INSTRUIREA DIFERENTIATA A ELEVILOR

Tema 5 Model de proiect pentru Mastery Learning

In 1963 J. Carroll in articolul sau A model of school learning/Un model al i nvatarii in scoala atragea atentia ca imaginea clasica despre puterea de a invat a a copiilor era gresita si ca, odata schimbata, se putea construi, oricand, un model al instruirii astfel incat sa determine invatarea desavarsita sau invatare a deplina (mastery learning). Cum este posibil sa fie inlocuita curba lui Gauss cu cea in forma deJ a instruirii? Raspunsul dat de catre Carroll era acesta: Respectand ritmul de invatare al fieca rui elev?. El a propus astfel un model instructional cu ajutorul caruia, in pract ica, poate fi realizata invatarea desarvarsita sau deplina. Modelul lui Carroll este un model temporal. Conform opticii lui Carroll, nivelul invatarii atins de un anumit elev este into tdeauna determinat de raportul dintre timpul real de care el dispune si timpul n ecesar pentru acoperirea unei sarcini de invatare date. Dupa Carroll, invatarea este o evolutie de la ne-stapanirea la stapanirea materiei d e invatat; un progres care se realizeaza prin pasi intermediari intre ceea ce se sc onteaza si ceea ce se obtine. Desigur, elevii strabat mai rapid sau mai lent acest drum, conform ritmului individual de invatare. Ar fi suficient sa respectam aces t ritm pentru a ajunge sa indeplinim visul lui Comenius: a-i invata pe toti totul. C aracteristicile individuale ale fiecarui elev, dar mai ales conditiile reale de instruire influenteaza viteza invatarii. Timpul real poate fi definit avand in vedere doua variabile: a) perseverenta, sau cantitatea de timp in care elevul se straduieste sa intre in stapanirea sarcinii de invatat date; b) ocazia de invatare, sau timpul pus efectiv la dispozitia el evului. Timpul necesar (sau ideal) este definit prin trei variabile: a) aptitudinea pentru d isciplina sau timpul folosit pentru a invata continutul unei discipline in condi tii ideale; b) calitatea instruirii, sau masura in care modul de organizare a secventelor de invatare incurajeaza eficicacitatea maxima a fiecarui elev; c) capacitatea de i ntelegere a instruirii sau aptitudinea elevului de a folosi instruirea, de a se perfectiona continuu in urma formarii date. Timpul real se va reduce cu de cate ori calitatea instruirii si capacitatea de intelegere a instruirii vor fi ridica te (este cazul elevilor cu ritm rapid de invatare). Carroll pledase pentru o instruire la nivelul cel mai ridicat posibil pentru fie care elev in parte. Bloom (1968) si-a dat seama de utopia teoretica a lui Carroll; el a propus in locul acesteia o idee mai realista: pe aceea de standard minimal acceptabil al performantei scolare sau de nivel conventional de stapanire a materi ei comun pentru toti elevii. In cadrul modelului lui Carroll si Bloom instruirea se desfasoara pornind de la diagnosticul ritmurilor de invatare (evaluarea predictiva), continua cu invatare a in ritm individual si se finalizeaza cu evaluarea continua formativa. Modelul temporal al lui Carroll si Bloom a dat rezulate spectaculoase ori de cate ori a fost verificat in practica. Intr-adevar, toti elevii pot fi facuti sa inve te, daca nu chiar totul cum visase Comenius, cel putin sa atinga nivelul standar d acceptabil al performantei scolare. Ideea de mastery learning a ajuns pe neast

eptate la ordinea zilei in intreaga lume pedagogica. Bibliografie: 1.Jinga, I. si Negret, I. Invatarea eficienta. Bucuresti: Aldin, 1999 2.Invatarea eficienta. Bucuresti: Aldin, 1999 Proiect de lectie

CLASA:a VII-a OBIECTUL: Limba i literatura romn SUBIECTUL: Substantivul - actualizare TIPUL LECIEI: mixt PROFESOR:Raicu Steluta Madalina OBIECTIVE CADRU / OBIECTIVE DE REFERIN: 2. Dezvoltarea capacitii de exprimare oral 2.3 S utilizeze categoriile gramaticale, n diverse tipuri de propozitii 3. Dezvoltarea capacitii de receptare a mesajului scris 3.4 S sesizeze organizarea morfologica i sintactic a textelor citite OBIECTIVE OPERAIONALE: a)Cognitive: O1: s recunoasc substantivele intr-un text dat; O2: s precizeze cazurile substantivului; O3: s identifice funciile sintactice ale substantivelor; O4: sa recunoasca valorile stilistice ale substantivelor. b) Psihomotorii: O5: s alctuiasc diferite comunicri (ortografie, ortoepie, punctuaie) c) Afective: O6: s manifeste spirit de colegialitate i cooperare n cadrul echipei; O7: s participe cu interes la activitate; O8: s se autoevalueze corect. STRATEGIA DIDACTIC a) Metode i procedee: cadranele, ciorchinele, rebusul, nvarea prin cooperare, nvarea p in descoperire, exerciiul,eseul de cinci minute, conversaia, problematizarea, b) Mijloace de nvmnt: fia, tabla, manualul, culegeri c) Forme de organizare a activitii : activitate n grupe, activitate frontal, activit ate individual d) Resurse i managementul timpului: spaiu de lucru: sala de clas capaciti normale de nvare ale elevilor cunotinele lor anterioare; timpul de nvare: 50 minute. MODALITATI DE EVALUARE: formativa, frontala, orala prin calificative, eseul de c inci minute

BIBLIOGRAFIE: Programe colare pentru clasele V-VIII. Aria curriculara: limb i comunicare, Bucureti, 1999; -,,Limba i literatura romn, Manual pentru clasa a VI-a, Editura Corint, Bucureti, 200 ; ,,Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba i literatura romn nvmnt

mnazial, Ministerul Educaiei i Cercetrii, 2002 ,,Metodica predrii limbii i literaturii romne, Valeriu Marinescu, ed. Fundaiei Romni e mine, Bucureti, 2002; ,,Exerciii de limba romn, compuneri i tehnici de studiu Daniela Nedelcu, Ed. Cardi 1994 H. Soare, Gh. Soare, Limba i literatura romn, ndrumtor pentru manualele alternative, E d. Carminis, Piteti, 2005.

Obiective operaionale Coninut esenial Capaciti de nvare disponibile Strategii didactice (sarcini i situaii de nvare) Itemii testului de evaluare La sfritul activitii, toi elevii vor fi capabili; O1- s recunoasca substantivele ntr-un text dat, subliniindu-le cu o linie; obiectivul va fi considerat atins dac vor fi subliniate 7 din cele 12 substantive i nu va fi subliniat vreun cuvnt care nu este substantiv. CO1-definiia substantivului ; ntrebrile la care rspunde.

G1 - (grupa copiilor cu ritm lent) L.I. C.G. M.A. . . .G2 - (elevi cu ritm mediu de nvare) G3 - (elevi cu ritm rapid de nvare)

SO1 - Subliniai n textul de mai jos: ( anexa1 ) G1 G2 G3 Sit.

cel puin 7 substantive; cel puin 10 substantive; toate substantivele existente ; tip de nvare: rezolvare de probleme i descoperire; motivaie ludic (concurs ntre g

upe: cine gsete mai multe etc.) I(O1) - Reconoasteti cel puin 7 substantive n textul de mai jos: ( anexa 1 )

La sfritul activitii, toi elevii vor fi capabili; O2-- s precizeze cazurile substantivului gurpandu-le pe coloane; obiectivul va fi considerat atins dac vor fi grupate corect 7 din cele 12 substantive .

CO2clasificarea substantivelor, cazurile acestuia;

G1 - (grupa copiilor cu ritm lent) L.I. C.G. M.A. . . . G2 - (elevi cu ritm mediu de nvare) G3 - (elevi cu ritm rapid de nvare

SO2 Grupai substantivele din enunurile de mai jos pe coloane corespunzatoare cazur ilor substantivelor: N, Ac., D, G, V. ( anexa 2 ) .

G1 - cel puin 7 substantive identificate corect; G2 cel puin 10 substantive identificate corect; G3 - toate substantivele identificate corect;; Sit. tip de nvare: rezolvare de probleme i descoperire; motivaie ludic (concurs ntre g upe: cine gsete mai multe etc.) I(O2) Grupai corect cel putin 7 substantive din enunurile de mai jos pe coloane. ( anexa2 )

La sfritul activitii, toi elevii vor fi capabili; O3 - s identifice functiile sintactice ale substantivului. obiectivul va fi consid erat atins dac vor fi corecte 7 din cele 12 functii sintactice .

CO3 functiile sintactice ale substantivelor:

G1 - (grupa copiilor cu ritm lent) L.I. C.G. M.A. . . . G2 - (elevi cu ritm mediu de nvare) G3 - (elevi cu ritm rapid de nvare

SO3 e: G1 G2 G3 Sit. upe:

Identificati functiile sintactice ale substantivelor din enunturile anterioar

cel puin 7 functii sintactice identificate corect; cel puin 10 functii sintactice identificate corect; toate functiile sintactice identificate corect; tip de nvare: rezolvare de probleme i descoperire; motivaie ludic (concurs ntre g cine gsete mai multe etc

IO3 Identificati functiile sintactice ale substantivelor din enunturile de la e sercitiul anterior:

La sfritul activitii, toi elevii vor fi capabili; sa recunoasca O4 sa recunoasca valorile stilistice ale substantivelor obiectivul va fi consider at atins dac vor fi recunoscute 7 din cele 12 valori stilistice.

CO4 valorile stilistice ale substantivelor

G1 - (grupa copiilor cu ritm lent) L.I. C.G. M.A. . . . G2 - (elevi cu ritm mediu de nvare) G3 - (elevi cu ritm rapid de nvare.

SO4 Recunoasteti valori stilistice ale substantivelor din exemplele de mai jos: ( anexa 3 ) . G1 - cel puin 7 valori stilistice identificate corect; G2 cel puin 10 valori stilistice identificate corect; G3 - toate valorile stilistice identificate corect;; Sit. tip de nvare: rezolvare de probleme i descoperire; motivaie ludic (concurs ntre g upe: cine gsete mai multe etc.) IO4 Care sunt valorile stilistice ale substantivelor din exemplele de mai jos? ( anexa 3 )

Anexa 1 1. Codrii uriasi, ca o mana de vreascuri netrebnice, se zvarcoleau neputincios i si tipau de usturime inabusita, sub vapaie. (C. Hogas ) 2. Alunce luna/ Prin varfuri lungi de brad/ Patrunza talanga/ Al serii rece v ant,/ Deasupra-mi teiul sfant/ Sa-si scuture creanga. ( M. Eminescu ) Anexa2 1. Colegul a raspuns bine. 2. Acesta este colegul meu. 3. Cartea este a colegului. 4. Frunzele copacului fosnesc. 5. I-am dat colegului o carte. 6. Fata se gandeste la parinti. 7. Merg spre scoala. 8. Copile, vino acasa! Anexa 3 1. par de aur 2. codrii de arama 3. Pe un deal rasare luna ca o vatra de jaratic ( M. Eminescu ) 4. Pe-un picior de plai ( Miorita ) 5. Codrule, codrutule/ Ce mai faci dragutule( M. Eminescu ) 6. Plang doinele si rade hora ( O. Goga ) 7. Ziua ninge, noaptea ninge, dimneata ninge iara( V. Alecsandri ) 8. Aici si painea, sarea, noi o avem la masa,/ Caci ne-am facut-o singuri zidind u-ne o casa ( N. Stanescu ) 9. S-auzi mandra glasuire a padurii de argint ( M. Eminescu ) regina noptilor albastre 10. 11. iarba pare de omat( M. Eminescu ) 12. Pe-o gura de rai ( Miorita )