Primul Razboi Mondial Rzboiul cel Mare, Rzboiul Naiunilor, re-numit, n timpul celui de Al Doilea Rzboi Mondial, Primul

Rzboi Mondial, a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale. Cronologic, evenimentele s-au desfsurat astfel: n 28 iulie 1914 Imperiul Austro-Ungar a atacat Serbia (n 23 iulie 1914 Austro-Ungaria a dat un ultimatum, apreciat ca inacceptabil pentru un stat suveran, Serbiei - considerat responsabil pentru atentatul de la Sarajevo, din 28 iunie 1914). In 30 iulie 1914, Rusia, sustinnd Serbia, decreteaz mobilizarea general; n replic, Germania, aliata Austro-Ungariei, declar, la 1 august 1914, rzboi Rusiei si, apoi, o zi mai trziu, la 3 august 1914, Frantei. La 4 august 1914 Germania a invadat Belgia, iar Anglia si dominioanele sale au declarat rzboi Germaniei (5 august 1914). La rndul su, Austro-Ungaria declar rzboi Rusiei (6 august 1914), iar Serbia, Germaniei (6 august 1914). Frana declar rzboi Austro-Ungariei (11 august 1914), urmat de Anglia (12 august 1914). La 23 august 1914, Japonia declar rzboi Germaniei (prin acest act, conflictul european devine mondial). Turcia declar, la 12 noiembrie 1914, rzboi Triplei ntelegeri. In 23 mai 1915, Italia declar rzboi Austro-Ungariei; n 16 august 1916, Romnia a intrat n rzboi alturi de Tripla ntelegere ,iar la 6 martie 1917 si Statele Unite ale Americii intr n rzboi mpotriva Puterilor Centrale. n 11 noiembrie 1918, la ora 05.00 s-a semnat actul de armistitiu si, astfel, la ora 11.00 dimineata, rzboiul a luat sfrsit. Combatantii rzboiului au fost Antanta si Puterile Centrale. Nici un conflict anterior nu a implicat un numr att de mare de militari si nu a implicat attea prti pe cmpul de lupt. n final, acest rzboi a devenit al doilea conflict pe lista celor mai sngeroase conflicte notate de istorie (dup Rebeliunea de la Taiping). Douzeci de ani mai trziu, ns, cel de-al Doilea Rzboi Mondial va face si mai multe victime. Toate statele care au intrat n Primul Rzboi Mondial au avut fiecare interesele lor, fr s se gndeasc la consecinte, care s-au soldat cu 10.000.000 de morti.

Generalul Lyautey, rezident general al Frantei n Maroc declara: "Sunt complet nebuni! Un rzboi ntre europeni nseamn un rzboi civil, cea mai monumental tmpenie pe care lumea a fcut-o vreodat". ("Larousse", "Istoria lumii de la origini pn n anul 2000", ed.Olimp.Bucuresti, 2000, p.499) O caracteristic a Primului Rzboi Mondial este folosirea strategic pe scar larg a transeelor ca linii de aprare pe Frontul de Vest, acestea ntinzndu-se de la Marea Nordului pn la granita cu Elvetia. Mai mult de 9 milioane de persoane au fost ucise pe cmpurile de lupt ale rzboiului iar, pe lng acestea, mai multi si-au pierdut viata n spatele liniilor frontului, datorit lipsei resurselor de baz - mncare, cldur sau combustibil, mobilizate cu prioritate pentru alimentarea armatelor - i a genocidului comis sub acoperirea numeroaselor rzboaie civile si conflicte interne (de exemplu, genocidul armean). Progresul tehnologic care s-a produs odat cu revolutia industrial a secolului XIX-lea se traduce n cresterea puterii distructive a armelor si n diversificarea modalittilor de atac aflate la dispozitia generalilor din acea epoc. Astfel, n Primul Rzboi Mondial au loc primele bombardamente aeriene din istorie, iar n jur de 5% din totalul victimelor de rzboi au fost civili, n timp ce n Al Doilea Rzboi Mondial procentul acestora va fi de 50%. Primul Rzboi Mondial s-a dovedit a fi o ruptur decisiv cu vechea ordine mondial, marcnd ncetarea final a absolutismului monarhic n Europa. Patru imperii au fost doborte: German, Austro-Ungar, Otoman i Rus. Cele patru dinastii ale lor, Hohenzollern, Habsburg, Otoman i Romanov, care au avut rdcini ale puterii nc din timpul cruciadelor, au czut dup rzboi. Esecul de a rezolva crizele postbelice a contribuit la ascendenta fascismului n Italia, a nazismului n Germania si la izbucnirea celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Rzboiul a catalizat Revolutia Bolsevic, cea care avea s inspire ulterior revolutii comuniste n diferite tri, precum China sau Cuba. n est, cderea Imperiului Otoman a pavat calea spre democratia modern si laicizarea statului succesor, Turcia. n Europa Central au fost nfiinate state noi, precum Cehoslovacia sau Iugoslavia, iar Polonia a fost redefinit.

Romnia si Italia n anii Primului Rzboi Mondial Rzboiul n Romnia nc de la nceputul rzboiului mondial, ntre Romnia si Italia, pn la 1914 membre ale gruprii Puterilor Centrale, s-a produs o apropiere dorit de oamenii politici din cele dou state. "Un acord ntre Italia si Romnia ni se pare foarte dorit", transmitea baronul Carlo Fasciotii, acreditat la Bucuresti, la 12 august 1914, efului Consultei, marchizul Antonio di San Giuliano. I.C.Brtianu dorea ca Romnia, mpreun cu Italia, s constituie o aliant capabil s determine Antanta s accepte si s sprijine realizarea dezideratelor nationale ale celor dou tri. La 23 septembrie 1914, Brtianu a acceptat textul acordului propus de San Giuliano, opinnd c acesta corespundea "integral sentimentelor si dorintelor poporului romn". Carlo Fasciotti, scria Consultei c era necesar un angajament formal de informare "asupra propunerilor ce ni se fac". Acordul ncheiat, care marca o etap important n relatiile bilaterale, obliga cele dou tri s nu ias din neutralitate fr a se informa n prealabil, s pstreze contacte si s se consulte n probleme de interes reciproc, Romniei recunoscndu-i-se drepturile asupra Transilvaniei.Romnia si Italia n timpul Conferintei de Pace de la Paris (1919-1920) Romnia si Italia s-au gsit, la finele primei conflagratii a secolului, n tabra statelor nvingtoare, ns ambele state s-au declarat "nemultumite" de tratamentul oferit de forumul pcii de la Paris din 1919. Totusi a existat o deosebire esential n ceea ce priveste statutul celor dou state la conferinta din capitala Frantei. n vreme ce reprezentantii Italiei au fcut parte din organisme decizionale ale forumului pcii (Consiliul Suprem, Consiliul celor Zece), Romnia s-a luptat pentru a i se recunoaste statutul de tar aliat. Romnia si Italia doreau ca prevederile tratatelor semnate cu Antanta, n 1915, respectiv 1916, s fie integral ndeplinite. Atitudinea delegatiei americane, condus de presedintele W.Wilson, de recunoastere a clauzelor ncheiate de Romnia si Italia cu Antanta, nu putea constitui dect un prilej de apropiere ntre cele dou tri, care tocmai si desvrsiser unitatea lor teritorial.

Romania si pacea separat de la Buftea-Bucuresti Situatia militar a Romniei la sfrsitul anului 1917, n care aprovizionarea cu materiale de rzboi si cooperarea cu armata rus au reprezentat factori esentiali, a dus la angajarea negocierilor cu Comandamentul Puterilor Centrale n vederea ncheierii unui armistitiu. Pacea se ncheia dup negocieri ndelungate cu Puterile Centrale. C. Argetoianu, care a discutat la Buftea, opineaz c acolo "singurul lucru care ne-a preocupat a fost salvarea armatei sau a ct mai mult din armat". Mai departe, cunoscutul om politic apreciaz c, la Buftea, s-a semnat "o prelungire de armistitiu pentru nceperea tratativelor de pace si n actul semnat la Buftea se prevede numai principiul unor rectificri ale granitelor Carpatilor fr nici o specificare si fr nici o hart anexat." Argetoianu nu a acceptat rectificrile propuse. Aspectul cel mai important al pcii era subjugarea total, din punct de vedere economic, a Romniei de ctre Germania si Austro-Ungaria. "Pacea" de la Bucuresti s-a dovedit a fi un act politico-militar fr precedent n istoria raporturilor internationale ale Romniei. Caracterul de dictat imperialist al acestei pci reiese si din faptul c ea nu a reprezentat rezultatul unor negocieri. Cei patru ministri aliati de la Iasi, ntre care si Fasciotti, l-au scutit pe Brtianu de orice rspundere pentru pacea separat, pe care au cotat-o drept un exemplu de "lcomie si ipocrizie a imperialismului german" si au cerut guvernelor lor s afirme c victoria Antantei va anula prevederile ei teritoriale. Regele Ferdinand a refuzat s semneze ratificarea Tratatului de la Bucuresti. l Frontul de Est Cu toate c rzboiul devenise, practic, imobil n transeele Frontului de Vest, conflictul era mai dinamic n Est. Planurile ruse initiale pentru rzboi cereau dou invazii simultane: una n Galitia, viznd Austria, si alta n Prusia Rsritean. Cu toate c atacul rus initial, n Galiia, a avut succes, n Prusia, fortele ruse au fost respinse de ctre Hindenburg i Ludendorff, n Btlia de la Tannenberg si Btlia de la Lacurile Mazuriene (august si septembrie 1914), infrastructura economic si militar inferioar a Rusiei neputnd rezista fortelor unite ale Germaniei si Austro-Ungariei. n primvara

anului 1915, fortele ruse au fost respinse pn n Galitia si, n mai, Puterile Centrale au reusit s avanseze n sudul Poloniei, capturnd Varsovia, la 5 august, i fortndu-i pe rusi s abandoneze complet Polonia, n asa numita "Mare Retragere". Sfrsitul rzboiului Bulgaria a fost prima din Puterile Centrale care a semnat un armistitiu separat la data de (29 septembrie 1918). La 30 octombrie a capitulat si Imperiul Otoman. n 3 noiembrie Austro-Ungaria a trimis un steag alb comandantului italian pentru a-i cere un armistitiu si termenii pcii. Termenii au fost aranjati, prin telegraf, cu autorittile Antantei de la Paris si au fost comunicati Austro-Ungariei, iar aceasta i-a acceptat. Armistitiul cu Austria a intrat n vigoare ncepnd cu ora 3, n dup amiaza zilei de 4 noiembrie. Austria si Ungaria au semnat armistitii separate, n urma prbusirii monarhiei habsburgice. Dup izbucnirea Revolutiei germane, a fost proclamat o republic, la 9 noiembrie, marcnd sfrsitul Imperiului German. Kaiserul s-a refugiat a doua zi n Olanda, care i-a acordat azil politic (a se vedea Republica de la Weimar). O zi mai trziu (11 noiembrie), la Compigne, n Franta, la ora 05.00, ntr-un vagon de tren a fost semnat armistitiul. La ora 11, n aceeasi zi, a ncetat focul si armatele au nceput s se retrag. Datorit ordinelor confuze si a ncercrilor criminale ale unor ofiteri de a se evidentia n ultimul moment, peste cadavrele bietilor soldati, n aceste sase teribile ore, dup ce totul fusese ncheiat si semnat la masa tratativelor, au murit inutil aproape 3 000 de soldati si au fost rniti alte peste 6 000. George Lawrence Price este considerat, ca fiind ultimul soldat ucis, cu un glonte german n frunte, la ora 10.59. Starea de rzboi ntre cele dou tabere a persistat pentru nc sapte luni pn la ncetarea final, consacrat prin semnarea Tratatului de la Versailles cu Germania (28 iunie 1919) si a urmtoarelor tratate cu Austria (la St. Germain), Ungaria (la Trianon), Bulgaria (la Neuilly) si Imperiul Otoman (la Svres). Astfel, unele surse ofer ca dat final a rzboiului anul 1919; n contrast, cele mai multe comemorri ale rzboiului se concentreaz asupra armistitiului din 1918.