Rabia (turbarea)-boala infectioasa acuta determinata de virusul rabic transmis la om prin muscatura de animal salbatic sau domestic bolnav,este

o zoonoza cu aspect de encefalomielita ... reversibila ... mortala. Este 100% boala mortala Agentul etiologic-virusul rabic, e virus ARN-aspect particular de cilindru alungit (ca un glont). Rezistenta in mediu a virusului e o rezistenta mare la temperatura ridicata si in uscaciune si scazuta la lumina,U.V., alcool,solutii cuaternare de amoniu,acizi,baze. Boala este endemica pe tot globul,e absenta in tarile insulare( Anglia, Australia, Noua Zeelanda) Sursa de infectie: animale salbatice, vulpe,lup,dihor,soareci,lilieci. Animalul bolnav elimina virusul inca din perioada de incubatie. In laborator se transmite prin aerosoli sau transplant de organe (cornee). Receptivitate generala-nu exista protectie. Exista o imunitate nespecifica. Anatomie patologica- infectiile se produc prin plaga,tegumente, saliva animalului de la nivelul porti de intrare virusul migreaza cu o viteza de 3 mm pe ora prin nervi periferici SNC teaca de mielina unde determina encefalita. Intervalul de la muscatura pana la aparatia bolii 2 zile-1an Infectia locala nu duce la infectia SNC. La encefalita exista si un efect alergic. Aspectul specific histopatologic corpusculii Negri sunt inclusi intracitoplasmatic eozinofile formate din nucleoproteine virale. Acesti corpusculi se gasesc se gasesc in nucleii bazali,cornul lui Amon hipocamp. Clinic- incubatie externa: 2 zile -1 an. Faza prodromala modificari de comportament, cefalee, indispozitie, depresie psihica, alternand cu excitatie neuromotorie, senzatie de arsura si durere in plaga, parastezii,sensibilitate la lumina si zgomot. Faza de excitatie apare in forma furioasa de turbare- se modifica prin hidrofobie(frica de a bea apa) aerofobie,spasm faringian,hiperacuzie,halucinatii,fotofobie,insomnie, febra 38-39 grade, tahicardie alternand cu bradicardie. Moartea survine in 2-3 zile maxim 7 zile prin stop cardio-respirator Faza paralitica- e mai rar intalnita,de obicei e prin parestezii,paralizia membrelor inferioare care incet se extinde spre membrele superioare si fata,nu exista hidrofobia. Bolnavii sunt constienti, in final intra in coma. Decesul este invariabil. Diagnosticul e pe date epidemiologice, contact cu animalele bolnave. Clinic si de laborator diagnosticul de laborator: izolarea virusului rabic din saliva inocular intraocular la soarece, sau izolarea virusului rabic din creier post-mortem, inoculare fluorescenta........... Examen nespecific: hemoleucogramacu neutrofilie,LCR- zeci de celule 90 % mononucleare. Prognostic: extrem de grav,nu exista supravietuire. Tratament: nu exista tratament, doar profilaxie post accident........ E o boala de gradul A cu declarare di izolare obligatorie, se face dezinfectie cu sterilizare continua si terminala. Profilaxia se poate face : -muscatura de animal salbatic tratament :ser, vaccin. -muscatura de animal domestic animal cu stapan(poate fi vaccinat): fara stapan, nu se ia in seama statusul vaccinal al animalului cu stapan. Daca esti muscat de fata, maini sau organe genitale de un animal salbatic se face ser si vaccin.

antraxul(carbunele) este o zoonoza intalnita accidental la om. Aspect etiologic:bacteria carbunoasa-bacilus antracis. La om are caracter profesional prin contact cu animalul bolnav sau produsele lor.. alta denumire: carbune,pustula maligna,edem malign,ulcer siberian,boala sortatorilor de lana. Bacilus antracis e gram pozitiv,alungit,are capsula deci e factor de virulenta. E sensibil la caldura uscata| (55 grade),agenti chimici dar in anaerobioza dezvolta spre sfarsit rezistenta la caldura dar care nu exista

decat in mediul extern si persista ani de zile in sol. Sporii sunt sensibili la autoclavare si agentoi oxidanti. E sensibil la antibiotice(penicilina,tetracicline,cloramfenicol,ampicilina,eritromicina),aminoglicozide(gentamicina,stre ptomicina,kanamicina). Apare sub 2 forme la om:carbune extern sau cutanat si carbune intern sau pulmonar,digestiv,meningeal. E intalnit pe tot globul in zonele slab dezvoltate socio-economic. Infectia carbunoasa afecteaza ierbivorele-rezervor de infectie(cai,vaci,oi,capre). Pasarile sunt rezistente la infectie dar elimina spori. Cainii si pisicile sunt rezistente. Produsele animalului bolna:carnea,lana,parul,oasele contin spori ai bacilului. Cai de transmitere:respirator-inhalare de spori;digestiva-consum de carne contaminata;solutie de continuitate a tegumentului(plagi);infectiile de laborator;transmiterea om-om. Mecanism de transmitere-contact direct sau cu produs contaminat. Obiectele contaminate cu spori reprezinta surse de infectie ani de zile. Receptivitatea generala animalul cu antrax e sacrificat si ingropat la 2 m si acoperit cu un strat de 20 cm de var cloros. Sporii patrund in corp se transforma in forme vegetative,elimina exotoxine,iar capsula are rol fagocitar. Carbunele local e determinat de patrunderea bacilului prin tegument lezat. In tesutul subcutanat se multiplica germenele si produce exotoxinele(apar cruste negre) si capsula. Antraxul pulmonar se datoreaza inhalarii sporilor si bacililor. Prin inhalare ajung la nivelul alveolelor si ganglionilor si produce mediastinita,determina tromboza pulmonara,insuficienta respiratorie acuta. Din aceste focare la nivelul mediastinului pot da nastere la pneumonii hemoragice,soc toxicoseptic cu mortalitate de aproape 100%. carbunele cutanat in conditii particulare(incercarea de a ridica crusta care e neagra stralucitoare). Nu se ridica crusta sub nici o forma. Carbunele digestiv-prin ingestia carnii contaminate. Are 2 forme: orofaringian cu edem important faringian si obstructie locala,limfadenita locala si gastrointestinal unde sporii se multiplica in mucoasa intestinala unde se produc toxine:apar edemul,necroza,adenita mezenterica. Determina dureri abdominale violente,diaree,varsaturi,septicemie. E greu de diagnosticat-75% mortalitate. Particularitati: desi bacilul e sensibil la antibiotice raman in circulatie eliminata de acesta si intretin procesul patologic. La om carbunele cutanat(pustula maligna) reprezinta cea mai frecventa forma 98%. se produce infectia la nivelul unei mici cai de continuitate. Incubatia: 2-5 zile. La locul de inoculare apare o macula eritematoasa care evolueaza catre paula caracteristic pruriginoasa si care evolueaza catre vezicula(lara sau sanghinolenta). Aceasata vezicula are necroza centrala si setransforma in crusta neagra caree inconjurata de vezicule si o zona congestiva. E nedureroasa, e insotita de adenita regionala(ex. Mana-cot-axxila). Semne generale:febra,cefalee,mialgii. Escarele se mentin 2-3 saptamani dupa care tesutul afectat se delimiteaza de cel sanatos,se desprinde si ramane o cicatrice alba. Edemul malign este localizat de obicei pe fata si gat. Leziunea de la poarta de intrare e discreta, edem enorm nedureros,acoperit cu flictene si necroze++ manifestari generale importante(febra,cefalee,stare toxica). Carbunele intern,pulmonar e o pneumonie severa,manifestata prin dispnee,cianoza,sputa hemoptoica,stare toxica,dureri toracice,edem al gatului si toracelui. Netratat -deces in 1-3 zile,dar si tratat are mortalitate crescuta. Carbunele digestiv-cel superior:orofaringian-ulceratii insotite de edemul zonei respective,adenopatii cervicale si submandibulare.

Stare generala:febra,frisoane,stare toxica. Cel intestinal: scaune diareice,sanghinolente,febra inalta,stare toxica,evolutie lenta,moarte se produce prin colaps. Meningita carbunoasa e o complicatie a celorlalte forme, are LCR hemoragic,evolutie 2-4 zile letala. Septicemia e extrem de severa,apare in cursul oricarei forme clinice. Evolutie clara spre deces. Diagnosticul e pe baza datelor epidemiologice:meserie,contact cu animal bolnav, clinic:ca forme de manifestare,de laborator: se face hemocultura,frotiu,culturi din leziuni cutanate,sputa,LCR,continut intestinal. Diagnostic diferential cu furunculul antracoid,stafilococie maligna a fetei,ectim. Tratament:penicilina in doze mari 6-10 mil UI in 24h/10 zile. Se utilizeaza serul anticarbunos si corticosteroizi. Interventie chirurgicala in carbunele cutanat e contraindicat. borelioza(boala Lime) borelia e o spirocheta. Sunt 3 specii: borelia Burdofei,Borelia Garini,Borelia Afzeli. Este mobila,flagelata,cultura sa e dificila,prezinta multe variatii. Din punc de vedere epidemiologic: boala e prezenta in pe toate continentele. Rezervorul de germeni e vast si e reprezentat de animale(mamifere,pasari,capuse) transmiterea la om:intepatura de capusa(in europa-exodis recini,in sua-exodus domini,exodus pacificus). Pot transmite aceaste borelii tantarii si mustele. La capusa spirochetul se transmite la generatia urmatoare(nimfe) perioada maxima de activitate:inceputul primaverii-sfarsitul toamnei. Inoculare-intepatura capusei. Boala are 3 faze:-primara leziuni de inoculare in care apare eritemul migrator cronic cu semne sau nu generale. Cand facem serologie avem nevoie de 2 seruri. Faza secundara cu poarta de diseminare hematologica. Puncte tinta:creier,articulatie,inima. Dureaza cateva saptamani. Faza tertiara manifestata mai multi ani,caracterizata prin proces imunologic particular. Faza primara-tablou clinic:debut 3-30 zile de inoculare. Apare in special la membrele inferioare,dar putem intalni si la trunchi,membrele superioare. E o macula mica centrala insotita de un desen neregulat,crescuta in diametru(30 cm). Bordura periferica e mai inalta(acolo e zonaa activa) intens colorata decat centrul. Nu e pruriginoasa,poate fi insotita de adenopatie satelita si semne generale:febra usoara,cefalee,artralgii. Evolutie 3-4 saptamani si paleste fara sechele cutanate. Faza secundara apare la saptamani,luni dupa faza primara. Se manifesta cutanat cu multiple forme cu eritem migrator; si articular cu altralgii frecvente, la articulatii mari(mono-oligo-arterite). Diagnosticat diferential cu RAA. Evolutie in mai multe pusee de arterita pana la arterita cronica. Manifestari cardiace:palpitatii,dispnee,sincope,dureri toracice. Pe EKG sunt prezente tulburari de conducere atrioventriculare(bloc complet). Pot aparea miocardite,pericardite. Se pot vindeca fara sechele dar spitalizarea e obligatorie. Manifestari neurologice:meningo radiculita senzitiva. Incepe cu locul intepaturii urmate de celelalte metamere(portiuni in functie de nervii spinali),tulburari de sensibilitate pe zonele respective. Sunt dureri intense nocturne. Nu se calmeaza cu antialgice. Avem hipoestezie,scaderea fortei musculare,abolirea reflexelor,atingeri meningiene si encefalitice,astenie fizica inexplicabila,tulburari de sensibilitate. Faza tertiara manifestari cutanate:limfocitom cutanat benigne(noduli de 1-2 cm,rosii la nivelul lobului urechii,periareolar,scrot). Manifestari articulare:mono si oligoarterita(mai ales la genunchi).

Manifestari neurologice:dementa,atingeri medulare. Diagnostic:clinic,etiologic. Serologicul evidentiaza anticorpii borelia cantitate,se poate izola din sange,LCR,biopsie piele,biopsie sinoviala. Nu e un examen de rutina. Prognostic:bun daca e diagnosticat precoce. Tratament:sterilizare cu antibiotice(betalactamine:penicilina si derivatele ei,cefort) timp de 10 zile in faza primara,20 de zile in faza secundare,minim o luna in faza tertiara. Din punc de vedere profilaxie:dificil de realizat,mai repede individual prin indepartarea capusilor si urmarirea zonei. La gravide dupa intepatura se administreaza amoxicilina. Leptospiroza egent etiologic:spirocheta helicoidala cu 2 specii(biflexa,interogans-patogena). Exista mai multe serotipuri,importante sunt L. inctero-hemoragic,L. Canicola, L Balu, Gripotifoza. Exista pe tot globul,pare toamna. Leptospira traieste in apa la ph alcalin peste 7. rezervorul e animalul(rozator,caine,porc) care elimina urinar leptospira in apa si sol. Transmiterea e prin muscatura de sobolan sau contact direct cu animalul sau indirect prin contact cu mediul hidric. Penetratia se face prin plagi si erozunu,conjunctival,prin inhalare de picaturi,risc profesional la muncitorii din orezarii,in canalizare,abatoare,vacante la scaldat,pescuit,canotaj. Se produce bacteriemie,diseminare in meninge. In a 7 a zi fixare pe rinichi si ficat. In a 12 a zi eliminare urinara. Incubatie 7-14 zile. Debut brutal,frison,febra inalta,hipoTA,splenomegalie,sindrom algic cu mialgii intense,artralgii,cefalee,leziuni cutanate(sufeziuni conjunctivale),herpes labial,epistaxis. Febra dureaza 48 zile urmat de o perioada de liniste apoi febra reapare. A 3-a zi de la debut atingere hepatica cu icter intens,hepatomegalie,durere cu transaminaze crescute moderat,febra,VSH crescuta,leucocitoza,frison. Se da repede penicilina. Afectarea renala,oligoanurie(nu necesita dializa). Diagnosticata si tratata corect are loc o vindecare fara sechele. Pot aprea manifestrai neurologice: meningita cu lichid clar,encefalita; manifestrai hemoragice(epistaxis,hemoptizie);afectiuni pulmonare,leziuni cardiace rar. Diagnstic:anamneza:contact cu apa statatoare in urma cu 7-14 zile. Examen clinic,diagn de laborator. Diagnostic standard:leucociturie,neutrofilie,VSH crescut si transaminaze crescute,sindromul uremiei. Intre a 6-12 zi de la debut-faza muta a laboratorului. Se pot face culturi pe medii speciale. Frecventa:diagnostic serologic cu evidentierea anticorpilor din a 12-a zi. Acesti anticorpi cresc pana in ziua 12 apoi dupa a 50 a zi scad lent. Evolutie fara sechele sub tratament(penicilina G-200.000 UI kg/corp/zi pana la 20 mil/zi, doxicilinadurata minima 10 zile.). Tratment simptomatic:transfuzii,hemodializa. Profilaxie:nespecifica,folosirea de manusi,ochelari,deratizare,reguli de igiena la scaldat.; specifica:vaccinarea cu vaccin antileptospira(e bine tolerat,dezvolta o imunitate buna 98%). consta din 3 injectii-2 la intervan de 1 luna, si 1 la 3 luni cu rapel la 2 ani. Tifosul boala specific umana. Richetia provazechi se transmite de la om bolnav la cel sanatos prin intermediul paduchilor. Se caracterizeaza prin febra,stare tifica,exantem,tulburari vasculare si nervoase. Etiologie R.P infecteaza si se modifica numai in organismul omului si paduchelui. Raspandirea e legata de

existenta paducheluisi conditionata de igiena deficitara. Rezervorul de infectie:omul infectat,ssangele e contagios cu 2 zile inaintea aparitiei bolii febrile pana la 30 de zile. Transmiterea prin intermediul paduchelui de corp sau cap. Paduchele se infecteaza cu sangele omului bolnav. In tubul digestiv al insectei R>P se multiplica in celula intestinului si produce o enterita cu eliminarea unor cantitati mari de dejectii. Paduchele depune oualele pe tegumentul omului rezulta un sindrom pruriginos,gratej. Imunitatea dupa boala e solida dar nu absoluta. Cazuri frecvente:al 2a RM tablou clinic: incubatie 7-15 zile,debut brusc cu febra inalta,frisoane,mialgie,facies congestionat(vultuos). Intrarea in perioada de stare,accentuarea febrei care se mentine pana la 7 zile la 2 saptamani,apar eruptii:macule rosii palid ce devin rosu intens,bolnavul prezinta tulburari psihice:insomnie,agitatie,tulburari neurologice, de auz. Dupa 7 zile:tulburari circulatorii,hipoTA,insuficienta circulatorie acuta,LCR modificat. Dupa 14 zile de febra: scaderea febrei si se amelioreaza simptomele. Diagnosticul pe contactul cu paduchele,examen clinic cu manifestari. Laborator standard:leucocitoza. Relatii serologice: reactia de aglutinare pozitiva in tifosul exantematic. Tratament etiologic:tetraciclina,cloramfenicol 7 zile din punc de vedere profilactic:boala de grup A,internare in spital,deparazitare si tratarea tuturor efectelor,contactii sunt supravegheati 21 zile iar focarul 91 zile. Combaterea:igiena corporala,insecticide de contact-lindom putem vaccina antitifodic:2 doze subcutanat la 14 zile rapel la 6 luni. Meningitele definitie: infectie acuta a meningelor cerebrale provocata de agenti infectiosi foarte variati. Meningita acuta cand avem sindrom meningian clinic manifest acut,,modificari caracteriale ale LCR,prezinta agent patogen in LCR.. meningism=sindrom meningeal clinic manifest dar fara modificari patologice ale LCR. Reactie meningiana=sindrom meningian clinic manifest +modificare discreta a a LCR si fara agent patogen in LCR. Clasificarea meningitelor in functie de aspectul LCR -poate fi normal deci avem o patologie variata,cel mai frecvent virala dar poate fi si TBC -purulent(un numar crescut de elemente celulare). Apare cand leucocitele ajung la cateva sute -hemoragic,trebuie facut diagnostic diferential cu accidentul de punctie,in laborator sau la pat meningita carbunoasa cu listeria sau stafilococ. d.p.d.v etiologic avem meningite: -virale cel mai frecvent cu LCR clar; -cu clamidia cu LCR clar; -bacterii,lLCR purulent(coci,bacili,spirochete cu LCR clar,gram pozitiv,negativ,micobacterii cu LCR clar -fungii:criptococus neoformas,candida albicans; -protozoare:toxoplasma gondi,plasmodium(agent al malariei); -metazoare:cisticercul celuloze epidemiologie sursa de infectie: om bolnav sau purtator sanatos,animale cu leptospiroza,listerioza,chlamidie,virus rabic,virusul coliomeningitei limfocitare.

Mecanism de transmitere:aerogena(meningococ,pneumococ),digestiva(eneterovirusuri,eneterobacterii), cutanata(leptospiroza,antrax,herpes), parenterala(HIV). Receptivitatea e influentata de factori sezonieri. Ciclul multianual al infectiei respective. Tablou clinic 1. sindromul infectios-infl consta in principal din febra+/- frisoane, la care se adauga in diferite grade curba dura,indispozitie,stare de rau,inapetenta,etc. 2. Sindrom de hipertensiune intracraniana e consecutiv hipersecretiei inflamatorii a LCR dar are loc si edem meningocerebral. Se exprima prin cefalee intensa si persistenta,greata si varasturi repetate(in jet), bradicardie,fotofobie,convulsii,perturbari senzoriale(somnolenta). D.p.d.v clinic diferentiaza meningiomul de meningita inainte de punctie 3. sindromul de iritatie meningiana se suprapune celui de hipertensiune intracraniana,se deosebeste prin: pozitie spontana a bolnavului care e de protectie a meningelui(in clinostatism lateral,in tripla flexie),dunga meningitica+hiperestezia cutanata. Semne: bolnavul refuza sa stea in sezut((pozitia trepiedului),manevre de elongatie a coloanei(redoarea cefei,semnul Brudzinski, Kerning) 4. sindromul encefalitic-in general la meningita bacteriana,carbunoasa sau TBC si niciodata la cele virale. E masura interesarii in sistemul inflamator a substantei encefalului. Procesul encefalic se manifesta prin: perturbarea senzorului(somnolenta,lentoare in vorbire,tulburari temporospatiale,mezice,agitatie psihomotorie,inconstienta,coma de diferite grade),perturbari ale motricitatii pe anumite segmente(tetraplegii,hemiplegii,afectarea nervilor cranieni(oculomotor,facial),tulburari sfincteriene(globul vezical cel mai frecvent),convulsii jacksoniene sau generalizate. Semne ale portii de intrare:pneumonii,leziuni tuberculoase,otite,etc. Semne ale altor organe:focare de vecinatate,septicemii. Suferinte concomitente:scaderea capacitatii de aparare. Forme clinice meningita n.n si sugarului sunt extrem de severe cu o saracie de semne,febra,refuza alaptatul,plafonarea privirii,inert,tahipneic,varsa sau agitat cu tipat incontinuu,cu fontanelele bombate. -meningite cronice fie etiologii particulare(fungi,protozoare,micobacterii),fie tratament neadecvat cacre au ascuns aspectul specific de meningita.. se pot intampla la meningitele tuberculoase,osteomastoidite. Diagnostic:e o urgenta,diagn. Etiol si de boala nu se separa. Diangnosticul de meningita: suspiciunea clinica pe baza anamnezei si sindroamelor,verificarea sinddromului de iritatie meningiana dupa ce s-au verificat semnele de elongatie si dupa ce avem examenul neurologic si de fund de ochi. Examenul LCR: aprecierea calitativa a proteinorahiei- reactia Pandi; numarul celulelor existente in lichid(intre 10-40,50 sunt reactii meningiene,dincolo de 40 sunt meningite),;indentificarea elementelor,vizualizarea agentului patogen;efectuarea culturilor;examinare imunologica,serologie,aprecierea valului pentru o posibila leziune TBC. Se lasa o cantitate de lichid pe masa 24h. Meningite particulare 1. meningite virale cu o curba sezoniera maxima vara. Debut brusc,febra,cefalee,catar al cailor aeriene. Perioada de stare: sindrom meningiana discret,evolutie favorabila in 7-10 zile. Complicatii: encefalita,pareze,paralizii. Sechele: hidrocefalia,crizele comitiale,cefalee persistenta,tulburari psihice. Diagnosticul se face pe trepiedul: anamneza,clinic si de laborator. Tratament patogenic si simptomatic:aciclovir injectabil pentru leziuni herpetice,ganciclovirul.

2. Meningita tuberculoasa are debut insidios,cautam semne de impregnare bacilara:astenie,scadere ponderala,transpiratii nocturne,subfebrilitate(36,8-37,2) dimineata,in familie cazuri cu TBC. In perioada de stare avem sindrom de cefalee,extrem de intensa fotofobie,varsaturi,astenie,paraliziile de nervi cranieni. La 10 zile de la debut bolnavul intra in coma apoi urmeaza deces. Diagnostic:date epidemiologice,prezenta in LCR a unei reactii Pandi intens pozitiva,numarul de leucocite nu e foarte mare dar caracteristic pe frotiu sunt 95% limmfocite micci,culturi tardiv la 3 saptamani, in LCR se formeaza val. Se cauta fundul de ochi-sunt prezenti tuberculii carotiddieni. Tratament standardizat cu cuberculostatice 21 zile. 3. Meningita meningococcica e prezenta la copilul scolar mic,debut brusc,febra inalta,sindrom meningian intens,semne meningiene extrem de intense,posibila prezenta a meningococemiei reprezentata prin aparitia unei eruptii petesiale,diseminate difuz,cu leziuni de la cativa mm la cm,septicemie meningococica. Tratament urgent: sensibilitatea la penicilina,ceftriaxona(rosefim,cefort),substante care scad presiunea intracerebrala(manitol,furosemid,hemisuccinat de hidrocortizon),dexametazona,10 zile minim,tratament profilactic. Encefalite definitie:inflamatie a creierului produsa direct sau indirect de diferiti agenti si toxinele acestora. Sindrom de hipertensiune intracraniana,sindrom meningian si sindrom encefalitic. Poate fi o manifestare primara sau secundara(varicela,rubeola,scarlatina,tusea convulsiva). Encefalitele infectioase se datoreaza actiunii directe a agentului infectios pe SNC. Encefalitele post-infectioase ,cu mecanism alergic,survin la sfarsitul sau in convalescenta bolilor infectioase. Encefalitele post-vaccinale au mecanism de producere similar celor post-infectioase,apar la 1-3 saptamani. Encefalitele cu virus lent sunt datorate virusurilor sau prionilor cu evolutie cronica spre deces. Tratament: reducerea edemului cerebral si a inflamatiei cu manitol,cortizoni,furosemid; in convulsii si agitatie diazepam; come supravegheate. 1/3 raman fara sechele, 1/3 cu sechele si 1/3 mor. InfectiaHIV sindromul de imunodeficienta umana e consecinta grava si tardiva a infectiei cu virusul HIV. In 1983 a fost descoperit virusul HIV ca agent al avestui sindrom. Etiologie acest virus primeste in 1986 denumirea de HIV HIV1 e pt europa si SUA si HIV2 e pt africa.. apartin lenivirusurilor. Sunt retrovirusuri,detin enzima reverstranscriptaza,cu un rever de conversie genetica generand un and dublu spiralat din ARN viral. 3 gene principale comune: GAG,POL,ENV. HIV ar eun tropism pentru celulele care au pe suprafata lor antigenul CD4(limfocitul T-helper). In stadiul terminal sida este un sindrom in care organismul nu se mai apara. Din punct de vedere epidemiologica-pandemie la nivelul globului. Rezervorul e omul bolnav. Calea de transmitere e dominant sexuala,prin sange si derivate transfuzate sau contact sange sange,transmiterea materno-fetala in timpul sarcinii sau la nastere,transmiterea in timpul

alaptatului(ranile din timpul suptului). Transmiterea prin sange e extre de importanta, transmiterea prin instrumente. Menevre estetice:manichiura,pedi,machiaj,presopunctura,acupunctura. Momentul de infcetie=primoinfectie(0-6 luni) la cateva zile de la contact are loc o viremie(nasul curge,febra),apare adenopatia generalizata si modificari la nivelul hemogramei si rezulta infectie cronica asimptomatica(6 luni-1 an),perioada de relativa liniste,are prezent virusul,anticorpii,limfadenopatie generalizata,fara alte semne si rezulta limadenopatia persistenta,prezenta in cel putin 2 statii in afara de cea latero-cervicala si inghinala,ulteior ganglionii dispar atunci cand trecem catre formele minore ale infectiei cronice cu HIV(infectii cutanate si mucoase nespecifice de etiologie fungica sau virala,modificari imunologice de tip maladie sistemica(parotidite recidivante),semne constitutionale(febra mai mult de 2 luni fra cauza aparenta,scadere ponderala mai mult de 10 %,diaree trenanta mai mult de o luna)- SIDA apare cand manifestarile clinice arata o tulburare imunologica clara. d.p.d.v clinic cand limfocitele CD4 sunt sub 200 mm cubi sau sub 20 % din limfocitele circulante.. candidozele traheale,pulmonare,criptococoza,pneumocitoza,infectia cu citomegalo virus,retinita cu citomegalovirus,encefalopatia HIV,herpes cronic mai mult de 1 luna, infectia cu micobacterii atipice, TBC pulmonara si extrapulmonara,sindrom casectic,Caposi,limfomul Burchit. In caeste situatii se face terapie cu antiretrovirale AZP, 4 clase care blocheaza cu un anume situs, schema e cu mai multe retrovirale. Fenomene secundare: sindrom metabolic cu modificari ale dispozitiei grasimii in corpul unei persoane. Profilaxie-fidelitatea,comportament sexual constient,atentie la cei ce consuma droguri.