lnima - Afectiunile cardiovasculare

lnima, pompa care asigura circulatia sangelui in organism, este un organ musculos, inferioare (ventricule). Fiecare atriu comunica cu ventriculul de aceeasi parte'prinir-un orificiu prevazut cu valvule ce au functia de supape; valvulele permlt circulatia sangelui in sens unic, si anume dinspre atrii inspre ventricule. Orificiul din partea dreapta are trei valvule iar cel din partea stanga numai doua. Unele boli inflamatorii, cel mai frecvent reumatismul, se pot soida cu lezarea acestor valvule: stramtorarea orificiului, stenoza, stanjenindu-se astfel scurgerea sangelui din atriu in ventricul sau impiedicarea etanseitatii in momentul inchiderii valvulelor, insuficienta, ceea ce are ca rezultat revenirea sangelui in sens invers, din ventricul in atriu; uneori ambele tipuri de leziuni se pot asocia.

gol pe dinauntru, alcatuit din patru cavitati, doua superioare (atrii) si doua

lnima desfasoara o munca enorma, pentru Indeplinirea careia peretii sai musculosi trebuie sa fie foarte bine irigati cu sange oxigenat. ln acest scop, imediat dupa plecarea arterei aorte din ventriculul stang, se desprind din ea doua ramuri ce inconjoara suprafata inimii ca o coroana (fapt pentru care au fost numite artere coronare) si care se divid apoi in ramuri din ce in ce mai fine, formand o retea bogata de vase capilare, in jurul fibrelor muschiului cardiac. Lezarea arterelor coronare prejudiciaza hranirea muschiului inimii, asa cum se intampla in bolile cunoscute sub numele de angina pectorala, infarct miocardic, cardiopatie ischiemica
cronica.

Oricare dintre elementele anatomice sau functionale pot suferi agresiunea diferitilor factori de imbolnavire, motiv pentru care bolile de inima sunt foarte deosebite intre ele. ln categoria bolnavilor denumiti cardiovasculari, intra toti acei care au semne de imbolnavire din partea inimii si vaselor precum si persoanele carora li se descopera o tulburare sau o leziune a inimii sau a vaselor, fara ca ele sa sufere prea mult, uneori nu au nici o suferinta evidenta. Simptomele bolilor de inima sunt diferite nu numai in raport cu elementul structural ce a avut de suferit in cea mai mare masura (miocardul, pericardul, valvulele, arterele coronare etc.), ci si in raport cu stadiul in care se gaseste boala, existand deosebiri mari intre stadiul de

si cel avansat. Aceasta se datoreste faptului ca inima nu foloseste in toate imprejurarile intreaga forta de care dispune; ea are o importanta rezerva pe care o utilizeaza numai in situatii deosebite, cum ar fi efortul fizic. Asadar, functia inimii este uneori asigurata ca si cum organismul ar fi in stare de sanatate. Acesti bolnavi de inima sunt cunscuti sub numele de compensafi sau latenti. Daca modificarile produse de boala depasesc anumite limite, functia inimii se deregleaza si incep sa apara anumite simptome ce atrag atentia asupra imbolnavirii ei.
inceput

Alimente indicate in regimul bolnavilor cardiaci

Lactate: laptele smintinit, iaurtul preparat din lapte degresat, laptele batut, brinza slaba de
vaca.

Carne si peste: carnea slaba de vaca, vitel, gaina (fara piele), vinatul (caprioara, iepure), pestele alb (lin, salau, biban, stiuca, lostrita) fiert in apa, fript la gratar, rasol sau perisoare
dietetice.

Oua: oul va fi permis sub forma de albus fara nici o restrictie (in spume, sufleuri, biscuiti, bezele etc), galbenusul flert moale fiind admis doar o data, de doua ori pe saptamina. Painea: alba sau integrala de griu sau de secara, graham, in cantitate redusa 100-200 gr,
calda). Legume: legumele vor avea pondere deosebita la masa bolnavului de inima; acestea se vor consuma proaspete sau fierte in aburi (sote - in oala sub presiune), dintre care spanacul, loboda, laptucile, papadia, morcovii, ardeii, rosiile, fasolea verde, cartofii se vor oferi ca grec. Supe. ciorbe. borsuri: vor fi permise numai cele de legume - limpezi, supele-creme sau perisoare dietetice. cele carne slaba (peste), degresate, limpezi sau Grasimi: acestea vor fi reduse la minimum, fiind permise in salate si mincaruri doar cele vegetale, bogate in acizi grasi polinesaturati (uleiul de porumb, de soia, de floarea - soarelui, margarina). reduc aromate. se Fructe: vor fi indicate, mai ales cele cu un continut redus de grasimi si glucide ca: mere, portocale, capsuni, zmeura, pepene verde, afine, coacaze, cirese, piersici. Bauturi: acestea constau in apa consumata dupa sete (chiar la hipertensivi cu conditia sa nu fie bauta in cantitate mare o data), ape minerale sarace in sodiu, ceaiuri, sucuri de fructe sau de legume. Daca sucurile de fructe sau legume pot fi consumate intre mese sau la masa, apa se recomanda a fi bauta la sfirsitul mesei pentru a nu dilua sucurile digestive si a nu deranja astfel digestia. Cafeaua naturala sau in amestec cu nautul poate fi uneori permisa celor care sint obisnuiti, la fel ca si consumarea unor cantitati reduse de alcool (vin sec, un pahar la o masa, de 2-3 ori pe saptamina).

prajita sau veche de 1-2 zile (nu foarte proaspata sau

salata, cu

soteuri,

pireuri

sau

fierte

la

cu

Condimente:

la

cele

Alimente intezise in regimul bolnavilor cardiaci

Lactate: laptele integral sub orice forma, brinzeturi grase si fermentate, smintina, frisca,
untul.

Carne si peste: carnea grasa de orice fel (vita, porc, rata, gisca si altele), pestele gras, mezeluri, afumaturi, conserye, moluste si toate organele (creier, ficat, rinichi, maduva, fudulii). Qua: galbenusul sau preparatele pe baza acestuia sub forma de creme, maioneze. Legume: Se vor exclude din alimentatia bolnavului de inima legumele foarte bogate in celuloza, acestea fiind greu digerabile, ca: fasolea uscata, telina, varza de Bruxelles, ridichile, lintea,mazarea. Fructe: alune, migdale, arahide, nuci, smochine, curmale, pepene galben, caise. Bauturi: toate bauturile alcoolice, cafeau naturala, cacao, etc.

Metode gi procedee specifice preparirii

produselor dietetice pentru bolnavii de inima

-\
Prepararea aperitivelor pentru bolnavii de inima:
Aperitivele sint preparatele culinare ce se servesc la inceputul mesei pentru a stimula apetitul.

Cardiacul va alege dintre gustari pe acelea la a caror pregatire nu este absolut necesara prezenta substantelor bogate in colesterol (ou, unt, smintina) care pot fi omise sau inlocuite (substituite) fara repercusiuni asupra gustului.

Prepararea supelor in afectiunile inimii:

Supele (ciorbele, cremele) sint preparatele culinare, caracterizate prin continutul relativ mare de lichid, ce se servesc la inceputul mesei, cu scopul de a deschide apetitul. Valoarea lor nutritiva depinde de calitatea si cantitatea materiilor prime folosite (carne, legume, zarzavaturi) si de modul de prelucrare. Ciorba, elementul esential al prinzului, in unele zone ale tarii este supa acrita cu zeama de corcoduse vetzi, zeama de varza, suc de lamiie, rosii, macris. Cind acrirea se face cu bors, ciorba este cunoscuta sub numele de bors (de legume sau carne).

Borsul este usor asimilabil, gustos si nutritiv, inviorind meniul cardiacului, uneori monoton. Este foarie indicat pentru bolnavii de insuficienta cardiaca si gastrita hipoacida precum si pentru cei denutriti stimulindu-le pofta de mincare.

Prepararea sosurilor pentru bolnavii de inima:

Sosurile sint preparatele culinar fluide (usor viscoase) alcatuite dintr-o grasime si diverse adaosuri ca: bulionul de carne, de legume, gelul de amidon (faina), bulionul sau sucul de rosii, mustar, condimente.
Grasimea indicata cardiacului este cea vegetala -uleiul de soia, uleiul de germeni de porumb, uleiul de dovleac, de floarea-soarelui, de masline - acestea asigurand un aport important de acizi grasi polinesaturati - esentiali pentru organism si avind iol echilibrat in metabolismul lipidelor. Margarinele sint grasimi mixte (grasimi alimentare si uleiuri vegetale) la care se adauga lapte, galbenus de ou, caroten, vitamina A+D; au o valoare calorica ridicata 750 cal la 100 g

Rintasul - neigienic - rezultat prin prajirea fainii in grasime incinsa (care cel mai adesea contine si ceapa prajita), confera o savoare deosebita preparatelor culinare, foarte apreciata pentru consumatori, dar in acelasi timp foarte daunatoare pentru sanatate, datorita compusilor formati din degradarea termica a grasimii.

Prepararea sufleurilor pentru bolnavii de inima:

Sufleurile se prepara cu foarte putin timp ininte de servirea mesei, cu adaos de sos alb, brinza rasa, etc.
Sufleurile pot fi pregatite aproape din orice fel de legume (conopida, spanac, dovlecei, fasole verde, varza, andive, rosii, cartofi, vinete) sau din amestec de legume fierte, pasate, introduse in cuptor.

Albusul batut spuma, impreuna cu patrunjelul si margarina, sporesc continutul in vitamine, dau un plus de savoare si un aspect agreabil sufleurilor.

Prepararea mancarurilor pentru bolnavii de inima: La masa cardiacului se va servi carnea slaba de vaca, vitel, pasare, usor digestibila, preparata prin fierberea in apa, in vapori de apa, sau sub forma de friptura. Fierberea prin inabusire in vapori de apa este indicata deoarece se obtine o carne foarte usor de digerat.
La fierberea pestelui vom folosi un mic artificiu adaugind in apa de fierbere putin otet care, prin coagularea proteinelor de la suprafata, impiedica faramitarea pestelui. Pentru realizarea fripturii la gratar se vor respecta urmatoarele reguli: grosimea bucatii de carne sa nu fie mai mare sau mai mica de 2,5-3 cm, gratarul sa fie bine incins, sarea sa se adauge la sfarsit, numai dupa ce carnea s-a fript, intoarcerea sa se faca o singura data numai dupa ce s-a fript pe o parte. Friptura la cuptor nu necesita precautii deosebite, este nevoie de temperatura constanta pentru carnea alba si cuptor bine incins de la inceput pentru carnea rosie, ulterior
temperatura fiind medie.

Prepararea garniturilor pentru bolnavii de inima:

Garniturile se prepara din legume fierte in apa sau inabusite in apa si ulei. Piureurile se bat cu putin lapte fierbinte si margarina.

Prepararea salatelor pentru bolnavii de inima:

Salatele, prin continutul mare in vitamine si saruri minerale, acestea nu trebuie sa lipseasca de la masa cardiacului, cel putin odata pe zi si, de la masa obezului de 3-4 ori pe zi. Legumele se asorteaza cu untdelemn, lamaie, otet din fructe sau iaurt.

Prepararea dulciurilor in afectiunile inimii:

se recomanda a fi folosite cu prudenta, eventual indulcite cu zaharina. Se recomanda compoturile, cremele de fructe, gelatinele, prajituri cu fructe, salate de fructe.
Dulciurile

Calculul ratiei alimentare

Modul de lucru:

ratie alimentara pe o perioada de 24 de ore pentru un consumator de sex masculin, cu varsta inlre 20_45 ani cu o activitate profesionala moderata. - Nivelul energetic al ratiei alimentare in care ar trebui se se incadreze consumatorul ales este de 3200 Kcal cu un continut de 117.07 g proteine, 86.02 g lipide si4G8.29 g gtucide. - s-a stabilit un numar de 3 prize alimentare (mic dejun, dejun si cina). - Distributia standard a alimentelor pe cele trei prize'alimentare este: - Mic dejun - 21o/o - Dejun S0%
- Cina
- Valoarea energetica a ratiei alimentare zilnice este

- Am stabilit o

2\o/o

100%o.

- Coeficienti calorigeni: proteine: 1g p = 4.1 kcal Lipide: 19 L = 9.3 kcal Glucide: 1g G = 4.1 kcal

Er = 3200 kcal Ep= 15o/o = 480 kcal = P = 480 /4.1 = l1T.O7 g proteine Et= 25To = 800 kcal = L = 800 / g.3 = g6.02 g tr=piOe Eo = 60% = 1920kcal = G = 1920 I 4.1 = q}g.Zbg glucide

Ratia calorica pentru barbati 20-45 ani cu afectiuni cardiovasculare

Pnza alimentara
Denumire Aliment, Preparat
Paine raham

Cant.

U.M.

Substante nutritive calorioene. (o)

P

Valoarea enerqetica Et. (kcal)

ffiiire
,:LT#

ff:H

4A

3.64

0.40

20.44

102.40

100

0.60

76.00

314.00

Mic dejun
Biscuiti 50
g

4.10

4.75

2.00

212.54

Pere

#"9. t
Suc de piersici

100

0.40

14.70

42.00

240

060

33.60

130.00

l.+l
Total
9.34 5.15
142.74

800.90

portie

14.57

28 60

84.00

526.00

\ --'
Tocanita de pui

portie

42.40

50.47

73.25

793.27

Dejun Suc de piersici

;..' +

#r.k i.:;'* .r# *i:-.*

id

o"#f;W*'
;

#-i* Fffi ,a*rqt

150

0.45

25.20

97.50

q\q
brt

",1

200

3.00

44.80

182.00

Total

56.42

79.07

227.25

1598.77

200

38 20

080

166.00

Legume

Cina

500

5.72

0.40

63.89

350.00

Paine graham
,.r:.{,i.f; ii':::r:.*-,

ji'T:,;:

]t':l:.l

40

3.64

0.40

20.40

102.40

s?t g
Vin alb 204
g

0.40

0.40

130.00

Grapefruit
150
g

1.35

10.95

52.50

Total Total
Abateri: _ proteine = (_2fical) - Lipide = (-0.2 kcat) _ Gtucide = (_2.79 k{at) - Valoare energetica = (+0.57 kcal)

49.31
115.O7

1.60 85.82

95.64 465.59

800.90 3200.57

,r