Universitatea Lucian Blaga

Facultatea de Stiinte Economice Sibiu

Specializarea Afaceri Internationale
Invatamant zi

PROIECT La disciplina Management internaional

Coordonator: Prof.Univ.dr.DHC Ioan Bogdan

Autor: Rusu Andreea

2012

Universitatea Lucian Blaga

Facultatea de Stiinte Economice Sibiu
Specializarea Management
Invatamant zi

Etica in Afaceri La disciplina Management internaional

Coordonator: Prof.Univ.dr.DHC Ioan Bogdan

Autor: Rusu Andreea

2012

Etica dezvolta, explica si intemeiaza legile morale, dar nu le inventeaza.

Friedrich Paulsen

Cuprins
Introducere....... Capitolul 1 Subcapitolul 1 Subcapitolul 2 Capitolul 2 Subcapitolul 1 Subcapitolul 2 Capitolul 3 Subcapitolul 1 Bibliografie selectiva Cuvinte cheie Lista formelor grafice Anexe

Introducere

Alegerea acestei teme a fost una dificila dar in cele din urma s-a dovedit a fi cea mai buna.Studenta fiind in anul II la profilul Afaceri Internationale mi-am dorit sa ma informez asupra a tot ceea ce inseamna mediul de afaceri inclusiv etica in afaceri.Etica in afaceri din punctul meu de vedere reprezinta acel amanunt care intotdeauna va face diferenta. Rolul pe care il joaca aceasta tema in lumea contemporana este unul foarte important. n primul rnd, trebuie subliniat faptul c puterea i influena firmelor private asupra ntregii societi este mai mare dect a fost vreodat pn acum, iar politicile imorale, frecvent ntlnite n mediul de afaceri, pot s provoace imense daune i prejudicii indivizilor, comunitilor i mediului. . Politicile guvernamentale din anii 80, de exemplu, au scos n relief anumite probleme de etic n afaceri, care se pun acum cu mare acuitate i n tranziia societii romneti spre o economie de pia funcional. Att n rile occidentale, ct i n ara noastr programele de privatizare au fcut ca numeroase ntreprinderi aflate o vreme n proprietatea statului s se adapteze cerinelor de eficien i rentabilitate ale unor afaceri comerciale. Drept urmare, noii lor manageri au dispus masive concedieri preliminarii de personal, acordndu-i lor ns remuneraii substanial mrite. Creterea importanei acordate eticii n afaceri se explic i prin modificrile suferite de strategiile i structurile corporaiilor.Curente recente n teoria i practica managerial, precum total quality management, ca i procesele de restructurare i redimensionare a firmelor de top au condus la abandonarea multor practici tradiionale de conducere a proceselor economice. Ierarhiile manageriale stufoase i rigide s-au aplatizat considerabil. n consecin, autoritatea i rspunderea decizional s-au dispersat din ce n ce mai mult n cadrul firmei: decizii importante sunt luate la niveluri ierarhice tot mai joase i de ctre tot mai muli angajai. Iat de ce se impune ca fiecare salariat, nu numai top managementul s neleag ct mai bine complexitatea problemelor de natur etic; toi membrii unei firme trebuie s cunoasc valorile i elurile eseniale ale organizaiei i cum trebuie s se reflecte acestea n conduita practic a firmei n mediul economic. Pentru ca etica n afaceri s se disemineze n toate ungherele unei firme, ea trebuie s fie mai nti neleas. nelegerea criteriilor morale de conduit n afaceri este deosebit de important, deoarece noile structuri organizaionale dau natere unor noi complicaii, (legate de circulaia informaiilor i administrarea informaiilor n cadrul diferitelor colective de lucru i al ntregii organizaii), pentru care nu exist precedente tradiionale. Pentru ca mputernicirea angajailor (engl. empowerment) s aib succes, o nelegere temeinic a eticii n afaceri este absolut necesar. Obiectivele propuse in scrierea lucrarii tin de: Mutatii in lumea contemporana care impun importanta eticii in afaceri. Conceptul de etica in afaceri. Opinii ale unor specialist romani/straini privind etica in afaceri. Rolul eticii in afaceri. Importanta eticii in afaceri pentru oameni. Diferenta intre etica deontologie profesionala si morala. 5

Importanta eticii in management.

Capitolul 1
Etica este supunera de ceea ce nu poate fi constrans.

"Jhon Fletcher Moulton

Elemente conceptuale, de baz, privind etica in afaceri

1.1.Aspecte generale ,,Etica n afaceri spun unii specialisti - este un subiect pe care multi oameni l iau n raspar: pe unii i amuza copios iar altora li se pare o gluma proasta. In lumea noastra, nvatam din clasa nti matematica, gramatica, istoria, geografia, etc, nsa etica nu o studiem niciodata la scoala. Nu este o disciplina "exacta", si dupa cum se crede nici destul de importanta pentru a sta lnga celelalte materii "umaniste". Asa se face ca fiecare si ncropeste o imagine personala, extrem de aproximativa, daca nu chiar eronata despre ceea ce nseamna etica.1 Observatorii hipercritici ai mediului de afaceri comit mai multe erori care le ngusteaza perspectiva si le strmba judecata. Pe de o parte confumda comportamentul etic cu altruismul umanitar, pe de alta parte generalizeaza, fara temei, faptele scandaloase care se petrec realmente in lumea afacerilor, trecnd cu vederea normalitatea activitatii de afaceri, n care onestitatea si corectitudinea trebuie sa fie regula si nu exceptia. Etica n afaceri este un domeniu academic si un subiect de dezbatere publica destul de recent, aa nct nca nu s-au pus ntrebari de genul: "Cine este autorul care a propus si a impustermenul etica n afaceri ?" sau "Cui apartine cu adevarat primul articol, eseu sau tratat de etica n afaceri?". ,,Ca mai toate noutatile din ultimul secol, si business ethics este o "inventie" americana. Pentru unii originea transatlantica a noii discipline este o garantie de seriozitate, performanta si calitate; pentru altii dimpotriva, orice vine de peste ocean trebuie sa fie ceva teribil de rudimentar, superficial. Indiferent cum este privita, etica n afaceri a luat rapid amploare n spatiul nord -american, de unde s-a raspndit apoi mai ales n tarile n care se poate vorbi cu adevarat despre economie de piata si de stat de drept. In Romnia, acest eventual interes este doar n faza sa se nasca2. Etica n afaceri e produsul unei piete mature, n care firmele si-au nteles rolul n societate si au nvatat sa comunice si sa faca din comunicare un instrument de profit. In activitatea unei firme, etica se regaseste sub forma de instrumente de decizie, instrumente pentru diagnosticarea si rezolvarea conflictelor etice, sisteme de valori ce definesc o cultura organizationala, coduri etice, principii ce stau la baza strategiilor de comunicare de marketing, instrumente n managementul resurselor umane. Toate acestea sunt concepute pornind de la idea ca managementul etic este, cel putin pe termen mediu si lung, un management profitabil. Iata, doar o parte a motivaiei ca acesta tema sa fie considerata de importanta majora, pentru toi oamenii, dar mai ales pentru manageri, n special pentru cei din managementul statal, cu accent pentru instituiile de baza ale statului, pentru ca subiectul sa fie ct mai deplin neles i mai cu seama concluziile ce se desprind sa fie operaionalizate, ct mai repede i mai deplin, n activitatea practica.
1 2

Dan Craciun : Etica afacerilor un spectacol prea adesea ratat, Revista Cultura, nr. 3, 2004 Idem : Etica n afaceri, Editura TEORA, 2004

Importanta eticii n lumea afacerilor internationale de astazi i n perspectiva, devine i mai accentuata, fiind sub influenta mai multor factori, dintre care mentionam: puterea si influenta firmelor private n crestere, schimbarea naturii afacerilor, modificarile suferite de strategiile si structurile manageriale, procesul de globalizare, sustenabilitatea.

1.2.Conceptul de etica n afaceri Sociologul Raymond Baumhart ntr-unui din studiile sale, a pus ntrebarea :"Ce este etica?", mai multor oameni de afaceri americani si a primit urmatorul raspuns emblematic: ,, Etica are de a face cu ceea ce sentimentele mele mi spun ca este bine sau rau ". Multi oameni sunt tentati sa asocieze etica cu sentimentele, gndindu-se probabil la un soi de vibratie empirica fata de aproapele nostru. Dar etica nu este necesar legata de anumite stari afective. Acestea sunt schimbatoare, capricioase si nu pe deplin supuse ratiunii, astfel nct, foarte frecvent, tocmai sentimentele sunt acelea care ne ndeamna sa ne abatem de la normele etice. Etica este legata de credinta mea religioasa", spun alii, ori etica nu se afla ntr-o relatie necesara nici cu religia. Ce-i drept, majoritatea religiilor sustin standarde etice nalte. Dar daca etica n-ar fi dect un apanaj al religiei, atunci ea nu ar fi valabila dect pentru persoanele religioase. Or, etica se adreseaza n egala masura ateilor si sfintilor, astfel nct nu poate fi n nici un caz confundata cu religia sau pe deplin subordonata ei. Alii afirma: ,,A Jr etic nseamna sa respecti legea ". A te comporta etic nu e totuna cu a respecta legea. Nu rareori, legea ncorporeaza anumite convingeri morale pe care le mpartasesc numerosi cetateni ai unui stat. Dar legea ca si sentimentele se pot abate fata de ceea ce este etic. "Etica reprezinta modele de comportament acceptate n societate " observa un alt specialist, dar a fi etic nu se confunda cu a te conforma pe deplin unor modele de conduita acceptate n societate, n multe cazuri, majoritatea oamenilor cultiva ntr-adevar tipare comportamentale juste sub aspect etic, dar nu ntotdeauna. Uneori aceste modele sociale de comportament se pot afla n conflict cu principiile etice. Se poate ntmpla ca ntreaga societate sa aiba un comportament corupt. Pe de alta parte, daca a te comporta etic ar fi totuna cu a imita modelele sociale acceptate, atunci pentru a stii ce este corect din punct de vedere etic, individul ar trebui sa afle ce anume se considera acceptabil in societatea din care face parte.3 R.T. de George, unul dintre autorii cei mai proeminenti n acest domeniu, defineste etica n afaceri drept "perspectiva etica, fie implicita n comportament, fie enuntata explicit, a unei companii sau a unui individ ce face afaceri. Comportamentul si declaratiile pot fireste sa se contrazica, astfel nct despre o corporatie se poate spune uneori ca, desi afiseaza un credo etic pus, chipurile n serviciul comunitarii, daunele teribile provocate mediului nconjurator arata care i sunt adevaratele convingeri4. Andrew Crane si Dirk Matten intr-un foarte recent tratat intitulat Business Ethics: A European Perspective, propun o definitie mai nuanata: "Etica n afaceri este studiul situatiilor, activitatiilor si deciziilor de afaceri n care se ridica probleme n legatura cu ceea ce este Lasnd de-o parte opiniile oamenilor de afaceri americani si alte opinii n legatura cu termenul etica, ar trebui sa ne ntrebam ce se ntelege prin etica n Romnia. La noi, termenul etica are cel putin doua semnificatii diferite: In primul rnd etica se refera la asa numitele moravuri, cutume si obiceiuri traditionale

3 4

Issues in Ethics publicat n toamna anului 1987 Issues in Ethics publicat n toamna anului 1987

specifice diferitelor culturi, ca, spre exemplu, n Occident preturile afisate n magazine nu sunt, de regula, negociabile, pe cta vreme n Orient tocmeala dintre vnzator si cumparator este aproape obligatorie. Lumea apuseana pune mare pret pe punctualitate, n timp ce n America Latina sau n Africa, se considera ca un om este cu att mai important si mai vrednic de stima cu ct si permite sa ntrzie mai mult, n Occident, comisioanele acordate "pe sub masa" unor oficiali carora li se solicita un contract sau anumite facilitati fiscale ori comerciale sunt considerate total imorale, lucru care nu se ntmpla n tarile n curs de dezvoltare, unde mituirea functionarilor publici este o practica obisnuita. In al doilea rnd, prin etica se ntelege ansamblul de valori si norme care definesc, ntr-o anumita societate, omul de caracter si regulile de comportare justa, demna si vrednica de respect, a caror ncalcare este blamabila si vrednica de dispret. n aceasta acceptiune etica promoveaza anumite valori, precum cinstea, dreptatea, curajul, sinceritatea, marinimia, altruismul, etc. n firescul limbii romne, ansamblul acestor reguli de buna purtare se numesc morala, iar conditia omului care aspira sa traiasca potrivit unor idealuri si principii ct mai nalte se numeste moralitate. Dictionarul explicativ al limbii romne, prin editia sa din 1975 defineste etica ca fiind: "stiinta care se ocupa cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorica, cu continutul lor de clasa si cu rolul lor n viata sociala; totalitatea normelor de conduita morala corespunzatoare unei anumite clase sau societati".5 ,, O ntelegere a eticii este critica pentru noi ca indivizi, pentru ca o etica sanatoasa reprezinta nsasi esenta unei societati civilizate. Etica este fundatia pe care sunt cladite toate relatiile noastre. Ea nseamna ansamblul nostru de a ne relationa fata de patroni, fata de angajati, de colegi, de clienti, de subordonati, de furnizori, fata de comunitatea n care ne aflam si unii fata de altii. Etica nu se refera la legaturile pe care le avem cu altii ci la calitatea acestor legaturi6. Studierea eticii ca disciplina practica - numita si "etica aplicata"-, ca ultim curent n abordarea acestei stiinte, a avut o contributie foarte importanta att n domeniul dreptului ct si al medicinii n care etica legala si etica medicala sunt subiecte bine stabilite. Aceasta abordare a dreptului si medicinii au avut o importanta contributie la dezvoltarea Business Administration ca disciplina de studiu, n special n SUA. De exemplu Universitatea Harvard, la lansarea Facultatii de Business a adoptat modelele pedagogice dezvoltate de facultatile sale de drept si medicina, n care abordarea etica a disciplinei are un rol important. Aceasta s-a datorat si faptului ca unii profesori si oameni de afaceri au considerat necesar impunerea n practica afacerilor a valorilor acceptate de catre comunitatea mai larga7. Potrivit specialistilor n conceptul de etica aplicata intra etica profesionala, etica afacerilor si etica mediului ambiant. Etica profesionala impune stabilirea unor reguli interne n fiecare profesie, care pot lua forma bunelor practici" a codurilor etice", sau a codurilor deontologice", prin care se definesc modalitatile practice de rezolvare a problemelor cu care se confrunta membrii unei profesiuni si rolul social al profesiunii respective.

Dicionarul explicativ al limbi romne, Academia Romna, institutul de lingvistica, Nicolae Iorga, Editura Academiei Romne, 1975 6 Linda K. Trevino A. Nelson : Managing Business. Ethics ( Manual) , Editura Jhon Willey, Sons Inc., New York, SUA, 1995 7 Laurie J. Mullins : Management and Organizaional Behavior, Editura Pitman Publishing, London, UK, 1996

Capitolul 2
n afaceri nu avem prieteni, ci doar parteneri.

Alexandre Dumas.

Specificitatea conceptelor de morala, etica i deontologie i impactul lor n management

2.1 Aspecte generale Sa nu minti!, Sa nu furi!, ,,Sa nu ucizi, ,, Sa-i respeci cuvntul, Sa -i ajuti aproapele!, Sa-i respecti parintii!, Sa-i cresti copiii asa cum se cuvine!, etc. n firescul limbii romne ansamblul acestor reguli de buna purtare se numeste morala, iar conditia omului care aspira sa traiasca potrivit unor idealuri si principii ct mai nalte se numeste moralitate. n sensul sau propriu, etica sau filosofia morala este o interpretare teoretica a ethosului si a fenomenelor morale. Reflectia etica are ca obiect clarificarea cu instrumente teoretice a o serie de probleme, precum: putem fi morali?, cum sa fim morali?, ce eate binele i raul, placerea i datoria, dreptatea, demnitatea, demnitatea sau marinimia, n ce consta fericirea i cum poate fi ea atinsa si mai ales pastrata?, ce fel de argumente rationale pot sustine n mod consistent o anumita angajare sau decizie morala?, ct de puternica este influenta factorilor irationali n atitudinile noastre morale? etc. Etica nu ncearca sa raspunda la aceste ntrebari din perspectiva specifica a vreunei categorii particulare de oameni, ci sa afle raspunsuri cu valoare universal valabila. Ce ar trebui sa faca un om spre a-si realiza dorintele, scopurile si idealurile, astfel nct sa poata atinge maxima mplinire a fiintei sale, fara a face nsa inutil rau celorlalti, ci lasnd pe fiecare sa-si caute propria mplinire personala si chiar contribuind la progresul ntregii societai ? De altfel, aceasta este interogatia fundamentala, ce sta n miezul investigatiilor etice. Eticile aplicate pun si ele exact aceeasi ntrebare, nsa o fac din perspectiva unei anumite categorii sociale particulare,ca, de pilda: - ce ar trebui sa faca un medic sau o asistenta medicala spre a fi ct mai deplin realizati n profesia lor apararea sanatatii si vietii pacientilor? - cum ar trebui sa se comporte un om al legii, fie el judecator, procuror sau avocat, pentru a se apropia ct mai mult posibil de optimitatea profesiei sale actul de justitie? - cum trebuie sa actioneze un bun om de faceri spre a-si mplini vocatia? - care sunt responsabilitatile si datoriile morale de care omul de faceri trebuie sa se achite pentru a-si face treaba ct mai bine? La nivelul bunului simt, aceasta ntrebare se pune de mult, nca din antichitate, dar numai 9

de curnd ea sta si n centrul unei noi discipline academice etica n afaceri. Care sunt schimbarile sociale si economice care au facut ca opiniile de bun simt despre ceea ce ar trebui sa faca ori sa nu faca agentii economici n societatea capitalista actuala sa para depasite si inadecvate, solicitnd o investigare teoretica a standardelor etice rationale care ar trebui sa reglementeze mediul de afaceri din lumea contemporana? n sfrsit, termenul deontologie, desemneaza normele de conduita si obligatiile etice n cadrul unei profesii nensemnnd altceva, dect o teorie a datoriei si a obligatiilor morale ntr-o anumita breasla, bransa, meserie, profesie,etc.,( ex:deontologia avocatilor, contabililor, medicilor, profesorilor, etc.) Ne vom referi, n cele ce urmeaza, la filosofiile morale, la principiile si regulile pe care oamenii decid sa le foloseasca pentru a concluziona ce este bine sau rau. Oamenii nvata aceste principii prin socializare, de la membrii familiei, de la grupurile sociale si prin educatia formala. Fiecare filozofie morala are conceptul sau propriu despre ce este corect sau etic si despre regulile de comportament. Aceste reguli si concepte de corectitudine formeaza nucleul n baza 50 caruia o persoana decide cum sa se comporte ntr-o anumita situatie. Aceste filozofii pot furniza reguli pentru luarea unor decizii etice. Termenul morala desemneaza un anasamblu de reguli carora fiecare individ trebuie sa I se conformeze pentru a fi acceptat n societate. Ca o prima definitie, morala reprezinta totalitatea convingerilor, atitudinilor, deprinderilor, sentimentelor reflectate n principia, norme, reguli determinate istoric si social, care reglementeaza comportamentul si raporturile indivizilor ntre ei, precum si dintre acestia si colectivitate (familie, grup, clasa, natiune, societate), n functie de categoriile BINE, RAU, DATORIE, DREPTATE, NEDREPTATE si a caror respectare se ntemeiaza pe constiinta si pe opinia publica. Morala este o forma specifica a raporturilor dintre oameni, dintre diferite grupuri sociale, fiind dependenta de conditiile existentiale ale unei comunitati umane.

2.2Aplicarea moralei n afaceri Pentru a ntelege mai bine cum filozofiile morale influenteaza deciziile n afaceri vom folosi un exemplu. Sa presupunem ca IM, reprezentant de vnzari la firma WIM SA, producatoare de cuie si suruburi, pregateste o prezentare pentru vnzare. El spera sa obtina o vnzare substantial catre o firma de constructii care urmeaza sa construiasca un pod peste un ru mare. Suruburileproduse de firma au un procent de defecte de 3%, care, altfel acceptabil n industrie, le face inacceptabile pentru utilizarea ntr-un asemenea tip de proiecte, putnd fi subiect de procese stresante. Podul va fi consruit ntr-o zona seismica, existnd un risc major de cutremure. Daca IM cstiga licitatia, el va primi o prima de 25 000 de Euro, n afara salarului. Daca spune contracorului despre rata de defecte, el poate pierde licitatia n favoarea unui competitor cu rata mai buna de defecte. Pe de alta parte, cedarea suruburilor ar putea determina caderea podului si moartea celor aflati acolo. Vom discuta cteva filozofii morale particulare, ncercnd sa vedem cum ar reactiona MI si cum ar rezolva dilemele morale, uilizndu-le. Teleologia se refera la filozofia morala n care un act este considerat corect sau acceptabil moral daca produce rezultatul dorit: de exemplu placere, cunoastere, cresterea carierei,realizarea interesului propriu sau utilittii. Deci, adeptii ei considera un comportament moral uitndu-se la consecintele acestuia. Egoismul defineste comportamentul corect sau acceptabil n termenii consecintelor pentru individ. Egoistii cred ca trebuie sa ia decizii care maximizeaza propriul lor interes, care este definit diferit de fiecare individ. Depinznd de fiecare persoana, interesul propriu poate fi definit ca stare de bine fizic, putere, placere, faima, o cariera satisfacatoare, o viata de famile buna, sau altceva. 10

Utilitarismul, ca si egoismul, este preocupat de consecinte, dar utilitaristii cauta cel mai bun lucru pentru ct mai multe persoane. Ei cred ca trebuie sa ia acele decizii din care rezulta cea mai mare utilitate, aceasta fiind obtinerea celui mai mare beneficiu pentru toti cei afectati de aceasta decizie. Luarea deciziei de catre utilitaristi se face prin compararea sistematica a costurilor si beneficiilor care afecteaza partile. Folosind acest tip de analiza cost-beneficiu, utilitaristul calculeaza consecintele tuturor alternativelor posibile, iar apoi, o slecteaza pe cea din care rezulta cea mai mare utilitate. Deontologia este filozofia morala care se axeaza pe drepturile indivizilor si asociatilor ntr-un demers cu un comportament particular, mai mult dect pe consecintele acestora. Baza acestei teorii este ideea de respect egal care trebuie acordat tuturor. Spre deosebire de utilitaristi, deontologii sustin ca exista lucruri pe care nu trebuie sa le facem, chiar pentru a maximiza utilitatea. De exemplu, deontologii considera ca este rau sa ucizi o persoana nevinovata sau sa comiti o nedreptate mpotriva ei, oricta utilitate ar putea rezulta facnd asta, deoarece o asemene actiune ar viola drepturile individuale ale acelei persoane. Utilitaristii ar putea considera ca o actiune din care ar rezulta decesul unei persoane ar putea fi acceptabila daca ar crea o mare utilitate. Etica virtuii ( valorii ) reprezinta o dispozitie dobndita care este evaluata ca parte a caracterului individual. Cum un individ se dezvolta social, el sau ea poate deveni dispus sa se comporte uzual n acelasi mod si din aceleasi motive, sentimente si dorinte care sunt caracteristice unei persoane considerate morale. O persoana care are trasatura de caracter de a fi onest va spune adevarul pentru ca considera ca este corect si confortabil. Aceasta va ncerca sa spuna adevarul n permanenta din cauza importantei n comunicarea interumana. Dreptatea ( Justiia) n etica afcerilor se refera la evaluarea echitatii , dispozitia de a administra injustitia perceputa de ceilalti. Dreptatea este tratamentul corect si recompense corespunzatoare n concordanta cu standardele etice si legale. n afaceri, aceasta nseamna ca regulile de decizie utilizate de catre indivizi pentru a face dreptate se pot baza pe drepturile percepute de indivizi si de intentiile asociate cu interactiunile din afaceri. Dreptatea se bazeaza mai mult pe filozofiile morale deontologice, dact pe teleologie sau utilitarism. Justitia are de-a face mai mult cu ceea ce indivizii simt ca este corespunzator, bazat pe drepturile si performanta la locul de munca.8

Gabriela igu : Etica n afaceri n turism, Editura Uranus, 2003

11

Capitolul 3 Fii apropiat de rude si prieteni, dar

nu face afaceri cu ei.

Victor Dut.

Diferenta intre etica ,deontologie profesie si morala.

Termenul de morala desemneaza un anume cod social, un ansamblu de reguli carora fiecare individ trebuie sa i se conformeze pentru a fi acceptat de societate. Morala se refera la standardele comportament dupa care oamenii sunt judecai, n mod particular n relaiile cu ceilali. Morala reprezinta astfel totalitatea convingerilor, atitudinilor, deprinderilor, sentimentelor reflectate n principii, normelor, regulilor determinate istoric i social, care reglementeaza comportamentul i raporturile indivizilor ntre ei, precum i dintre acetia i colectivitate ( familie, grup, clasa, naiune, societate), n funcie de categoriile bine, rau, datorie, dreptate, nedreptate i a caror respectare se ntemeiaza pe contiina i opinia publica. Se mai spune ca etica ncadreaza sistemul de credine care susine un punct de vedere al moralitaii. n acest sens, etica se refera la sistemul relaionat de credine al majoritaii oamenilor. Privita la modul general, etica este o teorie filozofica a moralei cuprinznd de obicei o doctrina despre esena acesteia ( etica teoretica ) i o fundamentare a unui sistem de norme, valori, categorii morale. Deontologia , al treilea concept, desemneaza normele de conduita i obligaiile etice n cadrul unei profesii. Este o teorie a datoriei, a obligaiilor morale n acea profesie. Ea aplica, deci, anumite norme morale particulare. Deontologia, n lumea experilor n care ne gasim, n economia, organizaia i ,managementul bazate pe cunotine, n condiiile n care capitalul de cunotine este cea mai moderna forma de capital i supremaia n afaceri o va deine orgaizaia la care capitalul de cunotine deine ponderea cea mai mare n economia generala a capitalurilor folosite, este o cerina fundamentala. Despre ce morala, etica deontologie i resposabilitate sociala n afaceri mai poate fi vorba, daca un om din organizaie greete, nu se pricepe, sau neala deliberat ?. ( 3 ) Toate cele trei concepte la care ne-am referit, vizeaza, nemijlocit, cea ce este drept, corect, just . Ca urmare, de cte ori vom folosi conceptele respective, precum i responsabilitatea sociala n afaceri, se includ toate cele trei accepiuni.9

L.T. Hosmer : The Ethics of Management, irwin, Homewood, Ilinois, 1987

12

Bibliografie selectiva:
1. L.T. Hosmer : The Ethics of Management, irwin, Homewood, Ilinois,

1987 2. I. Btlan : Introducere n istoria i filozofia culturii, Editura Didactica i Pedagogica, Bucureti, 2002 3. Gabriela igu : Etica n afac v eri n turism, Editura Uranus, 2003 4. Linda K. Trevino A. Nelson : Managing Business. Ethics ( Manual) , Editura Jhon Willey, Sons Inc., NewYork,SUA, 1995 5. Laurie J. Mullins : Management and Organizaional Behavior, Editura Pitman Publishing, London, UK, 1996 6. Bogdan, Ioan : Managementul afacerilor internaionale, Editura ULB Sibiu, 2007 7. Bruhn, M: Orientarea ctre client- temelia afacerii de succes, Editura Economic, 2001 8. Harrington, H.G; Harrington J.S.: Management total n firma secolului XXI, Editura Teora, Bucuresti, 2000 9. Nicolescu, O; Bogdan, I.s.a: Strategii manageriale de firm,Editura Economic, Bucuresti, 1996 10.Russu Corneliu : Management strategic, Editura All Beck, Bucuresti, 1999 11.Bgu, C; Deac, C: Strategia firmei, Editura Eficient, Bucureti, 2000 12.Dobrin Cosmin: Flexibilitate n cadrul organizaiilor. Aspecte tactice i operaionale, Editura ASE, Buc, 2005 13. Horza M.G.: ntreprinderea secolului XXI- ntreprindere inteligent, Editura Economic, 2001 14.Peter Drucker: Managementul viitorului, Editura ASAB, Bucureti, 2004 15.L.T. Hosmer : The Ethics of Management, irwin, Homewood, Ilinois, 1987 16.Arhie B. Caroll: Business an Society, Little Brow Company, Boston, 1981

13

Cuvinte cheie : 4-5 cuvinte minim

14

O scurta caracterizare a filozofiilor utilizate n afaceri Teleologia Egoismul Utilitarismul Deontologia Etica virtutii Dreptatea Stipuleaza faptul ca actele sunt morale sau acceptabile daca produc rezultatul dorit, cum ar fi realizarea propriului interes sau serviciul public Defineste drept actiuni corecte sau acceptabile pe acelea care maximizeaza interesul unei persoane, asa cum aceasta l defineste Defineste ca actiuni corecte sau acceptabile pe acelea care maximizeaza uilitatea totala, sau cel mai mare bine pentru cel mai mare numar de oameni Se concentreaza pe prezervarea drepturilor individuale si pe intentiile asociate unui comportament particular , mai mult dect pe consecintele acestora Asuma faptul ca ceea ce este moral ntr-o situatie data nu este doar ceea ce impune morala conventionala, ci si ceea ce o persoana cu un caracter moral bun are n vedere Evalueaza etica pe baza cinstei, dreptatii: distribuiv, procedural si Interactional

Lista formelor grafice 1. tabele 2. scheme 3. figuri 4. grafice

15