MONITORIZAREA GLOBALA A SOLURILOR

I. GENERALITATI

n ara noastr protecia mediului nconjurtor constituie o problem de interes naional n scopul pstrrii echilibrului ecologic, meninerii si imbunatatirii calitaii factorilor naturali, asigurrii unor condiii de viaa i de munc tot mai bune generaiilor actuale i viitoare. Dezvoltarea industrial este caracteristic epocii actuale n problema mediului nconjurator, o ,,problem care ne poate ajuta s inem ct mai departe factorii dunatori mediului nconjurtor, astfel putem avea grij de santatea. Degradarea mediului are drept cauze att unele fenomene naturale ct i cele datorate activitii umane. Dac factorii naturali cum ar fi uraganele, cutremurele de pmnt, eruptiile vulcanice, ele acionnd intermitent, la intervale de timp variabile i pe durate scurte, factorii antropicii ( datorai aciunii omului ) se manifest continuu i drept urmare efectele negative ale acestor sunt mult mai grave, amenintnd chiar cu producerea unor dezastre la nivel planetar. Problema proteciei mediului prin adoptarea msurilor de prevenire i respectiv de combatere a polurii mediului a constituit una din preocuprile comunitii tiintifice de pe malurile Atlanticului, concretizat prin conferintele internaionale in cadrul crora s-au stabilit proceduri coerente de identificare i limitare a impactului surselor de poluare. Legtura dintre dezvoltarea economica durabil i protecia mediului evidentiat nc de la nceputul anilor 90, este unanim acceptat la ora actual prin implementarea sistemului de management al calittii produselor in corelaie cu sistemul managementului de mediu de ctre marile companii comerciale. Cele mai renumite firme internaionale au promovat proceduri noi, moderne n domeniul atestarii i verificrii gradului de protecie a mediului prin apelarea la cele mai avansate cunotinte tehnico-tiintifice.

CLASIFICAREA SOLURILOR PE PLAN MONDIAL SI TIPURI DE SOL

Pe parcursul evolutiei pedologiei ca stiinta problema solurilor, a constituit o preocupare permanenta. Primele clasificari au fost unilaterale, deoarece solurile s-au grupat in finctie de o singura insusire, fizica, chimica sau biologica. Dintre cele mai importante clasificari aparute pe paln mondial si care au determinat si in tara nostra adevarate salturi in cercetarea solurilor au fost: clasificarea naturalista ( rusa ), clasificarea Americana si mai recent clasificarea FAO si clasificarea romana. Caracteristicile solului variaz de la o zon la alta n funcie de numeroi factori, cum ar fi clima i altitudinea. n fiecare zon climatic predomin un tip de sol. n zonele calde se nzlnesc solurile roii (culoare roie) i laterite (de culoare balben), srace n humus i sruri minerale. n stepe i deerturi solurile sunt cenuii sau brune. n zonele temperate, predomin cernoziomurile de culoare neagr i cu fertilitate ridicat, solurile brune i podzolurile legate de poriunile forestiere. Exist circa 720 de variaii de sol, fiecare din ele avnd ceva caracteristic. Solurile cenuii albice (denumirea precedent cenuii deschise de pdure) se ntlnesc fragmentar pe rocile luto-nisipoase, suportate de argile la admcimea de 150-200 cm. S-au format sub pdure n majoritate carpinete-quarcete. Orizontul superficial ocric trece evident ntr-suborizont albic (cu SiO2 amorf), slab structurat. Spre admc acest suborizont trece n brun-rocat cu structur columnar sau prismatic i dur. Solurile cenuii molice (denumirea precedent cenuii nchise de pdure) s-au format n condiiile pdurilor de stejar cu nveli ierbos dezvoltat. Le este caracteristic un orizont A molic humnificat, cu structur grunoas mare, cu caracter eluvial slab pronunat. Solurile cenuii vertice se formeaz sub pdurile de quarcete- carpinete, pe roci argiloase grele. Formarea profilului este influienat de componena rocii materne. Are totodat particulariti vertice (nuane verzui, fee de alunecare, abunden de argil fin). Cernoziomurile se deosebesc prin caracterul acumulativ, bine humificat (la adncimea de 80-100 cm coninutul de humus depete 1%) structurat i afnat (molic). Regimul de umiditate periodic percolativ i nepercolativ. Reacia solului este neutr sau slab alcalin. Cernoziomurile se formeaz sub pduri preponderant quarcete i cu nveli ierbos. Profilul cernoziomului are caracter molic relativ humnificat. Cernoziomul ca tip este reprezentat de 5 subtipuri:

 argiloiluvial, levigat, tipic, carbonatic i vertic. Cernoziomurile argiloiluviale s-au format sub pdurile de stejar cu nveli de ierburi bine dezvoltat, care contacteaz cu stepele mezofite. Orizontul de la suprafa este de tip molic, fr caractere de eluviere i doar slab pudrat cu SiO2. Orizontul B n partea inferioar are caracter iluvial cu coninut mai ridicat de argil fin, structur poliedric, tasat. Cernoziomurile levigate se formeaz n condiiile stepelor mezofite ale zonei de silvostep, dar se ntlnesc i sub pduri de stejar cu nveli ierbos. Profilul are un caracter general molic, levigat, adic lipsit totalmente de carbonai. Ca regul, prezena carbonailor (efervescena) ncepe ceva mai jos de limita inferioar a orizontului B. Cernoziomurile tipice reprezint subtipul modal al tipului. Se formeaz n condiii de step, uneori cu plcuri de stejar pufos. Orizontul A este bine humificat, structurat i afnat. Orizontul B este de tranziie, fiind mai slab humificat, cu structur grunoas mare i bogat n diferite forme de carbonai. Subtipul se divizeaz n dou: moderat humifere i slab humifere. Primele se formeaz sub stepele mezofite i xerofite cu plcuri de stejar pufos, iar ultimele se formeaz sub steeple xerofite cu comuniti de negar i piu. Cernoziomurile carbonatice se formeaz n condiiile stepelor xerofite i doar parial cu plcuri de stejar pufos. Sunt slab humificate ca cele precedente, cu strustur mai puin stabil. Conin carbonai chiar de la suprafa. Cernoziomurile vertice se formeaz n condiii de step, pe roci argiloase cu coninut ridicat de argil fin. Orizontul A este molic, structurat, ns tasat, dur. Orizontul B, fiind i el n genere molic are caractere vertice nuane verzui, structur bulgroas mare, fee strlucitoare. Dup nivelul i coninutul carbonailor cernoziomurile vertice pot fi carbonatice, tipice sau levigale (caracter la nivel de gen). Redzinele se formeaz pe calcare i marne, att sub influiena asociaiilor ierboase de step, ct i de pdure. Procesele pedogenetice se produc doar n stratul alterat de la suprataa rocilor calcaroase. Profilul solurilor redzinice este tipul fr orizontul de tranziie B. Orizontul superficial are caracter molichumificat, structurat, uneori scheletic, suportat de roc. Redzinele se divizeaz n dou subtipuri: levigate i tipice. Vertisolurile se formeaz n condiii de step i silvostep, sub vegetaie ierboas, pe roci argiloase grele (coninut mare de argil fin). Procesele pedogenetice sunt condiionate de proprietile specifice ale acestor roci, care n stare umed gonfleaz, iar n stare uscat crap. Solificarea se produce doar n

stratul de la suprafa. Astfel, solul prezint un strat amestecat, de culoare cenuie nchis, uneori cu nuane verzui, avnd o structur bulgroas mare, cu fee de alunecare. Vertisolurile se divizeaz n subtipuri: molic si ocric. Solurile cernoziomoide se formeaz n condiii de step i silvostep, pe terenurile unde periodic sau permanent persist un surplus de umezeal. Pentru profilul acetor soluri este caracteristi orizontul A molic, bine humificat i structurat. Orizontul B are caracter hidric condiionat de pnza capilar sau nivelul ridicat al apelor freatice. Se divizeaz n dou subtipuri- levigate i tipice. Mocirlele se formeaz n arealele cu exces de umiditate. Nivelul apei freatice se afl n profil, ajungnd pn la suprafa. Solurile sunt mlatinoase, procesele pedogeneze au caracter anaerob. Mocirlele pot fi tipice, gleice i turbice. Solurile turboase se formeaz n condiii permanent anaerobe, cnd rmiele plantelor hidrofile se descompun prea puin i se conserveaz n sol sub form de turb. Solurile turboase pot fi de dou feluri: tipice i gleice. Soloneurile se formeaz n condiii de step, pe rocile argiloase care conin sruri solubile (NaCl, Na2SO4 etc.). Principalele caractere sunt condiionate de prezena cationilor de Na care parial nlocuiesc n complexul absorbtiv Ca. Prezena Na conduce la formarea humatului de Na, care, spre deosebire de humatul de Ca, este mai solubil i mai cafeniu. Structura devine bulgroas sau columnar. Profilul soloneului const din orizontul A cu caracter solodizatcenuiu deschis, lamellar, columnar. Grosimea profilului este relativ mic (5060 cm). Solonceacurile se formeaz sub influiena apelor fretice mineralizate. Evaporarea apei conduce la acumularea n profil i la suprafaa solului a srurilor solubile. Dup nivelul apelor freatice se divizeaz n dou molice i hidrice. Solurile deluviale se formeaz la baza versanilor i n vi pe contul parcelelor neselectate, transportate de torenii de scurgere. Profilul acestor soluri const din straturi de material solificat ( humificat, structurat) mai mult sau mai puin transformat de procesele pedogenetice actuale locale. Aceste soluri sunt foarte profunde, humificate i bine structurate. n funcie de caracterul materialului iniial solurile deluviale pot fi molice sau ocrice. Solurile aluviale sunt cele mai tinere i se formeaz n luncile rurilor pe depunerile aluviale recente. Ele se divizeaz n subtipuri-tipice, hidrice, vertice, i turbice.solurile aluviale pot fi salinizate, soloneizate, i gleizate.

Solurile de pdure se formeaz n condiii de silvostep i sub pduri de foioase nsoite de un covor ierbos. Se caracterizeaz prin faptul c stratul de sol are o grosime mic i conine o cantitate mic de humus. Solurile de pdure se divizeaz n dou tipuri : cenuii de pdure i brune de pdure. Solurile cenuii de pdure se formeaz sub pduri de stejar, stejar cu arar, sau amestec de tei i frasin. Se evideniaz dou subtipuri principale: cenuii tipice i cenuii-nchise de pdure. Profilul lor este bine evideniat n orizonturi genetice. Grosimea solului variaz de la 40 pn la 90 cm, carbonaii apar, ca regul, la admcimi de 120-150 cm, au o structur glomerular-nuciform. Conin substane n cantiti insuficiente, dar reacioneaz pozitiv la introducerea ngrmintelor naturale i la cele chimice de azot. Solurile brune de pdure se formeaz sub pdurile de fag sau de stejar. Au un profil slab difereniat n orizonturi genetice. Culoarea lor este brun-deschis uneori rocat, structura glomelural, cu o compoziie mecanic uoar. Regimul hidric este suficient. Solurile nu conin carbonai i sunt favorabile pentru plantaiile de pomicole i soiurile de tutun aromat. Peisajele sunt diverse si in interiorul lor solurile sunt diferite. Repartitia solurilor nu este intamplatoare, ea corespunzande unor reguli stricte de identificare, proces de identificare ce a debutat acum 125 ani prin intermediul lucrarilor marelui pedolog rus Vassili Dokuchaev (1846- 1903). Pentru prima data s-a demonstrat ca solurile se formeaza si sunt dispuse in functie de tipul de roca, climat, relief, organisme vii, la care se mai adauga si functia timp, adica varsta peisajelor. Oamenii fac parte din ecuatie deasemenea, iar solurile, ca suprafete sunt in principiu facute de om. Agricultorii au ajuns sa fabrice soluri agricole: iar daca acestea sunt fertile vor permite dezvoltarea unor sisteme agrare durabile. Exista situatii in care agricultorii, in ciuda eforturilor, sa nu reusesca conservarea solurilor agricole. Amprenta influentelor antropice sunt din ce in ce mai puternice n zonele urbane, unde pretentiile asupra solului sunt foarte diferite, avand un anumit specific. Orice schimbare a modului de utilizare a solurilor va influenta regimul hidrologic (infiltratie, drenaj, chimism si a biologiei apelor). Schimbarile climatice actioneaza asupra evolutiei solurilor: solurile constituie singurul mediu tampon, posibil a fi gestionat de catre om. Sol profound, fertil pe o structura stabila, bogat in materie organica, nivel bun al nutrientilor si al apei. Este favorabil culturilor agricole, iar fertilitatea lui (morfologica, chimica si biologica) poate fi complet distrusa printr-o exploatare deficienta.

In general, invelisul de soluri ce apartine unui anumit tip de peisaj, reactioneaza intr-un mod diferit la multiplele moduri de utilizare dar si fata de asa numitele erori umane. Prin cartografierea solurilor se reuseste identificarea invelisului de soluri si intelegerea repartitiei acestora in sanul peisajelor; si alte ramuri inrudite cu Stiinta Solului au contribuit la descrierea solurilor, a modului lor de evolutie, definind in acelasi timp si conditiile lor de utilizare; de a iriga pe unele, de a drena pe altele, a fertiliza pe cele care au nevoie, de a prevedea fundatii solide pentru constructiile dispuse pe soluri gonflante. Sol profound, argilos, sarac in elemente nutritive. Punerea lui in valoarea, va necesita un aport costisitor de elemente nutritive (sub forma de ingrasaminte), la care se mai adauga si aplicarea unei tehonologii ce permite imbogatirea in materie organica. Acest tip de sol poate fi utilizat in alte scopuri: datorita continutului ridicat in argila el poate fi exploatat in productia de caramizi. PRINCIPALI POLUANTI Cu toate funciile vitale ce le are pentru asigurarea de alimente, cu toate ca este o sursa limitata, nerecuperabila, solul a fost si este supus tot mai multor solicitri ale sectoarelor din afara agriculturii si silviculturii, ceea ce face ca anuala sa fie dezafectate suprafee nsemnate. Cea mai mare pierdere este datorata eroziunii, din estimrile existente se apreciaz ca se pir anual peste 3,5 miliarde de tone de sol, in afara iederii unor nsemnate suprafee de sol, eroziunea constitue si cauza directa a polurii apelor cu sedimente, a degradrii unor soluri de lunca prin colmatare, a scoaterii din funciune prematura a bazinelor de acumulare si rezervoarelor de apa. Din cauza folosirii ineficiente a apei de irigaie, a lipsei de drenaj adecvat ori calitatii necorespunztoare a apei, in prezent sunt afectate de salinizare sau de inmlastinire. In urma aplicrii irigaiei cu ape alcaline continand silice, a drenrii sau suprapasunarii in savane, stepe apare adesea compactarea solului ( tasarea puternica a acestuia ). Pe msura extinderii dezoltarii urbane, construciile, strzile, pavajele, acoperind terenurile care devin tot mai impermeabile la precipitaii, ca urmare scurgerile de apa devin mai rapide si mai mari, favoriznd eroziunea solului si producerea inundailor. Creterea populaiei globului are drept urmare pierderi suplimentare de teren folosit iniial pentru producia vegetala.

Efecte nedorite asupra calitatii solului il au deeurile si reziduurile menajere din industrie, comer si agricultura care nsumeaz anual circa 5 miliarde de tone de substane minerale, 32 miliarde mc de ape industriale uzate, 250 milioane de tone de praf, 70 miliarde de tone de substane toxice gazoase, dejeciile de la animale etc. Probleme deosebite ridica deeurile si reziduurile solide, faptul ca degajarea acestora pe lng substanele chimica folosite in agricultura, prezint cea mai importanta sursa de poluare a solului. Metalele grele ( plumb, mercur, crom, cupru, zinc etc. ) provenite din diferite surse, ajunse pe si in sol pe diferite cai se pot acumula in sol de unde trec in plante cu efecte duntoare. Pesticidele sunt si vor continua sa fie sursa de poluare a solului care afecteza direct sntatea omului si a animalelor, impunndu-se folosirea limitata a DDTului, reducndu-se astfel riscul de poluare pentru mediul nconjurtor. Ingrasamintele cu azot duc la suprafertilizarea solului, constatndu-se o acumulare mrita de nitrai in unele plante. II.MONITORIZAREA CALITATII SOLURILOR Una dintre componentele deosebit de importante ale biosferei este solul, corp natural tridimensional situat la suprafaa uscatului cu proprietati si funcii specifice, capabil sa intretina viata plantelor teresre, produs in timpuri geologice prin aciunea factorilor climatici si biotici asupra rocilor de la suprafaa uscatului, conditionati de relief si uneori de apa freatica, la care se adaug, tot mai mult si mai intensiv, aciunea omului. Particulele solide evacuate cu aer si/sau gazele de ardere in atmosfera sunt purtate de curenii de aer pe zone ntinse, viteza vntului fiind un parametru important privind dispersia poluantului in atmosfera. Sedimentarea acestor particule solide sub aciunea greutatii proprii sau prin umezirea lor de ctre picturile de ploaie reprezint principala sursa de contaminare a solului cu poluani din atmosfera. O parte din emisiile de NOX in atmosfera provin de la gazele de eapament ale vehiculelor. Evitarea polurii solului in acest caz consta in epurarea aerului si gazelor de ardere in instalaiile industriale si respectiv reducerea polurii cu emisiile autovehiculelor. Masurile luate la nivel comunitar privind excesul de nitrati, au rolul de a reduce dereglarile ce apar in activitatea microorganismelor fixatoare de azot din atmosfera, azotatii fiind transformati de catre flora bacteriana in azoti care afecteaza organismul uman. Apa din precipitati poate transforma substantele poluante din sol in care au fost incorporate in alte zone care sunt astfel contaminate. De aceea se impune ca depozitele de reziduuri sa aibe prevazute santuri colectuare care sa permita controlul transferului in natura.

Cu toate aceste sunt puine tari din lume care se preocupa de protecia terenurilor agricole si nu cu fermitatea si rigurozitatea impuse de urgenta cu care ar trebui sa se acioneze. Sunt inca muli cei care gndesc ca amantul suporta multe, dar si solul ca orice corp natural are o limita de ncrcare, de suportare, peste care nu se poate trece fara pericolul degradrii. Spre deosebire de apa si aer, unde in general substamtele toxice se diluaeza pe msura ce se amesteca, in sol poate avea loc concentrarea lor datorita faptului ca aici circulaia substanelor este foarte lenta. Prin monitorizare se intelege acel proces de supraveghere-observare a evolutie globale a mediului nepoluat sau a calitatii mediului in legatura cu factorii poluanti si efectele acestora asupra compomentelor biotice din ecosisteme cu scopul de a sensibiliza structurile de putere economica si juridica, in general intreaga societate civila despre eventualele pericole de degradare a mediului si consecintele lor. Monitorizarea se realizeaza prin intermediul satelitilor, a fotografiilor din avion, a zborurilor la joasa altitudine si a cercetarilor la nivelul solurilor. Activitatea sistemului de monitoring a calitatii mediulului consta in : efectuarea de masuratori repetate a concentaratie factorilor ecologici, analiza componentelor biotice si abiotice ale mediului, investigarea si evaluare schimbului de informatie , energie sau materie dintre componentele mediului , efectuate in scopul evaluarii si prognozarii cat mai corecte a starii mediului. Datele obtinute sunt folosite de Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) si Programului Natiunilor Unite Pentru Mediu ( UNEP), cu scopul de a determina gradul de degradare a solului din zonele aride si semiaride, precum si pentru a realiza o evaluare mai corecte a resurselor din padurilor tropicale. Orice statie de monitorizare a mediului trebuie sa contina: lista principalilror poluanti de origine antropica urmariti, zonele expuse impactului poluarii, determinarile efectuate , cu prezentarea metodologiilor de prelevare, analiza si interpretare , frecventa observatiilor si a determinariilor , alte observatii suplimentare efecuate concomintent cu cele de baza. Exista si anumite conditii pentru care se alege amplasare unei statii de monitoring. Eroziunile conduc la distrugerea solului, pierderea fertilitii, colmatarea vilor cursurilor de ap i a acumulrilor. n condiiile aplicrii Legii fondului funciar, apar o serie de noi aspecte care prin efectul lor agreseaz solul. Astfel, se execut lucrri agricole, fr respectarea

tehnologiilor adecvate, n special arturi perpendiculare pe curbele de nivel, fertilizri n perioade necorespunztoare, distrugndu-se benzile nierbate, lucrrile de combatere a eroziunii i lucrrile de desecare i drenaj. O alt agresare a solului se manifest prin: - ocuparea de suprafee prin depozitarea necontrolat a deeurilor menajere i industriale; - depozitarea necorespunztoare a deeurilor i dejeciilor animaliere provenite de la complexele de cretere a animalelor; - depozitarea sau chiar stocarea temporar de ngrminte i pesticide. Fara nici o ndoiala, producerea hranei depinde, de numerosi factori, dar calitatea terenului si implicit a solului sunt hotartoare. Numeroase statistici arata ca, pe de o parte, populatia globului este n continua crestere, apreciind ca pna n 2050 se va ajunge la 9 miliarde locuitori, iar pe de alta, suprafata arabila productiva este n continua scadere, ajungnd doar la 0,10 ha/persoana (Lal, 1995). n aceste conditii, capacitatea globala de producere a hranei n agricultura va fi puternic ncercata, presiunea exercitata de catre populatie va fi n continua crestere datorita cerintelor si nevoilor, care vor deveni tot mai mari. Rapoarte recente precizeaza ca, datorita diferitelor forme ale degradarii, aproximativ 1 ha de teren productiv este pierdut la fiecare sase secunde, multe tari atingnd deja valoarea limita a suprafetei cu soluri arabile. De aceea, n viitor, continua expansiune a agriculturii n plan orizontal nu mai este posibila, practic la nivel mondial rezervele terenurilor productive sunt epuizate, iar suprafata necultivata nu mai este corespunzatoare pentru dezvoltarea agriculturii performante, profitabile, viabila, durabila. Prin natura lui, solul prezint particularitati pe cat de deosebite de ale celorlali factori ai mediului inconjurartor, pe att de importante pentru biosfera, pentru om. Ca suport si mediu de viata pentru plantele superioare, solul, mai ales orizontul sau cu humus este unul dintre principalii depozitari ai substanei vii ai uscatului si ai energiei potenial biotice captate prin fotosinteza, ca si al celor mai importante elemente vitale ( carbon, azot, calciu, fosfor etc.). Multitudinea ierburilor si a florilor din pajiti, pdurile, cmpurile de plante cultivate, toata aceasta vegetatie diversa depinde de energia solara si de fertilitatea solului. In orice ecosistem care cuprinde si solul, are doua funcii eseniale: de depozitar si furnizor de elemente nutritive si apa, pe de o parte, si de recipient si

transformator de reziduuri si deeuri, pe de alta parte, avnd deci rolul de reglator al ecosistemului si de purificator al mediului nconjurtor. Din estimrile fcute pe glob suprafaa totala a terenurilor este de 13.395 miliarde hectare. Dei nu exista un consens in ceea ce privete populaia care poate fi suportata pe pamant, este cert ca acesta poate fi de cteva ori mai mare dect cea prezenta.Concomitent cu celelalte masuri de mrire a suprafeei arabile, de intensificare a produciei, este necesar daca nu cel mai important ca terenurile arabile sa nu li se diminueze suprafeele. In prezent o parte din solurile bune pentru cultura, chiar cele mai fertile sunt pierdute definitiv prin prin extinderea oraelor, cailor de comunicaie, a platformelor industriale, precum si prin eroziunea solului, unul dintre cele mai vechi procese de degradare, prin salinizarea si mlastinirea secundara datorita aplicrii neraionale a irigaiei, contaminarea si intoxicarea solului cu ageni patogeni, metale grele, reziduuri de pesticide si alte substane chimice utilizate in agricultura si silvicultura ca si prin diverse emisii provenite de la industrie. Asadar poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a solului ca mediu de viata, in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica, biologica a solului care afecteaza negativ fertilitatea sa, respectiv capacitatea sa bio-productiva, din punct de vedere calitativ sau cantitativ. Monitorizarea factorilor de mediu se desfasoara: 1. Analize, masuratori, ce au in vedere o gama diversa de analize fizico-chimice, bacteriologice, sonometrice si de radioactivitate efectuate prin laboratorul propriu efectuate pe aer, apa, sol, vegetatie: - in conformitate cu planurile anuale de monitorizare si cele de verificare a conformitatii fata de actele de reglementare; - la solicitare, cerere din partea clientilor interni si externi. 2. Inventarierea emisiilor provenite de la unitatile economice, de la sursele de suprafata si din trafic de pe teritoriul judetului 3. Preluarea si prelucrarea informatiilor de la alte institutii cu responsabilitati in domeniul mediului Se fac zilnic rapoarte de monitorizarea a solului, fiind foarte importante pentru a combate poluarea solului, si a mentine solul sanatos,si pentru a preveni dezastrele naturale cat si cele artificiale, asigurand o viata mai sanatoasa. Ele se fac la nivel local, regional, international si global. La nivel global sunt organizatii care au acest rol foarte important de monitoring, una din cele mai importante este:Sistemul Global de Monitoring al Mediului ( GMES), infiintat in 1972 co ocazia conferintei asupra mediului de la Stockholm cand s-a infintat Programul Natiunilor Unite pentru Mediu. Sediul central se afla la Nairobi

Kenya, s-a concentrat pe dezvoltarea metodologiilor de monitorizare a calitatii mediului. In momentul actuala GMES este prezent in peste 142 de tarii, unde sunt implicatii peste 30.000 de oameni de stiinta si tehnicieni care aduna datele pentru gestionarea problemelor de mediu. Colaboreaza si cu alte organitatii pentru a putea colecta mult mai usor toate informatiile legate de mediu. Scopul n care se folosesc datele produse de sistemul de monitoring: - Definirea la nivel naional a unor obiective i strategii, - Elaborarea de standarde i norme, - Evaluarea impactului n diferite variante de aciune - Informarea publicului - Stabilirea unor decizii de management - Stabilirea unor scenarii de aciune i a unor planuri de aciune - Urmrirea evoluiei calitii mediului SISTEM DE MONITORIZARE A CALITATII SOLULUI Solul Recoltare; Msurare; Analiz; Asigurare
calitate date

Baza de date; Procesare; Analiz statistic; Evaluare Strategie; Decizie; Prognoz; Legislaie, Evaluare Calitatea real a unei componente de sol Prelevare Analize de laborator

Manipulare date Analiza datelor Raportare date Sistem de inventariere a datelor

Obinerea informaiei asupra calitii solului

Schimbrile climatice pot avea impact considerabil asupra proceselor de sol ca ratele de descompunere sunt influenate de modificri la regimurile de temperatur i umiditate. Creteri de temperatur de nclzire global prin posibilitatea de a mri rata de descompunere n solurilor, elibernd mai bioxid de carbon, care apoi contribuie la nclzirea global. De urmrire a solurilor n descompunere va furniza informaii cu privire la impactul schimbrilor climatice la sol de sntate i de productivitate . Solul este un corp viu minunat. El reprezinta suportul vietii omenesti si a bunastarii. Acesta ofera ancorare radacinilor, retine apa indeajuns ca plantele sa se poata folosi de ea, si stocheaza nutrientii care mentin viata in lipsa acestor calitati Pamantul ar fi la fel de steril ca si planeta Marte. Solul este mediul de viata pentru nenumarate microorganisme, ce desfasoara multiple transformari biochimice, incepand de la fixarea azotului atmosferic pana la descompunerea materiei organice a organsimelor moarte. Solul adaposteste animale microscopice, dar si rame, furnici si termite. De fapt, o mare parte a biodiversitatii terestre se gaseste in sol si nu deasupra lui. Toata aceasta activitate biologica contribuie la fabricarea solului: solul nu exista fara viata si nici viata nu poate exista fara sol. Prin urmare, oamenii nu numai ca se hranesc si se imbraca pornind de la sol, dar si construiesc pe el. Solul nu este la fel peste tot, marea diversitate a modului de viata, a constructiilor, a modului de ocupare a spatiului reflecta extraordinara diversitate a nvelisului pedologic si a relatiilor dintre oameni si sol.

Trebuie sa acumulam mai multe cunostinte asupra naturii mediului nconjurtor, asupra strii actuale si tendinelor care au avut loc in mediul nconjurtor, desfasurarii proceselor naturale, efectele poluantiilor asupra omului, vegetaiei si materialelor. ntreaga experiena dobndita de omenire pana acum arata ca erorile costisitoare fcute pana in prezent, mai ales in statele industrializate, pot fi evitate si ca o analiza serioasa a lor poate duce la concluzii valabile pentru ntreaga omenire. Ca factor de importanta vitala pentru societatea noastr, se impune cu necesitatea ca fiecare om sa devin un participant contient, practic si energic in munca de prevenire a degradrii mediului nconjurtor, de ameliorare a calitatii vieii lui. Cu toate ca rezolvarea acestor probleme pe plan naional este o chestiune stricta, proprie fiecrui stat in parte, totui la elucidarea lor trebuie sa se tina seama de faptul ca mediul uman este global, in natura, si ca pentru mai eficienta soluionare a problemelor, cooperarea internaionala poate juca un rol important in protecia si gospodrirea raionala a mediului nconjurtor.