* TCATA t- ij M *. i.. . !,..?, i'l A i A F] f]. * i:.? i- i] t- A * f L.;T[A =',= A= if..h,liiiiA" ,.LA 'i\i-lL.iIii.j'i;:r-ii'?: :;E l{:,iI*=.i i.',,,iil[- ,.>.

*,-i l;r.Aii'',:,.t i : "\ilfff lp FD,{:h..)ll!1'{irR[5!f]. {FL i-}Ehi] nu {,,\, fX{[i]''ii,i".lD r.j =ijf:i.i fiAiqIF.l lli':ri i',,1UL-l- 5i:\L.i i.lAi iviiti,iF"iiATil,"l-.*Ti AV!:1.'i
:J

5f Sf ij ii= a+ ',A =alT*AL 5i p{::ii..i-;ia{:,l:-.f

i--ii [:'ul A i-: :: -A

i{tpt

tri-.i"iii"{

FrnMil I}r5F,i:i[ {rrA

iI

i'."441-;[ii:,,',j

de Robert Ancuceanu

4?

&2

Jr.

ff:

Fts

!
copiii de unu-doi ani si-au format o pirere, chiar daci aceasta diferi adesea semnificativ de cea a adultilor care ii ingrijesc. Iar dacl. unii i;i gin pirerile i Pentru ei, algii, din motive .. bine intengionate, le expun in spagiul public si incearci. si-i convingi gi
pe ceilalgi de adevirul lor.

rit+ Xni ;i

la unele argumente mai mult sau mai

pufn

gtiintifice (gen,,de ce avem canini, ca si

mXncim morcovi?").
Pe un oarecare site gasesti ci,,s-a demon-

strat ci persoanele care exclud carnea din alimentagie suferi de boli ale inimii mult
mai frecvent decnt cei care consumi carne'lt Pe un altui, afli, cl,, dimpotrivi, ,,vegetartenii au un nivel mai mic al colesterolului decit cei care mininci carne, iar bolile de inimi nu sunt raspAndite in acelasi grad printre vegetarieni'i2 Ca sa nu mai vorbim

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
E

AU iN COUUN DIETELE

de nenumirarele,,diere" sau ,,regimuri" de

PLdAIEi

SI CIUPERCILE DUPA

slibit, bazate pe idei care mai de

care mai diverse (adesea contradictorii)r diete sirace

Internetul este plin de materiale care se doresc informative sau educative despre

cu pirerca, de

diete. Pe forumuri, oamenii isi dau frecvent cele mai mulie ori pornind de la experienga personali (gen,,eu mininc aga de 7 ani si mi simr foarre bine") sau de

carbohidragi, sirace in grilsimi, bazate pe alimente crude, cu foarte pugine calorii (,,dieta de 100 de calorii",,,dieta de 400 de cafoni",,dietade 1200 de calorii"), bogate in proteine, cu indice glicemic redus, cetogene, fi.rl gluten, de slibit rapid, de substitugie a

in

l.,,lv1

tur desPre

allmentalia pe baz6 de carne",24 ma 2009, www zlare tom

2. ,,D eta vegetarian;', www dieta-veqetaflana ro

43

4a

trei ore, de trei

j{4
le, dieta

Atkins,

''# =

Oamenii mlninci foarte divers 9i proba-

anumite diete sau regimuri alimentare

care au caracteristici comune, Pentru care se utr,lizeazi anumile etichete lingvisticer

tipuri de alimentatie, care starnesc anumile .6rlt.ou.rr. intre susginitorii 1or, sunt dieta omnivori, cea ovo-lacto-vegetariani si cea
strict vegetaria
dintre acestea t invers, este vr

IIIIIIII

3, Peste l0C de asemene: diete sunl 6p55y15p /in t mba engleza) pe'r"!w evervdlet orq

lul experdlor,

intranagionale (interregionale); in aceste studii se vertflcL existenta unei corelagii intre consumul estimat la nivel national sau

@c

exemplu, incidenga cancerului sau a bolilor cardiovasculare poate fi comparati intre gilriIe care tilizeaz| predominant dieta zisi ,,mediteraneani" 9i cele cu o dieti de tip ,,occidental'i Srudiile internagionale gi intrana;ionale

au numeroase limitiri care fac dificili intetpr etar ea reauLtatelor : estimarea con-

sumului de nutriengi 9i de alimente poate si fie afectati de erori mari; existi diferenge in detectarea (diagnosticul) anumitor afectiuni si in sistemele administrative de rapottare intte diferitele giri (daci sistemul
de raportare a cancerului dintr-un stat este

deficitar

dintre cazurile totale de cancer, se poate cree aperent:a unei inciden;e mai mici a acestei afecgiuni, atribuiti consumului mai mare sau mai mic al anumitor alimente,
degi,

;i

se raporteazL numai

parte

in

realitate,

inadecvati); pot
alimentagia care
ratele de mortalit

in ceea ce privegte interpretarea anumitor snrdii din domeniul nutrigiei clinice.

Asemenea diferente se explici,

rind, prin limitirile

in primul metodologiei de

cercetare a efectelor alimentelor asupra sinitlgii umane. Existi mai multe tipuri de studii utlltzate pentru a stabili corelagii

intensi decAt in zonaB, astfel incAt se conchide in mod gregit ci alimentul X consumat in cantit;gi mai mari se asociazi cu un
risc crescut de

- si zicem -

boli cardiovas-

intre consumul anumitor alimente

9i

anumite afecgiuni cronice (cancer, diabet,

afecgiuni cardiovasculare etc.). Acestea nu sunt simple experimente univoce sau simple demonstragii matematice, ci sunt afectate de anumite limitiri gi marje de eroare, astfel incXt este important si 6e ingelese

anumite populagii care migreaz| dintr-un loc in altul. De exemplu, au fost efectuate ia si, studii pe p

in mod

limitirile studiilor

respective.
sau

O primi
(e

categorie de studii sunt cele

bazate pe comparagii internagionale

(sa) rnAnciirr

fundin dal senetic al subiecgilor, dar nu controleaz{. gi restul factoriior de mediu (gradul 'tJ
AT:

SUA;

co

neze

i-

{) QrngGrdita irt{$ ttr:i '-;tiiGr' Gl!.!lai!.;'a

xzl

:fs

x t#

6 Japonia gi un stat din Sudiile numite ,,

de populare poate

zoni din
).

/,+:;:l:t1111++i''r!nl'4r&il-.Eir;i:;r:;;lr:iil:isr:::1:.':.!.4':rr!;:r:lill!

l+1,

'#*,&

ftEZ\J

compari

consumul anumitor alimente la paciengii bolnavi de o anumiti afecgiune si subiecgi

sinirogi din aceea;i populagie, alegi asdel incAr si aibi caracterisrici similare (acelagi
sex, vXrsti.,

rasi, oras sau regiune de domia

ciliu etc.). Degi o studiului asiguri

surselor de

eroare,

al et

#t
nr

)>FqHh.,
r

a ne

r,

LJP4I-c
e! .#i'fry Ei # AY

A F*

cbq_

"jF--'*

ry? qntr_T!6 hd

*4u

L-;./+"

i r:

5rF"{FLAffig f rq z#{#" {Tl ir}E} n:r:fl F*} i-T-tr --b i Lit/l ,-J \g* f rAl E f

5U**ftX&Z&.
!1i
r:P

trecut, poare si nuce gi ci.r a mXncat); asemenea studii sun

afecteazl repr ezentetivitatea subieclilor si

ge co ev

of. tive pe bazi de ale) presupun foarte mare de

i:l'

: I

A; tuqc BtT" [6ldj6'-t *iatsf*x, ;"i3i{'4rl , i-j :. .*: . " *, . -3tj lfl :7=. lf'i !#rlsi-L/lF<*. 1*": ' = ilA 5! ililr"4 {iflUf,
' ft
r L-A

{:h#v*ft"*&, ^" - -'

av*2
?<

i:
1,1

{='*a
l_n
*

(acest cunoscut cohorta").

ase

r:

e e e

=4 Fi

*19-

"t

d" u

sunt

pinl
volti
etc.). ent de mare de cazuri, se face comparafia

* fzZ l#*{'1 i", * L *t * +:V. il':I\LJI L-A ruU

r hrlf"t' ? ' ,"1

lor lor
rte
cAt

cele mengionate anterior, dar sunt inci 9i ele afectate de erori (aceste studii necesiti perioade indelungate, se por,,pierde" mul;i subiecgi despre care nu se ;tie daci sunt bolnavi sau sS.nitosi, regimul alimentar se poate schimba intre momentul inigial gi cel 6nal etc.). Datoriti limitlrilor metodologice, rezultatele anumitor srudii sunt privite de unii experfi cu scepticism si le atribuie intimpll-

ar trebui si remarcim ci, atunci cXnd, in mod (aproape) sistematic, pentru un anu-

mit regim alimenrar se observi un anumit

efect (pozitiv sau negativ), probabilitatea ca acel efect si nu fie datorat purei intimpliri este mult mai mare. Altfel spus, un rczul-

rii (mai

ales

ci

fiecare expen interpreteazl.

tat obginut intr-un singur srudiu rebuie luat cu un dram de sare, dar zecerezulrarc similare in zece studii diferite sugereazi ci
wwwsemneLetimpu[u ro

e vorba de mai mulr plare (este ca si cum ori la loto si de fieca

ale

mai mulri dintre noi

vorba de o intXmplare, ci de un secret).

IIIIIIIIIIIIiIII

,,dietele vegetarieng planificate in mod adecvat, inclusiv dietele total vegetariene, sau vegane, sunt si.nitoase, adecvate din

Sunt So Dieteti

a a

IETEL
FI LA

(sNr
FEL

oT
CA
cini, aliprare, perioada suprului, copilarie
adolescenti. si pentru arlegiJ''

;i

Un

material educativ

al

Asociatiei

Dietetice Britanice sustine aceeasi idee: ,,Dietele vegetariene bine planificlr" po,

fi deopotrivi nutritive si sinitoase (.,,)

Dietele vegetariene bine planificate sunr

exemplu, in Statele Unite ale Americii, o statistici. din anul 2006 arita c5.97]% din
populagie folosqte o dieti omnivori. (incluzind aici;i persoaneli care consumi doar adecvate penrru toate stadiile viegii.6" Un
4.

peste, de exemplu). ln Canada, srarisrici disponibile din anul 2003 aritau ci injur

de

96o/o

dintre locuitorii acestei tiri erau

omnivori, in Europa, cei mai puqini omnivori se gi.sesc in Italia si Germania (cca90%
si, respectiv,
9 1o/")4,

Evident, persoanele vegerariene sunt o minoritate in toate aceste zone geografice. Din acest motiv, multi presupun ci o dieti
centrati. pe carne este sinitoasi, in vreme ce o dieta ovo-lacto-vegetariani sau vegani este riscanti pentru slnitate. Cu toate acestea, atelor stiintifice actuaIe, cel,e -irrorita.. pot 6 cel

tru vegetarieni si consumatorii de carnel' EUFIC este un ONG european ,,care

comunici informagii bazate pe gtiingi privind nutrigia si sinitatea, siguranta 9i calitarea al sifie

document publicat in newsletter-ul EUFIC (Consiliului European pentru Informa;iile referitoare la Alimente, European Food Information Council), Food Today, confine o concluzie aseminitoare:,,DacA. sunt bine executate, dietele vegetariene pot 6 o alternativi viabill, dar un consum mai mare de fructe si in special de legume gi zarzavaturi ri.mine un 9e1 important deopotrivi pen-

Vegetariano un tat ano su dieri", l2 lebruar e 2009 www

aorriere I

ii
o

putin

la

ase, daci.

sunrjudicios

construlte.

acestea, in Europa nu existS. un document de pozryre adoptat de Federatia Europeani a Asocia;iilor de Dieteticieni privind dietele vegetariene.

dieti Cu toate

Sunt de temarcat expresiile,,planificate in

mod adecvat" ;i cele similarg deoarece dietele vegetariene care nu indeplinesc aceast; conditie pot si, nu fie sinitoase gi adecvate din punct de vedere nutritional. Nu ar trebui insi scipat din vedere ci. si o dieti omnivori trebuie i in mod adecvat", dietele o lipsite de riscuri daci nu su ruite.
RiscuriLe asoctote fiecareia dintre ceLe trei diete, precum 5i poten[ialeLe Lor beneftcii pentru sanatate, vor fi anaUzate in numdrul viitor.