Sunteți pe pagina 1din 12

Auditul statutar al situatiilor financiare

1. Identificati cinci caracteristici prin care auditul statutar se deosebeste de auditul intern. C a r a c t e r i s t i c i l e p r i n c a re au d i t u l s t a t u t a r s e de os e be s t e de au d i t u l i n t e r n s u nt urmatoarele: -auditul intern este salariat al intreprinderii, cel statutar este un prestator de servicii independent de intreprindere; -auditul intern lucreaza in folosul responsabililor intreprinderii, cel statutar in folosulutilizatorilor situatiilor financiare; - o b i e c t u l au d i t u l u i i nt e r n e s t e s a a p r e c i e ze bu n a f u nc t t i on a r e a d i s p oz i t i ve l or d e control intern, cel al auditului statutar este sa certifice regularitatea, sinceritatea siimaginea fidela a conturilor, a situatiei financiare si rezultatelor intreprinderii; -ca domeniu de aplicare, auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii, dar inl e g a t u r a nu m a i c u o b i e c t i v u l s a u d e c e r t i f i c a r e p e c a nd au d i t u l i nt e r n a r e u n domeniu de aplicare mult mai vast (functiile intreprinderii si dimensiunile lor); -in vederea prevenirii fraudelor auditul intern are o arie mult mai larga de lucru decatauditul statutar; -independenta auditorului statutar este absoluta, cea a auditorului intern e s t e restrictiva; -auditul statutar este periodic, iar cel intern este permanent; -metode le folosite in realizarea auditului statutar sunt comparatiile, analizele,inventariere a, pe cand auditul intern aceste a sunt specifice si a d a p t a t e intreprinderii.

2.Prezentati patru tipuri de misiuni speciale de audit.


Standardul International de Audit (ISA) nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale.Misiunile de audit cu scop special se pot referi la : S i t u a t i i f i na nc i a r e s t a bi l i t e du p a u n r e f e r e n t i a l c o n t a b i l d i f e r i t d e s t a nd a r d e l e interna tionale de raportare financiara si de normele nationale; Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare; Respectarea clauzelor contractuale; Situatii financiare condensate (rezumate).

3. Considerand ca in urma misiunii de audit statutar desfasurata la societatea ABC SA care a intocmit situatiile financiare pentru anul 2009 in conformitate cu prevederile OMFP1752/ 2005 nu ati identificat elemente care sa va conduca la o opinie cu rezerva, redactati un raport de audit fara rezerve respectand continutul ISA 700(Raportul auditorului independent asupra unui set complet de situatii financiare de uz general). 4. Simulati o misiune de examen limitat asupra creantelor.

Expertize Contabile 1. Ce conine un Raport de expertiz calificat? Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideraii personale aleexpertului contabil este calificat drept raport de expertiz contabil cu observaii. In prezentarea consideratiilor personale, in raportul de expertiza contabila,expertii contabili trebuie sa se conformeze normelor de etica si deontologie aleprofesiei contabile libere, in special celor privind confidentialitatea. Continutul siintinderea consideratiilor personale intr-un raport de expertiza contabila ton derationamentul profesional al expertilor contabili. Aceste consideratii trebui limitatela stricul necesar sau impus de lege in cazul expertizelor contabile judiciare si potfi mai extinse in cazul expertizelor contabile extrajudiciare. Pentru a se asigura raportului de expertiz o inut corespunztoare trebuierespectate unele condiii privitoare la stil i coninut. Astfel, raportul de expertiztrebuie s fie clar i concis, fr formulri sau termeni echivoci (ci dimpotriv seimpune o terminologie de specialitate, adecvat); nu se vor face trimiteri la lucrrin afara dosarului. Se vor utiliza pe ct posibil fraze scurte, dense i clare. Termeniitehnici, greu accesibili, se vor explica la piciorul paginii sau n paranteze, pentru ase nlesni nelegerea concluziilor. Raportul de expertiz nu trebuie s conin preri personale n legtur cudiferitele acte normative sau cu dispoziiile legale ale unor organe administrative.Aceasta nu nseamn c expertul nu este liber n formarea opiniei sale, fr ns caaceasta s reflecte bunul plac sau arbitrariul expertului 2. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile? (13). Care sunt prevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare? Comunicare a concluziilor expertizelor contabile se face in capitolul III Concluzii al Raportului de expertiza contabila si contine cate un paragraf distinct cu concluzia (raspunsul) pentru fiecare al expertizei contabile. Expertize contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codul de procedura penala , alte legi speciale. Expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara unui proces justitiar si sunt reglementate de contracte realizate intre expertul contabil si beneficiar.

3. Cum se menine calitatea de expert contabil i calitatea de contabil autorizat?

Prin nscrierea n Tabloul Corpului. nscrierea se realizeaza n baza ndeplinirii conditiilor privind acordarea calitatii de expert contabil sau de contabil autorizat. nscrierea n Tabloul Corpului confera dreptul exercitarii profesiunii pe ntreg teritoriul tarii. Anual se obtine licenta de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licentei sau nelicentierea atrage radierea din Tablou sau suspendarea exercitatii profesiei, a dreptului de a exercita. Acordarea vizei anuale se da daca sunt ndeplinite cumulativ conditiile: achitarea n ntregime a obligatiilor fata de Corp; plata la buget, la termen si n cunatumul prevazut, a impozitelor cuvenite statului; asigurarea pentru riscul profesional; dovada ca nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislatiei n vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale (cazier judiciar); nu a savrsit fapte care sa ncalce regulamentul privind conduita profesionala, pentru care a fost sanctionat de Comisia de Disciplina; depunerea fisei individuale;

Trebuie respectate si prevederile referitoare la libera practica: expertii contabili si contabili autorizati nu pot sa si exercite atributiunile conferite de aceasta calitate de durata n care desfasoara o activitate salarizata n afara Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati sau activitate comerciala, cu exceptia activitatilor didactice, literare, publicistice n domeniu si cea de parlamentar, consilier local sau judetean, pe durata mandatului.

Evaluarea ntreprinderilor

1. Cum se reevalueaz stocurile de materii prime din ntreprinderea supus evalurii, pe baz de expertiz si diagnostic: a) aplicnd una din metodele FIFO sau LIFO; b) n functie de raportul de schimb leu/dolar; c) la preturile zilei sau, dac intrrile sunt mai rare, la media preturilor de achizitie din cea mai recent perioad. d) determinarea valorii de piat a bunurilor si ntreprinderilor; e) reevaluarea bunurilor din ntreprindere, n vederea aducerii la inflatie. 2. Diagnosticul functiei contabile are ca obiectiv: a) stabilirea corect a nregistrrilor contabile; b) aprecierea fiabilittii conturilor anuale; c) determinarea profitului brut. 3. De ce este obligatorie evaluarea n cazul privatizrii unei ntreprinderi? -din punctde vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanturile societatilor cu capital de stat nu reflectavalori de piata ci valori administrative, reevalurarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor; - din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii careau determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare; - Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita; - Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale,cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentrtu politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun farautilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata sianalizata necesitatea unei eventuale restructurari. -Datorita schimbarii proprietarului.

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

1. Care este ordinea n care vor fi pltite creanele, n cazul falimentului? Art. 123 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenei, modificat, stabilete ordinea n care are loc plata creanelor, n cazul falimentului, astfel: 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin Legea 85/ 2006, 2. creanele izvorte din raportul de munc; 3. creanele reprezentnd creditele, acordate de instituii de credit dup deschiderea procedurii, precum i creanele rezultnd din continuarea activitii debitorului dup deschiderea procedurii; 4. creanele bugetare; 5. creanele reprezentnd sumele datorate de ctre debitor unor teri, n baza unor obligaii de ntreinere, alocaii pentru minori sau de plat a unor sume periodice destinate asigurrii mijloacelor de existen; 6. creanele reprezentnd sumele stabilite de judectorul-sindic pentru ntreinerea debitorului i a familiei sale, dac acesta este persoan fizic; 7. creanele reprezentnd credite bancare, cele rezultate din livrri de produse, prestri de servicii sau alte lucrri, precum i din chirii; 8. alte creane chirografare; 9. creanele subordonate, n urmtoarea ordine de preferin: a) creanele acordate persoanei juridice debitoare de ctre un asociat sau acionar deinnd cel puin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot n adunarea general a asociailor, ori, dup caz, de ctre un membru al grupului de interes economic; b) creanele izvornd din acte cu titlu gratuit. Sumele de distribuit ntre creditori n acelai rang de prioritate vor fi acordate proporional cu suma alocat pentru fiecare crean, prin tabelul menionat la art. 108 alin. (2) lit. d) din lege. Titularilor de creane dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dup deplina ndestulare a titularilor de creane din categoria ierarhic superioar. Potrivit legii, n cazul insuficienei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creanelor cu acelai rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cot falimentar, reprezentnd suma proporional cu procentul pe care creana lor l deine n categoria creanelor respective. 2. Cine va conduce activitatea n cadrul unui plan de reorganizare? Trebuie sa stiti ca un plan de reorganizare judiciara, in cadrul procedurii de insolventa va fi strict monitorizat de administratorul judiciar, motiv pentru care trebuie implementata o solutie realista, pertinenta, sustenabila, de realizare a tuturor creantelor inscrise in tablou, care sa fie acceptata de majoritatea creditorilor. Planul de reorganizare judiciara poate fi propus de debitor, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, de administratorul judiciar, de unul sau mai multi creditori. De asemenea, in urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si in conformitate cu planul confirmat, pana cand judecatorul-sindic va dispune, motivat, fie incheierea procedurii

insolventei si luarea tuturor masurilor pentru reinsertia debitorului in activitatea comerciala, fie incetarea reorganizarii si trecerea la faliment. Pe parcursul reorganizarii, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar. Actionarii, asociatii si membrii cu raspundere limitata nu au dreptul de a interveni in conducerea activitatii ori in administrarea averii debitorului, cu exceptia si in limita cazurilor expres si limitativ prevazute de lege si in planul de reorganizare, se mentioneaza in textul Legii 85/ 2006. 3. Ce fel de registre trebuie sa aib o societate pe aciuni? Art. 177. - (1) n afar de evidenele prevzute de lege, societile pe aciuni trebuies in: a) un registru al acionarilor care s arate, dup caz, numele i prenumele, codulnumeric personal, denumirea,domiciliul sau sediul acionarilor cu aciuni nominative, precum i vrsmintelefcute n contul aciunilor. Evidenaaciunilor tranzacionate pe o pia reglementat/sistem alternativ de tranzacionarese realizeaz cu respectarea legislaieispecifice pieei de capital; b) un registru al edinelor i deliberrilor adunrilor generale; c) un registru al edinei i deliberrilor consiliului de administraie, respectiv aledirectoratului i consiliului desupraveghere; d) Abrogat; e) un registru al deliberrilor i constatrilor fcute de cenzori i, dup caz, deauditori interni, n exercitarea mandatuluilor; f) un registru al obligaiunilor, care s arate totalul obligaiunilor emise i al celorrambursate, precum i numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cnd ele sunt nominative. Evidena obligaiunilor emise n formdematerializat i tranzacionate pe o pia reglementat sau printr-un sistemalternativ de tranzacionare va fi inutconform legislaiei specifice pieei de capital; g) orice alte registre prevzute de acte normative speciale.

Studii de Fezabilitate 1. Dup obiectivul investiional, de cte tipuri sunt investiiile? Dezvoltai pe scurt. -cea mai intalnita este investitia tehnica privind achizitia,constructia si montajul unor masini,utilaje,mijloace de transport; - investitia umana pentru formarea calificarea,specializareapersonalului; - investitia sociala (constructia la intreprindere a unei cantine); - investitii financiare cumpararea de titluri de participare la altesocietati; - investitii comerciale pentru publicitate si reclama. 2. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradiional a proiectelor investiionale este rentabilitatea medie. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului?

Rentabilitatea exprima performanta adusa de investitie intr-o anumita actiune. Rentabilitatea medie a plasamentului financiar poate fi determinata in functie de ratele de rentabilitate calculate pe perioade (saptamana, luna, an) si de frecventalor de inregistrare pe piata. Exemplu: Rata de rentabilitate medie pentru actiunile societatii X exprima cresterea medie procentuala a pretului unei actiuni de la o zi la alta sau de la o alta perioada la alta (an, luna, saptamana). 3. Ct reprezint actualmente suma viitoare de 2.500 lei (5 ani), tiind c rata de actualizare este de 10%? Rata de actualizare este un coeficient care tine seama, in principal, de rata inflatiei si adobanzii prezente si viitoare, la care nu se mai adauga si alte influente.Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la oanumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior. Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari. Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorultimp.Economia de piata are 3 piete diferite: 1. piata de bunuri si servicii; 2. piata financiara; 3. piata muncii. In piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce pagube. In piaa financiara, banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaa banii suntneechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare. Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale , d u p c u m e s t e l u a t i n considerare factorul timp, astfel: 1.Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut prezent - viitor , se ap lica regulacapitalizrii sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare;- suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma y daca suma X o amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n. 2.Daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se ap lica tehnica deactualizare numita si regula de actualizare- suma y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea x daca suma yo aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n- suma Y prevzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n

ani are in prezent valoarea X daca peY il amplificam cu factorul de actualizarera = 0,10x = 2500 lei n 5 y = (1 + ra) * x = ( 1 + 0,10) * 2500 = 4026,28 lei 4. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei i cu o rat de actualizare de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar An Cost investitie Costuri de exploatare Total Cost Total incasari Cash- flow anual net

0 11.445 6.420 17.865 8.520 -9.345 1 6.420 6.420 9.440 3.020 2 6.420 6.420 9.440 3.020 3 6.500 6.500 9.700 3.200 4 6.500 6.500 9.700 3.200 5 6.500 6.500 9.700 3.200 Total 11.445 38.760 50.205 56.500 6.295 Calculai valoarea actualizat net i apreciai fezabilitatea investiional prin intermediul acestui indicator.
REZOLVARE:

Analiza diagnostic a ntreprinderii 1. S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X despre care se cunosc informaiile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze repartiia valorii adugate pe destinaii. Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Producia stocat Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea u.m. 2000 30000 1000 10000 1200 7000 3000

Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit

1500 1400 1000

2. S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n manier continental pentru ntreprinderea ale crei venituri i cheltuieli sunt prezentate mai jos i s se compare cu cele calculate n manier anglosaxon: Indicator u.m. Venituri din vnzarea mrfurilor 4000 Producia vndut 44000 Producia stocat 2500 Subvenii de exploatare 12000 Venituri din provizioane de exploatare 200 Venituri din vnzarea mijloacelor fixe 1000 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mrfurilor vndute 4200 Cheltuieli salariale 20000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu provizioane 200 Cheltuieli cu chirii 200 Cheltuieli cu asigurri sociale 2000 Valoarea net contabil a elementelor de 600 activ cedate Impozite i taxe 300 Venituri din dobnzi 200 Venituri din diferene favorabile de curs 100 valutar Cheltuieli cu dobnzi 700 Cheltuieli cu provizioane financiare 100 Impozit pe profit 1300

Consultanta fiscala acordata intreprinderilor

1. O societate comercial, nregistrat n scop de TVA a nregistrat n anul 200X venituri totale n sum de 900.000 lei, toate impozabile i cheltuieli totale n sum de 600.000 lei. n cadrul acestor cheltuieli 20.000 reprezint impozitul pe profit pltit n cursul anului i 9.000 lei reprezint cheltuielile de protocol. Stabilii regimul fiscal al cheltuielilor de protocol. Apare vreo influen a TVA dedus aferent cheltuielilor de protocol asupra cheltuielilor n vederea determinrii impozitului pe profit.
Rspuns: n determinarea cheltuielilor de protocol deductibile, baza de calcul la care se aplic cota de 2% o reprezint diferena dintre totalul veniturilor i cheltuielile nregistrate conform reglementrilor contabile, la care se efectueaz ajustrile fiscale . Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent i amnat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile. cheltuielile cu = 2% x [(Vr -Vni) - (Ch efectuate - ch impozit ch protocol ch protocolul deductibile aferente venituri neimpozabile)] = 2% x [(900000 600000) 20000 9000] = 2% x 271000 = 5.420 cheltuielile cu = 9000 5420 = 3580 protocolul nedeductibile TVA aferent cheltuielilor de protocol nedeductibile este considerat cheltuial nedeductibil la calculul impozitului pe profit .Astfel TVA ul aferent cheltuielilor de protocol nedeductibile influeneaz calculul impozitului pe profit rezultnd un impozit pe profit mai mare. TVA chelt. Nedeductibile = 19% x 3580 = 680 Chelt nededuct. = 20000 + 3580 + 680

2. n cazul n care o persoan fizic autorizat este impus pe baz de norme de venit, cum se determin venitul net anual n cazul n care activitatea nu se desfoar tot anul (persoana fizic prezint organelor fiscale o foaie de internare n spital pentru un numr de zile) i persoana fizic desfoar 2 activiti, fiecare cu norma ei de venit? 3. Cnd i n ce condiii poate opta un pltitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile microntreprinderilor? 4. S.C. ALFA, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Romnia, transport cu camionul bunuri din Romnia n Frankfurt pentru BETA, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Germania. Preul transportului este 10.000 euro. n vederea facturrii serviciului de transport BETA i comunic lui ALFA codul de TVA din Germania. n Frankfurt societatea GAMA, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Germania descarc camionul i i factureaz serviciul lui S.C. ALFA care i-a comunicat codul din Romnia. Preul serviciului = 1000 euro, fr TVA. Cursul de schimb: 1 euro = 4.4 lei. Analizai spea din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaiunilor, locul lor, precum i obligaiile ce revin pltitorilor de TVA. 5. S se determine impozitul pe cldire datorat de un contribuabil cunoscnd : 1) cldirea A: suprafaa total desfurat a locuinei este 85 mp, din care 20 mp afereni unei mansarde locuite, valoarea impozabil unitar 669 lei, anul construciei 1960, data cumprrii 18 iunie.

10

2) cldirea B: suprafaa util a locuinei este 60 mp, din care 10 mp afereni unui beci, valoarea impozabil unitar 669 lei, anul construciei 1985, locuin de domiciliu.

Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii 1. Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune: a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing; b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care ar putea afecta entitatea; c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau patentelor existente; d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Tinerea contabilitatii unei entitati 1. La data de 01.05.N o societate a achiziionat 1.000 de obligaiuni pentru un pre unitar de 100 u.m. Dobnda n sum de 20.000 u.m. este pltit la data de 31 octombrie anual. Care vor fi incidenele n situaiile financiare ale exerciiului N conform IAS 18 Venituri? 2. n luna mai 2007 societatea Alfa constat c a omis s nregistreze n contabilitatea anului 2006 venituri dintr-un contract de prestri servicii n sum de 70.000 u.m. Alfa constat c a omis s nregistreze ntre cheltuielile anului 2006 factura primit de la un furnizor de prestri servicii. Valoarea serviciilor prestate fr TVA este de 100.000 u.m. Cum nregistreaz Alfa corectarea acestor erori conform Ordinului ministrului finanelor publice nr. 1.752/2005? 3. La 1 ianuarie N, o ntreprindere a vndut unui client mrfuri pentru care ncaseaz 20.000 lei. Condiiile de decontare stabilite n contract sunt urmtoarele: 50% la semnarea contractului; 30% peste un an;

11

20% peste doi ani. Se estimeaz c ntreprinderea-client ar fi putut obine un credit echivalent pe piaa financiar, la o rat de 10%. Care sunt calculele i nregistrrile pe care ar trebui s le fac ntreprinderea n ipoteza n care aplic IAS 18 Venituri? 4. Societatea comercial ALFA SA are n stoc la nceputul lunii martie N: sold iniial materii prime 2.000 lei (evaluat la cost de achiziie); sold iniial mrfuri 7.500 lei (evaluat la cost de achiziie). n cursul lunii martie au loc urmtoarele operaii: 1) achiziie de materii prime la costul de achiziie de 1.000 lei, TVA 24%; 2) achiziie de mrfuri la costul de achiziie de 200 lei, TVA 24%; 3) consum de materii prime la costul de 1.500 lei; 4) vnzare de mrfuri la preul de vnzare de 800 lei, TVA 24%, costul de achiziie fiind de 600 lei. La sfritul lunii are loc inventarierea n urma creia se stabilesc stocurile finale faptice: stoc faptic materii prime 1.700 lei; stoc faptic mrfuri 6.500 lei. S se contabilizeze operaiile de mai sus i s se prezinte situaia n conturile de stoc tiind c ntreprinderea utilizeaz metoda inventarului intermitent. 5. Pe data de 01.01.N o societate X a semnat un contract de vnzare urmat de preluarea n leasing operaional pentru o cldire. Cldirea avea o valoare contabil de 12.000 u.m. Amortizarea calculat pn n momentul vnzrii a fost de 6.000 u.m. Preul de vnzare este de 40.000 u.m. Chiria anual pltit este de 8.000 u.m. S se contabilizeze operaia de lease-back la societatea X la data semnrii contractului, n conformitate cu OMEF nr. 2.374/2007.

12