EPOCA DE LA 1848.

PASOPTISMUL SI DACIA LITERARA

In aceasta perioada apar pentru prima oara scoli primare de fete, normale, superioare si conservatoare. Se infiinteaza si teatrul national de la Iasi sub conducerea lui Mihail Kogalniceau, Vasile Alecsandri si Costache Negruzzi. In domeniul presei, apar urmatoarele publicatii importante: Curierul Romanesc de la Bucuresti, condus de Ion Heliade Radulescu, Albina Romaneasca de la Iasi, condusa de Asachi si Gazeta de Transilvania, condusa deG. Baritiu. La 30 ianuarie 1840 apare Dacia Literara, care a reprezentat punctul de pornire al miscarii culturale pasoptiste. Aceasta revista a avut o aparitie redusa, publicandu-se doar trei numere, insa au fost suficiente pentru a imprima o noua directie in fondarea unei literaturi autentice.Sistarea publicarii a fost cauzata de apelul la unitate nationala a celor trei provincii romanesti, pe care titlul revisteiDacia il raspandea. Rolul de indrumator cultural l-a avut Mihail Kogalniceanu. Articolul Introductie reprezinta manifestul curentului romantic in literatura romana. Pentru prima data in literatura romana era anuntata intentia unei generatii de scriitori de a se indeparta de modelele clasicismului si de a se orienta catre o literatura subiectiva care sa puna in centru preocuparilor expunerea celor mai launtrice stari ,emotii ,sentimente ale omului. Programul ideologic romantic enuntat in articolul Introductie urmarea:

combaterea imitatiei si a traducerilor mediocre a unor opere din literatura universala. Mihail Kogalniceanu spunea despre aceasta tendinta a asa-zisilor scriitori ca ar fi o manie primejdioasa la noi intrucat omora duhul national. Originalitatea nationala reprezenta astfel:insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi. Pasoptistii incercau sa cultive o literatura cu specific national. Daca pana atunci poporul roman nu beneficia de o limba unitara, pasoptistii au incercat sa rezolve scrierea romana prin inlocuirea alfabetuli chirilic cu cel latin. Aceasta dorinta se va implini insa mai tarziu odata cu aparitia gramatici (prima) a lui I.H.Radulescu. daca pana atunci era sustinuta prezenta in paginile unei reviste doar a scriitorilor apartinand unei anume provincii, incepand cu acest moment se incearca inlaturarea provincialismului prin unirea in paginile revistei, a tuturor scrierilor indiferent de zona. Propundandu-si sa fie o foaie romaneasca, Dacia literara, se va indeletnicicu productiile romanesti, fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune Si imaginea scriitorilor se dorea a fi revolutionata in sensul ca acestia ar fi trebuit sa isi extraga seva operelor din istoria poporului roman, din trecutul de lupta al acestuia, din

frumusetile patriei si din folclorul si obiceiurile poporului.Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii Oranduirea feudala produsese rani adanci in sufletul neamului, astfel incat scriitorii, reprezentanti de seama ai poporului, aveau datoria de a critica si a satiriza in poporul sau, viciile acestei oranduiri. Scriitorii, aceste faruri calauzitoare ale neamului, sprijineau alaturi de popor unitatea si liberarea nationala de sub jugul strain.

Se insista asupra obiectivitatii spiritului criticcritica noastra va fi nepartinitoare, vom critica cartea, iar nu persoana. Se critica abuzurile si mimarea Apusului, anticipandu-se astfel celebra teorie a formelor fara fonda lui Titu Maiorescu.

Pana la momentul 1848, tarele societatii nu erau expuse sau combatute public. Incepand cu aceasta perioada, scriitorii au satirizat moravurile societatii contemporane. Majoritatea scriitorilor pasoptisti au scris opere literare ce continuau elanuri patriote si militante din dorinta de emancipare sociala si nationala. Poezia de la 1848 reprezinta baza poeziei romanesti moderne. Dintre speciile literare predominant abordate: balada, cantecul, fabula, oda. Abordarea acestor specii literare ne permite astazi sa impartim poezia pasoptista in functie de cele 3 mari teme abordate de aceasta: I. O prima categorie de opere proclama ideea unitatii nationale Aceasta poate fi subdivizata in alte 3 cateogrii:

Opere in care este exaltata dragostea pentru pamant, popor, traditie: Zburatorul I.H.Radulescu Opere in care se realiza elogiul progresului social romanescu : La cea dintai corabie romaneasca I.H.Radulescu Opere care elogiau trecutul neamului romanesc: Umbra lui Mircea la Cozia Grigore Alexandrescu

II. A doua categorie de opere in care este criticata societatea contemporana Se impart in 2 categorii: Direct: opera Latina. Duhului meu Grigore Alexandrescu Indirect: in fabulele lui G. Alexandrescu

III. O a treia categorie vizeaza intentia scriitorilor de a cultiva drept element primordial omul. In aceste scrieri se manifesta interes pentru afirmarea omului si a personajelor sale.

Ex:

Visul I.H.Radulescu (omul filosofic) Candela Grigore Alexandrescu (omul religios) O fata tanara pe patul mortii D.Bolintineanu (omul sentimental)

Tot in perioada 1848 se constata primele incercari de proza descriptiva istorica si satirica. Din aceste prime incercari ia nastere nuvela istorica Alexandru Lapusneanul C. Negruzzi Voiajul sau calatoria reprezinta una dintre marile pasiuni ale scriitorilor din aceste timpuri. Vasile Alecsandri este reprezentant de seama al acestei categorii intrucat toata viata si in buna masura datorita functiilor pe care le-a ocupat in stat a fost atras de calatorie. Dintre scrierile care au la baza reportajul literar adica insumarile de bord ale autorilor amintim: O plimbare prin munti V. Alecsandri, Memorial de calatorie G. Alexandrescu Mai amintim aici si un altfel de scriere in proza si anume meditatia lirica in proza Cantarea Romaniei Alecu Russo Dintre ceilalti scriitori pasoptisti ii amintim pe Gheorghe Lazar, Vasile Carlova, Nicolae Balcescu, Ion Ghica.