Sunteți pe pagina 1din 27

MENAJAREA sI PROMOVAREA SATULUI TURISTIC SLIsTEA

Amenajarea teritoriului presupune parcurgerea mai multor etape. Prima etapa este etapa de selectie, care este urmata de cea de delimitare si de organizare a spatiului. Multi specialisti considera ca etapele de selectie si de delimitare sunt etape pregatitoare, iar esenta procesului de amenajare este data de etapa de organizare a spatiului.

4.1. Selectia teritoriului


Etapa de selectie a teritoriului presupune argumentarea oportunitatii amenajarii zonei. Am ales satul Salistea pentru a fi amenajat deoarece este situat ntr-un cadru natural atractiv, cu numeroase atractii naturale, dar si antropice.

Tipul amenajarii: Se doreste a se realiza o amenajare de tip rural, n zona montana. Suprafata ce urmeaza a fi amenajata este de 40 ha, din care terenul intravilan detine aproximativ 12 ha. Selectarea zonei s-a realizat tinnd cont de mai multe criterii: conditiile naturale, bogatia cultural-istorica, conditiile socio-economice, infrastructura, echipamentul general de cultura si odihna, legislatia si reglementarile n vigoare. Majoritatea acestor elemente au fost prezentate pe larg n capitolul 3. n acest capitol vor fi prezentate echipamentele de cultura si odihna si legislatia n vigoare. Echipamentele turistice ce apartin satului n satele turistice cazarea turistilor se poate asigura n gospodariile localnicilor sau n spatii special amenajate. Astfel, sunt indicate mai multe tipuri de spatiiechipamente de cazare:

camere mobilate n locuintele satenilor, acestia locuind n aceeasi casa; casa de vacanta, alta dect cea locuita de gospodar, construita sau eliberata n sezonul turistic;

spatiu pentru amenajarea unui loc de campare, pentru instalarea cortului sau a unei rulote, n curte sau n gradina, proprietarul locuind n apropriere pentru a asigura securitatea turistului;

spatii secundare n gospodaria taraneasca (fnarie); spatii cu destinatie speciala pentru turisti, vile, cabane, minihoteluri, construite de grupuri de localnici sau de asociatia turistica satesca. Toate aceste spatii vor trebui sa asigure un minim de confort, realizat cu mijloace

locale, sa fie mobilate corespunzator normelor de clasificare elaborate de Autoritatea Nationala pentru Turism, prin Ordinul nr. 51006.08.2002 ce vizeaza criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice rurale. n satul Salistea, numarul caselor ce apartin satenilor este de 117, iar numarul pensiunilor turistice este de 5. n cadrul gospodariilor, exista si un numar semnificativ de case de vacanta. Aceste case de vacanta au fost construite de diverse persoane din Rmnicu Vlcea, care au dispus de fondurile necesare pentru achizitionarea terenului si realizarea constructiilor. Toate aceste case de vacanta sunt bine realizate, ncadrndu-se n teritoriu. Posesorii caselor de vacanta ar putea fi convinsi sa nchirieze n sistem timesharing locuintele pe care le detin si astfel s-ar obtine mult mai mult spatiu de cazare pentru turisti. Am ales acest sistem pentru ca este mai sigur pentru proprietari si pentru ca astfel bunul n care au investit este mai n siguranta. De asemenea, mai exista si o tabara de copii, Tabara de copii Bradisor. n ceea ce priveste cele 5 pensiuni turistice ( 4 pensiuni turistice de 2 margarete si 1 pensiune turistica de 3 margarete), problema lor este complet diferita. Aceste statiuni nca nu sunt nscrise n ANTREC (Reprezentantul ANTREC Vlcea este doamna Simona

Veteleanu). n acest scop, se vor face demersuri, astfel nct pensiunile sa fie introduse n centrala de rezervari de la Bucuresti si sa existe informatii disponibile att n catalogul ANTREC ct si pe pagina de web a asociatiei mentionate, accesnd pagina dedicata judetului Vlcea. Conditiile oferite, ct si alte informatii utile se prezinta n catalogul ANTREC prin intermediul pictogramelor, nsotite de poza pensiunii. n anexa nr. 9 sunt prezentate semnificatiile pictogramelor, ca mai apoi sa se exemplifice pe cazul pensiunilor din Saliste. n satul Salistea, elementele de odihna si cultura sunt prezentate n tabelul nr.4.1.: Tabel 4.1 Elementele de odihna si cultura situate n satul Salistea Unitati de cazare Categoria de clasificare (margarete) 5 4 3 2 X X X X X Nr locuri cazare 1 10 10 12 4 12 250(60 permanente) 298(108permanente)

Pensiunea Vestemeanu Pensiunea Bradet Pensiunea Bradisor Pensiunea Meraru Pensiunea "n Zavoi" Tabara de copii Bradisor Total locuri cazare

De asemenea, mai exista n satul Malaia, Vila "Maria-Margareta"(3*), cu 6 locuri cazare si pensiunea turistica "La Monica" (2 margarete), cu 6 locuri cazare. n satul Ciunget exista pensiunea turistica "Ciobanelu"(2 margarete), cu 12 locuri cazare si pensiunea turistica Baciu(2 margarete), cu 14 locuri cazare.

4.2. Determinarea gradului de atractivitate si a capacitatii optime de primire


Procesul de evaluare a atractiilor se finalizeaza cu determinarea gradului de atractivitate. Exista mai multe tehnici, printre care enumeram: calculul indicelui de atractivitate, metoda compararii cu un produs etalon, metoda "arborilor de pertinenta". Toate aceste tehnici au n comun subiectivismul.

Determinarea gradului de atractivitate a zonei, calculul indicelui de atractivitate


Gradul de atractivitate se va determina cu ajutorul indicelui de atractivitate. I=qi*ci Elementele ofertei Pondere (qi) Conditii naturale Relief Clima Hidrografie Flora Fauna bogatia cultural-istorica Biserici si manastiri Concursul Flori dalbe Baraje si hidrocentrale Statiuni muzee si case memoriale complexe salmonicole Conditii economico-sociale gradul de urbanizare caracterul zonei Infrastructura Elemente de odihna Poluarea mediului Forme de turism practicate Pescuit Drumetie TOTAL 0.25 0.08 0.02 0.07 0.05 0.03 0.15 0.04 0.005 0.03 0.04 0.01 0.025 0.06 0.04 0.02 0.17 0.1 0.15 0.12 0.05 0.07 1 Nivel Indice de calitativ atractivitate (I) (ci) 5 3 5 3 4 4 2 3 4 3 4 2 4 3 4 4 3 5 0.4 0.06 0.35 0.15 0.12 0.16 0.01 0.09 0.16 0.03 0.1 0.08 0.08 0.51 0.4 0.6 0.15 0.35 3.80

Indicele de atractivitate de 3,80 este cuprins ntre [1-5], si depaseste jumatatea intervalului, de unde rezulta ca n zona aleasa se poate realiza o amenajare n conditii optime. Resursele naturale detin ponderea cea mai mare pentru ca ele sunt cele mai importante elemente care justifica deplasarea turistilor catre aceasta zona.

n ncheiere se va prezenta situatia spatiilor de cazare aflate n proprietatea locuitorilor satului. n general oamenii de aici si construiesc case mai mari, cu un numar de camere peste nevoile personale n scopul de a le nchiria, acest lucru fiind valabil mai ales pentru familiile tinere. Numarul de camere disponibile este n general de 3-4 camere cu 1-2 paturi. Sunt oferite conditii medii, adica baie cu dus, WC, uneori chiar latrina, n curte cu cismea, dar acest lucru este din ce n ce mai putin prezent. De asemenea, oamenii au televizor, radio, unii detin si masina de spalat, iar n majoritatea cazurilor ncalzirea se face cu lemne. Totusi, consider ca, nu peste mult timp, aceste conditii se vor mbunatati si destul de multi vor apela la sistemul de ncalzire prin centrale termice. Pentru cei mai n vrsta, apare oportunitatea construirii unei locuinte secundare, n care gazdele se retrag atunci cnd au turisti n gazda. Majoritatea locuitorilor satului Salistea marturisesc faptul ca sunt necesare mici modificari n gospodariile lor pentru a putea fi introduse n circuitul turistic si ca nu detin n totalitate fondurile necesare, dar ca ar fi de acord sa cedeze o cota de profit unei societati sau asociatii, care sa foloseasca fondurile pentru dezvolatrea turismului n zona si care sa investeasca banii necesari pentru modificarile cerute. De asemenea, locuitorii sunt dispusi sa urmeze cursuri de pregatire n domeniu pentru a nvata cum sa multumeasca turistii veniti n gazda si care sunt modalitatile standard de prestare a serviciilor corespunzatoare.

Determinarea capacitatii optime de primire


Numarul maxim de turisti care pot fi gazduiti simultan ntr-o zona turistica, astfel nct zona sa nu fie aglomerata si sa se pastreze echilibrul natural al zonei, se poate calcula cu urmatoarea formula: Q= (S*k)/N, unde N = norma de suprafata ce se stabileste lund n considerare 3 conditii: pragul

de toleranta, pragul de confort si pragul fizic. k = coeficient de corectie;

S = suprafata zonei; n acest scop se va construi urmatorul tabel: Forme de turism Suprafata practicate (ha) Plimbari n padure amenajata Vizitare gradini zoologice Vizitare microferma Schi fond Baze sportive simple pentru sport amator Total 7,75 3 1,5 0,05 3 0,2 Coeficient (k) 1,25 1 1 0,25 1 Suprafata consum turistic (N) 1ha/200 pers 1ha/500 pers. 1ha/500 pers. 1ha/1100pers 1ha/200 participanti 2390 3*1,25/(1/200)=750 1,5*1/(1/500)=750 0,05*1/(1/500)=25 3*0,25/(1/1100)=825 0,2*1/(1/200)=40 Capacitatea optima de pentru primire (Co)

zonei (S) de corectie normata

Suprafata de amenajat n afara satului este de 7,75 ha. La aceasta se mai adauga si suprafata propriu-zisa ocupata de gospodarii, care trebuie si ea amenajata si care este de aproximativ 12 ha. Restul de 20 ha va fi padure neamenajata, dar utilizata pentru practicarea drumetiilor si de asemenea vor fi fnete pentru obtinerea fnului necesar furajarii animalelor de la microferma. Capacitatea optima de primire este de 2390 de turisti potentiali ce vin n zona. Atunci cnd am prezentat echipamentele de odihna si cultura am zis ca sunt n sat 298 locuri de cazare. Acest numar a fost dat de locurile de cazare din tabara de copii, din care doar 60 sunt permanente si care au si un regim mai special si de locurile de cazare din pensiunile turistice rurale. Locurile de cazare din tabara nu vor fi luate n calcul. Capacitatea existenta, exprimata n numar de locuri este determinata de cele 48 locuri de cazare n pensiuni turistice.

Din capacitate optima de primire de 2390 se scad locurile de cazare existente, dupa cum urmeaza: 2390-48= 2342 Ar rezulta ca 2342 locuri ar mai trebui construite. Dar atunci cnd se doreste amenajarea unei localitati, trebuie sa se tina seama si de faptul ca vor veni si persoane care vor sta la rude, prieteni, vor veni cu cortul si care nu vor fi nregistrati. Un aspect deloc de neglijat este faptul ca populatia totala a satului este de 330 persoane, iar circulatia unui numar de 2390 turisti ar avea efecte negative asupra locuitorilor satului, ducnd la sufocarea acestora, precum si la cresterea gradului de poluare, la modificarea echilibrului ecologic. De aceea am considerat ca se vor construi doar 36 de locuri sezoniere si 25 locuri permanente, determinnd marimea capacitatii de primire de 73 locuri de cazare n perioada rece si de 109 locuri de cazare n perioada de vara.

4.3. Piata potentiala


Piata potentiala a zonei ce urmeaza a fi amenajata va fi formata din turistii ce vin din orasele Rmnicu Vlcea, Pitesti, Sibiu,etc. precum si de turistii romni si straini ce vor veni aici prin programe turistice concepute si organizate de diferite agentii de turism pe cont propriu. Extrapolarea tendintei cererii turistice

Stiind ca populatia Romniei n anul 2003 a fost de 21.794.793 , iar numarul turistilor romni n pensiunile turistice a fost de 89.446, rezulta de aici ca ponderea celor care apeleaza la serviici de cazare n pensiuni turistice rurale este de 0,41%. Extrapolam aceasta pondere si la nivelul oraselor Rmnicu Vlcea, Sibiu si Pitesti. Dar de asemenea, trebuie sa tinem cont si de tendinta turistilor de a se caza n pensiuni rurale, tendinta care este n crestere si care este determinata de nevoia celor din mediile urbane de ase relaxa ntr-un cadru atractiv, nepoluat si unde sa poata consuma produse proaspete si naturale. De aceea, consideram ca ponderea turistilor care vor apela la pensiuni rurale, va creste n anul 2005 aproximativ la valoarea de 1,2%.

Modelul gravitational

Principalele centre emitente sunt: Rmnicu Vlcea Populatia orasului n anul 2003 a fost de 111.669 locuitori. Aplicam ponderea de 1,2% acestui numar si rezulta un numar de 1340 de locuitori ai orasului, care apeleaza la servicii de cazare n pensiuni rurale. nsa exista multi oameni care nu practica un turism organizat, nefiind nregistrati n statisticile legate de circulatia turistica. De aici rezulta ca cca 1210 persoane practica un turism rural organizat. Din acestia consider ca numai 1050 persoane vor practica un turism organizat, avnd ca destinatie fie localitatea Salistea, fie Horezu. n cazul satului Salistea consider doar locurile de cazare din pensiunile rurale, fara a include si pe cele din tabara, care au un regim mai special. CA LA D2TB = CB LB D2TA *

CA + CB = 1 CA - cererea pentru localitatea A; CB - cererea pentru localitatea B; LA - numarul locurilor ( camerelor ) de cazare din localitatatea A; LB - numarul locurilor ( camerelor ) de cazare din localitatea B; DTA - distanta dintre localitatea T si localitatatea A; DTB - distanta dintre localitatea T si localitatea B; Capacitatea de cazare din localitatile de receptie este:

Horezu-82 locuri de cazare; Voi considera ca n Salistea vor exista 109 de locuri, din care 36 sunt sezoniere. Pentru a aplica formula, voi calcula un numar mediu, care va fi de 88 locuri. Distanta de la Rmnicu Vlcea la Horezu este de 50 km, iar de la Rmnicu Vlcea la Salistea de 45 km. Aplicnd formula, rezulta ca doar 57% din cei 1050 de locuitori se ndreapta spre Salistea, ceea ce nseamna un numar de 599 persoane, iar spre Horezu, 451 persoane.

Sibiu Populatia orasului n anul 2003 a fost de 156.261 locuitori. Aplicam ponderea de 1,2% acestui numar si rezulta un numar de 1875 de locuitori ai orasului, care apeleaza la servicii de cazare n pensiuni rurale. nsa exista multi oameni care nu practica un turism organizat, nefiind nregistrati n statisticile legate de circulatia turistica. De aici rezulta ca cca 1750 persoane practica un turism rural organizat. Din acestia consider ca numai 1630 persoane vor practica un turism organizat, avnd ca destinatie fie localitatea Salistea, fie Sibiel. n cazul satului Salistea consider doar locurile de cazare din pensiunile rurale, fara a include si pe cele din tabara, care au un regim mai special. CA LA D2TB = CB LB D2TA *

CA + CB = 1 Capacitatea de cazare din localitatile de receptie este: Sibiel -120 locuri de cazare; Voi considera ca n Salistea vor exista 109 de locuri, din care 36 sunt sezoniere. Pentru a aplica formula, voi calcula un numar mediu, care va fi de 88 locuri. Distanta de la Sibiu

la Salistea este de 120 km, iar de la Sibiu la Sibiel de 25 km. Aplicnd formula, rezulta ca doar 3% din cei 1630 de locuitori se ndreapta spre Salistea, ceea ce nseamna un numar de 49 persoane, iar spre Sibiel, 1581 persoane. Desi din modelul gravidational a rezultat acest procent de 3%, eu consider ca frumusetea zonei Sibielului nu se compara cu cea a Lotrului. Consider ca din cei 1630 de turisti din Sibiu, circa 25 % vor alege Salistea n locul Sibielului, acest lucru se va realiza daca satul Salistea va fi promovat ca destinatie turistica. Astfel, va rezulta un numar de 407 turisti.

Pitesti Populatia orasului n anul 2003 a fost de 174.668 locuitori. Aplicam ponderea de 1,2% acestui numar si rezulta un numar de 2096 de locuitori ai orasului, care apeleaza la servicii de cazare n pensiuni rurale. nsa exista multi oameni care nu practica un turism organizat, nefiind nregistrati n statisticile legate de circulatia turistica. De aici rezulta ca cca 1930 persoane practica un turism rural organizat. Din acestia consider ca numai 1840 persoane vor practica un turism organizat, avnd ca destinatie fie localitatea Salistea, fie Sibiel. n cazul satului Salistea consider doar locurile de cazare din pensiunile rurale, fara a include si pe cele din tabara, care au un regim mai special. CA LA D2TB = CB LB D2TA *

CA + CB = 1 Capacitatea de cazare din localitatile de receptie este: Rucar- 205 locuri de cazare.

Voi considera ca n Salistea vor exista 109 de locuri, din care 36 sunt sezoniere. Pentru a aplica formula, voi calcula un numar mediu, care va fi de 88 locuri. Distanta de la Pitesti la Salistea este de 105 km, iar de la Pitesti la Rucar de 85 km. Aplicnd formula, rezulta ca doar 23% din cei 1840 de locuitori se ndreapta spre Salistea, ceea ce nseamna un numar de 423 persoane, iar spre Rucar, 1417 persoane. Total turisti potentiali n satul Salistea =turisti RM.VL.+ turisti Sibiu+ turisti Pitesti+ turisti alte centre de emisie = 599+407+423+ 500= 1929 persoane. CUC= (persoane cazate* durata medie a sejurului)/(numar de locuri * perioada de functionare)*100. Voi alege CUC de 20%, deoarece n anul 2003 CUC n pensiunile turistice la nivelul judetului Vlcea a fost de 18,2% si se stie ca numarul sosirilor si a nnoptarilor nregistreaza o tendinta de crestere. n anul 2003 numarul nnoptarilor n pensiuni turistice n jud VL a fost de 2429, iar numarul de turisti a fost de 1156, de unde a rezultat o durata medie a sederii de 2,1 zile. Dar tinnd cont de faptul ca turismul rural este n continua dezvoltare si se iau masuri de mbunatatire a conditiilor de sedere a turistilor, voi considera durata medie a sederii de 3,2 zile. Deci, nlocuind CUC cu valoarea de 20% n formula, perioada de functionare cu 360 zile, durata medie a sejurului cu 3,2 zile, numarul turistilor potentiali de 1929, rezulta un numar de locuri de 86, ceea ce se apropie de capacitatea de cazare, care se doreste n satul Salistea. De asemenea, si proprietarii pensiunilor au declarat ca au avut fiecare n medie cam 200 turisti n anul 2003. Din analiza CUC cred ca cele 73 de locuri cazare din perioada de iarna si cele 109 locuri de cazare din perioada de vara, ce vor exista n sat dupa amenajare vor fi suficiente pentru cazarea turistilor care vor sa vada frumusetile zonei si sa se relaxeze. ntre categoriile de beneficiari, un rol deosebit de important l ocupa copiii. nteresul parintilor, mai ales din orase pentru fortificarea copiilor n conditiile de aer curat si de alimentatie proteica superioara. Proveniti din medii industrializate, majoritatea copiilor nu au luat contact cu animalele domestice, cu mediul agricol montan, n general.

Copiii sunt dornici de a se afla n preajma animalelor, mai ales a celor mici- mnji, catei, purcelusi, pui, etc.si vad n acestea, o "jucarie vie". Din acesta dorinta, se va naste o presiune asupra parintilor pentru a-i determina sa opteze spre vacanta n mediul rural. Urmatorul inters pentru munte este manifestat de persoanele mai n vrsta, care reprezinta o clientela foarte importanta, deoarece urmaresc mentinerea conditiei fizice proprii. Sub presiunea celor doi poli de vrsta, copiii si vrstnicii, este de asteptat ca n multe cazuri adultii sa "cedeze", abordnd varianta concediului de odihna n solutia agroturismului montan. Vrstnicii sunt interesati si n practicarea sporturilor de iarna, tendinta n crestere fiind pentru schi fond.

4.4. Propuneri de amenajare si dezvoltare

Amenajarea teritoriului presupune luarea n calcul att a elementelor functionale (cai de acces, hoteluri, restaurante, servicii de agrement, etc), ct si a celor recreationale. a) n cadrul elementelor functionale se vor avea n vedere urmatoarele elemente: - mbunatatirea infrastructurii, aici incluzndu-se att caile de acces n sat (Pe sectorul de drum Coada Vidrutei-Obrsia Lotrului-Curmatura Groapa Seaca-Petrosani, drumul este de macadam si este nchis sau are restrictii pe timp de iarna. Drumul 67C, pe sectorul dintre Rnca-Urdele-Obrsia Lotrului, este neasfaltat putnd fi practicat doar vara, de soferi experimentati si cu masini de teren.. Mai exista un drum, care este mai putin practicabil datorita starii lui, care face legatura ntre Polovragi si Ciunget. Sunt n derulare proiecte pentru mbunatatirea starii drumurilor. Astfel, se doreste: consolidarea si asigurarea circulatiei pe DN 7A km 17-23 la Malaia, consolidarea si amenajarea DN 7A km 63-68 Vidra-Obrsia Lotrului, consolidarea si amenajarea pe DN 67C km 61-67 la Obrsia Lotrului, consolidarea si asigurarea stabilitatii versantilor pe DN7 km 198-199,

Caciulata-Brezoi), ct si cele din interiorul satului (va fi amenajat un drum de acces la minigradina zoo, va fi mbunatatita starea drumului care duce la pastravarie, precum si a drumului care va duce spre prtia de schi fond, vor fi construite mai multe poduri peste Lotru, iar n cadrul campingului care va fi amenajat se va realiza infrastructura (cai de acces, canalizare, grupuri sanitare, alimentare cu apa, etc.)). De asemenea, se va realiza alimentarea cu gaze a locuintelor.

- Micropastravaria
Micropastravaria va fi amplasata pe locul fostei pastravarii, care apartinea Asociatiei Vnatorilor. Aceasta pastravarie utiliza apa singurului pru, care n perioada verii nu seaca niciodata, prul Sasa si nu era amenajata n scop turistic. Micropastravaria este formata dintr-o mica constructie simpla, preferabila din lemn, asezata partial pe piloni sau imediat pe marginea unui iaz, destinat ntretinerii pastravilor n serii scurte, de obicei echivalent consumului saptamnal, cu oxigenarea apei prin caderea nalta cu debit constant. La intrare se amplaseaza un chiosc dotat cu unelte si nada pentru pescuit. Vizitatorii achita o taxa de pescuit si vor recolta singuri pastravii din lac,urmnd a fi consumati pe loc, prepararea efectundu-se la micul bufet, ce are aproximativ 20 locuri si care ofera garnituri, cteva bauturi adecvate si servicii necesare. Aprovizionarea cu pastrav, la greutatea de circa 300g, se realizeaza de la pastravaria de pe lacul Bradisor, care deserveste mai multe micropastravarii si reteaua turistica si comerciala din zona. Pretul pentru un kilogram de pastrav este de 120.000 lei. n cazul micropastravariei, nu este necesara hranirea pastravilor din lac, deoarece aprovizionarea se realizeaza saptamnal, cu cantitatea apreciata dupa consumul mediu zilnic si dupa intensitatea miscarii turistice n perioada data a sezonului.

- Motel-pensiune
n centru satului, n apropierea magazinului, proprietarul pensiunii "n Zavoi" va construi un motel-pensiune, terenul fiind cumparat de la un localnic care s-a mutat din sat. De asemenea, acesta poseda cteva animale si astfel se va putea realiza valorificarea produselor agricole n restaurantul din motel. Motelul va rezolva problema servirii meselor

principale de catre turistii cazati n celelalte pensiuni rurale si n camping. Amplasat ct mai epicentral fata de gospodariile cuprinse n sistemul agroturistic (o distanta de aproximativ 1km neconsiderndu-se ca fiind mare, deoarece si mersul pe jos face parte din programul de odihna activa a turistilor), acest tip de motel nu este necesar sa aiba dimensiuni mari si astfel va avea 25 de locuri. n cadrul motelului-pensiune apare necesitatea functionarii unei cantine restaurant, prin intermediul careia sa fie asigurata servirea meselor pentru turistii cazati n motel si, n acelasi timp, pentru cei cazati n pensiuni rurale si n camping. Restaurantul, clasificat si el la 2 stele, va avea o capacitate de aproximativ 100 de locuri. Pentru turistii cazati n catunul Bradisor se vor introduce microbuze, iar pentru cei care doresc mijloace de transport traditionale se vor pune la dispozitie carute (vara) si sanii trase de cai (iarna), care i vor transporta n centrul satului Salistea. Motelul va putea juca rol si de punct turistic local, acesta organiznd si excursii n grup, seri distractive, plimbari cu atelaje hipo, prin cointeresarea si a altor crescatori de animale, precum si asigurarea de ghizi, dintre localnicii atestati. Tot n vecinatatea motelului-pensiune se va deschide o discoteca si o cofetarie,

cofetaria va fi la etaj, iar discoteca la parter. - La pensiunea rurala "n Zavoi" se va construi un bazin de nnot de dimensiuni mici si un teren de minifotbal, precum si constructiile aferente: dusuri, grupuri sanitare si vestiare.Tot n acesta zona, la cteva sute de metri de aceasta pensiune, ferma de animale a aceluiasi proprietar se va organiza n scop turistic.

- Microferma
Considerata ca gospodarie anexa a pensiunii "n Zavoi", microferma va fi profilata pe cresterea n sistem gospodaresc a unui numar de 6 vaci cu lapte, 2 animale tineret bovin grupa 0-6 luni, 2 animale tineret bovin pentru ngrasat sau prasila, doi cai, 15-20 ovine, 3-4 porcine, 30-50 pasari. n dotare vor mai intra terenul necesar pentru pasune si fneata, elemente de mica mecanizare (cositoare, ntorcator, motocultor, masina de muls electrica, etc).

Grajdul va ocupa o suprafata de aproximativ 108 mp, iar anexele gospodariei (bucataria furajera, camara furajera, atelier mestesugaresc) vor ocupa o suprafata de 45 mp . Suprafata padocurilor va fi de aproximativ 300mp. Microferma se va constitui n sursa proprie de aprovizionare pentru pensiune cu produse agroalimentare proaspete. Planul amenajarii microfermei va fi prezentata n anexa nr. 10. Grajdul. Constructia se compune dintr-un corp de cladire unic cu doua compartimente la parter: compartimentul pentru animale mari (bovine, cai) si compartimentul pentru animale mici (ovine, porcine, pasari) si etajul format din podul cu fn. Pentru compartimentul animalelor mari se prevede un sistem de organizare "cap la cap" (vezi fig. 4.1.). n acest caz aleea de furajare se plaseaza la mijloc, iar ntre cele doua rigole de scurgere si peretii interiori se lasa un spatiu de minim 0,5 m pentru accesul omului si scoaterea animalelor. Ieslea va avea o naltime mica si se va utiliza sistemul de legare scurta a animalelor, care n pozitie culcata vor avea capul si o parte a gtului suspendate usor, la nivelul ieslei. Peretii sunt tencuiti, inclusiv plafonul, varuiti n alb; exista instalatie electrica, de apa curenta, cu un robinet de serviciu si canale pentru colectarea si evacuarea dejectiilor lichide. standurile Pentru odihna animalelor se recomanda patul scurt, de 1,60-1,80 m lungime, din dulapi de scndura de 6-8 cm, geluiti si mbinati cu falt, pentru evitarea nfiltrarii lichidelor, cu o usoara nclinare spre rigola de scurgere. n grajd animalele vor fi amplasate, de la stnga la dreapta, astfel: 1 tineret bovin pentru prasila, 2 vaci, 2 tineret bovin 0-6 luni, 1 cal, iar pe celalalt rnd, tot de la stnga la dreapta: 1 tineret bovin pentru prasila, 4 vaci, 1 cal. ntre tineretul bovin prasila si vaci este un perete despartitor netransparent, la fel sunt si peretii despartitori ntre vaci si cai, precum si ntre vaci si tineret bovin 0-6 luni. Viteii din grupa 0-2 luni sunt tinuti n cusete cu gratar, cu asternut, scurgerea lichidelor realizndu-se direct pe podeaua nclinata, n rigola.

Zonele din fig 4.1 notate cu "A" sunt destinate tineretul bovin 0-6 luni, unde se vor amplasa cusetele. La nevoie, se pot pune pereti despartitori.

Fig 4 - Organizarea interioara a grajdului, compartimentul animale mari 1- rigola cu gratar; 2-adapatoare mecanica; 3- conducta pentru purin; 4-bazin de purin; 5jgheab de furajare; 6- alee de furajare; 7- loc pentru circulatie;

Asternutul este format din resturile de fnuri degradate, rumegus de lemn. Pentru reducerea la minimum a posibilitatilor de murdarire a vacilor, cozile acestora vor fi prinse la partea inferioara cu un inel de cauciuc fixat cu un snur care se leaga-usor ntins- de o clema sau inel metalic aflat pe o srma groasa, bine ntinsa, sub nivelul plafonului, amplasat perpendicular pe baza cozii animalului. Evacuarea dejectiilor se realizeaza prin doua rigole de scurgere, betonate, prevazute cu gratar metalic cu ochiuri mici. Gratarul serveste scurgerii numai a dejectului lichid si

eventualelor ape de spalare, care vor fi dirijate spre un bazin colector cu o capacitate de circa 5.000 litri, de unde vor putea fi utilizate ca ngrasamnt pe pasuni si fnete, prin absorbtie cu o pompa electrica simpla. Sistemul de colectare a dejectiilor este format din doua bazine de beton, amplasate la circa 3-5 metri fata de grajd, cu capac ermetic. Un bazin va avea o capacitate de circa 5.000 litri pentru colectarea dejectiilor provenite de la animalele mari iar celalalt bazin va avea 3.000 litri si va colecta dejectiile provenite de la animalele mici. Aerisirea se realizeaza prin doua guri de aerisire pentru admisie, amplasate n pereti si doua guri pentru evacuare, amplasate n plafon. Hranirea animalelor. Alimentatia de baza a rumegatoarelor si a cailor n perioada de stabulatie fiind fnul de munte, sistemul de hranire este adaptat acestui tip de furajare. Fnurile se arunca direct din pod, pe aleea de furajare, prin trei guri de furajare. De aici, fnul va fi asezat n ieslea animalelor. Regiunea nefiind producatoare de cereale si nici de radacinoase de cultura mare, numarul porcilor si al pasarilor este relativ scazut. Hrana porcilor se bazeaza pe cartofi, porumb, sfecla, pasune, eventual zer. Adaparea. Grajdul este prevazut cu robinete de apa cu gura larga, situate la un capat, perpendicular pe rigolele de scurgere. Pentru rumegatoare si cal se prevad adapatori mecanice. Pentru ovine se prevede un jgheab de adapare comun, iar pentru porcine o adapatoare cu biberon (stut). Necesarul de apa/zi/grajd este de circa 1.000 litri. Platforma de gunoi si transportul balegarului. Balegarul este ncarcat manual, cu lopata ntr-o roaba, si transportat pe usa mica din spatele grajdului spre platforma de balegar. Platforma este amplasata la circa 5 metri distanta de grajd, fiind formata din trei pereti de beton si un planseu, n centrul caruia se poate plasa un capac metalic gaurit, prin care sa se asigure scurgerea mustului de balegar spre bazinul de colectare a dejectiilor lichide. naltimea peretilor este n jur de 1,5 m. Accesul roabei pe stratul prim de balegar se realizeaza printr-o scndura din esenta tare, lunga de circa 4 metri. Platforma nu este acoperita. Gunoiul de grajd din platforma va fi

transportat pe cmp, ca ngrasamnt natural, n integritate, dupa o perioada de fermentare de minimum 150 zile. Podul grajdului este relativ mare, nalt. n planseul podului, care este construit din scnduri groase, nefaltuite, cu intervale de 2-3 cm ntre ele, se lasa un spatiu de circa 25 cm, cu cteva ochiuri de aerisire spre exterior, spre a se asigura patrunderea si circulatia aerului. n ceea ce priveste compartimentul animalelor mici, trebuie avuta n vedere asigurarea caldurii pentru animalele mici, mai ales pentru pasari si porcine, n perioadele reci ale anului. Compartimentul animalelor mici va fi lipit de compartimentul animalelor mari (vezi fig.4.2). Pentru pasari este recomandabil ca peretele spre compartimentul bovinelor sa nu fie complet, deoarece aici caldura este mai mare. Cotetul de pasari va fi construit deasupra cotetului de porci, cu podea-gratar si astfel se asigura primirea caldurii de jos, prin peretele gratar. Pentru evitarea autoconsumului si murdaririi oualelor, se amenajeaza un cuibar cu colector pentru oua, n exteriorul cotetului pasarilor. ntotdeauna, pentru fiecare specie de animale va fi prevazuta o iesire spre exterior, n padoc.

Fig.5. Solutie pentru aigurarea caldurii la pasari si porci 1- grajdul de vite; 2- staul pentru oi; 3- cotet de pasari; 4- cotet pentru porci; 5- pereti despartitori sub forma de gratar; 6- cuibar cu colector de oua. Bucataria furajera este prevazuta cu o soba de caramida, cu plita, cazan ngropat pentru fiert hrana porcilor, pasarilor, rola pentru copt cartofii. Bucataria furajera este dotata cu o masa, o chiuveta tip bucatarie sau semi-cada pentru spalat bidoanele si minimasina de muls mecanic-portabila, un gratar pentru scurgerea bidoanelor, alte obiecte utile (caldari, tetine, etc) Se prevede un canal cu sifon, pentru scurgerea apei. Camara furajera are intrare din bucataria furajera si este destinata pastrarii furajelor concentrate, sarii, altor obiecte de grajd, n care scop este prevazuta cu lazi, rafturi, crlige pentru agatat hamuri, lanturi, alte unelte. Atelierul mestesugaresc este dotat cu masa de tmplarie si lacatuserie simpla, sculele necesare, un mic ferastrau circular etc., rafturi. Are comunicare interioara cu bucataria furajera si o usa de legatura cu exteriorul. Elementele care asigura o igiena superioara produsului lapte sunt: masina de muls mecanic, electrica, tip carucior, distanta minima dintre grajd si laptarie, cada pentru racirea bidoanelor, bidonul cu serpentina si paletele mecanice de racire. Etajul grajdului, podul pentru fn, este ncapator, destinat conservarii unei ct mai mari cantitati de furaje-fnuri pentru perioada de stabulatie. Peretele dinspre anexe este prevazut cu un impregnaj antiinflamabil si cu un zid antifoc, protector pentru cosul ce deserveste soba bucatariei furajere, sub forma unei fsii de nsotire a cosului pna la limita superioara a acoperisului. Podul mai este strabatut si de trei cosuri de aerisire ale grajdului, plasate marginal, spre a nu mpiedica manipularea fnurilor. Terenul agricol este format din fnate, pasune si teren arabil. Specia Nr.cap. Ratia/zi/cap kg. Nr. stabulatie zile Total kg necesar

Vaci Cabaline Tineret

6 2 bovin 4 15

15 15 8 2 40

270 300 270 240 1080

24300 9000 8640 7200 49140

la ngrasat Ovine TOTAL

27

Se considera prioada de pasunat asigurata pe pasunea comunala sau proprie. Rezulta un necesar de 13 ha de fnate, cu o productie medie anuala de 4.000 kg/ha.

- Gradina zoo joaca un rol dublu, instructiv si de atragere a turistilor n zona


satului Salistea. Cuprinde organizarile obisnuit necesare unei mici gradini zoo. Popularea se realizeaza cu animale solitare sau n mici familii din specii specifice faunei din aceasta zona (lupi, mistreti, capre negre, vulpi, ursi bruni, capriori, cerbi, pisici salbatice, jderi de copac, rsi, veverite, cocosul de munte, ereti vineti), ntretinute n spatii nchise, ceva mai largi dect ntr-o gradina zoo obisnuita. Va fi amenajata pe munte, n Muntii Capatnii, unde exista o platforma. Se va amenaja si drumul de acces la acea platforma, drum ce urca de la pastravarie pe munte. n prezent, exista o carare folosita de localnici pentru a ajunge la livezile pe care le au n proprietate. Fiind amplasata ntr-o zona ct mai departe de zgomot, de oameni, animalele se vor simti n mediul lor. Suprafata gradinei zoo va fi mare, asigurndu-le animalelor o anumita libertate. - n ceea ce priveste unitatile de cazare, la intrarea n satul Salistea , dinspre Brezoi, pe partea dreapta a drumului va fi amenajat un camping turistic clasificat la 3 stele. Campingul va avea o suprafata de 2000mp si va avea o capacitate de 24 locuri de campare si 12 locuri n casute de tip camping construite din lemn. Campingul va fi organizat n 6 parcele a cte 4 locuri de campare si 6 casute tip camping. Vor fi construite un teren de minifotbal, unul de volei si unul de tenis.

- n apropierea campingului va fi construit si un bazin de nnot, precum si constructiile anexe: dusuri, vestiare, grupuri sanitare. - n catunul Bradisor se va construi lnga tabara de copii un teren de fotbal si un bazin, precum si constructiile aferente, iar la capatul celalalt al catunului se va deschide un magazin mixt att pentru localnici, ct si pentru turisti. b) elementele recreationale. Va fi amenjata o suprafata de 3 ha de padure pentru plimbari, astfel se vor amenaja alei, locuri pentru picnicuri, vor fi amplasate banci, se vor marca potecile. Turistii vor putea face drumetii pe muntii din zona, avnd ca ghizi, localnici. Se vor putea face drumetii si n padure neamenajata, unde vor exista numai marcaje ale potecilor. De asemenea, pentru practicarea schiului fond se va amenaja 3 ha de padure. Vor fi construite si doua centre de nchiriere a echipamentului de schi, unul va fi amplasat n apropierea pensiunii "n Zavoi ", iar altul n catunul Bradisor. Persoanele ce vor practica schi fond vor putea ajunge din sat n catun si din catun n sat cu ajutorul schiurilor, putnd nchiria echipamentul de la un centru si predndu-l la celalalt centru. Traseele vor fi amenajate de a lungul curbelor de nivel. Structura echipamentelor construite Numarul locurilor de cazare va fi de 73 n perioada de iarna si de 109 n perioada de vara. Unitatile de cazare vor avea urmatoarea structura: 5 pensiuni turistice, din care 1 clasificata la 3 margarete (10 locuri), 4 clasificate la 2 margarete (38 locuri); 1 motel-pensiune, clasificat la 2 stele, cu 25 locuri 1 camping turistic clasificat la 3 stele, cu 24 locuri campare si 12 locuri n casute tip camping.

- Tabara de copii Bradisor, cu 250 locuri, din care doar 60 permanente, care au un statut special. Schema amplasarii propunerilor de amenajare este prezentata n anexa nr. 11.

4.5. Promovarea turistica a satului Salistea


Pentru promovarea satului este necesara informarea si orientarea turistilor prin panouri indicatoare si amenajarea unui sediu pentru Asociatia turistica locala. Aceasta asociatie trebuie sa se ocupe cu gestiunea locurilor de cazare si de evidenta turistilor cazati n spatiile amenajate n acest sens, de buna functionare a tuturor obiectivelor introduse n circuitul turistic, supravegherea tuturor activitatilor turistice ce au loc n Salistea. De asemenea, ar trebui sa se ocupe cu editarea de brosuri si pliante publicitare care sa promoveze ct mai bine satul si zona n ansamblul ei. Aceste materiale publicitare ar trebui sa parvina gazdelor, care sa le puna la dispozitia turistilor si care sa ofere toate informatiile necesare pentru o buna petrecere a sejurului. De asemenea, o alta initiativa ar fi introducerea satului n cataloagele de promovare a ofertei turistice din zona Vlcea, chiar si n ceea ce priveste Romnia. Colaborarea cu asociatii de specialitate, judetene, nationale (ANTREC) si internationale (EUROGTES) ofera oportunitati de promovare si dezvoltare a satului. Internetul este o modalitate usoara si eficienta pentru promovarea satului si a zonei printr-o pagina web. Aceasta trebuie sa contina toate informatiile necesare unor potentiali turisti, cai de acces, asezare, conditii naturale, conditii de cazare si gazduire, obiectivele turistice existente, fotografii ale zonei, satului si ale pensiunilor dispuse sa primeasca turisti, ct si tarifele corespunzatoare spatiilor de cazare.

Concluzii
Satul Salistea, situat la o altitudine de 460m, pe Valea Lotrului, la 45 km nord-vest de Rmnicu Vlcea, apartine comunei Malaia si se ntinde pe o suprafata de aproximativ

7000 ha. Accesul n zona se realizeaza pe DN 7A, care urca pe Valea Lotrului pna la Obrsia Lotrului, iar de aici se ramifica n trei cai: spre Sebes si Alba Iulia pe Valea Sebesului (DN 67C), una spre Petrosani (DN 7A), iar alta spre stefanu-Novaci (DN67C). Zona se remarca printr-un peisaj inedit si deosebit de spectaculos, cuprinznd Valea Lotrului, care este de o frumusete peisagistica deosebita, frumusete conferita de zidurile de stnca prapastioase, de cursul sinuos al acestui ru, precum si de bogatia folclorica a meleagurilor. O alta atractie naturala este reprezentata de versantii mpaduriti si abrupti, care nconjoara satul. Pe vreme frumoasa, se pot vedea n zare crestele nzapezite ale Masivului sureanu. Daca atractiile naturale ocupa un loc important n determinarea gradului de atractivitate al zonei, atractiile antropice nu pot dect sa sporeasca aceasta trasatura. n acest sens, se remarca Barajul si Hidrocentrala Bradisor, Biserica Sf Nicolae, dar mai ales obiceiurile (obiceiuri de iarna si cele din viata omului) si casele vechi din sat, adevarate monumente arhitectonice. n satul Salistea sunt construite 5 pensiuni rurale clasificate si omologate, care sunt deschise turistilor pe perioada ntregului an, si care ofera att servicii deosebite de cazare si eventual, masa, ct si servicii specifice de agrement. Numarul caselor ce apartin familiilor ce locuiesc n acest sat este de 114, caracterizndu-se prin eterogenitate din punct de vedere al gradului de confort si al capacitatii de cazare. Pe lnga acestea, un numar de 13 constructii reprezinta vile, construite ca resedinte secundare. Aceste spatii de cazare potentiale pot fi valorificate prin sistem time-sharing, prezentnd siguranta att pentru proprietari, din punct de vedere al pastrarii integritatii locuintelor, ct si pentru turisti, prin conditiile si confortul oferit. Servirea mesei se poate realiza fie la gospodarul gazda, fie prin pregatirea mesei chiar de turisti n bucatarie destinata exclusiv sau nu, acestora. Micul dejun poate fi inclus sau nu, dupa caz, n tariful camerei, iar plata celorlalte mese se poate face fie n regim de demipensiune sau pensiune completa, fie separat, pentru fiecare masa servita n parte. Spatiile de cazare si cele de alimentatie sunt dotate corespunzator, oferind servicii de cea mai buna calitate.

La iesirea din sat se afla si Tabara Bradisor, ce ofera conditii specifice turismului pentru tineret, fiind destinata copiilor si este organizata corespunzator, avnd spatii de cazare adecvate, sala de mese, spatii sanitare si terenuri de sport. Programele turistice si formele de agrement destinate acestei zone sunt numeroase si se pot adresa tuturor tipurilor de turisti potentiali. Drumetiile pe trasee montane, deosebit de spectaculoase, plimbarile n aer liber, organizarea unor picnicuri n spatii special amenajate, pescuitul, schiul fond si vizitarea unor obiective turistice din judet, prin programe turistice organizate sau pe cont propriu, sunt cteva din modalitatile de petrecere a timpului liber, ce se adreseaza turistilor cazati n satul Salistea. n vederea crearii unor puncte de atractie inedite, se va amenaja o gradina zoologica, o micropastravarie si o microferma turistica. De asemenea, se vizeaza organizarea unui camping la marginea satului, destinat turistilor ce prefera acest mod de cazare. n cadrul acestui camping vor fi amenajate mai multe terenuri de sport. Propunerile prezentate sunt viabile din punct de vedere financiar, deoarece banii necesari se pot strnge prin sponsorizari, prin investitii facute de localnici sau alte persoane sau institutii interesate, prin asocieri ntre localnici si prin fondurile puse la dispozitie de primarie, prin consiliul local. Se vizeaza si modernizarea infrastructurii, a retelei de drumuri, re-marcarea traseelor montane, amenajarii unor trasee pentru schi fond si plasarea unor placute indicatoare catre obiective turistice si catre spatiile de cazare. Segmentul de turisti potentiali vizat pentru aceasta zona este reprezentat de iubitorii de aventura si drumetii, de pescuit si echitatie, de familiile cu copii si persoanele de vrsta a III-a, care doresc sa-si petreaca o vacanta linistita. Pentru a atrage acesti turisti, este necesara o promovare adecvata a zonei, si n mod special a satului, prin intermediul unor pliante, brosuri si cataloage de prezentare. Crearea unui website va face posibila prezentarea pe internet a satului Salistea, acest lucru fiind destinat, atragerii turistilor straini. Se poate concluziona ca au fost analizate o serie de probleme si s-au facut numeroase propuneri viabile, n ceea ce priveste reorganizarea si amenajarea adecvata a

zonei, Salistea putnd astfel deveni un sat turistic deosebit, printre cele mai frumoase din Vlcea si din tara, oferind servicii diverse si de o calitate deosebita ce si vor petrece cel putin cteva zile aici.

Bibliografie
1. Bteille Roger- Le tourisme vert, Presses Universitaires de France, 2000; 2. Bran Florina, Marin Dinu, Simon Tamara- Turismul rural- Modelul european, Editura Economica, Bucuresti, 1997; 3. Butler Richard, Hall Michael, Jenkins John- Tourism and Recreation in Rural Areas, John Wiley & Sons Ltd, West Sussex, England, 1998; 4. Erdeli George, Istrate IoanAmenajari turistice, Editura Universitatii,

Bucuresti,1996; 5. Minciu Rodica- Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001; 6. Mitrache stefan, Manole V., Stoian M., Bran Florina, Istrate Ioan- Agroturism si turism rural, Editura Fax Press, Bucuresti, 1996; 7. Moinet Franois- Le tourisme rural, Editions France Agricole, 1996; 8. Nistoreanu Puiu (coord.)- Ecoturism si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003; 9. Nistoreanu Puiu- Turismul rural, o afacere mica cu perspective mari, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1999; 1. Page, Stephen & Getz, Don- The business of rural tourism: international perspectives, International Thomson Business Press, 1997; 2. Rey Radu- Civilizatie montana, Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985;

3.

Shaw, Gareth & Williams, Allan- Critical Issues in Tourism: A Geographical Perspectives, 2nd edition, Blackwell Publishers, 2002;

4. Sporis Gheorghe- The land between Olt and Jiu, north of the 45th parallel, Editura Clusium, Cluj-napoca, 2000; 5. Stanciulescu Gabriela, Lupu Nicolae, igu Gabriela, itan Emilia, Stancioiu FeliciaLexicon de termeni turistici, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2002; 6. Stanciulescu Gabriela- Managementul operatiunilor de turism, Editura Allbeck, Bucuresti, 2002; 7. ***- Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Nr. 245/30.08.2004 si Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Nr 374/ 31.12.1994; 8. ***- Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Nr. 101/ 25.05.1995; 9. ***- Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Nr. 226/ 30.08.1997; 10. ***- Odyssey magazine, Nr.3, 10/11, anul 2003; 11. ***- www.albertacountryvacation.com; 12. ***- www.antrec.ro; 13. ***- www.antts.pcnet.ro; 14. ***- www.china.org.cn/english/travel; 15. ***- www.chinadaily.com; 16. ***- www.cjvalcea.ro; 17. ***- www.frdmr.ro; 18. ***- www.gltneamt.ngo.ro;

19. ***- www.gov.nf.ca/agric/Tourism; 20. ***- www.hexagon.unet.ro; 21. ***- www.ruraltourisminternational.org; 22. ***- www.sasktourism.com; 23. ***- www.valceaonline.ro; 24. ***- www.world-tourism.com; www.referatele.com