Gulf Stream

CIUCA MARIA VALENTINA DROB ANA-MARIA STERE CULUS MD 32

Definitia curentilor oceanici

Spre deosebire de valuri curenii oceanici sunt micri de deplasare a apei oceanice.

Formare
Curenii oceanici se formeaz n special din cauza vnturilor permanente care sunt: alizeele i vnturile de vest . Acestea sufl apa mrii ntr-o anumit direcie.Dar nu numai vnturile permanente produc cureni ci i salinitatea, temperatura, configuraia bazinelor oceanice fac i ele posibil apariia curenilor.Curenii oceanici efectueaz deplasri, mai mult sau mai puin uniforme, pe direcie orizontal i vertical. Circulaia se desfoar la suprafa i n adncime.

Clasificare
Dup origine: Cele mai cunoscute categorii de curenii se mpart n: de friciune (de impulsiune sau eolieni), generai de gradientul de gravitaie (nclinarea nivelului oceanic), mareici. Dup direcie i form: Cureni orizontali - de fund i de suprafa. Cureni verticali - ascendeni i descendeni. Cureni liniari - nu-i schimb direcia de la locul de formare. Cureni circulari - prezint o micare inelar. Dup temperatur: Cureni calzi - cei care aduc ap mai cald dect apa regiunii n care vin. Cureni reci - cei care aduc ap mai rece dect apa regiunii n care sosesc.

Prezentare general
Curentul Golfului, mpreun cu extinderea ei spre Europa de Nord is Atlanticul de Nord , este un puternic, cald, i rapid curent oceanic de origin atlantica , care provine de la vrful din Florida , i urmeaz coastele de est ale Statelor Unite i Terra Nova, nainte de trecerea Oceanului Atlantic. Curentul Golfului influencez climato de coasta de est a Americii de Nord de la Florida la Newfoundland, i coasta de a Europei. Dei au existat dezbateri nenumarate, exist un consens c climato Europei de Vest i Europei de Nord este mai cald dect ar fi altfel din cauza derivei Atlanticului de Nord, una dintre ramurile de la coada Gulf Stream-ului. Prezena sa a dus la dezvoltarea unor puternice cicloane de toate tipurile, att n atmosfer i n ocean . Curentul Golfului este, de asemenea, o surs cu potenial semnificativ de energie din surse regenerabile.

Scurt istoric
Descoperirea European a Gulf Stream dateaza din

anul 1513 fiind realizata de Juan Ponce de Leon , cu ajutorul navelor spaniole care navighau din spre Caraibe n Spania
Benjamin Franklin a publicat prima diagrama a

Golfului Stream-ului n anul 1770 n Anglia, unde a fost in cea mai mare parte ignorata. Versiuni ulterioare au fost tiprite n Frana n 1778 i SUA, n 1786.

Harta lui Benjamin Franklin

Proprieti
Gulf Stream propriu este un curent intensificat de vest,

cauzat n mare msur de vnturile de vest. Atlanticul de Nord, n schimb, este n mare msur cauzat de o circulatie termosalina a apei. Circulatia de ap cald din Atlantic, se face in Nord-Vestul coastelor americane i n special Europa de Nord unde ca rezultat este mai cald dect ar fi in absenta curentului. Cu toate acestea, n msura contribuiei sale la diferena de temperatur real ntre America de Nord i Europa, este o chestiune de disput, deoarece exist este o opinie minoritar recent n comunitatea tiinific: c aceast diferen de temperatur se datoreaz n principal Oceanulului Atlantic .

Formarea i comportamentul

Date generale
Curentul Golfului este de obicei de 100 de kilometri lime i

intre 800 metri si 1.200 de metri adncime. Viteza este aproape de suprafata, cu viteza maxim, de aproximativ 2,5 metri pe secund. Dup cum se deplaseaza spre nord , ap calda transportat de ctre Gulf Stream trece in stare de vapori prin evaporare. Vntul este cel care provoac evaporare , lasand o saramura mai sarata. n acest proces, apa crete n salinitate si densitate, i scade n temperatur. oceanic. Aceasta are un debit de 30 de milioane de metri cubi pe secund ,prin Strmtoarea Florida. Aa cum se trece la sud de Newfoundland , aceasta rata creste la 150 de milioane de metri cubi pe secund. Volumul de apa al curentului este f mare in comparatie cu toate rurile care se varsa in Atlantic, care abia totalizeaza 0,6 milioane de metri cubi pe secund. Este mai slab, totui, dect curentul Circumpolar Antarctica.

Ca o consecin, rezult Gulf Stream este un puternic curent

Efecte localizate
Curentul Golfului are o influen major asupra climei din peninsula Florida. Partea de pe coasta Floridei, denumit n continuare curent Florida , menine o temperatur medie a apei la sau peste 25 C n timpul iernii. Apropierea Golfului Stream de peninsula Florida creste biodiversitatea , deoarece este limita de nord pentru soiurile de plante sudice, precum si limita sudic de specii de plante nordice.

Efectul asupra formrii unui ciclon

Ap cald in contrastul cu temperatura de-a lungul

Curentul Golfului crete de multe ori intensitatea cicloanelor tropicale. Acest lucru se realizeaza datorita faptului ca un ciclon tropical n mod normal necesit temperaturi de ap de 26,5 C, lucru favorizat de curentul Gulf Stream. Formarea unui ciclon tropical este comun asupra Golf Stream, n special n luna iulie. Furtunile au o directie spre vest, prin Caraibe i, apoi, fie isi schimba directia spre nord sau realizeaza o curba spre coasta de est a Statelor Unite. Astfel de furtuni au potenial de a crea vnturile puternice precum i pagube insemnate pentru Statele Unite si tarile din america centrala.

Posibila sursa de energie regenerabil

Curentul Golfului transporta aproximativ 1,4 petawatts de caldura, echivalentul a 100 de ori necesarul de energie lume. O idee, care s extraga puterea echivalent, ar putea fi implementarea unui cmp de turbine subacvatice plasat la 300 de metri adancime n centrul de baz a Curentului Golfului. Oceanul de energie termic ar putea fi, de asemenea, valorificate pentru a produce electricitate folosind diferena de temperatur dintre ap adnc rece i cald de ap de suprafa.

Comportament atipic
Format in Marea Caraibelor, Curentul Golfului - sau Gulf Stream -

are doua mari cai de circulatie. Calea nordica duce apele calde tropicale pana in partea de nord a Peninsulei Scandinave. Odata cu racirea progresiva a apelor curentului, acestea coboara in adancuri datorita diferentelor de densitate si se reintorc spre sud. incetinirea curentului golfului nu este noua.

Ideea conform careia modificarile climatice globale ar duce la

Existau deja mai multe modele de prognoza. Cercetatorii britanici

au analizat insa acum pentru prima data informatiile de viteza si temperatura recoltate in ultimii 50 de ani. Si tot pentru prima oara experimentele practice au confirmat teoriile privind incetinirea curentului golfului

Care sunt cauzele acestei incetiniri ?

Topirea accentuata a banchizei polare si cresterea debitelor marilor fluvii siberiene care se varsa in Oceanul Arctic inseamna un aport mult mai mare de apa dulce, deci apa mai putin densa. Iar reducerea diferentelor de densitate intre apele aduse de Gulf Stream si cele polare au dus la o incetinire a vitezei de coborare in adancuri a apelor golfului si, deci, si de intoarcere spre sud. Si cu cat mai putina apa se intoarce spre Marea Caraibelor, cu atat mai putina apa calda va circula in viitor spre Scandinavia.

Consecinte
Apele calde ale curentului reprezinta un fel de radiator pentru partea de nord a Europei. Caldura apei este transferata in atmosfera si apoi redistribuita de catre vanturi in zonele nordice ale Europei. In cazul in care curentul golfului se va incetini si mai mult, caldura ajunsa in partea de nord a Europei se va reduce si, ca urmare, temperatura medie va scadea. O prima modelare vorbeste de racirea climei europene cu un grad celsius in mai putin de douazeci de ani de acum inainte.

Opinia Discovery Magazine

Oceanografii au descoperit un riu urias de apa dulce n Atlantic, care s-a format din topirea calotei polare. Ei ne atentioneaza asupra posibilitatii perturbarii grave a Gulf Stream-ului, ceea ce ar putea avea ca efect aruncarea intregii emisfere nordice ntr-o iarna vesnica, deosebit de rece.

Andrew W. Marshall
Membru activ al pentagonului american Andrew W. Marshall atragea atentia asupra consecintelor comportamentului atipic si anume in ce fel topirea calotelor polare Nordice si Sudice, care sunt compuse din apa dulce, reprezinta factorul decisiv n dezastrul meteorologic global.

Conditii normale
Gulf Stream-ul (Curentul de Convectie Termosalina Nord-Atlantic), este

un curent de apa calda care se deplaseaza dinspre ecuator la suprafata oceanului si se indreapta spre zonele nordice unde are loc schimbul de caldura, prevenind racirea excesiva a Europei de vest si a Canadei. Totodata, acest curent sustine intreaga structura climatica de anotimpuri cu care suntem obisnuiti. Cind curentul ncepe sa se raceasca, el se lasa n adincurile oceanului si si schimba directia de deplasare (sub forma unui riu), spre sud, unde se incalzeste din nou si se ridica treptat la suprafata intorcandu-se la cursul initial.

Motorul Termosalin care face posibila aceasta miscare a curentului se afla

n nord, unde el intilneste diferenta de salinitate dintre apa sarata a ecuatorului si cea dulce de la pol. Aceasta diferenta face ca riul sa se scufunde n adincuri dupa ce a eliberat n prealabil o anumita cantitate de caldura n atmosfera si astfel apa este impinsa intr-un proces continuu de convectie. Pozitia ocupata de curent n volumul oceanic depinde de diferenta de temperatura. Apa calda urca, iar cea rece coboara.

Conditii actuale
Sa privim acest fenomen n conditiile actuale. Calotele se topesc si cantitati uriase de apa dulce ajung n Atlantic amestecindu-se cu apa sarata de la Ecuator. Rezultatul este ca diferenta de salinitate scade dramatic. Astfel Motorul Termosalin care mentine curentul n miscare perpetua a scazut n putere si desi s-a constatat acest lucru de peste 10 ani, nu s-a acordat atentie suficienta. Pe masura ce Gulf Stream-ul si incetineste mersul, schimbul de caldura n regiunile nord-atlantice a incetinit, iar structurile anotimpurilor au suferit modificari, pentru ca ele sunt strict dependente de aceste schimburi calorice.

Topirea arctica
Pentagonul a oferit publicitatii o fotografie prin

satelit a Polului Nord din anul 1970 si una din 2003, care dezvaluie ca peste 40% din calota polara nordica s-a topit n numai 33 de ani. Ceea ce e mai rau, este ca viteza de topire creste intr-o rata extrem de abrupta. Greenpeace a anuntat n urma cu citiva ani ca platoul de gheata s-a restras cu 460 de km ntr-un interval cuprins intre o iarna si o vara polara.

Efecte
Pentru a intelege mai bine ce anume se intimpla n nordul

Oceanului Atlantic, Pentagonul a studiat istoria fenomenelor natuale, incercand sa afle cind s-a mai oprit Gulf Stream-ul si care au fost consecintele acestei opriri asupra climei, precum si cit timp a durat acest eveniment. S-a aflat ca, de cteva sute de ori s-a oprit sau s-a incetinit extrem de mult curgerea Gulf Stream-ului n ultimii 100 de milioane de ani, dar n ultimii 10.000 de ani ai istoriei umane acest lucru s-a intimplat numai de 2 ori.

De fapt, cea mai recenta schimbare a fost n anul 1300 i.C., cind

curentul doar si-a incetinit curgerea rezultind o perioada de 550 de ani care se numeste era glaciara usoara. Pentagonul a constatat insa ca n acea perioada a erei glaciare usoare coasta de est a SUA a devenit extrem de rece iar Anglia avea clima din Siberia de azi, n timp ce coasta de vest a SUA si zona centrala au avut o clima atit de uscata, incit padurile au ars n totalitate ,iata consecinta doar a incetinirii curentului Gulf Stream.

Oprirea curentului
Cu toate acestea, lucrurile sunt cu mult mai proaste,

adica Pentagonul crede ca Gulf Stream-ul nu numai ca si va continua incetinirea, dar chiar se va opri. urma cu 8200 de ani. Conform cercetarilor efectuate, acum 8200 de ani defectarea GS-ului a lasat Nordul Europei sub o gheata de 800 de metri grosime, iar New York-ul si Anglia au avut cea mai aspra clima posibila din Siberia de azi! cam 100 de ani.

Ultima perioada n care aceasta s-a intamplat a fost n

Mai mult dect atit, aceasta mica glaciatiune a durat