Sunteți pe pagina 1din 160

DIANA LUCIA VASILE

INTRODUCERE N PSIHOLOGIA FAMILIEI


,36,+26(;2/2*,(
Edi ia a IV-a





































Editura Funda iei Romnia de Mine, 2007
(GLWXU DFUHGLWDW de Ministerul Eauca iei ,i Cercet rii
prin Consiliul Na ional al Cercet rii Stiin ifice
ain Inv mantul Superior


'HVFULHUHD&,3D%LEOLRWHFLL1D LRQDOHD5RPkQLHL
9$6,/(',$1$/8&,$
,QWURGXFHUHvQSVLKRORJLDIDPLOLHLLSVLKRVH[RORJLH/
Diana Lucia Vasile. Ed. a 4-a Bucuresti: Editura Funda iei
Romnia de Mine, 2007
Bibliogr.
ISBN 978-973-163-011-3

159.9:316.356.2613.88(075.8)
159.922.1(075.8)



Reproducerea integral sau Iragmentar , prin orice Iorm
si prin orice mijloace tehnice, este strict interzis
si se pedepseste conIorm legii.

R spunaerea pentru con inutul ,i originalitatea textului
revine exclusiv autorului/autorilor.





Tehnoredactor: Vasilichia IONESCU
Coperta: Stan BARON
Bun de tipar: 14.11.2007; Coli tipar: 10
Format: 16/6186
Editura Funda iei Romnia de Mine
Bulevardul Timisoara nr. 58, Bucuresti, Sector 6
Tel./Fax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro
e-mail: contactedituraromaniademaine.ro
81,9(56,7$7($63,58+$5(7
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE







DIANA LUCIA VASILE




Edi ia a IV-a
















EDITURA FUNDA IEI ROMNIA DE MINE
Bucuresti, 2007






Tuturor stuaen ilor mei





5


CUPRINS








Invita ie la lectur ,i stuaiu .................. 9
Capitolul 1. Introducere
1. ClariIic ri conceptuale: cuplu, c s torie, Iamilie, psihosexologie 13
2. Rela ia psihologiei Iamiliei si psihosexologiei cu alte stiin e . 17
Rezumatul capitolului .................. 20
Glosar de termeni Iolosi i .................. 21
Exerci ii si teme pentru seminar .............. 21
Bibliografie suplimentar .................. 22
Capitolul 2. Caracterizarea sistemului familial
1. Familia ca sistem .................. 23
2. Structura sistemului Iamilial ................ 24
3. Func iile Iamiliei .................. 27
4. Tipurile de Iamilii .................... 29
5. Rolurile Iamiliale .................. 36
Rezumatul capitolului .................. 38
Glosar de termeni Iolosi i .................. 38
Exerci ii si teme pentru seminar .............. 39
Bibliografie suplimentar .................. 40
Capitolul 3. Caracteristicile vie ii de familie
1. Etapele vie ii de Iamilie ................. 41
2. Procesele Iamiliale ................... 45
3. Dimensiunea aIectiv a Iamiliei ............. 48
4. Abordarea transgenera ional a Iamiliei .......... 55
Rezumatul capitolului .................. 60
Glosar de termeni Iolosi i .................. 61
Exerci ii si teme pentru seminar .............. 62
Bibliografie suplimentar .................. 63

6
Capitolul 4. Stres yi traume familiale
1. Evenimente stresante si evenimente traumatizante ..... 64
2. Evenimentele traumatizante Iamiliale .......... 70
3. Trauma psihic ..................... 80
4. EIectele traumelor Iamiliale ................ 85
Rezumatul capitolului .................. 86
Glosar de termeni Iolosi i .................. 87
Exerci ii si teme pentru seminar .............. 87
Bibliografie suplimentar .................. 88
Capitolul 5. Func ionarea familiei
1. Familii Iunc ionale si Iamilii disIunc ionale .......... 89
2. Evaluarea Iamilial .................. 94
Rezumatul capitolului .................. 96
Glosar de termeni Iolosi i .................. 96
Exerci ii si teme pentru seminar .............. 97
Bibliografie suplimentar .................. 97
Capitolul 6. Psihosexologia
1. Scurt istoric al studiilor despre sexualitatea uman ....... 98
2. Teorii cu privire la sexualitatea uman ........... 100
Rezumatul capitolului .................. 104
Glosar de termeni Iolosi i .................. 104
Exerci ii si teme pentru seminar .............. 105
Bibliografie suplimentar .................. 105
Capitolul 7. Dezvoltarea psihosexual de-a lungul vrstelor
1. Caracteristicile dezvolt rii sexuale la copii si preadolescen i . 106
2. Caracteristicile dezvolt rii sexuale la adolescent ........ 110
3. Caracteristicile psihosexuale ale adultului ......... 119
4. Caracteristicile psihosexuale ale vrstnicului ........ 123
Rezumatul capitolului .................. 125
Glosar de termeni Iolosi i .................. 125
Exerci ii si teme pentru seminar .............. 126
Bibliografie suplimentar .................. 126
Capitolul 8. S n tatea vie ii sexuale. Tulbur rile psihosexuale
1. S n tatea vie ii sexuale .................. 127
2. Tulbur rile psihosexuale ............... 128
Rezumatul capitolului .................. 132
Glosar de termeni Iolosi i .................. 133
Exerci ii si teme pentru seminar .............. 133
Bibliografie suplimentar .................. 133
7
Capitolul 9. Metode de cercetare n psihologia familiei
yi psihosexologie

1. Desenul Iamiliei .................... 134
2. Genograma ..................... 140
Rezumatul capitolului .................. 147
Glosar de termeni Iolosi i .................. 147
Exerci ii si teme pentru seminar .............. 148
Bibliografie suplimentar .................. 148
Capitolul 10. Optimizarea rela iilor de familie
1. Educa ia pentru via a de Iamilie. Educa ia sexual ..... 149
2. Consilierea si terapia de cuplu si Iamilie ......... 152
Rezumatul capitolului .................. 155
Glosar de termeni Iolosi i ................. 156
Exerci ii si teme pentru seminar .............. 156
Bibliografie suplimentar .................. 157
Bibliografie ......................... 158























8








































9


IAJI1A IE LA LEC1UR 5I S1UDIU







Atunci cana aeschi:i un manual ae psihologia familiei ,i psihosexologie
a,tep i, probabil, ca ntreb rile pe care i le pui aespre tine ,i propria familie
s ,i g seasc r spunsul. Am a,teptat ,i eu, stuaent fiina, r spunsurile mele.
Si ele au venit. R spunsuri ce m satisf ceau, aar ,i r spunsuri ce mi creau
confu:ii ,i mai mari ,i, o aat cu ele, s-au n scut ,i numeroase alte ntreb ri, pe
care le-am purtat ae-a lungul anilor ce au urmat. A,a, probabil, o s se ntample
,i cu tine, aac te apleci asupra acestui aomeniu. Sunt con,tient c te va
interesa nu aoar ca stuaent( ) n psihologie, ci ,i ca om. De aceea, provocarea
ae a scrie un astfel ae manual este foarte mare. Cum a, putea mbina latura ae
practician ain acest aomeniu (ae psihoterapeut al persoanelor cu aificult i
familiale) cu peaagogul care are sarcina ae a transmite cuno,tin ele n moaul
cel mai eficient cu putin ?
Dup naelungi anali:e, am aecis s renun la stilul oficial, numit uneori
acaaemic, aar, n realitate, for at ,i aificil ae n eles ae c tre stuaen i, ae cele
mai multe ori. Am preferat s aborae: un stil mai ,umani:at, folosina un
limba/ mai aproape ae cel :ilnic, natural. Crea c acest lucru te va a/uta s
n elegi mai bine problematica psihologic a familiei ,i psihosexologiei ,i, mai
mult aecat atat, s i plac s o stuaie:i. Insu,i aomeniul pe care l aborae:
este foarte uman ,i natural. Familia este una aintre cele mai vechi forme ae
comunitate uman . In caarul ei, fiecare se aescoper pe sine, c ci acolo
cre,tem, ne maturi: m, evolu m ,i tot ae acolo plec m n lume. Acolo ne avem
r a cinile ,i ba:ele profunae ale fiin ei noastre. Si tot acolo tinaem s revenim
atunci cana form m, mai tar:iu, propria familie. Iar aac nu reu,im acest
lucru, mplinirea personal nu pare a fi aeplin .
A,a c manualul pe care l cite,ti acum are ca principal scop s i
tre:easc interesul pentru aria psihologiei familiei. Altfel, nv area va fi
nepl cut ,i anevoioas . Iar aac i-a tre:it interesul, atunci arumul c tre
cuno,tin e este pe /um tate f cut. Am ales, ae asemenea, cu riscul ae rigoare
ae a fi criticat ,i consiaerat ,insuficient ae aocumentat sau ,tiin ific ,
10
s nu i ncarc memoria cu prea multe cuno,tin e, ci s surprina n special
conceptele ,i mecanismele ae ba: ain caarul familiei. Acestea sper s te
a/ute ulterior s stuaie:i orice alte materiale scrise ain aomeniu. Oricum,
plec ae la premisa c un manual nu este neap rat o colec ie ae texte ,i
informa ii, cat mai ales o cale ae acceaere la informa ie. De aceea,
pre:entarea multituainii ae cuno,tin e ain aomeniile psihologiei familiei ,i
psihosexologiei este un scop secunaar. Poate c va p rea ciuaat ,i nepotrivit
acest lucru celor avi:i ae cuno,tin e ,i gr bi i s cunoasc aaancimile
psihologice ale familiei sau celor care a,teapt s li se aea informa ia. Dar
crea, cu convingere, c ceea ce are nevoie un stuaent este s nve e s caute
informa ia, s o recunoasc yi s o foloseasc n via a sa, s poat face
aiferen a ntre informa iile utile ,i cele reaunaante ,i nu aoar s primeasc
informa ia. In plus, consiaer c atituainea fa ae nv are este n curs ae
schimbare ,i n Romania, nu aoar n statele mai avansate, care pun accentul
pe dezvoltarea responsabilit ii pentru propria preg tire. Astfel, ceea ce vei
g si n acest manual vor fi aoar rampa ae lansare ,i ghiaul pentru aventura
cunoa,terii psihologiei familiei ,i psihosexologiei. Aventura o vei urma
singur, al turi ae mine ,i al i profesioni,ti ain aomeniu, aac vei aori ,i cana
vei aori. A,a am f cut ,i eu ,i a fost o experien minunat ,i extrem ae util .
Sunt fericit c acum am oca:ia s i a/ut ,i pe al ii s se bucure ae ea.
Mai am ,i o motiva ie personal pentru acest fel ae aboraare. Crea c
am a/uns la un echilibru aestul ae bun ntre cuno,tin ele teoretice ,i cele
practice, a,a c a, vrea s i ofer mai mult ain ultima categorie. Crea c ele
facilitea: asimilarea cuno,tin elor teoretice, mai aegrab aecat invers. In
plus, sunt mult mai eficient n pre:ent rile orale aecat n cele scrise. Astfel, te
invit la cursurile ,i seminariile mele, pentru a beneficia ae ceea ce nu poate fi
transmis prin scris ,i ae efectul transformativ al exerci iilor folosite ca moaa-
litate experimental ae nv are (unele aintre ele vor fi pre:entate n manual).
De asemenea, nainte ae a pleca la arum mpreun , a, vrea s i
pre:int cateva aintre persoanele care au contribuit foarte mult la formarea
mea ,i, prin urmare, la elaborarea acestui manual. Lor le port o mare
recuno,tin pentru ceea ce mi-au oferit. Si aatorit lor acest manual exist
acum n mainile tale.
Este vorba, n primul rana, ae Iolanda Mitrofan, profesor universitar,
aoctor n psihologie, care va r mane probabil pentru mult vreme cel mai
important cercet tor ,i practician ain acest aomeniu n Romania. Este
aeschi: toare ae arumuri n psihologia ,i psihoterapia ae familie ae la noi
ain ar . Totoaat , i port o mare afec iune ,i aamira ie, aeoarece este ,i
persoana care mi-a insuflat interesul ,i mi-a stimulat poten ialul ae lucru
11
psihoterapeutic ae orientare experien ial cu cuplurile ,i familiile. Este o
onoare ,i o bucurie pentru mine s i pot fi al turi la mbog irea lucr rilor
ain psihologia romaneasc referitoare la psihologia familiei.
Al i aoi psihologi au fost importan i n formarea mea ca terapeut al
persoanelor cu aificult i familiale ,i al familiilor. Este vorba ae Francis
Macnab ,i Ray Hawks, aoi psihoterapeu i australieni, care timp ae un an m-au
a/utat s p truna tainele traumelor umane ,i ale interven iilor psihoterapeutice
pentru inaivi:i ,i familii. Francis Macnab este airectorul Institutului Cairnmillar
ain Melbourne, Australia, aoctor n psihologie ,i cooraonatorul programului
ae training n Consilierea ,i Psihoterapia Traumei. Este foarte aproape ae
sufletul meu prin tot ce a repre:entat ca profesionist ,i ca om. Ray Hawks mi-a
fost formator n Terapii ae Familie, fiina cooraonatorul acestui program ain
caarul aceluia,i institut. P stre: pentru totaeauna n amintire ,i aprecie: stilul
lui aelicat ,i profuna uman ae a lucra ,i preaa.
Il men ione:, ae asemenea, pe profesorul universitar ar. Pantelimon Colu,
aeoarece a fost cel care, pentru prima aat , m-a ghiaat n universul fascinant
al rela iilor interpersonale ,i al grupurilor mici. Domniei sale i aatore: ,i
primii pa,i n cariera aiaactic , unae spri/inul s u a fost extraorainar ,i l
aprecie: ain toat inima.
In formarea mea un rol extrem ae important l-a /ucat, eviaent, ,i
familia mea, fiina creu:etul n care a avut loc transformarea mea ca om, aar
,i, ntr-o anumit m sur , ca profesionist. Am avut parte ae un real ,i total
spri/in n urm rirea scopurilor personale ,i n n elegerea fenomenelor pe
care propria mea familie le-a traversat. Le mul umesc mult pentru tot.
Acest manual exist n forma pre:ent ,i aatorit numeroaselor
aialoguri extrem ae incitante ,i interesante pe care le-am avut cu colegii t i
(yi studen ii mei) ain anii trecu i. Lor le mul umesc pentru interesul ,i
respectul pe care l-au manifestat la cursuri ,i seminarii, precum ,i pentru o
participare aeschis , care a facilitat un schimb foarte util ae iaei, ,i pentru
ei, ,i pentru mine. Am avut ae nv at unii ae la al ii, ceea ce este firesc, ae
altfel, s se ntample n procesul eaucativ. Sunt convins c acest aialog
repre:int un moael ,i pentru tine, care cree:i acum o rela ie cu mine ,i cu
aria psihologiei familiei ,i psihosexologiei.
Las la final, ae,i sunt la fel ae importan i, pe colegii yi prietenii mei,
cu care am avut schimburi minunate ae iaei ,i materiale bibliografice. Dintre
ei o men ione: acum aoar pe Elena Anghel, cu care am colaborat mai strans
,i pe care o vei g si n paginile acestui manual cu cateva iaei ,i exerci ii
foarte potrivite scopului nostru.
12
Acum ns este momentul s ne narept m spre scopurile pe care le-am
men ionat. A,a c te invit s iei un creion ,i s ncepi s lecture:i acest
manual, f cana semne pe marginea lui. Acestea te vor a/uta s accentue:i
informa ia important , s note:i neclarit ile ,i ntreb rile care i apar.
Apoi, vino la ntalnirile noastre cu aceste nsemn ri, care vor constitui ba:a
colabor rii aintre noi. Joi fi bucuroas s i pot r spunae ,i, ae ce nu, s
c ut m mpreun r spunsuri sau noi airec ii ae anali: ,i cercetare.
Spor la lucru'


Autoarea

13


CAPITOLUL 1
Introducere




Esti o persoan matur . Esti ntr-un moment n care te gndesti ce
curs va lua via a ta. Poate c te gndesti dac s te c s toresti sau nu, s
ai acum copii sau s i termini mai nti Iacultatea. Sau poate c ai si
Iamilie si copii si te-ai decis s studiezi psihologia pentru a schimba
ceva la tine sau la via a ta. Oricare ar Ii situa ia ta, ai cu siguran ceva
experien practic din traiul ntr-o Iamilie (Iie m car si prin lipsa ei!
dac ai crescut n aIara unei Iamilii). Dac ai p strat ceva si din ceea ce
ai studiat pn acum n Iacultate, nseamn c esti preg tit s abord m
mpreun Iamilia, dar de data aceasta din perspectiv psihologic .

1. Clarific ri conceptuale: cuplu, c s torie,
familie, psihosexologie

ncercarea de a deIini cuplul nu este tocmai usoar . Sunt implicate
att de multe tr iri, gnduri, valori, nct aproape Iiecare ar putea g si o
proprie deIini ie a ceea ce nseamn a Iorma un cuplu erotic.
Este cunoscut Iaptul c un cuplu erotic presupune dou per-
soane, de regul de sexe diIerite (desi nu este obligatoriu), care au
pentru o vreme:
sentimente de aIec iune unul pentru cel lalt (iubire, atasament,
respect etc.);
atrac ie sexual , care duce (sau nu) la rela ii sexuale;
scopuri comune;
timp petrecut n comun (unul cu cel lalt, dar si n sIera social );
dorin a de a Ii mpreun pe o perioad mai ndelungat .
Totusi, Iiecare dintre noi cunoastem cupluri, Iie ele c s torite sau
nu, care nu ndeplinesc una sau mai multe dintre aceste caracteristici.
Exist , de exemplu, cupluri care nu mai au nici atrac ie sexual si nici
rela ii sexuale, dar nc mp rt sesc sentimente de aIec iune unul Ia de
14
cel lalt, sau cupluri care, pentru o perioad , nu mai locuiesc mpreun si
nici nu mai petrec timp mpreun dect teleIonic, deoarece sunt separa i
de angajamente proIesionale sau personale (exemplul celor care pleac
s lucreze sau s studieze n str in tate pe perioade lungi de timp).
Din punct de vedere psihologic, Iolanda MitroIan (1998, p.14)
oIer o deIini ie mai complex cuplului: ,o structur bipolar , de tip
biopsihosocial, bazat pe interdeterminism mutual (partenerii se
satisIac, se stimuleaz , se dezvolt si se realizeaz ca individualit i
biologice, aIective si sociale, unul prin intermediul celuilalt).

Iolanda Mitrofan este proI. univ. dr. la Facultatea de
Psihologie si Stiin ele Educa iei, Universitatea din Bucuresti.
A lucrat timp de 20 de ani ca cercet tor stiin iIic (gr. I) si
psihoterapeut n domeniul clinic la Institutul Na ional de
Expertiz Medical si Recuperare a Capacit ii de Munc ,
unde a cstigat o bogat experien de lucru cu cuplurile si
Iamiliile. Munca sa a Iost inIluen at de orientarea expe-
rien ial , gestaltist , somato-analitic . A elaborat Terapia
Experien ial a Unific rii, cu multiple aplica ii n lucrul cu
cuplurile si Iamiliile. Autor si coautor a peste 100 de studii,
volume pe teme de cuplu si Iamilie, articole stiin iIice si
teme de cercetare, Iolanda MitroIan conduce stagii de
Iormare si supervizare n terapia cuplului si Iamiliei.

Cnd aceste elemente sunt statuate si prin lege, atunci cuplul
erotic se transIorm n cuplu conjugal prin intermediul c s toriei.
C s toria este deIinit de c tre Dic ionarul Explicativ al limbii romane
ca Iiind uniunea legal , liber consim it ntre cei doi parteneri, pentru
ntemeierea unei Iamilii. Mai este denumit si mariaf. Tot DEX-ul ne
mai spune c mariajul reprezint o conven ie ncheiat printr-un act de
stare civil ntre un b rbat si o Iemeie (la noi n ar , c ci n unele state
ale lumii ea poate Ii ncheiat si ntre dou persoane de acelasi sex), care
si-au luat obliga ia s tr iasc mpreun .
Din perspectiv psihologic , c s toria nseamn o ,rela ie psiho-
logic ntre doi oameni constien i, ea Iiind ,o construc ie complicat ,
alc tuit dintr-o serie ntreag de date subiective si obiective, avnd
indiscutabil o natur Ioarte eterogen (Jung, 1994, p. 63). Ea este ,un
proces interpersonal al devenirii si maturiz rii noastre ca personalit i,
de constientizare, redirec ionare si IructiIicare a tendin elor, pulsiunilor
15
si aIinit ilor inconstiente, de autocunoastere prin intercunoastere. Scopul
ei este cresterea personal prin experien a conjugalit ii si parentalit ii
(MitroIan, 1998, p.16).
Cu alte cuvinte, a tr i n cuplu, Iie el c s torit sau nec s torit,
implic maniIestarea, dar si dezvoltarea noastr ca Iiin e. Suntem
provoca i pe multiple paliere ale psihicului nostru: ale sentimentelor
noastre, ale convingerilor si credin elor noastre, de la cele mai superIi-
ciale, la cele mai proIunde, precum si ale comportamentelor noastre.
n cuplu nv m ce este iubirea erotic , ce nseamn intimitatea cu o
alt Iiin , total str in de noi, nv m ce este iertarea, toleran a, dar
nv m s ne maniIest m si emo iile negative: Iuria, mnia, Irus-
trarea, ura, dezgustul etc. Tot n cuplu, ne mplinim sexualitatea. De
aceea, cred c a tr i n cuplu este o mare provocare pentru Iiecare om.
Este o provocare pentru autodezvoltare si autoevolu ie. Nici o rela ie,
Iie ea de c s torie sau nu, nu anuleaz diIeren ele dintre parteneri, ci,
dimpotriv , atunci cnd rela ia este Ioarte proIund si satisI c toare,
aceste diIeren e se completeaz reciproc. E drept c pn se ajunge la
aceast completare, se trece prin perioade de sup r ri, dezam giri,
certuri, conIlicte, momente de separare emo ional si reveniri. Orice
rela ie presupune s ajungi si ,pe culmile raiului si n adncurile
iadului (Ferrini, 2002, p. 130).
De altIel, abilit ile de rela ionare sunt cele care permit oamenilor
s Iormeze un cuplu erotic. Aceste abilit i se Iormeaz de timpuriu,
nc din uterul matern, n Iunc ie de atitudinea p rin ilor, n special a
mamei, Ia de I t. Apoi se dezvolt Ioarte mult n prima copil rie si se
deIinitiveaz n adolescen si tinere e. Ajuns la tinere e sau vrsta
adult , de regul , noi ne ndrept m spre a stabiliza un cuplu. Adic ,
apare, la cei mai mul i dintre noi, nevoia de a petrece timpul si a tr i
al turi de o singur persoan . Cea care urmeaz a Ii martorul vie ii
noastre si care ne permite a Ii martorul vie ii lui. De regul , aceast
hot rre duce la oIicializarea rela iei, adic la c s torie si, astIel, la
ntemeierea Iamiliei.
Familia reprezint ,o Iorm de comunitate uman alc tuit din
doi sau mai mul i indivizi, uni i prin leg turi de c s torie si/sau paterne,
realiznd, mai mult sau mai pu in, latura biologic si/sau cea psiho-
social (MitroIan, Ciuperc , 1998, p.17). Acest lucru presupune c
exist doi parteneri, cu sau I r copii, sau un partener cu unul sau mai
mul i copii proprii. Cred ns c merit subliniat Iunc ia Iundamental
a Iamiliei, aceea de a Iorma personalitatea copiilor ap ru i n cadrul ei.
16
n cadrul Iamiliei, Iiecare dintre noi dobndim caracteristicile care ne
vor deIini ca persoane. Aici, nv m si ne dezvolt m iaentitatea sexual ,
exprimat prin sex-roluri, adic acel set coerent de comportamente care
deriv din condi ia noastr de b rbat sau Iemeie si la care ceilal i se
asteapt , tocmai datorit apartenen ei noastre la un sex sau altul.
Dac arunc m o scurt privire la Iamiliile care ne nconjoar ,
observ m o mare diversitate de structuri si maniIest ri Iamiliale. Mult
mai mare dect exista acum 50 sau 100 de ani. Acest lucru se dato-
reaz ctorva schimb ri pe toate planurile societ ii: economic, social,
psihologic, spiritual. Iat care sunt cele mai semniIicative dintre aceste
schimb ri care au avut eIect inclusiv asupra Iamiliei:
x De:voltarea material a societ ii, care a transIormat omul ntr-un
individ centrat pe acumulare si mai pu in pe existen . Acum
oamenii se deIinesc mai mult prin ceea ce au, dect prin ceea ce
Iac sau sunt. Valorile personale si sociale au cunoscut o bulversare
semniIicativ ; de aceea exist tendin a oamenilor de a se respon-
sabiliza mai pu in pentru dezvoltarea si mplinirea emo ional , ct
mai mult pentru cea material .
x Depersonali:area omului, care deriv destul de direct din caracte-
ristica de mai sus. Ia aceasta se mai adaug si tendin a de a valoriza
mai degrab individul unic, dect Iamilia sau grupul. Ast zi se
Ioloseste mai mult ,eu, dect ,noi. Se pune accent mai mult pe
dezvoltarea de sine, dect pe cea mpreun . Asta inIluen eaz si
cresterea vrstei la care se c s toresc tinerii, la cresterea vrstei la
care Iemeile aleg s devin mame.
x Cre,terea ritmului ae via ,i a variantelor ae petrecere a timpului,
att n zona proIesional , ct si n cea personal , ceea ce a avut ca
eIect apari ia unor noi nevoi care se cer satisI cute. Merit ns s
ne ntreb m dac aceste nevoi sunt reale sau sunt ,create de mintea
noastr sau de societate (care devine din ce n ce mai presant cu
toate inven iile si aritiIicialit ile ei).
x Con,tienti:area ae:avantafelor familiilor traai ionale, care puneau
accent pe stabilitatea Iamilial , si mai pu in pe satisIac ia reciproc
a membrilor ei. Ast zi tinerii sunt mult mai orienta i spre satisIac ia
marital , spre mplinirea emo ional n cuplu, dect s urm reasc
cu orice pre longevitatea cuplului sau a Iamiliei.
x Po:itivarea atituainii fa ae femei, de la boom-ul Ieminismului, la
ncerc rile actuale de echilibrare a atitudinii Ia de cele dou sexe.
17
x Relaxarea atituainii Ia de sarcinile si copiii proveni i din aIara
rela iilor de cuplu stabile sau Ia de adop ii.
x Deschiderea Ia de metoaele contraceptive si Iolosirea lor pe scar
larg , care a dus la controlul sarcinilor si, deci, la controlul vrstei
mariajului si a tipului de rela ie de cuplu dorit de cei doi parteneri.
x Schimbarea mentalit ii, din una stigmatizatoare n una de
acceptare, si toleran Ia de modelele noi de via Iamilial , cum
ar Ii Iamilia cu un singur p rinte, cuplurile aIlate n concubinaj,
cuplurile si c s toriile ntre parteneri de acelasi sex, adolescen ii
care devin p rin i etc., dar si Ia de Ienomene precum divor ul,
separarea, locuitul mpreun naintea c s toriei.
x Tenain a la libertinaf, inclusiv (sau mai ales) sexual si de a Ii
Iura i de modelele Iamiliale ,la mod , cum ar Ii, de exemplu,
concubinajul si cuplul homosexual.
x Relaxarea presiunii bisericii asupra rela iilor sexuale si institu iei
Iamiliei.
Dincolo de aceste schimb ri, pe noi ne intereseaz s n elegem ce
se ntmpl n interiorul Iiec rei Iamilii. De aceea, psihologia Iamiliei se
centreaz mai degrab pe unicitatea Iiec rei Iamilii, innd ns cont de
toate inIluen ele exercitate asupra ei. Dar pentru a ajunge s p trundem
n universul interior al Iamiliei, cred c te ajut o incursiune n celelalte
domenii ale stiin ei, care i pot Iacilita n elegerea si studiul meca-
nismelor psihologice speciIice Iamiliei. Asa c te invit s mergi mai
departe, la urm torul subcapitol.

2. Rela iile psihologiei familiei
yi psihosexologiei cu alte ytiin e

Psihologia familiei este unul dintre domeniile care se studiaz n
ultimii ani de studiu la toate Iacult ile de proIil. Este Iiresc acest
lucru, deoarece el necesit cunostin e acumulate din primii ani de
studiu si este Ioarte legat de multe alte arii ale psihologiei. Domeniul
psihologiei familiei se ocup ae stuaiul teoretic ,i aplicativ al meca-
nismelor pshologice ale constituirii, men inerii ,i aisolu iei familiei,
precum ,i al proceselor ,i fenomenelor care au loc in caarul unei
familii. Pentru aceasta, este necesar s d m aten ie att la elementele
comune Iamiliilor, ct si celor care diIeren iaz Iamiliile ntre ele.
18
AstIel, nici abord rile nomotetice, nici cele idiograIice nu sunt Iertile
luate individual, ci doar mpreun .
Psihosexologia este un domeniu Ioarte strns legat de psihologia
Iamiliei. Cu toate acestea, se poate vorbi de o existen independent a
sa, al turi de celelalte ramuri ale psihologiei. Din punctul de vedere al
Iolandei MitroIan (1997, p. 8), psihosexologia este domeniul de studiu
al ,particularit ilor comportamentale ale celor aou sexe in stabilirea,
func ionarea ,i ae:voltarea rela iilor interpersonale erotico-sexuale,
interactive ,i ae intercunoa,tere. Dup aceeasi autoare, acest domeniu
si propuse s : explice si evalueze din punct de vedere psihosocial
experien ele de comunicare, comuniune, coevolu ie si coexisten din
cuplu (erotic si/sau conjugal) si din Iamilie, s abordeze diagnoza si
terapia st rilor disIunc ionale ale cuplului din perspectiva intimit ii.
Psihosexologia este un domeniu bine delimitat, constituit la
grani a dintre medicin si psihologie. El are o istorie destul de scurt , n
sensul c a ap rut mai trziu dect psihologia si medicina ca arie
individual . Cunostin ele de psihosexologie exist ns de mult, evident.
,Multiplele interferen e interaisciplinare... ii consoliaea: ,i fustific
aomeniul, asa cum aIirm Constantin En chescu n Tratatul s u ae
psihosexologie (2003, p. 17). Tot acest autor consider c obiectul de
studiu al psihosexologiei este reprezentat de instinctul sexual ,i compor-
tamentele legate ae el (2003, p. 18).
Evident, psihologia Iamiliei si psihosexologia Iolosesc multe
dintre conceptele si modalit ile de analiz ale celorlalte ramuri ale
psihologiei. De aceea, pentru a putea n elege aceste dou arii de care
ne vom ocupa n acest manual, este necesar ca inIorma iile pe care
le-a i studiat n anii anteriori s Iie bine asimilate. Iat care sunt
domeniile psihologice si non-psihologice cu care psihologia Iamiliei si
psihosexologia stabileste rela ii:
x Psihologia general de aici avem numeroase inIorma ii despre
procesele psihice si sistemul de personalitate, cu prec dere la
Iormarea lor, deoarece, dup cum bine este cunoscut, acestea se
modeleaz n mare m sur n interiorul Iamiliei. Familia este cea
care pune bazele personalit ii individului, mai ales n ceea ce
priveste caracterul s u si stimularea si dezvoltarea aptitudinilor sale.
x Psihologia social este ramura psihologiei din care a izvort
practic psihologia Iamiliei. Ea ne vorbeste despre rela iile dintre
oameni, despre diade sau cupluri, despre grupurile mici, iar Iamilia
este un astIel de grup. De asemenea, psihologia social se ocup de
19
studiul proceselor si Ienomenelor psihosociale cum ar Ii: cunoasterea
interpersonal , comunicarea, conIlictele, competi ia, cooperarea,
atrac ia interpersonal , Iormarea coali iilor, Ienomenul atribuirii,
manipulare, negociere etc. Toate aceste Ienomene sunt reg site si n
cadrul cuplurilor si Iamiliilor. De aceea, o bun cunoastere a psiho-
logiei sociale presupune si o bun baz de plecare n cunoasterea si
n elegerea psihologiei Iamiliei.
x Psihologia varstelor sau a ae:volt rii se ocup de evolu ia si
dezvoltarea persoanei de-a lungul etapelor de via . Si cum o mare
parte din aceast via o petrecem ntr-o Iamilie, Iie ea cea n care
ne-am n scut, Iie cea pe care o Iorm m, climatul Iamilial si tot ce
se ntmpl n Iamilie va avea un impact Ioarte important asupra
evolu iei si Iunc ion rii noastre n toate ariile vie ii. AstIel, dac
a i asimilat inIorma iile din acest domeniu, atunci cu siguran
psihologia Iamiliei si psihosexologia v vor Ii la ndemn si v
vor stimula curiozitatea mai departe. Te invit s i aduci aminte
de teoria atasamentului a lui Bowlby, de stadiile de dezvoltare
psihosexual ale lui S. Freud, de etapele de dezvoltare psiho-
social ale lui E. Erikson, asta ca s amintesc doar de o parte
dintre no iunile care i vor Ii utile de acum ncolo.
x Psihanali:a este domeniul care ne introduce n analiza
aproIundat a dezvolt rii noastre psihosexuale, a dinamicii dintre
instan ele psihicului uman (constient, inconstient si subconstient
sau sine, eu si supraeu), a rela iilor dintre p rin i si copii si, n
special, a modului n care Iunc ionarea psihic la maturitate este
puternic inIluen at de rela iile pe care noi le avem cu p rin ii n
timpul copil riei.
x Psihoterapia ,i consilierea psihologic sunt ramuri ale psiho-
logiei care Iolosesc Ioarte mult inIorma iile din psihologia Iamiliei
si din psihosexologie, pentru a putea ajuta persoanele, cuplurile
sau Iamiliile aIlate n impas existen ial.
x Neuropsihologia se nrudeste mai ales cu psihosexologia,
deoarece i oIer acesteia inIorma ii cu privire la mecanismele de
leg tur dintre psihic si corp, mai ales dintre psihic si creier.
x Meaicina mai ales prin aria ei denumit medicina de Iamilie, se
aIl n stns leg tur cu psihologia Iamiliei, deoarece n elegerea
modului de Iunc ionare a unei Iamilii determin si n elegerea
mecanismelor ei de Iunc ionare Iizic , a bolilor si transmiterea lor
transgenera ional (mai multe detalii ve i aIla la studiul capitolului
20
despre abordarea transgenera ional si a celui despre genogram ).
De asemenea, aria medicinii numit sexologie reprezint o alt
surs Ioarte bogat de inIorma ii, n special pentru psihosexologie.
x Antropologia prin studiile ei privind diversele culturi umane, ea
Iurnizeaz psihologiei Iamiliei si psihosexologiei inIorma ii cu
privire la: diIeren ele dintre Iamiliile apar innd altor culturi; diIi-
cult ile care apar n Iamiliile mixte (cu parteneri provenind din
culturi diIerite); ritualurile ce sunt Iolosite de Iamilie n mo-
mentele sale importante de evolu ie (ex.: ritualurile de trecere:
botezul, nunta, nmormntarea); maniIest rile impulsului si ale
comportamentelor sexuale din diIerite culturi.
x Sociologia ndeosebi sociologia Iamiliei, studiaz si ea Iamilia,
dar ca institu ie social si n rela ie cu societatea. AstIel, inIor-
ma iile ei vin s mbog easc cunostin ele despre Iamilie, dar
oIer si sprijin n n elegerea Iunc ion rii sexuale a persoanei, dac
inem cont de practicile sexuale considerate ca Iiind acceptabile
pentru o societate dat .
x Dreptul n special cel al Iamiliei, se bazeaz mult pe datele
psihologiei Iamiliei pentru a putea elabora si aplica legi cu privire
la protec ia Iamiliei si a membrilor ei, precum si cu privire la
maniIestarea sexual a membrilor societ ii.

Rezumatul capitolului

n acest capitol, am urm rit s i oIer inIorma iile de baz despre
cuplu, Iamilie, c s torie. Te rog, pune accent pe perspectiva psihologic
a deIinirii lor. Glosarul de jos te va ajuta n acest sens. Sper c am reusit
si s i mai stimulez si interesul pentru studiul domeniului. M-am
centrat si pe cteva sugestii de materii studiate de tine n anii trecu i, de
unde ai mai putea avea sau lua inIorma ii despre Iamilie si identitate
sexual . Deci, revezi cunostin ele din Psihologia general , Psihologia
social , Psihologia varstelor, Neuropsihologie, Sociologie, Psihoterapie,
Consiliere psihologic . Evident, nu te opreste nimeni s citesti si din
medicin (sexologie!) sau drept! Mi-as dori s r mi cu principalele
inIorma ii si deIini ii reIeritoare la conceptele de baz (la examen aceste
concepte pot Ii vizate n mod direct). De asemenea, n Iinal, vei g si
cteva sugestii bibliograIice, pe care le-ai putea consulta n cazul n care
vrei s i extinzi bagajul de cunostin e.
21
Closar de termeni folosi i

Cuplu ,o structur bipolar , de tip biopsihosocial, bazat pe inter-
determinism mutual (partenerii se satisIac, se stimuleaz , se
dezvolt si se realizeaz ca individualit i biologice, aIective
si sociale, unul prin intermediul celuilalt) (Iolanda MitroIan,
1998, p.14).
C s torie ,un proces interpersonal al devenirii si maturiz rii noastre ca
personalit i, de constientizare, redirec ionare si IructiIicare
a tendin elor, pulsiunilor si aIinit ilor inconstiente, de
autocunoastere prin intercunoastere. Scopul ei este cresterea
personal prin experien a conjugalit ii si parentalit ii
(Iolanda MitroIan, 1998, p.16).
Familie ,o Iorm de comunitate uman alc tuit din doi sau mai
mul i indivizi, uni i prin leg turi de c s torie si/sau paterne,
realiznd, mai mult sau mai pu in, latura biologic si/sau cea
psihosocial (Iolanda MitroIan, C. Ciuperc , 1998, p.17).
Psihologia
familiei
domeniu al psihologiei, care se ocup de studiul teoretic si
aplicativ al mecanismelor psihologice ale constituirii, men-
inerii si disolu iei Iamiliei, precum si al proceselor si
Ienomenelor care au loc n cadrul unei Iamilii.
Psihosexologie domeniul stiin iIic medico-psihologic de studiu al instin-
ctului sexual si a comportamentelor legate de maniIestarea
acestuia.

Exerci ii yi teme pentru seminar

1. DeIini i ce nseamn pentru voi cuplul si Iamilia.
2. Discuta i n grupuri de cte patru persoane diIeren ele si asem -
n rile dintre deIini iile date cuplului si Iamiliei.
3. Stabili i si argumenta i care ar Ii vrsta potrivit pentru a ntemeia
o Iamilie, pentru b rba i si pentru Iemei. Discuta i n grupuri mici
variantele voastre. Face i un mic studiu printre cunoscu ii vostri de
alte vrste si comenta i diIeren ele ap rute.
4. C uta i n sursele bibliograIice sugerate exemple de studii sau
lucr ri care s demonstreze leg turile psihologiei Iamiliei si
psihosexologiei cu celelalte stiin e sau domenii ale psihologiei.
22
Bibliografie suplimentar

CIUPERC , C., Cuplul moaern intre emancipare ,i aisolu ie, Ed. Tipoalex,
Alexandria, 2000.
DRU , F., Psihosociologia familiei, Ed. Didactic si Pedagogic , Bucuresti,
1998.
MITROFAN, IOIANDA, Cuplul confugal armonie ,i ai:armonie, Ed.
Stiin iIic si Enciclopedic , Bucuresti, 1989.
MITROFAN, IOIANDA, MITROFAN, N., Familia ae la A la Z, Ed.
Stiin iIic , Bucuresti, 1991.
MITROFAN, IOIANDA, Psihologia rela iilor aintre sexe, Ed. Alternative,
Bucuresti, 1997.
MITROFAN, IOIANDA, CIUPERC C., Introaucere in psihosociologia ,i
psihosexologia familiei, Ed. Alternative, Bucuresti, 1997.
TOFFIER, A., Al treilea val, Ed. Politic , Bucuresti, 1981, 1983.
























23

CAPITOLUL 2
Caracterizarea sistemului familial




n acest capitol, ncepem s sond m proIunzimile Iamiliei. Vom
vedea ce are de spus teoria general a sistemelor despre Iamilie,
v zut ca sistem, dup care vom studia structura Iamiliei, asa cum o
concepe Salvador Minuchin. Vom trece n revist Iunc iile Iamiliei,
descrise de Maria Voinea, si vom descrie si analiza principalele tipuri
de Iamilie existente. Nu uita c si aici experien a din propria ta Iamilie
va Ii Ioarte bun pentru a n elege materialul pe care l-am ales s i-l
prezint. Ia Iinalul parcurgerii acestui capitol, m astept de la tine:
s cunosti caracteristicile sistemului Iamilial;
s Iaci diIeren a ntre subsisteme;
s n elegi Iunc iile Iamiliei si s le aplici unui caz concret;
s po i identiIica tipurile de Iamilie si s le caracterizezi din
punct de vedere psihologic.

1. Familia ca sistem

n psihologia Iamiliei, teoria general a sistemelor si cibernetica
(prin Norbert Wiener, Iudwig von BertalanIIy) au avut un cuvnt
important de spus, ca si n alte domenii stiin iIice. AstIel, a Iost preluat
ideea de sistem, deIinit ca ansamblu de elemente aIlate ntr-o ordine
nonntmpl toare, care Iunc ioneaz pe baza unor reguli si dispune de
homeosta:ie (echilibru). BertalanIIy a lansat ideea conIorm c reia un
sistem este mai mult dect suma p r ilor lui, deci, cu alte cuvinte,
aplicat la Iamilie, aceasta este mai mult dect suma membrilor ei
componen i. Adic , ceea ce conteaz n abordarea Iamiliei este si inter-
ac iunea dintre acesti membri, care se realizeaz dup anumite reguli,
avnd anumite Iunc ii si c utnd s men in un anumit echilibru n
interiorul acesteia.
Exist sisteme nchise (care nu comunic cu mediul, nu Iac
schimb de resurse cu mediul nconjur tor) si sisteme deschise (care
comunic cu mediul, Iac schimb de resurse cu mediul nconjur tor).
24
Dup acest model, Iamiliile pot avea grade diIerite de deschidere c tre
mediul nconjur tor, alc tuit din prieteni, rude, vecini, scoal , alte
institu ii etc. AstIel, familiile pot fi:
x mai inchise, avnd pu ine rela ii sau chiar deloc cu mediul,
Iunc ionnd dup regulile si principiile proprii, acestea avnd un
mare grad de rigidizare si Iiind Ioarte rezistente la schimbare; de
exemplu, Iamilii care au Ioarte pu ini prieteni, la care nu vin n
vizit rude, vecini, prieteni, care si educ copiii doar dup pro-
priile principii, neIiind prea disponibili la noi idei sau modalit i
de Iunc ionare;
x mai aeschise, cele cu multe rela ii de prietenie, care presupun
vizite reciproce, preocup ri pentru modiIicarea regulilor si a con-
cep iilor prin observarea altor Iamilii.
Pe de alt parte, cibernetica, ca stiin care se ocup de studiul
mecanismelor de feea-back ale sistemelor cu autoreglare, a contribuit
la abordarea Iamiliei prin conceptul de bucl ae feea-back mecanism
prin care sistemul preia inIorma ia pentru a-si regla starea, scopul Iinal
Iiind echilibrul si stabilitatea lui. Familia Ioloseste si ea mecanisme de
feea-back prin care si men ine stabilitatea si echilibrul dinamic.
Feea-back-ul poate Ii de dou Ieluri:
x po:itiv este mecanismul prin care inIorma ia semnaleaz nevoia
de a modiIica sistemul, pentru a-l Iace s evolueze.
x negativ inIorma ia semnaleaz nevoia de a reechilibra sistemul,
datorit unei perturb ri.
n cazul Iamiliilor, mecanismele de feea-back pozitiv sunt repre-
zentate de ac iunile pe care le ntreprind, de exemplu, cnd copilul
merge la gr dini sau la scoal . n Iunc ie de reac iile copilului si
caracteristicile gr dini ei sau scolii, p rin ii si vor reorganiza stilul de
via : programul zilnic de munc , timp liber, timpul dedicat lec iilor,
tipurile de activit i extrascolare etc. Tot un exemplu de feea-back
pozitiv este si Ienomenul autoproIe iei mplinite (pe care l cunoaste i de
la psihoterapie). Mecanismele de feea-back negativ sunt pedepsirea,
nvinov irea, umilirea, cearta, simptomele, b taia, Iolosite pentru a
corecta comportamentele gresite ale membrilor.

2. Structura sistemului familial

Cnd ne reIerim la structura sistemului Iamilial, avem n vedere
pe Salvador Minuchin.
25
Salvador Minuchin este un psihiatru argentinian
care a crescut ntr-o Iamilie Ioarte numeroas . Acest Iapt a
dus la o n elegere Ioarte bun a contextului social si
Iamilial n care Iunc ioneaz oamenii. Gndirea si stilul de
munc au Iost Ioarte mult inIluen ate de lucrul s u n Israel
cu Iamiliile minoritare, cu Iamiliile avnd venituri reduse
din New York si cu Iamiliile pacien ilor psihosomatici. El a
dezvoltat o abordare psihoterapeutic pentru Iamilii extrem
de cunoscut si uzitat n toat lumea. Abordarea sa a
primit inIluen e din partea concep iilor lui AlIred Adler,
Gregory Bateson si Ortega y Gasset.

Salvador Minuchin deIineste structura familial ca Iiind setul
invi:ibil ae cerin e func ionale ce organi:ea: moaurile in care membrii
familiei interac ionea: . O Iamilie este un sistem ce opereaz prin
intermediul pattern-urilor tranzac ionale. Tran:ac iile repetate stabilesc
pattern-urile legate ae cum, cana ,i cine cu cine se rela ionea: .
Pattern-urile tranzac ionale pot Ii verbale sau nonverbale, cu-
noscute sau necunoscute. Dar Iunc ia lor este de a regla comportamentul
membrilor Iamiliei. n Ielul acesta, unicitatea Iiec rei Iamilii este dat
de tranzac iile repetitive care construiesc pattern-uri de Iunc ionare ale
respectivei Iamilii.
Aceste pattern-uri sunt men inute prin dou tipuri de constrngeri:
1. Unul generic, reIeritor la regulile universale care guverneaz orga-
nizarea Iamiliei. De exemplu, exist n cadrul Iamiliei o ierarhie a
puterii si o complementaritate a Iunc iilor (copiii nu au aceleasi
niveluri de autoritate ca p rin ii, iar acestia din urm au nevoie de o
interdependen pentru a ac iona ca o echip ).
2. Unul iaiosincratic, reIeritor la expecta iile reciproce ale unor
membri particulari ai Iamiliei. Aceste expecta ii se construiesc n
timpul numeroaselor negocieri, implicite sau explicite, dintre
membrii Iamiliei si, de regul , apar n mici evenimente zilnice.
Fiecare dintre membrii Iamiliei contribuie la dezvoltarea si nt -
rirea acestor astept ri.
Minuchin consider c structura Iamilial are nevoie de Ilexi-
bilitate, deoarece ea trebuie s reziste la schimbare (pn la un anumit
nivel), dar s se si adapteze atunci cnd circumstan ele o cer, pentru
a-si putea men ine integralitatea si Iunc ionalitatea. Acest lucru se
realizeaz prin intermediul subsistemelor familiale.
26
Subsistemele Iamiliale sunt reprezentate Iie de indivizii singuri,
Iie de diade (exemplu: mam -copil, so -so ie). Ele se pot Iorma dup
criterii, precum: genera ia c reia membrii apar in, sex, interese, Iunc ii.
Cele mai importante si mai des ntlnite subsisteme Iamiliale sunt:
1. Subsistemul aaul ilor uneori, acesta este denumit si subsistemul
marital sau al so ilor, deoarece include, de regul , diada so ilor. Ro-
lul preponderent este acela de a modela intimitatea si angajamentul.
Principalele abilit i necesare pentru a ndeplini acest rol sunt
complementaritatea si acomodarea reciproc . Complementaritatea
permite Iiec rui so s participe la via a Iamilial , s ,oIere I r a
considera c prin aceasta ,pierde ceva; cu alte cuvinte, ambii so i
simt c pot Ii independen i, dar n acelasi timp si c sunt mpreun .
DiIicult ile de rela ionare pot ap rea, de exemplu, atunci cnd
unul dintre so i insist n urm rirea propriilor scopuri, l snd n urm
scopurile diadei ca ntreg.
Acest subsistem poate deveni un reIugiu Ia de stresul extern si
o matrice pentru contactul cu alte sisteme sociale. El poate stimula
nv area, creativitatea si cresterea, ceea ce poate duce la acomodarea
reciproc , adic la sus inerea aspectelor pozitive ale partenerului si la
actualizarea aspectelor creative ale acestuia, aspecte inactive pn atunci.
Subsistemul marital are nevoie si de protec ie Ia de cerin ele si
nevoile altor sisteme, mai ales n situa ia cuplurilor cu copii, pentru
a-si oIeri unul altuia suport emo ional.
2. Subsistemul parental apare atunci cnd se naste primul copil si, de
regul , cuprinde p rin ii, dar poate include si membrii ai Iamiliei
extinse (exemplu bunica). Responsabilitatea lor este mai ales de a
creste copiii, de a-i ghida, de a stabili limitele si de a-i disciplina.
Acum, apar de multe ori diIicult i, deoarece adultul devine, n
acelasi timp, partener pentru cel lalt membru al diadei maritale, dar
si p rinte pentru copil si, nu ntotdeauna, aceste dou tipuri de
Iunc ii sunt eIicient ntrep trunse. Asta poate duce la destabilizarea
cuplului marital, prin atragerea unui copil n interiorul acestui
subsistem sau la izolarea copilului de c tre cuplul marital (mai rar).
Orice inIluen exterioar asupra copilului sau modiIicare n
evolu ia acestuia va avea eIecte si asupra acestui subsistem, chiar si
asupra celui marital.
3. Subsistemul fratriilor include copiii din Iamilie si le oIer acestora
primul grup social n care sunt cu to ii egali. n acest subsistem,
copiii nva negocierea, cooperarea, competi ia, submisivitatea,
27
suportul reciproc, atasamentul Ia de prieteni. Ei preiau diIerite
roluri si pozi ii n Iamilie, si de multe ori acestea devin semni-
Iicative pentru evolu ia lor ulterioar n via . n Iamiliile cu mul i
copii, exist o diIeren iere a rolurilor si mai accentuat , cel mic nc
ac ionnd n aria securit ii, ngrijirii si a ghid rii, timp n care cel
mare deja experimenteaz contactele si contractele cu mediul
extraIamilial.
Fiecare subsistem are nevoie de grani e clare, dar n acelasi timp
Ilexibile, pentru a se proteja de cerin ele si nevoile celorlalte subsisteme,
dar si pentru a Ii capabil s negocieze si s interac ioneze cu acestea.
Grani ele reprezint un concept Iundamental al orient rii structu-
raliste. Ele reprezint reguli care deIinesc cine particip si cum. Rolul
grani elor este de a proteja diIeren ierea subsistemelor. Fiecare dintre
acestea are Iunc ii speciIice si anumite cerin e de la membrii s i;
dezvoltarea abilit ilor interpersonale n interiorul acestor sisteme se
repercuteaz asupra libert ii subsistemului respectiv Ia de celelalte.
Natura grani elor va avea un puternic impact asupra Iunc ion rii
Iiec rui subsistem, dar si al Iamiliei ca ntreg.
Minuchin descrie trei tipuri de grani e, care se ntind pe un
continuum de la Ioarte rigide la Ioarte diIuze:
Grani ele rigiae sunt cele care permit o interac iune si o comu-
nicare minimal ntre subsisteme (Indivizii pot Ii izola i sau Ior a i s
ac ioneze autonom). Ele permit membrilor maximum de independen
si o interac iune minim cu ceilal i membrii. Subsistemele (adic
indivizii sau diadele) pot deveni astIel separate de restul Iamiliei.
Grani e clare se aIl la mijlocul continuumului dintre rigid si
diIuz; sunt cele care promoveaz comunicarea deschis si intimitatea
subsistemelor, astIel nct acestea pot opera liber pentru ndeplinirea
Iunc iilor lor n cadrul Iamiliei.
Grani e aifu:e sunt caracterizate prin deIinirea vag a Iunc iilor
si a membrilor care Iac parte din subsisteme. Ele permit o intimitate
minim si o interac iune maxim . Nu este clar cine are responsabilitatea
si autoritatea, iar membrii Iamiliei pot Ii mult inIluen a i unul de
cel lalt. n al i termeni, rela iile dintre membrii sunt suprapuse.

3. Func iile familiei

Exist mai mul i autori care au descris pe larg Iunc iile pe care le
ndeplineste o Iamilie. O prezentare clar si detaliat o po i g si la
Maria Voinea, n cartea ei ,Sociologia Familei (1993). Eu am preIerat
28
aici o scurt trecere n revist a principalelor Iunc ii ale Iamiliei.
Acestea sunt:
x Func ia economic presupune asigurarea resurselor materiale,
Iinanciare, necesare existen ei Iamiliei (locuin , hran , haine etc.).
Ea joac un rol Ioarte important. Dac este ndeplinit cores-
punz tor, atunci Iamilia se poate concentra si poate ndeplini si
celelalte Iunc ii. Aceast Iunc ie este realizat de ambii so i prin
aducerea veniturilor (ca urmare a exercit rii unei proIesii, cel mai
des), prin procurarea si producerea hranei, a obiectelor de mbr -
c minte si de trai, prin transmiterea proIesiei si/sau sus inerea
copiilor n alegerea proIesiei.
x Func ia ae sociali:are presupune transmiterea, cu scopul asimil rii
de c tre copii, mai ales, dar si de c tre to i membrii Iamiliei, a
atitudinilor, valorilor, principiilor, modelelor de comportament
caracteristice unui anumit grup social. Cu alte cuvinte, este vorba
despre Iunc ia de educare. Scopul acesteia este integrarea n societate
a persoanei (copilului). Educa ia se maniIest la toate nivelurile:
material, Iizic, psihologic, moral, spiritual. Evident, Iamiliile au
diIerite grade de maniIestare a acestei Iunc ii: unele se preocup
Ioarte mult de educarea membrilor s i, n timp ce altele mai deloc.
x Func ia ae soliaaritate presupune asigurarea unit ii si stabilit ii
Iamiliei. Ea implic maniIestarea sentimentelor de aIec iune, de
respect, de apartenen la grupul Iamilial, a ncrederii membrilor
unii n al ii, a ajutor rii si a sus inerii reciproce de-a lungul timpului,
a dezvolt rii intimit ii. Se observ c n ultima vreme aceast
Iunc ie pare din ce n ce mai slab ndeplinit , Iapt dovedit de
cresterea ratei divor urilor si a nmul irii rela iilor de concubinaj, a
celibatarilor si a Iamiliilor monoparentale.
x Func ia sexual-reproauctiv presupune satisIacerea sexual
reciproc a celor doi so i si aducerea pe lume a copiilor. Cele dou
componente ale acestei Iunc ii sunt ndeplinite diIerit, n sensul c
n unele Iamilii accentul se pune pe mplinirea sexual , n timp ce n
alte Iamilii, se acord o importan mai mare aducerii pe lume a
copiilor. Evident, acest lucru este dependent de cultura din care Iac
parte Iamiliile, de gradul si tipul de educa ie avut, de credin ele
religioase, de dorin a si caracteristicile Iizice si psihologice ale celor
doi so i (parteneri). Actualmente, n societ ile mai avansate eco-
nomic, cuplurile si Iamiliile tind tot mai mult s pun n prim plan
mplinirea aIectiv-sexual , si n plan secundar pe cea reproductiv .
29
4. 1ipurile de familii

Iiteratura de specialitate oIer o multitudine de tipologii reIeri-
toare la Iamilii. F cnd o sintez a lor, vom alege cteva dintre criteriile
pe care le consider a Ii cele mai importante pentru identiIicarea si
n elegerea tipurilor de Iamilii:
x criteriul num rului ae parteneri care Iormeaz Iamilia:
familii poligame, la rndul lor de dou tipuri: familii polianarice
unde exist mai mul i parteneri b rba i, Iemeia avnd dreptul s se
c s toreasc cu mai mul i b rba i; familii poliginice unde exist mai
multe partenere Iemei, adic b rba ii au dreptul de a-si alege mai multe
so ii. De regul , num rul de copii n astIel de Iamilii este mai mare.
Poligamia este ntlnit la unele popoare si are rolul de a proteja
societatea prin promovarea sexului masculin sau Ieminin, dup caz;
familii monogame, n care un b rbat sau o Iemeie au dreptul s
se c s toreasc doar cu un singur partener. Ia rndul ei, monogamia, ca
Iorm Iamilial , poate Ii serial , adic , n cazul decesului partenerului
sau al divor ului, partenerul r mas se poate rec s tori, sau monogamie
strict , atunci cnd partenerul nu mai are dreptul s se rec s toreasc .
Societatea este cea care conIer dreptul de c s torie cu unul sau mai
mul i parteneri. Societatea romneasc este, dup cum se stie, o socie-
tate care promoveaz monogamia serial .
Tot n cadrul monogamiei, putem diIeren ia alte dou tipuri de
Iamilii:
familii nucleare Iormate din cei doi so i si copiii lor
nec s tori i. Acest tip de Iamilie este cel mai ntlnit si mai dorit n toate
societ ile, deoarece el permite o leg tur mai strns ntre membrii
Iamiliei, rela ii democrate si stabilirea propriilor reguli de Iunc ionare
Iamilial . AstIel, ntr-o Iamilie nuclear gradul de intimitate este mai
mare, iar sansele de a Ii satisI cute nevoile sexual-aIective, de siguran
si stabilitate cresc;
familii extinse Iormate din mai mul i membri ai Iamiliei care
locuiesc n acelasi spa iu si care reprezint dou sau trei genera ii: Ira i,
p rin i, bunici, copii si nepo i. Acest tip de Iamilie subordoneaz Iamilia
nuclear si de cele mai multe ori este Iormat din dou Iamilii nucleare.
De exemplu, doi so i cu unul sau doi copii care locuiesc mpreun cu
p rin ii unuia dintre so i (sau doar cu un p rinte). Sau o Iamilie nuclear
care locuieste cu un Irate sau o sor c s torit sau nu, cu sau I r copii.
Acest tip este Ioarte ntlnit n societ ile tradi ionale, dar nu numai. El
30
se caracterizeaz prin conservatorism al regulilor si tradi iilor Iamiliale.
Cu alte cuvinte, Iamilia cea mai n vrst va tinde s impun regulile de
organizare si Iunc ionare si celorlalte Iamilii. De regul , se p streaz
obiceiul ca cel mai n vrst b rbat s Iie considerat capul Iamiliei, cel
care ia deciziile importante sau care cel pu in va Ii consultat atunci cnd
trebuie luate hot rri importante. De exemplu, doi so i care locuiesc cu
p rin ii vor tinde s adopte aceleasi comportamente ca si p rin ii,
indiIerent dac sunt sau nu de acord cu ele si pot s se raporteze la
dorin a p rin ilor lor ori de cte ori doresc s ntreprind ceva. De aceea,
datorit acestei tendin e la conservarea pattern-urilor de via si de
rela ionare, deseori tn rul cuplu intr n conIlict cu cuplul parental cu
care convie uieste, ceea ce determin sc derea intimit ii si a satisIac iei
maritale. Nu de pu ine ori se poate ajunge chiar la disolu ia cuplului nou
constituit, datorit imixtiunii p rin ilor n rela ia acestuia sau prin
tendin a prea rigid de p strare a vechilor obiceiuri. n alte cazuri,
cuplul tn r este cel care dezorganizeaz cuplul parental prin revolt sau
perturbare a rela iilor existente, ceea ce poate duce la tensiuni, conIlicte
sau chiar dezorganizarea vie ii Iamiliale. Alteori, rela iile dintre Iami-
liile nucleare ce Iormeaz Iamilia extins se pot deteriora doar dup
apari ia copiilor (nepo ilor). Cnd bunicii preiau un rol conduc tor al
Iamiliei, ei tinznd s devin p rin i att pentru nepo i, ct si pentru
p rin ii acestora (copilul propriu si so ul sau so ia acestuia), se poate
ajunge la neclarit i si conIuzii de rol att pentru p rin i, ct si pentru
copii, acestia din urm nemaistiind de cine s asculte si cnd.
Totusi, acest tip de Iamilie are si cteva avantafe semniIicative.
n primul rnd, Iaptul c exist mai mul i membri nseamn si o mai
mare varietate de modele de comportament care pot Ii adoptate de c tre
copii. Fiecare membru al Iamiliei este diIerit si poate oIeri o educa ie
diIerit . De asemenea, Iamilia extins asigur puternice sentimente de
apartenen si siguran , care sunt esen iale pentru buna dezvoltare
psihic a copiilor. Este mult mai usor s existe mai multe persoane
care s permit un bun atasament al copiilor, Iapt deosebit de im-
portant n dezvoltarea lor emo ional , mai ales la nivelul ncrederii n
sine si a abilit ilor de rela ionare cu ceilal i. Totodat , ntr-o Iamilie
extins este mult mai usor s se Iac Ia sarcinilor gospod resti,
crizelor Iamiliale si s se ndeplineasc Iunc iile Iamiliei. Avantajele
sunt cu att mai mari si mai evidente cu ct Iiecare membru si
cunoaste si si duce la bun sIrsit rolul pe care l are si respect nevoile
si rela iile celorlal i, n special intimitatea.
31
Pe lng Iamilia nuclear si cea extins , se mai vorbeste n
literatur si de familia ae origine, care este reprezentat de Iamilia n
care s-a n scut persoana, adic p rin ii si Ira ii acesteia.
x criteriul num rului ae p rin i care Iormeaz Iamilia:
familii biparentale, n care exist ambii p rin i; la rndul lor,
acestea pot Ii formate ain p rin ii naturali ai copilului (copiilor) sau
pot Ii familii mixte sau reconstituite, dac p rin ii au mai Iost c s -
tori i si au divor at sau si-au pierdut partenerul. Ei vin cu proprii copii
n noua c s torie, dar pot avea si copii comuni.
Familiile reconstituite ntmpin o serie de diIicult i pe care
trebuie s le dep seasc si care provin din pierderile suIerite anterior
Iorm rii lor. Cele mai Irecvente obstacole sau probleme ntlnite de
Iamiliile reconstituite sunt:
neacceptarea p rintelui vitreg de c tre copil (copii) din
simplul Iapt c l percepe ca ,nlocuindu-l pe cel natural;
aceast neacceptare este nso it adesea de sentimente de
respingere, Iurie, ur , gelozie. Aceste sentimente sunt ns
destul de Iiresti pentru copil si pot s se diminueze n timp. Ia
aceast situa ie pot contribui si atitudinile sau greselile de
comportament ale p rin ilor, cum ar Ii devalorizarea p rintelui
vitreg n Ia a copiilor, retragerea dreptului de a educa sau
admonesta copilul, tehnicile educative dure sau, pur si simplu,
diIerite, pe care p rintele vitreg le Ioloseste etc.;
copilul poate considera c p rintele s u natural i oIer mai
pu in aten ie si iubire dup rec s torire, mai ales dac
p rintele nu explic diIeren a dintre iubirea parental si cea
conjugal ;
neacceptarea copilului de c tre p rintele vitreg. Este uneori
Ioarte diIicil pentru p rintele vitreg s maniIeste aIec iune
pentru copilul partenerului, mai ales dac acesta l respinge
sau chiar se revolt si lupt mpotriva sa. De multe ori, p -
rintele este cel care are nevoie s si ajusteze comportamentul,
astIel nct s poat s Iac Ia acestei situa ii;
conIlicte Iraterne dintre copiii proprii ai celor doi parteneri
si/sau copiii proveni i din c sniciile lor anterioare. Copiii din
c s toriile anterioare se pot sim i mai pu in importan i, mai
pu in dori i sau iubi i dect noul copil al cuplului. Sau se pot
considera dezavantaja i sau mai pedepsi i dect Iratele sau
sora lor vitreg , atunci cnd gresesc;
32
familii monoparentale, n care unul dintre p rin i nu exist ,
copilul sau copiii Iiind crescu i doar de un singur p rinte. Iipsa unui
p rinte se poate datora decesului acestuia, divor ului sau alegerii unei
persoane de a deveni p rinte unic, prin nasterea unui copil conceput
prin Iertilizare in vitro sau cu un partener care nu va lua parte la
cresterea copilului, sau prin adop ia unui copil. Cele mai multe Iamilii
monoparentale se datoreaz divor ului p rin ilor sau decesului unui
partener. n plus, cele mai multe Iamilii monoparentale sunt cele Ior-
mate din mam si copil (copii), aceast stare de Iapt avnd motive
naturale, dar si ra iuni culturale (tribunalele nc consider mamele
p rin i mai potrivi i pentru copii, desi nu ntotdeauna este asa). Dar, n
ultima vreme, asist m la tot mai multe Iemei care si asum rolul de
mam singur , prin nasterea unui copil sau prin adop ie. Tocmai
pentru c rolul de p rinte singur nu este tocmai conIortabil si usor de
realizat Iinanciar, persoanele care si asum aceast postur Iac parte
din cele cu venituri peste medie si nivel crescut de educa ie. De ase-
menea, acestea vor experimenta mai pu ine diIicult i comparativ cu
cele cu venituri mici si nivel sc zut de educa ie. P rin ii singuri sunt
pusi n situa ia de a educa singuri copilul, dar, de regul , ei apeleaz si
la persoane din Iamilia extins (bunici, alte rude, bone etc.). Exist
ns o diIeren ntre mamele singure si ta ii singuri. Mamele singure
tind s nu apeleze la Iel de mult la alte persoane pentru ajutor,
ajungnd de aceea la suprasolicitare si tensiuni interioare care se pot
transIorma n simptome, att la ele, ct si la copii. De asemenea, ele
tind s preia si rolul tat lui, ceea ce se ntmpl Ioarte rar n cazul
b rba ilor p rin i singuri. n aceste Iamilii este Ioarte evident :
modiIicarea regulilor de exemplu, mamele singure au
uneori tendin a de a deveni mai autoritare, mai rigide n apli-
carea regulilor, ncercnd s suplineasc lipsa tat lui; ta ii,
dimpotriv , au uneori tendin a de a deveni mai delica i, mai
aIectuosi, dar si mai restrictivi n unele reguli (de exemplu,
venirea acas seara a Ietelor);
modiIicarea grani elor dintre membrii si subsisteme de
exemplu, grani ele dintre p rinte si copilul unic sau copilul
cel mare tind s devin diIuze, transIormnd rela ia lor Iie n
una de prietenie exagerat , Iie n una de parteneriat. Acest
lucru va modela atitudinea ulterioar a copilului devenit
adult Ia de partener si proprii copii;
modiIicarea ntregii structuri Iamiliale adic subsistemul
adul ilor este redus la un singur adult. De aceea, vor exista
33
lacune n modelarea intimit ii erotico-sexuale, ceea ce va
determina diIicult i n maniIestarea intimit ii la copii
atunci cnd ei se vor implica ntr-o rela ie de parteneriat si n
viitoarea lor Iamilie. Pentru copiii din aceste Iamilii, se pune
problema: cum se Iormeaz identitatea lor sexual ? Cine
reprezint modelul Ieminin si cine pe cel masculin? Cum
vor introiecta ei modelul mamei si pe cel al tat lui? Iat de
ce prezen a ambelor modele, indiIerent de gradul de rudenie,
este Ioarte necesar , chiar dac vor r mne nc unele lacune
n identitatea sexual a copilului si n abilit ile lui de
maniIestare a intimit ii.

x criteriul num rului ae copii:
Iamilia f r copii, adic un cuplu c s torit care nu are nc sau
nu va avea niciodat copii. n zilele noastre, sunt din ce n ce mai
multe cupluri I r copii. Apare un Ienomen de ntrziere a momentului
nasterii unui copil n cuplu din mai multe motive: partenerii doresc s
se bucure de intimitatea lor mai mult timp; doresc s si testeze
stabilitatea rela iei pn se adapteaz unul la cel lalt, pentru a nu
creste sansele oIeririi experien ei de divor viitorului copil; doresc s
si consolideze statutul economic, Iinanciar (achizi ia unei locuin e,
ob inerea unui serviciu bine remunerat sau siguran a proIesional );
unul sau ambii parteneri se tem de responsabilit ile parentale (datorit
unei imaturit i emo ionale, a unor diIicult i experimentate atunci
cnd erau copii, a nencrederii n abilit ile parentale, a nencrederii n
sine); partenerii doresc o mai mare libertate Ia de presiunile Iamiliei
de origine cu care poate si locuiesc. Exist si cteva elemente sociale
care Iaciliteaz ntrzierea apari iei unui copil: Iolosirea pe scar larg
a metodelor contraceptive; constientizarea greselilor educative I cute de
p rin ii partenerilor care Iormeaz cuplul actual; cresterea ratei divor-
ialit ii; accentul pus pe mplinirea proIesional a tinerilor; cresterea
timpului petrecut la serviciu care are impact direct asupra gradului de
stres, ceea ce duce la sc derea capacit ii reproductive si a intimit ii
n cuplu; inIluen ele Ieminismului, ceea ce duce la reorientarea Iemeilor
c tre via a personal si proIesional si amnarea rolului matern. De
regul , Iamiliile care dintr-un motiv sau altul r mn I r copii se
caracterizeaz printr-o intimitate Ioarte mare, o Ioarte strns leg tur
emo ional ntre parteneri. De multe ori, se ajunge la o similaritate
accentuat , att psihologic , ct si Iizic ;
34
Iamilia cu un singur copil; este un model Ioarte ntlnit acum la
Iamiliile tinere de la noi. Este tipul de Iamilie care mplineste nevoia de
paternitate a partenerilor, dar si previne suprasolicitarea economic si
psihologic determinat de prezen a mai multor copii. Dac Iamilia este
Iunc ional , echilibrat , atunci copilul se dezvolt si el normal; de
regul , el va sim i nevoia unui Irate sau a unei surori. Dac nu va avea
un v r care s in loc de Irate, atunci el si va dori prieteni. AstIel, n
Iunc ie de caracteristicile sale personale va deveni timid, izolat sau,
dimpotriv , sociabil. Copilul se simte n aten ia ambilor p rin i, ceea ce
este un lucru bun, dar cresc sansele r sI ului si a centr rii excesive pe
sine. Poate, datorit suprainvestirii emo ionale a p rin ilor, s r mn n
starea de copil pentru mult vreme, desi, Iizic, devine adult. Pentru c
tr ieste mai mult ntre adul i, copilul interiorizeaz usor tr irile acestora,
ceea ce poate duce la conIlicte interioare si la ntrzierea sau accelerarea
maturiz rii. Are multe sanse de a se dezvolta, deoarece beneIiciaz de
toate resursele Iamiliei. Dar dac intimitatea ntre parteneri are de
suIerit (rela iile de aIec iune s-au r cit, exist conIlicte sau boli etc.),
copilul unic este usor atras n coali ii cu unul dintre p rin i mpotriva
celuilalt. Se ntlnesc astIel numeroase Iamilii n care mama se coali-
zeaz cu copilul mpotriva tat lui, datorit rolului timpuriu pe care l are
mama n rela ionarea cu copilul; varianta invers este mai rar ntlnit ,
desi se ntlneste n cazul mamelor cu perturb ri majore de comporta-
mente (de exemplu, datorate unor boli Iizice sau psihice). AstIel, copilul
poate substitui rolul de partener sau de conIident, n Iunc ie de sexul
copilului si de nevoile nemplinite ale p rintelui. De aceea, copilul poate
dezvolta o loialitate exagerat Ia de p rinte (sau p rin i), ceea ce va
determina diIicult i n asumarea rolului de partener n viitoarele sale
rela ii. Ioialitatea poate Ii amestecat cu sentimente de vin pentru
neIericirea p rintelui, sentimente de neputin , nencredre n sine;
Iamilia cu aoi copii; este un model de Iamilie Ioarte apreciat si
Ioarte ntlnit. Marele avantaj este c Ira ii nva s se accepte, s se
iubeasc , s colaboreze, s negocieze. ,Se au unul pe cel lalt, se spune
deseori, accentund Iaptul c oricnd se pot ajuta si sprijini. Rolurile
n cas sunt mp r ite pe sexe si n ordinea apari iei (sau ordinea n
Iratrie). Apare ntre ei si Ienomenul competi iei, mai ales pentru
dragostea p rin ilor si pentru resursele materiale. Competi ia este mai
evident la Ira ii apropia i ca vrst . Aceast competi ie nu este
negativ , este chiar de dorit, pentru c ea stimuleaz abilit ile de
negociere si de a Iace Ia societ ii unde copilul va ntlni Ioarte
35
mul i egali, nu doar unul. Conteaz si sexul copiilor n maniIestarea
aIec iunii, dar si a conIlictelor: dac sunt de acelasi sex, aIec iunea
poate Ii mai degrab camaradereasc , dar si contribuie la Iormarea
unor tendin e homosexuale; dac sunt de sexe diIerite, atunci uneori
aIec iunea poate Ii amestecat si cu sentimente erotice, reprimate de
tabu-ul incestului sau nu (depinde de atitudinea p rin ilor). Apar des
coali ii, cele mai ntlnite Iiind ntre mam si copii, sau mama cu un
copil si tat l cu cel lalt.
Iamilia cu trei sau mai mul i copii; n aceste Iamilii, Ira ii au
mari sanse s se Iormeze unul dup cel lalt, s se creasc unul pe
cel lalt. Dac resursele materiale ale Iamiliei sunt insuIiciente, de multe
ori, mai ales n Iamiliile tradi ionale, primul copil va avea sarcini
similare cu cele ale p rin ilor, adic de a ine gospod ria, de a ajuta la
cresterea celorlal i copii, de a lucra atunci cnd creste mai mare. Cu alte
cuvinte, va deveni ceea ce se numeste copil parental. Oricare dintre
copiii din Iratriile numeroase poate deveni parental, dar cele mai mari
sanse le au primii. Acest rol de copil parental poate Ii adaptativ dac
apare n Iamiliile numeroase si duce la o mai bun Iunc ionare a Iamiliei
sau neadaptativ, cnd p rintele renun la rolul s u si copilul trebuie
s l preia. Cei care au Iost copii parentali n Iamiliile de origine p s-
treaz acest pattern de ngrijire si mai trziu, inclusiv Ia de proprii
parteneri n Iamiliile pe care le vor constitui. Un alt Ienomen destul de
des ntlnit este ca cel din mijlocul Iratriei s se simt ignorat emo ional,
neglijat, s dezvolte sentimente de Irustrare, nencredere n sine, Iurie.
Acest lucru poate determina tulbur ri de comportament si alte simptome
(inclusiv boli, insuccese scolare si proIesionale, diIicult i de rela ionare).

x criteriul orient rii sexuale a celor aoi parteneri:
familii heterosexuale n care ambii parteneri sunt heterosexuali.
Este Iamilia cea mai ntlnit n lume si asupra ei ne centr m dominant
interesul si noi;
familii homosexuale n care cei doi parteneri sunt homosexuali
sau lesbiene. Ei pot avea sau nu copii, proveni i din c s torii anterioare
cu parteneri heterosexuali, prin adop ie sau prin Iertilizare in vitro. Este
un tip de Iamilie mai pu in ntlnit, nou ap rut n aria tipologiilor
Iamiliale. Exist doar cteva state europene care au acceptat c s toriile
dintre partenerii homosexuali, dar ncepe s Iie din ce n ce mai acceptat
de c tre alte state. Deocamdat , sunt mai acceptate cuplurile homo-
sexuale, I r a Ii legalizate ntr-o c s torie. Relaxarea mentalit ii n
36
ceea ce priveste orientarea homosexual a determinat apari ia acestui tip
de Iamilie. Totusi, homesexualii si lesbienele preIer nc s r mn
cupluri, si mai pu in s ntemeieze Iamilii. Ei pun un accent Ioarte mare
pe libertatea personal si a exprim rii sexualit ii.
x criteriul apartenen ei culturale a partenerilor:
Iamilii n care partenerii apar in aceleia,i culturi; este tipul cel
mai Irecvent ntlnit;
Iamilii mixte, n care partenerii apar in unor culturi aiferite.
Este un tip de Iamilie care devine din ce n ce mai obisnuit, o dat cu
multiplele posibilit i de c l torie dintr-o zon n alta a lumii, datorit
dezvolt rii tehnicii de comunicare prin teleIon, Iax, internet. Multe
cupluri din ziua de ast zi se Iormeaz n urma primelor contacte avute
prin internet. Avantajul este c internetul Iaciliteaz punerea n leg tur
a oamenilor, Iiind un adev rat ajutor pentru cei Ioarte ocupa i cu cerin ele
proIesionale sau pentru cei mai izola i social. O astIel de Iamilie mixt
are n Ia numeroase provoc ri, n special acelea de a armoniza si
diIeren ele de cultur , de tradi ii, al turi de cele personale care exist n
orice Iamilie. n Romnia, cele mai Irecvente cazuri de Iamilii mixte
sunt cele realizate ntre romni si unguri, ntre romni si nem i, ntre
romni si rromi, dup care urmeaz celelalte tipuri de combina ii. Cei
care realizeaz cupluri si Iamilii mixte cultural dau dovad de o mai mare
deschidere mental si spiritual , sunt mai pu in aIecta i de prejudec i si
mai Ilexibili n gndire si comportament. Tocmai de aceea, sunt total de
acord cu Ana Tucicov-Bogdan, care spunea n cartea pe care a
coordonat-o, Joca ia familiei in ae:voltarea comunic rii interetnice in
Romania (studii si cercet ri), c : Iamiliile tinere etnic mixte de in un
poten ial remarcabil si resurse pozitive n a dep si prejudec ile si st rile
tensionale interetnice si c ele pot contribui la dezvoltarea unor rela ii
pozitive ntre membrii diIeritelor na ionalit i (1996, p. 87).

5. Rolurile familiale

Rolurile sunt seturi coerente de comportamente asteptate de la o
persoan n virtutea pozi iei pe care o are ntr-un sistem, grup, societate.
Dac vorbim de Iamilie, atunci rolul familial reprezint setul coerent ae
comportamente pe care membrii familiei il a,teapt ae la fiecare
cel lalt membru, in func ie ae po:i ia pe care o ocup in sistemul
familial. AstIel, putem identiIica urm toarele tipuri de roluri Iamiliale:
37
Rol conjugal (de partener, de so /so ie) vizeaz rela ionarea
cu so ul/so ia;
Rol parental (de p rinte) vizeaz rela ionarea cu copiii;
Rol Iratern (de Irate) vizeaz rela ionarea cu Ira ii.
Problema este c nu exist comportamente clare, stabilite si
acceptate de toat lumea pentru Iiecare dintre aceste roluri. Fiecare
dintre noi consider c anumite comportamente trebuie s existe la un
partener, la un p rinte, la un Irate. Totusi, putem extrage cteva ele-
mente comune:
Rol conjugal x Cunoasterea de sine si a partenerului;
x SatisIacerea reciproc a nevoilor aIectiv-sexuale, a inte-
reselor si aspira iilor reIeritoare la via a de cuplu;
x Sus inere reciproc n urm rirea sarcinilor si Iunc iilor
Iamiliei;
x Modelarea intimit ii si a vie ii de cuplu pentru copii;
x Stimularea Iunc ion rii cuplului prin Iolosirea tuturor
resurselor personale.
Rol parental x Cresterea si educarea copiilor;
x Formarea identit ii sexuale a copiilor;
x Stimularea evolu iei si dezvolt rii personalit ii la copii.
Rol fratern x nv area traiului al turi de egali (prin aIec iune, riva-
litate, solidaritate, competi ie, conIlict, negociere);
x Completarea identit ii de sine si a celei sexuale;
x Sus inerea aIectiv si comportamental n diIerite situa ii.
n unele Iamilii, pot exista caren e n ndeplinirea rolurilor Iami-
liale. Acestea pot consta n:
x exacerbarea rolului, adic , de exemplu, so ul sau so ia s se
dedice exclusiv rolului conjugal, ceea ce poate duce la sentimente
de suIocare, de culp si control n partener si la ignorarea copiilor;
exagerarea rolului parental: se ntmpl des ca mamele s Iac
acest lucru, I cnd din maternitate scopul de a exista, un scop n
sine, punnd totul, chiar si pe ele, pe planul doi ntotdeauna;
hipertroIierea rolului Iratern apare n situa iile n care un Irate si
poate ndrepta ntreaga aten ie, grij si via spre Ira ii s i, igno-
rnd propriile nevoi si scopuri (de exemplu, la copiii parentali).
x minimali:area rolului Iamilial; de exemplu, minimalizarea rolului
conjugal si ndreptarea spre rela ii extraconjugale, activit i proIe-
sionale, rol parental sau Iratern etc.; minimalizarea rolului parental
38
duce la neglijarea copiilor sau privarea acestora de grija, aten ia si
satisIacerea nevoilor pe care singuri nu si le pot ndeplini, ceea ce
las urme n dezvoltarea personalit ii lor; acest Ienomen apare la
p rin ii imaturi, la cei cu boli Iizice si psihice grave, la cei care si
resping propria sexualitate (mame care si resping Ieminitatea, ta i
care nu maniIest masculinitate), p rin ii dependen i (de alte per-
soane p rin i sau parteneri, de substan e etc.), p rin i dominatori
si agresivi, p rin i instabili. Minimalizarea rolului Iratern apare
atunci cnd Ira ii se ignor unii pe al ii, sau exist multiple
tensiuni si conIlicte ntre ei.

Rezumatul capitolului

n acest capitol, am prezentat Iamilia ca sistem, adic am pus
accent pe interac iunea membrilor Iamiliei, pe structura acestui sistem
Iamilial, pe Iunc iile si rolurile Iamiliale. AstIel, sper s re ii c :
x structura Iamiliei, asa cum o n elege Salvador Minuchin este
alc tuit din subsisteme cel al adul ilor, cel parental si cel al
Iratriei si dispune de grani e rigide, Iluide sau diIuze;
x exist patru mari Iunc ii ale Iamiliei: economic , de socializare
(sau educare), de solidaritate si sexual-reproductiv ;
x Iamiliile iau mai multe Iorme sau tipuri, clasiIicate dup mai multe
criterii; cele mai semniIicative pentru noi acum sunt Iamiliile:
poligame, monogame, nucleare, extinse, monoparentale, mixte sau
reconstruite, mixte etnic sau cultural, homosexuale sau n Iunc ie de
num rul de copii.
x rolurile Iamiliale sunt de tip conjugal, parental si Iratern si c ele,
desi teoretic au un anumit con inut, la nivel practic, pentru Iiecare
persoan , iau o Iorm speciIic . Rolurile pot Ii ndeplinite excesiv
sau insuIicient.

Closar de termeni folosi i

Sistem familial grupul Iamilial v zut ca interac iunea dintre membrii s i
componen i, dup anumite reguli si ndeplinind anumite
Iunc ii care au ca scop men inerea echilibrului Iamiliei.
Feed-back mecanism prin care un sistem (deci si Iamilia) preia
inIorma ii pentru a-si regla starea, scopul Iinal Iiind
echilibrul si stabilitatea sistemului.
39
Structura
familial
setul invizibil de cerin e Iunc ionale ce organizeaz
modurile n care membrii Iamiliei interac ioneaz
(S. Minuchin); caracteristicile permanente ale grupului
Iamilial (Maria Voinea).
Subsistem
familial
membrii Iamiliei singuri sau n diade, care se pot Iorma
dup criterii precum: genera ia c reia membrii i apar in,
sex, interese, Iunc ii, si care ndeplinesc anumite Iunc ii
si roluri (S. Minuchin).
Grani e reguli care deIinesc cine si cum se comport si care au rolul
de a proteja diIeren ierea subsistemelor (S. Minuchin).
Tip de familie mod speciIic de organizare al unei Iamilii.
Copil parental copil care are responsabilit i de p rinte, al turi sau nu
de p rin i, n special s creasc ceilal i Ira i.
Rol familial setul coerent de comportamente pe care membrii Iamiliei
l asteapt de la Iiecare cel lalt membru, n Iunc ie de
pozi ia pe care o ocup n sistemul Iamilial.

Exerci ii yi teme pentru seminar

1. G seste n experien a ta de via Iamilial exemple de feea-back
pozitiv si negativ.
2. Caracterizeaz subsistemele Iamiliei din care Iaci parte si tipul de
grani e dintre ele.
3. Caracterizeaz subsistemele Iamiliei p rin ilor t i (bunicii cu
p rin ii) si tipul de grani e dintre ele. Observ diIeren ele care apar
dintre cele dou tipuri de Iamilii. Comenteaz cu un coleg ceea ce
ai descoperit.
4. Celibatul constituie un tip de Iamilie? Argumenteaz , indiIerent
dac r spunzi cu DA sau NU.
5. Cum se ndeplinesc Iunc iile ntr-o Iamilie monoparental ? Discut
cu o coleg diIeren ele care apar din acest punct de vedere ntre
Iamiliile monoparentale cu mam si cele cu tat .
6. Caracterizeaz rela iile Iamiliale din urm toarea Iamilie: o mam
cu o Iat de 7 ani este c s torit de 2 ani cu un b rbat care vine n
aceast c s torie cu o alt Iat de 10 ani.
7. Consideri c ar trebui inclus n tipurile de Iamilie si concubinajul
(numit si uniune liber )? Cum ai argumenta acest lucru?
8. Care sunt, n opinia ta, comportamentele care intr n rolul conjugal
al so iei si care sunt cele care intr n rolul conjugal al so ului.
Exist diIeren e? Ce Iel de diIeren e?
40
9. Cum ai descrie rela iile dintre Ira i, dac ntr-o Iamilie ar exista
urm toarea Iratrie: un b iat de 17 ani, o Iat de 15 ani, o Iat de
9 ani si un alt b iat de 4 ani?
10. Care ar Ii principalele provoc ri ale unei c s torii ntre o romnc
si un american? Dar ntre un romn si o americanc ?

Bibliografie suplimentar

MINUCHIN, S., Families ana Family Therapy, Cambridge, MA., Harvard
University Press, 1974.
MINUCHIN, S., FISHMAN, H.C., Family Therapy Techniques, Cambridge,
MA., Harvard University Press, 1981.
MITROFAN, IOIANDA, Cuplul confugal armonie ,i ai:armonie, Bucuresti,
Ed. Stiin iIic si Enciclopedic , 1989.
MITROFAN, IOIANDA, CIUPERC C., Psihologia rela iilor aintre sexe,
Bucuresti, Ed. Alternative, 1997.
MITROFAN, IOIANDA, CIUPERC C., Introaucere in psihosociologia ,i
psihosexologia familiei, Bucuresti, Ed. Alternative, 1997.
MITROFAN, IOIANDA, VASIIE, D., Terapii ae familie, Ed. SPER, Bucuresti,
2000, 2004
NICHOIS, M., SCHARTZ, R., Terapia ae familie concepte ,i metoae,
traducere si publicare autorizat de Asocia ia de terapie Iamilial , 2005,
original publicat de Allyn & Bacon, 2004.
OSTERRIETH, P., Copilul ,i familia, Ed. Didactic si Pedagogic , Bucuresti,
1973.
TUCICOV-BOGDAN, ANA (coord.), Joca ia familiei in ae:voltarea comu-
nic rii interetnice in Romania, Funda ia ,ARMONIA pentru Iamiliile
etnic mixte din Romnia, Bucuresti, 1996.
VINCENT, R., Cunoa,terea copilului, Ed. Didactic si Pedagogic , Bucuresti,
1972.
VOINEA, MARIA, Sociologia familiei, TipograIia Universit ii Bucuresti,
Bucuresti, 1993.






41


CAPITOLUL 3
Caracteristicile vie ii de familie





n acest capitol, plec de la premisa c Iamilia este un sistem
dinamic, ea cunoscnd transIorm ri permanente. Membrii ei se dez-
volt , evolueaz mpreun si adaug noi elemente care mbog esc
via a Iamilial . i voi prezenta cteva dintre concep iile reIeritoare la
ciclul vie ii Iamiliale, cteva procese Iamiliale semniIicative si m
opresc mai mult la abordarea transgenera ional a Iamiliei (a lui
Murray Bowen), pe care o consider extrem de interesant si de util n
n elegerea psihologiei Iamiliei. Mi-as dori ca la Iinalul studiului
acestui capitol s cunosti:
care sunt principalele etape prin care trece o Iamilie si care
sunt caracteristicile speciIice Iiec rei etape;
s caracterizezi procesul comunic rii n Iamilie;
s n elegi de ce este abordarea lui Murray Bowen att de
important ;
s po i deIini si pune n practic no iunea de diIeren iere a
sinelui si toate celelalte concepte ale orient rii transgenera ionale;
s po i construi si interpreta sumar o genogram .

1. Etapele vie ii familiale

Familia este un sistem deschis, viu, cu inIluen e multiple si
diverse din partea mediului si numeroase tipuri de interac iuni cu
acesta. Sistemul Iamilial niciodat nu r mne la Iel; el se schimb de
la un moment la altul, n Iunc ie de evenimentele care apar n
interiorul si exteriorul Iamiliei. El trebuie s se restructureze si reorga-
nizeze n Iunc ie de:
x apari ia sau dispari ia unora dintre membrii ei (nasterea copiilor a
nepo ilor, decesul, c s toria copiilor, revenirea dup un divor a
copilului n cuibul Iamiliei de origine);
x cresterea si dezvoltarea membrilor (copilul mic, adolescentul,
constientizarea rolului parental de c tre p rinte, naintarea n
vrst etc.);
42
x apari ia unor evenimente asteptate sau neasteptate (intrarea co-
pilului la gr dini sau scoal , divor ul, pensionarea p rin ilor,
ob inerea unui loc de munc pentru p rinte, o boal etc.).
Deci, o schimbare ntr-o genera ie determin schimb ri si n
celelalte genera ii. TransIorm rile care au loc ntr-un susbsistem
Iamilial inIluen eaz si celelalte subsisteme. Important este s re ii c
schimb rile prin care trece o Iamilie nu se Iac n mod lin, ci, dimpo-
triv , n salturi, uneori presupunnd chiar zguduiri, care pot Ii pl cute
sau dureroase, dar aproape ntotdeauna stresante.
De exemplu, atunci cnd copilul merge la scoal , to i ceilal i
membri ai Iamiliei si vor schimba programul, atitudinile si comporta-
mentele unul Ia de altul. De asemenea, problemele de comunicare si
rela ionale pe care o Iat adolescent de 15 ani le are cu p rin ii s i se
pot datora interac iunii mai multor Iactori: adapt rii ei la adolescen ;
crizei de 40 de ani a tat lui; ngrijor rii mamei sale pentru o boal
proprie sau a unui p rinte. Sau, dup plecarea copiilor de acas si
restabilirea echilibrului si a vie ii n doi a p rin ilor, ei pot Ii conIrunta i
cu ntoarcerea copilului n urma unui divor , si asta va presupune o nou
si diIicil sarcin parental .
n Ielul acesta, a ap rut ideea ciclului de via Iamilial , care
presupune parcurgerea mai multor stadii sau etape.
Salvador Minuchin identiIic patru stadii de dezvoltare, care
apar n majoritatea Iamiliilor:
1. Constituirea cuplului diada marital Iormeaz un sistem
Iunc ional prin negocierea grani elor (interac iunea cu socrii), recon-
ciliind stilurile de via diIerite si dezvoltnd reguli reIeritoare la
conIlict si cooperare.
2. Familia cu copii mici sistemul marital se reorganizeaz atunci
cnd apar copiii pentru a se adapta cerin elor legate de parentalitate.
3. Familia cu copii ,colari ,i aaolescen i Iamilia interac ioneaz
acum si cu sistemul scolar. Pe m sur ce copiii devin adolescen i,
Iamilia trebuie s se adapteze la probleme ca: inIluen a prietenilor, pier-
derea par ial a controlului parental, emanciparea copiilor etc.
4. Familia cu copii mari acestia devin deja adul i, astIel c
rela ia dintre p rin i si copii trebuie modiIicat pentru a deveni rela ie
de tip adult-adult.
Sociologii Evelyn Duval si Reuben Hill au aplicat un cadru de
dezvoltare Iamiliilor din anii 1940, prin stabilirea unor etape discrete
ale dezvolt rii grupului Iamilial, cu sarcini ce trebuie ndeplinite
pentru Iiecare dintre ele. Acestea sunt:
x Etapa cuplului I r copii;
43
x Etapa Iamiliei cu copii de vrst scolar ;
x Etapa Iamiliei cu copii deveni i adul i;
x Etapa Iamiliei omului singur (v duvia).
Terapeu ii de Iamilie Betty Carter si Monica McGregor (1980,
1999) au mbog it acest cadru; ei au apelat la orientarea multige-
nera ional , recunoscnd pattern-urile culturale diverse si avnd n
vedere si etape care nu sunt neap rat speciIice, cum ar Ii divor ul si
rec s toria. Este, de altIel, considerat cea mai cuprinz toare si
demonstrat clinic etapizare, organizat pe sase etape distincte:
a) ini iativa tn rului adult;
b) c s toria;
c) Iamiliile cu copii mici;
d) Iamiliile cu adolescen i;
e) ini iativele copiilor si p r sirea c minului;
I) Iamilia la b trne e.
Te rog, studiaz si tabelul de mai jos, n care sunt prezentate mai
detaliat etapele conIorm concep iei autorilor men iona i mai sus (dup
Nichols si Schwartz, 2005, p. 126-127).
Evident, nu exist nici o versiune standard a etapelor vie ii de
Iamilie. Nu numai c Iamiliile au o diversitate de tipuri, asa cum ai
v zut n capitolul anterior, dar aceste tipuri pot avea norme si reguli
Ioarte diIerite pentru etape diIerite. Valoarea conceptului de ciclu de
via const n a recunoaste c Iamiliile, adesea, dezvolt probleme la
tranzi iile de la o etap la alta, datorit inabilit ii sau temerilor
membrilor si a sistemului Iamilial de a Iace tranzi ia de la o etap la
alta. De aceea, te-as ruga s nu le Iolosesti pentru a stabili si a judeca
ce este normal sau de asteptat n anumite etape ntr-o Iamilie.
Etapele
ciclului vie ii
de familie
Procesul emo ional
al tranzi iei:
Principiul cheie
Schimb ri de gradul doi
n statutul familiei cerute
pentru a continua dezvoltarea
P r sirea
casei: adul ii
tineri singuri
Acceptarea
responsabilit ii
emo ionale
si Iinanciare
a) DiIeren ierea sinelui n leg -
tur cu Iamilia de origine;
b) Dezvoltarea rela iilor intime
egale;
c) Stabilirea sinelui n leg tur cu
munca si independen a Iinanciar .
Formarea
Iamiliilor
prin c s torie:
noul cuplu
Angajarea
n noul sistem
a) Formarea sistemului marital;
b) Realinierea rela iilor cu Ia-
miliile extinse si prietenii pentru
a include so ul/so ia.
44
Familii cu
copii mici
Acceptarea noilor
membri n sistem
a) Adaptarea sistemului marital
pentru a Iace loc copiilor;
b) mp r irea sarcinilor privind
cresterea copilului, a sarcinilor
Iinanciare si gospod resti;
c) Realinierea rela iilor cu Iamilia
extins pentru a include rolurile
p rin ilor si bunicilor.
Familia cu
adolescen i
M rirea Ilexibilit ii
grani elor Iamiliei
pentru a putea
permite independen a
copiilor si sl biciunile
bunicilor
a) Schimbarea rela iei p rinte-
copil pentru a putea permite
adolescentului s se miste n
interiorul si n aIara sistemului;
b) ReIocalizarea asupra proble-
melor maritale de la mijlocul
vie ii si asupra carierei;
c) nceputul schimb rii spre n-
grijirea genera iei mai vrstnice.
Iansarea copiilor si plecarea.
Iansarea
copiilor si
plecarea lor
de acas
Acceptarea
multitudinii
de iesiri si intr ri
n sistemul Iamiliei
a) Renegocirea sistemului marital
ca o diad ;
b) Dezvoltarea rela iilor adult-
adult;
c) A Iace Ia dizabilit ilor si
mor ii p rin ilor (bunicilor).
Familii n
via a trzie
Acceptarea
schimb rii rolurilor
genera ionale
a) Men inerea Iunc ion rii si
intereselor proprii si/sau ale
cuplului n Ia a declinului psiho-
logic: explorarea noilor op iuni
ale rolului Iamilial si social;
b) Sprijin pentru un rol mai cen-
tral al genera iei de mijloc;
c) Flexibilizarea sistemului Ia-
milial datorit n elepciunii si
experien ei celor mai n vrst ,
sprijinind genera ia mai vrstnic
I r suprasolicitarea lor;
d) Declansarea mecanismelor de
coping pentru a Iace Ia pierderii
so ului, copiilor si a altor perechi
si preg tirea pentru moarte.
45
2. Procesele familiale

n cadrul Iamiliei, au loc numeroase procese si Ienomene Iami-
liale, cum ar Ii: intercunoasterea, comunicarea, cooperarea, conIlictul,
competi ia, negocierea, Iormarea unor coali ii, manipularea etc. M-am
gndit s Iac o prezentare succint doar a intercunoasterii si comu-
nic rii, pe care le consider Iundamentale, l sndu-te pe tine s le
aproIundezi pe acelea care i strnesc interesul, Iolosind bibliograIia
suplimentar de la sIrsitul capitolului.

Intercunoayterea
Al turi de comunicare, acest proces de intercunoastere st la
baza Iorm rii si evolu iei cuplului si a Iamiliei. Cei doi parteneri se
ntlnesc, se plac, se ndr gostesc (de cele mai multe ori) si hot r sc s
se cunoasc . Dup ce consider c se cunosc suIicient, dac exist si
dorin a de a Iorma un cuplu stabil, de a r mne mpreun , de regul se
c s toresc. Dar procesul intercunoasterii nu s-a ncheiat, ci dimpo-
triv , abia acum se maniIest plenar. O dat ce partenerii ncep s
locuiasc mpreun , s realizeze sarcinile casnice mpreun , s Iac
Ia inIluen elor externe, ei se cunosc din ce n ce mai mult, pe diverse
Ia ete ale personalit ii. AstIel, intercunoasterea este un proces att
voluntar, con,tient, ct si involuntar, automat. Partea voluntar const
n ac iuni directe de autoae:v luire si ae:v luire reciproc . Partea
involuntar const n comportamentele obisnuite si automate pe care
Iiecare partener le realizeaz si n urma c rora partenerul poate culege
inIorma ii reprezentative despre cel lalt. Uneori, acest tip de intercu-
noastere este ignorat sau minimalizat n unele cupluri, partenerii
bazndu-se mai mult pe ceea ce aIirm dect pe ceea ce Iac. De
exemplu, ntr-o Iamilie cu un partener alcoolic sau neimplicat emo-
ional, cel lalt partener poate minimaliza comportamentele de abuz de
alcool sau cele lipsite de aIec iune, creznd c ,intr-o :i se va schimba,
pentru c ,a,a spune. Asta va duce la o Ials intercunoastere si la un
Ienomen de autoiluzionare. Totusi, asa cum cred c stii si tu, Iaptele
caracterizeaz omul cel mai bine.
Autodezv luirea si dezv luirea reciproc ajut Ioarte mult la
stabilirea intimit ii n cuplu si Iamilie. Att cei doi parteneri, ct si
p rin ii si copiii stabilesc rela ii mai bune, mai deschise si mai calde
tocmai prin intermediul autodezv luirii. Tot ea Iaciliteaz stimularea
dragostei erotice, dar mai ales a celei proIunde, mature.
46
Dar nu este usor si nici la ndemn s te dezv lui si s ascul i
dezv luirea altei persoane, nici chiar a so ului sau a copilului t u. Iat
care sunt cteva dintre barafele intercunoasterii:
x Teama de a nu l sa pe cel lalt s aIle presupusele deIecte proprii;
x Teama de respingere sau pierdere care ar putea urma (n mod real
sau doar Iantasmat) dac cel lalt cunoaste ceea ce tu apreciezi ca
Iiind urt, nepotrivit, deIect etc.;
x Tendin a de a judeca propria dezv luire sau ceea ce dezv luie
partenerul(a);
x Tendin a de a te ar ta superior partenerului (ceea ce IalsiIic inter-
cunoasterea);
x Mitul conIorm c ruia ,partenerul trebuie s i,i aea seama cum
e,ti, aac te iube,te suficient ae mult;
x Deprinderi gresite de comunicare (vezi, mai jos, la blocajele co-
munic rii).
Evident, ns , ceea ce Iaciliteaz intercunoasterea este autocu-
noa,terea si increaerea in sine. Ele ajut att n primele momente ale
dezv luirii, ct si mai trziu, la aproIundarea intercunoasterii. Ele
ajut la gestionarea temerilor si la eliminarea sau reducerea barajelor.

Comunicarea
Comunicarea este Ioarte strns legat de intercunoastere, Iiind
mijlocul prin care aceasta din urm se realizeaz . De aceea, o bun
comunicare va stimula intercunoasterea, care la rndul ei va con-
tribui la satisIac ia si mplinirea comunic rii.
Cred c deja cunosti cele dou Iorme Iundamentale de comu-
nicare uman , cea verbal si cea nonverbal , asa c nu am s insist
asupra lor. Men ionez doar c ambele sunt Iolosite si Ioarte utile n
cuplu si Iamilie. Ele pot ajuta la reglarea rela iilor Iamiliale si la
reechilibrarea sistemului Iamilial.
O alt clasiIicare a tipurilor de comunicare, util celor care
studiaz Iamilia, este cea a lui Gregory Bateson. El mparte comu-
nicarea n:
x Comunicarea aigital ;
x Comunicarea analogic .
n comunicarea aigital , Iiecare mesaj are aoar un referent,
apar ine doar unui tip logic si const n semne arbitrare (Bateson si
Jackson, 1968). De exemplu, cuvntul ,mas nu desemneaz nimic
47
altceva dect o pies de mobilier. Din punctul de vedere al comu-
nic rii digitale, o durere de cap este o durere de cap si nimic altceva.
n comunicarea analogic , mesajul are mai mult dect un
reIerent, putnd exprima diIerite grade. De exemplu, strngerea unui
pumn este n acelasi timp un semn pentru un anumit tip de compor-
tament (ex.: amenin are, opozi ie, Irustrare, agresivitate), dar, totodat ,
este si o parte a acestui comportament. n anumite culturi, maniIest ri
ca plnsul, ipatul, ruperea hainelor, smulgerea p rului, lovirea capului
de un zid exprim n mod analog diIerite grade de disperare. Un mesaj
analogic poate Ii decodiIicat doar prin luarea n considerare a altor
mesaje. Asa, de pild , o durere de stomac nu este doar o durere de sto-
mac, ci, concomitent, exprimarea dezgustului, un mod de a te sustrage
de la a Iace o treab , sau o cerere de aIec iune. ,Durerea ae stomac
comunicat cuiva ca mesaj analogic va depinde de situa ia si de
contextul n care mesajul analogic a Iost emis (Madanes). AstIel,
simptomele care apar n Iamilie sunt de Iapt mesaje comunicate
celorlal i membri cu scopul de a schimba ceva n sistemul Iamilial.
De exemplu, o so ie Irustrat de lipsa de aten ie a so ului s u
preocupat de alte probleme i poate comunica brusc o durere de
stomac, n timpul cinei. Mesajul are mai multe semniIica ii. El poate
nsemna inten ia de a-l deturna pe so de la problemele lui, nevoia de
a-i capta aten ia si aIec iunea si, totodat , o stare Iizic logic de
disconIort epigastric.
Sau ,Am o aurere ae cap., comunicat n momentul preg tirii
de culcare poate nsemna mai mult dect o stare intern , deteriorarea
rela iilor sexuale sau reIuzul acestora.
De asemenea, stilul si modalit ile de comunicare se nva , n
primul rnd, n Iamilie. Apoi, ele sunt modelate n grupuri si societate.
De aceea, inclusiv blocajele n comunicare vor Ii preluate din Iamilie
si Iolosite n viitoarele rela ii de cuplu si de Iamilie ale copiilor.
Elementele care facilitea: o bun comunicare sunt:
x Sentimentele de aIec iune autentic ale membrilor Iamiliei;
x Abilit ile de gestionare ale sentimentelor care se nasc n procesul
comunic rii;
x Onestitatea si promovarea adev rului n orice comunicare;
x Deschiderea la si pre uirea mesajelor (verbale si nonverbale) care
vin de la ceilal i membri, ca urmare a constientiz rii Iaptului c
acestea ajut la p strarea echilibrului Iamilial;
x OIerirea unui timp si spa iu special pentru comunicare, mai ales a
ceea ce este important, delicat, sensibil;
48
x Folosirea unui stil adecvat partenerului de comunicare, tocmai
pentru a te asigura c ceea ce ai transmis a si Iost recep ionat
corect de c tre partener.
Cele mai Irecvente blocafe ale comunic rii n cuplu si Iamilie sunt:
x Deprinderile gresite de comunicare: lipsa ascult rii, ntreruperea
discursului celuilalt, realizarea unor alte activit i n timpul dis-
cu iei cu partenerul, asezarea pe o pozi ie superioar , cum ar Ii:
,,tiam asta, ,exact asta voiam s spun ,i eu, ,eu ,tiu mai bine,
nu trebuie s imi spui tu, ignorarea a ceea ce spune partenerul
sau copilul, atitudinile de autoritate de genul ,eu ,tiu cel mai bine
ce e bine pentru tine etc.;
x Timiditatea, jena de a spune, de a exprima propriile opinii;
x Teama de a se exprima, de reac iile partenerului, ale p rintelui sau
ale copilului;
x Miturile de exemplu ,nu e frumos s vorbe,ti aespre sex/aespre
aefectele celuilalt, ,nu trebuie s i i spun asta, ar trebui s i i aai
singur( ) seama aac stai cu mine ,i spui c m iube,ti, ,aac
ne sim im bine in pat nu mai trebuie s ,i vorbim etc.

3. Dimensiunea afectiv a familiei

Familia si rela iile Iamiliale reprezint principalul izvor al vie ii
aIective a omului. Rela ia aIectiv a copilului cu mama si tat l s u vor
Ii modelul de baz al dezvolt rii sentimentelor Ia de sine si ceilal i.
Acest lucru este Irumos si Ioarte clar surprins de Dorothy Iaw Nolte
n poemul s u Copiii inva ceea ce tr iesc (1954) pe care am s i-l
oIer aici.
Dac tr iesc in critic ,i cic leal , copiii inva s conaamne,
Dac tr iesc in ostilitate, copiii inva s fie agresivi,
Dac tr iesc in team , copiii inva s fie anxio,i,
Dac tr iesc inconfura i ae mil , copiii inva autocomp timirea,
Dac tr iesc inconfura i ae riaicol, copiii inva s fie timi:i,
Dac tr iesc in gelo:ie, copiii inva s simt inviaia,
Dac tr iesc in ru,ine, copiii inva s se simt vinova i,
Dac tr iesc in incurafare, copiii inva s fie incre: tori,
Dac tr iesc in toleran , copiii inva r baarea,
Dac tr iesc in laua , copiii inva pre uirea,
Dac tr iesc in acceptare, copiii inva s iubeasc ,
Dac tr iesc in aprobare, copiii inva s se plac pe sine,
Dac tr iesc inconfura i ae recunoa,tere, copiii inva c este bine s ai un el,
49
Dac tr iesc imp r ina cu ceilal i, copiii inva s fie genero,i,
Dac tr iesc in onestitate, copiii inva respectul pentru aaev r,
Dac tr iesc in corectituaine, copiii inva s fie arep i,
Dac tr iesc in bun voin ,i consiaera ie, copiii inva respectul,
Dac tr iesc in siguran , copiii inva s aib increaere in ei ,i in ceilal i,
Dac tr iesc in prietenie, copiii inva c e pl cut s tr ie,ti pe lume.
Te invit ns s i citesti cartea Cum se formea: copiii no,tri,
scris mpreun cu Rachel Harris, pentru a putea aIla mai multe si
n elege mecanismele prin care copiii asimileaz tot ce se ntmpl n
via a Iamilial si n special n via a aIectiv . De asemenea, ar putea s
i l rgeasc si cunostin ele reIeritore la rolurile parentale.
Am decis s i prezint aici doar cteva lucruri despre iubire, cel
mai important sentiment din Iamilie, care st la baza dezvolt rii
noastre ca Iiin e umane, si despre intimitate, care reprezint caracte-
ristica Iundamental a vie ii de cuplu si de Iamilie. Restul te provoc pe
tine s cau i n bibliograIia pe care i-o sugerez la Iinalul capitolului si
n alte c r i la care eu nu m-am gndit, pe care nu le-am citit sau care
nu au ap rut nc !

Iubirea
Iubirea este sentimentul puternic de aIec iune, atrac ie si unire a
celor doi parteneri care Iormeaz cuplul (marital sau nu). Actualmente,
iubirea este principala motiva ie pentru transIormarea cuplurilor erotice
n cupluri conjugale (c s torie).
E. Wheat (1980, apua MitroIan si Ciuperc 1997, p. 177) descrie
cinci Iorme de maniIestare a iubirii:
1. Epithumia se reIer la dorin a Iizic puternic , reciproc
exprimat prin dragoste sexual plin de satisIac ie. SatisIac ia sexual
este un indicator sigur al s n t ii c sniciei, chiar dac , dup Wheat,
rela iile sexuale nu sunt aspectul cel mai important al c s toriei.
2. Eros este Iorma de dragoste ce implic cel mai mult ro-
mantismul. Eros presupune mai ales ideea de contopire, uniIicare,
Iuziune cu Iiin a iubit , dar si dorin a de a o poseda total (Iizic, mental,
spiritual). De aici romantismul. Este o iubire pasional si sentimental
si reprezint cel mai adesea punctul de plecare n c s torie.
3. Storge este o Iorm de dragoste, descris ca rela ie conIor-
tabil , care nglobeaz o aIec iune natural si sentimentul de apartenen
reciproc . Se bazeaz pe loialitate mutual si se maniIest n rela iile
50
dintre so i, p rin i si copii, Ira i si surori, realiznd sentimentul de
apartenen la un grup unit.
4. Fileo este genul de iubire care pre uieste pe cel iubit,
maniIestnd-se cu ging sie, dar asteptnd ntotdeauna un r spuns. Se
traduce prin prietenie, reciprocitate. Fileo creeaz prieteni, n strns
apropiere. Ei si m rturisesc si mp rt sesc gnduri, planuri, sen-
timente, atitudini, visuri, probleme intime, pe care nu le-ar putea
ncredin a altcuiva. Ei si mpart timpul si interesele, ceea ce conIer
c s toriei siguran , atractivitate si recompense. Chiar dac exist
mult pasiune n sexualitate, absen a lui Fileo nnegureaz c s toria si
o Iace neinteresant .
5. Agape este dragostea complet , lipsit de egoism, care are
capacitatea de a se oIeri continuu, I r a astepta nimic n schimb. Ea
pre uieste si slujeste necondi ionat, spre deosebire de Fileo care pre-
supune reciprocitate. Este modelul iubirii Christice, dincolo de emo ii
si sentimente pasionale, Iiind proIund inIuzat spiritual, rod al unei
op iuni constiente, al unei alegeri libere. Este deIinit si ca o dragoste
a ac iunii, presupunnd ajutorare, a Iace bine, a avea compasiune
pentru cel lalt, Iiind mai curnd o atitudine si un comportament mo-
tivat spiritual, si aproape deloc emo ie.
Dincolo de aceste modalit i, putem diIeren ia ntre o dragoste sau
iubire imatur si una matur . Iubirea imatur se caracterizeaz printr-o
intensitate mare, printr-un amestec de dependen e si deci de astept ri ca
partenerul s satisIac mult din nevoile personale; este de Iapt dragostea
Iuzional , despre care vorbeste M. Bowen si D. Schnarck, cel care a
aplicat concep ia bowenian la rela iile erotice sexuale ale cuplurilor.
AstIel, dragostea imatur este speciIic adolescen ilor si tinerilor. O
dat cu maturizarea emo ional , cu dezv luirea reciproc a partenerilor
si dezvoltarea ncrederii n sine si n partener, apare si dragostea matur .
Dragostea matur este mai pu in intens (nu i ,d Iluturi n stomac),
dar este mult mai proIund ; implic ncredere, respect si acceptarea
partenerului asa cum este el (I r tendin e de a-l schimba, a-l controla
sau manipula); presupune a te bizui pe partener, n orice situa ie,
indiIerent dac este sau nu de acord cu tine, dac i place sau nu; stii c
este acolo si te va ajuta n ceea ce Iaci; presupune si admira ie si
valorizarea partenerului asa cum este el. Binen eles, la o astIel de
dragoste ajung persoanele care se iubesc si pe sine, persoane cu un eu
bine diIeren iat, care pot s Iie autonome si totusi s Iie implicate emo-
ional n rela ia cu partenerul.
51
Multe rela ii de cuplu trec de la dragostea imatur la cea matur .
Altele se destram n aceast tranzi ie din cauza incapacit ii unuia sau
ambilor parteneri de a iubi matur. Trecerea nu se Iace usor, ci dimpo-
triv , cu conIlicte, suIerin e, adapt ri. De altIel, Erich Fromm considera
c ,iubirea este o art , un mod de a tr i n art si milita pentru
nv area acestei arte asa cum se procedeaz n oricare art (muzic ,
pictur etc.). Ceea ce ajut ns la transformarea iubirii imature in
iubire matur , dup Fromm, sunt:
x Disciplina adic angajarea responsabil a timpului si a eu-lui personal;
x Concentrarea asupra partenerului, pentru a-l putea cunoaste si
n elege;
x R baarea e nevoie de exerci iu, n timp si treptat, pentru a nv a
s iubesti;
x Sensibilitatea legat mult de constientizarea propriilor erori,
Iluctua ii de sentimente si autocontrol;
x Dep ,irea narcisismului iesirea din propriul eu, din propriile
pl ceri, din egocentrism si egoism si maniIestarea modestiei si a
disponibilit ii n rela ie.
De altIel, to i cei care au ajuns la dragostea matur aIirm c
satisIac ia marital este mult mai crescut , c intimitatea si satisIac ia
sexual sunt incomparabil mai pl cute si pline de mpliniri dect n
timpul ndr gostirii sau la tinere e.

Intimitatea
Dennis Bagarozzi, doctor n psihologie si consilier, care a lucrat
cu cupluri mai bine de 30 de ani, n cartea sa Stimularea intimit ii
maritale, publicat n 2001, pleac n studiul s u asupra intimit ii n
cuplu de la deIini ia dat de Dic ionarul Ranaom House al limbii
engleze. Acesta deIineste intimitatea ca ,rela ie personal apropiat ,
familar ,i ae regul afectuoas sau ae aragoste cu o alt persoan ,
care presupune o cunoa,tere aetaliat sau o in elegere profuna a
celeilalte persoane, precum ,i o exprimare activ a ganaurilor ,i
sentimentelor ce ofer o ba: pentru familiaritate (apua Bagarozzi,
2001, p. 5). Bagarozzi concluzioneaz c intimitatea este ,un proces
interactiv care con ine o serie ae componente bine structurate ,i
interrela ionate. n centrul acestora stau ,cunoa,terea, in elegerea,
acceptarea celuilalt ,i aprecierea moaului unic al partenerului ae a
veaea lumea (Bagarozzi, 2001, p. 56).
52
Acelasi autor men ioneaz c intimitatea este o nevoie uman de
baz , ce deriv din nevoia Iundamental de supravie uire, de atasament.
Acest lucru poate Ii observat cu relativ usurin la persoanele care au
Iost private n perioada imediat dup nastere de un atasament bun Ia
de mam si care, devenite adulte, au diIicult i de dezvoltare a intimit ii
(Ainsworth, Blehar, Waters, Wall, 1978, Bowlby, 1969, 1973, 1988,
Horner, 1984, apua Bagarozzi, 2001). Nevoia de intimitate poate Ii con-
ceptualizat , din punctul de vedere al dezvolt rii, ca o maniIestare mai
matur , mai diIeren iat si mai avansat a nevoii biologice universale de
apropiere, de contact cu o alt Iiin uman . De aceea, aceast nevoie de
intimitate va varia n intensitate de la o persoan la alta, astIel nct, n
Iiecare cuplu, partenerii vor avea nevoi de intimitate diIerite att per
global, ct si pe Iiecare component a intimit ii n parte.
D. Bagarozzi (2001, p. 6-14) vorbeste de nou componente ale
intimit ii:
1. intimitate emo ional
2. intimitate psihologic
3. intimitate intelectual
4. intimitate sexual
5. intimitate Iizic (non-sexual )
6. intimitate spiritual
7. intimitate estetic
8. intimitate social si recrea ional
9. intimitate temporal
Intimitatea emo ional reprezint nevoia de a comunica si
mp rt si cu partenerul toate sentimentele, att pe cele pozitive, ct si
pe cele negative. Exist cteva limite care pot inIluen a maniIestarea
acestui tip de intimitate: credin a c numai sentimentele pozitive tre-
buie maniIestate, sau, dimpotriv , c doar cele negative, pentru a sti ce
trebuie s mbun t esti; credin a c doar anumite tipuri de senti-
mente pozitive sau negative pot Ii exprimate, de ex., doar bucuria si
iubirea, dar nu si Iericirea sau excitarea, sau doar triste ea si Irustrarea,
dar nu si Iuria sau ura.
Intimitatea psihologic reprezint nevoia de a comunica, mp r-
t si si conecta cu o alt Iiin uman prin dezv luirea caracteristicilor
propriului sine, caracteristici semniIicative si Ioarte personale, cum ar Ii
speran ele, visele, Ianteziile, aspira iile, dar si propriile ndoieli, nemul-
umiri, temeri, probleme, insecurit i, conIlicte interioare cu partenerul.
53
Acest tip de intimitate necesit o mare putere interioar a celui care
mp rt seste, deoarece el devine n astIel de momente Ioarte vulnerabil,
dar si o mare capacitate de sus inere a celui care ascult pentru a nu-l
r ni pe partenerul s u. De aceea, ncrederea reciproc este Ioarte
important pentru ca aceast Iorm de intimitate s se maniIeste.
Intimitatea intelectual este nevoia de a comunica si mp rt si
cu cel lalt ideile importante, gndurile, credin ele. Ea nu presupune
intelectualizare sau ra ionalizare (cele dou mecanisme de ap rare
inconstiente), orgoliu sau demonstrarea superiorit ii, sau cererea de
laud , recunoastere sau adula ie. Toate acestea vor crea distan ntre
parteneri si n nici un caz intimitate. Dimpotriv , ea presupune capa-
citatea unui partener de a vedea lumea prin ochii celuilalt, indiIerent
dac este sau nu de acord cu aceast perspectiv . Putem spune c este
varianta cognitiv a empatiei.
Intimitatea sexual reprezint nevoia de a comunica, mp rt si si
exprima cu partenerul acele gnduri, sentimente, dorin e si Iantezii de
natur senzual si sexual . Ea duce la trezirea dorin ei sexuale, dar nu e
obligatoriu s se ajung la actul sexual. Acest tip de intimitate pre-
supune s ruturi, mbr is ri, atingeri, dans, jocuri erotice, mb ierea
mpreun etc. Evident, ea este conectat proIund cu dragostea erotic ,
nu cu cea p rinteasc , Iratern , amical sau cea narcisic . De asemenea,
asa cum spuneam si mai sus, dragostea erotic trebuie s ajung la
maturitate pentru a Iacilita intimitatea sexual .
Intimitatea fi:ic (nonsexual ) reprezint nevoia de apropiere
Iizic de partener, I r a avea vreo tent sexual . Presupune atingere
sau simple mbr is ri, mersul de mn , dans, masaje nonsexuale etc.
Intimitatea spiritual presupune nevoia de a mp rt si parte-
nerului gndurile, sentimentele, credin ele si experien ele reIeritoare la
religie, supranatural si aspectele spirituale ale existen ei, via , moarte,
valori morale etc. Spiritualitatea este o chestiune Ioarte personal . De
aceea, este nevoie de o mare deschidere din partea ambilor parteneri
pentru a ajunge la acest tip de intimitate, deoarece ea nu nseamn c
cei doi mp rt sesc aceleasi valori, idei, practici.
Intimitatea estetic reprezint nevoia si dorin a de a mp rt si cu
partenerul sentimentele, gndurile, credin ele, valorile, experien ele pe
care persoana le consider Irumoase, la care suIletul rezoneaz sau
inspir . Minunile naturii, simple (un Iulg de nea) sau complexe (cos-
mosul), pot Ii baza unei asemenea intimit i. Alte exemple sunt
54
muzica, poezia, literatura, pictura, sculptura, arhitectura si alte Iorme
de expresie artistic . Acest tip de intimitate nu se asociaz si nu este
preludiu pentru nici un alt tip de intimitate. Este o experien care se
tr ieste, se mplineste prin ea ns si.
Intimitatea social ,i recrea ional este nevoia de a se angaja n
activit i si experien e pl cute si de joc cu partenerul. Include activit i
precum: schimbul de glume si povestiri haioase, mp rt sirea eveni-
mentelor curente de via , luatul meselor mpreun , practicarea de
sporturi si jocuri, dansatul de pl cere etc. Aceste activit i pot include
si prieteni comuni sau rude.
Intimitatea temporal implic timpul pe care Iiecare partener va
dori s l petreac zilnic cu cel lalt pentru activit i intime. Aceast
cantitate de timp va Ii diIerit pentru cei doi parteneri. Pentru unele
persoane, 15-20 de minute pot Ii suIiciente, n timp ce pentru altele,
dou ore nu vor Ii suIiciente.
Comunicarea, cum spuneam si mai devreme, poate stimula sau
diminua intimitatea cuplului. Stimulativ este comunicarea direct a
nevoilor si dorin elor Iiec rui partener, adic atunci cnd mesajele
sunt clare, directe si sincere. Inhibitive sunt:
mesajele mincinoase partenerii pot min i Iie ca s se apere de
eventualele reIuzuri sau conIlicte, Iie pot avea tulbur ri de
caracter. n ambele cazuri ns , minciunile erodeaz sentimentele
de ncredere si iubire dintre cei doi.
mesajele confu:e cnd mesajele sunt neclare, putnd avea mai
multe n elesuri. De exemplu, dac so ul i spune so iei sale ntr-o zi
,In sfar,it mi-au aat o prim consistent . Acum ne permitem s ne
facem ae cap n acest caz, so ia nu va sti cu exactitate dac el se
reIer la mult-visata c l torie de la sIrsitul s pt mnii despre care
au tot vorbit sau la a-si cump ra Irigiderul de care au nevoie;
mesajele paraaoxale sunt cele care exprim dou idei opuse n
acelasi timp. De exemplu, un so dominator si agresiv care i cere
so iei s si exprime mai clar si mai des opiniile proprii sau o so ie
care plnge n urma unei certe cu so ul i spune acestuia s nu in
cont de plnsul ei.
mesajele agresive sunt cele care jignesc, ridiculizeaz , critic ;
mesajele incongruente.
Gerard Ieleu vorbeste si el clar si pe n eles despre intimitatea n
cuplu, care de altIel se constituie ca Iundament pentru intimitatea
55
Iamilial ; merit s men ionez aici ceea ce el consider condi ii pentru
o bun intimitate psihic :
autocunoasterea;
ncrederea n sine si intimitatea cu sine;
a tr i n prezent, adic ,aici si acum;
ndep rtarea barierelor Iizice (mirosuri nepl cute, atmosIer nepri-
elnic , eliminarea sau diminuarea complexelor corporale etc.);
ndep rtarea barierelor psihice (n special temerile);
crearea cadrului pentru dezvoltarea si maniIestarea senzualit ii.
Mai multe detalii g sesti citind c r ile sale ap rute la Ed. Trei
(vezi bibliograIia suplimentar ).

4. Abordarea transgenera ional a familiei

n cadrul acestor abord rilor transgenera ionale, locul cel mai
important l ocup teoria lui Murray Bowen, denumit , dup numele
s u, teoria (si terapia) bowenian .
Murray Bowen, medic cu specializare n psihiatrie, si-a
I cut reziden a la Iaimoasa clinic Menninger (Menninger
Clinic), recunoscut pentru orientarea sa psihanalitic . Aici,
Bowen a devenit din ce n ce mai nesatisI cut de conceptele
psihanalitice, care nu puteau Ii validate prin metode stiin-
iIice acceptate n mod conven ional. Ca urmare, el a nceput
s dezvolte o nou teorie ,conceput s corespuna in moa
precis cu principiile evolu iei ,i cu omul ca fiin evolutiv
(Kerr & Bowen, 1988, p. 360). Bowen si-a perIec ionat teoria
si dup mutarea sa la Institutul Na ional pentru S n tate
Mental (INSM) n Bethesda, Maryland, n 1954. Ia INSM,
Bowen a admis Iamilii ntregi n sec ia de cercetare psi-
hiatric . Cercetarea acestor Iamilii a Iost ghidat de teoria
bowenian , si, astIel, teoria a Iost extins si modiIicat de
Iiecare dat cnd specialistii se conIruntau cu inIorma ii noi
sau incompatibile. n timpul celor cinci ani la INSM, cerce-
tarea lui Bowen s-a centrat pe Iamiliile cu copii schizoIreni
si, n particular, pe rela ia simbiotic observat ntre mame si
copiii lor. n Iinal, teoria s-a dezvoltat pentru a include ntreaga
Iamilie, adresndu-se si altor tipuri de Iamilii.
56
Esen a teoriei boweniene este alc tuit din opt concepte Iunda-
mentale. Aceste concepte interrela ionate construiesc ,piatra de temelie
(Walsh, Mc Grow, 1996) a teoriei, si anume, sistemul emo ional.
Sistemul emo ional include ,Ior a pe care biologia o deIineste ca
instinct, reproducere, activitate automat controlat de sistemul nervos
autonom, st ri emo ionale subiective si sentimente si Ior ele care
guverneaz sistemele de rela ie. n termeni largi, sistemul emo ional
guverneaz dansul vie ii n toate lucrurile vii (Bowen, 1975, p. 380).
Un alt termen-cheie de la nceputul muncii lui Bowen este masa
ae ego familial neaiferen iat. Acesta se reIer la ,unitatea emo ional
intens ntr-o Iamilie care produce emo ionalitate ce interIereaz cu
gndirea si mpiedic diIeren ierea individului de Iamilie (Bowen,
1978). Hall noteaz c Bowen nu mai utilizeaz aceast terminologie,
termenul de ,Iuziune Iiind cel preIerat n mod curent. AstIel, teoria
bowenian Iace o distinc ie ntre indivizii care sunt Iuziona i si cei
care sunt diIeren ia i. Caracteristica preIerat este cea de diIeren iere.
Prezent m mai jos cele opt concepte esen iale ale teoriei boweniene,
n care diIeren ierea sinelui este considerat Ioarte important .
1. Diferen ierea sinelui. n contextul unui sistem emo ional,
diIeren ierea sinelui reprezint graaul relativ ae autonomie pe
care un inaivia il p strea: , in timp ce r mane in rela ie
semnificativ cu ceilal i. Acesti indivizi pot transcende nu doar
propriile emo ii, ci si cele ale sistemului lor Iamilial. De
asemenea, astIel de persoane diIeren iate sunt mai Ilexibile,
adaptabile si mai autonome. Ca urmare, ele si tr iesc propriile
emo ii si, desi nu sunt lipsite de constiin a emo iilor celor din
jurul lor, sunt capabile s men in un grad de obiectivitate si
distan emo ional Ia de problemele emo ionale proprii sau
ale altora. De aceea, se consider c indivizii inalt aiferen ia i
au un eu solia (,solid selI), mai integrat. Acesta reprezint
pentru Bowen conceptul ae eu care este ghiaat in principal ae
intelect, adic persoana poate ac iona sau lua decizii pe baza
unor judec i ra ionale.
Indivizii cu niveluri sc :ute ae aiferen iere tind s Iie mult mai
rigizi si mai dependen i emo ional de al ii, comportamentul Iiind
direc ionat mai degrab de emo ii. Ei sunt ghida i preponderent de
pseuao-eul (,pseudo-selI) lor. Acesta este un concept ae eu care este
negociabil cu al ii, sensibil la emo ii si mai pu in la judec ile ra ionale.
AstIel de persoane vor lua decizii bazate pe sentimente, nu pe principii
57
logice, ra ionale. De aceea, deciziile luate n momente diIerite de timp
nu vor Ii n acord unele cu altele, dar indivizii cu pseudo-eu nu sunt
constien i de aceast situa ie. Bowen (1976) descrie pseudo-eul ca un
eu pretins, adic un eu Ials, dup cum ar spune Winnicott, pe care
persoana l poate sim i ca Iiind real, desi nu este.
n terapia de Iamilie bowenian se urm reste gradul diIeren ierii
sinelui la Iiecare membru al Iamiliei si, n special, al copiilor (mai ales
dac acestia sunt adolescen i sau chiar maturi). Este mult mai probabil
ca persoanele cu un grad mic de diIeren iere a sinelui Ia de membrii
Iamiliei care dezvolt anumite simptome s prezinte si ele, la rndul lor,
alte, sau chiar aceleasi, simptome, comparativ cu persoanele cu un grad
mare de diIeren iere. De aceea, unul dintre scopurile terapeutice va Ii
cresterea gradului de autonomie a membrilor Iamiliei, unii Ia de al ii.
Mai mult, conceptele de diIeren iere si Iuziune sunt Ioarte im-
portante pentru Bowen (ca si pentru oricare alt terapeut) si n ceea ce
priveste ipote:ele intergenera ionale sau transgenera ionale. Bowen
consider c persoanele care p r sesc Iamilia de origine cu un pseudo-eu
sau cele care sunt Iuzionate cu Iamiliile lor de origine tind s se c s -
toreasc cu persoane cu care vor putea, de asemenea, s Iuzioneze.
AstIel, dou persoane nediIeren iate tind s se g seasc unele pe
altele. Rezultatul va Ii separarea emo ional de Iamilia de origine si
Iuzionarea so ilor. Asta presupune c pseudo-eul unuia dintre so i se
va baza pe pseudo-eul celuilalt, adic se vor uita unul la cel lalt pentru
a detecta diIerite indicii n scopul alegerii modului de reac ie emo-
ional si de luare a deciziilor. n Ielul acesta, ,procesele familiale
neproauctive trec ae la o genera ie la urm toarea prin astfel ae
mariafe (Becvar si Becvar, 1996).
2. Procesul emo ional familial nuclear. Acest concept descrie
gama ae pattern-uri rela ionale emo ionale ain sisteme, aintre
p rin i ,i copii. Exist patru mecanisme utilizate de Iamilie
pentru a Iace Ia anxiet ii cnd aceasta devine prea intens n
Iamilia nucleu. Toate cele patru mecanisme pot Ii Iolosite, dar,
de regul , o Iamilie, mai ales dac este Iuzional , utilizeaz n
mod predominant unul sau mai multe:
Distan a emo ional . ntr-un sistem familial fu:ional cu niveluri
inalte ae anxietate, un membru al familiei poate m ri aistan a
interpersonal atunci cana el sau ea nu mai poate face fa
reactivit ii emo ionale (Bowen, 1978). Frecvent, aceasta poate
determina o distan mai mare dect doreste, de Iapt, individul.
58
Conflictul marital. Cantitatea ae conflict intr-un mariaf este o
func ie a graaului ae fu:iune ain rela ie ,i a intensit ii anxiet ii
corespun: toare (Papero, 1991). Poate avea loc un proces ciclic,
n care conIlictul este urmat de distan emo ional , o perioad de
apropiere cald , apoi o crestere a tensiunii care precipit un alt
conIlict si, astIel, ciclul se perpetueaz .
Transmiterea sau proiec ia problemei c tre copil. De multe ori,
problemele aintre so i ,i anxietatea acestora tina s fie evitate
prin concentrarea lor pe unul sau mai mul i copii. Cel mai comun
pattern este ca mama s -si concentreze o mare parte din energia sa
emo ional pe un copil (ajungndu-se chiar la Ienomenul de
Iuziune simbiotic ntre mam si copil), n timp ce tat l se dis-
tan eaz si este evitat n acelasi timp. Copilului pe care p rintele
se concentreaz i sporesc reactivitatea si Iuziunea sistemului
intelectual si emo ional. De aceea, el este cel mai vulnerabil la
dezvoltarea unor simptome.
Disfunc ia intr-un so . n cazul unui cuplu cu un membru inadecvat
sau disIunc ional, iar cel lalt n mod deschis adecvat cu scopul de a
compensa, se pot dezvolta roluri reciproce. Acest pattern poate lua
amploare si poate deveni solid dac un membru al Iamiliei dezvolt
o maladie Iizic sau mental cronic .
3. Triunghiurile sau triangularea. Acest concept este mult legat
de cel al proiec iei unei probleme asupra unuia sau mai multor
copii. Un triunghi este unitatea ae ba: a interaepenaen ei in
sistemul emo ional familial. Pentru Bowen, o diad , adic un
sistem de dou persoane, este stabil att timp ct ea este
calm . Dac apar Iactori stresori care determin cresterea
nivelului de anxietate, diada poate r mne stabil , dar cnd
anxietatea ntr-o diad atinge un nivel mai ridicat, o a treia
persoan va Ii atras n cmpul emo ional al celor doi. De
exemplu, nasterea primului copil determin apari ia unui
triunghi Iormat din cei doi p rin i si copil. Sau, atunci cnd
exist un conIlict ntre so i, so ia poate apela la mama sa
pentru a-si reduce anxietatea, implicnd-o si pe aceasta n
conIlictele cu so ul; n Ielul acesta, apare triunghiul Iormat din
so , so ie si mama so iei. Triunghiurile ntr-o Iamilie pot Ii
latente si s nu se maniIeste n mod deschis. Totusi, aceste
triunghiuri pot Ii activate (si se activeaz Irecvent) n timpul
perioadelor de stres. Binen eles, nivelul stresului sau al
anxiet ii necesar pentru destabilizarea diadei este n strns
leg tur cu gradul de diIeren iere al celor doi.
59
4. Procesul proiectiv al familiei. Acest proces se reIer la Iaptul
c nivelul ae aiferen iere al p r ilor trece mai aeparte la unul
sau mai mul i aintre copiii lor. n mod obisnuit, un copil
dintr-o Iamilie va avea o implicare emo ional crescut cu
unul dintre p rin i. Aceast supraimplicare poate varia de la
p rintele care e n mod excesiv ngrijorat de ce se ntmpl cu
copilul pn la p rintele care este extrem de ostil ac iunilor
copilului. Dinamica aceasta deterioreaz capacitatea copilului
de a Iunc iona eIicient n contexte sociale. Gradul de diIe-
ren iere al p rin ilor si nivelul de stres n Iamilie determin
intensitatea procesului proiectiv al Iamiliei.
5. Intreruperea (aistan area) emo ional . n ncercarea de a Iace
Ia Iuziunii si absen ei diIeren ierii n rela iile lor interne,
membrii familiei sau segmente ale sistemului extins se pot
aistan a unul ae altul ,i pot aeveni separa i emo ional. Desi
individul care ntrerupe poate p rea c Iace Ia rela iei cu
Iamilia, individul r mne mai vulnerabil la alte rela ii intense.
Kerr (1981) sugereaz c intreruperea emo ional indic o
problem Iuziunea dintre genera ii , rezolv o problem
scade anxietatea asociat cu contactul Iamilial si creeaz o
problem izoleaz indivizii care ar putea beneIicia de
contact. Ca rezultat al separ rii emo ionale, individul r mne
prins n sistemul emo ional al Iamiliei si poate Ii mai pu in
capabil s r spund eIicient la situa iile de rezolvare a
problemelor. DisIunc ia consecvent se poate maniIesta si n
alte moduri, cum ar Ii rela ii superIiciale, boal Iizic , de-
presie si comportamente impulsive (Walsh, 1980, apua Walsh
si McGrow, 1996).
6. Procesul ae transmitere multigenera ional . Tenain a puter-
nic ae a repeta pattern-urile aisfunc ionale ale conauitei
emo ionale in genera ii succesive culminea: cu nivelurile
sc :ute ae aiferen iere a eului pentru anumi i membri ai
genera iilor mai tinere. Bowen consider c indivizii la
niveluri echivalente de diIeren iere, deci Iie diIeren ia i, Iie
Iuziona i, se g sesc unul pe altul si se c s toresc si pot avea
unul sau mai mul i copii cu niveluri mai sc zute de diIe-
ren iere. De aceea, ne putem astepta ca aceste atasamente sau
distan ri s Iie mai accentuate la copii dect au Iost la p rin ii
lor. Deoarece pattern-ul repetitiv determin n mod succesiv
niveluri mai sc zute de diIeren iere la genera iile urm toare,
procesul culmineaz cu un ultim nivel de disIunc ie, adic
60
atasamentele (adic Iuziunile) sau distan rile emo ionale care
determin apari ia diIeritelor simptome care Iac ca persoana
sau Iamilia s recurg la terapie.
7. Po:i ia ae frate sau sor . Vrsta mai mare si distribu ia pe sexe
ntre Ira i n aceleasi genera ii au o puternic inIluen asupra
comportamentului. Cercet rile lui Walter Toman (1969) des-
criu roluri diIerite pe care indivizii le maniIest ca rezultat al
pozi iei lor n Iamiliile de origine, cum ar Ii copilul cel mai
mare, sora mai mic , cel mai mic copil. De exemplu, ntr-o
Iamilie cu mul i copii, ultimul copil, cel mai mic, poate s Iie
cu totul ignorat din punct de vedere aIectiv, din cauza
preocup rii si stresului p rin ilor pentru asigurarea hranei si
securit ii Iamiliei. Bowen sugera, de asemenea, c pattern-
urile interactive dintre cuplurile maritale pot Ii legate de rolurile
indivizilor din Iamiliile lor de origine.
8. Procesul emo ional al societ ii (regresia social ). Acest
concept-cheie al lui Bowen are n vedere Iaptul c procesele
caracteristice Iamiliilor pot Ii observate si n interac iunile la
nivel social. De exemplu, deoarece exist o anxietate crescut
si un stres continuu, cauzate de crim , somaj si poluare, exist
si o tendin social c tre reactivitate emo ional si o proba-
bilitate sc zut a individului de a-si utiliza eIicient procesele
emo ionale. Bowen observa c istoria recent a societ ii
noastre pare s reIlecte acest tip de regresie, adic societatea
poate Iace Ia cu succes unor Iactori stresori situa ionali
acu i, dar esueaz cnd Iactorii stresori se cronicizeaz . Din
pricina stresului cronic, att societatea, ct si Iamilia pierd
contactul cu principiile sistemului lor intelectual si vor ac iona
n virtutea sistemului emo ional, pierzndu-si obiectivitatea.

Rezumatul capitolului

Acest capitol l-am dedicat ctorva elemente de via Iamilial .
Am ales s i vorbesc despre:
x etapele vie ii de Iamilie: etapa adultului tn r, etapa cuplului nou
c s torit, etapa Iamiliei cu copii mici, etapa Iamiliei cu copii
adolescen i, etapa cuibului ,gol, cnd copiii p r sesc Iamilia de
baz , etapa Iamiliei cu p rin ii n vrst .
x procesele Iamiliei, unde m-am oprit asupra a dou dintre ele:
intercunoasterea si comunicarea, punnd accent pe Iactorii
61
Iacilitatori si inhibitori ai lor si pe importan a lor n maniIestarea
si p strarea intimit ii.
x abordarea transgenera ional a lui Murray Bowen, una dintre cele
mai cuprinz toare abord ri psihologice ale Iamiliei. i-am prezentat
conceptele Iundamentale ale acestei orient ri si o s ne Iolosim de
ele si cnd vom studia metodele de cercetare n psihologia Iamiliei,
unde genograma reprezint un instrument extrem de util. Asa c te
invit s dai mare importan acestui capitol.
Pentru a aproIunda ceea ce i-am prezentat, i recomand cu
c ldur c r ile din bibliograIia suplimentar .

Closar de termeni folosi i

Coali ie alian ntre dou persoane mpotriva unei a treia.
Atunci cnd se realizeaz ntre un p rinte si un
copil, vorbim de coali ie transgenera ional .
Comunicare
analogic
comunicare n care mesajul are mai multe sensuri.
Comunicare
digital
comunicare n care mesajul are un singur reIerent.
Diferen ierea
sinelui
gradul relativ de autonomie pe care un individ l
p streaz , n timp ce r mne n rela ie semniIicativ
cu ceilal i, capacitatea de a-si tr i propriile emo ii si
de a p stra obiectivitatea Ia de problemele emo-
ionale proprii sau ale altora.
Etap de via
familial
perioad din existen a Iamiliei caracterizat printr-un
anumit tip de organizare si care se conIrunt cu
provoc ri speciIice.
Fuziune stare a eului opus diIeren ierii. Estomparea gra-
ni elor dintre sine si al ii, a celor dintre sistemele
emo ional si intelectual.
Intimitate rela ie personal apropiat , Iamiliar si, de regul ,
aIectuoas sau de dragoste cu o alt persoan , care
presupune o cunoastere detaliat sau o n elegere
proIund a celeilalte persoane, precum si o expri-
mare activ a gndurilor si sentimentelor.
Iubire sentimentul puternic de aIec iune, atrac ie si unire a
celor doi parteneri care Iormeaz cuplul, dar si ntre
p rin i si copii.
62
Procesul proiectiv
al familiei
transmiterea nivelului de diIeren iere de la p rin i la
unul sau mai mul i copii.
Separare
emo ional
mecanism de distan are Iizic si/sau emo ional ,
prin care un membru al Iamilie Iace Ia anxiet ii
crescute din Iamilie.
Transmitere
transgenera ional
tendin a puternic de a repeta pattern-urile dis-
Iunc ionale ale conduitei emo ionale n genera ii
succesive culmineaz cu niveluri sc zute de diIe-
ren iere a eului pentru anumi i membri ai genera-
iilor mai tinere (Hall, 1981).
Triangulare proces prin care o a treia persoan este atras n
cmpul emo ional al unei diade, pentru a diminua
anxietatea, dar nu pentru a o rezolva.

Exerci ii yi teme pentru seminar

1. Caracterizeaz Iiecare stadiu prin care a trecut Iamilia n care ai
crescut. Stai de vorb cu un coleg si mp rt si i-v caracteriz rile.
Observa i similarit ile si diIeren ele dintre experien ele din
Iiecare stadiu apar innd celor dou Iamilii.
2. Ia- i cteva minute pentru a viziona, n plan interior, Iilmul eveni-
mentelor importante din via a Iamiliei tale. Observ cu aten ie acele
resurse ale Iamiliei care au Iacilitat desI surarea evenimentelor
pl cute si dep sirea cu succes a celor nepl cute sau mai pu in
pl cute. Iisteaz resursele Iamiliei tale pe o Ioaie de hrtie. Discut
cu colegul sau colega ta de banc resursele identiIicate si grupa i-le
dup urm toarele criterii: resurse umane, resurse non-umane,
resurse comunitare. Stabili i, n grupuri de cte 4, care sunt princi-
palele caracteristici ale resurselor Iamiliale. Realiza i un poster cu
aceste caracteristici (Exerci iu realizat de Elena Anghel, psiholog si
consilier scolar.)
3. Stabileste stadiul n care te aIli acum cu Iamilia pe care i-ai Iormat-o
si men ioneaz care sunt provoc rile pe care le ntmpini.
4. Realizeaz o diad cu un coleg (o coleg ). Sta i de vorb despre orice
timp de 5 minute Iiecare, dar cnd vorbeste cel lalt, tu doar ascult si
observ procesul de comunicare. Adic urm reste att CE spune,
mesajul verbal, ct si CUM spune, tonul, inIlexiunile, privirea, ges-
turile, pozi ia corpului. Comenta i ulterior mpreun care elemente ar
putea Iacilita rela iile voastre de cuplu si care le-ar putea bloca.
63
5. Tu ce Iel de dragoste maniIesti Ia de partenerul (partenera) ta?
Argumenteaz .
6. Evalueaz cele nou tipuri de intimitate (descrise de D. Bagarozzi)
din cuplul t u sau al unui cuplu pe care l cunosti bine.
7. Care crezi c este propriul t u nivel de diIeren iere a sinelui?
Argumenteaz . Apoi mp rt seste acest lucru cu unul dintre
colegii cu care te-ai sim i conIortabil I cnd asta. i spune ceva
ceea ce sim i si Iaci n mp rt sire despre abilit ile si modul n
care te dezv lui?
8. n ce situa ii te-ai distan at emo ional de membrii Iamiliei tale si n
ce momente ai Iuzionat?
9. Ce consecin e au decurs din pozi ia ta n Iratrie?

Bibliografie suplimentar

BECVAR, D.S., BECVAR, R.J., Family Therapy. A Systemic Integration,
Allyn & Bacon, Boston, 1996.
BOWEN, M., Family Therapy in Clinical Practice, Jason Aronson, New York,
1978.
BOWEN, M., Family Therapy after 25 Years. n S. Arieti (Ed), American
Hanabook of Psychiatry, Jol. 5, Basic Books, New York, 1975.
CIUPERC , C., RADU-GENG, I., Manipularea ganairii ,i comportamentului
profe ii care se autoimplinesc, Ed. SPER, Bucuresti, 2001.
FROMM, E., Arta ae a iubi, Ed. Anima, Bucuresti, 1985.
IEIEU, G., Cum s fim ferici i in cuplu. Intimitate, sen:ualitate, sexualitate.,
Ed. Trei, Bucuresti, 2004.
IEIEU, G., Cum s fim ferici i in cuplu. Intre fiaelitate ,i infiaelitate., Ed.
Trei, Bucuresti, 2003.
IIEBER, P., MURPHY, G., SCHWARTZ, A.M., Copii aaul i, p rin i aaul i,
Ed. Niculescu, Bucuresti, 2000.
MITROFAN, IOIANDA, CIUPERC C., Introaucere in psihosociologia ,i
psihosexologia familiei, Bucuresti, Ed. Alternative, 1997.
MITROFAN, IOIANDA, VASIIE, DIANA, Terapii ae familie, Ed. SPER,
Bucuresti, 2004.
,Revista de Psihoterapie Experien ial , Ed. SPER, Bucuresti.
NICHOIS, M., SCHARTZ, R., Terapia ae familie concepte ,i metoae, tra-
ducere si publicare autorizat de Asocia ia de terapie Iamilial , 2005,
original publicat de Allyn & Bacon, 2004.


64


CAPITOLUL 4
Stres yi traume familiale






Capitolul acesta prezint teme Ia de care eu am un interes
deosebit, datorit specializ rii mele ca terapeut (n terapia traumei si
terapia de cuplu si Iamilie). Am ncercat totusi s nu i ncarc
memoria cu prea multe lucruri, desi tenta ia, recunosc, a existat. Si
asta mai ales c , deseori, oamenii maniIest re ineri, prejudec i, tot
Ielul de mecanisme de ap rare n Ia a suIerin ei umane; totusi, ele se
asociaz empatiei si dorin ei de a ajuta. Sunt convins c toate acestea
exist si n tine. Sunt convins , de asemenea, c si n Iamilia ta au
existat evenimente stresante sau chiar traumatizante (si poate tocmai
datorit lor te aIli la aceast Iacultate, studiind acum psihologia
Iamiliei!). Ele vor Ii de ajutor acum, cnd vei ad uga o nou lumin
asupra eIectelor lor asupra ta si a Iamiliei tale. Cnd vei termina de
parcurs capitolul, m astept ca, pe lng n elegerea mai proIund a
propriei tale experien e, s cunosti urm toarele:
ce nseamn un eveniment stresant si eveniment traumatic;
ce nseamn traum psihic ;
care sunt traumele Iamiliale;
care sunt cele sase traume centrale si Iazele prin care trece
persoana si Iamilia n urma traumatiz rii;
s descrii principalele eIecte asupra membrilor si asupra
Iamiliei ale traumelor Iamiliale.

1. Evenimente stresante yi evenimente traumatizante

Familia se doreste a Ii, la momentul constituirii sale, unul dintre
Iactorii de echilibru ai persoanei, poate chiar cel mai important. De-a
lungul timpului, n numeroase cazuri, acest Iapt se transIorm n
65
realitate, dar n altele, prea multe chiar, Iamilia se transIorm n izvor
al suIerin ei si al izol rii individului.
Orice Iamilie traverseaz momente diIicile care necesit reorga-
niz ri, renun ri la unele pattern-uri de comportament si elaborarea
altora. Aceste momente reprezint surse de stres pentru Iamilie.
S. Minuchin (1974) consider c exist patru surse de stres pentru
sistemul Iamilial:
1. Contactul stresant al unui membru al familiei cu for e extracon-
fugale. De exemplu, dac unul dintre so i este stresat din cauza
problemelor de la serviciu, el poate ncepe s -si critice partenerul
sau chiar s deturneze conIlictul spre copii, atacndu-i pe acestia,
cu sau I r motiv. Acest Iapt poate duce la izolarea membrului
tensionat prin alian a celuilalt membru cu copiii, ca reac ie de
ap rare Ia de stres. Sau dac un copil are diIicult i de integrare
n mediul scolar, p rin ii e posibil s reac ioneze diIerit (mama
poate exagera problema, n timp ce tat l o poate minimaliza), ceea
ce Iace ca grani a n subsistemul marital s se rigidizeze.
2. Contactul stresant al intregii familii cu for e extrafamiliale. Un
sistem Iamilial poate Ii puternic aIectat de eIectele unei recesiuni
economice, de mutarea ntr-un alt oras sau alt ar , mecanismele
de rezisten ale Iamiliei sunt amenin ate semniIicativ de s r cie
sau de discriminare.
3. Stresul in perioaaa ae tran:i ie ain familie. Exist multe Iaze n
evolu ia natural a unei Iamilii, iar ele necesit o negociere a unor
noi reguli, ceea ce duce la conIlicte. Acestea oIer membrilor
Iamiliei, dar si Iamiliei ca ntreg, ocazii pentru o nou crestere.
Dac aceste conIlicte nu se rezolv , ele duc n timp la alte diIi-
cult i. Exemplul este cel al tranzi iei copilului spre adolescen .
Adolescen a presupune multe contacte ale copilului cu lumea
extraIamilial , iar statusul lui n aceast perioad se schimb .
Rela iile cu p rin ii se modiIic , el avnd nevoie de mai mult
autonomie si responsabilitate. Tranzac iile subsistemului parental
cu adolescentul vor trebui schimbate de la p rin i-copil la p rin i-
adul i tineri. AstIel, rezultatul va Ii o adaptare reusit . n unele
cazuri, mama, de exemplu, poate rezista schimb rilor rela iei ei cu
Iiul/Iiica adolescent , pentru c asta ar presupune schimb ri n
rela ia ei cu so ul. AstIel, n loc s -si modiIice atitudinea, ea poate
66
ataca adolescentul si submina autoritatea lui. Dac tat l intr n
conIlict de partea copilului, se Iormeaz o coali ie cros-genera ional
nepotrivit , care se poate generaliza pn cnd toat Iamilia se
aIl n conIlict. Dac nu se produc schimb ri adaptative, vor
ap rea seturi disIunc ionale, ce se vor activa ori de cte ori vor
exista conIlicte.
4. Stresul cau:at ae o problem iaiosincratic . Un exemplu de astIel
de situa ie este prezen a unui membru bolnav cronic sau retardat.
Aceste probleme idiosincratice pot supranc rca Iamilia, resursele
si mecanismele ei de rezisten , deoarece Iunc iile membrului
respectiv trebuie preluate de al i membri ai Iamiliei. Este posibil,
de asemenea, ca ntr-o anumit Iaz de evolu ie a Iamiliei si a
problemei cu care se conIrunt s existe adaptare, dar mai trziu,
adaptarea s Iie ngreunat de intrarea ntr-o alt Iaz de evolu ie.
De exemplu, o Iamilie cu un copil autist se poate adapta n
perioada n care este mic, dar poate s Iie dep sit de diIicult i
atunci cnd acesta este mai mare.
Majoritatea Iamiliilor suIer mari pierderi sau trec prin eve-
nimente care ac ioneaz negativ n structura lor proIund si le
mpiedic Iunc ionalitatea normal . As denumi aceste evenimente ca
traumati:ante. Ele produc traume nu doar n individul care este
martorul sau subiectul care trece printr-un astIel de eveniment, ci si n
sistemul Iamilial, n toate componentele sale: membrii, grani e,
Iunc ii, rela ii etc. AstIel, principalele diIeren e dintre evenimentele
stresante si cele traumatizante constau n:
intensitatea lor cele traumatice sunt mult mai intens resim ite de
persoan si Iamilii;
eIectele lor asupra persoanei sau Iamiliei cele stresante produc
dezorganizarea Iamiliei pe o perioad determinat , dup care revin
la starea ini ial de Iunc ionare, n timp ce evenimentele trau-
matizante persist mult n timp, poate pentru totdeauna si produc
schimb ri de structur a Iamiliei, care nu ntotdeauna pot Ii
reI cute.
Oricum, grani a ntre stresant si traumatizant este Ioarte Iin ;
ceea ce pentru o persoan sau Iamilie este ceva stresant, pentru altele
poate Ii traumatizant (de exemplu, divor ul).
67
Evenimentele traumatice sunt deIinite (DSM III-R, DSM-IV) ca
,evenimente care se afl in afara ori:ontului normal ae a,teptare ,i,
astfel, repre:int pentru aproape to i oamenii un stres sever. Deoarece
stresul este sever si uneori astIel de evenimente au o durat ndelungat ,
eIectele perturbatoare asupra personalit ii umane sunt de durat si la
niveluri proIunde. Am redat mai jos din DSM III-R scala Iactorilor
sociali de stres la copii (tabelul 1) si la adul i (tabelul 2).

Tabelul 1
Scala factorilor sociali de stres la copii - sursa DSM III-R
Cod Concept
Exemple de
factori stresan i:
Evenimente acute
Circumstan e
de via mai durabile
1 nu exist
Iactori
stresan i
nu exist evenimente
acute care s Iie n re-
la ie cu tulburarea
nu exist circumstan e de
via mai durabile care
s Iie n rela ie cu tulbu-
rarea
2 usor desp r irea de un prieten
sau prieten , schimbarea
de scoal
aglomera ia n condi iile
de locuit, certuri Iamiliale
3 mediu exmatriculare, nasterea
unui Irate sau a unei
surori
boala cronic si invali-
dant a unui p rinte, certuri
constante ale p rin ilor
4 sever desp r irea p rin ilor, sar-
cin nedorit , arest
p rin i severi sau repre-
sivi, boala cronic si mor-
tal a unui p rinte, diIe-
rite intern ri n spitale si
sanatorii
5 Ioarte sever
(extrem)
abuz sexual sau maltra-
tare corporal
moartea unui p rinte, abuz
sexual repetat sau maltra-
tare corporal
6 catastroIal moartea ambilor p rin i boala cronic mortal
0 inIorma ii
insuIiciente
sau nici o
modiIicare
a st rii

68
Tabelul 2
Scala severit ii factorilor psihosociali de stres la adul i
- sursa DSM III -R
Cod Concept
Exemple de
factori stresan i:
Evenimente acute
Circumstan e
de via mai durabile
1 nici un
Iactor
stresant
Nu exist evenimente acute
care s Iie n rela ie cu tul-
burarea
nu exist circumstan e
de via mai durabile
care s Iie n rela ie cu
tulburarea
2 usor ruperea rela iilor cu un
prieten sau prieten ; nce-
perea sau sIrsitul scolii;
copilul p r seste casa p -
rin ilor
aglomera ie n condi iile
de locuit; certuri Iami-
liale
3 mediu c s torie, separarea de par-
tener sau partener ; pier-
derea locului de munc ;
pensionare, avort spontan
probleme maritale, diIi-
cult i Iinanciare, certuri
cu superiorii, statutul de
p rinte unic
4 sever divor , nasterea primului
copil
somaj, s r cie
5 Ioarte sever
(extrem)
moartea partenerului sau
partenerei, diagnosticarea
unei maladii somatice grave,
starea de victim a unei
violen e, propria maladie
cronic sever sau a unui
copil
maltratare corporal du-
rabil sau abuz sexual
6 catastroIal moartea unui copil, sinuci-
derea partenerului sau par-
tenerei, dezastru natural
luarea ca ostatic, prizo-
nieratul ntr-un lag r de
concentrare
0 inIorma ii
insuIiciente
sau nici o
modiIicare
a st rii


69
Utiliznd cele dou scale din DSM III-R, am ales urm toarele
evenimente Iamiliale ce pot produce traume att membrilor Iamiliei,
ct si sistemului Iamilial. Iat mai jos lista alc tuit :
x Certuri violente n Iamilie
x Abuz Iizic (b t i Irecvente)
x Abuz sexual al copilului
x Delincven a unui p rinte
x Separarea p rin ilor
x Divor ul p rin ilor
x InsatisIac ie proIesional proIund a unui p rinte
x Somajul unui p rinte
x Somajul ambilor p rin i
x Situa ie material Ioarte precar
x Boal Iizic sau psihic sever si cronic a unui p rinte
x Boal Iizic sau psihic sever si cronic a unui Irate
x Moartea unui p rinte
x Moartea ambilor p rin i
x Moartea unuia dintre Ira i
x Suicidul unui p rinte
x Suicidul unui Irate
Sintetiznd aceste evenimente, putem ajunge la cteva categorii
de evenimente care destructureaz Iamiliile si indivizii:
x Abuzurile: emo ional, Iizic, sexual;
x Delincven a unui membru, n special p rinte;
x Separarea membrilor (prin p r sire, divor );
x S r cie;
x Somaj;
x Decesul unui membru;
x Boala grav a unui membru.
Toate aceste evenimente pot ac iona separat sau mpreun ,
intensiIicndu-si n acest ultim caz Ior a de destruc ie psiho-social .
Dac am discutat despre evenimente traumatizante, consider
important si s diIeren iez evenimentul traumatizant (Iamilial) de
situa ia traumati:ant . Aceasta din urm cuprinde si mediul n care se
aIl persoana sau Iamilia care trece prin evenimentul respectiv. ,ntr-o
viziune dialectic a conceptului de situa ie, Iactorii situa ionali se
leag ntotdeauna de subiectul care tr ieste si ac ioneaz (Fischer si
Riedesser, 2001, p. 63). Persoana tr ieste o anume situa ie traumatic
70
n particularitatea ei istoric si individual , astIel c ncerc rile
persoanei de a o dep si este proIund dependent de aceast experien
individual . De aceea, ntotdeauna situa iile traumatizante vor Ii
diIerite de la individ la individ, chiar dac evenimentul traumatizant
va Ii acelasi. AstIel, Iiecare membru al Iamiliei va percepe diIerit si va
tr i diIerit acelasi eveniment. De exemplu, divor ul p rin ilor poate
determina la unul dintre cei doi copii ai Iamiliei delincven , pe cnd
la cel lalt s nu aib eIecte negative majore.
nainte de a vorbi despre eIectele lor ca situa ii traumatizante si
reac iile pe care membrii sau Iamilia ca ntreg le au la ele, s descriem
n cteva rnduri Iiecare categorie n parte.

2. Evenimente traumatizante familiale

Abuzul fizic, emo ional yi sexual
Cel mai des, termenul de ,abuz se Ioloseste n limbajul juridic,
dar el apare Irecvent si n limbajul psihologic. Dic ionarul explicativ
al limbii romane ncearc s ne l mureasc aIirmnd c abuzul este o
,nc lcare a legalit ii sau ,ntrebuin area I r m sur a unui lucru,
dar putem s n elegem acest termen nuan at atunci cnd ne reIerim la
cele trei mari tipuri de abuzuri de care se ocup psihologii si mai ales
psihoterapeu ii abuzul Iizic, abuzul emo ional si abuzul sexual.
n primul rnd, cel mai usor de identiIicat si de analizat este
abu:ul fi:ic. Vorbim de o persoan , Iie adult, Iie copil, c este victima
unui abuz Iizic, dac acea persoan suIer o durere Iizic (nso it de
cele mai multe ori si de suIerin emo ional ), n urma unor ac iuni
provocatoare de r ni Iizice, cum ar Ii: b t ile, trasul de p r, arderea
pielii cu igara sau legatul de mini etc. Desigur, putem recunoaste aici
unele m suri asa-zis ,educative aplicate de p rin ii mult prea zelosi
n a ndrepta comportamentul minorilor sau chiar al adul ilor ,c zu i
n greseal . Nu nseamn c a da o palm peste Iund copilului
neastmp rat constituie un abuz Iizic la adresa lui, ci dac aceste
palme se nmul esc, devin tot mai Irecvente, puternice sau vizeaz si
alte p r i ale corpului (care evident sunt mult mai sensibile la atingere)
si las urme precum celebrele vn t i, r ni sau chiar, mai grav, mutil ri
ale corpului victimei, se ajunge la situa ia de abuz. Tot n categoria
abuzului Iizic pot intra suprasolicitarea scolar si exploatarea prin
munc .
71
Iucrurile nu sunt la Iel de clare n situa ia abu:ului emo ional.
De data aceasta, abuzul este mult mai subtil si vizeaz sentimentele si
personalitatea victimei. Este vorba despre comportamente mult mai
greu de eviden iat, deoarece nu las nici o urm Iizic brutalit i
bine controlate, comportamente sadice, maniIest ri de respingere,
neglijen , exigen e dispropor ionate Ia de vrsta copilului. Abuzul
emo ional const n a provoca n persoana cu care suntem n rela ie
sentimente puternice de team , nesiguran , vinov ie, neliniste,
rusine, umilin , inutilitate, incapacitate, Iurie etc. Pe scurt, nseamn
ca victima s tr iasc mult timp sub ac iunea unor emo ii negative,
care au eIecte puternic destructive asupra personalit ii ei. Formele
sub care apare cel mai des abuzul emo ional este critica, autoritatea,
amenin area, neincreaerea, respingerea, neglifen a. O persoan ex-
cesiv de critic sau una care nu accept alte p reri sau care maniIest
mai mereu o atitudine de nencredere d nastere n cel cu care este n
rela ie la coplesitoare sentimente de inIerioritate, ceea ce blocheaz
maniIestarea abilit ilor persoanei care ar putea duce la a se dezvolta
liber si armonios. Replici ca ,Doamne, cat ae neinaemanatic po i s
fii', ,Nu-i, arag , facultatea ae nasul t u, sau ,N-am v :ut copil
mai neastamp rat/prost/tampit etc. in via a mea' sau ,Nicioaat nu
faci ,i tu o treab ca lumea' submineaz ncrederea n sine a
copilului sau partenerului care crede, sau ajunge s cread , c asa este
el. Copilul, n special, nu poate Iace diIeren a ntre cum este el, cum
poate fi el si cum este perceput de p rinte (sau nv tor, proIesor
etc.). n Ielul acesta, el va deveni incapabil s si Iormeze o identitate
de sine care s l ajute s r zbat n via , deoarece nu va avea
suIicient ncredere, putere de a lupta, capacitate de a se autoaIirma,
astIel nct s se respecte si pe sine si pe al ii. Va avea multe sanse de
a deveni Iie prea obedient, supus n permanen dorin elor celorlal i
(pentru el Iiind adev rate legi), Iie rebel, agresiv, mereu mpotriva
tuturor celor ce ncearc s i impun anumite norme sau reguli,
inclusiv mpotriva sa.
Foarte des critica determin n persoana care o primeste senti-
mentul c nu este acceptat asa cum este. Acest lucru este Ioarte
aproape de respingere. Dar, uneori, se ajunge chiar pn la a respinge
propriul copil sau partener, cu replici de genul: ,Mai bine nu te
aveam/ai muri ca s scap ae tine, ,De cana te-am n scut, ne-ai aaus
72
numai probleme, ,Tu ai stricat echilibrul familiei noastre, ,Mai bine
te avortam/nu te aaoptam, ,Acum in eleg ae ce te-a p r sit fostul
partener/mama ta.
Neglifen a presupune a ignora necesit ile de zi cu zi ale
persoanei (de regul , ale copiilor); ea poate Ii mai degrab Iizic , ceea
ce nseamn a nu-l hr ni, sp la, a-l priva de somn sau de libertate, sau
mai degrab emo ional : a nu-i vorbi, a nu-i oIeri aten ie si dragoste, a
priva copilul de posibilitatea de a se juca, de a explora lumea etc. Dar
ele, de regul , se combin , pentru c neglijen a Iizic duce automat si
la un grad de neglijare emo ional , innd cont c atingerea este calea
prin care se maniIest grija, dragostea, tandre ea.
n cazul abu:ului sexual, lucrurile se complic ; avem de a Iace
aici cu agresarea celei mai intime p r i a persoanei, adic a zonelor sale
genitale, anale sau orale, I r acordul prealabil al acestora, n scopul
ob inerii pl cerii sexuale sau de alt natur . Nu trebuie neap rat s Iie
vorba de un viol; acesta este doar un tip, Ioarte grav, de abuz sexual. Tot
n categoria abuzurilor sexuale intr si asa-numitele ,jocurile sexuale
(atingerea n scopul satisIacerii curiozit ii sau al ob inerii pl cerii a
zonelor sexuale sni, vulv , penis), care se practic uneori ntre copii,
sau ntre un adult si copii. Unele pot Ii inocente, dar atunci cnd se
Ior eaz , cnd se trece peste reIuzul persoanei de a participa sau cnd se
apeleaz la mijloace de pedepsire dac nu se particip la astIel de jocuri,
putem vorbi de prezen a unui abuz sexual.
Printre cele mai grave Iorme de abuz sexual se aIl Ior area
persoanei de a participa la activit i cu caracter sexual, cum ar Ii
pornograIie, sex n grup, prostitu ie.
Cel mai grav tip de abuz sexual care poate ap rea n cadrul
Iamiliei este incestul, adic practicarea ae rela ii sexuale intre
membrii unei familii. Si incestul mbrac mai multe Iorme, n Iunc ie
de ce rela ie de rudenie exist ntre membrii implica i n rela iile
sexuale: tat -Iiic , mam -Iiu, bunic -nepot, v r-verisoar etc. Cel mai
des ntlnit este incestul tat -Iiic . Ar p rea c incestul se ntlneste
doar n mediile sociale caracterizate prin educa ie deIicitar , imora-
litate, condi ii socio-culturale deIavorizate, dar lucrurile nu stau asa.
El apare n toate tipurile de medii si sub diverse aspecte (tipuri de
rela ii sexuale).
Centrul Na ional pentru Abuz si Neglijarea Copilului din SUA
deIineste abuzul sexual ca reprezentnd contacte ,i interac iuni intre
73
un copil ,i o persoan aault , in care copilul este folosit pentru
stimularea sexual a acelui aault sau a altei persoane. Abuzul sexual
poate Ii comis si de o persoan sub vrsta de 18 ani, dac acea
persoan este, Iie semniIicativ mai mare dect victima (cu cel pu in
5 ani), Iie ntr-o pozi ie care-i oIer putere si control asupra copilului.
Evident, abuzul sexual se asociaz Ioarte Irecvent cu abuzul
emo ional si Iizic.
Abuzul sexual las urme adnci n personalitatea victimei,
deoarece se asociaz cu proIunde sentimente ae neputin (de a Iace
Ia situa iei), de vinov ie (c nu a Iost n stare s reIuze sau s Iug
etc.), de mura rie, ae respingere a propriei persoane ,i mai ales a
corpului, de team , mai ales c abuzatorii stiu Ioarte bine s induc n
mod voit aceste st ri. Deseori, apar ganauri ,i tentative ae sinuciaere,
cu scopul de a sc pa de durerea psihic pricinuit si de povara
secretului cele mai multe victime innd ascuns acest Iapt de team
c nu vor Ii crezute, c vor Ii stigmatizate sau, mai r u, acuzate c ele
au provocat n vreun Iel actul respectiv. Alteori, eIectele sunt att de
proIunde si stabilizate n personalitatea victimelor, nct ele ajung
,victime perpetue sau agresori.
Desi exist mitul conIorm c ruia abuzatorii sunt persoane str ine,
studiile arat c persoanele care abuzeaz sunt de cele mai multe ori
persoane din apropierea victimei, persoane pe care victima le cunoaste
si chiar le investeste cu un anumit grad de ncredere. Dac n cazul
abuzului Iizic si al celui sexual abuzatorul este de cele mai multe ori
constient de ceea ce Iace, n cazul abuzului emo ional, uneori, persoana
abuziv nu este constient de eIectele actelor sale. AstIel, persoane care
au Iost la rndul lor abuzate devin abuzatori cu scopul de a se sim i
puternici, n control, de a se r zbuna ntr-un Iel. Din practica noastr si
din literatura de specialitate, aIl m c cel mai des astIel de persoane
sunt: p rin ii, rudele apropiate, concubinii, cadrele didactice, medicii,
preo ii, prietenii, seIii.
Nu doar b rba ii sunt cei care abuzeaz , desi num rul lor este
semniIicativ mai crescut datorit Iiziologiei si educa iei care a existat
mult vreme, dar, Irecvent, apar Iemei care sunt experte n abuz
emo ional sau Iemei implicate n abuzul sexual. Vrsta nu are nici o
importan , abuzatorii putnd Ii de vrste Ioarte diIerite.
Toate aceste Iorme de abuz se reg sesc n denumirea generic de
maltratare.
74
Delincven a unui membru
Delincven a unui membru este o situa ie care apare de cele mai
multe ori n urma unor acte agresive sau contrare legii. Este o situa ie
de patologie grav Iamilial . De aceea, ea este nc si mai dureroas
pentru ceilal i membrii ai Iamiliei, deoarece, pe lng modelul ine-
Iicient de educa ie pe care l prezint membrul delincvent, deseori se
produce si pierderea acestui membru prin deten ia care urmeaz
actelor sale. Copiii p rin ilor delincven i au deseori sentimente de jen
social , de inIerioritate, anxietate crescut , diIicult i de adaptare
scolar si social , labilitate si regresie emo ional , Iragilitate moral ,
tendin e exagerate spre izolare social sau violen etc. Unul dintre
cele mai grave eIecte Iamiliale ale acestui eveniment este perpetuarea
modelului agresiv sau ilegal de comportament.

Separarea membrilor prin p r sire sau divor
Separarea de partener sau de Iamilie este o situa ie din ce n ce
mai des ntlnit n societatea noastr . Desi pare a se banaliza prin
Irecven a de care d dovad , p r sirea, Iie c este ilegal sau legal , prin
divor , antreneaz o mul ime de eIecte psihologice negative asupra
membrilor Iamiliei si asupra Iamiliei care mai r mne un urma acestui
eveniment.
Iisa Parkinson (1993) deIinea divor ul ca ,un complex psihoso-
cial n aceeasi m sur n care este un proces juridic. Ea identiIic sase
dimensiuni ale experien ei de divor : emo ional , legal , economic ,
parental , comunitar si psihologic . Cuplurile aIlate n divor pot s se
conIrunte cu probleme din toate aceste domenii n acelasi timp, iar
conIlictul poate s se r spndeasc repede dintr-un domeniu n altul.
Unele cupluri nu pot s -si oIere unul altuia intimitatea si distan a de care
amndoi au nevoie n momente diIerite si grade diIerite. Aceste pro-
bleme pot conduce la o nstr inare permanent . Iar nstr inarea poate
merge pn la nstr inarea de sine nsusi. Incapacitatea de a tolera
schimbarea si dezvoltarea unuia dintre parteneri poate produce un divor
emo ional, Iie c este sau nu nso it de un divor legal.
ConIlictul cu privire la terminarea c sniciei este asociat cu
dispute cu privire la alte probleme si cu o proast adaptare postdivor .
Un indicator Ioarte des citat al unui divor diIicil, si poate singurul,
este ner bdarea unuia dintre so i de a termina c snicia cuplat cu lipsa
de dorin a celuilalt. Negarea Iaptului c si c snicia este terminat ,
75
adesea contribuie la men inerea conIlictului, de vreme ce chiar si o
lupt aprig este preIerabil variantei de a l sa partenerul s plece. Cel
care pleac , la rndul s u, se poate comporta contradictoriu, n mo-
dalit i care sugereaz c are unele dubii cu privire la terminarea
deIinitiv a rela iei. Aceast ambivalen poate cuprinde nu numai
cuplul care divor eaz , ci si copiii, noii parteneri etc.
Partenerii la care persist suIerin a provocat de pierderea
partenerului au deseori diIicult i n implicarea n rela ii si activit i,
Iie ele noi sau obisnuite. De multe ori, ei trebuie s nve e s se
descurce I r a mai depinde de altcineva, ceea ce este Ioarte greu,
dac nu chiar imposibil pentru cei care nu au cunoscut un alt model de
trai. Aceasta implic autocunoasterea si autovalorizarea ca Iiin
uman interdependent , care reuseste s -si Iie autosuIicient cu sau
I r ajutor de la prieteni sau rude. Pentru divor a i, aceasta nseamn a
nv a s se descurce cu probleme practice de care pn atunci se
ocupa Iostul partener.
B rba ii divor a i tind s duc o via mult mai haotic dect cei
c s tori i, dormind mai pu in si aprovizionndu-se cu diIicultate.
Femeile divor ate, de asemenea, sunt gata s se simt dezorientate
si multe caut ajutor medical pentru Ienomene de depresie si diIicult i
de somn si alimenta ie, mai ales n primele Iaze ale separ rii. Desi unii
se pot ag a cu ner bdare de independen a care le lipsise anterior, mul i
simt o Iric proIund de a Ii total singuri.
Pierderea unui partener prin divor a Iost adesea comparat cu
pierderea prin moarte. Exist multe similarit i nte sentimentele
divor a ilor si cele ale v duvilor, desi Iaptul c partenerul a plecat de
bun voie va l sa pe unii divor a i mai umili i si cu mai mult
am r ciune dect suport n general v duvii. Cei divor a i tind adesea
s Iie considerabil mai tineri dect v duvii si deci cu o posibilitate mai
mare s se c s toreasc , dar neadaptarea este complicat n ambele
situa ii cnd acestia men in sentimente puternice de mnie, respingere
sau vinov ie.
Divor ul aIecteaz Ioarte mult copiii. n trecut, n societ ile
tradi ionale, exista tendin a de stigmatizare a copilului ai c rui p rin i
sunt desp r i i, ceea ce ducea la o suIerin acut a acestora. n so-
cietatea modern , urban , acest aspect aproape c nu mai conteaz , desi
unii copii nc mai reac ioneaz agresiv Ia de copiii din Iamiliile
,destr mate. Desi divor ul presupune desIiin area c s toriei, mul i
parteneri renun n acelasi timp si la rolul lor de p rin i. Este necesar
pentru buna dezvoltare a copilului ca amndoi p rin ii s Iie implica i n
76
mod egal n procesul educativ Iamilial. Ei sunt, din acest punct de
vedere, dar si din cel al copilului, indispensabili evolu iei psihice a
copiilor. De cele mai multe ori, copiii cu p rin i divor a i prezint
diIicult i de adaptare scolar si social , labilitate si regresie emo ional ,
Iragilitate moral , st ri de anxietate, tendin e exagerate spre izolare
social sau violen etc.

S r cie, yomaj
Acestea se aIl pe lista Iactorilor stresori severi, deoarece, de
cele mai multe ori, sunt n aIara controlului membrilor Iamiliei, innd
mai mult de organizarea economic si social a societ ii din care Iace
parte Iamilia respectiv . S r cia si somajul amenin chiar integritatea
Iizic a membrilor, datorit lipsei de mncare, ap sau ad post si a
mijloacelor Iinanciare si materiale. Se asociaz cel mai Irecvent cu
bolile grave, astIel c se creeaz rapid un cerc vicios, din care, o dat
prins , persoana nu mai poate iesi.
Acesti Iactori sunt cei mai des invoca i ca Iiind responsabili de
situa ia lor de c tre majoritatea persoanelor aIlate la marginea societ ii,
Iie c sunt delincven i, vagabonzi, copii ai str zii, persoane adulte I r
ad post, cersetori etc.

Decesul unui membru
Dintre toate evenimentele cu care se conIrunt omul de-a lungul
vie ii, moartea este unul dintre cele mai nedorite, inexplicabile si
teriIiante. El nu produce doar team proIund , ci o suIerin cu att
mai accentuat , cu ct persoana care decedeaz este mai semniIicativ
pentru cei r masi. Cu toate acestea, moartea ne pune n Ia o serie de
ntreb ri, de provoc ri care ne Ior eaz s modiIic m ceva n noi, s
schimb m si chiar s ne dezvolt m. A pierde pe cineva sau ceva (nu
doar prin deces) ne oblig s ne raport m diIerit la ceea ce r mne, s
schimb m priorit ile, s ne continu m diIerit via a, s evolu m.
Elementele pe care le consider m a Ii cele mai importante pentru
analiza semniIica iei Ienomenului mor ii si pentru analiza reac iilor de
doliu pe care le au indivizii si Iamiliile sunt:
x Apartenen a religioas persoane apar innd diIeritelor culte
religioase vor avea atitudini si credin e diIerite n Ia a Ienomenului
mor ii, si, deci, comportamente diIerite, ceea ce nseamn c pot
integra experien a (n limbaj curent pot trece peste sau i,i pot
77
reveni) mai rapid sau mai lent. Aici, un loc aparte l au ritualurile de
trecere speciIice Iiec rui cult religios (slujbele religioase, ritualul
nmormnt rilor, al pomenilor, al rug ciunilor etc.).
x Tipul ae cultur general sau profesional vom observa, de
exemplu, concep ii diIerite despre Ienomenul mor ii la persoanele
care-si desI soar activitatea n domeniul medical (mai ales cele
care lucreaz chiar cu persoane muribunde) Ia de cele care
cunosc mai multe din domeniul tehnic. Acest Iapt se va reIlecta cu
siguran n reac iile lor la pierderea unei persoane dragi.
x Nivelul ae eauca ie inIluen eaz si el semniIica ia pe care
persoana o acord mor ii, n strns leg tur cu tipul de cultur .
De regul , n societatea noastr nu prea se vorbeste despre moarte,
aceasta Iiind oarecum negat , si deci nu se Iac nici un Iel de
preg tiri pentru acest moment important al existen ei umane.
Totusi, exist comunit i unde, desi educa ia se rezum la cea
oIerit de Iamilie si comunitate, se vorbeste mai mult despre acest
Ienomen si se construiesc atitudini speciIice Ia de el, cu rolul de
a ajuta supravie uitorii s si continue via a. Moartea este v zut
ca un alt Ienomen natural, ca si nasterea, de exemplu, si, ca
urmare, sunt construite ritualuri speciIice.
De asemenea, la acordarea unei semniIica ii Ienomenului mor ii,
dar si la eIectele acesteia asupra membrilor Iamiliei contribuie si
contextul n care aceasta survine. Contextul va con ine aproape
ntotdeauna diIerite elemente care vor aminti de persoana disp rut si
va constitui, uneori, un motiv pentru rudele sale de a nu reusi s
integreze experien a de pierdere. n Ielul acesta, el r mne n trecut,
I r posibilitatea de a se ancora n prezent. Am identiIicat cel pu in 4
tipuri de contexte care pot inIluen a reac iile supravie uitorilor:
x Fi:ic acas , la munc , n vacan ;
x Temporal diminea a, seara, noaptea;
x Social singur, n Iamilie, cu prietenii;
x Spiritual de s rb tori (Cr ciun, Pasti, ziua de nastere/onomastic ).
Ia Iel de important n n elegerea Iamiliilor ndoliate este tipul
mor ii. Prin tipul mor ii n elegem modalitatea prin care a survenit
moartea membrului. n literatura de specialitate se g sesc, din cnd n
cnd, niste ncerc ri de a tipologiza pierderile sau decesele. Am ncercat
mai jos s Iacem o sintez , ad ugnd ns si credin ele populare, care
credem c sunt la Iel de importante n procesul terapeutic, deoarece
78
oamenii vin la terapie cu propriile concep ii (sau teorii implicite) despre
via si moarte.
IdentiIicarea acestor tipuri, care nu sunt neap rat independente
unul Ia de cel lalt, ajut la in elegerea reac iilor particulare pe care
le prezint supravie uitorii si la stabilirea unor ipote:e ,i la ghiaarea
procesului terapeutic prin eIectele diIerite pe care Iiecare tip le poate
avea asupra supravie uitorilor.
x a,teptate vs. nea,teptate de ex.: moartea unui p rinte sau bunic
ce suIer de o boal incurabil este o moarte a,teptat , n timp ce
moartea acestuia datorat unui accident, de circula ie, de munc
sau casnic, este una nea,teptat ;
x fire,ti vs. nefire,ti moartea este un fenomen firesc, care se
ntmpl I r ca noi s l putem mpiedica, dar putem accepta mai
usor acest aspect doar n cazul oamenilor n vrst ; dac moare un
copil, oamenii tind s considere c aceast moarte este nefireasc ,
deoarece este contrar legilor Iirii;
x subite vs. lente moartea subit apare, de regul , n cazul unei
persoane care a Iost de curnd diagnosticat cu o boal incurabil
si la care procesul decurge extrem de rapid, n timp ce dac pro-
cesul decurge n timp, putem vorbi de mor i lente, Iapt ce permite
o oarecare preg tire pentru momentul Iinal;
x violente vs. neviolente dac moartea survine n timpul unui
accident sau persoana este victima unui homicid, se vorbeste de
mor i violente, iar n cazul unei mor i care survine n timpul
somnului putem vorbi de o moarte neviolent . Homicidul si suicidul
sunt tipuri de moarte violent , neanticipat de cele mai multe ori si
neIireasc . n aceste cazuri, trebuie avut n vedere c reac iile
supravie uitorilor vor Ii o mixtur de PTSD (stres posttraumatic) si
doliu, adic va Ii vorba de un doliu complicat.
x bune vs. rele n popor se vorbeste de mor i bune, atunci cnd ele
nu implic suIerin a muribundului sau cnd persoana moare de
b trne e, n timp ce acele mor i care sunt precedate de suIerin
crescut sunt catalogate drept rele;
x aorite vs. neaorite exist cazuri cnd moartea unui om aIlat ntr-o
mare suIerin este dorit de cei din preajma sa pentru a curma
suIerin a tuturor celor implica i; se leag mult si de controversatul
subiect al eutanasiei. Totusi, trebuie avute n vedere aici senti-
mentele de culp ce apar ntotdeauna n astIel de situa ii. De
asemenea, acest sentiment este cu att mai prezent atunci cnd
79
moartea este dorit , mai mult sau mai pu in constient, si nu exist
cel pu in n prezent nici o condi ie care s duc la moartea celui n
cauz ; totusi, chiar dac moartea acestuia survine din cauze
independente de cel care a dorit moartea, apare, de regul , un val
imens de sentimente si gnduri de autoculpabilizare, mai ales n
condi ii de imaturitate emo ional , cnd reapare gndirea magic de
tipul ,eu am cauzat moartea pentru c a Iost un moment cnd am
dorit s Iie mort.
Evident, Iamiliile vor Ii mult mai aIectate si membrii lor vor
putea Ii proIund aIecta i dac moartea membrului de Iamilie va Ii
violent sau neasteptat sau neIireasc . EIectele negative cele mai
puternice se nregistreaz , de regul , la decesul copiilor.
De asemenea, atunci cnd o Iamilie pierde un membru al s u,
aceasta nu este singura pierdere. Ia ea se mai adaug si:
1. Pierderea viselor si speran elor Ia de acea persoan ;
2. Pierderea unui statut (social/economic);
3. Pierderea c minului (sau a ideii de c min);
4. Pierderea suportului emo ional din partea persoanei decedate;
5. Pierderea unei identit i Iamiliale;
6. Pierderea suportului social (cercului de prieteni).
Iiteratura de specialitate oIer 5 staaii generale prin care o
persoan sau o Iamilie trece dup pierderea unei persoane dragi/
semniIicative (cu mici diIeren e ntre autori):
1. negare & izolare
2. Iurie
3. construc ie & trguire
4. depresie
5. acceptare
Aceste stadii pot Ii ns ntlnite si n cazul Iamiliilor. Ordinea
lor nu este obligatorie, uneori persoana revine la stadiile anterioare,
alteori sare peste unele. Ele sunt ns utile deoarece ajut la identi-
Iicare situa iei prezente n care se aIl persoana sau Iamilia.

Boala grav a unui membru
Acesta este un alt tip Ioarte serios de eveniment traumatizant
prin care poate trece o Iamilie, deoarece el produce muta ii proIunde
n structura Iamiliei respective. De multe ori, ceilal i membri ai Ia-
miliei si organizeaz ntreaga via n jurul ngrijirii persoanei
bolnave, Iapt care determin , pe lng avantajele si men inerea unui
80
echilibru Iamilial, si sentimente de Irustrare, inutilitate, disperare,
Iurie si chiar ur Ia de propria persoan sau Ia de bolnav. Acest
lucru duce uneori la o atmosIer conIlictual , la esec personal, la
destructurarea rela iilor sau sistemului Iamilial.
Bolile care au poate cele mai puternice eIecte negative asupra
sistemului Iamilial sunt cancerul, SIDA, handicapurile Iizice si men-
tale severe, paraliziile, bolile psihice severe. Ele determin sau se
asociaz Ioarte des cu celelalte evenimente traumatizante enumerate
pn acum, datorit costurilor materiale si emo ionale implicate.
n toate cazurile, evenimentele sau situa iile Iamiliale men ionate
mai sus determin ini ial asa-numitul stres posttraumatic. Dac ele
persist , atunci putem vorbi de constituirea unor traume, n adev ratul
sens al cuvntului.
Pentru a deIini trauma, avem n vedere c iva autori care, dup
opinia mea, au contribuit la clariIicarea termenului. Acestia sunt
psihologii nem i GottIried Fischer si Peter Riedesser si psihologul
australian Francis Macnab.

3. 1rauma psihic

Iat cum deIinesc GottIried Fischer si Peter Riedesser (1998, p. 77)
trauma psihic : o experien vital ae aiscrepan intre factorii situa-
ionali amenin tori ,i capacit ile inaiviauale ae st panire, care este
inso it ae sentimente ae neafutorare ,i abanaonare lipsit ae ap rare ,i
care auce astfel la o pr bu,ire ae aurat a in elegerii ae sine ,i ae lume.
n lucrarea sa ap rut n 2000, Traumas of Life ana Their
Treatment, Francis Macnab aIirm c Iiecare persoan traumatizat
prezint de multe ori mai multe tipuri de traume. De aceea, este
important s Iie stabilit asa-numita traum central . Trauma central
este acea traum care aIecteaz cel mai puternic persoana, deci rana
psihologic cea mai adnc si mai perturbatoare. O dat ce trauma
central a Iost identiIicat , toate celelalte traume, deoarece un eveni-
ment traumatizant atrage dup sine mai multe traume, pot Ii percepute
si tratate eIectiv ca Iiind secundare.
IdentiIicarea traumei centrale este vital pentru o analiz
contextual a persoanei care a Iost traumatizat si pentru toate Iormele
de consiliere sau psihoterapii scurte integrative. O dat ce persoana
recunoaste trauma central , ea sesizeaz elementele esen iale ale
procesului de recuperare sau, dac se aIl ntr-un proces terapeutic,
81
vede cum, pe m sur ce terapia asupra traumei centrale avanseaz , si
celelalte traume vor deveni p r i ale lucrului terapeutic.
Iat cele sase traume centrale pe care o persoan le poate
experimenta n via , asa cum au Iost Iormulate ele de Francis Macnab
(2000, p. 27-31):
1. Amenin area la aaresa vie ii persoanei ,i a pattern-urilor ae trai.
Unele evenimente traumatizante aIecteaz modul de via al per-
soanei mai puternic dect altele, desi toate aduc o schimbare brusc
a pattern-urilor de via . R zboaiele, dezastrele naturale, violen a,
tlh riile sunt n acelasi timp amenin ri speciIice, dar si diIuze la
adresa vie ii persoanei. Simptomele, asa cum sunt speciIicate ele n
DSM IV, pot Ii tratate toate, dar ele sunt secundare Ia de ame-
nin area primar , deoarece eIectele n urma acestor evenimente
aIecteaz nu doar persoanele implicate, ci si rela ii interpersonale,
institu ii, organiza ii ale comunit ii, mediul de lucru etc. Totusi,
trauma central este perceperea unei amenin ri la adresa vie ii si la
adresa integrit ii pattern-urilor de trai.
2. Amenin area integrit ii ,i coeren ei eului. Apare clar n situa ii de
invazie sexual , viol, abuz. Se reIer la ntreruperea dezvolt rii si
cresterii, la o discrepan ntre ,cine sunt si ,cine m astept s Iiu.
De asemenea, apare n tulburarea de stres posttraumatic datorat
torturii. Persoana a supravie uit, dar a r mas cu lupta pentru recsti-
garea unei coeren e de sine dup umilin , ncarcerare, tortur , si cu
zdruncinarea Iireasc a mecanismelor de deIens , a rezisten elor si a
stabilit ii mentale.
3. Pieraerea unei rela ii semnificative. Se produce n situa ii de
deces, divor , separare si alienare. Poate ap rea si n situa iile n
care un membru al Iamiliei p r seste casa Iamilial pentru a se
stabili n alt parte. Pentru unii, acesta este un Iapt normal de
via , dar al ii l percep ca pe o rupere major a leg turilor
emo ionale. Alte rela ii se pot, de asemenea, modiIica drastic; apar
depresii, idei suicidare, comportamente hetero- si auto-agresive.
Rela ia se reIer att la persoane, ct si la obiecte sau animale nalt
semniIicative pentru individ.
4. Intreruperea func ion rii normale a persoanei. Se ntlneste Ioarte
des la supravie uitorii accidentelor rutiere, casnice si de munc .
Unele persoane beneIiciaz de pe urma r nilor prin compensa ii
b nesti, dar pentru altele durerea si disabilitatea persistent tulbur
s n tatea, Iericirea si starea de bine. Cu att mai clar se remarc
aceast traum la persoanele care au suIerit modiIic ri
82
semniIicative ale corpului sau desIigur ri. Primul scop al acestor
persoane este acela de a recstiga cel pu in nivelul Iunc ional de
baz , si n cazul lor acceptan a si integrarea imaginii corporale
schimbate vor Ii secundare, c ci nici anxietatea reIeritoare la
imaginea corporal nu va Ii dominant .
5. Pieraerea vi:iunii asupra vie ii. Apare des la reIugia i, care au
trecut prin evenimente traumatizante grave si pe o perioad mai
lung de timp. De exemplu, Iemeile croate si bosniace care au
suIerit violuri multiple de grupuri de solda i, care au Iost obligate
s si priveasc Iiicele n timp ce erau violate si ele sau au Iost
martorele uciderii so ilor si Iiilor lor, I r case, bani, identitate au
pierdut orice sim al unei lumi drepte. Credin a lor ntr-un
sentiment umanitar de baz a Iost devastat . Cnd oamenilor li se
distruge att de mult viziunea asupra vie ii, este de asteptat s
ntlnim la ei simptome, nevoi si tulbur ri care reIlect dezastrul
intern si catastroIele sociale. Ei au nevoie de ajutor terapeutic, dar
mul i dintre ei l vor evita sau l vor reIuza tocmai datorit incapa-
cit ii de a mai acorda un sens experien ei lor si de a crede ntr-o
posibil perspectiv pozitiv asupra vie ii si lumii lor.
6. Perturbarea expansivit ii sufletului in contextul vie ii. Se
ntlneste la persoanele traumatizate sever care se simt alienate de
propriul sistem de credin e, de tot ce credeau despre ele c sunt.
Se simt dep rtate, de asemenea, de ceea ce le apar inea cndva si
priva i de surse de suport si inspira ie. Aceste persoane pot Ii cele
care au pierdut un membru al Iamiliei prin suicid, cele supuse
unor abuzuri Iizice, sexuale, emo ionale grave nc din timpul
copil riei timpurii, cele care sunt att de devastate nct nici un
ajutor nu mai pare relevant sau nu pot g si o cale de revenire.
Pentru unii specialisti, aceast traum ar Ii un semn al amintirilor
reprimate, mai ales n cazurile unde se suspecteaz un eveniment
traumatizant n perioada inIantilit ii sau a copil riei. Principalele
maniIest ri ale acestui tip de traum sunt pierderea sim ului de a Ii
viu, de a Ii mobil, expansiv, de a Ii parte a lumii ntregi.
Sigur, ne putem ntreba, al turi de F. Macnab, dac nu cumva stabilirea
acestor traume centrale nu reprezint ncercarea terapeutului de a-si
controla propriile anxiet i n Ia a inconsisten elor, Iricilor si destructur rii
cu care se prezint clien ii n cabinet; sau poate ncercarea psihologului
de a oIeri un sistem de lucru cu situa iile tulbur toare la care este
martor. Dincolo de aceste ntreb ri, cele sase traume centrale si g sesc
utilitatea n procesul de analiz a patologiilor individuale, Iamiliale si
83
sociale, dar si n procesele terapeutice, prin Iaptul c deschid larg
accesul la explorarea reIlec iilor si povestilor pe care le dezv luie
clien ii. Ele ncurajeaz persoana s constientizeze care este trauma
major care st n spatele nara iunii sale, pentru ca n Ielul acesta s si
construiasc mpreun cu terapeutul un plan de recuperare sau chiar
mbun t ire a propriei personalit i si a rela iilor cu ceilal i. AstIel, n
haosul creat de evenimentul traumatizant, terapeutul are sansa de a
ncuraja contactul clientului, Iie c este individul, Iie c este Iamilia, cu
propriile sale resursele personale, sociale si spirituale, poate chiar si cu
acelea care ar Ii stat ascunse dac nu ar Ii existat acea traum .
Evenimentele traumatizante, deci si cele care se petrec n
sistemele Iamiliale, produc reac ii care aIecteaz urm toarele niveluri
ale psihicului uman:
x Nivelul de Iunc ionare (pe plan Iizic, psihic si social)
x Via a aIectiv
x Imaginea de sine
x Viziunea asupra viitorului
x Sentimentul de mplinire
Iat care sunt cele mai importante reac ii ce se constituie la
traum , n detaliu (par ial cuprinse n DSM IV):
x n sIera fi:iologic : amor irea responsivit ii generale (Iizic sau
psihic ), nivel de excitare Ioarte crescut (arousal sporit) reac ii
exagerate si imediate la stimulii obisnui i, insomnie, plns, lipsa
apetitului ce duce la sc derea greut ii corporale, maniIest ri
neurovegetative: palpita ii, tahicardie, hiperhidroz , paloare, sc -
derea sistemului imunitar (de unde Irecven a crescut a diverselor
boli) etc.
x n sIera emo iilor (aici sunt cele mai puternice reac ii): stare de
soc, temeri, groaz , diverse anxiet i, depresie, disperare, nepu-
tin , neajutorare, melancolie, regret, durere, singur tate, triste e,
Iurie, ur , vinov ie, dezaprobare, nemplinire si gol existen ial.
x n sIera cogni iilor: amintiri, flash-back-uri, rumina ii, gnduri cul-
pabilizatoare, catastroIizante, negative, cosmaruri, tendin a de a
uita, de a reprima, de a nega pentru a nu mai sim i durerea, deperso-
nalizare, derealizare, scindare, idea ii suicidare. Foarte semniIicativ
este Iaptul c trauma produce o puternic zguduire a sistemului de
valori si de credin e ale persoanei despre sine, al ii si despre lume;
ea duce la o zdruncinare durabil a n elegerii de sine si a lumii, mai
mult sau mai pu in cuprinz toare. Este aIectat imaginea si stima de
sine, precum si capacitatea de a-si imagina vreun viitor.
84
x n sIera comportamental : persoana se poate izola de ceilal i,
poate deveni agresiv , preten ioas , cic litoare, haotic , poate
renun a la unele activit i, la via a social , poate apela la abuz de
alcool, droguri, tutun sau poate s se suprasolicite proIesional sau
Iamilial pentru a nu mai avea timp si putere s simt durerea.
Chiar si tentativele suicidare si suicidele sunt des ntlnite.
Din punctul de vedere al lui Mardi Horowitz (apua Fischer si
Riedesser, 1998, p.89-90), unul dintre primii cercet tori ai traumelor,
reac ia post-expozitorie trece prin mai multe Iaze; reac ia traumatic
este varianta patologic de r spuns la expunerea la evenimentul
traumatizant, iar varianta normal este denumit stres response.
Fazele sunt urm toarele (apud Fischer si Riedesser, 1998, p.89-90):
x Fa:a expo:itorie peri-traumatic r spunsul normal este Iormat
din ipete, team , doliu si reac ie de mnie. Starea patologic a
experien ei este desemnat ca inunaare cu impresii coplesitoare.
Persoana aIectat este cuprins de o reac ie nemijlocit si se aIl
adesea nc mult timp dup aceea ntr-o stare de panic , epuizare,
care ia Iiin din reac iile emo ionale care escaladeaz .
x Fa:a (respectiv starea) ae negare. Cei aIecta i se ap r mpotriva
amintirilor din situa ia traumatic . Varianta patologic : compor-
tament extrem de evitare, eventual sus inut de Iolosirea de droguri
si medicamente, pentru a nu Ii obligat s tr iasc durerea
suIleteasc .
x Fa:a (respectiv starea) ae inva:ie a ganaurilor sau imaginilor
mne:ice. Varianta patologic : tr iri cu gnduri si imagini mnezice
ale traumei care se impun.
x Fa:a (respectiv starea) ae perlaborare. Aici cei aIecta i se con-
Irunt cu evenimentele traumatice si cu reac ia lor personal .
x Conclu:ie relativ (completion). Un criteriu este capacitatea de
a-si putea reaminti situa ia traumatic n cele mai importante p r i
ale sale, I r a se gndi compulsiv la acestea.
Variantele patologice ale ultimelor dou Iaze sunt asa-numitele
fro:en states: st ri de ncremenire cu simptome psihosomatice, ca
senza ii corporale Ialse de diIerite naturi si pierderea speran ei de a
putea perlabora si concluziona experien a traumatic ; mai departe,
alter ri de caracter ca o ncercare de a nu mai tr i subiectiv cu expe-
rien a traumatic imposibil de st pnit. Comportamentele de evitare
extinse se transIorm cu timpul n tr s turi Iobice de caracter. Tulbu-
rarea capacit ii de munc si tulburarea de a iubi pot Ii v zute ca un
semn al alter rii caracteriale provocat de traum .
85
4. Efectele traumelor familiale

Asa cum spuneam mai devreme, nu doar individul poate
suIeri o traum , ci si Iamilia ca sistem poate Ii r nit din punct de
vedre psihologic. Iat care ar Ii reac iile cele mai des ntlnite ale unei
Iamilii traumatizate:
x Alterarea rela iilor aintre membrii familiei. Acest lucru presupune
modiIicarea semniIicativ a calit ii rela iilor dintre membrii. De
exemplu, se poate trece de la rela ii de ajutor si n elegere la
respingere, conIlicte, izolare.
x Alterarea ierarhiilor sistemului familial. De exemplu, n urma
decesului unui membru care ocupa o pozi ie ierarhic superioar , un
alt membru s Iie nevoit s i ia locul, desi nu are (nc ) abilit ile
necesare. Acest lucru se ntlneste Irecvent n cazul deceselor ta ilor
din Iamiliile tradi ionale, cnd mama este cea care r mne singurul
p rinte si devine capul Iamiliei. n alte situa ii, Iiul, de regul cel
mare, este cel care preia conducerea Iamiliei. Aceast pozi ie este
ns necunoscut acestui membru al Iamiliei si, de aceea, agraveaz
modiIic rile rela iilor intraIamiliale.
x Patologi:area grani elor familiale. n urma evenimentelor stresante
sau traumatizante, grani ele Iamiliale pot deveni Iie prea rigide
(subsisteme sau membri separa i nu si mai vorbesc, nu se mai
ntlnesc), Iie prea diIuze (subsisteme sau membri suprapusi,
Iuzionali, de exemplu to i suIer de depresie sau to i membrii sunt
neputinciosi n Ia a unei mame dominatoare si agresive), ceea ce
perturb transmisia adaptativ de inIorma ii ntre subsisteme si
membrii Iamiliei.
x Patologi:area alian elor aintre membrii familiei. Se reIer la
rela iile intraIamiliale care pot s nu aib un interes comun. Exist
dou tipuri de patologie a alian elor: deturnarea conIlictului, sau
,g sirea apului isp sitor (de exemplu, atunci cnd Iamilia reduce
tensiunea prin acuzarea unui singur membru al Iamiliei, cum este
cazul tat lui alcoolic), si coali iile cros-genera ionale neadaptative.
De exemplu, mama se asociaz cu mama ei, bunica, mpotriva
tat lui agresiv.
x Blocarea procesului evolutiv al familiei. Acest lucru se poate
observa Ioarte des n cazul n care un membru al Iamiliei
decedeaz ; unele Iamilii r mn blocate n Iaza de evolu ie n care
se aIla, desi ar Ii existat posibilitatea de a merge mai departe n
acest proces; de exemplu, copilul nu se mai c s toreste pentru a
86
nu si p r si p rintele v duv. Situa ii similare se pot ntlni si n
cazul divor urilor si al bolilor grave ale p rin ilor.
x De:membrarea sistemului familial. Uneori, impactul evenimentului
traumatizant poate Ii att de puternic nct determin pe unul sau
mai mul i membri ai Iamiliei s se desprind din sistemul Iamilial si
s se izoleze sau s creeze un alt sistem Iamilial sau de substitut.
Asa apar cazurile persoanelor I r ad post, a copiilor care pleac de
acas si se c s toresc doar pentru a sc pa de suIerin a provocat de
Iamilia de origine, a celor care se ad postesc pe lng biserici si
mn stiri pentru a-si g si un sens etc.
x Perturbarea rela iilor familiei cu meaiul exterior. n cele mai
multe cazuri, evenimentele stresante si traumatizante prin care
trece Iamilia provoac nchiderea sau izolarea sistemului Iamilial
de celelalte sisteme Iamiliale (rude, prieteni sau vecini), ceea ce le
opreste accesul la posibile resurse de vindecare sau sus inere. Asa
se ntmpl n cazul violen ei domestice, cnd, de jen sau teama
c se va aIla, membrii Iamiliei nu vorbesc mai cu nimeni, mint sau
chiar ntrerup rela iile cu cei din jur.
Toate aceste reac ii traumatice Iamiliale Iunc ioneaz att n
calitate de eIecte ct si de cauz , men innd si agravnd cercul vicios
al suIerin ei si patologiz rii membrilor ei si al sistemului ca ansamblu.
Cred c merit men ionat c nu toate persoanele sau Iamiliile care
trec prin astIel de situa ii traumatizante, Iie ele grave sau multiple,
r mn blocate n patologia psihic . Dimpotriv , majoritatea si revin la
o Iunc ionare normal , iar o mic parte chiar beneIiciaz n urma trau-
melor suIerite. Este vorba despre persoanele sau Iamiliile re:iliente,
care mobilizeaz n mod eIicient resursele personale si sociale ca
r spuns la risc sau amenin are, mobilizare ce duce la rezultate mentale
sau Iizice pozitive si/sau rezultate sociale pozitive. Studiul unor astIel
de Iamilii sau persoane merit aproIundat si dezvoltat pentru a aIla care
sunt motivele pentru care ele pot s gestioneze un astIel de proces de
mobilizare a resurselor, n vreme ce altele se pierd si se destructureaz .

Rezumatul capitolului

n acest capitol am trecut n revist caracteristicile evenimentelor
stresante si traumatizante prin care pot trece Iamiliile, insistnd asupra
reac iilor membrilor Iamiliei si mai ales ale sistemului Iamilial ca ntreg
la acestea. Cele mai semniIicative evenimente traumatizante pe care
le-am analizat sunt: abuzul, delincven a, decesul, separarea membrilor
87
prin p r sire sau divor , somajul, s r cia, boala unui membru. Prin-
cipalele eIecte ale traumelor Iamiliale sunt: alterarea rela iilor dintre
membrii Iamiliei, alterarea ierarhiilor si a structurii de putere, patolo-
gizarea grani elor si a coali iilor, blocarea evolu iei sistemului Iamilial,
modiIicarea structurii Iamiliei sau dezmembrarea Iamiliei, perturbarea
rela iilor Iamiliei cu mediul.

Closar de termeni folosi i

Eveniment
traumatizant
evenimente care se aIl n aIara orizontului normal de
asteptare si astIel reprezint pentru aproape to i oamenii
un stres sever (DSM IV-R).
Familie
rezilient
Iamilie care mobilizeaz n mod eIicient resursele per-
sonale si sociale ca r spuns la risc sau amenin are,
mobilizare ce duce la rezultate mentale sau Iizice pozitive
si/sau rezultate sociale pozitive.
Traum pierdere psihic ; ran psihic ; o experien vital de
discrepan ntre Iactorii situa ionali amenin tori si
capacit ile individuale de st pnire, care este nso it de
sentimente de neajutorare si abandonare lipsit de ap rare
si care duce astIel la o pr busire de durat a n elegerii de
sine si de lume (G. Fischer, P. Riedesser, 1998, p. 77).
ap isp yitor membru al Iamiliei acuzat si responsabilizat pentru pro-
blemele Iamiliei, desi responsabilitatea este a tuturor
membrilor.

Exerci ii yi teme pentru seminar

1. Analizeaz un eveniment stresant prin care a trecut Iamilia ta si
stabileste care au Iost modalit ile de reac ie ale membrilor Ia-
miliei si a Iamiliei n ansamblu.
2. Ai urm torul caz: o Iamilie compus din mam , tat , un b iat de
10 ani si o Iat de 6 ani. Ambii p rin i au serviciu, cu program de
la 9 la 18. Feti a urmeaz s intre si ea la scoal . B iatul trece
clasa a IV-a. De doi ani b iatul merge singur la scoal , iar nainte
mergea cu bunica. Bunica ntre timp s-a mboln vit grav si cei doi
so i au angajat o inIirmier s o ajute. Bunica locuieste separat,
ntr-un apartament apropiat de cel al Iamiliei. Cum crede i c va
Iace aceast Iamilie Ia noii schimb ri?
88
3. Realizeaz mpreun cu un coleg o analiz comparativ ntre
eIectele abuzului Iizic asupra unui copil de 10 ani si decesul unui
p rinte.
4. Care crezi c ar putea Ii eIectele unui divor ntr-o Iamilie asupra
genera iilor viitoare?

Bibliografie suplimentar

DOITO, F., Cana p rin ii se aespart. Cum s prevenim suferin ele copiilor,
Ed. Trei, Bucuresti, 2003.
FISCHER, G., RIEDESSER, P., Tratat ae psihotraumatologie, Ed. Trei,
Bucuresti, 2001.
,Journal oI Social Issues (,Revista de Problematici Sociale), nr. 2, vol. 54,
editat de Societatea pentru Studiul Psihologic al Problematicilor Sociale,
1998.
MACNAB, F., Traumas of Life ana Their Treatment, Spectrum Publication,
Melbourne, 2000.
MINUCHIN, S., Families ana Family Therapy, Cambridge, MA., Harvard
University Press, 1974.
MITROFAN, IOIANDA, BUZDUCEA, D., Psihologia pieraerii ,i terapia
aurerii, Ed. SPER, 2002.
MUNTEAN, A., POPESCU, M., POPA, S., Jictimele violen ei aomestice,
Ed. Eurostampa, Timisoara, 2000.
PARKINSON, I., Separation, Divorce ana Families, British Association oI
Social Workers, tradus la Ed. Alternative, Bucuresti, 1993.
POPESCU, M., MUNTEANU, A., Jiolen a aomestic ae la o realitate
important la asumarea unei st ri ae fapt, n Mih ilescu, I., (coord.),
Un aeceniu ae tran:i ie. Situa ia copilului ,i a familiei in Romania,
UNICEF, Bucuresti, 2000.
TEDESCHI, R., PARK, C., CAIHOUN, I., Posttraumatic Growth: Positve
Changes in the Aftermath of Crisis, Iawrence Erlbaum Associates,
Publishers, New Jersey, 1998.








89


CAPITOLUL 5
Func ionarea familiei




Te astep i probabil ca acest capitol s i r spund la ntrebarea
,ce este o Iamilie normal , s n toas ?. Nu stiu dac vei g si r s-
punsurile potrivite pentru tine, dar te-as ruga s ncerci s i eliberezi
mintea de prejudec i si stereotipii reIeritoare la cum ar trebui s arate o
Iamilie normal . De aceea, voi vorbi mai degrab despre familii
func ionale, deoarece Iiecare Iamilie si g seste propriile mecanisme
prin care s si men in echilibrul. Iar normalitatea arat n multe Ieluri.
n cele ce urmeaz , am ncercat s i oIer cteva repere ale unor autori
care au stabilit cteva criterii de Iunc ionare ale Iamiliei.
Dup ce parcurgi acest capitol, as dori s cunosti:
ce nseamn Iamilie Iunc ional din punct de vedere al
orient rii structurale si al orient rii transgenera ionale;
care sunt elementele pe care le vei urm ri atunci cnd vei Iace
o evaluare Iamilial .

1. Familii func ionale yi familii disfunc ionale

A stabili gradul de Iunc ionare al unei Iamilii este o sarcin destul
de diIicil . Ct de mult i po i men ine obiectivitatea? Ct de usor este
s p strezi opiniile si valorile personale pentru tine si s nu le impui sau
s le transIeri, voluntar sau involuntar, Iamiliei pe care o evaluezi?
Cele mai clare repere de analiz ale Iunc ionalit ii Iamiliei le
Iurnizeaz orientarea structuralist . Salvador Minuchin este recunoscut
pentru punctul s u de vedere vehement reIeritor la s n tatea Iamiliei.
Claritatea grani elor din Iamilie reprezint un parametru util
pentru evaluarea Iunc ionalit ii Iamiliei. Nu trebuie exagerat n ceea ce
priveste grani ele rigide sau diIuze, deoarece ele se reIer la stilul tran-
zac ional sau la un tip preIerat, caracteristic Iamiliei, pentru interac iune,
si nu la o diIeren calitativ ntre Iunc ional si disIunc ional. Deci, nu
se poate concluziona, dac ntlnim ntr-o Iamilie grani e diIuze sau
90
rigide, c acea Iamilie este disIunc ional . Majoritatea Iamiliilor au
subsisteme separate si subsisteme suprapuse. De asemenea, depinde de
etapa de evolu ie a Iamiliei. n Iamiliile cu copii mici, subsistemul
mam -copii tinde spre suprapunere, iar tat l tinde spre separare n
rela ia cu copiii mici, dar mai trziu el poate ajunge la suprapunere cu
copiii mai mari. Cnd copiii au crescut si mai mult si ncep s se separe
de nucleul Iamilial, subsistemul p rin i-copii tinde spre separare.
Totusi, extremele sugereaz un anumit grad de patologie Iamilal .
Un subsistem cu un grad ridicat de suprapunere ntre mam si copii, cu
un tat Ioarte separat are ca eIect subminarea independen ei copiilor,
ceea ce poate duce la apari ia anumitor simptome la copii, de exemplu,
anorexie, lipsa ini iativelor, atacuri de panic , simptome psihosomatice
etc. Ia Iel, un grad crescut de separare ntre membrii Iamiliei poate
duce la un sentiment puternic de independen , dar nu stimuleaz
maniIestarea sentimentelor de loialitate si apartenen , a celor de ajutor
interpersonal si suport emo ional atunci, cnd acesta este necesar. De
aici, pot ap rea comportamente simptomatice precum violen , depresii,
dar si multe tipuri de simptome psihosomatice.
Acest lucru este posibil pentru c o Iamilie cu o slab diIe-
ren iere ntre subsistemele sale descurajeaz explorarea autonom si
rezolvarea problemelor. De exemplu, cele dinspre polul rigidit ii
tolereaz o mare varietate de comportamente ale membrilor s i, iar
stresul unui membru al Iamiliei nu trece de grani a rigid , deoarece
numai un nivel Ioarte crescut de stres va ajunge si la ceilal i membri ai
Iamiliei. Ia cap tul opus, la polul grani elor diIuze, al subsistemelor
suprapuse, dimpotriv , comportamentul unui membru i aIecteaz
puternic si imediat pe ceilal i membri, iar tensiunea psihologic ,
stresul care ac ioneaz asupra unui individ, va reverbera puternic prin
grani ele diIuze si va aIecta celelalte subsisteme.
Una dintre Iunc iile Iamiliei este de a-si sus ine membri. Atunci
cnd unul dintre ei este tensionat, ceilal i membri simt nevoia s se
adapteze acestei schimb ri, deoarece ei urm resc p strarea integrit ii
structurii sale, adic men inerea homeostaziei.
Familia disIunc ional va Ii Iamilia care n urma stresului se va
rigidiza. Fiecare membru va Iace acelasi lucru ca n etapa anterioar ,
adic se va petrece un Ienomen de regresie.
Walsh&McGrow (1996) vorbesc de patru elemente de patologie
care pot aIecta Iunc ionalitatea unei Iamilii:
1. Patologia grani elor;
91
2. Patologia alian elor rela ii intraIamiliale care pot s nu aib
un interes comun; dou tipuri de patologie a alian elor:
a) Deturnarea conIlictului sau g sirea , apului isp sitor;
b) Coali iile transgenera ionale neadaptative.
3. Patologia triaaelor aranjamentele intraIamiliale instabile ce
se pot Iorma ntre un membru ce se coalizeaz cu un altul mpotriva
unui al treilea membru.
4. Patologia ierarhiei copiii au mai mult putere decizional
dect p rintele.
Aceste tipuri le putem integra n sase arii:
1. Structura Iamiliei ca ansamblu toate pattern-urile tranzac io-
nale alternative;
2. Flexibilitatea sistemului Iamilial;
3. Rezonan a sistemului Iamilial care reIlect sensibilitatea lui la
nevoile Iiec rui membru;
4. Contextul vie ii Iamiliei respective Iactorii de stres care ac-
ioneaz asupra Iamiliei, suportul Iamilial;
5. Stadiul de dezvoltare n care se aIl Iamilia respectiv si cum
Iace Ia provoc rilor si stadiilor speciIice Iiec rei etape de dezvoltare;
6. Apari ia simptomului n Iamilia respectiv si modul n care
este men inut.
Din punctul de vedere strategic al lui J. Haley, simptomul are o
Iunc ie care este aceea de a men ine echilibrul Iamiliei. Simptomul este
o reac ie la ceva. n cazul Iamiliei disIunc ionale, simptomul apar ine
ntregii Iamilii.
AstIel, Iamilia Iunc ional ar Ii Iamilia caracterizat prin deschi-
dere, cea care are grani ele bine conturate, dar Ilexibile.
Familia disIunc ional ar Ii Iamilia care neag prezen a vreunei
probleme sau creeaz probleme acolo unde nu exist . Acest tip de
Iamilie dispune de o structur ierarhic necorespunz toare.
Orice organizare uman va ntmpina diIicult i si va Ii dis-
Iunc ional dac vor exista coali ii ntre nivelurile ierarhiei. Dac se
cristalizeaz , ele genereaz disIunc ionalit i.
Pe de alt parte, orice Iamilie are nevoie de reguli si n orice
Iamilie exist un sistem de reguli care o guverneaz .
Orientarea sistemic , reprezentat de psihiatrii italieni Mara
Selvini-Palazzoli, Iuigi Boscolo, GianIranco Cecchin si Guiliana
Prata, consider c orice sistem are nevoie de o stare de echilibru.
92
Cnd o Iamilie nu mai este n echilibru, mecanismele de feea-back vor
tinde mereu s readuc Iamilia la echilibrul ini ial. Metodele prin care
se ncearc s se restabileasc echilibrul pot deveni ele nsele
probleme. Din dorin a de a p stra echilibrul, membrii Iamiliei ignor
Iaptul c trebuie s se schimbe.
Dac avem n vedere focurile dintre membrii Iamiliei, adic ,un
set de tranzac ii complementare ulterioare care nainteaz spre un
deznod mnt previzibil si bine deIinit (E. Berne, 2002, p. 38), o
Iamilie disIunc ional este cea care nu constientizeaz si nu modiIic
regulile jocurilor lor, adic atunci cnd n interiorul sistemului, al
Iamiliei, exist pattern-uri tranzac ionale blocate, rigide, care apar in
Iie genera iilor anterioare, Iie Iamiliei actuale.
Teoria bowenian Murray Bowen aIirm Iaptul c nivelul de
diIeren iere a sinelui va determina gradul de Iunc ionalitate si de
disIunc ionalitate al Iamiliei; n sistemele Iuzionale, diIeren ierea este
mic si, ca urmare, Iamilia are sanse mai mari s Iie disIunc ional , iar
n sistemele diIeren iate (separate), diIeren ierea va Ii mare, ceea ce va
duce la Iunc ionarea normal a Iamiliei.
Un alt element de apreciere a s n t ii Iamiliei este modalitatea ei
de a Iace Ia stresului. EIorturile Iamiliei de a se adapta situa iei
provocate de evenimentele stresante sau traumatizante presupun dou
etape distincte, dar interrela ionate: reac ia la cerin ele imediate si
practice ale situa iei si st pnirea si gestionarea emo iilor generate de
evenimentul stresant. Psihiatrul Gerald Caplan (1964) a identiIicat
7 caracteristici ale comportamentului de adaptare (apua McCubbin,
Duhl, 1985, p. 385):
1. Explorarea activ a problemei;
2. Exprimarea deschis si liber a sentimentelor pozitive si negative;
3. C utarea activ (propriu-zis ) a ajutorului de la ceilal i, inclusiv
prieteni, rude si cei de la serviciile sociale;
4. mp r irea problemei n mai multe aspecte si analizarea si rezolva-
rea lor pe rnd, una cte una; de exemplu, n cazul unui adolescent
rebel, p rin ii trebuie s aleag s se concentreze pe problemele
majore ale vrstei, cum sunt drogurile, activitatea scolar , dect s
se centreze pe probleme minore, cum ar Ii camera dezordonat .
5. Constientizarea st rii de oboseal , a disconIortului emo ional si a
nevoii de a Iace pauze ntre eIorturile cuiva. AstIel, o Iamilie cu un
copil cu multiple retarduri trebuie s accepte Iaptul c este nevoie
de o ,pauz , departe de cerin ele copilului.
93
6. ManiIestarea Ilexibilit ii si a dispozi iei de a schimba compor-
tamentul sau de a inversa rolurile n Iamilie.
7. P strarea unei ncrederi de sine, dar si Ia de membrii Iamiliei si
men inerea unei atmosIere de optimism vizavi de eventualele
obstacole si crize.
EIorturile de adaptare pot constitui ele nsele surse de stres.
,Violen a Iamilial , cum ar Ii abuzul asupra copilului sau so ului/so iei,
poate Ii perceput att ca surs de stres, ct si ca modalitate de dep sire
a problemelor. Cercet torii sugereaz c asemenea violen este de
obicei un r spuns nv at (automatizat) la stres. Un om care se simte
,mpins/c lcat n picioare la serviciu poate Ii nv at, imitnd com-
portamentul asem n tor al propriului tat , c poate Iolosi violen a
mpotriva so iei sau copilului, pentru a demonstra c el nc este ,seIul
acas . Aceast repetare a comportamentului violent de la o genera ie la
alta este cunoscut sub denumirea de ,ciclul abuzului (McCubbin, Dahl,
1985, p. 385-386).
Oricum, unele strategii de adaptare sunt mai Iunc ionale dect
altele. Cele Iunc ionale sunt acele seturi de ac iuni si atitudini care
produc mbun t iri n situa ia Iamiliei. Iat cteva dintre cele mai
bune/pozitive strategii de adaptare (McCubbin, 1979, apua Mc Cubbin,
Dahl, 1985):
1. Men inerea unit ii Iamiliei alocarea unei perioade de timp pentru
a Iace lucruri mpreun cu copiii si pentru a pl nui activit i
extraIamiliale.
2. Dezvoltarea ncrederii de sine si respectului de sine nv area unor
aptitudini care s ajute la adaptarea si rezolvarea unei probleme.
3. Dezvoltarea suportului social petrecerea timpului cu prietenii si
Iamilia, acceptarea ajutorului acestora, participarea n cluburi si
organiza ii comunitare.
4. Dezvoltarea unei gndiri pozitive r mnerea ntr-o sIer opti-
mist , chiar si atunci cnd ne g sim n Ia a unor probleme serioase.
5. Studierea proIund a problemei citirea de c r i, nscrierea la cursuri
de specialitate, c utarea sIatului medical sau de alt proIesie.
6. Reducerea tensiunii Iie prin exerci ii Iizice, privind la televizor,
ntre innd interesul pentru hobby-uri, vorbind deschis despre
lucruri sau plngnd.
7. Dozarea eIorturilor de adaptare Iolosind mai multe strategii de
adaptare ntr-o manier echilibrat si constituind, prin sinteza lor,
una singur , n ncercarea de a avea grij de propria persoan si de
ceilal i membri ai Iamiliei.
94
2. Evaluarea familial

n eleg prin evaluare a Iamiliei acel proces de analiz si n elegere
a Iunc ion rii Iamiliei, incluznd rezultatele obiective ale tehnicilor de
studiu al Iamiliei, ct si impresiile subiective ale cercet torului (eva-
luatorului). Uneori, evaluarea este considerat diagnoz Iamilial , desi
termenii nu sunt chiar sinonimi; Iuciano I`Abate (1994) Iace o astIel
de precizare, considernd diagnoza un proces de etichetare a Iamiliei,
cum ar Ii ,Iamilie dezorganizat , ,Iamilie rigid sau, ca urmare a
existen ei unui simptom bine deIinit, ,Iamilie schizoIrenic sau
,Iamilie a unui psihopat.
Atunci cnd realiz m o evaluare, consider c va trebui s lu m
n seam urm toarele elemente:
x Cum este structurat Iamilia, care este componen a subsistemelor
Iamiliei si cum sunt grani ele dintre ele;
x Cum sunt ndeplinite func iile Iamiliei si rolurile Iamiliale; cine
aduce bani n cas si cine decide cum sunt cheltui i; cine deter-
min alegerea proIesiei copiilor si cum; ct aIec iune exist ntre
membri si cum este ea maniIestat n Iamilie; p rin ii mai au
raporturi sexuale sau acestea sunt realizate n aIara cuplului
conjugal; cine se ocup de cresterea si educarea copiilor si cum;
x Care este structura de autoritate ,i putere, cine si cum conduce
Iamilia; de exemplu, deciziile sunt luate de tat , de mam sau de
copii? Sau exist o mp r ire a domeniilor de decizie ntre cei doi
p rin i? Sau ntre p rin i si bunici?
x Care sunt regulile ,oIiciale si care cele ,nespuse, dar asteptate;
regulile oIiciale se pot reIeri la: cine se ocup de treburile casnice,
cine duce copiii la scoal , cine Iace lec iile cu ei, cine are grij de
un p rinte bolnav, cum si ct de mult se dezvolt rela iile cu
vecinii, rudele, prietenii copiilor, cum se petrec s rb torile etc.
Regulile ,nespuse se pot reIeri la cum se maniIest emo iile n
Iamilie (respectul, iubirea, Irustrarea, Iuria etc.) sau se ini iaz un
act sexual, cine este preIeratul si cine , apul isp sitor, cine
salveaz aparen ele n Ia a celor din aIara Iamiliei, cine este
victima, cine este agresorul si cine salvatorul Iamiliei etc.;
x Care este climatul afectiv al Iamiliei: cald, aIectuos sau rece,
distant, sau conIlictual;
95
x Care este nivelul ae aiferen iere a sinelui membrilor Iamiliei, n
special al membrilor adul i (deoarece ei vor servi ca model si l
vor transmite mai departe copiilor); de regul , nivelul de diIe-
ren iere al partenerilor (p rin ilor) va Ii similar, iar mijloacele si
con inutul mesajelor educative vor stimula dezvoltarea la copii a
aceluiasi tip de diIeren iere;
x Cum, cnd, cine cu cine comunic , interac ionea: si care este
con inutul comunic rii; de exemplu, ntr-o Iamilie tat l poate co-
munica n special ceea ce este legat de gestionarea banilor, n timp
ce mama vorbeste cu copiii tot ce este legat de cresterea si educarea
lor; sau tat l poate interveni n educarea copiilor doar prin mijloace
punitive, n timp ce mama are rol de oIerire a aIec iunii (sau
viceversa). ntr-o alt Iamilie, de exemplu, unul dintre copii are
rolul de a Iace leg tura dintre Ira i si p rin i; sau, de exemplu, doar
mama discut probleme legate de sexualitate cu copiii, n timp ce
tat l se centreaz doar pe subiecte legate de scoal s.a.m.d.;
x Cum Iace Ia Iamilia stresului si simptomelor ap rute n Iamilie,
adic mecanismele ae coping ale familiei. De exemplu, n cazul
unor evenimente stresante sau traumatizante, membrii Iamiliei pot
alege s nu vorbeasc despre eveniment, s si consume triste ea,
Iuria sau durerea separa i unii de al ii sau, dimpotriv , s si Iac
timp s discute, s plng mpreun sau s Iac diverse ritualuri
mpreun ; pot Ii pro-activi atunci cnd apare un simptom sau pot
Ii pasivi, asteptnd s treac de la sine, odat cu trecerea timpului
sau cu cresterea copilului, dac simptomul apare la copil (cum se
ntmpl n cazul enurezisului); pot apela la alcool sau droguri,
pot avea rela ii extraconjugale, pot pasa responsabilitatea altor
persoane (rude, medici, proIesori, bone etc.).
Toate elementele de mai sus vor putea Ii observate si cu ajutorul
aplic rii unor instrumente de studiu si evaluare ale Iamiliei, cum ar Ii:
x Interviurile luate membrilor Iamiliei reIeritoare la diIerite aspecte
ale vie ii Iamiliale;
x Scalele si chestionarele;
x Tehnicile proiective: desenul Iamiliei si alte variate Iorme: desenul
cuplului marital, al Iratriei, modelajul si sculptura Iamilial etc.;
x Tehnicile dramatice: jocul de rol, dramaterapia, psihodrama;
x Genograma;
x Harta cronologic a evenimentelor Iamiliale.
96
Exist si alte modalit i de evaluare Iamilial . Dintre toate, voi
aborda ntr-un capitol separat genograma si desenul Iamiliei, pe care le
consider printre cele mai utile si rapide modalit i psihologice de
diagnoz Iamilial . Acestea ne vor ajuta s plas m Iamilia pe un
continuum de la Iunc ional la disIunc ional si s putem, dac este
cazul, s recomand m interven ii de consiliere sau terapie Iamilial .

Rezumatul capitolului

Am centrat acest capitol pe ceea ce nseamn din punct de vedere
psihologic Iunc ionarea unei Iamilii. De regul , o Iamilie Iunc ional
poate Ii numit si normal sau s n toas , desi, ntr-un Iel sau altul,
toate Iamiliile Iunc ioneaz . De aceea, nu exist criterii standard de
evaluare a gradului de s n tate sau normalitate ale unei Iamilii. Nici tu
nu as vrea s Iii rigid ntr-o astIel de atitudine Ia de vreo Iamilie.
Familiile se ntind pe un continuum de la Iunc ional la disIunc ional.
Principalele repere de stabilire a Iunc ionalit ii Iamiliei atunci cnd
Iaci o evaluare Iamilial sunt (pe scurt):
1. Structura Iamiliei ca ansamblu toate pattern-urile tranzac-
ionale alternative;
2. Flexibilitatea sistemului Iamilial;
3. Rezonan a sistemului Iamilial care reIlect sensibilitatea lui la
nevoile Iiec rui membru;
4. Contextul vie ii Iamiliei respective Iactorii de stres care ac-
ioneaz asupra Iamiliei, suportul Iamilial;
5. Stadiul de dezvoltare n care se aIl Iamilia respectiv si cum
Iace Ia provoc rilor si stadiilor speciIice Iiec rei etape de dezvoltare;
6. Apari ia simptomului n Iamilia respectiv si modul n care
este men inut .
Pentru mai multe detalii despre jocurile psihologice dintre membrii
Iamiliei studiaz analiza tranzac ional .

Closar de termeni folosi i

Evaluare
familial
proces de analiz si n elegere a Iunc ion rii Iamiliale, inclu-
znd rezultatele obiective ale tehnicilor de studiu a Iamiliei,
ct si impresiile subiective ale cercet torului (evaluatorului).
1ocuri un joc este un set de tranzac ii complementare ulterioare, care
nainteaz spre un deznod mnt previzibil si bine deIinit
(E. Berne).
97
Exerci ii yi teme pentru seminar

1. F - i o gril de evaluare Iolosind elementele pe care i le-am sugerat
mai sus, care s te ajute s realizezi rapid o evaluare Iamilial .
2. Realizeaz o evaluare Iamilial a Iamiliei tale si a colegului (colegei)
t u (tale). Apoi, Iace i schimb de proiecte si observa i si comenta i
diIeren ele ap rute.

Bibliografie suplimentar

BERNE, E., Jocuri pentru aaul i, Ed. Amalteea, Bucuresti, 2002.
MITROFAN, IOIANDA, VASIIE, DIANA, Terapii ae familie, Ed. SPER,
Bucuresti, 2000, 2004.
NICHOIS, M., SCHARTZ, R., Terapia ae familie concepte ,i metoae, tra-
ducere si publicare autorizat de Asocia ia de terapie Iamilial , 2005,
original publicat de Allyn & Bacon, 2004.
NU , A., Secrete ,i focuri psihologice, Anali:a tran:ac ional , Ed. SPER,
Bucuresti, 2000.
SEIVINI-PAIAZZOII, M., BOSCOIO, I., CECCHIN, G., PRATA, G.,
Paraaox ana Counterparaaox, New York, Janson Aronson, 1978.


















98


CAPITOLUL 6
Psihosexologia





Probabil c astept rile tale ating punctul culminant: ,Oare ce am
putea studia noi la Iacultate despre sex?. mi aduc aminte de Iiecare
curs pe care l-am avut cu colegii t i din anii anteriori si de Iiecare dat
cnd vorbeam despre diverse teme de psihosexologie existau n sal
chicoteli, comentarii, roseli n obraji, coate date ,semniIicativ si,
inclusiv, de ce nu?, comentarii cu privire la convingerile si compor-
tamentele mele sexuale! Nu e nimic neIiresc n aceast atitudine,
innd cont c tabu-ul cu privire la discu iile publice serioase despre
sex exist nc ! Iar comentariile si umorul Iac parte din arsenalul
mecanismelor de ap rare mpotriva anxiet ii crescute brusc de un
asemenea subiect ,Iierbinte!
Totusi, avem ce discuta serios despre sex la acest curs. Am
preIerat ca si pn acum s Iiu succint si s te ndemn s studiezi mai
departe dac i trezesc interesul. n urm toarele rnduri mi-am propus
s i prezint principalele teorii cu privire la sexualitatea uman ; astIel,
m astept ca dup ce citesti si studiezi s cunosti:
care sunt momentele cele mai importante n evolu ia studiilor
stiin iIice despre sexualitate;
care sunt principalele teorii reIeritoare la sexualitatea uman si
care sunt reprezentan ii lor.

1. Scurt istoric al studiilor despre sexualitatea uman

Asa cum men ionam si la nceputul manualului, desi ca domeniu
de studiu stiin iIic psihosexologia este relativ nou , cunostin ele despre
sexualitatea uman au existat de Ioarte mult vreme. Ele au existat n
religie, moral , medicin , psihologie, psihanaliz etc. Actualmente, psi-
hosexologia studiaz instinctul sexual ,i comportamentele legate ae el
(C. En chescu, 2003, p. 18). Instinctul sexual este unul dintre instinctele
99
Iundamentale ale omului, el reprezentnd un sistem de tendin e naturale
care determin si dirijeaz un tip de comportamente, numite sexuale.
Comportamentele sexuale sunt cele care au cele mai mari sanse de a
produce orgasmul, adic desc rcarea tensional .
Sigmund Freud suprapunea instinctul sexual pulsiunii vie ii,
numindu-l Eros, si l opunea instinctului mor ii, denumit Thanatos. Este
adev rat c datorit instinctului sexual se produce actul de procreere si,
deci, perpetuarea speciei umane. Atunci cnd instinctul sexual este
diminuat, nici reproducerea nu este posibil , cel pu in pe cale natural .
Instinctul si comportamentele sexuale au Iost mult vreme n
aten ia religiei. Si ast zi, nc , religia gestioneaz via a sexual a
multor indivizi, prin impunerea unor reguli, norme de comportare n
urma stimul rii sexuale, desi multe dintre ele sunt n contradic ie cu
descoperirile stiin iIice reIeritoare la sexualitatea uman .
Primele studii stiin iIice au Iost realizate n secolul XIX, de c tre
Sigmund Freud (1856-1939). Din concep ia sa, re inem acum conceptul
de libiaou, considerat energia sexual , a vie ii. Iibidoul evolueaz si se
maniIest diIerit, n Iunc ie de vrsta omului. Asta a dus la conturarea a
5 stadii de dezvoltare si maturizare a pulsiunii sexuale, ceea ce duce la
modelarea personalit ii umane. Tot Freud a pus accentul pe normele
sociale care ngr desc maniIestarea libidoului. Acest Iapt era de altIel
Iiresc, innd cont de epoca n care el tr ia, epoca victorian , cnd
concep iile si regulile care guvernau via a sexual erau extrem de rigide.
Unele dintre ele nu au disp rut complet nici ast zi. Marele merit al lui
Freud n sexualitate este c a schimbat complet mentalitatea cu privire
la instinctul sexual si la comportamentul sexual.
Un merit cel pu in la Iel de mare, desi nu are aceeasi notorietate ca
Freud, l-a avut medicul englez Henry Havelock Ellis (1859-1939). El a
ncercat s compileze mai multe studii asupra sexualit ii. n 1896,
public volumul Stuaii in psihologia sexului. A Iost cel mai obiectiv
cercet tor, mai ales pentru acea perioad . A considerat si Iemeile ca
Iiind Iiin e sexuale, la Iel ca si b rba ii. De asemenea, a maniIestat deschi-
dere si n elegere Ia de devia iile sexuale, considerndu-le inoIensive
si a ndemnat societatea s le accepte.
Un alt cercet tor important a Iost Richard von Krafft Ebing
(1840-1902). El s-a aplecat asupra patologiilor sexuale, dar nu a putut s
se men in obiectiv sau s maniIeste o atitudine de n elegere si acceptare.
Magnus Hirschfeld (1868-1935) este un cercet tor german cu
merite deosebite n studiile sexuale. El a Iondat primul institut destinat
100
cercet rilor asupra sexualit ii. A realizat si prima mare cercetare
printr-un chestionar cu 130 de itemi, aplicat pe un num r de 10.000 de
oameni. Tot el a nIiin at si primul centru de consiliere marital si s-a
implicat n lupta pentru reIorme legale privind sexualitatea. A oIerit
sprijin si consiliere reIeritoare la contracep ie si diIicult i sexuale. Cu
siguran , interesul s u a Iost stimulat si de Iaptul c el nsusi era
homosexual si travestit.
n secolul XX, cele mai importante studii sunt cele ale ame-
ricanilor: Alfred Kinsey si colegii s i Iac n anii `40 o cercetare
masiv asupra comportamentului sexual uman, iar William Master si
Virginia 1ohnson descriu maniIest rile Iiziologice implicate n com-
portamentul sexual si exploreaz disIunc iile sexuale, pentru care
elaboreaz tehnici terapeutice.
Cam n aceeasi perioad , exist si studii ntreprinse de antropologi
asupra maniIest rilor sexuale n alte culturi. Cei mai importan i, din
acest punct de vedere, sunt Margaret Mead si Bronislaw Malinowski.

2. 1eorii cu privire la sexualitatea uman

Exist trei perspective teoretice care exploreaz si ncearc s
explice sexualitatea uman : cele evolu ioniste, cele psihologice si cele
sociologice.
n cadrul perspectivei evolu ioniste exist sociobiologia, al c rei
reprezentant de marc este E. Wilson. Sociobiologia are ca scop
n elegerea comportamentelor sociale ale animalelor, deci si a compor-
tamentului sexual uman (Iiind tot un comportament social al unui
animal!). Dou concepte sunt semniIicative n acordul acestei teorii:
cel de evolu ie si cel de selec ie natural .
Conceptul de evolu ie se reIer la Iaptul c toate Iiin ele vii de in o
Iorm actual , care se datoreaz modiIic rilor graduale petrecute de-a
lungul timpului n materialul genetic al genera iilor anterioare. Adic ,
aceste viet i au evoluat astIel pn au ajuns n Iorma actual .
Termenul de selec ie natural reprezint procesul natural care
determin supravie uirea doar a acelor organisme care s-au adaptat n
timp la mediul nconjur tor. Pentru n elegerea sexualit ii umane, acest
lucru arat n Ielul urm tor: s-au p strat acele caracteristici sexuale care
au permis reproducerea si evolu ia speciei umane. De altIel, multe din
emisiunile de pe canalul Discovery despre sexualitatea uman au ca
101
explica ie aceast perspectiv evolu ionist . Te invit s le urm resti cu
ncredere, sunt Ioarte interesante si instructive.
n cadrul perspectivei psihologice, avem trei tipuri de teorii:
a. teoria psihanalitic
b. teoria cognitiv
c. teoriile nv rii
n centrul teoriei psihanalitice elaborat de Sigmund Freud st
conceptul de libiaou. Asa cum aminteam si mai devreme, acesta evo-
lueaz , conturnd personalitatea uman . Stadiile de maturizare sexual ,
de maturizare a libidoului, dup Freud, sunt:
x stadiul oral perioada cuprins ntre nasterea si n rcarea
copilului (0-1/2 ani). n aceast etap , libidoul este concentrat n
jurul cavit ii bucale. Copilul are nevoie s sug , dar prin supt
ob ine si senza ia de pl cere; astIel, gura este o zon erogen
adic sensibil la stimularea sexual , la ob inerea pl cerii Ioarte
timpurie si ea r mne asa ntreaga via ;
x stadiul anal perioada cuprins ntre 1,5 ani si 3 ani, cnd libidoul
este organizat n jurul zonei anale. Deci aceast zon devine pre-
dominant erogen acum. Copilul ob ine pl cere prin procesul de
deIecare (expulzie vs. reten ie). Acum se Iormeaz tendin ele active
si pasive, legate mult de tendin ele sado-masochiste;
x stadiul falic cuprins ntre 3 si 5 ani. n aceast perioad pulsiunile
orale si anale se uniIic , iar libidoul se concentreaz n zona
genital . Copilul ncepe s si exploreze intens organele genitale;
x stadiul de laten perioada cuprins ntre 5/6 ani si 11/12 ani,
care Iace trecerea de la sexualitatea inIantil la cea adolescentin .
Se maniIest complexele (Oedip si Electra), ceea ce are puternice
eIecte asupra Iorm rii identit ii psihosexuale a persoanei;
x stadiul genital cuprins ntre 11/12 ani si 18/20 de ani, cnd se
deIinitiveaz organizarea Iunc iilor sexuale. AstIel, persoana devine
capabil de Iunc ionare sexual normal .
A trece prin toate aceste Iaze este normal si de asteptat. Evident,
ca n orice etapizare, reperele temporale sunt orientative. De asemenea,
unele persoane se pot bloca din punct de vedere psihosexual n una
dintre etapele ini iale.
Asa cum probabil i aduci aminte si de la psihologia general sau
cea a vrstelor, Freud vorbeste si de dou principii opuse cu care
102
opereaz psihicul uman: principul pl cerii si cel al realit ii. Aceste
principii ghideaz comportamentul uman diIerit. Principiul pl cerii
presupune ,c utarea ae a evacua ,i ae a reauce anumite tensiuni
psihice, c utarea pl cerii aesc rc rii pulsionale asociate compulsiei la
repeti ie a unor experien e. Principiul realit ii ,ia in consiaerare
limit rile, interaic iile, tempori: rile necesare pentru ca aesc rcarea
pulsional s nu aib un aspect aistructiv pentru subiect. Aceste
deIiniri i apar in lui Daniel Marcelli si se reg sesc n al s u Tratat ae
psihopatologia copilului, ap rut n 2003 (p. 41). De altIel, Freud a
stabilit Iunc ionarea psihicului uman pe niveluri. El a denumit aceste
niveluri instan e psihice si le-a etichetat astIel: ia, ego si superego. i le
reamintesc pe scurt. Ia-ul reprezint sediul instinctelor, al pulsiunilor
care se cer satis cute; con ine necesit ile proIund umane, a c ror
satisIacere determin supravie uirea uman . Ia-ul este organizat dup
principiul pl cerii si este sursa energiei psihice. Ego-ul reprezint
instan a organizat dup principiul realit ii; el Iace trecerea de la
instinct la realitate, adic de la nevoie, la satisIacerea eIectiv a ei.
Superego-ul este reprezentat de ansamblul normelor, regulilor, valorilor,
idealurilor pe care le nv m de la societatea n care tr im, adic de la
Iamilia noastr , grupurile din care Iacem parte, cultura, religia si tipul de
educa ie primit . Tot acest ansamblu are rolul de a transmite ego-ului
condi iile n care pot Ii satisI cute pulsiunile ia-ului. De aceea, ntre ia
si superego se nasc conIlicte care sunt mediate de ego. Unele conIlicte
sunt Ioarte puternice, deoarece sunt determinate de un superego prea
punitiv sau restrictiv. Ele se pot men ine o via ntreag , ducnd la
perturb ri ale Iunc ion rii sexuale, asa cum se ntmpl pentru multe
persoane cu educa ie sexual rigid sau eronat .
Teoria cognitiv se reIer la totalitatea modalit ilor de gndire
care inIluen eaz comportamentul sexual, modul n care gndirea inIlu-
en eaz emo iile implicate n sexualitate. Evident, modul n care ne
Iorm m concep ia despre propria sexualitate, sexualitatea celorlal i, va
inIluen a modul n care ne vom exprima sexualitatea. Plecnd tocmai de
la aceast premis , psihologul Sandra Bem a alc tuit un inventar al
asa-numitei scheme sexuale Inventarul Sexual Bem n care apar
anumite caracteristici considerate deIinitorii pentru sexul Ieminin si
pentru cel masculin. Mai multe detalii despre acest inventar g sesti n
,Psihologia vie ii de cuplu, a Iolandei MitroIan si C. Ciuperc (2002,
p. 131).
103
Teoriile nv rii au n vedere Iaptul c oamenii nva s si
maniIeste instinctul sexual si, deci, comportamentele sexuale sunt pre-
luate de la semeni. Trei tipuri de nv are sunt importante:
x prin conai ionare clasic reprezentativ Iiind cercet torul rus Ivan
Pavlov. Teoria pavlovian a condi ion rii este util n explicarea
unor Ienomene sexuale, cum ar Ii Ietisismul sau atrac ia sexual ce
apare n anumite locuri, de exemplu, doar pentru c s-a asociat cu
tr irea unei excita ii n locul respectiv, la un alt moment;
x prin conai ionare operant reprezentativ Iiind psihologul ame-
rican B.F. Skinner. Aceast condi ionare se realizeaz prin
rent rire, Iie pozitiv (recompense), Iie negativ (pedepse). Multe
comportamente sexuale se modeleaz n Iunc ie de Ielul cum au
Iost rent rite. De exemplu, masturbarea produce pl cere, ceea ce
nt reste comportamentul, dar dac aceasta este pedepsit de c tre
o persoan semniIicativ pentru copil, atunci ea va ap rea n
condi ii modiIicate, n sensul c se va produce probabil n baie sau
dormitor cu usa ncuiat sau doar atunci cnd este singur acas .
Anxietatea produs ns de interdic ie sau culpabilizare va duce la
intensiIicarea comportamentului masturbator datorit tensiunii
care se cere a Ii eliberat prin orgasm. Sau, o Iemeie ale c rei
prime experien e sexuale au generat durere, va tinde s evite actul
sexual sau s experimenteze n continuare disconIort sau durere;
x prin inv are social reprezentativ Iiind psihologul american
Albert Bandura. Aici, un rol determinant l joac nv area prin
imita ie si prin identiIicarea cu cel lalt. Un concept al lui Bandura
eIicient si n n elegerea comportamentului sexual este acela de
auto-eIicien , adic un sim al competen ei n Iolosirea unei abi-
lit i. Aceast auto-eIicien determin ncrederea pe care un individ
o are n capacitatea sa de a atrage sexual, de a realiza un act sexual
satisI c tor si de a Ii capabil de intimitate sexual cu un partener.
Perspectiva sociologic se centreaz pe modul n care societatea
stimuleaz sau inhib anumite maniIest ri sexuale. Exist trei ele-
mente de baz ale acestei perspective:
x Orice societate va regla sexualitatea uman ;
x Institu iile sociale Iundamentale (Iamilia, scoala, biserica etc.) vor
crea, inIluen a si determina anumite reguli care vor modela com-
portamentul sexual uman;
x Comportamentele sexuale vor Ii considerate normale sau potrivite
ntr-o cultur , dar aberante sau nepotrivite ntr-o alt cultur .
104
Rezumatul capitolului

Am debutat capitolul prin reamintirea obiectului de studiu al
psihosexologiei: instinctul sexual si comportamentul sexual. i-am
prezentat o trecere succint n revist a principalilor cercet tori din do-
meniul psihosexologiei, si anume, pe Sigmund Freud, Henry H. Ellis,
Richard von KraIIt-Ebing, Magnus HirschIeld, Albert Kinsey, William
Master si Virginia Johnson. Apoi, am prezentat teoriile care au avut
impact asupra n elegerii instinctului sexual, prin prisma a trei
perspective: evolu ionist , psihologic si sociologic . Am insistat mai
mult asupra celor psihologice, organiznd teoriile, din nou, n trei
grupuri: teoria psihanalitic , teoria cognitiv si teoriile nv rii.

Closar de termeni folosi i

Auto-eficien sim ul competen ei atunci cnd se execut anumite com-
portamente care exprim anumite abilit i.
Eros pulsiunea vie ii, pulsiunea sexual .
Evolu ie Ienomen prin care viet ile au Iorma actual datorit
modiIic rilor graduale n materialul genetic al prede-
cesorilor.
Instinct
sexual
sistem de tendin e naturale care determin si dirijeaz
maniIest rile sexuale.
Libidou energia vie ii, energia sexual , Eros.
Principiul
pl cerii
c utarea de a evacua si de a reduce anumite tensiuni
psihice, c utarea pl cerii desc rc rii pulsionale asociate
compulsiei la repeti ie a unor experien e (D. Marcelli).
Principiul
realit ii
considerarea limit rilor, interdic iilor, temporiz rilor ne-
cesare pentru ca desc rcarea pulsional s nu aib un
aspect distructiv pentru subiect.
Selec ie
natural
proces prin care supreavie uiesc doar acei indivizi adapta i
la mediul nconjur tor.
Sociobiologie studiul comportamentelor sociale ale animalelor.
Thanatos pulsiunea mor ii, a (auto)distrugerii, opus vie ii.
Zon erogen parte a corpului mai sensibil la stimulare sexual .

105
Exerci ii yi teme pentru seminar

1. Un b rbat vede o Iemeie atr g toare sexual. Care ar Ii mesajele pe
care le-ar transmite ia-ul s u? Dar ego-ul s u? Dar superego-ul?
2. D exemple de comportamente sexuale proprii care s-au p strat
datorit unor recompense si de comportamente sexuale care s-au
stins sau pe care le-ai modelat datorit pedepselor.
3. Descrie n maxim 350 de cuvinte concep ia ta cu privire la
sexualitatea ta. Dup ce termin m cursul, revezi descrierea si
analizeaz dac apar idei noi sau anumite emo ii.
4. D - i cteva minute n care s te asezi comod si s i reamintesti
care au Iost persoanele care au avut impact asupra dezvolt rii tale
sexuale. Cine i-a Iost model? Pe cine ai imitat? Cu cine te-ai
identiIicat?
5. Cum ai putea explica cu ajutorul teoriei evolu ioniste glumele
privind atrac ia sexual a b rba ilor pentru Iemeile cu snii mari si
a Iemeilor pentru b rba ii musculosi?

Bibliografie suplimentar

EN CHESCU, C., Tratat ae psihosexologie, Ed. Polirom, Iasi, 2003.
HYDE, J.S., DEIAMATER, J., Unaerstanaing Human Sexuality, McGrow-
Hill Companies, Inc., 1997.
MARCEIII, D., Tratat ae psihopatologie a copilului, Ed. Funda ia Genera ia,
Bucuresti, 2003.
MITROFAN, IOIANDA, CIUPERC , C., Psihologia rela iilor aintre sexe,
Bucuresti, Ed. Alternative, 1997.
PAN , S., D R U, D., PAN , S. jr., Sexualitatea uman , Ed. Univers
Enciclopedic, Bucuresti, 1998.









106

CAPITOLUL 7
Dezvoltarea psihosexual de-a lungul vrstelor





n acest capitol, te invit s explorezi caracteristicile dezvolt rii
psihosexuale, speciIice Iiec rei vrste. Sunt convins c dac ai asimilat
materia cursului de Psihologia varstelor, o parte din inIorma iile din
acest capitol i sunt deja cunoscute. AstIel, vei aIla poate mai multe
despre evolu ia identit ii sexuale de la nastere si pn la b trne e. De
aceea, sper ca la Iinalul capitolului s po i numi si identiIica principalele
caracteristici si maniIest ri psihosexuale ale copiilor, puberilor, ado-
lescen ilor, adul ilor si vrstnicilor.

1. Caracteristicile dezvolt rii sexuale la copii yi preadolescen i

Nu se poate vorbi despre sexualitate, ndeosebi aceea a copilului,
I r s ne gndim din nou la S. Freud. Si asta, deoarece Freud a avut si
un alt mare merit: acela de a aduce la lumin sexualitatea inIantil ,
adic de a scrie public, I r rusine si culpabilizare, c sexualitatea se
maniIest nc de la nastere. Acest lucru era binecunoscut naintea sa,
dar era considerat un pericol pentru s n tatea copilului. Asta a dus la
construirea a numeroase aparate, care mai de care mai ingenioase, care
s interzic atingerea organelor sexuale. Si n zilele noastre persist
ideea c atingerea organelor sexuale de c tre copil este periculoas ,
desi nimeni nu a ntlnit pe cineva care s-a prostit sau a nnebunit n
urma jocului cu organele genitale.
Mai mult, chiar, descoperirile recente si posibilit ile de vizua-
lizare a evolu iei I tului n uterul matern au ar tat c via a sexual este
dinamic de la concep ie, nu doar de la nastere. Comportamentul
sexual este, astIel, prezent nc din perioada intrauterin : b ie ii pre-
zint erec ie, iar la Ieti e se produce lubriIierea vaginal . n plus, nc
de atunci, apar primele elemente de leg tur emo ional ntre mam si
copil, atasamentul, Iapt ce st la baza dezvolt rii capacit ii de a intra
n rela ie cu cineva, de a crea intimitate. Oricum, I tul este diIeren iat
sexual din momentul concep iei. Este necesar s i aduci aminte
c exist :
107
x sexul genetic: cromozomii 46 XY pentru sexul masculin si
46 XX pentru sexul Ieminin;
x sexul gonaaic: structura gonadelor Ieminine si masculine;
x sexul fi:ic sau corporal: dat de caracterele sexuale primare organe
sexuale interne si externe si caracterele sexuale secundare sni,
musculatur , constitu ia corpului, pilozitate, voce etc.;
x sexul tr it se reIer la identitatea sexual pe care persoana simte
c o are, c reia consider c -i apar ine.
Bazele diIeren ierii sexuale sunt:
x Fi:iologice prezen a cromozomilor diIeri i pentru cele dou
sexe, ceea ce determin diIeren ierea caracterelor sexuale primare
si secundare;
x Psihologice si sociologice acestea sunt Ioarte numeroase si sunt
predispuse la o analiz valoric , deoarece nu putem ignora c exist
nc o tendin destul de accentuat a societ ii de a considera
caracteristicile masculine ca Iiind mai ,bune, mai ,potrivite dect
cele Ieminine, percepute ,negative, ,slabe etc. Totusi, masculinul
si Iemininul coexist n structura noastr psihologic . Carl Jung
aIirm c la nastere Sinele este nediIeren iat si hermaIrodit. n timp,
n el ncep s se diIeren ieze tendin ele masculine si Ieminine. El vor-
beste de existen a a dou complexe: complexul eului si complexul
contrasexual. Complexul eului se reIer la eul Ieminin sau mas-
culin, conIorm sexului biologic, n timp ce complexul contrasexual
se Iormeaz prin activarea arhetipului Ieminit ii, numit Anima, si
al arhetipului masculinit ii, numit Animus, n timpul experien elor
copilului cu p rintele de sex opus. AstIel, Iata va avea un complex
contrasexual masculin, Iormat n urma experien elor sale cu tat l,
iar b iatul va avea un complex contrasexual Ieminin, construit n
urma experien elor sale cu mama. Acest proces de Iormare a com-
plexelor contrasexuale r mne n mare m sur inconstient.
InIluen ele psihologice n Iormarea identit ii sexuale n perioada
copil riei si preadolescen ei se reIer la:
x Formarea atasamentelor Ia de Iigurile matern si patern sau Ia
de substitutele parentale, asa cum ne explic teoria atasamentului
a lui John Bowlby. Modul n care se Iormeaz acum atasamentul
sigur sau anxios va inIluen a proIund modul n care persoana va
construi intimitatea erotic si psihologic cu partenerul de cuplu.
x Modul n care este realizat atingerea Iizic de c tre p rin i; aici o
mare contribu ie are psihanalistul englez D. Winnicott, care vor-
beste de trei roluri ale mamei: unul, de sus inere ,i purtare fi:ic ,i
108
emo ional a bebelusului, care la nceput depinde de Iunc ionarea
mamei; al doilea, de manipulare a copilului, care se reIer la toate
ac iunile de ngrijire, mbr care, mngiere si toate tipurile de
atingere aici putem ntlni mame care si suprasatureaz copilul
de atingeri sexuale, putndu-se merge pn la abuzuri sexuale; n
Iine, cel de-al treilea rol este cel de pre:entare a obiectelor, exact n
momentul n care acesta are nevoie de el, pentru a evita lipsirea
copilului de experimentarea nevoii (dac i se d prea repede) sau
pentru a nu se sim i anihilat de nevoia si Iuria sa (determinarea
suprim rii dorin ei bebelusului dac obiectul i se d prea trziu).
x Primele maniIest ri ale copilului din stadiul oral (dup Freud);
acum, obiectul pulsiunii sexuale este snul matern; exist dou
tipuri de maniIest ri orale: tendin a de a suge si tendin a de a musca
snul. Ele se metamorIozeaz ulterior n maniIest rile sexuale ale
adultului n intimitatea actului sexual.
x ManiIest rile din timpul stadiului anal si reac ia p rin ilor Ia a de
ele; exist si aici dou Iaze (dup K. Abraham): una n care pl cerea
este ob inut prin expulzia materiilor Iecale Iaza sadic anal si
cea n care pl cerea este provocat de re inerea materiilor Iecale
Iaza de reten ie. Aceast Iaz este nceputul opozi iei Ia de do-
rin ele parentale. Stadiul anal conduce treptat copilul c tre polarit i
precum: expulzare-reten ie, activism-pasivitate, supunere-opozi ie.
De aceea, aici si are originea maniIestarea de tip sado-masochist a
unora dintre persoane.
x ManiIest rile copilului din perioada Ialic ; acum sursa pulsiunii
migreaz spre organele genitale. ,SatisIac ia provine din erotismul
uretral si din masturbare. Erotismul uretral reprezint investirea
libidinal a Iunc iei urinare, marcat ini ial de a l sa s curg , iar
apoi de cuplul reten ie-erec ie. Masturbarea, mai nti legat direct
de excita ia provocat de mic iune (masturbare primar ), reprezint
ulterior o surs direct de satisIac ie (masturbare secundar )
(D. Marcelli, 2003, p. 43). Obiectul pulsiunii este penisul, la ambele
sexe. ,Nu este vorba despre penis n accep iunea sa de organ
genital, ci despre penis ca organ al puterii, al mplinirii narcisice: de
unde diIeren a dintre organ-penis si Iantasm -Ialus, obiect mitic al
puterii si poten ei. Acest obiect introduce copilul n dimensiunea Iie
a angoasei de castrare (b iat), Iie a angoasei de lips (Iat ): negarea
castr rii avnd ca scop, pentru Iiecare dintre sexe, protejarea
copilului mpotriva constientiz rii acestui lucru (D. Marcelli, 2003,
p. 43-44). De aceea, atingerea penisului si a vulvei este o experien
Ioarte comun la copii, ceea ce necesit o atitudine natural si
109
Iireasc a p rintelui. n Ielul acesta, copilul descoper propriul sex
si acest lucru l ajut s se pozi ioneze n una din grup rile sexuale:
el este ,Iat sau ,b iat. ncepe s se contureze sexul tr it, adic
identitatea sexual .
x Formarea si rezolvarea celor dou tipuri de complexe: Oedip si
Electra. Spre Iinalul stadiului Ialic, obiectul pulsiunii trece de la
penis, la partenerul de sex opus din cuplul parental, sursa pulsiunii
Iiind n excita ia sexual c utat n posesia acestui partener. i
reamintesc, succint, ce reprezint cele dou tipuri de complexe.
Complexul Oeaip presupune atrac ia sexual a b iatului Ia de
mam , adic obiectul pulsiunii sale este Iigura matern . Pentru a
cuceri mama, b iatul pune n joc si libidoul, dar si pulsiunea
agresiv . Pentru c nu o poate poseda n mod real, b iatul va c uta
s ob in iubirea si stima mamei. Tat l reprezint rivalul, dar si
modelul de comportament potent (viril, puternic). Se maniIest
acum o competi ie agresiv , sau prin c utarea b iatului s i Iie pe
plac tat lui, n cadrul unei pozi ii homosexuale pasive (Oedip
inversat). Complexul Electra se maniIest astIel: ,decep ia de a nu
Ii primit un penis de la mam o Iace s se ndep rteze de aceasta si,
n consecin , s schimbe obiectul libidinal. Aceast schimbare a
obiectului libidinal o conduce pe Ieti c tre un nou scop: s ob in
de la tat ceea ce mama i-a reIuzat. AstIel, n vreme ce Ieti a
renun la penis, ea caut s ob in de la tat o desp gubire sub
Iorma unui copil: renun area la penis nu se inf ptuie,te aecat aup
o tentativ ae aesp gubire: s ob in arept caaou ae la tat un
copil, s ii aauc pe lume un copil. n raport cu mama, Ieti a
dezvolt o ur geloas , Ioarte nc rcat de vinov ie, cu ct mama
r mne o surs deloc neglijabil a unei p r i importante din
satisIac iile pulsionale pregenitale (D. Marcelli, 2003, p. 44). Re-
zolvarea acestor complexe se Iace treptat, prin reorientarea
libidoului c tre alte obiecte de satisIac ie din grupurile din care Iace
parte copilul (socializare) si prin investirea proceselor intelectuale.
x Tot n jurul vrstei de 4-5 ani, copiii ncep s Iie preocupa i de
rela iile sexuale, de Ienomenul nasterii copiilor, de rolurile sexuale,
de astept rile celorlal i Ia de ei ca urmare a apartenen ei la un sex
sau cel lalt.
x ManiIest rile din perioada de laten ; acestea nu au Iost studiate de
Freud. El credea c acum complexul oedipian se diminueaz .
Puberul maniIest o atitudine de respingere a sexualit ii, adic se
comport de parc sexul ar Ii ceva Ioarte urt, chiar scrbos.
Deseori, auzim preadolescen ii jurnd c ei nu o s s rute niciodat
110
si nici nu o s Iac sex. Acum, apare un soi de homosexualitate, n
sensul c prieteniile se organizeaz pe sexe (,fetele cu fetele si
,b ie ii cu b ie ii) si chiar apare o opozi ie, lupt ntre sexe.
InIluen ele sociologice asupra dezvolt rii sexuale ale copiilor se
reIer la stereotipurile culturale de gndire si cele atitudinale Ia de
cele dou sexe, modalit ile diIerite de educare ale copiilor, tipurile de
juc rii pentru Ieti e, respectiv, pentru b ie i etc. O descriere Ioarte
interesant a socializ rii diIeren iate a copiilor o g sesti la Cristian
Ciuperc n lucrarea sa Jiitorul copiilor sau copiii viitorului (Ed. Sper,
Bucuresti, 2001).

2. Caracteristicile dezvolt rii sexuale la adolescent

n aceast perioad , exist cteva caracteristici Iundamentale ale
dezvolt rii psihosexuale:
x Dezvoltarea Iizic a corpului si a organelor sexuale;
x nceputul maniIest rilor Iiziologice ale sexualit ii; la Iete, asta
nseamn cresterea snilor, apari ia p rului axial si pubian, a
menstrelor; la b ie i, se modiIic vocea, apar pilozitatea si primele
polu ii.
x Ia adolescen apare Iurtuna hormonal , ceea ce determin
modiIic ri de comportament, n sensul apari iei instabilit ii
aIective la Iete si a conduitelor agresive la b ie i. De asemenea, se
accentueaz tensiunea sexual care se cere a Ii desc rcat , Iie prin
masturbare, Iie prin act sexual. Are loc o intensiIicare a mani-
Iest rilor masturbatorii, mai ales la b ie i;
x Primele rela ii sexuale si primele maniIest ri ale diIicult ilor si
patologiei sexuale. Rela iile sexuale sunt, de regul , de scurt du-
rat , I r men inerea pe perioade ndelungate a aceluiasi partener,
datorit instabilit ii emo ionale speciIice vrstei. Cei mai mul i
adolescen i percep actul sexual ca sport, ca maniIestare a virilit ii
lor, n timp ce Ietele adolescente tind s asocieze sexul cu dra-
gostea (sau ndr gostirea). Din p cate, datorit acestei imaturit i,
a necunoasterii Iiziologiei si anatomiei organelor sexuale si/sau a
metodelor contraceptive, a caren elor aIective din Iamiliile de
origine, mul i adolescen i se conIrunt cu apari ia unor sarcini
nedorite sau copii nedori i. Postura de p rinte-adolescent este diIi-
cil , deoarece cei mai mul i dintre ei nu sunt preg ti i pentru acest
rol; n plus, ei sunt pusi n situa ia de a renun a la visele lor si a lua
un nou drum de evolu ie personal .
111
x Participarea la grupurile de egali, prieteni si existen a modelelor
de rol sexual;
x ncerc rile de stabilire a unui sistem propriu de valori, inclusiv
Ia de sexualitate;
x DeIinitivarea identit ii psihosexuale, n care rolul Iundamental le
revine p rin ilor sau substitutelor parentale.
Voi da mai mult aten ie procesului de consolidare a identit ii
sexuale, deoarece acesta se realizeaz , n primul rnd, n triunghiul
Iamilial. Pentru aceasta, am ales s i prezint un material realizat de
colega mea Elena Anghel, care este Ioarte interesat de aceast pro-
blematic , studiind n special disIunc iile de sex-rol ale adolescen ilor.
Sunt convins c ceea ce a scris ea te va ajuta s n elegi cum contribuie
interac iunea p rin i-copii la Iormarea sex-rolului.

Triunghiul familial - fundamentul construc iei psihosexuale
(autor Elena Anghel)
Copilul nu se situeaz pe o ax tat -Iiic sau mam -Iiu. El
tr ieste, n primul rnd, ntr-un triunghi tat -mam -copil si particip
cu toat Iiin a sa la rela ia Iamilial . Tr ieste ntr-o simbioz extrem
de puternic cu cuplul parental, nct se poate sim i r spunz tor de
toate nen elegerile si momentele de separare ale acestuia. Realitatea
cuplului parental simbolizeaz n ochii copilului complementaritatea
contrariilor ce asigur men inerea lumii, motiv pentru care acesta ine
Ioarte mult la men inerea unit ii cuplului p rin ilor s i. Predispozi ia
lui natural pentru adaptarea echilibrat la mediu i permite copilului
s -si g seasc n mod spontan un tat sau o mam de substitut, n
condi iile n care cei naturali nu r spund nevoilor sale Iundamentale.
Rezult , deci, c toate Iigurile care au participat mai mult sau mai
pu in la cresterea copilului particip si la Iormarea complexelor pa-
rentale. Un bunic aIectuos poate compensa Iigura unui tat insensibil,
reechilibrnd astIel nc rc tura emo ional a complexului patern.
Important este s existe cineva n preajma copilului. Drama multor
copii contemporani de aici vine: sunt lipsi i de repere. Cnd amndoi
p rin ii lucreaz de diminea pn seara, nu mai au timp si energia
necesar s -si petreac ceva vreme cu copiii lor. Acestia cresc ntr-un
Iel de vid, iar imaginile parentale pozitive nici m car nu au sansa s
apar . Identitatea masculin sau Ieminin a copilului r mne nede-
Iinit . Un aspect decisiv pentru Iormarea identit ii psihosexuale este
climatul psihic pe care l creeaz acas ambii p rin i, ,climat care
condi ioneaz proIund procesele arhetipale constelate si complexele
112
Iormate. Succesul sau esecul individului n rela ionarea cu membrii
sexului opus este n mare parte determinat de experien a extensiv
tr it n copil rie prin interac iunile repetate dintre tat l si mama sa si,
de asemenea, de rela ia individual a p rin ilor cu copilul lor. n acest
context, valoarea personal atribuit de Iiecare p rinte celuilalt este n
mod special semniIicativ pentru dezvoltarea sexual a copilului.
(Minulescu, 2001, p. 177-178).
,Formarea complexului contrasexual anima este prilejuit de
existen a n psihicul obiectiv a imaginii colective a Iemeii, imagine
mostenit care exist n interiorul b rbatului, cu ajutorul c reia n elege
natura Ieminin . De-a lungul dezvolt rii, b iatul si reprim ma-
niIestarea unor calit i, tr s turi Ieminine sau nclina ii naturale, care
sunt deIinite cultural ca inacceptabile pentru identitatea sexual a eului.
Toate aceste con inuturi se grupeaz n jurul imaginii arhetipale. Ia
aceste Ia ete mai contribuie experien ele prilejuite de contactele reale pe
care b rbatul le-a tr it cu Ieminitatea n toate ipostazele ei, n timpul
vie ii sale. Dintre acestea din urm , desigur, semniIicativ este rela ia
subiectiv cu propria mam . Acelasi lucru este valabil si n ceea ce
priveste originea si sursele complexului animus la Iemeie. Datele
empirice demonstreaz c , n mare m sur , caracterul animei este
determinat de natura subiectiv si obiectiv a rela iilor cu mama. n
acest sens, dac mama are o inIluen negativ asupra b iatului, anima
se va exprima prin conduite irepresibile n care se maniIest iritabilitate,
depresie, incertitudine, insecuritate, susceptibilitate. n aceeasi ecua ie
intr si conduite dominate de teama de boli, de accidente, de dispozi ii
sumbre si de idei suicidare. n situa ia unor inIluen e pozitive si a unei
rela ii pozitive b iat-mam de care ns acesta nu se poate elibera
anima astIel structurat va inIluen a prin sentimentalism, susceptibilitate
si vulnerabilit i aIective, hipersensibilitate.
Animus apare ca personiIicare masculin a inconstientului
Ieminin si este n mod Iundamental inIluen at de rela ia real , dar mai
ales subiectiv a Ieti ei cu tat l ei. Caracteristic pentru o inIluen
parental negativ este rigiditatea opiniilor dublat de un comportament
dur, implacabil, rece, nc p nat, insensibil. n stadiul de identiIicare,
inIluen a animusului negativ e vizibil n pasivitatea si paralizia tuturor
sentimentelor.
n Iaza de proiec ie, caracteristic pentru adolescen , dar nu
numai, identiIicarea inconstient a unei alte persoane cu imaginea
animei/animusului este zdruncinat , n primul rnd, de artiIicialitatea
unor atribuiri care nu au consisten n personalitatea Iemeii/b rbatului
respectiv. Pe m sur ce proiec iile sunt retrase, prin procesul de
113
constientizare, rela ia tinde s capete din ce n ce mai mult atributul de
autenticitate. ,n acest sens, anima pentru b rbat si animusul pentru
Iemeie au Iunc ia de a l rgi sIera constiin ei prin integrarea unor con-
inuturi care permit eului schimb ri de atitudini, noi perspective. Este
posibil , asadar, prin constientizarea unor elemente ale animei/animusului
extensia Eului, prin auton elegere si autocunoastere. (Minulescu,
2001, p. 54-55).

Tipurile de rela ie p rinte-copil, care yi pun amprenta asupra
form rii identit ii psihosexuale a adolescen ilor punctul de vedere
al unui renumit analist jungian, de origine canadian , proIesor la uni-
versitatea din Quebec, Gabriel Iavallee (1993) (autor Elena Anghel).
Cuplul tat -fiic
Tat l t cut, tat l incestuos, tat l puritan si tat l tiranic sunt cele
patru variante de ta i identiIicate de autorul amintit mai sus.
Rela ia cu un tat absent Iaciliteaz idealizarea acestuia de c tre
Iiica sa si determin Iormarea unei Iemei care ncearc cu toat Iiin a ei
s se Iac pl cut , s Iie n centrul aten iei tuturor. De timpuriu, Ieti a
ajunge s cread c tat l ei nu-i vorbeste pentru c nu este destul de
Irumoas sau de inteligent , sau destul de bun pentru a Ii iubit .
Ajunge chiar s se simt vinovat de t cerea tat lui si ncepe s se
submineze: ,Nu sunt interesant . Nimeni nu m place. Nimeni nu m
vrea. Din acest moment, tn ra ncepe s -si eas destinul amoros,
c ci, dac pe de o parte se subestimeaz , pe de alta idealizeaz b rbatul
si umple golul cu Iantasma prin ului din poveste. ,ntr-o zi, prin ul meu
va veni s-ar putea traduce n multe cazuri: ,ntr-o zi, tat l meu va veni,
mi va vorbi si, n sIrsit, voi exista ca Iemeie. Este evident c , n
aceast situa ie, primele ei rela ii vor avea un Iinal catastroIal, deoarece
nici un b rbat nu va putea nlocui o imagine ideal de b rbat. Senti-
mentul de a nu Ii valoroas si de a nu Ii niciodat o Iemeie dorit o va
marca ntreaga via , iar sansele ca ea s aib o via de cuplu
armonioas sunt aproape inexistente.
Tat l incestuos este cel care determin , de asemenea, mari
probleme n asumarea si maniIestarea rolurilor de sex adolescentelor.
Victima abuzurilor sexuale este aIectat grav att n identitatea ei
sexual , ct si n ceea ce priveste sentimentul ei de a exista. Acestor
persoane le este Ioarte greu s r mn n contact cu propria lor vie uire
si s ntre in rela ii de intimitate cu cei apropia i. Aceast diIicultate de
a exista, tr deaz o pre uire de sine care a Iost total distrus de gestul
tat lui s u. Cnd o Iiic este victima unui incest, integritatea ei cor-
poral este extrem de aIectat , nct riscul de a se oIeri oric rui b rbat
114
este Ioarte mare. Studiile dovedesc c majoritatea prostituatelor sunt
victime ale incestului. Pentru c nu au Iost respectate, nu izbutesc nici
ele nsele s se respecte. Adesea si ur sc tat l si pe to i b rba ii care le
sunt clien i. Poate s devin exhibi ionist . Pentru a nu-i apar ine tat lui,
decide s se oIere privirii tuturor.
Incestul aIectiv este si el extrem de d un tor pentru construirea
identit ii psihosexuale a Ietei. Tat l paraziteaz via a sexual a Iiicei,
Iiind incapabil s-o lase s -si tr iasc singur via a proprie. Este cazul
copiilor parentiIica i cei nevoi i s devin p rin ii propriilor p rin i.
Acesti copii nu se pot separa de p rin i pentru c se simt culpabili dac
i-ar abandona. Rela iile pe care le vor avea vor Ii cu persoane extrem
de dependente, la Iel ca si p rin ii lor.
Tat l puritan se aIl la antipodul tat lui incestuos. Acest
puritanism exacerbat este motivat de aceeasi dorin incestuoas . Ia
tat l incestuos exist trecerea la act, la tat l puritan se instaureaz
interdic ia sau nevoia de inhibi ie a actului. n marea majoritate a
cazurilor, tat l nu se atinge de Iiica sa adolescent . Aceast r ceal si
mai ales t cerea care o nso este au eIecte neIaste asupra Iiicei sale.
Printr-un astIel de comportament, tat l i poate provoca Ietei sale
adolescente prima si cea mai mare suIerin din iubire. Cnd ea ncepe
s devin Iemeie, cnd e mndr c n sIrsit seam n mamei, un
b rbat, prin t cerea lui, i spune c atributele ei par a Ii periculoase.
Dou tipuri de reac ii ale Ietei putem nregistra n acest caz: Iie
si pune Iarmecele n eviden pentru a seduce si a atrage aten ia, Iie,
dimpotriv , ncearc s reIuze diIeren a sexual , purtnd vesminte
suIicient de largi pentru a-si acoperi rotunjimile si a-si ascunde, n
Ielul acesta, Ieminitatea.
Asadar, erosul patern, cnd se maniIest n mod adecvat, este un
Iactor determinant n evolu ia unei Iete. El ajut la dezvoltarea unui
animus pozitiv, care sus ine ncrederea n sine si spiritul de ini iativ .
IndiIerent c este absent Iizic, absent cu gndul, distant, sau de-a
dreptul abuziv, rela ia pe care i-o oIer Iiicei sale o r neste, iar ea va
adopta comportamente reprezentnd reac ii la suIerin , dar care n-o
vor vindeca si nu-i vor oIeri posibilitatea s -si integreze o identitate
psihosexual aduc toare de satisIac ii personale n via a de cuplu.
Tat l tiranic sau aespotic este cel care si terorizeaz Iiicele prin
rigiditatea regulilor pe care le impune adolescentelor, din nevoia de
a-si exercita controlul absolut asupra lor, gndindu-se c n acest Iel le
poate proteja mai mult. Nu reuseste ns dect s -si alimenteze orgoliul
de a st pni si de a dispune si de a s di n inima Iiicelor puternice
sentimente de ur si dorin de r zbunare. Adev rate amazoane, ele se
115
vor lupta cu stoicism cu to i b rba ii din via a lor, nereusind s se
mplineasc ca Iemei lng nici unul dintre ei.
Psihanalista american Linaa Shierse-Leonara, n cartea sa Fiica
tat lui s u, surprinde o serie de atitudini pe care Iemeile le adopt ca
reac ie la traumele provocate de tat . Din perspectiva autoarei, Ietele pot
r mne eterne adolescente sau, dimpotriv , pot deveni amazoane.
Eternele adolescente sunt acele Iiice care, private de sprijinul
patern n dezvoltarea lor psihologic , r mn prizoniere nevoii lor de a
pl cea b rba ilor sau adopt o atitudine de revolt , construindu-si o
armur de nep truns. Ele i las pe al ii s le creioneze via a. Unei astIel
de Iemei i este Ioarte greu s aib ini iativ si s ia hot rri. n loc s
ac ioneze n propriul ei interes, preIer s se adapteze la schimb rile pe
care via a sau b rba ii le hot r sc pentru ea si se reIugiaz ntr-o lume
de Iantasme cnd situa ia devine prea greu de controlat.
Iinda Shierse-Ieonard identiIic patru tipuri de eterne ado-
lescente:
x p pu,ica aulce este cea care, desi pare Ioarte sigur pe ea, Iiind
mndr si ncrez toare, tr ieste o permanent team de abandon,
angoasa Ietei neglijate de tat l ei. Desi se poate revolta uneori,
acuzndu-si partenerul, ea va r mne pasiv si dependent .
x fata ae sticl este cea care se reIugiaz n c r i sau n lumi
imaginare, invocnd pretextul Iragilit ii si hipersensibilit ii si
devenind n Ielul acesta o Iantom a celei care este.
x seauc toarea este Iata care tr ieste din plin bucuria momentului
prezent, reIuznd orice Iel de responsabilitate si de obliga ii, de-
venind astIel varianta Ieminin a lui Don Juan. i vine deci Ioarte
greu s se angajeze ntr-o rela ie durabil . n rela ie cu mama si tat l
ei, aceast Iemeie nu a c p tat sim ul propriei valori, iar revolta o
mpiedic s realizeze o rela ie adev rat cu b rbatul care-i place.
x marginala este cea care se identiIic cu un tat ajuns obiect de
rusine, care s-a revoltat mpotriva societ ii sau a Iost respins de
aceasta. Feti a a Iost miscat de drama tat lui si a r mas prins n
ea. n orice situa ie, ea va sim i nevoia s critice si s -si aIirme di-
Ieren a, Iiind combativ , dar niciodat nu va ac iona n consecin .
Se va reIugia n alcoolism, drog, prostitu ie sau sinucidere, Iiind
extrem de deprimat . Printre ele se num r si cele agresate sexual
de tat , Iete care nu mai reusesc s -si capete respectul de sine.
Eternele adolescente suIer , dup cum s-a putut observa, de
pasivitate, amazoanele procedeaz exact invers, Iiind hiperactive. O
Iemeie care a tr it teroarea unui tat tiranic va ncerca s reuseasc n
lume uznd de aceeasi autoritate despotic , ea le va Iace celorlal i ceea
116
ce tat l i-a I cut ei, le va impune ceea ce el i-a impus. Amazoanele
devin Iemei ale datoriei si ale principiilor. n loc s caute privirea
b rba ilor, cum Iac seduc toarele, ele resping avansurile masculine si
merg uneori pn la a dispre ui to i b rba ii din lume. ,Amazoana este o
Iemeie care a adoptat caracteristicile asociate n general tempera-
mentului masculin si identiIicate cu puterea masculin . Simultan,
renun la capacitatea sa de a stabili rela ii aIectuoase, capacitate care,
de regul , a Iost asociat cu Ieminitatea. n consecin , amazoana care
preia puterea negndu-si capacitatea de a se lega aIectiv de alte Iiin e,
r mne unidimensional si devine victima caracteristicilor pe care a vrut
s le acapareze. ne spune psihanalista June Singer.
Amazoanele Iindei Shierse-Ieonard sunt:
x femeia superstar este Iemeia care ncearc s reuseasc n toate,
cu riscul ns de a pierde orice contact cu emo iile sale sub povara
responsabilit ilor si a oboselii si de a c dea n depresie. De cele
mai multe ori, a avut un tat care o trata ca pe un b iat si care a
investit n ea propriile ambi ii. n loc s -i respecte diIeren a
sexual , tat l i-a hot rt o via si un destin masculin. Iar aceast
Iemeie va tr i perpetuu povara temerii de a Ii respins dac nu
devine ,b iatul tatei.
x fata ascult toare este Iemeia datoriei si a principiilor, cea care a
pierdut orice contact cu spontaneitatea si originalitatea ei.
x femeia martir este cea care se devoteaz total so ului si copiilor,
unei cauze sau unei religii, ca si cnd n-ar avea dreptul s se
gndeasc si la sine; dar toate nevoile reIulate g sesc, pentru a se
exprima, c i ocolite: suspine, toane, t ceri ecouri ale unei
suIerin e pentru care copiii si cei din jurul ei vor pl ti.
x regina r :boinic este cea care se opune cu Ior si hot rre
ira ionalit ii tat lui, pe care-l consider un degenerat; ea si va nega
orice tentativ de sensibilitate si-si va interzice chiar s iubeasc .
Toat via a ei este o lupt , receptivitatea ns si este conIundat cu
pasivitatea si, astIel, Iemeia proIund este suprimat .

Cuplul mam -fiic
Aten ia tat lui o conIirm pe Iiic n diIeren ierea ei sexual .
Prezen a lui i permite s se separe si s se diIeren ieze de mam . Tat l
o ajut s -si cstige individualitatea de Iemeie. Dar atunci cnd rela iile
tat -Iiic nu au Iost satisI c toare, sunt aIectate rela iile mam -Iiic ,
aceasta din urm avnd sentimente ambivalente Ia de prima. ,mi
iubesc mama care mi-a dat aten ie, dar o ur sc pentru c mi-a cerut prea
multe. n astIel de cazuri, cel mai adesea, rela ia parental de cuplu
117
este deIicitar . Mama are adesea exigen e Ioarte mari Ia de Iiica sa,
ncercnd s -si mplineasc prin aceasta propriile dorin e. Cu alte
cuvinte, mama va ncerca s Iie totul pentru Iiic , sIrsind prin a deveni
suIocant , ceea ce o va determina pe aceasta s o resping si s lupte
pentru independen a sa. n aceste condi ii, Iiica si va respinge mama si,
implicit, gra ie procesului de identiIicare se va respinge pe sine,
identitatea psihosexual a ei avnd de suIerit.
Mamele singure transIorm Iiica ntr-un adev rat partener de
via , atribuindu-i rolul de suport emo ional substitutiv al so ului absent.
n aceste condi ii, conIlictul p rinte-copil ajunge pn la a imita con-
Ilictele maritale ale mamei cu Iostul ei so , Iiica auzind deseori din gura
mamei sale: esti ,ca taic -tu. n astIel de situa ii, Iiica si va respinge
mama, respingndu-si astIel propria Ieminitate, va deveni exact ca tata
si va intra ntr-o conIuzie de identitate psihosexual ce va avea impli-
ca ii neIaste asupra rela iilor ei de cuplu.

Cuplul mam -fiu
Uneori rela ia mam -Iiu poate Ii extrem de strns , mai ales n
condi iile n care Iemeia si g seste ra iunea de a tr i n rolul matern,
uitndu-si propria Ieminitate. Maternitatea poate deveni astIel un loc de
investire a nevoilor de recunoastere si a dorin elor reprimate ale Iemeii,
ba chiar un prilej de revans pentru Irustr rile legate de negarea valorii
Ieminine. O Iemeie poate hot r ast zi s nasc pentru a umple un gol,
deci dintr-un deIicit emo ional, si nu din nevoia Iireasc de z mislire a
unui copil. Acesta se naste, iar destinul s u este deja creionat: s umple
lacunele aIective ale unei Iemei c reia i-a lipsit tat l si c reia i lipseste
acum partenerul. Si dac se ntmpl ca acest copil s Iie b iat,
simbolic, nc de la nastere este mpov rat cu o ,c s torie, Iiind Ior at
s Iie de timpuriu b rbat si so ul propriei mame. Care sunt implica iile
psihologice asupra evolu iei ulterioare a unui astIel de b iat sunt lesne
de ghicit. Fantoma incestului l va bntui ntreaga via , iar a tr i al turi
de o Iemeie ar Ii echivalentul unui prizonierat din care de mult vreme
simte nevoia s scape. O astIel de situa ie mpiedic rezolvarea Iavo-
rabil a complexului lui Oedip, rezolvare ce presupune ca Iiul s cedeze
tat lui s u preten ia la rolul de so , el urmnd a se orienta spre alte
Iemei. Cnd tat l nu este prezent pentru a bara Iiului calea spre mam ,
Iiul si mama r mn unul prizonierul celuilalt, adesea pentru tot restul
vie ii. Deci, separarea mam -Iiu este absolut necesar .
Dac aceasta nu se rezolv Iiresc la 4-5 ani, complexul lui Oedip
se va reactiva la pubertate. n acest moment, rela ia dintre mam si Iiu
risc s se transIorme ntr-o lupt pentru putere. Marea lor iubire devine
118
brusc o nchisoare, ce mpiedic nIlorirea individual a Iiec ruia. Insu-
Iicient aIirmat, lipsit de modele masculine cu care s se identiIice, Iiul
va ncerca s ncalce legea matern pentru a-si cstiga propria identitate
de b rbat, devenind un ,r zboinic veritabil. Dac mamele reusesc s
n eleag c este timpul s -si reg seasc Ieminitatea si s se ocupe mai
mult de ele, r zboiul are sanse s nceteze.
Adolescen ii si caut instinctiv tat l tocmai pentru a se putea
separa de mam si pentru a-si crea o identitate masculin . Mama trebuie
s accepte c Iiul nu-i poate Ii nici partener, nici prieten, nici amant.
AltIel, exist riscul ca eul b iatului s Iie inIla ionat de complexul
contrasexual, iar identitatea sa psihosexual s aib de suIerit.
Psihologia analitic sus ine c leg turile de tip heterosexual nu pot
Ii Iormate sau esueaz datorit dezvolt rii patologice a complexului
contrasexual. O astIel de dezvoltare depinde deci de experien ele
existen iale neIericite pe care copilul le are n rela ionarea cu p rintele
de sex opus.
x Prin intermediul unei intense identiIic ri cu p rintele de sex opus,
eul este inIla ionat de arhetipul contrasexual, ceea ce duce la
esecul actualiz rii principiului sexual care corespunde genului
biologic al individului. Acest Iapt va conduce Iie spre o Iemeie
dominat de animus, Iie spre un b rbat slab, dominat de anima,
care vor sIrsi n leg turi de tip homosexual.
x B iatul deprivat de mam sau Iata deprivat de tat suIer de o
atroIiere a animei sau animusului, lipsindu-le astIel organul psihic
pentru Iormarea leg turilor heterosexuale.
x O rela ie prea apropiat de p rintele de sex opus, poate conduce,
de asemenea, la o dezvoltare hipertroIiat a complexului contrasexual
si la o identiIicare a eului cu acesta, mai ales dac p rintele de sex
opus a Iost absent n perioadele critice ale copil riei, sau rela ia cu
el a Iost neimplicat aIectiv. B rba ii de acest tip tind s Iie
capriciosi, cu un comportament greu previzibil, moale, I r s se
aIirme. Femeile dominate de animus sunt agresive, dogmatice,
nc p nate. IdentiIicarea cu complexul contrasexual poate duce
n aceste cazuri spre transsexualism.
Fundamentndu-se pe presupunerea c heterosexualitatea este
ntotdeauna ,Iireasc , obiectele erotice c tre care se ndreapt aceste
proiec ii trebuie ntotdeauna s Iie o persoan complementar genului
identit ii eului, deci ,de sex opus. Ca proces primar, Iemeia percepe
animusul ntr-un b rbat concret; este o proiec ie sexualizat , astIel c
ceea ce resimte este Iie atrac ia sexual Ia de acest b rbat, Iie o
repulsie sexual . Ia baza presupunerii c anima-animus sunt arhetipuri
119
contrasexuale este Iaptul c , oricare este genul cu care se identiIic
persoana, ea va c uta mereu satisIac ie sexual n sexul opus. n situa ia
unui b rbat, calit ile de tip animus apar in ,n mod natural identit ii
eului: orientarea spre scop, curajul, activismul, voin a, decizia, capaci-
tatea de a emite opinii etc. PlaniIic , exercit voin , gndire Iocalizat ,
valoreaz ra iunea, are continuitate logic . n situa ia unei Iemei,
calit ile de tip anima sunt apanajul identit ii Ieminine, a eului Ieminin:
sentimente nuan ate, expresivitate, intui ie, creativitate.

3. Caracteristicile psihosexuale ale adultului
Ia adult, ntlnim premisele a ceea ce putem numi dezvoltarea
sexual deplin , n sensul c organele sexuale ajung la maturitate,
Iiind apte pentru actul sexual, dar si pentru procreere, caracterele
sexuale secundare sunt bine delimitate. Acum, identitatea sexual este
cristalizat , al turi de maturitatea emo ional , iar adultul se poate
angaja n actul sexual cu totalitatea Iiin ei sale. Acum, se caut de c tre
ambele sexe mplinirea total prin sex, mplinirea erotic , spiritual , si
nu doar desc rcarea pulsiunii sexuale. Att Iemeile, ct si b rba ii sunt
nclina i c tre raporturi sexuale mai stabile si chiar c tre rela ii
erotico-sexuale stabile, concubinaj, logodn sau c s torie. Totusi,
exist unele diIeren e la cele dou sexe n ceea ce priveste mani-
Iest rile sexuale n perioada adult .
B rba ii au tendin a de a maniIesta sentimente de posesiune,
egocentrism, gelozie, precum si nevoia de a-si p stra ,libertatea, chiar
dac sunt angaja i n rela ii erotico-sexuale stabile. Ia ei, impulsul
sexual este mult asociat cu cel agresiv, de unde si maniIest rile
sexuale lipsite de aIec iune pe care le au deseori b rba ii. AstIel, mul i
b rba i, mai ales cei tineri, tr iesc adev rate conIlicte interioare, care
duc uneori la diIicult i sexuale, n care se ciocnesc nevoia de a avea o
rela ie stabil si nevoia de a Ii liber de responsabilit i, ei percepnd
rela iile stabile ca pe o situa ie limitativ . n timp, ns , apare sta-
bilitatea aIectiv , precum si o mai bun gestionare a nelinistilor,
nesiguran ei si obisnuin ei. Exist ns b rba i care nu rezolv acest
conIlict interior niciodat , balansndu-se ntre c s torie si rela ii
adulterine, sau nec s torindu-se deloc sau Ioarte trziu.
Ia Iemei, instinctul sexual este mult asociat cu maternitatea si, de
aceea, momentul n care devine mam reprezint punctul culminant al
identit ii sexuale Ieminine. Participarea sexual a Iemeii cere mult
deschidere erotic din partea acesteia, iar ea se asteapt la maniIest ri
emo ionale intense. De aceea, se ajunge deseori n cupluri la conIlicte
120
datorate acestor diIeren e de Iunc ionare erotico-sexual : Iemeia asteapta
aIec iune, n timp ce b rbatul asteapt dinamism; Iemeile sunt mai rapid
preg tite pentru rela ii stabile, pentru maternitate, n timp ce b rba ii pot
percepe paternitatea ca pe o agresiune la nevoia sa de libertate.
Un alt aspect important, datorat n mare m sur socializ rii
diIeren iate a Ietelor si b ie ilor, este asocierea sexualit ii cu morala,
mai ales la Iemei. AstIel, dac pentru un b rbat este Ioarte acceptabil si
chiar de dorit pentru transIormarea lui ntr-un ,b rbat adev rat s aib
mai multe contacte sexuale, chiar si cu multiple partenere, acest lucru
este total interzis Iemeilor, mai ales n societ ile tradi ionale, ele Iiind
considerate ,usoare, ,prostituate si alte denumiri chiar mai umilitoare.
n Ielul acesta, ele nu pot dobndi experien a necesar ob inerii unei sa-
tisIac ii erotice depline. De aceea, Iemeile adulte cu astIel de mentalit i
tr iesc adev rate torturi psihice cnd este vorba de implicarea n actul
sexual. Si aceasta cu att mai mult cu ct la Iemeie, leg tura dintre
psihic si Iizic n actul sexual este Ioarte strns . Cu alte cuvinte, tot ce
gndeste si simte o Iemeie reIeritor la sex va stimula sau, dimpotriv , va
inhiba maniIest rile sexuale.

Actul sexual
Pentru denumirea actului sexual se Iolosesc mai mul i termeni: sex,
coit (din substantivul latinesc coitus, care nseamn ,mpreunare), act
sau raport sau contact sexual, intercurs, focus, rela ie sexual , copula ie.
Exist cteva caracteristici ale actului sexual, care uneori pot Ii
privite si ca niste condi ii pentru ndeplinirea satisI c toare a rapor-
turilor sexuale. Iat care sunt cele mai importante dintre acestea (dup
S. Pan , D. D r u si S. Pan jr., 1998):
Durata actului sexual se m soar de la intromisiune pn la
ejaculare. Studii eIectuate pe o serie de cupluri c s torite, citate de
M. M. Ungureanu, arat c 3 dintre b rba i au Iost capabili s -si con-
troleze durata contactului sexual dup dorin ; la 40 durata contactului
a Iost de 5 minute; la 17 de 15-20 minute; la 9 actul sexual a Iost de
30 de minute sau mai lung. Durata actului sexual depinde de mai mul i
Iactori: vrst , mediul ambiant, st rile aIective, gradul de implicare al
partenerilor, experien a b rbatului, pozi ia coital etc. Multe dintre
Iemeile chestionate n privin a duratei raportului sexual conIirm n
mare m sur procentele men ionate. Totusi, pentru o bun parte dintre
ele se pare c nu este asa de important durata actului sexual, ci calitatea
lui si a preludiului.
Locul ideal pentru desI surarea actului sexual este unul care oIer
siguran , intimitate, conIort, Iiind vorba de un act de mare intimitate.
121
Raporturile sexuale extraconjugale, ocazionale nu se petrec n astIel de
locuri, acuplarea putndu-se Iace oriunde. Exist si alte locuri mai pu in
adecvate, cum ar Ii mesele sau chiar spa iile publice, acestea crend
unora chiar o surs n plus de pl cere.
Frecven a raporturilor sexuale. Din punct de vedere biologic, nu
exist limite ale num rului acestora. Frecven a depinde de vrst ,
starea de s n tate, ras , educa ie, religie, proIesie, mediu ambiant.
Exist , de aceea, mari varia ii individuale. Frecven a maxim este
atins la tinere e, ea sc znd odat cu naintarea n vrst . Num rul
mediu statistic este de 2-3 raporturi sexuale pe s pt mn , de aceea nu
trebuie luat ca o norm de perIorman sexual . Binen eles, atunci
cnd partenerii sunt mul umi i, Irecven a raporturilor sexuale este
normal . Kinsey, Pomeroy, Martin si Ungureanu arat c Irecven a de
3-4 raporturi sexuale pe s pt mn se atinge n jurul vrstei de
20 de ani; la 30 de ani ele se reduc la 2-3 pe s pt mn ; la 40 de ani de
dou ori pe s pt mn , la 60 de ani o dat pe s pt mn . Datele sunt
aproximative n cadrul acestor vrste si cu mari varia ii individuale.
Sexologii men ioneaz anumite zone din AIrica si Australia unde unii
b rba i au 3-4 raporturi sexuale ntr-o singur noapte. Este evident c
sunt mari varia ii n privin a Irecven ei actului sexual; ceea ce
conteaz este calitatea actului sexual si mai pu in Irecven a sa. Unii
autori consider c raporturile sexuale nu sunt neap rat necesare
pentru p strarea echilibrului psihosomatic al individului. Ei aduc
exemple de indivizi sau cupluri ce-si p streaz un echilibru perIect cu
o Irecven destul de redus a raportului sexual.
Tipul ,i po:i iile sexuale. Se cunosc trei tipuri de act sexual:
genital, care presupune penetrarea cu penisul de c tre b rbat a
vaginului Iemeii, Iiind Iolosit de cuplurile heterosexuale, oral, care
presupune stimularea organelor genitale ale partenerului cu ajutorul
gurii si a limbii, si anal, care nseamn penetrarea cu penisul de c tre
b rbat a anusului partenerei sau partenerului. Acestea dou din urm
sunt Iolosite att n cuplurile heterosexuale, ct si n cele homosexuale.
Stimularea erotico-sexual se poate Iace cu orice parte a corpului
partenerului, att timp ct ambii parteneri sunt de acord si acest lucru
produce pl cere. Exist , de asemenea, numeroase pozi ii n care se
poate realiza actul sexual, Iiecare cuplu experimentnd n ritmul si
stilul propriu. Nici una nu este neap rat mai bun ca alta, ele depinznd
de ct satisIac ie produc celor doi parteneri ai cuplului. De asemenea,
nici n perioada adult nu se renun deIinitiv la masturbare, ea Iiind
practicat uneori pentru a compensa lipsa temporar a actului sexual
(separ ri, mboln viri, graviditate avansat sau diIicil etc.). Exist si
122
posibilitatea n care cei doi parteneri se masturbeaz unul pe cel lalt,
acest lucru Iacilitnd ob inerea unei pl ceri sexuale mai intense. De
altIel, multe persoane aIirm c senza iile de pl cere cele mai intense
sunt ob inute nu doar prin actul sexual propriu-zis, ct mai ales prin
maniIest rile de mare tandre e si intimitate realizate cu ajutorul
mngierilor ct mai diverse si ct mai bogate n sentimente proIunde
ale partenerilor unul pentru cel lalt.
Fa:ele actului sexual. DSM-IV-R identiIic urm toarele 4 etape
ale actului sexual sau Iaze ale ciclului de r spuns sexual (2003, p. 536):
x Dorin a aceast Iaz const din Iantezii n leg tur cu activitatea
sexual si dorin a de a avea activitate sexual .
x Excita ie aceast Iaz const din senza ia subiectiv de pl cere
sexual care acompaniaz modiIic rile Iiziologice (la b rbat
tumescen a penian si erec ia, iar la Iemeie vasocongestia
pelvisului, lubriIierea si expansiunea vaginului si turgescen a
organelor genitale externe).
x Orgasm const n atingerea culmii pl cerii sexuale, cu relaxarea
tensiunii sexuale si contrac ii ritmice ale muschilor perineali si ale
organelor de reproducere. Ia b rbat, exist senza ia de inevitabilitate
a ejacul rii spermei. Ia Iemeie, exist contrac ii (nu ntotdeauna
tr ite ca atare) ale peretelui treimii externe a vaginului. Ia ambele
sexe, sIincterul anal se contract ritmic.
x Re:olu ie Iaz ce const n senza ia de relaxare muscular si de
bine. n timpul ei, b rba ii sunt reIractari la erec ie si orgasm o
perioad variabil de timp. Din contr , Iemeile pot Ii capabile s
r spund la o stimulare suplimentar aproape imediat.
Dup F. Macnab (1997), ns , actul sexual are 6 Iaze:
x Dorin a sexual poate Ii legat de o persoan , de o activitate
expectat , de Ianteziile erotice sau de atingerea orgasmului.
Indicatorii s i sunt senza iile corporale si reprezent rile mentale.
Exist multe elemente care pot inIluen a dorin a sexual . Printre
cele care o inhib se num r atmosIera creat n jurul actului
sexual, aluziile Iizice personale I cute de partener, st rile emo-
ionale negative (anxietate, depresie, triste e, vinov ie etc.),
expecta iile partenerilor, credin ele religioase etc.
x Tre:irea sexual este o stare mental-corporal , n care experien a
ambilor parteneri variaz gradual n privin a pl cerii pentru acti-
vitatea sexual . Ia b rba i, semnalul Iizic este erec ia, iar la Iemei
lubriIierea si senza ia de ,tnjire n vagin, al turi de cresterea
pulsului, schimbarea respira iei, a expresiilor Iaciale, usc ciunea
gurii. Ea poate Ii stimulat de senza ii vizuale sau auditive, prin
123
intermediul dansului, tipului de vestimenta ie provocator, misc ri
sau Iilme pornograIice.
x Excitarea sexual poate Ii experimentat n trei moduri: excitarea
autoerotic (masturbare), contact interpersonal cu o persoan de sex
opus sau de acelasi sex, sau Ietis. Exist o Ioarte Iin linie de
demarca ie ntre Iaza de trezire sexual si cea de excita ie. n
aceasta din urm , indicatorii Iizici sunt mult intensiIica i.
x Orgasmul Iaza n care excita ia ajunge la punctul culminant,
crescnd pn la eliberarea total . Ia b rbat, indicatorul este
ejacularea, respira ia greoaie. Ia Iemeie, apar contrac iile musculare
scurte, respira ie puternic si senza ia de extaz.
x Satisfac ia senza ia scopului realizat, asociat cu generalizarea
pl cerii, destindere, relaxare, respira ia redevenind lejer , proIund
si egal .
x Postluaiul este starea mental-corporal de constientizare a actului
realizat. Se caracterizeaz prin proIunzime, dar si revitalizare si
rennoire.
Nu ntotdeauna ob inerea orgasmului presupune si ob inerea
satisIac iei. Dac n adolescen si tinere e, partenerii pun accentul pe
ob inerea orgasmului (avnd un act sexual centrat pe orgasm), la
maturitate acest element este dep sit, actul sexual Iiind centrat pe
ob inerea satisIac iei. SatisIac ia este Ioarte strns legat de nivelul
emo ional si al intimit ii din cuplu. De aceea, este necesar ca ambii
parteneri s Iie constien i de acest lucru, deoarece atunci cnd lipsesc
sentimentele proIunde ale partenerilor unul pentru cel lalt, satisIac ia
sexual se limiteaz la cea Iizic si mai pu in la cea psihologic . AstIel
se explic de ce o persoan depresiv poate avea orgasm. Aceast
diIeren ntre r spunsul Iiziologic si cel psihologic, sau cum mai
putem spune ntre orgasmul Iiziologic si cel psihologic, Iace posibil
si n elegerea de ce n cazurile de viol Iemeile pot avea orgasm. Asta
nu nseamn c violul ar produce pl cere, asa cum mult vreme a Iost
eronat n eles, ci c organismul Iemeii r spunde stimul rii sexuale n
mod natural, Iiresc.

4. Caracteristicile psihosexuale ale vrstnicului

Aceast perioad este caracterizat de sc derea n intensitate a
impulsului sexual, de declinul activit ii sexuale. Atitudinea Ia de
sine, de vrst si de situa ia n care se aIl va inIluen a semniIicativ
maniIest rile sexuale din aceast perioad .
124
Se remarc acum dou etape:
x Etapa de preinvolu ie, n care se exacerbeaz Iunc ia erotic
ntre 45 si 55 de ani, att la Iemei, ct si la b rba i.
x Etapa de aeclin sexual, dup 55 de ani, cnd se maniIest un
veritabil conIlict ntre virilitatea cerebral si diminuarea poten ei
sexuale. Aceast etap se maniIest diIerit la Iemei Ia de b rba i.
De aceea, vorbim despre:
x Menopau: , sau climax la Iemei, si const n oprirea deIinitiv a
activit ii ovarelor si deci oprirea deIinitiv a menstrua iei. Este un
Ienomen Iiziologic natural, care apare la Iemei n jurul vrstei de
45-55 de ani. Dar oprirea activit ii ovarelor nu presupune si
dispari ia posibilit ii de Iace dragoste, desi unele persoane tind s
cread acest lucru. Majoritatea autorilor descriu trei Iaze ale
menopauzei: premenopau:a, care poate dura luni sau chiar ani de
zile, caracterizat prin neregularitatea menstrelor, crize de hiper-
tensiune, st ri de anxietate si depresie, ame eli; menopau:a
propriu-:is , cnd dispar complet menstrele, si se pot produce
dezechilibr ri psihice semniIicative, dar nu la toate Iemeile, ci mai
degrab la cele predispuse la instabilitate emo ional ; pot ap rea
iritabilitatea, susceptibilitatea, depresia, Iobii, tulbur ri ale me-
moriei, sc deri ale imaginii de sine (datorate modiIic rilor Iizice
induse de oprirea Iunc ion rii ovariene); postmenopau:a, cnd
unele Iemei se linistesc, iar altele pot ajunge la tulbur ri anxioase,
obsesiv-compulsive, Iobii, idei delirante cu con inut erotic.
x Anaropau: reprezint ncetarea Iunc iei sexuale la b rbat. Se
maniIest n majoritatea cazurilor n jurul vrstei de 70 de ani (desi
se poate maniIesta nc de la 30 sau 40 de ani, dar aici trebuie atent
diIeren iat de tulbur rile depresive sau anxioase care au acelasi
eIect) si este nso it si ea de schimb ri caracteriale si de com-
portament. Se poate ajunge la o maniIestare sexual n exces, ceea
ce mpinge deseori b rbatul la aventuri erotice sau sexuale, cu
persoane tinere. Alteori, impulsul sexual se poate ndrepta chiar
c tre copii.
De altIel, si la b rba i si la Iemei se poate ntlni o pasiune
exagerat pentru proprii copii, pentru Iiice, n cazul ta ilor, si pentru Iii
n cazul mamelor. Acest Iapt va ngreuna desprinderea copilului de
cuibul parental si mai ales implicarea acestora n rela ii sexuale cu
proprii parteneri. Uneori, apar conIlicte deschise, opozi ie Ia de
plecarea sau c s toria copilului, sau respingerea I is a partenerului
sau partenerei propriului copil.
125
Totusi, nu este obligatoriu ca aceste devieri s existe. Multe
cupluri sunt echilibrate si si continu activitatea sexual , dar cu mult
mai mult implicare emo ional (tandre e, mngieri, mbr is ri),
stimulnd si mbog ind astIel intimitatea lor.

Rezumatul capitolului
Am prezentat n acest capitol ce se ntmpl cu identitatea
sexual , cu maniIest rile sexuale de-a lungul vie ii, oprindu-m la
Iiecare etap si descriind ceea ce am considerat a Ii mai important si mai
interesant de stiut despre sexualitatea uman . Am ncercat s surprind
rela ia dintre psihic si Iizic n sIera sexualit ii. AstIel, la etapa copil riei
am accentuat Iaptul c sexualitatea se maniIest , si nc Ioarte puternic;
c acest lucru este inIluen at de rela iile timpurii ale copilului cu
p rin ii, de modul n care traverseaz etapele dezvolt rii psihosexuale
descrise de Freud, de modul n care copilul este socializat. n etapa
adolescen ei, am accentuat procesul cristaliz rii identit ii sexuale,
subliniind rolul extrem de important pe care l joac aici cei doi p rin i
si tipul de rela ie pe care acestia l construiesc cu adolescentul. Ia adult,
am vorbit despre diIeren ele dintre cele dou sexe n maniIestarea
emo ional asociat actului sexual si am descris elementele deIinitorii
ale actului sexual: durata, Irecven a, locul, etapele, tipul si pozi iile
sexuale. Ia vrsta a treia, maniIest rile sexuale se aIl n declin, dar
poate creste nivelul intimit ii psihologice. Am prezentat cum arat
acest Iapt la cele dou sexe, vorbind despre menopauz si andropauz ,
cu maniIest rile psihologice asociate lor. Dac esti interesat s aIli mai
multe, consult lucr rile pe care i le sugerez n bibliograIia supli-
mentar de mai jos.

Closar de termeni folosi i
Complexul
Oedip
atrac ia sexual a b iatului Ia de mam , obiectul pulsiunii
sale este Iiind Iigura matern ;
Complexul
Electra
atrac ia sexual a Ietei Ia de tat , obiectul pulsiunii sale
Iiind Iigura patern , nso it de o gelozie puternic nc rcat
de vinov ie Ia de mam ;
Complexul
eului
eul Ieminin sau masculin, conIorm sexului biologic;
Complex
contrasexual
se Iormeaz prin activarea arhetipurilor Ieminit ii, Anima,
si al masculinit ii, Animus, n timpul experien elor copi-
lului cu p rintele de sex opus.
126
Exerci ii yi teme pentru seminar

1. Ce presupune, n concep ia ta, a Ii Iemeie? Dar b rbat?
2. Caracterizeaz prin trei sau cinci cuvinte Iemeile din Iamilia ta.
Apoi, procedeaz la Iel pentru b rba ii din Iamilia ta. Observ
dac exist un anume model Ieminin sau un model masculin. Tu te
reg sesti n el?
3. Te reg sesti n vreunul dintre tipurile descrise de Gabriel Iavallee
sau Iindei Shierse-Ieonard? Ce i spune acest lucru despre tine,
despre modul n care te implici n rela iile erotico-sexuale?
4. Care este diIeren a dintre ob inerea orgasmului si ob inerea sa-
tisIac iei sexuale?
5. Care sunt Iactorii care stimuleaz si cei care inhib activitatea
sexual la adult?
6. Cum i imaginezi c va evolua via a ta sexual cnd vei ajunge la
vrsta a treia? Cum i-ai dori s Iie?

Bibliografie suplimentar

ANDRE, J., Psihanali:a ,i sexualitatea feminin , Ed. Trei, Bucuresti, 1997.
CORNEAU, G., Exist iubiri fericite? Psihologia rela iei ae cuplu, Ed.
Humanitas, Bucuresti, 2000.
EN CHESCU, C., Tratat ae psihosexologie, Ed. Polirom, Iasi, 2003.
HYDE, J.S., DEIAMATER, J., Unaerstanaing Human Sexuality, McGrow-Hill
Companies, Inc., 1997.
JUNG, C. G., Puterea sufletului, Ed. Anima, Bucuresti, 1994.
MACNAB, F., Dorin e sexuale, Ed. IRI, Bucuresti, 1997.
MINUIESCU, M., Introaucere in anali:a fungian , Ed. Trei, Bucuresti, 2001.
MITROFAN, IOIANDA, CIUPERC , C., Psihologia rela iilor aintre sexe,
Ed. Alternative, Bucuresti, 1997.
PAN , S., D R U, D., PAN , S. Jr., Sexualitatea uman , Ed. Univers
Enciclopedic, Bucuresti, 1998.
REICH, W., Func ia orgasmului, Ed. Trei, Bucuresti, 1995.
RUEBEN, D., Tot ce ai vrut s ,tii aespre sex aar i-a fost team s intrebi,
Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 1999.
RUEBEN, D., Orice femeie poate', Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2002.
STEKEI, W., Psihologia eroticii feminine, Ed. Trei, Bucuresti, 1997.
STEKEI, W., Psihologia eroticii masculine, Ed. Trei, Bucuresti, 1997.


127


CAPITOLUL 8
S n tatea vie ii sexuale. Tulbur rile psihosexuale





Am conceput acest capitol pentru a da o imagine asupra a ce
nseamn o via sexual s n toas si care sunt principalele tipuri de
disIunc ii sexuale de origine psihologic . Din nou, Iac apel la p strarea
unei atitudini deschise Ia de persoanele care maniIest orice tip de
disIunc ie, Iiind constient( ) de Iaptul c oricine poate trece prin
momente de dezechilibru sexual. Poate c acest capitol te va ajuta s - i
n elegi propriile momente diIicile ntlnite n via a sexual sau s
ac ionezi n sensul prevenirii acestora. Oricum, sper ca dup parcurgerea
capitolului s cunosti care sunt disIunc iile psihosexuale speciIice
Iiec rui sex si ce cauze le determin .

1. S n tatea vie ii sexuale

S n tatea sexual se reIer la maniIestarea Iireasc a ciclului
r spunsului sexual, adic parcurgerea complet a tuturor Iazelor actului
sexual. De cele mai multe ori, s n tatea sexual va Ii nso it si de
sentimentul de mplinire rela ional , tocmai datorit leg turii puternice
dintre sIera emo ional si cea sexual . De asemenea, s n tatea sexual
presupune si o claritate a identit ii sexuale.
Ia vrstele mici, s n tatea sexual presupune parcurgerea Iireasc
a etapelor de dezvoltare psihosexual , I r ntrzieri sau perturb ri
majore. Oricum, acest concept este pe deplin reprezentat ncepnd cu
perioada adult , stiut Iiind c doar atunci identitatea si maturitatea
sexual si cea emo ional sunt deIinitivate. AstIel, este Ioarte probabil
ca la adolescen s apar maniIest ri sexuale ce par a Ii tulbur ri, dar
ele sunt de Iapt consecin a dezvolt rii si evolu iei sexuale; de exemplu,
ejacularea precoce la b ie i, lipsa orgasmului la Iete, dureri la contactul
sexual etc.
128
2. 1ulbur rile psihosexuale

DSM-IV-R men ioneaz urm toarele tipuri de tulbur ri psihosexuale:
x DisIunc iile sexuale
x Tulbur rile de identitate sexual
x ParaIiliile
x Tulbur ri sexuale I r alt speciIica ie
DisIunc iile sexuale presupun perturbarea procesului actului
sexual sau apari ia aurerii in timpul actului sexual. Pentru a se pune
acest diagnostic, disIunc ia trebuie s Iie persistent , recurent si s Iie
nso it de diIicult i interpersonale majore.
Ele pot Ii primare, adic au ap rut de la primul raport sexual,
sau secunaare/aobanaite, adic au ap rut la un moment dat, dup o
perioad de Iunc ionare normal . De asemenea, pot Ii generali:ate,
adic disIunc iile se maniIest indiIerent de situa ii, de parteneri, de
tipurile de stimulare, sau situa ionale, dac disIunc iile sunt limitate la
anumite situa ii, parteneri, modalit i de stimulare.
DisIunc iile sexuale se pot datora unor Iactori psihologici sau
unora combina i (adic Iactori psihologici si organici ca urmare a unei
maladii sau a medica iei pentru o anumit boal ).
O s i prezint aceste disIunc ii separat la Iemei, apoi la b rba i,
dup care vor Ii disIunc iile comune celor dou sexe.
Disfunc iile sexuale feminine sunt:
x Vaginismul
x Frigiditatea
x Anorgasmia
Jaginismul contrac ia reIlex si involuntar a muschilor
vaginului si ai coapselor, astIel nct copula ia nu mai este posibil sau
devine extrem de dureroas pentru Iemeie. Mastter si Johnson consider
c principala cauz a vaginismului o reprezint teama Iemeii n Ia a
unui posibil agresor. n mod inconstient, Iemeia percepe partenerul ca
pe un agresor si actul sexual ca pe o agresiune. Mai pot exista si alte ca-
uze: amintiri traumatizante reale sau Iantasmante; experien e anterioare
nesatisI c toare; erori de identitate sexual ; violuri, abuzuri sexuale.
Femeile predispuse la vaginism sunt:
x Fete virgine;
x Femeile aIlate in conIlicte maritale, proIund nesatisI cute;
x Femeile aIlate n declinul genital;
x Cele cu traumatisme: viol, abuz, interven ii chirurgicale.
129
Frigiaitatea reprezint incapacitatea Iemeii de a sim i pl cere
sexual . Al i autori, n special de orientare psihanalitic , consider c
Irigiditatea ar reprezenta incapacitatea Iemeii de a ajunge la orgasm
vaginal. Studii recente au demonstrat ns c toate Iemeile ajung mult
mai usor la orgasmul clitoridian, acesta Iiind cele mai des ob inut de
c tre Iemei, mai ales la debutul vie ii sexuale. Exist Iemei care nu pot
Iace diIeren a ntre cele dou tipuri de orgasme, desi se simt mplinite
si satisI cute sexual. Printre cauzele psihologice ale Irigidit ii sunt:
x teama de actul sexual;
x sentimentul de obliga ie de a avea raport sexual;
x prezen a unor conIlicte maritale, proIunde;
x istorii de viol, abuz, interven ii chirurgicale.
Anorgasmia incapacitatea de a ajunge la orgasm. n prima
perioad a vie ii sexuale anorgasmia este considerat normal . De
regul , se datoreaz temerilor ce duc la lipsa de lubriIiere a vaginului.
Disfunc iile sexuale masculine sunt:
x Tulbur rile legate de poten
x Tulbur rile de ejaculare
Tulbur rile ae poten sau impoten a se reIer la diIicultatea
b rbatului de a-si controla (a avea si a-si men ine) erec ia. Ea poate Ii:
par ial sau total . Impoten a Iunc ional se datoreaz consumului de
droguri, sedative, Iumat, tranchilizante. Impoten a psihologic apare n
condi ii de anxietate, stres, nencredere n sine, conIlicte interioare etc.
Tulbur rile ae efaculare se diIeren iaz n:
x ejacularea precoce: normal n primii ani de via sexual ; ea apare
la b rba ii anxiosi care maniIest teama de a Ii judecat, devalorizat,
de a nu li se recunoaste virilitatea, cu stim de sine sc zut si diIi-
cult i de maniIestare a identit ii sexuale masculine;
x ejacularea ntrziat cauze organice: alcoolism, diabet;
x ejacularea involuntar poate s Iie sau nu nso it de erec ie,
datorat unor disIunc ii ale sistemului nervos, sau alte boli;
x ejacularea anestezic b rbatul nu simte nimic; cauzele: aIec iuni
ale prostatei, desensibilizarea nervilor din zona genital .
DisIunc iile sexuale comune celor dou sexe sunt aorin sexual
aiminuat sau inexistent , aispareunia si aversiunea sexual .
Diminuarea sau aispari ia aorin ei sexuale presupune diminuarea
sau inexisten a Ianteziilor sexuale si a dorin ei de implicare n activit i
sexuale. Ea se poate datora unor conIlicte interioare reIeritoare la mo-
ralitate, vinov ie, conIlictului de rol (de exemplu, ntre cel de mam si
130
cel de so ie, sau ntre cel de so /so ie si cel de ginere sau nor ), anxietate
sau depresie crescut .
Aversiunea sexual presupune sentimente de respingere si evi-
tarea implic rii n acte sexuale genitale cu un partener. Persoana
maniIest anxietate, Iric sau dezgust cnd se aIl n situa ia de a avea
contact sexual. Aversiunea poate Ii Ia de anumite aspecte ale expe-
rien ei sexuale (cum ar Ii mirosul, organul sexual sau secre iile genitale)
sau Ia de to i stimulii sexuali. Cauzele stau, de regul , n experien e
sexuale negative (abuzuri, violuri) sau educa ie sexual extrem de rigid
si negativ , inhibitoare a pulsiunii sexuale.
Dispareunia se reIer la senza ia dureroas provocat de
raportul sexual. Cauzele psihologice ale dispareuniei sunt:
x teama de actul sexual;
x sentimentul de obliga ie de a avea raport sexual; de aici, respingerea
partenerului, nso it uneori de culpabilizarea acestuia;
x nepl cere, insuIicient atrac ie erotic ;
x teama de o sarcin nedorit ;
x istorii de abuz sexual.
Parafiliile, conIorm DSM-IV-R (2003, p. 566), se caracterizeaz
prin prezen a unor Iantezii sexuale excitante intense, recurente, precum
si impulsuri si comportamente sexuale Ia de obiecte sau care presupun
suIerin a sau/si umilirea proprie sau a partenerului sau implic copii sau
alte persoane care nu consimt la actul sexual. Toate acestea se maniIest
pe o perioad de cel pu in 6 luni. Aceste sunt:
x Exibi ionismul impulsul unui individ de a-si ar ta organele
genitale n locuri publice. Se maniIest aproape exclusiv la b rba i.
x Feti,ismul atasamentul erotic Ia de un obiect (de regul , lenjerie
intim Ieminin , nc l minte etc.) sau Ia de una din p r ile
corpului partenerului. Poate Ii extins la parIumuri, bijuterii etc.
Apare cu prec dere la b rba i.
x Frotteurismul atingerea si Irecarea organelor sexuale de o per-
soan care nu consimte la acest lucru. n timpul acesta, persoana
care practic aceast paraIilie si imagineaz o rela ie aIectuoas
cu acea persoan .
x Peaofilia, atrac ie sexual maniIest de un adolescent sau adult
(peste 16 ani) pentru copii mici (de regul , sub 13 ani), proprii sau
ai altora.
x Saaismul pl cerea sexual este produs de provocarea suIerin ei,
Sadicul doreste s realizeze actul sexual prin Ior , prin brutaliz ri,
pentru c aceste scene corespund cu anomaliile lumii sale l untrice.
Sadicul nu resimte excita ia sexual dect I cnd r u unui partener.
131
x Masochismul pl cerea sexual intervine numai n urma unor
dureri Iizice, a unor lovituri sau maltrat ri sau umiliri.
x Joyerismul ob inerea satisIac iei sexuale ca urmare a actului de a
privi alt persoan dezbr cat , n curs de dezbr care sau angajat
ntr-o activitate sexual , dar care nu suspecteaz nimic.
x Feti,ismul transvestic Ianteziile sexuale, pulsiunile sau compor-
tamentele sexuale implic travestirea unui b rbat cu mbr c minte
de Iemeie. ,Articolele de mbr c minte Ieminine sunt excitante n
special ca simboluri ale Ieminit ii individului si nu ca Ietisuri cu
propriet i obiective speciIice (DSM-IV-R, 2003, p. 574). Aceast
tulburare a Iost descris doar la b rba ii heterosexuali.
n literatur , mai g sim descrise si alte activit i sexuale atipice:
x Zoofilia const n raporturi erotice si sexuale pe care persoana le
are cu animale.
x Necrofilia (vampirism) atrac ia sexual maniIestat de individ
Ia de cadavre.
x Nuvitism pl cerea sexual este ob inut prin alergarea dezbr cat
prin parcurile sau gr dinile unor c mine sau internate.
x Mooningul ar tarea Ieselor nude n public. Mooningul si
nuvitismul in mai mult de educa ie si de o anumit atitudine de
bravad si nu de devia ii sexuale.
x Scatologia teleIonic obsesia dorin ei de a-si excita verbal
activitatea sexual .
x Incestul semniIic o rela ie sexual ntre membrii aceleiasi Iamilii.
x Jiolul presupune a avea un raport sexual cu o persoan care nu
si-a dat acordul pentru activitatea sexual mpreun .
Tulbur rile ae iaentitate sexual (DSM-IV-R, 2003, p. 576-577)
presupun identiIicarea puternic si persistent cu sexul opus, adic
dorin a de a Ii ori insisten a subiectului c este de cel lalt sex, asociat
cu un disconIort persistent n leg tur cu propriul sex atribuit ori cu un
sentiment de inadecvare n rolul genului acelui sex. IdentiIicarea cu
cel lalt sex trebuie s nu constea doar dintr-o dorin de a avea
beneIiciile culturale percepute din apartenen a la sexul opus.
Ia b ie i, aceast tulburare se maniIest printr-o preocupare
semniIicativ pentru activit i tradi ional Ieminine, inclusiv jocuri si
distrac ii, pentru mbr c mintea Ieminin . Sunt mai pu in agresivi si
si exprim dorin a de a Ii Iat , aIirmnd c atunci cnd vor creste
mari vor deveni Iemei. Uneori, aIirm c testicolele si penisul sunt
dezgust toare, c doresc s le nl ture si s aib vagin.
132
Ia Iete, aceast tulburare se maniIest prin reIuzul mbr c min ii
Ieminine, alegerea unor nume masculine, a unor eroi de poveste sau
Iilm masculini, preIer jocurile b ie ilor, sporturile competitive si chiar
agresive. Pot aIirma c le va creste penisul si pot sus ine c nu doresc s
le creasc snii sau s aib menstrua ie.
Adul ii cu tulburare de identitate sexual doresc s Iie membrii ai
celuilalt sex. Ca urmare, ei pot adopta rolul social al celuilalt sex sau pot
dobndi aspectul Iizic al celuilalt sex prin interven ii medicamentoase
hormonale sau chirurgicale. De regul , petrec mult timp aranjndu-si
Iizicul pentru a putea trece n societate drept membru al sexului opus.
Mul i devin conving tori. Activitatea sexual a acestor persoane cu
parteneri de acelasi sex este n general marcat de preIerin a lor ca
partenerii s nu le vad niciodat organele sexuale si nici s le ating .

Rezumatul capitolului

i-am prezentat n acest capitol ce presupune s n tatea sexual si
care sunt tulbur rile sexuale. Acestea din urm au Iost mp r ite n trei
categorii. Prima categorie este cea a disIunc iilor sexuale: diminuarea
sau lipsa dorin ei sexuale, aversiunea sexual , dispareunia (acestea trei
Iiind prezente att la b rba i, ct si la Iemei), vaginismul, Irigiditatea si
anorgasmia la Iemei, iar la b rba i, tulbur rile de poten si cea de
ejaculare. A doua categorie a tulbur rilor sexuale o reprezint paraIiliile:
exibi ionismul, Ietisismul, sadismul, masochismul, Irotteurismul, pedoIilia,
voyeurismul, Ietisism transvestic. A treia categorie este reprezentat de
tulbur rile de identitate sexual . Pentru a aIla mai multe despre toate
aceste tulbur ri, i-am recomandat mai jos lucr ri pe care le g sesti usor
la biblioteci si chiar libr rii.

Closar de termeni folosi i

Dispareunia disIunc ie sexual care presupune durere n timpul actului
sexual;
Frotteurism atingerea si Irecarea organelor sexuale de o persoan care
nu consimte la acest lucru;
Fetiyismul
transvestic
Ianteziile sexuale, pulsiunile sau comportamentele sexuale
implic travestirea unui b rbat n mbr c minte de Iemeie;
Nuvitism pl cerea sexual ob inut prin alergarea dezbr cat prin
parcurile sau gr dinile unor c mine sau internate;
Mooning ar tarea Ieselor nude n public.
133
Exerci ii yi teme pentru seminar

1. Cum arat un copil de 8 ani normal din punct de vedere sexual?
Dar un adolescent?
2. Care sunt cauzele disIunc iilor sexuale Ieminine?
3. Ia ce Iel de disIunc ie sexual ne putem astepta n cazul unui
b rbat cu depresie?
4. Ce sunt paraIiliile?
5. Care este diIeren a ntre Ietisism si Ietisismul transvestic?
6. Care este opinia ta cu privire la opera iile de schimbare a sexului?
7. Dac ai aIla c un prieten de-al t u ar Ii de Iapt Iemeie, dar si-a
schimbat sexul, cum ai reac iona? Ce ai sim i cnd vei da din nou
mna cu el, cnd ve i bea o bere mpreun , cnd ve i Iace glume
cu caracter sexual?

Bibliografie suplimentar

AMERICAN PSYCHIATRIC ASSOCIATION, DSM-IJ-R, Ed. Asocia iei
Psihiatrilor Iiberi din Romnia, Bucuresti, 2003.
EN CHESCU, C., Tratat ae psihosexologie, Ed. Polirom, Iasi, 2003.
HYDE, J.S., DEIAMATER, J., Unaerstanaing Human Sexuality, McGrow-
Hill Companies, Inc., 1997.
MITROFAN, IOIANDA, CIUPERC , C., Psihologia rela iilor aintre sexe,
Bucuresti, Ed. Alternative, 1997.
PAN , S., D R U, D., PAN , S. Jr., Sexualitatea uman , Ed. Univers
Enciclopedic, Bucuresti, 1998.
RUEBEN, D., Tot ce ai vrut s ,tii aespre sex aar i-a fost team s intrebi,
Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 1999.
RUEBEN, D., Orice femeie poate!, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2002.
STEKEI, W., Psihologia eroticii feminine, Ed. Trei, Bucuresti, 1997.
STEKEI, W., Psihologia eroticii masculine, Ed. Trei, Bucuresti, 1997.
SEIARU, M., Comportamentul sexual aberant, Ed. Moldova, Iasi, 1993.






134


CAPITOLUL 9
Metode de cercetare n psihologia familiei yi psihosexologie





i aduci aminte c n capitolul despre Func ionarea familiei am
vorbit despre modalit ile de evaluare a sistemului Iamilial? Iat c a
venit momentul s detaliez dou dintre ele: desenul Iamiliei si genograma.
Ie-am ales tocmai pe acestea, deoarece sunt metode psihologice, sunt
relativ usor de aplicat si oIer Ioarte multe inIorma ii despre dinamica
psihologic a Iamiliei. Cred c vei Ii Ioarte interesat de ele si surprins
ct de multe vei aIla despre propria Iamilie! Cred ns c este nevoie de
mult maturitate si responsabilitate atunci cnd Iolosesti aceste metode,
asa c i recomand cu c ldur s te preg testi temeinic nainte de a le
aplica altora. Asta presupune s cunosti Ioarte bine teoria cu privire la
psihologia Iamiliei, pe care i-am sintetizat-o n acest manual si pe care
o po i dezvolta Iolosind si alte materiale bibliograIice. Probabil c acum
n elegi si de ce am l sat acest capitol la Iinalul manualului si de ce el
nu o s Iie Ioarte bogat n inIorma ii. Restul r mne n sarcina ta, dac
vei Ii interesat. n plus, deprinderile de interpretare se dobndesc dup
mult exerci iu si, de regul , n cadrul cursurilor postuniversitare. Oricum,
mi-as dori la Iinalul capitolului s cunosti:
modul de aplicare a celor dou metode;
principiile de baz ale interpret rii.

1. Desenul familiei

Desenul familiei reprezint o prob proiectiv de desen, relativ
simpl , prin care se pot culege o multitudine de inIorma ii despre
membrii Iamiliei, rela iile dintre membrii Iamiliei, atmosIera de Iamilie.
Ea poate Ii dat adul ilor si copiilor, ncepnd cu vrsta de 4 ani.
Consemnul pentru copil este ,Desenea: o familie sau ,Imaginea: - i
o familie ,i aesenea:-o. Dac apar nen elegeri, se poate ad uga
135
,Desenea: tot ce vrei, persoanele aintr-o familie, aac vrei obiecte,
animale. Copiii vor Ii ncuraja i, indiIerent ce Iac. Dup desenare, se
ntreab numele, rolul n Iamilie, sexul, vrsta. Se pun patru ntreb ri:
,Care este cel mai simpatic aintre to i?, ,Care este cel mai pu in
simpatic?, ,Care este cel mai fericit? si ,Care este cel mai pu in
fericit?. Pentru Iiecare ntrebare se noteaz si motiva ia (,De ce?). Ia
Iinal, copilul este ntrebat ,Tu pe cine preferi ain toat familia?.
Analiza desenului se realizeaz n Iunc ie de elementele de gra-
Iic a desenului modul de desenare, zona de plasare etc. si cele de
con inut aici se pleac de la premisa c exist o diIeren ntre
proiec ia Iamiliei sale si dorin ele proiectate n desen; de aceea, se va
compara desenul cu realitatea.
Cele mai importante elemente n Iunc ie de care se Iace analiza
sunt:
x aimensiunea aesenului ,i a elementelor componente (persoane,
obiecte, animale etc.) de regul , desenele mari sugereaz extra-
versiune a subiectului, tendin a sa de a umple spa iul psihologic,
iar desenele de dimensiuni reduse indic tendin a de introversiune,
usoar depresie sau tendin a la izolare. De asemenea, valorizarea
personajelor se va Iace si dup m rimea lor: cele nalt valorizate
vor avea dimensiuni mai mari dect cele respinse sau nevalorizate;
x a,e:area in pagin aici, se respect regulile de interpretare a pro-
belor proiective de desen, adic : asezarea n partea de sus a paginii
indic tendin a subiectului de a ra ionaliza, de a se orienta spre
viitor, spre ideal, spre dorin e si, deci, mai pu in legat de realitate,
de tr ire si emo ionalitate, poate chiar tendin a de a Iugi de ceva ce
tr ieste ca Iiind dureros. De regul , Iamiliile plasate n partea
superioar a paginii indic o tendin a subiectului de a reprezenta
Iamilia dorit . Dac desenul este plasat n josul paginii, atunci avem
indicii c subiectul este legat de trecut, de partea sa instinctiv , de
ceea ce tr ieste, n sensul c este cuprins de multe emo ii puternice
reIeritoare la con inutul desenului, n cazul nostru, Iamilia. Prezen a
desenului n partea stng a paginii sugereaz o leg tur emo ional
cu latura Ieminin , adic , de exemplu, rela ii intense cu toate perso-
najele Ieminine, mam , so ie etc., dar si cu ceea ce este reprezentat
de caracteristicile Ieminine (pasivitate, emo ionalitate, delicate e).
Dimpotriv , plasarea desenului n partea dreapt indic leg turi
emo ionale cu latura masculin (tat , bunic etc.), dar si caracteristici
136
masculine (dinamism, dominan , agresivitate). Evident, desenele
aIlate n mijlocul paginii sugereaz un echilibru ntre aceste tendin e;
x moaul ae aesenare a liniilor sugereaz modalitatea n care
subiectul delimiteaz personajele de mediu sau alte personaje,
inclusiv propriile grani e dintre eu si lume: liniile groase, dublate
indic o tendin a de retragere, izolare, grani rigid cu lumea, iar
liniile Iine, sub iri sau discontinue, o grani diIuz , permeabil la
inIluen ele celorlal i;
x aistan a ,i raportul aintre personafe de regul , sugereaz calitatea
rela iilor dintre membrii Iamiliei desena i, cei cu rela ii apropiate
sunt apropia i si n desen, cei aIla i n conIlict sunt separa i prin
spa iu, linii, obiecte etc. Tipul de rela ie a membrilor unii Ia de al ii
este sugerat prin plasare n diIerite tipuri de raport: unii deasupra
celorlal i, ntorsi unul c tre cel lalt, unul n cas altul aIar etc.;
x pre:en a sau absen a unor personafe de regul , omiterea unui
membru indic sentimente de respingere sau agresive (constiente
sau nu) Ia de acel membru, cum este, de exemplu, absen a unui
tat vitreg, a unui Irate nou-n scut. Ad ugarea unor persoane care
nu Iac parte din Iamilie (vecini, bon , v r, prieten propriu sau al
p rintelui) sau apar in Iamiliei extinse indic sentimente de
aIec iune si de apartenen ;
x culorile folosite indic , de regul , tendin a la sentimente pozitive
(culorile calde, intense) sau la cele negative (culorile nchise, lipsa
culorii sau Iolosirea unei singure culori);
x valori:area unor personafe sau elemente prin m rime, culoare,
aetalii etc. personajele Ia de care subiectul se simte apropiat
emo ional, pe care l valorizeaz sau cu care se identiIic se va
distinge n desen prin coloristica Iolosit , prin num rul detaliilor,
prin m rimea dat personajului. De asemenea, putem observa
valorizarea unor obiecte (de exemplu, tablouri de Iamilie, mas ,
pat, obiecte de picnic), care au semniIica ia pentru anumite senti-
mente prezente n Iamilie, de regul cele care men in unitatea
Iamilial . Valorizarea poate Ii si Ia de animalele de cas (pisici,
cini, p s ri etc.);
x moaul ae aetaliere a personafelor detalierea poate Ii la nivel
corporal sau la nivelul mediului. Prea multe elemente de mediu
ndep rteaz aten ia privitorului de la Iamilie, ceea ce poate indica
o tendin a subiectului de a evita dezv luirea despre Iamilia sa
137
(oare ce ar dori s ascund ? ceva considerat de el nepl cut,
dureros, de neacceptat), prea multe elemente despre Iamilie poate
Ii o atragere a aten iei c tre Iamilie sau c tre un anumit personaj.
Modul de desenare al persoanelor din Iamilie respect criteriile de
interpretare a desenului persoanei sau omule ului;
x iaentific rile sau aiferen ierile sexuale se remarc prin prezen a
tipurilor de mbr c minte, accesorii sau ac iuni speciIic Ieminine
sau masculine. Femeile vor Ii des reprezentate n Iuste, cu p rul
lung, cu bijuterii, pantoIi cu toc. Ele vor avea linii curbe si indicii de
sexualitate (sni). Iipsa acestora poate indica percep ia conIlictelor
reIeritoare la Ieminitatea personajului respectiv. B rba ii sunt, de
regul , reprezenta i n pantaloni, cu linii drepte, si accesorii spe-
ciIice (p l rii, gen i, instrumente de lucru). De asemenea, pot Ii
Iolosite aceleasi culori, detalii, m rimi ntre personajele de acelasi
sex. De exemplu, toate Iemeile din Iamilie sunt mbr cate la Iel, cu
aceleasi accesorii; exist desene n care, de exemplu, Ietele sunt
mbr cate la Iel ca ta ii, sugernd prezen a unei rela ii aIectuoase
strnse ntre cei doi, sau dorin a Ietei de a trage aten ia tat lui
(prezen a complexului Electra) sau identiIicarea Ietei cu tat l,
respingnd propria Ieminitate;
x aeplas rile adic schimbarea sexului personajelor, a vrstei, a
situa iei personajului, transIormarea unui personaj n animal.
Toate acestea indic un Ienomen regresiv datorat unor trebuin e
nesatisI cute n rela ie cu respectivul personaj. De exemplu, un
copil poate s reprezinte mama ca Iiind o pisic cu din i, pentru a
comunica agresivitatea ei verbal ;
x tipurile ae aetalii pot indica nevoi ale subiectului, sentimente sau
tendin e. Cele mai ntlnite detalii sunt casa, pentru a sugera nevoia
de stabilitate, de unitate Iamilial , de siguran , soarele, ca simbol
al c ldurii, masculinit ii, puterii, copaci, iarb , flori, ca elemente
de nIrumuse are sau ca nevoie de relaxare pentru Iamilie, de a
strnge Iamilia laolalt , mese, paturi, covoare, sol, pentru nevoia de
stabilitate, de echilibru, ap , ca element Ieminin suplimentar, nori,
ploaie, pentru tendin ele depresive.
Toate aceste caracteristici ale desenului ne vor da inIorma ii
despre: sistemul Iamilial, subsistemele sale, coali iile din Iamilie, tipurile
de rela ii, de conIlicte paterne, Iraterne, inIorma ii despre dezvoltarea
sexual (de exemplu, identiIic rile sexuale, complexul Oedip etc.).
138
Atrag ns aten ia c am Iolosit special de Iiecare dat cuvinte ca
,sugereaz sau ,de regul , deoarece aceste interpret ri nu trebuie s
Iie rigide si nici luate ca atare. Ele se vor combina, se vor conIrunta
unele cu altele, dar si desenul cu alte metode de evaluare a Iamiliei, si
abia apoi se va Iace o caracterizare a sistemului Iamilial. i sugerez ca
la primele desene pe care le interpretezi s i mpar i Ioaia n dou : n
partea stng s notezi caracteristicile desenului, iar n partea dreapt
scrie toate sugestiile pe care le ai cu privire la acea caracteristic . Ceea
ce se va repeta va avea sanse mult mai mari s Iie si adev rat; n plus,
nu uita s corelezi toate inIorma iile ntre ele, pentru a Iace sens. Dac
vorbesti, de exemplu, despre izolarea unui membru, pentru c asta
reiese din pozi ionarea lui, acest lucru trebuie s Iie n acord si cu alte
elemente din desen, cum ar Ii poate coloratura sa, sau m rimea. Dac
ele sugereaz altceva, atunci poate c pozi ionarea lui sugereaz
tendin a de a-l scoate n eviden si de protec ie a sa, prin dep rtarea
sa de al i membri. Evident, interpretarea acestor caracteristici ale dese-
nului trebuie armonizat si cu datele ob inute din povestea subiectului,
cu datele luate de la Iamilie si rezultatele altor teste.



Iat , n continuare, interpretarea desenului de mai sus. El apar ine
unei Ieti e, s-o numim Clara, de 8 ani, aIlat n clasa a doua. Desenul i-a
Iost dat la scoal de nv toarea ei.
139
Desenul este asezat n partea de jos a paginii, ceea ce ne trimite
cu gndul spre tendin a Clarei de a Ii ancorat n ceva din trecut, ceva
ce produce n acelasi timp mult emo ionalitate. Ceea ce ne mai arat
ea n desen este un c rucior n care se aIl sora ei, bebelus. Deci, Clara
ne vorbeste aici despre evenimentul nasterii surorii ei si despre modul
cum resimte acest Iapt. Prezen a tat lui n partea stng , a Ieminit ii,
sugereaz o rela ie aIectiv cu tata; n acelasi timp, aparent paradoxal,
el este cel mai ndep rtat de ea. Nici mama nu este aproape, Clara
Iiind desp r it de p rin ii ei prin c rucior. n Ielul acesta, putem aIirma
c sentimentele pe care le simte Clara sunt cele de ndep rtare, sepa-
rare de p rin i, ceea ce cunoastem si din teorie; atunci cnd apare un
Irate sau sor n Iamilie, primul n scut tr ieste sentimente de triste e,
respingere, gelozie, agresiune. Acest lucru este conIirmat si prin
desenarea c ruciorului, si nu a persoanei surorii, ceea ce ne indic
Iaptul c subiectul nostru nu este nc preg tit s accepte cu totul
prezen a Iiin ei surorii sale.
Observ m, de asemenea, c toate personajele sunt mbr cate
aproape la Iel, cu elemente de diIeren iere sexual (Iuste la personajele
Ieminine, pantaloni si cravat la tat ). Acest lucru ne sugereaz identi-
Iicarea Clarei cu p rin ii ei, n ncercarea si nevoia ei de a Ii apropiat
de ei, de cstigarea aten iei si aIec iunii lor. De asemenea, prezen a
cravatei la tat , element de autoritate si simbol Ialic n acelasi timp, ne
indic Iaptul c Ieti a remarc si valorizeaz masculinitatea tat lui,
ceea ce ne-ar putea trimite la Iaptul c nasterea surorii ei o Ior eaz s
rezolve complexul Electra, s ias din rela ia aIectuoas cu tat l. Ceea
ce nu este deloc comod si dorit de Clara, acesta Iiind un nou motiv
pentru neacceptarea surorii sale.
Dac privim corpurile personajelor, observ m c doar tat l are
minile desenate, ceea ce sugereaz percep ia Ietei asupra dina-
mismului si ac iunilor sale. De asemenea, t lpile picioarelor tuturor
personajelor sunt bine accentuate, ceea ce sugereaz nevoia Clarei de
stabilitate, mai ales n acest moment de restructurare a Iamiliei (ceea
ce conIirm si teoria reIeritoare la momentele de restructurare Iami-
lial , care induc membrilor ei un sentiment de dezechilibru). Iipsa
altor detalii arat centrarea Clarei asupra Iamiliei sale, Iaptul c acord
importan propriei Iamilii.
140
Cu alte cuvinte, desenul Clarei ne d inIorma ii despre: momentul
n care se aIl sistemul Iamilial, despre modul n care Iata percepe
rela iile Iamiliale, despre sentimentele pe care le are Ia de membrii
Iamiliei, dar si despre cum percepe ea caracteristicile membrilor n
Iunc ie de rolul pe care l joac (de mam , tat , sor ). Este un desen
tipic pentru conIlictul Iratern ap rut la nasterea unui Irate.
Ca n oricare alt caz de deprinderi, si aici, pentru abilitarea n
interpretarea desenelor ai nevoie de teorie si mult practic . Studiaz
lucr rile pe care le men ionez n bibliograIia suplimentar si ncearc s
Iaci analiza ct mai multor desene, cu ajutorul unor colegi mai avansa i
n acest domeniu, dar I r a pune un diagnostic si, mai ales, I r a
comunica Iamiliei rezultatele, cel pu in pn cstigi experien att n
interpretare, ct si n comunicarea rezultatelor (de regul , ele vor depinde
de scopul test rii si preg tirea subiectului pentru a auzi rezultatele).

2. Cenograma

Genograma este o repre:entare grafic a familiei, o manier de a
realiza arborele genealogic. Genograma constituie un instrument-cheie
n teoria si terapia bowenian ; ea asigur , prin vizualizare, o clariIicare
a proceselor emo ionale ale Iamiliei si serveste la identiIicarea rapid si
eIicient a pattern-urilor comportamentale care se transmit din genera ie
n genera ie. Genograma con ine inIorma ii despre membrii unei Iamilii
si rela iile lor reIeritor la cel pu in trei genera ii. AstIel, ea oIer o ima-
gine de ansamblu a modelelor de interac iune Iamilial complexe.
Exist trei tipuri de inIorma ii despre Iamilie care apar n
genogram :
1. informa ii ae tip aemografic vrsta, data nasterii, datele deceselor,
locul unde au tr it, proIesia membrilor, tipul de educa ie;
2. informa ii ae tip func ional modul n care se maniIest Iiecare
membru din punct de vedere medical, emo ional, comportamental.
Aceste inIorma ii se trec n dreptul Iiec rui membru, adic lng
semnul graIic care l reprezint pe acel individ. Exemple de astIel
de inIorma ii sunt: consumul excesiv de alcool, bolile, modul n
care se comport persoana n situa ii importante etc. Evident,
aceste inIorma ii vor Ii mai degrab subiective, spre deosebire de
inIorma iile demograIice care sunt obiective.
141
3. informa ii privina evenimentele critice acele evenimente care
presupun schimb ri majore n persoan si Iamilie, schimb rile de
rela ie, esecurile, reusitele etc.
n mod Irecvent, genograma con ine:
x Semne grafice care indic sexul membrilor (p trate pentru b rba i si
cercuri pentru Iemei), tipurile de rela ii dintre ei (linii orizontale
continue pentru c s torii, punctate pentru concubinaj, linii verticale
continue pentru copii etc.). Exist o serie de simboluri pentru
construirea genogramei, pe care le red m mai jos.





















x Evenimentele noaale sau critice ale familiei adic evenimentele
care au schimbat Iunc ionarea Iamiliei, cum ar Ii nasteri, avorturi,
divor uri, separ ri ale membrilor, schimbarea locuin ei, boli, acci-
dente, decese.
x Caracteristicile sistemului familial, cum ar Ii triunghiurile si
separ rile emo ionale, astIel nct sunt eviden iate procesele multi-
genera ionale care au modelat Iamilia nuclear . De exemplu, cine
Iemeie
b rbat
rela ie de c s torie
rela ie de concubinaj
(sau erotic )
separare
gemeni
copil
divor
avort provocat
avort spontan /
pierdere de sarcin
Iemeie / b rbat
decedat( )
142
cu cine vorbeste mai des, direct sau chiar la teleIon, cine cu cine
se ceart , locul reziden ei (adic , apropierea membrilor Iamiliei,
cine cu cine locuieste sau se viziteaz ) etc. Se investigheaz , de
asemenea, si rela iile Iamiliei cu exteriorul: prietenii, biserica,
medicii, proIesorii, toate acele persoane care au semniIica ie
pentru Iunc ionarea Iamiliei.
x Caracteristicile esen iale ale membrilor familiei, care dau inIorma ii
despre persoane, dar si despre modul de reac ie, mai ales emo ional,
al membrilor Iamiliei n condi ii de stres. Aceste inIorma ii se reIer
la originea cultural si etnic , statutul socio-economic, apartenen a
religioas , proIesie, hobby-uri, dar si caracteristicile de personalitate
care au relevan pentru membrii Iamiliei, regulile si c ile de a Iace
Ia conIlictelor si momentelor tensionante, care cresc nivelul
anxiet ii, dependen ele (de alcool sau de drog). Este important s
se cear inIorma ii despre Iunc iile si rolurile pe care le au membrii;
de aceea, merit dat aten ie si poreclelor, etichetelor Iolosite pentru
Iiecare persoan .

Elaborarea genogramei
Iat cum poate decurge un proces de elaborare a genogramei: vom
spune persoanei sau Iamiliei c avem nevoie de aceste inIorma ii pentru
a n elege problema lor sau modul n care ei Iunc ioneaz . Tonul va Ii
calm, linistitor, invitnd la curiozitatea de a Iace si a aIla ceva nou.
Etapele sunt urm toarele:
1. are loc ntlnirea cu persoana, cuplul sau Iamilia si se cere acordul
pentru investigare;
2. se reprezint graIic, pe o coal mai mare de hrtie, cu ajutorul
simbolurilor, Iiecare membru al Iamiliei si rela iile dintre ei;
3. se cer inIorma ii despre Iiecare membru si acestea vor Ii notate n
apropierea semnului graIic corespunz tor membrului. Este de
preIerat s se nceap cu inIorma iile obiective si s se continue cu
cele mai subiective, l snd spre Iinal cele mai delicate, mai
intime. Evident, n modul acesta, persoana sau Iamilia are timp s
se adapteze procesului.
143
ntreb rile se vor reIeri la Iamilia nuclear , cea extins , la con-
textul Iamilial l rgit, la situa ia Iamilial actual si la situa ii trecute.
Ele vor Ii de genul:

Pentru informa ii obiective:
,S ncepem cu Iamilia dumneavoastr . Mai ave i Ira i sau surori?
,Unde s-a n scut mama dumneavoastr ?
,Unde s-a mutat Iratele t u dup divor ?
,Care este ordinea nasterii Ira ilor?

Evenimente noaale:
,Cnd a murit bunicul? Care este cauza decesului?
,Cum s-au ntlnit p rin ii dumneavoastr ? Cum au ajuns s se
c s toreasc ?
,Tat l a mai Iost c s torit? A avut copii din aceast c s torie?
,Cnd ai plecat de acas ? Cum ai I cut Ia a separ rii de p rin i?

Pentru caracteristicile sistemului familial (rela ii, roluri):
,Cum p stra i leg tura cu m tusa care este plecat din ar ? Ct de
des vorbi i sau v scrie i?
,Cum se rezolvau conIlictele n Iamilia n care ai crescut?
,Cum se exprima iubirea (Iuria, Irustrarea, tandre ea) ntre p rin i
atunci cnd erai mic ?
,Ce se ntmpl cu voi cnd tata vine b ut acas ?
,Cum a reac ionat mama ta cnd s-a mboln vit bunica din partea
tat lui?
,Cine este v zut n Iamilie ca Iiind puternic? Slab? Iupt tor? Cald?
Distant?
,Cine este oaia neagr a Iamiliei?

Pentru caracteristicile membrilor:
,Cum l-ai putea descrie succint pe tat l t u?
,Care ar Ii cele mai importante caracteristici ale bunicii tale, asa cum
ai cunoscut-o tu?
,Cum reac ioneaz tat l t u cnd tu iei o not mic la scoal ?
,Au Iost probleme de natur legal n Iamilie? A Iost cineva arestat?
Care a Iost motivul?
144

145
Interpretarea genogramei
Dup ce am completat genograma cu ct de multe date am reusit
s aIl m, vom ncerca s identiIic m ce pattern-uri emo ionale, rela-
ionale, comportamentale se disting n sistemul Iamilial. Pentru asta,
ne vom organiza interpretarea astIel:
x C ut m s observ m modalit i repetitive de comportare; de regul ,
aceste pot Ii extrase din descrieri similare ale unor persoane. De
exemplu, apare aceeasi caracteristic sau caracteristici apropiate la
tat si so , sau mam si Iiic , sau unchi si partener. Exemple de
caracteristici sunt: ambi ios (ambi ioas ), muncitor (muncitoare),
distant( ), aIectuos (aIectuoas ), grijuliu (grijulie) etc. Acestea sunt
mai posibil s apar pe linie masculin sau Ieminin n Iamilie,
adic b rba ii s semene ca mod de a Ii sau Iemeile s aib aceleasi
caracteristici dominante. Acest lucru se observ Ioarte clar n
Iamiliile de tip tradi ional, unde rolurile n Iamilie sunt stricte si se
transmit direct de la o genera ie la alta.
x IdentiIic m modalit i repetitive de Iunc ionare. Adesea, problemele
actuale ale unei Iamilii sau ale membrilor ei se reg sesc la genera iile
anterioare. Asa se ntmpl cu diverse simptome, precum alcoo-
lismul, incestul, violen a, esecurile proIesionale, simptomele Iizice.
Reg sim des ntr-o Iamilie modele transgenera ionale de succes si
esec. De asemenea, g sim Irecvent modele de succes la o genera ie,
urmat de esec la urm toarea. Asta se poate datora mai ales la Iamiliile
cu renume, deoarece copiii pot dezvolta sentimente de inIerioritate si
culpabilitate din pricina presiunii exercitate de reputa ia p rin ilor sau
de standardele pe care acestia le impun n educa ia lor.
x C ut m modalit i similare de rela ionare de-a lungul genera iilor,
cum ar Ii triunghiuri repetate (cele mai Irecvent ntlnite sunt
p rin i-copii, cuplu-soacr , cuplu-prieten), coali ii, separ ri, tipuri
de conIlict. De exemplu, putem observa c o bunic a realizat o
coali ie cu Ietele sale mpotriva bunicului, iar actualmente una din
Iete Iace acelasi lucru n Iamilia sa, coalizndu-se cu copilul
mpotriva so ului, ceea ce poate Ii un indiciu pentru o identiIicare
prea puternic a Iemeii cu mama sa. Putem identiIica si tipul de
rela ii din Iamilie: Iuzional , distant , ostil , conIlictual etc.
x C ut m coinciden e de date, cum ar Ii situa ia n care decesul unui
membru coincide cu apari ia unui simptom la un alt membru al
Iamiliei sau cu producerea unei separ ri. Aici este vorba despre
aceeasi emo ie: sentimentul de abandon care se repet . Poate Ii
vorba de un proces de doliu neterminat, care se continu ntr-o
146
genera ie viitoare. Sau, n cazul n care vrsta la care a debutat un
simptom al unui membru coincide cu vrsta la care un alt simptom
a ap rut la alt membru al Iamiliei. Aici poate Ii vorba de un nivel
de diIeren iere Ioarte mic, adic de o identiIicare sau repeti ie a
unui pattern emo ional semniIicativ.
x C ut m modul n care o schimbare are impact asupra Iamiliei si
dac evenimentele speciIice etapei de via Iamilial s-au petrecut
n etapa respectiv sau au Iost avansate sau ntrziate. De exemplu,
dac ntr-o Iamilie copiii pleac de acas Ioarte devreme, atunci este
posibil ca ei s doreasc de Iapt s p r seasc mediul Iamilial pe
care l resimt ca Iiind ostil sau nestimulativ. Dimpotriv , dac ei se
desprind prea greu sau trziu de cuibul Iamiliei, atunci ei se pot
teme s Iac Ia vie ii singuri, Iiind prea dependen i de ajutorul
p rintesc sau sunt re inu i de o loialitate Iamilial care poate Ii
Ia ada unei temeri a p rin ilor de a Ii l sa i singuri n Ia a unei
c s torii subrede.
x Examin m si evenimentele de via stresante sau traumatizante,
deoarece acestea produc numeroase emo ii Ioarte puternice, care pot
s nu Iie desc rcate si integrate suIicient de membrii unei Iamilii.
AstIel, aceste emo ii pot trece la genera iile viitoare, ampliIicndu-se
si genernd simptome sau comportamente care altIel nu ar putea Ii
justiIicate dect superIicial. De exemplu, esecul proIesional ntr-o
anumit meserie a unui membru al Iamiliei poate Ii explicat de un
conIlict interior ntre dorin a de a urma acea meserie pentru a
continua ac iunile unui bunic important (care vine n slujba unei
dorin e inconstiente de a Ii considerat la rndu-i important si de a
atrage aten ia membrilor Iamiliei) si dorin a membrului actual de a
si urma propria cale proIesional , dar care r mne nendeplinit din
cauza temerii de a Ii respins sau criticat de propria Iamilie.
x Examin m, de asemenea, si reac iile la anivers ri, adic asa-numitul
,sindrom aniversar: un membru poate reac iona cu un simptom la
Iaptul c este data de aniversare a unui eveniment stresant sau trau-
matizant. De exemplu, o persoan poate avea depresii, migrene sau
esecuri n ac iunile ntreprinse de Iiecare dat cnd se apropie data
de aniversare a unui divor sau deces.
x Iu m n calcul si lipsa sau omisiunea inIorma iilor. Ele reIlect ,
de regul , lipsa contactelor cu acei membri, adic lipsa emo iilor
pozitive, care s Iavorizeze leg turile si cunoasterea. Dar absen a
inIorma iilor poate semniIica si emo ii negative, cum ar Ii
respingerea constient sau inconstient a membrilor respectivi sau
a laturii Iamiliale respective.
147
x Punem n eviden contrastele ntre modelele de echilibru si dez-
echilibru. De exemplu, dac ntr-o Iamilie to i membrii reusesc si
doar unul esueaz , atunci acest dezechilibru ridic ntrebarea ce
Iunc ie joac acest esec n sistemul Iamilial. Aceasta poate Ii de
atragere a aten iei si grijii, de demascare a unei emo ii nespuse,
cum ar Ii rejec ia etc.
Dup cum se observ , genograma Iamiliei serveste drept
instrument care ajut Iamilia si pe cercet tor sau terapeut s n eleag
sistemul emo ional al Iamiliei respective, att n punctele sale Iorte,
ct si n cele vulnerabile. De asemenea, Iunc ioneaz ca ghid n terapie
si poate Ii mp rt sit Iamiliei, discutat cu aceasta, ca o component a
procesului terapeutic. AstIel, sunt Iacilitate insight-uri reIeritoare la
procesele emo ionale si la nivelul de diIeren iere. Membrii Iamiliei si
pot mbun t i modul de Iunc ionare, stimulndu-si pattern-urile
pozitive de comportament si iesind sau transIormnd pattern-urile
rigide sau negative, constiente sau inconstiente.

Rezumatul capitolului

Am surprins n acest capitol dou dintre cele mai uzitate metode
de studiu si de evaluare ale Iamiliei: desenul Iamiliei si genograma.
Desenul Iamiliei este o prob proiectiv care ne Iurnizeaz inIorma ii
despre organizarea sistemului Iamilial, grani ele acestuia, tipurile de
rela ii dintre membri, conIlictele dintre p rin i si copii, conIlictele Ira-
terne etc. Principiile de baz n interpretare au n vedere caracteristicile
Ienomenului proiec iei si se reIer la urm toarele caracteristici ale
desenului: asezarea n pagin , dimensiune, prezen a sau absen a unor
personaje, distan a si raportul dintre personaje, valorizarea personajelor
prin m rime, culoare, detalii etc. Genograma este un instrument de
reprezentare graIic a sistemului Iamilial, n urma c ruia aIl m detalii
despre sistemul emo ional al Iamiliei, nivelul de diIeren iere al sinelui al
membrilor Iamiliei si putem identiIica procesul de transmitere transge-
nera ional a pattern-urilor emo ionale, rela ionale si comportamentale.

Closar de termeni folosi i

Genogram Reprezentare graIic a Iamiliei pentru a putea identiIica
gradul de diIeren iere a sinelui si procesul de transmitere
transgenera ional .
148
Exerci ii yi teme pentru seminar

1. Deseneaz propria ta Iamilie. Apoi, I schimb de desene cu un
coleg sau o coleg . Interpreta i-v reciproc desenele. Apoi, sta i de
vorb despre ceea ce a i aIlat.
2. Analizeaz un desen al unei persoane necunoscute, dup care
veriIic rezultatele cu cineva care cunoaste Iamilia respectiv .
3. Aminteste- i o IotograIie a Iamiliei tale (cea de origine). Priveste- i
cu aten ie cu ochii min ii IotograIia. Opreste-te pentru cteva clipe
asupra Iiec rei persoane de acolo. Gndeste-te la ea si noteaz toate
rolurile pe care le au n Iamilia ta: de so ie/so , mam /tat , bunic/
bunic , Iiu/Iiic , nepot/nepoat . Noteaz n dreptul Iiec rei persoane
ce Iace ea n calitate de: so ie/so , mam /tat , bunic/bunic , Iiu/Iiic ,
nepot/nepoat . Discut cu un coleg (o coleg ): Care sunt comporta-
mentele pe care le exercit ? Care sunt comportamentele speciIice
Iiec rei persoane din Iamilia ta? Care sunt comportamentele comune
si diIeren iale exercitate de persoanele de gen Ieminin din Iamilia
ta? Care sunt comportamentele comune si diIeren iale exercitate de
persoanele de gen masculin din Iamilia ta? Care dintre aceste
comportamente i sunt caracteristice si ie? Cum le-ai ,mostenit
(exerci iu adaptat dup Elena Anghel, psiholog si consilier scolar).
4. Construieste- i genograma sau ia-o pe cea pe care ai I cut-o la
capitolul 3 si interpreteaz-o ct de aproIundat po i. Dup ce ai I cut
tot ce ai putut, roag un coleg s o interpreteze si el. Comenta i apoi
diIeren ele de interpretare si g si i explica ii pentru ele.
5. Realizeaz genograma unei persoane cunoscute, dar nu Ioarte
apropiat emo ional de tine (pentru a- i p stra obiectivitatea si a
putea sesiza pattern-urile transmise transgenera ional). Care este
nivelul ei de diIeren iere a sinelui?

Bibliografie suplimentar

JOURDAN-IONESCU, C., IACHENCE, J., Desenul familiei, Ed. ProIex,
Timisoara, 2003.
MINUIESCU, MIHAEIA, Teste proiective, Ed. Titu Maiorescu, Bucuresti,
2001.
MITROFAN, IOIANDA (coord.), Psihopatologia, psihoterapia ,i consilierea
copilului, Bucuresti, Ed. SPER, 2001.


149


CAPITOLUL 10
Optimizarea rela iilor de familie





Iat c ai ajuns si la ultimul capitol al acestui manual! Sper ca
ceea ce ai citit pn acum s te Ii ajutat si s i Ii l rgit aria intereselor
si cunostin elor tale despre Iamilie. Acum, nainte de a te desp r i de
domeniul acesta, as vrea s i oIer si cteva elemente despre modul n
care inIorma iile despre psihologia Iamiliei pot Ii Iolosite, pentru a
optimiza dezvoltarea noastr sexual si ca membri ai unei Iamilii,
oricare ar Ii Iorma pe care aceasta ar avea-o. De asemenea, mi-as dori
ca acest capitol s alunge m car o parte dintre inhibi iile ce stau n
calea apel rii la un consilier sau terapeut marital sau de Iamilie, atunci
cnd cuplul sau Iamilia traverseaz o criz . De altIel, eu militez pentru
o mai bun si mai consistent educa ie pentru via a sexual si cea de
Iamilie, c ci ntotdeauna preven ia este mai eIicient , mai scurt si
mai Iacil dect tratarea. AstIel, m astept ca la Iinalul parcurgerii
rndurilor de mai jos s stii:
care este scopul educa iei pentru via a de Iamilie;
cum s-ar putea realiza educa ia pentru via a de Iamilie;
ce presupune educa ia sexual ;
de ce avem nevoie de educa ie sexual ;
care sunt principalele orient ri terapeutice pentru Iamilii si
care sunt scopurile acestora.

1. Educa ia pentru via a de familie. Educa ia sexual

n condi iile n care exist tot mai multe dileme cu privire la
evolu ia cuplului si Iamiliei, cred c este Ioarte necesar s se
construiasc strategii creative si atractive, care s aib ca scop
educarea copiilor si tinerilor pentru via a de Iamilie si pentru via a
sexual . Num rul tot mai mare al divor urilor dup o scurt perioad
de mariaj, al sarcinilor adolescentine, al copiilor p rin ilor adolescen i,
num rul mare al avorturilor si al bolilor transmisibile sexual, a
150
victimelor abuzurilor sexuale si ale violen ei Iamiliale cred c vorbeste
de la sine n Iavoarea unei astIel de educa ii.
Educa ia pentru via a de Iamilie ar avea ca scop preg tirea
tinerilor pentru a avea o via de Iamilie mai satisI c toare si mai
stabil . Consider c ea s-ar putea realiza prin:
x Formarea si dezvoltarea identit ii psihosexuale a adolescen ilor;
x Autocunoasterea n vederea realiz rii intercunoasterii si intimit ii
satisI c toare n cuplu;
x Constientizarea unor pattern-uri emo ionale si de comportament
preluate din Iamilia de origine si care ar putea Ii un Iactor inhibitor
al dragostei si intimit ii n cuplu si Iamilie;
x Constientizarea a ceea ce presupun rolurile Iamiliale si a modali-
t ilor prin care se pot ndeplini rolurile conjugale si parentale;
x Dobndirea unor achizi ii psihocomportamentale n vederea reali-
z rii unei bune intimit i n via a de Iamilie;
x Stimularea resurselor personale pentru optimizarea abilit ilor de
rela ionare si comunicare n cuplu si Iamilie;
x Modalit i de abordare si gestionare a conIlictelor Iamiliale etc.
n ceea ce priveste educa ia sexual , as men iona c o anchet
ONU dat publicit ii n 1998 (apud M. Hickling, 2000, p. 8) ar ta c :
x ,Educa ia sexual tinde s -i ncurajeze pe cei care o primesc s si
nceap via a sexual mai trziu;
x Elevii care beneIiciaz de educa ie sexual au un num r mai mic
de parteneri sexuali, se conIrunt mai rar cu sarcini neplaniIicate
si suIer de mai pu ine boli cu transmitere sexual dect cei lipsi i
de acest tip de educa ie.
Pe de alt parte, Iaptul c att copii ct si adolescen ii cunosc
elemente de psihosexologie i ap r de eventualele abuzuri sexuale. S-a
constatat c , de regul , pedoIilii si aleg ca victime copiii ,inocen i,
care nu stiu ce li se ntmpl , devin curiosi si pot Ii mai usor manipula i
si speria i. Aceast modalitate de reac ie a copilului n Ia a unor avansuri
sexuale i comunic pedoIilului c are de a Iace cu un copil neinstruit,
care nici nu are rela ii strnse cu p rin ii, deci sansele s divulge ceea ce
i se ntmpl vor Ii mai mici.
Educa ia pentru via a de Iamilie si educa ia sexual trebuie s
aib n vedere speciIicul vrstei la care se adreseaz . Ea cuprinde un
aspect inIorma ional si unul Iormativ, reIeritor la deprinderi corecte de
via sexual si rela ional . Educa ia ncepe practic de cnd se naste
copilul, astIel c nu exist ,o anume vrst la care ,trebuie s ncepi
s Iaci educa ie, mai ales cea sexual .
151
Dup opinia mea si a altor autori (S. Cernichevici, 2001,
M. Hickling, 2000), educa ia sexual ar implica no iuni si dezvoltarea
abilit ilor de:
x Igien personal si sexual ;
x Func ionarea sexual la ambele sexe;
x Rela iile erotice dinaintea nceperii raporturilor sexuale;
x Actul sexual complet;
x Aspectele psihologice ale rela iilor sexuale;
x Aspectele morale ale rela iilor sexuale
x DiIicult ile ntmpinate n raporturile sexuale,
x Bolile transmisibile sexual;
x Posibilele accidente din timpul activit ii sexuale;
x Devia iile psihosexuale si tulbur rile sexuale;
x Orientarea alternativ a sexualit ii.
Cu alte cuvinte, educa ia sexual ar avea ca scop controlul eIicient
(ra ional si emo ional) al impulsului sexual, stabilirea rolului sexualit ii
n dezvoltarea personalit ii umane si, mai ales, cresterea responsabi-
lit ii Ia de sine si ceilal i n via a de Iamilie si sexual .
Principalele persoane care ar putea realiza att educa ia pentru
via a de Iamilie, ct si educa ia sexual sunt p rin ii. De altIel, toate
studiile eIectuate pe aceast tem arat c si copiii si adolescen ii si-ar
dori s poat sta de vorb cu p rin ii pe teme sexuale. T cerea p rin ilor
poate determina la copii anxietate, tulbur ri sexuale, pierderea ncrederii
n sine, sentimente de jen , culp , distan are emo ional , ceea ce se va
repercuta asupra vie ii sexuale proprii a copilului ajuns la maturitate, n
sensul diminu rii sau chiar inexisten ei satisIac iei erotico-sexuale. Din
p cate, p rin ii din zilele noastre nc ntmpin diIicult i n exercitarea
acestui drept al lor, care, de Iapt, este si o datorie. Aceste diIicult i sunt:
x Nu au nici ei cunostin e despre sexualitate;
x Uit sau ignor propriile probleme avute n adolescen a si tine-
re ea lor;
x Consider c problemele legate de sex nu se discut cu copii; ei ar
trebui s nve e doar din experien ;
x ManiIest re inere, jen , rusine de team s nu si piard autoritatea
sau imaginea n Ia a copilului, sau pentru a nu gresi;
x ManiIest temeri c ar putea provoca soc sau spaim copilului;
x Al i p rin i, dimpotriv , au un exces de zel, dnd copilului prea
multe detalii si expunndu-l la multe imagini si situa ii cu caracter
sexual, I cnd astIel un abuz.
152
Pe lng p rin i, al i posibili educatori sunt proIesorii, cadrele
medicale (medici si asistente), psihologi, pedagogi, diIerite organiza ii
care au astIel de preocup ri. Ia noi au devenit binecunoscute n special
dou Iunda ii care promoveaz educa ia sexual : ,Tineri pentru Tineri
si ,SECS. Totusi, Iiecare dintre noi putem contribui, n Ielul nostru, la
locul nostru, la educa ia pentru via a de Iamilie si via a sexual , dac
devenim constien i c n acest Iel ne protej m prietenii, colegii, copiii.

2. Consilierea yi terapia de cuplu yi familie

Consilierea si terapia de cuplu si de Iamilie Iac parte din acele
tipuri de interven ii cu scop de asistare psihologic a cuplurilor si
Iamiliilor aIlate n impas, care mbin o anumit orientare teoretic , cu
un set de metode si tehnici speciIice de interven ie. DiIeren a dintre ele,
desi nu to i autorii consider acest lucru, const n Iormularea scopului,
durata, eIectele lor:
x Consilierea are un scop limitat la o singur problem . Aceast pro-
blem poate Ii: 1. a cuplului, cum ar Ii rela iile cu Iamiliile de origine
ale partenerilor, sau comunicarea emo iilor negative; si 2. a Iamiliei,
cum ar Ii n elegerea reac iilor copilului la intrarea n pubertate. n
consecin , consilierea dureaz mai pu in, iar eIectele sunt de cele
mai multe ori la acea problem .
x Terapia are ca scop restructurarea interac iunii psihologice aintre
membrii cuplului sau familiei cu scopul func ion rii mai bune a
rela iilor aintre ei. De aceea, de regul , dureaz mai mult ca timp,
iar eIectele sunt pe multiple planuri, dat Iiind restructurarea cu-
plului sau Iamiliei.
Merit men ionat c , desi mult lume consider altIel, nici
consilierea si nici terapia de cuplu nu presupun ca cei doi parteneri s
r mn mpreun sau, dimpotriv , s se despart . Scopul este de cele
mai multe ori clariIicarea rela iei, a resurselor si barajelor rela ionale, si
va continua atta vreme ct cei doi parteneri doresc acest lucru. Unul
din scopurile consilierii si terapiei maritale este modelarea stilurilor
nepotrivite de comunicare si rela ionare dintre cei doi parteneri si
ob inerea unor stiluri noi si eIiciente. Acest lucru se ob ine prin clari-
Iicarea si n elegerea de c tre cei doi a propriului comportament.
Inevitabil, cnd intr m ntr-o rela ie intim , ne sunt puse la ncercare
vechile modalit i de comportament pe care le Ioloseam zi de zi. Acum
ns , ele nu ne mai sunt de Iolos, deoarece ele erau eIiciente doar pentru
noi si, eventual, pentru Iamilia din care provenim. Cnd doi oameni
153
tr iesc mpreun , se mbin de Iapt dou tipuri de concep ii despre via a
de cuplu si Iamilie, Iapt care, de cele mai multe ori, d nastere la
tensiuni si conIlicte, Iiecare creznd c modul s u de ac iune este cel
potrivit. AstIel, consilierul are rolul de ghid si, n acelasi timp, de
oglind neutr a ceea ce se ntmpl ntre parteneri. Consilierul va ajuta
cuplul s si mobilizeze resursele, calit ile, pentru a stimula punctele
lor tari, astIel nct s g seasc mpreun ct mai multe solu ii reale si
posibile la diIicult ile cu care se conIrunt .
Terapia de Iamilie nu presupune neap rat prezen a n terapie a
tuturor membrilor Iamiliei, dect dac interven ia este de asa natur
nct solicit acest Iapt. De regul , o parte din membrii Iamiliei parti-
cip la sedin , dar scopul Iiec rei interven ii vizeaz Iamilia ca ntreg.
Am realizat mai jos un tabel sintetic privind cele mai importante
orient ri n terapia de cuplu si, ndeosebi, n cea de Iamilie, sintetiznd
scopul lor, tehnicile pe care Iiecare dintre ele le Ioloseste, precum si
cteva detalii reIeritoare la speciIicul orient rii.

Orientarea
teoria/terapia
Scopul Tehnici
Rezultate
( evaluare )
Sistemic
(M. Bowen)
ajut membrii Iamiliei
s g seasc problema
pentru a se conIrunta cu
ea si a explora propriile
lor roluri din problemele
Iamiliei;
stimuleaz capacit ile
p rin ilor de a-si gestiona
propria anxietate pentru
a deveni mai capabili s
se ocupe de comporta-
mentul copiilor;
IortiIic nivelul Iunc-
ion rii emo ionale a cu-
plului;
mbun t este concen-
trarea
diminueaz reactivi-
tatea emo ional ;
modiIic pattern-urile
disIunc ionale (terapia
marital ).
genogramele;
terapia de Iamilie
multipl ;
experimentele rela-
ionale;
triunghiul terapiei;
antrenarea;
,pozi ia EU;
povestile de nlo-
cuire.
explic cum s reducem
emo ionalitatea si cum
s ne deplas m spre un
autocontrol matur;
centrat pe individ si
rela ia sa cu Iamilia ex-
tins , neglijnd Iamilia
nuclear ;
nu poate Ii considerat
adev rat sau Ials , ci
Iolositoare sau neIolo-
sitoare;
teoriile sistemice sunt
suIicient de speciIice
pentru a asigura stra-
tegii clare de tratament.
154
Strategic








schimb r spunsurile
comportamentale ale oa-
menilor la problemele lor;
reorganizeaz structural
Iamilia, n special ierarhia
acesteia si grani ele in-
tergenera ionale;
se Iocalizeaz asupra
problemei
contraintuitive (de
exemplu interven ii
paradoxale);
Iolosirea directivelor;
reIormularea simpto-
mului;
,ncerc rile grele;
conota ia pozitiv ;
ritualurile;
tehnica ntreb rii cir-
culare.
scop terapeutic clar;
s-a constatat c este
eIicient n tratarea
grupului de delincven i,
tratarea adic iilor de
heroin .




Structural schimb structura Ia-
milial ;
Iaciliteaz cresterea
sistemului pentru a re-
zolva simptomele;
ncurajeaz cresterea
personal , p strnd si
sprijinul reciproc al
Iamiliei;
diIeren iaz indivizii si
subsistemele prin nt rirea
grani elor din jurul lor.
al turarea si aco-
modarea;
lucrul cu interac-
iunea;
diagnosticul struc-
tural;
scoaterea n evi-
den si modiIicarea
interac iunilor;
Iormarea compe-
ten ei;
stabilirea grani elor;
dezechilibrul.
eIicient n cazul co-
piilor cu boal psihoso-
matic sever , n cazuri
de anorexie nervoas ,
n tratamentul asmaticilor
psihosomatici;
eIicient n reducerea
comunic rii negative, a
conIlictelor ntre ado-
lescen i, n tratamentul
tulbur rilor adolescen ei.
Experien ial stimuleaz cresterea
personal .
sculptura Iamiliei;
coregraIia;
interviurile p pusii
Iamiliei;
desenele Iamiliei
unite;
jocul de rol.
centrarea pe individ si
pe experien a sa emo-
ional (v zut att ca
avantaj, ct si ca deza-
vantaj).
Psihanalitic elibereaz membrii
Iamiliei de restric iile
inconstiente;
ncurajeaz separarea,
individualizarea/diIe-
ren ierea.
ascultarea;
empatia;
interpretarea;
neutralitatea anali-
tic .
indiIerent de abor-
darea terapeutic , teoria
psihanalitic nu trebuie
uitat .
Cognitiv-
compor-
tamental
elimin comportamentul
nedorit si nt reste alter-
nativele pozitive asa cum
sunt deIinite de Iamilie;
determin nv area
deprinderilor de comu-
nicare si de rezolvare a
problemelor.
principiul Premack;
time-out-ul;
contractarea ntm-
pl toare.
este Iorma cea mai
atent studiat a trata-
mentului Iamiliei;
Iocalizarea acestei abor-
d ri asupra modiIic rii
consecin elor compor-
tamentului problem ;
justiIic Ior a si sl bi-
ciunea acestei abord ri.
155
Narativ ajut oamenii s se se-
pare ei nsisi de povestile
saturate de problem , pen-
tru a deschide un spa iu
unor vederi noi si mai
constructive despre ei
nsisi.
externalizarea: per-
soana nu este pro-
blema;
cine este respon-
sabilul, persoana sau
problema?
citirea printre rndu-
rile povestii-problem ;
rescrierea ntregii
povesti;
nt rirea noii povesti;
demolarea ipoteze-
lor culturale distructive.
abordarea narativ res-
pinge modelul cibernetic
si nu ine cont nici de
caracteristicile deIinitorii
ale terapiei de Iamilie;
baza construc ionist-
social a terapiei d
abord rii o Iorm poli-
tic si nu subliniaz
dinamica si conIlictele
de Iamilie.
Centrat
pe solu ie
rezolv diIicult ile
prezentate prin ajutarea
clien ilor s Iac ceva
diIerit (n asa Iel nct
s devin mai satisI -
cu i de vie ile lor);
ajut s vorbeasc nu
numai despre problem ,
ct si despre solu ie.
Iormula sarcinii din
prima sedin ;
ntrebarea de ex-
cep ie;
ntrebarea miracol;
ntreb rile gradate;
complimentele.
acest tip de terapie este
popular n lumea psiho-
terapiei;
este o abordare de
scurt durat ;
ntruneste si multe
critici, Iiind considerat
simplist .

Rezumatul capitolului

Educa ia pentru via a de Iamilie si pentru via a sexual , consilierea
si terapia de cuplu si Iamilie reprezint ast zi niste necesit i, datorate
num rului mare de divor uri, separ ri, schimb rii de mentalitate cu
privire la rolul Iemeii si al b rbatului n noua societate, a numeroaselor
cazuri de sarcini adolescentine si copii n scu i si abandona i etc. Ca
psihologi, avem datoria de a ne implica activ n cresterea gradului de
constientizare a acestei nevoi si a oportunit ii pe care educa ia si
consilierea le oIer pentru mbun t irea rela iilor din cadrul Iamiliei,
pentru o mai bun dezvoltare si evolu ie personal si Iamilial . Al turi
de noi, medicii, asisten ii sociali, p rin ii, proIesorii pot contribui si ei la
acest eIort de educare. Iar atunci cnd educa ia nu mai este eIicient ,
consilierea si terapia pot aduce mbun t iri considerabile n rela iile
Iamiliale. Exist mai multe orient ri terapeutice, sistemic , structural ,
experien ial , strategic , narativ , psihanalitic , centrat pe solu ie,
cognitiv-comportamental . Fiecare este eIicient , dar, ca ntotdeauna,
succesul terapeutic depinde de gradul de implicare al Iamiliei si de
disponibilitatea ei pentru schimbare, pentru restructurare.
156
Closar de termeni folosi i

Consiliere de
cuplu yi familie
Form teoretic si metodologic de asistare psi-
hologic a cuplurilor si Iamiliilor aIlate n impas, cu
scop bine precizat si limitat la o problem , de scurt
durat si eIect de rezolvare a problemei avute.
Educa ie pentru
via a de familie
Interven ie inIormativ-Iormativ cu scopul mbun -
t irii calit ii vie ii de Iamilie. Se adreseaz ndeosebi
adolescen ilor si tinerilor.
Educa ie sexual Interven ie inIormativ-Iormativ cu scopul ob inerii
unui bun control al impulsului sexual, a unei satisIac ii
sexuale si al unei responsabilit i cu privire la desI -
surarea vie ii sexuale.
Terapie de cuplu
yi familie
Form teoretic si metodologic de asistare psiho-
logic a cuplurilor si Iamiliilor aIlate n impas, cu
scop de restructurare a cuplului sau Iamiliei, cu durat
variabil si eIect de mbun t ire a Iunc ion rii de
ansamblu al cuplului sau Iamiliei.

Exerci ii yi teme pentru seminar

1. Ia o Ioaie alb A4. Deseneaz un triIoi cu patru Ioi, mare (ca s ai
noroc!). Pe prima petal noteaz trei scopuri pe care le urm resti n
Iamilia ta (Iamilia pe care i-ai construit-o sau o vei construi); te
rog, alege scopuri psihologice, nu materiale. n a doua petal no-
teaz 3 (sau 5) caracteristici ale tale, care crezi c te ajut n via a de
Iamilie; apoi, n cea de a treia petal , noteaz 3 (sau 5) caracteristici
care crezi c te incomodeaz sau te vor incomoda n via a ta de
Iamilie (le po i numi deIecte sau diIicult i). D Ioaia asa colegului
sau colegei cu care lucrezi de obicei. Tu vei primi Ioaia ei sau a lui.
Uit -te pe ea si citeste cu aten ie. Vei completa n a patra petal un
comportament sau o serie de comportamente, care ar ajuta colegul
sau colega s si ating unul dintre scopuri, innd ns cont de
calit ile si deIectele men ionate. Dup ce completa i amndoi, da i
din nou Ioile unul altuia. Cnd vei primi propria Ioaie, citeste nti
sugestia I cut de coleg( ) si apoi construieste tu o serie de ac iuni
concrete care te vor ajuta s i ndeplinesti scopurile propuse. Apoi
sta i de vorb despre ce a i scris si analiza i mpreun solu iile
(Exerci iu adaptat dup un altul al Iaurei N stase, prep. univ. la
Facultatea de Psihologie din Brasov.)
157
2. Analizeaz mpreun cu un coleg urm toarele aIirma ii reIeritoare
la atitudinea p rin ilor:
x Un copil nu poate lua decizii pentru c nu are maturitatea necesar ;
x Un copil poate lua decizii dac este bine inIormat.
Argumenteaz aIirma ia cu care esti de acord (Adaptat dup un exerci iu
din lucrarea Consiliere familial , a autorilor Soitu, I., Vr jmas, E.,
P un, E., 2001).
3. Imagineaz un program de educa ie pentru via a de Iamilie n
liceu. Ce ai Iace?
4. Construieste un program de educa ie sexual la scoala primar sau
gimnaziu. Ce ai Iace?
5. Care ar Ii cele mai importante subiecte de discutat la un curs de
educa ie sexual pentru adul i?
6. Tu ai apela la vreun consilier marital? Argumenteaz .
7. Dac ar Ii existat posibilitatea, pentru ce problem te-ai Ii adresat
unui terapeut de Iamilie dac ai Ii Iost n locul p rin ilor t i?
8. Care sunt diIeren ele dintre consilierea si terapia de Iamilie?

Bibliografie suplimentar

BECVAR, D.S., BECVAR, R.J., Family Therapy. A Systemic Integration,
Allyn & Bacon, Boston, 1996.
CERNICHEVICI, S., Eauca ie ,i eros ghia pentru eaucatori, p rin i ,i tineri,
Ed. Polirom, Iasi, 2001.
HICKIING, M., Ce le spunem copiilor ,i aaolescen ilor aespre sex, Ed.
Humanitas, Bucuresti, 2000
McDANIEI, S., HEPWORTH, J., MIH ESCU, V., DOHWETY, W.J.,
Psihoterapia ca sistem, Ed. Polirom, Iasi, 1996.
MITROFAN, IOIANDA, Cuplul confugal armonie ,i ai:armonie,
Bucuresti, Ed. Stiin iIic si Enciclopedic , 1989.
MITROFAN, IOIANDA, CIUPERC , C., Psihologia ,i terapia cuplului,
Ed. SPER, Bucuresti, 2002.
MITROFAN, IOIANDA, VASIIE, D., Terapii ae familie, Ed. SPER, Bucuresti,
2000, 2004.
NICHOIS, M., SCHARTZ, R., Terapia ae familie concepte ,i metoae, tra-
ducere si publicare autorizat de Asocia ia de terapie Iamilial , 2005,
original publicat de Allyn & Bacon, 2004.
SOITU, I., VR JMAS, E., P UN, E., Consiliere familial , Institutul European,
Bucuresti, 2001.
WAISH, W., McGROW, J., Essentials of Family Therapy, Iove Publishing
Company, 1996.
158


BIBLIOGRAFIE



1. AMERICAN PSYCHIATRIC ASSOCIATION, Manual ae Diagnostic ,i
Statistic a Tulbur rilor Mentale, edi ia a IV-a revizuit , Ed. Asocia iei
Psihiatrilor Iiberi din Romnia, Bucuresti, 2003.
2. BAGAROZZI, D., Enhancing Intimacy in Marriage, Brunner-Routledge,
2001.
3. BECVAR, D.S., BECVAR, R.J., Family Therapy. A Systemic Integration,
Allyn & Bacon, Boston, 1996.
4. BOWEN, M., Family Therapy after 25 Years. n S. Arieti (Ed.), American
Hanabook of Psychiatry, Vol. 5, Basic Books, New York, 1975.
5. BOWEN, M., Family Therapy in Clinical Practice, Jason Aronson,
New York, 1978.
6. BRATES, M., Bolile copilului pubertatea ,i sexul, Ed. RAI, Bucuresti,
1993.
7. BURBATTI, G.I., CASTOIDI, I., MAGGI, I., Systemic Psychotherapy
with Families, Couples ana Inaiviauals, New Jersey, Janson Aronson Inc.,
1993.
8. CERNICHEVICI, S., Eauca ie ,i eros ghia pentru eaucatori, p rin i ,i
tineri, Ed. Polirom, Iasi, 2001.
9. DRU , F., Psihosociologia familiei, Ed. Didactic si Pedagogic ,
Bucuresti, 1998.
10. EN CHESCU, C., Tratat ae psihosexologie, Ed. Polirom, Iasi, 2003.
11. EVOIA, J., Metafi:ica sexului, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1994, 2002.
12. FERRINI, P., Cuvinte ae in elepciune pentru fiecare :i, Ed. For You,
Bucuresti, 2002.
13. GURMAN, A., Questions Answers in the Practice of Family Therapy,
Brunner/Mazel, New York, 1981.
14. HIII, R., Family Development in Three Generations, Cambridge,
MA: Schenkman, 1970.
15. HYDE, J.S., DEIAMATER, J., Unaerstanaing Human Sexuality,
McGrow-Hill Companies, Inc., 1997.
16. JAMES, K., McKINNON, I.M., Theory ana Practice of Structural Family
Therapy: Illustration ana Critique, n ,Australian an New Zealand Family
Therapy Journal, vol. 7, nr. 4/1986.
17. JOURDAN-IONESCU, C., IACHENCE, J., Desenul familiei, Ed. ProIex,
Timisoara, 2003.
159
18. KANTOR, D., IEHR, W., Insiae the Family, San Francisco, Jossey Boss,
1975.
19. KERR, M.E., Family Systems Theory ana Therapy, n: Gurman, A.S.,
Kniskern, D.P (Ed), Hanabook of Family Therapy, New York, Brunner/Mazel,
1981.
20. KERR, M.E., BOWEN, M., Family Evaluation: An Approach Basea on
Bowen Theory, New York, W.W. Norton, 1988.
21. I`ABATE I., Family Evaluation a Psychological Approach, Sage
Publication, Inc, 1994.
22. IAW NOITE, D., HARRIS, R., Cum se formea: copiii no,tri, Ed.
Humanitas, Bucuresti, 2001.
23. Marcelli, D., Tratat ae psihopatologia copilului, Ed. Funda ia Genera ia,
Bucuresti, 2003.
24. McCUBBIN, H., DAHI, B. B., Marriage ana Family Inaiviauals ana
Life Cycles, John Wiley&Sons, Nwe York, 1985.
25. McIAREN, A., Sexualitatea secolului XX, Ed. Trei, Bucuresti, 2002.
26. MINUCHIN, S., Families ana Family Therapy, Cambridge, MA., Harvard
University Press, 1974.
27. MINUCHIN, S., FISHMAN, H.C., Family Therapy Techniques,
Cambridge, MA., Harvard University Press, 1981.
28. MINUIESCU, MIHAEIA, Introaucere in anali:a fungian , Ed. Trei,
Bucuresti, 2001.
29. MINUIESCU, M., Teste proiective, Ed. Titu Maiorescu, Bucuresti,
2001.
30. MITROFAN, IOIANDA, Cuplul confugal armonie ,i ai:armonie,
Bucuresti, Ed. Stiin iIic si Enciclopedic , 1989.
31. MITROFAN, IOIANDA, Familia ae la A la Z, Bucuresti, Ed. Stiin iIic
si Enciclopedic , 1991.
32. MITROFAN, IOIANDA, CIUPERC , C., Psihologia rela iilor aintre
sexe, Bucuresti, Ed. Alternative, 1997.
33. MITROFAN, IOIANDA, CIUPERC C., Introaucere in psihosociologia
,i psihosexologia familiei, Bucuresti, Ed. Alternative, 1997.
34. MITROFAN, IOIANDA, CIUPERC C., Psihologia vie ii ae cuplu,
Ed. Sper, Bucuresti, 2002.
35. MITROFAN, IOIANDA, Psihoterapia experien ial , Bucuresti, Ed.
InIomedica, 1999.
36. MITROFAN, IOIANDA (coord.), Orientarea experien ial in psihoterapie,
Bucuresti, Ed. SPER, 2000.
37. MITROFAN, IOIANDA (coord.), Psihopatologia, psihoterapia ,i consi-
lierea copilului, Bucuresti, Ed. SPER, 2001.
38. NICHOIS, M.P., SCHWARTZ, R.G., Family Therapy. Concepts ana
Methoas, Boston, Allyn & Bacon, 1991.
160
39. PAPERO, D.V., The Bowen Theory, n: Horne, A.M., si Passmore, J.I.,
Family Counseling ana Therapy, Itasca, II: F.E. Peacock, 1991.
40. SATIR, V.M., Confoint Family Therapy, Palo Alto, C.A., Science and
Behavior Books, 1964.
41. SATIR, V.M., Peoplemaking, Palo Alto, C.A., Science and Behavior
Books, 1972.
42. SATIR, V.M., The New Peoplemaking, Palo Alto, C.A., Science and
Behavior Books, 1988.
43. SEIVINI-PAIAZZOII, M., Towaras a General Moael of Psychotic
Games, n ,Journal oI Marital and Family Therapy, nr 12/1986, p. 339-349.
44. SEIVINI-PAIAZZOII, M., BOSCOIO, I., CECCHIN, G., PRATA, G.,
Paraaox ana Counterparaaox, New York, Janson Aronson, 1978.
45. STEKEI, W., Psihologia eroticii feminine, Ed. Trei, Bucuresti, 1997.
46. STEKEI, W., Psihologia eroticii masculine, Ed. Trei, Bucuresti, 1997.
47. SOITU, I., VR JMAS, E., P UN, E., Consiliere familial , Institutul
European, Bucuresti, 2001.
48. TOMAN, WAITER, Family Constellation, New York, Springer, 1996.
49. TOMM, K., One Perspective on Milan Approach: Part II. Overview of
Development, Theory ana Practice, n ,Journal oI Marital and Family
Therapy, nr. 10(2)/1984, p. 113-125.
50. TOMM, K., One Perspective on Milan Approach: Part II. Description of
Session Format, Interviewing Style ana Interventions, n ,Journal oI
Marital and Family Therapy, nr. 10(3)/1984, p.253-271.
51. TUDOSE, F., Erotica in cotiaian, Ed. InIomedica, Bucuresti, 2001.
52. VASIIE, D., Cri:a familial ,i marginali:area social , n: Badea, V.,
MitroIan, I., Dimensiuni ale excluaerii sociale, Ed. SPER, Bucuresti,
2004.
53. VASIIE, D., Noi repere in psihoterapia persoanelor traumati:ate, n
,Revista de Psihoterapie Experien ial , edi ie special , 2002.
54. VASIIE, D., Psihoterapia pieraerii prin aeces la persoanele aaulte,
,Revista de Psihoterapie Experien ial , Nr. 20, 2003.
55. WAISH, W., McGROW, J., Essentials of Family Therapy, Iove
Publishing Company, 1996.
56. WHITE, M., Deconstruction ana Therapy, Dulwich Center Newsletter,
nr. 3/1988, p. 21-40.
57. WHITE, M., The Externali:ing of the Problem ana Re-authoring of
Lives ana Relationships, Dulwich Center Newsletter, nr. 9/1988.
58. WHITE, M., EPSTON, D., Narrative Means to Therapeutic Enas, New
York, W.W. Norton, 1990.