Sunteți pe pagina 1din 4

Asezare geografica: Bucuresti este capitala Romaniei si, n acelasi timp, cel mai mare oras, centru industrial

si comercial al tarii. Populatia de peste doua milioane de locuitori face ca Bucurestiul sa fie a sasea capitala dupa marime din Uniunea Europeana. Prima mentiune a localitatii apare n 1459. In 1862 devine capitala Romaniei. De atunci sufera schimbari continue, fiind centrul scenei artistice, culturale si mass-media. Intre cele doua razboaie mondiale, arhitectura eleganta si elita bucuresteana i-au adus porecla Micul Paris. In prezent, capitala are acelasi nivel administrativ ca si un judet si este mpartita n sase sectoare. Bucuresti este capitala Romaniei,oras cu rang de municipiu(din 17 februarie 1968),cu statut de unitate administrativa aparte(asemanator judetului),cel mai mare si important centru politic,economic,financiar-bancar,comercial,cultural-stiintific,de invatamant,de trasnsport,informational,sportiv si turistic al tarii. Orasul se afla situat in S-SE Romaniei,in Campia Vlasiei,la 54-90 m alt.,pe raurile Dambovita si Colentina,la 60 km N de fluviul Dunarea,120 K S de M-tii Carpati si 226 km V de Marea Neagra. Suprafata : Municipiul Bucuresti are o suprafata de 228 km patrati (0.8 % din suprafata Romaniei), din care suprafata construita este de 70 % . Bucurestiul se afla la urmatoarele distante fata de alte orase europene: 425 km - Sofia; 735 km - Belgrad; 1730 km - Berlin; 1140 km - Viena; 1285 km - Atena; 2040 km Roma; 2460 km - Paris. www.pmb.ro Populatia Din datele oferite de Comisia Nationala de Statistica rezulta ca, la 1 iulie 1995 Bucurestiul avea o populatie de: 2.054.079 locuitori( 9,06% din populatia tarii ), din care 978.672 de sex masculin si 2 1.095.280 feminin. Densitatea: 901 loc/km ; la 1 iulie 1996 Bucurestiul avea o populatie de 2.037.278 locuitori. www.pmb.ro

Orasul are o forma circulara ,axele sale masurand circa 24 km pe directia N-S si circa 22 km E-V.Intre aceste limite,municipiul Bucuresti cuprinde sase sase sectoare administrative (numerotate cu cifre arabe,de la 1 la 6),dispuse radiar,iar din 23 ianuarie 1981 i-a fost subordonat,din punct de vedere administrativ,Sectorul Agricol Ilfov extins in jurul Capitalei.Acest al saptelea sector al Capitalei(1.593 kmp si 276.476 locuitori),alcatuit din 38 de comune si orasul Buftea a fost transformat (24 septembrie 1996) in judet,cu resedinta in Bucuresti.

Clima orasului este temperat - continentala,cu usuare nuante excesive si cu unele diferentieri ale temperaturii aerului cauzate de incalzirea suplimentara a retelei stradale din interiorul sau,de arderile de combustibili industriali si casnici,de radiatia exercitata de zidurile cladirilor etc. Transport Transportul feroviar - (Gara de Nord) inaugurata in 13/25 septembrie 1872,cea mai mare gara a orasului si a tarii, - Gara Obor (Gara de Est), - Gara Basarab (langa Gara de Nord) , - Gara Baneasa si Gara Progresul . Transportul rutier - in Bucuresti,se concentreza,totodata,sau pornesc spre diferite colturi ale tarii 8 sosele nationale modernizate,cu prelungire catre tarile din N,E,S si Centrul si Vestul Europei.

DN1 = BUCURESTI - PLOIESTI - BRASOV - SIBIU - ALBA IULIA - CLUJ NAPOCA - ORADEA BORS DN1A= BUCURESTI - PLOIESTI - BRASOV- SIBIU - DEVA - ARAD - NADLAC DN2 = BUCURESTI - URZICENI - BUZAU - FOCSANI - BACAU - SUCEAVA - SIRET DN3 = BUCURESTI - LEHLIU - CALARASI - OSTROV - CONSTANTA DN4 = BUCURESTI - OLTENITA DN5 = BUCURESTI - GIURGIU DN6 = BUCUTRESTI - ALEXANDRIA - CRAIOVA - DROBETA T. SEVERIN - TIMISOARA JIMBOLIA DN7 = BUCURESTI - PITESTI - RAMNICU VALCEA - SIBIU - DEVA - ARAD - NADLAC Reteaua cailor de comunicatie din interiorul municipiului Bucuresti (alei,strazi,bulevarde,sosele)insumeaza o lungime totala de 1.874 km( 31 decembrie 1994) din care 851 km modernizate.Acestea sunt dispuse radiar,o mare parte a arterelor principale si secundare intalnindu-se in Piata Unirii sau Piata Universitatii Transportul urban de calatori in Capitala se efectueaza cu mijloace variate :tramvaie,autobuze,trolleibuze, autotaximetre,microbuze,metrou.Costul unui bilet de 1 calatorie este de 6.000 lei ( 07.07.2002). Tarifele la companiile de taxi sunt cuprinse intre :4.500 - 6.000 lei /kilometru. Lungimea totala a liniilor de metrou din Bucuresti insumeaza 60 km,avand 38 de statii.Intervalul de sosire a metroului este de cca 10 minute,iar costul unei cartele de 2 calatorii este de 16.000 lei ( 01.05.2003 ).

Harta metroului

* Transportul aerian - municipiul Bucuresti este cel mai mare si mai important centru al transporturilor aeriene din Romania,traficul intern realizandu-se prin intermediul aeroportului Bucuresti Baneasa(inaugurat in 1920),aflat in N orasului,pe soseaua Bucuresti - Ploiesti,de pe pistele caruia decoleaza si aterizeaza avioane catre si dinspre 15 orase ale tarii: ClujNapoca,Timisoara,Arad,Oradea,Baia Mare,Satu - Mare,Targu - Mures,Caransebes,Sibiu, Craiova,Suceava,Bacau,Iasi,Tulcea si Constanta. Traficul international de marfuri si persoane este asigurat numai de aeroportul BucurestiOtopeni(inaugurat la 8 aprilie 1970), aflat la 18 km N de centrul orasului,pe soseaua ce duce spre Ploiesti.

Turismul Prin functiile sale complexe,prin pozitia in cadrul tarii si prin numeroasele obiective cu valoare istorica,arhitectonica si de alta natura,Bucurestiul reprezinta unul dintre principalele centre turistice ale Romaniei.Capitala dispune de o apreciabila baza materiala ,in continua extindere,ca cuprinde 46 de hoteluri(cu o capacitate totala de circa 12.000 locuri),cateva hosteluri si apartamente in regim hotelier,nenumarate locuri de divertisment si de practicare a sporturilor,restaurante,cazinouri,discoteci,baruri de zi si de noapte etc.Activitatea turistica din Bucuresti si din intreaga tara este coordonata de catre Ministerul Turismului si sustinuta de mai multe societati de turism. Cele mai importante obiectivele turistice ale municipiului Bucuresti sunt: Casa Poporului ( Palatul Parlamentului ), Atheneul Roman,Arcul de Triumf, Palatul Bancii Nationale,Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazu,Teatrul National,Universitatea,Parcul Cismigiu,Gradina Botanica,Parcul Herastrau,Muzeul Satului, Muzeul National de Arta a Romaniei, Muzeul National de Istorie a Romaniei,Biserica Manastirii Casin.

POVESTEA UNUI ORA Bucurestii, capitala Romaniei, sunt asezati n sud-estul tarii, acolo unde n urma cu cateva sute de ani se ntindeau Codrii Vlasiei din care astazi se pastreaza cateva palcuri razlete de padure. Raul Dambovita traverseaza orasul iar salba de lacuri din nordul capitalei asigura racoarea si umezeala n timpul toridelor zile de vara. Cinstea care revine ntemeietorului acestui oras pare a fi disputata de catre Bucure Ciobanul, candidatul traditiei si legendei si controversatul Vlad epes, omul primului document cunoscut, care atesta existenta capitalei noastre la 20 septembrie 1459. In realitate cercetarile istorice si n principal cele arheologice au scos la iveala vestigiile unei cetati, probabil prima, databila nca din a doua jumatate a veacului al XIV-lea. Atunci se nasc Bucurestii si n jurul acelei prime fortificatii de 160 mp, vor fi ctitorite rand pe rand Curtea Domneasca, biserica lui Mircea Ciobanul (1558-1559), ulitele negustorilor si meseriasilor, ntr-un cuvant orasul politic si cultural. Urbea s-a dezvoltat treptat-treptat, coaguland n jurul vechiului centru istoric satele aflate mprejur. Dambovita a fost un liant al asezarii urbane care si-a cautat dimensiunile naturale, extinzandu-se mai cu seama spre nord, n zona lacurilor. Amintirea vechilor sate se pastreaza si astazi n memoria bucuresteanului, caruia denumiri ca Berceni, Floreasca, Colentina sau Pantelimon i sunt familiare ca zone componente ale capitalei. In 1659 Bucurestii devin definitiv capitala arii Romanesti. Orasul se dezvolta, apar numeroase biserici, hanuri mari fortificate si prima artera pavata cu barne din lemn, Podul Mogosoaiei (1692), ulterior rebotezata Calea Victoriei n 1878. Este construita manastirea Vacaresti (1724), capodopera a arhitecturii brancovenesti, daramata abuziv si inutil n ultimii ani ai regimului comunist. In veacul al XIX-lea orasul se modernizeaza fiind ales capitala a Romaniei, nfaptuita prin unirea Moldovei cu ara Romaneasca, n 1862. Este cel mai mare oras din sud-estul Europei dupa Istanbul. Apar pavajul, mai ntai din lemn, apoi din granit de Scotia si Sicilia, iluminatul, canalizarea si parcurile publice. Spre sfarsitul secolului se traseaza cele doua axe, nord-sud si est-vest care structureaza orasul. De altfel domnia lui Carol I (1866-1914) este timpul marilor edificii reprezentative pentru urbea lui Bucur: Ateneul Roman (1888), Fundatia Carol I (1891), Ministerul Agriculturii (1894), Palatul de Justitie (1890-1895), Palatul Postelor (1894-1900), Palatul Sturdza (1899), Palatul CEC (1900), Palatul Patriarhiei (1907), Cercul Militar (1912), Hotelul Athenee Palace (1914), etc.

Dupa primul razboi mondial (1914-1918), Bucurestiul devine una dintre cele mai frumoase capitale europene, stralucirea vietii culturale si sociale, atmosfera si arhitectura aducandu-i pe buna dreptate denumirea micul Paris. Devenirea sa naturala si am spune noi armonioasa a fost brutal ntrerupta de instaurarea regimului comunist (1945-1989). Orasul a devenit subiectul unui experiment social si urbanistic devastator. Sute de mii de oameni au fost adusi n Bucuresti odata cu industrializarea fortata a capitalei. Nelegati prin nimic de oras, noii locuitori au fost instalati n blocuri-dormitor care formau la randul lor cartierele satelit muncitoresti ale Bucurestiului. In anii regimului Ceausescu a fost demolata o zona egala cu suprafata Venetiei pentru a face loc aberantului proiect al Casei Poporului. Zeci de biserici, ntre care monumente de o valoare istorica si arhitecturala exceptionala au cazut victime ale buldozerelor: Sfanta Vineri, Manastirea Vacaresti, biserica Enei, etc. Astazi orasul este un amestec de vechi si nou, traditional si modern, oriental si occidental, fapt care i da pe de o parte aspectul unei metropole eclectice si neoranduite, conferindu-i pe de alta parte originalitate si farmec. www.pmb.ro