MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

PROIECT
pentru examenul de certificare a calificării profesionale a
absolvenților învățământului postliceal - școală de maiștri, nivel 5

DOMENIUL: CHIMIE INDUSTRIALĂ

CALIFICAREA: MAISTRU LA PRELUCRAREA ȚIȚEIULUI ȘI PETROCHIMIE

TEMA: Exploatarea pompei centrifuge din instalația de

desulfurare gaze si recuperare sulf

2020
CUPRINS
1
1. ARGUMENT .............................................................................................................4
2. BAZE TEORETICE...................................................................................................6
3. PREZENTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC SI A INSTALATIEI................11
4. POMPA CENTRIFUGĂ...........................................................................................29
5. INSTRUCTIUNI SPECIFICE DE SSM SI SU ....................................................... 35
6. PROTECTIA CALITATII FACTORILOR DE MEDIU .........................................41
7. FISA POSTULUI - ȘEF FORMATIE ......................................................................44
8. BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................46
9. ANEXE......................................................................................................................47

2
 1 ARGUMENT

Compoziția gazelor de rafinărie depinde în special de complexitatea rafinăriei, adică de

tipul și capacitatea instalațiilor care urmează după distilarea atmosferică a țițeiului. Gazele de
rafinărie pot conține drept impurități hidrogen sulfurat, mercaptani, dioxid de carbon, monoxid
de cabon, azot, vapori de apă, oxigen etc.
Instalaţia DGRS realizează desulfurarea gazelor de rafinărie rezultate din prelucrarea
ţiţeiului, pentru a fi utilizate drept gaze combustibile şi recuperarea sulfului, prin procedeul
Claus.
Capacitatea instalatiei Recuperare Sulf este de 20 000 t/an sulf produs din H2S provenit
din desulfurarea gazelor de rafinarie si tratarea gazelor bogate in NH3 provenite din instalaţia de
Stripare Ape Uzate, in conformitate cu procedeul tehnologic elaborat de catre firma Le Gaz
Integral - Franta. Instalaţia este prevăzută să funcţioneze in limitele cuprinse între 50% şi
110% faţă de capacitatea nominală.
În vederea prelucrării unei cantităţi mărite de gaze cu H 2S şi cu un conţinut mai ridicat de
H2S s-au efectuat lucrări de modernizare a instalaţiilor DG cu MEA şi DEA.
Modificările efectuate în cazul modernizării instalaţiei pe partea de DG sunt:
În prima etapa a procesului de modernizare a instalaţiei DGRS, s-au executat următoarele
modificări ale procesului tehnologic:
 Coloanele C1 şi C3 s-au echipat cu dispozitive de contact tip VNIIUS- 14, în vederea
prelucrării unei cantităţi mărite de gaze cu H2S şi cu un conţinut mai ridicat de H2S.
 Montarea unei pompe suplimentare P1 b,c în vederea vehiculării unor debite mai mari de
soluţie MEA.
 Mărirea suprafeţei de răcire a soluţiei de MEA săracă şi DEA săracă.
 Îmbunătăţirea schimbului de căldură între soluţiile de MEA bogată şi MEA săracă.
În procesul de absorbţie, amina din soluţie formează cu H 2S, la temperaturi scăzute (25-40 0C)
un complex care este trimis împreună cu soluţia respective la coloana de desorbţie sau stripare,
unde la temperaturi mai ridicate (110-120ºC) complexul se descompune punând in libertate
H2S şi amina respectivă care se reintroduce la coloana de absorbţie după o prealabilă răcire.
Modificările efectuate în cazul modernizării instalaţiei pe partea de RS sunt:

 prevederea unor suflante noi de aer cu debite corespunzătoare creşterii de

capacitate a instalaţiei;
 prevederea unui “arzător de mare intensitate”;
3
 prevederea unui sistem de spălare a gazelor acide şi de separare a apei antrenate prin
spălare, în vederea îndepărtării amoniacului;
 înlocuirea cazanului recuperator şi condensatorului de sulf I, existente, cu echipamente noi
corespunzătoare noii capacităţii;
 prevederea răcitorului de şlam;

 prevederea unui vas separator de lichid pe fluxul de gaze combustibile;

 prevederea unui catalizator performant;
 eliminarea H2S degajat din sulful lichid colectat în cuva de sulf lichid;
 prevederea unui analizor de raport H2S/SO2 pe fluxul de gaze reziduale pentru controlul
arderii parţiale a H2S la soba Claus.

4
 2. BAZE TEORETICE

Conversia H2S la sulf elementar are loc în trei trepte succesive:

• conversia termică, care are loc în Soba Claus 301-H1;
• prima treaptă de conversie catalitică, care decurge în reactorul 301-R1;
• a doua treaptă de conversie catalitică, care are loc în reactorul 301-R2.
Procesul de desulfurare a gazelor şi recuperarea sulfului are la bază următoarele fenomene:
absorbţia selectivă a H2S din gazele de rafinărie folosind un solvent adecvat (soluţie apoasă de
alcanolamine MEA şi DEA), desorbţia H 2S pentru refolosirea absorbantului şi recuperarea
produselor separate şi oxidarea catalitică a H2S pentru obţinerea sulfului elementar.
Alcanolamine sunt substanţe care conţin cel puţin şi o grupă amino.
În general se poate considera că grupa hidroxil determină reducerea presiunii de vapori a
substanţei şi creşterea solubilităţii ei în apă în timp ce grupa amino furnizează alcanilitatea
soluţiei apoase necesară desfăşurării reacţiei (absorbţiei chimice) cu gazele acide H 2S şi CO2.
Principalele reacţii care stau la baza procesului de eliminare a H 2S din gaze sunt:

PM Tm
2R/ NH2 + H2S ------------ ( RNH3)2 S PM - presiune mare
Pm Tm Pm - presiune mică
Tm - temperatură mica
PMTm TM - temperatură mare
(RNH3)2 S+ H2S ------------ 2 RNH3 SH
Pm TM
PM Tm
2R2NH+ H2S ------------ (R2NH2)2 S
Pm Tm

PM Tm
(R2NH2)2 S +H2 S------------ 2R2 NH2 HS
PmTM
PM Tm
2R2 N +H2S ------------ (R3NH)2 S
Pm TM

5
 PM Tm
(R3 NH)2 +H2 ------------ 2 R3 NHHS
Pm TM

Se observă că pentru realizarea procesului de chemoabsorbţie a H 2S, echilibru reacţiilor

trebuie deplasat de la stânga la dreapta şi acest lucru se poate realiza prin asigurarea unor
condiţii adecvate de presiune şi temperatura în coloana de absorbţie, presiuni mari (mai mari
decât presiunea atmosferică) şi temperatura 25-400 C.
Dimpotrivă pentru regenerarea soluţiei de etanolamine simultan cu recuperarea de H 2S,
echilibru reacţiilor trebuie deplasat de la dreapta spre stingă. Acest lucru se poate realiza prin
operarea coloanei de desorbţie la presiuni scăzute (de regula presiune atmosferică) şi
temperaturi ridicate T = 110-1200 C.
Creşterea presiunii favorizează procesul de absorbţie şi defavorizează procesul invers al
desorbţiei.
Creşterea temperaturii favorizează procesul de desorbţie şi defavorizează procesul absorbţiei.
Concentraţia soluţiei de etanolamina influenţează favorabil absorbţia, dar folosirea unei
concentraţii mari determină coroziuni mari ale echipamentului şi deci costuri mai mari.
Compoziţia gazelor de rafinărie influenţează absorbţia şi anume: CO 2 şi HCl sau a altor gaze
acide, face să scadă efectul chemosorbţiei datorită reacţiilor care au loc între CO 2, HCl şi
etanolamine.
 Conversia termică
Conversia termică este obţinută prin combustia a aproximativ 1/3 din H 2S conţinut în gazele
acide de alimentare a instalaţiei, cu aer în arzătorul sobei Claus 301-HA1.
Recuperarea sulfului din H2S se bazează pe procedeul Claus.
Reacţiile care au loc în soba Claus, sunt următoarele:
H2S+ 3/2 O2 = SO2 + H2O
La temperatura de combustie de aproximativ 1400 oC, o parte din H2S se disociază termic,
conform reacţiei:
H2S = H2 + ½ S2 (v) şi o altă parte din H2S se transformă în
vapori de sulf:
H2S + ½ O2 = ½ S2 (v) + H2O
Diferite specii de vapori de sulf rezultă conform echilibrului:
S2 = 1/3 S6 = ¼ S8
Gazele de proces conţin şi următorii produşi:
6
 - Azot obţinut în urma disocierii amoniacului şi din aerul de combustie:
2NH3 + 3/2 O2 = N2 +3 H2O
- Monoxid de carbon rezultat în urma reacţiei de ardere a hidrocarburilor din alimentare:
CmH2m+2 + 3m+1 O2 = m CO2 + (m+1) H2O
- Oxisulfura de carbon COS se formează în urma reacţiei: CO2 + H2S = H2O + COS
- Disulfura de carbon CS2 se formează în urma reacţiilor:
COS + H2S = H2O + CS2
CH2 + 2S2 = 2H2S + CS2
Combustia NH3
Soba Claus este împărţită în două zone în scopul de a asigura disocierea corespunzătoare a
NH3. Gazul rezidual de la instalaţia de stripare ape acide este amestecat cu un flux splitat din
gazul acid de la instalaţia de desulfurare cu amine şi împreună cu tot aerul de combustie sunt
alimentate la arzătorul principal şi introduse în prima zonă a sobei Claus.
Capacitatea primei zone a sobei este special concepută astfel încât să asigure disocierea NH 3 a
hidrocarburilor antrenate în gaze şi a unei părţi din cantitatea de H 2S conţinut în gazele acide.
Debitul de gaze acide este reglat pentru obţinerea unei temperaturi corespunzătoare prin by-
passarea primei zone a sobei de către fluxul de gaze acide (care nu conţin NH 3 ) de la instalaţia
DG (30-50% din fluxul total după splitarea pentru zona 1) şi dirijarea acestuia către zona 2 a
sobei Claus. Deşi există un exces de aer faţă de stoechiometria reacţiei Claus, mediul de reacţie
rămâne reducător. Când cantitatea de gaze acide trimise către zona 2 creşte, temperatura
rămâne mai ridicată în zona 1.
Această operare asigură temperaturi ridicate (peste 1300 oC) în prima zonă a sobei, astfel încât
tot amoniacul să fie descompus fie prin disociere termică (la N 2 şi H2) fie prin combustie, după
cum urmează:
4NH3 + 3O2 = 2 N2 + 6 H2O (reacţia generală)
Tot în zona 1 a sobei are loc şi combustia H2S cu formare de SO2:
2H2S + 3O2 = 2SO2 + 2H2O
Ulterior SO2 reacţionează cu amoniacul astfel:
4NH3 + 3SO2 = 2N2 + 3/2S2 + 6H2O
Ordinea acestor reacţii reprezintă o consecinţă a vitezei de reacţie a diferitelor specii cu
oxigenul (H2S reacţionează mai rapid decât hidrocarburile, care reacţionează mai rapid decât
amoniacul).

7
O particularitate importantă a concepţiei acestei zonei 1 a sobei Claus o constituie faptul că o
cantitate semnificativă de H2S (cel puţin 1/3) rămâne nearsă în condiţii puternic sub-
stoechiometrice. Acest mediu reducător blochează formarea NO x şi SO3, acestea formându-se
uşor atunci când reacţia de ardere a NH3 sau H2S atinge condiţii stoechiometrice sau (mai rău)
oxidante. Chiar şi urmele de NOx şi SO3 sunt dăunătoare pentru instalaţia Claus datorită
dezactivării catalizatorului şi efectelor coroziunii.
Debitul total de aer în instalaţie este controlat pentru a menţine raportul H 2S:SO2 la o valoare
constantă de 2:1 pentru procesul Claus, iar soba Claus este operată cu două zone cu diferite
condiţii stoechiometrice, astfel încât să se asigure distrugerea amoniacului în prima zonă.
Fluxul de gazul acide de la desulfurare introdus în a doua zonă a sobei restabileşte
stoechiometria reacţiei Claus după cum urmează:
2H2S + SO2 = 3S + 2H2O
În vederea obţinerii eficienţei dorite pentru conversia hidrogenului sulfurat la sulf elementar
sunt prevăzute două trepte de conversie catalitică.
Cantitatea de aer necesară arderii se calculează în funcţie de compoziţia materiei prime şi în
funcţie de disocierea diferiţilor compuşi în timpul reacţiei.
Temperatura gazelor de ardere rezultate din treapta de conversie termică a procesului, care
intră în treapta de conversie catalitică trebuie să fie la temperatura optimă de reacţie pentru a
susţine o conversie bună.
Condensarea-separarea
Efluentul gazos trece din soba Claus 301 – H1 în cazanul recuperator 301 – S1, unde vaporii de
sulf sunt răciţi şi condensaţi, iar sulful lichid obţinut este trimis gravitaţional prin închizătorul
hidraulic 301-SS1 în cuva de sulf lichid 301-V7.
Răcirea condensare vaporilor de sulf se desfăşoară conform echilibrelor:
S2 = 1/3 S6 = ¼ S8 S6 = 3/4S8 = 6 S
Căldura gazelor de ardere este recuperată în cazan pentru a produce abur de presiune medie (25
barg).
Condensarea vaporilor de sulf de la reactorul 301-R1 are loc în primul condensator 301-S2.
Sulful lichid este trimis gravitaţional prin închizătorul hidraulic 301-SS2 în cuva de sulf lichid
301-V7.
Condensarea vaporilor de sulf de la reactorul 301-R2 are loc în al doilea condensator 301-S3.
Sulful lichid este trimis gravitaţional prin închizătorul hidraulic 301-SS2 la cuva de sulf lichid
301-V7.
 Conversia catalitică

8
Conversia catalitică se realizează în două trepte în reactoarele 301-R1 şi 301-R2 utilizându-se
un catalizator de oxid de Titan, TiO2 pe suport de alumină cu silice.
Efluentul gazos după ieşirea din cazanul recuperator 301-S1 este trimis la reactorul 301-R1,
menţinându-se raportul H2S/SO2 de 2:1 şi o temperatură la ieşirea din reactor corespunzătoare
pentru distrugerea compuşilor de tip sulfură şi Oxisulfura de carbon formaţi treapta de
conversie termică.
În stratul de catalizator au loc următoarele reacţii:
2H2S + SO2 = 3/8 S8 + 2H2O (reacţia Claus) S2 = 1/3 S6 = ¼ S8 (stare de vapori) împreună
cu hidroliza COS şi CS2:
COS + H2O = H2S + CO2
COS + SO2 = H2S + CO2
CS2 + 2H2O = 2H2S + CO2
Forma moleculară a sulfului depinde de temperatură:
• La temperaturi ridicate este predominantă forma S2 (in stare de vapori) ;
• La temperaturi intermediare este predominantă forma S6 ;
• La temperaturi mai scăzute este predominantă forma S8.
Catalizatorul îmbunătăţeşte reacţia Claus prin creşterea vitezei de reacţie.

9
 3. PREZENTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC SI A INSTALATIEI

3.1. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

3.1.1. PARTEA DE ABSORBŢIE CU MEA
Gazele de rafinărie ce conţin H2S şi trebuie desulfurate, provin de la instalaţiile DAV3, HB,
HPM şi de la staţia de Recuperare Gaze Facle. Presiunea optimă pentru desulfurarea acestor
gaze este de 6 ata.
Datorită faptului că presiunea gazelor obţinute în instalaţiile de mai sus este diferită de 6 ata
acestea nu pot forma ca atare alimentarea instalaţiei DGRS. De aceea se adoptă următoarea
schemă:
Gazele cu H 2S de la DAV3 şi HPM care au o presiune mai mica de 6 ata, sunt dirijate în
colectorul de aspiraţie al compresoarelor 21/1NK1, NK2, K3 din staţia recuperare gaze pe linia
noua DN 200. Împreună cu gazele recuperate din colectorul de faclă sunt comprimate până la 6
ata şi dirijate spre instalaţia DGRS pe linia PG-119-150. Aici se amestecă cu gazele venite de
la HB, prin conducta PG-10-101-Dn200 şi intră în partea de absorbţie cu MEA.
Gazele de rafinărie sunt trecute prin vasul separator de lichid 10-V1, prin vasul separator de
picături 10 V2, cu scopul de a fi separat lichidul antrenat sau eventual obţinut prin condensarea
hidrocarburilor grele. După 10-V2, gazele sunt introduse în partea inferioară a coloanei 10- C1.
Debitul gazelor se măsoară cu debitmetrul 10-FR-002.
Coloana 10-C1 este echipată cu 7 DC, montate câte unul pe secţiunea coloanei şi are,
conform proiectului, o capacitate de prelucrare de maxim 11 000Nm3/h gaze cu H2S.
În coloana de absorbţie, gazele de rafinărie sunt spălate în contracurent cu soluţie MEA
săracă prin intermediul celor 7 talere DC tip VNIIUS-14, la o presiune de 6 ata, menţinută de
regulatorul 10-PR-005 de pe linia PG-10-104-200. La creşterea presiunii pe coloană, ventilul
regulatorului de presiune deschide, iar la scăderea presiuni pe coloana de absorbţie 10-C1,
ventilul regulatorului 10-PR-005, închide. Reglarea presiuni pe coloana 10-C1 are o mare
importanţă asupra procesului de absorbţie, ştiut fiind faptul că acest proces este favorizat de
presiuni ridicate.
Gazele desulfurate părăsesc coloana 10-C1 pe la vârf pe linia PG-10-104-200, după care trec
prin vasul separator de lichid 10V3 şi sunt dirijate prin conducta PG-10-105-200 spre vasul de
combustibil gazos 04-V7 din instalaţia RC. Rolul vasului 10-V3 este de a separa lichidul
antrenat de gaze. Acest lichid, soluţie de MEA antrenată din coloana de absorbţie, se trimite
periodic cu presiune proprie prin linia S-10-119-40 în vasul 10-V5. Din gazele desulfurate se
asigură cantitatea de gaze necesară pentru pornirea CO-boilerului de la instalaţia CC, prin linia
PG-10-115-100.
10
 Soluţia de MEA regenerată este trasă din vasul tampon 10-V5 prin linia S-10-109a200 cu
pompele 10-P1a,r sau P1b,c refulată prin linia S-10-110a-150 în sistemul de filtre PALL,
reîntorcându-se în vasul tampon 10-V5.
Prin filtrare se asigură purificarea soluţiei reţinându-se impurităţile mecanice şi chimice
rezultate în procesele de absorbţie şi desorbţie.
O parte din soluţia MEA (debit măsurat şi înregistrat de FR-02), pleacă prin linia S10-122-
100 spre instalaţia HPM, unde este necesară pentru desulfurarea gazelor de recirculare, iar
restul de soluţie de MEA regenerată, intră prin linia S-10-123-150 în mantaua răcitorului 10
S2a; după răcire prin linia S-10-123a-150 intră în ţevile răcitoarelor S2b-1 şi S2b-2. Răcitorul
S2a este alimentat cu apa recirculată prin linia AR 10-101-150 şi reintrodusă în circuit prin
linia AD-10-101-150. Răcitoarele S2b-1 si S2b-2 sunt alimentate cu apa recirculată prin linia
AR-10-101a-150 şi reintrodusă în circuit prin linia AR-10-101150. În aceste răcitoare, soluţia
de MEA se răceşte de la cca. 82°C la cca. 37°C. Soluţia de MEA răcită în 10 S2a,S2b-1, S2b-2
se trimite la:
- coloana 10C1 prin linia S-10-113-150 cu un debit controlat de bucla de reglare
10FIC-004.
- instalaţia FG prin linia S10-114-80, debit măsurat şi înregistrat de FR-03.
Soluţia de MEA bogată din baza coloanei 10-C1 trece prin linia S-10-102-150 în linia S-10-
101-150 care vine cu soluţia bogată din FG şi HPM şi intră în vasul 10V4. Gazele rezultate
prin destindere în vasul 10V4 trec prin linia PG-10-106-200 în coloana C1.
Soluţia de MEA din vasul 10V4 trece prin proprie presiune în linia S-10-103-150 în bateria de
trei schimbatoareS1a-1,2,3 în ţevi şi prin bateria de două schimbătoare S1b 1,2 tot în ţevi unde
se încălzeşte de la cca. 55°C la cca. 90°C, în contul soluţiei regenerate care se răceşte de la cca.
120°C la cca. 82°C. Din bateriile de schimbătoare S1a-1,2,3 şi S1b-1,2 soluţia intră prin linia
S10-105-150 în coloana de stripare 10C2 deasupra talerului 4.
Debitul de alimentare al coloanei 10C2 se reglează prin bucla de reglare 10-LIC-003, în
funcţie de nivelul din vasul 10V4. La creşterea nivelului în vasul 10V4 ventilul deschide.
În coloana 10C2 are loc regenerarea soluţiei de MEA, care se realizează prin destinderea
soluţiei bogate la presiunea de 0,8 ata şi încălzirea la 120°C, combinată cu striparea cu vapori
de apă, rezultaţi prin fierberea soluţiei. Aportul de căldură în coloana 10C2 este furnizat de
refierbătorul tip Kettle10S3, legat de coloana prin conducta de lichid S-10-117-200 şi linia de
vapori APR-10-104-500. Încălzirea refierbătorului 10S3 se realizează cu VJ, alimentat prin
linia VJ-10-104-250 cu presiune stabilizată de regulatorul 10-PRC-008. La creşterea presiuni,
ventilul regulatorului închide, iar la scăderea presiunii deschide.
11
Menţinerea unei temperaturi constant ridicate la baza coloanei 10C2, are o mare importanţă
ştiut fiind că procesul de desorbţie este favorizat de temperaturi ridicate.
Ieşirea condensului din 10S3 este controlată de regulatorul de debit 10-DIC-008, pe linia WJ-
10-104-80.
Soluţia de MEA regenerată din baza coloanei 10C2 trece prin linia S-10-106-150 în cele două
baterii de schimbătoare 10S1a-1,2,3 şi S1b-1,2 din care prin linia S-10-108-150 intră în vasul
tampon 10V5. Debitul de evacuare al coloanei 10C2 se reglează prin bucla de reglare 10-LV-
006 care controlează nivelul soluţiei în baza coloanei. La creşterea nivelului în coloana 10C2
ventilul regulatorului de nivel 10-LV-006 deschide, iar la scăderea nivelului, ventilul
regulatorului, închide H2S şi aburul de stripare ies pe la vârful coloanei 10C2 şi intră cu o
temperatură de cca. 110°C prin linia PG-10-107-400 în condensatorul 10S4, răcit cu apa
recirculată, alimentată prin linia AR-10-102-250 şi evacuată prin linia AD-10-102-250.
Condensul şi gazele răcite la cca. 50°C trec prin linia PG-10-108-200 în vasul 10V6, în care are
loc separarea celor două faze. Gazele se dirijează prin linia PG-10-109-150 la partea de RS iar
condensatul este aspirat pe linia APR-10-101a-50 cu pompa de reflux 10P2 şi refulat pe linia
APR-10-102a-40 ca reflux la vârful coloanei 10C2. Debitul de reflux este reglat în funcţie de
nivelul din vasul 10V6 prin bucla de reglare 10-LIC-009 şi este măsurat cu debitmetrul 10-DE-
010. La creşterea nivelului în V6, ventilul regulatorului de nivel 10LIC-009 închide, iar la
scăderea nivelului în V6, ventilul regulatorului deschide.
Soluţia proaspătă de MEA se prepară în vasul 10V7, prin diluarea MEA cu condens.
Condensul se alimentează prin linia WJ-10-101-40 iar omogenizarea soluţiei se face prin
recirculare cu pompa 10P2a,r prin liniile S-10-115-40 şi S-10-116- 40. Completarea cu
condens a soluţiei din circuit (pentru menţinerea concentraţiei, care are tendinţa sa crească,
datorită antrenării de vapori de apa cu gazele) se face prin linia WJ-10-102-25, în vasul 10V6.
Soluţia de MEA depozitată în vasele 10V5 şi V7 se menţine sub perna de gaz inert (azot) prin
liniile GI-10-102-40 si GI 10-103-25.
3.1.2. PARTEA DE ABSORBŢIE CU DEA
Gazele care conţin H2S de la instalaţiile CC, Cocsare sunt dirijate prin intermediul conductei
PG-10-201-200 in instalaţia Desulfurare gaze, absorbţie cu soluţie de DEA. Pe conducta de
gaze cu H2S de la CC şi conducta de gaze desulfurate cu DEA s-a realizat un by-pass. Această
legătură se va folosi numai în caz de avarie în instalaţia DGRS pe partea de DEA. De la limita
instalaţiei gazele trec în vasul separator de lichid 10-V9 şi de aici, prin linia PG-10-202-200 în
vasul separator de picături 10-V10. În aceste vase gazele se separă de lichidul eventual format

12
şi antrenat. Din vasul separator de picături gazele trec în partea de jos a coloanei de absorbţie
10-C3 prin linia PG-10-203-200.
Parametrii de lucru ai gazelor la limita instalaţiei, până la coloana 10-C3 sunt:
temperaturi ale mediului ambiant cuprinse între 20-40°C şi presiuni cuprinse între 13-13,5 ata.
Debitul gazelor se măsoară cu debitmetrul 10-FE-26.
Coloana de absorbţie cu DEA 10-C3 este echipată cu 16 DC de tip VNIIUS-14 amplasate câte
două pe nivel şi asigură o prelucrare de maxim 20 000 Nm3 gaze cu H2S.
În coloana 10-C3, gazele sunt spălate în contracurent cu soluţie de DEA regenerată la o
presiune de 13 ata, menţinută cu regulatorul 10-PIC-029, pe linia de ieşire a gazelor PG-10-
204-150.
Menţinerea unei presiuni ridicate la o valoare constantă pe coloana 10-C3 este foarte
importantă deoarece procesul de absorbţie este favorizat de presiuni înalte.
Gazele desulfurate părăsesc coloana 10-C3 pe la vârf, având o temperatura de 4045°C.
Creşterea temperaturi are loc datorită efectului exoterm al reacţiei de absorbţie a H 2S în DEA.
Din coloana de absorbţie gazele trec în vasul separator de lichid 10-V11 pentru îndepărtarea
picăturilor de DEA antrenate, după care sunt dirijate în vasul de combustibil gazos 04-V7 din
instalaţia RC pe linia PG-10-205-150. Parametrii gazelor desulfurate sunt: presiunea de 5ata;
temperatura de 40-45°C.
Soluţia de DEA eventual antrenată separată în vasul 10-V11 este dirijată periodic prin proprie
presiune pe linia S-10-219-40 în vasul 10-V13. Soluţia de DEA regenerată este aspirată din
vasul tampon 10-V13 pe linia S-10-209a 200 cu pompa 10-P4a,r şi refulată prin linia S10-
210a-150 în bateria de răcitoare S7, S7a, S7b montate în serie, iar prin linia S10225-50 spre
estacada pentru a putea fi preluată la instalaţia CC.
În vasul tampon 10-V13, presiunea este de 0,1 ata şi temperatura de 82°C. Pentru îndepărtarea
impurităţilor solide din soluţia de DEA o parte din aceasta se recirculă din refulare în aspiraţia
pompei 10-P4a,r, trecând prin sistemul de filtre PALL reîntorcându-se în vasul tampon 10-
V13. Prin filtrare se asigură purificarea soluţiei reţinându-se impurităţile mecanice şi chimice
rezultate în procesele de absorbţie si desorbţie. Pompele 10-P4a,r refulează soluţia de DEA la
instalaţia CC prin linia S10-225-100 şi în bateria de răcitoare S7,S7a,S7b, unde soluţia de DEA
săracă se răceşte de la cca. 82°C la 45°C cu apa recirculata alimentată prin liniile AR-10-201-
150 şi AR-10-201a-150. După răcirea soluţiei de DEA săracă intră în coloana 10-C3 deasupra
primului nivel DC Parametrii de intrare în coloana 10-C3 a soluţiei de DEA sunt: presiunea de
13 ata, temperatura de 45°C.

13
Soluţia de DEA bogată din baza coloanei 10-C3 trece prin linia S-10-202-150 în vasul degazor
10-V12.
Parametrii soluţiei de DEA la intrarea în 10-V12 sunt: presiunea de 4,5 ata şi temperatura de
57°C. În acelaşi vas degazor se dirijează soluţia de DEA bogată provenită de la extracţia H 2S
din soluţia DEA bogată de la CC este S-10-226-100.
Soluţia DEA bogată din vasul 10-V12 trece cu presiune proprie pe linia S-10-203150 în
schimbătorul de căldură 10-S6a,b, unde se încălzeşte de la cca. 55°C la cca. 95°C, pe seama
soluţiei de DEA săracă, ce se răceşte de la 120°C la 82°C. Din schimbătorul S6a,b soluţia DEA
bogată intră pe linia S-10-205-150, în coloana 10-C4 pe talerul 4.
Debitul de alimentare al coloanei 10-C4 se reglează cu bucla de reglare 10-LIC-027 în funcţie
de nivelul din vasul 10-V12 astfel: la scăderea nivelului, ventilul regulator închide, iar la
creşterea nivelului ventilul regulator deschide.
Temperatura de intrare în coloana 10-C4 a soluţiei de DEA bogată este de cca. 95°C iar
presiunea este de 0,8 ata. În coloana 10-C4 are loc regenerarea soluţiei DEA, prin destinderea,
soluţiei DEA bogată la presiunea de 0,8 ata, încălzirea ei la 120°C şi striparea cu vapori de apă
rezultaţi prin fierberea soluţiei în 10-S8.
Aportul de căldură în 10-C4 este furnizat de refierbătorul 10-S8, legat de coloana prin conducta
de lichid S-10-217-200 şi prin conducta de vapori APR-10-204-400.
Încălzirea refierbătorului se realizează cu abur de joasă presiune, alimentat prin linia VJ-10-
103-200 cu presiune stabilizată cu regulatorul 10-PRC-031.
Soluţia de DEA regenerată din baza coloanei 10-C4 trece prin linia S-10-206-150, în
schimbătorul de căldură S6a,b, din care trece apoi în vasul tampon 10-V13 pe linia S-10208-
150.
Debitul de evacuare a soluţiei de DEA regenerată din coloana 10-C4 se reglează cu bucla de
reglare 10-LIC-046, care controlează nivelul in coloana astfel: la creşterea nivelului în coloana,
ventilul regulator deschide, iar la scăderea nivelului închide.
H2S şi aburul de stripare ies pe la vârful coloanei 10-C4 şi intră cu o temperatură de cca. 105°C
prin linia PG-10-207-300 în condensatorul 10-S9 răcit cu apă recirculată alimentată prin linia
AR-10-202-200 şi evacuată pe linia AD-10-202-200.
Condensul şi gazele răcite la cca. 50°C trec prin linia PG-10-208-200 în vasul de reflux 10-
V14, în care are loc separarea celor două faze. Gazele se dirijează pe linia PG-10209-150 la
RS, iar condensul este aspirat pe linia APR-10-201a-50 şi refulat prin linia APR10-202-40 ca
reflux la vârful coloanei 10-C4, pe talerul 1 cu pompa 10-P5a,r.

14
Debitul de reflux este reglat în funcţie de nivelul din vasul 10-V14, prin bucla de reglare 10-
LIC-032 şi este măsurat cu debitmetrul 10-DE-033. La creşterea nivelului în vas, ventilul
regulator va închide, iar la scăderea nivelului va deschide.
Soluţia proaspătă de DEA se prepară în vasul 10-V15 prin diluarea soluţiei DEA cu condens.
Condensul se alimentează pe linia WJ-10-201-40 iar omogenizarea soluţiei se face prin
recirculare cu pompa 10-P5a,r, pe liniile S10-216-50 şi S10-215-50. Umplerea iniţială
completarea şi împrospătarea circuitului de DEA se face cu pompa 10-P5a,r prin linia de
aspiraţie S-10-215-50. Completarea cu condens a soluţiei din circuit se poate face prin linia
WJ-10-202-25 în vasul 10-V14.
Vasele în care se depozitează soluţia de DEA (10-V13 şi 10-V15) se menţin cu o atmosferă
(pernă) de gaz inert prin liniile GI-10-202-40 respectiv GI-10-203-25.
3.1.3. PARTEA DE RECUPERARE SULF
Descrierea procesului tehnologic se face pe următoarele sisteme:
a) Sistemul pentru spălarea /separarea gazelor acide;
b) Sistemul pentru conversia termică;
c) Sistemul pentru conversia catalitică;
d) Sistemul de colectare şi degazare sulf lichid.
a) Sistemul pentru spălare / separare gaze acide
Sistemul pentru spălare / separare gaze acide de la desulfurare gaze
Gazele acide rezultate din instalaţiile DG-MEA şi DG-DEA sunt dirijate spre instalaţia de RS
prin conductele PG-10-109-150, respectiv PG-10-209-150, unindu-se în conducta PG-10-301-
150, prin care se dirijează gazele la vasul de alimentare a instalaţiei de recuperare sulf 10-
NV30.
Gazele acide recirculate de la instalaţia de tratare gaze reziduale TGT sunt dirijate tot în vasul
10-NV30 prin conducta E/37-GA-100-A, care se interconectează în conducta existentă PG-10-
301-150.
Sistemul de spălare gaze acide este comun pentru instalaţia existentă de recuperare sulf şi
pentru instalaţia nouă RS 20 000 tone / an, cele două instalaţii funcţionând alternativ. Vasul 10-
NV30 are două funcţii:
Funcţia principală este de a preveni introducerea în soba Claus a eventualelor lichide (apă şi
hidrocarburi) provenite din instalaţiile de desulfurare. Această situaţie poate să apară la
depăşirea nivelelor la vasele de reflux din instalaţiile de desulfurare şi dacă gazele acide conţin
hidrocarburi, care pot condensa pe traseul de conducte.

15
Conducta de alimentare a vasului a fost proiectată astfel încât să nu facă pungi în care să se
acumuleze lichid.
Lichidul acumulat în baza vasului, care conţine apă, amoniac, hidrocarburi şi H 2S, este
eliminat periodic prin intermediul pompei 301-P1 A,B (pompă apă uzată) şi dirijat la instalaţia
Stripare Ape Uzate, prin conducta 10-AH-404-50-E021. Pompa 301-P1 A,B poate fi pornită /
oprită manual sau automat şi funcţionează în regim intermitent. Pompa porneşte când se atinge
nivelul maxim şi se opreşte când nivelul este minim.
A doua funcţie a vasului este de spălare a gazelor acide în vederea îndepărtării amoniacului.
Spălarea gazelor acide se face cu condens răcit în răcitorul de condens 10-NS30. Condensul se
asigură din vasul 10-V17, prin intermediul pompei de condens 10-P7A,R şi prin conducta 10-
WJ-400-50/25-E111. Debitul de condens este constant şi se ajustează prin bucla de reglare 10-
FIC-402, care acţionează robinetul de reglare 10-FV-402, montat pe conducta 10-WJ-400-
50/25-E111. Temperatura condensului înainte şi după răcire se măsoară local prin intermediul
indicatoarelor de temperatură 10-TI-401 şi 10-TI-402.
Condensul pentru spălare se introduce în partea superioară a vasului şi circulă în contracurent
cu gazele acide. Pentru spălare sunt prevăzute patru talere perforate. Apa de spălare rezultată,
care conţine amoniac şi hidrogen sulfurat se colectează pe un taler acumulator şi se elimină din
vas cu ajutorul pompei 10-NP30A,R, dirijându-se la instalaţia de Stripare Ape Uzate.
Vasul de alimentare este prevăzut cu:
• indicatoare magnetice de nivel atât pentru nivelul de pe talerul acumulator, cât
si pentru nivelul din bază;
• manometru local, 10-PI-402;
• indicator local de temperatură, 10-TI-403;
• supapă de siguranţă, 10-SS-41, care protejează vasul şi descarcă în facla de
joasă presiune
Gazele acide spălate ies din vasul 10-NV30 la partea superioară şi intră în separatorul de apă,
10-NV31. Rolul acestui vas este de a separa apa antrenată cu gazele din vasul 10-NV30, prin
intermediul unui demister prevăzut la partea superioară a vasului.
Lichidul acumulat în bază, care conţine apă cu H 2S, este eliminat periodic prin intermediul
pompei 301-P1 A,B şi dirijat la instalaţia Stripare Ape Uzate.
Sistemul pentru separare gaze acide de la stripare ape acide
Gazele acide fierbinţi rezultate la coloana de stripare din instalaţia Stripare apă uzată (SWS)
sunt dirijate prin conducta 301-PG-001-80-A2 la vasul separator de picături 301-V3. Lichidul
separat în baza vasului, care conţine apă, NH3, H2S se evacuează periodic prin intermediul
16
pompelor de condensat 301-P2A/B şi este dirijat către instalaţia de Stripare ape uzate, prin
conducta 10-AH-404-50-E021.
Pompa se porneşte când la atingerea nivelului maxim în vas şi se opreşte când se atinge
nivelul minim.
b) Sistemul pentru conversia termică
Soba Claus este alimentată cu gaze acide de la instalaţiile desulfurare gaze cu amine (DG),
stripare ape acide (SWS), gaze combustibile (la pornirea instalaţiei), aer de combustie.
Gazele acide de la DG din vasul 10-NV31 ies pe la partea superioară şi prin conducta 301-PG-
004-200-A1(izolată şi însoţită electric) sunt dirijate la soba Claus, 301-H1. O parte din fluxul
de gaze acide este preluat şi dirijat controlat (301-FIC-003) prin conducta 301-PG-005-200-A1
la arzătorul sobei 301-X1, împreună cu întreaga cantitate de gaze acide de la instalaţia Stripare
Ape Uzate.
Gazele acide rămase sunt dirijate în a doua zonă a sobei prin conducta 301-PG-006150-A1 care
alimentează gazul în sobă prin conductele 301-PG-007-150-A1 şi respectiv 301-PG-008-150-
A1, prin două racorduri diametral opuse amplasate lateral, în zona centrală a sobei.
Gazele acide de la instalaţia Stripare Ape Uzate, sunt dirijate din vasul 301-V3 la arzătorul
sobei Claus prin conducta 301-PG 002-80-A2 (izolată şi însoţită electric). Cele două fluxuri de
gaze acide de la instalaţiile Desulfurare Gaze şi Stripare Ape Uzate se unesc într-un singur
flux înainte de a fi alimentate la arzător prin conducta 301PG-009-200-A2.
Aerul necesar arderii gazelor acide în soba Claus este asigurat de suflantele 301-VM1 A/B care
furnizează totodată şi aerul necesar la sistemul de degazare a sulfului lichid şi aerul de
combustie necesar la instalaţia Tail Gas. Motoarele suflantelor 301-VM1A/B sunt prevăzute
cu variatoare de turaţie, astfel încât se pot asigura debitele necesare la pornire, în funcţionare
normală sau în situaţia funcţionării instalaţiei la debite mai mici decât cele normale.
Debitul de aer furnizat de suflantele 301-VM1 A/B este alimentat controlat (301-FIC-008) prin
conducta 301-NC-001-300-A la arzătorul sobei Claus 301-X5. Arzătorul asigură în urma
combustiei, disocierea amoniacului din gazele acide şi arderea parţială a hidrogenului sulfurat
cu generarea cantităţii de dioxid de sulf necesară reacţiei Claus.
Cerinţa esenţială de control a instalaţiei RS este menţinerea raportului H 2S:SO2 de 2:1 prin
controlul debitului de aer de combustie alimentat la arzător pentru asigurarea arderii parţiale a
H2S din gazele acide conform reacţiei totale de formare sulf menţionată în chimia procesului.
Controlul aerului de combustie se realizează astfel: Dacă debitul de gaze acide se schimbă,
cantitatea de aer se va modifica proporţional pentru a păstra constant raportul gaze acide / aer,

17
corespunzător reacţiei de formare sulf, prin intermediul buclelor de reglare 301FIC-001, 301-
FIC-003 şi 301-FIC-008.
Aceste bucle de reglare acţionează asupra ventilelor regulatoare 301-FV-001, 301FV- 003 şi
301-FV-008, montate pe conductele 301-PG-002-80-A2, 301-PG-005-200-A1 respectiv 301-
NC-001-300-A. Acest reglaj poate fi considerat un control “grosier” a raportului gaze acide
/aer.
Lipsa gazelor acide şi / sau a aerului acţionează sistemul de blocare (Emergency Shut Down-
ESD).
În plus faţă de controlul grosier al raportului există, de asemenea, posibilitatea unui control
“fin” al raportului gaze acide / aer. Aşa cum rezultă din reacţia de formare a sulfului atunci
când cantitatea de aer furnizată sistemului este corectă (în raport cu cantitatea de gaze acide),
raportul H2S:SO2 în gazele reziduale va fi 2:1. Măsurarea acestui raport este de fapt testul
principal de control în operarea normală a instalaţiei.
Pentru măsurarea raportului H2S:SO2 în gazele reziduale s-a prevăzut analizorul în flux, 301-
AT-002, montat pe conducta 301-PG-016-450-A1.
Prin bucla de reglare 301-AIC-002 există posibilitatea ca funcţie de raportul H 2S:SO2 să se
corecteze raportul gaze acide / aer de la soba Claus, prin acţionarea robinetului de regulare
301-FV-008, montat pe conducta 301-NC-001-300-A.
Debitele şi parametrii fluxurilor de alimentare gaze acide, gaze combustibile, aer de combustie
la soba Claus sunt controlate prin bucle de reglare.
Dacă la un moment dat în instalaţie nu se poate prelua întreaga cantitate de gaze acide
produse de instalaţiile DG-MEA şi DG-DEA, gazele acide sunt evacuate la faclă prin conducta
10-EF-401-150-E061.
În cazul în care debitul de alimentare cu gaze acide de la DG scade sub valoarea minim
minimorum semnalizatorul de debit 301-FSLL-004 trimite un semnal logic pentru:
• închiderea robinetelor: 301-UV-001 (301-PG-002-80-A2) alimentare cu gaze
acide de la stripare; 301-UV-006 (301-PG-004-300-A1) alimentare cu gaze acide de la DG;
301UV-010 (301-GC-002-50-A1) alimentare cu gaze combustibile (la pornire); 301-UV-009
(301-GC-002-50-A1) alimentare gaze combustibile(la pornire); 301-UV-004 (301-NC-001300-
A) alimentare cu aer; 301-FV-008 (301-NC-001-300-A) reglare debit aer; 301-FV-001 (301-
PG-002-80-A2) reglare debit gaze acide de la stripare; 301-FV-003 (301-PG-005-200A1)
reglare debit gaze acide de la DG la arzător; 301-FV-011 (301-PG-004-300-A1) reglare debit
gaze acide de la DG la zona 2 sobă Claus; 301-FV-005 (301-GC-002-50-A1), 301-UV002
(301-NI-001-25-A3) purjă aer instrumental la arzător.
18
 • deschiderea robinetelor 301-UV-008 (301-GC-003-25-A1) gaze combustibile la
faclă; 301-UV-011 (301-N-002-50/25-A) purjă azot la arzător; 301-UV-003 (301-N-001-50A)
purjă azot la linia de gaze acide de la DG alimentare arzător; 301-UV-007 (301-N-00825-A)
purjă azot la zona 2 sobă Claus;
• oprirea suflantelor 301-VM 1 A,B;
• întreruperea alimentării cu energie electrică la panoul aprinzătorului „flame
ignitor”
La pornire şi / sau în operarea normală, încălzirea instalaţiei ridicarea temperaturii în soba
Claus, se face cu gaze combustibile. Gazele combustibile sunt dirijate de la vasul de gaze
combustibile 10-NV-32 prin conducta 301-GC-002-50-A1 şi alimentează arzatorul 301-X5. În
cazul în care presiunea pe gazele combustibile creşte peste valoarea maxima semnalizatorul de
presiune 301-PSHH-014 trimite un semnal logic pentru închiderea robinetului de reglare 301-
UV-009, montat pe conducta 301-GC-002-50-A1, deschiderea robinetului 301-UV-008,
montat pe conducta 301-GC-003-25-A1, care dirijează gazele în reţeaua de faclă şi închiderea
robinetului 301-UV-010 montat pe conducta 301GC-002-50-A1 de alimentare gaze de la vasul
10-NV32 la arzător.
În cazul 1) în care presiunea aerului creşte peste valoarea maxim-maximorum semnalizatorul
de presiune 301-PSHH-016 trimite un semnal logic; sau în cazul 2) în care debitul de
alimentare cu aer scade sub valoarea minim minimorum semnalizatorul de debit 301-FSLL-
009 trimite un semnal logic, pentru:
• închiderea robinetelor: 301-UV-004 (301-NC-001-300-A) alimentare cu aer;
301UV-001 (301-PG-002-80-A2) alimentare cu gaze acide de la stripare; 301-UV-006
(301-PG004-300-A1) alimentare cu gaze acide de la DG; 301-UV-010 (301-GC-002-50-
A1) alimentare cu gaze combustibile (la pornire / încălzire instalaţie), 301-UV-009 (301-
GC002-50-A1) alimentare gaze combustibile (la pornire / încălzire instalaţie): 301-FV-008
(301-NC-001-300-A) reglare debit aer; 301-FV-001 (301-PG-002-80-A2) reglare debit
gaze acide de la stripare; 301-FV-003 (301-PG-005-200-A1) reglare debit gaze acide de la
DG la arzător; 301-FV-011 (301-PG-004-300-A1) reglare debit gaze acide de la DG la
zona 2 sobă Claus; 301-FV-005 (301-GC-002-50-A1) (la pornire / încălzire instalaţie); 301-
UV-002 (301-NI-001-25-A3) purjă aer instrumental la arzător.
• deschiderea robinetelor 301-UV-011 (301-N-002-50/25-A) purjă azot la arzător,
301-UV-007 (301-N-008-25-A) purjă azot la zona 2 sobă Claus; 301-UV-008 (301-GC-00325-
A1) gaze combustibile la faclă ;

19
 • oprirea suflantelor 301-VM 1 A,B;
• întreruperea alimentării cu energie electrică la panoul aprinzătorului „flame
ignitor”.
Atât reacţia de ardere cât şi reacţia parţială de formare a sulfului care au loc în soba Claus
sunt puternic exoterme. Temperatura în soba Claus este măsurată în trei puncte .
La creşterea temperaturii în sobă peste nivelul maxim–maximorum semnalizorul de
temperatură 301-TSHH va trimite semnal logic pentru:
• închiderea robinetelor: 301-UV-004 (301-NC-001-300-A) alimentare cu aer;
301-UV-001 (301-PG-002-80-A2) alimentare cu gaze acide de la stripare; 301-UV-006
(301-PG004-300-A1) alimentare cu gaze acide de la DG; 301-UV-010 (301-GC-002-50-
A1) alimentare cu gaze combustibile (la pornire /încălzire instalaţie)); 301-UV-009 (301-
GC002-50-A1) alimentare gaze combustibile(la pornire /încălzire instalaţie); 301-FV-008
(301NC-001-300-A) reglare debit aer; 301-FV-001 (301-PG-002-80-A2) reglare debit gaze
acide de la stripare; 301-FV-003 (301-PG-005-200-A1) reglare debit gaze acide de la DG la
arzător; 301-FV-011 (301-PG-004-300-A1) reglare debit gaze acide de la DG la zona 2
sobă Claus; 301-FV-005 (301-GC-002-50-A1) (la pornire /încălzire instalaţie); 301-UV-
002 (301-NI-001-25-A3) purjă aer instrumental la arzător;
• deschiderea robinetelor 301-UV-011 (301-N-002-50/25-A) purjă azot la arzător,
301-UV-007 (301-N-008-25-A) purjă azot la zona 2 sobă Claus; 301-UV-008 (301-GC-00325-
A1) gaze combustibile la faclă ;
• oprirea suflantelor 301-VM 1 A,B;
• întreruperea alimentării cu energie electrică la panoul aprinzătorului „flame
ignitor”.
La scăderea temperaturii în sobă sub nivelul minim semnalizorul de temperatură 301-TSHH
va trimite semnal logic pentru închiderea robinetelor: 301-UV-001 (301-PG-002-80-A2)
alimentare cu gaze acide de la stripare şi 301-FV-001 (301-PG-00280-A2) reglare debit gaze
acide de la stripare.
Gazele de proces formate în soba Claus sunt răcite în primul pas al cazanului recuperator
până la aproximativ 600ºC asigurând gaz fierbinte pentru by-pass-ul de gaz fierbinte necesar
menţinerii temperaturi în prima treaptă de conversie catalitică. La trecerea prin pasul al doilea
al cazanului recuperator, gazele sunt răcite până 240ºC, temperatură la care o parte din vaporii
de sulf conţinuţi în gazele de proces condensează, iar sulful lichid format este trimis prin
conducta 301-PS-001-50-A la închizătorul hidraulic 301-SS1 şi de la acesta prin conducta 301-

20
PS-004-50-A la cuva de sulf lichid 301-V7. Temperatura sulfului în închizătorul hidraulic este
măsurată cu 301-TE/TT-008 şi înregistrată la DCS.
Căldura recuperată din gazele de proces în cazanul recuperator 301-S1, este utilizată la
generarea de abur de înaltă presiune (25 barg).
c) Sistemul pentru conversia catalitică
În zona termică randamentul reacţiei de formare sulf este minim 51%. Pentru mărirea
randamentului, reacţia se continuă în prezenţă de catalizator în două trepte de reacţie.
Catalizatorul folosit este de tip CRS 31, catalizator de oxid de titan promotat. Deoarece în
prezenţa oxigenului se produc sulfaţi (din reacţia dintre oxigen şi bioxidul de sulf), care
dezactivează catalizatorul, oxidul de titan se protejează prin acoperire cu un strat de alumină,
catalizator CR 3S, care este un strat de gardă împotriva sulfatării.
Gazele de proces din pasul 2 al cazanului recuperator 301-S1 sunt dirijate prin conducta 301-
PG-011-450-A1 spre treapta 1 a reactorului catalitic, 301-R1, care conţine catalizator (TiO 2).
Presiunea pe sistem este menţinută cu ajutorul buclei de reglare 301-PIC024 prin acţionarea
robinetului de reglare 301-PV-024. Menţinerea unei temperaturi corespunzătoare pe
alimentarea gazelor de proces la reactorul 301-R1 se face prin injecţia controlată de gaze
fierbinţi (din pasul 1 al cazanului recuperator) pe linia de by-pass gaze fierbinţi 301-PG-010-
400-C în conducta de alimentare a reactorului. Reglarea temperaturii se face prin bucla de
reglare 301-TIC-011 de pe conducta de alimentare reactor 301-PG-011450-A1 care acţionează
asupra robinetului 301-TV-011 de pe conducta 301-PG-010-400-C.
În prima treaptă a reactorului se continuă reacţia de formare a sulfului, iar efluentul conţine
hidrogen sulfurat şi bioxid de sulf, nereacţionate, sulf sub formă de vapori, azot, apă şi în
cantităţi mici oxisulfură de carbon şi sulfură de carbon.
Temperaturile în patul de catalizator sunt măsurate în trei puncte situate pe trei nivele la
intrare şi la ieşire şi înregistrate la DCS.
Gazele de proces rezultate de la primul reactor 301-R1 sunt răcite în primul condensator 301-
S2 până la 130 0C temperatură la care are loc şi condensarea vaporilor de sulf.
Sulful lichid este drenat prin conducta 301-PS-002-50-A la închizătorul hidraulic 301-SS2 şi de
aici prin conducta 301-PS- 007-80-A în cuva de sulf lichid 301-V7. Temperatura sulfului în
închizătorul hidraulic este măsurată cu 301-TE/TT-009 şi înregistrată la DCS.
Căldura conţinută în gazele de proces este recuperată prin producere de abur de joasă presiune.
Gazele de proces din condensatorul 301-S2 sunt trecute prin preîncălzitorul 301-S4, unde sunt
reîncălzite până la aproximativ 195 0C cu abur de înaltă presiune, şi apoi trec în al doilea
reactor 301-R2 prin conducta 301-PG-014-450-A1. Reglarea temperaturii de intrare în reactor

21
se face cu bucla de reglare 301-TIC-018 (301-PG-014-450-A1), care acţionează asupra
robinetului de reglare 301-TV-018 de pe conducta de abur de înaltă presiune 301-VI002-50-B.
Reactorul 301-R2 este operat la o temperatură mai joasă, relativ apropiată de punctul de rouă
al sulfului care favorizează formarea sulfului prin reacţia Claus.
Din reactorul 301-R2 gazele sunt dirijate prin conducta 301-PG-015-450-A1 în
condensatorul de sulf 301-S3 unde sunt răcite până la 125 0C, de unde sunt trimise prin
conducta 301-PG-016-450-A1 către instalaţia de tratare a gazului rezidual Tail gas sau la
incinerator, iar sulf lichid este scurs prin conducta 301-PS-003-50-A la închizătorului hidraulic
301-SS3 de unde prin conducta 301-PS- 007-80-A este dirijat la cuva de sulf lichid 301-V7.
Aburul produs în condensatoarele de sulf 301-S2 şi 301-S3, este condensat în condensatorul
de abur 301-S5, iar condensul se întoarce în condensatoarele de sulf printr-o buclă închisă.
Mantalele celor două condensatoare de sulf sunt conectate prin conducte de egalizare apă 301-
AT-003-50-A şi vapori 301-VJ-003-150-A astfel încât pot lucra la aceeaşi presiune a aburului
şi utiliza acelaşi condensator de abur 301-S5. Condensatoarele de sulf 301-S2 şi 301-S3 sunt
protejate fiecare în parte de câte o supapă de siguranţă 301-PSV-007, şi respectiv 301-PSV-008
care descarcă în atmosferă.
d) Sistemul de colectare şi degazare sulf lichid
Scurgerea sulfului lichid din punctele de unde este produs în instalaţie şi dirijarea la cuva de
sulf se face prin conducte manşonate încălzite cu abur.
Sulful lichid format în instalaţie se colectează în cuva de sulf lichid prevăzută cu sistem de
degazare 301-V7, prin conductele 301-PS- 004-50-A de la închizătorul 301-SS1 şi 301-PS-
007-80-A conductă comună de la închizătoarele 301-SS2 şi 301-SS3.
Având în vedere producţia zilnică de sulf lichid a instalaţiei RS 20000 t/an, 60 t / zi (33,3
m3/zi) cuva de sulf lichid a fost compartimentată astfel încât să permită în primul compartiment
(compartiment de degazare) un timp de staţionare a sulfului lichid de minim 24 ore şi în al
doilea compartiment (compartiment de stocare) un timp de stocare a sulfului degazat de minim
24 ore. Volumul util al cuvei de sulf lichid este de cca. 80 m3.
Compartimentarea cuvei de sulf este realizată prin intermediul unui perete deversor transversal,
prevăzut la bază cu două conducte de trecere pe care sunt montate robinete de izolare
(manşonate şi încălzite cu abur) cu tijă extinsă până deasupra capacului cuvei de sulf lichid.
Aceste robinete sunt închise în funcţionare normală, ele fiind prevăzute pentru a permite
golirea compartimentului de degazare (la revizii).

22
Sulful lichid ajunge în cuvă, în compartimentul de degazare, prin două conducte manşonate:
conducta 301-PS-004-50-A ce pleacă de la închizătorul hidraulic 301-SS1 şi conducta 301-PS-
007-80-A comună pentru închizătoarele hidraulice 301-SS2, 301-SS3.
Sulful lichid odată ajuns în cuvă, în compartimentul de degazare, trece printr-un sistem de
barbotare cu aer compus din serpentină de barbotare şi colonetă prevăzută cu şi cană
transversală. Aerul necesar pentru barbotare în masa de sulf lichid este asigurat de la suflantele
301-VM1 A,R prin conducta 301-NC-009-80-A pe care este montată o diafragmă 301-FE-300
pentru măsurarea debitului de aer. Debitul de aer este menţinut constant, la cca. 120 m 3/ora,
prin intermediul buclei de reglare 301-FIC-300 care acţionează asupra robinetului 301-FV-300
montate pe conducta 301-NC-009-80-A.
În compartimentul de degazare se menţine un nivel constant cu ajutorul peretelui deversor, prin
practicarea unui spaţiu de deversare la o cotă de - 500 mm faţă de capacul cuvei de sulf lichid.
După trecerea prin sistemul de barbotare sulful lichid deversează din compartimentul de
degazare în compartimentul de stocare, de unde periodic prin intermediul pompei 301-P3 A,R
este dirijat prin conducta 301-PS-008-80-A la cuva existentă de solidificare sulf.
În perioada în care sulful nu este pompat la sistemul de solidificare este recirculat cu ajutorul
pompei 301-P3 A,R în cuva de sulf lichid 301-V7.
Pentru menţinerea temperaturii sulfului lichid de 130 0C-140 0C, cuva 301-V7 este prevăzută
cu un sistem de încălzire format din patru serpentine cu abur montate pe fundul bazinului, două
în compartimentul de degazare şi două în compartimentul de stocare.
Pentru măsurarea nivelului în compartimentul de stocare al cuvei a fost prevăzut un aparat de
măsurare a nivelului tip radar, 301-LT-300, care transmite informaţia de nivel la ESD,
asigurând protecţia pompei 301-P3 A,R. La atingerea nivelului minim în cuvă. Informaţia este
retransmisă de ESD către DCS unde nivelul de lichid este indicat şi alarmat.
Pentru evacuarea gazelor cu H2S, SO2, degajate în spaţiul liber de deasupra sulfului lichid din
cuvă s-a prevăzut un ejector, acţionat cu abur, 301-Ej 1. Evacuarea gazelor cu H 2S, SO2 se face
prin conducta 301-PG-023-80-A care se conectează în conducta existentă de gaze reziduale 10-
PG-313-400, prin care gazele sunt dirijate la incineratorul existent.
Temperaturile în cuva de sulf lichid în diferite zone sunt indicate şi alarmate la DCS de 301-TI-
301-1,2,3, 301-TI-302-1,2, 301-TI-303-1,2 şi indicate local 301-TI-304, 301-TI305, 301-TI-
306.
Aerul de ventilaţie se preia din atmosferă printr-un coş de aspiraţie aer montat pe capacul
cuvei de sulf.

23
 Instalaţia de Stripare ape uzate are ca scop îndepărtarea hidrogenului sulfurat şi
amoniacului din apele acide, rezultate din operaţiile de stripare cu abur, răcire şi spălare a
gazelor obţinute din instalaţiile în care au loc procese termo-catalitice.

Apele uzate concentrate în H2S şi NH3, nu pot fi preluate ca atare de către Staţia de Epurare,
deoarece constituie un pericol pentru microorganismele utilizate în treapta biologică, care se
degradează în mare parte, perturbând funcţionarea Instalaţiei Finale de Epurare şi în consecinţă
calitatea fluxurilor de apă epurată evacuată în Râul Teleajen.
Instalaţia de Stripare Ape Uzate prelucrează ape de proces rezultate din:
secţia I (platforma instalaţiei DAV); secţia II (platforma instalaţiei Cracare Catalitică şi
Hidrodesulfurare benzină); secţia III (instalaţiile Cocsare şi DGRS).
Obiectele componente ale instalaţiei proiectate sunt:
• Vas alimentare;
• Vas produs petrolier recuperat;
• Schimbătoare de caldură flux alimentare;
• Răcitor final apă stripată;
• Coloană de stripare;
• Refierbătore coloană de stripare;
• Răcitor cu aer;
• Vas ape uzate recuperate; • Pompe.
Esenţial pentru un proces de tratare ape uzate este pregătirea materiei prime prin prevederea
unui sistem de depozitare şi degazare a materiei prime (apelor uzate acide), care permite
posibilitatea separării iniţiale a produselor petroliere din apă, evitând în acest fel spumarea în
timpul operaţiei de stripare.
Fluxul de ape uzate, conţinând 6000-8000 mg/l H 2S, 1000-2000 mg/l NH3 şi având un pH de
6,5 ÷ 9, care constituie alimentarea instalaţiei, este separat de produsul petrolier în vasul de
alimentare şi pompat la coloana de stripare după preîncălzire într-un schimbător de căldură
(preîncălzitor alimentare) cu fluxul de la baza coloanei.
Produsul petrolier, acumulat în vasul de produs petrolier recuperat 401-V102, este pompat la
rezervoarele de şlops, destinate existente pe teritoriul rafinăriei.
Striparea apelor uzate se va realiza într-o coloană de stripare echipată cu 40 talere, cu aport de
căldură la baza coloanei 401-101 asigurat de două refierbătore, şi sistem de reflux recirculat la
vârful coloanei.

24
În zona de reflux, debitul de vapori este parţial condensat cu un reflux de produs lichid preluat
cu o pompă şi răcit cu aer şi apă.
Apa stripată este evacuată prin pompare pe la partea inferioară a coloanei prin schimbătorul de
căldură cu a materia primă, şi apoi la răcitorul final, de unde este evacuată la canalizare
industrială.
Condensul de la cele două refierbătore ale coloanei de stripare este trimis la colectorul de
condens de joasă presiune.
Gazele necondensabile de la vârful coloanei de stripare (vapori de apă cu H 2S şi NH3) sunt
dirijate la Instalaţia de Recuperare Sulf pentru conversia catalitică a hidrogenului sulfurat la
sulf.
3.2. UTILAJE TEHNOLOGICE
Instalaţia de Recuperare Sulf având capacitatea de 20 000 tone /an are indicativul 301.
Utilajele principale din instalatie sunt urmatoarele:
 Răcitor condens 10-NS-30
Este un schimbator de caldura care răceste condensul folosit pentru spălarea gazelor acide si
asigură răcirea acestora de la 104 °C la 40 °C.
 Vas alimentare 10-NV-30
Este un vas vertical care primeşte gazele acide da la instalaţiile DG-MEA şi DG-DEA precum
şi gazelle acide recirculate din instalaţia Tratare Gaze Reziduale. Funcţia principală este de a
preveni introducerea în soba Claus a eventualelor lichide (apă şi hidrocarburi), provenite din
instalaţiile de desulfurare. A doua funcţie a vasului este de spălare a gazelor acide în vederea
îndepărtării amoniacului.
 Separator apă 10-NV-31
Este un vas vertical care are rolul de a separa apa antrenată cu gazele acide de la vasul de
alimentare 10-NV-30 prin intermediul unui demister prevăzut la partea superioară a vasului.
 Separator de picături 301-V-3
Este un vas in care intra gazele acide de la instalatia Stripare ape uzate si in care se separă apa
antrenată. Lichidul separat în baza vasului, care conţine apă, NH3 şi H2S, se evacuează periodic
fiind dirijat către instalaţia de Stripare Ape Uzate
 Vas gaze combustibile 10-NV-32
Este un vas tampon in care intra gazele combustibile care sunt vehiculate la arzatorul 301-HA1
pentru inceperea treptei termice a procesului Claus de recuperare sulf.
 Tambur cazan de abur 301-V-5

25
- Este un vas destinat depozitării aburului de medie presiune generat în cazanul recuperator prin
răcirea gazelor combustibile fierbinţi de la soba Claus. Deasemenea primeşte apa degazată şi
încălzită de la vasul degazor 301-V-6 în vederea generării aburului de înaltă presiune.
 Vas degazor 301-V-6
Vasul degazor este compus din dintr-o coloană de degazare cu două talere perforate şi un
rezervor acumulator în care se găseşte dispozitivul de barbotare si are rolul de a elimina gazele
(O2, CO2) din apa de alimentare;
 Cuvă sulf lichid 301-V-7
Cuva de sulf este prevăzută cu sistem de degazare si are rolul de a stoca a sulful lichid produs în
instalaţie precum şi de a reduce cantitatea de H2S şi H2Sx din sulful stocat prin degazare într-o
singură treaptă.
 Arzător 301-HA-1
Este montat in soba Claus si primeste gaze acide de la 301-NV-31 si 301-V-3. Combustia are
loc cu ajutorul gazelor combustibile şi a aerului.
Arzătorul este de construcţie specială (furnitură LGI) şi asigură, în urma combustiei disocierea
amoniacului din gazele acide şi arderea parţială a hidrogenului sulfurat cu generarea cantităţii
de dioxid de sulf necesară reacţiei Claus.
Controlul arderii se realizează prin sistemul „Burner Management System”.
 Sobă Claus 301-H-1
In soba Claus are loc conversia termică a hidrogenului sulfurat conţinut în gazele acide la sulf
elementar, prin oxidare parţială.
 Cazan recuperator 301-S-1
In cazanul 301-S-1 gazele de proces se răcesc în prima treaptă până la aproximativ 600°C, iar în
a doua treaptă răceşte gazele de proces păna la aproximativ 240 0C. Vaporii de sulf sunt
condensaţi, iar căldura astfel recuperată este utilizată în vederea generării de abur de înaltă
presiune, care ulterior este redus şi exportat ca abur de joasă presiune către rafinărie.
 Condensator sulf 1 301-S-2
Condensator sulf 1 este un schimbator de caldura care asigură condensarea vaporilor de sulf de
la reactorul catalitic 301-R1, la o temperatură de cca. 130°C. In condensator circula abur prin
manta, iar prin tuburi circulă gaze de proces.
 Condensator sulf 2 301-S-3
Condensatorul sulf 2 este un schimbator de caldura care primeşte vaporii de sulf de la reactorul
catalytic 301-R-2 si asigura condensarea acestora.
 Preîncălzitor gaze proces 301-S-4

26
Preîncălzitorul de gaze proces este un schimbator de caldura care primeşte gazele de proces pe
care le încălzeşte până la 195°C.
 Condensator abur 301-S-5
Condensatorul de abur este un schimbator de caldura in care aburul format în condensatoarele
301-S-2, 301-S-3 condensează, iar condensul se întoarce prin buclă închisă.
 Închizătoare hidraulice 301-SS1, 301-SS2, 301-SS3
Închizătoare hidraulice sunt utilizate în scopul transportului hidraulic al sulfului lichid de la
condensatoarele de sulf la cuva sulf lichid si asigură menţinerea presiunii pe instalaţie.
 Reactorul catalitic în două trepte 301-R-1, 301-R-2
În cele 2 treapte ale reactorului, se continuă reacţia de formare a sulfului. Gazele de proces sunt
primite de la cazanul recuperator 301-S1 (in prima treapta), respectiv de la condensatorul 301-
S2 (in treapta a- 2 a) si conţin hidrogen sulfurat şi bioxid de sulf, nereacţionate, sulf sub formă
de vapori, azot, apă şi în cantităţi mici oxisulfură de carbon şi sulfură de carbon.
 Pompă apă spălare 10-NP30A,R
Pompele 10-NP30A,R sunt pompe centrifuge existente, care vehiculeaza apa acidă acumulată
pe talerul acumulator al vasului de alimentare 10-NV30.
 Pompă apă uzată 301-P1 A,B
Pompele 301-P1A,B sunt pompe centrifuge, care elimina apa uzata acumulata în baza vasului
10-NV30 si 10-NV31 spre instalaţia Stripare ape uzate. Pompele pot fi pornite/oprite manual
sau automat si functioneaza in regim intermitent.
 Pompa condensat 301-P2 A,B
Pompează lichidul (apă acidă) acumulat din gazele primite de la instalatia Stripare Ape Uzate în
baza vasului separator de picături 301-V3. Pompa 301-P2 A,B poate fi pornită/oprită manual
sau automat şi funcţionează în regim intermitent.
 Pompă sulf lichid 301-P3 A,R
Pompele 301-P3A,B sunt pompe centrifuge care pompează sulful lichid degazat acumulat în
cuva de sulf lichid 301-V7
 Pompă apă demineralizată 301-P4 A,R
Pompele 301-P4A,B sunt pompe centrifuge care pompează lichidul acumulat în baza vasului
degazor 301-V6.
 Suflantă cu aer 301-VM1 A/B
Suflantele 301-VM1 A/B asigura aerul necesar arderii gazelor acide în soba Claus, şi totodată
aerul necesar la sistemul de degazare a sulfului lichid şi aerul de combustie necesar la instalaţia
TGT. Motoarele suflantelor 301-VM1A/B sunt prevăzute cu variatoare de turaţie, astfel încât se

27
pot asigura debitele necesare la pornire, în funcţionare normală sau în situaţia funcţionării
instalaţiei la debite mai mici decât cele normale.

Ejector 301-Ej1
Ejector 301-Ej1 aspiră gazele cu hidrogen sulfurat din cuva de sulf lichid 301-V7, pentru a fi
evacuate la incinerator.

28
 4. POMPA CENTRIFUGĂ

Pompele sunt masini hidraulice care transforma energia mecanica in energie hidraulica, făcând
parte din categoria generatoarelor hidraulice. Pompele pot fi clasificate dupa cum urmeaza:
 Pompe volumice (exemplu: pompele cu pistonase, cu palete culisante sau cu roti
dintate)
destinate in special sistemelor de actionare hidraulice, functionind in cele mai multe cazuri cu
ulei. In cazul acestor pompe transferul energetic de la pompa la lichid se realizeaza prin
deplasarea periodica a unor volume de lichid variabile in timp, intre racordul de aspiratie si ce
de refulare al pompei.
 Pompe centrifuge - utilizate in special in retelele de alimentare cu apa dar si pentru
vehicularea lichidelor in industria chimica, cea miniera sau metalurgica. Transferul energetic se
realizeaza prin interactiunea dintre un rotor prevazut cu palete profilate si lichidul in care acesta
este complet imersat.
Asa cum se poate observa, lichidul intra in pompa prin racordul de aspiratie si apoi, prin
orificiul central de admisie, in rotorul constituit din doua discuri profilate intre care sint dispuse
paletele. Discul cu orificiul central se numeste inel iar cel prin care rotorul este fixat pe arborele
prin care primeste miscarea de la motor se numeste coroana. Atunci cind rotorul se invirte,
lichidul continut in spatiile interpaletare este accelerat, sub actiunea fortelor centrifuge si
impins

29
catre periferie, fiind expulzat in camera colectoare. Rolul acestei camere nu este doar acela de a
colecta lichidul si de a-l conduce catre racordul de refulare ci si de a transforma o parte din
energia cinetica de care lichidul dispune la iesirea din rotor in energie potentiala de presiune. In
vederea realizarii acestei transformari dintr-o forma de energie hidraulica in alta si pentru a
putea colecta intreg debitul de lichid vehiculat, sectiunea transversala a acestei camere creste
continuu pâna la iesirea din pompa prin racordul de refulare.
In vederea caracterizarii functionarii pompelor centrifuge este necesara introducerea unor
marimi care sa cuantifice cantitatea de lichid care trece prin pompa, schimbul energetic care are
loc in pompa precum si eficienta acestuia. In cazul tuturor masinilor hidraulice care intra in
categoria generatoare aceste marimi, numite si parametri functionali, sunt: debitul, inaltimea de
pompare, puterea absorbita, puterea utila, randamentul si turatia. Ele se definesc dupa cum
urmeaza:
Debitul Q – reprezinta cantitatea de lichid care trece prin sectiunea de iesire (racordul de
refulare) in unitatea de timp. In cazul pompelor centrifuge, in ipoteza incompresibilitatii
lichidelor vehiculate, se utilizeaza debitul volumic, exprimat in unitati SI in [m3/s].
Inaltimea de pompare H – reprezinta energia specifica totala primita de lichid la trecerea prin
pompa si, prin urmare, poate fi determinata ca diferenta intre energia specifica totala a
lichidului de la intrarea si iesirea in pompa. Energia specifica totala poate fi exprimata atât ca
energia unitatii de greutate de lichid, notata cu H si exprimata in SI in unitati de lungime [m]
sau ca energia ce revine unitatii de masa, exprimata in SI in [J/Kg].

30
 POMPA C E N T R I F U GĂ
Ă
Secţiunea 1 Secţiunea 2

refulare direcţie de
curgere
rotor
rotor
direcţie de curgere
înălţime geometrică totală de pompare

aspiraţie

carcasă carcasă direcţie de

înălţime de refulare

arbore
curgere

supapă

conductă de refulare

pompă centrifugă
înălţime de

aspiraţie

conductă de aspiraţie

supapă

31
INCIDENTE FUNCŢiONALE LA POMPELE CENTRIFUGE
Defecţiune Cauza probabilă
Pompa nu pompeaza. Pompa nu este amorsată
Conducta de aspiraţie sau
filtrul este înfundată
Rotorul este înfundat
Controlaţi cu vacuumetru.
Înălţimea de aspiraţie prea
mare. Reduceţi pierderile de sarcină
pe conducta de aspiraţie
Debitul sau presiunea sunt Sens de rotaţie greşit.
prea mici.
Intrarea aerul in conducta de
aspiraţie sau pe la etanşare.
Rotor parţial înfundat .
Inelele labirint rotor si
carcasa uzate.
Remedierea
Reamorsaţi pompa
Asiguraţi- vă că vana de
aspiraţie este complet
deschisă
Verificati presiunea la
aspiraţie. Dacă este mica
localizaţi şi eliminaţi
înfundarea. Curăţaţi filtrul.
Curăţaţi rotorul
Asiguraţi-vă ca motorul se
învârte în sensul indicat .
Vezi săgeata de sens de pe
pompa.
Verificaţi etanşeitatea si
corectaţi-o.
Curăţaţi rotorul.
Înlocuiţi după cum este
necesar părţile uzate.
Verificati dacă vana de
aspiraţie este complet
deschisă şi dacă conducta de
aspiraţie nu este strangulată.
32

Pompa incepe sa pompeze iar Amorsare imperfectă.
apoi inceteaza.
Pungi de aer sau vapori in Reaşezaţi conducta de
conducta de aspiraţie.
Lagarele sunt fierbinti.
Vibraţii exagerate.
Pierderi excesive la etanşare
Motorul se supraîncălzeşte
Înălţimea neta de aspiraţie Controlaţi şi înlocuiţi dacă
insuficienta.Rotor deteriorat este necesar.
sau spart .
Reamorsaţi pompa.
aspiratie astfel încât să se
poata elimina pungile de aer.
Umplere insuficientă a Controlaţi uleiul si sistemul
instalaţiei de ungere sau de răcire.
răcire insuficientă a uleiului
Alinierea imperfecta a Aliniaţi arborii.
arborilor.
Înfundare parţială a rotorului.
Curaţaţi rotorul.
Rotor spart sau deformat,
Înlocuiţi piesele defecte.
arbore deformat.
Inlocuiţi rulmenţii.
Rulmenţi uzaţi.
Ancoraţi si sprijiniţi
Conductele de aspiraţie si
corespunzator conductele.
refulare nu sunt bine ancorate
sau rezemate.
Presetupa insuficient strânsă. Strangeţi piuliţele prestupei.
Componente ale etanşării Înlocuiţi piesele defecte.
mecanice defecte.
Supraîncălzirea etanşării
Controlati conductele de
mecanice.
spalare si racire .
Înălţimea de pompare mai Luaţi legatura cu
mica decât cea precizata reprezentanţii întreprinderii
respectiv debit prea mare. executante pentru revizuirea
datelor.
Motorul stabilit pentru
vâscozitate sau greutate Luaţi legatura cu
specifica mai mici decât cele reprezentanţii întreprinderii
ale mediului pompat. executante pentru revizuirea
datelor.
33
 Reglaţi conform
instrucţiunilor. Înlocuiti
Etanşarea moale prea strânsă.
etansarea dacă este uzată.

5. INSTRUCTIUNI SPECIFICE DE SSM SI SU

Instalatia RS prin specificul ei prelucreaza gaze cu H2S si de aceea se impune respectarea

urmatoarelor masuri:
Acele sectoare din instalatie in care ar putea apare H2S in concentratii periculoase se
imprejmuisc cu lanturi de culoare galbena cu indicatoare avertizoare referitoare la H2S.
Accesul in aceste zone este permis numai cu masti contra gazelor .Masca de gaze cu cartus
filtrant se foloseste pentru interventii de scurta durata si concentratii limita.
Pentru lucrari ce necesita timp de interventie mai lung si /sau concentratia H2S este mai mare se
va folosi aparatul Drager sau masca cu furtun pentru aductie de aer curat.
Persoana care lucreaza in zona cu H2S trebuie supravagheata de seful de formatie dintr-un punct
situat in directia de unde bate vintul fata de locul unde se lucreaza ,mai sus de locul unde se
lucreaza avind si acesta pregatita masca de gaze pentru o eventuala interventie. In orice caz
supraveghetorul va stabili diretia vantului si va indica celui care lucreaza, directia in care sa se
refugieze in caz de degajare de H2S.
Reparatiile la care trebuie sa se tina seama de pericolul aparitiei H2S se vor executa de
preferinta la schimbul 1. Daca in mod exceptional trebuie sa se efectuieze o interventie la
schimbul 2 sau 3 se vor lua toate masurile pentru prevenirea accidentelor (oprit, golire damfuire
sau inertizare, spalare racire, blindare,
deschiderea gurilor de vizitare, analiza gazelor, asigurarea iluminatului si sculelor antiex, schele
dupa caz, echipament corespunzator, instruirea echipei care lucreaza, numirea
supraveghetorului lucrarii).
Incazul scaparilor masive de gaze personalul se va deplasa la locul de adunare, urmarind sa
ocoleasca norul de gaze (se va stabili directia vantului dupa mineca de vint de pe coloana 10-
C4). Deplasarea nu se va face in fuga ci in pas vioi, protejand respiratia prin folosirea de batista,
salopeta.
In cazul producerii unui incendiu pot apare gaze cu SO2. De aceea in timpul interventiei,
personalul si pompierii vor purta obligatoriu masca de gaze.
 INSTRUCTIUNI GENERALE DE SSM

34
Prevederile normelor de securitate si sanatate in munca si situatii de urgenta trebuie sa conduca
la efectuarea muncii in conditii nepericuloase pentru viata si sanatatea muncitorului. Orice
salariat este obligat sa respecte in mod obligatoriu urmatoarele prescriptii de ordin general.
- instructiuni de prevenire si combatere a incendiilor
- instructiuni de SSM
- instructiuni de operare a instalatiei
În instalaţie va exista un Registru de rapoarte în care la fiecare schimb se va nota:
-admiterea la lucru a personalului de serviciu, purtarea echipamentului individual de protecţie,
starea de sănătate, consumul de băuturi alcoolice, ţigări, etc.;
-prezenţa personalului la serviciu cu observaţiile necesare;
-operaţiile executate cronologic în instalaţie privind porniri de utilaje, modificare regim de
lucru, pornirea - oprirea diferitelor operaţii de pompare, încărcare, etc., defecţiuni remediate,
defecţiuni apărute în instalaţie sau la utilaje, lucrări noi executate, stadiul lucrărilor în curs de
execuţie, operaţii de blindare şi deblindare şi alte operaţii sau observaţii legate de funcţionarea
instalaţiei şi utilajelor;
-situaţia materiilor prime şi a produselor;
-modul de asigurare cu utilităţi;
-se va menţiona dacă au avut loc accidente tehnologice sau umane, controale din afară şi
eventualele observaţii făcute de aceştia;
-modul de funcţionare a utilajelor, armăturilor de închidere şi siguranţă, a sistemelor de
semnalizare şi blocare, a echipamentelor PSI şi de PM inclusiv ordinea şi curăţenia la locul de
muncă;
-în timpul reviziei se vor menţiona toate lucrările executate şi cine le-a executat, de asemeni în
timpul pornirilor sau opririlor instalaţiei. Acest raport se întocmeşte de către şeful de formaţie şi
constituie oglinda întregii activităţi a schimbului pe baza căruia se predă şi se primeşte
schimbul sub semnături.
Raportul va fi zilnic şi la fiecare schimb semnat de şeful ierarhic superior sau seful de arie.
În tabloul instalaţiei RS va mai exista:
-un registru numerotat în care se ţine evidenţa tuturor vagoanelor încărcate;
-un registru cu analizele curente efectuate pentru toate vasele şi rezervoarele existente în parc;
-caietul cu evidenţa scurgerilor şi purjărilor;
-caietul cu evidenţa blindelor montate şi demontate;
-caietul cu evidenţa defecţiunilor mecanice;
-caietul cu evidenţa defecţiunilor AMC.

35
În afara celor prevăzute mai sus, se vor lua în considerare de către personalul instalaţiei
aplicarea obligatorie a prevederilor generale cuprinse în legislatia SSM , privind exploatarea în
condiţii de deplină siguranţă:
-orice operaţie în instalaţie se va executa numai cu avizul şefului de formaţie;
-şefii de schimb sunt obligaţi să anunţe imediat şefului de instalaţie, toate defecţiunile ivite în
exploatare, care ar putea conduce la accidente tehnice sau situaţii periculoase;
-punerea în funcţiune şi oprirea instalaţiei se face numai la dispoziţia şi în prezenţa şefului de
instalaţie sau inginerului coordinator pe rafinarie;
-lucrările şi operaţiile dificile trebuie să se execute ziua, în cazul în care se execută noaptea este
absolute necesar să se obţină aprobare specială din partea conducerii şi numai după ce au fost
luate toate măsurile de siguranţă;
-toate instalaţiile şi utilajele vor fi oprite pentru revizie şi control conform graficelor aprobate
de conducere;
-toate aparatele tehnologice din instalaţie vor fi supuse inspecţiei periodice pentru verificarea
grosimii pereţilor şi a stării de uzură a aparatelor în general. Rezultatele inspecţiei vor fi notate
în fişa de inspecţie pentru fiecare aparat;
-când un aparat din instalaţie pus iniţial în funcţiune nu a funcţionat un timp mai mare de 2 ani,
el va fi supus unei inspecţii şi probe normale de presiune , înainte de a fi pus în funcţiune.
- La toate locurile de muncă se va menţine în permanenţă ordine şi curăţenie.
- Produsele petroliere existente pe platformă trebuie îndepărtate, iar locul unde s-a vărsat
trebuie acoperit imediat cu nisip şi spălat bine cu apă.
- Nămolul, piatra depusă din apă sau alte reziduri, trebuiesc îndepărtate din instalaţie; este
interzis ca rezidurile de mai sus să fie aruncate in canalizare.
- Personalul instalaţiei trebuie să fie dotat cu echipament de lucru şi protecţie corespunzător
condiţiilor de muncă.
- Este interzisă folosirea echipamentului de lucru şi protecţie în afara orelor de program.
Echipamentul de protecţie va fi depus în dulapurile personale din vestiar.
- Iluminatul la locul de muncă în timpul exploatării şi reviziei în conformitate cu prevederile
normelor în vigoare.
- Se interzice personalului tehnologic de la instalaţie să execute singur lucrările de intervenţie
la instalaţiile electrice (schimbarea becurilor şi siguranţelor, controlul tablourilor de distribuţie,
etc.).
- Se interzice a fi executate aceste lucrări de alt personal, decât de personalul de specialitate
al atelierului electric.

36
- Se interzice primirea la lucru a muncitorilor nou angajaţi sau transferaţi din alte sectoare de
activitate,înainte de a fi instruiţi pentru activitatea specifică noului loc de muncă la care sunt
repartizaţi fără a fi consemnat acest lucru în fişa de instructaj şi fără a verifica însuşirea
acestuia.
- Se interzice intrarea persoanlului în cămine, gropi, canalizări, în care există sau poate să
apară pericol de intoxicare, fără mască cu aducţiune de aer curat, centură de siguranţă cu
frânghie, fără supraveghetor din afară şi fără buletin de analiză ptr. gaze. Aceste restricţii sunt şi
ptr. intrarea în aparate tehnologice cu contaminări posibile.
- Lucrările care pot prezenta pericol de accidente şi a căror executare nu este reglementată în
prezentele norme sau alte instrucţiuni scrise, aprobate de conducere, nu se vor executa decât pe
bază de dispoziţii scrise cu indicarea măsurilor de protecţie necesare , aprobate de conducere.
- Este interzisă spălarea hainelor, a echipamentului de protecţie, a sculelor, utilajelor, etc. în
benzină sau alte produse volatile.
- Spălarea şi uscarea hainelor este permisă numai în locuri special amenajate în acest scop.
Este interzisă uscarea hainelor, cârpelor, bumbacului, etc. prin aşezarea lor pe conducte sau
aparate firbinţi.
- Toate utilajele din instalaţie ( pompe, vase, rezervoare, etc.) vor fi inscripţionate la loc
vizibil cu numărul şi numele poziţiilor din schema tehnologică.
- Conductele vor fi inscripţionate la plecare şi schimbări de direcţie, cu fluidul care circulă
prin ele şi sensul de pompare.
- Ventilele vor fi inscripţionate menţionând fluidul care circulă şi destinaţia.
- Instalaţiile , utilajele şi aparatele vor lucra numai la parametrii tehnici pentru care au fost
proiectate, construite şi avizate (presiunea, temperatura, mediu, etc. ) fiind absolut interzisă
suprasolicitarea lor.
- Sunt interzise improvizaţiile de orice natură sau funcţionarea aparatelor, uneltelor, sculelor,
etc. Care prezintă defecţiuni şi care nu sunt prevăzute cu toate dispozitivele de protecţie. Toate
părţile în părţile în mişcare ale maşinilor vor fi prevăzute cu apărători sau dispozitive de
protecţie.
- INSTRUCTIUNI SPECIFICE SU
Exploatarea/ utilizarea sistemelor, instalatiilor, dispozitivelor, aparatelor, masinilor,
echipamentelor si utilajelor de orice categorie in conditii care creeaza risc de incendiu, se
realizeaza cu respectarea instructiunilor de functionare, utilizare si de aparare impotriva
incendiilor.

37
- Se interzice folosirea mijloacelor prevazute la pct. de mai sus cu defectiuni, improvizatii sau
in conditii care nu asigura protectia la foc adecvata fata de materialele si substantele
combustibile din spatiul in care sunt utilizate.
- Se interzice lasarea in functiune a mijloacelor prevazute la pct. de mai sus peste programul
stabilit sau fara supraveghere, atunci cand instructiunile de utilizare o interzic.
- Se interzice efectuarea lucrarilor de intretinere, reparatii, verificari periodice sau a unor
modificari de catre personal neautorizat sau necalificat la instalatiile aferente constructiilor,
cum sunt cele electrice, de incalzire, ventilare, conditionare, paratrasnet, gaze, apa sau altele
asemenea.
- La exploatarea consumatorilor electrici, (echipamente, masinii electrice) se va asigurara
selectivitatea la scurtcircuit si la suprasarcina a elementelor de protectie a instalatiilor electrice
interzicandu-se:
a- inlocuirea sigurantelor, releelor de protectie si a intrerupatoarelor automate cu altele
supradimensionate sau decalibrate.
b- exploatarea instalatiilor, echipamentelor si aparatelor electrice in conditii in care se
genereaza supracurenti sau suprasolicitari datorita racordarii unor consumatori care depasesc
puterea nominala a circuitelor, existentei contactelor imperfecte la conexiuni si legaturi,
strapungerii ori lipsei izolatiei la imbinari sau la capetele conductoarelor.
- Este obligatorie asigurarea masurilor pentru prevenirea producerii scanteilor
electrostatice si mentinerea in stare de functionare sau la parametrii prevazuti de reglementarile
tehnice a instalatiilor si sistemelor de captare si scurgere la pamant a sarcinilor electrostatice.
Se interzice folosirea mijloacelor de iluminat electrice - lanterne, proiectoare, lampi de control
si altele asemenea cu defecte ori neprotejate corespunzator mediului sau zonei de lucru, precum
si a mijloacelor de iluminat cu flacara - felinare, lampi, lumanari, facle, chibrituri, brichete si
altele asemenea - pe intreg teritoriul societatii.
Se interzice folosirea, in spatii ori in locuri cu risc ridicat de incendiu sau de explozie, a
dispozitivelor, aparatelor, uneltelor sau sculelor care pot produce scantei mecanice prin frecare,
lovire sau pe timpul functionarii.
Se interzice accesul si utilizarea autovehiculelor de transport sau a masinilor si utilajelor fara
dispozitive sau site parascantei in platformele instalatiilor tehnologice, rampe de incarcare –
descarcare produse petroliere, in zonele marcate si asigurate cu bariere si porti de acces.
Depozitarea, amplasarea, pastrarea produselor, materialelor si substantelor combustibile in
- apropierea surselor de caldura se va efectua cu asigurarea protectiei necesare evitarii
aprinderii acestora.

38
- Transportul, manipularea si depozitarea substantelor si produselor combustibile, precum si a
celor cu tendinta de autoaprindere de natura chimica, se va realiza tinand seama de proprietatile
lor fizicochimice, in ambalaje adecvate si inscriptionate corespunzator pentru identificarea
riscurilor de incendiu si stabilirea procedeelor si substantelor specifice de stingere ori de
neutralizare.
- Respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor, stabilite prin reglementari
specifice, la colectarea, transportul, separarea, reutilizarea, recuperarea sau distrugerea
deseurilor, reziduurilor, scurgerii de lichide inflamabile si a depunerilor de praf sau de pulberi
combustibile.
- Pastrarea sau depozitarea produselor si substantelor cu pericol de autoaprindere de natura
chimica se va realiza cu luarea masurilor de control si de preintampinare a fenomenului de
autoincalzire. Asigurarea, conform instructiunilor, a controlului temperaturii si, dupa caz, a
umiditatii produselor cu tendinta de autoaprindere, de natura fizico-chimica sau biologica si
respectarea regulilor si masurilor preventive specifice.
- Mentinerea in stare de utilizare a sistemelor si instalatiile de decomprimare sau de etansare
la fum si gaze fierbinti, precum si a elementelor de limitare a propagarii focului ori de izolare
termica, din componenta constructiilor si instalatiilor .

39
6. PROTECTIA CALITATII FACTORILOR DE MEDIU
 Protectia calitatii apelor.
Asigurarea si necesarul de apa.
Cantitatile de apa recirculata, apa stripata si apa demineralizata sunt normate si se raporteaza la
Serviciul Energetic.
Apa potabila este asigurata din reteaua societatii – sursa Paltinu . Apa demineralizata se
foloseste la: condensatorul de sulf I si la cazanul recuperator.
Evacuarea apelor uzate.
Apele uzate industriale rezulta din procesul tehnologic din urmatoarele surse:
 apa cu H2S rezultata in vasele 10-NV30 si 10-NV31 este dirijata in sistem inchis in vasul de
condensate al faclei de joasa presiune si de aici in instalatia Stripare ape uzate. Debitul continuu
de apa cu H2S este de maxim 1 m3/h .
 condensul rezultat de la oalele de condens este recuperat integral si dirijat in sistemul de
recuperare al instalatiei vechi (V17) si de aici dirijat in reteaua de condens a rafinariei.
 apa cu H2S rezultata in vasele separatoare V1 si V9 este dirijata la vasul V106 de la cocsare
si de aici la inst. stripare ape uzate
Apele reziduale de pe platforma instalatiei si apa rezultata in urma spalarii utilajelor, sunt
separate grosier in separatorul Cocsarii din BU, dupa care sunt dirijate prin sistemul de
canalizare la statia de epurare unde sunt supuse proceselor de epurare mecanica, chimica si
biologica.
Apele rezultate in caz de incendiu sunt evacuate la canalizarea industriala a instalatiei si sunt
dirijate la statia de epurare.
Apele menajere provenite de la instalatie sunt colectate in canalizarea menajera si sunt tratate
final la instalatia de Epurare ape reziduale a rafinariei . Debitul estimat de ape menajere este
mediu zilnic: 1 m3/zi.
Apele meteorice sunt evacuate la canalizarea conventional curata.
Canalizarea meteorica se curata periodic de catre personalul instalatiei la reviziile planificate,
pentru indepartarea namolului antrenat. Daca este cazul se solicita vidanja.
Din canalizarea industriala - caminul K1 se iau probe de doua ori pe schimb .
In cazul depasirii limitelor impurificatorilor din apele uzate se identifica neconformitatea
conform procedurii de control a calitatii apelor uzate P-CQ-011 si se rezolva neconformitatea
analizind si indepartind cauzele.
In conditii de operare normala a instalatiei nu exista pericolul poluarii atmosferei cu vapori de
produse petroliere sau alte substante gazoase.

40
La oprirea instalatiei, degazarea utilajelor se va face in linia de facla - in sistem inchis urmata
de purjare cu azot astfel ca aerisirea utilajelor in vederea controlului si reviziei periodice sa se
faca in siguranta.
Gazele rezultate in urma arderii in incinerator sunt evacuate prin cosul 10-H2 la o inaltime de
83m. Gazele sunt disipate in atmosfera la mare inaltime datorita inaltimii cosului de fum si a
inaltarii penei de fum ca urmare a vitezei gazelor la iesire din cos si a temperaturii ridicate a
acestora. Pentru situatiile accidentale, instalatia este prevazuta cu supape de siguranta care in
cazuri de emergenta debuseaza gazele in sistemul de facla al rafinariei.
Monitorizarea se realizeza in sistem de monitorizare continua.
Pentru controlul noxelor la locurile de munca, locul de recoltare a probelor si frecventa
determinarilor sunt stabilite in Programul de control analitic conform cerintelor legale specifice.
 Protectia solului si subsolului
Instalatia este realizata astfel incit sa se evite poluarea solului si a subsolului si anume:
 Canalizarea existenta, realizata pe categorii de scurgeri, face ca apa impurificata sa nu
contamineze apele sau solul din zona.
 Vasele de depozitare produse sunt prevazute cu un sistem de masurare a gradului de umplere
si alarmare la atingerea nivelului maxim de umplere.
 Platforma instalatiei este betonata pentru a impiedica eventualele scurgri de produse sa se
infiltreze in sol.
 Scurgerile colectate din punctele joase ale utilajelor si conductelor (hidrocarburi si urme de
apa)sunt dirijate in canalizarea industriala si de aici in instalatia Epurare ape uzate.
La opriri, dupa evacuarea in flux a produselor din utilaje si linii tehnologice, apele rezultate din
spalari (continand urme de hidrocarburi) vor fi dirijate in reteaua de canalizare industriala a
rafinariei si de aici in instalatia
 Gospodarirea deseurilor
Instalatia nu produce deseuri de productie specifice care sa necesite conditii speciale de
manipulare si depozitare.
Pentru gestiunea deseurilor se respecta:
 Procedura de gestiune a deseurilor PO SMM -05.
 Regulamentul privind sanctionarea firmelor terte privind incalcarea dispozitiilor din
domeniul protectiei mediului.
Deseurile generate pe amplasament vor fi gestionate astfel incat sa fie protejata sanatatea
oamenilor si mediul inconjurator de efectele nedorite pe care le cauzeaza colectarea,
transportul, tratarea si depozitarea acestora, astfel:

41
 deseurile menajere si asimilabile vor fi colectate in pubele amplasate pe platforme betonate si
se elimina la rampa ecologica pe baza de contract;
 la manipularea deseurilor se vor respecta normele de igiena si securitate in munca;
 se va realiza colectarea selectiva a deseurilor si eliminarea acestora in conditiile neafectarii
factorilor de mediu; Gospodarirea substantelor toxice si periculoase
Atat materiile prime, produsele obtinute cat si substantele folosite, se vehiculeaza in cadrul
instalatiei in sistem inchis, etans.
Hidrogenul sulfurat (H2S) este un gaz incolor, mai greu decat aerul, cu miros specific de oua
clocite. Patrunde in organism in special pe caile respiratorii si are o actiune toxica generala.
Este caracterizat in special ca un toxic al respiratiei celulare actionand ca acidul cianhidric HCN
.Concentratia maxima admisa este stabilita la 15mg/m3 iar cea medie 10mg/m3.
Ca masuri de protectie :
- se vor folosi obligatoriu masti izolante sau cagule cu aductie de aer si ochelari de protectie
- se vor efectua permanent analize de aer ORSAT pentru stabilirea concentratiei toxice si
continutului de O2;
- nu se va patrunde in vase, coloane, rezervoare, camine, gropi ,cuve, inainte de a se determina
prezenta H2 S . Lucratorul insarcinat cu aceasta operatie va fi supravegheat de un responsabil
care trebuie sa aiba dispozitie masca izolanta.

42
 7. FISA POSTULUI - ȘEF FORMATIE

Șeful de formatie – instalatia DG-RS se subordoneaza la schimbul I, sefului de instalatie

DG-RS, iar la schimbul II , sambata, duminica si de sarbatori legale, Inginerului coordonator
rafinarie, din cadrul Ariei de Productie.
 Are in subordine: operator camp MEA-DEA-SAU; operator RS/TG; compresorist RGF si
operator Facle.
 Specificatia postului- Functia Sef de formatie – instalatia DG-R, nivel 5, poate fi ocupata de
o persoana cu studii de specialitate.
 Experienta de lucru necesara: Postul de Sef de formatie – instalatia DG-RS poate fi ocupat
de catre o persoana cu vechime de munca in instalatie, de cel putin 1 an.
 Cunostinte privind modul de executie al sarcinilor
- cunostinte teoretice: sa cunoasca fluxul tehnologic privind prelucrarea petrolului
- cunostinte practice: sa cunoasca modul de actiune pe fluxul tehnologic si pe utilajele din
instalatia DG-RS
- abilitati: interventie rapida si sigura, sa stie sa conduca un colectiv, sa formeze personalul din
subordine
 In activitatea desfasurata va respecta:
Seful de formatie – instalatia DG-RS in activitatea sa se va conduce de:
 Legislatia in vigoare, Regulamentul intern, hotararile Conducerii societatii decizii, alte
acte normative si instructiuni;
 Fisa de post in cauza.
 Gradul de autonomie: In perioada de absenta a sefului de formatie – instalatia DG-RS
( concedii, deplasari etc ) drepturile si obligatiile acestuia vor fi preluate de ceilalti sefii de
formatie – din instalatia DG-RS
 Colaboreaza cu tot personalul di subordine in activitatea sa privind functionarea
instalatiei. instalatie, in probleme ce nu ii depasesc competenta.
 OBLIGATII
Seful de formatie are urmatoarele obligatii:
-Sä cunoascä instalatia din punct de vedere tehnologic, cât si datele constructive generale si
toate reglementärile în vigoare din domeniul säu de activitate.
-Isi desfäsoarä activitatea pe întreg teritoriul instalatiei DG-RS
- Are sector de activitate si camera de comanda.
- execută dispoziţiile şefului direct si aplicä prevederile regulamentului de fabricaţie , privind
43
activitatea sa .
- face admiterea la lucru a personalului din subordine, cu exceptia operatorilor DCS, conform
reglementarilor legale în domeniu si a celor specifice stabilite de conducerea instalatiei si
distribuie sarcini corespunzatoare cerintelor postului pe care sunt încadrati si necesitatilor
instalatiei.
-semnarea raportului intocmit de sef formatie care preda si sef formatie care preia schimbul, se
considera ca admitere la lucru a sefului de formatie din schimbul urmator. In cazul in care cel
caruia trebuie sa-i predea schimbul se prezinta necorespunzator, seful de formatie nu preda
schimbul si anunta seful ierarhic sau Inginerul Coordonator Rafinarie din cadrul Ariei de
Productie din schimbul respectiv, pentru a lua masuri privind inlocuirea sa, ramanand in
continuare.
- interzice intrarea la lucru a personalui neinstruit sau fără echipament individual de
protecţie , obosit, bolnav sau în stare de ebrietate, fara a avea controlul medical periodic
efectuat informind sefii ierarhici despre aceste abateri.
- face instructajul pe linie de securitatea si sanatatea in munca, situatii de urgenta, conform
tematicii si planificarii aprobate pe tipuri de instructaje:lunar;sumar, la intrarea in fiecare
schimb; cu caracter ocazional ( revizie sau cand se executa lucrari cu grad inalt de pericol). si
verificä modul de insusire a materialelor prezentate.
- se asigurä inainte de executia fiecarei operatii,lucrari ca personalul participant este instruit
echipat si si-a insusit in mod corespunzator modul corect de realizare a dispozitiilor primite. Va
acorda atentie deosebitä instruirii si controlului pentru personalul nou angajat.
- prezintä documentele si dä relatiile cerute de inspectorii de SSM, SU si de Mediu pe timpul
controlului sau al efectuarii cercetarii accidentelor de munca.
- îsi desfäsoarä activitatea in conformitate cu instructiunile primite din partea angajatorului,
astfel încât sä nu expuna la accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoanä cat si
personalul din subordine sau alte persoane.
- Raspunde pe perioada schimbului de starea de curätenie dîn instalatie si de respectarea
procedurii de evidenta si remediere a neetanseitatilor .

44
 8. BIBLIOGRAFIE

1.Serge Raseev,Conversia hidrocarburilor,vol.III, Editura Zecasin, Bucureşti, 1996

2.Serge Raseev, Reformarea catalitică, Editura Tehnică, București, 1996
3.Suciu C.G. , Ţunescu R. Ingineria prelucrării hidrocarburilor, vol IV, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1993
4.Suciu C.G., Ţunescu R. Ingineria prelucrării hidrocarburilor, volI, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1983
5. Ionescu D., Poluarea şi protecţia mediului în petrol şi petrochimie,Editura Briliant,
Bucureşti, 1999
6. Dobrinescu D., Procese de transfer termic și utilaje specifice, Editura Didactică și
Pedagofică, București, 1983
7. Ţunescu, R.C., Chimia petrolului și proprietăţile fizico-chimice, IPG Ploiești 1979
8.***Cartea de operare din instalaţia DGRS ,Rafinăria Petrobrazi, Ploieşti
9.***Regulamentul de funcţionareal instalaţiei DGRS, Petrobrazi, Ploieşti

45
ANEXE

46
Figura 1 - Schema de flux tehnologic pentru instalaţia DGRS

47