r02

6. 7.

Reabilita rea

co

nstruc{iilor

van Impe vy'.F., soil hnprovement, Ed. A.A. Balkema,

I

Rctterdam,

8.

R6ileanu p., Mugat V., Lungu I", The use of the electrosilication rnethod at the foundation consolidations for old architectrfal monuments in [aqi, Romania, Proceedings of the Znd International Syrnposium-Grouting and Deep Mixing, Tokyo, 1996 vol Rdileanu p., Bofi N.; stanciu A, Geologie, Geotehnicd, Fundafii, 1986 1,2, Rotaprint Ingi,

995

CONSOI,II}AREA STRUCTURILOR DIN Z,TDARIE T}E CARAMIDA SI PIATRA

6.I ASPECTE GENERALE
urmdtoarele:

La reabilitarea sistemelor structurale din ziddrie vor trebui avute in vedere

i. ii. iii.

vechimeaconstrucfiei;

tipul zidiriei:

. .

din piatr6, din cirdmidd;

tipul materialului de legEtur[ dintre piatra de ziddrie: . ziddie uscat5-

iv.

: ::fi: :;Iil: ff':";r,.H::#"

sisterrul strurctural:

o , . o v.

ziddrie.'sirnpld, ziddrie conlucrand cu elernente metalice,

zidf,rie conlucrnd cu elemente din beton arrtlat, zid5rrie cu stdlpigori gi cenhlri din betorr &rrnat,

tipul fundafiilor.

Excluz6nd degradarea structurilor clin ziddrie; ca urmars a greqelilor de concep$ie gi execLtfie, cauzele principale ale deteriorlrii structurilor din ziddrie pot fi:

. .

imbdffinirea materialului
legdtur[),

in timp (piatra de ziddrie gi liantul de

implicit conduce la degradarea materialelor utilizate la alcEtuirea

sistemul structural.

lipsa intrelinerii construc{iei pi aparilia fenomenului de condens, care

104

Rea

bilita ren

co ns

trucf iilo r

Consolidarea. structurilor din ziddrie de c5rImid5 pi piatrf,

105

degradarea terenului de fundaire ca unnare a infiltrafiilor apelor pluviale, a pierderilor din instalatiile de aducfiune sau canalizare, a ridicdrii nivelului pdnzelor fieatice sau a schirnb[rii trase,etror acestora datoritb Ltnor construc{ii noi,

dislocatea $i cedarea par[ial6 tensiuni, fig .6.3,

a ziddrrei in zonele cu concentrdri

de

dep[girea capacit6fii portante a terenultii de fundare in cazui reaLizdrii unor construc{ii noi, adiacente consfrucfei existente,

4>

. . .

actiunea seismicd, alte acliuni extraordinare cum ar

fi exploziile, incendii

etc.

Avariile caracteristice ale structurilor din zidirie pot fi: crdpdturi

qi fisuri ?n peretii de zid6rie ca urmare a

degraddrii Fig.6.2 Fisurarea perefilor din acfiuni orizontale.

a - cedare din tensiuni principale, b

terenului de fundare, fig.6.1,

- cedare din incovoiere

TEREI.J DE

F-ig.6.l Cedarea z,iddriei ca urrnare a degract[rii locale a terenului de fundars. fisurarea perefilor clin ac{luni orizontale dup[ direc{ia ciiagonalelor (tensiuni principale) ea urmare a riepdgirii capacitd$ii portante Ia intindere, frg.6.2.a,
fisurarea la bazd a qpale{ilor din acfiuni oizontale, fiS.6.2.b, aparigia cle fisur:i pi cr6pdturi la intersecfiile qpalegilor ca unnare lipsei unor leg[turi sare sd asigure conlucrarea spaliald.,
a

Fig.6.3 flistroc area fig.6.4 este prezentatd sedarea din zid5rie ftrd mlsuri specifice.
11

decuplarea gpalefilor de buiandrrrgi sau aparifia de fisuri oblice deasupra golurilor de uqi gi fenestre, tot ca efect a acfiunii seismice,

tipici la acliunea

seisrnicfl a unei structuri

106

Reabilita rea construcfiilor

Consolidarea sfructurilor din zifrdrie cle cirilmictrE pi

piatrl

147

Concepfia de consolidare a construcfiilol din ziddrie trebuie sd urmdreascl:

i. eliminarea cauzelor care produc degradarea materialelor; ii. evitarea schimb6rii sistemului structural; iii. imbundtElirea transrniterii incircirilor la funda{ii; iv. legarea elementelor verlicale adiacente; v. realizarca conlucririi dintre elemantele struchrrale verticale.

Fig.6.5 Degraddri ale unei constmcfii din zidirie din Umbria-Marche, Italia, la seismul din 26 septen:brie, 1997.

Sunt situalii cdnd, din motive funcfionale, clidirea este dep6qitd, dar pentru pdstrarea valorii istorice in contextul ansamblului construit se pdstreazd numai perefii faladelor. ln fig. 6.6 se prezintl dou[ astfel de situalii la doud clddiri din Anglia, Lrnde acest sistem este practicat in mod curent. La rea.bilitarea clhdirii de la Manchester, fig. 6.6.a, este prezentat sisternul de sus{inere a perelilor perimetrali din schele metalice dispuse pe conturul exterior. La construclia din Sheffield, fig. 6.6.b, este prezentatd noua structuri de rezistenf6 a construcliei in cadre
metalice.

b
Fig. 6.6 Reabilitarea construcfiilor prin pd,strarea tbfadelor. a. con$tnrcfie ?n Vlanchester, b. construc{ie in Shef1ield

108

Reabilita ren constr uctiilor

Consolidarea structurilor alin zidcXrie de cfirfinnicli qi piatr5

109

6"2 tr}RINCIPII GENER.ALE DE CONSOI,IDAR.E

Consolidarea structttrilor din zidLrie se poate face prin:

"

rfacerea zidf,r iilor dislocate.

In cazul introducerii unor materiale cu r-ezistenfe superioare apar zone neomogene care pot conduce la concentr[ri de tensiuni. Ins[ toate acestea trebuie privite in contextul general al consoliddrii structurii.
Din punct de vedere a-rhitectural, afunci cdnd este vorba de o structur[ din zidiarie aparentS, utilizarea altor materiale poate modifica aspectul construcliei. sunt multe exemple in care folosirea rnoftaruiui pe bazd de ciment a condus la deprecierea valorii istorice, fig.6.8.

. . o . . ' . . . .

betonareapartiali in gtrepi cu beton,

injectarea gi matarea fisurilor gi cr6pdlurilor,
cclasoro

fisurilor cu scoabe din o!el,

c5m6quireaperefilot,
bordarea golurilor,

legareazonelor de colf,
introducerea de tiranfi, introducerea de eclise din profile metalice,
dispunerea de elemente orizontale gi verticale din beton atmat,

cim6guieli din rnateriale compozite.

Conceptul de consolidare a sisternului structural poate impune combinarea procedeelor indicate mai sus, in funcfie de cauzele care au produs avaria, mecanisnrul de cedare gi in mod special de starea construc{iei.
l-a efectuarea oricdrei lucrlri de reabilitare a structurilor din zidSrie de c[rdrnidd sau pialrE, o etapd principald este preg[tirea ziddriei, care consti in urmdtoarele:

. . . *

inliturarea tencuielilor existente,

addncirea rosturilor pe o addncime de 15-20 mm,

indepdrtarea materialului-neaderent prin frecare pAnd la deschiderea poriior pietrei de ziddrie,

cu peria de

sdrrn6

Fig.(r,B l{epararea, uni zicldrii vechi cri nxortar de crrnent Lzl.

6"2.2

Beton arez par{ialE in gtrepi cu beton

suflarea cu aer comprimlt a zonelor curdlate pentru indepdrtarea prafului.

R.efacerea

6.2.1

zidiriilor

Frin betonarea parfiald se inlelege inlocuirea pietrei de ziddrie cu beton rn zonele cu fisuri gi crhp[turi importante. Operafiunea de betonare pa4iald
constl in;

distrocate

In zoneie ?n care zidbria este riisiocatd se va proceda la demontarea ei gi refacerea cu aceleaqi materiale utiiizate in structura inifial6. Accst principin este important at6t din punct de vedere structural c6t ti arhitectural.

dreptul fisurilor,

. .

curalarea zonei de mor:tar, suflarea cu aer comprima!

110

Reabitrita rea

construcfiilor

Corlsolidarea structurilor din ziSclrire cle

cirinricli

qi

piatrl

111

udarea cdrirnizilor

porilor pietrei de ziddrie), turnarea betonului.

absoarbe apa di' beton (operagiunea se va repeta, iar inainte de turnare se va lesa un interval de timp de zvdntare pentru eliminarea apei in exces qi deschiderea

din zon6 pentru a nu

6.2.4

Coaserea

fisurilor cu scoabe din ofel

ele se
easta,

Legarea cu scoabe din ofel se practicd in cazul fixeaz6 de o parte gi de alta.a fisurii, pe cAt pos in zone cu ziddrie nedegradath. Numbrul de sc

secfiunea acestora gi. capacitatea portantb

asigurarea unei lungimi suficiente cle ancorare.

peretelui de zidiriei, cu

fle de

Procedeul este indicat p:1z"'l perefilor interiori gi numai in situatiile in care releserea ziddriei este dificil de realizat.

Tehnologia utrlizat1,la betonare, descrisE mai sus, este valabild pentru toate tipurile de lucrdri de consolidare in care intervin Drocese umede.

In mod curent se utilizeazd scoabe din ofel rotwrd, fixate in g5uri cu mortar pe bazd" de ciment. Dac6 este posibil se indicd i'trod'cerJa scoabelor pe ambele f-e1e ale zidnriei Il].

6.2,3 Injectarea

gi matarea

fisurilor

Ei

crlpiturilor

In practicfl se intilnesc gi scoabe din olel lat (pratband6), care au avantajul cd pot fi mai simplu fixate in zid cu mijloace otiiqnuite, ie.6.g.
flsuEa_ _z!NA
BETONATA

profinrzirnea ziddriei, aceasta devine fazipregdtrtoare a procednrii de injectare.

Fisurile gi crdpdturile de dimensiuni mari pot fi matate cu mortar pe bazi, de ciment. IntrucAt in cazul perelilor grogi este dificil ca macarea sd se realizeze in

BRIDA

\\

Injectarea este utilizatd in cazul perelilor cu fisuri izorate cdt gi a flsurilor in relea densi gi nereg,latd gi poate fi realizatd cu lapte de cirnent,
pebazd. de ciment sau r6.qini epoxi atunci c6nd fisurile sunt fine.

mortar fluid

In principiu etapele injectdrii constau in:

l_

. '

. ' ' '

fisurii cu un jet de aer sub presiune, sp5larea cu jet de ap6 a tisurii, clac6 se utilizeazd injectarea cu lapte de ciment sau mortar pebazd,de ciment.
introducerea in zidirie, la add'cirnea de aproximativ 5 cm, la distanle de circa un rnetru in lungul fisurii aunof gtuluri prin care se va face iqiectarea,
fi suri (matarea fi

curdfarea de praf a

Fig.6.9

Bridi din otel

tar,

6,2.5 Cdmlquirea perefilor

Cdmdguirea perelilor este indicati in cazul stucturilor vechi putemic deteriorate, la care capacitateaportanti a perelilor structurari este mulf diminuatE.

aplicarea unui strat de mortar de ciment pe ambele fele ale zonelor cu

surilor),

In

conceplia de co'solidare

materialul de injectare ajunge la acest nivel,

in sus ra o presiune de maxirn 3 atrn - se trece ra injectarea prin urmitorul qtu!, pe verticard, fn momentur in care de injectare gi

injectarea de jos

?ndepdrtarea gtufurilor dupd intdrirea matedalului reparatea zonelor.

obignuite.

ductile se indici forosirea armiriror cu bare

frecvent utilizati. Astfel se practicd cdrnEquieli, pe una *,, f" u-uere fefe ale perepilor structurali, cu mortar pe bru5 de cime't sau beton, armarea frcdnduse in mod c'rent cu plase sudate. pentru

structurilor

di'

ziddrie ciim[quirea este

obfnerea unor secliu'i

i"d;d;;;;J oi'

o1*t*i

It2

Reabilitarea coustructiilor

Cansolidarea structurilor

ctrin

zildrie de cirimide

pi

piatrl

113

Cimdguirea perefilor din ziddrie va incepe, in general, de la nivelul fundaliilor dintr-o centurd de beton armat. ln acest fel se asizur-d transmiterea inclrcdriior la teren.
C6mdguiala perelilor trebuie astfel conceputd incdt sd asigure o bunb conlucrare cu ziddria existentd. Acest iucru se realizeazd prin fixarea arnritu.rii de peretele de ziddrie pi asigurarea unei bune aderenle a

asiguratE,

Grosimea cdm[quielii este dictat6 de capacitatea portantd ce trebuie dar gi de tehnologia de execulie (turnarea in cofraj sau

torcretarea).

6.2,6 Bordarea golurilor

Bordarea goluriior poate

materialului utilizat in cdmdguiald la peretele existent prin tratarea corespunz[toare a suprafelei peretelui (adancirea rosflirilor', periere, suflare
cu aer, udare etc).

' . .

fi realizatfi prin: dispunerea de anniturd suplimentard ih jurul golurui inglobatd in

cdm59uial6,

Fixarea armdflrrilor din clm6guial6 se face in mod curent cu scoa'be dispuse in $ah la circa 20 cm pe direclie verticald gi orizontalb., fig.6.10.a. Scoabele pot fi fixate prin batere in rosturi sau fixate in gdrui in care s-a jntroclus

golului cu o structurd din beton armat; inr5marea golului cu profile metalice.

inrS.rnarea

mortar.

In cazul cdmdpuielilor duble se practicd gi sisternul cu scoabe

petrccute prin zid care leagd armhturile de pe arnbele fe!e. Dac6 se utilizeazl scoabe fixate prin batere, atunci acestea se dispun in rosturile verticale ?nclinat la circa l0-15o, fig.6.10.b gi se fac din olel obignuit cu diametrul minim 1Omm, cu lungimea de l5 crn pi ciocul de 6-8 crn, ascufite gi indoite in col! drept la cald.

In cazul borddrii cu anniturS, aceasta se dispune suplimentar armdturii din cdmiiguial6 gi va fi reprezentati de minim doud bare cu diametrul de 12 mrn, dispuse la l0 crn distangd una de cealaltd,pe conturur golului la circa 3-5 cm de margina acestuia. Barele se fixeazd suplimentar in zid[rie cu scoabe.
fig.6.11.a. Incadrarea golurilor cn o ramd din kreton armat se realizeazaprin scoaterea unui rdnd de cdrimidi. DacE peretele este gros se poate ef,ectua operafiunea separat la interior gi exterior gi eventual se pot realiza legrturi intre cele doud rame, fig.6.1 1.b.

SCOABA

La inr6marea cu profile nretalice se utilizeaz5 de obicei corniere fixate in ziddlie cu ancore din olel rotund cu lungirne de 60-80 cm dispuse pe intreg
conturul golului, fig.6.1 1 .c.

6.2.7
trn

Legarea zonelsr de col!

a.
Fig.6.10 Fixarea armdturii cu scoabe.

b.

In cazul cdmdquielilor cu morta.r grosimea cdmdquielii nu va dep[gi 4 cm, iar

scoabe. Dach este posibil se

elementele ce se imbin5, se vor introduce legituri suplimentare. Astfel plasele se monteazfl continuu suprapuse pe cer pufirr2O cm de o parte gi de alta a col1ului. se monteazd suplimentar trii bare cu diametrul de 12 mm, dispuse la circa l0 cm una de cealalti peste p1as6, fixate prin

zonele de col!, pentru a se asiglra o rnai bun[ conlucrare dintre

incazul celor din beton maxim I0 cm.

asigure o mai bun[ conlucrare dintre cEmdguiald qi structura peretelui, fig.6.12.

vor utiliza

scoabe strdpunse care si

r14

Reabilita rea construcgiilor

Coxrsolidarea structurilor din

ziitlrie

de cErErniell pi

piatrl

r.15

SCOABE

F ig.

6.12 f-egarea zonelor de crr[.

b.

BRIDA DIN BETON AF{,IVIAT

De obicei tiranlii se realizeazd din olel rotund pentru a se putea asigura ten.sionarea cu piulife. Se intfrlnesc in practic[ gi diverse alte tipuri de secliuni (ogel lat, profile U etc.) care au la extremitdgi bare rotunde. F'ixarea la capete a tiranfilor se face cu plhcule sau alte pr-ofile metalice care pot asigura o distribulie a tensiunilor pe o suprafa([ cdt mai nrare a peretelui gi
pot realiza eventual cuplarea zonei de col1.

A-A

Prin dispunerea a cdte doi tiranfi la exterior gi la interior, distanfali cu agrafe Ei legali din Loc in loc cu bride (traverse) din beton armat, dispuse la 1-1,3

m, se pot obgine centuri-tiran1i, care asiguri o irnbun5tSfir-e a comporldrii ansamblului structural, fig.6. I 3.

PLACA

TIRANT

B-B
c.

Fig.6.1

t Tiput'i
tiranfi

de borrddri ale golurilor.

BRIDA DE
PIULITA
LEGATURA

6.2.8 fntroducerea

de

Tiranfii au rolul de a asigura conlucrarea spafiall a structurilor din ziddrie, fiind utilizali la construcfiile ia care nu existn centuri din beton armaT. indiferent de tipul plangeului.

Fig.

.I3 T'iranf-cenftrrd

Lt6

Reabilita rea construc{lilor

Colrsolid,area

structurilor din zifirlrie de cirdmiclh

pi

piatr5

117

6.2.9 fntroducerea

de eclise din profrIe metalice

6.2.11 Consolidarea

structurilor din zidirie folosind materiale

O modalitate de consolidare uscati poate fi realizath cu eclise din profiie metalice (profile U sau comier), cu care se pot realiza centuri superioare gi inferioare, diagonale qi montanfi. Profilele metalice care se dispun pe ambele fefe ale peretelui se fixeazi cu prezoane, ceea ce concluce qi la o precomprimare a ziddriei, astfel incAt se asiguri o irnbundtifire a
comportdrii structurii.

compozite armate cu fibre (CPAF'') in ultimii ani s-au incercat cu bune rezultate folosirea compozitelor amrate cu {ibre la consolidarea zidhriilor in care utilizarea solugiilor convenlionale
are

unele dezavantaje.

6.2,14 Dispunelea de elemente orizcntale gi verticale din beton armat

Una din cele mai utilizate solufii, care asigurd o bund legdtur6 a elcmentelor structurale pe orizontald gi verticalIr este cea cu st6lpiqori qi centuri din beton armat.

consolidarea structurilor din ziddrie prin c6m6guirea cu beton armat este destul de eficientd, intrucat mdre$te capacitatea portantd, rigiditatea gi ductilitatea, dar aceastd solulie are qi o serie de dezavantaie dintre care menfiondm, [10]:

. .

c5mdguielile grele sporesc rnult greutatea proprie adiugdnd incdrcdri perrnanente destul de mari, uneori imposibif de transmis la terenul de fundare mai ales cind r.a partei sunt bolti
sau arce,

Astfel de lucrdri sunt de amploare, fiind necesare desfbceri ale unor zone din ziddrie, ceea ce le face practicabile mai ales la ccnstruc{ii vechi unde rezistenfa mortarului este inferioarl.

inclrcdrile suplimentare din greutatea proprie modificd rispunsul dinamic al strtcturii fiind posibild suplimentarea incdrcd.rii
seismice-

Stilpiqorii se introduc la intersecfiile zidurilor, fixarea lor fEcdndu-se cu centuri simple cu conectori, fig.6.14 sau de tip eclisd (doud centuri, fiecare pe cdte o fald a zidului).
CONECTOR ZIDARIE EXISTEN'IA

grosirnile cdmd;uielilor pot altera aspectul estetic, qi reduc spaliul util din clddiri,

solu{ia este mare consum.atc}are de rnanopera $i pe clurata realtzfuii lucriiri lor este obstru c(ianatd util,rzarea rrormal6 a
clF'clirii.

BETON ARMAT

Fig.6.14 Centurd cll conectori t3].

118

Reab

ilitarea

con stru

cfiilor

Consolidanea structurilor ctin zildrie de c6r[midri pi piatrl

11.9

programele de cercetare formulat qi alte concluzii:

dezvoltare organizate

in

acest donreniu s-au

Folosirea tendoanelor compozite respectr doui condilii principale [5]:

. in cazul in care solicitarea

planul peretelui, este

predominantd este incovoierea normald pe recomandatd fblosirea fhgiilor compozite

' .

interventiile structurale sunt

"lrersclnalitatea" construcfiei,

pulln vizibile gi nu

altercazd

orizontale pentru cre$terea momentului capabil,

soluliile propuse sunt "reversibile"

in planul sdu este uecesard compozite in zonele solicitate distribuirea anldturilor exterioare preponderent Ia intindele.
dacd zidul de cirdmid6 este incovoiat
ZIDARIE EXISTENTA.

performanlele pe tennen lung nu sunt satisfXcltoare.

gi pot fi

demontate dacd

TESATIJRA DIN FIBRA

DE STICLA IMPREGNATA

CU RASINA EPOXIDICA

Fig. 6.15 Consolidarea unei zidlrii nearmate cu memirrand compozitd.

Eficienla corespunz[toare a consolid6rii cu f6gii compozite se ob]ine doar dacd este asigurari ancorarea corespunzdtoare a armdturii cornpozite la capete, prin lungimi de ancorare suficiente sau prin sisteme de strAngere
(fixare).

Fig. 6.16 Consolidarea zidruilor din cirdmidi cu fuii din CPAF il11, a. gi b. fhqii lipite pentru cregterea capacitdlii p'rtanre la incovoiere Ei forfbcare, c. {bgii (tendoane) nelipite dispuse pe conrur pentru

Dacd nu se asigrrd aceste condilii pot apare desprinderi ale figiilor compozite gi moduri de cedare similare celor de la elementele din beton
armat (cap. 7.3).

confinarea ziddriei

Tiranlii realizagi din compozite polimerice armate cu fibre se folosesc rnai

ales la consolidarea monumentelor istorice realizate din ziddrie.

orizontale.

e l, c $

pot fi consolidate fono Tiranlii sub forma unor olimerice se aplici peri
pretensioneazd

,,

dispugi

pentru

iagii teriorul nfindrii

t2a

Rcabili tar ea co n stru cgiilor

Consolidat'ea strncturilor dinL zi5drie de

cirimidn

qi piatrl

121

Compozitele folosite la tiran{i sunt cu arrnare r-rnidirecfionaiS avAnd rezistenfe longitudinale foarte bune dar rnult mai mici in directie transversal[; de asemenea compozitele cu armare unidirec{ionali care folosesc matrice polimerice tennorigide sunt fragile Ei sensibile ia operafiile de filetare salr a.qchiere. De aceea trebuie realizate sisteme speciale de ?nn[dire in cflrnp sau de fixare tra capete.
intrucflt tiranfii din CPAF nu pot fi indoili dup6 raze rnici cle curburfl este irnposibild trecerea acestor elemente dtrp[ colluri qi se irnpune ancorarea sepaiatd a tendoanelor printr-un eiement special, fig. 6-17. Sistemul de fixare ia colgul unui zid este realizat dintr-un collar din ofel gi dou6 elemente de ancorare li tensionatre a fhsiei compozite. Tendonul compo zi'(, se iipeEte
pe o pereche de eclise metaniee care asigurd apoi tensionarea.
SURUB DE ECLISE PENTRU FIXAREA

Utiliz,area materialelor compozite armate cu fibre (CPAF) la consolidarea

structurilor din zidirie oferd rezolvdri simple qi rapide. Sistemul este indicat mai ales in cazurile in care solufiile tradi{ionale nu sunt aplicabile din diferite motive sau prezintd unele dezavantaje, printre care cea mai irnportant[ este cregterea greutifii con structiei.
Folosirea CPAF necesitd dezvoltarea unor solnlii speciale de prindere gi

fixare astfel incdt sE fie utilizat

acestora.

in

intregime potenlialul strucfural al

BItsLIOGRAFIE
I Ia

Nistor C., Troia L., Teodorr.] M.,

SISTEM DE

2.

\ ){
3.

futriniatrov FI., (,onsolidarea $i intref ineroa construclijlor, Eiditurra Tehnich, Bucure$ti, 1991 . Fiassapis S., The Itehabilitation and Conservation of= Old Masonry I{istoric Structures With the TJse of FRPs, Degree qif Master of, Fhilosophy, Uni.;ersity of Sheifield, tr999.

4.
ZIDARIE
FASIE COMP/CZITA

5.

6.

Fig. 6.X7 Ancoraje pentru prinderea fiqiilor cornpc,zite folosite tra consolidarea perefilor din ziddrie [5J"
7.

Transf,erul for{elor de pretensionare ciin tiranfi tra structur5 se rcalizeazla prin contactul dintre cotrfarr;l metalic ai zid.drie. Cele doui tendoane cornpo zite

Fasta A.., Resta.uro Antisrsrnico, I)ario FJaccovio llditore, Falermo, 1992" Saadatrnanesh ll. Fiber Composites for New E;risting ^nd Stnrct,ures, I1l ACI Sfructrrrerl "lournal / hday - J'une, ],99'4, 'lriantafillou 'F.C., Farciis i\tr. $trengthening of Flistoric Masonly Iitructure.s with Composite fi/arteriatrs. In: h4aterials and Stmctulres / h.{ateriaux et Consffl"rctions, Vol. 30, October 1997. Ye\azquez- Dilrlas J.tr", Ehsani M,R., Saadatrnans-qh F{. - Out - of Flane Behaviour of ISrick Vlascnry Walls Strengthened with Fiber Cornposites. In AtrCI Structural .]ournal I M.ay - June 2000. Kolsch H. Car'hon lriber Cement fi/Iatrix Cverlay Systern for N'lasonly Str*ngthening. In: .IournAI of Comp. for Constr., hAay
1

ge8.

ancorate la acelagi coll se pretensioneazd progresiv prin str0ngerea altemativd a piuligelor din capfltul pieselor, astfel inc0t sd se echitibreze
momentel e incovoietoare.

B.

Kurtis l{.f,i",

tr)hal'an

Reinfbrcement
9"

of Nafural Stone" trn

C.K.H.

Conrpositc F'ibers
.J

oLrmal

Innldirea tendoanelor

compo

zite, dispuse perirnetral, $o face prin

interrneciiul ullor eclise metalice gi un rnan$on cle strdngetre.

Corrstructiofi, Arg. 1!)97 . Etrrsani h4.R.., Saadatrnanesh l-I., Al - SaiCy A" - Shear Behavior of URM F;etrolittcrd \ iith FFR Overlays. In: .Iournal of Conrp, fur
Constratotion* tr"'e'br. 1997
.

fbr llxterna} of Ccmp. for

Reabilita rea cons trucf iilor

Triantafillou T.C. Strengthening of Masonry Structures Using Epoxy Bonded F.R.P. Laminates. ln: Journal of Comp. fior Constnrction, May I998. Triantafiilou T.C Strengthening of Strr,tchues with Advanced FRPs. ln: Constr. R.es. Com. Lim., 1998. ICBO Eval, Setv. Inc. Acceptance Criteria fbr Concrete and Reinforced ancl LJnreinforced Masonry Strengthening using Fitrer Reinforced Composite Systerns, Whittier, 1997 Sika Wrap Cornposite Structural and Seisnnic Strengthening
Systems, Sike LirniteC, 2000
Sika

CONSOLIDAREA STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT

7.1 ASPECTE GENERALE
Construcliile cu sffucturi din beton annat au o pondere importantd in cadrul fondului nou construit in majoritatea lErilor lumii. Cu toate avantajele legate de siguran{a unor astfel de tipuri de structrri sunt frecvente cazur:ile cf;nd este necesard interventia in vederea reabilit6rii lor.
Cauzele apariliei degradirilor la stucturile din betnn armat sunt multiple. Astfel, o primi categorie de degradiiri - gi chiar cele mai frecvente - sunt
datorate execugiei defectuoase, iar dintre acestea se menlioneazd:

Structura.l Str:engfhening r,r,ith Sika Carbo

Dw Cornposites, 2000.

. . . . .

lucrdri efectr-rate pe timp frigurrrs sau la temperaturi ridicate fbrd luarea unor mdsuri corespunzEtoare care sd asigure oblinerea nnor betoane de calitate, disl:unefea incorectd proiectul de executie,

anndhrrilor

in

beton

ln conformitate

cu

decofrarea sau solicitarea elementelor structurale inaintea termenului necesar atingerii rezistentelor betonului, utilizarea unor materiale de calitate inferioarS,
nerespectarea tehnologiilor privirrd punerea in oper6 a betonului.

Din categoria deficienleior de execufie, care pot avea efecte defavorabile asupra structurilor din beton armat, sunt gi cele releritoare la calitatea Iucr'Srilor adiacente cum ar fi izolaliile, finisajele etc.
tipuri de structuri,
Uneori cauzele degraddrilor structruilor din beton armat, ca 5i in cazul altor se regS.sesc inch din faza de proiectare prin:

. .

subevaluuea inc5rcirilor
schimbarea de destinafie,

in raport cu destinalia

construcfiei sau

modeldri anaiitioe incorecter gi erori de calcul,

':.\t:t.+:;

,{',,,

L24

Reab ilita re.a con struc{i il or

co

n -+oxir'.f, a v$iu

stru

c tre

ri

lo n

ctri

ri

ibeto

n arm a t

tr?5

G gre$eli tn alcituirea structurald, cum ar fi lipsa capaciffifii

zone seismice,

de

?"

? fi)RFNil

deformare plastich (sectiuni neductile) pentru construc{ii situate in

$ilH H G E iq

mRA

R,

ffi B

g Cffi NS #

H,H

tlAHq. ffi

' r

Serseli conceptuale privind izolafiile tennice gi sistemele de ?nchlzire,

&cceptarea unor sisteme structttrale irnpropri,i ca umlare tr produsului crea{iei de arhitecturd.
sau si;ua1ie corelatb sau

Reebilitarea structurilor din treto' armat se rloate reaiiza prin rnai rnulte procedee. Perfcrrmantele noului sistem cleat strnt insd conditionate rie o serie de factori cum ar fi:

i, ii' iii. iv'

De multe ori cauzele avariilor sunt datorate acliunilor tehnologice

care se realizeazl' consoliclarea Ia nivclul

compatibiiitatea dintre deformabilitatea sistemului r,,eohi si a celi-ri cu

ficcilri

slemerlt strucfrrrai;

intretinerii necorespunzitoare a utilajeior gi instalafiilor, nu cu deptrgirea durutei de via!6 a construc{iei. cele mai multe situafii de acest gen sunt intd.lnite in industrie unde avariile pot fi datorate unn[toarelor
g'.duze:

realizarea r"tnei conectdri cdt mai bllnri: ?ntie ciele clog5 elenrente {ce} nou gi cei vec.hi), astfel ?ncf;t si se asigure un bi.rn transfer al incdrcErilor;
tnodeia::ea corect[ a noului sirsteni creat;

. . . ' . c

ac{iunea agenlilor chimici, proasta intrelinere a instalaliilor care produc vibra.tii,

dezvoliarea unor pr'cecieee comportdrii noului sif;tem creat.

de

evaruare

'er-fbr'rantelor

si

infiltrarea agenlilor chirnici

infrastructurilor.

in

pdnza fieatici

gi

distrugerea

procese tehnologice cu degaj1ri de substanle chirnice agresive,

umiditatea excesivi qi lipsa sistemeior de ventilare,

norespectarea condiliilor clirnatice (fenomenul de condens) etc.

procedee:

Analiz-ele ef-ectuat$ asupra posibilitrgilor cle cregte'e a perforrnan{elor structurilor existelrte, rlai ales la acliuriea seismicd. au condus ia o serie de misuri de reabilitare cordilio'0ncl creqterea capacitdgii portanfe qi a dgiditdtii orizontale cu cea a d*crilitrgii ele'ientelor structuiale [lJ. Acest lucru se poate realiza, la structurile in cadre clin beton armat. nrin inai multe

La foarte multe tipuri de structuri intervin in timp o serie de factori care fie prin degraddri la nivelul terenr"rlui de flindare 5i prin infiltlafii de ap5. dirr conducte, fie prin deterior[ri la nivelul hidro ,si termo izolaliilor, pot concura dlii de a indeplini ierderea capacitdlii de la rezervoare sau d apacitdlii de reginere a cedlri ale structurii

i' ii. iiri.

portante a ceior existente, fig.7-1.a - panoudle pot sau ziddrte;

introducerea unor panouri .re rigiciiza'e sau oregterea capactthlii

fi

clin beton arffat

sfructur6;

infoducerea de contraviintuiri rJin ofe!, fig.7. I.b, cu carActer locat fn ochiurile cadrelor, sal! cr] caracter general. cuprir:lzdnd zone din

cele mai multe degraddri structurale le intfrlnim, irlsh, in zone seismice.

Cauzele degrad[rilor structurilor din beton amrat la ac{iunea seismicd sunt multiple. Astfel, existd strucfuri vechi care au fost supuse unui num6r relativ
mare de seisme fapt care a condus la pierderea capacitdlii portante ca unnare

a oboselii materialului. Insdgi conceptul de proiectare ductil, care sti in prezent la baza proiectlrii construcfiilor ?n zone seismice, acceptd degradiri structurale in cazul unor acfir.lni seismice extraordinare qi care necesitE ulterior intcrventii:

iv.

introclucerea un$r rrtructliri acliacente, fig.1.1.c * rolul acsstor? poare {i divers, pleciiud de la rigiriizarea gi diminuarea eforturiior stl"ucturii, la unifornriz.liea modurui dre cornrro-ratre a a'sambruhd pr;n rjiminuarea efecfelor iiin torsiune etc.; refhcersa capacitiiil structurii pr-in creqrtei:,ea capacit5fii portante a eienleirt*ior struckrralc: stiipi, grinzi sau rroduri, tig.:.i.e. '
cr.r

Lri cliiclirile

limiteaza ?n generml
I

pe;r:iri structul";ili riin betor: arrn*.i prineipiiie de reabilitare se

ln

r*far:erea capacitdlii portante

elernentelor

x
T

.dt

126

Reab

ilitarea construc{iilor

Consoliclnrca structurilor clin beton annrart

127

structr-rrale prin inchiderea fisurrilor urtilizdndu-se injectari cu rnoftar ltau cu rEgini epoxi. Cregterea capacitd1ii portante a structurii se poate realiza prin:

i. ii. iii. iv.

intrcducerea de pereli structr-rrali cuplafi la cei existenli, fig.7 .2, (perefii noi se pot realiza pe o parte a peretelui existent sau ps
arnbele pArfi);

cdrndguieli dirr betorr artnat pe o p&fiei sau pe arnbele pbrfi a pere'reluri existent (pr:in torcretare);

bord[ri pe con[ur cu conectarea elementelor'la interseclii, fig.V.3;

introducerea unor struchu:i adiacente.

nq4*
fig.7 "2 Cansolidare,&perefilor structurali clin beton arnnat cul perefi nci.

CONSCLII]ARE . _---g1p

c.

d.

Fig,7"i Frocedee de consoliclare a structurilor in cadre din heton armat.

Xn toate cazurile

va trebui s5 se realizeze CI conectare la interfala dintre eiementele vechi qi cele noi, asttrbtr ?ncdt s,l se asigure conlucrarea ciintre acestea, care s[ conducb [a un singur sistem structural ornogen.
Ca uru1are a cliversitalii sistemelor utilizate qi a tipurriior cie avarii care pot apare ia construcfiile dirr betorr arrnat este dificil de a preciza proceeleul optim de reabilitare.

FiC.7 ,3 Borclarea pere{iior stn,,retr-rraii dniri heton arnlat.

Cniar c{acd acest dorneniu

oe

up6 Lrn troc imporiant ?n preocupflritre

cei'eetiitcnilor Si a stl-ldiflor de str;ecialitate, ffiri $je pot contrNtrzr*'re[sts" optime, fieca.re slsteffi reprezentAriCr un eiLZ ailarte. Iv{ai mult, urtilizal:ea unuria saLl aituni procedeu este concSi'gionatil de posibilii6fi[f; tehnoiogice $i mai atres de cetre econofflice.

12&

Reabilitilrea constl'u c{iilor

Consolicilnrea .structuninor ctin bcton arnrat

r29

7.2.1

Consolidanea cu panounri dim beton armaat sau dira ziclilrie

Frocedeul se utilizeazd pentru rigiclizarea gi cregterea capacitafii portante la acfiurri laterale a sistemurluri structr-rral. Arnplasarea acestora se face pe cfit: posibil in zone frrd u$i f i ferestre, pdstrAndu-se, in acelagi timp, continuitatea pe vertical[ pentru a nu crea zone cu modific[ri brugte de

dgiditate.
trn practica curentfl, atunci cltnd este vorba de zone ftrE goluri de ferestre,

datoritd sirnplitflfii in execnfie, sunt utilizate panorile din ziddrie impdnate in ochiul cadrului. Imp6nare& se poate realiza eu piese metalice" fig.7.4.?t, sau elenrente de ziddrie dispurse inclinat, fig,7.4.h. Fig.7.5 Procedeu de coneotare a panourilol din beton arrnat introdr-rse in ochiul cadruh-ri. Atr-rnci c?nd grosimea griruii es;te rnult mai rnica dec?t ldfiryrea stdlpup-ri, arnplas area panoului din hreton arrnat se poate realiza lateral grrniii, cH aneora:te,a la nivelul pianqeului cu sau ffu:rd conexiurri in elementele verticale
aciiacr*nte, fig.7 .6.

Fig"7.4 Procedee ele ?mpetnare a pallourilor Cin zidririe, a" ?mp6nare cu priese rnotaliee, b, ?rnpflnare cu ziCH,riE
trn zonele er"l goluri de ferestne sunt incticate panourile din Lreton annat c,are trebuie ancorate in elernentele adiacente, grinzi qi st61pi., frg.7.5. Conexiunea se poate realiza cu bare din olel beton introdurse ?r: gfruri ce str[pung sau nLl

Fig.'1.6 Procedeu de coneetare a pancurilr.lr din beton armat

conexpand. Irrin acest procedeu se asigurd o bund conlucrare intre elementele structurii existente Ei cele nou introduse, evit6ndu-se astful concentrlrile de tensiuni la colturile panourilor de rigi dizare.

elementeie structurale, sau

cu conectori de tip

introduse

ate

rutr grinzii,

Anrberle procedee, prezentate antefior, irnplic6 reg.lizarea unei bune conlucriiri clintre structur6 gi panoul cle rigidizffie, astfel incfrt, in cazu! unor solicithri mari sd nu se poat6, produce exp,ulzarea pangului pi sE se evite

r30

Reabinita rca constru ctiinor

Consolidarea structurilor clin beton arrnat

131

concentrdrile de tensiuni din zonele de contact, de la coltruri, dintre panou Ei structurd, trn unele cazuri, atunci cflnd rigidiz[rile se efectue azd, pe perimetrul exterior al construcliei, pot fi utiltzate panouri prefabricate cll legdturi de tip conector gi matarea rosturritror cu mortar, ftg.'7 ,7 .
A.A
CONTRAVANTUIRE

GRINDA

a.

b.

;a
CONTRAVAT\JTUIRE

ASAMBLARE

Fig-7.7 Procedeu de conectare a panourilor pref,ablicate l2l.

7

"2"2

Conaselidare& cu sis'tenme de comfrav6.sltuire dina

o$etr

lJtilizarea contravfintuirilor din olel la reabilitarca structurile in cacire din beton artnat este din ce ?n ce nlai utilizatL. Cawza principald este legat6 de
raportul greutate-rigiditate
sii

e" ASAMBLARE
SISTETU DE

de unele aspecte tehnolsrgice.

Sisternele de aontravAntuire se realizeazd. sulo fonna urlor raffile rnetalice in intericrutr effircra $ie amplassazd pontrav0tuiriXe. Prinderear rarnei ?n oehirrl caCrului se poate realiza in rnai nrulte rnoduri:

CONTRAVANTUIRE

i" ri. iii.

iv"

c.r-r

#ilnectori, spirale

,si

rnox'tar" fig"7.l;
,pi

Fig.7.B Procedee cle conectare a panourilor de coru"avdntuire. a. cu conexpanduri gi matarea rostului, b. qi c. cupiesb intennediarl

#u conectori cle tip CIonexpand

CIme1s>;pandurri,

rna[iu'e su trnortar, fig.7.8.a;

6lrun intennedir-rl unclr etremente ffietaJie:e fixate pe conturutr goXului t:u

de carfl se

cupXeeu:d

cu ,gr"u"uburi

r:lernentele

cle

r:mmtre..rfrmtuir$, flg. 7 " [|b,

pr"in lipire

e r-r

r:flqini etrrcxi., tig.7"8.c"

In fr9.7.9 sunJ ptezeniate dou6 llnagini ';u sisteme de contravfintuiri ur.etalice trtilizate ?n ^lapoiria L4].

Printre propunerile mai recente, dintre panourile de contrav4nflrire cu structur:5 metalich sunt qi cele sub formd de fagure. Panourile sunt fonnate dintr-o placd nretalic[ cu rigidizEri din profile metalice . fig.1.l0.a, l4]. Sistenrul poate fi realizat Ei din subansamb.le imbinate intre ele cu guruburi, fig.7.10.b. Prin segrnentarea panoului rezultE posibilitatea de maneware mzuruali. ceea oe pennite introdncerea elementelor gi la rigidiz5rile din interioml construcfiei.

x32

Reabilitar"ea construcfiiXor

f-,'

ro

lida *ea s tr

u c tu

rii o r el in

eto

a nnniu

-d.1IJJ

"2"3

C{pffi-nofiidarea pn$m imtroa}ffics$'#& uyrsr s{:rwcturf, acntacemte

t<x:s

Acest procedell este practicat irr-rnrai i* sif,;a$ile cdncl se impune extinderea oon fier, iar corrstrucliei arJiacenids poate cregte cagracitatea ansalriblului ia acgi a.teL aler, sau poate; asigura o ccnrrlortars rnai buar6 la efuctele
ciln

au.r; ali:ll--tr

fi&t:* im purie rsftX:ijitare,;:i. Astf"el

tr

Sunf situa$ii';rdnrtr f,rin fii-rpIar"ca L]r]orl u r:u c ar;e r:teri s t i c i s Ll p el i oare

se at,*ra

ic prin cu plerre.

pcrate rcnltza

rcgii nciiacente se pcate ob{ilre un r Cin purrctul c-le orecler-s an cauzei

D cregte'e a rigiditatii

b.

7.2.4 consoiidarea prrin refacerea

elernen felor structurale

/ cre,eterea capacitEfii portante a

Fig"7.9 llrocecleu de conectare a co traviintlrir:j ior [4 i . a, prCIcedeu, clasic cu conectori gi rnfirtar, b. collectarea cr-r r5ryii:li epoxi

cel mai fiecvent

beton an'at este cel bazat pe utiiizarea c[rn5guieriror din beton annat, care are o a'ie,largi de apricabilitate 1a st6rpi, gnnzi, diafragrne, pii*-.r. poa, pilofi ai infrastructuritror, firndalii etc.
Cdmdguirea const* ?n ci-egferea secfirinii unu_i el*ment cle care s* incors',:1"eazf; cu o cifniag* c{in beton ariilat. intim

procerleu intfrlnit

in practica co'soliddrii structuriior din

ini 1ial"

co logatb

prin
entul

in continr;are

portante iniliaJe.

trntrulclLloerea Ce cdnraguieli este valabilE arat pentru a irrrpiecnica cleteriora.rea er unui element Ce construc$ie cat qi pen'a ur cregterea capacitatii

1*

rJ.

cornpozite care a.u pe lAngd avantajul intrrducerii rapide posibilitatea svitirij cregterii greut5fii conslnic,giei.

Pe lAngii aceste sisterne de consolidare, in momentur cie fag6 sunt din ce ?n ce mai utlizate <iiferitc arte procerree rjinhe care firo parte gicele cu rnateriaie

iil op*.a

Ci

a"

Fig"?.I'J Tipuri *ie Fancr-rri rie *u-r.i{ravfiyrtui re cl i n ta}.tl#.. pafiou -rigiclizat eu nerurrri, h. pancu *1ir-r cri,rietf, as,?rnt)1a.t;.e

Fird a intra in rietalii, specifice diferitei.r prccedee cje consolid.a.re care cle pe larg d*zvoltate in literatr.ua de speci {5, 6, 71, in vor fi pr"ezentate mrmai uneie eiemente de p ,, stirpi

el'iru

134

R.eabilitarea constnu ctiilor

consoliderrea structurilor din beton ar,rnat

135

Cele mai practicate sisteme de consolidare locald pentru stdlpi sunt [2]: . cdmlguieli din beton arma! frgJ.ll.a,

o r . . .
v z
o
J

c&rcaSe din tablh, la care se injecteaz5 cu mortar pe bazd de ciment interspafiul dintre elemeut gi carcas6, fig.7.1 1 .b,

unele sistenre utilizate la stdlpi pot fi extinse identic ai la grinzile din beton armat, iar nodurile, care de cele mai multe ori fac conexiunea ?ntre zonele consolidate ale stdlpilor cu cele ale grinzilor, trebuie tratate in rnod special pentru a se putea asigua conlucrarea dintre elernente. cele mai uzuale procedee de consolidare a grinzilor din beton armat sunt cu ann[tur'd flexibild, prezentate in fig,1.12" Astfel, dispunerea etrierilor se poate realiza pr-in strdpungerea pldcii, fig.7. fr9.7.12.c. Perforaliile la nivelul plicii se pot cele de la nivelul inimii nurnai pentru etrieri snnt prezentate pe larg in literatura de specialitate [5 gi 7].

csrcose din profile metalice fig.7.l Lc,

fretdri cu platbande fig.7.11.d, fretdri cu cabluri fig.7.1Le, tole din tabl6 lipite cu rdgini epoxi frg.1.2.f.
a J g
m B J
tU
ITJ

E 2

ul

F;'

F IIJ m z.

ald frls
alcJ

<ip zt\

?t? LJO
F
-t

uJ oI]J
rL

tr

?il K.

' ,iul

st 60(
4
n
{lJ

TY

o^

biz
Fricn

Hitrj

t--

3 a
E
(.J

6i5
ili
(Yl

zlx

'u U)

o
b.

*J

()

(Y

tri

\
I

ffiffiffi
a.

Fig.1 .12 Procedee utilizate la consolidarea grinzilor din beton armat prin cdmEguieli din beton armat I-a realiz:area crmdguielilor grinzilor din heton arn)at se va avea in vedere ca dianretrul minim al etrierilor sr fie cle 8 mm, iar dispunerea acestora s.;
!

b.

(t

d.

se lhcd

arma.tura noud

Fig.7.11 Procedee utilizate la consolidarea stAlpilor din beton armat. a. cdm[guiall din beton annat, b. carcase din tabl[ 6i injectlri cu morlar, c. carcase din profile metalice, d. fretdri cu platbande, e. fretdri cu cabluri, f. tole din tabld lipite cu rdgini epoxi

cu eclise sudate dispuse ]a distanfe cuprinse intre 50 qi 100 cm [5, 6, Z].

ia 10-15 cm distantd. Pentru a se plrtea asigura conlucrarea clintre si armStura existerrtE clin grindd se vor realizz conexiuni

La unele dintre procedeele de consolidare a stalpilor prezentate in fig.7.11 se pot utiliza gi prinderi suplinientare cu conectori de tip
conexpand pentru o mai

buni conluorare dintre sistemul

de cdmdg.uire gi

sistenrul inifial [3].

un procedeu de consolidare "uscat" a grinzilor din beton armat este cel cu profile metalice sau carcase fixate de structura existent5 prin elemente de asarnblare cu filet (prezoane, conexpanduri etc.). In {ig.7.I3.a elementele longiftrdinale din comier, amplasate la pafiea inferioari a grinzii, sunf; ata}ate gi se asigurd conlucrarea numai prin intermr:diul unor prszoane tensionate, care au gi rol de etrier!. f)ispunerea prezoanelor se face aserninitor cu cea a ekierilor prin perforarea pl[cii.

136

eahilita

e'ea

constru c{[i[on

Consotriclarea

structurilor clin beton armat

737

7"3 COI{SOLXDAREA CU FRODUSE DTN CPAF

r,rtili

b.

c.

Conrpozitele cu rnatrice polimerice afinate cu fibre (CPAF) au inceput sd fie zate la rea'bilitarea strtrcttirilor din beton armat in situa{iile in care solufiile convenfionale de consolidare s-au dovedit deticitare sub anumite aspectei. Depri solufiiie de consolidare bazate pe CPAF sunt relativ noi, in ultirnul deceniu s-a actrrnulat un volum important de date analitice gi experimentale pennilAnd aprecieri realiste 'in privin{a viabilitfiii acestor solu{ii in proiectele de reabilitare structurald.
LJna din solu{iile cele mai aplicate pentru consolidrtrea elernentelor din beton arnrat este placarea cu platbande din otel; dezavantajele acestui procedeu (discutale in cap. 4) au condus la introducerea plac[rii cLr fAgii din CPAF, solufie cu avantaje eviclente. O altd, metodi clasic[ gi anurne cfinrd;uirea elementelor structnrale s-a doveclit eficientd in trrrivinta creqterii rezistenlei gi asigurdrii ductilitefii, dar c,ostisitoare in privin[a consulnului de manoperd., sporirea rigidithtii qi intreruperea inerenti a exploat[rii constn:cfiei pe drrata efectu6rtii lucrfl,rilor,

Fig.7.13 procedee utilizate la consolidarea L:u profile metalice qi carcase a grinzilor din beton armat.

Irrofiieie metalice, fig.13"b, gi carcasele, fig.13.c, pot fi ataqate grinzilor din beton annat cu prezoane saLt conexparrduri, iat pentru a se asiiBura un contact cdtmai bun intre elernente se poate practica procedeul injectdrii cu rnor.tar pe baz6 de cirnent. fn fetrul acesta pot fi corectate toate
neuniformitaflle rezultate din turnarea elementului din beton
arLna;l.

prin lipire cu Intrr-rcfit intre beton qi metal se poate rcaliza o bund conlucrare

r6gini de tip epoxi, acest sistem este des intf,lnit in practica consolidfinii grlnzilor. procedeul este utilizat atfrt pentru cregterea aapaaitag"lt portante la rnofirent incovoietor, fig.7.74.a, pi respectiv ta fo(d t[ietoar:e, fig-7.14-b, cdt tele al treiiea gi pentru situalii combinate, fig.7.r saLt fi disptls pentru preiuarea for{ei verticatre
td o cestlni pro clisconrinur-r sub forma unor platbande penfi:u a se asigura pX,aneitatea gi prel'crare speciatra a suprafblei din beton reducerea grosirnii stratuluri de aciezi'i '

CPAF ofer[ o gam[ cie propri,etfrli convenabile: rezistenf[ La ccroziune, densitaue redus6, modul de elasticitate ridicat, earacteristici rnecanic,e "dir:i.!ate" ?n rapcfi. cu cerinfele cle rczist:en\ra qi rigidita"te, defbrmabilitate acceptabild ;i posibilitatea firbricarii unor procluse adecvate solufiilor de c-orr.solidare. Pe cle alt[ pal-te ol,seste lnateriale sunt relativ scl]rnpe, iztr expe-.rien[a pracoricil acuffirlillcd rllr pennite in<;h fix'mularoa unor conctruzii detinitive rr;feritoare la Cr"rrahilitatea soluliilor bazate cle CPAF"

Alte ar,${Lr{nente ?n sprijinul f;oiosirii CPAF tra consolirj'area structurilor Cin ireton anrrat. se refer5 la; aplicarea solufiilor de cclns;olidare in spafii lirnitate, eiinrin &{en structurilor provizorii pen1l'u spriiiniri ternpore}re, reducerea
senrniflcativd
?n
1

trerup eri or ?n f;irr

costului metnoper*i "$i micgorarea pflnFi

c [i ort

\a anlliare a

area cr)nstruc fiei

"

FAnh

Fig.7.I4 Procedee de consoliCare a grinzilor din beton atmat cu Pl6ci din tabl6 lipite cu rdgini ePoxi"

n " r o

in prezent s-tru r.rtilizat aceste solufii mai atres la.: cclnsolirlarea grinzilor gi pldcilor degra dat* din incovoiere, coosoiidarea grinzikx qi stdlpilo r degrada.{:e din lbrfecare,
corrfinarea stfllpilor, consolidarea cosurilor inclustriale.

t38

Reabilita rea constructiilol'

Consolidarea structurilor. clin beton armat

139

Inginerul proiectant nu tre.buie sd o'forleze" insd utilizarea acestor mateliale doar pentru cd reprezintd solulii moderne, ci s5-gi motiveze alegerea pe o
eraluare cuprinzhtoare tehnicn gi economicd.
7.3.1 Componentele

7.3"2 Probleme speciale $i precaufii necesarg

compo zite rle consotridare

Ia utitizarea

sistemelor

solufiilor de consolidarebazzte pe CPAF

Solufiile de consolidare bazate pe CPAF se pot rcaliza folosind conrbinagii variate de fibre qi matrice polimerice. Cele mai utilizate constihrente ale CPAF pentru consolidarea structurilor din beton armat sunt r6ginile epoxidice, poliesterice qi vinilesterice ca matrice, respectiv fibrele din
carbon, sticl5. sau aramidice pentru armdturi.

Ilecizia privincl posibilitatea utili zhrir CPAF la consolidarea elementelor din beton arrnat trebuie adoptatd pe baz.a evalu5rii avantaj elor $i riscurilor potenfiale. Ac'este riscllt-i, degi nnrlt recluse <j.atorit6 programelor recente de cercetare - dezvoltare, trebuie cunoscute gi luate in consiclerare la adoptarea
soh-rfiei de consolidare qi anurne:

a-

Rdginile polimerice utilizate la sistemele de consolidare bazate pe rnateriale compozite se pot reg6si ln urmhtoarele componente:

i.

gr

und, utilizat la anorsarea suprafefei betonului psntru hrbundtlfirea aderenlei cu rdginile utilizate la impregnarea amriturii
sau a sh'atului adezir';

Iribrele din sticlh E pot /ri atacate de ffrricliul alcalin din beton, dacd annEturr:ile intrf; in contact direct cu acesta, Sticla cu zirconiu este rezistent[ la acfiunea agresivel a alcaliilor, iar stratgl de pr:otecfie din polimer: previne aoest mod rlte cleteriorare, De asentsnea coroziunea I-ibrelor din sticl5 sub tensrluni ridicate reprez,inth lrn pedcr:l pcitenfial pentru sistenrul compozit.
ciur:abilit5fii matrioelor polimerice existd suficiente clate pri-,'incl rrrenfinere& prCIpt'iet6{ilor acestor /"Jomponentc ?n lneclii agl:esiive. Experimenrfirile privind, influenfa adaosurilol fblosite peittru imbunitf;lirea cotllportirrii I;r ractrialii 'rltraviolete nrr iru eviden{iat

b" in privin{a

ii. chit, folosit c.cazional pentru nmplerea sventualelor goluri la suprafafa betonului qi netezirc.a suprafegei la care se atageaz6
piatbanda compozit5;

matrice, pentru impregnarea fibrelor, avdnd roiul de a menline arrnhturile in pozilia irnpusd de tipul compozitului gi de a se asignra rnediul de transnritere a tensiunilor prin proclusul cornpozit; iv. adezivi. utilizafi pentru asigurarea conlucrdrii dintre platbanda cornpoziti gi beton - stratul adeziv pennite transferul tensiunilor ?ntre elementul de beton armat gi produsul compozit folosit la consolidarel v. acoperire prolectoare, ce asigurd proteclia exterioard a armdhrrii prollusului conrpozit fali de agenlii agrr:sivi din mediul inconjur6tor; t,i. Jibrele ce rnateria:le de armare, realizaie din sticlii., carbon sau arermide se stiliz-eazd sub fbrma unor lilarnente continue sau sub
tormd de tesdturi.

iii.

clescregteri substanfiatre ale rezisten felor ftleLranice.

c-

Feribrll;lt$,ntele etlezivilor utilizaf i la plac alea grin r^ilor din beton alnlat cLt platilande sau mejmbrai"L& colllpozite au fbst r,'erificate pe parcursutr a illai nllllt de 20 de ani, rezult.atele obfir:i-rte f]ind converllbile acestoi solurfii.

d. e.

Sistemul cotnp(lzit r*aLizat prin placauea grinzilor dig beton arrnat ou platbande diri ClrtlAF are o coffiportar:e foarte bun[ la acfiuni repetate, iar fluajul colnpo v,itelor,?i al ader,ir,'ilor esfe neseulni f,jcativ. int legfi.turd cu pro leoterea in &nsambiu & sistemului de consoliclare CII'AF este rlecesarh colect e rezwltatelor prin morritori'z,area aplicafii in irnplicarea tilor care s;t6pdnesc bine ffi.A or compozite

Tipurile de produse compozite cu matrice polimerice, armate cu fibre,

utilizate la lucr6ri de reabilitare structuralA au fost prezentate in cap. 4.4.

interdiscipl inari.

o6t s i a, stru cturilor clin beion arnr.at sflrr prin

cooperare

x40

R.eabilitarea con strtrc{illo

Consolidarea strueturilor clin beton

armat

\41

?.3.3 Folosirea

cPAF la consolidarea elementelor incovoiate din beton

armat
7.3.-\.a Modul de realizare a saluliei cle consolidare

Infuzia de r5qind in mediu vacullnrat conduce la ur element compact cu proprietdfi superioare la cale rezultd o dispunere corectd a stratului de
arTnare.

Consolidarea grinzilor Ei pl[cilor dir"r beton armat se bazeazd pe o soiu]ie reiativ sirnpih din punct de vedere conceptual, dar eficienga acesteia esie determinat[ de capacitatea zonei conlpozit - heton de a prelua qi transmite stdrile de tensiuni dintre comporrente'

(iii.) ripina polimerici indeplinegte gi rolul de strat in acest caz existd nai puline interfele la care se poate inilia cedarea, se elimini stratul tenace de adeziv, favorabil cornportirii de ansamblu a sistemului
ade,ziv, format simultan cu produsul compozit; depi

in cazurile (ii.)

Ei

hibrid.
7.3.3.b Consolidare pentru sporirea capacitXfii portante la incovoiere

Eficacitatea sistenruiui este influer:fati de tnodul in care se realizeaz5 produsul compozit folosit la cotrsolielaie gi se aplici pe suprafala tretoirului.
Aceast6 re14ie depinde de:

i. ij.

lipirea unor platbande din CPAF (oblinute prin puhr:udene, prin contacr sau prin vacuumare) qi aplicarea acestora pe supratafa de beton, utilizffnd un acleziv cu propriet[fi fizico-mecanice adecvate; aplicarea unor meinbrane cornpozite realizate la locul {e puner-e iir opera, folosind tehnologia uzuald de formare a srtratificatelor cLrnpozite prin procedeul "de contast" - dupd dispunerea unui strat de rdqind se apiich succesiY stratulile de annbtur[ sub forma unor benzi din leshturh care se preseazd cu rulouri, obfinaild astfel

La consolidarea elementelor incovoiate din beton armat cu ajutorul CPAF trebuie fespectat conceptul general al ann6rii exterioare astfel lncdt modul de lucru al elementelor ?ncovoiate sI nu se inrdut5feascfi.
Toate cerin{ele de perfirrmar:![ impuse structurilor iniliale trebuie menfinute gi la cele consolidate"

Prin soluliile propuse trebuie evitate devierile nrajore de la distribuliile tensiunilor pe secfiunea transversaid a elementelor in cele doud stdri
(consoiidat gi neconsolidat).
Selt: ctarea produsului compozit pentru armarea exterioar5 gi a adezivului trebuie sE asisure modul de iucru unitar al elementului

iii.

simultan elernentul compozit 5i acleren{a cu suprafbla de beton; dispunerea afindturii gi a rfuinii ?ntr-un mediu vacuumat, constd din pla.sarea annhfurii aloifuite din fesdturd peste zlJna ce trebuie consoli<iatd gi infuzia raginii sub vacuum - procesul se desflqoard lntr-un mediu inchis, infuzia de rdqinl umecteazd stratul de armaturd gi umple fisurile din beton.

corrsolidat.
Froiectarea qi realizalea consolidS.rii elementelor din beton atmat solicitate ia incovoiere cuprinde urmbtr:arele faze [8]:

Propriet[file ce]e mai unifcrrme se oblin prin utilizar*a platbandelor gi memhranelor compozite prefabricate lipite <le be1.on printr-un adeziv
puternic, avAnd caracteristici {izico treton cdt qi cu proriusul comp*zit.

mscimice cornpatibiie atiit cu stratul de

a. Alegerea unui compozit

Ilrocedeul prin contac.t este cel rnai convenabil aptricirii "in sittt"o atkt ca flexibilitate a procesuhii cflt pi ca pr*! de cr"rst. Totirgi pranrietd{.ile sisternuiui rezultat a.u tr rnare impl"6gtiere" *on-lurnul de raginl es!.* rclativ l"'rdieat, iar
rnembrana cornpoziiE rezultatl duph iltdr"ire ar* propilei8ti mecaniq:e rnai
reduse.

cu nrodulul de elasticitate suficient de rnare (preferabil cornpozite realiz,ate din fibre de carhon qi rnatrice epoxidice) pentnr a folosj platbande subfiri cu proprietili stabile in timp. Un detaliu cu straturile coinponente ale unei solufii de oonsolidare bazate pe fibre de carbon este prezentat ln fig.7.l5 [9], iar in fig.7.16 sunt ilustrate solufiile curente de consolidare a unor elemente incovoiate, folosind platbande
compozite.

142

Rea bilita rea construc{ii}or

Consolidarrea

structurilor alin beton arrnat

143

/
{

STRAT DE RASINA PLATBANDA COMPOZ|m .4 STRAI'DE RASINA

q
SURUB DE ANCORAJ

Fig.7. 15 (lclmponentele solufiei de consolitiare cu platbandir din CPAF t9].

b, Stabilirea secfiurnii transversale

platbandelor compozite pentru

JL'G [IETALIC

oblinerea unei cregteri a capacittfii pc*ltante astfel incdt s6 se realtzeze un mecanism de cedare conv'ellabil' In literatura de specialitate sunt prezentate unlEtclarele rnoduri specifice de ceclare:

bl.

curgerea

arm[furii

cli,n ofe] urmatd. de strivirea betonuiui

in

zona

cornprimat6;

b2. crtrgerea annirturii insofitd de ruperea Ia ?ntindere a platbarrdei

compozite gi apoi strivirea betonutrui din zona comprimatir;

b3. desprinderea platbandei iu zotra fisurilor nrarginale; b4. ceclarea

la forfecare

a" betonului

in zonele de capdt

ale

a*l
'iig.?.1 6 Consolidarea grinzilor din treton arnrat cu lrlatbande corTlp ozite.

pXatbandelor;

b5. desprinderea platbandei

tncovoietoare rnari;

in regiunea t-rsuratE cu

nromente

c. Gradul

de

b6. desprinderea platbandei datorit[ cletriveldrilor betonuluri; b7.

ceclarea aderenfei platbandd

bB. cedarea legHturii platbandd

- adeziv; - adeziv sau acleziv - beton;

m[surdbz,
:i',-,,

nu depEqe
cle

elenrenhili-ri consoiidat

consolidare (raportul dintre rnomentul capabil al ;i cel dinaintea consolid[rii) se recoman,Ch sd.
cazvl extrenr

CIIAIT sub?ncdrc

in oare pLatbarrda

rfine un coeficient de siguranld

l.trj + 1.2, [S].

b9. forfecareainterLantelarf

a platbandei colnpozite stratificate.

d. Verificare'a

posibilitllli de cedare preffratur[ prin txecanisme

de

desprindere a platbandslor oompo zite.

Se considera convenabile mecanisrnele b1 gi intr-o oarecare

144

Reabilitarea construc{iilor

Consolidarea structurilor clin beton armat

145

e. Prevederea tlnor mijloace de ancorare, in special la capetele platbandelor compozite [10], dacd se anticipeazi desprinderi
prematute, fig.l .16 9i fig.7.17. Execufia corecti
a

f.

tuturor operafiilor, sub un control riguros.

sunt

Detalii privind consolidarea pldcilor incovoiate din beton annat

prezentate in fig.7.18.

ffiffiffiililffi[fi
Fig.7.18 Dispunerea

figiilor cornpozrte

pentrLr consolidarea

plrcilor Il

r J.

Fig.1.17 Detalji cle fixare a capetelor platbandelor compozite pentru reduoerea tensiunilor de desprindere ll0].

contribufia CPAF la sporirea capacitdlii de rezistenld la forfbcare esre de m rigiditatea stratificatului compozit, calitatea adezivului sitela lipire, rezistenlele mecanice ale betonului, scherna d elor comlrozite gi orientarea fibrelor.
determirultd
Rezultatele experirnentale obfinute in cadrul unor programe de cercetaf,e _ dezvoltare au evidentiat existen{a a clou6 mecanisme de-cedare a elernentelor incovoiate, consolidate in vederea sporirii capacitifii portante la forfecare;

7.3.3.c Consolidare pentru sporirea capacit[lii poftante la forfesare Preocupdrile specialigtilor pentru consolidarea Ia forfecare a eienrentelor incovoiate din beton armat folosind CPAF s-au materializat in solutii diverse, o sintezh a aoestora fiind prezentatl in fi9.7.19.
Proiectantul va decide pe ce suprafele se lipegte elementul cornpozit, daci se utilizeazd o meinbranh continud sau fdqii, precurn qi dacd este necesard ancorarea produselor compozite in grinda de beton armat. Se recomandd ca fibr-ele din stratificatele compozite sd fie orientate dup5 direc(ia tensiunilor normale principale de intindere.

i.

ruperea la intindere a elementurui comp'zit (in apropierea fisurilor din forfpcare a bstonului sau la colfurili grinzii) aatoritx concentririi tensiunilor;
desprinderea compozitului de pe suprafafa betonuiui.
e

ii.
(E"

Sporirea este aria sec

trarrsversale

compozitului ar trebui

gpinzii din beton armat). Teoretic oiientarea fibrelor ^ii^ si fie cdt rnai aproape de +45" (sau +45. in caz.ul

iNui; ia; pc este rapoJul dintre lnhrlui compozit gi seclitrnii

propor{onald cu proclu

sul E"p"

1,46

Reatrilitarea constructiilor

Consolidarea structurilor din beton armilt

!47

solicitdrilor alternante) dar pentru a ugura execufia consolid5rii se poate folosi orientarea fitlelor la 90" fatd de axa grtnzil

in

Lrtruc6t la ffuiile diagonale poate

zona

fi iniliatd desprinderea capetelor, mai ales intinsi este recomandabil[ utilizarea jugurilor (fbgiilor in U).

Continuitatea oferitX de geometria fdqiilor in U elimind efecturl concenfrIrilor de tensitmi care apar la capetele fliqiilor liniare situate in zona intins6.
i,uflpurarea cornplet[ a grinzii cu o mernbrand compozitd este mai eficientd decdt cdmiguirea parfiall in U sau numai pe fefele laterale.

90'

90"

b.

posibilit5li

CAnd in{Egurarea complet[ nu este posibilI (de exemplu ia grinzile T, ftrd acces fa\a superioard) se recomandi ancorarea compozitului in zona comprimatl a elementu]ui din beton armat. Cradul de

de

la

45'

consolidare in cazul solicitdrii la forfecare trebuie lirnitat, astfel incdt coeflcientul de siguran!5 sub acliuurea incdrclrilor de exploatare sd fie cuprins in intervalul l.l : I .2112,13, 14].
d

73.4 Atillz,area CPAF la consolidarea stdlpilor din beton armat

Folosirea compozitelor polimerice armate
+45" consolidarea stAlpilor din beton annat este considerat6 in prezent una din cdile cele mai eficiente de aplicare a compozitelor nroderne in corrstrtrcfii.

cu tlbre la

rspararea qi

Prin infigurarea lhgiilor conrpozite flexibile preimpregnate cu rbgini polirnericd sau prin lipirea unor menrbrane compozite pe suprafala
e.

Fig.?.i9 Sisteme de consolidare la for15 tAietoare a grinzilor cu CPAF. a. membrand continud cu fibrele nonnale pe axa grinzii, b. armare cu fbpii rrerticale, c. arrnare cu f65ii inclinate, d., e. qi f. amrare cu membrane av&nd fibrele cu diverse orientlri

betonului, se obfine o armare exterioard curczultate benefice atdt la sporirea efornrlui axial capnbil cAt gi la irntrundti{irea ductilitdgii stAlpilor p5l.

Eficienfa confindrii stfflpilor din beton annat cri ajutoml infbguririlor (cflm5.puielilor) din CPA,F este influen]ati de rmlfttorii fhctori: rezistenfa betomrlui, zvelteEea st6lpilori tipul fibrei Ei al matricei compozite, fracfiunea volurnetrich de fibr5" orientarea fibrelor din rnembrana compozitd, conlucrarea
la interfala beton

in

cazul in care se folosesc f6gii compozite verticale satt inclinate, distanla dintre fdgii trebuie stabilitd astfel incit fisurile diagonale din beton sd intersecteze cel pulin o fdqie. Utilizarea fAgiilor este avantaioasi deoarece ugureazd realizarea straturilor adezive cu grosimi constalrte. Fdqiile inclinate cll arrnare unidirectionald sunt mai efioiente decAt cele
verticale sub aspectul rezistenlei la forfecare gi a rnodului de propagare
a

compozit qi forrna secliunii transversale a stfllpilor.

fisurilor din forfecare.

Consolidarea stilpilor din beton armat cu ajutorul CPAF se realizeazd ugor, deoarece aplicarea straturilor compozite se poate face de citre lucrdtori cu o calificare medie, nu sunt necesare dispozitive complicate. iar riginile polimerice utilizate se pot intdli ia temperaturi obignuite. tn fig.1.20 se prezinti schemele de infbgurare (clm6guire) a stilpilor cu secliune circular5, iar in fig.7.21 soluliile uzuale de cEmiguire a stAlpilor cu secliune pltrat6.

[4S

eabilitareea constructiifior

Consoliclarela structur:ilor

din beton armat

r49

incercdrile experimentale au evi<len1iat cA, in toate eazurile, prin infhgurarea

sr6lpilor

elementelor din beton armat creqte de pAnd, 1a 7 ori in rapott ct-i elementele necarndguite. Cregterea efortuh"ri axial capabil a fost de pdnd Ia 50o/a in cazl'tl infbgurarilor din compozite arrnate cur fibre din sticld qi pana b 7A'/o in *azuI infEgurdrilor din compo zite annate cu fibre de carbon I i 5]"

cu

secfiune circuiar[

gi

drepturnghiul ar6. (pdtratd) durctititatea

Stjfr':fi#

acestora

Eficienfa mai redusd a. cdm6guielii compozite ra confinarea stalpilor cu secfiune pdtratd se explici prin distribuirea diferitd a presiunii de confinare. La sectiunile circulare presiunea de cont'rnare uniformd, "sie in timp ce la secgiunile phtrate presiunea cle confinare variazd de la o valoare maximd la colluri cdtre o valoare minimd Ia rnijlocul laturilor. Prin prevederea unor conectori se irnbunitdfeqte modul de lucru al secliunii consolidate a stalpilor gi irnplicit perfornranfele srructurale ale

[6].

Eficienla confindrii stdlpilor cu secliune pitratii (drephrnghiulari) se imbtrnhtdteqre prin rotunjirea col1urilor. De altfel colfurile ascufite trebuie e_vltale in aplicaJiile practice in care se folosesc infigurdri sau cdmiquieli din
CPAF.
NIENT
D

b.

a.
d.

b"

Fig.7.21 CotisoliCarea stAl;-rilor clr sec'5ii"lni piltrate fblasi11'J CPAF. a. infhFtrare cu tagii preirnpregr\ate, b. cfimd,truiald prefabricatd
cle

aplicare aarmdturii exterioare din CPAF [8, 11]. a. infbqurarea lesdturrii preirrpregnat, b. fAgii preirnpregnate sau lipite cu adezivi, c. cdm[gurieli prefabricate aplicate prin lipire, d. infb$urarea

Fig.7.20Yariante

cablurilor compozite preirnpregnate, . sistem automat de irrffiqurare, f. injectarea nhqinilor sub presiune

In fi9.7.22 este prezentatd solulia de cclnsolidare a zonei de rezemare a unei gri'zi de pod pe un stdlp. La partea superioarr a stAlpului se suplirnenteerzd infEgurarea cornpozitd, iar grinda este infEguratd cn membrane compozite la care fibrele sunt orientate astfel: normale pe axa grinzii cdtre zona de rezemare gi orientate la * 45" in regiunea be interseclie a stilpului cu grinda [17].

tr50

Reabilitarea constructiilor

clonsotrida'ea structurilor clin beton armat

151

Cedarea imbinbrii consolidate este int6rziatA pdnd la atingerea capacitSfii de

rezistenld la intindere a stratificatului compozit de pe capdtul grinzii strivire a betonului din zonele comprimate ale lmbin[rii.

tsIBLIOGRAFIE
1.

gi

Degi la inceput, tehnicile de consolidarebazate pe CPAF permit realiza.rea unor intervenlii structurale eficiente la principalele tipuri de elernente din
beton armat. Aceste materiale oferd proiectantului avantaje rernarcabile care pot asigura solulii convenabile acolo unde soluliile conventionale sunt mai greu de rcrlizat- Totugi costul CPAF este incd relativ ridicat iar sensibilitatea unora dintre proprietd$le acestor materiale necesiti mdsuri de protecgie mai ales in cazul unor radialii ultraviolete qi absorblia umezelii. Trebuie menlionat faptul c6 in viitor chiar ctracd va sc6dea preful de cost al CPAF, aceste solufii nu vor inlocui automat rezolvdrile tra<lifionale ci se vor aplica doar acolo unde nu sunt posibile alternative clasice rnai putin costisitoare, cu performanfe acceptabile.

3.

Gaithersburg, JLlne, lgg5. Jirsa, J.O., Use ,of Steel EIe Proceedings, Workshop on Relnforcecl Concrete Frarnes

Elenrents, Pioceedings, v/orkshop on the Rehabilitation of Lightly Reinfi)rced concrete seisnric

Frames,

and Fire F{esearcli Laboratory, Gaithersbru-g, Nist, Feb., 1993. Goel, C'S., Seisrnic l-Jpgracliirg of ReinfbrJed Concrete Frames with steel

Phan, L.T., Todd, D,R., Lew, I{.s., strengflrening Methodorogy for Lightly Reinforced concrete Frarnes I, hlIsT'iR

5128, Buildirrg

C Frarnes,

of Lightly
Uk, A.I,, Sfrerrgfhpnir".' of befS in nd

4.
5.
,_\'ur.rrr.(Jr

utj{.r L,on0trgte

6
7"

Reconstructed Buildin Nistor, C., Troia., L.,

intrefinereA

constructii
T

alcv,

H'.

si

8.

Trialtafiliou
C<lmposite

A,rsenie, G., voic:ulscu, h,{., Ionapcu, M., solu}ii de consoriciare consfrLlcfiil<lr avarLate de cutlemurs, Eclitura iehnicl,Bucure$ti, g77. a I

Bucureg

C'loncrete Structures'

9.

Ftodopoulos, McGraw --Hilr, ].tre* yorl<, za,oa.

ch. I trom ,,Failure Analysis of Indurstrial Materiali't", Ed. E. Cdoutos, K. pilakoutas? C.A.

"c

cclrnposites as Strengthening Materials of

r0

I1.

Fig.1 .22 Con.solidarea zonei de rezernare a. grrnzii pe st6lp 117J" grindd de beton annat, b. stfrtrp de beton armat, c. infE$urare primard a. pe stalp, d. infdqurare suplimentar:[ la capdtul stdlpulni, e. irtfil$urarea cu f6gii armate unidirecfional, f" rnenrbrane cu fitrre orientate \a *45"

12.

and Masonry Structures, Tucstrn, lggg.

13.

Reir,rforced strips. In: J Non:is T.,

&farlversl
ta tea .{,era.ralr geB ffiFEnr f,o-*w.q 4
j.a"q;&

Chaallal C

lllg of
CFRP

exural