Asigurarea calitatii produselor

Asigurarea calitatii produselor constituie o cale sigura spre ridicarea nivelului de trai si spre competitivitate. Problema imbunatatirii calitatii produselor constituie un imperativ al etapei actuale, concretizat prin conceptul transformarii cantitatii in calitate. Ce trebuie sa fie asigurat din punct de vedere calitativ si cum trebuie sa fie asigurata calitatea? Desi metodele utilizate pot fi importante in asigurarea calitatii, ele nu pot fi considerate hotaratoare decat daca se actioneaza concomitent si asupra unor factori cum ar fi; materie prima, proces tehnologic, care conditioneaza calitatea. Marile investitii materiale care conduc la diversificarea produselor, trebuie sa fie insotite de aplicarea celor mai noi metode pentru a asigura acea calitate in care sa se reflecte atat opinia consumatorului cat si efortul specialistului. O analiza succinta a tabloului economic mondial al anilor 90 permite evidentierea unor trasaturi definitorii: diversificarea si innoirea rapida a ofertei de marfuri, sub impactul dezvoltarii rapide a stiintei si tehnicii, mondializarea pietelor, facilitata de progresele inregistrate in domeniul telecomunicatiilor, cresterea exigentei clientilor si ale societatii. In aceste conditii, calitatea produselor si serviciilor s-a impus ca factor determinant al competivitatii intreprinderilor. Pe de alta parte se manifersta un interes crescand fata de problemele asigurarii calitatii la nivel national, regional si international, prin aplicarea standardelor cu impact deosebit asupra comertului international: Standardele ISO sera 9000. 1. Elemente favorizante cresterii importantei calitatii. Analizand evolutia principalilor factori ai competitivitatii rezulta ca in prima jumatate a secolului nostru departajarea pe piata a intreprinderilor se realiza prin preturi mai scazute, obtinandu-se pe seama utilizarii unei forte de munca mai ieftine. Incepand cu anii 50, un alt factor de competitivitate devine determinant si anume, automatizarea productiei, dar in paralel cu aceasta cresc ca importanta si alti doi factori: capacitatea de adaptare a intreprinderii la cerintele pietei si calitatea produselor/serviciilor oferite. Rolul automatizarii, ca factor de competitivitate, a scazut substantial, dupa anii 80, in prezent calitatea reprezentand principalul criteriu de departajare a intreprinderilor pe piata. 2. Intensificarea concurentei In contextul mondializarii pietelor, proces facilitat prin progresele rapide inregistrate in domeniul transporturilor si telecomunicatiilor, mai ales in ultimele decenii, tot mai multi ofertanti se intalnesc pe aceste piete. Avantajul concurential, obtinut prin intermediul calitatii de catre firmele japoneze devine considerabil, fiind in continuare, consolidat si amplificat printr-o dinamica, proprie. Multe firme aflate in competitie directa cu cele japoneze au fost fortate sa depuna eforturi sustinute pentru a le ajunge din urma, Japonia dovedind, superioritatea prin utilizarea celor mai eficiente metode de asigurare a calitatii. Pe de alta parte se intensifica procesul crearii unor uniuni economice: Uniunea Europeana (UE), Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS), Tratatul Nord 1

American de Comert Liber (NAFTA) in cadrul carora sunt formulate o serie de cerinte privind calitatea produselor care se comercializeaza. In astfel de conditii reusesc sa supravietuiasca numai acele intreprinderi care se pot adapta rapid cerintelor in continua schimbare, oferind produse si servicii de calitate la preturi avantajoase. 3. Evolutia modalitatilor de asigurare a calitatii. In paralel cu schimbarile tehnologice si socio-culturale rapide, au evoluat si modalitatile de asigurare calitatii produselor si serviciilor. Pot fi considerate patru etape in evolutia modalitatilor de asigurare a calitatii: - Asigurarea calitatii prin control - Asigurarea calitatii prin metode statice - Asigurarea calitatii prin motivarea personalului - Concepte integratoare de asigurare a calitatii. Asigurarea calitatii prin control Asigurarea calitatii prin control reprezinta etapa care acopera prima jumatate a secolului nostru, dominand teoriile lui Taylor privind organizarea stiintifica a muncii. Principiile acestei teorii aplicate in organizarea activitatii din intreprindere a condus la descompunerea procesului de realizare a produsului in operatii elementare, limitarea responsabilitatilor, specializarea unitatilor functionale. Astfel a rezultat separarea celor care iau decizii intr-o intreprindere, de cei care le executa si cei care controleaza indeplinirea lor. Calitatea era asigurata, in principal, prin controlul final al componentelor, al produselor, urmarindu-se identificarea si separarea celor necorespunzatoare. Asigurarea calitatii fiind concentrata asupra produsului si mai putin asupra procesului. Asigurarea calitatii prin metode statice Asigurarea calitatii prin metode statice este etapa care utilizeaza fise de control statistical calitatii. In tot mai multe intreprinderi incep sa se aplice aceste metode, punandu-se accent pe fluxul tehnologic. Aplicarea metodelor statistice de control prin esantinare a permis reducerea costurilor de productie. O importanta decisiva au avut in acest sens cursurile de perfectionare sub deviza calitatea este problema tuturor. Asigurarea calitatii prin motivarea personalului Este etapa care se concretizeaza prin redescoperirea omului, punandu-se accent pe motivarea lucrarilor in asigurarea calitatii, prin noi directii de dezvoltare si relatii interdependente. Valorificand conceptul zero defecte au fost elaborate programe noi care urmaresc constientizarea lucratorilor ca totul trebuie bine facut de prima data Concepte integratoare de asigurare a calitatii. Este etapa implementarii unor concepte integratoare privind asigurarea calitatii, avand la baza urmatoarele considerente: - toate comparimentele intreprinderii sunt implicate in asigurarea si imbunatirea calitatii produselor si serviciilor. Intre ele trebuie promovate relatii de tip client-furnizor Deci, fiecare compartiment trebuie sa-si evalueze produsul in conditii de calitate stabilite de clienti.

Toti lucratorii participa la asigurarea si imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor. Fiecare este raspunzator pentru calitatea muncii pe care o desfasoara si trebuie sa fie constient ca poate contribui in felul sau la succesul intreprinderii. Toate etapele traiectoriei produsului sunt luate in considerare in vederea asigurarii calitatii, incepand cu evaluarea cerintelor clientilor si pana la organizarea activitatii de service in utulizarea produsului.

4. Metode si instrumente in asigurarea calitatii. - Metode de control a calitatii Rolul controlului este de a actiona si interveni operativ pentru ca produsul final sa corespunda conditiilor cerute. Actiunea de control are in vedere toate etapele de realizare a unui proces, in fiecare din etape utilizandu-se metode specifice. In procesul de fabricatie se pot utiliza urmatoarele metode: A. AUTOCONTROLUL sau controlul efectuat de executant, este cea mai veche metoda de control, care daca este executat corect, este foarte eficienta. Pentru aplicarea autocontrolului, este necesar ca pe langa operatia tehnologica pe care o realizeaza, executantul sa cunoasca si operatia de control specifica; sa utilizeze corect mijloacele ce control, sa cunoasca interpretarea rezultatelor si sa fie obiectiv, pentru a nu lasa in flux produse neconforme. B. CONTROLUL IN LANT este o metoda care se aplica in procesele de flux. Metoda se caracterizeaza prin faptul ca fiecare individ in afara operatiei pe care o executa, are de realizat: controlul operatiei precedente si controlul propriei operatii; in acest mod o operatie fiind controlata de doua ori. C. CONTROLUL INTEGRAL, denumit si controlul bucata cu bucata, are o aplicabilitate mai restansa, din mai multe motive: - este neeconomic datorita numarului mare de oameni si mijloace necesare pentru control, cat si datorita timpului mare consumat cu controlul - nu se poate aplica in cazurile in care se impune controlul distructiv - este nefiabil, prin repetabilitate, devine monoton si oboseste putand conduce la erori prin neatentie - este neantrenant pentru persoana care executa operatie tehnologica. D. CONTROLUL PRIN SONDAJ EMPIRIC este o metoda total neindicata, deoarece nu dispune de reguli privind marimea esantionului si numarul maxim de defecte din esantion, care sa conduca la respingerea sau acceptarea lotului. Pot apare in acest fel, decizii contradictorii, cu riscuri mari pentru producator si beneficiar. E. CONTROLUL STATISTIC AL CALITATII este o metoda de control prin esantionare, in cadrul careia esantionul extras (n) se controleaza in totalitate, rezultatele obtinute permitand concluzii asupra intregului proces de fabricatie sau asupra produselor finite (N). Informatiile obtinute prin aplicarea controlului statistic sunt referitoare la: - stabilitatea fabricatiei - capacitatea proceselor de fabricatie - precizia de realizare a caracteristicilor de calitate controlata Controlul statistic al calitatii se poate utiliza: - in productia de serie, indiferent de natura produsului finit - pentru verificarea unor parametrii tehnici in fluxul procesului, in vederea mentinerii sub control (temperatura, concentratii, presiuni)

Controlul statistic nu se poate aplica: - la loturile de dimensiuni mici de produse executate in serie foate mica - pentru verificarea caracteristicilor critice, care pot genera defecte ce pun viata in pericol Avantajele aplicariii metodelor de control statistic: - utilizarea unui numar redus de personal - durata scurta de timp pentru luarea deciziei - stabilirea operativa a masurilor de reglaj si corectie - asigurarea realizarii si mentinerii stabilitatii proceselor - reducerea prejudiciilor suferite de produse - asigurarea livrarii de loturi de produse cu exemplare ce prezinta defecte in limitele acceptate in comun de furnizor si beneficiar - antrenarea pentru aplicarea de riscuri rapide si eficiente de eliminare a cauzelor efectelor 5. Evolutia calitatii. Calitatea este o notiune concreta, complexa si dinamica. Caracterul dinamic consta in faptul ca aceasta este influentata de unii factrori perturbatori sau benefici. C = C0 + Ci C0 calitatea minima n numarul de factori ce actioneaza asupra calitatii Ci - contributia factorului i la edificiul calitatii. C0 constituie baza de plecare in dezvoltarea edificiului calitatii sub influenta unor factori benefici, calitatea poate ajunge la valoarea Ca (calitate minima acceptata). Un produs caracterizat prin Ca este astfel pregatit incat poate fi plasat in sfera consumului, oferind un numar mic de servicii. Sub influenta unor factori benefici calitatea poate sa evolueze pana la CM (calitate maxima) produsele satisfac toate exigentele consumatorului. Pentru compararea produselor intre ele se foloseste calitatea medie (Cm ) C0 Ca Cm CM Factorii care influenteaza evolutia calitatii. 1. -Triunghiul calitatii Triunghiul calitatii inglobeaza influenta opiniei consumatorului asupra evolutiei calitatii produselor.

A. Cerintele consumatorului B. Cerintele conceptiei C. Caracteristicile prodului finit. A- In functie de cerintele consumatorului, producatorul trebuie sa organizeze activitatea productiva astfel incat produsul obtinut sa satisfaca exigentele, producatorul fiind obligat sa practice o documentare ampla in vederea proiectarii, in aceste conditii asigurandu-se o conceptie de nivel calitativ superior B- In functie de caracteristicile conceptiei este pus la punct un proces tehnologic, capabil sa ofere produse cu caracteristici calitative superioare C- Un proces tehnologic bine pus la punct si respectat in activitatea productiva asigura o calitate ridicata a fabricatiei. Consumatorul impune astfel o cercetare riguroasa in vederea conceperii unui produs superior din punct de vedere calitativ. Calitatea documentatiei asigura calitatea fabricatiei. - Diagrama factorilor de influenta care afecteaza calitatea fabricatiei

Factorii care influenteaza calitatea fabricatiei au componente obiective (CO) si componente subiective (CS). 1. Masini si utilaje. Componenta obiectiva: capacitatea de a furniza produse ce se inscriu intr-un camp de toleranta dorit - Componenta subiectiva: respectarea regimului activitatii productive. 2. SDV-scule si dispoitive de verificare - Componenta obiectiva - precizia lor - Componenta subiectiva - exploatare rationala 3. Organizarea procesului tehnologic - Componenta obiectiva - exploatarea rationala ; asigurarea legaturilor intre spatiile de fabricatie - Componenta subiectiva - cultura productiei 4. Materia prima Componenta obiectiva - calitatea sa determina calitatea produsului finit - Componenta subiectiva exploatarea rationala a caracteristicilor fizico-chimice ale materiei prime 5. Organizarea activitatii de control Componenta obiectiva- dotarea cu aparatura de control - Componenta subiectiva- valorificarea superioara a rezultatelor activitatii de control 6. Personalul- Componenta obiectiva calificarea personalului - Componenta subiectiva stimularea (cointeresarea) 3. Spirala calitatii Evidentiaza etapele care se parcurg in ridicarea calitatii de la un nivel inferior la un nivel superior. 1. Cercetarea- in aceasta etapa se studiaza toate rezultatele bune obtinute in activitatea productiva anterioara, rezultatele producatorilor similari si cerintele pietei 2. Studii comparative si stabilirea tipodimensiunilor si a aspectelor specifice se precizeaza cum va arata noul produs, ce dimensiuni si ce continut va avea. 3. Proiectarea noului proces de fabricatie in care sa se obtina produse cu nivel de calitate superior- stabilindu-se normele tehnice de fabricatie. 4. Planificarea aprovizionarii etapa in care se planifica ordinea achizitionarii utilajelor in functie de furnizori si de ordinea la montaj

5. Aprovizionarea- achizitii de utilaje 6. Montarea utilajelor si controlul montajului 7. Verificari, incercari, analize 8. Controlul final se controleaza procesul tehnologic pus la punct si se face analiza lui statistica pentru a identifica starea lui normala 9. Desfacerea- produsul cu nivel de calitate ridicat este plasat in consum 4. Gestiunea calitatii - reprezinta activitatea de gospodarire rationala a tuturor fondurilor destinate ridicarii nivelului de calitate a produsului - sumele puse la dispozitie pentru ridicarea nivelului de calitate sunt repartizate in trei conturi: a. Contul conceperii calitatii (contul prevenirii defectelor) toate cheltuielile facute pentru a obtine produse cu un nivel de calitate superior(aprovizionare, organizare-reorganizare, specializare personal) b. Contul identificarii calitatii (defectelor)- include toate cheltuielile pentru a controla activitatea productiva (achizitionarea aparaturii, reactivilor, achitarea operatiunilor service si etalonare) c. Controlul lipsei de calitate cuprinde toate fondurile destinate transporturilor neproductive, remanierii produselor, reconditionarii si rebutarii produselor.

Graficul arata: - pentru NC inferior, cheltuielile aferente contului 2 sunt mici, dar sunt foarte mari cele ale contului 3. - pentru NC superior, cheltuielile contului 2 sunt mari si cele pentru contul 3 sunt minime - pentru NC optim cele doua fonduri sunt compatibile Armonizarea activitatii productive cu activitatea de control al caliatatii face ca diagrama gestiunii calitatii sa aiba alura curbei C. In acest caz se evidentiaza un domeniu optim pentru NC.

Metode de analiza si evaluare a calitatii

Investitia in calitatea este una din cele mai bune investitii pe care o intreptindere o poate face in prezent; este un mijloc privilegiat de a scadea pretul de revenire, de a creste valoarea adaugata, de a-si pastra clientii si a castiga segmente noi de piatascopul este de a face intreprinderea tot mai competitiva. Pentru analiza si evaluarea calitatii, in paralel cu existenta unor metode clasice au aparut metode noi (diagrame de afinitate, diagrame arbore, diagrama de relatii) care permit identificarea cauzelor defectelor, ierarhizarea actiunilor pentru imbunatatire. Prin analiza calitatii se urmareste: - cunoasterea metodelor si mijloacelor de obtinere a calitatii si optiunea pentru o solutie optima intr-un caz dat. - determinarea defectelor, a cauzelor acestora si masurile ce se impun pentru remedierea si inlaturarea cauzelor - compararea nivelului calitatii unui produs la diferite intervale de fabricatie sau compararea cu produsul similar al altor firme Tehnicile de analiza a calitatii se impart in doua categorii: - instrumente statistice si instrumente manageriale Instrumentele statistice In aceasta categorie sunt incluse; - fisele de culegere de date - histogramele - diagrama Pareto - diagrama de corectie - diagrama cauza-efect - diagrama de dispersie - Fisele de control 1. Fisele de culegere de date- fise pe care se inregistreaza numarul de aparitii ale unui fenomen, la un loc de munca, intr-o maniera rapida, usor de perceput. 2. Histogramele sunt utilizate pentru reprezentarea grafica a distributiei unui ansamblu de date. In analiza calitatii importanta are evidentierea punctelor critice, asupra carora trebuie concentrate eforturile de imbunatatire. 3. Diagrama PARETO permite evidentierea celor mai importante elemente ale unei probleme asupra careia trebuie actionat cu prioritate Se obtine aranjand datele in ordine descrescatoare a frecventei de aparitie, apoi se calculeaza frecventa cumulata. Curba care reprezinta frecventa cumulata se poate imparti in trei zone: A; contine circa 20% din date, cu frecventa de circa 80% B; contine circa 10% din date, frecventa fiind de 10% C; contine circa 80%, frecventa fiind 10% Atentia trebuie indreptata spre rezolvarea problemelor din zona A.

4. Diagrama de corectie - arata legatura care exista intre doi parametri (evidentierea relatiilor dintre doua categorii de date). Pentru aceasta, se culeg datele pentru cei doi factori si apoi se construieste o multime de dublete ale datelor. Una din aceste categorii (X) se reprezinta pe abscisa, iar cealalta (Y) pe ordonata. In functie de distributia punctelor de coordonate (X,Y) pe grafic, se apreciaza tipul de corelatie existent intre categoriile respective de date si cat de puternica este aceasta corelatie. - O corelatie pozitiva intre X si Y exista atunci cand pentru valori crescatoare ale lui X, corespund valori crescatoare ale lui Y. Aceasta corelatie poate fi puternica atunci cand punctele de coordonate X, Y nu prezinta un grad mare de imprastiere.

O corelatie negativa intre X si Y exista atunci cand pentru valori crescatoare ale lui X corespund valori descrescatoare ale lui Y. Aceasta corelatie este considerata slaba, daca punctele de coordonate X,Y prezinta un grad mare de imprastiere. In cazul in care punctele de coordonate X, Y prezinta un grad mare de imprastiere, intre cele doua categorii de date nu exista corelatie Daca pentru o parte din valorile crescatoare ale lui X, corespund valori crescatoare si apoi descrescatoare ale lui Y, atunci se considera ca exista o corelatie neliniara.

5. Diagrama cauza-efect. Acest instrument permite evidentierea si ierarhizarea cauzelor (reale sau potentiale) ale unui efect dat. Efectul poate fi o caracteristica necorespunzatoare a unui produs conducand la scaderea vanzarilor. Cauzele reprezinta factorii care fac ca problema sa existe. Cei sase factori: om, masina, metoda, material mediu, resurse financiare, influenteaza permanent procesele interne si externe ae unei intreprinderi si sunt cauza a nenumarate erori in cadrul acesteia. Identificarea si analiza sistematica a neconformitatilor permite adoptarea de masuri pentru eliminarea cauzelor acestora. Diagrama cauza-efect este un mijloc analitic pentru a stabili legatura dintre un efect si toate cauzele posibile. Ele sunt ordonate pe categorii si subcategorii, dispuse in reprezentarea grafica.

O astfel de diagrama necesita: - produsele neconforme sa fie declarate si analizate - functiile implicate sa fie informate

10

- sa se stabileasca responsabilitatea si autoritatea pentru analiza produselor neconforme; analiza trebuie documentata - atunci cand este cazul trebuie sa se stabileasca si efectueze inspectii si incercari ulterioare - in anumite situatii Sa existe o reglementare scrisa pentru a obtine acordul clientului pentru acceptarea serviciului neconform 6. Diagrama de dispersie partiala Descrie imprastierea rezultatelor, atat pe ansamblu, dar si pe elementele componente, de exemplu daca se urmaresc defectele ce apar la un loc de munca, se poate constru astfel o histograma. 7. Fisele de control. Indica daca un proces este sau nu sub control. Pe fisa se evidentiaza: - datele obtinute din observatii - limitele de control (superioara LCS, inferioara-LCI) Calculul limitelor de control se fac in functie de datele reprezentate. O astfel de diagrama se poate utiliza in urmatoarele situatii: - evaluarea stabilitatii procesului - determinarea momentului in care trebuie ajustat - confirmarea imbunatatirii acestuia. Instrumente manageriale Asociatia Juse a dezvoltat si un set de instrumente pentru conducerea operativa, recomandate a fi utilizate mai ales de responsabilii cu calitatea: 1. diagrama de afinitate care ajuta la sintetizarea, clasificarea si structura ideilor putin definite 2. diagrama de relatii- utilizata pentru a individualiza relatiile intre cauze si efecte 3. diagrama arborescenta- permite detailierea de la general la particular a problemelor 4. diagrama matriceala- permite o pregatire a corelatiilor ce exista intre cauze, efecte, solutii 5. diagrama alternativelor utilizata pentru identificarea alternativelor 6. diagrama in retea- instrument utilizat pentru reprezentarea succesiunii de activitati intr-un proces 7. diagrama de analiza- permite o calificare si o apreciere a relatiilor ce exista intre diferite elemente 1. Diagrama de afinitate metoda se bazeaza pe lucrul in grup (fiecare participant isi expune ideea) ideile regulate sunt regrupate si reordonate pe argumente se pot reuni un numar mare de expresii verbale (idei, opinii, constatari) ordonarea expresiilor se face pe baza relatiilor naturale existente intre elemente, a inrudirii lor grupele rezultate pe baza de afinitati sunt mai usor de discutat si de manipulat decat multitudinea de elemente individuale permite accetuarea unei teoreme, a unei situatii confuze aplicandu-se pe o organizare de date bazate pe intuitie ( emisfera reapta a creierului = feeling)

11

Metoda prezinta urmatoarele avantaje; -utilizeaza informatii chiar in situatii neclare ce apar - se obtin idei noi printr-o analiza inovativa a informatiilor - identifica aspecte esentiale ale problemelor si prioritatile in rezolvare - permite finalizarea ideilor in actiuni si contribuie la motivarea participantilor - permite crearea unei viziuni globale asupra diferitelor puncte de vedere. 2. Diagrama de relatii. permite identificarea tuturor parametrilor unui subiect stabileste care sunt punctele fundamentale pe care le abordeaza instrument care permite ca, plecand de la o problema considerata centrala sa se construiasca legaturile logice dintre elementele ei; se individualizeaza relatiile dintre cauze si efect.

12

Un asemenea instrument prezinta o serie de avantaje: - permite evidentierea diverselor cauze ale unei probleme - realizarea unui acord intre analisti asupra relatiilor dintre diferite cauze - evidentierea problemelor importante si intelegerea lor de catre tot personalul - aparitia unor idei creative si identificarea unor noi relatii 3. Diagrama arborescenta - este o metoda care permite sa reflectezi sistematic la fiecare aspect de rezolvare a unei probleme sau la modul de atingere a unui obiectiv - instrument care recurge la o descriere sistematica a tuturor proceselor care trebuie realizate pentru a se ajunge la un obiectiv principal (trecand prin obiective de ordin inferior) - plecand de la un nivel sintetic se ajunge la o serie de nivele detaliate si practice Imbunatatirea relatiilor cu clientii Actiunea asupra pentru imbunatatirii - informatii - produse imbunatatirea - publicitate - calitate

serviciului - Actiunea imaginii

4. Diagrama matriceala - descopera si vizualizeaza interesele intre mai multe serii de factori - permite selectarea factorilor principali ai subiectului studiat - utilizata pentru evidentierea diferitelor activitati necesare realizarii politicii pentru calitate Astfel pentru asigurarea calitatii in proiectare, se stabilesc relatii care exista intre urmatorii factori: - calitatea ceruta - modul de utilizare a produsului - ansamblul tehnologiilor aplicate - metoda de proiectare 5. Diagrama alternativelor - descrie alternativele unui proces si consecintele sale - instrument necesar in stabilirea procedurilor si actiunilor necesare pentru dezvoltarea unui proiect; evidentiaza inca din stadiu de planificare toate influentele imprevizibile care pot apare in cursul derularii unui proiect - se pot indica in acest sens si solutiile de prevedere necesare. Pentru o planificare corecta trebuie sa se tina seama de toate tipurile de evenimente care pot sa apara. 6. Diagrama in retea - viziune globala, precisa si posibila de inteles a unui proiect - utilizeaza o retea de sageti pentru a prezenta ordinea sarcinilor intr-un program, proces si relatiile dintre ele - folosita pentru reprezentarea unei succesiuni de activitati ce constituie un proces. - pot fi programate procese complexe

13

se poate identifica drumul critic, care urmarit strict duce la realizarea proiectului in termenul cel mai scurt.

7. Diagrama de analiza - se utilizeaza in studiul parametrilor proceselor productive - in analiza informatiilor ce provin de pe piata - individualizarea legaturilor intre variabile numerice su nenumerice - metoda de examinare a mediului competitional al unei organizatii Esenta formularii unei stategii este de a convietuii cu competitorii si competitia; o abordare utila de formulare a unei strategii optime o constituie utilizarea analizei competitive. Aceasta reprezinta o metoda de examinare a mediului competitional al unei organizatii pentru o mai buna intelegere a fortelor care actioneaza. Modelul se bazeaza pe analiza a cinci forte considerate relevante din punct de vedere competitional.

Avantajele metodei; - utilizata pentru activitatile de imbunatatire a calitatii - analiza informatiilor provenind din exteriorul intreprinderii - pentru dezvoltarea noilor produse Calitatea si standardele calitatii - notiunea de calitate este definita in cele mai diverse moduri, in functie de elementele particulare - in vorbirea curenta, calitatea este asociata celor mai bune performante, - anasamblul caracteristicilor unei entitati care determina capacitatea ei de a satisface cerinte exprimate si implicite (calitatea asociere de proprietati si caracteristici) - clientul este cel care decide asupra calitatii, evaluarea lui fiind subiectiva sau obiectiva sau o combinatie a celor doua. Carateristica ca proprietatea pe baza careia are loc identificarea sau diferentierea entitatilor. Entitatea obiectul material sau imaterial supus examinarii. Calitatea nu se refera exclusiv la produsul sau serviciul unei firme ci la intreg universul relatiilor clientului cu firma respectiva. - nu este ceva absolut, ci ea trebuie definita prin fixarea unor standarde individuale de calitate. 14

Ce inseamna ca o intreprindere este calificata? Calitatea produselor si serviciilor depind direct de calificarea firmei producatoare: - potentialul intreprinderii de a satisface cerintele de calitate ale pietei - de a atinge obiectivele specifice de calitate derivate din acestea, in toate fazele procesului Potentialul firmei consta in principal: - resurse financiare - tehnice - organizatorice - personal Aceste premise fundamentale asigura intreprinderii capacitatea de a proiecta, achizitiona si realiza produsele si serviciile sale la nivelul cerintelor clientilor. - servicii bune Cresterea pretentiilor - performante bune clientilor - pret mai mic - cresterea complexitatii - cresterea calitatii Obiective stategice ale - cresterea eficientei Servicii firmei - acceptarea pe piata a produsului Produse - imaginea firmei Procese Exacerbarea concurentei - cresterea presiunii costurilor - reducerea durateai ciclurilor de inovare - tehnologie de varf - internationalizare Prevederi legale - protectia muncii - protectia mediului - raspundere judiciara pentru produs - standarde/directive Constructia unui sistem de asigurare a calitatii Baza pentru construirea unui sistem eficient de asigurare a calitatii o constituie seria de norme ISO 9000, seria paralela de norme europene EN 29000. Normele de asigurare a calitatii sunt valabile pentru toate intreprinderile productive si de prestare de servicii. Decizia introducerii unui sistem de asigurare a calitatii o ia conducerea intreprinderii si se aplica de sus in jos, iar pentru transpunerea in practica este necesar sa se ia masuri care sa motiveze colaboratorii. Elaborarea sistemului de asigurare a calitatii incepe cu urmatoarele: -culegere - prelucrare - sortare a tuturor instructiunilor existente in intreprindere care afecteaza calitatea = documentatii de asigurare a calitatii. Documentatiile - se coreleaza cu elementele de asigurare a calitatii - se verifica daca sunt complete. Cele trei domenii de asigurare a calitatii care se acopera prin norme; Cercetre Domeniile de asigurarea a calitatii Productie Control final 15

Proiectare Productie Montaj Service

- Montaj

Cerintele de calitate in toate fazele

Cerintele de calitate in timpul executiei

Verificarea starii finale

Documentatia se imparte in trei grupe; - instructiunile de lucru si control - procedurile - manualul de asigurare a calitatii, care descrie sistemul de asigurare a calitatii. Se recomanda ca procedurile si instructiunile de lucru si de control sa constituie anexe la manualul de asigurare a calitatii. Este permis ca manualul de asigurare a calitatii sa se transmita pentru publicitate sau beneficiarilor la cererea lor fara a dezvalui secretul firmei prin proceduri si instructiuni. Un alt pas dupa introducerea sistemului de asigurare a calitatii il constituie certificarea. In cazul in care nu se solicita o certificare dupa directivele CEE sau de catre beneficiar, dovada unui sistem certificat de asigurare il constituie o masura de publicitate eficienta si de incredere. - Nu se poate cumpara un manual de asigurare a calitatii si un sistem de asigurare a calitatii, intrucat nu exista un sistem de asigurare a calitatii normat pentru o anumita firma - Normate sunt numai elementele componente si structura pentru a putea constitui sistemul de asigurare - Intreg sistemul de asigurare si managementul calitatii al intreprinderii oglindesc specificul fiecarui constructor - Detaliile trebuie concepute in intreprindere putandu-se copta si consultanti calificati asociati sau alte sisteme - Cele trei modele ISO 9001, 9002, 9003, stabilesc ce se cere si ce va trebui dezvoltat pentru fiecare dintre elementele managementului calitatii. - Intreprinderile stabilesc cum vor indeplini cerintele sistemului de management al calitatii dupa unul din celr trei modele.

Asigurarea calitatii - Controlul calitatii. QA/QC

16

Orice laborator acreditat conform SR ISO 17025:2005 s-a intalnit cu conceptul de QA/QC - asigurarea calitatii/controlul calitatii. CALITATEA este definit drept msura n care un ansamblu de caracteristici intrinseci ndeplinesc cerinele. n activitatea din laboratoarele de analize, CALITATEA poate fi definit drept furnizarea rezultatelor ncercrilor n cursul unui interval de timp i a unor condiii stabilite, la costurile fixate i cu respectarea conditiilor de securitate impuse ASIGURAREA CALITII (AC) reprezint managementul calitii concentrat asupra furnizrii ncrederii c cerinele calitii vor fi ndeplinite. AC nseamn:

Spune ce faci Fa ce spui Fa acest lucru cat mai bine Fii capabil sa demonstrazi ceea ce ai facut (vezi figura 1)

Schema de principiu in cazul procesului de asigurare a calitatii CONTROLUL CALITII (CC) este parte a managemenului calitii, concentrat pe ndeplinirea cerinelor calitii Pentru activitatea analitic CC reprezint : un set complet de proceduri aplicate de laborator pentru monitorizarea continu a operaiilor i rezultatelor n vederea stabilirii dac rezultatele sunt suficient de sigure pentru a fi luate n considerare. In figura 2 este descrisa schema de principiua a CC

17

Schema de principiu in cazul procesului de controlul calitatii Nivele de control al calitatii rezultatelor. Asigurarea calitaii rezultatelor ncercrilor Un laborator acreditat SR ISO 17025:2005 trebuie sa aiba implementat 3 nivele de control al caltii rezultatelor analitice, i anume:

nivel de control primar gestionat de responsabilul de analiz nivel de control secundar gestionat de RAC - Responsabil asigurarea calitatii nivel de control teriar gestionat de eful de laborator

Nivelul de control primar Primul nivel de control primar este gestionat de responsabilul de analiz i are ca scop verificarea exactitii i validitii rezultatelor. Ele consta n:

ncercri n dublu sau multiplu, repetarea ncercrii pe contraprobe; corelarea rezultatelor diferiilor parametri pentru o prob dat; utilizarea etaloanelor sau a materialelor de referin; utilizarea de diagrame de control.

Nivelul de control secundar Nivelul de control secundar este gestionat de responsabilul cu asigurarea calitii i are ca scop verificarea sistemului de management al calitii. Responsabilul cu asigurarea calitii ntocmete un plan de control secundar prin care stabilete modul de efectuarea a acestuia, ncercrile supuse controlului, precum i tipul de probe folosite. Planul nivelului de control secundar const n:

utilizarea metodei adaosului pe diferite tipuri de probe; ncercri efectuate pe aceiai prob utiliznd executani diferii sau echipamente diferite dac este posibil.

18

Rezultatele obinute n cadrul nivelului de control secundar sunt centralizate de ctre responsabilul cu asigurarea calitii ntr-o fi de urmrire a nivelului de control secundar al calitii. Periodic (dup finalizare), responsabilul cu asigurarea calitii i eful de laborator verific rezultatele din urma controlului secundar, i se trag concluziile necesare. Nivel de control teriar Nivel de control teriar este gestionat de eful de laborator i are ca scop stabilirea performanelor laboratorului. Ca si control tertiar sunt comparararile interlaboratoare.

Asigurarea calitatii in Industria petroliera - explorare, productie, rafinare, petrochimie, infrastructura si distributie
Modernizarea industriei petroliere constituie un factor important al dezvoltarii durabile a economiei romanesti. - industria petroliera constituie un sector strategic al economiei nationale si un suport al dezvoltarii pentru celelalte sectoare ale industriei si economiei romanesti (sectorul energetic, transporturile, agricultura, consumul populatiei etc.); - dezvoltarea sectorului petrolier contribuie in mod determinant la cresterea economica, respectiv la cresterea produsului national brut si a calitatii vietii; Obiectivele generale ale sistemului de asigurare a calitatii: - cresterea competitivitatii in scopul ameliorarii capacitatii concurentiale, in conditiile pietei libere; - cresterea semnificativa a contributiei sectorului la dinamica produsului national brut, prin majorarea ponderii produselor cu prelucrare avansata si valoare adaugata mare, rezultate dintr-o tona de titei; - asigurarea necesarului de combustibili si carburanti pentru sectorul energetic, precum si pentru celelalte sectoare ale economiei, in conditii de competitivitate si cu costuri cat mai reduse; - valorificarea optima a resurselor de titei de care dispune Romania si a celor din import, prin utilizarea eficienta a capacitatilor de productie; - corelarea dinamica cu evolutia factorilor interni si externi de influenta si de conjunctura; - consolidarea si dezvoltarea sectorului privat. Obiective derivate: - accelerarea ajustarilor structurale si a modernizarii capacitatilor de productie; - incadrarea in normele admise de poluare prin promovarea de tehnologii si de produse "curate"; - alinierea la standardele si normele Uniunii Europene; - reducerea consumurilor de materiale si de energie; - cresterea sigurantei in functionare; - optimizarea cooperarii si promovarea unei politici de parteneriat cu intreprinderile mici si mijlocii; - modernizarea sistemelor logistice si de distributie; - cresterea productivitatii muncii; - imbunatatirea conditiilor de munca si a protectiei muncii;

19

- perfectionarea personalului; - modernizarea managementului si a sistemului informational. 1. Sectorul de explorare si productie a titeiului 1. Prognoza productiei de titei din tara si din operatiuni internationale pe perioada 2001-2010 (tabelul 1.)
Productiile de titei, din activitatea interna si internationala (2001-2010)

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2010

tara 6008 6029 6150 6000 6009 5571

Mii. tone Activitate internationala 200 300 400 500 2000

Total 6008 6229 6450 6400 6509 7571

Obiectivele generale ale sectorul explorare-extractie: 1. Mentinerea productiei de titei in jurul nivelului de 6 milioane tone pe an pana in anul 2005, prin realizarea de investitii care sa acopere declinul natural al zacamintelor; - forarea a circa 210 sonde de productie titei anual - reparatii capitale la sonde si operatiuni geologo-tehnice la sondele cu potential redus (circa 1.000 de sonde reparate capital anual) - modernizarea si retehnologizarea sistemelor de extractie - reparatii capitale si curente la utilaje - cresterea sigurantei in functionarea echipamentelor - generalizarea realizarii proiectelor de exploatare de catre echipe complexe, lucrand in sistem integrat - continuarea programului de studii, cercetari si introducere a tehnicii noi - Imbunatatirea conditiilor de munca si sociale 2. Reducerea costului pe tona de extras - modernizarea si retehnologizarea sistemelor de extractie a titeiului - cresterea productivitatii muncii (recalificarea personalului, instruire, stabilizare) - restructurarea tehnologica a sectorului de extractie 3. Asigurarea unui coeficient anual de consum de rezerve de maximum 4% si a unui coeficient de inlocuire a rezervelor de 60-110%; - forarea anuala a circa 20 de sonde de explorare pentru titei - efectuarea programului de lucrari geologice pentru descoperirea de noi zacaminte de titei prin aplicarea programelor de investitii - utilizarea unor metode noi, tehnologii si tehnici performante de investigare geofizica a bazinelor de sedimentare petroliere 4. Realizarea unor costuri de descoperire de rezerve de maximum 15 dolari S.U.A./tona titei si de dezvoltare de maximum 25 dolari S.U.A./tona; - utilizarea metodelor moderne de programare a forajului de cercetare si exploatare

20

5. Reducerea procentului de impuritati cu 5%; .-oprirea sondelor cu potential redus -retehnologizarea sistemelor pentru controlul nisipului in sonde -retehnologizarea separarii si tratarii titeiului in campuri petroliere -realizarea de tehnologii imbunatatite pentru epurarea apelor in vederea injectarii in zacamant 6. Castigarea de noi zone externe de concesionare pentru explorare-productie, in vederea atingerii unui nivel de rezerve de 30-31 milioane tone si a unei productii externe de 2 milioane tone/an pana in anul 2010; . - continuarea lucrarilor de cercetare, explorare si exploatare unor zacaminte de titei 7. Reconstructia ecologica in vederea incadrarii in normele europene de mediu. - echiparea sucursalelor Societatii Nationale a Petrolului cu echipament de laborator nou pentru analiza nivelului substantelor toxice - obtinerea permiselor de mediu pentru toate sucursale - inregistrarea si monitorizarea pierderilor de produse lichide in timpul proceselor tehnologice - stabilirea de planuri de actiune pentru interventii de urgenta in situatia unor actiuni de poluare accidentala -organizarea de cursuri pentru angajati privind protectia mediului -elaborarea de studii privind metode si tehnologii utilizate in prevenirea poluarii -remedierea solurilor poluate cu produse petroliere si depoluarea acviferelor -reducerea emisiilor de gaze din atmosfera -eliminarea poluarii datorate turlelor de sonde vechi si/sau abandonate -extinderea sistemelor de monitorizare a factorilor poluanti - crearea unor echipe speciale, dotate pentru operatiuni de interventie pe uscat si pe mare 2. Sectorul de rafinare si petrochimie 1. Evolutia principalilor indicatori in perioada 1989-2000 Evolutia prelucrarii titeiului in perioada 1989-2000 este prezentata de graficul din figura 1:

21

evolutia prelucrarii titeiului evidentiaza faptul ca in anul 1989 s-a atins un nivel maxim de prelucrare de 30,9 milioane tone titei. I incepand cu anul 1989 cantitatile de titei prelucrate au scazut, astfel ca in anul 2000 s-a ajuns la 10,7 milioane tone.

Cantitatile de produse petroliere si petrochimice rezultate din prelucrarea titeiului in perioada 1995-2000 sunt prezentate in tabelele 3 si 4. Tabelul 3. Evolutia productiei de produse petroliere in perioada 1995-2000 U.M. - mii tone Produsul Titei supus prelucrarii Benzine Motorine Pacura Uleiuri minerale LPG 1995 14.973 4.015 4.695 2.983 205 285 1996 1997 1998 1999 2000 -------------------------------------------------------------------------------13.428 12.364 12.509 10.100 10.700 3.760 2.462 217 269 3.612 1.955 171 242 3.613 2.046 3.030 4.197 3.878 4.005 3.014 3.280 1.926 1.818 1.416 138 310 101 256 96 321

Tabelul 4 . Evolutia productiei de produse petrochimice in perioada 1995-2000 U.M. - mii tone -------------------------------------------------------------------------------Nr. 22

crt. Produsul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 -------------------------------------------------------------------------------1. Etilena 161 159 147 153 167 174 2. Propilena 137 139 157 140 124 139 3. Polietilena 76 81 70 81 91 91 4. Polipropilena 26 31 31 25 11 16 5. Polistiren 5 4 3 1 1 6. Fenol 23 13 31 23 7 7. Acetona 14 8 18 14 4 8. Aromate 113 52 38 30 28 31 9. DMT 39 11 10. ACN 74 67 79 71 81 82 11. PVC 130 123 132 123 131 128 12. Cauciuc SBR 38 21 27 21 15 15 - produsele petroliere au fost proportionale cu cantitatea de titei prelucrat, observanduse o crestere a ponderii produselor albe (benzina, motorina) in detrimentul celor negre (pacura, ). - cantitatile de produse petrochimice au scazut continuu ca urmare a prelucrarii unor cantitati mai mici de titei si diminuarii cererii datorate activitatii economice scazute. In tabelul 5 este prezentata evolutia consumului intern de produse petroliere si petrochimice. Tabelul 5. Evolutia consumului intern de produse petroliere si petrochimice in perioada 1997-2000 Nr. crt. Produsul 1997 1998 1999 2000 -------------------------------------------------------------------------------Produse petroliere 1. 2. 3. 4. 5. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Benzine 2.229 Motorine 2.957 Pacura 5.519 Uleiuri minerale 172 LPG 247 Produse petrochimice Etilena 147,0 Propilena 169,0 Stiren 7,6 Polietilena 64,2 Polipropilena 20,0 Polistiren 7,0 Fenol 35,5 Acetona 8,5 Aromate 55,6 Cauciuc butadien stirenic 30,0 2.236 2.700 4.287 145 309 1.967 2.219 3.093 125 264 1.881 2.113 2.450 131 257 174,0 142,6 6,6 90,1 9,3 6,5 25,0 4,7 28,9 14,0

153,0 167,0 141,5 128,4 3,8 4,3 70,1 77,0 21,4 15,6 5,6 18,7 25,0 17,0 5,3 3,0 39,6 29,1 21,8 16,5

23

11. PVC

31,8

28,0

30,8

44,9

Importul si exportul de produse petroliere si petrochimice in perioada 1997-2000 sunt prezentate in tabelul 6. Tabelul 6. Evolutia importului si exportului de produse petroliere si petrochimice in perioada 1997-2000
I - Import E - Export U.M. - mii tone --------------------------------------------------------------------------------------------Nr. Produsul 1997 1998 1999 crt. ---------------------------------------------------------------------I E I E I E --------------------------------------------------------------------------------------------Produse petroliere 1. 2. 3. 4. 5. 6. Titei Benzina Motorina Pacura Uleiuri minerale LPG 6.244,8 186,1 1.569,1 109,2 1.030,5 3.565,6 0,6 30,9 30,2 5,1 5.839,6 125,7 1.503,1 135,5 1.441,0 2.367,8 7,7 28,7 21,5 5,2 6,3 4.294,3 69,0 1.048,0 28,2 822,9 1.309,3 33,5 51,1 27,1 34,0 25,8 2000 I E

4.800,0 12,6 1.162,2 9,7 1.177 1.109,8 75,5 71,7 36,7 8,3 72,5

Produse petrochimice 1. Propilena 2. Stiren 3. Polietilena 4. Polipropilena 5. Polistiren 6. Fenol 7. Acetona 8. Aromate 9. Cauciuc SBR 10. PVC 12,9 5,6 11,1 2,8 4,3 13,5 17,1 5,2 4,9 1,0 16,9 13,8 0,3 9,2 9,5 1,8 105,3 1,5 3,8 15,5 26,4 3,2 6,8 4,9 0,3 6,4 4,6 8,7 12,6 2,5 2,4 1,6 5,8 98,5 4,4 4,3 19,1 33,1 9,3 4,7 17,7 0,01 10,4 0,5 2,0 3,0 7,8 6,2 2,0 0,5 7,9 107,7 3,6 6,6 26,9 7,9 6,5 25,0 4,7 9,6 5,1 11,0 27,8 14,6 0,01 11,5 6,1 95,6

- disponibilul ramas dupa satisfacerea pietei interne a fost exportat (circa 40% benzina si circa 20% motorina). - ponderea cea mai mare in cadrul exportului de benzina a fost reprezentata de benzinele cu cifra octanica inferioara (CO 90-92) si motorina cu 0,2% sulf. - cantitatea de pacura importata pentru acoperirea consumului intern a scazut datorita reducerii activitatii economice. Analizand evolutia sectorului in perioada 1989-2000 se constata urmatoarele: - diminuarea consumului intern de produse petroliere si petrochimice ca o consecinta a reducerii activitatii economice; - prelucrarea titeiului a scazut de la circa 31 milioane tone in 1989 la circa 10,7 milioane tone in anul 2000; - nivelul de prelucrare a titeiului in anul 2000 a asigurat piata interna cu produse petroliere (benzina, motorina, GPL), mai putin cu pacura.

24

Acest nivel nu a asigurat insa materiile prime pentru petrochimie, determinand oprirea sau functionarea redusa a instalatiilor petrochimice generatoare, la randul lor, de materii prime pentru industriile de mase plastice, textile, lacuri si vopsele etc. Rezultatele activitatii sectorului au fost influentate negativ de o serie de factori: -nivel depasit al unor instalatii si echipamente; -consumuri ridicate de materiale si energie; -personal excedentar; -costuri ridicate de intretinere si operare; -insuficienta cooperare intre agentii din sector. Evolutia sectorului petrolier pe termen mediu si lung Strategia de dezvoltare a industriei petroliere in perioada 2001-2010 are in vedere prelucrarea a 14 milioane tone titei/an, activitate care poate fi considerata optima din urmatoarele considerente: - asigura cererea in crestere a pietei interne de combustibil, carburanti si produse petrochimice si valorificarea eficienta a titeiului intern; - furnizeaza materiile prime necesare relansarii petrochimiei si a sectoarelor industriale consumatoare de produse petrochimice: mase plastice, textile, lacuri si vopsele, chimie; - reduce importul de mase plastice (in volum de 320 milioane dolari S.U.A. in anul 2000), fire, fibre (circa 20 milioane dolari S.U.A. in anul 2000), lacuri si vopsele (circa 54 milioane dolari S.U.A.); - creeaza un excedent de export pentru produse cu valoare adaugata mare, in conditiile unui risc de piata minim; - asigura conditii favorabile pentru repornirea unor capacitati de productie, in prezent neutilizate, si dezvoltarea activitatilor intreprinderilor mici si mijlocii. In cadrul acestui sector vor avea loc o crestere a specializarii rafinariilor mici, precum si o crestere a cooperarii intre rafinarii. Astfel, rafinariile mici nu vor mai produce carburanti in viitor, deoarece acestia nu se vor putea incadra in standardele de calitate conform normelor Uniunii Europene; aceste produse vor fi livrate ca semifabricate rafinariilor mari care le vor valorifica superior. Nivelul de prelucrare de 14 milioane tone/an poate fi depasit in functie de capacitatea de absorbtie a pietei interne, de evolutia conjuncturii internationale si de cresterea competitivitatii din cadrul sectorului, putand fi prelucrate circa 18 milioane tone/an. In graficul din figura 2 este prezentata dinamica prelucrarii titeiului prognozata pentru perioada 2001-2010:

25

Figura 2. Prognoza prelucrarii titeiului in perioada 2001-2010

In tabelele 7 si 8 este prezentata dinamica productiei si vanzarilor la principalele produse petroliere si petrochimice.

Tabelul 7. Dinamica productiei si vanzarilor principalelor produse petroliere in perioada 2001-2010

U.M. - mii tone -------------------------------------------------------------------------------Denumirea produsului 2001 2002 2003 2004 2005 -------------------------------------------------------------------------------Benzina - Productie 2.905 2.737 2.914 3.091 3.359 - Consum intern 1.650 1.980 2.079 2.183 2.292 - Export 1.255 757 835 908 1.067 - Import 0 0 0 0 0 Motorina - Productie 3.656 3.797 3.944 4.140 4.439 - Consum intern 2.240 2.374 2.517 2.668 2.828 - Export 1.416 1.423 1.427 1.472 1.611 - Import 0 0 0 0 0 Pacura - Productie 1.845 1.927 1.878 1.811 1.854 - Consum intern 3.350 3.250 3.150 3.050 2.950 - Export 0 0 0 0 0 - Import 1.505 1.323 1.272 1.239 1.096 GPL 2010

3.384 2.729 655 0 4.458 3.111 1.347 0 1.700 2.950 0 1.250

26

- Productie - Consum intern - Export - Import

272 272 0 0

272 289 0 25

284 306 0 22

232 324 0 92

262 344 0 82

265 361 0 96

Tabel 8. Dinamica productiei si vanzarilor principalelor produse petrochimice in perioada 2001-2010

U.M. - mii tone -------------------------------------------------------------------------------Denumirea produsului 2001 2002 2003 -------------------------------------------------------------------------------Polietilene - Productie 100 188 195 - Consum intern 100 111 123 - Export 0 77 72 - Import 0 0 0 Polipropilena - Productie 20 60 60 - Consum intern 40 44 48 - Export 0 16 12 - Import 20 0 0 PVC - Productie 120 163 163 - Consum intern 43 47 52 - Export 77 116 111 - Import 0 0 0 2004 2005 2010

259 137 122 0 60 54 6 0 163 58 105 0

266 150 116 0 60 60 0 0 163 64 99 0

266 173 93 0 60 69 0 9 163 74 89 0

- produsele petroliere vor creste ca nivel de productie, avandu-se in vedere noile capacitati care vor intra in functiune (piroliza, polietilene, rasini poliesterice). - necesitatea alinierii specificatiilor de calitate va determina o deplasare spre produse mai curate ecologic; va creste ponderea benzinelor fara plumb, iar incepand cu anul 2005 benzina cu plumb nu mai este oferita pietei romanesti. De asemenea, tendinta generala este de crestere a consumului de motorina cu continut redus de sulf (in anul 2005 continutul de sulf s-a redus pana la maximum 0,035%).

In tabelul 9 este prezentata dinamica productiei de benzine si de motorine Euro. Consumul de autogaz va avea o crestere importanta, avandu-se in vedere caracterul nepoluant al acestui produs Tabelul 9. Dinamica productiei de benzina si motorina Euro in perioada 2001-2010
U.M. - mii tone -------------------------------------------------------------------------------Produsul 2001 2002 2003 2004 -------------------------------------------------------------------------------Total benzine, 2.905 2.737 2.914 3.091 din care: Euro 236 402 1.010 1.380 Total motorine, 3.656 3.797 3.944 4.140

2005 3.359 2.102 4.439

2010 3.384 3.384 4.458

27

din care: Euro

424

1.100

1.465

2.353

2.778

4.458

Prelucrarea eficienta a cantitatii previzionate de titei presupune indeplinirea de catre prelucratori a urmatoarelor criterii: - asigurarea unui grad de incarcare a capacitatilor operationale de peste 80%, prin care se asigura rentabilitatea sectorului; - nivelul de integrare a rafinariilor cu petrochimia, care utilizeaza peste 90% materii prime produse in rafinarii; - flexibilitate in prelucrarea diferitelor tipuri de titei; - complexitate si randamente competitive in produse albe, pe baza prelucrarii secundare in procese catalitice; - apropiere si acces usor la aprovizionarea cu titei si materii prime din tara si din import; facilitati de transport si livrare a produselor pe piata interna si la export; costuri reduse prin sistemul de conducte, cale ferata si auto; - asigurarea cu materii prime a producatorilor de produse petrochimice din aval; - asigurarea necesarului pietei interne cu produse specifice (uleiuri speciale, solventi, parafina etc.).

Avand in vedere dinamica prelucrarii titeiului prognozata pentru perioada 2001-2010, se constata o crestere a procentului de acoperire a capacitatii existente (tabelului 10) cu efecte benefice asupra eficientei economice a rafinariilor.

Tabelul 10. Gradul de utilizare a capacitatilor operationale U.M. - % (titei prelucrat/capacitate operationala) -------------------------------------------------------------------------------2001 2002 2003 2004 2005 2010 -------------------------------------------------------------------------------Media gradului de utilizare 51,9 78,0 79,4 80,5 82,8 80,0 --------------------------------------------------------------------------------

o crestere a gradului de incarcare a capacitatii de la 52% in anul 2001 pana la circa 80% in anul 2005 si in 2010, respectiv de la 11,6 milioane tone/an la 14 milioane tone/an, sa aiba ca efect o reducere a costurilor de prelucrare cu circa 25%.

28

In tabelul 11 este prezentata dinamica prelucrarii titeiului/salariat in perioada 20012010. Tabelul 11. Evolutia productivitatii muncii Anul / U.M. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2010 ---------------------------------------------------------------------------------------------------Titei prelucrat (mii t) 10.700 11.650 12.300 12.800 13.200 14.000 14.000 Numarul de personal 24.800 22.075 21.410 20.770 20.145 19.540 16.610 Cantitat titei/salariat 431 528 574 616 655 716 843

Sectorul prelucrarea titeiului si petrochimie

29

1. Directii si obiective ale sectorului de prelucrare a titeiului si petrochimie Pana in anul 2010 sectorul va avea o evolutie ascendenta, corelata cu prognozele privind evolutia cererii. In activitatea de rafinare si petrochimie obiectivele pe termen mediu si lung sunt urmatoarele: -asigurarea combustibililor necesari pentru functionarea sistemului energetic; -satisfacerea cererii interne de produse petroliere si petrochimice; -furnizarea materiilor prime necesare pentru relansarea petrochimiei. Atingerea acestor obiective se bazeaza pe prelucrarea unei cantitati anuale de circa 14 milioane tone/an pana in anul 2005, urmand ca, in functie de ritmurile de crestere economica si de capacitatea de absorbtie a pietei interne, de evolutia conjuncturii internationale si de cresterea competitivitatii agentilor economici din cadrul sectorului, sa se poata prelucra o cantitate superioara celei de 14 milioane tone/an pana in anul 2010. Alte obiective specifice pe termen mediu si lung sunt urmatoarele: - rationalizarea capacitatilor de prelucrare in vederea echilibrarii cantitatii de titei prelucrat cu cererea interna de produse petroliere si petrochimice, cu posibilitatea de export al cantitatilor excedentare. In acest sens se asigura un grad de incarcare a capacitatii de prelucrare de minimum 80%; - reducerea costurilor de prelucrare pe ansamblul sectorului cu circa 25%, in scopul cresterii competitivitatii produselor pe piata interna si externa; - alinierea calitatii produselor petroliere la nivelul cerintelor si normelor de calitate ale Uniunii Europene prin fabricarea benzinelor fara plumb si a celor reformulate, a motorinelor si uleiurilor de motor ecologice; - constituirea stocurilor de siguranta pentru titei si produse petroliere conform directivelor Uniunii Europene; - cresterea competitivitatii produselor petrochimice; - cresterea nivelului de automatizare si a sigurantei in functionarea instalatiilor. Program de masuri: 1 - modernizarea unor echipamente si instalatii in vederea imbunatatirii indicatorilor economici si cresterii competitivitatii; 2 - reducerea costurilor prin: -incarcarea la minimum 80% a capacitatilor de prelucrare; -reducerea consumurilor energetice cu 8-10% prin realizarea de sisteme de producere a energiei electrice si termice proprii (cogenerari), cu randamente ridicate, prin optimizarea schimburilor de caldura si a sistemului de ardere la cuptoarele tehnologice; -sistematizarea si optimizarea/modernizarea retelelor de utilitati; -introducerea de sisteme de telemasurare si telecomanda, sisteme automate de scurgere a apei si impuritatilor la parcurile de rezervoare, sisteme de recuperare; -implementarea sistemelor automate de amestec al produselor in linie; 3 - reducerea costurilor cu forta de munca prin reorganizarea rafinariilor cu mentinerea activitatii de baza si externalizarea celor auxiliare, inclusiv prin disponibilizare si reorientare profesionala; 4- alinierea calitatii produselor cerute de normele Uniunii Europene prin modernizarea instalatiilor existente si introducerea in fluxul de prelucrare a unor instalatii noi care sa conduca la obtinerea de produse conform cerintelor Uniunii Europene; 5- reducerea poluarii si reconstructia ecologica, prin:

30

-modernizarea si retehnologizarea instalatiilor in vederea reducerii emisiilor care conduc la poluarea mediului, precum si pentru reducerea deseurilor evacuate; -modernizarea statiilor de tratare a apelor uzate; -introducerea unor sisteme chimico-biologice eficiente in fluxul de tratare a apelor; 6- perfectionarea profesionala a managerilor; 7- promovarea si implementarea unor sisteme si metode performante de management; 8 -dezvoltarea utilizarii informaticii si tehnologiilor informationale in conducerea proceselor tehnice si economice; 9- initierea si dezvoltarea unor forme eficiente de cooperare intre agentii economici cu activitati in sectorul de rafinare si petrochimie. Investitii 1. Cresterea eficientei economice a gradului de siguranta in functionare - modernizarea instalatiilor: distilatie atmosferica si in vid, cracare catalitica, cocsare, reformare catalitica, piroliza, DMT, hidrofinarea uleiurilor, dezasfaltare, parafina - modernizarea automatizarii pentru toate instalatiile, inclusiv rampele de incarcare a produselor - modernizarea infrastructurii si utilitatilor - instalatii noi de polietilena, producere a energiei electrice si termice si sistem cogenerator, acid tereftalic, rasini poliesterice 2. Realizarea calitatii produselor conform normelor Uniunii Europene - modernizarea instalatiilor: hidrofinare motorina, hidrofinare benzine, izomerizare - instalatii noi: alchilare, MTBE, TAME, hidrodesulfurare, distilate medii - modernizarea instalatiilor de extractie de aromate din benzine 3. Reducerea poluarii si reconstructia ecologica - modernizarea instalatiilor de desulfurare a gazelor si de recuperare a sulfului - modernizarea instalatiilor de tratare a gazelor uzate, tratare a apelor uzate la instalatia acrilonitril - modernizarea instalatiilor de tratare a apelor sulfuroase - instalatii pentru concentrarea namolurilor si prelucrarea namolurilor din bataluri Concluzii - satisfacerea cerintelor pietei, in crestere, precum si relansarea unor ramuri si sectoare sunt asigurate intr-un mod optim prin prelucrarea a 14 milioane tone titei anual. - scenariul de evolutie propus asigura revitalizarea petrochimiei si, prin aceasta, dezvoltarea unor ramuri ca: industria textila, constructii, industria chimica -cresterea capacitatii de productie a etilenei si, implicit, a polietilenei va mari sursele de materii prime pentru industria prelucratoare de mase plastice, reducand astfel importul de mase plastice - protectia mediului si reconstructia ecologica, alinierea calitatii produselor la standardele europene, cresterea sigurantei in functionare si a conditiilor de munca si de viata. - aplicarea obiectivelor si a Planului de actiune va antrena o stransa conlucrare intre Ministerul Industriei si Resurselor, patronatele, asociatiile profesionale din sector si agentii economici implicati.

31

3. Sectorul de infrastructura si distributie

3.1. Sectorul infrastructura Principalele obiective in domeniul infrastructurii sunt urmatoarele: -reducerea costurilor de operare si optimizarea fluxurilor de transport, avand ca efect micsorarea tarifelor de transport; -inchiderea tronsoanelor de conducta nerentabile; -reducerea consumurilor tehnologice prin cresterea performantelor sistemelor de masurare a cantitatilor de produse, in conducte si in rezervoare; -optimizarea numarului de personal in vederea cresterii productivitatii muncii; -controlul automat al functionarii conductelor si monitorizarea acestora din punct de vedere al sigurantei in exploatare; -cresterea calitatii serviciilor de transport prin dotarea cu aparatura performanta pentru efectuarea analizelor; -cresterea flexibilitatii sistemelor de transport prin modernizarea instalatiilor de pompare; -dezvoltarea activitatii de bunkeraj; -reducerea impactului asupra mediului inconjurator; -cresterea veniturilor din exportul produselor petroliere si din tranzitul de titei. Program de masuri Pentru atingerea obiectivelor enumerate este necesara aplicarea unui program de masuri; 1.Reabilitarea si modernizarea sistemului national de transport al titeiului, gazolinei si etanului - Instalarea unui sistem SCADA sistem de achizitie date si control la distanta pentru monitorizarea si pomparea automata a titeiului, gazolinei si etanului lichid - Automatizarea sistemului de transport - Reabilitarea statiilor de pompare - Instalarea unui sistem modern de telecomunicatie - Modernizarea conductelor magistrale de transport al titeiului, gazolinei si etanului 2.Extinderea si modernizarea retelei de conducte de transport al produselor petroliere - Constructia unor conducte si modernizarea celor existente - Modernizarea serviciilor de transport pe calea ferata - Rationalizarea activitatii de transport auto al produselor petroliere -Optimizarea traseelor de abur si inlocuirea izolatiei termice a rezervoarelor in depozite - Montarea instalatiilor de potabilizare a apei freatice in depozite 3. Cresterea sigurantei exploatarii - Reabilitarea si modernizarea conductelor de titei si a celor de refulare - Inlocuirea utilajelor si echipamentelor neperformante (conducte tehnologice, vane, furtunuri etc.) - Achizitionarea de utilaje, echipamente si produse performante - Achizitionare de aparatura electronica pentru analize de|laborator si diagnosticarea defectiunilor la pompe - Modernizarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor - Automatizarea sistemului de transport - Monitorizarea conductelor de catre o firma specializata 4. Reconstructia ecologica in vederea incadrarii in normele europene de mediu 32

Montarea de sisteme de etansare la rezervoare in depozite - Reabilitarea si modernizarea separatoarelor gravitationale din depozite. - Automatizarea si modernizarea evacuarii apei uzate si a produselor petroliere de la separatoare si realizarea sistemului de recirculare a acestora. - Realizarea instalatiei de concentrat si batale ecologice pentru reziduuri de produse petroliere
-

3.2. Sectorul de distributie

Obiectivele specifice sistemului de distributie -satisfacerea cererii interne de produse petroliere si de servicii complementare; -dezvoltarea retelei de distributie a carburantilor cu circa 5%, prin construirea a circa 90 de statii pe an; -modernizarea spatiilor si instalatiilor de depozitare, a statiilor de distributie, a intregului sistem logistic, in scopul reducerii pierderilor, al eliminarii poluarii si al cresterii calitatii serviciilor; -cresterea nivelului de automatizare si de informatizare a tuturor echipamentelor si instalatiilor; reducerea prin aceasta a pierderilor si degajarilor de substante poluante si cresterea productivitatii muncii; -diversificarea serviciilor oferite de statii si cresterea ponderii acestora in volumul total al vanzarilor; -cresterea productivitatii muncii, cresterea volumului de vanzari cu amanuntul pe salariat -reducerea cheltuielilor pe intregul lant de activitate (transport, distributie, comercializare). Modernizarea dotarilor si tehnologiilor existente va conduce si la imbunatatirea securitatii muncii si a conditiilor de munca si sociale: -dezvoltarea retelei de vanzare a GPL auto prin montarea de skiduri in statiile existente si in cele care se vor construi; -cresterea volumului vanzarilor de GPL in sistemul "mic vrac". Functionarea optima a sectorului impune si realizarea unor obiective vizand perfectionarea managementului si a sistemelor de conducere, ridicarea nivelului profesional al personalului. Pentru eliminarea disfunctiilor existente si pentru atingerea obiectivelor prezentate se prevede luarea urmatoarelor masuri: -imbunatatirea legislatiei in vigoare privind protectia conductelor magistrale; -construirea de statii noi si modernizarea unora dintre cele existente; -modernizarea sistemului de depozitare prin cresterea nivelului de automatizare si informatizare; -dotarea rafinariilor cu logistica moderna necesara depozitarii si livrarii de GPL; -montarea in statiile existente de skiduri pentru GPL; -stimularea consumului de GPL - carburant prin practicarea unor accize reduse; -dotarea laboratoarelor cu aparatura moderna, pentru determinarea parametrilor de calitate impusi de standardele internationale; -externalizarea unor activitati auxiliare; organizarea unor activitati sub forma de centre de cost si/sau profit; -organizarea de programe de perfectionare in domeniul managementului si marketingului serviciilor; -implementarea de sisteme manageriale si informatice performante. 33

Concluzii finale - Industria petroliera este un sector viabil cu importante avantaje competitive. Ea detine o pondere importanta in productia industriala a tarii si are o contributie insemnata la realizarea venitului national. - Modernizarea si dezvoltarea sa este determinanta pentru asigurarea cu resurse energetice si cu materii prime a unor sectoare vitale pentru economia nationala: sectorul energetic, transporturile, agricultura, industria chimica etc. - Functionarea optima a sectorului se bazeaza pe un import de circa 8 milioane tone titei/an. Acest fapt determina necesitatea unui export substantial de produse petroliere si petrochimice pentru a echilibra balanta valutara a sectorului. - Importul de titei si exportul de produse care conditioneaza functionarea sectorului conduc la cresterea sensibilitatii agentilor economici fata de evolutia conjuncturii externe. Pentru aceasta, in elaborarea strategiei sectoriale s-a avut in vedere ca volumul si structura productiei sa diminueze riscul datorat conjuncturii externe. - Pe plan intern modernizarea si dezvoltarea industriei petroliere sunt dependente de atingerea obiectivelor strategice privind: cresterea economica, cresterea puterii de cumparare, dezvoltarea sectoarelor consumatoare de produse petroliere si petrochimice. - Implementarea strategiei industriei petroliere, adaptarea si perfectionarea directiilor si obiectivelor strategice la evolutia conjuncturii interne si externe impun pe viitor o stransa conlucrare intre Ministerul Industriei si Resurselor, patronatele si/sau asociatiile profesionale, sindicatele de ramura si toti agentii economici din cadrul sectorului, indiferent de forma de proprietate. Depozitarea produselor petroliere Carburanii i lubrifianii pot fi depozitai n rezervoare, butoaie sau ambalaje mici. Rezervoarele pentru depozitarea produselor petroliere sunt construite lundu-se n considerare categoria depozitului, condiiile climatice, condiiile de exploatare i caracteristicile produselor depozitate, pierderea prin evaporare. Rezervoarele i instalaiile aferente lor trebuie s asigure securitatea maxim n exploatare i reducerea la maximum a pierderilor de produse petroliere prin evaporare. Depozitarea produselor petroliere n rezervoare metalice, se face, pe ct posibil, la nlimea maxim util, pentru a evita ,,goluri mari n rezervoare. Sptmnal sau de cate ori situaia o impune se verific existena apei acumulat accidental n rezervoare. Cnd carburanii i lubrifianii sunt depozitai n butoaie se vor respecta urmtoarele condiii: a) butoaiele pline se depoziteaz separate de cele goale, grupate pe tipuri de produs i pe loturi, cu tblie indicatoare pentru fiecare grup; b) butoaiele de unic folosin se depoziteaz n spaii acoperite, pe palei, pe un singur rnd; c) butoaiele de tabl zincat pot fi depozitate pe platforme special amenajate, pe palei sau supori, pe maxim trei rnduri; d) butoaiele pline cu benzine, motorine, white spirt sau petroluri se pstreaz n spaii

34

acoperite, ferite de razele soarelui; e) butoaiele pline cu uleiuri, vaseline i unsori, se pstreaz n spaii acoperite, lipsite de umezeal, sau n spaii descoperite fr a intra n contact cu solul sau apa atmosferic; Depozitarea produselor petroliere ambalate n ambalaje mici, canistre, bidoane, cutii, se face pe rafturi, n magazii acoperite, grupate pe sortimente i pe loturi.

Durata de depozitare a carburanilor, lubrifianilor i a lichidelor speciale este urmtoarea: Nr. crt. Denumire produs 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Termenul de depozitare (ani) Benzin auto tip CO/M 71, CO/R 75, CO/R 98,1 similare Benzin auto tip CO/R 90, similare 2 Benzin pentru aviaie tip 80, neetilat, similare 3 Benzin pentru aviaie tip 91/115, etilat, similare 1 Benzin pentru aviaie tip 100/130, etilat, similare 1/2 Combustibil pentru turboreactoare de aeronave 3 Combustibil lichid pentru uz industrial tip P 5 Motorine 5 Uleiuri 3 Unsori consistente 2 Vaseline 2

Condiiile de depozitare prevzute n documentaia fiecrui produs se respect integral, nerespectarea acestora conducnd la pierderea garaniei. Personalul ncadrat in structurile logistice, cu atribuiuni n domeniul carburanilor i lubrifianilor trebuie s acorde o importan deosebit ntregului circuit al produselor petroliere, ncepnd cu aprovizionarea i terminnd cu consumul, cu accente deosebite in ceea ce privete msurile de siguran, securitatea muncii, protecia mediului i prevenirea i stingerea incendiilor. Controlul calitii carburanilor i lubrifianilor este o activitate continu, care ncepe odat cu recepia acestor produse de la productor i se ncheie atunci cnd autovehiculul, aeronava sau motorul i-au ndeplinit misiunea. n scopul asigurrii cu produse petroliere de calitate, prin instruciunile de specialitate este organizat recepia calitativ i cantitativ la livrarea din rafinrii, depozite i la primirea de ctre unitile militare. 35

Recepia este activitatea sau succesiunea de activiti care se executa n vederea determinrii efective a calitii i cantitii de produs petrolier care intr n depozitul militar i compararea acestora cu datele nscrise n documentele de nsoire. Recepia cuprinde urmtoarele etape: a) verificarea documentelor de nsoire, a mijlocului de transport i a ambalajelor; b)inspecia calitativ i cantitativ; c)stabilirea cantitii; d) descrcarea produselor; e) soluionarea litigiilor; f) returnarea mijlocului de transport, cnd este cazul; g) ntocmirea documentelor. Recepia calitativ const n verificarea produselor petroliere din punct de vedere al proprietilor fizico-chimice n condiii de laborator i compararea datelor obinute cu cele nscrise n documentele de calitate. Recepia cantitativ const n verificarea carburanilor i lubrifianilor din punct de vedere al cantitii, identitii si integritii ambalajelor n care se primesc. Oricror produse petroliere li se aplic procedura de recepie numai dac sunt nsoite de documente legale. Documentele legale sunt stabilite, de regul, prin contractele de achiziii i sunt urmtoarele: a) avizul de nsoire a mrfii i nota de greutate; b) declaraia de conformitate i/sau raport de ncercri / buletin de analize; c) scrisoare de trsura, pentru livrarea pe cale ferat; d) conosament, pentru livrarea pe cale fluvial sau maritim; e) procesul verbal de predare primire, pentru livrarea prin conduct. Toate documentele trebuie s fie corect completate, cu toate datele cerute de contractul de achiziie. Inspecia calitativ, care este deosebit de recepia calitativ, ce se execut la furnizor, are scopul de a identifica i respecta condiiile organoleptice, tehnice de laborator i mpiedicarea ptrunderii n depozitul militar a produselor neconforme. Definirea calitativ a produselor petroliere se poate face complet sau parial. n cazul definirii complete se determin toate proprietile fizico-chimice prevzute n standardele de calitate, pentru atestarea calitii n momentul livrrii, pentru urmrirea n timp a proprietilor la depozitare, transport, manipulare sau n situaii de litigiu. La unitatea primitoare se execut analiza de identificare prin care numai acele proprieti fizico-chimice care permit excluderea oricrei ndoieli, referitoare la tipul produsului i furnizeaz indici suficieni n ceea ce privete posibilitatea de folosire la 36

tehnic. n cadrul acestei analize se verific culoarea produsului, absena apei i a impuritilor mecanice n masa de produs prin aspectarea probelor preluate din mijlocul de transport. Obligatoriu, rezultatele acestei analize, denumit i inspecie de calitate, se vor nscrie n procesul verbal de recepie. Recepia cantitii se poate executa prin doua metode: gravimetric i volumetric. Metoda gravimetric se aplic n cazul n care depozitele au n dotare aparatur de cntrire. Metoda volumetric se aplic i se utilizeaz ca metod de referin pentru produsele care se livreaz i se depoziteaz n vrac. Prin aceasta metod, cantitatea real se determin prin nmulirea volumului, msurat/determinat de lichide cu densitatea produsului, determinate la aceeai temperatur la care s-a determinat volumul de lichid. Toate aparatele de msur trebuie supuse controlului metrologic legal, iar determinarea volumului de lichide se executa pe baza tabelelor de calibrare, de asemenea supuse controlului metrologic. Dup executarea acestor etape ale recepiei, urmeaz ntocmirea documentelor i nregistrarea cantitilor primite n evidena cantitativ-valoric a unitii. n situaia existenei unei diferene ntre documentele de nsoire, privind calitatea sau cantitatea produselor primite, unitatea primitoare este obligat s invite reprezentanii achizitorului i al furnizorului pentru rezolvarea situaiei aprute.

37