Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de tiine Politice, Administrative i ale Comunicrii Departamentul de Administraie Public

- Deceniul de incluziune a romilor -

Cluj-Napoca 2012

Politicile sociale reprezinta o parte integranta a politicilor publice; acestea, la randul lor, sunt definite ca pachete structurate de masuri, activitati si programe indreptate catre realizarea unor obiective. Ele sunt instrumentele operationale cu ajutorul carora statul si guvernele, respective autoritatile locale intervin in diverse domenii si urmaresc realizarea anumitor obiective de interes public. Politicile sociale isi propun satisfacerea nevoilor umane de protectie sociala, sanatate, educatie, locuire si cresterea bunastarii sociale, prin intermediul redistribuirii in cadrul societatii a resurselor precum banii, serviciile si timpul. Aceste politici se constituie ca solutii : la problemele sociale in general si la cele specifice in particular ; in vederea respectarii drepturilor sociale definite si constituite la nivel politic. In acelasi timp, prin promovarea si sustinerea anumitor bunuri si servicii valorizate social- cum ar fi serviciile de sanatate, cele educationale, cele adresate familiei si copilului- politicile sociale isi propun cresterea bunastarii societatii. Obiectivele sociale ale politicilor vizeaza protectia sociala a diferitelor categorii sociale, bunastarea individuala si colectiva. Fiecare tip de politici sociale prezinta atat avantaje, cat si dezavantaje. Politicile universalist- categoriale, spre deosebire de cele de asistenta sociala au urmatoarele avantaje : asigura integrarea sociala mai ridicata a indivizilor, prin prevenirea excluziunii sociale si prezervarea demnitatii individului ; cuprind un segment mai larg al populatiei in programul de crestere a bunastarii ; sunt mai usor si mai ieftin de administrat ; beneficiaza de o rata de acoperire relativ ridicata, datorita procedurilor simple de testare a eligibilitatii. Principalele dezavantaje sunt legate de costurile relativ ridicate pe care acestea le presupun, ducand adesea la cresterea excesiva a cheltuielilor sociale ale statului. Sursele de finantare a politicilor sociale de care dispun autoritatile centrale si administratiile locale sunt bugetul de stat si bugetele locale, constituite prin colectarea taxelor si impozitelor.O alta sursa de finantare o reprezinta fondurile sociale( de pensii, de somaj, fondul pentru sanatate), constituite prin contributii speciale- ale angajatilor si ale angajatorilor- si ele au o destinatie specifica. Proiectarea si administrarea politicilor sociale au loc la diferite niveluriautoritati nationale sau administratii regionale sau locale, in functie de tipul acestora. Politicile de asigurare si cele de tip universalist- categorial sunt implementate cel mai adesea de autoritatile centrale, prin intermediul organizatiilor deconcentrate ale acestora. Saracia reprezinta expresia unui dezechilibru social accentuat, pe o anumita perioada de timp, cu implicatii profunde in viata grupurilor supuse acestui fenomen. Majoritatea definitiilor date termenului de saracie tin cont de formele ei de manifestare si de consecintele acesteia, existand in prezent numeroase preocupari in sensul aprofundarii conceptelor, identificarii cauzelor, tipurilor specifice, precum si a efectelor determinate, generate intr-un context sau altul.

Eradicarea saraciei reprezinta una dintre cele mai mari provocari ale omenirii de o luna perioada de timp, iar extinderea sau lipsa de control asupra fenomenului va duce la crize majore ale umanitatii. Prin intermediul planurilor nationale ce curpind diverse politici sociale, la nivelul Uniunii Europene un rol important in dezvoltarea sociala au avut-o strategiile antisaracie. Un studiu efectuat de B.Abel Smith si P.Townsend privind modalitatea de masurare a saraciei subliniaza faptul ca saracii au resurse foarte joase fata de cele de care dispune invidul sau familia medie, incat ei sunt exclusi de la modelele, obiceiurile si activitatile vietii obisnuite. Delimitarile teoretice ale saraciei nu se opresc numai la aspectele de natura economica, ele trecand de bariera cauzelor financiare. Amartya Sen a adus in discutie incapacitatea de a realiza anumite conditii de existenta apreciate de catre ceilalti ca fiind absolut necesare si deziderabile, legate de absenta confortului, a belsugului si a satisfactiilor. Preocuparile de combatere a saraciei au prins contur la nivel european din anul 1975, o seminificatie mare avand cel de-al doilea Program Antisaracie din anul 1988 si cel de-al treilea Program Antisaracie din perioada 1990-1994. Obiectivul prioritar al ONU este dat de eradicarea saraciei si a foametei pana in anul 2015,principala masura impusa in acest sens fiind sustinerea reducerii la jumatate a ponderii persoanelor care traiesc cu mai putin de 1 USD/zi. Perioada anilor 19972006 a fost declarata de catre ONU ca First United Nations Decade for Eradication of Poverty . Au fost stabilite o serie de prioritati si au fost create programe internationale cu scopul de a imbunatati calitatea vietii la nivel global. Consiliul Europei, in cadrul Conferintei de la Nisa din decembrie 2000 a decis ca pana in 2001 toate statele, in mod special cele membre sa elaboreze strategii antisaracie si de promovare a incluziunii sociale. In Romania, incepand cu anul 1990 a avut loc o explozie a saraciei, primul val fiind inregistrat in 1991-1993, cand gradul de saracie a fost mult mai accentuat de ponderea mare a persoanelor aflate in saracie, amplificata de o prelungita criza economica. Starea de saracie a fost experimentata de majoritatea populatiei, insa in mod diferit, prin conditii dificile de viata sau doar suportand efectele degradante ale acesteia. Copiii, tinerii fara o calificare profesionala, familiile monoparentale, mai ales cele din mediul rural, familiile cu multi copii, somerii, pensionarii, agricultorii, persoanele de gen feminin, cele singure, fara adapost, o parte a populatiei de romi, copiii abandonati si cei ai strazii reprezinta categoriile cel mai grav afectate de saracie. Strategia de prevenire si combatere a saraciei, elaborata de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare in anul 1999 a sustinut prea putin directiile ce urmau a fi aplicate, astfel incat suportul social acordat grupurilor sarace a fost confuz, deficitar si lipsit de continuitate. Apoi, in anul 2001, a fost infiintata Comisia Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale, iar rezultatul semnificativ al acesteia se regaseste in Planul National Antisaracie si de promovare a incluziunii sociale, adoptat de catre Guvern in 2002, ca program oficial de guvernare si actualizat pentru perioada 20062008. Implicarea actorilor sociali, guvernamentali si nonguvernamentali care evalueaza, elaboreaza politici sociale, dar si care identifica instrumentele

corespunzatoare, specifice pentru rezolvarea, diminuarea si chiar eradicarea saraciei si excluziunii sociale. Principalele cauze de excluziune sociala sau cauzele care au declansat si au intretinut acest proces de marginalizare se constituie intr-un complex de factori pe care voi incerca sa-i prezint ca fiind generatori de marginalizare/excluziune si manifestare in cazul minoritatii rrome. Factori de natura sociala Odata cu schimbarile democratice survenite dupa 1989 a avut loc si un fenomen de liberalizare al relatiilor sociale.Ca urmare a acestei liberalizari au disparut fortele coercitiv egalizatoare, campul social fiind astfel deschis pentru manifestarea identitatilor de grup ,dar si a prejudecatilor, stereotipiilor si discriminarii latente existente pana in acel moment.Pe de alta parte si in cadrul minoritatii au aparut grupuri cu un comportament deviant sau chiar infractional, care dincolo de pericolul social pe care il reprezinta au un impact extrem de negativ asupra imaginii si perceptiei majoritatii si contribuie la intretinerea unui comportament discriminatoriu sau chiar rasist. Factori de natura economica Transformarile din viata economica- inflatia, somajul, diferentierea excesiva a veniturilor salariale, dar si scadera nivelului de trai, criza de locuinte etc.- au avut un aport decisiv la aparitia si dezvoltarea fenomenului de marginalizare si au creat o categorie de marginalizati d.p.v. economic. Una din categoriile cele mai vulnerabile la costurile sociale ale tranzitiei a fost minoritatea rroma, deoarece ea se situa deja pe pozitii de risc crescut : fiind slab calificati, rromi au fost grav afectati de somaj, cei care-si castigau existenta pe baza economiei complementare au ramas fara obiectul muncii, iar activitatea de colectare si valorificare a materialelor refolosibile a scazut mult in aceasta perioada. Pe de alta parte, scaderea veniturilor salariale si a alocatiei de stat pentru copii a dus la scaderea dramatica a nivelului de trai pentru o proportie semnificativa a populatiei de etnie rroma iar aceasta criza este accentuata si de consecintele politicii pronataliste aberante ale vechiului regim, deoarece generatia nascuta dupa 1966 se afla acum in plina maturitate avand propriile familii si copii, dar locuind in continuare cu familia de origine. Prin urmare exista o supraaglomerare a locuintelor populatiei de etnie rroma, ceea ce atrage dupa sine alte consecinte extrem de serioase: lipsa de igiena a locuintei dar si a odihnei; dificultati in realizarea igienei personale; riscuri privind sanatatea, intimitatea si promiscuitatea precum si greutati in ceea ce priveste socializarea si educatia copiilor si adolescentilor rromi. De fapt tot datorita nivelului de trai foarte scazut, multe din familiile de rromi au renuntat dupa 1989 sa-si mai trimita copiii la scoala . O influenta semnificativ pozitiva asupra frecventei scolare a copiilor rromi a avut-o decizia de conditionare a alocatiei in functie de frecventa, dar din nefericire nu se poate spune ca in urma acestei decizii a crescut si calitatea actului educational.

Factori de natura politica si etnica In perioada postdecembrista rromi nu au reprezentat o minnoritate etnica discriminata deoarece nu li s-a dat dreptul de a reprezenta o minoritate etnica, libera sa-si promoveze propriile traditii culturale, politica fiind de asimilare a acestora. Odata cu liberalizarea si democratizarea societatii, a avut loc un proces de emancipare a diferitelor minoritati etnice , religioase, etc.- si de contiurare a identitatii acestora, dar in acelasi timp si de marginalizare a lor de catre majoritate. Este de remarcat faptul ca aceasta reactie este universala si nu este specifica doar Romaniei , peste tot respinsii apartin acelor categorii care nu pot asimila normele dominante. Democratizarea vietii politice si pluripartitismul au oferit minoritatilor etnice sansa reprezentarii politice. Identitatea de grup, etnica, nu era insa la inceputul anilor 90 suficient de bine conturata si ca urmare , pentru a-si spori legitimitatea, liderii politici au dus o campanie de exacerbare a identitatii minoritare in detrimentul celei de cetatean. In dorinta de a redefini identitatea etnica a grupului, liderii politici au oferit identitatea de ,,rrom ca alternativa la cea de ,,tigan valorizata negativ de populatia majoritara si ca urmare stigmatizata. Rezultatul a fost producerea unei fracturi chiar in interiorul grupului etnic intre rromi (reprezentand elita politica, intelectuala si economica) si tigani (reprezentand marea masa a celor care se simt ignorati, manipulati sau tradati de catre liderii politici). Este tot mai evident faptul ca in conditiile unei tranzitii indelungate, dar si a neajunsurilor socio - economice si a derapajelor inerente unei democratii in formare, neglijarea institutionalizarii si legislatia uneori discriminatorie au dus la marginalizarea populatiei de etnie rroma si chiar la o recrudescenta a discriminarii si rasismului. Ca o consecinta a excluziune din politicile publice si ca alternativa la insensibilitatea institutiilor statului, o mare parte a populatiei de rromi din tara noastra, in absenta resurselor de dezvoltare individuala, a fost silita sa-si adapteze tehnicile de supravietuire si sa ajunga a fi stigmatizati, etichetati ca delincventi etc. In contextul noii reordonari a Europei, al considerarii ca ,,mostenire comuna a Europei, rromii au devenit un stimul de reflectie a tuturor institutiilor europene, un criteriu de aderare al tarilor est europene. Singura alternativa acceptabila si viabila la problema excluziunii este o politica coerenta si sustinuta de prevenire a acesteia pe de o parte, si de incluziune pe de alta parte, desi integrarea este un termen fata de care majoritatea liderilor rromi au o reactie adversa cel putin in momentul de fata. Cauza este in opinia mea o intelegere defectuoasa a ideii de integrare, perceputa fragmentar, doar in dimensiunea sa coercitiva de asimilare.In realitate ,,integrarea reprezinta o relatie, o interactiune dinamica intre sistemul care,, se integreza si sistemul care ,,integreaza, iar rezultatul acestui proces este un echilibru functional al partilor.

Insa trebuie sa tinem seama ca integrarea sociala are patru dimensiuni fundamentale si anume: integrare culturala, normativa, comunicationala si functionala. Daca ,,integrarea culturala presupune coerenta normelor si valorilor unei culturi,,integrarea normativa reprezinta masura in care valorila grupului devin norme efective. Dar aceasta exigenta a majoritatii- de conformare a minoritatii la normele sale- este adesea perceputa ca o tendinta de asimilare. Reprezentarile despre rromi, care se bazeaza pe prejudecatile si stereotipurile populatiilor din jur, sunt de prima importanta, pentru ca aceste reprezentari determina atitudini si comportamente. De cele mai multe ori ele sunt singura sursa de informatie care ii leaga pe rromi de mediul social din jur. Rromii par a fi o realitate familiara: orice persoana intrebata are o opinie, deseori categorica, despre acestia. Adevarul este ca rromii sunt receptati eronat, cu atat mai rau, cu cat realitatea pierde in fata imaginarului. De-a lungul secolelor, un intreg set de imagini a fost construit si dezvoltat, cristalizind stereotipurile colective si formand un rezervor de reprezentari mai mult sau mai putin fixate in memorie. Fie ca promoveaza respingerea sau asimilarea, aceste reprezentari se constituie ca un fundal de argumente si justificari ale actiunilor. In fapt, rromii sunt rareori definiti asa cum sunt, mai degraba sunt perceputi asa cum ar trebui sa fie pentru a justifica politicile si comportamentele celorlalti fata de ei. Difuzarea reprezentarilor despre rromi deschide calea unui fenomen circular cauzaefect : formularea unor norme, definitiile de dictionar, referintele in tot felul de carti, in televiziune si presa, toate se conduc dupa opinia comuna si pun in lumina franturi de imagine, in concordanta cu starea momentului. Aceste imagini se consolideaza ca tot atatea adevaruri eterne, care pot fi aduse in actualitate sau trimise de unde au venit, totdeauna privite ca elemente de confirmare pentru persecutiile prezentului. Acest sistem de reprezentari constituie un foarte dificil obstacol in aplicarea noilor politici. In masura in care noile politici trebuie sa se bazeze pe o atitudine de respect, iar perioada actuala, de intrebari si incertitudine, poate deschide calea unor viziuni imbunatatite, este imperativ necesar ca aceste reprezentari invechite, care blocheaza orice incercare de intelegere si comunicare dintre rromi si societate, sa fie supuse unui proces de demantelare In Romania exista un procent semnificativ de rromi integrati in momentul de fata cel putin la nivel normativ si functional.Cei mai bine integrati sunt membrii elitei intelectuale si a celei economice, dar si cei cu nivel mediu de pregatire sau profesii moderne, au un nivel satisfacator de integrare sociala. Factorii care pot si trebuie sa aiba un rol decisiv in perfectarea procesului de integrare functionala a etniei rromilor in societatea ,, interculturala a mileniului III sunt: sistemul educational, mass-media, asistenta sociala si factorii de decizie de la nivel guvernamental. Toti acestia au datoria de a elabora o politica coerenta privind toate minoritatile etnice din Romania- care sa respecte in egala masura drepturile tuturor minoritatilor si eliminarea si prevenirea manifestarilor discriminatorii si rasiste. Istoria rromilor este un incredibil sir de persecutii si discriminare. Cauzele care au dus la situatia economica si educationala a rromilor din ziua de astazi, precum si cele care au dus la discriminarea cu care ei se confrunta sunt mult mai multe si mai

complexe decat cele prezentate aici. Ele trebuie recunoscute si intelese, atat de rromi cat si de restul romanilor, pentru ca cercul vicios in care ne aflam sa fie intrerupt Asigurarea incluziunii sociale i mputernicirii rromilor prin accesul egal la servicii publice (educaie, angajare n munc, sntate public, locuine, protecie i asisten social) i dezvoltare economic poate fi posibila doar indeplinind urmatoarele criterii sau etape : mbuntirea procesului de aplicare a legislaiei privind protecia social i combaterea srciei; Crearea cadrului legislativ, alocarea de fonduri speciale i dezvoltarea de structuri instituionale de incluziune e rromilor pe piaa muncii, inclusiv prin educaie vocaional i nfiinarea de centre de incluziune n munc; Reduceri de impozite pentru societile care angajeaz rromi, n vederea diminurii somajului n rndul rromilor; Stimularea migraiei pozitive legale a rromilor prin ncheierea de tratate bilaterale i multilaterale asupra schimbului de for de munc; Adoptarea i implementarea unor politici colare comprehensive de desegregare l promovarea accesului egal al rromilor la o educaie de calitate i adoptarea unei curricule colar inclusive; Dezvoltarea reelei mediatorilor colari, n vederea facilitrii comunicrii i creterii ncrederii dintre rromi i instituiile de sntate; Aplicarea regimului gratuitii pentru serviciile publice referitoare la obinerea de acte de identitate i autorizaii de construcie i achiziionare de locuine, pentru rromii i pentru alte categorii de persoane cu venituri mici; Subvenionarea de ctre stat a gospodriilor rrome cu venituri mici n vederea accesului la utiliti precum instalaii sanitare, de nclzire, de iluminat; Dezvoltarea lucrrilor publice de mbuntire a infrastructurii de baz i serviciilor n comunitile de rromi; Desfurarea de campanii publice de combatere a discriminrii n prestarea de servicii publice. Crearea unui cadru adecvat de asigurare a autonomiei culturale a rromilor prin nfiinarea de instituii de formare i reprezentare identitar a rromilor: Adoptarea i implementarea de politici de aciune afirmativ pentru rromi (locuri speciale n instituii de nvmnt, burse pentru elevi i studeni etc.) la toate nivelele de nvmnt public i privat; programe de mentorat, pregtire suplimentar i activiti extracurriculare n vederea facilitrii accesului rromilor la educaia formal; Formarea i angajarea de mediatori colari rromi n instituiile de nvmnt i implicarea direct i deplin a prinilor rromi la procesul de luare a deciziei n coal, n vederea unei mai bune comunicri i creterii ncrederii dintre familia / comunitatea de rromi i coal; Iniierea i dezvoltarea formelor de educaie alternativ (coli mobile, paaport colar, nvmnt la distan, programe educaionale intensive i de scurt durat, programe de educaie recuperatorie / remedial etc.), n vederea

facilitrii accesului la educaia colar al copiilor provenii din familii nomade / seminomade i al copiilor care au abandonat coala; Includerea informaiilor despre rromi n curriculum-ul colar naional obligatoriu, formare intercultural iniial i continu a profesorilor i administratorilor din nvmnt i crearea de programe de destigmatizare a identitii rrome i de afirmare a contiinei de sine a rromilor; Crearea de programe de formare vocaional i reconversie profesional pentru rromi i revalorizarea meseriilor tradiionale ale rromilor, prin adoptarea de prevederi legale referitoare la libera circulaie i stabilire temporar a persoanelor care practic meserii itinerante, prin susinerea adaptrii meseriilor tradiionale rrome la cererea pieei i prin crearea i dezvoltarea unei reele de distribuie; Susinerea afirmrii identitii rrome prin nfiinarea de instituii de formare i reprezentare identitar a rromilor, ntre care centre de resurse i politici educaionale, coli specializate pe studiul limbii, istoriei i culturii rromani, centre culturale, muzee, instituii de spectacol i realizarea gradual a nvmntului monolingv n limba rromani la toate nivelele. Stoparea urgent a uzului excesiv al forei, a uzului arbitrar al armamentului i a raziilor abuzive al poliiei n cartierele de rromi; Asigurarea imparialitii investigaiilor n ceea ce privete violenele i abuzurile motivate rasial ale poliiei i altor factori responsabili de aplicarea legii mpotriva rromilor i pedepsirea rapid i adecvat a celor gsii vinovai; garantarea proteciei mpotriva hruirii i a altor metode de intimidare, pentru rromii care depun plngeri; Alinierea legislaiei interne de sancionare a discriminrii la standardele Directivei 43/2000 a Consiliului European, cu privire la implementarea principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de originea etnic sau rasial, prin includerea ntre prevederile sale a discriminrii indirecte, victimizrii, hruirii, ndemnului la discriminare, inversrii sarcinii probei; n ceea ce privete Consiliul Naional de Combatere a Discriminrii, organismul de implementare a legislaiei romneti de sancionare a discriminrii, includerea ntre funciile sale a asistenei independente pentru victime, extinderea msurilor sancionatorii dincolo de sancionarea prin amenzi la alte msuri cu efect de prevenie, crearea unor mecanisme de apel eficiente care s preia cazurile respinse de CNCD, asigurarea independenei i transparenei sale metodologice i de activitate, nfiinarea de birouri regionale ale CNCD pentru creterea accesabilitii i eficienei sale, intensificarea sancionrii i formarea anti-bias a actorilor cheie din societatea romneasc, asigurarea finanrii adecvate a CNCD; Crearea unui grup de lucru al experilor rromi delegai al societii civile rrome, care s participe la elaborarea politicilor CNCD, n ceea ce privete discriminarea fa de rromi; Recunoaterea oficial de ctre Statul romn a Robiei i Holocaustului rromilor prin scuze publice i adoptarea urgent a unui pachet de msuri reparatorii i compensatorii.
8

ANOFM sustine minoritatea rroma pentru a se putea integra pe piata muncii si din acest motiv s-a luat hotararea sa se organizeze bursa locurilor de munc pentru rromi, la nivel naional,unde au fost identificate 4.287 locuri de munc. Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si a Familiei acorda anumite beneficii firmelor care angajeaza tineri sau orice cetateni de etnie rroma. Spre ex. : scutirea de plata a impozitelor. Deceniul de Incluziune a Romilor reprezinta o initiativa internationala la care participa guverne, organizatii internationale si reprezentanti ai societatii civile rome din mai multe state si care si propune ca, pe parcursul a zece ani (2005-2015), sa reduca semnificativ decalajele socio-economice existente ntre romi si restul societatii, pornind de la ideea ca romii reprezinta cea mai numeroasa minoritate din Europa, si totodata cea mai vulnerabila. Deceniul de Incluziune a Romilor reprezinta un angajament politic, un efort multi-national pentru a realiza integrarea acestei minoritati, prin masuri care sa vizeze: incluziunea sociala, sansele egale, eliminarea actiunilor segregationiste etc. Deceniul se materializeaza asadar ntr-un efort international conjugat pentru ntampinarea provocarilor comune din aria europeana, cu privire la integrarea romilor, ntreprins n mod deschis, transparent, coerent. Planificarea Deceniului a fost ghidata de catre Comitetul International de Coordonare - un organism format din reprezentanti ai guvernelor, ai unor organizatii internationale si din tineri lideri romi - care a stabilit patru arii prioritare: educatie, ocuparea fortei de munca, sanatate si locuire. Comitetul International de Coordonare a inclus, de asemenea, trei teme ce se regasesc n toate ariile prioritare: saracia, discriminarea si egalitatea de sanse in functie de gen. Anul 2004 a fost declarat an pregatitor al Deceniului, in cadrul caruia Guvernele, prin reprezentantii lor, au trebuit sa puna la punct toate detaliile necesare lansarii procesului Deceniului in sine, la inceputul anului 2005. Statele participante s-au angajat sa elaboreze fiecare cte un Plan National de Actiune, care sa cuprinda politicile concrete pe care si le propun, n functie de nevoile specifice ale fiecarei tari. Pe parcursul anului 2004, statele au definitivat aceste Planuri Nationale de Actiune, care le vor orienta activitatile viitoare n cadrul Deceniului. n pregatirea Planurilor Nationale de Actiune, fiecare tara a identificat o serie de indicatori care vor fi folositi n masurarea/evaluarea progresului n ceea ce priveste obiectivele Deceniului. Si in Romania au fost elaborate Planurile de actiune sectoriale, n domeniile: sanatate, educatie, munca, locuire. Ideea Deceniului a aparut o data cu prima conferinta regionala de impact pe problemele romilor desfasurata la Budapesta n anul 2003 si intitulata "Romii ntr-o Europa n extindere: provocari pentru viitor". Initiatorii acestei idei au fost presedintii Bancii Mondiale si Open Society Institute New York, James Wolferson, respectiv George Soros. Atunci s-a decis ca este nevoie de un angajament politic al guvernelor din regiune, care sa faca eforturi pentru a ameliora situatia minoritatii rome prin politici active de incluziune sociala. De asemenea, in cadrul conferintei, s-a subliniat importanta implicarii active a societatii civile rome in acest amplu proces. Motto-ul delegatiilor de romi, reprezentanti ai societatii civile, a fost unul foarte sugestiv: "Nimic despre noi, fara noi".

Deceniul presupune o schimbare de viziune privind politica de sprijin a romilor si o vointa politica pentru o reforma reala. Alte tari aveau sa fie ncurajate sa se alature Deceniului, initiativa ramanand si acum deschisa tarilor interesate Noua guverne din Europa Centrala si de Sud-Est sunt implicate in cadrul acestui Deceniu de incluziune a romilor si anume:Bulgaria, Croatia, Republica Ceha, Ungaria, Macedonia, Serbia, Muntenegru, Romnia, Slovacia. Mai multe organizatii internationale partenere printre care se numara Institutul pentru o Societate Deschisa si reteaua fundatiilor Soros din tarile Deceniului, Banca Mondiala, Comisia Europeana, Programul de Dezvoltare a Natiunilor Unite, Organizatia pentru Securitate si Cooperare n Europa, Consiliul Europei, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei si, cel mai important, actori decizionali romi care activeaza la nivelul organizatiilor internationale dedicate acestei etnii. Societatea civila roma. Participarea liderilor romilor reprezinta o valoare fundamentala a Deceniului. Reprezentantii organizatiilor societatii civile a romilor fac parte din Comitetul International de Coordonare si s-au implicat inca de la inceput in pregatirea Planurilor Nationale de Actiune. Finantarea Deceniului va necesita o realocare a resurselor existente n cadrul bugetelor nationale si va alinia aceste planificari la instrumentele de finantare ale donatorilor internationali. Pe parcursul anului 2004 au avut loc trei intalniri ale Comitetului de Coordonare a Deceniului de Incluziune a Romilor. Lansarea oficiala a Deceniului a avut loc la Sofia, pe 2 februarie 2005. Domeniile prioritare de actiune ale Deceniului (incluse n Planurile Nationale de Actiune) Educatia Sanatatea Locurile de munca Locuirea Organizarea Deceniului Deceniul are un organism decizional, Comitetul International de Coordonare, care se reuneste periodic si din care fac parte reprezentanti ai guvernelor, ai organizatiilor internationale partenere si ai societatii civile a romilor. |Una dintre deciziile acestuia a fost ca presedintia Deceniului sa fie asigurata prin rotatie, anual, de catre fiecare stat participant, prima tara care detine presedintia fiind Romnia. Presedintia Deceniului asigurata de Guvernul Romaniei, prin Agentia Nationala pentru Romi Guvernul Romaniei, prin Agentia Nationala pentru Romi, detine presedintia acestui program in perioada iulie 2005 - iunie 2006. De asemenea, ANR si-a luat angajamentul de a asigura in acest interval si Secretariatul Tehnic al Deceniului. ANR, n calitate de coordonator national al Deceniului, are responsabilitatea de a eficientiza acest proces, de a fi catalizator pentru analizarea progresului facut de fiecare tara n

10

domeniile Deceniului, de a promova prioritatile ce reprezinta subiect de interes pentru tarile participante si de a sustine o buna colaborare cu institutiile internationale. Pe data de 4 Octombrie 2005 Agentia Nationala pentru Romi a preluat de la omologul maghiar documentele Secretariatului Tehnic al Deceniului, n cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Victoria. n general, activitatile secretariatului se axeaza pe organizarea reuniunilor tematice internationale si a ntlnirilor Comitetului International de Coordonare a Deceniului de Incluziune a Romilor. Agentia Nationala pentru Romi si-a propus, pentru intervalul de timp in care detine aceasta pozitie, atingerea catorva obiective importante detaliate in capitolul Prioritatile Romniei pe perioada asigurarii Presedintiei "Deceniului de Incluziune a Romilor 2005 - 2015". Activitatile stabilite ca prioritati ale Romaniei de perioada asigurarii presedintiei Deceniului, au fost aprobate n 30 septembrie 2005, prin memorandum de Primul Ministru. Costurile destinate operationalizarii programului activitatilor internationale au fost introduse la bugetul de stat pe anul 2005 si 2006. In sedinta de Guvern din data de 17 noiembrie 2005, a fost aprobat Memorandumul privind acordul dintre Guvernului Romniei si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru constituirea Fondului de ncredere, creat pentru sprijinirea unor activitati specifice Deceniului. In luna noiembrie 2005, a fost semnata o conventie intre Ministerul Finantelor Publice, Secretariatul General al Guvernului si Agentia Nationala pentru Romi, privind grantul acordat de Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) in valoare de 350.000 Euro, destinat dezvoltarii capacitatii institutionale pentru realizarea programului de incluziune sociala a romilor.

11

Referinte bibliografice: 1. Anthony Giddens, Sociologie, Editura All, Bucuresti, 2000 2. Catalin Zamfir, Lazar Vlasceanu, Dictionar de sociologie, Editura Babel, Bucuresti, 1993 3. C.Zamfir, E.Zamfir, Tiganii intre ignorare si ingrijorare, Editura Alternative, Bucuresti 1993 4. Sorin M. Radulescu, Rromi,in sincronia si diacronia populatiilor de contact,Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002 5. Webgrafie: www.anr.gov.ro/html/Deceniul.html www.finantare.ro/program-1204-Deceniul-de-Incluziune-aRomilor.html

12