Tabloul al doilea: Iona doreste sa se simta liber, "fac ce vreau, vorbesc. Sa vedem daca pot sa si tac.

Sa-mi tin gura. Nu mi-e frica.". Prin intruziune narativa si flashback, eroul isi aminteste povestea chitului, dar aceasta nu-l intereseaza decat in masura in care ar oferi o solutie, daca l-ar invata cum sa iasa din situatia limita, reprezentata de "vesnica mistuire" a pantecului de peste, constatand "sunt primul pescar pescuit de el.". Iona gaseste un cutit, semn al libertatii de actiune si comenteaza lipsa de vigilenta a chitului, apoi recomanda ca "ar trebui sa se puna un gratar ka intrarea in orice suflet", simbolizand ideea ca este necesara o selectie rationala a lucrurilor importante in viata, omul trebuie sa discearna intre neplacerile zilnice si sa le ia in seama numai pe cele primejdioase. (nvrtind n mna cutitul.) Daca ma sinucid? (Pipaindu-si cureaua.) Sau ai prefera sa ma spnzur?! (Pauza: schimbnd tonul.) Dar cutitul putea sa mi-l ia. Sau, cumva, sunt primul pescar pescuit de el?! O fi tnar, fara experienta. Oriunde se ntmpla sa dai peste indivizi tineri. E si normal, nu? Tabloul al treilea Cnd o sa ajung acolo, pe malul ala al marii, sari-i-ar ochii, n-o sa fac altceva dect sa stau toata ziua ntins la soare. Tinea mult sa se vada tolanit n nisip. Sa-si zvnte ciolanele. (Chibzuind.) Si eu trebuie sa-mi vad de ale mele. (Scoate cutitul si pe panoul din fundul scenei ncepe sa-si taie un fel de fereastra.) Daca nu exista ferestre, ele trebuie inventate. Mama as scrie , mi s-a ntmplat o mare nenorocire. - (Rugator, exaltat.) Mai naste-ma o data! - Iona doreste sa se elibereze printr-un nou inceput, doreste o a doua sansa.
-

Tabloul al patrulea In final, Iona apeleaza la o solutie eroica, inteleasa eronat ca sinucidere, fiind ultima varianta ramasa in raport cu actele la care acea acces in acest univers limitat, aceea de spintecarea propriei burti. Daca pana acum a spintecat burtile pestilor, mergand spre exterior si a esuat, Iona adecis sa isi spintece propria burta si sa se orienteze spre interior, pentru a-si regasi alter-egoul. Acestgest este o incercare de eliberare, de negare a tot ceea ce este material, spunandu-si Razbim noi cumva la lumina