CORELATIA DINTRE PUTEREA DE CUMPARAREA A ROMANILOR SI CONSUMUL DE SERVICII

Obiectivul final al demersurilor privind, politica economica si sociala este satisfacerea la un nivel corespunzator a cerintelor societatii moderne, a nevoilor de trai materiale si spirituale ale populatiei. Un rol essential in aceasta privinta o au serviciile care satisfac o paleta larga de trebuinte ale oamenilor, incepand de la cele primare (de transport, de asigurare a conditiilor de baza ale existentei: apa,caldura,energie electrica,de ingrijire a sanatatii, de comunicare s.a.) si pana la cele de nivel superior legate de asigurarea confortului, ridicarea nivelului de cultura, petrecerea agreabila a timpului liber etc. Pe masura progresului societatii, inventarea de noi produse si servicii, insotita de cresterea veniturilor si a timpului liber al populatiei conduc la o crestere exponentiala a nevoilor si cererii de servicii. Serviciile destinate populatiei au in primul rand rolul de a satisface multitudinea trebuintelor oamenilor si de a stimula dezvoltarea personalitatii umane. Astfel serviciile destinate polulatiei se regasesc in principal in sfera consumului, influentand nivelul si calitatea acestuia; in acelasi timp insa, ele se intalnesc si in sfera distributiei, implicandu-se, in acest caz, in reluarea ciclului productiei bunurilor materiale chiar in accelerarea lui, participand, in acest fel, la progresul general al societatii. De asemenea, alte servicii pentru populatie cum ar fi invatamantul, sanatatea, cultura, turismul s.a. pot fi considerate, in acelasi timp, servicii pentru productie deoarece formeaza, intretin, refac fizic si psihic forta de munca, factor recunoscut ca fiind primordial in cresterea productiei in societatea contemporana. Consumul de servicii reprezinta un element important al calitatii vietii. Inca din sec 19 Engel observa, ca cu cat veniturile familiare sunt mai ridicate cu atat partea cheltuielilor pentru marfurile alimentare era mai mica iar partea serviciilor considerata ca si cheltuieli accesorii in consumul total al familiei creste. In tarile dezvoltate, cu economie de piata, analiza coeficientilor bugetari, a partii relative a cheltuielilor pentru bunuri si servicii in consumul familial arata tendinta de crestere a ponderii cheltuielilor pentru servicii. Pentru tarile puternic industrializate partea serviciilor in consumul final privat se situeaza intre 1/3 si 1/2 cu tendinta usoara de majorare. Pentru tarile est-europene ponderea serviciilor este mult mai modesta circa 15-20%. Un cuantum mediu mai mic sau mai mare de cheltuieli cu serviciile in functie de nivelul de dezvoltare al fiecarei comunitati sociale constituie o prezenta nelipsita din cadrul oricarui model de consum practicat de lumea moderna. In urban si chiar in multe zone rurale, viata actuala a devenit aproape de neconceput, in absenta unor servicii de comunicatii, a unor minime facilitati de transport public, a serviciilor audio-video, a retelelor de utilitati publice, a serviciilor de sanatate sau de educatie.

Puterea de cumparare a romanilor Dup cum bine tim cu toii, puterea noastr de cumprare scade dac preurile cresc mai mult dect veniturile i crete dac avansul ctigurilor depete scumpirile. Statistic vorbind, acest indicator se numete salariu real, iar evoluiile din ultimii doi ani arat c puterea noastr de cumprare a sczut dramatic, pentru c avansul preurilor a fost mult mai mare dect al veniturilor. Aadar, avnd n vedere o posibil inflaie de 4,2%, observm pe harta c exist mai multe judee n care, chiar dac Romnia va iei din criza economic, oamenii vor continua s piard din puterea de cumprare, salariul lor real ieind pe minus. Pe de alt parte ns, avem i judee n care veniturile vor crete mult peste preuri, astfel c oamenii vor simi inclusiv n buzunar c am ieit din criz.

Cea mai mare cretere a salariului real este n judeul Cara Severin (+5%), iar cea mai mare scdere - n Neam (-1,2%). Creteri semnificative ale puterii de cumprare, de peste 2%, se mai nregistreaza n Arad, Buzu, Dolj, Harghita i Teleorman. n acelai timp, n judee precum Slaj, Maramure, Bistria-Nsud, Neam i Cluj creterea salariilor este mai mic sau cel mult egal cu media scumpirilor, astfel c puterea de cumprare a locuitorilor din aceste zone este in scdere . Ajungem la concluzia c, in anumite judee ns, chiar dac economia local va crete, puterea de cumprare va scdea sau, n alte cazuri, dei economia va stagna, salariul real va consemna un anumit avans. Sunt prezentate in continuare date statistice ce fac referire la veniturile medii lunare brute si nete ale salariailor din Romnia, acestea fiind suportul cumprrii i consumului de servicii din cele mai diverse categorii.

Ctigul salarial mediu lunar brut si net in functie de principalele domenii de activitate

Tabel nr 1.
Castigul mediu lunar Februarie 2012 Brut Lei TOTAL ECONOMIE Agricultur, silvicultur i pescuit Industrie total Industria extractiv Industria prelucrtoare Producia i furnizarea de energie electric i termic, gaze, ap cald i aer condiionat Distribuia apei; salubritate gestionarea deeurilor, activiti de decontaminare Construcii Comer cu ridicata i cu amnuntul; repararea autovehiculelor i motocicletelor Transport i depozitare Hoteluri i restaurante Informaii i comunicaii Intermedieri financiare i asigurri Tranzacii imobiliare 2028 1473 2021 3540 1834 3571 1822 % fata de ianuarie 2012 100.3 101.0 99.2 94.5 100.3 95.4 99.6 Lei 1472 1075 1468 2510 1340 2250 1323 Net % fata de ianuarie 2012 100.3 100.8 99.2 94.6 100.4 95.3 99.6

1675 1865 2195 1116 3846 4687 2066

101.5 102.8 99.0 96.5 99.4 100.3 97.8

1218 1357 1586 824 2840 3377 1494

101.6 102.8 99.1 96.7 99.4 100.3 97.5

Activiti profesionale, tiinifice i tehnice Activiti de servicii administrative i activiti de servicii suport Administraie public i aprare; asigurri sociale din sistemul public nvmnt Sntate i asisten social Activiti de spectacole, culturale i recreative Alte activiti de servicii

3203 1363

103.6 99.0

2308 1001

103.8 98.9

2617 1768 1697 1461 1242

100.5 101.2 99.6 99.5 94.3

1870 1270 1235 1064 913

100.5 100.8 99.7 99.6 94.6

Sursa: INS COMUNICAT DE PRES, Nr. 75 din 4 aprilie 2012, Ctigul salarial mediu n luna februarie 2012

n luna februarie 2012, ctigul salarial mediu nominal brut a fost de 2028 lei, n cretere fata luna ianuarie, iar ctigul salarial mediu nominal net a fost de 1472 lei, n cretere fa de luna anterioar cu 0,3%. Valorile cele mai mari ale ctigului salarial mediu nominal net au fost nregistrate de intermedierile financiare i asigurri (3377 lei), iar cele mai mici n hoteluri i restaurante (824 lei).
Evoluia catigului salarial mediu net (februarie 2011 februarie 2012)

Tabel nr 2.
Catigului salarial mediu net (februarie 2011 februarie 2012)
Feb. TOTAL ECONOMIE Agricultur, silvicultur i pescuit Industrie total Industria extractiv Industria prelucrtoare Producia i furnizarea de energie electric i termic, gaze, ap cald i aer condiionat Distribuia apei; salubritate gestionarea deeurilor, activiti de decontaminare Construcii Comer cu ridicata i cu amnuntul; repararea 1414 1048 1397 2329 1264 Mart. 1493 1071 1486 2559 1343 Apr. 1498 1103 1524 2600 1356 Mai. 1458 1079 1469 2541 1330 Iun. 1472 1093 1482 2572 1332 Iul. 2011 1471 1119 1506 2540 1352 Aug. 1455 1125 1490 2652 1337 Sept. 1464 1160 1499 2888 1339 Oct. 1457 1133 1472 2456 1344 Nov. 1491 1188 1523 2670 1383 Dec. 1604 1246 1660 2862 1492 Ian. Feb.

2012 1467 1472 1066 1480 2654 1334 1075 1468 2510 1340

2512

2625

2961

2604

2793

2913

2727

2719

2614

2704

3152

2677

2550

1258

1334

1412

1322

1315

1348

1383

1321

1303

1336

1489

1328

1323

1160

1206

1229

1210

1216

1213

1220

1210

1222

1244

1355

1199

1218

1244

1317

1326

1263

1278

1282

1271

1279

1276

1301

1414

1320

1357

autovehiculelor i motocicletelor Transport i depozitare Hoteluri i restaurante Informaii i comunicaii Intermedieri financiare i asigurri Tranzacii imobiliare Activiti profesionale, tiinifice i tehnice Activiti de servicii administrative i activiti de servicii suport Administraie public i aprare; asigurri sociale din sistemul public nvmnt

1555 855 2914 3295 1406 2121

1592 839 2975 4154 1500 2341

1640 850 3116 3671 1549 2310

1640 854 2998 3482 1399 2247

1600 866 3182 3656 1400 2328

1642 877 3057 3470 1433 2321

1610 873 3022 3405 1421 2256

1586 866 3034 3468 1401 2250

1582 872 3013 3313 1445 2315

1614 857 3021 3480 1450 2316

1735 928 3524 4048 1620 2563

1600 852 2856 3366 1532 2224

1586 824 2840 3377 1494 2308

929

969

955

938

963

941

939

950

953

963

998

1012

1001

1809

1806

1825

1813

1820

1829

1825

1822

1826

1845

1856

1860

1870

1300

1363

1321

1320

1298

1264

1216

1261

1267

1318

1294

1260

1270 1235

Sntate i asisten 1167 1183 1188 1193 1208 1203 1209 1212 1237 1252 1261 1239 social Activiti de spectacole, culturale 1066 1048 1091 1043 1037 1059 1030 1033 1066 1041 1105 1068 i recreative Alte activiti de 896 917 937 918 928 920 927 918 908 917 962 962 servicii Sursa: INS COMUNICAT DE PRES, Nr. 75 din 4 aprilie 2012, Ctigul salarial mediu n luna februarie 2012

1064

913

Comparativ cu luna februarie a anului precedent, ctigul salarial mediu nominal net a crescut cu 4,1%. n luna februarie 2012, n majoritatea activitilor din sectorul economic, nivelul ctigului salarial mediu net a fost mai mic dect n luna ianuarie 2012 ca urmare a nerealizrilor de productie, ca urmare a condiiilor meteo nefavorabile, a dificultilor financiare i concediilor fr plat. Cele mai semnificative scderi ale ctigului salarial mediu net s-au nregistrat dup cum urmeaz: n transporturi pe ap, extracia petrolului brut i a gazelor naturale, activiti de servicii anexe extraciei; n activiti de producie cinematografic, video i de programe de televiziune (inclusiv nregistrri audio i activiti de editare muzical; activiti de difuzare si transmitere de programe), activiti de editare, fabricarea altor mijloace de transport, alte activiti de servicii, producia i furnizarea de energie electric i termic, gaze, ap cald i aer condiionat; n alte activiti extractive, hoteluri i restaurante, tiprirea i reproducerea pe suporturi a nregistrrilor, extracia minereurilor metalifere, fabricarea hrtiei i a produselor din hrtie,

tranzacii imobiliare, fabricarea de maini, utilaje i echipamente n.c.a, fabricarea substanelor i a produselor chimice, captarea, tratarea si distribuia apei. Creteri ale ctigului salarial mediu net fa de luna precedent au fost determinate de acordarea de premii ocazionale, sume din profitul net i din alte fonduri (inclusiv tichete de mas), de realizrile de producie ori ncasrile mai mari (funcie de contracte). Cele mai semnificative creteri ale ctigului salarial mediu net s-au nregistrat dup cum urmeaz: n fabricarea produselor din tutun, respectiv n activiti auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activiti de asigurare i fonduri de pensii); n fabricarea calculatoarelor i a produselor electronice i optice, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn i plut (cu excepia mobilei; fabricarea articolelor din paie i din alte materiale vegetale mpletite), activiti de servicii n tehnologia informaiei (inclusiv activiti de servicii informatice); n activiti profesionale, tiinifice i tehnice, fabricarea produselor din cauciuc i mase plastice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor i semiremorcilor, activiti de asigurri, reasigurri i ale fondurilor de pensii (cu excepia celor din sistemul public de asigurri sociale). n sectorul bugetar s-au nregistrat uoare creteri ale ctigului salarial mediu net fa de luna ianuarie n: - nvmnt ca urmare a plii cu ora a cadrelor didactice; - administraie public - ca urmare a acordrii de sume pentru diferite sporuri ori a plii concediilor de odihn. n activitile de sntate i asisten social (-0,3%) ctigul salarial mediu net a fost n uoar scdere fa de luna ianuarie ca urmare a neplii drepturilor salariale cuvenite salariailor din unele uniti din domeniul asistenei sociale care s-au confruntat cu dificulti financiare. Structura veniturilor totale ale populetiei se prezint astfel:

Figura nr.1. Sursa: INSSE: CTIGURILE COMUNICAT DE PRES, Nr. 76 din 05 aprilie 2012, Veniturile gospodriilor populaiei, n trimestrul IV 2011

Salariile i celelalte venituri asociate lor au format cea mai important surs de venituri (47,6% din veniturile totale ale gospodriilor n trimestrul I, 48,6% n trimestrul II, 50,0% n trimestrul III i 48,4% n trimestrul IV 2011). La formarea veniturilor totale ale populatiei, ce reprezinta baza cumprrii i consumului de servicii din cele mai diverse categorii, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaii sociale (22,5%), veniturile din agricultur (3,1%), veniturile din activiti neagricole independente (2,3%) i cele din proprietate i din vnzri de active din patrimoniul gospodriei (1,6%). O pondere important dein i veniturile n natur (20,3%), n principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (18,6%) Evoluia consumului populaiei Cheltuielile totale de consum reprezinta ansamblul cheltuielilor efectuate de populaie pentru necesitile de consum curent (produse alimentare, mrfuri nealimentare, servicii) i intrate n consum, contravaloarea consumului uman de produse agroalimentare din resursele proprii ale gospodriei. Aceste aspect poate fi reprezentate sintetic n figura de mai jos care surpinde evoluia consumului populaiei din Romnia:

Figura nr.2. Sursa: INSSE: CTIGURILE COMUNICAT DE PRES, Nr. 76 din 05 aprilie 2012, Veniturile sicheltuielile gospodriilor populaiei, n trimestrul IV 2011

Principalele destinaii ale cheltuielilor efectuate de gospodrii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii i transferurile ctre administraia public i privat i ctre bugetele asigurrilor sociale, sub forma impozitelor, contribuiilor, cotizaiilor, precum i acoperirea unor nevoi legate de producia gospodriei (hrana animalelor i psrilor, plata muncii pentru producia gospodriei, produse pentru nsmnat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiii, destinate pentru cumprarea sau construcia de locuine, cumprarea de terenuri i echipament necesar produciei gospodriei, cumprarea de aciuni etc. dein o pondere foarte mic n cheltuielile totale ale gospodriilor populaiei (doar 0,4%). Consumul de servicii este nu numai divers, ci i foarte inegal de la o categorie social la alta. Acesta inregistreaza o tendina de crete ca pondere n cheltuielile totale de consum. Cheltuielile pentru plata serviciilor reprezinta ansamblul cheltuielilor bneti efectuate de o gospodrie sau o persoan, ntr-o anumit perioad de timp, pentru plata serviciilor. Dinaminca consumului realizat de populatie este prezentat in urmatoare figura:

Figura nr.3. Sursa: INSSE: CTIGURILE COMUNICAT DE PRES, Nr. 76 din 05 aprilie 2012, Dinaminca consumului realizat de populatie

O component a consumului, cu pondere relativ mare n cheltuieli, este legat de plata serviciilor (21.5%), chiar daca pe primul loc in cadrul consumlui se afla produsele agroalimenatare si bauturile nealcoolice. n cadrul cheltuielilor cu locuina cea mai mare pondere a deinut-o cheltuielile necesare funcionrii i nclzirii locuinei (16,3%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodrii pentru mobilier, dotare si intretinere locuintei (4.0%) i cele pentru diverse produse si servicii (3,8%). O analiza mai detalia a nivelului si structurii cheltuielilor totale relizata de populatie se prezinta astfel:
NIVELUL I STRUCTURA CHELTUIELILOR TOTALE

Tabel nr 2.
% din total: Cheltuieli bneti(79.6%) din care, cheltuieli bneti pentru: Cheltuieli de consum(58.8%) Impozite, din care, pentru: contribuii, cotizaii, alimente i cumprarea plata taxe buturi mrfurilor serviciilor consumate nealimentare 20,8 21,6 16,4 15,8 Contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii

TOTAL

Cheltuieli totale (medii lunare pe persoan) - lei 803,69

20,4

Statutul ocupaional al capului gospodriei: din care: Salariat Agricultor omer Pensionar URBAN RURAL

940,41 679,99 534,98 773,91 864,38 730,13

20,3 14,0 27,6 22,0 23,6 16,7

21,9 14,1 23,4 22,7 22,8 19,8

18,0 7,2 18,3 16,4 20,6 10,6

25,7 1,6 9,5 8,3 21,3 7,9

10,4 58,0 15,7 24,1 7,3 39,3

Figura nr.4. Sursa: INSSE: CTIGURILE, COMUNICAT DE PRES, Nr. 76 din 05 aprilie 2012, Dinaminca consumului realizat de populatie

CONCLUZII: Calitatea vieii se refer la satisfacerea nevoilor materiale, umane, biologice, , spirituale, psihice ale omului n corelaie cu condiiile existenei societii i individului, cu relaiile interumane i cele cu mediul natural sau creat de societate. Astfel serviciile destinate polulatiei se regasesc in principal in sfera consumului, influentand nivelul si calitatea acestuia; in acelasi timp insa, ele se intalnesc si in sfera distributiei, implicandu-se, in acest caz, in reluarea ciclului productiei bunurilor materiale chiar in accelerarea lui,participand, in acest fel, la progresul general al societatii. Serviciile pentru populatie inregistreaza o dinamica deosebita determinata de sistemul nevoilor, a veniturilor si a comportamentelor de consum. Grupa serviciilor pentru populatie este extrem de diversa, serviciile componente fiind destinate completarii paletei sortimentale a bunurilor de consum, satisfacerii unor nevoi care nu au corespondent in produse sau crearii cadrului optim de utilizare in consum a produselor. Un cuantum mediu mai mic sau mai mare de cheltuieli cu serviciile n funcie de nivelul de dezvoltare al fiecrei comuniti sociale constituie o prezen nelipsit din cadrul oricrui model de consum practicat de lumea modern. n urban i chiar n multe zone rurale, viaa actual a devenit aproape de neconceput, n absena unor servicii de comunicaii, a unor minime faciliti de transport public, a serviciilor audio-video, a reelelor de utiliti publice, a serviciilor de sntate sau de educaie. Dinamica salariilor nu poate depasi dinamica productiei. Dat fiind faptul ca, productia a fost finantata prin credite, in perioada crizei, datoriile au devenit o povara. In plus, perspectivele economice sunt inca incerte. Iesirea din criza nu coincide cu cresterea de venituri. Printre alte cauze ale scaderilor s-au numarat nerealizarile de productie, incasarile mai mici (in functie de contracte), dificultatile financiare cu care s-au confruntat unele unitati economice ori angajarii de personal cu castiguri salariale mici. O cretere a puterii de cumprare sustenabil este bazat pe o economie real care produce eficient.

10

BIBLIOGRAFIE: 1. Rbonu Cecilia Irina, Todoru Amalia - Economia i managemengtul calitii imaterialului, Ed. Academica Brncui, Tg-Jiu, 2009; 2. Cambir, A., Coordonate ale nivelului de trai n Romnia 2007; 3. Mihilescu, A., Evoluii n sfera minimului de trai din Romnia, n Calitatea Vieii, 2006; 4. Stanciu Mariana Consumul populatiei din Romania in ultimile doua decenii, 1999; 5. www.insse.ro; 6. www.zf.ro; 7. www.adevarul.ro; 8. www.evz.ro.

11