Nevralgiile sunt atacuri severe, dureroase, localizate de-a lungul unuia dintre nervi.

Ele pot fi cauzate de traumatismul sau iritaia nervului ns, de cele mai multe ori, cauza rmne necunoscut. Anumite nevralgii pot aprea ca rezultat al virusului herpetic zosterian. Acesta produce nevralgia postherpetic sau infecia cu herpes simplex. Nevralgia postherpetic poate determina afectarea funcional. Ea prezint, n mod tipic, o durere arztoare constant care este mai puternic dect scurta component ascuit, sfredelitoare. Atingerea sau micarea- chiar un strnut- poate provoca un nou atac dureros. Durerea nervoas poate dura sptmni, luni i uneori ani dup ce toate celelalte semne de infecie herpetic au disprut. Semnele i simptomele nevralgiei Atacuri dureroase extrem de puternice, asemntoare unor pumnale sau dureri arztoare, continue. Durerea poate avea o componen de fundal ca o senzaie de arsur peste care se poate suprapune o senzaie de durere ascuit ca i cum poriunea respectiv ar fi strpuns de cuite. Durerea apare n atacuri episodice ce pot dura de la secunde la minute, episoadele putndu-se repeta pe o perioad de zile sau sptmni. n timpul fazei acute a bolii, putei avea o hipersensibilitate la atingere sau la cea mai mic senzaie dureroas. Putei avea senzaia c pn i senzaiile normale dinainte pot fi resimite ca dureroase.
Epilepsia este o tulburare neurologica comuna care se datoreaza unor factori care interfereaza cu impulsurile electrice la nivelul creierului. Sistemul nervos produce descarcari electrice bruste, excesive si dezorganizate, care duc la aparitia convulsiilor. Convulsiile interfera temporar cu controlul musculaturii, controlul defecatiei (eliminarea de fecale), vorbirea, vederea si constienta bolnavului. Aparitia convulsiilor este inspaimantatoare, in special daca sunt severe. Din fericire, tratamentul reduce impulsurile electrice anormale la nivelul creierului si controleaza crizele convulsive. Epilepsia nu este o forma de retardare intelectuala sau boala psihica si nu este contagioasa. Convulsiile sunt singurul simptom vizibil al epilepsiei. Exista mai multe tipuri de convulsii, iar simptomele fiecarui tip in parte se manifesta diferit la diferite persoane. Convulsiile pot dura de la cateva secunde pana la cateva minute. Constienta poate fi pierduta sau mentinuta in timpul convulsiilor, depinzand de tipul de epilepsie. Unii bolnavi isi amintesc ce s-a intamplat in timpul convulsiilor, in timp ce altii nici nu realizeaza ca au facut convulsii. Convulsiile in timpul carora bolnavul cade sau muschii devin rigizi (tepeni) sau isi pierde controlul sunt usor de recunoscut. Dar multe convulsii nu implica aceste reactii, si pot fi foarte greu de recunoscut. Unele convulsii se manifesta printr-o privire fixa si pierduta timp de cateva secunde. Altele constau in cateva spasme musculare, sau in caderea capului din pozitia normala sau perceptia unor mirosuri (de obicei neplacute) si unor imagini pe care doar bolnavul le simte. Convulsiile epileptice survin, adesea, fara o avertizare in prealabil, cu toate ca unii bolnavi mentioneaza o "aura" inainte de inceperea convulsiilor. Convulsiile inceteaza atunci cand activitatea electrica anormala se incheie si activitatea cerebrala revine la normal.

Migrena este durerea de cap cu anumite caractere particulare : este severa, pulsatila, repetitiva, adesea cu debut brutal, precedata de fiecare data de aceleasi semne premonitorii (aura), declansata adesea de aceeasi factori, dureaza intre 2 ore si 4 zile, raspunde greu la antialgice uzuale, se insoteste de manifestari vegetative (greata, varsaturi, tulburari de vedere, poliurie).
Nervozitatea este acea stare de enervare, angoasa, irascibilitate, iritabilitate, necaz, suparare, surescitabilitate, surescitare, anxietate, neliniste, hipersensibilitate. Cauzele trebuie cautate in stresul permanent, zgomot, epuizare, conflicte psiho-sociale. Bolnavul poate prezenta simptome precum diaree, hipertensiune, palpitatii si ameteli. In unele cazuri, starea de nervozitate este intalnita la pubertate si menopauza sau dupa consumul exagerat de cafea si alcool.

Prin insomnie se intelege dificultatea de a adormi, precum si cea de a avea un somn fara intrerupere, toata noaptea. Ea reprezinta un semnal al oboselii organismului. Insomnia apare in special dupa eforturi psihice mari(emotii, activitate intelectuala prelungita si intensa, suparari, stres permanent) sau in urma cresterii excitabilitatii celulelor scoartei cerebrale. Ea reprezinta un simptom principal in nevroza si in starile de agitatie ale unor bolnavi pshihici dar poate fi si urmarea unor boli organice (boli de inima, astm, boli febrile, bronsita, etc )