1 1.Cadrul pentru guvernanta intreprinderi in Romania 1 2.1. Performanta financiara a intreprinderii 4 2.2.Mecanisme interne 10 2.2.1. Controlul administratorilor 10 2.2.2.

Functionarea adunari generale 11 2.2.3.Sistemele de interes si de motivatie 12 2.2.4.Controlul auditorilor externi 13 2.3.Sisteme de reglementare externa 13 2.4.Indicatori de apreciere a altor parti participante la reprezentarea puteri 14 2.4.1.Importanta bancilor 14 2.4.2.Importanta salariatilor 14 2.4.3.Reprezentarea puteri publice 14 2.4.4.Conflicte publice 15

1.Cadrul pentru guvernanta intreprinderi in Romania

Studiul guvernantei intreprinderii poate fi plasat ntr-o perspectiva de lunga durata, in contextul istoriei capitalismului. Guvernanta intreprinderii este considerata, in mod fundamental, o problema de natura sociopolitica, pentru intelegerea si interpretarea careia 1

trebuie sa facem apel la cunostinte despre dreptul societatilor, istoria economiilor nationale, sociologia organizatiilor, finantele intreprinderii, pietele financiare si gestiunea portofoliilor si contabilitate. A ncerca sa se raspunda asupra modului in care vor evolua, actualmente, sistemele de guvernanta a intreprinderii este o problema de risc, in mod concret riscul de a fi dezmintit de o actualitate in plina schimbare n domeniul financiar. In acest context, perioada actuala poate fi analizata prin doua judecati de valoare: (i) conform unei prime judecati, se impune a fi prezentata propagarea rapid a modelului de guvernanta orientata spre actionari si criza pietelor financiare care s-a declansat la inceputul prezentului secol; (ii) conform celei de-a doua judecati, pot fi reperate incercarile de experimentare a modelelor alternative de guvernanta si perspectivele pe care acestea le ofera noilor solutii de reglare a societatii capitaliste. Definitia OECD cu privire la guvernanta corporativa, prezinta o viziune echilibrata : Guvernanta corporativa este unul dintre elementele cheie pentru imbunatatirea eficientei si cresteri economice, precum si pentru extinderea increderii investitorilor. Guvernanta corporativa implica un set de relatii instituite intre managementul companiei, consiliul sau de administratie si actionari. Guvernanta corporativa furnizeaza de asemenea, o structura prin care obiectivele companiei sunt stabilite, iar mijloacele de atingere a acestora, precum si de monitorizare a performantelor sunt determinate. O guvernanta corporativa buna ar trebui : sa motiveze suficient managementul si consiliul de administratie pentru a atinge obiectivele de interes pentru companie si actionarii sai si sa faciliteze monitorizarea efectiva . In Romania, reconstructia sistemului de guvernanta corporativa a fost o componenta majora a reformei, desi constientizarea importantei sale s-a facut treptat si relativ tarziu, impulsionata pe de o parte de acumularea dovezilor de ineficienta a sistemului de guvernanta corporativa din ntreprinderile de stat si pe de alta parte de activismul crescut al actionarilor. O buna parte din deficientele care se observa in practica guvernantei corporative din Romania sunt un rezultat al circumstantelor speciale in care s-a facut reforma economica in Romania: privatizarea lenta, care a mentinut multa vreme o buna parte a societatilor comerciale ntr-o situatie exceptionala din punctul de vedere al actionariatului si implicit al functionarii mecanismelor de conducere; extrema dispersare a actionariatului rezultat din aplicarea programului de privatizare in masa, care a determinat o lipsa de activism a acestuia; lipsa de pregatire si experienta a marii majoritati a actionarilor romani, care nu-si cunosc drepturile si mijloacele prin care si le pot proteja; 2

 slabiciunea institutiilor pietei de capital, care nu au reusit sa previna cateva cazuri de fraude de proportii ce au sbminat increderea pe piatele de capital; slaba capacitate a sistemului de justitie din Romnia de a trata cazurile legate de abuzuri si incalcari ale drepturilor actionarilor. Pe fondul continuarii reformei si al procesului de integrare n Uniunea Europeana, autoritatile romane au inceput sa acorde o atentie sporita mbunatatirii practicilor de guvernanta corporativa ca o componenta majora a mediului de afaceri.

2.Rompetrol: prezentare generala

Lider in domeniul petrolier regional, Rompetrol este o companie multinationala, cu activitati in 12 tari si avand o puternica baza operationala in regiunea Marii Negre si a Marii Mediterane. Complexitatea si numarul proiectelor executate la nivel global, de-a lungul timpului, au facut din Rompetrol cea mai cunoscuta marca romaneasca pe plan international. Rompetrol Well Services SA (PTR) 3

Rompetrol Grup Rompetrol Well Services (RWS) - Petros ofera servicii in industria de petrol si gaze din Romania si din afara tarii, inca din anul 1951. Petros, fosta Companie de Servicii Petroliere detinuta de stat, a fost privatizata in proportie de 100% in luna februarie a anului 2000 si integrata pe verticala in Grupul Rompetrol. Compania a primit, in septembrie 2001, numele de Rompetrol Well Services (RWS), insa pastraza numele de marca "Petros" pentru toate serviciile. Rompetrol Well Services (RWS) este o companie membra a Grupului Rompetrol NV din anul 2000, specializata In servicii de sonda pentru extractia titeiului si gazelor naturale. In Romania, RWS a urmarit cu prioritate armonizarea tehnologiilor si procedurilor sale operationale cu cerintele si standardele unor importanti operatori internationali, activi in prezent pe piata interna, ca urmare a procesului de privatizare si globalizare a industriei romanesti de titei si gaze. RWS a inaugurat cea de a treia baza operationala in Kazahstan si a initiat primele contracte pentru servicii de cimentare in Iraq si peninsula Balcanica. Urmarind o strategie globala de dezvoltare, RWS a deschis prima sa baza operationala in nordul Iraqului, zona in care investitiile in sectorul petrolier se dezvolta rapid. Serviciile companiei s-au indreptat recent si catre explorarile de gaze naturale din nord-est-ul Bulgariei. S.C. Rompetrol Well Services S.A Sediul social: Ploiesti, Str. Clopotei, nr.2 bis Numar de ordine in Registrul Comerului - J29/110/05.03.1991 Cod Unic de Inregistrare (CUI) - 1346607 Capital Social subscris si varsat 27.819.090 lei

2.1. Performanta financiara a intreprinderii

Rompetrol Well Services Performane majore n 2009: meninerea ratei profitului n pofida declinului pieei de servicii petroliere la sond tehnologiile de cimentare, consolidare si acidizare a sondelor, au fost mbuntite semnificativ prin investiii de peste 5 milioane USD meninerea cotei de pia n Romnia, ntr-un mediu foarte competitiv. Rompetrol Well Services (RWS) ofer o gam larg de servicii specializate pentru sondele de petrol i gaze naturale. 4

Anul 2009 a marcat o scdere accentuat a numrului de instalaii de foraj i a activittii de servicii la sond, att n Romnia, ct i pe plan internaional, ca urmare a recesiunii economice globale i a preului relativ sczut al ieiului brut. Media internaional a numrului de instalaii de foraj a sczut cu 31% n comparaie cu 2008, n vreme ce n Romnia aceast medie a sczut de la 19 la 8 uniti. Volumul total de servicii la sond a sczut n Romnia cu 37% n 2009 fa de 2008, iar serviciile de foraj cu 58%. n acest mediu de pia, veniturile Rompetrol Well Services au fost influenate negativ n comparaie cu realizrile pe anul 2008, care a constituit un an de vrf n istoria recent a Rompetrol Well Services. Veniturile sucursalei din Kazahstan au nregistrat o reducere cauzat de criza economic, n timp ce n Turcia i Nordul Irakului compania i-a dezvoltat activitile internaionale. Cu toate acestea, compania a reuit s i menin rata de profit peste 17% i s menin cota de pia n Romnia, pentru ntreaga gam de servicii, prin investiii constante n tehnologie. Principalele rezultate financiare ale anului 2009 au fost: cifra de afaceri de peste 22,5 milioane dolari, profitul operaional (EBITDA) de peste 6,6 milioane dolari profit net de aproape 3,9 milioane dolari.

Investitii

Vezi anexa 1 Indatorarea societatii

Dividende

Capitalizare bursiera

Expansiunea activitatilor

Vezi anexa 2. 8

Aliante parteneriate

2.2.Mecanisme interne 2.2.1. Controlul administratorilor

Structura si componenta consilului de administratie Presedinte : Dl. Adrian Ion Stanescu , cetatean roman, nascut la data de 26.11.1953 ; Indeplineste functia de membru de al Consilului de Administratie in perioada 23.11.200211.08.2003 si de Presedinte al Consilului de Administratie in perioada 09.03.2006-27.04.2010. in AGOA din 27.04.2010 a fost numit Presedinte al noului Consilului de Administratie, pentru un mandat de 4 ani. Membru : Dl. Gheorghe Georgescu, cetatean roman, nascut la data de 28.08.1952 ; A fost ales membru al Consilului de pentru un mandat de 4 ani. Membru : Dl. Talgat Issayev, cetatean al statului Kazakhstan nascyt la data de 06.05.1972 in Almaty, Republica Kazakhstan, cu domiciliul in Republica Kazakhstan, Astana. In AGOA din 27.04.2010 a fost ales membru al Consilului de Administratie, pentru un mandat de 4 ani. Membru : Dl. Alexey Golovin, cetatean al statului Kazakhstan nascut la data de 06.05.1972 in Almaty , Republica Kazakhstan, cu domiciliul in Republica Kazakhstan, Almaty si resedinta in Bucuresti. De profesie avocat, a fost ales membru al Consilului de Administratie in Adunarea Generala a Actionarilor din 27.04.2010 si a renuntat la mandatul de administrator incepand cu 01.10.2010. Membru : S.C Middle Europe Investments S.R.L., persoana juridica romana cu sediul in Mun. Cluj-Napoca str.Iosif Vulcan nr.13 ap.1, CUI 18128488, J12/1885/2009, reprezentata de administrator- Dl. Fader Cristian Robert, ce are ca reprezentant permanent pe Dl. Vasile Marius Chis- cetatean roman, nascut la data de 03.10.1978.In AGOA din 27.04.2010 S.C Middle Europe Investments S.R.L., a fost aleasa membru al Consilului de Adinistratie, pentru un mandat de 4 ani. Functionarea generala a Consilului de Adinistratie In conformitate cu actele constitutive, S.C Rompetrol Well Service S.A. este administrata in sistem unitar prin care administratia revine unui consiliu de administratie compus din 5 membri, alesi de adunarea generala ordinara a actionarilor u o durata de 4 ani. Consiliul de 10 Administratie in Adunarea Generala a Actionarilor din 27.04.2009. In AGOA din 27.04.2010 a fost ales membru al noului Consilului de Administratie,

Administratie are puteri depline in luarea oricaror decizii de administrare si gestiune in afara de cele pe care legea le da in mod expres Adunarii Generale a Actionarilor. Prin exceptie, Consilul de Administratie va exercita atributiile Adunarii Generale a Actionarilor prevazute de articolul.113 lit b,c si f din legea 31/1990, republicata. Deciziile Consiliul de Administratie sunt valabile daca se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. In caz de paritate a voturilor, presedintele are vod decisiv. In cursul anului 2010 a avut loc un numar de 10 sedinte ale Consilului de Adinistratie, participarea administratorilor la aceste sedinte : Adrian-Ion Stanescu (presedinte)=10sedinte, Gheorghe Georgescu(membru)=10sedinte, Talgat Issayev(membru)=8sedinte, Alexey Golovin(membru)=2sedinte, S.C Middle Europe Investments S.R.L.(membru)=8sedinte. Consiliul de Administratie nu a creat pana in prezent comitete consultative. Remuneratia administratilor Pentru exercitiul financiar 2010, in conformitate cu prevederile legale, renumeratia administratorilor a fost aprobata de Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor dn 27.04.2010. In exercitiul financiar incheiat la 31 decembrie 2009 membri Consilului de Administratie au obtinut indemnizatii in valoare de 104.283 RON.

2.2.2.Functionarea adunari generale

Capitalul social al Societati, subscris in intregime si integral varsat, este de 27.819.090 lei, fiind reprezentat de 278.190.900 actiuni nominative, emise in forma dematerializata, integral acoperite, fiecarea actiune avand o valoare nominala de 0,1lei. Actionarul majoritar The Rompetrol Group N.V. detine un numar de 199.571.650 actiuni, adica 71,739% din capitalul social al societati. Actionari care detin fiecare in parte mai putin de 10% din capitalul Societatii, detin impreuna un numar de 78.619.250 actiuni, in valoare de 7.861925 lei, aport in numerar reprezentand 28,2609% din capitalul social. Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot. Hotararile adunari generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate ,vot deschis in afara de cazurile in care adunarea generala decide ca votul sa fie secret sau legea inpune votul secret, dar daca nu sunt respectate conditiile, adunarea ce se va intocmi la o a doua convocare poate sa elibereze asupra punctelor de pe ordine de zi a celei dintai adunari, indiferent de cvorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea voturilor exprimate.

11

Adunarea Generala Ordinara se intruneste cel putin odata pe an. Este convocata de administratori ori de cate ori va fi nevoie, prin publicarea unui anunt in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si intr-unul din ziarele locale sau nationale de larga raspandire in localitatea unde se afla sediul societati. Atributiile Adunari Generale Ordinare sunt urmatoarele : a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administratie si auditorul financiar, si sa fixeze dividendul; b) sa aleaga si sa revoce administratorii societatii; c) sa numeasca si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar, precum si sa revoce auditorul financiar; d) sa fixeze pentru fiecare exercitiu in curs remuneratia cuvenita administratorilor; e) sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor; f) sa analizeze activitatea consiliului de administratie si sa decida urmarirea administratorilor pentru daunele pricinuite societatii, desemnand si persoana insarcinata sa o exercite; g) sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar urmator; Comitetele specializate Consiliul de Administratie infiinteaza comitete de specialisti, ca de exemplu Comitetul de Audit si Comitetul de Salarizare.

2.2.3.Sistemele de interes si de motivatie

Conducerea executiva a societatii este asigurata de doi directorii : o Director general :Dl. Vasile Barbu o Director economic-administrativ : Dl. Dorin Guef La sfarsitul anului 2009 manageri societatii au fost remunerati cu suma de 1.585.786 RON. Principiul conform caruia sunt remunerartii angajatii Rompetrol Well Services este : Respectarea angajatilor si acordarea de ajutor in vederea imbunatatirii stilului de viata al acestora prin oportunitati de dezvoltare si practici de angajare bazate pe sanse egale si pe cele mai bune practici profesionale si de securitate.

12

2.2.4.Controlul auditorilor externi

Raportul de audit :vezi anexa nr.3

2.3.Sisteme de reglementare externa

Structura actionariatului Sursa informatiei: Actionar THE ROMPETROL GROUP N.V. AMSTERDAM NLD alti actionari / others Total DEPOZITARUL CENTRAL Actiuni 199.571.650 78.619.250 278.190.900 Data: 28.02.2011 Procent 71,7391% 28,2609% 100 %

Optiuni publice de cumparare

ROMPETROL WELL SERVICES S.A. nu a facut obiectul unuiOPC in cursul anilor precedenti. Politica de dividende

13

2.4.Indicatori de apreciere a altor parti participante la reprezentarea puteri 2.4.1.Importanta bancilor

Institutile bancare au un rol important in cadrul societatii, prin servicile pe care banca le pune la dispozitia Rompetrol Well Services se numara : servicii prin contul curent, depozite bancare pe termen scurt, cecuri si efecte comerciale depuse la banci. In 2010 societatea nu a angaiat credite de la institutiile bancare. Institutii bancare la care societatea are conturi deschise : UniCredit Tiriac Bank SA Constanta, BRD Group Societe Generale SA Big Corporate Clients Branch, Bucharest.

2.4.2.Importanta salariatilor
In cadrul activitatii curente pe care o desfasoara, societatea efectueaza plati catre Statul Roman in beneficiul angajatorilor sai. Toti salariatii societatii sunt inclusi in planul de pensii al Statului Roman. Structura personalului la 31.12.2010 era urmatoarea : Total personal Din care : -cu studii superioare -cu studii medii -muncitori calificati 87 27 210 324

La inceputul anului 2010 socitatea avea 334 de angajatii iar la sfarsitul lui avea 324 angajati, indicele mediu de salariatii fiind de 97%, avand o scadere de 3% in cursul anului 2010. Gradul de sindicalizare a fortei de munca este de 95.68%, adica din 324 angajati, 310 sunt membri de sindicat. Raporturile dintre manager si angajati sunt normale si de colaborare, si se bazeaza pe Contractul colectiv de munca la nivel de societate, ramura si nivel national, neexistand elemente conflictuale ce ar putea caracteriza aceste raporturi.

2.4.3.Reprezentarea puteri publice

Statul nu detine Administratie. 14 actiuni din capitalul social, si nu are reprezentant in Consiliul de

2.4.4.Conflicte publice
Noi dezvaluiri legate de concesiunile acordate de Tariceanu

12 Februarue 2009 Guvernul Tariceanu a acordat trei concesiuni in ultimii doi ani unei companii britanice, "Zeta Petroleum", dupa ce aceasta a intrat in parteneriat cu grupul Rompetrol, scrie site-ului VOT.RO, preluat de Romania libera. Potrivit site-ului mentionat, un alt administrator al companiei Rompetrol Well Services, Bogdan Popescu, se intersecteaza cu afacerile de zacaminte concesionate de fostul Guvern Tariceanu, tot prin intermediul actorilor Dorin Marian, Bogdan Gabudeanu si Petru Buzescu - avocatul companiilor implicate in explorarea zacamintelor de gaze din Marea Neagra. Mai precis, potrivit investigatiei facute de jurnalistii citati, Bogdan Popescu, cu dubla cetatenie romano-elvetiana, si Niculae Vidu, directorul firmei Sterling Resources Ltd, au fost numiti in aceeasi zi (11 august 2003) in Consiliul de administratie al companiei Rompetrol Well Services. Cei doi i-au inlocuit atunci pe Adrian Stanescu si pe Radu Boroianu - membru marcant al PNL, si fost ambasador al Romaniei in Elvetia intre 1998 si 2000. In 2006, compania britanica "Zeta Petroleum" Ltd, infiintata la Londra cu un an inainte, sia deschis sucursala la Bucuresti, la aceeasi adresa cu casa de avocatura "Petru Buzescu" si firma Sterling, pe strada Emanoil Porumbaru nr. 22. Incepand din martie 2007, Bogdan Popescu, in varsta de 65 de ani, a devenit administratorul sucursalei bucurestene a firmei "Zeta Petroleum".Peste cateva luni, in septembrie 2007, "Zeta Petroleum" a intrat in parteneriat cu grupul "Rompetrol" pentru explorarea unui bloc petrolier din Mehedinti. Forajul comun "Rompetrol-Zeta Petroleum" tintea potentialele acumulari de gaze descoperite pe structura Bala din judetul Mehedinti in anii 1970. Trei luni mai tarziu, in decembrie 2007, Guvernul Tariceanu aproba un acord de concesiune cu firma "Zeta Petroleum" pentru dezvoltarea si exploatarea perimetrului petrolier Bobocu, din judetul Buzau. Initiatorii hotararii de Guvern sunt aceiasi Dorin Marian (seful cancelariei primului-ministru) si Bogdan Gabudeanu (seful ANRM), primul fost angajat al Rompetrol, al doilea coleg de partid cu Dinu Patrciu inca de la inceputul anilor 1990. Alte doua acorduri de concesiune sunt aprobate de Guvernul Tariceanu pentru firma "Zeta Petroleum", pe 26 martie 2008, initiate de aceiasi oficiali romani - Dorin Marian si Bogdan Gabudeanu. Anexele lor sunt secrete. 15

Dinu Patriciu a recunoscut ca stia de conflictul de interese in care se afla Niculae Vidu, prin prezenta sa atat in conducerea Rompetrol Well Services, cat si ca reprezentant al Sterling Resources, dar a tolerat situatia pentru ca nivelul contractelor comerciale nu erau semnficative pentru grupul Rompetrol.

Nicolae Vidu a demisionat din functia de administrator al Rompetrol Well Services

de Dragos Comache HotNews.ro Joi, 5 februarie 2009 Nicolae Vidu, administrator la Rompetrol Well Services si director general adjunct al Midia Resources, a decis sa demisioneze din pozitia detinuta in cadrul grupului Rompetrol, se arata intr-un comunicat al grupului petrolier.Vidu a luat aceasta decizie "din respect pentru companie, dar si pentru a elimina toate speculatiile privind legatura Rompetrol - Sterling Resources/Midia Resources".Reprezentantii Rompetrol mentioneaza insa ca pozitiile detinute de acesta nu contravin legilor in vigoare.Totodata, grupul Rompetrol considera ca "speculatiile si insinuarile privind implicarea sa in dezvoltarea/exploatarea perimetrelor din Marea Neagra sunt exagerate si nu se bazeaza pe niciun fapt real". "Incercarea de a gasi o legatura intre grupul Rompetrol si companiile Sterling Resources/Midia Resources este fortata, tinand cont ca intre acestea nu au existat decat relatii comerciale, de prestari servicii pentru perimetrele Craiova Sud si Midia. Aceste contracte s-au derulat doar in perioadele mai 2005 - iunie 2006 si octombrie 2007 - iunie 2008 si nu din 1995, asa cum s-a vehiculat anterior", se mai arata in comunicat. Reprezentantii grupului petrolier spun ca acordul incheiat cu Midia Resources, finalizat in iunie 2008, a reprezentat aproximativ 1% din cifra de afaceri a companiei Rompetrol Well Services in 2008. Dinu Patriciu: Asistam la o manipulare politica care urmareste discreditarea mea Dinu Patriciu, director general al Grupului Rompetrol, este de parere ca speculatiile si insinuarile privind implicarea sa in dezvoltarea sau exploatarea perimetrelor din Marea Neagra reprezinta o manipulare politica, prin crearea unor teorii ale conspiratiei care urmaresc discreditarea sa, a activitatilor si angajatilor grupului. Asistam la o manipulare politica, prin crearea unor teorii ale conspiratiei care urmaresc discreditarea mea si a activitatilor/angajatilor Grupului Rompetrol. Tin sa precizez ca nici Grupul Rompetrol, al carui actionar majoritar este KazMunaiGaz, si nici eu, in calitate de director general al Grupului, nu am avut si nu avem vreo legatura cu perimetrele aflate in discutie", a declarat Dinu Patriciu. Acesta atrage atentia ca specialistii in domeniu sunt de 16

parere ca cifrele privind potentialul platformei continentale sunt exagerate iar costurile de explorare/exploatare sunt foarte ridicate, de ordinul zecilor si chiar sutelor de milioane de dolari.

2.5. Bibliografie
1. www.rompetrol.ro; 2. www.bvb.ro; 3. Viorel Avram Managementul procesului de creeare a valorii in contextual guvernarii intreprinderii, Editura Economica, Bucuresti 2003; 4. Legea societatilor comerciale; 5. Legea pietei de capital.

17