Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
n timp ce vnzrile buturilor carbogazoase au sczut n multe ri dezvoltate, corporaiile multinaionale precum PepsiCo, Coca Cola i Nestle, au gsit o surs de profit n promovarea apei mbuteliate ca o alternativ sntoas. Oamenii consum din ce n ce mai mult ap mbuteliat, iar sticlele goale sunt att de multe nct, la fiecare 27 de ore, acestea se pot ntinde pe o distan care s egaleze circumferina ecuatorului. Iar acest lucru este fcut cu un pre inacceptabil att pentru sntatea uman, ct i pentru mediu.
Banca Mondial estimeaz c piaa apei mbuteliate valoreaz 800 de miliarde de dolari, ceea ce face companiile multinaionale s i doreasc o parte din aceast avere. Cuvinte de marketing precum curat, pur i proaspt, au fost folosite pentru a descrie apa mbuteliat, n timp ce un ntreg flux de informaii denigratoare au subminat calitatea apei de la robinet. Totui, problemele de contaminare au determinat ca diferite companii productoare s fac peste 100 de retrageri de pe pia a apei mbuteliate n ultimii ani. Spre deosebire de apa de la robinet, care este testat de sute de ori pe zi i se afl sub o monitorizare constant, productorii de ap mbuteliat nu sunt obligai s furnizeze rapoarte constante privind calitatea apei.
Oraele mici din ntreaga lume sunt exploatate pentru resursele de ap, pentru a se acoperi cererea marilor corporaii de a vinde ap public i dorina de a transforma o necesitate a vieii ntr-o marf. Mai mult, cartierele srace, de obicei cele din comunitile minoritare, sunt otrvite de fabricile care realizeaz procesul toxic de fabricare a sticlelor de plastic. Producia anual de sticle de plastic doar pentru ap presupune consumul unei cantiti de petrol la fel de mare precum cea necesar alimentrii ctorva milioane de maini. n ceea ce privete destinaia final, se estimeaz c doar una din cinci sticle este reciclat, iar restul polueaz mediul nconjurtor, deja extrem de fragil.
Productorii de ap mbuteliat nu sunt nevoii s furnizeze rapoarte de calitate a apei, lsnd consumatorul n dubii n ceea ce privete tipul de filtrare folosit. n urma unui test, s-a descoperit faptul c apa mbuteliat coninea urme de bacterii, substane chimice, fluor, perturbatori endocrini, cum ar fi BPA. De fapt, indiferent dac procesul de filtrare este pur sau nu, unele dintre aceste chimicale nu sunt excluse din produs, din
moment ce procesul de depozitare a apei n sticle de plastic PET (mai ales dup ce au fost expuse la cldur n timpul transportului i al depozitrii) impregneaz apa cu scurgeri de substane chimice de la plastic. Ideea este clar i simpl: n majoritatea rilor din ntreaga lume, apa de la robinet este mai sigur dect apa mbuteliat n sticle de plastic, care este i achiziionat la un pre exagerat.
Este nevoie de angajament i planificare pentru a renuna la dependena costisitoare de apa mbuteliat. Este nevoie s renunm la acest produs de dragul sntii noastre, de dragul sntii altora i de dragul mediului nconjurtor supra-poluat i fragil. O alternativ mai sntoas ar fi instalarea unui filtru calitativ la sistemul de ap din cas i utilizarea unor sticle pentru ap care s fie reutilizabile, i nu din plastic. financiarul.ro ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, Daca asa stau lucrurile pentru o marca nou intrata pe piata, cum comunica liderii de piata? Anul acesta, fiecare dintre cele trei branduri lider de piata pare sa-si fi rafinat propria directie de Comunicare strategica. Daca Romaqua mentine strategia de a comunica Borsec drept un brand de traditie si prestigiu, unul dintre cele mai apreciate si puternice branduri autohtone, Dorna, mizeaza pe responsabilitatea fata de mediu. In aprilie anul acesta, Coca-Cola a lansat un nou ambalaj pentru apele Dorna si Dorna Izvorul Alb, care contine cu 25% mai putin plastic si este mult mai usor de reciclat. La randul sau, Rio Bucovina mizeaza pe puterea de imbraca brandul intr-o poveste frumoasa. Echilibrul suprem, cunoscut drept spotul cu shaolinul, creat de Leo Burnett pentru placuta, insa impactul ei in social media a depasit asteptarile.
Romania are aproximativ 60% din rezervele de apa minerala ale Europei, dar exploateaza doar 20% dintre acestea. Rio Bucovina, compania care a realizat studiul, a declarat ca in Romania se consuma aproximativ 11,3 milioane de hectolitri, adica 0,16 litri/zi/persoana. "Potentialul de consum al pietei in ceea ce priveste apa imbuteliata este, asadar, departe de a fi atins, consumul potential putand sa ajunga undeva la peste 35 de milioane de hectolitri pe ani. Cu toate acestea, cresterea estimata a consumului este una moderata, de aproximativ 5% pe an", se arata intr-un comunicat al companiei citat de Ziarul Financiar. Romanii prefera marci autohtone de apa minerala naturala si/sau apa de masa, iar peste 60% dintre consumatori sunt femei, peste 80% dintre consumatori beau apa plata si/sau carbogazificata ca atare si numai 17% dintre acestia le combina cu bauturile alcoolice. Romanii prefera apa de la robinet, iar din aceasta cauza consumul de apa minerala din tara noastra este de trei ori mai mic decat media UE.
Astfel, un roman bea, anual, aproximativ 45 de litri de apa minerala, comparativ cu 120 de litri, consumul mediu european, informeaza Adevarul. "Piata locala are un potential imens de dezvoltare", declara Octavian Cretu, directorul general al Romaqua, cel mai mare producator de apa minerala din Romania si detinatorul brandurilor Borsec si Aquatique. Reprezentantii Coca-Cola HBC - imbuteliatorul brandurilor Dorna, Poiana Negri si Izvorul Alb - spun ca vanzarile din primul semestru sunt similare cu cele de anul trecut. "Din luna aprilie imbuteliem incontinuu, aproximativ la acelasi nivel din 2008", a declarat Bogdan Nutu, directorul fabricii Poiana Negri din Vatra Dornei. Producatorii de apa minerala cred ca, in Romania, consumul va creste substantial in anii urmatori si ca totul depinde de evolutia nivelului de trai. Prin apa minerala se intelege atat apa plata (n.red. - fara acid), cat si cea carbogazoasa. Romanii prefera cea de-a doua categorie, dat fiind faptul ca apa minerala carbogazoasa detine o pondere de 60% din vanzarile interne de profil, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piata MEMRB. Anul trecut, romanii au cheltuit pe sucuri si pe apa minerala aproximativ 900 de milioane de euro.
Consumul de apa imbuteliata in zonele rurale este limitat de existenta unei surse de apa alternative, cum ar fi apa de izvor sau de fantana, aflate in apropierea gospodariei. Din cantitatea cumparata, pe primul loc raman ambalajele tip pet, cu precadere cele la 2 litri, urmate la foarte mica distanta de cele la cinci litri. In continuare consumul de apa plata creste in defavoarea celei carbogazificate (ne referim la apa imbuteliata). Dupa ultimele date, consumul de apa plata este de aproximativ 56 - 60 %, iar cel de apa carbogazificata la doar 40 - 44%", potrivit companiei.
Apa plata, destinata consumului uzual, poate fi imbuteliata in recipienti de sticla sau, mai populari, in recipienti din material plastic. Cel mai uzual, apa plata este imbuteliata in recipienti PET (PolyEthylene Tterephthalate) sau HDPE (High Density PolyEthylene), cei din urma fiind folositi pentru cantitati de peste 10 litri si compatibili cu diverse dozatoare. Consumul de apa plata imbuteliata a crescut simtitor in ultimii ani, pe de o parte a nesigurantei legate de apa de la robinet, iar pe de alta datorita efectelor negative asupra sanatatii aduse de bauturile carbogazoase. Apa imbuteliata este astfel soultia de mijloc: o bautura naturala, fara efecte negative asupra sanatatii, ce se prezinta intr-un ambalaj uzual, usor de depozitat si folosit in siguranta. Legislatia Uniunii Europene contine reguli stricte asupra tratamentului adus apei de izvor (extrasa din pamant) sau apei minerale (apa ce este colectata dupa ce aceasta a iesit la suprafata). Tratamentul apei destinate consumului uman este limitat la extragerea elementelor instabile, cum ar fi compusii fierului sau ai sulfului, doar prin filtrare sau decantare. Dioxidul de carbon poate fi extras doar prin metode fizice (nu si chimice), iar reintroducerea sau adaugarea acestuia se fac urmand reguli strict definite. Dezinfectarea este complet interzisa, incluzand orice procedeu ce are ca efect modificarea compozitie bacteriologice.