1 Mai n anul 1872, circa 100 de mii de lucrtori din New York, majoritatea din industria constructiilor, au demonstrat,

cernd reducerea timpului de lucru la 8 ore. Data de 1 mai apare, pentru prima dat, n legtur cu ntrunirea, din anul 1886, a Federatiei Sindicatelor din Statele Unite si Canadei (precursoarea Federatiei Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor si Tmplarilor a initiat introducerea unei rezolutii care stipula ca: 8 ore s constituie ziua legal de munc de la, si dup 1 mai 1886, sugerndu-se organizatiilor muncitoresti respectarea acesteia. La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanti au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite. ns, cea mai mare demonstratie a avut loc la Chicago, unde au mrsluit 90.000 de demonstranti, din care aproximativ 40.000 se aflau n grev. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au cstigat dreptul la ziua de munc de 8 ore, fr reducerea salariului. Dar, ziua de 1 mai a devenit cunoscut pe ntreg mapamondul n urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai trziu, n Piata Heymarket din Chicago. Numrul grevistilor se ridicase la peste 65.000. n timpul unei demonstratii, o coloan de muncitori a plecat s se alture unui protest al angajatilor de la ntreprinderea de prelucrare a lemnului McCormick. Politia a intervenit, 4 protestatari au fost mpuscati si multi altii au fost rniti. n seara aceleasi zile, a fost organizat o nou demonstratie n Piata Heymarket. Din multime, o bomb a fost aruncat spre sediul politiei. Au fost rniti 66 de politisti, dintre care 7 au decedat ulterior. Politia a ripostat cu focuri de arm, rnind dou sute de oameni, din care ctiva mortal. n urma acestor evenimente, 8 lideri anarhisti, care apartineau unei miscri muncitoresti promotoare a tacticilor militante violente, au fost judecati. Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franta si Spania au adunat fonduri pentru plata aprrii. n urma procesului, 5 dintre acestia au fost condamnati la spnzurtoare si 3 cu nchisoarea pe viat. Sapte ani mai trziu, o nou investigatie i-a gsit nevinovati pe cei 8. Mult mai trziu, au aprut dovezi conform crora, explozia a fost o diversiune, pus la cale chiar de ctre un politist. n anul 1888, la ntrunirea Federatiei Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 s fie data pentru sustinerea, prin manifestatii si greve, a zilei de munc de 8 ore. Dar, n anul 1889, social - democratii afiliati la asa numita International a ll- a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai s fie o zi international a muncitorilor. La 1 mai 1890, au avut loc demonstratii n SUA, n majoritatea trilor europene, n Chile, Peru si Cuba. Dup aceasta, 1 mai a devenit un eveniment anual. Pn n 1904, Internationala a ll-a a chemat toti sindicalistii si socialistii s demonstreze energic, pentru stabilirea prin lege a zilei de munc de 8 ore, cererile de clas ale proletariatului si pentru pace universal. La scurt timp, Federatia American a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrnd n schimb Ziua Muncii (Labor Day), anual, n prima zi de luni a lui septembrie. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act confirmnd aceast dat ca srbtoare legal. Aceast decizie a fost luat pentru a repara ofensa adus grevistilor de la Sindicatul American al Cilor Ferate si al cror protest fusese nbusit prin trimiterea de trupe. Ziua Muncii n SUA este asimilat grtarelor, autostrzilor aglomerate si ca ultimul lung weekend al verii. 1 Mai a devenit, n aproape toat lumea, Ziua International a Muncii. Exist si exceptii, de exemplu Australia, Elvetia si Statele Unite, unde 1 Mai nu este o srbtoare oficial. n majoritatea trilor vest europene, ziua de 1 Mai este zi liber. n trile comuniste, ziua de 1 Mai a fost transformat ntr-o srbtoare de stat nsotit de defilri propagandistice. Regimurile comuniste ncercau s instrumenteze politic o veche traditie a miscrii muncitoresti internationale. De asemenea, si nazistii au avut tentative de uzurpare a acestor traditii. Ziua de 1 mai, fusese transformat ntr-o srbtoare a comunittii nationale germane, promitndu-se construirea unui socialism national, n centrul cruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc.

La 1 mai romnii srbatoresc Armindenul, simbol al vegetatiei care proteja recoltele si animalele. n traditia popular, acestei zile i se mai spune si Ziua pelinului sau Ziua betivilor si semnifica nceputul verii. Armindenul se serbeaz pentru rodul pmntului, ca s nu bat grindina, mpotriva duntorilor, pentru sntatea vitelor, vinul bun, oameni sntosi, prin petreceri la iarb verde, unde se mnnc miel, cas si se bea vin rosu cu pelin. Dimineata oamenii se spal cu rou (de sntate). Rolul Armindenului este apotropaic (superstitia aprrii mpotriva duhurilor rele - n.r.), dar ne aminteste si de prigonirea lui Iisus, crezndu-se c, atunci cnd Irod omora copiii, a pus cte o ramur verde la poarta de unde ar fi nceput mcelul n ziua urmtoare. ns, a doua zi, au aprut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai stiut unde s-l caute pe Iisus. Pentru ca n aceast zi se srbatoreste si Ziua boilor, acestia nu se folosesc la muncile cmpului, nerespectarea acestei reguli atrgnd dup sine moartea animalelor sau mbolnavirea oamenilor. n ziua de Arminden se organizau petreceri cu lutari la padure, se frigeau miei, se bea pelin sau vin rosu, pentru schimbarea sngelui si aprarea de boli. La intoarcerea n sat, brbatii si puneau liliac sau flori de pelin la plrii.