ICI - notite

Lazar - Comunicare si RP

Ce este comunicarea? (comunicarea-repere teoretice si practice)

Paradoxul comunicarii umane: - comunicare umana = paradox => necesitate si constrangere; raspunde nevoii de relatie si spiritului gregar al unui individ & vazuta ca forma de manifestare a personalitatii si nu a socialitatii; este entropica (indicator al dezordinii, mijloc ideal pentru atingerea propriilor scopuri) - respecta filosofia existentei individului si tendita de a-si promova interesul personal, dar nu respecta filosofia existentei comune a indivizilor - este un intrument de relatie = mijloc de unire; interesul = fundament al comunicarii; Definitii - orice definitie graviteaza in jurul ideilor de informatie si gestionare a interesului - sens larg: proces prin care un emitator doreste sa-si faca acceptat mesajul de catre un receptor - comunicare = un tip de actiune umana: individul intreprinde ceva utilizand cuvinte (raportat la propria persoana) - comunicare = mijloc de gestionare: informatia devine marfa (raportat la comunciare organizationala) - comunicare = schimb: obiectul este informatia, emitatorul si receptorul fiind intr-un schimb continuu (raportat la feedback) - comunicare = factor de putere: utilizand cuvantul un individ/grup isi manifesta puterea si isi demonstreaza autoritatea (raportat la interes) - comunicare = instrument de gestiune, schimb de informatii, fator de putere, instrument si mijloc de manipulare si persuasiune (Dagenais) - comunicare= proces de influenta: transmiterea unui mesaj nu se poate realiza fara a influenta (Mucchielli) - definirea comunicarii se poate face dpdv al constructiei instrumentale (descrierea comunicarii prin componentele sale) sau dpdv al constructiei analitic-lingvistice (observarea comunicarii dincolo de activitatea de transmisie-receptie) - comunicare = capacitatea si abilitatea unei persoane de a schimba informatii in vederea atingerii unui interes propriu (bazata pe trei concepte) a. capacitate/abilitate: unii indivizi comunica mai eficient decat altii; strategiile de comunicare pot fi perfectionate pentru o comunicare mai eficienta; achizitionarea comunicarii este un fapt social b. informatii: orice date care aduc un plus de cunoastere privind procesul comunicarii si aduc elemente de noutate necesare pentru atingerea intereselor (limbaj verbal , nonverbal, paraverbal); comunicarea opereaza cu informatii c. interesul: ceva ce directioneaza comportamentul si conduita unui individ; orice comportament este determinat de un interes; corolarul paradigmei (paradigma interesului imediat) - oamenii isi ierarhizeaza comportamentele in functie de ierarhia unor interese si va

trebui sa analizam intotdeauna comportamentul celorlalti plecand de la modul cum ierarhizeaza propriile interese Comunicare eficienta - definire - raportata la viata in comun comunicarea in care individul isi atinge doar interesele personale poate sa nu fie eficienta si poate fi chiar daunatoare - comunicare eficienta = toate persoanele incluse intr-un proces de comunicare isi ating interesele prin relationare Imperative ale comunicarii - tacerea: presupune o dimensiune pragmatica in raport cu scopul valorificarii sale; calitate prin care se poate eficientiza procesul comunicational (Blanchard) - ascultarea: vorbitorul apreciaza ascultatoii care printr-o simpla exclamatie sau gest fortifica valoarea unui discurs (Blanchard); pentru o buna ascultare trebuie sa fii interesat, concetrat, sa manifesti atentie maxima fata de interlocutor, sa ajute emitatorul prin cereea unor lamuri, sa-si dezvolte capacitatea de a reda info primite ( Stanton) - cum si cand sa vorbesti: a vorbi intr-un moment nepotrivit inseamna si a stavili avalansa nociva a unor cugetari mediocre (Blanchard) - comportament: utlizarea comunicarii nonverbale si paraverbale pentru eficientizarea procesului comunicational Tipuri de comunicare - comunicarea interioara: modalitate de fundamentare si intelegere a capacitatii noastre de relationare cu altii si autocunoastere; paradigma subiectivitatii in comportament: gandul interior despre un alt individ creeaza o valoare care devine indicator al comportamentului, ne folosim de de o evaluare pur subiectiva ca baza pentur comportamentul viitor. - conceptele de Sine, Eu si SupraEu (psihanaliza) explica formarea personalitatii pe doua nivele, de relatie si intim; personalitatea intima: ce gandim, simtim despre o persoana sau o situatie, personalitatea de relatie: personalitate manipulanta, derutanta deoarece dezinformeaza cu privire la adevaratele intentii, spunem celorlalti ce vor sa auda, folosirea reulilor politetii si civilitatii - comunicarea interpersonala: in general este comunicarea face-to-face, directa; relatii interpersonale: de putere, de influenta, afectiva, asimetrica, de reciprocitate, cu celalt - individul dezvolta strategii comunicationale in functie de anumite impartiri a celorlalti, implicarea lui in comunicare depinzand si de modul de structurare al acestora; ceilalti nu sunt o cateogire abstracta, ci o realitate concreta, ierarhizata de individul care comunica, in fct de interesle sale - ceilalti apropiati (comunicare empatica, afectiva ): 1. apropiati intim (6-8 persoane): rude de sange; univers imediat 2. apropiati afectiv (14-15 persoane): partener, prieteni de suflet, de familie, prieteni buni, amici; univers mediat - universul imediat - libertate zero, nu iti poti alege familia, universul mediat - libertate aproape totala - ceilalti departati (comunicare conventionala, determinata de politete si civilizatie): 1. departati de profunzime (15-17 persoane): colegi de munca/scoala, profesori, sefi directi/ierarhici, vecini, cunostinte; comunicare conventionala de profunzime, pastreaza distanta dar implica o nota afectiva (respect, bun simt, solidaritate nu afectivitate propriu-

zisa 2. departati de suprafata: straini, oameni cu care ne intalnim intamplator; comunicare conventionala de suprafata, politete rece si distanta utilizam diferite strategii comunicationale pentru fiecare nivel si nu este recomandata utilizareaunei strategii specifice unui nivel cu un alt nivel (=>confuzie); selectia celorlalti se face liniar de la exterior spre interior (exceptie primul nivel)

Personalitati, temperamente - coleric: eruptiv, navalnic, nestapanita, deprimata, teama, panica, oscilatii intre entuziasm si abandon, exagerare, nerabdare, neliniste, concentrare maxima, sociabilitate pronuntata - sangvinic: echilibrat, ritmic, vioi, adaptabil, efervescenta emotionala ridicata, calm, stapanire de sine, mobilitate, renuntare fara suferinta, exuberanta - flegmatic: lent, calm, rabdare naturala, meticulos, adaptabilitate redusa, rutina, comunicativitate redusa, orientare spre trecut - melancolic: tonus scazut, energie redusa, emotivitate, dificultati de adaptare, exigenta exagerata fata de sine, incredere redusa in fortele propii, izolare sociala Comunicarea prin mass-media - mass-media = organizatii care folosesc anumite mijloace de comunicare (tiparul, radioul, televiziunea, internetul) pentru a comunica cu un numar mare de indivizi la o manier aimpersonala, indirecta (audienta nedefinita) - caracteristici (W.Mills): 1. foarte putini indiviz pot comunica cu un numar mare de oameni 2. publicul nu are mijloace efective de a raspunde => comunicarea mass-media = comunicare intr-un singur sens

Structura si dinamica procesului de comunicare - directii de analiza in interpretarea mecanismului comunicarii: modelul tehnicist si modelul psihosocial (J.C. Abric) Modelul tehnicist - comunicarea - transmitere a unui mesaj dintr-un loc in altul; abordare matematica => comunicare prin prisma elementelor componente: E, R, M, Ca. - Shannon si Weaver - elemente ale comunicarii: sura informatiei-emitator-receptordestinatar si nivelul de zgomot ca variabila continua; Abric insa a comentat despre limitele teoriei, prin ignorarea aspectelor psihologice, in comunicare fiind implicati indivizi cu interese, personalitati, cunostinte si experiente de viata diferite care influenteaza involuntar relatia de comunicare - Cuilenburg, , Scholten si Noomen - pe langa elementele generale, introduce codarea, decodarea, si zgomotul de fund - Andersch, Staats si Bostrom - influentelor mediului si a feedbackul in constructia si reconsntructia mesajelor - Berlo - SMCR (sursa-mesaj-canal-receptor); cultura si sistemul social - variabile continue - J. DeVito - model explicativ al comunicarii; introduce efectele anterioare si posterioare comunicarii

Modelul tehnicist Emitor Codare

canal

Decodare

Receptor

Feedback Modelul psihosocial - comunicare = ansamblul proceselor prin care se efectueaza schimburi de informatii si de semnificatii intre persoanelele aflate intr-o situatie sociala data (J.C. Aberic) => comunicare devine interactiune, interlocutorii joaca atat rolul E cat si R - perspectiva psihosociala - accent pe influentele pe care indivizii le au in procesul comunicational (urmare a experientelor, cunostintelor, sistem de valori etc.) si pe rolul feedbackului comunicare = proces circular - comunicare - act social, fundament al relatiilor sociale - Aberic - interlocutorii aflati in interactiune sunt influentati de trei categorii de factori: - 1. psihologici: o parte din actiunile individului nu sunt rationale ci dictate de procese psihice de aparare; individul filtreaza involuntar mesajul prin mecanisme proiective de aparare (asimilarea gandirii celuilalt, atribuirea interlocutorilor de atitudini false etc.) - mecanismele de aparare fac referire la o serie de procese psihice ce intervin in urma unor informatii privite drept amenintare si au ca scop restabilirea echilibrului personal sau ideologic de functionare; - procese: scotomizarea (eliminarea involuntara a info incomode), memorizarea selectiva (uitarea info problematice), interpretarea defensiva (acordarea unor sensuri diferite de cele reale), negarea autoritatii sursei (devalorizarea informatiei care nu provine dintr-o sursa credibila) - 2. cognitivi: informatiile pe care un individ le detine despre obiecte si persoane (dpdv al functionarii mentale /intlectuale si al sistemului de reprezentare) - rol important in comunicare - reprezentarea de sine, despre celalalt si despre obiectivul urmarit - 3. sociali: rol, status social, prejudecati, stereotipuri; procesul comunicational este influentat de personalitate interlocutorilor, caracteristicile mesajului si codului de transmitere si contextul in care se deruleaza - variabilele care influenteaza canalul si codul - variabile psihice si psihologice (efectul de halo), psihosemantice ( ponderea si ordinea cuvintelor) si prin rolul interlocutorilor - influentele contextului asupra procesului comunicational - timpul si spatiul in care se desf comunicarea, si o serie de factori ce tin de reactia individului intr-un spatiu social (efectul de coactiune: determina modificari psihocomportamentale ce creaza o stare de tensiune in urma realziarii faptului ca, desi nu sunt implicate direct in procesul de comunicare, persoanele prezente in acelasi spatiu influenteaza si urmaresc comportamentele celor cu care interactioneaza)

influentele contextului cultural si ideologic: diferentele de natura ideologica si cele culturala fac ca procesul de comunicare sa nu fie uniform; mesajul si canalul trebuie adaptate contextului cultural pentru o comunciare eficienta

Comunicarea interpersonala
comunicare interpersonala = comunicare dintre indivizi in mod direct, neintermediata de mijloace mass-media; comunicare interpersonala - fenomen complex ce vizeaza atat utilizarea cuvintelor cat si a gesturilor, atitudinilor si comportamentelor in procesul relationarii comunicarea interpersonala este tot ceea ce se intampla in relatia cu celalalt (F. Lacombe)

Relatiile interpersonale: definitie, tipologie, trasaturi - relatiile interpersonale = tip de relatii sociale caracterizate prin faptul ca sunt stabilite numai intre persoane si sunt regizate in masura semnificativa de logica necesitatilor umane - 1. relatii indreptate spre altul (apropiere, adaptare, cooperare) 2. relatii in comparatie cu altul (concurenta, opozitie, diferenta) 3. relatii impotriva altuia (distrugere, violenta, agresiune) - sunt intersubiective, dar nu, obligatoriu, identice: A poate sa il atraga pe B si sa comunice cu el intr-un mod, in timp ce B il poate respinge sau sa nu aibe aceeasi atractie, promovand un alt tip de comunciare - relatiile interumane sunt asimetrice si promoveaza asimetria, chiar si intre persoane foarte apropiate; gradul de interes si capacitatea de a reciproca sunt diferite intre indivizi - partea intunecata a relatiilor interpersonale (Duck si Cupach & Spitzberg): exista aspecte relationale negative care nu sunt studiate si aproape niciodata incorporate in teorii (razbuanrea, tachinarea, cicalealea etc) - relatiile interumane cuprind inevitabil iritari din partea interlocultorului, obligatii care decurg din legaturi, precum si pura rea-vointa, care se manifesta preponderent in plan comunicational, face parte din strategii de comunicare si este o parte a gandirii comunciationale - promovarea unei relatii interpersonale: 1. aptitudini de radiografiere a celuilalt (etichetare) 2. aptitudini de pozitionare fata de celalalt ( manifestare a propriului interes, recunoastere din partea celuilalt) Tinte strategice ale comunicarii interpersonale - tinta informationala: a comunica inseamna a informa; o teorie a comunicarii bazata pe modelul E-R, prin care se transmite o cantitae informatie de la E la R se bazeaza pe nevoia expresa de a furniza si primi informatii - tinta de exercitare a rolului social: rol social = ansambu de comportamente fata de care exista o asteptare sociala raportata la statusuri, pozitii sociale; raportarea la ceilalti se face prin acest tip de roluri - tinta de influentare: influenta = actiune exercitata de o persoana orientata spre modificarea optiunilor si comportamentleor alteia; (tipuri de influenta: 1. influentarea cu ajutorul modelului - vedere 2. influentarea prin folosirea unor relatii de simpatie/afectiune - simtire 3. influentarea cu ajutorul sfaturilor - ascultare); prin comunicare individul urmareste sa-l determine pe celalt sa creada, sa gandeasca, sa actioneze intr-un sens dorit

tinta afectiv-emotionala: afectivitatea se refera la sentimintele, emotiile si pasiunile unui individ; se manifesta prin trei canale: simpatie, antipatie, indiferenta; dpdv psihologic: compatibilitate, incompatibilitate (pozitionare involuntara); se structureaza cel mai repede dintre toate tintele si este un pucnt de plecare pentru ele, este cea mai periculoasa fiind cea mai subiectiva tinta reciprocitatii: legea talionului (ochi pentru ochi, dinte pentru dinte)=> relatiile interpersonale sunt asimetrice, o persoana da mai mult decat primeste iar alta da mai putin decat primeste

Elementele procesului de comunicare - emitator: transmitatorul mesajului - receptorul: primitorul mesajului - mesajul: componenta asupra caruia se bazeaza procesul de comunicare - mijlocul de comunicare: modul in care e transmis mesajul (scris, verbal, fax etc.) - canalul de comunicare: traseul pe care circula mesajul (formale:oficiale , informale: neoficiale) - contextul: elementele interne/externe ale actului de comunicare care pot afecta comunicarea - indivizii sunt mai atenti la modul in care este transmis mesajul si la emitator decat la mesaj propriu-zis - analiza receptorului: la cine vreau sa ajunga mesajul?; vor fi receptorii pro/contra mesajului?; ce stiu deja depre subiect?; au prejudacti? care?; ce motive au de a ma asculta sau nu?

Obstacole in comunicarea interpersonala

obstacol = act care afecteaza eficienta si finalitatea comunicarii, determinan neintelegeri, stari egresive sau chiar incetarea imediata a comunicarii

Semnale care indica prezenta unor obstacole - imposibilitatea de a stabili un cod comun intre cel ce lanseaza mesajul si cel care il primeste - disponibilitati reduse de a utiliza feedbackul in timpul formularii un raspuns - stare de iritare sau agresivitate nejustificata din parte celor care comunica - comunicarea are un loc intr-un climat de suspiciune - dialogul se transforma in monolog, initiar de emitator sau receptor - gesturi inutile care nu sunt intarite verbal - schimbarea subiectelor de discutie fara vreo logica anume - cantonarea pe pozitii care nu permit negocieri ulterioare - conceptii total diferite despre lume si viata - transformarea ascultarii active intr-o simpla auzire Perspective de interpretare a obstacolelor in comunicare - 1. Panisoara - bariere ce tin de sistem (la nivelul agentilor comunicationali sau legat de contextul comunicarii la nivelul canalului): deficiente de transmisie si receptionare a informatiei, conceptualizarea mesajului in functie de situatie si scop, alegerea mijloacelor de comunciare, statutul social al comunicatorilor, limbajul si normelr grupului; bariere ce tin de proces (rezultatul interactiunii din interiorul comunicarii): mesajul adus in atentie de catre

comunicarea verbala si cea nonverabla nu concorda, diferenta dintre intentiile manifeste si cele ascunse ale partenerilor comunicationali, ponderea dimensiunii afective in activitatile de comunicare 2. Wilcox, Ault si Agree (relatia receptorului cu mesajul) - experienta diferita a oamenilor in comunicare; diferente educationale; diferente de interes privitoare la mesaj; diferente privind nivelul de inteligenta (coeficient); lipsa respectului reciproc; diferente de sex, varsta, rasa sau clasa sociala; diferente de stapanire a limbajului; lipsa abilitatilor de comuncaire la emitator sau receptor 3. Baron si Byrne - modalitati personale de organziare psihologic-actionala: disponibilitatea euristica (prima impresie); efectul falsului consens (oamenii doresc sa creada ca ceilalti sunt de acord cu ei); efectul de insufletire (creearea unei legaturi afective cu receptorul); efectul perseverentei (o ifnromatie confirmata ca adevarata, continua sa fie credibila chiar si dupa ce a fost dezmintita); reprezentativitatea euristica (judecare unui fenomen prin similitudine cu altul) - surse ale constituirii stereotipurilor ca bariere comunicationale: tendinta de a ignora situatia si a aprecia actiunea in sine a unei persoane fara integrarea acesteia in context, efectul de blamare-autointelegere (in urma esuarii unei sarcinii o persoana va da vine pe factori interni, o alta persoana insarcinata cu acelasi task, intrebat de ce prima nu a reusit va da vina pe factori interni); prejudecata autoservita (ifeedback pozitiv - factori interni; feedback negativ - factori externi); 4. Torrington si Hall - bariere in trimiterea mesajului (mesaj incomplet, interpretabil etc.); bariere la nivelul receptarii (nevoi, credinte, valori, atitudini, opinii, prejudecati etc.); bariere de intelegere ( E: semantica, jargon, abilitati de comunciare, durata comunicarii, canal; R: concentrare, abilitati de ascultare, cunostinte despre subiect, mesaj, prejuedacti, receptivitate la idei noi etc.); bariere de acceptare (E, R: atitudini, valori, opinii etc.; mediu: ciocniri emotionale, diferente de status, experiente anterioare etc.); barierele actiunii (E, R: memoria, nivelul acceptarii, flexibilitate pt schimbarea atitudinii/comportamentului) 5. Steers - distorsiunea (mesajul sufera o alterare); omisiunea (emitatorul filtreaza mesajul, omite detalii); supraincarcarea (numar prea mare de informatii); sincronizarea (stabilirea unei modalitati de comunicare comune); acceptanta (modalitatea primara a receptorului de a se raporta la mesaj)

Bruiaje si blocaje in comunciarea interpersonala - bruiaje =obstacole ale tutror indivizilor - blocaje = obstacole ale individului Bruiaje si deficiente omenesti in comunicare - oamenii nu sunt predispusi la o comuncare eficienta in mod normal; oamenii isi urmaresc in comunicare in primul rand propriul interes si sunt interesati mai putin de trebuintele celorlalti. - bruiaje: tentatia de a presupune ca oamenii se vor comporta asemanator in situatii asemanatoare; tendinta de a eticheta, a incadra indivizii din jurul nostru in categorii stereotipe; prima impresie deformeaza judecatile ulterioare, transformandu-le in prejudecati; simpatia scade sau creste in masura in care descoperim sau nu trasaturi, preferinte comune

simpatie si antipatie = cel mai mare bruiaj; utilizam instinctiv propriile repere si conceptii in judecarea altoa, convinsi de adevarul creat bruiajele sunt obstacole ce tin de existenta umana, nu sunt neaparat recele, ineficiente; implicatiile pe care le au in procesul de comunicare le include in categoria obstacolelor

Blocaje in comunicare si atitudini individuale - modalitatea de perceptie: modul in care privim lumea este influentat de experienta anterioara; in masura in care un interes este atins sau in masura in care se realizeaza mai usor interesul prin comunicare, un individ va fi mai receptiv - concluziile grabite: pot bloca interlocutorul sau pot fi interpretate drept superficialitate sau dezinteres - lipsa de cunoastere: nivelul de educatie diferit ingreuneaza comuncaire; trebuie adaptat discursul in functie de nivelul de educatie al interlocutorului - lipsa de interes: unde exista lipsa de interes vizibla, trebuie redirectionat mesajul pentru a corespunde intereselor ambilor participanti la comunicare - motive, trebuinte, dorinte: in spatele comunciarii exista o motivatie; transmiterea si receptionarea se realizeaza in fucntie de acesta - imaginea despre interlocutor: intervine diferenta de statut

Comunicarea verbala
comunicare realizata prin limbaj; utilizata in medie de 70% pe zi intr-o zi normala de lucru include: relatari privind intamplari din viata de zi cu zi; sentimente si reactii la anumite situatii; pareri despre noi, altii, societate etc.; opinii, atitudini, exprima pozitita unui individ intr-o situatie specifica, puncte de vedere etc; analziarea comunicarii verbale implica capacitati generale de vorbire, includ dimensiuni si caracteristici ale personalitatii si calitati vocale

Dimensiunile si convingerile personalitatii - principalele caracteristici ale acesteia necesare comunicarii - personalitate = mod unic in care un individ reactioneaza in contact cu lumea, ca rezultat al perceptiei noastre, al experientelor, motivatiei, atitudinilor; la baza personalitatii stau cinci dimensiuni cu rol important in constructia strategiilor de comunicare: - extroversiune/introversiune: gradul de sociabilitate in opozitie cu cel de timiditate; innascuta - stabilitate emotionala:nivelul de control al emotiilor; emotie = reactie globala, intensa si de scurta durata a organismului la o situatie neasteptata, insotita de o stare afectiva placuta sau neplacuta; traduce dezadaptarea si efortul organismului de a restabili echilibrul momentan rupt - hedonismul psihologic; innascuta - simpatizarea: masura in care un indivi reuseste sa fie prietenos si agreabil in ochii celorlalti; simaptizarea paote fi inoculata, cu anumite rezerve, chiar daca in mod real nu este atat de puternica; oscileaza intre tolerant, cooperant si rece, aspru; dobandita - constiinciozitatea: gradul de responsabilitate al unei persoane si ghidata de o anumita etica/morala; dobandita - deschidere la nou: nivelul de flexibilitate si receptivitate al unei persoane in fata noului; dobandita

convingeri - anumite adevaruri subiective, sub forma perceptiilor, care determina comportamentul cotidian al unui individ, fiind in acelasi timp difuzate catre ceilalti, cu scopul de ale influenta comportamentul si a-i determina sa se conformeze; sunt puternice, incarcate afectiv, greu de schimbat, multe dintre ele sunt regasite in cotidian sub forma mentalitatilor, tiparelor de gandire, obiceiurilor - controlul comportamentului: se realizeaza de catre ceilalti (control direct) sau de catre individ (autocontrol); optimistii considera ca sansa controlului tine de factori interni, au un comportament determinat de: initiative, libertate de optiune, actiuni personale, originalitate; pesimistii considera ca, in general, comportamentul lor e determinat de factori externi, comportamentul lor fiind determinat de : ceilalti, jazard, intamplare, factori supranaturali - adaptabilitatea: masura in care oamenii observa si isi regleaza comportamentul in cadrul relatiilor cu altii - increderea in propria persoana: gradual de autoevaluare pozitiva a unui individ; persoanele cu incredere scazuta in sine tind sa fie mai susceptibile la influente si schimbari modul n care dimensiunile personalitii i convingerile associate lor se structureaz, determin anumite caracteristici ale propriei noastre personaliti care sunt importante pentru comunicare; caracteristici ce influenteaza calitatea cumincarii verbale: - claritatea; empatia; sinceritatea; relaxarea

Calitatile vocale - inaltimea si intensitatea vocii: impact foarte mare pt ascultator - volumul vocii: trebuie corelat cu contextul si spatiul in care se desfasoara comunicarea - dictia si accentul: limpezesc si clarifica mesajul - viteza de vorbire: esentiala pentru stabilirea ritmului dialogului - pauza: au acelasi rol ca punctuatia in scriere; pauzele scurte divid ideile dintr-o fraza cele luni marcheaza sfarsitul frazei - timbrul vocii: inflexiuni sau modificari sus-jos ale vocii; influenteazamodul in care este receptionat mesajul - tonul vocii: detine un rol important in limbajul verbal informal dar mai ales in cel formal

Comunicarea scrisa
este utilizata cu preponderenta in cadrul organizatiei pt solicitarea/transmiterea de note interne, rapoarte, decizii, planuri etc. adresate unor persoane din interiorul sau exteriorul organizatiei; are un rol important in invatamant, in special cel superior mitul hartiei - 75% din documentele care circula intr-o organizatie sunt adresate unei singure persoane, 10% viseaza doua persoane si doar 6% dunt destinate unui numar de trei sau mai multe persoane probleme majore pe care le ridica comunicare in scris sunt legate de claritatea, concizia si completitudinea materialului scris; mesajul scris trebuie sa fie usor de citit => - limbajul si formularea trebuie sa respecte nivelul cititorului dpdv al profesiunii si grad de familiaritate cu subiectul; limbaj simplu si nepretentios; utilizarea jargonului numai daca cititorul lucreaza in acelasi domeniu

constructia propozitiilor trebuie sa sprijine mesajul dpdv al gradului de compexitate siabstractizare al mesajului - divizarea paginii in paragrafe cu o singura idee; plasarea propozitiei-subiect la inceput; paragraf mai scurte de 4-5 propozitii - prezenta unui schelet logic al textului sau prin cuvinte semnal (de incetinire, dwe continuare, de recapitulare) mesajul trebuie sa fie adecvat directiei de trasnmisie, pt comunicarea de jos in sus se tine cont de urmatoarele aspecte - tact, constientizarea pozitiei ierarhice, adoptarea tonului potrivit dpdv al politetii, argumentatiei, tonul - nivelul de detaliu: nevoia de a furniza suficiente detalii pentru acoperirea subiectului si justificarea concluziilor - exprimarea unei opinii trebuie facuta clar, sa se vada unde se termina faptele si unde incep opiniile; opinia trebuie sa rezulte din cercetare si fapte, nu doar afirmate - atitudinea adoptata: atitudinile de servilism, teama in fata puterii, aparare sau pur si simplu frica pot conduce la un ton de nesiguranta sau exagerare - diplomatie sporita in interactiunea cu celalalt - claritatea scopului - asigurarea motivarii - o dispozitie trebuie explicata i in acelasi timp scoase in evidenta avantajele reale ce rezulta si pentru celalalt din implementarea ei regula de baza a comunciarii scrise spuneti cititorului clar si simplu ceea ce vrea sa stie

Raportarea la scris - in medie un adult citeste cu o viteza de 200-300 de cv/m, exista si persoane care ajung la 600 cv/m (J.F. Kennedy - 1000 cv/m); un student trebuie sa citeasca 200-450 cv/m - factori de influenta pentru viteza de citit: complexitatea materialului, stilul autorului, corpul de litera greu de citit, asezarea in pagina dificila sau defectoasa), cuvinte sau expresii necunoscute sau nefamiliare Gestionarea cititului - perfectionarea vitezei de citire este data, in principal de cresterea medie a vitezei de citire folosita - multe persoane citesc ineficient din cauza miscarilor oculare gredite, fapt de care nici nu sunt constiente - fixatii = opriri ale ochilor pentru a cumprinde cate un cuvant sau fraza, dupa care merg mai departe ( o fixatie dureaza 0.25 -1.5 secunde) - camp de recunoastere = numarul de cuvinte pe care un individ le poate focaliza - regresia = tendinta de a te intoarce inapoi in timpul cititului - reverie (ganditul la altceva) = creierul este usor atras sa alunece spre alte subiecte Tehnici de lectura eficiente - scanare - metoda de lectura care ofera o imagine de ansamblu asupra metrialului inainte de a-l citi cu atentie

aprecierea - determinarea importantei materialului si introducerea lui intr-una din categoriile: esential (atentie maxima), folositor ( dupa citirea materialului esential, in fct. de timp), irelevant (nu prezinta interes) - alunecarea - tehnica de lectura similara cu o citire rapida par excellence; totul se parcurge la viteza maxima pentru obtinerea unui rezumat pe larg ignorand detaliile; Lectura eficienta prin metoda SQ3R (N. Stanton) - Select (selectati) - daca trebuie citita o singura sectiune, se scaneaza cuprinsul/indexul pt a gasi referintele specifice subiectului; daca trebuie citit tot materialul se utilizeaza metoda alunecarii - Question (intrebati) - intrebati-va singuri despre ce ati citit - Read ( cititi) - acum se cauta demonstratiile exemplele ilustrarile sarite la timpul selectiei; nu se iau notite la prima citire - Recall (reamititi-va) - se pot lua notite, dar nu prin copiere; incercati o improspatare a ce ati citit, testati-va - Review ( verificati) - verificati daca ati omis ceva, daca aveti raspunsuri la toate intrebarile, daca puteti sa va amintit si relata ce ati parcurs; verificarea reprezinta o recapitulare rapida a celor patru etape

Comunicarea nonverbala
Generalitati despre comunicarea nonverbala - expresia fetei, gesturile, gusturile, postura si hainele transmit mesaje cu mult inainte de vorbi; doar 7% din comunicare se desfasoara prin cuvinte, restul fiind comunicare nonverbala (38% paralimbaj, 55% alte elemente nonverbale) - comunicarea nonverbala este in mare masura involuntara, si nu poate fi usor falsificata; este generata de anumite reactii fiziologice involuntare; comunicarea nonverbala poate sprijini, contrazice sau substitui comunicarea verbala avand si rol regulator si de control al acesteia - limbajul corpului contribuie la comunicare prin expresia fetei (mimica, zambetul, privirea), gesturi, forma si pozitia corpului, aspectul general si comunicarea tactila Comportmanet si comunicare nonverbala - comportament = reactia totala: fiziologica, psihologica si relationala a unei persoane ca raspuns la o problema generala sau un stimul - comportamente care ranesc (au implicatii directe asupra comunicarii in general si a comunicarii nonverbale): - un mod de comportare abia schiat, care astfel arat dezinteres i ignoran; - semnale rare de confirmare i o evitare a privirii interlocutorului care duc la o tierea contactului cu celalt - ignorarea minii ntinse pentru salut - derderea, nsoit de alte semnale de respingere care indic c declaraiile celuilaltsunt ridicole i duntoare privirea repetat a ceasului, care indic plictiseal i dezinteres pentru partenerul dediscuie - a bate cu degetele de la mini, ceea ce indic nerbdare

micarea repetat a piciorelor, ceea ce indic intenia de a pleca, semn clar aldorinei de a ntrerupe discuia ducerea capului pe spate, ridicarea nasului i o privire de sus n jos, care indic o depreciere a argumentelor interlocutorului rsul artificial sau forat, rsul cu o jumtate a gurii care indic intenia de a-l icana pe interlocutor comportament manifestat prin laude i complimente verbale i nonverbale care jignete interlocutorul pentru c emitorul acestor semnale i imagineaz c celcruia i sunt adresate nu observ artificialitatea lor

Distanta si comunicarea nonverbala - legea distantelor zonale (fiecare individ are teritoriul sau, o prelungirea a corpului sau; individul are propria bula de aer pe care o poarta cu sine, marimea depinde de densitatea populatiei determinata cultural; cunoasterea zonelor permite trairea armonioasa in societate; nerespectarea zonelor risca sa antreneze la interlocutoul un reflex de neincredere, adesea urmat de respingere) - zona intima - 15-46 cm - nimeni nu patrunde fara autorizare din partea individului - scut invizil (soft construit la nivelul personalitatii de relatie) - patrunderea in zona de intimitate a altcuiva declanseaza un sistem de alarma ce creeaza o crestere a nivelul de adrenalina - modalitati diferite de invazie (busculada, indolenta, dorinta de a intra in relatii mai stranse, dorinta de a seduce) - rezervata persoanelor considerate intime - zona personala - 46-122 cm - distanta pe care o marcam fata de altii la intalniri prietenesti, intalniri oficiale, ceremonii - spatiul care se cuvine sa il lasam intre noi si altii in societate - intra oameni din universul mediat - chiar si fata de persoane apropiate distanta se pastreaza in spatiul public - zona sociala 122-360 cm - distanta fata de necunoscuti, vanzatori, oameni care ofera servicii etc - distanta convenabila si de bun simt intre doua persoane care nu se cunosc - zona publica - >360 cm - distanta fata de grupuri si multimi - zona oratorului, profesorului Principalele modalitati de comunicare nonverbala si ce indica - fata: modalitate de manifestare a mimicii, se urmaresc aspectele: ochi, privire, zambet, ras; este de preferat sa se puna in relatie mai multe manifestari in analiza comportamentului nonverbal - ochii: analizatorul vizual joaca un rol fundamental peste 80% din informatiile de care are nevoie un individ sunt procesate de acest analziator - ochii holbati: dorinta de a capta cat mai multe imagini; mirare, surprindere buimaceala; frica, groaza; curiozitate extrema, asteptare tensionata; speranta si dorul; interes foarte mare

ochii larg deschisi: daca ochii sunt deschisi un timp indelungat, putem spune ca persoana este sincera, deschisa spre exterior sau receptiva la ceea ce i se transmite; acumularea cat mai multor impresii; persoana sincera cu mare receptivitate spirituala; percetie sufleteasca, identificare afectiva; intelegere si aprobare rationala a mesajului; nevinovatie, lipsa duplicitatii intre coordonare intima si relationala a personalitatii - ochii deschisi: manifestare sincera a unui interes; receptare optimista a lumii, pers din jur si evenim; expansiune, investigare voluntare a realitatii - ochii intredeschisi: oboseala, tensiune nervoasa acumulata; participare redusa, plictiseala, detasare de oameni si evenimente; dezinteres voluntar; nu merita sa privesti lumea cu adevarat (cel putin momentan) - ochii acoperiti (semi-inchisi): examinare neincrezatoare; persoana indiscreta; se urmareste aflarea advaratelor intentii ale celuilalte fara a dezvalui intentiile proprii; creaza un efect neplacut, rece , pareunzator; egoism, individualism, predispozitie de a folosi in mod nejustifica critica; tendinta de a fi pus pe harta - inchiderea unui ochi )a face cu ochiul: cochetarie, insotita de un zambet si lasare capului intr-o parte; intelgere secreta; viclenie, siretenie; prudenta; importanta nedisimulata, neascunsa, manifestara pe fata; invitatie la complicitate - ochii inlacrimati: expresia unei reactii neplacute; spalare simbolica, depasirea unui prag, relansarea vietii; furia, usurare, mahnire, bucurie; neputina de a controla exteriorizarea emotiilor, trairilor interioare; incapacitatea de a ne stapani stari emotionale negative sau agresive privirea: contactul ocular incepe in zona sociala la aprox 2.5 m, oamenii se privesc in ochi intre 30 si 60% din timpul petrecut, daca depaseste 60% inseamna ca exista sentimente puternice: ura sau dragoste - privirea la baza nasului are un efect perturbator; privirea care fuge de la un ochi la altul induce o stare de neliniste; privirea permanenta sifura siguranta si actioneaza asupra partenerului de discutie; prin privire observam reactiile celorlalti; evitare privirii indica frica de refuz timiditae, frica de a ne confrunta cu afirmatiile celuilalt - privirea drept in ochi: privire simpatica, interlocutorul este privit mai exact; dorinta deplina de cooperare; disponibilitate de comunicare deshisa si directa; persoana cinstita si corecta - privirea coborata (de sus in jos) si inaltata (de jos in sus): dominare, mandrie, trufie, orgoliu, dispret; desinteres; privire coborata - semn de tensiune, incordare - maturarea cu privirea a campului vizual: interes sporit pentru tot ce se vede; curiozitate, cautare exacta si panda, rpedispozitie catre actiuni rapide, examinare riguroasa a unei persoane sau lcoatii, exprimarea unei aprecieri - privirea fixa: tensiune nervoasa, incordare; (spre interlocutor) influentare, apreciere critica; constiinta propriei forte zambetul: exista 18 tipuri de zambete; zambetul este o manifestare complexa indica si aprecierea si ridiculizare interlocutorului; zambetologia studiaza impactului zambetului in relatiile interumane - zambetul voit (fabricat): nu e integrat in mimica generala a fetei; poate indica jena; se afiseaza de complezenta (apare si disapre brusc); zambet conventional apare in relatii cu strainii, ceilalti departati de suprafata

zambetul dulceag: intindere si subtiere a buzelor, pare exagerat, nefiresc; sentimentalii afiseaza astfel trairi mai intense decat rpetinde situatia; zambet copilaresc - zambetul prostesc: tensiune sporita, sentimentul ca ni se coace ceva; caracteristica oamenilor vicleni, provocatori; colturile gurii trase in jos - expresie de batjocura; buze stranse - retinere - zambet depreciativ: colturile gurii trase in jos; forma atenuata a zambetului prostesc; umor negru, sau cand esti nevoit sa renunti la ceva; ciuda; afisat de o persoana blazata ironica, atotstiutor si cel care se bucura de necazul altuia - zambet relaxat: lipsit de tensiune, expresia unei bucurii traite naiv; colturile gurii ridicate-> schimbare a fetei superioare; recunoastere a valorii partenerului de discutie; sicner si eliberator - zambetul stramb: un colt al gurii estre tras in sus celalt in jos; expresia conflictului interior, dorinta de respingere intra in conflict cu avantajele si utilitatea contactului; parerea adevarata despre interlocutor e ascunsa in spatele unei amabilitati prefabricate rasul: elibereaza tensiunile interne - rasul cu e: suna urat ca un behait; expresia batjocurii, prietenie exagerata, nu are efect simpatic; genereaza o anumita distanta care poate rezulta din situatie sau propriile complexe; este mai mult interiorizat, mai putin destinat celor din jur; are intentia de a atrage atentia asupra prorpiei persoane, este provocator si smecher; daca sunetul insotitor accentueaza e-ul, exprima bucuria pentru paguba sau necazul altei persoane - rasul cu i: persoane tinere sau care vor sa para tinere si suna naiv fie ca este natural sau fabricat; poate exprima bucuria in cazul pagubei altei persoane, dar cel care rade astfel se bucura ca pagubitul nu a patriti nimic; este cunoscut drept rasul de sine; este ascuns; amestecat cu o ironie usoara; se bucura de comicul situatiei - rasul cu o: corespunde unei reactii tensionate sau de surpriza, este o reactie de aparare a individului caruia i s-a intamplat ceva neplacut; refelecta indoiala; in fct de intensitatea sunetului poate exprima suparare, protest, ura - rasul cu u: persoana cuprinsa de groaza, frica amplificata; resingerea unei persoane sau trairi; tinerea la distanta capul: capul urmeaza cursul gandirilor intime - capul sus: pozitie verticala, putin spre spate, barbie proiectat ain fata, inchiderea mai mult sau mai putin pronuntata a ochilor = incredere mare in sine; statut superior; caracter agresiv, afisarea superioritatii negative; ingamfare dispret, denigrare directa; insotit de o inspiratie puternica - dorinta de a negocia, disponibilitatea de a fi transparent - capul jos: postura de reunutare, infrangere; emotii cu conotatie negativa; supunere/servitute, obedienta, incompetenta, neputinta, esec, renuntare; cu privire piezisa, barbia impinge pieptul - interlocutor neconvins, judeca actiunile; contiinta incarcata, rusine; ingandurare, privire pierduta - capul inclinat: emisfera stanga (rationalitate) controleaza partea dreapta, emisfera dreapta (creativitate) controleaza partea stanga; capul spre dreapta traduce reflectii de ordin logic, rational, lipsite de emotii (analiza, date precise, amintire unei idei, tact, planificare, strategie, critica, scepticism, alegerea cuvintelor); capul inclinat sprea stanga traduce reflectii de ordin emotional (ras, sunte stridente, ritm, amintiri despre trairi,

aspecte sentimentale legate de informatiim cereri, rugaminti, afectiune, consolare, cautarea unui sprijin) mersul - mersul sacada/hotarat: activarea motivelor care adus brusc in prim plan o anumita tinta; persoane care isi aduc aminte ca au ceva de rezolvat - mersul cu trunchiul teapan: impresie de persoana tantosa/intepata, mandrie, orgoliu, aroganta; pasii stapaniti, plini de putere, calcat apasat, siguranta de sine si socntiinta propriei valori; daca mersul e neconvingator vorbim de mers teatral - mersul cu pasi de urias: extroversiune, neoboseala, vitalitate; capacitatea de a trata in forta; doritna de a atinge repede o tinta; pasi mari insotit de pendularea bratelor denota o persoana intiutiva care nu se lasa influentatata de altii; produce impresie - mersul cu pasi mici: introversiune, autoapreciere; persoana precauta calculata abila; evitarea riscurilor; doritna de a schimba directia de mers, nehotarata - mersul impiedicat: dorrinta de a ajunge cat mai repede la tinta; confruntarea cu impulsuri contradictorii; nesiguranta, conflict interior, timiditate sfiala picioarele si mainile - picioarele intinse: liniste si dorinta de a o pastra; siguranta de sine - picioarele indoite din genunchi: pegatirea de actiona, daca unul sau ambele picioare sunt prinse de picioarele scaunului indica dorinta de a gasi siguranta de a rezista - picioarele indepartate: grad de indiferenta; dorinta de a sta comod; lipsa de disciplina; lipsa de educatie si indiferenta fata de cei din jur - picior peste picior: genunchi peste genunchi - inchidere, frica de contact cu interlocutorul, directionare stricta a comunciarii in functie de picior; incrucisarea picioarelor la nivelul gleznelor - activitate amiabila, destinsa, pana a a sta cuiva in cale - mainile de-al lungul coprului: calm, stare de bine, absenta incordarii - mainile in buzunare: rezerva, introversiune; aroganta; ipocrizie, viclenie,minciuna - mainile care se framanta: nervozitate, tensiune, stanjeneala, ; gest defensiv, cand planeaza o amenintare - mainile pe masa cu palemle lipite de tablie: energie, dinamism; incredere in sine; familiaritate - mana intinsa cu palma orientata in sus: spontaneitate, simpatie spirit deschis; spirit de decizie; fidelitate, sinceritate, loialitate; buna credinta - mana intinsa cu palma orientata in jos: tentativa de dominare; cerinta de a controla, de a supune; daca aratatorul este intins denota agresivitate, intentii rauvoitoare, violenta, intimidare - ambele maini intinse palmele orientate in sus: capitulare, pacifism, dorinta de reconciliere, apropiere

Modalitati de eficientizare a comunicarii

comunicarea eficient = tip de comunicare n care toate persoanele care comunic i ating interesele aa cum vor ele; construirea unei relaii pozitive, bazate pe respect i consideraie, deschiderea fa de ceilali, solidaritatea cu ei sunt mecanisme care i pot ajuta s-i rezolve i ei interesele un comunicator trebuie isi dezvolte anumite abilitati si capacitati pentru a fi in stare sa comunice eficient (F. Lacombe): intelegerea mesjaelor altora si a propriilor mesaje;

felxibilitatea comportamentala; fixarea clara a unor obiective; dezvoltarea unei atitudini deschise; autolimitarea puterii; autorecunoastere si recunoastere pozitiva Cum putem comunica mai bine? - Modelul lui Johari: unii specialiti consider c orice persoan construiete mental mai multe zone n careadun informaie despre sine i lumea din jur - zona deschisa: conine informaiile pe care le mprtim n comun cu interlocutorul, ca de exemplu, tot ceea ce am discutat mpreun, amintirile comune, cunotinele i ideile comune - zona ascunsa: conine informaiile care nu dorim s le cunoasc alii - zona oarba: conine sentimente i trsturi pe care nu le recunoatem ca fiind ale noastre, nu le considerm ca fcnd parte din noi, nu admitem c simim sau suntem aa; ceilalti, pot observa aceste lucruri si ni le pot transmite in masura in care comunica cu noi - zona necunoscuta: conine sentimente, tendine i impulsuri puternic reprimate,talente i poteniale complet necunoscute, reacii comportamentale care apar doar n situaii critice, deosebite - pentru a promova o comuniaare eficienta trebuie sa amplificam cat mai mult comunicarea deschisa; este preferabil sa reducem zona oarba prin stimularea si acceptarea feeback-ului; astfel suntem capapibil sa receptam impresiile celor din jur despre noi, sa ne evaluam si corectam defectele de imagine comportament, atitudine Ascultarea eficienta - se traduce prin ceea ce facem cu ceea ce auzim; procese de ascultare: auzirea, intelegrea, traducerea cuvintelor in sesnuri, atribuirea de semnificatie informatiei care se proceseaza, evaluarea. - adesea remarcm cum unele obiceiuri pe care oamenii le dobndesc involuntar afecteaz ascultarea - anticiparea a ceea ce vorbitorul vrea s spun i terminarea propoziiilor n locul lui - ntreruperea repetat i nejustificat a vorbitorului; privirea n alt parte (pe fereastr, ntavan, la obiecte, la mbrcmintea vorbitorului etc.) sau alte preocupri - poziia necorespunztoare (excesiv de relaxat, aezarea lateral fa de vorbitor etc.) - comportamente nonverbale denotnd nerbdare sau plictiseal (ticuri nervoase, micri necontrolate, verificarea ceasului etc.) sau monologul interior - mimarea ateniei pe fondul unei detari totale - intervenii verbale necorelate sau doar tangeniale mesajului - abilitatea de a asculta eficient nu este un dar innascut si o deprindere, trebuie timp si ambitie; pentur o comunicare verbala sau nonverbala eficienta este necesara o ascultare eficienta Folosirea feedback-ului - reacia pe care o are receptorul la un mesaj i pe care o transmite emitorului; mecanism prin care emitorul cunoate modul n care a fost transmis mesajul, deoarece dac emitorul explic ceva receptorului i acesta nu l nelege sau l nelege greit, atunci vina este a emitorului

determinante ale feedback-ului: - feedback-ul ar trebui s se bazeze pe ncrederea dintre emitor i receptor - fedback-ul trebuie s fie mai degrab specific dect general - el trebuie oferit la momentul oportun, atunci cnd receptorul pare pregtit s-l primesc - feedback-ul trebuie verificat cu privire la ceea ce receptorului i se pare a fi valid - feedback-ul trebuie s includ acele lucruri pe care receptorul le poate face saunelege, feedback-ul lmurete i nu creeaz o alt confuzie Gamble&Gamble: feedback evaluativ si feedback nonevaluativ feedback evaluativ = construirea unei opinii despre problema aftata in discutie, precum si efectuarea unei judecati, a unei valorizari; la randul ei se distinge in: - feedback evaluativ pozitiv: incearca sa mentina comuncairea in directia in care se afla deja - feedback evaluativ negativ: fucntie corectiva, menita sa reduca sau sa elimine comportamentele ineficiente de comunicare - feedbackul formativ este legat de cel negativ: reformulare a situatiei care sa nu deranjeze receptorii chiar daca ar merita sa fie deranjati feedback nonevaluativ - feedback de sondare: cererea de informatii suplimentare pentru a intelege mai bine problema - feedback de intelegere: incercarea de a intelege adevarata semnificatie a celor spuse ce celalalta parte; se poate realiza prin parafrazare - feedback suportiv: suportul si ingrijorarea sincera a ascultatorului fata de problemele emitatorului - feedback mesaj-eu: utilizat pentru a contrabalansa modalitatea prin care centram mesajul negativ asupra celeilalte persoane intr-un proces de feedback se desfasoara trei procese: informatia, evaluarea si retroactiunea (Paquette si Willet) caracteristicile unui feedback pozitiv: - feedback-ul trebuie s fie descriptiv i nu evaluativ - feedback-ul trebuie s fie concret, direct i clar - trebuie furnizat la momentul oportun - utilitatea maxim apare atunci cnd este solicitat - trebuie s ia n considerare nevoile celor doi comunicatori i s fie exprimat ntermeni relevani pentru cel care l primete - feedback-ul trebuie s redea adevratele sentimente sau judeci referitoare la comportamentele n discuie

Gestionarea agresivitatii in comunicare - agresivitatate = tendinta de a ataca; desemneaza un comportament verbal sau actional prin excelenta ofensiv, orientat spre uminire, minimalizare sau chiar suprimare fizica a celorlalti; pe de alta parte, la mod general, este o dispozitie fundamentala datorita careia oamenii obtin satisfacerea trebuintelor lor - agresivitatea este determinat, n primul rnd, de promovarea relaiilor interpersonale negative, care permit manifestarea ei

tipuri: agresivitate pozitiv sau socialmente necesar si agresivitate negativ sau de surplus

Obtinerea acordului prin convingere - convingerea = cale persuasiv prin care interlocutorul recunoate cargumentele i soluiile dvs. sunt bune i pentru el i este gata s le foloseasc din proprieiniiativ - arta de a convinge include o serie de factori ce trebuiesc luati in considerare: - analiza gradului de implicare a auditoriului - folosirea credibilitatii (schimbarile de atitudine bazate pe credibilitate au scurta durata) - construirea unei baze comune - repetare si accentuare - folosirea emotiilor

Comunicarea organizationala
De ce sunt importante organizatiile? - o mare parte din viaa noastr este petrecut n organizaii, promovnd strategiile organizaionale bazate pe eficien i profit; apox. 8 ore dintr-o zi le trim n interiorul unei organizaii, sufiecient pentru a nelege c propriile noastre individualiti sunt limitate de ale altora care au aceleai drepturi iobligaii ca i noi - organizaia devine un mijlocitor ntre individ i societate; organizaia construiete omul organizaional Cum putem defini organizatia? - sistem de activiti sau fore a dou sau mai multe persoane, coordonate contient (C. Barnard) - uniti sociale (sau grupri umane), construite i reconstruite n modintenionat pentru a urmri obiective specifice (A. Etzioni) - coordonarea planificat a activitilor unui numr de oameni pentru realizarea unor scopuri sau eluri comune, explicite, prin diviziunea muncii i printr-o ierarhie de autoritate i responsabilitate (E. H. Schein) - invenie social destinat realizrii unor scopuri comune prin efort degrup (G. Jonhs) - toate definiiile date organizaiei au anumite elemente comune: organizaia include persoane care relaioneaz n vederea realizrii unui scop sau obiectiv comun; relaiile dintre oameni por fi ordonate ntr-o anumit structura; structura unei organizaii descrie rolurile, relaiile, activitile, ierarhia de autoritate i responsabilitate - caracteristicile organizaiei: - organizaia este ntotdeauna specializat - diferenierea misiunilor se asociaz cu specializarea tehnic - este o structur de interaciunii reglementate de reguli formale i informale ce genereazaciuni colective centrate pe scopurile propus - la baza fiecrei organizaii exist o manier concret de comunicare, ce deriv dinfinalitatea organizaiei Specificul comunicarii organizationale. Limitarea libertatii de miscare

in comunicarea nonorganizaional sau extraprofesional, libertatea de micare a persoanelor care comunic, cu mici excepii, este aproximativ egal; in organizatie libertate de miscare este arpoape zero libertate de miscare = posibilitatea ca individul s ntrerup procesul de comunicare atunci cnd nu i mai convine procesul de comunicare cu eful este cel mai complex i cel mai mare consumator de energie psihonervoas; individul care reuete s gestioneze n favoarea sa aceast relaie de comunicare va avea cel mai mult de ctigat; din acest punct de vedere, comunicarea organizaional se refer la comunicarea managerial, la comunicarea ef-subordonat particularitile comunicrii manageriale sunt generate de scopul, obiectivele i rolurileacestei comunicri, de cadrul i structura organizaional precum i de climatul existent norganizaie.

Stiluri de comunicare organizaional - modalitile n care o organizaie consider c trebuie s istructureze procesele de comunicare i s promoveze un anume stil de comunicare; Maier, 1989, se concentreaz pe patru mari stiluri de comunicare folosite n organizaii, radiografiate dupa o serie de itemi: scopul principal al comunicrii, stilul de comportament n comunicare, gestionarea sentimentelor, motivaia acceptrii comportamentului, rezultatele obinute n urma folosirii unei comunicrii anume - stilul de tip acuzator: tinta acestui stil de comunicare este de a gsi apul ispitor; la nivelul afectivitii, se genereaz ostilitate, tensiune sau team. - stilul de tip dirijist: finalitatea acestui stil este informarea excesiv; lipsa iniiativelor srcete orice organizaie, iar cnd acest lucru este urmrit n mod voit, conduce la o rcire a comunicrii i la o stare de pasivitate care obosete ncetulc u ncetul; rmne un stil de comunicare eficient dac subordonaii l promoveaz iar cultura organizaional l-a acceptat deja ca pe un comportament de rutin - stilul de tip influenare: urmrete dominarea, ascultarea, prin raportarea poziiilor; cel mai tare va domina, cel mai informat este ascultat, cel mai raional este urmat; acest stil poate apropria afectiv efii i subordonaii, n special n cazul victoriilor i al rezultatelor bune; aliana se cimenteaz prin rezultate i, indirect, pregtete ter enul pentru un nou stil de comunicare - stilul de tip proactiv: dezvoltarea stilului participativ de conducere promoveaz acest stil de comunicare; comunicarea nu se mai oprete la nivelul sarcinilor profesionale, ea poate continuai la nivelul problemelor personale, n felul acesta afectivitatea este acceptatat i promovat n mod deschis Comunicarea in organizatii - intre stilul formal si informal - comunicarea formal se desfoar n funcie de modul cum este structurat fia postuluipentru fiecare angajat n parte; cea mai important comunicare formal n organizaie este comunicarea ef-subordonat De ce comunica managerii (sefii)? - pentru a se informa i a cunoate att n ceea ce privete activitatea intern ct i prin realizarea unor ntlniri cu alte instituii

supervizare i instruire profesional: modaliti prin care managerii asigur ca oameniii compartimentele s acioneze continuu n direcia obiectivelor organizaiei pentru a influena i convinge: aceasta activitate vine mai degrab, pe linie informal; la nivelul oricrei organizaii, se structureaz anumite relaii de putere pentru a menine echilibrul i stabilitatea: pstrarea organizaiei n stare operaional prin cursivitate informaional

Comunicarea informala - desfintarea barierelor de statut - caracteristica principal a comunicrii informale este c nu ine cont de statutul sau rolul social al celor care comune informaional - organizaiile se raporteaz diferit la acest tip de comunicare de la al respinge idenigra, tipic pentru organizaiile nalt formalizate de tip militar, pn la al promova i susine, tipic organizaiilor paternaliste; comunicarea informal: - este mult mai aproape de sufletul angajailor - este cunoscut drept comunicarea de la om la om - este lipsit de norme sau reguli instituionale - este centrat pe nevoile personale ale angajailor Obstacole in comunicarea organziationala - documentare insuficienta, s-a acreditat ideea ca eful nu are timp - tendina de a transforma dialogul n monolog, fie din lipsa de timp, ori de ncredere n partener sau n punctul de vedere exprimat de acesta - utilizarea unui ton ridicat i marcat de iritabilitate, ceea ce poate duce la intimidareapartenerului - utilizarea unui limbaj neadecvat persoanei care recepioneaz mesajul - deficiene n capacitatea de ascultare - lipsa de respect fa de persoana interlocutorului - rezistena fa de introducerea unei idei noi