ALTE TIPURI DE COCSARE

Deşi cocsul este un produs inferior în comparaţie cu combustibilii pentru motoare

rezultaţi prin cocsare, există totuşi o cerere de cocs la nivel mondial, chiar şi cu un conţinut
ridicat de S, deoarece cocsul reprezintă un combustibil de ardere economic.

Cocsarea la presiune scăzută este un proces conceput pentru o singură trecere prin
camera de cocsare, similar cocsării întârziate, cu excepţia faptului că nu se practică
recircularea produsului de la baza coloanei de fracţionare. Condiţiile de operare din
camera de cocsare sunt blânde: temperaturi de 435oC şi presiuni de până la 1,7 bar.
Cocsarea excesivă este inhibată printr-o răcire bruscă (quench) a materiei prime cu apă
pentru a opri reacţiile intermediarilor foarte reactivi, care ar conduce la formarea de cocs.
Presiunile scăzute favorizează reacţiile de cracare cu formare de produşi uşori (benzină şi
motorină), în detrimentul formării cocsului.

Cocsarea la temperaturi înalte este un proces semi-continuu de transformare termică

conceput pentru reziduuri asfaltoase cu punct de topire ridicat, cu obtinere de cocs şi
motorină ca produse principale. Cocsul rezultat prin acest proces trebuie tratat în scopul
îndepărtării compuşilor cu S pentru a obţine cocs cu conţinut scăzut de S (≤ 5%), deoarece
materia primă conţine mai mult de 5% gr. sulf.
Astfel, materia primă este trimisă la acumulatorul de gudron, apoi la un încălzitor
unde ajunge la 370oC şi 2 bar şi, în final, la cuptor unde este încălzită la temperaturi înalte,
de 980 – 1095oC. Substanţele volatile sunt fracţionate şi, după un ciclu complet, cocsul
este colectat pentru îndepărtarea sulfurilor şi racit înainte de depozitare.
COCSAREA ÎN STRAT FLUIDIZAT

Cocsarea în strat fluidizat este un proces continuu care utilizează tehnica fluidizării pentru a
transforma reziduurile petroliere, inclusiv RV şi reziduul de cracare, în produse mai
valoroase.
Ȋn tabelul 17.5 sunt prezentate randamentele produselor obţinute şi proprietăţile
materiilor prime reziduale din procesul de cocsare în strat fluidizat.
 Materia primă reziduală este decompusă prin pulverizare într-un strat
fluidizat format din particule fine şi fierbinţi de cocs, care permit desfăşurarea
reacţiilor de cocsare la temperaturi ridicate şi timpi de contact mai scurţi decât
în cocsarea întârziată.

Mai mult decât atât, aceste condiţii conduc la scăderea randamentului de

cocs, obţinându-se cantităţi mai mari de produse lichide mai valoroase.

Cocsarea în strat fluidizat utiliează 2 vase, un reactor şi un regenerator

(arzător). Particulele de cocs sunt circulate între cele două vase pentru a
asigura aportul de căldură în reactor (generat prin arderea unei porţiuni de
cocs în regenerator) (fig.17.5).

În acest caz procesul de cocsare se realizeazã de particulele de cocs (în

strat fluidizat), care au rolul de purtãtor de cãldurã, prin trecerea acestora din
regenerator, în care o parte a cocsului arde şi degajã cãldurã, în reactor, unde
particulele fierbinţi de cocs joacã rol de suport pe care se formeazã un strat
suplimentar de cocs din materia primă.
Cocsarea în strat fluidizat. 1 – reactor; 2 – regenerator (arzător)
 Reactorul este prevăzut cu un strat fluidizat de particule de cocs, iar pe la
baza acestuia se introduce aer sau abur pentru menţinerea stării de fluidizare.
Materia primă care vine de la baza coloanei de DV, cu 260 – 370oC este
injectată direct în reactor.

Temperatura în reactor se încadrează în intervalul 480 – 565oC iar presiunea

este cea atmosferică, astfel încât o parte din materia primă se vaporiează, iar
cealaltă parte se depune pe particulele de cocs fluidizate.

Materia primă depusă pe suprafaţa particulelor de cocs crachează şi se

vaporizează, lăsând un reziduu care se usucă şi formează cocsul. Vaporii de
produs sunt trecuţi prin cicloane pentru a îndepărta eventualele particule de
cocs antrenate de fluxul de vapori.

Vaporii sunt trecuţi printr-un scruber, unde sunt răciţi şi condensaţi la un

gudron greu ce conţine resturi de praf de cocs şi care este recirculat în reactor.
Partea superioară a scruberului este prevăzută cu o zona de fracţionare, de
unde motorina de cocsare este preluată şi trimisă ca materie primă la instalaţia
de CC. Gazele şi benzina sunt scoase pe la vârful zonei de vaporizare şi sunt
trimise la condensatoare.
 Particulele de cocs din reactor ajung în zona de stripare de la baza
reactorului, unde are loc îndepărtarea vaporilor dintre particule, după care
acestea sunt conduse printr-un riser la regenerator. În riser se introduce abur
pentru a reduce acumularea (aglomerarea) particulelor solide şi pentru a induce
fluidizarea.

Temperatura medie în stratul fluidizat din regenerator este de 590 – 650oC.

Ȋn regenerator se introduce aer, atât cât este necesar pentru a asigura
temperatura prin arderea unei părţi din cocsul format.
Presiunea din regenerator are valori în intervalul 0,3 – 1,5 atm. Fluxul de
gaze arse provenite din regenerator este trecut prin cicloane înainte de a fi
evacuat pe la partea superioară printr-un coş de fum. Particulele fierbinţi de
cocs sunt trimise înapoi în reactor printr-un al doilea riser.

Cocsul este unul dintre produşii rezultaţi din proces şi trebuie îndepărtat din
sistem pentru a menţine constantă cantitatea de particule solide. Cocsul net
produs este îndepărtat din regenerator prin intermediul unui reciclu rece
elutriator (quench), ce presupune adăgarea de apă rece pentru răcirea bruscă a
cocsului care este apoi trimis la depozit. Ȋn timpul procesului de cocsare,
particulele au tendinţa de a creşte în dimensiuni. Dimensiunile particulelor sunt
însă ţinute sub control de un sistem de șlefuire din interiorul reactorului.
 Randamentele de produse se determină funcţie de proprietăţile materiei
prime, de temperatură şi de timpul de retenţie (staţionare) din reactor. Utilizarea
stratului fluidizat reduce timpul de retenţie a produselor în fază de vapori în
comparaţie cu cocsarea întârziată, care, în schimb reduce reacţiile de cracare.
Randamentul de cocs este astfel redus, iar randamentul de motorină şi olefine
va creşte. O creştere cu 5oC a temperaturii de operare a stratului fluidizat din
reactor conduce de regulă la o creştere a randamentului de gaze şi benzină cu
aproximativ 1% gr.

Limita inferioară de temperatură este impusă de comportarea particulelor

de cocs fluidizate. Ȋn cazul în care conversia la cocs şi distilate este prea lentă,
înseamnă că particulele de cocs s-au aglomerat în reactor, fenomen cunoscut
sub denumirea de bogging (înnoroire, înmlăştinire ).

Dezavantajul arderii cocsului pentru asigurarea temperaturii de proces

este faptul ca sulful conţinut de cocs este eliberat sub formă de SO2. Fluxul de
gaze arse care iese din regenerator mai conţine şi monoxid de carbon (CO),
dioxid de carbon (CO2) şi azot (N2). O abordare alternativă este folosirea unui
gazeificator* pentru transformarea cocsului într-un amestec de monoxid de
carbon (CO), dioxid de carbon (CO2) şi hidrogen (H2).
Temperaturile sunt mai ridicate în acest caz (480-560°C), timpii de reacţie
mai scurţi decât la cocsarea întârziatã şi presiunea apropiatã de cea
atmosfericã, conduc la randamente de cocs mai slabe şi randamente de
distilate mai mari decât la cocsarea întârziatã a aceleiaşi materii prime.
Cocsul rezultat prin cocsare în strat fluidizat este de o calitate mai
slabã, cu o structurã amorfã şi un conţinut mare de contaminanţi (sulf şi
cenuşã).

TENDINTA ACTUALA ESTE DE OBTINEREA DE RANDAMENTE MAXIME DE

DISTILATE SI NU DE COCS!

*Gazeificarea cocsului este procesul de transformare a acestuia in CO, CO2

si H2 la temperaturi ridicate (>700oC), fara combustie (ardere), in
prezenta unei cantitati controlate de aer sau abur. Gazul rezultat se mai
numeste si gaz de sinteza (CO +H2).
FLEXICOKING
Procesul Flexicocking este descendent direct din procesul de cocsare în strat
fluidizat, având aceeaşi configuraţie, însă include şi secţie de gazeificare în care
excesul de cocs poate fi gazeificat pentru a produce gaz combustibil de rafinărie.
 Procesul flexicoking a fost proiectat între anii 1960 – 1970 cu scopul de a
reduce excesul de cocs, având în vedere introducerea treptată a materiilor
prime grele în procesele din rafinărie. Astfel de materii prime sunt renumite
pentru obţinerea randamentelor ridicate de cocs (> 15% gr.) prin procese
termice sau catalitice.

Ȋn acest proces, excesul de cocs este transformat într-un gaz cu valoare

energetică scăzută folosind un gazeificator în strat fluidizat cu abur şi aer. Aerul
este introdus în gazeificator pentru a menţine temperatura în intervalul 830 –
1000oC, însă este insuficient pentru arderea întregii cantităţi de cocs. Ȋn aceste
condiţii, S din cocs este transformat în H2S, care poate fi îndepărtat din gaze cu
ajutorul unui scruber înainte de ardere. Gazele rezultate, după îndepărtarea H2S,
conţin aproximativ 18% CO, 10% CO2, 15% H2, 51% N2, 5% H2O şi 1% CH4.
Regeneratorul este plasat între reactor şi gazeificator şi serveşte la transferul de
căldură dintre cele 2 vase.

Randamentele de produse lichide rezultate din procesul flexicoking sunt

egale cu cele ale procesului de cocsare în strat fluidizat, deoarece reactorul este
acelaşi.
 Principalul dezavantaj al gazeificatorului este necesitatea unui reactor
suplimentar, de dimensiuni mari, în special pentru coversii ridicate de cocs.
Instalaţiile sunt proiectate pentru gazeificarea a 60 – 97% din cocsul produs
în reactor. Chiar şi in cazul utilizării gazeificatorului, cocsul produs va conţine
o cantitate de S mai mare decât materia primă, care limitează atractivitatea
procesului.

*Gazeificarea cocsului este procesul de transformare a acestuia in CO,

CO2 si H2 la temperaturi ridicate (>700oC), fara combustie (ardere), in
prezenta unei cantitati controlate de aer sau abur. Gazul rezultat se mai
numeste si gaz de sinteza (CO +H2).
 Vezi Petroleum_refining-technology_and_economics-pe scurt 5.4 PROCESS
DESCRIPTION—FLEXICOKING – pag. 79)

Nou - e__The Chemistry and Technology of Petroleum,4th Edition - Pag. 522

Ct, red de vasc., cocsarile) Procese noi de cocsare

F. Puțin
https://www.youtube.com/watch?v=5rqzYOPgDfY

https://www.youtube.com/watch?v=K-shupztU78&list=PLoCsRpqtOucZ7QouQtGDYBm-SCeSRQ

Flexicoking – ppt
http://www.ctkeuro.ru/userfiles/docs/rss/2015/04_BBTC/RusBBTC_EXXONMOBIL_RE_DANI