Glanda pineala si melatonina

Epifiza sau glanda pineala (numita si corpul pineal sau chiar al treilea ochi) e o mica glanda endocrina aflat n masa encefalului, ntre cele 2 emisfere, fiind parte a epitalamusului. Este o formaiune nepereche, de culoare gri-rosiatica, cam de dimensiunea unui bob de orez (5-8 mm) cu o forma conica si cu greutatea de aproximativ 0,2 g. Este deseori observabila in radiografii deoarece deseori este calcificata. Este situata deasupra hipofizei, intre cele doua emisfere cerebrale (deasupra coliculilor cvadrigemeni superiori si in spatele si dedesubtul la stria medullaris si in lateral avand corpurile talamice). n perioada copilriei, epifiza este mare, ns odat cu trecerea anilor, aceasta se micreaz devenind aproape inactiv la maturitate. Ca gland endocrin, epifiza aparine sistemului endocrin difuz. La suprafata glanda este acoperita de o capsula. Glanda provine din bombarea tavanului ventriculului III al creierului i ajunge la cea mai mare dezvoltare n frageda copilrie. De la 7 ani celulele glandulare ale organului ncep s fie nlocuite prin esut conjunctiv, n care mai trziu se depun sruri de calciu. Printr-o tij, numit habenula, ea rmne unit cu encefalul. Structural este constituit din vase, esut conjunctiv i insule parenchimatoase dispuse n lobuli. Ea este in mare parte formata din pinealocyte, insa au mai fost identificate alte 4 tipuri de celule: celule interstitiale, phagocyte perivasculare, neuroni pineali si celule peptidergice (celule asemanatoare neuronilor) Glanda pineala este legata de baza creierului si de sistemul neuroendocrinhormonal i nervos prin intermediul unei reele complexe de conexiuni. Pineala primete impulsuri nervoase (via ganglion cervical superior) privind iluminarea i ntunericul independent de percepia contient de lumin. n epifiz au fost identificate numeroase substane bioactive (noradrenalina, melatonin, serotonin, histamin, dopamine si peptide ca oxitocina) alturi de proteina specific, epifizina. n glanada pineal serotonina e transformat n melatonin, cu rol de hormon la nivelul sistemului hipotalamo-pituitar.

Lichidul cerebrospinal care scalda epifiza si glanda pineala inconjoara si creierul intre interiorul peretelui cranian si cortexul cerebral. In general se considera ca el are un rol de protectie, nutritie si suport; si ca ar constitui de asemenea un mijloc de inlaturare a deseurilor metabolice. In plus, lichidul cerebrospinal este similar cu plasma sanguina, numai ca este mai putin concentrat, avand mai putin potasiu, mai putini ioni de calciu si mai putine proteine. Concentratia foarte inalta in sodiu, clorati si ioni de magneziu existenta in schimb ne face sa credem ca acest lichid este investit cu functia unor impulsuri vibratorii ale undelor purtatoare, care ar putea fi foarte bine pattern-uri energetice sub forma de hormoni neurali. Functia epifizei a constituit una dintre cele mai dezbatute probleme ale endocrinologiei. Cercetarile scolii romanesti de endocrinologie au demonstrat rolul de glanda endocrina al pinealei. Melatoninei este un hormon inmplicat in reglarea ritmului circadian. La mamifere acest hormon are rol in reglarea bioritmurilor endocrine circadiene si sezoniere, in controlul functiei sexuale (prin inhibarea eliberarii de gonadotropine), si a ritmurilor de reproducere la mamiferele inferioare. La anumite reptile sau amfibii, epifiza constituie un al treilea receptor de lumina localizat sub piele, in timp ce la oameni si mamifere ea ofera informatii asupra conditiilor luminoase exterioare prin intermediul unei legaturi neurale existente in ganglionul cervical superior (din ceafa). Desigur ca nu este singura informatie pe care o vehiculeaza. Melatonina este o substan chimic puternic, care se gasete n fiecare celul a fiecarui organism viu. n 1933, s-a descoperit un hormon, numit melatonin un ajutor natural al somnului. Ea reduce cu 14 minute timpul de adormire; crete eficiena somnului, dar nu i timpul de somn; i ajut pe cei care au ru de avion, dificulti de adaptare la schimbarea de fus orar i pe vrstnicii cu insomnii. Dup doi ani de la descoperire, melatonina era comercializat de 24 de companii din SUA. Dar producia de melatonin a corpului poate fi intensificat prin stilul de via. Secreia melatoninei este stimulat de obscuritate i mpiedicat de lumin. Melatonina este produs ntr-un numr mare de esuturi ale organismului uman: retin, tractul gastro-intestinal, piele, ficat, rinichi, celulele albe (leucocite).

Metabolizarea melatoninei este extrem de rapid. Receptori de melatonin se gsesc n tot corpul. Secreia de melatonin e maxim noaptea i activitatea acetiltransferazei variaz n acelai mod. Coninutul epifizei n aceast enzim crete la trecerea de la iluminare la ntuneric de pn la 100 de ori. Totui, n afar de ciclul luminntuneric eliberarea de melatonin e influenat i de ali factori: somn, postur, diet, activitate. Melatonina intr n sistemul circulator sangvin i se disperseaz n ntreg organismul, realiznd n decurs de cteva ore funcii de reglare. Spre orele 24 noaptea sinteza melatoninei nceteaz.

Bibliografie: http://en.wikipedia.org/wiki/Pineal_gland

Sipos Robert