Expresii de viteza n conditiile din reactor, reactia (1) poate fi considerata rapida n raport cu transferul de masa pe toata naltimea acestuia. Viteza reactiei omogene descrisa de (1) este: vRA = kAs*[As(OH)2O -]*cA , n care: [2] (1)

kAs este constanta vitezei de reactie n prezenta activatorului As2O3, iar [As(OH)2O -] concentratia ionilor arsenit n solutie considerata constanta pe naltimea reactorului si egala cu cea corespunzatoare disocierii complete a H3AsO3. n ipotezele modelului Danckwerts pentru transferul de masa, factorul de amplificare al absorbtiei este: E =(1+ Ha2)1/2, n care Ha = / kL [2]

Viteza procesului vP, exprimata ca fluxul molar de A ce trece prin interfata este: vP = kL * cAi * E. [2]

Constanta de vitez se calculeaz cu expresia: lgkAs = 12,2- ( 2830/T),(m3/kmol*s) Efectul termic al reactiei Entalpia de reactie se poate considera constanta si egala cu: HR, 333 = - 6272 kcal/kmol CO2 abs. Criterii pentru alegerea tipului de reactor pentru o reactie data - regimul cinetic - o reactie rapida are nevoie de o arie interfaciala mare, asa nct se va alege o coloana cu talere s-au cu umplutura; o reactie lenta necesita un volum de lichid mare, ceea ce conduce la un reactor cu barbotare sau a unui reactor cu agitare mecanica. - efectul termic - daca efectul termic al reactiei este important se va alege reactorul care permite ndepartarea eficienta a caldurii (reactoare cu talere perforate, reactoare cu pulverizare, reactoare cu bule, reactoare cu agitare mecanica). - formarea unui precipitat - n cazul formarii unui precipitat se alege un reactor care nu se colmateaza (reactor cu agitare mecanica, reactoare cu pulverizare, reactor cu perete udat, reactor cu barbotare). Capitolul 3 MODELUL FIZIC AL REACTORULUI [2]

Constructia coloanei cu umplutura urmareste marirea la maxim a suprafetei de contact dintre faze. n reactorul utilizat, lichidul curge de sus n jos, sub actiunea gravitatiei, iar amestecul gazos de jos n sus, sub influenta presiunii. Transferul de substanta are loc "pe suprafata" peliculei de lichid formata pe corpurile de umplere, ntre lichid si gaz. Din punct de vedere al curgerii reactorul (coloana de absorbtie) poate fi reprezentat cu o precizie foarte buna prin modelul ideal de tip D. Vitezele relativ mari de curgere, ct si lungimea apreciabila, conduc al caderi mari de presiune n lungul reactorului. Corpurile de umplere utilizate sunt inele ceramice de tip Raschig (25X25X3). Acestea sunt caracterizate de o suprafata specifica () egala cu 204 m2/m3 si de un volum liber () de 0,74 m 3/ m3. Datorita valorii relativ mari a suprafetei specifice, acestea asigura o suprafata de contact destul de mare. Utilizarea inelelor ceramice este avantajoasa si pentru rezistenta mare la coroziune. Stratul de umplutura este sustinut de suporturi ondulate. Acestea trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: sa reziste la coroziune si la greutatea umpluturii si lichidului si sa aiba o sectiune libera care sa nu permita caderea corpurilor de umplere, dar care sa fie suficient de mare pentru a permite trecerea fluidelor, sa se monteze si sa se demonteze usor. De asemenea, asezarea direct pe umplutura a unui limitator de strat, poate mpiedica fluidizarea si distrugerea acesteia. Criterii pentru alegerea tipului de reactor pentru o reactie data - regimul cinetic - o reactie rapida are nevoie de o arie interfaciala mare, asa nct se va alege o coloana cu talere s-au cu umplutura; o reactie lenta necesita un volum de lichid mare, ceea ce conduce la un reactor cu barbotare sau a unui reactor cu agitare mecanica. - efectul termic - daca efectul termic al reactiei este important se va alege reactorul care permite ndepartarea eficienta a caldurii (reactoare cu talere perforate, reactoare cu pulverizare, reactoare cu bule, reactoare cu agitare mecanica). formarea unui precipitat - n cazul formarii unui precipitat se alege un reactor care nu se colmateaza (reactor cu agitare mecanica, reactoare cu pulverizare, reactor cu perete udat, reactor cu barbotare).

Capitolul 4 ECUATIILE MODELULUI MATEMATIC

4.1. Ipoteze pentru constructia modelului matematic -reactor cu umplutura udata; -circulatia fazelor: DG- DL n contracurent; -rezistenta nula la transferul de masa n faza gazoasa; -rezistenta nula la transferul de masa n faza lichida; -continutul de umezeala a gazului se considera constant n lungul reactorului; -pierderile de caldura n exterior se neglijeaza; -presiunea se considera constanta; -electrolitii prezenti n solutie nu influenteaza valoarea constantei lui Henry. 4.2. Deducerea modelului matematic Ecuatiile modelului matematic se deduc aplicnd ecuatiile de bilant molar si de caldura elementului de reactor din figura (2).

a. Bilantul de materiale pentru faza gazoasa GB*YA = nA+GB(YA+dYA) nA=-GB*dYA nA = debit de CO2 care traverseaza interfata; nA=vP*aV*S*dz av = suprafata specifica; cA=pA*HA

pA=pyA=

(1) Debitul total de gaz intrat: G= G + dG + nA nA = - dG GB*YA=nA+GB*(YA+dYA) nA = - GB*dYA

[2]

(2) Pentru lichid se prezinta bilantul de materiale: L + dL + G = G + dG + L dL = dG

[2]

(3) Bilant de materiale pentru K2CO3:

[2]

dL*dc1 = 0

(4)

[2]

(5) Bilant termic net: GB*cB*(TG-T0)+GB*YA*cA*(TG-T0) = aG*(TG-TL)*av*S*dz+GB*cB*[(TGT0)+dTG]+GB*(YA+dYA) [(TG-T0)+dTG]*cA= aG*(TG-TL)*av*S*dz+GB *cB*(TG-TL)+GB*cB*dTG+GB*[YA*(TG-T0)+YA*dTG+(TG-T0)dYA+dTG* dYA]*cA GB*cB*(TG-T0)+GB*YA*cA*(TG-T0) = aG*(TG-TL)*av*S*dz+GB*(TGT0)*cB+GB*cB*dTG+GB*YA(TG-T0)*cA+GB*cA*(TG-T0)*dYA 0=aG*(TG-TL)*av*S*dz+dTG*[GB*(cB+cA*YA)+GB*cA*(TG-T0)*dYA

[2]

(6) (L+dL)*cL*[(TL-T0)+dTL]+ aG*(TG-T0)*av*S*dz+(DHRA)*GB*dYA=L*cL *(TL-T0) cL*[L*(TL-T0)+dTL]+ aG*(TG-T0)*av*S*dz+(- DHRA)*GB*dYA=L*cL *(TL-T0)

(7) Semnificatia termenilor este urmatoarea: YA = raportul molar CO2 n gaz; G = debitul molar total de gaz, kmol/h; L = debitul molar total de lichid, kmol/h; GB = debitul molar de inert faza gazoasa, kmol/h; c1 = concentratia molara a K2CO3 n solutie, kmol/m3; c2 = concentratia molara a KHCO3 n solutie, kmol/m3; TG = temperatura fazei gazoase (n zona convectiva), K; TL = temperatura fazei lichide (n zona convectiva), K; G = coeficientul partial de transfer de caldura gaz-lichid, kcal/m2*h*K; kL = coeficientul partial de transfer de masa n faza lichida, m/h; aV = aria interfetei de contact gaz-lichid, m2i = m2; HA = constanta lui Henry, kmol/m3*at; S = sectiunea transversala a reactorului, m2; HRA = entalpia de reactie, kcal/kmol; cA, cB, cL = calduri specifice molare ale dioxidului de carbon, inertului si respectiv a solutiei, kcal/kmol*K; ML = masa moleculara medie a solutiei, kg/kmol; z = distanta n lungul reactorului, m. Capitol 5 SOLUIONAREA MODELULUI MATEMATIC 5.1. Metoda de rezolvare. Solutionarea sistemului de ecuatii care descriu modelul reactorului este rareori posibila analitic. De aceea se recurge la metode numerice de rezolvare. Metodele ntr-un pas (Euler, Runge-Kutta) satisfac, n general, cerintele de exactitate impuse de calculul de proiectare. n acest caz se va folosi ca metoda de rezolvare, metoda Euler care rezulta din dezvoltarea n serie Taylor sau dintr-o interpretare geometrica. Datorita interpretarii n geometrice se mai numeste si metoda liniilor poligonale. Din dezvoltarea n serie Taylor, prin considerarea primilor doi termeni, rezulta urmatoarea formula: y1 = y0 + h * f(x0, y0)

Odata obtinut y1, acesta poate fi folosit pentru obtinerea lui y2. y2 = y1 + h * f(x1, y1) Continund rationamentul n acest mod, obtinem valorile aproximative y1, y2,. yn+1 ale valorilor adevarate y(x1), y(x2),. y(xn+1), plecnd de la valoarea initiala constanta. Se poate scrie: yn+1 = yi + h* f(xi, yi) h = xi+1-xi, i = 0,1,2,.,n. n utilizarea metodei Euler, apar erori care se propaga de la o etapa de calcul la alta, marimea erorii totale depinznd de numarul de puncte(xi, yi). Pentru obtinerea unei precizii ct mai bune este recomandabil sa se considere un h foarte mic. 5.2 program de calcul Simbol in modelul reactorului YA G L C1 C2 TGi TLe d YA/dz

Simbolul in program y1 y2 y3 y4 y5 y6 y7 f1

Denumirea Raportul molar al CO2 in gaz Debitul total molar de gaz Debit total molar de lichid Concentratia molara a K2CO3 Concentratia molara a KHCO3 Temperatura fazei gazoase la intrare Temperatura fazei lichide la iesire Variatia raportului molar al CO2 in functie de inaltimea stratului de umplutura Variatia debitului molar total de gaz in functie de inaltimea stratului de umplutura Variatia debitului molar total de lichid functie de inaltimea stratului de umplutura Variatia concentratiei molare a K2CO3 in functie de inaltimea umpluturii Variatia concentratiei molare a KHCO3 in functie de inaltimea stratului de umplutura Variatia temperaturii fazei gazoase la intrare in functie de inaltimea stratuluii de umplutura Variatia temperaturii fazei lichide la iesire in functie de inaltimea stratului de umplutura Entalpia de reactie Coeficient partial de transfer de caldura gaz-lichid Masa moleculara medie a solutiei Densitatea lichidului

Unitate de masura Kmol/h Kmol/h Kmol/m3 Kmol/m3 K K

dG/dz

f2

dL/dz

f3

dC1/dz

f4

dC2/dz

f5

dTG/dz

f6

dTL/dz

f7

HRA

HRA alfaG Mlm roL

kcal/kmol kcal/m2*h*K kg/kmol kg/m3

ML

5.3. Datele de intrare. a). Debitul si compozitia alimentarii. - debitul gazului uscat la intrare n reactor = 30360 Nm 3/h.

- debitul solutiei de absorbant la intrarea n reactor = 2 kg/h. - compozitia gazului la intrare n reactor, % volumetrice: CO2 = 14,9 CO = 1,5 CH4 = 0,15 N2 = 20,8625 H2 = 62,5875 - compozitia gazului la iesirea din reactor, % volumetrice: CO2 = 1,055 CO =1,075 CH4 =0,1744 N2 = 24,2516 H2 = 72,755 - compozitia solutiei la intrarea n reactor: K2O = 186,3 g/l (sub forma de K2CO3) As2O3 = 130 g/l b). Proprietatile fizice ale componentilor si constantele care intervin n calculul acestora. - entalpia de reactie: HR,333 = -6272 kcal / kmol CO2 absorbit. - coeficientii a, b, c din expresiile caldurilor molare: . pentru N2 si CO a = 28,31; b = 2,54*10-3; c = 0,54*10-6 . pentru H2 a = 28,68; b = 1,17*10-3; c = 0,92*10-6 . pentru CO2 a = 32,29; b =22,2*10-3; c = -3,48*10 - 6 . pentru CH4 a = 24,71; b = 40,2*10-3; c = 0 - vscozitatea lichidului la intrare: L,i = 1,153 cP - vscozitatea lichidului la iesire: L,e = 1,1176 cP - densitatea lichid la intrare: L,i = 1199,7050 kg/m3 - densitatea lichid la iesire: L,e = 1078,0958 kg/m3 - vscozitatea gazului la intrare: G,i =1,6022*10-2 cP

- vscozitatea gazului la iesire: G,e = 1,5791*10-2 cP - densitatea gazului la intrare: G,i = 8,634 kg/m3 - densitatea gazului la iesire: G,e = 5,59 kg/m3 c). Date constructive si de operare ale reactorului. - presiunea gazului la intrare n reactor = 17 at - temperatura gazului la intrare n reactor = TG, i = 65,9C temperatura gazului la iesirea din reactor = TG, e = 62C

- temperatura solutiei la intrarea n reactor =TL, i = 58C 5.4. Parametrii modelului. O parte din parametrii modelului matematic al reactorului, sunt constanti (caracteristici constructive si de operare precizate prin teme de proiectare si constante ce intervin n calculul proprietatilor fizico-chimice ale mediului de reactie), iar o alta parte variabila n lungul reactorului. Din a doua categorie, fac parte caldura specifica medie, vscozitatea medie, densitatea medie, densitatea medie, masa molara medie. Acesti parametri se calculeaza la fiecare pas de integrare n lungul reactorului, cu ajutorul relatiilor cunoscute. Bilant de materiale Intrare gaz n reactor Component y GV (Nm3/h) 4579.83 454.95 45,495 6312.4395 GM=Gv/22.4 (kmol/h) 204.4566 20,31026 2,031026 281,71489 M (kg/kmol) Gm=GM . M (kg/h) 8996.094542 568.6875001 32.496421 7890.539068

CO2 CO CH4 N2

0,151 0,015 0,0015 0,208125

44 28 16 28

H2 Total

0,6214375 1

18937.29375 GVvi=GVj

843.71489 2 GMi=GMj GMi=1354.017857 =13.90025

1690.8297 Gmi=Gmj Gmi=18821.18672

Kg/Kmol

Intrare lichid in reactor L=250+0.3*n=250+0.3*11=253300 Kg/h

g/l - sub forma de K2CO3

g/l

g/l

concentratia masica a apei

kg/m3 debit volumetric la intrare

m3/h

Component K2CO3 As2O3 H2O Total

(g/l) 274.9723404 130 795.7986636 1200.77101

Lm =Lvi*(kg/h) 58004.80961 27423.21369 16787.9767 253300

M (kg/kmol) 138 198 18 25.1104033

LM (mol/h) 420.3247073 138,010792 9326.220928 9885.046715

X=LM/LMi 0.04252136 0,01401112 0,94271612 1

iesiri cunoscute:

Debitul de CO2 absorbit (CO+CN4+N2+H2)=GB=GMi*(1-yCO2.i)

kmol/h

raportul molar:

fractia molara a CO2

Iesiri gaz din reactor

Component Co2 CO CH4 N2 H2 Total K2CO3 + CO2 + H2O

Gm (kg/h) 534.150078 268.6875001 32,4964 7890.539062 1690.829799 10716.70306 2 KHCO3

GM (kmol/h) 12.1397745 20.31026786 2.31026786 281.0849065 845.4148995 1161.700925 0,01044999 0,01748321 0,001748961 0,242579615 0,707728847 1

Iesire lichid Component K2CO3 As2O3 KHCO3 H2O Total LM (kmol/h) 228.0077854 138,8010792 384.633888 9133.904006 9885.046729 x 0.023065928 0,01401117 0,038910676 0,924012223 1 M (kg/kmol) 138 198 100 18 26.48059753 Lm=LM*M (kg/h) 31465.07439 27423.21368 38463.3658 164410.2721 261761.946

Bilant termic Li*Cl (TLi-T0)+Gi*Ci(TGi-T0)+(-HRA)*GCO ,rc=

=Ll*CL(TLl-T0)+Ge* Ce(TGe-T0) Li=LMi=9896,908277 Kmol/h Gi=GMi=1359,375 Kmol/h Ge=GMe=1160,567694Kmol/h Le=LMe=9908,803904Kmol/h Determinarea caldurii molare a componentilor gazosi Cp=a+bT+cT2 CO2 : a=38.04 b*103=20.1 c*106=-3.48 CO : a=29.03 b*103=2.83 c*106=0.54 CH4 : a=39.11 b*103=40.2 c*106=0 N2 : a=29.03 b*103=2.83 c*106=0.54 H2: a=29.07 b*103=1.68 c*106=0.92 Ti=339.5 K Te=335K Cp N2,CO,i =a+bT+cT2 Cp N2,CO,i =29.03+2.83*10-3*339.5+(339.5)2*0.54*10-6 Cp N2,CO,i=30.053 J/mol*K Cp N2,CO,e =a+bT+cT2 Cp N2,CO,e = 29.03+2.83*10-3*335+(335)2*0.54*10-6

Cp N2,CO,e=30.038 J/mol*K Cp CO2,i=38.04+20.1*10-3*339.5+(339.5)2*(-3.48)*10-6 Cp CO2,i=44.3725 J/mol*K Cp CO2,e=38.04+20.1*10-3*335+(335)2*(-3.48)*10-6 Cp CO2,e=45.164 J/mol*K Cp CH4,i=39.11+40.2*10-3*339.5=52.7579 J/mol*K Cp CH4,e=39.11+40.2*10-3*335

Cp CH4,e=52.577 J/mol*K Cp H2,i =29.07+1.68*10-3*339.5+0.92*10-6*(339.5)2

Cp H2,i =29.746 J/mol*K Cp H2,e =29.07+1.68*10-3*335+0.92*10-6*(335)2 Cp H2,e=29.73 J/mol*K

Ci=Ci*yi Ci=44.3725*0.155+30.053*0.015+30.053*0.207125+52.7579*0.0015+29.746* *0.621375=32.1158 J/Kcal*grd=7.672Kcal/Kmol*K ce=45.164*0.01025+30.038*0.017569+30.038*0.2426+52.577*0.00175952+ +29.73*0.727817=30.008J/Kmol*K=7.168Kcal/Kmol*K bilant termic Li*Cl (TLi-T0)+Gi*Ci(TGi-T0)+(-HRA)*GCO2 ,rc=

=Ll*CL(TLl-T0)+Ge* Ce(TGe-T0)= 9896,908277*19.3*(331-293)+1359,375*(339,5-293)*7,366+6272*198,807=9908,803904*19,3*(TLe-293)+ +1160,567694*7,168*(335-293) TLe=338,122K TLe=65,122C Alte elemente necesare efectuarii calculelor, sunt vscozitatile lichidului si gazului, precum si densitatile amestecului gazos la intrare si la iesire. L = exp[-1,4033 + 511,6016/T], cP

L, i = exp[-1,4033 + 511,6016/331] = 1,153 cP L, e = exp[-1,4033 + 511,6016/337,8] = 1,1176 cP G = (MG / 22,4)*(p/p0)*(T0/TG)

L, mediu = 1,1353 cP

G, i = (MG, i/22,4)*(p/p0)*(T0/TG, i) = (14,12325/22,4)*(17/1)*(293/338,9) = 8,634 kg/m3 G, e = (MG, e/22,4)*(p/p0)*(T0/TG, e) = (9,038,204/22,4)*(17/1)*(335) = 5,59 kg/m3 Vscozitatea amestecului gazos, la intrare si la iesire, se calculeaza cu formula: G = MG/(y*Mj/ G, j), n care: Mj = masa moleculara a compusului "j". Vscozitatea medie a amestecului gazos: medie = (G, i - G, e )/[ln (G, i / G, e)]. Vscozitatile compusilor gazosi la temperaturile corespunzatoare intrarii si iesirii, se obtin prin interpolarea datelor din tabelul urmator (TG, i = 65,9C=338,9K; TG, e = 62C=335 K). TC 0 0,0138 0,0168 0,0104 0,0166 0,0084

Compusi amestec gazos CO2 CO CH4 N2 H2 CO2, i 65,5C = 0,0158 cP; CO2, e 62C = 0,0153 cP; H2, i 65,9C = 0,0095; H2, e 62C = 0,0093; La intrare: CH4, i 65,5C = 0,0122 cP; CH4, e 62C = 0,012 cP; N2, i 65,9C = 0,0188 cP; N2, e 62C = 0,0185 cP.

100 0,0184 0,0209 0,0133 0,0208 0,0103

200 0,0226 0,0246 0,0161 0,0246 0,0121

CO, i 65,5C = 0,019 cP; CO, e 62C = 0,0186 cP;

y*Mj, i / G, j, i = [(0,149*44/0,0158*10-3)+(0,015*28/0,019*10-3)+(0,0015*16/0,0122*10-3)+ +(0,208625*28/0,0188*10-3)+(0,625875*2/0,0095*10-3)] = 881490,43 G, i = MG, i/(y*Mj, i / G, j, i) = (14,12325/881490,43) = 1,6022*10-5 N*s/m2 = 1,6022*10-2 cP La iesire: y*Mj, e/G, j, e=[(0,01055*44/0,0153*10-3)+(0,0175*28/0,0186*10-3)+(0,001744*16/0,012*10-3 +(0,242516*28/0,0185*10-3)+(0,72755*2/0,0093*10-3)] = 572361,6071 G, e = MG/(y*Mj/ G, j) = 9,038204/572361,6071 = 1,5791*10-5 N*s/m2 = 1,5791*10-2 cP medie=(G, i - G, e )/[ln (G, i/G, e)]= =[(1,6022*10-2)-(1,5791*10-2)]/[ln(1,6022*10-2)/(1,5791*10-2)] = 0,015906 cP L, medie= L, i + L, e = (1199,705+1078,0958)/2 = 1138,9004 kg/m3

G, medie= G, i + G, e = (8,634+5,58)/2 = 7,107 kg/m3 CALCULUL DE INECARE Se efectueaza calculul de inecare pentru a determina diametrul colanei cu umplutura.

Se calculeaza f(R) pentru baza coloanei:

Se calculeaza viteza gazului la intrare in coloana:

unde: Gvi = debitul de intrare a gazului T = temperatura gazului la intrare T =339.2 K T0 = temperatura de referinta:273K Se calculeaza viteza lichidului la iesirea din coloana:

unde:LVe = debitul lichidului la iesirea din coloana. Se propune diametrul coloanei: D=1.4

m/h

m/h Se calculeaza viscozitatea amestcului gazos si a lichidului la baza coloanei:

cp

cp Se calculeaza densitatea gazului si a lichidului la baza coloanei:

kg/m3

kg/m3

kg/m3

In functie de f(R) se alege Rlim: Rlim=14.5

Se calculeaza f(R) pentru varful coloanei:

Se calculeaza viscozitatea amestcului gazos si a lichidului la varfulul coloanei:

cp

cp Se calculeaza densitatea gazului si a lichidului la varful coloanei:

kg/m3

kg/m3

kg/m3

Se calculeaza viteza gazului la iesirea din coloana:

unde: Gvi = debitul de intrare a gazului T = temperatura gazului la iesire T =335 K T0 = temperatura de referinta:273K Se calculeaza viteza lichidului la intrarea in coloana:

unde:LVi = debitul lichidului la intrarea in coloana. Se propune diametrul coloanei: D=1.1

m/h

m/h

In functie de f(R) se alege Rlim: Rlim=12

CALCUL PIERDERII DE PRESIUNE Pierderea de presiune se calculeaza prin metoda Jaworankov:

[1] Se calculeaza densitatea medie a gazului si a lichidului intre intrare si iesire:

kg/m3

kg/m3 Se calculeaza vascozitatea medie a gazului si a lichidului intre intrare si iesire:

cp

cp Se calculeaza diametrul echivalent dechiv:

m Se calculeaza viteza medie a gazului:

m/s Se calculeaza criteriul Reynolds:

Pentru Re400

Se calculeaza

unde

= debitul mediu masic de gaz

kg/h

= 4.16 kg/s

kg/m2s Se calculeaza

unde:

= debitul masic mediu de lichid

=257866.58 kg/h

kg/m2s

Pt. 0.5

N/m2

N/m2 CALCULUL MECANIC Pentru gaz: Calcul mecanic se efectueaza pentru a determina viteza de curgere a gazului si lichidului in coloana cu umplutura. Intrare gaz:

GVi = 30360 m3/h GVi = 8.43 m3/s

unde w= viteza gazului w se impune intre limite cuprinse intre 15 si 35 m/s Se alege w = 35 m/s

m In functie de aceasta valoare se alege dstas dstas = 0.5 m In functie de dstas se recalculeaza w:

m/s Iesire gaz: GVe = 24000 m3/h GVe = 6.66 m3/h

m Se alege dstas = 0.5 m

m/s Pentru lichid: Intrare lichid:

unde LVi =222 m3/h LVi = 0.061 m3/s w = 0.2...0.4 m/s

m Se alege dstas = 0.5 m

m/s Iesire lichid: LVe = 243.24 m3/h LVe =0.067 m3/h w = 1...5 m/s

dstas = 0.2 m

m/s