Sunteți pe pagina 1din 18

Birou de Arhitectur Iulian Diaconescu PIATRA NEAMT

Proiect nr. 37/ 2011

Reabilitare Termica bl.FiD str. N. BALCESCU i bl.B, str.Eroilor din mun. TOPLITA, jud. HARGHITA faza: PTh + DDE

CAIET DE SARCINI GENERALITATI : Timpul cel mai bun pentru executarea lucrarilor de constructii favorabil la noi, este in perioada anului cuprinsa intre 15 martie si 15 noiembrie. In afara acestei perioade, si in perioadele cand la ora 8 dimineata la umbra, la 2 m, inaltimea de la sol si la o distanta minima de 5 m de la orice alta cladire, temperatura este inferioara valorii de + 5oC se considera perioada conventionala de timp friguros. Pentru toate fazele de lucrari se vor cerceta dinainte cu atentie, plansele din proiect. La aparitia unor neclaritati se va consulta proiectantul. Investitia trebuie sa raspunda normativului C 56-85 (Buletinul Constructiilor nr. 1-2/86) privind conditiile de calitate si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente, dupa cum urmeaza: I. REPARATII SARPANTA TEHNOLOGIA DE EXECUTIE Etapele principale ale procesului tehnologic sunt: - se va inlocui igla existenta cu tabl tip Lindab - se vor inlocui elementii de cpriori i asterial degradai i putrezi - se va monta folie anticondens sub tabla tip Lindab. - desfacerea invelitorii din igl se va executa pe zone limitate (suprafete de aprox. 50 mp), astfel incat planseul peste ultimul nivel sa nu ramana neprotejat perioade foarte mari. este interzisa depozitarea in pod a invelitorii dezafectata, planseul peste ultimul nivel nefiind calculat sa preia si aceasta incarcare. II. TINICHIGERIE Jgheaburi Jgheaburile din tabla de otel zincat la cald protejat cu plastic tip Lindab sau Planja, tabla protejata anticorosiv. Jgheaburile utilizate vor fi semicirculare, cu diametrul de 125 mm Panta jgheabului va fi de 0,5 cm/ m. Pentru a feri jgheaburile de deteruiorari provenite din alunecarea zapezii sau ghetii se prevad bride si carlige de sustinere din otel lat conf. STAS 2274 88. Pentru preluarea dilatarii jgheaburilor se prevad rosturi la 10 m distanta de punctele de racord cu burlanul. Rosturile in jgheaburi se executa si la varfurile de panta. Burlane Burlanele din tabla otel zincat la cald protejata cu plastic tip Lindab ptr. acoperis cu D=87mm si L=3m, tabla protejata anticorosiv.

Montajul burlanelor se va face dupa ce s-a trasat cu firul cu plumb fixat in dreptul stuturilor verticale (de pe jgheaburi) pe care urmeaza sa se fixeze. Bratarile de prindere se dispun la max. 1,5 m distanta. Fixarera bratarilor se face cu piroane de 150 mm lungime care se introduc in zid 120 mm. Bratarile vor fi conform STAS 2274 88. Montajul se incepe de jos pentru a evita agatarea tronsoanelor ce pot ameninta muncitorii. Distanta fata de zid trebuie sa fie de 2 cm. Burlanele vor fi coborate pana la cota trotuarului existent. Pentru evitarea infundarii burlanului se recomanda asezarea unor site demontabile la racordul jgheabului cu burlanul. 1. Jgheaburi Jgheaburile utilizate vor fi semicirculare, cu diametrul de 125 mm. Panta jgheabului va fi de 0,5 cm/m. Pentru a feri jgheaburile de deteriorari provenite din alunecarea zapezii sau ghetii se prevad bride si carlige de sustinere din otel lat. Conf. STAS 2274 88. Conform STAS 2389 92, numarul de burlane minim necesar se stabileste dispunand cate unul la max.15 m perimetrul de streasina. Pentru preluarea dilatarii jgheaburilor se prevad rosturi de 10 m distanta de punctele de racord cu burlanul. Rosturile in jgheaburi se executa si la varfurile de panta. 2. Burlane Burlanele se monteaza dupa executarea tencuielilor si dupa zugraveli. Pentru aceasta se utilizea -za schela zidarilor si scarilor. Montajul se face dupa ce s-a trasat cu firul de plumb fixat in dreptul stuturilor verticale (de pe jgheaburi) pe care urmeaza sa se fixeze. Se noteaza locul de prindere al bratarilor care trebuie dispuse la max. 1,5 m distanta. Fixarea bratarilor se face cu piroane de 150 mm lungime care se introduce in zid 120 mm. Bratarile vor fi conform STAS 2274 88. Montajul se incepe de jos pentru a evita agatarea tronsoanelor ce pot ameninta muncitorii cu posibilitatea caderii si de a putea folosi tronsoanele prelucrate si asamblate in atelier. Distanta fata de zid trebuie sa fie de 2 cm. Gura de scurgere va fi la max. 30 cm deasupra trotuarului. Pentru evitarea infundarii burlanului se recomanda asezarea unor site demontabile la racordul jgheabului cu burlanul. Verificari pe parcursul lucrarilor Pe parcursul lucrarilor se fac urmatoarele verificari: - calitatea suportului carligelor - prinderea corecta si la distantele din proiect a carligelor - amplasarea si prinderea corecta a pieselor de racordare in camp, a pieselor de racordare la burlan, a colturilor, precum si a tronsoanelor de jgheab - executia corecta a sortului mai ales in ceea ce priveste racordarea lui la jgheab - verificarea prin turnarea de apa in jgheab a pantei spre burlan, si a etanseitatii imbinarii dintre elementele prin infundarea burlanelor

verificarea imbinarii la mufe a burlanelor si a coturilor precum si a prinderii lor in bratari

Masuri TSM si PSI Executia lucrarilor la sarpanta si invelitoare va fi intrerupta pet imp de ploaie, ceata deasa, vant cu intensitate mai mare de gradul 6. Se vor respecta indicatiile din: ,, Norme de protectia muncii in activitatea de constructii montaj vol.I - cap. III Instructajul de protectia muncii; - cap.V Echipamentul de protectie; - cap. X Lucrari de incarcari, descarcari materiale; - cap. XII Lucrari de depozitarea materialelor; - cap. XIV Scule si dispozitive; - cap. XXXV Lucrari in lemn; - cap. XXXVII Lucrari de invelotori. Se vor respecta normele de protectie contra incendiilor, in vigoare ( P118 99 ). III. PREZENTAREA SOLUTIEI DE REABILITARE TERMICA: In conformitate cu prevederile normativului C107/1-97 Normativ privind calculul global de izolare termica la cladirile de locuit - au fost stabilite masurile de reabilitare termica pentru blocurile de locuit. In scopul asigurarii cerintelor esentiale de calitate si functionalitate ale constructiilor potrivit destinatiei lor, proiectantul impreuna cu beneficiarul (prin tema de proiectare) propune interventia la cladiri prin lucrari de modernizare care constau in reabilitarea termica a cladirilor prin realizarea unei izolatii termice exterioare cu polistiren. Imbunatatirea protectiei termice a peretilor exteriori se propune a se face prin montarea unui strat de izolatie termica suplimentara din placi de polistiren expandat in grosime de 15 cm, amplasat pe suprafata exterioara a peretilor existenti, protejat cu tencuiala subtire (4 7 mm) armata cu tesatura deasa din fibra de sticla. Solutia prezinta urmatoarele avantaje : - corecteaza majoritatea puntilor termice ; - protejeaza elementele de constructie structurale precum si structura in ansamblu, de efectele variatiei de temperatura ; - permite realizarea, prin aceeasi operatie, a renovarii fatadelor ; - nu necesita modificarea pozitiei corpurilor de incalzire si a conductelor instalatiei de incalzire; - nu afecteaza pardoselile, tencuielile, zugravelile si vopsitoriile interioare existente. La colturi si pe conturul golurilor de fereastra se vor monta placi termiozolante in forma de L. Pe conturul tamplariei se va realiza racordarea izolatiei termice pe o grosime de 3 cm, in zona glafurilor exterioare si a solbancurilor, prevazandu-se profila de intarire si protectie adecvate (coltare din aluminiu) precum si benzi suplimentare de tesatura de fibra de sticla. Finisarea peretilor se va realiza cu vopsele de rasini siliconice in dispersie apoasa, care au o buna permebilitate a vaporilor de apa, absorbtie mica prin capilaritate, aderenta pe orice tip de support, aspect placut.

Pentru a realiza o protectie termica corespunzatoare si reducerea efectului puntii termice orizontale din zona planseului inferior (de la cota +0,00) izolatia termica se va dispune si pe inaltimea soclului iar stratul de protectie va fi armat cu doua straturi de tesatura de fibra de sticla. Finisarea soclului se va executa cu tencuieli speciale decorative, rezistente la umiditate si la uzura. Prin realizarea protectiei termice se obtine cresterea confortului termic pe de o parte si reducerea cheltuielilor cu incalzirea in perioada timpului friguros, pe de alta parte.

Modernizare energetica a elementelor de constructii


Solutii pentru pereti exteriori Imbunatatirea protectiei termice a peretilor exteriori se realizeaza prin montarea unui strat de izolatie termica din placi de polistiren expandat in grosime de 15 cm, amplasat pe suprafata exterioara a peretilor existenti, protejat cu tencuiala subtire (4 7 mm) armata cu tesatura deasa din fibra de sticla. In zonele de racordare a suprafetelor ortogonale, la colturi si decrosuri, se prevede dublarea tesaturii de fibra de sticla sau a armaturii din fibre organice si folosirea unor profile subtiri din aluminiu sau PVC. Solutia propusa se va realiza astfel : - stratul suport trebuie pregatit cu cateva zile inainte de montarea termoizolatiei : verificat si eventual reparat, inclusiv in ceea ce priveste planeitatea (avand in vedere ca in aceasta solutie abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea stratului de protectie) si curatat de praf si depuneri ; - stratul termoizolant de placi de polistiren expandat, in grosime de 15 cm, este fixat prin lipire si mecanic pe suprafata suport, reparata si curatata in prealabil. Stratul de lipire se realizeaza, de regula, din mortar sau pasta adeziva cu lianti organici (rasini), lipirea facandu-se local, pe fasii sau in puncte. Fixarea mecanica se realizeaza cu bolturi din otel inoxidabil, cu expandare, montate in gauri forate cu dispozitive rotopercutante, sau cu dibluri de plastic cu roteza. Montarea placilor termoizolante se realizeaza cu rosturile cu dimensiuni cat mai mici si decalate pe randurile adiacente, avand grija ca adezivul sa nu fie in exces si sa nu ajunga in rosturi, fapt care ar conduce la pericolul aparitiei ulterioare a crapaturilor in stratul de finisaj. La colturile si pe conturul golurilor de fereastra se prevad placi termoizolante in forma de L. Stratul de protectie si de finisaj se executa, in straturi succesive ( grundul si tinciul/ pelicula de finisare finala) cu grosime totala de 4 7 mm si se armeaza cu o tesatura din fibra de sticla sau fibre organice. Tencuiala (grundul) trebuie sa realizeze, pe langa o aderenta buna la suport (inclusiv elasticitate pentru preluarea dilatarilor si contractiilor datorita variatiilor climatice, fara desprinderea de suport) si permebilitate la vaporii de apa, concomitent cu impermeabilitate la apa meteorica. Tencuiala subtire se realizeaza din pasta de rasini siliconice, obtinute prin combinarea liantilor de rasini siliconice cu o rasina sintetica acrilica in dispersie apoasa care reduce coeficientul de absorbtie de apa prin capilaritate. Finisarea se poate realiza cu vopsele pe baza de rasini siliconice in dispersie apoasa, care au o buna permeabilitate a vaporilor de apa, absorbtie mica prin capilaritate, aderenta pe orice tip de suport, aspect palcut. Ca varianta, finisajul se poate realiza si cu un strop din materiale hidrofobe.

Reteaua de armare, fixata pe suprafata suport cu mortar adeziv, este in functie de tipul liantului folosit la componenta de protectie (din fibre de sticla eventual protejate cu o pelicula din material plastic pentru asigurarea protectiei impotriva compusilor alcalini in cazul tencuielilor cu mortare hidraulice sau fibre organice : polipropilena, poliester.) Trebuie asigurata continuitatea stratului de armare prin suprapunerea corecta a foilor de tesatura din fibra de sticla sau fibre organice (min 10 cm). In zonele de racordare a suprafetelor ortogonale, la colturi si decrosuri, pe conturul golurilor de fereastra si usi, se prevede dublarea tesaturilor din fibra de sticla sau fibre organice (fasii de 25 cm) sau/ si folosirea unor profile (coltare) subtiri de aluminiu. La colturile golurilor de fereastra, pentru armarea suplimentara a acestora, se vor prevedea straifuri din tesaturi din fibre de sticla cu dimensiuni 20 x 40 cm, montate la 45 grade. Se vor prevedea rosturi de dilatare care separa fatada in campuri de cel mult 14 mp, evitand alinierea acestora cu ancadramentele de fereastra, care sunt zone cu concentrari mari de eforturi. Este recomandata separarea celor doua tipuri de rosturi. Se pot prevedea cordoane vinilice sau profile metalice care sa permita miscarea independenta a fatadei in raport cu elementele de constructie. Executia trebuie facuta in conditii speciale de calitate si control, de catre firme specializate, care detin de altfel si patentele aferente, referitoare in primul rand la compozitia mortarului, dispozitivele de prindere si solidarizare, scule, masini, precum si la tehnologia de executie. In scopul reducerii substantiale a efectului negativ al puntilor termice, aplicarea solutiei trebuie sa se faca astfel incat sa se asigure in cat mai mare masura continuitatea stratului termoizolant, inclusiv si in special la racordarea cu soclul si cu aticul.acoperisului. Se va trata cu deosebita atentie executia acestor zone pentru a elimina posibilitatea infiltratiilor de apa intre izolatia termica si peretele suport. Pentru a realiza o protectie termica corespunzatoare si reducerea efectului puntii termice orizontale din zona planseului inferior de la cota +0,00, izolatia termica se va dispune si pe inaltimea soclului iar stratul de protectie va fi armat cu doua straturi de tesatura de fibre de sticla sau din fibre organice. Pentru protectia impotriva actiunilor dinamice, in zona soclului, se vor lua masuri speciale de protectie prin folosirea unor tencuieli rezistente la lovire tencuieli decorative din categoria marmorocului (gris de piatra si lianti din rasini sintetice). Pe conturul tamplariei se realizeaza racordarea izolatiei termice pe o grosime de cca 3 cm, in zona glafurilor exterioare si a solbancurilor, prevazandu-se profile de intarire si protectie adecvate (coltare din aluminiu) precum si benzi suplimentare din tesatura de fibre de sticla sau organice. Se vor lua masuri speciale de protectie tinand cont de specificul activitatii in cladiri. IV. TENCUIELI:

1. Generalitati. Se analizeaza conditiile tehnice pentru executarea si receptionarea lucrarilor de tencuieli obisnuite (umede) interioare si exterioare, aplicate manual sau mecanizat, pe suprafete de zidarie de caramida sau beton. In zonele unde este necesara repararea acestor tencuieli, se va proceda mai intai la verificarea stratului suport(a zidariei), eventual la decopertarea usoara a conturului pentru a face priza buna cu existentul. Tencuielile umede obisnuite se executa cu mortare preparate pe santier, in centrale sau statii de preparare a mortarului, conform C 17-82. Clasificarea tencuielilor:

a. Dupa pozitia in constructii: . tencuieli interioare - executare pe pereti si tavane; . tencuieli exterioare - care acopera suprafetele exterioare ale peretilor; b. Dupa natura suprafetei pe care se aplica: . tencuieli pe suprafete de caramida; . tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si/sau beton armat; c. Dupa modul de finisare al fetei vazute: . tencuieli obisnuite (driscuite) - la care suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita); 2. Standarde de referinta - C18-83 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede; - C17-82 - Instructiuni tehnice pentru stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala; - C56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor de constructii; - C16-84 - Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros. 3. Materiale si produse Pentru prepararea diferitelor tipuri si marci de mortare pentru tencuieli se utilkizeaza materialele prevazute in C 17/82 precum si cele din Anexa I a normativului C 18/83. Consistenta maxima de utilizare a mortarelor, din momentul prepararii lor variaza in functie de natura liantului. Consistenta mortarelor se va stabili in raport cu felul lucrarilor si cu suprafata pe care se aplica. 4. Alcatuirea tencuielilor Toate tipurile de tencuieli cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt realizate in doua straturi: - stratul de baza - grundul - in grosime de 8 - 20 mm; - stratul vizibil : - tencuieli obisnuite interioare - in grosime de cca.5 mm, constituit din ipsos, denumit glet de ipsos care urmeaza sa primeasca finisaje de zugraveli, vopsitorii de ulei. - tencuieli exterioare - stratul vizibil (cca. 5mm)se va executa dintr-un mortar de aceeasi compozitie cu stratul de grund, eventual cu o cantiatate mai mare de var pasta si cu nisip fin pina la l mm, sau in cazuri speciale, numai cu ciment si praf de piatra. 5. Tehnologia de executie a tencuielilor. Pentru executarea unor tencuieli de buna calitate se va efectua in prealabil un control al suprafetelor care urmeaza a fi tencuite. La inceperea lucarilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie simultana sau ulteioara poate provoca deteriorarea tencuielilor. Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adincime de 3 5 mm, iar suprafetele netede de beton vor fi aduse in stare rugoasa. Dupa controlul si pregatirea stratului suport se va executa trasarea suprafetelor care urmeaza a fi tencuite. Pentru executarea amorsarii suprafetelor de beton (tavane, stilpi) vor fi in prelabil stropite cu apa, apoi se va face amorsarea prin stropire cu un sprit care se aplica in grosime de 3 mm. Suprafetele peretilor din zidarie de caramida vor fi in prealabil stropite cu apa si eventual vor fi amorsate prin stropire cu mortar fluid in grosime de max. 3 mm, care va avea aceeasi compozitie ca a mortarului pentru stratul de grund. Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (8-20 mm grosime) se va aplica dupa cel putin 24 ore de la aplicarea amorsei, in cazul suprafetelor de beton si dupa o ora, in cazul suprafetelor de caramida. In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unui strat cu o grosime care sa se incadreze in

limitele admise si se vor verifica daca s-a realizat o suprafata verticala sau plana, care sa ascunda si sa rectifice toate defectele stratului suport. De asemenea, se va verifica daca suprafata grundului prezinta asperitati pronuntate, zgirieturi, neregularitati, ciupituri, etc. si se vor rectifica. Stratul vizibil al tencuielilor exterioare se va executa dintr-un mortar de aceeasi compozitie cu stratul de grund, eventual cu o cantiatate mai mare de var pasta si cu nisip fin pina la l mm, sau in cazuri speciale, numai cu ciment si praf de piatra. Stratul vizibil se va prelucra in functie de materialele utilizate, precum si in functie de sculele folosite. Tencuielile astfel prelucrate poarta denumirea de gletuite. Pe parcursul lucrarilor de tencuire se va urmari ca, in cimpurile mari (in special de fatade) tencuielile sa fie realizate din aceeasi transa de mortar pregatita in prealabil, pentru a nu produce diferente de culoare. De asemeni nu se va intrerupe lucrul la mijlocul cimpurilor deoarece reluarile lucrului produc crapaturi in timp, pete si diferente de nuante suparatoare. Intreruperile se vor realiza la muchii. Dupa executarea tencuielilor, se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite, pina la intarirea mortarului, fata de urmatoarele actiuni: - umiditate mare, care intirzie intarirea mortarului si il alertizeaza; - uscarea fortata, care provoaca pierderea brusca a apei din mortarul aplicat, uscare ce poate proveni din curenti de aer, expunere indelungata la razele soarelui, supraincalzirea incaperilor; - lovituri, vibratii, provenite din darea in exploatare a cladirilor respective inainte de termen; - inghetarea tencuielilor inainte de uscare. Constructorul va respecta instructiunile tehnologice ale furnizorului si va solicita agrementul tehnic si certificatul de garantie. 6. Controlul calitatii si receptia lucrarilor Tencuielile fiind lucrari destinate a ramine vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricind, chiar dupa terminarea intregului obiect. Verificarea calitatii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile, in vederea efectuarii remedierilor si a luarii de masuri pentru ca defectele sa nu se repete in continuare. Inainte de inceperea lucarilor de tencuire, este necesar a se verifica daca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (invelitori, plansee, etc.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte pentru instalatii, timplarie) praznuri, suporti, coltare, etc. Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, utilizarea tipului si compozitiei mortarului indicat in proiect, precum si aplicarea straturilor succesive, in grosime prescrise. Receptia pe faze de lucrari se face in cazul tencuielilor, pe baza urmatoarelor verificari la fiecare tronson in parte: - rezistenta mortarului; - dupa uscare tencuiala sa nu sune a "gol" - numarul de straturi aplicat si grosimile respective (determinate prin sondaje); - aderente la suport si intre straturi; - planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor (bucata cu bucata) la dreptarul de 2 m denivelarile sa fie mai mici de 2 mm - dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative si anexe (bucata cu bucata) . Aceste verificari se efectueaza inaintea zugravirii, iar rezultatele se inscriu in registrele de procese-verbale de lucrari ascunse si pe faze de lucrari.

Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se fac cite una la fiecare incapere unde s-a intervenit. Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetind suprafata tencuita, forma muchiilor, scafelor si a profilurilor. Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme (ca prelucrare sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi provocate de granulele de var nestins, urme vizibile de reparatii locale, etc.) Se va controla corespondenta mortarului utilizat precum si a modului de prelucrare a fetei vazute, cu prevederile din proiect. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usile, glafurile ferestrelor, etc. trebuie sa fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea cu tocul timplariei sau in spatele radiatoarelor. Verificarea verticalitatii suprafetelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m, lungime, prin asezarea acestuia in orice directie si masurarea golurilor intre dreptar si tencuiala. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin baterea unor cuie in zonele respective, sau prin sondaje speciale in locuri mai putin vizibile. 7. Masuratoare si decontare. Tencuielile se masoara la metru patrat de suprafata desfasurata, nuturile se masoara la metru liniar, iar adaosurile de coloranti la kilogram. Golurile de ferestre, chepenguri, etc., mai mici de 0,5 mp, nu se scad, se adauga suprafetele glafurilor si spaletii tencuiti. Se va aplica tencuiala decorativa colorata in masa cromatica pastelata in doua culori cu granulatie de 1,5mm. V. ZUGRAVELI SI VOPSITORII

1. Generalitati. Se stabilesc conditiile si modul de executie, conditiile tehnice de calitate si modul de verificare a acestora, penrtru lucrarile de zugraveli si vopsitorii. Aceste lucrari de zugraveli si vopsitorii se executa la cladiri care nu sunt supuse actiunii agresive a agentilor chimici pe suprafete de lemn, metal, glet de var, glet de ipsos, tencuieli cu mortar de var sau mortar de cment, driscuite direct pe fata vazuta a elementelor de beton, care rezulta din decofrare cu fata plana si neteda. 2. Standarde de referinta - C 3/76 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii. - C 56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucraruilor de constructii si instalatii aferente. 3. Materiale si produse Materialele prevazute in proiect si cele puse in opera, vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normelor interne, verificindu-se temenele de valabilitate si prescriptiile furnizorilor. 3.1. Transportul si depozitarea Varul gros in bulgari si huma livrate in vrac, ca si ipsosul livrat in saci de hirtie se transporta in vagoane inchise. Depozitarea materialelor pentru zugraveli se va face in depozite inchise sau acoperite si ferite de umezeala. Materialele utilizate la lucrari de vopsitorii, livrate in bidoane de tabla sau butoaie de PVC cu saci de polietilena la interior, vor fi depozitate separat, pe locuri uscate si ferite de inghet.

Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor. Se recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre + 7o C si + 20o C. In timpul depozitarii se va urmari ca ambalajul sa fie ermetic inchis, pentru a se evita scurgerea, uscarea sau murdarirea produselor. 4. Lucrari ce trebuie terminate inainte de inceperea zugravelilor si vopsitoriilor. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli, toate lucrarile si reparatiile de tencuieli, glet, placaje, instalatii sanitare, electrice si de incalzire, trebuie sa fie terminate. De asemenea, vor fi terminate pardoselile reci si straturile suport pentru pardoseli de parchet. Timplaria de lemn si cea metalica trebuie sa fie montate definitiv si buna functionare a accesoriilor verificata. Inainte de inceperea lucrarilor de zugravire a fatadelor, trebuie sa fie complet executate toate lucrarile de la fatadele constructiei ca: jghiaburi, burlane, streasini, glafuri, socluri si trotuare. 5. Pregatirea suprafetelor Suprafetele de beton sau tencuiala driscuita. In vederea finisarii cu zugraveli, suprafetele trebuie sa fie driscuite cit mai fin, astfel ca urmele de drisca sa fie cit mai putin vizibile. In cazul suprafetelor tencuite sau de beton/plane si netede, toti porii ramasi de la turnare sau gaurile survenite la transoport, montaj si turnate, se vor umple cu mortar de ciment-var, dupa ce in prealabil bavurile si dungile iesite in relief au fost indepartate. Suprafete gletuite. Suprafetele cu glet din ipsos sau glet de var, glet de ipsos cu aracet, trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi sau fisuri, varul folosit trebuie sa aiba o vechime de cel putin 14 zile. Toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau spacluesc cu pasta din aceeasi compozitie a gletului. Suprafete de lemn Timplaria verificata de catre timplari in privinta bunei executii si functionari, va fi curatata de vopsitor. Umiditatea timplariei de lemn inainte de vopsire trebuie sa nu depaseasca media de 15 %. Accesoriile metalice ale timplariei care nu sunt nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi grunduite anticoroziv si vopsite. Suprafete de metal. Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, grasimi, mortar, vopsea veche, gheata, zapada, etc. Timplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund corespunzator vopselei care se aplica. 6. Conditii de executie a zugravelilor si vopsitoriilor Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele suport au atins umiditatea de regim. Aceasta se obtine, dupa cca. 30 zile de la executarea mortarelor si dupa cca. 2 saptamini de la executarea gletului, mentinindu-se umiditatea selectiva a aerului de 60 % si temperatura + 18 - 20oC. Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe numai la o temperatura a aerului in mediul ambiant de cel putin +5oC in cazul zugravelilor pe baza de apa si de cel putin + 15 o C, in cazul vopsitoriilor sau finisajelor cu polimeri. Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafetele care se vopsesc nu trebuie sa fie mai mare de 6oC pentru a se evita condensarea vaporilor. Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depasit: acestea vor putea fi folosite numai dupa verificarea si confirmarea de catre un laborator de specialitate.

7. Controlul calitatii si receptia lucrarilor. Controlul calitatii lucrarilor se face de catre beneficiar si proiectant, urmarindu-se respectarea prevederilor din prezentul caiet de sarcini. Pe parcursul lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica in mod special: a. indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetelor suport; b. calitatea principalelor materiale ce intra in opera; c. respectarea prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier; d. corectitudinea executiei. Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere. Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa. 7.1. Zugraveli Prin examinarea vizuala se verifica: a. componenta zugravelilor interioare cu prevederile proiectului si dispozitiile ulterioare. b. aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa trebuie sa aiba un ton de culoare uniform, trebuie sa nu prezinte pete, stropi, basici, cojiri, urme de pensule, corecturi de culori contrastante. Pe suprafetele stropite,trebuie ca stropii sa fie repartizati uniform. c. aderenta zugravelilor interioare si exterioare se constata prin presare usoara a suprafetei care nu trebuie sa lase urme. d. liniile de separatie se verifica vizual si la nevoie cu un dreptar de lungime adecvata. Ele trebuie sa fie cu latimea constanta. 7.2. Vopsitorii Inainte de inceperea verificarii calitatii vopsitoriilor in ulei sau pe baza de polimeri se va controla daca s-au uscat complet si s-a format pelicula rezistenta. Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor avindu-se in vedere: a. - aspectul lucios sau mat cu acelasi ton de culoare; b. - stratul de vopsea sa fie compact, fara urme de pensula, fara crapaturi, cute, pete, lipsuri, scurgeri de vopsea, picaturi; c. - la vopsitoriile executate la timplarie se vor verifica accesoriile metalice vizibile care nu trebuie sa fie patate de vopsea; d. - nu se admit petele de mortar sau zugraveala pe suprafetele de timplarie vopsite; e. - se vor face sondaje pina la stratul de suport al vopsitoriilor pe timplarie pentru a se verifica pregatirea corecta a acestora; f. - se va examina vizual daca tevile, radiatoarele, sunt vopsite in culorile prescrise, uniform, fara pete,etc; g. - bordurile, frizurile si liniatura trebuie sa prezinte muchii vii; h. - separatiile dintre vopsitorii si zugraveli pe acelasi perete precum si cele dintre zugraveala peretilor si tavanelor trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii, etc. 8. VOPSITORII CU VOPSELE DE ULEI,ALCHIDAL,ETC. 8.1. GENERALITATI Prezentul capitol stabileste conditiile si modul de executare al lucrarilor de vopsitorii cu vopsele de ulei, care se aplica: a. la interior: pe suprafete de lemn, la timplarie pe suprafete metalice - timplarie,radiatoare,etc. b. la exterior : pe suprafete de lemn - timplarie;

pe suprafete metalice - timplarie,etc. 8.2. MATERIALE SI PRODUSE Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor trebuie sa corespunda prevederilor din standardele si normele interne ale unitatilor producatoare: materiale pentru vopsitorii pe baza de ulei: - benzina de extractie STAS - 45/86; - diluant 104 pentru produse pe baza de ulei STAS 3124-75; - grund pentru astupat porii STAS - 5192/79; - chituri pe baza de ulei STAS 6592/90; - vopsele, lacuri si emailuri pe baza de ulei - NI 90/61; - diluant pentru chit de cutit pe baza de ulei D001 - 3 8.3. PRESCRIPTII DE EXECUTIE Vopseaua de ulei se aplica pe suprafete de lemn sau metal, dupa terminarea lucrarilor pregatitoare. Timplaria de lemn si metalica se furnizeaza pe santier gata grunduita cu grundul de imbinare si respectiv grund anticoroziv. Grunduirile se vor aplica intotdeauna manual, cu pensula, pentru a asigura o legatura mai buna a vopsitoriei ulterioare cu suprafata suport. Dupa grunduire se executa chituirea defectelor locale, slefuirea locurilor chituite si stergerea de praf dupa uscare, apoi in cazul unor lucrari de calitate superiora ,se executa una sau doua spacluiri complete ale suprafetelor, urmate de slefuri dupa uscare si stergerea prafului rezultat. Chituirea si spacluirea se face cu chit de ulei pentru aplicarea cu spaclul (chit de cutit). Slefuirile succesive se fac cu hirtie sau pinza de slefuit sau piatra de slefuit, cu granulatii din ce in ce mai mici, pentru diferite straturi in functie de rugozitatea suprafetei suport si de calitatea ceruta. Aplicarea vopselei se face de obicei in doua, trei straturi in functie de calitatea ceruta. Inainte de aplicare, vopseaua se strecoara prin site fine si se potriveste la consistenta necesara de lucru, prin amestecarea cu un diluant corespunzator cu natura vopselei. Vopseaua se aplica intr-un strat uniform fara a se lasa urme mai groase sau mai subtiri de vopsea si va fi intinsa pina la obtinerea unei adeziuni la stratul interior. Straturile de vopsea succesive se intind pe directii perpendiculare, unul fata de celalalt. Ultimul strat de vopsea se intinde de preferinta astfel: - de sus in jos pe pereti; - in lungul fibrelor pe elementele de lemn; - pe linie de ca mai mare panta (de la coama spre streasina pe acoperisuri). 9. Intretinerea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii. Zugravelile lavabile sau semilavabile se vor curate cu o carpa umeda, dar numai respectanduse prescriptiile producatorului. Vopsitoriile de ulei, polilac, nitrolac, etc. se spala cu cirpe sau buretele, cu apa calda si daca este necesar se adauga sapun dupa care se revine si se sterge cu o cirpa curata si uscata. Este interzisa spalarea unei vopsitorii cu vechime mai mica de 14 zile. 10. Masuratoare si decontare Masurarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se face conform prevederilor tabelului intocmit si cuprins in Indicatorul de norme de deviz "C" pentru lucrari de constructie. 11. Conditii tehnice de protectia muncii si PSI La executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se vor avea in vedere prevederile din: - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii MLPAT 9/N/93.

Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor. - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului -ind. P 118/99. - Norme de medicina muncii - MS - 983/94. Muncitorii care lucreaza cu vopsele preparate cu solventi inflamabili, vor fi instruiti zilnic. La fel vor fi instruiti si muncitorii care lucreaza temporar in zona respectiva. In imediata apropiere a locului unde se lucreaza cu lacuri si vopsele, trebuie sa fie asezate stingatoare de incendiu, in numar suficient, la loc vizibil si usor accesibil. In jurul locului unde se lucreaza cu aceste materiale, pe o raza de cel putin 10 m, trebuie sa fie puse afise usor de citit, cu inscriptia - FUMATUL INTERZIS, NU VA APROPIATI CU FOC DESCHIS, NU SUDATI, NU IMPUSCATI CU PISTOLUL PENTRU BIOLTURI -. In cazul lucrului in spatii inchise, trebuie sa se lucreze cu ferestrele si usile deschise, iar in cladirea respectiva se interzice lucrarile cu foc deschis sau sudura. In cazul imposibilitatii asigurarii ventilatiei naturale, se va realiza obligatoriu ventilare artificiala. La terminarea lucrului in fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul ambalajelor fixat ermetic si inchise in magazii destinate in mod special. La transportul recipientilor cu toluen, cu lac, cu vopsele, cu solventi inflamabili, acestea trebuie sa fie acoperite, iar muncitorii care le transoporta vor trece cu ele numai prin locuri fara foc deschis si nu vor fuma. Muncitorii care prepara amestecurile de lacuri si vopsele si le transvazeaza din butoaie sau bidoane, trebuie sa poarte ochelari de protectie si sa efectueze aceste operatii in locuri ferite de foc . Pentru muncitorii care lucreaza la inaltime se vor verifica si asigura stabilitatea podinelor, scarilor de acces, esafodajelor, etc. In cursul lucrarilor de vopsire interioara cu mijloace mecanizate si in cazul utilizarii lacurilor sau vopselelor cu uscare rapida care contin solventi toxici, muncitorii vor purta masti cu filtre sau ochelari de protectie. VI. TIMPLARIE PVC- USI, FERESTRE

Tipuri de tamplarie Timplaria exterioara se va executa din profile din PVC culoare alba, cu 5 camere de izolare cu ochiuri mobile, cu geam dublu izolator (sistem termopan cu gaz argon), foaia interioara fiind low-e. Timplaria interioara din PVC, usile avand geam 2/3 din suprafata tocului. Timplaria exterioara se va executa de catre societati specializate in timplarie si geam inglobat.Materialele componente ale timplariei vor fi din seria acelora cu " Agrement tehnic" acordata de institutiile abilitate de Statul Roman si timplaria se va livra cu "Certificat de garantie". Izolarea pe contur se va face cu spuma poliuretanica sau profile de etanseiezare, daca furnizorul de material are materialul in oferta. La timplarie seria de profile se va alege de catre executantul timplariei avind in vedere: - Realizarea golurilor la cotele prevazute in proiect cu verificarea orizontalitatii si verticalitatii si cu abateri dimensionale de max. 3 mm.

- Constructorul tamplariei va masura pe propria raspundere golurile in vederea executarii si montarii tamplariei - Conform STAS 1010/20-90 privind incarcarile date de vint,zona se incadreaza in zona "C" cu viteza medie pe 2 minute de 30 m/sec,si presiunea dinamica de baza de 10 m. deasupra terenului este de 0,55 KN/mp. - Potrivit prevederilor STAS 1907/2-91 privind temperaturile minime,se incadreaza in zona climatica III, cu temperatura minima exterioara de - 18 C.Temperatura interioara se va considera de + 20C si umiditate relativa de 50-60% - Sensul de deschidere a ochiurilor de fereastra este reprezentat in planurile de timplarie,cele exterioare se vor deschide spre interior. - Feroneria de manipulare a timplariei ca si balamalele aferente vor avea culoarea timplariei. - Etanseitatea la apa a timplariei va corespunde unei presiuni a vintului de 400 Pa . Executantul va prezenta beneficiarului si proiectantului mostre de culoare in vederea stabilirii definitive a nuantei de culoare. - Introducerea gazului argon intre foile de sticla va fi verificata in timpul executarii acestei operatii de catre personal numit de beneficiar, iar constructorul va prezenta suplimentar garantie pe o durata de minim 12 luni in acest sens. - Sticla utilizata spre exterior va fi de tip geam clar, iar la interior de tip low-e - Dupa montarea precadrelor si (sau ) tocurilor se va proceda la etanseizarea acestora cu spuma poliuretanica. Aceeasi operatie se va angaja si dupa montarea glafurilor ; - La contractarea lucrarilor de executie,reprezentantii unitatilor specializate in executia timplariei impreuna cu cel al beneficiarului si cu proiectantul vor completa (amenda) prezentul caiet de sarcini cu detalii tehnologice in corelatie cu problemele de montaj,de finisaje in zona timplariei etapizarii in executie, ambalare, transport si alte conditii. Masuri de tehnica securitatii muncii si PSI. La executarea lucrarilor de montaj al timplariei se va avea in vedere legislatia in vigoare privind tehnica securitatii muncii si PSI. Muncitorii care lucreaza cu vopsele preparate cu solventi inflamabili vor fi instruiti zilnic, la fel si cei care lucreaza temporar in zona. In imediata apropiere a locului unde se lucreaza cu lacuri si vopsele trebuie sa fie asezate stingatoarea de incendiu si afise usor de citit de la distanta, cu inscriptii de avertizare. In cazul lucrului in spatii inchise, trebuie sa se lucreze cu ferestrele si usile deschise, iar daca lucru nu poate fi respectat se asigura ventilarea artificiala. La terminarea lucrului in fiecare zi, toate materialele inflamabile se depoziteaza in spatii special amenajate. Conditii tehnice de calitate si verificarea lucrarilor. Controlul in timpul executiei se face de catre executant prin organele sale de control precum si de catre beneficiar si proiectant. Pe parcursul executarii, montarii si vopsitoriei timplariei se verifica in mod special: - corespondenta dintre proiect, detalii si timplaria ce se pune in opera. - prinderea timplariei de zidarie sau stilpi de beton; - montarea garniturilor de cauciuc si a geamului - etansarea geamurilor - functionarea mecanismelor de inchidere - calitatea principalelor materiale ce intra in opera la vopsitorie conform standardelor si normelor interne de fabricatie respective;

calitatea feroneriei si accesoriilor. beneficiarul va delega o persoana care sa urmareasca sau sa verifice acest fapt in procesul tehnologic, iar in plus garantia va fi extinsa si in acest sens. De asemenea se vor prezenta acte doveditoare de existenta si utilizarea in bune conditii a unei asemenea instalatii. VII. HIDROIZOLATII BITUMINOASE

1. Generalitati. Se analizeaza conditiile de executie cu materiale bituminoase a hidroizolatiilor si lucraruilor aferente acestora, pentru protectia urmatoarelor elemente la constructie. a. hidroizolatii la acoperisurile constructiilor b. hidroizolatii la elementele constructiilor subterane sau deasupra nivelului terenului impotriva: - umiditatii pamintului - apelor fara presiunea hidrostatica - apelor cu presiune hidrostatica. 2. Standarde de referinta - C 112/86 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii. - STAS 2355/11-85 - Lucrari de hidroizolatii in constructii - STAS 2355/3-87 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri. Prescriprtii generale de proiectare si executie. - C. 56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente . - C 16/84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente. - PE 731/85 - Normativ de intretinerea si reparatii curente pentru constructii energetice. - PE 732/89 - Norme tehnice pentru intocmirea instructiunilor si proiectelor de urmarire a comportarii constructiilor din cadrul obiectivelor termoenergetice. 3.Materiale Materialele bitumate si auxiliare sunt: - carton bitumat tip CA 400 - STAS 138/94 (SR) - impislituri din fibre de sticla bitumate, tip IA 1100, STASs 7916/80. - pinza bitumata tip PA 55, STAS s1046/78. - tesaturui din fibre de sticla bitumata tip TSA 2000 - STAS 10126/92. - membrana hidoizolatoare cu bitum aditivat tip MECABIT - bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 80/90, STAS 7064/78. - solutie de bitum tip CITOM STAS 68oo/91 - filer de calcar STAS 539/79 - microazbest STAS 3315/75 - white - spirt STAS 44/84 - tabla zincata STAS 2028/80 - tabla de plumb de 1,2,3, mm STAS 490/78 - hirtie Kraft de 125 g/mp STAS 3789/86 - placi prefabricate de beton dale mozaicate si ale materiale de protectie - nisip, pietris. - guri de scurgere, materiale diverse si piese de racordare penrtru lucrari de hidroizolatii.

- vopsele in culori deschise pe baza de copolimeri vinil-acrilici in dispersie apoasa. 1. Conditii de executie Pentru realizarea hidroizolatiilor de calitate corespunzatoare vor fi respectate urmatoarele conditii: a. lucrarile de hidroizolatii se vor executa de catre intreprinderi de specialitate sau echipe specializate. b. se vor asigura spatii corespunzatoare pentru depozitarea materialelor aproape de locul executiei. c. se vor asigura caile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea materialelor. d. se va controla calitatea si cantitatea foliilor bituminate, a bitumurilor si materialelor auxiliare, daca au certificate de calitate si corespund prescriptiilor tehnice respective, pentru utilizarea lor conform normativelor si a proiectului. e. lucrarile de hidroizolare la cald se vor executa la temperaturi peste 5oC fiind interzisa executia acestora pe timp ploios sau burnita. Acoperirea elementelor de beton este permisa numai dupa incheierea receptiei la partea de rezistenta, pe baza dispozitiei date de beneficiar si proiectant. Este interzisa executarea de lucrari care sa inglobeze sau sa ascunda defecte ale structurii de rezistenta sau care pot impiedica accesul sau separarea corecta a acestora. Stratul suport Se va analiza calitatea stratului suport urmarind: a. sa nu existe asperitari sau denivelari, verificate pe toate directiile cu dreptarul de 3 m lungime. b. daca s-au executat scafele; c. daca s-au executat rectificari cu mortar de ciment pentru nivelare. d. daca pantele sunt corect executate si se vor reface daca este cazul e. daca au fost fixate conductele de scurgere, elementele de strapungere, diblurile, cirligele, agrafele de prindere a corpurilor deflectoarelor. f. daca au fost executate corect racordurile si rosturile Amorsa Amorsarea cu solutie de bitum se executa pe stratul suport bine curatat si uscat, numai in perioade de timp cu temperaturi exterioare pina la 8o C sau cu emulsie pe suport umed, la temperaturi peste 8oC. Cind prepararea bitumului se face pe santier, operatia se va executa la o distanta de min. 25 m, de surse de foc sau constructii usor inflamabile, prin turnarea treptata a bitumului in benzina si amestecarea continua pina la racire. Straturile pentru difuzia vaporilor Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impislituri bitumate prevazute sub bariera contra vaporilor peste incaperi cu umiditatea interioara mai mare de 60 % sau sub hidroizolatii aplicare peste termoizolatii sensibile la umiditate, prevazute cu sape de beton, foile perforate se vor aplica nelipite, cu suprapuneri de 5 cm; asezate cu partea blindata pe suport. Straturile de difuzie nu se aplica in dolii si pe o raza de cca 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor. Comunicarea cu exteriorul a stratului de difuzie se va realiza cu fisii din impislitura bitumata perforata de 50 cm latime asezate la distante de cca. 1 m. Bariera contra vaporilor Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport de beton amorsat sau peste stratul de difuzie, lipita si acoperita cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7 - 10 cm si trebuie sa acopere complet partea stratului de izolatie termica.

La montarea lor, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul de bitum de acoperire a barierei de vapori. Hidroizolatia Hidroizolatia compusa din straturi multiple pentru terase se va executa prin lipirea foilor bituminate, pe toata suprafata cu masticuri din bitum preparate cu max. 30 % fibre minerale, cu punctele de inmuiere functie de panta (la panta 1 - 5% pct. de inmuiere 70 - 80o C bitum H 68/75). Pentru executarea hidroizolatiei in cimp, sulurile de foi bitumate se vor derula pe suprafata suport, se vor curata prin periere energica si se vor lasa un timp pentru relaxarea si indreptarea foilor. Foile bituminate se vor lipi prin derulare succesiva si presare peste stratul de mastic de bitum, evitindu-se formarea pungilor de aer si a lentilelor de mastic. Suprapunerile foilor bitumate vor fi de 7-10 cm longitudinal si min. 10 cm frontal si se vor presa cu canciocul cald. Al II-lea si al III-lea strat se vor aplica cu decalari intre suprapunerile foilor. Straturile se vor aplica incepind de la streasina sau gurile de scurgere, astfel ca suprapunerile sa se realizeze in sensul de scurgere al apelor. La pante pina la 7 % lipirea foilor se face perpendicular sau paralel cu panta. Dupa aplicare, suprafata fiecarui strat va fi examinata prin ciocanire, defectele constatate se vor remedia pina la executarea stratului urmator. Elemente verticale Stratul de hidroizolatie suplimentar care se aplica pe elementele verticale, se va executa prin derularea fisiilor, croite la dimensiunile necesare, de jos in sus. La scafe, suprapunerile cu hidroizolatie orizontala se vor realiza in trepte de 20 cm. La atice pina la 60 cm inaltime, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului min. 12 mm. In cazul elementelor verticale mai inalte, hidroizolatia se va ridica pina la 30 cm unde va fi ancorata sau prinsa in cuie sau cu platbanda si bolturi impuscate la 50 cm distanta. Protectia hidroizolatiei In cazul teraselor circulabile, peste stratul de pietris se aseaza dale de beton mozaicate, cu rosturile inchise cu mastic de bitum sau lasate liber si umplute cu pietris. Elementele verticale se vor proteja cu mortar M100/T de 3 cm grosime armat cu plasa de rabit pe retea de otel beton 4 - 6 mm la 25 cm. La scurgerile exterioare sub paziile din tabla se va lipi cu mastic de bitum un strat suplimentar de impislitura cu latimea intre 30 - 50 cm. Hidroizolatii contra umiditatii pamintului Hidroizolatiile contra apei din stropiri pentru intreruperea capilaritatii se prevad sub peretii cladirilor, la socluri, sub pardoseli asezate pe pamint la peretii subsolurilor. Materialele folosite sunt cartonul bitumat, pinza sau tesatura bitumata. 2. Verificarea calitatii lucrarilor Lucrarile de hidroizolatii fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica impreuna cu beneficiarul pe masura executiei lor, incheindu-se procese verbale de lucrari ascunse, din care sa rezulte ca au fost respectate: a. retetele si procedeele de preparare a materialelor pe santier b. calitatea suportului - rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate (se va face proba pentru fiecare 1000 mp, de invelitoare). c. pozitionarea si ancorarea pieselor de strapungere sau rost d. calitatea materialelor conf. certificatelor de calitate si pe baza determinarilor laboratorului de santier. e. calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat (suprapuneri, decalari, racordari).

f. etapele si succesiunea operatiilor Hidroizolatia se verifica vizual daca indeplineste urmatoarele conditii: a. straturile sunt lipite uniform si continuu din mastic b. pantele si gurile de scurgere sunt amplasate conf. proiectului daca functioneaza corect si nu se produc stagnari. c. hidroizolatia este continua si nu prezinta umflaturi. d. foile bitumate sunt montate corect e. strapungerile verticale sunt corect etansate f. protectia hidroizolatiei este asigurata conform proiectului g. protectia hidroizolatiei verticale este adiacenta si fara deplasari. h. daca a fost asigurata comunicarea cu atmosfera a stratului de difuzie. Se verifica daca lucrarile de tinichigerie indeplinesc urmatoarele conditii: a. copertinele, rosturile, paziile sunt bine ancorate si cu falturile executate corect. b. jghiaburile sunt lipite etans, cu panta minima necesara pentru a asigura scurgerea apelor, iar burlanele fixate cu bratari si etanse. Daca se considera necesar se pot face verificari prin sondaj. - desfacerea in unele zone a izolatiei pentru a se verifica identitatea structurii cu proiectul; - determinarea in laborator pe probe prelevate care sa ateste calitatea materialelor si corespondenta cu certificate de calitate; La receptia finala se va verifica etanseitatea hidroizolatiei prin inundare cu apa timp de 72 ore pentru acoperisurile cu panta la 7 %. Rezultatele verificarilor se vor inregistra in procese verbale iar deficientele constatate vor fi imediat remediate. 3. Masuri de intretinere si exploatare Pentru buna intretinere si exploatare beneficiarul trebuie sa asigure masuri permantente de intretinere astfel: a. se va interzice spargerea hidroizolatiei sau ancorari. b. se va interzice depozitarea de obiecte, materiale sau alte amenajari pe hidroizolatii a unor obiecte sau utilaje la temperaturi peste 40oC. c. se va interzice o circulatie mai intensa decit permite stratul de protectie respectiv sau schimbarea acoperisului. d. se va interzice aprinderea focului pe acoperis sau deversarea de lichide fierbinti. e. se vor verifica cu deosebita atentie elementele de tinichigerie si se vor lua masuri de curatare si remediere fara a se degrada hidroizolatia. Lucrarile care se impun in urma verificarilor periodice vor fi executate de muncitori specialisti, cu acordul si sub indrumarea proiectantului. Curatirea periodica se va face de cel putin doua ori pe an (primavara si toamna) prin maturare umeda. Nu se vor face modifiari decit cu acordul scris al beneficiarului si proiectantului. 4. Conditii tehnice de protectia muncii si PSI Se vor respecta masurile privind securitatea muncii prevazute in: - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii MLPAT 9/N/1993. - Instructiuni generale de protectia muncii in constructii PE -006-81 - Instructiuni generale de protectia muncii PE 006/81 Este obligatorie legarea muncitorilor cu centuri de siguranta sau amplasarea sub tronsonul de lucru a unei plase generale rezistenta la caderea unui om.

Se va prevedea un acces sigur pe acoperis, fiind interzise accesele improvizate. Ridicarea materialelor pe acoperis se va face in containere . Utilajul de ridicat trebuie sa fie completat si verificat din toate punctele de vedere si manevrat numai de catre personalul autorizat. Pe intreg conturul acoperisului se va monta o balustrada de protectie. Se vor respecta masurile privind prevenirea incendiilor cuprinse in: - Norme generale de protectie impotriva incendiilor la prioiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor - Decret 290/77. - Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului P 118/83. - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor MI 381/93 MLPAT 7/N/93. Daca se folosesc tipuri de materiale hidroizolatoare noi, se va prezenta in mod obligatoriu acordul Departamentului Pompierilor si agrementul tehnic emis de comisia de agrement tehnic in constructii. VIII. ALTE CONSIDERATII

1. Potrivit programului de verificare a lucrarilor pe santier intocmite de catre proiectant si anexat la documentatie, beneficiarul prin reprezentantul (tii) autorizat (ti) , proiectantul si constructorul vor verifica pe parcurs calitatea lucrarilor executate (constatarile se vor depune la Cartea constructiei cu mentiunea, unde va fi cazul, remedierilor necesare). Receptia fazelor de lucrari ascunse precum si verificarea lucrarilor prevazute in program se vor face in baza Normativului C 56/85 elaborat de ICCPDC si publicat in Buletinul Constructiilor nr. 1-2/85 de IGSIC publicat in Buletinul Constructiilor nr. 4/1976, cu modifiari in Buletinul Constructiilor nr. 4/l977. 2. La executarea obiectivului, constructorul va lua toate masurile pentru desfasurarea lucrarilor in deplina siguranta din punct de vedere a protectiei muncii pe santier si in bazele de productie, de asigurare a conditiilor sanitare si a celor legate de protectia contra incendiilor in timpul executiei. Mentionam normele legale care intra in obligatia constructorului: - Normativ C 300-94 privind prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora publicat in Buletinul Constructiilor nr. 9/1994. - Legea 90/96, privind protectia muncii publicata in Monitorul oficial. - Ordin 9/N/1993 - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 5,6,7,8/l993. 3. Constructorul este obligat sa prezinte documente referitoare la calitatea materialelor de constructii, precum si ale incercarilor din laboratoare specializate si agrementate in acest sens. Intocmit, PETRUCA EMILIA ARH. DIACONESCU IULIAN
ING.