Sunteți pe pagina 1din 13

Energia geotermic (de la grecescul Geo care inseamn pmant, si termos in sensul de cldur) este energia extras din

cldura inmagazinat in pmant. Aceasta energie geotermic provine de la formarea initial a planetei, de la dezintegrarea radioactiv a mineralelor componente ale rocilor si de la energia solar absorbit la suprafat. Ea a fost folosit pentru inclzirea locuintelor si a bilor comune inc de pe vremea romanilor, dar abia in zilele noastre ea a fost redescoperit si reevaluat pe baze stiintifice. Temperatura din interiorul Pmantului creste in medie cu 1 C la 33 m. Exist numeroase zone unde valoarea gradientului geotermic difer considerabil fata de aceast valoarea medie. Spre exemplu in zonele unde platoul de roc a suferit prbusiri rapide si bazinul este umplut cu sedimente foarte tinere din punct de vedere geologic, gradientul geotermic poate fi mai mic, in timp ce in alte zone gradientul depseste de cateva ori media; cazul zonelor unde scoara este mult mai subtire sau in apropierea intruziunilor magmatice. Aceste zone sunt adevrate rezervoare subterane, de energie geotermic de potential ridicat, utilizabile in schimbtoare de cldur cu pmantul. Distributia cldurii din interiorul pmantului este ilustrat in Fig.1 respectiv Fig. 2.

Toate acestea fac, ca la 75 m adancime temperatura s fie in medie de 12-15 C. Prin introducerea unui sistem de tevi prin care circul, fie ap, fie ap cu glicol se preia cldura din roci, sau dup caz, se cedeaz cldur. Acest sistem este de fapt schimbtorul de cldur cu pmantul si are marele avantaj c vara se poate folosi pentru rcirea incperilor, iar iarna pentru inclzire. Agentului folosit, pe lang faptul c este neutru pentru clim, are proprietti termodinamice excelente si un nivel ridicat de eficient economic.2 Avand in vedere importanta tot mai mare ce este atribuit eficientei energetice si protejrii resurselor, sectorul climatizrii de acest tip va tinde s se dezvolte exponential. Schimbtorul de cldur cu pmantul este de fapt o instalatie de extractie sau injectie a energiei din sol. Acesta se leag la o central geotermic in componenta creia intr una sau mai multe pompe de cldur, toate acestea constituindu-se intr-un sistem de tip geoexchange. 1. Consideraii privind energia geotermal

Energia geotermal reprezint diverse categorii particulare de energie termic, pe care le conine scoara terestr. Cu ct se coboar mai adnc n interiorul scoarei terestre, temperatura crete i teoretic energia geotermal poate s fie utilizat tot mai eficient, singura problem fiind reprezentat de adncimea la care este disponibil aceast energie. Toate zonele prezentate, sunt divizate la rndul lor n mai multe subzone. Cele patru zone principale sunt n ordine, dinspre suprafaa Pmntului spre centrul acestuia, cu dimensiunile aproximative: - Scoara 0 100 km; - Mantaua 100 3000 km; - Nucleul extern 3000 5000 km; - Nucleul intern 5000 6378 km. Evident, temperatura Pmntului crete dinspre suprafa spre centru, unde atinge o valoare de cca. 6000C, care ns nu a fost nc precis determinat de oamenii de tiin. n fig. 3 este prezentat variaia aproximativ a temperaturii n interiorul Pmntului, iar fig. 4 prezint o imagine sugestiv a temperaturii principalelor zone din interiorului Pmntului.

Fig.3 Variaia temperaturii dinspre scoara spre centrul Pmntului

Fig.4 Variaia temperaturii n zonele din interiorul Pmntului

Este interesant de remarcat c 99% din interiorul Pmntului se gsete la o temperatur de peste 1000C, iar 99% din restul de 1%, se gsete la o temperatur de peste 100C. Aceste elemente sugereaz c interiorul Pmntului reprezint o surs regenerabil de energie care merit toat atenia i care trebuie exploatat ntr-o msur ct mai mare. Energia geotermal este utilizat la scar comercial, ncepnd din jurul anilor 1920, cnd a nceput s fie utilizat n special cldura apelor geotermale, sau cea provenit din gheizere, pentru nclzirea locuinelor, sau a unor spaii comerciale. Din punct de vedere al potenialului termic, energia geotermal poate fi clasificat n dou categorii: - Energie geotermal de potenial termic ridicat; - Energie geotermal de potenial termic sczut. 1.2. Energia geotermal de potenial termic ridicat Acest tip de energie geotermal este caracterizat prin nivelul ridicat al temperaturilor la care este disponibil i poate fi transformat direct n energie electric sau termic. n fig.5 este prezentat o schem de principiu a unei centrale electrice geotermale, iar n fig. 6 este prezentat o asemenea central electric geotermal.

Fig.5 Prile componente ale unei centrale electrice geotermale 1 foraj pt. injecia apei i pompe de injecie; 2 zona de jonciune ntre foraje; 3 foraje de producie; 4 schimbtor de cldur; 5 turbinele i generatoarele electrice; 6 sistem de rcire; 7 stocare energie de potenial termic ridicat n sol; 8 sistem de monitorizare seismic; 9 consumatori electrici

Fig.6. Central electric geotermal din Kamchatka, Rusia Energia electric se obine n prezent din energie geotermal, n centrale avnd puteri electrice de 2050MW, care sunt instalate n ri ca: Filipine, Kenia, Costa Rica, Islanda, SUA, Rusia, etc. Din categoria surselor de energie geotermale de potenial termic ridicat, fac parte i gheizerele cu ap fierbinte sau abur, de tipul celor prezentate n fig.7

. Fig. 7. Gheizer Cldura coninut de asemenea gheizere, ca i de apele geotermale, poate fi captat i utilizat cu ajutorul unor schimbtoare de cldur, cel mai adesea cu plci 1.3. Energia geotermal de potenial termic sczut Acest tip de energie geotermal este caracterizat prin nivelul relativ sczut al temperaturilor la care este disponibil i poate fi utilizat numai pentru nclzire, fiind imposibil conversia acesteia n energie electric. Energia geotermal de acest tip, este disponibil chiar la suprafaa scoarei terestre, fiind mult mai uor de exploatat dect energia geotermal de potenial termic ridicat, ceea ce reprezint un avantaj. n fig. 8 se observ c ncepnd de la adncimi foarte reduse, temperatura solului poate fi considerat relativ constant pe durata ntregului an: - La 1m temperatura solului variaz ntre 515C; - La 1,53m temperatura solului variaz ntre 713C; - La 4,5m temperatura solului variaz ntre 812C; - La 610m temperatura solului variaz ntre 911C; - La 1018m temperatura solului variaz cu mai puin de 1C n jurul valorii de 10C; - La peste 18m temperatura solului este constant, avnd valoarea de 10C.

Fig. 8. Variaia temperaturii n sol, n zona de la suprafaa scoarei terestre Exploatarea energiei geotermale de potenial termic sczut necesit echipamente special concepute pentru ridicarea temperaturii pn la un nivel care s permit nclzirea i/sau prepararea apei calde, ceea ce reprezint un dezavantaj fa de energia geotermal de potenial termic ridicat. Echipamentele menionate, poart denumirea de pompe de cldur i au acelai principiu de funcionare ca al mainilor frigorifice, funcionnd cu energie electric.

Parametrul de performan al acestor echipamente este eficiena pompei de cldur, definit prin raportul dintre fluxul termic furnizat Q i puterea electric absorbit P. 1.4. Pompele de cldur i sursele de energie geotermal Pompele de cldur, pot s absoarb cldura din sol, de la diferite adncimi, din apa freatic, din apele de suprafa (dar numai cu condiia s nu existe pericolul ca apa s nghee), sau chiar din aer (dar numai n perioadele n care temperatura aerului este suficient de mare, pentru a permite funcionarea pompelor de cldur, cu o eficien ridicat). Indiferent de sursa de cldur, pompele de cldur utilizeaz indirect, energia solar acumulat n sol, ap sau aer. Cteva dintre condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc sursa de cldur, pentru a putea fi utilizat de ctre pompele de cldur sunt urmtoarele: - Disponibilitate n cantitate suficient; - Capacitate ct mai mare de a acumula cldur; - Nivel ct mai ridicat de temperatur; - Capacitate de regenerare suficient de mare; - Posibilitate de captare n condiii ct mai economice. Sursele de cldur prezentate anterior, solul, apa i aerul, satisfac toate aceste cerine, iar piaa pompelor de cldur, utiliznd toate aceste surse de cldur este actualmente n continu cretere. n paragrafele urmtoare vor fi prezentate diverse pompe de cldur utiliznd toate aceste tipuri de surse de cldur. Solul reprezint o surs de cldur eficient, deoarece acumuleaz cldur att direct sub form de radiaie solar ct i indirect de la ploi, respectiv de la aer. Cldura poate fi preluat cu ajutorul unor circuite intermediare plasate n sol, care absorb cldur i o transmit vaporizatorului pompei de cldur. Este posibil i amplasarea direct n sol a vaporizatorului pompei de cldur. Circuitele intermediare de preluare a cldurii din sol, sunt compuse din schimbtoare de cldur, denumite colectori, pompe de circulare a agentului intermediar din aceste circuite, vas de expansiune, sistem de distribuie a agentului intermediar n colectori, dispozitive de aerisire, etc. Agentul intermediar din circuitele intermediare este reprezentat de soluii apoase de tip antigel, iar majoritatea productorilor recomand diverse amestecuri ecologice de acest tip. Uneori pot fi utilizate i soluii de ap srat, dar nu se poate utiliza apa simpl, deoarece pe timp de iarn exist pericolul ca apa s nghee, cel puin n poriunile de conducte aflate la suprafaa solului, sau chiar n aer liber (chiar dac sunt izolate). Dac agentul intermediar ar nghea funcionarea pompei de cldur ar deveni imposibil. Temperatura de nghe recomandat de majoritatea productorilor pentru soluiile de tip antigel utilizate n circuitul intermediar, este de 15C. Exist dou tipuri de colectori care pot fi utilizai n circuitele intermediare de preluare a cldurii din sol. n fig.9 sunt prezentai colectori orizontali, care se monteaz la adncimi de cca. 1,21,5m, iar n fig.10 sunt prezentai colectori verticali, denumii i sonde, care se monteaz n orificii practicate prin forare, la adncimi de pn la cca. 100m, peste aceste adncimi fiind dificil de obinut autorizaii pentru realizarea forajelor.

Fig. 9. Colectori orizontali pentru Fig. 10. Colectori verticali pentru captarea captarea cldurii din sol cldurii din sol Att colectorii orizontali, ct i cei verticali, sunt realizai din tuburi de polietilen, care asigur o durat foarte lung de exploatare, absolut necesar acestor echipamente. Utilizarea unor colectori metalici n sol, care s reduc suprafaa de schimb de cldur, nu este posibil, datorit corozivitii ridicate a solului, care ar distruge relativ rapid colectorii, iar nlocuirea acestora ar reprezenta o operaie extrem de complex i costisitoare. Colectorii orizontali, prezint avantajul costurilor relativ reduse de realizare a excavaiilor necesare n vederea amplasrii, mai ales n cazul unor construcii noi, dar prezint dezavantajul necesitii unor suprafee mari de amplasare a colectorilor, ceea ce reduce posibilitatea de utilizare a acestor tipuri de colectori, cel puin n zonele urbane unde preul terenurilor de construcie este foarte ridicat i unde din acest motiv, suprafeele disponibile sunt limitate. Colectorii verticali, prezint avantajul necesitii unor suprafete reduse de amplasare, dar prezint dezavantajul costurilor ridicate de realizare a forajelor, cca. 80100 Euro/m. Amplasarea direct n sol a vaporizatorului pompei de cldur este posibil n construcii de tipul celei prezentate n fig.11.

Fig. 11. Amplasarea direct n sol a vaporizatorului pompei de cldur

Avantajul amplasrii direct n sol a vaporizatorului pompei de cldur este reprezentat de eliminarea circuitului de agent intermediar, ceea ce permite reducerea diferenei dintre temperatura de vaporizare i temperatura solului, avnd ca efect mbuntirea eficienei pompei de cldur. n plus, este economisit energia necesar circulaiei agentului intermediar. Dezavantajele acestui sistem, sunt reprezentate de necesitatea unor cantiti mai mari de agent frigorific, dect n cazul utilizrii circuitului intermediar de preluare a cldurii din sol i de prezena unor pierderi de presiune mai mari pe circuitul agentului frigorific. Vaporizatorul amplasat direct n sol, este realizat din evi de cupru cauciucat, pentru a se asigura protecia anticoroziv fa de sol. Diametrul acestor evi este mult mai redus dect al tuburilor din polietin, utilizai la construcia colectorilor din circuitele intermediare prezentate anterior. Apa freatic reprezint o surs de cldur i mai eficient dect solul, deoarece temperatura acesteia este relativ constant n tot timpul anului, avnd valori de 712C, deci mai ridicate dect solul. n plus, apa freatic poate fi circulat direct prin vaporizatorul pompelor de cldur, ceea ce elimin necesitatea unui circuit intermediar. n fig.12 este prezentat modul n care poate fi utilizat apa freatic n pompele de cldur.

Fig. 12. Utilizarea apei freatice ca surs de cldur Apa freatic trebuie s se gseasc la adncimi relativ reduse, care s permit obinerea autorizaiei de foraj, adic maxim 5070m. Se recomand totui ca adncimea de la care este preluat apa freatic, n cazul locuinelor familiale, s nu depeasc 15m, pentru c la adncimi mai mari cresc mult costurile pentru realizarea celor dou foraje, precum i costurile de exploatare datorate nlimii ridicate de pompare a apei freatice. Distana dintre cele dou puuri trebuie s fie de minim 5m, iar amplasarea astfel nct sensul de curgere a apei s fie dinspre puul prin care este absorbit apa, spre cel n care este evacuat apa. Nu este posibil utilizarea ca surs de cldur, a apei din lacuri freatice, deoarece n acest caz exist pericolul ngherii apei n jurul sondelor, ceea ce mpiedic funcionarea pompei de cldur. Dezavantajele utilizrii apei freatice ca surs de cldur, sunt reprezentate de faptul c este necesar s existe un debit suficient de mare al apei freatice, iar compoziia chimic trebuie s se ncadreze ntre limite bine precizate din punctul de vedere al unor componeni cum sunt: carbonai acizi, sulfai, cloruri, amoniac, sulfit de sodiu, bioxid de carbon liber (extrem de agresiv), nitrai, hidrogen sulfurai, etc. Condiiile prezentate, destul de restrictive, reduc sensibil posibilitile de utilizare a apei freatice ca surs de cldur.

Apa din lacuri i ruri poate fi utilizat de asemenea ca surs de cldur, dar este necesar utilizarea unui circuit intermediar i trebuie evitat formarea de ghea pe colectorii amplasai n ap, deoarece gheaa ar reduce mult intensitatea transferului termic dintre ap i agentul intermediar din colectori. Apa de mare este i mai uor de utilizat, deoarece la o adncime de civa metri, nu se mai pune problema ngherii acesteia, dar i n cazul apei de mare, trebuie utilizat un circuit intermediar pentru preluarea cldurii. 1.5. Regimuri de funcionare a pompelor de cldur Regimul de funcionare a pompelor de cldur, trebuie adaptat la tipul sistemului de nclzire al obiectivului pe care l deservesc, dac acesta este deja realizat, iar pompele de cldur nlocuiesc echipamente existente funcionnd cu combustibili clasici. n aceste situaii, o restricie important este reprezentat de faptul c temperatura maxim pe care o pot realiza pe tur pompele de cldur este de 55C, iar peste aceast temperatur pompele de cldur pot funciona doar n cuplaj cu alte surse de nclzire. n cldirile noi, sistemul de nclzire va fi special proiectat pentru aceste echipamente i va fi caracterizat prin nivelul redus al temperaturii agentului de nclzire. n cazul nclzirii prin pardoseal i/sau pereii laterali, temperatura agentului de nclzire, poate cobor pn la valori de cca. 35C pe tur, sau chiar sub aceast valoare. Din punct de vedere al soluiilor tehnice utilizate pentru nclzire i preparare a apei calde menajere, exist mai multe regimuri posibile de funcionare a pompelor de cldur: - Regim de funcionare monovalent pompa de cldur este unica surs de cldur; - Regim de funcionare bivalent pompa de cldur este utilizat n combinaie cu o alt surs de cldur care funcioneaz cu combustibil solid, lichid sau gazos, echipamente de captare a energiei solare, etc; - Regim de funcionare monoenergetic pompa de cldur este utilizt n combinaie cu un alt sistem de nclzire care funcioneaz tot cu energie electric. Cea mai ntlnit situaie de acest tip, este cea n care apa cald menajer este doar prenclzit n pompa de cldur, fiind utilizat i un alt dispozitiv de nclzire a apei, fie un nclzitor electric instant, fie o rezisten electric montat n boilerul pentru prepararea apei calde menajere. n cazul utilizrii pompelor de cldur n regim monovalent sau monoenergetic, un interes deosebit este prezentat de utilizarea sistemului de tarifare difereniat a energiei electrice pe timp de zi i de noapte, sistem care n Romnia este disponibil la cerere i care poate reduce semnificativ valoarea facturilor de energie electric. Pompele de caldura sunt cele mai eficiente surse de energii alternative pentru echipamentele de incalzire si racire a cladirilor, utilizand sursa de caldura regenerabila din jurul nostru. Chiar si la temperaturi scazute aerul, pamantul si apa contin energie utila care este permanent reinnoita de soare. Utilizand ca surse de caldura solul, apa si aerul, se utilizeaza indirect energia solara, care este nelimitata. Utilizand putina energie, o pompa de caldura poate furniza caldura necesara. Similar, pompa de caldura poate utiliza sursele de evacuare a caldurii, cum ar fi fabricile industriale, echipamentele de racire sau de ventilare. O pompa electrica de caldura va avea nevoie de o energie de 100kWh pentru a transforma 200kWh de caldura din mediu sau evacuata in 300kWh de caldura utila.

Fig.13 Pompele electrice moderne de caldura, ofera posibilitati tehnice efective pentru economisirea de energie si reducerea emisiilor de CO2. Pompele de caldura pot reduce cu 6% emisiile globale de CO2, printre cel mai mare procent pe care o singura tehnologie il poate realiza. Consumurile specifice de caldura si de apa calda din Romania au valori aproximativ duble fata de cele din tarile Uniunii Europene; ca o consecinta directa si emisiile poluante sunt mai mari. Pompele de caldura sunt folosite atunci cand: combustia directa pentru generarea caldurii nu este o utilizare eficienta a combustibilului; se doreste utilizarea energiei regenerabile; se doreste reducerea consumului de combustibil cu 35-50% daca boilerele ar fi alimentate pompe electrice de caldura, rezultand cu 35-50% mai putine emisii; se doresc economii de 50% daca pompele de caldura sunt legate de sistemele combinate de caldura si energie sau de cogenerare. Cu pompele de caldura se poate furniza caldura necesara incalzirii spatiilor, apa calda, necesitatile de racire, acestea avand un potential foarte mare.Pompa de caldura mai este numita si pompa termica, fiind o instalatie termodinamica complexa prin care sensul natural al transmisiei caldurii poate fi inversat. Aceasta are minimum doua surse externe: sursa rece care preia caldura din exterior si o cedeaza prin intermediul schimbatorului de caldura-vaporizator (de exemplu aerul exterior sau aerul cald viciat evacuat, apele freatice, apa de suprafata, ape calde menajere uzate, solul etc.) si sursa calda care preia caldura de la agentul de lucru in schimbatorul de caldura condensator si o cedeaza in exterior (de exemplu aerul cald sau apa). Printre echipamentele folosite pentru incalzirea unei cladiri de locuinte sunt pompele de caldura apa-apa, aer-apa, sol-apa sau cu serpentine colectoare orizontale cu sonde. Modul de functionare al pompei de caldura Corespunde modului de functionare al unui agregat frigorific, dar inversat. Caldura se atrage din mediul inconjurator (sol, apa, aer) si se conduce la sistemul de incalzire. Circuitul agregatului de racire se realizeaza conform legilor fizice. Agentul de lucru, un lichid care atinge punctul de fierbere la temperatura redusa, se introduce intr-un circuit si consecutiv, se evapora, se comprima, condenseaza si se destinde. In vaporizator se afla agent de lucru lichid la presiune redusa. Se transmite caldura sursei asupra agentului de lucru, iar agentul de lucru fierbe si vaporizeaza.

Caldura necesara se preia de la sursa de caldura. Vaporii rezultati in vaporizator se aspira continuu de catre compresor si se comprima. In timpul comprimarii cresc presiunea si temperatura vaporilor. Vaporii agentului de lucru ajung din compresor in condensatorul care este inconjurat de agent termic. Vaporii se racesc si se lichefiaza (condenseaza) din nou. Caldura preluata in vaporizator si suplimentar, energia electrica transferata prin comprimare, se elibereaza in condensator prin condensare si se transfera agentului termic. In continuare se recircula agentul de lucru prin intermediul unui ventil de destindere (de laminare) in vaporizator. Agentul de lucru trece de la presiunea ridicata a condensatorului la presiunea redusa a vaporizatorului. Se incheie circuitul. Clasificarea pompelor de caldura in functie de modul de realizare a ciclului de functionare si de forma energiei de antrenare: Pompa de caldura cu comprimare mecanica de vapori la care energia de antrenare a compresorului este data sub forma mecanica. De exemplu instalatia de pompa de caldura cu comprimare mecanica de vapori, de tip apa-apa are in componenta un vaporizator, un condensator, un subracitor de lichid, un ventil de laminare, un compresor, un motor electric, o intrare/ o iesire a apei in vaporizator, o intrare apa in subracitor si o iesire a apei incalzite in condensator. Pompa de caldura are trei schimbatoare: vaporizator, condensator si subracitor de lichid. Aceasta este caracterizata printr-un coeficient de performanta (COP), egal cu caldura utila livrata consumatorului raportata la echivalentul calorical lucrului mecanic folosit. Eficienta pompei de caldura scade rapid cu cresterea diferentei de temperatura ale surselor de condensare si de vaporizare, iar eficienta termica efectiva depinde de randamentul exergetic. Pompa de caldura de tipul apa apa cu sursa rece apa freatica este cea mai raspandita pentru incalzirea locuintelor, datorita faptului ca aceasta are un nivel constant de temperatura. Pentru instalatiile de climatizare a cladirilor se recomanda folosirea unui agresat reversibil de pompa de caldura tip aer-aer deoarece poate trece de la incalzirea aerului introdus la racirea aerului din spatiul interior prin inversarea sensului de circulatie a agentului de lucru cu ajutorul ventilului invertor.

Fig.14 Pompele de caldura cu comprimare mecanica de vapori de tip sol-apa foloseste ca sursa solul fie prin serpentine ingropate pozate orizontal (sub cota de inghet a terenului), fie prin sonde sau tevi ingropate in pozitie verticala, avand o temperatura aproximativ constanta si o eficienta a pompei acceptabila.

Pompa de caldura bazata pe energie geotermala consta in extragerea directa de caldura din apa geotermala printr-un schimbator de caldura prin suprafata, care poate fi cu placi sau un aparat multitubular. Vaporizatorul nu vine in contact direct cu apa geotermala, ci numai cu apa tratata din returul unui circuit de incalzire. Se poate folosi un schimbator de caldura geotermal, maximizand cantitatea de caldura preluata direct, dar nu prezinta nici un avantaj din punctul de vedere al eficientei efective a pompei de caldura. Daca se creste temperatura medie termodinamica a sursei reci si se reduce intervalul de pompare, eficienta efectiva a pompei de caldura va creste foarte mult. Pompa de caldura cu comprimare termochimica sau pompe cu absorbtie energia necesara la fierbator este de natura termica, iar mediile de lucru folosite sunt solutii binare si nu au parti in miscare, ceea ce este un avantaj. De exemplu pompa de caldura cu absorbtie LiBr apa care elibereaza caldura in doua componente distincte condensatorul si absorbitorul. Aceasta are componentele: sursa rece, sursa calda, absorbitor, fierbator, pompa de circulatie solutie saraca si ventilul de laminare. Pompa de caldura cu comprimare cinetica cu ejector, care utilizeaza energia cinetica a unui jet de abur. Pompa de caldura cu compresie absorbtie, care combina avantajele sistemelor cu compresie cu cele ale pompelor cu absorbtie si ating temperaturi ridicate (pana la 180C), fiind foarte eficiente si utilizand solutii binare inofensive. Pompa de caldura termoelectrica, care consuma energie electrica. Clasificarea pompelor de caldura in functie de capacitatea lor: 1. Instalatii mici, cu puteri de pana la 1kW; 2. Instalatii de talie medie, cu puteri de antrenare intre 2 si 20 kW si puteri termice utile de maximum 100 kW; 3. Instalatii mari, cu puteri termice utile depasind 1000 kW.