Sunteți pe pagina 1din 20

S1.

Problematica globala Problematica globala - A aparut ca si concept definit in anii `70 de organizatia mondiala Clubul de la Roma sub denumirea de world problematique .Prima data s-a mentionat acest concept in anul 1972 in primul raport al Clubului de la Roma Limitele cresterii. De atunci se rediscuta anual problematica globala, evidentiind elementele cele mai stringente ale problematicii globale si posibilele solutii existente. - Problematica globala este un rezultat al dezvoltarii activitatilor industriale si tehnologiilor, fara a lua in considerare posibilele efecte negative, in special asupra mediului si asupra societatii. Problematica mondiala World Problematiquedefinita de Clubul de la Roma Principalele elemente: Cresterea disproportionata a populatiei Cresterea cons. de energie si resurse Poluarea mediului inconjurator Saracia Sansa inegala pentru educatie in lume Sansa de dezvoltare inegala in lume Schimbarea valorilor in societate Societatea informationala Globalizarea si guvernarea Situatia locurilor de munca Tehnologii noi Dominatia noii ordini econ.-finaniciare Definirea problematicii regionale considerand aceste elemente, dar cu pondere diferita: - plan regional - plan local - plan sectoral Varianta nou discutata a problematicii globale in cadrul forumului tt30 a Clubului de la Roma este Web of the Problematique (www.clubofrome.org/tt30), avand principalele elemente: Acces inegal la bunuri, informatii si tehnologii Lipsa da bunei guvernari

Conflicte ale sistemelor de valori. S2. 2. Definitia conceptului dezvoltarii durabile Dezvoltarea durabila (DD) Definitie "Sustainable development means the ability of humanity to ensure that it meets the needs of the present without compromising the ability of future generations to meet their own needs." S3. 3. Institutionalizarea conceptului dezvoltarii durabile La nivel global: Commission on Sustainable Development (CSD) la ONU din 1995 La nivel european: Committee for Sustainable Development of the European Commission din 1996 La nivel national: Comisia Prezidiala pentru Dezvoltare Durabila (pe langa Presedentie ) din 2002, Biroul Romanal Programului UNDP al ONU (National Centre for Sustainable Development) a elaborat Strategia Nationala de Dezv. Durabila (in 2001) si lucreaza la o noua versiune, revizuita dupa integrarea Romaniei in UE. La nivel regional: inca nu exista o anume institutie in acest scop. La nivel local: inca nu exista o anume institutie in acest scop. Exista centre de cercetare de sine statatoare in acest domeniu. Exista cercetari individuale si neorganizate la nivel national. CNCSIS incearca sprijinirea acestui domeniu: prioritate ale activitatilor CDI din 2006. Din punctul de vedere al inginerilor aplicarea concreta a conceptului DD inseamna cerinte suplimentare pe care aplicatiile tehnologice trebuie sa le indeplineasca. Criteriile de evaluare de pana acum la proiectarea aplicatiilor tehnologice: aspecte tehnice (functionalitate si siguranta) si aspecte economice (eficienta, rentabilitate). Conceptul DD implica luarea in considerare si a altor criterii cum ar fi calitatea mediului si calitatea vietii Problema interdisciplinara

Cum se poate realiza aplicarea concreta a acestui concept? Prin dezvoltarea de noi metode si instrumente care sa permita analiza si evaluarea integrativa a starii existente, precum si controlul evolutiei sistemului considerand concomitent domenii diferite. Prima etapa in acest sens este analiza si evaluarea integrativa a starii existente: definirea indicatorilor dezvoltarii durabile este o directie de cercetare prioritara la nivel global la ora actuala. Legat de dezvoltarea durabila este disciplina Technology Assessment (TA), care este o disciplina relativ noua, folosita mai ales de ingineri (aparuta in USA, mai tarziu in Europa de Vest) pentru evaluarea holistica a aplicatiilor tehnologice. S4. Aplicarea conceptului dezvoltarii durabile-dificultati metodice Aplicarea conceptului Dezvoltarii Durabile. Dpdv matematic , dezvoltarea durabila a unui sistem inseamna evolutia care sa ii asigure stabilitatea. Instabilitatea poate duce la variatii mari si necontrolabile ale unor marimi vitale din sistem. Atentie mare trebuie acordata la neliniaritati, care poate duce la un comportament haotic pentru anumite valori initiale. Dificultati metodice Dificultati metodice si deficite rezulta in special datorita complexitatii mari ale proceselor care se iau in considerare sau datorita complexitatii deosebite a marimilor care se considera pentru analiza proceselor, dar si in timpul evaluarii. In rezumat se poate vorbi de anumite dificultati metodice Complexitate mare ale diferitelor procese si nesiguranta aparitiei acestor evolutii Necesitatea integrarii in diversele analize ale aspectelor calitative Dezvoltarea de noi indicatori S5. Definitia ecologiei si generalitati legate de ecologie - Ecologia dateaza din anul 1866, cand i s-au pus bazele de catre Ernst Haeckel - Ecologia provine de la cuvintele grecesti: ecos = casa, gospodarie si logos = stiinta - In anul 1870 ecologia a fost clar definita: Dupa Ernst Haeckel (1866)

Ecologia este stiinta care se ocupa cu studiul interactiunilor dintre organismele vii si mediul lor inconjurator, cat sia interactiunilor dintre organismele vii ntre ele, n conditii naturale. - La inceput ecologia s-a dezvoltat ca o ramura a biologiei, apoi a devenit o stiinta de sine statatoare. Notiunea de mediu a fost introdusa de J. J. vonUexkll in biologie la inceputul sec. XX Mediul reprezinta totalitatea factorilor exteriori organismului uman, ca de exemplu atmosfera, temperatura, relieful, lumina, precum si celelalte fiinte vii. O alta definitie dupa Larousse: Mediul este un ansamblu de elemente naturale si artificiale unde se desfasoara viata. De prin anul 1970 ecologia a cunoscut, impreuna cu notiunea de mediu inconjurator, o mare raspandire si dezvoltare, chiar si o schimbare a insemnatatii ei. Uneori se confunda notiunea de stiinta a protectiei mediului cu cea de ecologie. In limbajul uzual ecologia se leaga astazi mai mult de notiuni legate de poluarea si protectia mediului. Stiinta protectiei mediului are ca activitate de baza studierea interdependentelor dintre mediu si fiintele vii. Intereseaza pe de o parte relatiile dintre fenomenele, procesele naturale si artificiale (precipitatiile, degradarea stratului de ozon, incalzirea globala a Terrei, degradarea solului prin eroziune ) si fiintele vii, iar pe de alta parte luarea de masuri pentru corectarea acestor relatii, acolo unde este cazul. Stiinta ecologiei in intelesul ei clasic are ca scop final numai studierea interdependentei mediului cu fiintele vii, fara a recomanda masuri tehnice constructive pentru ameliorarea situatiei mediului. S6. Definitia notiunii de ecosistem, clasificarea si functiile Ecosistemelor Ecosistem Legat de ecologie este notiunea de ecosistem. Ecosistemul este o parte de sine statatoare bine delimitata geografic si functional a biosferei. Structura si proprietatile sunt legate de fluxurile masice, energetice Ecosistemele au mai multe functii

Fenomene externe ecosistemului: radiatia solara, radiatia cosmica, activitati vulcanice Ecosistem global cu cele mai importante interactiuni interne: fluxuri energetice si masice Clasificarea ecosistemelor Ecosistemele sunt: Naturale Antropizate - facute prin contributia omului : livezi, lacuri de acumulare Ecosistemele naturale: Terestre (paduri) Acvatice (rauri) Ecosisteme acvatice pot fi o Ecosisteme de ape statatoare (ecosisteme lentice) o Ecosisteme de ape curgatoare (ecosisteme lotice) Ecosistemele pot fi: locale regionale. Cel mai mare ecosistem este ecosistemul global. Functiile ecosistemelor Ecosistemele au mai multe functii: 1. Productivitatea biologica este sporul de biomasa realizat de un sistem biologic (individ, popula tie) ntr-un anumit interval de timp 2. Functia de transport (circulatia substantei) se refera la circuitul de substante prin ecosistem. Ex.: circuitul azotului 3. Functia energetica (se include uneori tot in functia de transport) se refera la transferul energiei prin ecosistem 4. Functia de autoreglare se refera la mentinerea stabilitatii si elasticitatii ecosistemului S7. Definitia mediului inconjurator si elementele sale 3.3. Mediul inconjurator Mediul inconjurator reprezinta ansamblul de elemente biotice si abiotice mai apropriate sau mai indepartate aflandu-se in interactiune unele cu altele, care insotesc viata noastra de zi cu zi si au o influenta directa sau indirecta asupra noastra si asupra conditiilor noastre de viata. Cele mai intalnite elemente de mediu sunt: Atmosfera Apa

Solul Peisajul si zonele naturale Orasele, fabricile si uzinele Alti factori antropici Fauna si flora S8. Poluarea mediului inconjurator si forme de poluare Poluarea mediului este schimbarea calitatii mediului inconjurator in primul rand datorita actiunii umane in diferite moduri, in special prin dezvoltarea de diverse elemente antropice si activitati economice, mai mult sau mai putin necesare vietii omului. Poluarea mediului inconjurator se refera in special la poluarea aerului, poluarea apei si poluarea solului. - Poluarea mediului imbraca mai multe forme, in functie de mediul afectat si de modul de exercitare a poluarii: Poluarea aerului Poluarea apelor - poluarea apelor curgatoare - poluarea apelor statatoare - poluarea apei potabile Poluarea solului Poluarea sonora Poluarea electromagnetica Poluarea radioactive 9. Protectia mediului inconjurator 3.5. Protectia mediului inconjurator - Refacerea si pastrarea calitatii corespunzatoare a mediului inconjurator este una din problemele principale de care se ocupa stiinta protectiei mediului. - Ca stiinta a aparut odata cu dezvoltarea conceptului world problematique (Club of Rome) si cu inrautatirea calitatii mediului inconjurator (mai ales a aerului). - Stiinta protectiei mediului este un rezultat al dezvoltarii activitatilor umane, mai ales industriale, fara a considera posibilele efecte negative asupra mediului inconjurator, ceea ce a condus la poluarea mediului si inrautatirea calitatii mediului inconjurator.

Protectia mediului inconjurator - Stiinta protectiei mediului are ca scop principal gasirea si dezvoltarea de solutii (sub forma de tehnici si tehnologii de protectie a mediului) pentru a micsora poluarea mediului si efectele negative ale activitatilor umane asupra mediului inconjurator. Mai nou aceasta stiinta isi gaseste rolul si in evitarea de la inceput a poluarii mediului prin schimbarea mentalitatii (noi mentalitati). Deci tendinta mai recenta a aceastei stiinte este de a cauta solutii pentru evitarea de la inceput a aparitiei efectelor negative si a poluarii mediului datorita aplicarii anumitor tehnologii. - Protectia mediului se refera la tehnicile si tehnologiile folosite pentru protectia factorilor importanti de mediu, mai ales protectia aerului, apei, solului, dar si la schimbarea mentalitatii oamenilor pentru a nu polua mediul inconjurator. Protectia mediului inconjurator Evaluarea succesului masurilor de protectie a mediului se face utilizand indicatori de mediu. Indicatorii ofera informatii despre calitatea si starea mediului inconjurator la un moment dat, deci despre nivelul impactului utilizarii tehnicilor de protectie a mediului. Indicatorii reprezinta marimi mai mult sau mai putin complexe care caracterizeaza starea mediului inconjurator, prin combinarea mai multor marimi fizice simple, care se refera la concentratii de poluanti in aer, apa, sol. Indicatorii de mediu sunt in general utilizati pentru medii singulare, pentru aer, apa si sol. Cei mai cunoscuti indicatori de mediu sunt indicatorii de calitate a aerului, indicatorii pentru calitatea apei incep si ei sa fie utilizati la ora actuala. La noi in tara inca nu se foloseste un indicator unitar pentru evaluarea calitatii aerului, cu atat mai putin pentru apa si sol. Pe plan european se utilizeaza in cateva tari indicatori pentru calitatea aerului. De exemplu in Germania se utilizeaza indexul de poluare a aerului UI (Umweltindex), propus de Asociatia Inginerilor Germani, VDI. 10. Evolutia populatiei globului Raportul despre situatia populatiei globului State of World Population apare anual si este publicat de catre UNFPA (United Nations Population Fund), http://www.unfpa.org/ Ultimul raport este State of World Population 2010 avand subtitlul: From Conflict and Crisis to Renewal: Generations of Change

Raportul pe anul 2009 a fost State of World Population 2009 avand subtitlul: Facing a changing world: women, population and climate Evolutia populatiei globului Referitor la factori calitativi legati de dezvoltarea populatiei globului apare tot anual Raportul de dezvoltare umana Human Development Report care este publicat de catre UNDP (United Nations Development Programme), In acest raport sunt prezentate printre alte informatii si aspecte referitoare la educatia populatiei, starea de sanatate, mediul social si politic in fiecare tara din lume. S11. Tranzitia demografica 4.3. Tranzitia demografica Reprezinta trecerea de la un tip de evolutie la alt tip de evolutie a populatiei. Este de fapt procesul de transformare a modului de evolutie a populatiei, evidentiind variatia in timp a ratei de crestere r a populatiei Rata de crestere a populatiei (r) este diferenta intre natalitate (b) si mortalitate (d) si se calculeaza dupa relatia: r = b - d In figura urmatoare se prezinta ca si exemplu evolutia ratei de crestere r a populatiei in Europa. Odata cu procesul de industrializare se evidentiaza in Europa o scadere a ratei de crestere, dupa cum se vede in figura. Faze reprezentative ale tranzitiei demografice: 1. Societatea agrara: numarul populatiei este stationar sau usor crescator 2. Societatea industriala timpurie: crestere a populatiei, dat. scaderii lui d 3. Faza de tranzitie : cresterea puternica, chiar exponentiala a populatiei 4. Societatea industriala dezvoltata: scadere a ratei de crestere a populatiei 5. Trecerea la societatea post-industriala: nr. populatiei este stationar sau slab scazator 12. Modelarea sistemelor liniare Aceste sisteme sunt caracterizate printr-o variatie liniara a populatiei modelate Rata de crestere rl este constanta. Cresterea liniara este descrisa de relatia: c este valoarea functiei la inceput : c = xo. x(t ) = rl t + c 13. Modelarea sistemelor exponential Modelarea sistemelor exponentiale Rata de crestere variaza liniar cu valoarea x: dx/dt = re.x. Prin integrarea relatiei se obtine o functie exponentiala, care descrie variatia populatiei sistemului considerat.

Cresterea exponentiala este descrisa de relatia :o x(t ) = x e er t, xo este valoarea functiei in conditiile initiale. 14. Modelarea sistemelor logistice 1845 Verhulst a descris sistemele logistice, in special variatia populatiei unui sistem ecologic, avand la baza o relatie de forma: xt +1 = r xt (1 - xt ) Schimbarea valorii x a populatiei de la an la an depinde in mod neliniar de valoarea anterioara. Rata de crestere r este parametrul de control, care controleaza evolutia numarului populatiei. 15. Modele matematice integrativ "Integrative Models are such models which incorporate knowledge from more than one field of study.(M. Mesarovic) Modelarea integrativa inseamna integrarea orizontala si vertical a aspectelor de interes din domenii diferiteTeoria sistemelor joaca rol important. Ex.: World3, IFs, EPR, TERRA modele complexe (multe elemente si interdependente intre elementele sistemului care stau la baza modelului). Exemple: 1. Model global regionalizat: TERRA - dezvoltat in cadrul proiectului de cercetare european (in FP6) TERRA, 2001-2004 16. Sisteme de producere a energiei utilizate de om 7.1. Sisteme de producere a energiei utilizat te de om (dezvoltare istorica)

17. Legea conservarii energiei Legea conservarii energiei si unitati de masura E = ? Q + ?W Variatia energiei = caldura primita + lucrul mecanic efectuat marime fizica de stare marimi fizice de process Lucru mecanic efectuat = lucru mecanic reversibil (ex. de comprimare) + lucru mecanic ireversibil (ex. de frecare) Concluzie: Un perpetuum mobile este imposibil din punct de vedere al legilor fizicii. 18. Diferite forme de energie si transformarea lor Diferite forme de energie si transformarea lor Forme de energie: Mecanica (cinetica, potentiala) Termica (interna, caldura unui corp) Electrica Magnetica Chimica (energia de reactie din combustibili fosili) Radiata (unde radio, unde luminoase) Atomica Diferite forme de energie si transformarea lor (cont.) reversibila ireversibila Exemple: 1. O sfera pica peo suprafata. Sfera si suprafata sunt Sfera este din ideal elastice material plastic. Energie potentialaenergie cinetica Energie potentialaenergie potentiala energie cinetica energie de deformare 2. Franarea unui vehicul TREN AUTOTURISM Energie cinetica energie electrica Energie cinetica(in retea) energie cinetica energie interna

19. Resurse energetice pe plan mondial Resurse energetice pe plan mondial Resurse energetice primare: resurse fosile: carbune, petrol, gaz metan, lemn, turba, biomasa resurse regenerabile: soarele, vantul, apa, mareea, caldura marilor, caldura Pamantului resurse atomice Resurse energetice secundare: resurse fosile prelucrate, carburanti curentul electric hidrogenul Resurse energetice pe plan mondial Energia avuta la dispozitie din combustibilii fosili/neregenerativi, in mil. t: ________________________________________________ Tip combustibil Rezerve exploatabile Rezerve presupuse ________________________________________________ carbune 1 200 000 4 250 000 petrol 151 410 200 000 gaz metan (mil. m3) 153 000 180 000 uraniu 3,645 1,11 ________________________________________________ 20. Consum de energie pe plan mondial si poluarea mediului 7.6. Consum de energie pe plan mondial Evolutia aproximativa a consumului de energie in mid. MJ pe an:

Distributia pe resurse energetice pe plan mondial dupa programul pentru dezvoltare a ONU Resursa energetica 1980 2000 GJ % GJ % ________________________________________________

Carbune 79109 30 97109 31 Petrol 120109 46 125109 40 Gaz metan 55109 21 73109 24 Energie atomica 2,5109 1 7109 2 Energie hidraulica 6,5109 2 8109 3 ________________________________________________ Total 263109 100 310109 100 Consumul mediu anual de energie pe cap de locuitor la nivel global in prezent se afla la aproximativ: 60 000 MJ Consumul anual de energie / locuitor in diferite tari pentru anul 2007 are aproximativ urmatoarele valori: - SUA 320 000 MJ/loc - Japonia 155 000 MJ/loc - Germania 202 000 MJ/loc - Mexic 65 000 MJ/loc - Romania 83 000 MJ/loc - Brazilia 37 000 MJ/loc - Franta 174 600 MJ/loc - Banglades 1 700 MJ/loc - India 13 000 MJ/loc Consum de energie pe plan mondial (cont.) Se observa foarte mari variatii in ceea ce priveste consumul de energie de la o regiune la alta, de ex. India - SUA, Banglades Germania etc. Tendinta in viitorul apropiat este de crestere a consumului de energie / loc. la nivel global. La ora actuala exista o serie de tari care inregistreaza o intensa dezvoltare tehnico-economica. Este nevoie urgenta de masuri tehnice si socio-politice, care sa duca la limitarea consumului de energie a populatiei globului, indeosebi insa strategii de schimbare a mentalitatii existente la ora actuala referitor la consumul de energie. In viitor trebuie sa se puna accent mai mare pe resurse regenerabile pentru a acoperi fara probleme cresterea consumului de energie 21. Efecte poluante ale sistemelor energetic Conventionale Poluarea mediului inconjurator are loc in aproape toate fazele procesului tehnologic clasic de producere a energiei termice si electrice bazat pe utilizarea resurselor fosile: poluarea aerului, apei si solului, datorita tehnologiilor folosite Emisiile de poluanti in atmosfera, indeosebi CO2, duc la efectul de sera si, implicit, la incalzirea globala Alte emisii de poluanti in atmosfera, cum ar fi oxizi de azot si dioxid de sulf conduc la aparitia ploilor acide Efecte nocive asupra faunei si florei datorita emisiilor de Poluanti

22. Originea poluantilor Ce sunt poluantii? Poluantii sunt substante avand un efect negativ asupra vietuitoarelor si obiectelor/produselor. Poluantii isi pot exercita actiunea negativa singuri sau in combinatie cu alte substante. Deseori actiunea negativa apare datorita transformarii ulterioare in alte substante toxice. Omul preia substantele poluante prin respiratie, prin piele sau prin alimentatie. Prin activitatile umane pot rezulta si substante poluante artificiale, pentru care natura nu a dezvoltat inca mecanisme de inlaturare/reducere a actiunii lor: dioxine. Tot datorita activitatilor umane poate apare modificarea concentratiei naturale a unor substante, aceasta modificare avand efect negativ asupra ecosferei si sanatatii umane. Ex.: ozon, CO2. 23. Sursele de aparitie a poluantilor De unde apar poluantii? Poluantii apar in mare masura datorita modului de viata al umanitatii, in general fara a lua in considerare efectele negative asupra mediului inconjurator. Poluarea mediului rezulta deci in special din mecanismele principale ale civilizatiei umane: din Productie si Consum: productie industriala, inclusiv producerea energiei termice si electrice in centrale electrice productie agricola si folosirea ingrasamintelor chimice consum casnic consum referitor la circulatie/transport pentru distribuirea produselor (de la productie la consum) Se vorbeste in acest context de masina civilizatoare a umanitatii 24. Poluarea aerului Surse pentru poluarea aeruluisunt indeosebi: - procesele de ardere din centrale termoelectrice - industria - circulatia autovehiculelor - consumul casnic - Inlaturare (mai ales prin ardere) a gunoaielor

Gazele de ardere contin elemente gazoase si solide: CO2, NOx, SO2,, CO, H2O (vapori) oxizi de metal praf, uneori continand urme de metale grele La ora acutala cea mai discutata tema legata de poluarea aerului este cea legata de cresterea concentratiei de CO2 si efectul de sera. Producerea de ozon O3 in stratosfera Pana la 10 ppmO3 in stratosfera la 20-25 km formeaza stratul de ozon 0,03-0,04 ppmO3 valoare normala in troposfera 0,1 ppmO3 - concentratia maxima admisibila la locul de munca (ozonul este o substanta foarte daunatoare sanatatii!) Stratul de ozon ne protejeaza de radiatiile ultraviolete. Fara acest strat de ozon ar apare defecte ale pielii, defecte de ochi, s-ar slabi sistemul imunitar, anumite plante ar dispare etc. Gaura din stratul de ozon: scaderea rapida a concentratiei ozonului in stratosfera exprimata prin termenul de gaura de ozon. din 1980 pana in 2000 concentratia de ozon a scazut foarte mult.

25. Efectul de sera Exista un efect de sera natural datorita atmosferei care inconjoara Pamantul. Temperatura medie pe Pamant ar fi 18 C, daca Pamantul nu ar avea atmosfera; este in mod real 15 C (=-18 C+33 C) datorita efectului de sera natural al atmosferei Pamantului Efectul de sera natural asigura conditiile necesare vietii pe Pamant. Efectul de sera cunoscut la ora actuala pentru diferite gaze din atmosfera:

Substanta din atmosfera Aburi de apa Dioxid de carbon CO2 Ozon, in aprop O3 Oxid de azot N2O Gaz metan CH4 In total

Concentratia atmosferica in prezent Foarte variabila, in apropierea solului 2,6 % 350 ppm 0,03 ppm 0,3 ppm 1,7 ppm

Efectul de incalzire produs de gazul respectiv 20,6 C 7,2 C 2,4 C 1,4 C 0,8 C ca. 0,6 C 33,0 C

26. Poluarea apelor si solului 8.1.2. Poluarea apelor Poluarea apelor are ca rezultat diminuarea calitatii apei raurilor, fluviilor, marilor si oceanelor, dar si a apei potabile. Poluanti in apele reziduale metale grele hidrocarburi cloruri ingrasaminte chimice organice pot fi dizolvate sau nedizolvate in apele reziduale

Poluarea solului apare in special prin depozitarea deseurilor industriale, a deseurilor/gunoaielor


menajere, datorita curgerii apelor reziduale, datorita aerului poluat La ora actuala cantitatea de deseuri menajere este pentru tara noastra de cca. 6 mil. t/an. Pe cap de locuitor si an aceasta inseamna: cca. 270 kg In comparatie, in Germania cantitatea de deseuri menajere este de cca. 24 mil. t/an, iar pe cap de locuitor de cca. 300 kg

27. Protectia mediului inconjurator cai de realizare

8.2. Protectia mediului Protectia mediului se realizeaza pe mai multe cai: - a) prin legislatia de mediu - b) ptin tehnici de protectie a mediului - c) prin schimbarea mentalitatii a) Legislatia de mediu Din anii 60 exista la nivel european o tendinta crescatoare in ceea ce priveste legile, normativele, standardele de mediu referitoare la : - protectia naturii - protectia solului - protectia aerului - inlaturarea gunoaielor - protectia apelor - protectia de mediul radioactiv Standarde de mediu sunt prescrieri, unele avand caracter legislativ - standarde de emisii - standarde de imisii In prezent exista in Europa mai bine de 2000 de normative de mediu. Este necesara schimbarea mentalitatii umane in ceea ce priveste poluarea mediului si producerea de deseuri. Ordinea in care trebuie sa gandim este Evitare inainte de Reducere Reducere inainte de Revalorificare Revalorificare inainte de Inlaturare Instrumente de control ar trebuie sa actioneze : - la nivel industrial: certificate de mediu = licente pentru emisii - la nivel individual: amenzi dure - la nivel colectiv: licente de mediu, care sa se acorde institutiilor b) prin schimbarea mentalitatii c) Tehnici de protectie a mediului - se refera in primul rand la tehnicile de depoluare: - 8.2.1. protectia /depoluarea aerului - 8.2.2. protectia /depoluarea apelor - 8.2.3. protectia /depoluarea solului 8.2.1. Depoluarea aerului insemna aplicarea unor metode pentru separarea: - componentelor poluante solide - componentelor poluante gazoase 28. Depoluarea aerului Depoluarea aerului Metode pentru separarea prafului:

Separatoare gravitationale sau centrifugale Filtre mecanice Filtre electrice Metode hidraulice prin spalare Separatoare gravitationale sau centrifugale: Particulele de praf, care sunt mai grele ca gazul, se separa sub forma uscata sub influenta fortei gravitationale si/sau centrifugale. Filtre mecanice: Particulele de praf se retin la suprafata materialului din care este confectionat filtrul. Filtre electrice: Particulele de praf se separa prin intermediul campului electric. Metode hidraulice prin spalare: Particulele de praf se retin pe suprafete umede prin metode hidraulice. Metode pentru separarea componentelor poluante gazoase: Condensare: gazul se condenseaza prin aplicarea presiunilor mari si temperaturilor scazute si se separa sub forma lichida. Absorbtie: fizica si chimica Absorbtia fizica: gazul se amesteca cu un lichid fara reactie chimica Absorbtia chimica: gazul se amesteca cu un lichid reactionand chimic Adsorbtie: Depunerea gazelor pe suprafete solide, cum ar fi carbune activ Ardere ulterioara (oxidare termica): Curatirea termica agazelor de ardere prin procese de oxidare la temperature inalte. Metode pentru separarea componentelor poluante gazoase: Reactie catalitica: poluatii reactioneaza intr-un catalizator. Cele mai utilizate instalatii cu catalizatori sunt cele pentru inlaturarea oxizilor de sulf si de azot. Inlaturarea oxizilor de sulf: SO2 + CaCO3 + H2O CaSO3 1/2 H2O + 1/2 H2O + CO2 - Rezulta ghips, folosit ca si material de constructii Inlaturarea oxizilor de azot (principiul catalizatorului des intalnit la autoturisme) 6 NO + 4 NH3 5 N2 + 6 H2O (Material ajutator pentru reactie in catalizator:Wolfram sau Vanadiu) 29. Depoluarea apei si solului Pentru depoluarea apelor reziduale se folosesc instalatii hidraulice de curatire, care lucreaza in general in doua etape: etapa 1: mecanica - Apele reziduale se curata prin site, care sunt montate pe traseul de curgere al apei. Sitele retin in primul rand obiectele transportate de ape.

Etapa 2: biologica - Hidrocarburile si alte substante chimice poluante sunt retinute pe cale biologica cu ajutorul unor microorganisme. Problema generala aici: Produsul rezultat din procesul de curatare a apelor reziduale se putea folosi mai demult ca si ingrasamant in agricultura, fapt care astazi este posibil din ce in ce mai rar datorita continutului mare de metale grele. Produsul rezultat se inlatura ca si gunoi nedorit. 8.2.2. Depoluarea apelor Astazi traim in societatea de consum, care are ca rezultat foarte multe deseuri/gunoaie. Exemplele reliefeaza ca in ceea ce priveste inlaturarea deseurilor/gunoaielor avem de-a face in primul rand cuo problema legata de cantitatea mare de gunoaie. Metode de inlaturare a deseurilor/gunoaielor sau minimizarii cantitatii de deseuri/gunoaie : - reciclare, refolosire - depunere - este nevoie de loc mult, metoda ieftina. Locul de depunere devine un fel de reactor biochimic, unde componentele organice dispar pe cale icrobiologica, apar insa gaze, ape reziduale. Problema mare este si cantitatea de depus. 8.2.3. Depoluarea solului - arderea gunoaielor - mai scumpa ca a doua metoda si din cauza problemelor legate de spatiul de depozitare pentru a doua metoda, aceasta este o metoda promitatoare in viitor, chiar daca apar probleme de curatire a gazelor de ardere si a depunerii produselor de ardere. Este si o noua sursa de energie. - inlaturare a deseurilor pe mare sau exportul deseurilor nu sunt solutii de dorit, iar la ora actuala la nivel global nu prea se mai practica aceasta varianta. 30. Monitorizarea si evaluarea starii mediului inconjurator Monitorizarea si evaluarea mediului reprezinta sistemul de masuratori, procedee de analiza si evaluare, cat si infrastructura necesara pentru reliefarea starii mediului inconjurator. Organizarea unui sistemde monitorizare a mediului este o conditie esentiala pentru controlul calitatii mediului. Sistemele de monitorizare si evaluare a mediului sunt parti componente ale sistemelor de informare asupra calitatii mediului. Evaluarea se realizeaza prin compararea valorilor masurate cu valorile maxime admisibile specificate in normele tehnice de mediu. Clasificarea sistemelor de monitorizare a mediului: sisteme de monitorizare a calitatii aerului

sisteme de monitorizare a calitatii apei sisteme de monitorizare a calitatii solului 31. Elementele unui sistem de monitorizare si evaluare a mediului Elementele unui sistem de monitorizare, evaluare si informare: Sistemde informare asupra calitatii mediulu Monitorizarea si evaluarea mediului Colectare Analiza Evaluare

Informare

32. Indicatori de mediu, clasificare, exemple Definitie: indicatorii de mediu sunt indicatori folositi pentru descrierea starii mediului inconjurator. Indicatorii de mediu sunt elemente importante ale sistemului de monitorizare si evaluare a calitatii mediului, pentrua caracteriza la un moment dat starea mediului cu privire la poluarea cu anumite substante poluante. Indicatorii de mediu joaca un rol important in evaluarea calitatii mediului si informarea cu privire la calitatea mediului. Un sistem de monitorizare si evaluare a calitatii mediului se afla in stransa legatura cu sistemul de informare asupra calitatii mediului, deoarece in general dupa fazele legate de efectuarea de masuratori de mediu, analiza si evaluare se trece la etapa de informare publica asupra calitatii mediului. Clasificare functionala : - indicatori Pressure (folosirea resurselor, emisii, cantitate de deseuri) - indicatori State (concentratii de poluanti in aer, apa, sol) - indicatori Response (modificari in comportament referitor la consumul de energie si de apa) Clasificare structurala: - indicatori specifici: concentratia de CO2 s.a. - indicatori combinati: API (Air Pollution Index) s.a. Clasificare in functie de mediul considerat: - indicatori pentru poluarea aerului - indicatori pentru poluarea apei - indicatori pentru poluarea solului Exemplu: 1) Index de mediu (Umweltindex) este un indicator folosit in prezent in Germania pentru descrierea calitatii aerului:

LBI x y z t UI x y z t unde: Creal,i - concentratia masica a poluantilor in aer [ppm sau mg/m3]; Cref,i - valoarea concentratiei admise pentru poluantul i [ppm sau mg/m3] Poluanti considerati: NOx, SO2, CO, Particule, Ozon Interpretare: UI=LBI < 0,9 poluare slaba UI=LBI = 0,9 - 1,4 poluare medie UI=LBI = 1,4 - 1,9 poluare considerabila UI=LBI > 1,9 poluare critica