Rolul ideilor n genez capitalismului tez susinut de sociologul german Max Weber

Max Weber s-a nscut la 21 aprilie 1864 la Erfurt i a trit pn n 1920, cnd a decedat la Mnchen.Ocupaia de baz i-a fost cea de profesor i cercettor tiinific. Din 1893 a fost profesor la Berlin i Freiburg ntre 1897 i 1903, apoi la Haidelbergi Mnchen. A studiat cu interes operele lui Hegel, A. Compte, Lorenzvon Stein i Karl Marx. Max Weber a elaborat i o sintez a metodelor teoretice i istorice ale tiinelor sociale pe care a folosito, cu succes, ncercetrile sale. El este considerat unul dintre marii ganditori contemporani,cel mai mare sociolog al tuturor timpurilor. n politic, el a fost de partea unei democraii naionale. A fost o persoan influent n politica german contemporan, fiind unul dintre negociatorii Germaniei la Tratatul de la Versailles i membru al comisiei nsrcinate cu susinerea Constituiei Weimar . Weber a fost considerat unul dintre principalii adversari teoretici si ideologici ai lui Karl Marx. In consecinta, opera sa trebuia tinuta departe care i-ar fi putut influenta. n Romnia a fostcunoscut, n special, prin studiile sale privind originea capitalismului ievoluia lui. Cea mai cunoscut lucrare a sa este eseul Etica protestant ispiritul capitalismului.1 De la aparitia ei, Etica protestanta si spiritul capitalismului a provocacat aprinse controverse care nu au incetat nici astazi. Controversele de ordin istoric, in primul rand, dar si de ordin actual prin punerea in corelatie a doua categorii mari de fapte: religia si dezvoltarea economica.. Captalismul, ca tip de organizare-economica, a condus la o dezvoltare fara precedent a societatilor, ajungand sa fie, considerat la nivelul simtului comun, cat si al unor conceptii ideologice singura cale rationala de dezvoltare moderna. Capitalismul a aparut intr-o anumita parte a -lumii - Europii occidentala - si s-a extins treptat, ajungand un sistem de organizare economica de cuprindere mondiala. Cum se explica faptul ca el a aparut intr-o anumita zona. Ca a reusit doar in anumite societati, iar in altele nu? Acestea sunt intrebarile principale la care Weber ofera un raspuns in lucrarea sa. Raspunsurile date de Weber au dobandit in ultimii ani o actualitate nebanuita. Tarile foste socialiste sunt in prezent in fata unor noi optiuni in ceea ce priveste modelele de dezvoltare. Dintre aceste modele capitalismul este privit drept una dintre cele mai sigure posibilitati. Va reusi insa capitalismul in tarile est-europene, la fel de bine cum a reusit in Europa de vest, in Statele Unite ale Americii, Canada, Australia. Japonia sau in alte tari cuprinse in categoria celor puternic dezvoltate?

Max Weber Personalitatea si Opera, Muic Flavius http://www.scribd.com/doc/68646803/Referat-Max-Weber (8ianuarie-2013)

Pentru a putea da un raspuns credibil la aceasta intrebare cunoasterea analizei istorice pe care Weber o face genezei capitalismului este deosebit de utila. Nu numai pentru specialistii in domeniul stiintelor sociale si politice. dar si pentru cei care se ocupa de elaborarea politicilor economice si sociale.2 Sociologul german susinea, ca geneza capitalismului modern (occidental) nu poate fi explicat doar prin aciunea forelor productive, ci, n msura n care societatea capitalista reprezint un tip particular de civilizaie, cultura i conduita uman. Weber considera c toate acestea sunt generate de un spirit al capitalismuli. Acesta reprezint un complex de elemente asociate n raiunea istoric, pe care le unim ntr-un ntreg conceptual din punctul de vedere al semnificaiei lor culturale. Analiza capitalismului occidental poate fi realizat ca o istorie a economiei i, a civilizaiei occidentale occidentale. Webber i pune problema originei clasei burgheze occidentale. El constata c o asemenea clasa social exista naintea formei moderne de capitalism occidental, iar prezena ei istoric a constituit garania raionalizrii capitaliste a ntregii societi.3 Capitalismul este o organizare economica de tip rational care cuprinde intreprinderi bazate pe investitiile pe termen lung, libertatea juridica a fortei de munca, pe diviziunea planificata a muncii in cadrul intreprinderii si pe alocarea factorilor de productie in functie de cerintele pietei.4

Pentru Weber, valoarea dominant a culturii (ansamblului de idei) care a precedat formarea ordinii capitaliste este raionalitatea: organizarea raional a ntreprinderii i separarea ei de menaj, contabilitate raional, organizare raional a muncii, aplicarea tiinei n activitatea economic, raionalizarea dreptului i artelor (arhitecturii, muzicii etc.).5

Max Weber considera c agentul economic capitalist apare iniial nu ca agent economic, credea Marx, ci ca un factor cultural. El nu se nate parvenit, ci este etichetat de ctre societate care nu este pregtit din punct de vedere cultural s-i asculte inovaiile economice, Aa se explica unicitatea raionalizrii capitaliste occidentale. Elemente ale cunoaterii tiinifice au aprut cu mult naintea capiatalismului occidental; birocraia ca form de administrare a fost inventat de mandarinii chinezi, organizarea statal este creaia fundamentalismului, iar setea de ctig este la fel de veche ca societatea uman. Acesta a fcut ns tiina o baz pentru construcia raional a societii; acesta a transformat nvmntul superior ntr-o cercetare tiinific raional sistematica i specializat, iar birocraia ntr-o organizaie social raional i a modelat modelat raional impulsul iraional impulsul al ctigului. Toate acestea au fost posibile din datorit organizrii raionale a muncii libere din punct de vedere formal pe baza creia s-a realizat Organizarea raional a ntreprinderii, separate de menaj i reglementata de o contabilitate raional.6 Birocraia modern a capitalismului reprezint fundamentul economic cel mai raional, graie cruia capitalismul poate exista sub forma sa cea mai raional, fiindc birocraia i permite, prin fiscalitate, s dispun de mijloacele financiare necesare7
2

Etica protestanta si spiritul capitalismului, Max Weber,tradus de Alexandru Diaconovici, prefata de prof. Dr. Ioan Mihailescu, p. 3 editura Incitatus Pitesti
3
4

Ungureanu, Ion, Paradigme ale cunoaterii societii, Bucureti, Editura Humanitas, 1990., p. 206, 207 Etica protestanta si spiritul capitalismului, Max Weber,tradus de Alexandru Diaconovici, prefata de prof. Dr. Ioan Mihailescu, p. 3 editura Incitatus Pitesti
5

TEFAN COSTEA, ISTORIA GENERAL A SOCIOLOGIEI, p. 225 Editia a II a, Universitatea Spiru Haret, Bucureti, Editura Fundaiei Romnia de mine 6 Ungureanu, Ion, Paradigme ale cunoaterii societii, Bucureti, Editura Humanitas, 1990., p. 207 7 TEFAN COSTEA, ISTORIA GENERAL A SOCIOLOGIEI, p. 227 Editia a II a, Universitatea Spiru Haret, Bucureti, Editura Fundaiei Romnia de mine

Organizarea raional a muncii formal liber a fost posibil datorit victoriei agentului cultural capitalist n lupta s cu tradiionalismul, Benjamin Franklin spune n lucrarea s Sfaturi pentru un tnr comerciant: timpul nseamn bani; mprumutul aduce bani; banii o natur prolific, autogeneratoare; economisirea banilor, punctualitatea i corectitudinea determina creterea ctigurilor, etc. Etosul capitalismului a fost acceptat ca o virtute numai de civilizaia occidental nseamn c valorile ultime ale civilizaiei occidentale au fost compatibile cu etosul capitalismului. Valorile ultime ale oricrei civilizaii sunt cele care reflect datoria omului n lume i de regul se regsesc ntr-o religie. Reforma din secolul al XVI-lea valuarile ultime ale civilizaiei occidentale, impunnd etosul religiei protestante n care chemarea devine centrula. Chemarea aici nseamn vocaie i profesie iar divinitatea te cheam s i exercii dreptul la profesie u scopul de a aciona raional pentru creterea mpriei lui Dumnezeu pe pmnt singura speran de a spera la graia divin. Nici hinduismul, budismul vechiul iudaism, israelismul, cretinismul timpuriu, iudaismul talmudic, adic religiile studiate de Weber n comparaie cu religia protestant, un etos al muncii raionale, att de potrivit cu cel al cel al capitalismului, de aceea capitalismul modern este creaia unic a lumii occidentale. Demonstraia tiinific a rolului eticii protestante a fost supus multor critici n genez capitalismului a fost supus multor critici. S-a demonstrat ns ca etosl capitalist pote fi o consecin economic capitaliste.8 Ipotezele formulate de Weber au fost preluate si analizate si de catre alti sociologi care au evidentiat modul cum s-au combinat influentele ideilor religioase si ale altor factori in geneza capitalismuli inovatiile tehnice, afluxurile de bogatii din Lumea Noua, expansiunea nelimitata a pietelor, marile disponibilitati de forta de munca libera din punct de vedere juridic. Acesti sociologi au aratat ca protestantismul nu a condus in mod necesar pretutindeni la capitalism. De exemplu calvinismul transpus de olandezi si de hughenotii francezi in Africa de Sud, desi este similar din punct de vedere teologic cu calvinismul european. nu a condus la capitalism. Dimpotriva, el a avut in Africa mai curand un impact conservator decat inovator.9

8
9

Ungureanu, Ion, Paradigme ale cunoaterii societii, Bucureti, Editura Humanitas, 1990., p. 207, 208 Etica protestanta si spiritul capitalismului, Max Weber,tradus de Alexandru Diaconovici, prefata de prof. Dr. Ioan Mihailescu, p. 4 editura Incitatus Pitesti