PROIECT ECONOMIE REGIONALA

REGIUNEA DE SUD-MUNTENIA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI, FACULTATEA DE ECONOMIE, SERA B, GRUPA 1417

REALIZATORI:-IOVU DANA -MICLEA GEORGIANA -RADU ANDREEA-GEORGIANA -STAN ADELINA

PREZENTARE GENERALA

LOCALIZARE: IN SUDUL ROMANIEI LIMITE: LA NORD- Muntii Carpati (care o delimiteaz de Transilvania), LA VEST- Rul Olt (care o separ de Oltenia), LA SUD- Fluviul Dunrea (care o delimiteaz de Bulgaria), LA EST- Fluviul Dunrea (care o delimiteaz de Dobrogea), LA NORD-EST- Rurile Milcov, Putna si Siret (care o delimiteaz de Moldova). VECINI: LA NORD- Regiunea Centru LA EST- Regiunea Sud-Est LA SUD-Bulgaria, limita fiind dat de grania natural fluviul Dunrea LA VEST- Regiunea Sud-Vest.

Regiunea Sud Muntenia JUDETE 1.Arge 2.Clrai 3.Dmbovia 4.Giurgiu 5.Ialomia 6.Prahova

Suprafaa totala -km2-

Numrul oraelor i municipiilor

Din care Municipii

Numrul comunelor

Numrul satelor

34453 6826 5088 4054 3526 4453

48 7 5 7 3 7

16 3 2 2 1 3

519 95 50 82 51 59

2019 576 160 353 167 127

2

7.Teleorman

4716 5790

14 5

2 3

90 92

405 231

SUPRAFA - 34.453 km2 ce reprezinta 14.45 % din suprafaa Romniei. POPULAIA -3258775 locuitori.

Suprafata Populatia -Km2 - -nr.pers.Total Regiune 34453 3258775 Arges 6826 639200 Calarasi 5088 311900 Dambovita 4054 529800 Giurgiu 3526 280100 Ialomita 4453 287000 Prahova 4716 812800 Teleorman 5790 398000

Populatia Rata ocupat somajului -mii -%pers.1159,9 8,7 241.6 7,4 96.8 9,0 193.1 8,5 86.5 8,4 97,4 9,6 Date statistice detaliate pe 291.4 8,4 judete in anul 2010 153.1 10.8

ORGANIZAREA ADMINISTRATIV A TERITORIULUI ROMNIEI

Numrul oraelor din care: Numrul Numrul i municipii comunelor satelor municipiilor

Regiuni

de

Suprafaa dezvoltare total Anii (Km2) 238391

ROMNIA 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

260 262 265 265 268 276 314 319 320

56 80 93 96 97 103 103 103 103

2688 2687 2686 2686 2698 2727 2827 2851 2854

13099 13097 13092 13092 13089 13042 12957 12946 12951

3

Sud Muntenia 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

34453 43 43 43 43 43 43 48 48 48 8 14 15 15 15 16 16 16 16 481 481 481 481 482 488 509 517 519 2030 2030 2030 2030 2030 2030 2018 2018 2019

ETIMOLOGIA NUMELUI DE MUNTENIA-SCURT ISTORIC

Denumirea de Muntenia apare pentru prima dat n cronicile primilor domnitori moldoveni. Prin Muntenia se ntelegea ntregul teritoriu al Trii Romnesti. Zonele de cmpie din Muntenia erau foarte putin populate din cauza vastelor pduri ale Teleormanului si ale Vlsiei care se ntindeau de la rul Olt pn pe teritoriul Bucurestiului de astzi si a Brganului.La acea vreme,in aceea zona predomina vegetatia de step care se termina brusc spre sud cu ntinderi de nisipuri misctoare apoi mlstinoase n jurul Dunrii.Din cauza acestor considerente , in aceste zone, densitatea populatiei era mult mai mica in comparatie cu zonele de deal. Aceasta regiune ,din sudul Romniei ,(Muntenia)a format mpreun cu Oltenia principatul medieval al Trii Romnesti, ncepnd cu domnia lui Basarab I sau dup alti istorici a luiVladislav I (Vlaicu Voda) si pn la unirea principatelor (1859). Toate capitalele Trii Romnesti s-au situat n Muntenia (cu exceptia perioadei 17701771 cnd aceasta s-a aflat nCraiova). Pn n secolul XVIII denumirea "Muntenia" se ntindea si asupra Olteniei, care abia dup stpnirea habsburgic a nceput s fie perceput ca o regiune istoric distinct.

CARACTERISTICI DEMO-GEOGRAFICE
Regiunea Sud situat n partea de sud a Romniei, are o suprafa de 34.453 km2 ce reprezinta 14.45 % din suprafaa Romniei. Acestei zone i corespund urmtoarele judee: Arge, Clrai, Dmbovia,Giurgiu, Ialomia, Prahova i Teleorman.

Regasirea in centrul regiunii a capitalei tarii Bucuresti,desi nefacand parte din aceasta,(Bucuresti-parte componenta a Regiunii Bucuresti-Ilfov),constituie un real avantaj prin infrastructura sociala si institutionala. Relieful regiunii este caracterizat de predominana formelor de relief de joas altitudine: cmpii i lunci - 70,7%, dealuri - 19,8% muni 9,5 % Pentru cele patru judee din Sud (Ialomia, Clrai, Giurgiu i Teleorman), forma caracteristic de relief este cmpia iar pentru celelalte trei judee din Nord (Arge, Dmbovia i Prahova) cuprind att cmpia, ct i dealurile i munii. In aceast zon se gasesc cele mai mari altitudini mutoase ale rii: vrfurile Moldoveanu (2.544 m) i Negoiu (2.535 m) din Masivul Fgra i vrful Omu (2.505 m) din Masivul Bucegi. Resursele naturale ale regiunii sunt variate datorita diversificarii formelor de relief si a complexitatii geologice. In zona montan i de deal sunt concentrate resurse naturale ale subsolului (petrol, gaze naturale, crbune, minereuri radioactive i metalifere, sare, marne calcaroase, sulf, acumulri de gips i izvoare minerale) importante pentru industria energetic, chimic i a materialelor de construcii. O importan deosebit i cu influene directe n dezvoltarea anumitor sectoare economice se afl resursele solului. Astfel, suprafaa agricol concentrat preponderent n judeele din sud deine 71,1% din suprafaa total a regiunii din care 80,2% reprezint teren arabil. In Regiunea Sud se regasescresurse bogate i importante de ap (3,4% din suprafaa regiunii), care, prin utilizarea n diferite domenii, au un rol deosebit n dezvoltarea economic a acesteia. Flora i fauna constituie o bogie natural a regiunii. Terenurile ocupate cu pduri i vegetaie forestier dein 19,3% din suprafaa regiunii, reprezentnd o surs important de mas lemnoas i un mediu propice pentru fauna de interes cinegetic. Reeaua hidrografic este dominat de fluviul Dunrea n care se vars i celelalte pricipale cursuri de ap ce strbat teritoriul regiunii (Olt, Ialomia, Arge, Dmbovia, Prahova). Ea este completat de a serie de lacuri naturale (Iezerul Mostitei n judeul Clrai, Amara n judeul Ialomia, Suhaia n judeul Teleorman) i antropice cu folosin complex (Vidraru- in judeul Arge, Vcreti i Pecineagu n judeul Dmbovia). Prezenta in Sudul regiunii a fluviului Dunatra ii confera acesteia posibilitatea de a avea comunicatii cu cele opt tari riverane,iar prin intermediul canalului Dunare-Marea Neagra de a avea iesire la Marea Neagra si deci acces la Portul Constanta. Organizarea administrativ a teritoriului regiunii era urmtoarea: apte judee (Arge, Clrai, Dmbovia, Giurgiu, Ialomia, Prahova i Teleorman), 48 municipii i orae (din care 16 municipii,32orase), 519 comune i 2019 sate. Cele mai multe orae (32) au sub 20.000 de locuitori, multe dintre acestea cu o infrastructur deficitar, apropiat de cea a zonelor
5

rurale. Numai 2 orae au peste 100.000 de locuitori (Ploieti i Piteti). Distribuia teritorial arat o concentrare maimare a oraelor n judeul Prahova (14) i mai redus n Giurgiu (3). La 1 iulie 2009, populaia Regiunii Sud Muntenia, era de 3271207 locuitori, reprezentnd 15,2% din populaia trii, cu o densitate de 94,9 locuitori/km2. n ceea ce privete repartizarea pe medii, 41,4% din populaia Regiunii Sud Muntenia tria n mediul urban i 58,6% n mediul rural.In prezent populatia acesteia este de 3258775 locuitori. Clima luat n ansamblu, este temperat continental moderata.Temperatura medie anual scade uor de la sud spre nord, n funcie de altitudine. n partea de sud a regiunii, regimul climateric este omogen, ca urmare a uniformitii reliefului de cmpie, caracterizat prin veri foarte calde i ierni relativ reci. Precipitaiile atmosfericecresc cu altitudinea, de la 500-600 mm n zona de cmpie, la 600-800 mm n inuturile deluroase, ajungnd n munii nali la peste 1000 mm precipitaii pe an.

INFRASTRUCTURA Transport Utilitati publice Educatie Sanatate Servicii sociale TRANSPORT

Reea de drumuri publice europene, naionale i judeene are o lungime de 12.000 km (15 % din totalul naional) i o reea feroviar de 1225 km (11,4% din reeaua naional). Caile de transportul rutier, din regiune beneficiaz de o bun deschidere intern i internaional, asigurat de 5 drumuri europene (E574, E81, E70, E85 i E60) i de autostrzile A1 (Bucureti - Piteti) i A2 (Bucureti Constana, aflat parial n exploatare),ns doar 29,2% din totalul drumurilor publice sunt modernizate. Comunicarea cu teritoriul tarii aflat in interiorul arcului carpatin este asigurata de 4 culuoare si anume: Valea Prahovei (rutier si feroviar) Valea Oltului (rutier si feroviar) Rucar-Bran (rutier) Transfagarasan (rutier-accesibil numai pe perioada verii)

Transportul naval este asigurat de fluviul Dunarea, principala cale de navigatie transeuropeana pe care, in cadrul regiunii, sunt situate patru porturi importante. In cadrul regiunii nu functioneaza nici un aeroport civil pentru transport aerian de calatori si marfa, dar se beneficiaza de serviciile celui mai mare aeroport din Romania-Bucuresti Otopeni, amplasat la minimum 60 km si maximum 120 km de capitalele judetelor regiunii.

Reea de transport feroviar, a acestei regiuni este strbtuta de magistralele feroviare I (Bucureti-Timioara), II, III, IV, V si VI (traseu comun pn la Ploieti), VII (BucuretiGalai), VIII (Bucureti-Constana) i IX (Bucureti-Giurgiu). Totodata aceasta beneficiaz i de avantajul oferit de principala arter fluvial de navigaie european, Dunrea, ns puin folosit ca urmare a reducerii capacitilor industriale ale oraelor porturi i lipsei transportului naval de cltori. UTILITATI PUBLICE

Spaiul verde din oraele regiunii Sud are o suprafa total de 1857 ha (9,3% din totalul naional), adic 5,5 m/locuitor. Reeaua de gaze naturale existent n regiune asigur alimentarea doar a 22,3% din localitile regiunii i a 77% dintre orae. Distribuia teritorial a localitilor alimentate cu gaze naturale, arat diferenierea clar dintre nord i sud, cele trei judee nordice concentrnd 88,8% dintre localitile care beneficiaz de acest tip de infrastructur. Reeaua de canalizare a apelor uzate menajere este prezenta n doar 15,9% din numrul total de localiti, printre care i n cele 45 de orae ale regiunii. Intra regional, doar judeul Prahova (34,6%) depete media naional (21,8%), celelalte judee nregistrnd ponderi mai mici de 20%. Reteaua de apa potabil pentru alimentarea localitilor din regiune provine din captrile apelor de suprafa i a apelor subterane, 56,1% din numrul total de localiti din regiune beneficiind de alimentare cu ap (din care 47 orae). Pe judee, apar discrepane puternice, astfel dac n judeele Prahova i Arge peste 70% din localiti au instalaii de alimentare cu ap, n Teleorman ponderea scade sub 20%. Distribuia energiei termice n sistem centralizat este prezent cu precdere n centrele urbane. La nivelul anului 2005, existau sisteme publice de distribuie a energiei termice n doar 26 dintre localitile regiunii (dintre care 20 localiti urbane), concentrate n mod deosebit n judeele Arge, Prahova i Teleorman. Transportului urban de pasageri- regiunea dispune de 24 km linii de tramvai (n Ploieti) i de 19 km de linii de troleibuz (n Trgovite i Ploieti), ntregul parc auto deinnd n exploatare un numr de 610 de vehicule, dominat n proporie de 97,5% de autobuze.

EDUCATIE

Structura educaional n Regiunea Sud-Muntenia poate asigura colarizarea la toate nivelurile, regasindu-se un numr de 604 grdinie, 1092 coli primare i gimnaziale, 178 licee, 10 coli profesionale i de ucenici, 13 coli postliceale i 4 instituii de nvmnt superior. 57% dintre unitile colare sunt situate n judeele Arge, Dmbovia i Prahova.
7

SANATATE

Sectorul public de asisten sanitar cuprinde , 46 de ambulatorii de spital i de specialitate, 24 policlinici i 62 spitale. Numrul unitilor sanitare este mai ridicat n judeele Arge, Dmbovia i Prahova, unde se concentreaz peste 65% din numrul total, ca urmare a faptului c aceste judee concentreaz 60,3% din populaia regiunii. SERVICII SOCIALE

Regiunea se confrunt cu numeroaseprobleme sociale cauzate de numeroare restructurari ce au avut loc in sectorul industrial: Regiunea Sud ocup locul al doilea dup regiunea Nord- Est n ceea ceprivete numrul de familii monoparentale (41642); regiunea are cel mai mare procent alpopulaiei mbtrnite din ar. In anul 2005, 7947 copii sunt ocrotii n instituii de tipfamilial (64.11%) sau rezideniale (35.89%). social. Judeele Arge iIalomia nu dispun de facilite pentru cantine sociale i servicii de ngrijire la domiciliu

SECTOARE ECONOMICE IN REGIUNEA SUD MUNTENIA Productia de utilaje petroliere Productia de automobile Dacia Turism montan si balnear Productia de produse petro-chimice Productia agricola

ECONOMIE REGIUNII DE SUD-MUNTENIA-PREZENTARE GENERALA In Regiunea de Sud se reamca o dezvoltare economica datorita conditiilor climatice favorabile ,a resurselor naturale variate si a specializarii in domenii variate a capitalului uman. Resurselenaturalevariatei condiiile favorabile au permis o dezvoltare economic diversificat. Agricultura regiunii Sud Muntenia a realizat ,in anul 2008,18,2% din producia agricol de bunuri i servicii agricole a rii (18,4% din valoarea produciei vegetale a rii, 17,5% din valoarea produciei animale i 22,7% din valoarea serviciilor agricole). Producia vegetal este orientat spre cultura cerealelor pentru boabe, aplantelor uleioase, a plantelor de nutre i a legumelor. Efectivele de animale erau, la 1 decembrie 2008, de 372 mii capete bovine, 1046 mii capete porcine, 1047 mii capete ovine i caprine, 122 mii capate cabaline i 20317 mii psri. n prezent 95,6% din suprafaa agricol a Regiunii Sud Muntenia aparine sectorului privat..

Sectorul industrial al Regiunii Sud Muntenia cuprinde aproape toate activitile industriale: Fabricarea de maini, echipamente i mijloace de transfort. n producia de utilaj chimic i petrolier(judeul Prahova), producia de frigidere i congelatoare i n cea de lmpi electrice cu incandescen (judeul Dmbovia) precum i n producia de automobile (judeul Arge), Regiunea Sud deine supremaia; Producia energiei electrice i termice, gze i ap care asigur o mare parte din necesarul rii. Extracia i prelucrarea petrolului i a gazelor naturale, a crbunelui, a calcarului, argilei, nisipurilor i pietriurilor aluvionare, a srii; Prelucrarea produselor agroalimentare i confecionarea produselor textile; Prelucrarea lemnulei, activitate mult mai bine reprezentat n judeele din nord, ce au un fond silvic bogat;

CLIMAT INVESTITIONAL Investitiile ce se realizeaza in Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia au in vedere diferite domenii ce duc la cresterea nivelului de trai al indivizilor.Acestea urmaresc o retea de comunicatii dezvoltata ce duce la o mai buna conexiune cu intreaga Europa;resursele naturale si materiile prime pentru a le utiliza intr-un mod ce ar duce la cresterea productivitatii agentilor economici ,din zona, si implicit a profitului;dezvoltarea unor ramuri industriale cum ar fi:automobile,materiale de costructii,metalurgie etc , sustinerea acestora pe termen mediu si lung.

FORTA DE MUNCA

Total regiune Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman

Populatie ocupata Rata somajului (mii persoane) (%) 1159,9 8,7 241.60 7,4 96.80 9,0 193.10 8,5 86.50 8,4 97,4 9,6 291.40 8,4 153.10 10.80

In ceea ce priveste rata somajului , in anul 2010, aceasta era la nivelul intregii regiuni de 8,7%, evidientiindu-se o diferentiere intre nordul si sudul regiunii, cele mai ridicate rate ale somajului inregistrandu-se in judetele Teleorman(10,8%) si ialomita(9,6%), iar cele mai
9

reduse s-au inregistrat in judetul Arges(7,4%). Lipsa locurilor de munc n zonele rurale determin o masiv plecare ctre Bucureti i migraia tinerilor ctre Europa de Vest, astfel nct satele i oraele mici se depopuleaz. Economia regionala

Simbol: U.M.: Nivel agregare: 1999 2000 2457.5 3609.7 2045.3 2857.4

PIBR/loc lei (RON)/loc national, regiuni de dezvoltare 2001 5263.5 4248.7 2002 6974.9 5613.3 2003 9084 7294.9 2004 11413.5 9407.2 2005 13362.8 11068.5 2006 15967.6 13374.6 2007 19315.4 15757.8 2008 23934.6 19927.3

Total tara Regiunea Sud Muntenia

In anul 2008, Regiunea de Sud inregistra o valoare a PIB de 19927,3 lei(RON)/locuitor, situata sub media pe tara (23934.6 lei/locuitor). Trstura esenial a Regiunii Sud este reprezentat de mprirea acesteia n dou sub-arii cu caracteristici geografice i socioeconomice diferite. Partea de nord a Regiunii (judeele Arge, Dmbovia i Prahova) se caracterizeaz printr-un grad ridicat de industrializare,Prahova deinnd locul 1 pe ar n ceea ce privete producia industrial. Principalele probleme cu care se confrunt acest areal sunt legate de declinul unitilor industriale, care a generat o rat ridicat a omajului. nchiderea unor uniti industriale n zonele monoindustriale a determinat apariia unor grave probleme economice i sociale, n special n zonele urbane monoindustriale: Mizil, Moreni, Plopeni, Urlai, Costeti i Cmpulung-Muscel. Partea sudic a Regiunii (judeele Clrai, Giurgiu, Ialomia i Teleorman) este o zon tradiional subdezvoltat, reprezentnd al doilea buzunar de mare srcie n Romnia (primul pol fiind cel din Regiunea Nord - Est). Ea se caracterizeaz prin preponderena populaiei ocupate n agricultur. De altfel, suprafaa judeelor componente este reprezentat n ntregime de cmpie. n anii 70, ntreaga zon a cunoscut o dezvoltare industrial artificial. n prezent, suport impactul sever al procesului de tranziie spre economia de pia, prin nchiderea majoritii unitilor industriale reprezentative. Aceast situaie caracterizeaz toate reedinele de jude, precum i arealele adiacente ale oraelor Turnu Mgurele, Zimnicea, Alexandria, Videle, Giurgiu, Oltenia, Clrai, Slobozia i Feteti. Judeul Prahova este judeul cu cea mai mare contribuie la PIB-ul regiunii (32,1% prognozat pentru anul curent), urmat de judeul Arge (27,1). Aceste judee sunt caracterizate de o dinamica pozitiv a creterii ponderii contribuiei lor n PIB-ul regiunii; Judeul Dmbovia cu o uoar tendin de scdere ofer o imagine atipic de dezvoltare n cadrul regiunii ) cu o contribuie de aproximativ 14 % n PIB- ul total al regiunii); Judeele Teleorman (8,3), Ialomia (7,2), Clrai (6%) i Giurgiu (5,4) au cele mai mici contribuii n PIB-ul regiunii, indicnd o tipologie asemntoare a structurii economice; Judeul Arge este judeul cu cel mai mare nivel al productivitii din jude (calculat ca PIB/ locuitor), cu perspectiva cea mai bun de cretere a ocuprii i cu cea mai bun perspectiv de cretere economic.
10

Mediul Calitatea mediului, functie de evaluarea gradului de poluare a componentelor sale individuale (aer, apa, sol, paduri etc.) difera de la o zona la alta, fiind determinata de specificul si particularitatile acestora. Dupa anul 1990 conditiile de mediu au inceput sa fie gradual imbunatatie prin, cresterea investitiilor de protectie a mediului, imbunatatirea si aplicarea legislatiei in domeniu si prin reducerea si chiar stoparea productiilor industriale poluante. Gradul ridicat de industrializare a zonei din nordul regiunii si concentrarea in cadrul acesteia a unor activitati industriale poluante, fac ca in aceasta zona sa existe cele mai mari probleme pentru toate componentele de mediu, cu un impact negativ asupra calitatii vietii si a conditiilor de trai. In cadrul acestei zone, judetul Prahova, caracterizat prin nivelul cel mai inalt de industrializare din tara, inregistreaza o poluare ridicata atat a aerului, cu sulfati in suspensie, aerosoli de acid sulfulric si pulberi cat si a solului, in special cu produse petroliere. Starea tehnica necorespunzatoare a statiilor de tratare a apelor uzate menajere si industriale si folosirea unor tehnologii depasite, determina existenta unei poluari biologice si microbiologie avansate a raurilor colectoare. Zonele agricole din sudul romaniei, datorita gradului scazut de industrializare sunt mai putin afectate de factorii poluanti caracteristici acesteia, dar in schimb suporta actiunea unor factori de mediu limitativi, cum sunt: eroziunea, saracia in substante nutritive si poluarea chimica, a caror efecte negative in productivitatea agricola si calitatea mediului de trai sunt evidente. Folosirea pe scara larga a substantelor chimice pentru tratarea solurilor si a culturilor in contextul practicarii de-a lungul timpului a unei agriculturi intensive, a influentat negativ calitatea apelor subterane, gradul de poluare al acestora fiind destul de ridicat. O problema deosebita o constituie depozitarea deseurilor menajere si nemenajere, regiunea dispunand de un numar mic de locuri de depozitare ecologica a acestora si care in general sunt localizate in centrele urbane. Pana in prezent, in cadrul acesteia nu exista un sistem complex si modern, capabil sa realizeze separarea, procesarea, utilizarea si lichidarea deseurilor, inclusiv incinerarea acestora. O alta problema actuala este gradul de constientizare si nivelul de educatie scazut al populatiei cat si implicarea practica a acesteia in protejarea naturii si a mediului.

11

PREZENTAREA JUDETELOR
Arges 6800 km2 (2,9% din suprafata Romaniei) 663.206 3 4 Pitesti -are o economie bine dezvoltata si diversificata -lideri in domeniul industriei constructoare de automobile -producerea de articole din portelan -agricultura: cereale, plante industriale, viticultura si fructe. Calarasi 5088 km2 (2,1% din suparafata Romaniei) 312.879 2 3 Calarasi -agricultura: Culturi de cereale,plant e uleioase, de nutret -prezente ramuri ale industriei alimentare, industria confectiilor din textile, hartiei si cartonului, industria materialelor de constructii, constructiile navale,metal urgice -exploatarea de gaze natural si petrol . Dambovita 4054km2 (1,7% din suprafata Romaniei) 533.330 2 3 Targoviste -industria metalurgica, de masini si echipamente fabricarea materialelor de constructii, industria de masini si aparate electrice, Industria chimica, textile si de confectii, industria alimentara -producerea de energie electric ape carbuna si hodrocentrale Giurgiu 3526km2 (1,5% din suprafata Romaniei) 73.586 1 2 Giurgiu -agricultura -industrie -comertul Ialomita 4453 km2 1,62% din suprafata Romaniei) 306.145 3 4 Slobozia -industria confectiilor materialelo r de constructii, producerea de aparate electronice , mobila, prelucrarea lemnului, producerea de alcool -industria alimentara, producerea ingrasamin telor chimice, a zaharului, uleiurilor, preparatel or den carne, fructe, produse lactate -agricultura Prahova 4716km2 Teleorman 5790 km2 (2,45% din suprafata Romaniei) 436.025 3 2 Alexandria -fabricarea de rulmenti, combinatul chimic DONAV CHEM -fabricarea de motoare electrice -producerea de tevi de otel -industria de textile si confectii -industria alimentara

Suprafata

Populatie Municipii Orase Resedinta de judet Economie

814.689 2 12 Ploiesti legumicultur a pomicultura viticulture zootehnia industria petroliera industria alimentara, a bauturilor alcoolice si tutunului, masini, prelucrarea cauciucului, prelucrarea lemnului, si alte produse din material nemetalice: celuloza, hartia,carto n -prelucrarea petrolului

1.JUDETUL ARGES Suprafata judetului Arges este de 6.800 km2, ceea ce reprezinta 2,9 % din suprafata totala a tarii, iar numarul locuitorilor sai este de 663.206. Acestia sunt distribuiti in trei municipii (Pitesti, Campulung-Muscel si Curtea de Arges), patru orase (Mioveni, Topoloveni, Costesti si Stefanesti) si 95 de comune.
12

Resedinta de judet este municipiul Pitesti, (cunoscut si sub numele de Orasul lalelelor). Aceasta localitate este reprezentativa in ceea ce priveste impletirea valorilor traditionale cu aspiratiile europene ale comunitatii romanesti. Judetul Arges dispune de o economie bine dezvoltata si diversificata, rezultat al eforturilor depuse de autoritatile locale pentru modernizare si performanta, inclusiv pentru asigurarea unui climat de afaceri atractiv. A fost astfel atras un flux substantial de investitii, atat din sectorul privat intern, cat si din cel extern, care a vizat deopotriva industria, agricultura si serviciile. La nivel national, judetul Arges ocupa locul patru, din punctul de vedere al cresterii economice. Lider in domeniul industriei constructoare de autoturisme, S.C. AUTOMOBILE DACIA GROUPE RENAULT S.A. Pitesti reprezinta principala investitie externa din judetul Arges si una dintre cele mai mari la nivel national. ARPECHIM - Pitesti, sucursala a grupului petrolier PETROM S.A., este cea mai mare si mai complexa platforma petrochimica din Romania si un nume recunoscut pe plan intern si international. Componenta de baza a infrastructurii industriale argesene, ARPECHIM - Pitesti, companie cu o experienta productiva de peste 30 de ani, este principalul furnizor de produse petrochimice pentru piata interna si un participant activ la activitatea de comert exterior a Romaniei. ARPO S.A. din Curtea de Arges, cunoscut producator de articole din portelan. Agricultura constituie o componenta importanta a economiei argesene, in sectorul rural fiind introduse constant masuri de reformare, inclusiv prin aplicarea legislatiei actuale in domeniu si a programelor Uniunii Europene. Una din principalele zone agricole ale tarii, judetul Arges este bine cunoscut pentru culturile sale de cereale, plante industriale si fructe. Un domeniu cu o indelungata traditie in judet este cel al viticulturii, podgoriile argesene fiind mentionate in documente istorice inca din secolul 14.

2.Judetul Calarasi
Suprafaa judeului este de 5.088 km2, reprezentnd 2,1% din teritoriul Romniei, judeul Clrai ocupnd locul 28 ca mrime n ar. Judeul cuprinde dou municipii, trei orae, 50 de comune i 160 de sate. Reedina judeului este municipiul Clrai. Populaia judeului, la 1 iulie 2009, era de 312.879 de locuitori (1,5% din populaia rii). Sub raport etnic, 94,12% din populaia judeului este de naionalitate romn, minoritiile naionale reprezentnd 5,88%, din care 5,65% romi i 0,15% turci. Fiind un jude de cmpie, agricultura este activitatea economic principal a judeului Clrai. Circa dou treimi din producia agricol a judeului o reprezint aportul sectorului vegetal. Producia vegetal este orientat cu precdere spre culturile de cereale boabe, plantele uleioase i plante de nutre. n anul 2002, judeul Clrai a dat 6,1% din producia de gru i secar a Romniei (locul 3 n rndul judeelor rii), 8,9% din producia de orz i orzoaic (locul 2), 8,5% din producia de floarea-soarelui (locul 3). n zootehnie, la sfarsitul anului 2003, efectivele de animale nregistrau urmtoarele valori: 31,2 mii capete bovine, 141,2 mii capete porcine, 139,2 mii capete ovine i caprine. Din acestea, peste 97% aparin sectorului majoritar privat.
13

n judeul Clrai exist un adevrat pilon al cercetrii agricole romneti Institutul de Cercetri pentru Cereale i Plante Tehnice Fundulea care a realizat de-a lungul anilor sute de soiuri de hibrizi de cereale, plante tehnice furajere cu caliti productive superioare. Pe lng acesta i ndeplinesc activitatea de cercetare nc dou uniti de profil: Staiunea de Cercetri pentru Plante Medicinale i Aromatice Fundulea i Staiunea de Cercetri pentru Culturi Irigate Mrculeti. Industria judeului este profilat, n cea mai mare parte, pe activiti prelucrtoare. Sunt prezente ramuri ale industriei alimentare, industriei confeciilor din textile, industriei celulozei, hrtiei i cartonului, industriei materialelor de construcii, construciilor navale, metalurgice, construciilor metalice. n cadrul industriei prelucrtoare ponderea este deinut de industria alimentar, care n anul 2003 a contribuit cu peste 46% la producia industrial a judeului. Urmeaz, n ordine, industria confeciilor textile (cca 30% din totalul producie industriale), industria celulozei i hrtiei (peste 6%), industria materialelor de construcii (peste 3%), industria chimic (peste 2%) i industria metalurgic (peste 1%). n jude s-au descoperit i se exploateaz gaze naturale i petrol pe raza comunei Ileana. Exist de asemenea argile la Budeti, nisipuri i pietriuri exploatate din albiile Dunrii, Argeului i Dmboviei.

3.JUDETUL DAMBOVITA
Populaia total a judeului Dmbovia la 1 iulie 2007 era de 533.330. Reeaua de localiti a judeului cuprinde: municipiul Trgovite, unde este reedina judeului, municipiul Moreni, cinci orae i 82 de comune, cu 353 de sate. Economia judeului este complex, predominant fiind industria ce prezint un grad ridicat de diversificare. Industria prelucrtoare deine ponderea predominant (80%) n producia industrial a judeului cu activiti preponderente n industria metalurgic (40%), industria de maini i echipamente, fabricarea materialelor de construcie i a altor produse din minerale nemetalice, industria de maini i aparate electrice, industria chimic, industria textil i de confecii, industria alimentar. Industria extractiv se concretizeaz n exploatarea de iei, gaze naturale, crbune i agregate minerale pentru construcii. Judeul Dmbovia produce energie electric pe crbune (Electrocentrala Doiceti) i hidro (Complexul de microhidrocentrale de la Dobreti i Scropoasa). Resursele naturale cuprind o gam important de bogii constituite n principal din: zcminte de iei, gaze naturale, crbune, sulf, ape sulfuroase, marne, calcare, gresie. Producia agricol este reprezentat echilibrat pe cele dou componente: cultura vegetal i creterea animalelor. Din suprafaa total a judeului, terenul agricol reprezint 61%, iar 29,8% pduri i terenuri cu vegetaie forestier. Din totalul suprafeei agricole, 70,1% sunt terenuri arabile,17,7% puni, 8,2% fnee, 4% livezi i vii. n domeniul vegetal, ponderea cea mai mare o deine cultura cerealelor, cartofilor i legumelor. n judeul Dmbovia i desfoar activitatea trei staiuni de cercetare tiinific n domeniile pomicultur, piscicultur i creterea ovinelor. Judeul Dmbovia are cea de-a treia densitate de reele de drumuri din Romnia cu 43 km la 100 km2. Densitatea reelei de ci ferate este de 4,2 km la 100 km2, situndu-se sub media naional de 4,8 km la 100 km2.

14

4.JUDETUL GIURGIU
Judeul Giurgiu este situat n partea de sud a Romniei, pe cursul inferior al Dunrii. Amplasarea pe malul Dunrii de-a lungul a 72 km confer judeului posibilitatea de a avea legturi fluviale cu rile riverane i Marea Neagr.Reedina judeului este municipiul Giurgiu, aflat la 64 km de capitala rii, pe ruta Bucureti Sofia Atena sau Bucureti Istambul.Atestat documentar nc din secolul al XIV-lea, municipiul Giurgiu a fost gazda unor premiere tehnice: prima linie de cale ferat din Romnia (Bucureti Giurgiu), prima linie de telegraf i podul de peste Dunre. Giurgiu este un important punct de trecere a frontierei pentru traficul de mrfuri i persoane. Municipiul Giurgiu este unul dintre cele mai importante porturi romneti la Dunre. n nordul judeului sunt n exploatare zcminte de iei, iar din albiile Dunrii i rurilor ce strbat judeul sunt extrase nisipuri i pietriuri. Aparinnd Cmpiei Romne, suprafaa judeului este alctuit din pduri i terenuri arabile. Judeul Giurgiu are n componen un municipiu, dou orae, 51 de comune i 167 de sate. Populaia judeului Giurgiu reprezint 1,3% din populaia Romniei. neconomia judeului Giurgiu se disting ca activiti cu pondere semnificativ, agricultura, industria i comerul. n cadrul industrieijudeului reprezentative sunt: industria alimentar i a buturilor, extracia petrolului i gazelor naturale, industria textil i a confeciilor din textile. n jude exist dou parcuri industriale Parcul Tehnologic i Industrial Giurgiu Nord i Parcul Industrial Bolintin-Deal ns economia judeean nu ofer nc toate condiiile pentru a atrage un numr major de investiii, cu toate acestea, deschiderea judeului ctre ci majore rutiere, feroviare i navale, constituie argumente cheie pentru dezvoltarea acestui potenial. Portul Giurgiu i Zona Liber pot asigura un tranzit economic facil i variat al mrfurilor ce traverseaz coridorul comercial din sudul Romniei. Majoritatea IMM-urilor activeaz n domeniul comerului, industriei uoare, construciilor, transporturi. Judeul Giurgiu este nc un jude predominant agricol, cu aproape 50% din populaie angajat n acest sector. ntruct n continuare mai mult de jumtate din populaie este activ n agricultura de subzisten se impun msuri pentru eficientizarea agriculturii. Transportul rutier, legtura prim cu municipiul Bucureti i cu restul rii, dispune de un drum expres i drumuri naionale n marea majoritate n condiii acceptabile de drum. Portul Giurgiu poate deveni o variant pentru transportul pentru mrfuri din portul Constana, pe un posibil traseu Constana Giurgiu Bucureti. Aceast ieire la Dunre este un punct geostrategic important pentru Romnia, prin acest punct realizndu-se una din legturile principale ale Vestului Europei cu Orientul Apropiat, acest aspect relevnd potenialul ridicat de dezvoltare al judeului Giurgiu. Judeul Giurgiu beneficiaz de prezena a numeroase obiective turistice pe teritoriul su. n ceea ce privete numrul de sosiri ale turitilor, judeul nregistreaz un numr sczut, lucru compensat prin faptul c o mare parte dintre acetia sunt turiti strini. O resurs important a turismului este constituit din existena unui numr important de locuri de cazare pe motonave. Municipiul Giurgiu este un important port dunrean pe traseul coridorului de transport nr.9 Dunre - Canal Rinn - Mein Dunau. Este legat pe calea fluvial de nou ri, precum i de Marea Neagr i Marea Nordului. Magistrala feroviar pan-european, care pornete de la Ostende (Belgia), trece prin Berlin, Praga, Budapesta, Bucureti, Giurgiu, Ruse, Sofia, Istambul i, prin Salonic, face legtura cu Atena. ntre Giurgiu i Ruse se afl singurul pod
15

peste Dunare ntre Romnia i Bulgaria, pod ce a fost construit ntre anii 1952 i 1954 i a fost denumit simbolic Podul Prieteniei.

5.JUDETUL IALOMITA
Judeul Ialomia este unitate administrativ-teritorial renfiinat prin Legea nr. 2/1968, privind organizarea administrativ a teritoriului Romniei. Actuala delimitare a judeului Ialomia s-a fcut prin Decretul nr. 15/23.01.1981, privind unele msuri pentru mbuntirea organizrii administrative a teritoriului Romniei, inndu-se seama de condiiile geografice, economice, social-politice, etnice i de legturile culturale i tradiionale ale populaiei. Judeul Ialomia are n componena sa trei municipii (Slobozia, Urziceni i Feteti), patru orae (ndrei, Amara, Czneti, Fierbini-Trg) i 59 de comune, cu un total de 127 de sate. Reedina judeului este municipiul Slobozia. Economia judeului Ialomia reflect caracteristica resurselor de care dispune, pe suportul produciei agricole dezvoltndu-se, n special, industria alimentar. Mediul de afaceri este reprezentat la 1 iunie 2005 de un numr de aproape 9976 ageni economici nmatriculai, din care cei mai muli sunt constituii n societi comerciale cu rspundere limitat (5505), asociaii familiale (1885) i activiti cu caracter independent (1851). n jude sunt nmatriculate 185 de societi comerciale cu participare strin la capitalul social. Industria judeului Ialomia are ca principale ramuri: producerea ngrmintelor chimice, a zahrului, a uleiurilor comestibile, preparatelor din carne i a conservelor de legume, fructe i carne, laptelui i produselor lactate, pine i produse de panificaie, n industria confeciilor, tricotajelor i materialelor de construcii, producerea de aparate electronice, mobil i prelucrarea lemnului, producerea alcoolului i a buturilor alcoolice, lacuri i vopseluri, producie tipografic, etc. Agricultura n judeul Ialomia este reprezentat de un sector preponderent privat care deine, ca urmare a aplicrii legilor fondului funciar, peste 331.000 ha, adic 95% din suprafaa agricol a judeului. Judeul Ialomia produce anual, n medie, aproape 900.000 tone cereale, 140.000 de tone plante tehnice, 90.000 de tone legume. Dispunnd de o larg baz cerealier i furajer, judeul Ialomia are condiii i pentru creterea animalelor, efectivele nsumnd aproximativ 46 mii capete bovine, 140 mii capete porcine, 125 mii capete ovine i caprine, 20 mii capete cabaline, 2,4 milioane psri i altele. Judeul ofer posibilitatea practicriiagriculturii de mare randament datorit amplasrii judeului ntr-o zon agricol cu potenial agropedoclimatic i de fertiliate maxim, tradiiei agrare a zonei, care a acceptat ns i a aplicat permanent noutile tehnice, tehnologice i organizatorice promovate n Europa i n lume.

6.JUDETUL PRAHOVA
Judeul Prahova este situat ntr-o zon n care legumicultura, pomicultura, viticultura i zootehnia reprezint activiti economice importante.Obiectivul fundamental care st la baza desfurrii activitii n agricultur l reprezint redresarea i asigurarea condiiilor pentru relansarea agriculturii, n concordan cu potenialul natural, economic i uman de care dispune judeul Prahova, n scopul asigurrii securitii alimentare a populaiei i crearea disponibilului pentru export.

16

Structura economic a judeului Prahova este caracterizat de dominarea industriei. Ponderea cea mai mare n producia industrial o deine ramura prelucrrii ieiului, urmat de cea a industriei alimentare, a buturilor i tutunului, maini i echipamente, chimic i prelucrarea cauciucului, extractiv, textile i produse textile, metalurgie, construcii metalice i produse din metal (exclusiv maini, utilaje i instalaii), prelucrarea lemnului (inclusiv mobilier), alte produse din minerale nemetalice, celuloz, hrtie, carton i poligrafie i alte activiti industriale. Prelucrarea petrolului (benzine, motorine, pcur, uleiuri minerale, etc.) este o activitate de tradiie, prima rafinrie de petrol din lume fiind pus n funciune n anul 1856 la Ploieti. n aceast ramur funcioneaz importante uniti, cum sunt: S.C. PETROBRAZI S.A., unitate de producie, component a PETROM-OMV care este cel mai mare productor-distribuitor din domeniu n Romnia, S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., rafinriile ROMPETROL VEGA S.A. din Ploieti i STEAUA ROMN S.A. din Cmpina. Dispunnd de materii prime, industria alimentar s-a dezvoltat n toate zonele judeului. n ultimiiani i-au dezvoltat activitatea un numr important deuniti de prelucrare a crnii, laptelui i de vinificaie prin implementarea unor proiecte cu finanare prin programul SAPARD, cu tehnologii la standarde europene: S.C Recunotina Prodcom Impex S.R.L. Filipetii de Pdure, S.C. Principal Construct S.R.L. Filipetii de Pdure, S.C. SALSI S.A Sinaia, S.C. Agrisol Internaional Ro S.R.L. - Boldeti Scieni, S.C. Ladrisi Group S.R.L. Ceptura, S.C. Cramele Prahova S.A. Ploieti, S.C. Domeniile Viticole S.R.L. - Gura Vadului, S.C. Moldvin Trading S.R.L. Ceptura, S.C. Unicom Production S.R.L. filiala Urlai - Ceptura. Producia de buturi i tutun este realizat n principal de ctre societile cu participare important de capital strin: COCA COLA, CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD, INTERBREWEFES BREWERY, LA FESTA INTERNATIONAL ROMNIA, BRITISH AMERICAN TOBACCO. n judeul Prahova sunt operaionali 15.6601 ageni economici, reprezentnd circa 32% din numrul unitilor active ale Regiunii Sud Muntenia i cca. 3,3% din totalul unitilor din Romnia. Dezvoltarea unui sector industrial dinamic i puternic capabil s fac fa cerinelor unei economii de pia constituie un punct central al planului de dezvoltare, fiind un sector economic important, creator de noi locuri de munc.

7.JUDETUL TELEORMAN
Dup 1989 industria judeul Teleorman a funcionat la capacitate redus, dei a rmas primul contribuitor la PIB-ul judeului, conform criteriului cifrei de afaceri. Ca structur, industria judeului Teleorman este mprit pe ramuri ale industriei grele i ale industriei uoare, centrele industriale fiind distribuite relativ omogen n cele 5 localiti urbane din jude. Industria grea este reprezentat de fabrica de rulmeni KOYO de la Alexandria, combinatul chimic DONAU CHEM din Turnu Mgurele, fabrica de motoare electrice din Turnu Mgurele, Sucursala Petrom Schela Videl, productorul de evi din oel ZIMTUB, ELECTROTEL, etc. Industria uoar este reprezentant de industria de textile i confecii, care funcioneaz la capaciti reduse fa de anii trecui i de industria alimentar, care a nregistrat o dezvoltare semnificativ n ultimii ani. Pe lng actorii industriali activi n prezent, exist un numr mare de foste mari puncte industriale care fie sunt nchise, fie
17

funcioneaz la capacitatea minim. n fiecare localitate urban exist astfel de puncte industriale n care exist un potenial latent pentru reconversia lor fie sub un alt specific fie prin revitalizarea sectorului respectiv. Sub aspectul forei de munc, judeul Teleorman s-a confruntat de-a lungul timpului cu rate foarte crescute ale omajului. Astfel, chiar dac rata omajului a sczut ncepnd cu anul 2004, ajungnd la 8% n 2008, aceast valoare continu s fie superioar att mediei regionale - de 6,8% - ct i celei naionale, de 5,8% (la nivelul datelor statistice din 2008). Judeul Teleorman dispune de premise favorabile pentru realizarea unei agriculturi productive. Din suprafaa cultivat n anul 2008 (367.091 ha) aproximativ 97% era n proprietate integral privat iar principalele culturi, potrivit datelor statistice erau urmtoarele de cereale, plante uleioase i plante de nutre.Apicultura este, de asemenea, o arie important a agriculturii n judeul Teleorman, pentru care s-a dezvoltat un interes aparte, producia agricol de miere extras nregistrnd performane deosebite, dup producia de carne i lapte. Preocuprile la nivelul judeului pentru exploatarea potenialului de colaborare transfrontalier cu Bulgaria, s-au intensificat n ultimii ani, o realizare major fiind cu inaugurarea punctului de trecere a frontierei cu bacul la Turnu Mgurele n luna martie 2010. Astfel, unul dintre marile avantaje l constituie faptul c scurteaz distana rutier dintre Peninsula Balcanic i Europa Central cu circa 300 km. Punctul de trecere a frontierei cu bacul ar putea crea contextul pentru dezvoltarea turismului pe ambele maluri ale Dunrii, i totodat, respectnd planurile iniiale, ar contribui la creterea veniturilor n cadrul bugetelor locale i la dezvoltarea activitilor comerciale att prin portul Turnu Mgurele ct i prin agenii economici specializai din zon. Concomitent cu realizarea acestui punct de trecere, sau iniiat proiecte de reabilitare a drumurilor judeene din zon, care s permit accesul mai rapid ctre frontier. Nord-estul judeului este bogat n rezerve de iei i gaze naturale. Aici au fost instalate multe sonde petroliere pe teritoriul mai multor localiti Blejeti, Silitea, Trivalea-Moteni, Ciolneti, Poeni, Talpa, Videle. Avnd o suprafa mare arabil, judeul dispune de un sol cu grad ridicat de fertilitate de cernoziom, brun-rocat de pdure, fapt ce permite posibilitatea unor investiii deosebit de avantajoase. O alt bogie o constituie lacurile naturale (Suhaia, Baldovineti, Belciug) i cele artificiale amenajate pentru piscicultur.

Asistenta financiara pre-aderare si de la bugetul de stat

nc de la momentul nfiinrii, Agenia pentru Dezvoltare Regional Sud Muntenia a fost responsabil cu evaluarea, selectarea i monitorizarea proiectelor finanate din programele Phare i de la bugetul de stat. De-a lungul anilor de activitate, prin intermediul Ageniei au fost derulate proiecte care au acoperit nreaga gam de activiti din sectorul social i din cele economic, infrastructur, turism, productivitate industrial i competitivitate, protecia mediului, dezvoltarea resurselor umane.

18

Programe implementate 1. PHARE' 98 - Restructurare Industrial i Dezvoltarea Resurselor Umane 53 proiecte 2. PHARE 2000 - Schema de finanare nerambursabil pentru afaceri noi, micro ntreprinderi i ntreprinderi mici i mijlocii recent nfiinate 38 proiecte 3. PHARE 2000 - Dezvoltarea Resurselor Umane n contextul restructurrii industriale 62 proiecte 4. PHARE 2000 - Schema de consultan pentru ntreprinderile Micro, Mici i Mijlocii (IMM-uri) 4 proiecte 5. PHARE 2001 - Asisten pentru ntreprinderi mici i mijlocii 12 proiecte 6. PHARE 2001 - Schema de Investiii n Servicii Sociale 14 proiecte 7. PHARE 2001 - Schema de finanare nerambursabil pentru proiecte de infrastructur mic 7 proiecte 8. PHARE 2001 - Componenta TVET 1 proiect (10 coli) 9. PHARE 2002 - Dezvoltarea Resurselor Umane 35 proiecte 10. PHARE 2002 - Infrastructur Regional 1 proiect 11. PHARE 2003 - Componenta TVET 2 proiect (10 coli) 12. PHARE 2004 - Schema de Investiii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deeurilor (Faza extins) 10 proiecte 13. PHARE 2004 - Schema de Granturi pentru Sectorul Privat pentru Pregtirea de Proiecte n Domeniul Gestionrii Deeurilor 2 proiecte 14. PHARE 2004 Dezvoltarea Infrastructurii Regionale 1 proiect 15. PHARE 2004 - Componenta TVET 3 proiecte (49 coli) 16. PHARE 2005 - Schema de Granturi pentru Sectorul Public pentru Pregtirea de Proiecte n domeniul Proteciei Mediului 11 proiecte 17. PHARE 2005 - Msuri mpotriva dezastrelor provocate de inundaii 5 proiecte
19

18. PHARE 2005 - Schema de investiii pentru sprijinirea iniiativelor sectorului public n sectoarele prioritare de mediu 8 proiecte 19. PHARE 2005 - Asisten acordat IMM-urilor n scopul achiziionrii de servicii de consultan 2 proiecte 20. PHARE 2005 - Dezvoltarea Infrastructurii Regionale 6 proiecte 21. PHARE 2006 - Schema de investiii pentru sprijinirea iniiativelor sectorului public n sectoarele prioritare de mediu 5 proiecte 22. Fondul Naional de Dezvoltare Regional 19 proiecte 23. Dezvoltarea judeului Giurgiu 30 proiecte 24. Subprogramul "Dezvoltarea oraelor prin stimularea activitii ntreprinderilor mici i mijlocii" - H.G 322/2003 19 proiecte 25. Subprogramul "Investiii n servicii sociale" - H.G 93/2004 31 proiecte 26. Subprogramul "Investiii n turism" - H.G 1307/2004 7 proiecte

Povesti de succes
Cresa darapanata a siderurgistilor si lupta pentru modernizare

Proiect finantat prin Subprogramul "Investitii in servicii sociale" ( HG 93/2003)

20

Cresa darapanata a unui cartier sarac din Calarasi a devenit, in mai putin de un an, unul dintre cele mai cautate centre pentru copii ale orasului. Metamorfoza i-a uimit pe multi locuitori ai Calarasului, care tin acum cu orice pret sa-si aduca aici copiii sau nepotii. Dotarile fostei crese fusesera finantate de combinatul siderurgic si de spitalul judetean de urgenta.Cladirea era amplasata in cartierul muncitorilor siderurgisti.Era cresa lor.Isi duceau copiii luni dimineata si ii luau vineri seara. Cand combinatul siderurgic a intrat in declin, cheltuielile cresei au fost preluate de spitalul judetean de urgenta. In 2002, finantarea a fost preluata integral de bugetul local. A fost momentul in care consiliul local a inceput sa investeasca. Certificare IT pentru someri

Phare 2002 CES, dezvoltarea resurselor umane-consiliere si formare profesionala pentru reinsertie pe piata muncii Crearea unui centru regional de formare profesionala si consiliere in cariera. Formarea in domeniul IT a unui grup de 40 de someri.Certificarea lor europeana.Acestea sunt doar cateva din rezultatele proiectului realizat la Pucioasa de Asociatia Universitatilor Populare Germane (IIZ-DVV), in parteneriat cu Centrul Cultural I. Al. Bratescu-Voinesti din localitate. Ideea implementarii la Pucioasa a unui astfel de proiect a aparut in uma unor cercetari locale, care au aratat ca in zona exista institutii si societati comerciale dispuse sa angajeze someri cu cunostinte de IT. Perspectiva aderarii la Uniunea Europeana si investitorii straini care incep sa-si faca simtita prezenta creeaza premisele aparitiei unei piete a muncii in cautare de operatori si specialisti IT. Derulat intre 26 noiembrie 2004 si 26 noiembrie 2005, proiectul a instruit gratuit 40 de someri, care au invatat bazele informaticii, procesarea de baza Word, precum si notiuni de Internet. La sfarsitul acestor module, cursantii au sustinut un examen prin care au obtinut certificarea europeana Xpert. Prin instruirea de viitori operatori a castigat toat zona. Acest proiect a fost benefic pentru dezvoltarea potentialului social si economic al Pucioasei Made in Turnu Magurele

21

Marianangeli Nazzareno a venit in Romania in 1995, atras de potentialul acestei tari in domeniul industriei textile. A ales sa locuiasca la Turnu Magurele pentru ca aici, pe langa fabrici de textile, avea si apa calda. Si nu i-a parut rau. Astazi, Nazzareno, impreuna cu asociatii sai romani, au o afacere prospera, SC Manufactura SRL, care confectioneaza articole de imbracaminte pentru marci cunoscute, cum ar fi Gas, Diesel, Dolce&Gabanna. Majoritatea clientilor firmei sunt din Italia, dar marfurile produse la Turnu Magurele ajung pana in Canada si SUA. Firma are aproape 200 de angajati si realizeaza o cifra de afaceri anuala de aproximativ 3,2 milioane de euro. Un vis trudit cu incredere

Pensiunea Hangita Campulung, Arges Phare 2000 CES, Schema de finantare nerambursabila pentru intreprinderi noi, microintreprinderi, si intreprinderi mici si mijlocii recent infiintate. Beneficiar : Hangita SRL, persoana de contact Anisoara Marmandiu In vara lui 2004, dupa 12 ani de asteptare, pensiunea Hangita si-a deschis portile pentru primii oaspeti. De atunci, farmecul aparte al zonei si ambianta oferita clientilor de proprietarii pensiunii au transformat Hangita intr-o poveste de succes. Pe langa oaspetii din tara, numerosi clienti din strainatate revin la pensiune cu placere. Printre acestia din urma exista multi oameni de afaceri dornici sa investeasca in zona. Instruiti pentru viitor

Colegiu National Ploiesti, Prahova S-au ntors s ajute liceul care i-a format. Initiativa lor a devenit ns rapid un proiect de succes, al crui impact depseste acum granitele judetului. Alturi de alti fosti colegi, toi
22

absolventi ai actualului Colegiu Naional Mihai Viteazul din Ploiesti, Daniela Cornea s-a strduit timp de 10 ani s nfiinteze un puternic centru de informatic al liceului Ideea crerii unui centru modern de instruire IT, de care s beneficieze mai multe categorii sociale alturi de elevii liceului a fost pus n practic n 2003, prin intermediul finantrii Phare. Dependenta de droguri si alcool

Consiliul Judetean Ialomita Slobozia, Ialomita Din iniiativa Consiliului Judeean Ialomita, Spitalul de Urgent din Slobozia are acum un centru de ocrotire pentru persoanele dependente de alcool, droguri sau implicate n alte incidente toxicologice. Dotrile ultramoderne ale acestui centru au fost posibile datorit unui proiect realizat n cadrul subprogramului Investitii n Servicii Sociale, aprobat prin Hotrre de Guvern, cu finantare prin Ministerul Integrrii Europene. Planificare regionala si parteneriate Unul dintre obiectivele majore ale Ageniei pentru Dezvoltare Regional Sud Muntenia este formarea de parteneriate cu diferii actori regionali sau internaionali. ADR Sud Muntenia are experiena parteneriatelor internaionale (Convenile de nfratire ale programului PHARE al UE si Departamentul de Dezvoltare Internaional a Guvernului Marii Britanii - DFID) precum si a celor naionale/regionale. n vederea atingerii obiectivelor strategice i pentru a-i ndeplini misiunea, ADR este preocupat s iniieze o serie de programe de parteneriat cu toate instituiile care au sau pot avea un cuvnt de spus n promovarea politicilor regionale. n seciunile urmtoare vei putea gsi informaii despre activitile pe care agenia le-a derulat, n sprijinul celor afirmate mai sus. EURADA EURADA, Asociaia European a Ageniilor pentru Dezvoltare, reprezint interesele tuturor organizaiilor care lucreaz cu sectorul public pentru implementarea programelor de dezvoltare economic regional n Uniunea European. Asociaia funcioneaz pentru a servi nevoile membrilor si: identificarea i promovarea celor mai bune practici n dezvoltarea regional, reprezentarea intereselor membrilor si n cadrul Comisiei Europene i a organizaiilor cheie din cadrul acesteia sau asociate cu ea, sprijinirea membrilor si pentru a lucra mai eficient prin intermediul parteneriatelor i pentru stimularea iniiativelor transfrontaliere, precum i pentru meninerea unor legturi internaionale puternice n afara Uniunii Europene pentru a aduce cele mai bune practici n ntrirea capacitilor membrilor si. Astzi, EURADA i-a adaptat programul de lucru i strategia la schimbrile din practicile UE.
23

Asociaia i concentreaz din ce n ce mai mult lobby-ul ctre comunicarea cu oficialii UE pentru gsirea de soluii inovative, mai ales c oportunitile de finanare directe de la UE sunt mai sczute dect n trecut, i se vor reduce i mai mult n viitor. De exemplu, regulamentul ERDF post 2006 nu mai prevede finanarea de aciuni inovative.

Grupuri de parteneriat local

Perioada de programare 2007-2013 n fiecare jude al Regiunii a funcionat cte un Grup de Parteneriat Local ( GPL) , constituit pe baz de voluntariat i cuprinznd reprezentani ai instituiilor/organizaiilor desemnate de ctre HG 1115 din 15/07/2004 . De asemenea, la nivelul Regiunii Sud Muntenia au fost create grupuri regionale pe prioriti. n prim faz, au fost constituite patru grupuri, mprite pe prioritile aferente Planului Regional de Dezvoltare : dezvoltarea afacerilor, dezvoltarea resurselor umane, dezvoltare rural i dezvoltarea infrastructurii. Cu ajutorul acestora a fost elaborat Planurile Regionale de Dezvoltare pentru perioadele 2004-2006 i 2007-2013 Activitile au fost posibile cu sprijin financiar i consultan din partea Conveniei de Twinning ( prima convenie) i proiectului Dezvoltarea Parteneriatelor Locale i Regionale Sud Muntenia ( finanat de Departamentul pentru Dezvoltare Internaional al Marii Britanii). Cu ajutorul acestor proiecte au putut fi organizate ntlniri ale Grupurilor de Parteneriat Local din fiecare jude, ale Grupurilor regionale pe Prioriti i au fost organizate conferine regionale, seminarii i cursuri de instruire ( ex. Elaborarea proiectelor). n cifre, activitatea grupurilor de Parteneriat local, pentru perioada de programare 20072013, arat astfel:

Instituii implicate n Grupurile de Parteneriat Local ( stabilite n fiecare jude) : 121 edine ale Grupurilor de Parteneriat Local : 56 Seminari cu tema Fonduri Structurale : 3 Cursuri de instruire : 7 edine ale Grupurilor Regionale pe Prioriti : 16 Conferine regionale ale parteneriatelor : 6 (octombrie 2002-martie 2005)

Procesul de programare pentru perioada 2014-2020

ncepnd cu luna mai 2011 a fost reactivat Comitetul Regional (CR) pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Regional 2014-2020, iar n perioada 12-21 iulie 2011 au fost organizate edine ale Grupurilor Parteneriale de Lucru (GPL) din toate judeele

Proiectul RIS InnSoM Innovating South Muntenia Strategia de Inovare Regionala

Proiectul Innovating South Muntenia (InnSoM) a fost finantat de catre Comisia Europeana prin intermediul Programului Cadru 6, Actiuni deSuport Specific (SSA), proiecte pentru Strategie Regionala Inovativa (RIS) in Statele Asociate. Scopul principal al proiectului a fost acela de elaborare si implementare a strategiei de inovare regionala in regiunea Sud Muntenia in vederea sustinerii dezvoltarii durabile a acesteia, in contextul dezvoltarii noi economii bazate pe cunostiinte, prin promovarea inovarii ca politica regionala.

24

Proiectul a inceput la data de 1 iunie 2005 si a avut o durata de 36 de luni divizate in trei etape, dupa cum urmeaza: Etapa 0 CONSTRUIREA CONSENSULUI REGIONAL etapa de definire a proiectului, folosita pentru activarea structurii organizationale a proiectului, construirea consensului regional asupra obiectivelor proiectului si agrearea programului de actiuni pentru urmatoarele doua etape.

Etapa 1 REALIZAREA DE ANALIZE etapa de culegere si sistematizare a infomatiilor, precum si realizarea de analize referitoare la trendurile regionale, nevoile firmelor, sistemul de sprijin al inovarii si transferului tehnologic. etapa de culegere si sistematizare a infomatiilor, precum si realizarea de analize referitoare la trendurile regionale, nevoile firmelor, sistemul de sprijin al inovarii si transferului tehnologic. Etapa 2 IMPLEMENTAREA etapa de implementare a strategiei si a planului de actiuni, precum si de elaborare a sistemului de monitorizare si evaluare. Rezultatele proiectului RIS/InnSoM: strategie de inovare regional; imagine clar a scenariului de inovare; prioritile de inovare sunt incluse n Planul de Dezvoltare Regional i Programul Operaional Regional; bun cooperare ntre regiunile Sud Muntenia, Umbria i Nord-Vestul Angliei; plan de aciune detaliat n domeniul inovrii; parteneriate regionale funcionale n domeniul inovrii; Atingerea acestor deziderate a fost susinuta pe de o parte de cei doi principali parteneri( Meta Group; NWDA, Agentia pentru Dezvoltare din regiunea Nord-Vest a Angliei), iar pe de alta parte de ctre instituiile si organizaiile partenere regionale cu sfera activitii cuprinsa in domenii de cercetare, dezvoltare si de susinere a sectorului IMM.

III.TURISM
Regiunea Sud Muntenia Muntenia este un pamnt al contrastelor. Din nord, de la semetele culmi ale Carpatilor, si pna n sud, la atractiile si misterele Dunarii, Regiunea dispune de o multime de bogatii ce asteapta sa fie descoperite. Cunoscuta n trecut drept Valahia sau Tara Romneasca, Muntenia are o istorie bogata si fascinanta. n Nord, poalele Muntilor Fagaras ofera, la Arefu, un fundal dramatic pentru castelul lui Vlad Tepes, domnitor romn cunoscut n strainatate mai ales datorita asocierii cu personajul Dracula al lui Bram Stoker, n vreme ce n Sud un numar impresionant de situri arheologice au nceput sa atraga din ce n ce mai multi arheologi. Muntenia prezinta o flora si o fauna variate. Crngurile si padurile care acopera o cincime din regiune adapostesc ursi, lupi si mistreti, iar pe culmile nalte din nord, acoperite de fagi, brazi si jnepeni traiesc animale cum ar fi cerbul carpatin, rsul sau capra neagra. n sud, ecosistemul este total diferit. Cursul Dunarii este, n mare parte, strajuit de copaci care ascund o varietate uluitoare de animale si pasari. O parte din zonele judetului Calarasi prezinta un ecosistem
25

acvatic

asemanator

celui

din

faimoasa

Delta

Dunarii.

Festivalurile si trgurile care au loc n pietele satelor si oraselor evoca rituri si traditii arhaice, proprii unui mod de viata demult uitat n restul Europei. Totodata, manastirile si castelele stravechi, cum ar fi Curtea de Arges, amintesc si ele de un trecut zbuciumat si fascinant.

Judeul Arge
Situat in bazinul Argesului superior, rau legendar al carui nume il poarta, judetul este strajuit la nord de creasta Fagarasilor, cu virfurile Moldoveanu (2.543 m) si Negoiu (2.535 m), iar la sud se leagana in Campia Romana, cumpana de istorie a Valahiei. Astfel, de la nord la sud, se regasesc toate cele trei forme de relief: munti, dealuri si campie, precum si doua bazine hidrografice: Bazinul Arges, in zona muntoasa si cea de deal si Bazinul Vedea, in zona de deal si de campie.

Judeul Clrai
Judeul Clrai este situat n partea de Sud-Est a Romniei, pe malul stng al fluviului Dunrea i al braului Borcea i se nvecineaz la nord cu Ialomia, la est cu judeul Constana, la vest cu Giurgiu i sectorul agricol Ilfov, iar la sud cu Bulgaria. Condiiile extraordinare de habitat (ap, pdure, hran) au fcut din teritoriul judeului Clrai unul din segmentele cele mai importante ale zonei Dunrii de Jos pentru anumite epoci, favoriznd popularea acestor teritorii nc din paleoliticul superior perioada aurignacianului. Riveranitatea judeului Clrai la Dunre creeaz o atractivitate turistic deosebit, dar insuficient exploatat. Numrul mare de ostroave de un mare pitoresc, ramificarea cursului principal al Dunrii prin brae unice, creeaz att un cadru natural ce predispune la relaxare, dar i condiii unice pentru practicarea vntorii i a pescuitului sportiv. Punerea n valoare a Dunrii, cu ostroavele ei slbatice, cu flora i fauna deltaice, a lacurilor i blilor pline cu pete, la care se adaug cele 40 de fonduri de vntoare n pdurile de foioase, toate ar echivala cu dezvoltarea unui sector de turism sportiv, ntr-un cadru natural i ecologic inedit.

Judeul Dmbovia
Situat n partea de sud a Carpailor Meridionali, n zona de contact a Cmpiei Romne cu Subcarpaii Munteniei, judeul Dmbovia are un relief variat ce se desfoar n trepte: la nord se nal Munii Bucegi i Leaota, crora le urmeaz spre sud zona dealurilor Subcarpailor Munteniei, platforma Cndeti, n continuare, cmpia nalt a Trgovitei i cmpia Titu. Judeul Dmbovia constituie o zon turistic de mare interes, datorit numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de art de o valoare considerabil (Curtea Domneasc din Trgovite cu Turnul Chindiei), crora li se adaug pitorescul vilor Dmboviei i Ialomiei, cu numeroasele forme carstice (Petera Ialomicioara, Cheile Znoagei, Cheile Ttarului etc.) i frumuseea masivelor Leaota i Bucegi. De asemenea, staiunea balneoclimateric Pucioasa atrage numeroi turiti la odihn i tratament. La Potlogi se afl n plin proces de restaurare Palatul Brncovenesc, monument de arhitectur medieval

26

romneasc de mare valoare. n apropiere de Ghergani se afl conacul i parcul dendrologic Ion Ghica, n curs de amenajare i restaurare n circuitul cultural.

Judeul Giurgiu
Judeul Giurgiu este situat n partea de sud a Romniei, pe cursul inferior al Dunrii. Amplasarea pe malul Dunrii de-a lungul a 72 km confer judeului posibilitatea de a avea legturi fluviale cu rile riverane i Marea Neagr.Reedina judeului este municipiul Giurgiu, aflat la 64 km de capitala rii, pe ruta Bucureti Sofia Atena sau Bucureti Istambul.Atestat documentar nc din secolul al XIV-lea, municipiul Giurgiu a fost gazda unor premiere tehnice: prima linie de cale ferat din Romnia (Bucureti Giurgiu), prima linie de telegraf i podul de peste Dunre. Judeul Giurgiu beneficiaz de prezena a numeroase obiective turistice pe teritoriul su. n ceea ce privete numrul de sosiri ale turitilor, judeul nregistreaz un numr sczut, lucru compensat prin faptul c o mare parte dintre acetia sunt turiti strini. O resurs important a turismului este constituit din existena unui numr important de locuri de cazare pe motonave. Municipiul Giurgiu este un important port dunrean pe traseul coridorului de transport nr.9 Dunre - Canal Rinn - Mein Dunau. Este legat pe calea fluvial de nou ri, precum i de Marea Neagr i Marea Nordului. Magistrala feroviar pan-european, care pornete de la Ostende (Belgia), trece prin Berlin, Praga, Budapesta, Bucureti, Giurgiu, Ruse, Sofia, Istambul i, prin Salonic, face legtura cu Atena. ntre Giurgiu i Ruse se afl singurul pod peste Dunare ntre Romnia i Bulgaria, pod ce a fost construit ntre anii 1952 i 1954 i a fost denumit simbolic Podul Prieteniei. Printre obiectivele turistice de interes ale municipiului Giurgiu pot fi menionate ruinele vechii ceti medievale, Muzeul de istorie, Turnul cu ceas, monumentele nchinate eroilor Rzboiului de Independen i al ostailor francezi czui la Giurgiu n primul rzboi mondial, catedrala Adormirea Maicii Domnului, Biserica nlarea Domnului i Biserica Buna Vestire, unde se pstreaz pictura interioar original realizat de Gheorghe Ttrscu. n judeul Giurgiu exist o zon deosebit de atractiv pe raza comunei Comana. Rezervaia din pdurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei i florei specifice Cmpiei Dunrii. Unicitatea rezervaiei este datorat existenei bujorului romnesc, n luna mai desfurndu-se aici Srbtoarea bujorului. Cel mai de seam monument din aceast zon este Mnstirea Comana, ctitorie a domnitorului Vlad Tepe. La Clugreni, localitate istoric al crei nume a depit de mult graniele rii, se poate vizita crucea lui Mihai, monument ridicat n anul 1993 cu prilejul srbtoririi a 400 de ani de la urcarea pe tronul rii Romneti a lui Mihai Viteazul. Toate aceste obiective turistice amintesc de trecutul acestor meleaguri ca mrturie a evoluiei i continuitii noastre n acest spaiu

Judeul Ialomia
Judeul Ialomia se afl n partea de sud-est a rii, n Cmpia Brganului, diviziune estic a Cmpiei Romne, pe cursul inferior al Ialomiei i la interferena unor vechi i importante drumuri comerciale, prin care capitala rii este legat de zona montan i de litoralul Mrii Negre. Cel mai important obiectiv turistic al judeului este reprezentat de Bile Amara, situate la 7 km distan de Slobozia i 126 km distan de Bucureti, pe malul lacului Amara, renumite pentru nmolurile i apele minerale medicinale sulfatate, clorurate, bromurate folosite n
27

tratamentul bolilor reumatismale cronice ale sistemului nervos periferic i n afeciuni posttraumatice.Apa acestui lac este srat, coninnd sulfai, magneziu, bicarbonai i n cantiti mici bromuri, dar n special nmol sapropelic cu multe propieti terapeutice ce au dus la dezvoltarea staiunii nc din anii 1900.

Judeul Prahova
Judeul Prahova este situat pe pantele sudice ale Carpailor Meridionali, avnd o suprafa de 4.716 km2 i forma unui dreptunghi ce include toate formele de relief (muni, dealuri i cmpii), ceea ce a condus la multitudinea sistemelor de exploatare a solului i subsolului, zona fiind recunoscut pentru o palet larg a activitilor economice. Situat n partea central a Romniei i avnd o suprafa de 4.716 km2, judeul Prahova are o populaie de 814.689 de locuitori i o densitate de 172,8 locuitori/km2. Din punctul de vedere al organizrii administrative, judeul Prahova are 104 de uniti administrativ-teritoriale, din care 14 urbane (dou municipii i 12 orae),90 de comune, cu 405 sate. Fiind numit dup cea mai frumoas regiune a Carpailor, Valea Prahovei, judeul Prahova prezint interes att pentru turiti, ct i pentru investitori. Sinaia, Perla Carpailor, este situat la 1.000 m altitudine. Punctul pricipal de atracie al acesteia este Castelul Pele, construit la sfritul secolului al XIX-lea, n stil germanic. Mnstirea Sinaia, construit ntre 1695 i 1796 n stil brncovenesc, este un adevrat muzeu cu manuscrise i opere de art valoroase. Staiunea Buteni este situat pe Valea Prahovei, la 135 km deprtare de Bucureti, ntre Vf. Caraiman (2.284 m deasupra nivelului mrii) i Vf. Cotila (2.489 m altitudine). Azuga, situat pe drumul naional la 15 km de Buteni, este cunoscut nc din secolul al XIII-lea ca loc de tratament, datorit apelor sale minerale. Vlenii de Munte este situat pe Valea Teleajenului i este nconjurat de dealuri acoperite cu pduri, cunoscut datorit Universitii de Var Nicolae Iorga, care reunete periodic oameni de tiin din Romnia i de peste hotare. Slnic, situat pe Valea Slnicului, la 400 m deasupra nivelului mrii, este renumit pentru terapia cu aerosoli i helioterapie n mina de sare, una dintre cele mai mari din Europa. Alte locuri interesante sunt: Muntele de Sare (100 m nlime, rezervaie natural) i Vf. Piatra Verde.

Judeul Teleorman
Judeul Teleorman este situat n partea de sud a rii, n mijlocul Cmpiei Romne, numrndu-seprintre judeele mijlocii ca ntindere, avnd o suprafa de 5.790 km, ceea ce reprezint 2,4% din suprafaa rii (locul 19). De-a lungul timpului, acesta s-a caracterizat printr-o relativ stabilitate a limitelor sale administrative, fcnd parte din districtele de veche tradiie ale rii Romneti. n ceea ce privete potenialul turistic, n judeul Teleorman exist zone cu un pitoresc special, n special cele de pe malul Dunrii, n apropierea lacurilor, precum i n aproprierea pdurilor.

28