Cerintele Angajatorului Parc

MUNICIPIUL PLOIESTI
DOCUMENTATIA DE ATRIBUIRE
privind executia de lucrari pentru
REALIZAREA PARCULUI MUNICIPAL PLOIESTI VEST

INCLUSIV A CAILOR DE ACCES SI A RETELEI
EDILITARE SPECIFICE PARC MUNICIPAL VEST
VOLUMUL 3
CAIET DE SARCINI
Procedura organizata in cadrul proiectului

REALIZAREA PARCULUI MUNICIPAL PLOIESTI VEST INCLUSIV A CAILOR DE ACCES SI A
RETELEI EDILITARE SPECIFICE PARC MUNICIPAL VEST
Finantat prin Programul Operational Regional 2007-2013 Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile
a oraselor - Domeniul de interventie 1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbana
Sub-domeniul: Poli de crestere
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest
Cuprins:
1.
DATE GENERALE .................................................................................................................................... 4

1.1.
Denumirea obiectivului de investitii ............................................................................................. 4
1.2.
Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul) ................................................................ 4
1.3.
Beneficiarul investitiei .................................................................................................................. 5
1.4.
Elaboratorul documentatiei ......................................................................................................... 5
2.
INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL.................................................................................... 5
2.1.
Situatia actuala ............................................................................................................................ 5
2.2.
Obiective ..................................................................................................................................... 7
3.
MEMORII SI CAIETE DE SARCINI PE OBIECTIVE SI SPECIALITATI ................................................... 8
3.1.
Sistematizare, drumuri si platforme ............................................................................................ 8
3.1.1.
Memoriu tehnic drumuri si platforme ........................................................................................... 8
3.1.2.
Memoriu tehnic podet supratraversare conducte (podet dalat L=5 m) ..................................... 13
3.1.3.
Memoriu tehnic podet supratraversare conducte ...................................................................... 23
3.1.4.
Caiete de sarcini drumuri si platforme ....................................................................................... 29
3.1.5.
Caiete de sarcini terasamente ................................................................................................... 94
3.1.6.
Caiete de sarcini betoane ........................................................................................................ 102
3.1.7.
Caiete de sarcini cofraje .......................................................................................................... 120
3.1.8.
Caiete de sarcini armaturi ........................................................................................................ 124
3.1.9.
Caiete de sarcini imbracaminti asfaltice .................................................................................. 129
3.1.10.
Caiete de sarcini podete .......................................................................................................... 150
3.2.
Amenajare peisagistica ........................................................................................................... 165
3.2.1.
Memoriu amenajare peisagistica ............................................................................................. 165
3.2.2.
Caiet de sarcini amenajare peisagistica .................................................................................. 174
3.3.
Lac artificial ............................................................................................................................. 180
3.3.1.
Memoriu tehnic lac artificial ..................................................................................................... 180
3.3.2.
Caiete de sarcini lac artificial ................................................................................................... 182
3.4.
Retele exterioare ..................................................................................................................... 184
3.4.1.
Memoriu tehnic gospodarie de apa ......................................................................................... 184
3.4.2.
Memoriu tehnic retele alimentare cu apa ................................................................................ 192
3.4.3.
Caiet de sarcini retele alimentare cu apa ................................................................................ 199
3.4.4.
Caiet de sarcini instalatii tehnologice ...................................................................................... 214
3.4.5.
Caiet de sarcini foraj de medie adancime ............................................................................... 222
3.4.6.
Memoriu tehnic retele de canalizare pluviala .......................................................................... 227
3.4.7.
Memoriu tehnic 11 microstatii de epurare si retea de canalizare aferenta.............................. 240
3.4.8.
Memoriu tehnic foraj de monitorizare a calitatii apei subterane .............................................. 255
3.4.9.
Caiet de sarcini retele de canalizare pluviala .......................................................................... 256
3.4.10.
Caiet de sarcini 11 microstatii de epurare si retea de canalizare aferenta ............................. 261
3.4.11.
Caiet de sarcini foraj de monitorizare a calitatii apelor subterane ........................................... 268
3.4.12.
Memoriu tehnic sistem de irigatii ............................................................................................. 272
3.4.13.
Caiet de sarcini sistem de irigatii ............................................................................................. 285
3.4.14.
Memoriu tehnic retele electrice................................................................................................ 300
3.4.15.
Caiet de sarcini retele electrice ............................................................................................... 304
3.5.
Cladiri ...................................................................................................................................... 312
3.5.1.
CLADIRE ADMINISTRATIVA .................................................................................................. 312
3.5.1.1.
Arhitectura ............................................................................................................................... 312
3.5.1.1.1.
Memoriu tehnic arhitectura cladire administrativa ................................................................... 312
3.5.1.1.2.
Caiet de sarcini arhitectura cladire administrativa ................................................................... 318
3.5.1.2. Structura .............................................................................................................................................. 424
3.5.1.2.1. Memoriu tehnic structura cladire administrativa .............................................................................. 424
3.5.1.2.2. Caiet de sarcini structura cladire administrativa .............................................................................. 429
3.5.1.3. Instalatii sanitare ................................................................................................................................. 454
3.5.1.3.1. Memoriu tehnic instalatii sanitare cladire administrativa.................................................................. 454
3.5.1.3.1. Caiet de sarcini instalatii sanitare cladire administrativa ................................................................. 456
3.5.1.4. Instalatii electrice................................................................................................................................. 466
3.5.1.4.1 Memoriu tehnic instalatii electrice cladire administrativa .................................................................. 466
3.5.1.4.2 Caiet de sarcini instalatii electrice cladire administrativa .................................................................. 478
Parc Municipal Vest
3.5.1.5 Instalatii HVAC ..................................................................................................................................... 500

3.5.1.5.1 Memoriu tehnic instalatii HVAC cladire administrativa ..................................................................... 500
3.5.1.5.2 Caiet de sarcini instalatii HVAC cladire administrativa ..................................................................... 504
3.5.2 SCENA 538
3.5.2.1 Arhitectura ............................................................................................................................................ 538
3.5.2.1.1 Memoriu tehnic arhitectura scena ..................................................................................................... 538
3.5.2.1.2 Caiet de sarcini arhitectura scena..................................................................................................... 542
3.5.2.2 Structura ............................................................................................................................................... 571
3.5.2.2.1 Memoriu tehnic structura scena ........................................................................................................ 571
3.5.2.2.2 Caiet de sarcini structura scena........................................................................................................ 574
3.5.2.3 Instalatii electrice.................................................................................................................................. 604
3.5.2.3.1 Memoriu tehnic instalatii electrice scena .......................................................................................... 604
3.5.2.3.2 Caiet de sarcini instalatii electrice scena .......................................................................................... 606
3.5.3. SERA 613
3.5.3.1 Arhitectura ............................................................................................................................................ 613
3.5.3.1.1 Memoriu tehnic arhitectura sera ....................................................................................................... 613
3.5.3.1.2 Caiet de sarcini arhitectura sera ....................................................................................................... 618
3.5.3.2 Structura ............................................................................................................................................... 648
3.5.3.2.1 Memoriu tehnic structura sera .......................................................................................................... 648
3.5.3.2.2 Caiet de sarcini structura sera .......................................................................................................... 651
3.5.3.3 Instalatii sanitare .................................................................................................................................. 670
3.5.3.3.1 Memoriu tehnic instalatii sanitare sera.............................................................................................. 670
3.5.3.3.2 Caiet de sarcini instalatii sanitare sera ............................................................................................. 674
3.5.3.4.1 Memoriu tehnic instalatii electrice sera ............................................................................................. 687
3.5.3.4.2 Caiet de sarcini instalatii electrice sera ............................................................................................. 689
3.5.3.5 Instalatii HVAC ..................................................................................................................................... 697
3.5.3.5.1 Memoriu tehnic instalatii HVAC sera ................................................................................................ 697
3.5.3.5.2 Caiet de sarcini instalatii HVAC sera ................................................................................................ 701
3.5.4 MODUL 1 GRUPURI SANITARE ........................................................................................................ 719
3.5.4.1 Arhitectura ............................................................................................................................................ 719
3.5.4.1.1 Memoriu tehnic arhitectura grupuri sanitare ..................................................................................... 719
3.5.4.1.2 Caiet de sarcini arhitectura grupuri sanitare ..................................................................................... 723
3.5.4.2 Structura ............................................................................................................................................... 752
3.5.4.2.1 Memoriu tehnic structura grupuri sanitare ........................................................................................ 752
3.5.4.2.2 Caiet de sarcini structura grupuri sanitare ........................................................................................ 755
3.5.4.3 Instalatii sanitare .................................................................................................................................. 782
3.5.4.3.1 Memoriu tehnic instalatii sanitare grupuri sanitare ........................................................................... 782
3.5.4.3.2 Caiet de sarcini instalatii sanitare grupuri sanitare ........................................................................... 782
3.5.4.4.1 Memoriu tehnic instalatii electrice grupuri sanitare ........................................................................... 795
3.5.4.4.2 Caiet de sarcini instalatii electrice grupuri sanitare........................................................................... 797
3.6.
Patinoar ................................................................................................................................... 803
3.6.1 Memoriu tehnic structura patinoar .......................................................................................................... 803
3.6.2 Memoriu tehnic instalatii frigorifice patinoar ........................................................................................... 808
3.6.3 Caiet de sarcini instalatii frigorifice patinoar .......................................................................................... 812
3.7.
Mobilier urban.......................................................................................................................... 817
3.7.1 Memoriu tehnic mobilier urban ................................................................................................................ 817
3.7.2 Memoriu tehnic arhitectura pavilion de sah ........................................................................................... 823
3.7.3 Memoriu tehnic structura pavilion de sah .............................................................................................. 826
3.7.4 Memoriu tehnic gestionare deseuri ........................................................................................................ 828
3.7.5 Caiet de sarcini arhitectura pavilion sah ................................................................................................ 830
3.7.4 Caiet de sarcini structura pavilion sah ................................................................................................... 860
Parc Municipal Vest
1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea obiectivului de investitii
Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei
edilitare specifice Parc Municipal Vest
1.2. Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul)
Prahova este un judet aflat in regiunea istorica Muntenia din Romania. Este cel
mai populat judet din Romania (cu exceptia capitalei Bucuresti, oras aflat in
vecinatatea sa, la sud) desi este doar al 33-lea din tara ca suprafata. De asemenea,
este unul dintre cele mai urbanizate judete ale tarii, cu doua municipii si alte 12 orase.
Prinicipalul centru urban este municipiul Ploiesti, resedinta judetului, oras cunoscut
pentru industria de prelucrare a petrolului, care se si extrage in zonele deluroase ale
judetului, in preajma oraselor Boldesti-Scaeni si Urlati.
Figura 1:Harta judetului Prahova

Proiectul Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de
acces si a retelei edilitare specifice Parc Municipal Vest ce face obiectul
prezentului Caiet de Sarcini va fi realizat in judetul Prahova, pe teritoriul administrativ al
Municipiului Ploiesti, in zona de Vest, intre Centura de Vest si Gara de Vest: teren
arabil Gara de Vest tarlaua T54/674 si teren arabil Gara de Vest T-52 / P-A666.
Nu exista gard de marcare a hotareor, locatia avand urmatoarele vecinatati:
NORD: Drum de exploatare DE 666 (de servitute pentru INSPET); Georgescu
Spirea limita conventionala
SUD: Drum de exploatare DE 668 limita conventionala
EST: Drum de exploatare 666 limita conventionala
VEST: Municipiul Ploiesti DE 666 limita conventionala
La ora actuala terenul este viran, neamenajat, cu pante mici, cu structura din
pamant. Terenul este traversat de la nord-est la nord-vest de o conducta de
termoficare supraterana (Brazi), de conducte de gaze naturale si conducte de produse
petroliere, precum si de linii aeriene de 20KV. Terenul mai este traversat de o linie de
Parc Municipal Vest
fibra optica apartinand CONPET SA si trasee de comunicatie

ROMTELECOM.
Accesul la amplasament se va face dinspre Str. Marasesti.
apartinand
Fig. 2 - Schita amplasamentului
1.3. Beneficiarul investitiei

MUNICIPIUL PLOIESTI
1.4. Elaboratorul documentatiei
Proiectant general:
S.C. INTERGROUP ENGINEERING S.R.L.
ROMANIA, BUCURESTI, Splaiul Independentei nr. 294, sector 6,
Telefon: +40 (021) 319.48.54, 55, Fax: +40 (021) 319.48.58,
E-mail: consult@intergroup.ro
Reg. Com.: J 40/6798/2000, C.U.I.: RO 13215737
Cod CAEN 7112 Activitati de inginerie si consultanta tehnica legata de
acestea
2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
2.1. Situatia actuala
Terenul pe care se doreste realizarea investitiei, cu suprafata de 541.643,02,
mp se afla in proprietatea Municipiului Ploiesti. Proiectul de investitii va fi realizat in
Parc Municipal Vest
zona de Vest a Municipiului, intre Centura de Vest si Gara de Vest, pe amplasamentul

a doua parcele: T54/674 si T52/666.
In prezent terenul este viran, neamenajat, remarcandu-se doar o flora spontana,
crescuta haotic, fara valoare decorativa. Zona nu prezinta nicio sistematizare
peisagistica si nu exista dotari urbane. Terenul este traversat de la nord-est la nordvest de o conducta de termoficare supraterana (Brazi), de conducte de gaze naturale
si conducte de produse petroliere, precum si de linii aeriene si subterane de 20KV.
Terenul mai este traversat de o linie de fibra optica apartinand CONPET SA si de
trasee de comunicatie apartinand ROMTELECOM.
Fig. 3 - Terenul aferent Parcului intre calea ferata si conducta de termoficare supraterana
Fig.4 - Terenul aferent Parcului culoarul viitoarei autostrazi Bucuresti - Brasov si conducta de
termoficare supraterana
Parc Municipal Vest
2.2. Obiective
Scopul proiectului Realizarea parcului municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor
de acces si a retelelor edilitare specifice Parc Municipal Ploiesti Vest este de a
sprijini dezvoltarea economica si sociala a Polului de Crestere Ploiesti-Prahova in
functie de nevoile acestuia.
Avand in vedere ca proiectul de fata este o componenta a Planului Integrat de
Dezvoltare al Polului de Crestere Ploiesti-Prahova, implementarea sa vizeaza doar o
latura a dezvoltarii Polului de Crestere Ploiesti-Prahova, si anume investititii in
infrastructura publica urbana.
In momentul de fata, lipsa spatiilor verzi accetueaza riscurile ecologice urbane si
au un impact negativ asupra calitatii vietii si sanatatii populatiei. La marile probleme cu
care se confrunta majoritatea oraselor lumii, precum intensificarea traficului, poluarea
atmosferica, criza de locuinte, acumularea de deseuri etc., se adauga si reducerea, pe
alocuri dramatica, a spatiilor verzi, prin convertirea acestora in suprafete ocupate cu
constructii.
De aceea, in Romania se incearca crearea de noi spatii verzi, in special in
zonele urbane cele mai aglomerate.
In prezent, necesarul minim de spatii verzi pe cap de locuitori recomandat de
Uniunea Europeana este de 26 mp/locuitor, in timp ce in Polul de Crestere Ploiesti
Prahova sunt numai 3,8 mp/cap de locuitor.
Proiectul Realizarea parcului municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces
si a retelelor edilitare specifice Parc Municipal Ploiesti Vest are ca obiectiv general,
cresterea calitatii vietii locuitorilor din Polul de Crestere Ploiesti-Prahova, care
corespunde obiectivului Domeniului major de interventie 1.1 Planuri integrate de
dezvoltare urbana prevazute de Ghidul Solicitantului din cadrul POR, Axa 1. si anume:
Cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase, prin reabilitarea
infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale,
precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului.
Obiectivul general poate fi atins prin realizarea urmatoarelor obiective
specifice:
O.S.1: Cresterea suprafetei de spatiu verde pe locuitor in decurs de 3 ani
de la aprobarea proiectului.
Intrucat prin implementarea proiectului spatiile verzi prevazute in parc vor
ocupa 29,83 ha. suprafata de zona verde pe locuitor va creste de la 3,8 mp/loc la 9,31
mp/loc.
Pentru atingerea acestui obiectiv specific, se vor realiza urmatoarele masuri: plantarea
de arbori, arbusti, flori si gazon.
O.S.2: Crearea unor spatii publice pentru recreere si relaxare in decurs de
3 ani de la aprobarea proiectului.
Pentru atingerea acestui obiectiv specific, se vor realiza urmatoarele masuri:
- Crearea unui lac de agrement;
- Amenajare piste ciclism;
- Amenajare alei pietonale;
- Amenajare locuri de odihna si contemplare;
- Amenajare locuri pentru picnic;
- Amplasare mese de sah cu banci si acoperis;
- Amenajare patinoar;
- Amenajare ring de role;
Parc Municipal Vest
Amenajare fantani arteziene;

Amenajare sera inchisa.
O.S.3: Crearea unor spatii publice pentru desfasurarea de activitati
sportive pentru populatie in decurs de 3 ani de la aprobarea proiectului.
In prezent, in Polul de Crestere Ploiest-Prahova suprafata destinata activitatilor
sportive este de 16,2 ha.
Implementarea proiectului va creste suprafata destinata activitatilor sportive cu
3,61 ha.
Pentru atingerea acestui obiectiv specific, se vor realiza urmatoarele masuri:
- Amenajare locuri de joaca;
- Amenajare piste speciale pentru acrobatii cu bicicletele si rolele;
- Amenajare terenuri de sport: handbal, tenis, basket, tenis de perete.
Implementarea proiectului, alaturi de restul proiectelor de investitii prevazute
in Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Crestere Ploiesti-Prahova va contribui la
atingerea obiectivului specific al Programului Operational Regional, anume
cresterea rolului economic si social al oraselor, prin aplicarea unei abordari
policentrice pentru o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor, in concordanta cu
obiectivele Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala si Cadrului National
Strategic de Referinta, precum si cu Orientarile Strategice Comunitare pentru perioada
de programare 2007-2013.
3. MEMORII SI CAIETE DE SARCINI PE OBIECTIVE SI SPECIALITATI
3.1. Sistematizare, drumuri si platforme
3.1.1. Memoriu tehnic drumuri si platforme
Amplasament: Terenul este situat in intravilanul localitatii Ploiesti, judetul
Prahova
Accese: accesele auto si pietonale se realizeaza pe doua laturi ale terenului; pe
latura de vest se prevede acces auto si pietonal pentru zona multifunctionala a cladirii,
iar pe latura de nord se prevede acces auto si pietonal pentru zona de spatii birouri; din
ambele accese autoturismele sunt directionate intr-o parcare auto cu 50 locuri de
parcare. Incinta amenajata este imprejmuita si securizata perimetral, iar accesele sunt
restrictionate prin porti auto si pietonale. Protectia obiectivului este asigurata prin
supraveghere video si personal de paza.
Situatia actuala
Parcul ce face obiectul acestui proiect se desfasoara pe teritoriul Municipiului
Ploiesti, judetul Prahova, in zona de Vest a orasului intre Centura de Vest si Gara de
Vest. Terenul arabil Gara de Vest T54/674 si terenul arabil Gara de Vest T52/666 este
primit in administrare prin Hotararea nr.43/27-02-2007, de la Primaria Municipiului
Ploiesti.
Amplasamentul se afla in zona de Vest a orasului Ploiesti, unde Primaria
Municipiului Ploiesti a dezvoltat un master-plan al Municipiului Ploiesti de unde rezulta
ca principala zona potrivita de dezvoltare a Parcului de Agrement impreuna cu anexele
sportive (terenuri de fotbal, tenis, etc.) este zona Vest, zona in care se afla si
amplasamentul propus.
La ora actuala terenul este viran, neamenajat, cu pante foarte mici, structura
existenta fiind din pamant. Terenul este traversat de la nord-est la nord-vest de o
conducta de termoficare (Brazi) supraterana si de o multitudine de conducte
subterane.
Parc Municipal Vest
Nu sunt efectuate studii de circulatie care sa dea o imagine a traficului viitor prin
parc, dar din observatiile pe teren se poate spune ca el este alcatuit din mijloacele de
transport auto de pana in 7.5 To. Accidental vor circula auto cu o greutate de 11.5 To.
In zona viitoarelor parcari, s-a luat in calcul un trafic greu de maxim 11.5 To pe ax.
Drumurile interioare proiectate vor intra in categoria a V- a drumuri vicinale.
Sondajele geotehnice s-au realizat dupa efectuarea masuratorilor topo, de catre
geolog Nicolae Petrica.
Solutia proiectata
Prin caracterul specific al lucrarii (Parc agrement) s-a urmarit interventia minima
asupra terenului natural, dat fiind necesitatea neafectarii stratului vegetal existent cu
impuritati rezultate din lucrari.
Situatia propusa
Propunerea de amenajare a Parcului Ploiesti vest consta in amenajarea unui
loc de odihna, dar si de recreere, vazut ca un spectacol, modern si atractiv dar si
educativ in acelasi timp; un loc in care vedetele sunt natura: relieful, plantele (arborii,
arbustii si florile) in cadrul unei compozitii peisagistice deosebite. In cadrul acestei
compozitii peisagistice, parcul are 4 zone principale : zona de primavara, vara, toamna,
iarna.
La baza alegerii solutiei proiectate au stat urmatoarele criterii principale:
a) Criterii privind asigurarea fiabilitatii sistemului rutier pe o perioada de 15 ani:
- asigurarea capacitatii portante a complexului rutier in vederea preluarii
traficului de perspectiva;
- asigurarea rezistentei la inghet dezghet a sistemului rutier proiectat;
- asigurarea unei impermeabilizari cat mai stricte la nivelul imbracamintii
rutiere pentru a elimina patrunderea apelor in terenul de fundare sensibil la
inghet-dezghet;
- asigurarea desfasurarii circulatiei rutiere in conditii de confort optim.
b) Criterii privind asigurarea capacitatii de circulatie pentru autovehicule:
- separarea cat mai eficienta a traficului auto de cel pietonal;
- instalarea de indicatoare rutiere de restrictionare si indrumare;
- rezolvarea in nivelment si plan a intersectiilor cu aleile adiacente conform
normativelor in vigoare;
- clasa tehnica a drumului este V, pentru un trafic foarte redus cu o singura
banda de circulatie;
- clasa de importanta= clasa C importanta normala.
Parcul se afla pe teritoriul orasului Ploiesti, judet Prahova, in zona de vest a
orasului.
Drumurile ce fac obiectul prezentului proiect de investitii, sunt clasificate ca
drumuri vicinale de clasa tehnica V conform STAS 863-85.
Descrierea constructiva, functionala si tehnologica
Dupa executarea lucrarilor de terasamente (amenajari ale platformei drumului,
evacuarea pamantului rezultat, reprofilarea partii carosabile pentru obtinerea pantei
proiectate, compactarea umpluturilor din pamant) se va trece la executia sistemului
rutier, dar nu inainte de acordul Beneficiarului, prin persoana desemnata (dirigintele de
santier); trecerea la urmatoarele faze de lucrari va fi consemnata in Proces verbal de
lucrari ce devin ascunse.
Sistemele rutiere constructiv selectate sunt prezentate mai jos.
Pentru pistele de biciclete:
- Uzura beton asfaltic Ba8
- 3 cm
Parc Municipal Vest
Beton C 8/10
Strat de balast (amestec optimal)
Strat de forma compactat
- 10 cm
- 10 cm
20 cm
Pentru aleile pietonale principale si secundare:

S-a ales un sistem simplu, care sa intervina asupra mediului intr-o forma cat mai
mica, si anume:
- dale de beton prefabricate de 50x50 cmx10 cm asezate pe un strat de nisip
pilonat de 4 cm grosime.
Pentru aleile carosabile si parcari:
- Uzura beton asfaltic Ba16
- Binder - Bad25
- Strat de piatra sparta amestec optimal
- Strat de balast amestec optimal
- Strat de forma compactat
- 7 cm
- 10 cm
- 20 cm
- 20 cm
20 cm
Pentru terenurile de sport:

S-a ales un sistem special format din:
- Suprafata de joc artificiala (cu fir hibrid sau neteda);
- Umplutura gazon (mixtura nisip cu cauciuc);
- Nisip;
- Geotextil;
- Piatra concasata;
- Refuz de ciur.
Grosimea aproximativa a pachetului este de 24 cm.
DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI :
Zona si amplasamentul
Parcul ce face obiectul prezentului proiect este amplasat in judetul Prahova, pe
teritoriul administrativ al Municipiului Ploiesti.
Statutul juridic al terenului ce urmeaza a fi ocupat
Pentru realizarea lucrarii nu sunt necesare exproprieri sau demolari, lucrarea se
realizeaza pe amplasamentul viran care este domeniul public al orasului Ploiesti.
Situatia ocuparilor definitive de teren
Suprafetele totale cuprinse de drumuri, platforme si alei, sunt:
- Alei acces biciclete 9,252 m2
- Alei pietonale principale cu latime de 1.5 m 9,828 m2
- Alei pietonale principale cu latime de 5 m 12,222 m2
- Alei pietonale secundare 5,175 m2
- Alei acces carosabil auto 38,052 m2
- Parcari auto 14,505 m2
- Terenuri de sport aprox 30,200 m2
Sistematizare pe verticala
Prin sistematizarea verticala se urmareste o asezare cat mai rationala pe
terenul natural asigurandu-se indepartarea apelor de la constructii si de pe parcare
catre margine unde sunt colectate prin rigole si casiuri si descarcate la canalizarea din
incinta.
Apele de pe alei vor fi dirijate catre spatiul verde prin pantele asigurate.
Parc Municipal Vest
10
Avand in vedere considerentele urmatoare:

- Aleile interioare vor fi cu acces exclusiv pietonal (accidental auto);
- Costurile pentru constructie trebuie sa fie cat mai mici;
- Impactul asupra terenului natural cat mai mic;
Topografia locului arata ca terenul este aproape plat (panta longitudinala de
max 3%).
se va lua in considerare faptul ca profilul longitudinal al aleilor proiectate va
urma intocmai profilul natural al terenului natural in zona (linia rosie va fi
aproximativ identica cu linia terenului natural).
Platformele carosabile si parcajele din incinta au pante transversale de
maximum 2%.
Inainte de inceperea lucrarii se indeparteaza stratul vegetal (30 cm).
Studii de teren
S-au efectuat studii topografice in sistem de referinta stereo 70, si studii
geotehnice, studii ce au stat la baza intocmirii planurilor de situatie si a detaliilor.
Studile geotehnice utilizate pentru intocmirea prezentului proiect, au fost
efectuate de catre geolog Petrica Nicolae persoana specializata in realizarea de
lucrari geotehnice - si au fost anexate la acest proiect.
Caracteristicile principale
In plan
Elementele geometrice ale aleilor carosabile proiectate vor fi conform STAS
863-85 si vor fi asigurate prin:
- razele curbelor;
- introducerea curbelor progresive acolo unde va fi necesar;
- stabilirea supralargirilor si suprainaltarilor curbelor conform prevederilor
STAS 863/85;
Aleile carosabile vor avea clasa tehnica V si va fi proiectat la viteza de 25 Km/h .
In profil longitudinal
Linia rosie proiectata va fi stabilita tinand cont de faptul ca se doreste interventia
minima asupra terenului dar, totodata, tinand cont si de urmatoarele aspecte:
- asigurarea declivitatilor traseului in vederea asigurarii unui confort
corespunzator in circulatie.
- executarea unui volum minim de lucrari (sapaturi, miscari de
terasamente,etc);
- asigurarea scurgerii apelor;
- asigurarea acceselor la si de la aleile invecinate;
- respectarea pasului de proiectare (conform STAS 863/85)
In profil transversal
Se va proiecta profilul transversal al aleilor carosabile si de biciclete pe tot
traseul cu o declivitate transversala de 2,5% in aliniament si la o sistematizare in plan
orizontal a curbelor dupa caz (conform STAS 863/85) astfel incat apele de pe
suprafata carosabila sa fie indepartate catre exterior si evacuate prin barbacane
prevazute prin grija executantului, pe ambele laterale ale aleilor carosabile, la o
distanta de maximum 20 m intre doua barbacane consecutive. In acest fel se elimina
vara acvaplanarea si iarna formarea ghetii pe partea carosabila.
Parc Municipal Vest
11
Studiul scurgerii apelor

A constituit un element de baza in analiza si intocmirea proiectului. Apele vor fi
dirijate catre laterale si evacuate in zona spatiului verde prin barbacane prevazute la o
distanta de maximum 20 m intre doua barbacane consecutive si prevazute pe ambele
parti ale drumului.
Intersectii
Toate intersectiile cu aleile vicinale vor fi racordate la cotele proiectate ale aleilor
carosabile astfel incat accesul la si de la acestea in alei sa se faca cu usurinta.
Pentru incadrare, in zona intersectiilor aleilor carosabile cu pistele de bicicleta
si/sau aleile pietonale, se vor folosi borduri culcate (montate la cota stratului de
uzura) in vederea facilitarii traversarii drumului fara denivelari.
Durata de exploatare estimata
Din punct de vedere al capacitatii portante durata de exploatare va fi de 15 ani.
Precizarea categoriei de importanta a constructiei
Alegerea categoriei de importanta a constructiei s-a facut in conformitate cu
prevederile art. 22 Sectiunea 2 Obligatii si raspunderi ale proiectantului din Legea nr.
10 din 18 ian. 1995, Legea privind calitatea in constructii si in baza Metodologiei
de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor din Regulamentul privind
stabilirea categoriei de importanta a constructiilor aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 31/N
din 2 oct. 1995.
Lucrarea ce face obiectul acestei documentatii se incadreaza la categoria de
importanta - C - constructii de importanta normala.
Reglementarea circulatiei prin marcaje rutiere si indicatoare de circulatie
Lucrarile de reglementare a circulatiei in zona drumului consta in indicatoare
rutiere de circulatie si marcaje amplasate in zonele de lucru precum si ulterior prin
marcaje rutiere pe carosabil si semne de circulatie metalice.
Acestea vor respecta STAS 1848/1, 2,3 1995.
La toate iesirile din parc se vor amplasa indicatoare rutiere STOP in vederea
cedarii prioritatii pentru vehiculele care circula pe drumurile de acces la parc.
Constructorul va fi obligat sa intocmeasca un plan de marcaje si indicatoare pe
care-l va supune spre aprobare Beneficiarului si Proiectantului.
La intrarea in parc se vor amplasa indicatoare de limitare a greutatii admisibile
la 7.5 To precum si a vitezei la 5 km/h.
Sanatate si securitate in munca
Proiectul este intocmit cu respectarea normelor de prevenire si protectie,
precum si a normelor de aparare impotriva incendiilor aflate in vigoare.
Constructorul are obligatia respectarii normelor privind prevenirea si protectia
muncii, prelucrand in acest scop cu personalul de executie legile si normativele in
vigoare.
Inainte de inceperea executiei, se va numi un coordonator SSM (conform HG
300/2006) si va intocmi un plan SSM al santierului.
Pentru evitarea unor accidente, lucrarile de terasamente se vor executa in
prezenta planului de retele edilitare din zona.
Lucrarile nefiind in zona circulata, accesul si iesirea autovehiculelor si utilajelor
in si din locatie se va face fara pilot, santierul fiind semnalizat corespunzator atat ziua
cat si noaptea.
Parc Municipal Vest
12
Concluzii
Lucrarile proiectate vor influenta benefic zona atat din punct de vedere
ambiental prin reducerea zgomotului si a emisiilor de praf cat si din punct de vedere
socio-economic.
Categoria de importanta a constructiei, conform H.G. nr. 766, este categoria de
importanta normala (C).
Procesul tehnologic, continutul lucrarilor, modul de executie, normele,
normativele si STAS-urile privind materialele, punerea in opera si conditiile de receptie
vor fi descrise pe larg in caietul de sarcini.
3.1.2. Memoriu tehnic podet supratraversare conducte (podet dalat L=5 m)
Descrierea lucrarilor
Topografia
Amplasamentul Parcului se afla la cota de cca 162 m pe conul de dejectie
Prahova - Teleajen, care are un aspect de campie usor bombata in ax, avand o directie
NV-SE cu o panta de 5.
Zona este drenata de raul Prahova cu o directie de curgere NV-SE si un debit
multianual de 13,8 mc/s in amonte de confluenta cu raul Teleajen.
Clima si fenomenele naturale specifice zonei
Clima este de tip continental, temperatura la Statia Ploiesti avand o valoare
medie anuala de 10,6 C. Precipitatiile medii anuale sunt de 588,0 mm.
Geologia, seismicitatea
Amplasamentul Parcului Municipal nu este expus inundatiilor sau unor
fenomene de instabilitate de tipul alunecarilor de teren.
In conformitate cu prevederile Normativ NP 074/2007 obiectivul se incadreaza in
categoria geotehnica 1, cu risc geotehnic redus, conform urmatorului punctaj:
- conditii de teren
- terenuri bune
2 pct
- apa subterana
- fara epuismente
1 pct
- clasificarea constructiilor dupa
- categ. de importanta
- normala
3 pct
- vecinatati
- fara riscuri
1 pct
- zona seismica
- ag=0,28g
2 pct
Total
9 pct
Stratificatia de ansamblu este urmatoarea:
- 0,20 - 0,30 m: pamant vegetal negricios;
- 0,30 - 1,10 m: praf argilos cafeniu, plastic vartos;
- 1,10 - 6,00 m: pietris mic-mare cu nisip mic-mare cenusiu si bolovanis
indesat.
Starea de indesare a materialelor macrogranulare se incadreaza prepoderent in
categoria "indesate" si pe alocuri in categoria "medii indesate.
Apa subterana nu a fost interceptata pana la adancimea forata de 6,0 m, in
zona apa freatica fiind la cca 13,0 m adancime.
Situatia existenta
Terenul pe care urmeaza sa se construiasca Parcul Municipal Ploiesti Vest este
in prezent un teren agricol pe care s-au practicat culturi, reprezentate in general prin
cereale.
Parc Municipal Vest
13
Terenul este traversat de conducte de termoficare supraterana CET Brazi Municipiul Ploiesti si de conductele subterane de titei, gazolina si gaze naturale Ploiesti
- Brazi.
Situatia proiectata
Prin tema de proiectare se cere intocmirea documentatiei tehnice in faza Proiect
Tehnic pentru traversarea a trei conducte de termoficare supraterane CET Brazi Municipiul Ploiesti.
Lucrarea de arta este astfel proiectata incat sa fie amplasata pe domeniul
public, fara sa afecteze proprietatile particulare sau zone de protectie.
Podetul dalat propus supratraverseaza 3 conducte de termoficare: 2 conducte
Dn 800 mm si una Dn 1000 mm.
Traversarea se va face prin intermediul unui podet dalat cu L = 5,00 m.
Podetul dalat proiectat are o lumina de 5,00 m astfel incat fata de conducta de
termoficare sa ramana un spatiu de cate 110 cm de o parte si de alta pentru lucrari de
intretinere. De asemenea, pentru lucrari de intretinere se va lasa o garda minima de 82
cm de la intradosul podetului pana la conducta de termoficare cu diametrul cel mai
mare.
Podetul are ca structura de rezistenta in suprastructura o dala din beton armat
de o lungime de 6,00 m cu latimea de 6,50 m si inaltimea de 55 cm in ax si doua
console de trotuar cu latimea de 1,00 m. Lateral dalei sunt prevazute grinzi de parapet
de 80 cm inaltime completate cu un parapet metalic. Latimea libera de circulatie
asigurata este de 5,50 m cu trotuare amenajate de 1,00 m. Dala a fost proiectata la
clasa E de incarcare (autocamion A30 si vehicul special V80).
Infrastructurile sunt culei masive din beton armat, fundate direct.
In spatele culeelor se vor realiza drenuri din piatra bruta pe chiunete din beton
C12/15. Pe toate suprafetele in contact cu drenul sau cu terasamentul se vor executa
hidroizolatii din suspensie de bitum filerizat aplicat la cald.
Racordarea cu rampele este realizata atat in amonte cat si in aval cu aripi din
beton.
Executia de dala monolita este mai ieftina pentru ca, actualmente costul
elementelor prefabricate si costurile de transport de la uzinele producatoare in
amplasament sunt destul de ridicate, in plus oricum culeele se executa monolit, iar
cofrarea si armarea unei dale din beton armat nu pun probleme Executantului.
Exigente pentru executie
HG 925/1995 - regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a
proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor.
Prescriptii tehnice pentru verificarea calitatii lucrarilor, inclusiv controlul pe faze
determinante publicate in Buletinul Constructiilor 4/1996.
Conditii impuse pentru executia podetului
Se au in vedere urmatoarele reglementari:
In conf. cu Regulamentul de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor
aprobata prin Ordinul M.L.P.A.T. Nr. 31/N/ 02.10.1995 publicat in Buletinul
Constructiilor Vol. 4/1996 si in Monitorul Oficial nr. 352 partea I din 10.12.1997 Anexa
3; art. 6. podul se incadreaza in categoria B de importanta - constructie de
importanta deosebita pentru realizarea nivelului de calitate.
1. actiuni: conf. STAS 1545/89 Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele. Actiuni si
10101/OB/87 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru podurile
de cale ferata si de sosea
Parc Municipal Vest
14
2. protectia mediului: conf. Ordonanta de urgenta 195/2005 Privind protectiei mediului

(cu modificari ulterioare) aprobata cu LEGEA Nr. 265 din 29 iunie 2006 abroga
Legea 137/1995,
3. Legea 10/95 a calitatii in constructie, cu modificari si completari ulterioare.
4. Hot. Guv.766/21.11.1997 Regulamentul privind agrementul tehnic pentru
produse, procedee si echipamente noi in constructii. modificat 2002 cu HG
675/2002
5. Hot. Guv. 766/21.11.1997 Regulamentul privind conducerea si asigurarea
calitatii in constructii
6. Hot. Guv. 766/21.11.1997 - Regulamentul privind urmarirea comportarii in
exploatare, interventiile in timp si postutilizare constructiilor
Partile economice ale proiectului au fost realizate conform reglementarilor legale
in vigoare:
1. ORDONANTA DE URGENTA nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea
contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice
si a contractelor de concesiune de servicii cu modificari si completari ulterioare
2. HOTARARE nr. 925 din 19 iulie 2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor
de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a
contractelor de concesiune de servicii
3. ORDIN nr. 863 din 2 iulie 2008 pentru aprobarea "Instructiunilor de aplicare a
unor prevederi din Hotararea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea
continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor
publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general
pentru obiective de investitii si lucrari de interventii"
In proiect s-au mai introdus urmatoarele documente:
- Caiete de sarcini pentru lucrarile specifice;
- Program pentru controlul calitatii lucrarilor pe faze determinante;
- Program pentru urmarirea comportarii in timp a lucrarilor.
Prin toate aceste prevederi se urmareste realizarea exigentelor de calitate,
rezistenta si stabilitate prevazute de Legea 10/1995 (cu modificari si completari
ulterioare).
Astfel se vor satisface urmatoarele cerinte: rezistenta si stabilitatea, izolatia
hidrofuga, siguranta in exploatare.
Pe timpul executiei va exista personal tehnic de specialitate care sa asigure
respectarea prevederilor ordinului M.L.P.A.T. nr. 77/N/28.10.1996 Indrumatorul
pentru atestarea tehnico profesionala a specialistilor cu activitate in constructii.
De asemenea produsele folosite la executia lucrarilor trebuie sa fie dupa caz
omologate, atestate, certificate sau agreate in mod corespunzator. Prefabricatele au un
sistem special de asimilare si omologare prevazut in norme.
Astfel se vor satisface cerintele de rezistenta si stabilitate, siguranta in
exploatare si protectia mediului.
Organizare de santier
Ca sursa de energie electrica se va utiliza reteaua electrica locala, cu posibilitati
de racordare la circa 200 m. Apa potabila necesara organizarii de santier se va procura
din sursele locale.
Parc Municipal Vest
15
Configuratia terenului in zona podului permite amplasarea Organizarii de Santier

in imediata vecinatate.
Categoria de importanta a lucrarii
Conform HG nr. 766/1997 - Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta
a constructiilor si Metodologiei de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor,
podurile se incadreaza dupa importanta lor in categoria C constructii de Normala.
Categoria de importanta, exigente de verificare, asigurarea calitatii
lucrarilor
Lucrarile proiectate se vor verifica la exigentele A4, B2, D. Aceasta
recomandare a fost facuta pentru ca investitorul sa poata apela la specialistii
verificatori de proiecte atestati corespunzator, conform cu art. 6 al. 2 din HG
925/20.11.1995
A4 Rezistenta si stabilitate pentru constructii rutiere, drumuri, piste de aviatie,
poduri, tunele;
B2 Siguranta in exploatare pentru constructii rutiere, drumuri, piste de aviatie,
poduri, tunele;
D Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului pentru toate
domeniile.
Lucrarea face parte din categoria C de importanta normala pentru calitatea
constructiilor.
La executie se va asigura sistemul de supraveghere tehnico-calitativa a lucrarii
prin:
-
inginer diriginte de santier;

supravegherea Inspectiei de Stat pentru Controlul Calitatii Lucrarilor;
responsabil tehnic cu executia lucrarilor, atestat MLPAT la specialitatile A4, B2,
D, al executantului
- asistenta tehnica, pe baza de contract, a proiectantului
Materialele folosite vor fi certificate de institute de cercetare specializate. Executantul
va dispune de laboratoare dotate cu aparatura de control in specificul lucrarilor de executat.
Protectia muncii
La executia lucrarilor, in vederea evitarii accidentelor de munca, este necesar ca
personalul avizat pentru controlul si organizarea executiei lucrarilor, sa respecte
normativele in vigoare pentru asigurarea unor conditii optime de protectia muncii.
Se vor avea in vedere urmatoarele reglementari:
Ordinul M.L.P.A.T. nr. 9/N/ 15.05.1993 care cuprinde:
REGULAMENTUL PRIVIND PROTECTIA SI IGIENA MUNCII IN
CONSTRUCTII conform capitolelor de mai jos:
-
Cap.2 Responsabilitatile maistrilor si ale altor conducatori ai punctelor de

lucru;
Cap.3 Responsabilitatile sefilor formatiilor de lucru si ale personalului
muncitor;
Cap.4 Responsabilitatile proiectantilor;
Cap. 5 Responsabilitatile investitorului ;
Cap. 7 Organizarea activitatii de protectia muncii ;
Cap. 8 Controlul medical al personalului ;
Cap. 9 Instructajul de protectie si igiena a muncii ;
Cap. 10 - Repartizarea personalului pe locuri de munca ;
Parc Municipal Vest
16
- Cap. 11 - Propaganda de protectia muncii ;

- Cap. 12 - Reguli de igiena a muncii. Acordarea primului ajutor;
- Cap. 14 - Mijloace individuale de protectie ;
- Cap. 15 - Dispozitive de securitate a muncii ;
- Cap. 17 - Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor ;
- Cap. 18 - Electrosecuritatea ;
- Cap. 19 - Terasamente ;
- Cap. 20 - Consolidari de teren de suprafata si de adancime ;
- Cap. 21 - Prepararea si transportul betoanelor si mortarelor ;
- Cap. 22 - Turnarea betoanelor ;
- Cap. 23 - Fasonarea si montarea armaturilor din otel beton ;
- Cap. 27 - Schele, esafodaje si scari ;
- Cap.28 - Cofraje ;
- Cap. 30 - Demontari, demolari, reparatii si consolidari ;
- Cap. 31 - Montarea prefabricatelor si a utilajelor tehnologice ;
- Cap. 32 - Sudura ;
- Cap. 36 - Lucrari de izolatii si protectii anticorozive ;
- Cap. 39 - Utilaje, masini si instalatii pentru constructii.
Constructorul va trebui sa aiba in vedere si respectarea Normelor de Aparare
Impotriva Incendiilor specific lucrarilor de executie.
La executie se vor respecta prevederile urmatoarelor norme:
LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
ORDIN nr. 1435 din 18 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia
civila
Obtinerea autorizatiilor necesare devierii circulatiei de la Inspectoratul

Judetean al Politiei, Directia Circulatie, este in sarcina constructorului.
Constructorul este obligat sa efectueze instructajul general si cel specific
locului de munca pentru toti muncitorii, punandu-le la dispozitie echipamentul necesar.
Proiectul trebuie realizat in conditii de siguranta. In aceste conditii pot aparea
un numar important de potentiale riscuri. Acolo unde se vor identifica posibile riscuri se
vor aplica urmatoarele masuri:
- Evitarea riscului
- Eliminarea riscului
- Inlocuirea cu un risc mai mic
- Procese administrative (permise de lucru, scolarizare, sisteme de lucru
sigure)
- Echipament de protectie personal
In toate situatiile vor fi aplicate urmatoarele masuri de control:
- Prezentarea datelor de identificare a santierului pentru toti angajatii si
subcontractorii implicati in proiect
- Identificare zilnica a pericolelor
- Verificarea echipamentului de protectie personal
- Scolarizarea/ instruirea la zi a personalului
- Existenta permiselor de admitere la lucru
Planul de securitate si sanatate in munca trebuie respectat pe toata durata
executiei lucrarilor si este elaborat in conformitate cu prevederile urmatoarelor acte
normative:
- Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca; cu modificari si
completari ulterioare.
Parc Municipal Vest
17
HOTARARE nr. 1425/2006 de aprobare a normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006; cu
modificari si completari ulterioare.
- HOTARARE nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru santierele temporare sau mobile; cu modificari si
completari ulterioare.
- HOTARARE nr. 1048 din 9 august 2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta
riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare;
- HOTARARE nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
- HOTARARE nr. 1876/2005 din 30 ianuarie 2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile
generate de vibratii;
- HOTARARE nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerintele minime de
generate de zgomot;
- Instructiune proprie de securitatea muncii pentru lucrari de dezvoltare si
reparatii a infrastructurii rutiere, elaborata de contractor;
Pentru buna desfasurare a activitatilor de executie a lucrarilor mai sus amintite,
in conditii de securitate si de mentinere a sanatatii lucratorilor in procesul muncii, se
vor respecta urmatoarele cerinte:
- Cerinte de securitate si sanatate aplicabile pentru locurile de munca din
santier
Materialele, echipamentele si, in general, orice element care, la o deplasare
oarecare, poate afecta securitatea si sanatatea lucratorilor, trebuie fixate intr-un mod
adecvat si sigur.
Accesul pe orice suprafata de material care nu are o rezistenta suficienta nu
este permis decat daca se folosesc echipamente sau mijloace corespunzatoare, astfel
incat lucrul sa se desfasoare in conditii de siguranta.
Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la inaltime sau in adancime, trebuie sa
fie solide si stabile, tinandu-se seama de:
- numarul de lucratori care le ocupa;
- incarcaturile maxime care pot fi aduse si suportate, precum si de repartitia
lor;
- influentele externe la care pot fi supuse.
Daca suportul si celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate
intrinseca, trebuie sa se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunzatoare
si sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiva sau involuntara a ansamblului
ori a partilor acestor posturi de lucru.
Instalatiile electrice trebuie utilizate astfel incat sa nu prezinte pericol de
incendiu sau explozie, iar lucratorii sa fie protejati corespunzator contra riscurilor de
electrocutare prin atingere directa ori indirecta.
Instalatiile de distributie a energiei care se afla pe santier, in special cele care
sunt supuse influentelor externe, trebuie verificate periodic si intretinute corespunzator.
Lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot
afecta securitatea si sanatatea.
Lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte, de fiecare data
cand aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protectie colectiva.
Parc Municipal Vest
18
Platformele de lucru, pasarelele si scarile schelelor trebuie sa fie construite,

dimensionate, protejate si utilizate astfel incat persoanele sa nu cada sau sa fie expuse
caderilor de obiecte.
Toate schelele trebuie sa fie concepute, construite si intretinute astfel incat sa
se evite prabusirea sau deplasarea lor accidentala.
Scarile trebuie sa aiba o rezistenta suficienta si sa fie corect intretinute. Acestea
trebuie sa fie corect utilizate, in locuri corespunzatoare si conform destinatiei lor.
Schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare.
Toate instalatiile de ridicat si accesoriile acestora, inclusiv elementele
componente si elementele de fixare, de ancorare si de sprijin, trebuie sa fie:
a) suficient de rezistente pentru utilizarea careia ii sunt destinate;
b) corect instalate si utilizate;
c) intretinute in stare buna de functionare;
d) verificate si supuse incercarilor si controalelor periodice, conform dispozitiilor
legale in vigoare;
e) manevrate de catre lucratori calificati care au pregatirea corespunzatoare.
Toate instalatiile de ridicat si toate accesoriile de ridicare trebuie sa aiba
marcata in mod vizibil valoarea sarcinii maxime.
Instalatiile de ridicat, precum si accesoriile lor nu pot fi utilizate in alte scopuri
decat cele pentru care sunt destinate.
Toate vehiculele si masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie sa
fie:
a) mentinute in stare buna de functionare;
b) utilizate in mod corect.
Conducatorii si operatorii vehiculelor si masinilor pentru excavatii si manipularea
materialelor trebuie sa aiba pregatirea necesara.
Trebuie luate masuri preventive pentru a se evita caderea in excavatii sau in
apa a vehiculelor si a masinilor pentru excavatii si manipularea materialelor.
Cand este necesar, masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie
sa fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conducatorul
impotriva strivirii in cazul rasturnarii masinii si al caderii de obiecte.
Instalatiile, masinile si echipamentele, inclusiv uneltele de mana, cu sau fara
motor, trebuie sa fie:
b) folosite exclusiv pentru lucrarile pentru care au fost proiectate;
c) manevrate de catre lucratori avand pregatirea corespunzatoare.
Instalatiile si aparatele sub presiune trebuie sa fie verificate si supuse
incercarilor si controlului periodic.
Intrarile si perimetrul santierului trebuie sa fie semnalizate astfel incat sa fie
vizibile si identificabile in mod clar.
In caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie sa poata fi evacuate rapid si in
conditii de securitate maxima pentru lucratori.
Caile si iesirile de urgenta trebuie sa fie in permanenta libere si sa conduca in
modul cel mai direct posibil intr-o zona de securitate.
Daca santierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie sa fie prevazute
cu dispozitive care sa evite patrunderea lucratorilor fara atributii de serviciu in zonele
respective. Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii abilitati sa
patrunda in zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie semnalizate in mod vizibil.
Angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face in
orice moment. De asemenea, angajatorul trebuie sa asigure personal pregatit in acest
scop. Trebuie luate masuri pentru a asigura evacuarea, pentru ingrijiri medicale, a
lucratorilor accidentati sau victime ale unei imbolnaviri neasteptate.
Parc Municipal Vest
19
Trebuie asigurate materiale de prim ajutor in toate locurile unde conditiile de

munca o cer. Acestea trebuie sa fie semnalizate corespunzator si trebuie sa fie usor
accesibile. Un panou de semnalizare amplasat in loc vizibil trebuie sa indice clar
adresa si numarul de telefon ale serviciului de urgenta.
Riscurile ce pot aparea pe santier in timpul executiei lucrarilor
In timpul desfasurarii activitatilor de executie a lucrarilor pot aparea anumite
riscuri specifice muncii pe santier, cum ar fi:
- caderea sau alunecarea oamenilor de pe schele, platforme, scari, utilaje, etc.
;
- prabusirea sau alunecarea utilajelor neasigurate corespunzator, stationate in
vecinatatea excavatiilor;
- accidentarea oamenilor prin lovirea de catre utilajele manipulate
necorespunzator;
- rasturnari sau caderi de obiecte;
- deplasari sau prabusiri ale schelelor mobile;
- incendii sau explozii;
- electrocutari;
- prabusiri de maluri ale excavatiilor nesprijinite corespunzator;
- vatamari corporale cauzate de manipularea neatenta a maselor, instalatiilor,
masinilor si echipamentelor, inclusiv a uneltelor de mana, cu sau fara motor.
Pentru reducerea sau eliminarea riscurilor ce pot aparea in timpul activitatilor
desfasurare pe santier, trebuie luate masuri de prevenire adecvate fiecarui tip de risc in
parte.
Masuri de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor
Stabilitatea si soliditatea suprafetelor de lucru trebuie verificate in mod corespunzator
si, in special, dupa orice modificare de inaltime sau adancime a postului de lucru.
Instalatiile existente inainte de deschiderea santierului trebuie sa fie identificate,
verificate si semnalizate in mod clar.
Pentru spatiul de lucru din vecinatatea liniilor electrice aeriene, trebuie
prevazute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca vehiculele sa fie tinute la
distanta fata de instalatii. In cazul in care vehiculele de santier trebuie sa treaca pe sub
aceste linii, trebuie prevazute indicatoare de restrictie corespunzatoare si o protectie
suspendata.
Materialele si echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel incat
sa se evite rasturnarea ori caderea lor. In caz de necesitate, trebuie sa fie prevazute
pasaje acoperite sau se va impiedica accesul in zonele periculoase.
Lucrarile la inaltime nu pot fi efectuate, in principiu, decat cu ajutorul
echipamentelor corespunzatoare sau cu ajutorul echipamentelor de protectie colectiva,
cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere.
In cazul in care, datorita naturii lucrarilor, nu se pot utiliza aceste echipamente,
trebuie prevazute mijloace de acces corespunzatoare si trebuie utilizate centuri de
siguranta sau alte mijloace sigure de ancorare.
Caderile de la inaltime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, in special
cu ajutorul balustradelor de protectie solide, suficient de inalte si avand cel putin o
bordura, o mana curenta si protectie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ
echivalent.
Schelele trebuie controlate de catre o persoana competenta, astfel:
a) inainte de utilizarea lor;
b) la intervale periodice;
c) dupa orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau
cutremur de pamant ori in alte circumstante care le-ar fi putut afecta rezistenta sau
stabilitatea.
Parc Municipal Vest
20

legale in vigoare;
In cazul excavatiilor trebuie luate masuri corespunzatoare:
a) pentru a preveni riscurile de ingropare prin surparea terenului, cu ajutorul
unor sprijine, taluzari sau altor mijloace corespunzatoare;
b) pentru a preveni pericolele legate de caderea persoanelor, materialelor sau
obiectelor, de iruperea apei;
c) pentru a permite lucratorilor de a se adaposti intr-un loc sigur, in caz de
incendiu, irupere a apei sau cadere a materialelor.
Trebuie prevazute cai sigure pentru a intra si iesi din zona de excavatii.
Gramezile de pamant, materialele si vehiculele in miscare trebuie tinute la o
distanta suficienta fata de excavatii; eventual, se vor construi bariere corespunzatoare.
Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie sa fie accesibile si
usor de manipulat. Acestea trebuie sa fie semnalizate conform prevederilor din
legislatia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE. Panourile de semnalizare
trebuie sa fie suficient de rezistente si amplasate in locuri corespunzatoare.
Caile si iesirile de urgenta trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile din
legislatia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE. Panourile de semnalizare trebuie
sa fie realizate dintr-un material suficient de rezistent si sa fie amplasate in locuri
corespunzatoare.
Pentru a putea fi utilizate in orice moment, fara dificultate, caile si iesirile de urgenta,
precum si caile de circulatie care au acces la acestea nu trebuie sa fie blocate cu obiecte.
Trebuie prevazute una sau mai multe incaperi de prim ajutor, in functie de
dimensiunile santierului sau de tipurile de activitati. Incaperile destinate primului ajutor
trebuie sa fie echipate cu instalatii si cu materiale indispensabile primului ajutor si
trebuie sa permita accesul cu brancarde. Aceste spatii trebuie semnalizate in
conformitate cu prevederile din legislatia nationala care transpune Directiva
92/58/CEE.
Parc Municipal Vest
21
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice Parc Municipal Vest
22
3.1.3. Memoriu tehnic podet supratraversare conducte

DESCRIEREA LUCRARILOR
Topografia
Amplasamentul Parcului se afla la cota de cca 162 m pe conul de dejectie
Prahova-Teleajen, care are un aspect de campie usor bombata in ax, avand o directie
NV-SE cu o panta de 5.
Zona este drenata de raul Prahova cu o directie de curgere NV-SE si un debit
multianual de 13,8 mc/s in amonte de confluenta cu raul Teleajen.
Clima si fenomenele naturale specifice zonei
Clima este de tip continental, temperatura la Statia Ploiesti avand o valoare
medie anuala de 10,6 C. Precipitatiile medii anuale sunt de 588,0 mm.
Geologia, seismicitatea
in prezent un teren agricol pe care s-au practicat culturi, reprezentate in general prin
cereale.
Amplasamentul Parcului Municipal nu este expus inundatiilor sau unor
fenomene de instabilitate de tipul alunecarilor de teren.
In conformitate cu prevederile Normativ NP 074/2007 obiectivul se incadreaza
in categoria geotehnica 1, cu risc geotehnic redus, conform urmatorului punctaj :
- conditii de teren
- terenuri bune
2 pct
- apa subterana
- fara epuismente
1 pct
- clasificarea constructiilor dupa
- categ.de importanta
- normala
3 pct
- vecinatati
- fara riscuri
1 pct
- zona seismica
- ag=0,28g
2 pct
Total
9 pct
Stratificatia de ansamblu este urmatoarea :
- 0,20-0,30 m: pamant vegetal negricios ;
- 0,30-1,10 m: praf argilos cafeniu, plastic vartos ;
- 1,10-6,00 m: pietris mic-mare cu nisip mic-mare cenusiu si bolovanis indesat.
Starea de indesare a materialelor macrogranulare se incadreaza preponderent
in categoria ,,indesate si pe alocuri in categoria ,,medii indesate .
Apa subterana nu a fost interceptata pana la adancimea forata de 6,0 m, in
zona apa freatica fiind la cca 13,0 m adancime.
Situatia existenta
in prezent un teren agricol pe care s-au practicat culturi , reprezentate in general prin
cereale.
Terenul este traversat de conducta de termoficare supraterana CET BraziMunicipiul Ploiesti si de conductele subterane de titei , gazolina si gaze naturale
Ploiesti-Brazi.
Lucrari proiectate PODET SUPRATRAVERSARE CONDUCTE
Prin tema de proiectare se cere intocmirea documentatiei tehnice in faza Proiect
Tehnic pentru supratraversarea conductelor subterane de titei, gazolina si gaze
naturale care au un diametru de 600 mm.
Parc Municipal Vest
23
Acesta lucrare este necesara pentru protejarea conductelor subterane la Km

0+204 pe drumul proiectat AX 03 ce deserveste accesul catre o parcare cu suprafata
de aproximativ 500mp. Traficul este unul foarte redus format din vehicule usoare.
Supratraversarea se va face prin intermediul unui podet ce se va realiza
monolit.
Podetul va avea o lumina 5.00m si se va amplasa astfel incat fata de conducta
de termoficare sa ramana un spatiu de minim 50 cm de o parte si de alta pentru lucrari
de intretinere. De asemenea, pentru lucrari de intretinere se va lasa o garda de 20 cm
de la intradosul podetului pana la conductele traversate.
Sapaturile pentru fundatii se vor executa manual sau cu utilaje usoare, aceste
operatie fiind demarata dupa identificarea exacta a pozitiei conductelor ce urmeaza a
fi protejate.
Podetul se va executa prin punerea in opera a celor doua fundatii monolite din
beton C20/25 armate cu otel PC 52 pe un beton de egalizare de tip C8/10, transversal
drumului AX 03, asfel incat acestea sa incadreze conductele subterane de titei,
gazolina si gaze naturale. Peste acestea se vor plasa 14 grinzi prefabricare din beton
C20/25 armate cu otel PC 52 cu lungimea de 535cm, latime de 50cm si o inaltime de
40cm.
De asemenea, rosturile dintre elementele prefabricate se vor mata cu mortar de
ciment M100.
Pe zona podetului structura rutiera a drumului este formata din:
-
Uzura beton asfaltic Ba16

Binder - Bad25
Geogrila antifisura
- 7 cm
- 10 cm
Exigente pentru executie

HG 925/1995 - regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a
proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor.
Prescriptii tehnice pentru verificarea calitatii lucrarilor, inclusiv controlul pe faze
determinante publicate in Buletinul Constructiilor 4/1996.
Astfel se vor satisface cerintele de rezistente si stabilitate, siguranta in
exploatare si protectia mediului.
Categoria de importanta, exigente de verificare
Lucrarile proiectate se vor verifica la exigentele A4, B2, D. Aceasta
recomandare a fost facuta pentru ca investitorul sa poata apela la specialistii
verificatori de proiecte atestati corespunzator, conform cu art. 6 al. 2 din HG
925/20.11.1995
A4 Rezistenta si stabilitate pentru constructii rutiere, drumuri, piste de aviatie,
poduri, tunele;
B2 Siguranta in exploatare pentru constructii rutiere, drumuri, piste de aviatie,
poduri, tunele;
D Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului pentru toate
domeniile.
Protectia muncii
Acolo unde se vor identifica posibile riscuri se vor aplica urmatoarele masuri:
- Evitarea riscului
- Eliminarea riscului
- Inlocuirea cu un risc mai mic
Parc Municipal Vest
24
Procese administrative (permise de lucru, scolarizare, sisteme de lucru

sigure)
- Echipament de protectie personal
In toate situatiile vor fi aplicate urmatoarele masuri de control:
- Prezentarea datelor de identificare a santierului pentru toti angajatii si
subcontractorii implicati in proiect
- Identificare zilnica a pericolelor
- Verificarea echipamentului de protectie personal
- Scolarizarea/instruirea la zi a personalului
- Existenta permiselor de admitere la lucru
Prezentul Plan de securitate si sanatate in munca trebuie respectat pe toata
durata executiei lucrarilor ce se efectueaza si este elaborat in conformitate cu
prevederile urmatoarelor actele normative:
- Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca;
- HOTARARE nr. 1425/2006 de aprobare a normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;
- HOTARARE nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru santierele temporare sau mobile;
securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta
riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare;
- HOTARARE nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
- HOTARARE nr. 1875 din 25 decembrie 2006 privind cerintele minime de
generate de vibratii;
- HOTARARE nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerintele minime de
generate de zgomot;
- Instructiune proprie de securitatea muncii pentru lucrari de dezvoltare si
reparatii a infrastructurii rutiere, elaborata de contractor;
Pentru buna desfasurare a activitatilor de executie a lucrarilor mai sus amintite,
in conditii de securitate si de mentinere a sanatatii lucratorilor in procesul muncii, se
vor respecta urmatoarele cerinte:
- Cerinte de securitate si sanatate aplicabile pentru locurile de munca din
santier
Materialele, echipamentele si, in general, orice element care, la o deplasare
oarecare, poate afecta securitatea si sanatatea lucratorilor, trebuie fixate intr-un mod
adecvat si sigur.
Accesul pe orice suprafata de material care nu are o rezistenta suficienta nu
este permis decat daca se folosesc echipamente sau mijloace corespunzatoare, astfel
incat lucrul sa se desfasoare in conditii de siguranta.
Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la inaltime sau in adancime, trebuie sa
fie solide si stabile, tinandu-se seama de:
- numarul de lucratori care le ocupa;
- incarcaturile maxime care pot fi aduse si suportate, precum si de repartitia
lor;
Parc Municipal Vest
25
- influentele externe la care pot fi supuse.

Daca suportul si celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate
intrinseca, trebuie sa se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunzatoare
si sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiva sau involuntara a ansamblului
ori a partilor acestor posturi de lucru.
Instalatiile electrice trebuie utilizate astfel incat sa nu prezinte pericol de
incendiu sau explozie, iar lucratorii sa fie protejati corespunzator contra riscurilor de
electrocutare prin atingere directa ori indirecta.
Instalatiile de distributie a energiei care se afla pe santier, in special cele care
sunt supuse influentelor externe, trebuie verificate periodic si intretinute corespunzator.
Lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot
afecta securitatea si sanatatea.
Lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte, de fiecare data
cand aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protectie colectiva.
Platformele de lucru, pasarelele si scarile schelelor trebuie sa fie construite,
dimensionate, protejate si utilizate astfel incat persoanele sa nu cada sau sa fie expuse
caderilor de obiecte.
Toate schelele trebuie sa fie concepute, construite si intretinute astfel incat sa
se evite prabusirea sau deplasarea lor accidentala.
Scarile trebuie sa aiba o rezistenta suficienta si sa fie corect intretinute. Acestea
trebuie sa fie corect utilizate, in locuri corespunzatoare si conform destinatiei lor.
Schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare.
legale in vigoare;
Toate instalatiile de ridicat si toate accesoriile de ridicare trebuie sa aiba
marcata in mod vizibil valoarea sarcinii maxime.
Instalatiile de ridicat, precum si accesoriile lor nu pot fi utilizate in alte scopuri
decat cele pentru care sunt destinate.
Toate vehiculele si masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie
sa fie:
b) utilizate in mod corect.
Conducatorii si operatorii vehiculelor si masinilor pentru excavatii si manipularea
materialelor trebuie sa aiba pregatirea necesara.
Trebuie luate masuri preventive pentru a se evita caderea in excavatii sau in
apa a vehiculelor si a masinilor pentru excavatii si manipularea materialelor.
Cand este necesar, masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie
sa fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conducatorul
impotriva strivirii in cazul rasturnarii masinii si al caderii de obiecte.
Instalatiile, masinile si echipamentele, inclusiv uneltele de mana, cu sau fara
motor, trebuie sa fie:
b) folosite exclusiv pentru lucrarile pentru care au fost proiectate;
c) manevrate de catre lucratori avand pregatirea corespunzatoare.
Parc Municipal Vest
26
Instalatiile si aparatele sub presiune trebuie sa fie verificate si supuse

incercarilor si controlului periodic.
Intrarile si perimetrul santierului trebuie sa fie semnalizate astfel incat sa fie
vizibile si identificabile in mod clar.
In caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie sa poata fi evacuate rapid si in
conditii de securitate maxima pentru lucratori.
Caile si iesirile de urgenta trebuie sa fie in permanenta libere si sa conduca in
modul cel mai direct posibil intr-o zona de securitate.
Daca santierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie sa fie prevazute
cu dispozitive care sa evite patrunderea lucratorilor fara atributii de serviciu in zonele
respective. Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii abilitati sa
patrunda in zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie semnalizate in mod vizibil.
Angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face in
orice moment. De asemenea, angajatorul trebuie sa asigure personal pregatit in acest
scop. Trebuie luate masuri pentru a asigura evacuarea, pentru ingrijiri medicale, a
lucratorilor accidentati sau victime ale unei imbolnaviri neasteptate.
Trebuie asigurate materiale de prim ajutor in toate locurile unde conditiile de
munca o cer. Acestea trebuie sa fie semnalizate corespunzator si trebuie sa fie usor
accesibile. Un panou de semnalizare amplasat in loc vizibil trebuie sa indice clar
adresa si numarul de telefon ale serviciului de urgenta.
Riscurile ce pot aparea pe santier in timpul executiei lucrarilor
In timpul desfasurarii activitatilor de executie a lucrarilor pot aparea anumite
riscuri specifice muncii pe santier, cum ar fi:
- caderea sau alunecarea oamenilor de pe schele, platforme, scari, utilaje, etc.
- prabusirea sau alunecarea utilajelor neasigurate corespunzator, stationate in
vecinatatea excavatiilor;
- accidentarea oamenilor prin lovirea de catre utilajele manipulate
necorespunzator;
- rasturnari sau caderi de obiecte;
- deplasari sau prabusiri ale schelelor mobile;
- incendii sau explozii;
- electrocutari;
- prabusiri de maluri ale excavatiilor nesprijinite corespunzator;
- vatamari corporale cauzate de manipularea neatenta a maselor, instalatiilor,
masinilor si echipamentelor, inclusiv a uneltelor de mana, cu sau fara motor.
Pentru reducerea sau eliminarea riscurilor ce pot aparea in timpul activitatilor
desfasurate pe santier, trebuie luate masuri de prevenire adecvate fiecarui tip de risc in
parte.
Masuri de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor
Stabilitatea si soliditatea suprafetelor de lucru trebuie verificate in mod
corespunzator si, in special, dupa orice modificare de inaltime sau adancime a postului
de lucru.
Instalatiile existente inainte de deschiderea santierului trebuie sa fie identificate,
verificate si semnalizate in mod clar.
Pentru spatiul de lucru din vecinatatea liniilor electrice aeriene, trebuie
prevazute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca vehiculele sa fie tinute la
distanta fata de instalatii. In cazul in care vehiculele de santier trebuie sa treaca pe sub
aceste linii, trebuie prevazute indicatoare de restrictie corespunzatoare si o protectie
suspendata.
Parc Municipal Vest
27
Materialele si echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel incat

sa se evite rasturnarea ori caderea lor. In caz de necesitate, trebuie sa fie prevazute
pasaje acoperite sau se va impiedica accesul in zonele periculoase.
Lucrarile la inaltime nu pot fi efectuate, in principiu, decat cu ajutorul
echipamentelor corespunzatoare sau cu ajutorul echipamentelor de protectie colectiva,
cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere.
In cazul in care, datorita naturii lucrarilor, nu se pot utiliza aceste echipamente,
trebuie prevazute mijloace de acces corespunzatoare si trebuie utilizate centuri de
siguranta sau alte mijloace sigure de ancorare.
Caderile de la inaltime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, in special
cu ajutorul balustradelor de protectie solide, suficient de inalte si avand cel putin o
bordura, o mana curenta si protectie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ
echivalent.
Schelele trebuie controlate de catre o persoana competenta, astfel:
a) inainte de utilizarea lor;
b) la intervale periodice;
c) dupa orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau
cutremur de pamant ori in alte circumstante care le-ar fi putut afecta rezistenta sau
stabilitatea.
legale in vigoare;
In cazul excavatiilor trebuie luate masuri corespunzatoare:
a) pentru a preveni riscurile de ingropare prin surparea terenului, cu ajutorul
unor sprijiniri, taluzari sau altor mijloace corespunzatoare;
b) pentru a preveni pericolele legate de caderea persoanelor, materialelor sau
obiectelor, de iruperea apei;
c) pentru a permite lucratorilor de a se adaposti intr-un loc sigur, in caz de
incendiu, irupere a apei sau cadere a materialelor.
Trebuie prevazute cai sigure pentru a intra si iesi din zona de excavatii.
Gramezile de pamant, materialele si vehiculele in miscare trebuie tinute la o
distanta suficienta fata de excavatii; eventual, se vor construi bariere corespunzatoare.
Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie sa fie accesibile si
usor de manipulat. Acestea trebuie sa fie semnalizate conform prevederilor din
trebuie sa fie suficient de rezistente si amplasate in locuri corespunzatoare.
Caile si iesirile de urgenta trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile din
trebuie sa fie realizate dintr-un material suficient de rezistent si sa fie amplasate in
locuri corespunzatoare.
Pentru a putea fi utilizate in orice moment, fara dificultate, caile si iesirile de
urgenta, precum si caile de circulatie care au acces la acestea nu trebuie sa fie blocate
cu obiecte.
Trebuie prevazute una sau mai multe incaperi de prim ajutor, in functie de
dimensiunile santierului sau de tipurile de activitati. Incaperile destinate primului ajutor
trebuie sa fie echipate cu instalatii si cu materiale indispensabile primului ajutor si
Parc Municipal Vest
28
trebuie sa permita accesul cu brancarde. Aceste spatii trebuie semnalizate in

conformitate cu prevederile din legislatia nationala care transpune Directiva
92/58/CEE.
3.1.4. Caiete de sarcini drumuri si platforme
1. TERASAMENTE
1.1 PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE.
La executarea terasamentelor se respecta prevederile din standardele si
normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet
de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati
de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, verificari
suplimentare fata de prezentul caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa aigure adoptarea masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet
de sarcini.
Lucrarile de terasamente s-au facut tinand seama de studiul geotehnic,
verificandu-se sistemul de fundare conform STAS 1242-2/76.
Lucrarile de terasamente se vor executa in asa fel incat etapele procesului de
tehnologic sa se succeada fara decalaje intre ele, decalaje ce ar favoriza inmuierea
patului din corpulul drumului de catre apele meteorice. Pe timpul friguros, nu se admite
intreruperea lucrarilor in faze intermediare ale procesului tehnologic si nici executarea
terasamentelor cu pamant inghetat.
Executia patului de fundare se va face cu respectarea conditiilor impuse de
STAS 2914/84.
La executia terasamentelor se vor folosi pamanturi clasificate ca foarte bune
sau bune, conform STAS 1243/88.
Pamanturile prafoase sau argiloase, clasificate ca mediocre, in cazul in care
conditiile atmosferice si hidrologice locale sunt mediocre sau nefavorabile, se vor folosi
numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/90 privind prevenirea degradarilor
solului provocate de actiunea inghet-dezghet.
Exacavatiile se vor executa, de regula, cu buldoexcavatorul dar si manual, in
zonele unde acesta nu are acces. Deseurile, resturile de materiale de constructii
rezultate, se vor aduna in gramezi spre a fi incarcate si transportate la depozitul de
deseuri.
Umpluturile se vor executa cu pamant corespunzator calitativ, rezultat din
sapatura pentru drumuri si platforma. Aceste umpluturi se vor executa in straturi
elementare de 15 20 cm grosime, dupa compactare, compactate cu cilindrul
compactor la umiditatea optima de compactare, pana la realizarea gradului de
compactare de minim 98% Proctor, conform STAS 2914/4 -89, STAS 1913/13 -83 si
STAS 2914 -84. In cazul in care umiditatea pamantului pus in opera difera de
umiditatea optima de compactare (W opt), se vor lua masuri corespunzatoare pentru
asigurarea gradului de compactare prescris.
Nu se vor utiliza in ramblee pamanturi organice, maluri, namoluri, pamanturile
turboase si vegetale, pamanturile cu o consistenta redusa (care au indicele de
consistenta sub 0.75%), precum si pamanturile cu un continut mai mare de 5% de
saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pamant inghetat sau
cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).
Parc Municipal Vest
29
Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de

beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in maximum 10%
din numarul punctelor de verificare.
1.2 APA DE COMPACTARE.
Apa necesara compactarii nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie.
1.3 VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR.
Verificarea calitatii pamanturilor consta in
caracteristici ale acestuia prevazute in tabelul urmator.
Nr. Caracteristici
Crt. care se verifica
1
Granulozitate
2
3
4
5
6
7
determinarea
principalelor
Frecvente minime
Metode de determinare
conform STAS
In functie de heterogenitatea 1913/5 -85
pamantului utilizat, insa nu va fi
mai mica decat o incercare la
5000 mc
de
1913/4 -86
Limita
plasticitate
Coeficientul
de
neuniformitate
Caracteristicile de Pentru pamanturile folosite in
compactare
ramblee din spatele zidurilor si
pamanturile folosite la protectia
rambleelor, o incercare la 1000
mc
Umflare libera
Sensibilitate
la
inghet-dezghet
Umiditate
Zilnic sau la fiecare 500 mc
1243 -88
1913/13 -83
1913/12 -88
1709 -90
1913/1 -82
1.4 PROFILE SI TALUZE.

Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele
din proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile.
Tolerantele de executie pentru suprafatarea platformei si a taluzelor sunt
urmatoarele :
- profil platforma fara strat de forma +\- 3 cm
- profil platforma cu strat de forma +\- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub cota de 3m.
1.5 FINISAREA PLATFORMEI.
Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si completat
respectand cotele, declivitatile si latimile prevazute in proiect.
Gradul de compactare este dat in tabelul de mai jos.
Parc Municipal Vest
30
Zonele
de Pamanturi
terasamente
la Coezive
care se prescrie
Imbracaminti Imbracaminti
gradul
de
Permanente Semicompactare
permanente
Primii 30 cm ai
100
95
terenului natural sub
95
92
un
rambleu
cu
inaltimea
<2.00 m
>2.00 m
In corpul rambleelor
100
100
la adancimea (h)
100
97
sub patul drumului :
95
92
h<0.50 m
0.5<h<2.00 m
h>2.00 m
In
deblee
pe
adancimea de 30 cm
100
100
sub patul drumului
Necoezive
Imbracaminti Imbracaminti
Permanente Semipermanente
97
93
92
90
100
97
92
100
94
90
100
100
In ce priveste latimea platformelor si cotele de executie, abaterile limita sunt :

- la latimi platforme +/- 0.10 m
- la cotele proiectului +/- 0.05 m fata de cotele de nivel ale proiectelor.
1.6 CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR.
Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in :
- trasarea axelor drumului si platformelor in conformitate cu documentatia de
executie
- verificarea pregatirii terenului de fundare
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat
- controlul grosimii straturilor asternute
- controlul compactarii terasamentului
- controlul capacitatii portante.
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a
lucrarilor ce devin ascunse, specificandu-se si eventualele remedieri necesare.
Numarul minim de probe, conform STAS 2914 -84 pentru gradul de compactare
este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.
Tipul de pamant conform STAS 1243-88
Valoarea admisibila
elastice 1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos
350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf 400
argilos, praf
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila 450
prafoasa nisipoasa, argila
deformatiei
La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta

necesara daca deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon are valori mai
mari decat cea admisibila in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile
Parc Municipal Vest
31
ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului

de fundatie, conform tabelului de mai sus.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei support sunt de +/0.05m fata de prevederile proiectului.
1.7 RECEPTIA LUCRARILOR.
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unei receptii provizorii si a unei receptii
definitive conform reglementerilor legale :
- la receptia provizorie se vor verifica :
a. concordanta lucrarilor cu prevederile standardului si a proiectului de executie
b. natura pamantului din corpul drumului
c. concordanta gradului de compactare cu prevederile STAS 2914/84
Verificarea se face pe baza actelor de constatare la receptia pe faze si a
probelor luate la receptia partiala pentru lucrarile care, in timpul lucrarilor, devin
ascunse
- la receptia definitiva se va examina daca lucrarile s-au comportat in bune
conditiuni in cursul termenului de garantie si daca au fost intretinute
corespunzator.
2. STRATURI DE FORMA
2.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate,
prevazute in STAS 12.253-84, pe care trebuie sa le indeplineasca straturile de forma
din alcatuirea complexelor rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor
dumurilor publice.
Caietul de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si
la constructia drumurilor de exploatare cu trafic greu si foarte greu.
Straturile de forma sunt realizate din :
Materiale necoezive :
- pamanturi necoezive
- Impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minimum
10 cm
Materiale coezive :
- Pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840-83)
- Pamanturi coezive tratate cu var
- Pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var
Cand terasamanetele sunt realizate din pamanturi necoezive (deseuri de
cariera, material pietros de balastiera), straturile de forma vor fi alcatuite de regula dina
ceste materiale.
Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var
se vor utiliza la terasamentele din pamanturi coezive.
Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var se aplica,
de regula, la drumurile de clasa tehnica I si II.
Stratul de forma din impietruiri existente se aplica la modernizarile de drumuri
existente, daca sunt indeplinite conditiile de la punctul 2.3 alin. 2.
2.2 PREVEDERI GENERALE
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si
de sarcini.
Parc Municipal Vest
32
Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau al altor laboratoare

autorizate, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
De asemenea, antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea
Beneficiarului, si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de
sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a
straturilor de forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si arezultatelor
obtinute.
In cazul in care se vor semnala abateri de la prezentul caiet de sarcini,
Beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se
impun.
La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma
verificarilor, ca sunt asigurate gradul de compactare si capacitatea portanta a
terasamentelor si ca lucrarile respective au fost receptionate pe faze de executie.
2.3 ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
Grosimea stratului de forma este cea prevazuta in proiect sau in caietul de
sarcini speciale.
Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma (unde exista aceasta
impietruire), doar daca este pe toata latimea patului drumului si daca grosimea este de
min. 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata latimea patului drumului se
obtine o grosime minima de 10 cm.
Straturile de forma se prevad pe toata latimea tersamanetelor drumului.
Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma, sunt aceleasi ca
ale imbracamintilor, admintandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea
conditiilor punctului urmator. La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la
autostrazi, pantele in profil transversal trebuie sa fie de 3.5-4%.
Suprafata stratului de forma trebuie sa aibe pante transversale de 10-12% pe
ultimii 80 cm pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.
Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetelor straturilor de forma sunt
aceleasi ca ale imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect.
Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de 0.05 m fara de axa si de
0.10 m la latimea intreaga ; la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt de 0.05
m. Abaterile limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil
transversal sau in profiluri consecutive.
2.4 MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRTURILOR DE FORMA
Pamanturi
Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de
forma se clasifica si se identifica, conform STAS 1243-88, in functie de compozitia
granulometrica si de indicele de plasticitate, asa cum indica tabelele 1 si 2.
In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si
anume :
- Loess cu fractiunea 0.010.1 mm > 60% si greutatea volumica de 1216KN/mc
- Pamant loessoid cu fractiunea 0.010.1 mm < 60%
Atat loessul cat si pamantul loessoid au, in general, aceleasi insusiri si
caracteristici, acestea difera numai prin compozitia granulometrica.
Parc Municipal Vest
33
TABEL 1 Pamanturi coezive si slab coezive

Denumirea pamanturilor Clasificarea
dupa
granulometrica
Argila %
Praf %
<0.005 mm 0.0050.05mm
2
3
4
Foarte
Argila
<60
Variabil
coezive
groasa
Argila
3560
<decat argila
Coezive
Argila
3550
>decat argila
prafoasa
Argila
3060
<decat argila
nisipoasa
Argila praf 3035
>decat argila
nisipoasa
Slab
Praf argilos 1530
>decat nisip
coezive
Praf argilos 1530
>decat nisip
nisipos
Praf
015
>decat argila
Praf nisipos 015
>decat nisip
Nisip argilos 1530
<decat nisip
Nisip prafos 015
<decat nisip
compozitia I.P.
Nisip %
0.052mm
5
Variabil
6
>35
<30
<decat praf
2535
1535
>30
1535
>30
1525
<30
>30
1025
520
<30
>30
>decat praf
>decat praf
515
010
520
010
Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate, avand un continut mai

mare de argila sau nisip.
TABEL 2 Pamanturi necoezive
Denumirea pamanturilor
Bolovanis
Pietris mare
Pietris mic
Nisip mare
Nisip mijlociu
Nisip fin
Dimensiunea
propondereta
fragmentului solid - mm
70200
2070
220
0.52
0.250.5
0.050.25
La realizarea starturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera sau

materialele granulare aluvionare.
Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 3.
TABEL 3
Denumirea caracteristicii
Valoarea limita
Dimensiunea maxima a granulei
100 mm
Granulozitate
Continua
Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra 60%
sparta in stare uscata min
7
Coeficient de calitate min
3%
Coeficient de gelivitate - max
Parc Municipal Vest
34
Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma

tratate cu var, stabilizare cu zgura granulata si var sau prin stabilizare mecanica,
trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare de 5%.
Var
Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de
var :
- Var nehidratat, macinat conform STAS 9310 :2000
- Var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80, conform SR ENV 459-1 :1997.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale,
conform prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul 4.
Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face cu
vagoane cisterna sau cu cisterne auto, iar transportul varului in bulgari se face cu
mijloace de transport acoperite, ferite de umezeala.
Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in
silozuri metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala,
pe platforme curate.
Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de
certificare a calitatii care se va pastra in registrul de santier.
TABEL 4
Caracteristici
Var nestins
macinat
Tipuri de var
CL
CL 80
90
si 90
80
Oxid de calciu
magneziu
(CaO+MgO)
totali,
%min
Oxid de magneziu
(MgO) % max
Dioxid de carbon
(CO2)% max
Trioxid de sulf (SO2),
%max
Durata de stingere
determinata pe probe
luate
in
timpul
incarcarii lotului, (tu),
minute
Temeperatura finala
de
stingere
determinata pe probe
luate
in
timpul
incarcarii
lotului,
(Tmax), C
Finetea de macinare,
rest pe sitele :
- 0.09 %
- 0.20 %
Var pentru constructii

Nestins, bulgari Stins, pulbere
CL 90
CL 80
CL 90
CL 80
90
80
90
80
Metoda
de
incercare
SR EN
196-2
SR ENV
459-2
10
5
2
<15
60
7
2
<15
50
60
50
7
2
SR EN
459-2
Parc Municipal Vest
35
Densitate aparenta, kg/dm3

Randament in pasta, dm3/10kg
Apa libera, %
-
0.30.6
26
In caietul de sarcini speciale se va specifica, in mod obligatoriu, tipul de var ce

se va utiliza la realizarea stratului de forma.
Zgura granulata
Pentru stabilirea stratului de forma din pamanturi coezive, se va putea folosi si
zgura granulata de furnal inalt, care insa trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de
calitate prevazute in SR 648 :1996, aratate in tabelul 5.
TABEL 5
Caracteristici chimice si fizice
Conditii
admisibilitate
1.5
7.0
2.0
1
de Metoda
verificare
de
Reziduul nesolubil, in HCl, % max

Oxid de magneziu (MgO), % max
Oxid de mangan (Mn2O3), % max
Modul chimic, min
SR
EN
196CaO+MgO
2 :1995
SiO2
Modul chimic, min
1.10
CaO
SiO2
Densitate aparenta in gramada, in stare 1.1
SR 648 :1996
uscata, kg/dm3, max
Pct. 5.2
Umiditate de referinta, %
16.0
STAS 4242/1-82
Structura
Granule sticloase
Impuritati
Nu
se
admite
prezenta
bucatilor
compactate : pamant, pietre, nisip, etc,
zgura va fi lipsita de incluziuni metalice
Aprovizionarea zgurii granulate se va face astfel incat procesul de executie a
stratului de forma sa se desfasoare fara intreruperi.
Se va solicita furnizorului ca fiecare lot de zgura granulata sa fie insotit de un
certificat de calitate care va atesta conformitatea caracteristicilor chimice si fizice
mentionate in tabelul 5 in conditiile SR 648 :1996. Certificatul de calitate se va pastra in
dosarul santierului.
Se interzice folosirea zgurei granulate aprovozionata pentru o campanie de
lucru, intr-o alta campanie de lucru viitoare.
Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de o singura sursa. Daca
antreprenorul propune utilizarea zgurii din mai multe surse, pentru aceasta solutie e
necesara obtinerea aprobarii Beneficiarului si luarea de masuri necesare pentru
stabilirea de rete distibcte pentru fiecare sursa in parte si pentru folosirea lor pe
sectoare de drum diferite.
Depozitarea zgurii granulate se va face in depozite deschise, separate de restul
materialelor din depozitele vecine pentru a evita amestecarea zgurii granulate cu alte
materiale.
Parc Municipal Vest
36
Zgura granulata va fi utilizata in ordinea aprovizionarii ei, in care scop se va

evita la depozitare acoperirea zgurii mai vechi existenta in depozit.
Scurgerea apelor de pe platforma depozitului de zgura trebuie asigurata in
conditii optime pentru a preintampana degradarea zgurii granulate.
Apa
Apa utilizata la realizarea straturilor de forma poate sa provina din reteaua
publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile STAS
790-84.
In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii
organice, uleiuri, argile, etc.
2.1.
CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in
conformitate cu prevederile din Tabelul 6.
TABEL 6
Material
Pamanturi
coezive
Actiunea,
procedeul
de
verificare
sau
caracteristicile ce
se verifica
Compozitie
granulometrica
Indice de plasticitate
Frecventa minima
Metode de
La
Inainte de determinare
cf. STAS
aprovizionarea
utilizare
materialelor
In
functie
de 1913/5-85
heterogenitatea
pamantului insa
cel
putin
o
1913/4-86
incercare la 1000
m3
Continutul
de Preliminar si la
substante organice schimbarea sursei
1243-88
si humus
de aprovizionare
Umiditate
O proba pe
1913/1-82
schimb
Pamanturi
Compozitie
O proba la fiecare necoezive sau granulometrica
lot aprovizionat
deseuri cariera Rezistenta
la
sfaramare
prin
O
proba
pe
compresiune
pe
730-89
fiecare furnizor
piatra sparta in stare
uscata
Coeficient
de Din buletinul de la
gelivitate pe piatra
furnizor
Umiditate
O proba pe
4606-80
schimb
Pamanturi
Compozitia
O
proba
pe necoezive sau granulometrica
fiecare
lot
730-89
material
Echivalentul de nisip aprovizionat
pietros
Umiditate
O proba pe
4606-80
aluvionar
schimb
Var
Examinarea datelor La
fiecare
lot inscrise in certificatul aprovizionat
Parc Municipal Vest
37
Zgura
granulata
de calitate
Finetea
Densitatea aparenta
a varului hidratat in
pulbere
Durata de stingere
Examinarea datelor
inscrise in certificatul
de calitate
La
fiecare
lot
aprovizionat si la
expirarea
termenului
de
garantie
La
fiecare
lot aprovizionat
SR EN
459-2 :1997
-
2.5 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

Pregatirea stratului suport
Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei
terasamentului pe toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a
acestora, conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.
Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus
grosimea stratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota
patului cand stratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamant coeziv
stabilizat mecanic, cu var sau zgura granulata si var, sau la cota patului minus
jumatate din grosimea stratului de forma din pamant coeziv stabilizat, cand acesta se
executa in doua reprize.
Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe
toata latimea platformei drumului sau autostrazii.
Executia stratului de forma din pamanturi necoezive
In zonele de ramblee, deseurile de cariera sau materialul pietros aluvionar din
care se realizeaza stratul de forma este asternut in straturi uniforme, paralele cu linia
rosie a proiectului pe intreaga latime a rambleului. Suprafata fiecarui strat intermediar
va fi plana cu inclinari de 35% spre exterior, iar suprafata patului la drumurile de
clasa tehnica III-V va avea aceeasi inclinare transversala ca si imbracamintea
drumului. Pentru clasele tehnice I si II inclinarea transversala a patului drumului va fi de
3.54%.
Grosimea stratului din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de
mijlocul de compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare prescris pe
toata grosimea lui.
In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima
de compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau in doua reprize de
lucru.
In cazul debleelor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa
pe tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, lunadu-se masuri pentru a
evita acumularea apei pe suprafata patului.
Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii
optime de compactare.
Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare
de min 98% din densitatea in stare uscata maxima, determinata prin incercarea Proctor
modificata, conform STAS 1913/13-83, in cel putin 95% din punctele de masurare si de
min 95% in toate punctele de masurare.
La lucrari importante, inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de
forma se va realiza o plansa de incercare pe un tronson experimental lung de min 30
m si pe toata latimea platformei, prin care se vor stabili :
- Grosimea optima de compactare
Parc Municipal Vest
38
- Umiditatea optima de compactare

- Componenta atelierului de compactare
- Numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S)
Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de catre
Beneficiar, se vor respecta intocmai la executia lucrarilor.
Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min 7 zile dupa care
eventualele denivelari sunt remediate (prin completarea cu material sau indepartarea
de material, umectare si compactare).
Executia stratului de forma din impietruirea existenta
Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de
drumuri, se executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea
platformei.
Gosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si
latimea impietruirii existente, insa nu trebuie sa fie mai mica de 10 cm.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de
compactare pana la realizarea unui grad de compactare de min 98% din densitatea in
stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS
1913/13-83 in cel putin 95% din punctele de masurare si de min 95% in toate punctele
de masurare.
Executia stratului de forma din pamant coeziv stabilizat mecanic
Prin stabilizare mecanica a pamanturilor se intelege complexul de operatiuni
prin care se realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma de
pamant stabilizat mecanic este un strat de pamant coeziv amestecat cu materialel
granulare provenite din impietruiri existente, balastruri ori pietrisuri concasate sau
resturi de cariera.
Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici :
- Indicele de plasticitate Ip 68%
- Echivalentul de nisip EN 30%
- Granulozitatea intre 0-63 mm conf limitelor din tabelul 7
- Umiditatea optima de compactare Wopt conf STAS 1913/13-83
- Continutul in elemente moi si gelive, max 5%
- Sa nu aibe bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.
TABEL 7
Domenii de Limita Treceri prin site sau ciururi in % din masa
granulozitate
Ochiuri patrate conform SR EN 933-2 (Tabelul 2)
0.063 0.16
0.5
2
6.3
16
25
Min
6
8
12
18
31
53
65
0-63
Max
12
20
28
43
67
98
100
63
100
100
Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de

compacater conform STAS 1913/13-83 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili,
inainte de inceperea lucrarilor, de catre un laborator de specialitate.
Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min 500 m lungime
de drum, in vederea asigurarii unei productivitati corespunzatoare.
Executia se va putea face intr-o repriza sau in doua reprize de lucru, in functie
de grosimea stratului de forma prevazut in proiect si de grosimea optima de executie
corespunzatoare utilajului folosit.
Parc Municipal Vest
39
Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si

numarul de treceri se va stabili de catre antreprenor la inceputul lucrarilor, pe un
tronson experimental.
Materialele componente se vor asterne in straturi cu grosime uniforma pe patul
drumului, cu ajutorul autogrederului.
Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere,
cu autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug ; concomitent, antreprenorul va
controla permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea
umiditatii optime de compactare, dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea
lucrarilor lasand sa se reduca continutul de apa prin zvantare.
Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si
cu rectificare manuala la sablon.
Compactarea se va face cu compactorul pe pneuri si cilindrul compresor cu
rulouri netede, cu sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul
experimental, pana la realizarea unui grad de compactare de minim 98% din densitate
in stare uscata maxima determinata conform incercarii Proctor modificata, conform
STAS 1913/13-83, in cel putin 95% din punctele de masurare si de min 95% in toate
punctele de masurare.
Repriza a doua, in cazul straturilor de forma executate in doua reprize de lucru,
se va realiza in aceleasi conditii ca si prima repriza, luandu-se masuri ca pe ultimii 80
cm pana la taluze sa se realizeze o panta transversala de 10-12%.
In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate,
utilajul nu poate fi folosit, compactarea stratului de forma se face cu maiul mecanic
portabil sau cu placa vibratoare.
Executia stratului de forma din pamant coeziv tratat cu var
Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 24% raportat la
masa pamantului uscat. Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform
tabelului 8, in functie de umiditatea pamantului si in comparatie cu umiditatea optima
de compactare Wopt determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS
1913/13-83, corespunzatoare domeniului umed.
Valorile date in tabelul 8 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var
se vor stabili de catre un laborator de specialitate, prin incercari, conform STAS
10473/2-86 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var
nestins macinat sau var stins in pulbere.
TABEL 8
Denumirea
pamanturilor
Umiditatea pamantului
Dozaj in % din masa

Var
Var nestins Var stins
bulgari
macinat
pulbere
De la Wopt +47% pana

Pamanturi
4
foarte coezive la Wopt +1215%
si coezive
Sub Wopt +47%
3
De la Wopt +47% pana
3
Pamanturi slab
la Wopt +1215%
coezive
Sub Wopt +47%
2
Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in
tabelul de mai sus in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat
Parc Municipal Vest
40
umiditatea optima de compactare Wopt +1015% contandu-se pe o reducere a

umiditatii de 12% pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat.
Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu
temperaturi atmosferice negative.
In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat
premergatoare inghetului, sectoarele respective vor fi alese astfel incat acestea sa nu
fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minimum 14 zile cu temperaturi
pozitive ale aerului.
Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var
si prin compactarea amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de
compactare prescris.
In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in
proiect, antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o
repriza sau mai multe reprize de lucru.
Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 m lungime si
pe toata latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei
pe santier a urmatoarelor :
- Dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant
- Grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat
- Umiditatea optima de compactare
- Intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de
compactare).
Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu
caracteristici corespunzatoare prevederilor prezentului caietului de sarcini, dupa
aprobarea de catre Beneficiar, se inscriu in registrul de santier, respectarea lor fiind
obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor.
La executia stratului de forma, antreprenorul va efectua in mod obligatoriu
urmatoarele operatiuni :
a) Scarificarea sau, dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu
ajutorul repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa
se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe
teren
b) Realizarea amestecului de pamant cu var, prin treceri succesive ale utilajelor
specifice (malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pana se realizeaza o
faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen de
pamant si var. Daca se utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la
stingerea totala a varului.
Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de
faramitare al acestuia este, in minimum 95% din determinari, mai mare de 70%. Gradul
de faramitare se determina conform STAS 10473/2-86.
c) Se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se
iau urmatoarele masuri :
- Daca Wa <Wopt 3% se adauga cantitatea de apa necesara si se
efectueaza 2-3 treceri
- Wopt 3% <Wa<Wopt+3% se trece la opratiunea urmatoare
- Wa>Wopt +3% se continua operatia de amestecare sau se lasa pamantul
tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Wopt 3%
d) Se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar
e) In intervalul 828 h de la sfarsitul operatiei de amestecare, se efectueaza
compactarea amestecului cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit.
Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati.
Parc Municipal Vest
41
Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de

masurare, a unui grad de compactare de min 98% din densitatea in stare uscata
maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 si
de minimum 95% in toate punctele de masurare.
La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la susrsa cu
autobasculanta, se descarca, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si
uniform si se repeta operatiunile de mai sus.
Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma
compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.
Executia stratului de forma din pamant coeziv stabilizat cu zgura granulata
si var
Dozajele de zgura si de var pentru stabilizarea pamanturilor coezive se vor
stabili de catre un laborator de specialitate prin incercari, conform STAS 10473/2-86 pe
epruvete cilindrice, confectionate din amestecuri de pamant, zgura granulata in
proportii de 1030% si var nestins macinat sau var stins pulbere, in proportie de
34%.
Rezistenta la compresiune Rc la varsta de 14 zile a pamanturilor stabilizate cu
zgura granulata si var trebuie sa corespunda valorilor din tabelul 9.
TABEL 9
Denumirea pamanturilor conform STAS 1243-88
Rc la 14 zile in
N/mm2 min
Foarte coezive (argila groasa, argila)
1.2
Coezive (argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa 1.0
nisipoasa)
Slab coezive (praf argilos, praf argilos nisipos, praf)
0.35
Slab coezive (praf nisipos, nisip argilos, nisip prafos)
0.50
Caracteristicile de compactare ale stratului de forma (densitatea uscata maxima

si umiditatea optima de compactare) vor fi determinate prin incercarea Proctor
modificata conform STAS 1913/13-83 si sunt corespunzatoare domeniului umed al
curbei Proctor.
Inainte de inceperea lucrarilor, antreprenorul este obligat sa execute
experimental un strat de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si cu var pe un
tronson de drum de circa 30 m lungime si pe intreaga platforma a drumului.
Incercarile au drept scop de a verifica folosirea utilajelor de raspandire,
amestecare si compactare, personalul santierului si materialele aprovizionate, dozajul
optim de zgura si var, umiditatea si grosimea optima de compactare privind atingerea
caracteristicilor cerute prin prezentul caiet de sarcini.
Incercarile trebuiesc repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare
pentru urmatoarele caracteristici :
- Umiditatea optima
- Omogenitatea amestecului
- Rezistenta la compactare
Cu ocazia acestor verificari se va stabili :
- Numarul de treceri succesive necesare pentru obtinerea unui amestec
omogen si un grad de faramitare de minimum 70% in 95% din determinari
efectuate conform STAS 10473/2-86
Parc Municipal Vest
42
Daca stratul de forma prevazut in proiect se poate realiza cu utilajele cu care

se lucreaza intr-o singura repriza de lucru sau in doua si care este grosimea
optima de compactare in acest din urma caz
- Eventualele corectii care trebuiesc aduse dozajului de zgura sau var stabilit
in laborator
- Natura si componenta atelierului de compactare precum si numarul de
treceri necesar pentru obtinerea gradului de compactare cerut de caietul de
sarcini.
Se vor recolta probe din amestecul realizat in timpul experimentarii in vederea
verificarii obtinerii caracteristicilor cerute.
Rezultatele obtinute pe portiunea realizata experimental, cu caracteristici
corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre
Beneficiar, se inscriu in registrul de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot
parcursul executiei lucrarilor.
Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu
temperaturi atmosferice negative.
In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat
premergatoare inghetului, sectoarele respective vor fi alese astfel incat acestea sa nu
fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temeperaturi
pozitive ale aerului.
Executia stratului de forma se face intr-o repriza de lucru sau doua in functie de
rezultatele obtinute pe tronsonul experimental cu utilajele care se folosesc pe santier.
La executia stratului de forma, antreprenorul va efectua in mod obligatoriu
urmatoarele operatiuni :
a) Scarificarea sau, dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu
ajutorul repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratuluiu, astfel incat sa
se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe
teren
b) Se transporta cu autobasculante zgura granulata si se aseaza in gramezi, astfel
incat, prin imprastierea acestora sa se realizeze dozajul prescris
c) Se imprastie zgura granulata, cu lama autogredereului, pe suprafata stratului de
pamant si apoi se amesteca prin treceri succesive ale utilajelor specifice
(malaxor, freza rutiera sau grapa polidisc) pana se realizeaza o faramitare
corespunzatoarea a pamantului si un amestec cat mai omigen posibil de
pamant, zgura granulata si var. Se considera ca faramitarea pamantului este
corespunzatoare, daca gradul de faramitare al acestuia, este, in minimum 95%
din determinari, mai mare de 70%. Gradul de faramitare se determina conform
STAS 10473/2-86.
d) Se determina umiditatea Wa si in functie de valoarea acesteia se iau
urmatoarele masuri :
- Daca Wa <Wopt-3% se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza
inca 2-3 treceri pentru omogenizare
- Daca Wopt-3%<Wa<Wopt+3% se trece la urmatoarea opratiune
- Daca Wa>Wopt+3% se continua opratiunea de amestecare sau se lasa
pamantul tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Wopt
3%.
e) Se niveleaza amestecul cu lama autogrederului la profilul necesar
f) In intervalul 828h de la sfarsitul opratiunii de amestecare, se efectueaza
compactarea amestecului de pamant cu zgura si cu var, cu ajutorul atelierului
de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici
autopropulsati.
Parc Municipal Vest
43
Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de

masurare, a unui grad de compactare de min 98% din densitatea in stare uscata
maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83, si
de minimum 95% in toate punctele de masurare.
La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu
autobasculanta, se descarca, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si
uniform si se repeta opratiunile de mai sus.
Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma
compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.
2.6 CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI
Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa
cu care se efectueaza acestea sunt aratate, pentru fiecare tip de strat de forma, in
tabelul 10.
TABEL 10
Actiunea,
procedeul
de
verificare
sau
caracteristicile care
se verifica
1
Respectarea
proceselor
tehnologice
Umiditatea
materialelor
granuloase
Umiditatea
pamantului
dupa
imprastiere
Umiditatea
amestecului
de
pamant cu material
granular
Granulozitatea
amestecului
de
pamant cu material
granular
Dozajul de var
Umiditatea
amestecului de var si
pamant
Gradul de sfaramare
al pamantului dupa
amestecare cu var si
omogenizare
a
amestecului
Dozajul de zgura
granulata
Frecventa minima Metoda

de Tipul stratului de forma
verificare
care se verifica
conform
A
B
C
D E
STAS
2
Pemanent
Zilnic si ori de cate

ori este necesar
Zilnic

1913/1-82
ori este necesar

1913/1-82
ori este necesar
1913/1-82
ori este necesar
Cel putin 3 probe

1913/5-85
la 1000m3
1913/1-82
In cel putin doua

10473/2-86
puncte la 1000m2
ori este necesar
Parc Municipal Vest
44
Gradul de sfaramare
al pamantului dupa
amestecarea
cu
zgura si var
Umiditatea
amestecului
de
pamant,
zgura
granulata si var
Gradul
de
compactare
al
stratului de forma
Respectarea
uniformitatii grosimii
stratului de forma
1
Rezistenta
la
compresiune
la
varsta de 14 zile a
pamantului stabilizat
In cel putin 2
10473/2-86
puncte la 1500 m2

1913/1-82
ori este necesar
In cel putin 2 10473/2-86

puncte la 1500 m2 1913/15-75
Prin sondaj, cel
putin unul la 200m de drum
2
3
In cel putin doua

serii a trei epruvete 10473/2-86
la 1500 m2
A strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera, material pietros de

balastiera
B strat de impietruiri existente
C strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic
D strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var
E strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var
Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii
executiei acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform
Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitantii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
Conform Normativului CD 31-2002, capacitatea portanta se considera
corespunzatoare daca valoarea admisibila a deflexiunii, corespunzatoare vehiculului
etalon (cu sarcina pe osia din spate de 100 kN) are valori mai mari de 2.00 mm in cel
mult 10% din punctele de masurare.
Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului
de variatie este sub 50%.
Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de
laborator, care in afara de descrierea determinarilor si rezultatelor si rezultatelor
obtinute va include si :
- Datele meteorologice privind temperatura aerului si preenta precipitatiilor
- Masurile tehnologice luate de constructor.
2.7 MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu
straturi de forma din pamanturi coezive tratate cu var sau stabilizate cu zgura granulata
si var, care au fost executate in perioada imediat premergatoare inghetului.
In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de
forma care permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi
remediate prin taiere cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se
compacteaza cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic.
Parc Municipal Vest
45
In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si

care au determinat supraumezirea terasamentului, este contraindicata darea circulatiei
de santier a stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei
strict necesare executiei stratului de fundatie.
In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var sau stabilizat cu var si
zgura granulata si var, stratul de fundatie se va executa dupa minim 14 zile de la
executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei terasamentului rutier la
nivelul stratului de forma dupa receptia pe faza a a cestuia.
La straturile de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si var, suprafata
stratului se va mentine in permanenta in stare umeda prin stropire cu apa, pana la
executia stratuluui de fundatie sau cel putin 14 zile daca executia stratului de fundatie
se face mai tarziu.
2.8 RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
Receptia pe faza a stratului de forma se efectueaza atunci cand toate lucrarile
prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in
conformitate cu prevederile punctelor 2.3, 2.5, 2.6 si 2.7.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de
executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile
consemnate pe parcursul executiei de catre organelor de control.
2.9 RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminara a stratului de forma se face odata cu receptia preliminara a
intregii lucrari conform normelor legale in vigoare.
Comisia de receptive va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei
tehnice aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptive pe
faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor.
2.10
RECEPTIA FINALA
Receptia finala a stratului de forma se face odata cu imbracamintea, dupa
expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia.
Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare.
3. FUNDATII DE BALAST
3.1 PREVEDERI GENERALE.
Stratul de fundatie din balast se realizeaza la grosimea stabilita prin proiect in
conformitate cu STAS 1339/79 si se executa conform prevederilor STAS 6400 -84.
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
3.2 AGREGATE NATURALE.
Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast sau amestec optimal cu
granula maxima de 71 mm. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la
aer, apa, inghet. Nu trebuie sa contina corpuri straine (bulgari de pamant, carbune,
lemn, resturi vegetale).
Balastul trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul de
mai jos.
Caracteristici
Conditii
de Metode
de
verificare
admisibilitate
conf. STAS
Sort
0 - 71
Continut de fractiuni% maxim :
Parc Municipal Vest
46
- sub 0.02 mm
- sub 0.2 mm
- 0 -7.1 mm
- 31.5 -71mm
Granulozitate
Coeficient de neuniformitate (Un)
min
Echivalent de nisip (EN) min
Uzura cu masina tip Los Angeles
(LA)%max
3
15 -70
>30
1913/5 -85
4506 -80
continua
15
4606 -80
730 -89
30
30
730 -89
730-89
Balastul se va aproviziona din timp in depozit pentru a asigura omogenitatea si

constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face
numai dupa ce analizele de laborator au aratat corespunzator. Aprovizionarea se va
face in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si
depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea balasturilor.
Sub stratul de balast se va asterne un strat de nisip anticontaminant si
anticapilar. Acesta poate fi inlocuit cu geotextile realizate din materiale refolosibile dar
care indeplinesc conditiile impuse de STAS 6400 -84.
Apa necesara compactarii stratului de balast, poate sa provina din reteaua
publica sau din alte surse cu respectarea STAS 790 -84 (sa nu contina nici un fel de
particule in suspensie).
3.3 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-unul sau
mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de
compactare stabilita pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se executa la
sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
Cantitatea de apa necesara pentru asigurarea umiditatii optime de compactare
se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se
adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Denivelarile care se produc pe timpul compactarii straturilor de fundatie sau
dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recilindreaza. Suprafetele
cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si se compacteaza din
nou.
Este interzisa executia din balast inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau
pojghita de gheata.
3.4 CONTROLUL LUCRARILOR.
Grosimea stratului de fundatie din balast este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum 5 cm. Verificarea grosimii se
va face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare
200m de strat executat.
Grosimea stratului de fundare este media masuratorilor obtinute pe fiecare
sector prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie din balast este cea a imbracamintii prevazute in
proiect. Abaterile limita la latime pot fi de 5 cm. Verificarea latimii executate se va face
in dreptul profilelor transversaleale proiectului.
Parc Municipal Vest
47
Panta transversala a fundatiei de balast este cea a imbracamintii prevazuta in

proiect. Abaterea limita la panta este de 0.4 %fata de valoarea indicata in proiect.
Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiect. Abaterile limita la cotele
fundatiei de balast fata de cotele din proiect pot fi de 1.5 cm.
Stratul de fundatie din balast trebuie compactat pana la realizarea gradului de
compactare 98-100% Proctor modificat. Capacitatea portanta la nivelul superior al
stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea inregistrata este mai mica
decat valoarea admisibila care este 250(1/100) mm.
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului
de 3m lungime, astfel :
- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in ax si nu pot fi mai mari de
9 mm ;
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor si nu pot fi
mai mari de 9 mm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet
de sarcini, se va face corectarea suprafetei fundatiei.
3.5 RECEPTIA LUCRARILOR.
Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate
cu prevederile prezentei documentatii si STAS. Comisia de receptie examineaza
lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie calitative impuse de proiect si de
caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre
organele de control.
In urma acestei receptii se incheie ,,Procesul verbal de receptie preliminara.
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in
conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare precum si a prevederilor din
prezentul caiet de sarcini.
Receptia finala se prevede la drumurile la care stratul are caracter de
imbracaminte provizorie.
4. STRAT DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA
4.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale,
agricole si forestiere cu acordul beneficiarului acestor drumuri.
4.2 PREVEDERI GENERALE
Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur
strat a carui grosime este stabilita prin proiect.
Fundatia din piatra sparta 63-90 se realizeaza in doua straturi, un strat inferior
de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm conform
prevederilor STAS 6400-84.
Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea
unor masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi
coezive, stratul de fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod
obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi:
- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare;
- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare.
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast asa cum se
prevede la pct. 2.2., acesta preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se
Parc Municipal Vest
48
conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuarea

apei.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un
laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din
aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat se efectueze la cererea Inginerului verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul
va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
4.3 AGREGATE NATURALE
Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:
- pentru fundatie din piatra sparta mare, 63-90;
- balast 0-71 mm in stratul inferior;
- piatra sparta 63-90 mm in stratul superior;
- split 16-25 pentru impanarea stratului superior;
- nisip grauntos sau savura ca material de protectie.
Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm, nisip 0-7 mm pentru
realizarea substratului in cazul cand pamantul din patul drumului este coeziv si nu se
prevede executia unui strat de forma sau balast 0-71 mm, pentru substratul drenant;
piatra sparta amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand
stratul superior este un macadam sau un beton de ciment.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau
inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplinesca
conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri
straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
Tabel 1
NISIP Conditii de admisibilitate
CARACTERISTICI
SORT
Granulozitate
-continut de fractiuni sub 0,09 mm, %,
max
-continut de fractiuni sub 0.02 mm, %,
max
-conditii de filtru invers
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s,
min.
Conditii de admisibilitate pentru:

Strat izolant
Strat de protectie
0-7
3-7
12
d15 < 5 d85
5
-
6 x 10-5
Tabel 2
BALAST Conditii de admisibilitate pentru fundatii
CARACTERISTICI
SORT
Continut de fractiuni, %, max:
-sub 0.02 mm
-0 7.1 mm
Conditii de admisibilitate
0 - 71
3
15 70
Parc Municipal Vest
49
Granulozitate
Coeficient de neuniformitate (Un), min.
Echivalent de nisip (EN), min
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max
Continua
15
30
50
Tabel 3
PIATRA SPARTA Conditii de admisibilitate
Cantitatea de granule
ce trec prin ciurul:
Dimensiu
Denumire
Superior
Inferior
Sortul
ni
a curenta
%
%
mm
Savura
Split
Piatra
sparta
mare
0-8
8 16
16 25
25 - 40
0-8
8 16
16 25
25 40
95 100
95 100
95 100
95 100
0 10
0 10
0 10
Piatra
necore
sp.
dimens
.
% max
15
15
15
63 - 90
63 90
90 100
0 100
15
Forma
Poliedrica
Raportul
dintre
dimensiunile
granulelor
min.
1:0.5:0.25
sau
b/a
0.50
c/a 0.25
Corpuri straine admise max. 15.

Piatra sparta optimala se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16,
16-25, 25-40 si 40-63 fie direct de la concasare daca indeplineste conditiile din tabelul
4.
Tabel 4
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Conditii de admisibilitate
CARACTERISTICI
Conditii de admisibilitate
SORT
0 - 63
Continut de fractiuni, %, max:
-sub 0.02 mm
3
-sub 0.2 mm
4 10
-0 8 mm
30 45
-25 63 mm
25 45
Granulozitate
Sa se inscrie intre limitele din
tabelul 5
Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural) 30
(EN), min.
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max
30
Tabel 5
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Granulozitate
Domeniu
Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu
de
diametrul de in mm
Limita
granulozita
0.02
0.2
8
25
40
60
te
0 63
Inferior
0
4
30
55
75
100
Parc Municipal Vest
50
Superior
3
10
45
70
85
100
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestora.
Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de
laborator au aratat ca este corespunzator.
In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele
trebuie ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat
pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau
amestecare.
Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu
prevederile tabelului 6.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor
efectuate de laborator.
In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec
optimal aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul
nr. 5, acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea
conditiilor calitative prevazute.
4.4 APA
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua
publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de
particule in suspensie.
4.5 CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA
STRATURILOR DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in
conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 6.
Tabel 6
AGREGATE
ACTIUNEA, PROCEDEUL FRECVENTA MINIMA
METODE
DE
DE
VERIFICARE
SAU
La
La
locul
de DETERMINARE
CARACTERISTICILE CARE
aprovizionare
punere in opera CONF. STAS
SE VERIFICA
Examinarea datelor inscrise La fiecare lot
in certificatul de calitate sau aprovizionat
certificatul de garantie
Corpuri straine:
In cazul in care Ori de cate ori
-argila bucati
se
observa apar factori de 4606 80
-argila aderenta
prezenta lor
impurificare
-continut de carbune
O proba la max.
500 mc pentru
Granulozitatea sorturilor
4606 80
fiecare sort si
sursa
O proba la max.
Aspectul si forma granulelor 500t
pentru
4606 80
pentru piatra sparta
fiecare sort si
fiecare sursa
Echivalentul de nisip
O proba la max. 730 89
Parc Municipal Vest
51
500mc
pentru
fiecare sursa
Umiditatea
Rezistenta la sfaramare prin

compresiune la piatra sparta
in stare saturata la presiune
normala
O proba pe sch.
Si sort si ori de
cate
ori
se
observa
o
4606 80
schimbare
cauzata
de
conditiile
meteorologice
O proba la max.
500mc
pentru
fiecare sort de piatra sparta si
sursa
O proba la max.
Uzura cu masina tip Los 500mc
pentru
Angeles
fiecare sort si
fiecare sursa
730 89
730 - 89
4.6 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal
de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea
lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
- du max. PM greutate volumica in stare uscata, maxima exprimata in
g/cm3
- Wopt PM
- umiditate optima de compactare, exprimata in %
4.7 CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
- Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul
santierului pe probe prelevate din lucrare si anume:
- duef greuatea volumica in stare uscata efectiva, exprimata in g/cm3
- Wef umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
- In vederea stabilirii gradului de compactare, gc.
duef
gc =
x 100
dumax PM
-
La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de

compactare aratat.
4.8 MASURI PRELIMINARE

La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente sau strat de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini
pentru realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla toate utilajele si
dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie.
Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa
lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie drenuri transversale de acostament,
Parc Municipal Vest
52
drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie
la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum
este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se
face printr-un strat drenant continuu se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii
apelor in orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul
rambleelor deasupra terenului.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra
sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele
de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.
4.9 EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE
Inainte de inceperea lucrarilor Executantul este obligat sa efectueze
experimentarea executarii straturilor de fundatie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie strat de
fundatie din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast de min 10 cm sau fundatie
din piatra sparta amestec optimal 0-63, cu sau fara substrat de nisip in functie de
solutia prevazuta in proiect.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90 experimentarea se va face
separat pentru stratul inferior din balast si stratul superior din piatra sparta mare.
In toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime
de min 30m si latime de cel putin 3.50 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie
curenta, componenta atelierului de compactare, modul de actionare a acestuia pentru
realizarea gradului de compactare, cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea
prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau doua, reglarea utilajelor
de raspandire pentru realizarea grosimii respective si o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta
Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren,
dupa cum este cazul, stabilite de comun acord.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut,
Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii
stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea maxima a stratului fundatiei;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si
intesitatea de compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q volumul materialului pus in opera in unitatea de timp (ore, zi, schimb)
exprimat in mc
S suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele calcate
de fiecare utilaj se cumuleaza.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90, se urmareste stabilirea corecta
de atelierul de compactare compus din rulouri compresoare usoare si rulouri
compresoare mijlocii, a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea
uscata pana la fixarea pietrei sparte 63-90 si in continuare a numarului minim de treceri
dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16-25 pana la obtinerea
inclestarii optime.
Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai
lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre de
Parc Municipal Vest
53
aceeasi marime 63-90 puse in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt
sfaramate.
Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarilor.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi
la urmarirea calitatii lucrarilor.
4.10
EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
A.Fundatii din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast
Executia stratului inferior din balast
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-un singur
strat avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa
se obtina 10 cm
Asternerea si nivelarea se vor face la sablon cu respectarea latimii si pantei
prevazute in proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare
adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare
stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de
compactare, tehnologia si intesitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a
platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de
fundatie astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente
asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor conform pct. 7.3.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman
dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si
apoi se compacteaza din nou.
Este interzisa executia stratului de fundatie din balast inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau
cu pojghita de gheata.
Executia stratului superior din piatra sparta 63-90
Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior de balast care in
prealabil va fi umezit.
Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la
inclestarea pietrei sparte compactare a se executa cu cilindri compresori compresori
netezi de 6 to dupa care se continua compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu sau fara
vibrare. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul
experimental.
Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25, care se
compacteaza, apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare
cu savura 0-8 sau nisip.
Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de piatra sparta mare astfel
executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntuos sau savura).
In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai
face umplerea golurilor si protectia de fundatie din piatra sparta mare.
Parc Municipal Vest
54
B.Straturi de baza din piatra sparta amestec optimal

Pe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care nu se
prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau executia de straturi de forma, se va
executa in prealabil un substrat de nisip de 7 cm.
Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei
prevazute pentru stratul de fundatie prevazut in proiect.
Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza.
Pe substratul de nisip realizat se asterne amestecul preparat intr-o instalatie de
nisip stabilizat cu un repartizor-finisor de asfalt cu o eventuala completare a cantitatilor
de apa corespunzatoare umiditatii optime de compactare.
Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare
adauga prin stropire uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe
tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a
utilajelor de compactare, tehnologia si intesitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intraga latime a
platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de
fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente
asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor conform pct. 7.3.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau
raman dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si
apoi se cilindreaza din nou.
Este interzisa executia stratului de fundatie din piatra sparta amestec optimal
inghetata.
Este interzisa asternerea pietrei sparte amestec optimal pe patul acoperit cu un
strat de zapada sau cu o pojghita de gheata.
In cazurile in care piatra sparta amestec optimal se obtine prin amestecarea
sorturilor in conformitate cu prevederile de mai sus, la preparare se vor utiliza instalatii
in amestec continuu si punerea in opera se va face integral mecanizat.
4.11
CONTROLUL
CALITATII
COMPACTARII
STRATURILOR
DE
BAZA/FUNDATIE
In timpul executiei straturilor de fundatie din balast, piatra sparta mare 63-90 si
din piatra sparta amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarilor
si determinarilor aratate in tabelul 7 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie
acesta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu pirghie conform
Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea prin deflectografie si
deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple si
semirigide, indicativ CD 31-94.
Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea
stratului executat:
- compozitia granulometrica a agregatelor
- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optima, densitate maxima uscata)
Parc Municipal Vest
55
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate

portanta).
Tabel 7
Nr DETERMINAREA, PROCEDEUL DE
.
VERIFICARE
SAU
Cr CARACTERISTICILE
CARE
SE
t
VERIFICA
Incercarea Proctor modificata
1
-strat balast
-strat piatra sparta amestec optimal
Determinarea umiditatii de compactare
2
-strat balast
Determinarea
grosimii
stratului
3
compactat
-toate tipurile de straturi
Verificarea realizarii intensitatii de
4
compactare Q/S
-toate tipurile de straturi
Determinarea gradului de compactare
prin determinarea greutatii volumice pe
5
teren
-strat balast
Verificarea compactarii prin incercarea
6
cu p.s. in fata compresorului
Determinarea capacitatii portante la
nivelul superior al stratului de fundatie
-toate tipurile de straturi de fundatie
7
FRECVENTE
MINIME LA LOCUL
DE
PUNERE
IN
LUCRU
-
METODE
DE
VERIFICARE
CONFORM
STAS
1913/13-83
Minim 3 probe la o
suprafata de 2000 mp 4606-80
de strat
Minim 3 probe la o
suprafata de 2000 mp de strat
zilnic
Minim 3 pct ptr.

suprafete < 2000 mp
si minim 5 pct pentru
suprafete > 2000 mp
de strat
Minim 3 incercari la o
suprafata de 2000 mp
In cate doua puncte
situate in profiluri
transversale
la
distante de 10 m unul
de altul pentru fiecare
banda cu latime de
7,5 m
1913/15-75
12288-85
6400-84
Normativ CD
31-94
4.12
ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se
strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat sau la 1500 mp suprafata de drum.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare
sector de drum prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale
proiectului.
Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii prevazuta in
proiect.
Abaterea limita la panta este 4%, in valoare absoluta si va fi masurata la
fiecare 25 m.
Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care
se executa.
Parc Municipal Vest
56
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi 10 mm.
4.13
CONDITII DE COMPACTARE
Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la
realizarea gradului de compactare 95-98% Proctor modificat pentru drumurile din
clasele tehnice IV V si 98 100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele
tehnice I-III.
Pentru autostrazi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% numai
intr-un numar de 5% din punctele masurate.
Stratul de fundatie din piatra sparta mare 63-90 trebuie compactat pana la
realizarea inclestarii maxime a agregatelor si care se probeaza prin faptul ca ruloul
compresor nu mai lasa urme, iar mai multe pietre de acceasi marime si natura cu
piatra concasata folosita nu mai patrund in fundatie si sunt sfaramate de rulourile
compresorului.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera
realizata daca valorile deformatiile elastice masurate, nu depasesc valoarea
deformatiilor elastice admisibile care este de 250 sutimi de mm.
4.14
CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de
3.00 m lungime astfel:
- in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de
circulatie si nu pot fi mai mari de 2 cm.
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in
proiect si sunt cu 5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracaminti sub
care se executa.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet
de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.
4.15
RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate
cu prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de
executie si calitative impuse de proiecte si caietul de sarcini, precum si constatarile
consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie Proces Verbal de receptie preliminara.
4.16
RECEPTIA FINALA
conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si a prevederilor din
prezentul caiet de sarcini.
5. BETOANE DE CIMENT
5.1 BETON DE CIMENT TIP C8/10
Executia straturilor de baza din beton de ciment necesita urmatoarele
operatiuni :
- amenajarea stratului suport conform STAS 183 -1 ;
- stabilirea compozitiei betonului de marca Bc15 conform reglementarilor
tehnice ;
Parc Municipal Vest
57
prepararea betonului in statii centralizate si transportarea lui cu autovehicule

speciale ;
- asternerea betonului intre longrine metalice sau intre cofraje de alt tip si
compactarea lui ;
- asternerea betonului se face la o temperatura de min +5 grade Celsius. Sub
aceasta temperatura se vor lua masuri speciale in ceea ce priveste
asternerea si protejarea betonului, conform N. E.- 012 ;
- circulatia pe stratul de beton se va face in conformitate cu prevederile STAS
183-1 si NE-012 ;
- stratul de beton va fi prevazut cu rosturi de dilatatie si de lucru pe toata
grosimea stratului;
- pentru straturi de beton cu latimi mai mari de 5.00m se prevad rosturi
longitudinale pe toata grosimea stratului ;
- executarea rosturilor de contractie, de dilatatie si de contact se face conform
STAS 183-1 si NE-012, cu respectarea masurilor de protectie a straturilor
respective din beton de ciment ;
- in cazul in care stratul de beton se acopera cu imbracaminte bituminoasa,
aceasta se aplica dupa realizarea rezistentelor prescrise pentru betonul
C8/10.
Verificarea calitatii materialului se face pe toata durata lucrarilor, conform STAS
183-1 si NE-012, de catre laboratorul de santier sau de catre un laborator de
specialitate, dupa caz.
Verificarea elementelor geometrice se va face dupa cum urmeaza :
- suprafata straturilor de baza si de fundatie se verifica in profil longitudinal si
transversal pentru a corespunde datelor si abaterilor in limita conform STAS
6400/84;
- grosimile straturilor de fundatie trebuie sa corespunda datelor prevazute in
proiectul de executie al lucrarii si prevederile STAS 6400/84. Verificarea
grosimii straturilor de fundatie se face prin sondaje, cel putin unul la 200m
distanta;
- verificarea grosimii straturilor de baza din beton de ciment se face prin
masuratori directe la marginea dalei si prin minimum 4 carote la 10 000mp
de suprafata;
- cotele suprafetei betonate se verifica cu aparate de nivel.
Executia lucrarilor se face respectand procesele tehnologice conform NE-012 si
STAS 183-1.
Umiditatea se determina conform STAS 1913/1-82 si NE-012.
Rezultatele tuturor masuratorilor, determinarilor si verificarilor vor fi tinute la zi in
documentatia de executie a santierului, ce va constitui documentatia de control in
vederea receptiei lucrarilor.
Receptia lucrarilor se executa in 3 etape : pe faze, preliminare si finale.
Receptia pe faze se executa astfel :
- la terminarea executiei unui strat component imediat superior se va verifica
respectarea proceselor tehnologice aplicate in executie, latimi, grosimi,
pante transversale, calitatea materialelor folosite, calitateaexecutiei lucrarilor
si capacitatea portanta la nivelul stratului executat. Se verifica exactitatea
rezultatelor determinarilor inscrise in registrele de laborator ;
- se incheie procesul verbal de receptie conform reglementarilor in vigoare
specificandu-se eventualele remedieri necesare ;
- nu se va trece la executarea stratului urmator pana cand nu se executa
aceste remedieri.
Parc Municipal Vest
58
Receptia preliminara se va face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari

conform reglementarilor in vigoare. Comisia de receptie va examina lucrarile fata de
prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si
procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor.
Verificarea grosimii straturilor de fundatie si de baza se va face prin sondaje, in
aceleasi puncte in care se fac sondaje pentru verificarea grosimii si calitatii
imbracamintilor.
Receptia finala a stratului de baza si de fundatie se face odata cu
imbracamintea, dupa expirarea perioadei de verificare a compactarii acesteia.
Receptia finala se face conform reglementarilor in vigoare.
6. PAVAJE CU PAVELE SAU DALE BETONATE
Pavajul se va executa pe un pat de nisip pilonat cu o grosime de 4 cm asternut
peste o fundatie de pamant.
Inainte de executarea pavajului se va verifica daca fundatia de pamant
corespunde prescriptiilor STAS 6400-84, verificandu-se in plan transversal si
longitudinal denivelarile si abaterile.
Pavelele sunt prefabricate in atelier, tehnologia de executie a acestora fiind
asemanatoare executiei pavajului din pavele normale impuse de STAS 6978/77.
Pavelele au o grosime de 10 cm pe trotuare si se monteaza manual pe un strat
de nisip de 4 cm grosime.
Denivelarile maxime admise sub sablonul de 3.00m sunt de 4mm in profil
longitudinal si in profil transversal.
Operatiunile de montare a pavelelor sunt:
- asternerea si nivelarea unui strat de 4 cm nisip pilonat peste fundatia de strat
de forma, cu respectarea pantelor longitudinale si transversale existente ;
- montarea pavelelor pe nisip, una langa alta, pana la realizarea suprafetei
sub sablon ;
- se imprastie nisip uscat pe suprafata executata si se matura astfel incat
nisipul sa umple rosturile realizate intre pavele.
Receptia preliminara a lucrarilor de pavaje se face in conditiile respectarii
prevederilor legale in vigoare, a prevederilor STAS si a proiectului lucrarii. Receptia
finala se va face la finalul termenului de garantie al lucrarii.
7. MIXTURI ASFALTICE
7.1 DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
Straturile de baza se vor executa din mixturi bituminoase alcatuite din agregate
naturale cu o anumita compozitie granulometrica si bitum de drumuri ca liant,
preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat.
Imbracamintile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate la cald,
fiind alcatuite, in general, din doua straturi: un strat de uzura si strat inferior de
legatura.
7.2 MATERIALE
Agregate
Agregate pentru straturi de baza:
- piatra sparta 3-8; 8-16 mm, conform SR 667 - 2001
- piatra sparta 16-25 mm, conform SR 667 - 2001
- nisip de concasaj SR 667 - 2001
- nisip SR 662 -2002
- filer de calcar STAS 539-79
Parc Municipal Vest
59
Agregate pentru imbracaminti bituminoase:

- nisip natural sort 0-3 sau 0-7 mm, conform SR 662 -2002
- nisip de concasaj sort 0-3 mm, conform SR 667 - 2001
- criblura sorturi: 3-8; 8-16; 16-25 mm, conform SR 667 - 2001
- Filer - filer de calcar, conform STAS 539-79
- Lianti - bitum neparafinos pentru drumuri tip D 80/120, conform SR 754-99
Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare
Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si consta in
urmatoarele:
a. Bitum - penetratia la 25 C STAS 42-68 si punctul de inmuiere prin metoda inel si
bila STAS 60-69
b. Criblura
- natura mineralogica (examinare vizuala)
- granulozitate STAS 730-89
- forma granulelor STAS 730-89
c. Piatra sparta
- granulozitate STAS 730-89
- forma granulelor STAS 730-89
d. Nisip
- granulozitatea STAS 4606-80
- parte levigabila STAS 4606-80
- materii organice STAS 4606-80
- echivalent de nisip SR 662-02
- coeficient de activitate SR 667-00
e. Filer
- finetea STAS 539-79
7.3 CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
- conform SR 7970-01 pentru straturile de baza
- conform SR 174-1/02; SR 174-2/02 pentru imbracamintea bituminoasa
Caracteristicile fizico-mecanice se determina prin cuburi din probe de mixturi
confectionate pentru stabilirea retelelor din probe recoltate de la malaxor sau de la
asternerea pe parcursul executiei, precum si din probe luate din imbracamintea gata
executata.
Determinarea si valorile limita ale rugozitatii imbracamintilor bituminoase sunt
cele prevazute in STAS 8849-83.
7.4 PREPARAREA MIXTURILOR
Prepararea mixturilor se va face in conformitate cu prevederile SR 174-1/02; SR
174-2/02.
7.5 MODUL DE PUNERE IN OPERA
Punerea in opera a mixturilor asfaltice pentru strat de mixturi asfaltice se
executa numai in anotimpul calduros, in perioada martie-octombrie, la temperaturi
atmosferice de peste 10oC, in conditiile unui timp uscat. Lucrarile se intrerup pe vant
puternic sau ploaie si se reiau numai dupa uscarea stratului suport.
7.6 TRANSPORTUL
Mixturile bituminoase cilindrate se transporta in autocamioane basculante;
mixtura sa soseasca la punctul de lucru curata si cu pierdere minima de temperatura.
La distante de transport mai lungi si pe timp rece, trebuie luate masuri pentru
protejarea mixturilor impotriva pierderilor de caldura (bine izolate sau acoperite).
Parc Municipal Vest
60
Inainte de asternerea mixturii asfaltice, se executa toate lucrarile de remediere a

stratului suport si/sau se reprofileaza daca este cazul, apoi acesta se curata si se
amorseaza.
7.7 PREGATIREA STRATULUI SUPORT
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport de fundatie trebuie bine curatat.
In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau
denivelari, se vor lua masuri de rectificare a acestora.
Suprafata stratului suport pe care se asterne stratul de baza trebuie sa fie
uscata.
7.8 AMORSAREA
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si
stratul suport cu bitum taiat. In functie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie
raspandita pentru amorsare trebuie sa asigure un dozaj de (0,30,5) kg bitum rezidual
pe metru patrat, raspandit in film continuu. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de
asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
Punerea in opera a mixturilor si tratarea suprafetei imbracamintii
Punerea in opera a mixturilor si tratarea suprafetei imbracamintii se va face in
conformitate cu prevederile SR 7970-01 pentru stratul de baza si cu prevederile SR
174-1/01 si SR 174-2/01 pentru imbracamintea bituminoasa. Utilizarea de produse
susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura,
etc.) este interzisa.
In cazul intreruperilor accidentale si la rosturile de lucru longitudinale si/sau
transversale, care separa mixturile asfaltice raspandite de la o zi la alta, pentru
asigurarea unei legaturi continui intre suprafetele vechi si cele noi, trebuie sa fie
executate urmatoarele operatii:
- decuparea marginii benzii vechi pe o latime de cca. 50 cm, pe toata
grosimea stratului, astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala;
- amorsarea cu emulsie bituminoasa a suprafetei proaspat creata prin
decupare;
- la asternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacenta (alaturata) se va
depasi rostul cu 510 cm de mixtura repartizata; acest surplus de material
se impinge apoi, cu o racleta, peste mixtura proaspat asternuta, inainte de
compactare.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul
liantului, temperaturile prevazute in tabelul urmator.
Antreprenorul trebuie sa dispuna, la locul de punere in opera, de un lucrator
calificat, pentru a corija imediat dupa asternere si inainte de orice compactare
denivelarile flagrante, cu ajutorul unui aport de material proaspat depus, cu grija, in fata
lopetii.
Materiale si faza de executie
- agregate naturale la iesire din uscator

- bitum la intrare in malaxor
- mixtura asfaltica
la iesire din malaxor
Temperatura in grade C, functie de tipul

bitumului*
D 60/80
D 80/100
170190
165185
155165
150160
165175
160170
Parc Municipal Vest
61
la asternere
la inceputul compactarii
la sfarsitul compactarii
min. 155
min. 150
min. 110
min. 150
min. 145
min. 105
NOTA: * Masurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12.697-13:2002

Compactarea mixturilor asfaltice se efectueaza aplicand tehnologii
corespunzatoare care sa asigure pentru fiecare strat si tip de mixtura, caracteristicile
tehnice si gradul de compactare prevazute in normative (Densitatea aparenta, kg/m3,
min. 2150 ; Absorbtia de apa, % vol. 210 ; Grad de compactare, % min 96).
Operatiunea de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau
compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, se considera ca numarul
minim de treceri ale compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel prezentat in
tabelul urmator.
Atelier de compactare compus din:
2 utilaje de compactare
Specificatii
Nr. de treceri, min.
un
utilaj
de
compactare
Compactor
cu Compactor
cu Compactor cu rulouri
pneuri de 160 kN
rulouri netede de netede de 120 kN
120 kN
12
4
14
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.

Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona rostului
dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.
Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in
urcare.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri si cu o viteza mai redusa la
inceput, pentru a evita valurirea stratului.
La executia lucrarilor in mai multe straturi succesive, asternerea si compactarea
se efectueaza separat pentru fiecare strat in parte. In acest caz rosturile de lucru
transversale si longitudinale ale straturilor succesive trebuie decalate cu min. 10 cm.
Se urmareste asigurarea unei acrosari perfecte intre straturi, stratul superior aplicanduse la cel mult 24 h de la data executiei primului strat, a carui suprafata trebuie sa fie
uscata si curata. In cazul in care cel de-al doilea strat nu poate fi asternut in termen de
24 h, aderenta se asigura printr-o curatire temeinica a primului strat si amorsare.
7.9 VERIFICAREA MIXTURILOR, A STRATURILOR DE BAZA SI A
iMBRACAMINTII GATA EXECUTATE
Verificarea mixturilor, a stratului de baza si a imbracamintilor gata executate se
va face in conformitate cu prevederile SR 7970-01 pentru stratul de baza si cu
prevederile SR 174-1/02 si SR 174-2/02 pentru imbracamintea bituminoasa.
7.10
ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
Grosimile straturilor vor fi cele prevazute in profilul transversal tip al proiectului.
Abaterile limita locale de la grosimile prevazute in proiect, pentru fiecare strat in
parte este de -1%.
Abaterile in plus de la grosime nu constituie motiv de respingere.
Parc Municipal Vest
62
Latimea straturilor va fi cea prevazuta in proiect.

Abaterea limita locala admisa va fi:
- pentru latimea unei cai de rulare 5 cm
- pentru latimea unei benzi de stationare 2.5 cm
Pantele in profil transversal si declivitatile in profil longitudinal sunt cele
Abaterea limita admisa pentru panta profilului transversal este de 0.5%.
La cotele profilului longitudinal se admit abateri locale de:
- 2.5 cm pentru stratul de baza si stratul suport (AB2)
- 1.5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura (BAD 25 si MASF 16).
Denivelarile admise in lungul benzii sub dreptarul de 3 m este de maxim 5 mm.
7.11
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia straturilor de baza din anrobate bituminoase si imbracaminti asfaltice
cilindrate se efectueaza in doua etape: preliminara si finala.
Receptia preliminara
Receptia preliminara se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatii sunt terminate si toate verificarile sunt efectuate.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind
conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in
cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).
In urma acestei receptii se incheie procesul-verbal de receptie preliminara.
Receptia finala
conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din prezentul
caiet de sarcini.
NOTA IMPORTANTA
Caietul de sarcini a fost intocmit pe baza prescriptiilor tehnice de baza
(stas-uri, normative, instructiuni tehnice, etc.) in vigoare la data elaborarii
proiectului.
Orice modificari ulterioare in continutul prescriptiilor indicate in cadrul
caietului de sarcini, ca si orice noi prescriptii aparute dupa data elaborarii
proiectului, sunt obligatorii, chiar daca nu concorda cu prevederile din cadrul
8. INCADRARE CU BORDURI
Incadrarea trotuar carosabil se face cu borduri prefabricate din beton cu
dimensiuni 20X25 cm, asezate pe o fundatie de beton C8/10 de dimensiuni 15X30 cm.
In curbe se vor folosi borduri borduri de 20 cm lungime pentru a se asigura un
aspect placut la racordari.
Zonele verzi se incadreaza cu borduri din beton mici (10X15 cm) prefabricate,
pe o fundatie de beton de 10X20cm , montarea facandu-se la nivelul pavelelor.
Bordurile vor avea marca betonului Bc 22.5, iar cimentul folosit este Pa 35.
Operatiunile de montare sunt :
- sapatura pentru realizarea patului radierului
- turnarea betonului C8/10 la fundatia bordurilor
- montarea bordurilor
- rostuirea cu mortar de ciment a bordurilor.
Parc Municipal Vest
63
Este interzisa incarcarea si descarcarea bordurilor prin basculare, rostogolire

sau aruncare, pe santier fiind depozitate in randuri, pe stive de max. 1.50m inaltime,
intre randuri asezandu-se sipci.
NOTA : bordurile vor trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii
obligatorii (din fabricatie) :
- Grad de impermeabilitate P8
- Grad de gelivitate G100
- Raport apa/ciment 0.45
9. INDICATOARE RUTIERE
9.1 GENERALITATI
Instalarea Indicatoarelor pe drum
Indicatoarele se instaleaza pe partea dreapta a drumului in sensul de mers, atfel
incat sa asigure o buna vizibilitate a acestora.
Observatie : in cazuri speciale cand siguranta drumului o impune, indicatoarele
se pot repeta si pe partea stanga a drumului sau in console.
Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel incat sa aibe o inclinare de 80
fata de axa caii cu exceptia indicatoarelor fig. 92a, 92b, 93, 95, 95a, 95b, 96a, 96b si
111 din STAS 1848/1-86 care se instaleaza perpendicular sau paralel cu axa caii in
functie de configuratia intersectiei.
Indicatoarele din fig. 67, 68, 69a, 69b, 127a, 127b se instaleaza perpendicular
sau paralel cu drumul, dupa caz.
La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizanta se vor respecta urmatoarele :
- Unghiul in plan format de fata indicatorului cu perpendiculara la axa drumului
este de 5 la indicatoare de avertizare si de 10 la cele de localizare si de
presemnalizare ;
- Inclinarea (in fata) a indicatorului in raport cu verticala este de 2
Inaltimea pana la marginea inferioara a indicatorului este :
- 1.30 1.80 m fata de cota caii in ax, in afara localitatilor, cu exceptia
panourilor suplimentare la trecerile de nivel cu cale ferata, pentru care
inaltimea este de 0.5 m ;
- 1.80 2.20 m fata de cota trotuarelor in orase ;
- 0.60 1.20 m pentru indicatoarele instalate pe spatii verzi centrale, pe insule
de dirijare in localitati sau in afara acestora precum si pe refugiile din statiile
de tramvai.
Indicatoarele prevazute cu folie reflectorizanta se instaleaza astfel incat partea
lor inferioara fata de cota caii in ax sa fie :
- De 1.50 m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare si
indicatoare diverse ;
- De 1.30 m pentru indicatoare de localitate si presemnalizare pentru orientare
in intersectii importante pe drumuri de continuare a directiei spre localitati
importante
- De 0.60 m pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau insule de
dirijare.
Fac exceptie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie sa
asigure inaltime libera de trecere a autovehiculelor de min. 5.50 m.
Distanta de instalare a indicatorului in profil transversal al drumului de la
marginea platformei sau bordurii trotuarului pana la marginea indicatorului este de cel
putin 0.50m si cel mult 2.0 m. Amplasarea stalpilor se face in afara marginii exterioare
a santurilor sau rigolelor.
Parc Municipal Vest
64
In cazul rambleelor inalte, stalpii se monteaza la marginea exterioara a

acostamentului stabilind in mod corespunzator lungimea lor.
Montarea in ramblee inalte a indicatoarelor care necesita 2 stalpi se face
incepand de la marginea exterioara a acostamentului, completandu-se in acest scop
rambleul cu o platforma corespunzatoare sau folosind stalpi mai lungi pe taluz.
Plantarea stalpilor
Lungimea stalpilor se stabileste astfel incat sa fie incastrati min. 40cm in
fundatia de beton de clasa Bc 10 conform STAS 3622/86, respectiv min. 80 cm cand
sunt plantati in pamant.
Montarea indicatoarelor se face, de regula, pe stalpi special destinati in acest
scop, confectionati conform pct. 3.4 din STAS 1848/2-86, sau pe stalpii semafoarelor
luminoase pentru dirijarea circulatiei, pe stalpii cu alte destinatii, pe console montate pe
stalpi sau pe console incastrate in constructiile existente precum si pe portale sau
console special proiectate pentru panourile de presemnalizare a intersectiilor.
Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor metaliza sunt exemplificate in
anexa.
9.2 REGULI DE MONTARE SI VERIFICARE
Verificarea calitatii indicatoarelor se face in timpul executiei, precum si cu ocazia
receptiei.
Verificarile ce se efectueaza sunt :
- Forma si dimensiunile, in conformitate cu STAS 1848/1-86. La dimensiuni se
admit tolerante de 1% pentru indicatoare metalice ;
- Planeitatea fetei, toleranta admisa fiind de 1mm la indicatoarele metalice ;
- Verificarea rezistentei si nedeformabilitatii dispozitivelor de prindere pe
stalpi ;
- Aspectul si exactitatea executarii simbolului ;
- Aplicarea corecta a foliei reflectorizante, care trebuie sa prezinte o buna
aderenta, sa nu aibe incretituri si umflaturi ;
- Aspectul si exactitatea inscriptiilor, fiind admisa o toleranta de 1mm pentru
inaltimi ale literelor pana la 130mm si o toleranta de 2mm pentru inaltimi
mai mari ; la grosimi ale literelor pana la 18 mm se admite o toleranta de
0.5mm iar pentru grosimi mai mari se admite o toleranta de 1mm ;
Verificarea dupa montare a indicatoarelor consta in :
- Respectarea prescriptiilor de instalare, tinand seama de distantele si
inaltimile prevazute ;
- Modul de prindere pe stalpi ;
- Este interzisa montarea de reclame si alte panouri pe suprafata de teren
cuprinsa intre marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, spre a nu
afecta vizibilitatea acestora si a nu distrage atentia conducatorilor de
autovehicule.
Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor pe stalpi se va face conform
anexei B.
9.3 INSTALAREA STALPILOR DE GIDARE SI A CATADIOPTRILOR PE DRUM
Stalpii de ghidare si caradioptrii se amplaseaza pe drumuri pentru ghidarea
optica a vehiculelor, in special in timpul noptii, prin dispozitive reflectorizante (conform
STAS 1948/1-1991).
Parc Municipal Vest
65
Montarea stalpilor de ghidare se face pe acostamente in pozitie verticala, aliniati

pe platforma la distanta de 0.25m de la marginea exterioara a acesteia, astfel incat
dispozitivele reflectorizante sa fie vizibile din ambele sensuri de circulatie.
Amplasarea stalpilor de ghidare se face pe ambele parti ale platformei, in toate
cazurile cand nu sunt necesari parapeti. In acest caz, stalpii se dispun de-a lungul
drumului alternativ, de o parte si de cealalta, in profile transversale diferite (in zig-zag).
Amplasarea stalpilor de ghidare se face numai pe o parte a platformei sectorului
de drum atunci cand pe cealalta parte a platformei sunt necesari parapeti, montanduse pe acestia catadioptrii la aceleasi distante ca si stalpii de ghidare.
9.4 ANEXA A PLANSE 1
Stalpii metalici de sustinere a indicatoarelor se prevad cu gauri incat sa permita
prinderea indicatoarelor instalate individual sau cuplate cate doua pe acelasi stalp
precum si a semnelor aditionale.
Pozitia si numarul se aleg din schema fig. 129, in functie de indicatoarele ce
urmeaza sa fie montate pe stalpi.
Fig. 129
Dispozitivele de prindere a indicatoarelor sunt alcatuite din corniere L30x30x3
sudate pe spatele indicatoarelor si din platbande prevazute cu gauri pentru suruburi,
indoite in mod special pentru a permite sudarea de aripile orizontale ale cornierelor
conform fig. 130.
Parc Municipal Vest
66
Fig. 130
Modul de realizare a dispozitivelor de prindere pe spatele indicatoarelor sunt
exemplificate in fig. 131153, pentru indicatoare curente si fig. 154 pentru panourile
de presemnalizare instalate pe console.
Fig. 131
Fig. 132
Fig. 133
Parc Municipal Vest
67
Fig. 134
Fig. 137
Fig. 141
Fig. 143
Fig. 135
Fig. 138
Fig. 136
Fig. 139
Fig. 140
Fig. 142
Fig. 144
Parc Municipal Vest
68
Fig. 145
Fig. 147
Fig. 149
Fig. 146
Fig. 148
Fig. 150
Fig. 151
Parc Municipal Vest
69
Fig. 152
Fig. 153
9.5 ANEXA B PLANSE 2
Parc Municipal Vest
70
10. MARCAJE RUTIERE

10.1 GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini tehnice cuprinde conditii obligatorii de realizare a
marcajelor rutiere, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, privind circulatia
pe drumurile publice precum si a standardelor din colectia Siguranta Circulatiei.
10.2 CONDITII TEHNICE PENTRU MATERIALELE UTILIZATE
Conditii tehnice pentru materialele cu care se vor executa marcaje
Se pot utiliza urmatoarele tipuri de materiale pentru marcaj rutier :
- Vopsea ecologica, alba, tip masa plastica, monocomponenta, solubila in apa
(fara solventi organici) cu uscare la aer, pentru marcaje profilate in pelicula
continua sau in model structurat, asigurand vizibilitatea marcajului ziua si
noaptea, pe timp uscat si ploios. Vopseaua se aplica ca atare sau pe
amorsa.
Marcajul se aplica cu masina echipata cu dispozitive speciale de aplicat vopsea,
amorsa si bile de sticla sau manual, in functie de tipul marcajului.
Durata de serviciu a marcajului trebuie sa fie de min. 18 luni.
Calitatea vopselei se apreciaza pe baza datelor din Fisa Tehnica prezentata in
Anexa 1, iar calitatea amorsei se apreciaza pe baza datelor din Fisa Tehnica
prezentata in Anexa 2.
Se pot executa si marcaje termoplastice sau cu benzi autoadezive de culoare
alba, cu aplicare la cald sau la rece, care s aindeplineasca aceleasi conditii tehnice de
exploatare ca vopseaua de ip masa plastica de la paragraful anterior.
Durata de serviciu a acestora trebuie sa fie de minimum 36 de luni.
Tehnologia de aplicare si fisele tehnice ale materialelor pentru executia
marcajelor termoplastice vor fi prezentate Beneficiarului spre aprobare.
Materialele trebuie agrementate de o institutie agreata de Beneficiar.
De asemenea vor fi prezentate pentru materialele folosite certificate de atestare
a calitatii, eliberate de laboratoare recunoscute pe plan international (de preferinta
BAST si LGA).
Controlul vopselei de marcaj
Vopseaua de marcaj destinata efectuarii marcajelor rutiere, se va analiza pe
baza de probe, prelevate din recipienti originali, inchisi ermetic si sigilati.
Parc Municipal Vest
71
Prelevarea probelor se face conform prescriptiilor emise de catre Laboratorul de

Siguranta Circulatiei (AND).
In cazul obtinerii unor rezultate necorespunzatoare, se va anunta urgent
antreprenorul, iar Beneficiarul va trimite pentru analiza la LGA, vopsea in ambalaje
originale.
LGA (Landesgewerbeanstalt Bayern) este laboratorul autorizat care asigura si
confirma calitatea vopselei de marcaj rutier.
Costul transportului si al analizelor va fi suportat de catre antreprenor. In cazul
confirmarii de catre LGA a unor rezultate necorespunzatoare, antreprenorul este
obligat sa inlocuiasca acest lot de vopsea.
Conditii tehnice pentru microbile si bile mari de sticla
Fiecare tip de vopsea de marcaj utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile
mari de sticla. Tipul si dozajul de microbile sau bile mari de sticla vor fi recomandate de
fabricantul de vopsea de marcaj, conform buletinului BAST. Ambalarea microbilelor
sau bilelor mari de sticla se face in saci etansi. Calitatea lor trebuie sa corespunda cu
fisele tehnice.
10.3 TIPURI DE MARCAJE
Marcaje longitudinale la randul lor se subdivid in marcaje pentru :
- Separarea sensurilor de circulatie ;
- Delimitarea benzilor ;
- Delimitarea partii carosabile.
Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin :
- Linie simpla sau dubla ;
- Linie discontinua simpla sau dubla ;
- Linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua
Dimensiunile si modurile de pozare a marcajelor longitudinale, functie de
diverse situatii sunt prezentate in plansele 1a, 1b, 1c si 1d.
Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulatie se executa, de
regula, din linie discontinua simpla, iar, in unele cazuri, se folosesc linii continue sau
linii formate dintr-o linie continua, mod prezentat in plansele 1a si 1c.
Maracajele longitudinale de delimitare se executa cand latimea unei benzi de
circulatie este de min. 3.00 m, prin linii discontinue simple, avand segmentele si
intervalele aliniate in profil transversal pe sectoarele din aliniament.
In apropierea intersectiilor se aplica linii continue simple sau duble.
Marcajele longitudinale de delimitare a partii carosabile se executa pe banda de
incadrare, in exteriorul limitei partii carosabile cu :
- Linii continue simple la exteriorul curbelor deosebit de periculoase ;
- Linii discontinue simple pe celelalte drumuri publice sau intersectii.
Acest tip de marcaje este prezentat la fig. 2 din plansa 1a.
Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase, in mod special pentru sectoare
de drum cu vizibilitate redusa in plan prin profil longitudinal, se executa axial cu linii
continue care inlocuiesc sau dubleaza liniile discontinue atunci cand distanta de
vizibilitate dmin este inferioara valorilor date in plansa 1c.
Pe sectoarele de drum cu obstacole pe partea carosabila, marcajele se executa
confom plansei 1b.
Marcaje transversale
a) De oprire linie continua avand latimea de 0.40m, astfel incat din locul de
oprire sa fie asigurata vizibilitatea in intersectie (vezi plansa 1d, fig. 7)
Parc Municipal Vest
72
b) De cedare a trecerii linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata

de un triunghi cu dimensiunile din plansa 2a, fig. 8-9
c) De traversare pentru pietoni se executa prin linii paralele cu axa caii, cu
latimea de 60 cm iar lungimea lor fiind de 3.00 m sau 4.00 m, in functie de
viteza de circulatie in zona respectiva, mai mica de 60 km/h, respectiv, nu mai
mare de 60 km/h (vezi plansa 2b, fig. 10). In intersectiile cu circulatie pietonala
foarte intensa, marcajele trecerilor de pietoni pot fi completate prin sageti
indicand semnele de traversare.
d) De traversare pentru biciclete se executa prin doua linii intrerupte, avand
dimensiunile conform plansei 2b, fig. 11.
Marcaje diverse
a) De ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa
o urmeze pentru traversarea intersectiei (plansa 2b, fig. 12).
b) Pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu
incadrate de o linie continua, realizate conform plansei 2c
c) Pentru interzicerea stationarii
d) Curbe deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi, ce pot fi
precedate de marcaje de reducere a vitezei, constituite din linii transversale cu
latime de 0.40 m.
Marcaje prin sageti si inscriptii
Aceste marcaje dau indicatii privind destinatia benzilor, directiilor de urmat spre
o anumita localitate, limitari de viteza, etc, si au dimensiuni diferentiate in functie de
locul unde se aplica si viteza de apropiere care poate fi mai mare de 60 km/h sau mai
mica/egala cu 60 km/h.
Dimensiunile si tipurile de sageti sunt date in schitele plansei 3b, 3c, 3d, 3e .
Culoarea utilizata la executia marcajelor este alba.
Marcajele se executa in general mecanizat cu masini si dispozitive adecvate.
Marcajele prin sageti, inscriptii, figuri precum si alte marcaje de volum redus se pot
executa manual cu ajutorul sabloanelor corespunzatoare.
La executia marcajelor cu vopsea, suprafata partii carosabile trebuie sa fie
perfect uscata iar temperatura mediului ambiant sa fie de min. +15C astfel incat sa
asigure functionarea dispozitivelor de pulverizare fara adaos de liant iar intensitatea
vantului sa fie suficient de redusa incat sa nu perturbe jetul de vopsea.
10.4 CONDITII DE REALIZARE A MARCAJELOR
Tipul si tipodimensiunile marcajului
Marcajele rutiere cu vopsea ecologica, alba, diluabila in apa, tip masa plastica,
care asigura vizibilitate in conditii de ceata, ploaie, atat pe timp de zi cat si pe timp de
noapte. Vopseaua se aplica la rece, ca atare sau pe amorsa, in grosime de pelicula
uda de 2000 microni.
Marcajele rutiere termoplastice trebuie sa asigure vizibilitate in conditii de ceata,
ploaie, atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte.
Marcajele termoplastice se aplica conform tehnologiei Producatorului, dupa
aprobarea acesteia de catre Beneficiar.
Executia marcajului rutier
Specificatii generale Se face cu respectarea prescriptiilor prezentului caiet
de sarcini, in ceea ce priveste :
- Calitatea vopselei conform prevederilor din Anexa 1
Parc Municipal Vest
73
- Tipul imbracamintii rutiere, rugozitatea suprafetei, conditi de mediu si locale

- Filmul marcajului
- Executia premarcajului
- Pregatirea suprafetei pe care se aplica marcajul
- Stabilirea dozajului ud de vopsea
- Dozaj de microbile, bile de sticla de alte dimensiuni
- Metodologia de control al calitatii
- Norme de protectia Muncii, P.S.I.
Executia premarcajului se face prin trasarea unor puncte de reper, pe
suprafata partii carosabile, care au rolul de a ghida executantul pentru realizarea
corecta a marcajelor. Premarcajul se executa cu aparate topografice sau manual,
marcandu-se pe teren cu vopsea punctele de reper determinate.
Corectitudinea realizarii premarcajului de catre executant, va fi verificata cu
ocazia supravegherii realizarii lucrarilor, inainte de aplicarea marcajului definitiv. In
cazul respingerii premarcajului, executantul va reface lucrarea pe cheltuiala sa.
Marcajul rutier se aplica numai pe suprafete curate si uscate.
Pe suprafete de drum unde suprafata nu este corespunzatoare, acesta se
curata prin suflare cu aer comprimat sau cu perie cu mijloace mecanizate.
Pe suprafete mici, grase, acestea se curata prin frezare, fara degradarea
suprafetei drumului sau prin spalare cu detergent sau solvent organic.
Indepartarea prin frezare a unor suprafete marcate, in urmatoarele conditii :
- Cand modificarile impuse de conditiile de teren necesita stergerea marcajului
existent ;
- Cand modificarea elementelor geometrice ale unui sector de drum impune
stergerea marcajului existent si executarea noului marcaj pe alt
amplasament.
Executia marcajului rutier, cu ajutorul esalonului de lucru, poate demara in
urmatoarele conditii :
- Executantul a obtinut aprobarea administratorului drumului si acordul politiei
rutiere pentru instituirea restrictiilor de circulatie pe drumul public, in vederea
executarii lucrarilor
- Executantul este dotat cu indicatoare rutiere si panouri mobile de avertizare,
pentru presemnalizarea si semnalizarea lucrarii
- Executantul a obtinut dispozitie de lucru din partea administratorului drumului
- S-a incheiat procesul verbal de receptie a premarcajului.
Semnalizarea pe timpul executiei lucrarilor :
- Presemnalizarea si semnalizarea lucrarilor prin indicatoare rutiere si mijloace
de avertizare
- Pozarea cu conuri pentru protectia vopselei ude
- Autovehicul de incheiere a esalonului, care are rolul de a proteja vopseaua
aplicata pana la darea in circulatie si de a recupera conurile.
10.5 CONTROLUL CALITATII MARCAJULUI
Specificatii generale
In timpul executarii marcajului rutier se va avea in vedere :
- Daca executantul efectueaza omogenizarea vopselei in ambalaj
- Daca se fac determinari periodice ale grosimii filmului ud de vopsea si a
dozajelor de vopsea si microbile
- Banda de marcaj sa aiba un contur clar delimitat avand microbile sau bile
mari repartizate uniform pe lungimea si latimea benzii de vopsea
Parc Municipal Vest
74
La controlul vizual, marcajul rutier sa prezinte rezistenta la uzura, luminanta

si retroflexie uniform distribuite pe toata suprafata marcajului
In cazul nerespectarii prescriptiilor caietului de sarcini de catre aplicator,
acesta este obligat sa refaca marcajul pe cheltuiala proprie, in conditiile
impuse de responsabilul desemnat sa supravegheze si sa indrume in
permanenta executia lucrarilor de marcaje rutiere.
10.6 ANEXA 1- FISA TEHNICA VOPSEA

1. Vopsea de marcaj ecologica tip masa plastica, monocomponenta, solubila in
apa (fara solventi organici) cu uscare la aer, aplicabila ca atare sau pe amorsa,
pentru marcaje in pelicula continua sau in model structurat sau profilat,
asigurand vizibilitatea marcajului ziua si noaptea pe timp uscat si ploios.
2. Denumire : Conform fabricantului
3. Caracterizare masa plastica :
3.1 tip liant :
acrilic
3.2 densitate :
conform
fabricantului
3.3 substante nevolatile (masa plastica ce se aplica) :
min 85%
3.4 vascozitate :
conform
fabricantului
3.5 cenusa %95C :
min 66%
3.6 timp depozitare in ambalaj :
min 6 luni
4. Caracteristici peliculogene
4.1 teste BAST min 4Mio pentru grosimi de pelicula uda de 2000 m
Bulletin BAST
Retroflexie :
min 150mcd/Lx m2
Factor de luminanta :
min 0.40
Pendul SRT :
min 40
Rezistenta la uzura :
min 85%
Grosime pelicula uda :
2000 m
Tip microbile :
Bulletin BAST
Dozaj microbile gr/m2 :
Bulletin
BAST
4.2 timp uscare pelicula uda :
Bulletin BAST
4.3 rezistenta la ploaie dupa timpul de uscare (4.2) :
conform
fabricantului
5. Asigurarea calitatii masei plastice si a microbilelor
5.1 vopsea :
Bulletin LGA
5.2 microbile :
Certificat Lloyd
5.3 Agrement MLPTL
6. Conditii de aplicare
6.1 temperatura de aplicare
- aer :
conform
fabricantului
- sol :
conform
fabricantului
6.2 higrometrie :
conform
fabricantului
6.3 dilutie :
conform
fabricantului
Parc Municipal Vest
75
6.4 masina de marcaj :

fabricantului
7. Toxicitate si protectia mediului ambiant :
prescrp. 91/155EWGG
8. Reguli de transport si siguranta :
fabricantului
9. Expediere :
fabricantului
conform
bulletin
cf,
conform
conform
10.7 ANEXA 2 FISA TEHNICA AMORSA

1. Amorsa (primer), monocomponenta, utilizata pentru realizarea unei aderente
bune la suprafata suportului vopselelor ecologice de marcaj monocomponente,
cu uscare la aer, pe baza de apa (grosime pelicula 600m) si a vopselelor de tip
masa plastica, monocomponente, solubile in apa, cu uscare la aer. Amorsa se
aplica pe suprafete bituminoase sau beton noi sau pe marcaje rutiere vechi.
2. Denumire :
Conform
fabricantului
3. Caracterizare amorsa uda :
3.1 tip liant :
acrilic
3.2 densitate :
conform
fabricantului
3.3 vascozitate :
conform
fabricantului
3.4 timp depozitare in ambalaj :
min 6 luni
Dozaj microbile gr/m2 :
Bulletin BAST
4. Conditii de aplicare
4.1 temperatura de aplicare :
conform
fabricantului
4.2 temperatura suprafetei de aplicare :
conform
fabricantului
4.3 umiditatea relativa :
conform
fabricantului
4.4 mod aplicare :
conform
fabricantului
Grosime pelicula uda :
conform
fabricantului
5. Timp de uscare ca atare sau ud :
max. 3-6 min
6. Rezistenta la ploaie dupa timpul de uscare :
max 15 min
7. Toxicitate si protectia mediului ambiant :
bulletin cf,
prescrp. 91/155EWGG
8. Reguli de transport si siguranta :
conform
fabricantului
9. Expediere :
conform
fabricantului
Parc Municipal Vest
76
PLANSA 1a
Parc Municipal Vest
77
10.8
PLANSA 1b
Parc Municipal Vest
78
10.9
PLANSA 1c
Parc Municipal Vest
79
10.10
PLANSA 1d
Parc Municipal Vest
80
10.11
PLANSA 2a
Parc Municipal Vest
81
10.12
PLANSA 2b
Parc Municipal Vest
82
10.13
PLANSA 2c
Parc Municipal Vest
83
10.14
PLANSA 2d
Parc Municipal Vest
84
10.15
PLANSA 3a
Parc Municipal Vest
85
10.16
PLANSA 3b
Parc Municipal Vest
86
10.17
PLANSA 3c
Parc Municipal Vest
87
10.18
PLANSA 3d
Parc Municipal Vest
88
10.19
PLANSA 3e
Parc Municipal Vest
89
10.20
PLANSA 4a
Parc Municipal Vest
90
10.21
PLANSA 4b
Parc Municipal Vest
91
10.22
PLANSA 4c
Parc Municipal Vest
92
10.23
PLANSA 4d
Parc Municipal Vest
93
11. CONDITII DE CALITATE

Prezenta documentatie s-a elaborat in baza prevederilor Legii Calitatii in
Constructii nr. 10/95 si a reglementarilor si procedurilor de aplicare a acesteia (HG261,
HG 272, HG 273).
In proiect s-au precizat cerintele esentiale de calitate corespunzatoare nivelurilor
minime de performanta stabilite conform HG 925/95 si a indrumatoarelor ce decurg din
acesta.
Fazele de executie determinate si participarea pe santier pentru verificarea
cerintelor de calitate a lucrarilor avizate ISC la faza PT si DE se refera in principal la
urmatoarele faze :
- receptia patului de fundare, a indeplinirii conditiilor standard de executie a
terasamentelor ;
- receptia stratului de nisip si balast ;
- receptia fundatiei de beton de ciment ;
- receptia balastului stabilizat ;
- receptia betoanelor asfaltice.
Controlul calitatii betonului si a materialelor componente se va face conform
prevederilor STAS 1759 si se efectueaza zilnic.
Pentru verificarea marcii betonului si a rezistentelor la intindere si compresiune,
se vor lua probe din betonul proaspat preparat, prin confectionarea epruvetelor cubice
si prismatice, in conformitate cu STAS 1275.
Pentru orice nepotrivire intre planul de situatie si realitatea din teren,
constructorul va convoca proiectantul pentru solutionarea operativa a acestora.
Constructorul are obligatia sa convoace factorii care au obligatia sa participe la
verificarea si receptia lucrarilor determinante (proiectantul, beneficiarul si delegatul
inspectiei de stat in constructii).
Beneficiarul are obligatia prezentarii proiectului inainte de inceperea executiei,
verificatorului atestat.
Beneficiarul, prin ,,dirigintele,, lucrarii, va receptiona fiecare faza si va pastra
documentele respective pentru comisia de receptie, pentru fazele privind lucrarile
ascunse, rezultatul probelor de laborator, receptia materialelor puse in opera,
respectarea procesului tehnologic, a proiectului in general, urmand in acest sens,
capitolele privind receptia lucrarilor, din STAS-urile indicate in prezentul Caiet de
Sarcini.
3.1.5. Caiete de sarcini terasamente
1. GENERALITATI
1.1
DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor, pentru
modernizarea, constructia si reconstructia strazilor. El cuprinde conditiile tehnice
comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea terasamentelor, transporturilor,
compacterea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.
1.2
PREVEDERILE GENERALE
La executarea terasamentelor se respecta prevederile, standardele
si
normativele in vigoare, in masura in care completeza si nu contravin prezentului caiet
de sarcini.
Parc Municipal Vest
94
Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati

de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, verificari
suplimentare, fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si
de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a
terasamentelor, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini
Inginerul va dipune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se
impun.
2. MATERIALE FOLOSITE
2.1. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88 care se
folosesc la executarea terasamentelor. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi
folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a
se lua masuri speciale.Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate
in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, dar
compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.
Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre , in cazul cand
conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu
respectarea prevederilor STAS 1709/2-90 privind prevenirea degradarilor provocate din
inghet-dezghet.
In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamanturi
argiloase cu simbolul 4e, 4f si a caror calitate conform tabelului Ib este rea sau
foarte rea ( sau a celor cu densitate in stare uscata mai mica de 1.5 g/cm3 ), vor fi
inlocuite cu pamanturi corespunzatoare, pe o grosime de min. 20 cm in cazul
pamanturilor rele si de min. 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele.
Inlocuirea lor se va face pe toata latimea platformei. Grosimea se va considera
sub nivelul patului strazii si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre
Inginer.
Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie
stabilizarea lor pe grosime de min. 15 cm. Se va face numai cu aprobarea clientului in
care se vor preciza si modalitatile de utilizare.
Conditiile de utilizare a diferitelor pamanturi pot fi combinate la cererea
Inginerului cu masuri specifice destinate a aduce pamantul extras in stare compatibila
cu modalitatile de punere in opera si cu conditiile meteorologice. Aceste masuri care
cad in sarcina antreprenorului privesc modalitatile de extragere si de corectii a
continutului in apa fara aport de liant sau reactiv.
Materiale pentru terasamente. Categoriile si tipurile de pamanturi, clasificate
conform STAS 2914-84
Parc Municipal Vest
95
Tabelul 1a
Denumirea
si
caracteristicile
Simbol
principalelor tipuri de pamanturi
Pamanturi
necoezive
grosiere
(fractiunea
mai
mare de 2 mm
reprezinta
mai
mult de 50% din
masa).
Blocuri,
bolovanis, pietris
Pamanturi
necoezive medii
si fine (fractiunea
mai mica de 2
mm
reprezinta
mai mult de 50%
din masa) Nisip
cu pietris, nisip
mare, mijlociu sau
fin
Pamanturi
necoezive medii
si fine (fractiunea
mai mica de 2
mm
reprezinta
mai mult de 50%
din masa), cu liant
constituit
din
pamanturi
coezive. Nisip cu
pietris, nisip mare,
mijlociu sau fin,
cu liant prafos sau
argilos
Cu foarte putine
parti
fine,
neuniforme
(granulozitate
continua) ;
insensibile
la
inghet-dezghet si
la variatiile de
umiditate
Idem
1a,
dar
uniforme
(granulozitate
discontinua)
Cu
parti
fine,
neuniforme
(granulozitate
contiuna) ;
sensibilitate
mijlocie la inghetdezghet,
insensibile
la
variatiile
de
umiditate
1.3 IDEM 2A,
DAR UNIFORME
Cu multe parti
fine ;
foarte
sensibile
la
inghet-dezghet,
fractiunea
fina
prezinta umflare
libera (respectiv
contractie) redusa
1.4 IDEM 3A,
DAR
FRACTIUNEA
FINA PREZINTA
Granulozitate
Continut in parti fine
in % din masa totala
pentru :
d<0,005 mm
d<0,05 mm
d<0,25 mm
1a
Coef.
de
nereg.
Un
Index de
plasticit.
ale
Ip Umflar
libera
pentru
Ui%
fract.
sub 0,5
mm
>5
<1<10<20
2a
>5
<6<20<40
2b
Foarte buna
0
1b
Foarte buna
Foarte buna
<10
Buna
3a
3b
>5
62040
Calitate
ca
material
pentru
terasamente
40
Mediocra
>40
Mediocra
10
2.2. APA DE COMPACTARE

Apa necesara compactarii terasamentelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie
sa contina materii organice in suspensie.
Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se
va face decat cu aprobarea clientului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare.
Parc Municipal Vest
96
Tabelul 1b
Denumirea
si
caracteristicile Sim
principalelor tipuri de pamanturi
bol
Pamanturi coezive :
nisip prafos, praf
nisipos,
nisip
argilos, praf, praf
argilos-nisipos, praf
argilos,
argila
prafoasa,
argila,
argila grasa
Anorganice,
cu
compresibilitate si
umflare
libera
reduse,
sensibilitate
mijlocie la inghetdezghet
Anorganice,
cu
compresibilitate
mijlocie, umflare
libera redusa sau
medie,
foarte
sensibila la inghetdezghet
Organice,
(MO>5%)
cu
compresibilitate si
umflare
libera
reduse,
sensibilitate
Anorganice,
cu
compresibilitate si
umflare
libera
mare. Sensibilitate
Organice,
(MO>5%)
cu
compresibilitate
mijlocie, umflare
libera redusa sau
medie,
foarte
sensibile la inghetdezghet
Organice,
(MO>5%)
cu
compresibilitate
mare si umflare
libera medie sau
mare.
Foarte
sensibile la inghetdezghet
Index
de
plasticitate Ip Umflare
Granulozitatea
conform
pentru
libera
nomogramei Casagrande
fractiunea
UL%
sub 0.5mm
Calitate
ca
material
pentru
terasamente
1a
<10
<70
Mediocra
1b
<35
<40
Mediocra
2a
<10
>70
Mediocra
2b
>35
<75
Rea
3a
>10
240
Rea
3b
Axa X=limita de curgere

Wc%
Axa
Y=indicele
de
plasticitate Ip
Diagonala
reprezinta
Ip=0.73 (W c-20)
240
2.3. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR

Verificarea calitatii pamanturilor consta in determinarea principalelor caracteristici
ale acestuia prevazute in tabelul 1.
Nr.
Crt
Caracteristici care se verifica
Granulozitate
2
3
4
Limita de plasticitate
Coeficient de neuniformitate
Umflare libera
Metode
de
determinare
conform STAS
In functie de heterogenitatea pamantului 1913/5-85
utilizat insa nu va fi mai mica decat o 1913/4-86
incercare
730-89
3
5000m
1913/12-88
Frecvente minime
Parc Municipal Vest
97
5
6
8
9
Caracteristicile
de
compactare
prin
incercarea Proctor normala
Sensibilitate la inghet-dezghet
Greutatea aparenta sau densitatea in stare
uscata a pamantului in conditii natural, din
groapa de imprumut, din terenul natural de
sub ramblee si din deblee
Umiditate
1.5 UNGHIUL DE FRECARE INTERNA SI
La lucrarile liniare-supralargiri de drumuri,

in spatele zidurilor (lucrarilor de arta), la
protectia rambleelor, in functie de
heterogenitatea pamantului, insa cel putin
3
o determinare la 1000m
La terenul natural sub rambleu, cel putin o
3
determinare la fiecare 2000m . La deblee
cel putin o determinare , la fiecare 250m
de drum.
3
Zilnic sau la fiecare 500m sau la fiecare
250m de drum
In cazul rambleului care necesita
verificarea stabilitatii
1913/13-83
1709/3-90
1913/15-75
1913/3-76
12288-85
1913/1-82
8942/2-85
8942/5-75
Laboratorul antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor

determinarilor de laborator.
3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
3.1. PICHETAJUL LUCRARILOR
De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija clientului. Sunt
materializate pe teren punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar
varfurile de unghi prin borne de beton, legate de reperi amplasati in afara amprizei
strazii. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabilit, din borne de
beton, amplasati in afara zonei strazii cel putin cate doi reperi pe km.
In cazul cand documentatia este inlocuita pe planuri fotogrametrice traseul strazii
proiectate nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la
inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate
pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren.
Dupa caz inainte de inceperea lucrarilor de terasamente antreprenorul trece la
restabilirea si completarea pichetajului complet nou.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in
profilul in lung de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa strazii, antreprenorul va
materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele :
- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax
- punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza)
- inclinarea taluzurilor
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si a
reperilor, de a le stabili sau de a le reamplasa daca este necesar.
In caz de nevoie , scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de
catre antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa.
Aceasta operatie nu poate fi efectuata decat dupa ce obtine aprobarea
Inginerului in scris, cu cel putin 24 ore in devans.
Cu ocazia efectuarii pichetajului, vor fi identificate si toate instalatiile subterane si
aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in
vederea mutarii sau protejarii acestora conform documentatiilor tehnice pentru predarea
terenului liber antreprenorului.
3.2. LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari
pregatitoare in limita zonei expropriate :
Parc Municipal Vest
98
curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni (unde este

cazul) ;
- asanarea zonei strazii prin indepartarea apelor de suprafata si
adancime ;
- demolarea constructiilor existente (unde este cazul).
Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe
intreaga suprafata a amprizei.
Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit
definitiv, evitand orice amestec sau impurificare a acestora.
In portiunile unde apele superficiale se pot scurge spre debleul strazii, acestea
trebuie abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara
amprizei strazii.
Toate golurile ca : puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si
radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura conform prevederilor
art. 3 si compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul
nr. 4, punctul b.
Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa
constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de
santier.
3.3. EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a
amprizelor precizat de prezentul caiet de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca
satisfacator de catre Inginerul lucrarii.
Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de
santier.
Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime a strazii.
Nu se vor crea supra-adancimi in sapatura. In cazul cand in mod accidental apar
asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va
prescrie Inginerul lucrarii si pe cheltuiala antreprenorului.
In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile
stabilite si nu este de portanta dorita, Inginerul va putea decide realizarea unui strat
de forma pe cheltuiala clientului. Comportarea stratului de forma va trebui sa permita
atingerea unui grad de compactare de 95-98% Proctor normal.
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub
rata de 3 m sunt date in tabelul de mai jos.
TOLERANTE ADMISE
PROFILUL
Platforma cu strat de forma
Platforma fara strat de forma
Taluz de debleu neacoperit
TOLERANTE ADMISE
ROCI NECOMPACTE
3cm
5cm
10cm
ROCI COMPACTE
5cm
10cm
Variabil in functie de natura rocii
3.4. FINISAREA PLATFORMEI
Parc Municipal Vest
99
Stratul superior al platformei va fi ingrijit, compactat, nivelat si completat respectand

cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in
proiect.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt :
la latimea platformei :
- 0.05 m, fata de ax ;
0.10 m, la latimea intreaga ;
la cotele proiectului :
- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele, platforma
va fi nivelata transversal urmarind profilul acoperis, constituit din doi versanti plani,
inclinati cu 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in
planuri, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.
4. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in :
- verificarea tarsarii axului si amprizei strazii ;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie ;
- controlul compactarii terasamentului ;
- controlul caracteristicilor platformei strazii ;
- controlul capacitatii portante.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a
verificarilor efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamantului si a rezultatelor
obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
Verificarea trasarii axului si amprizei strazii se va face inainte de inceperea
lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a
prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +1 0.10 m in raport cu reperii
pichetajului general.
Verificarea pregatirii terenului de fundare.
Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa ce s-a curatat terenul si s-a
compactat pamantul, se determina gradul de compactare si deformabilitatea terenului
de fundatie.
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a
calitatii lucrarilor ascunse specificandu-se si eventuale remedieri necesare.
Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare
este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp. suprafete compactate.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu
parghii conform instructiunilor tehnice departamentale indicativ CD 31-94.
Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la
max. 20 m unul dupa altul in trei puncte (dreapta , ax, stanga ) de pe ampriza strazii.
La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta
necesara daca deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon are valori mai
mari decat cea admisibila in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale
deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului de
fundatie conform tabel 8.
Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in
corelatie cu masuratorile cu deflectometrul in punctele in care rezultatele acestora
atesta valori de capacitate portanta scazuta.
Parc Municipal Vest
100
4.1. CONTROLUL CARACTERISTICILOR PLATFORMEI STRAZII

Controlul caracteristicilor platformei strazii se face dupa terminarea executiei
terasamentelor si consta in verificarea topografica a nivelmentului si determinarea
deformabilitatii cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul platformei strazii.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt +1
0.05 m fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafata platformei si nivelarea
taluzelor, tolerantele sunt cele aratate in art. 12 si 14 in prezentul caiet de sarcini.
4.2. CONTROLUL TOPOGRAFIC AL NIVELMENTULUI VA FI FACUT PE
PROFILE DIN 20 IN 20 M
Deformabilitatea platformei strazii este stabilita prin masuratori cu deflectometrul
cu parghie. La nivelul platformei (patului) se considera realizata capacitatea portanta
necesara daca deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 91 KN
are valori mai mari decat cea admisa conform tabelului de mai jos.
5. RECEPTIA LUCRARII
Tipul de pamant conform STAS 1243-88
Valoarea admisibila a deformatiei elastice 1/100mm
Nisip prafos, nisip argilos
350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf
400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa

450
nisipoasa, argila
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei

(receptii pe faze de executie ) unei receptii preliminare si unei receptii finale.
5.1. RECEPTIA LUCRARII
In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de
lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse
de documentatii si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se
confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faze se executa de catre Inginer si antreprenor, iar documentul
ce se incheie ca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale
lucrarii :
- trasarea si sablonarea lucrarii ;
- in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii, compactarea terenului
de fundatie ;
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia
organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.
Parc Municipal Vest
101
5.2. RECEPTIA PRELIMINARA

La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta, se va
verifica concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietul de
sarcini speciale si a proiectului de executie, natura si concordanta gradului de
compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.
Lucrarile nu se vor receptiona daca :
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect ;
- nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului strazii ;
- lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare ;
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
- nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului strazii.
Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.
5.3. RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat si
daca au fost intretinute corespunzator.
3.1.6. Caiete de sarcini betoane
Standarde si normative de referinta.
- NE012/2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat.
- STAS 10107/0 - 1990 - Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton
- P100-1/2006 - Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de
proiectare pentru cladiri.
- C189-1988 - Instructiuni tehnice pentru utilizarea cenusilor de termocentrala
la prepararea betoanelor.
- C 16/1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de
constructii si a instalatiilor aferente si precizarile ulterioare.
- P 73/1978 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor
din beton armat si beton precomprimat pentru lichide si imbunatatirile
ulterioare.
- C130/1978 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor
si betoanelor.
- C122/1989 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea lucrarilor
de constructii din beton aparent cu parament natural.
- Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-1971 - Elemente
prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat - Procedee si
dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.
- C155/1989 - Normativ privind prepararea si utilizarea betoanelor cu agregate
usoare.
- Normativ pentru verificarea calitatii, receptia lucrarilor de constructii si
instalatii.
- C170/1987 - Instructiuni tehnice privind protectia elementelor din beton
armat si beton precomprimat supraterane situate in medii agresive naturale
si industriale, inclusiv modificarile si imbunatatirile ulterioare.
- SR EN 12390-8:2009 - Incercare pe beton intarit. Partea 8: Adancimea de
patrundere a apei sub presiune.
Parc Municipal Vest
102
SR EN 12390-6:2002 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit.

Determinarea rezistentelor mecanice.
SR EN 3518:2009 - Incercari de laborator ale betoanelor. Determinarea
rezistentei la inghet - dezghet.
SR 5440:2009 Incercari pe betoane. Verificarea potentialului de reactie
alcalii silice pentru agregate.
STAS 5511 - 89 - Incercari pe betoane. Determinarea aderentei dintre beton
si armatura. Metoda prin smulgere.
SR 2883:2009 - Incercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a
betonului intarit.
SR EN 13298:2004.
SR EN 1766:2002 - Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de beton. Metode de incercari. Beton de referinta pentru incercari
Documentatii (ce se cere Antreprenorului)

Dozaje (retete) stabilite prin incercari (design mixes). Retetele se vor stabili
conform prevederilor NE012/2007.
Cu cel putin 60 zile inainte de a incepe betonarea, Antreprenorul va inainta
dozajele (retetele) de control pentru fiecare clasa de beton, aratand ca dozajul si
componentii betonului vor da un beton care va statisface cerintele specificate.
Betonare pe timp foarte cald sau pe timp friguros. Antreprenorul va prezenta
metodele propuse spre a satisface cerintele pentru prepararea si livrarea in anotimpul
foarte cald sau pe timp friguros. In acest scop se vor consulta normativele C 16/1984,
NE012/2007.
Adaosuri.
Daca Antreprenorul intentioneaza sa foloseasca intarzietor de priza sau
plastifiant sau alte aditive, va trebui sa depuna cu mult timp inainte datele fabricantului
spre a fi aprobate de Proiectant.
In acest scop se va consulta normativul NE012/2007.
Certificate.
Antreprenorul va trimite la timpul cuvenit Inspectorului de santier:
a) Buletine de laborator pentru fiecare dozaj, incercat, precum si certificatele de
la fabricanti si furnizori, atestand ca cimentul si ceilalti componenti sunt conform
specificatiilor;
b) Noile buletine de laborator, de fiecare data cand este necesar sa se schimbe
sursa, genul sau caracteristicile componentilor in timpul acestui contract.
c) Certificat(e) confirmand ca fiecare adaos chimic pus in opera este identic cu
mostra omologata si este compatibil cu ceilalti componenti din reteta stabilita.
Buletine de incercari.
Antreprenorul va furniza toate buletinele de incercari.
Probe si testare materiale pentru lucrarile de beton
Date generale.
Imediat ce este posibil, dupa semnarea contractului, Antreprenorul va furniza
spre aprobarea Proiectantului mostrele cerute prin specificatii sau solicitate de
Proiectant, impreuna cu o lista a surselor pe care le propune Antreprenorul pentru
obtinerea materialelor ce necesita aprobare, certificare si testare. Antreprenorul va
executa testarea conform cu instructiunile primite de la Proiectant si dupa cum se
Parc Municipal Vest
103
specifica mai jos. Antreprenorul va asigura un laborator pe santier, unde se vor face
majoritatea testelor, in afara cazului in care se prevede diferit. Inaintea testarii,
Proiectantului i se va da o notificare corespunzatoare care sa-i permita asistarea la
teste. Toate costurile aferente testelor se vor suporta de Antreprenor. Acestea sunt
definite de NE012/2007.
Proiectantul poate cere ca anumite materiale sau testele de control a calitatii sa
se testeze / sa aiba loc intr-un laborator independent (neutru). Costurile aferente primei
testari pe orice material sau pentru lucrarile terminate se vor suporta de "Prima Parte"
din Contract, iar costurile aferente retestarilor ulterioare, necesare datorita faptului ca
primul test a esuat (nu a avut rezultate conform specificatiilor) se vor plati de catre
Antreprenor.
Toate costurile necesare testarii si asigurarii rapoartelor sau certificatelor
aferente, indiferent daca sunt cerute prin specificatii sau de catre Proiectant, se vor
suporta de Antreprenor, adica se vor include in preturile unitare pentru lucrarile de
beton.
Agregate.
Prelevarea mostrelor si testarea agregatelor se va executa conform prevederilor
capitolelor respective din SR EN 12620 + A1:2008 si NE012/2007.
Probele de minimum 50 kg se vor prezenta Proiectantului, periodic, dupa
solicitari, pentru inspectare, analiza si testare si daca sunt aprobate de Proiectant, tot
agregatul fin si grosier de diferite tipuri de beton folosit in proiect trebuie sa fie de o
calitate si granulatie cel putin egala cu cea a probei aprobate (omologate).
In decursul executarii lucrarii se vor face frecvente verificari de rutina prin
laboratorul de pe santier si rezultatele acestor teste se vor furniza in timp util
Proiectantului.
Lucrarile vor continua atata timp cat rezultatele arata respectarea conditiilor
impuse.
Apa
Apa pentru amestec se va testa conform SR EN 1008:2003, in momentul
aprobarii statiei de betoane care alimenteaza beton pentru lucrari, sau in cazul in care
se intentioneaza schimbarea sursei.
Adaosuri
Adaosurile vor respecta prevederile normativului NE012/2007.
Ciment
Antreprenorul va furniza in dublu exemplar un certificat de testare (certificat de
conformare), impreuna cu fiecare lot de ciment livrat pentru lucrari, pentru a dovedi
respectarea specificatiilor. Certificatele vor fi insotite de o copie a certificatului cu
rezultatele testelor. Lotul respectiv va fi identificat clar prin certificat. Certificatul,
semnat de un reprezentant autorizat al Fabricantului, va mentiona ca proba a fost
testata de catre Producator sau de catre un laborator aprobat si ca respecta in orice
privinta prevederile specificatiilor pentru tipul respectiv de ciment.
Acest certificat nu il va scuti pe Antreprenor de raspunderea sa de a asigura
numai ciment care respecta prevederile mentionate in scopul introducerii in lucrari.
La livrarea pe santier se vor face testele de control obisnuite pentru calitatea
materialului, pe probe prelevate conform SR EN 196-3+A1:2009, , SR EN 196-1:2006,
in cadrul laboratorului de pe santier, NE012/2007.
Materiale
Materiale pentru beton de rezistenta
Agregate pentru beton din surse naturale (agregat greu). Date generale.
Parc Municipal Vest
104
Agregatul greu consta in principal din material granular necorosiv rezultat fie din
dezintegrarea naturala a stancilor, fie din procesul de macinare mecanica a pietrei dure
si pietrisului.
Agregatul greu trebuie sa fie conform cu prevederile STAS 4606-80, SR EN
12620+A1:2008, NE012/2007.
Agregatele din surse marine se pot folosi functie de respectarea normativului
NE012/2007.
Standardele de referinta pentru agregate sunt:
- SR EN 12620+A1:2008 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare
cu lianti minerali.
- STAS 4606 - 80 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu
lianti minerali.
Metode de incercare
SR 662:2002 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii
tehnice de calitate
Agregate pentru beton din surse naturale (agregat greu). Calitate agregat.
Agregatul trebuie sa fie dur, rezistent si curat, fara a contine materii nocive intr-o
astfel de forma sau in cantitate suficienta pentru a avea o influenta negativa asupra
rezistentei dupa orice perioada de intarire a betonului sau asupra rezistentei in timp a
betonului, inclusiv rezistenta la coroziune a armaturii (dupa caz). Asemenea materiale
nocive sunt enumerate mai jos:
- argila, mai ales sub forma unei membrane adezive;
- mica, marne, sau alte materiale laminate (care se exfoliaza);
- particule solzoase sau alungite;
- carbune si alte impuritati organice;
- pirite de fier si saruri solubile, ca de exemplu sulfati de calciu, magneziu si
sodiu.
Daca nu se pun la dispozitia Proiectantului probe satisfacatoare privind
performanta generala a acestor agregate, cantitatile maxime de argila, namol sau praf
fin sau impuritati organice nocive sunt determinate conform prevederilor.
Particulele vor fi curate si fara nici un strat aderent cum ar fi de exemplu o
pelicula de argila.
Sulfatii exprimati prin cantitatea totala de SO3, din fiecare agregat fin si grosier
nu vor depasi 0,5 % din greutate.
Pietris (nu trece prin sita de 0-7 mm) pentru beton folosit in elemente de
rezistenta.
Pietrisul va fi produs prin macinare secundara sau tertiara a produsului din
macinarea primara sau secundara a pietrei de calcar aprobate care e retinuta de sita
care are ochiurile de cel putin 2 ori mai mari decat dimensiunea nominala a agregatului
final care trebuie produs.
Cantitatea substantelor nocive nu va depasi limitele precizate in NE012/2007.
Dupa imersiune in apa timp de 24 ore, proba care a fost in prealabil uscata nu
va trebui sa-si mareasca greutatea cu peste 10 %, iar daca se va folosi la structuri
impermeabile, cu peste 5 %.
Granulometria pietrisului cand se determina prin testare conform SR EN
12620+A1:2008 ,se va mentine in limitele date NE0122007.
Agregatele cu o singura dimensiune se vor combina in proportie necesara
pentru a asigura granulatia generala a pietrisului in limitele prevazute in NE012/2007.
Parc Municipal Vest
105
Cantitatile sau proportia din agregatul de o singura marime care urmeaza a se

combina pentru a forma pietrisul poate varia din timp in timp, dupa necesitati, functie
de natura si sursa agregatului - nisip si pietris - pentru a produce un beton de densitate
maxima si lucrabilitate maxima, folosindu-se un raport minim de apa/ciment.
Dimensiunea maxima: 40 mm pentru orice beton, cu exceptia celui pentru pereti
si placi sub 20 cm grosime si pentru betonul turnat prin pompare, care vor avea
agregate de 20 mm.
Pietris pentru egalizare si beton masiv.
Pietrisul pentru straturi de egalizare de baza si beton masiv turnat sub blocurile
de fundatie se poate obtine si prin sfaramarea la dimensiunea ceruta a blocurilor de
zidarie casate.
Agregat marunt - nisip (trece prin sita de 0-3 mm) (conform SR EN
12620+A1:2008 si NE012/2007).
Agregatul intalnit va consta din nisip de cariera naturala sau material fin de
sfaramare secundara si tertiara a produselor provenite de la concasarea primara si
secundara a rocii aprobate, retinuta de o sita cu deschideri cel putin de 2 ori mai mari
decat dimensiunea nominala a agregatului sau un amestec din asemenea nisip de
cariere naturale din material fin sau de concasare.
Sfaramaturile fine si nisipul natural va trebui spalat (daca e nevoie) cu apa.
Granulometria nisipului, cand se determina prin testare, conform SR EN
12620+A1:2008 se va incadra in limitele uneia din zonele de granulatie data in
NE012/2007.
Balast (agregat total)
Definitie: material compus din amestec natural de nisip si pietris folosit ca atare.
Granulatia agregatului total, cand se determina prin testare conform SR EN
12620+A1:2008, se va incadra in limitele date in normativul NE012/2007.
Agregatul total va fi conform, in toate privintele, cu exceptia granulometriei, cu
conditiile pentru nisip si piatra si, in scopul testarii, cu exceptia testului de
granulometrie, materialul se va separa in material sub 5 mm (3/16") si material de 5
mm (3/16") si peste. Aceste materiale se vor considera nisip si respectiv pietris.
Ciment pentru structuri
Calitatea cimentului
Cimentul va fi ciment cu priza normala, de orice fabricatie, conform, SR ISO
7005-1:1999, si NE012/2007, anexa IV.1, rezistent la agresivitate sau alte cimenturi
vor fi folosite numai unde si cand va indica Proiectantul sau proiectul, in conformitate
cu NE012/2007.
In momentul punerii in opera, cimentul va avea curgerea libera si nu va avea
bucati compacte.
Starea de conservare se determina conform SR ISO 3310 1:2000.
Tolerante
Loturile de ciment care nu corespund integral cu prevederile standardelor
mentionate la V.1.3. pot fi folosite la egalizari sau in placile turnate la nivelul terenului
din cadrul perimetrului cladirii, cu conditia sa se asigure dovada ca betonul intarit
atinge rezistenta prescrisa la 56 zile.
Parc Municipal Vest
106
Apa pentru lucrari de betoane

Apa de amestec
Apa care se va folosi pentru amestecul cu ciment va fi dintr-o sursa aprobata si
va fi curata, fara materii daunatoare.
Aceasta apa nu se va folosi daca nu a fost aprobata si testata corespunzator.
Testarea se va face conform SR EN 1008:2003, se vor verifica: limpezimea; mirosul;
reactia la turnesol; continutul in deseuri industriale; continutul in saruri.
Apa de stropire
Apa folosita pentru stropire poate fi din orice sursa, cu conditia ca concentratia
de sulfati, determinata conform STAS 3069-87, sa nu depaseasca 2000 mg / dm3.
Adaosuri
Cand Antreprenorul doreste sa foloseasca un adaos, se vor respecta
prevederile NE012/2007.
Adaosurile pot fi:
- reductori de apa
- antrenori de apa
- intarzietori de priza
- acceleratori de priza
- protectie la inghet
Betoane
Beton proaspat
Incercarile pe beton proaspat se fac conform SR EN 12390 -8:2009.
Inainte si in decursul operatiilor de betonare, se vor efectua teste pentru a
verifica lucrabilitatea si temperatura betonului proaspat, pentru clasa 20 si pentru clasa
superioara.
Probele (mostrele) se vor preleva la locul de descarcare din vehiculul de
transport. Periodicitatea de prelevare a probelor si verificarea unui tip anume de beton:
2 verificari/schimb de 8 ore si cel putin din 25 m3 dintr-un tip anume de beton.
In perioadele calde sau reci: 2 verificari suplimentare la orele critice.
Lucrabilitatea betonului proaspat
Lucrabilitatea se va stabili prin testul de tasare a conului la amestecul de beton
conform NE012/2007.
Lucrabilitatea necesara pentru fiecare dozaj se va stabili prin grija
Antreprenorului in momentul prepararii dozajelor de proba, pentru a se asigura toate
cerintele din punct de vedere al rezistentei mentionate.
Tolerante admise:
Tasarea con.: 25 mm sau 1/3 din valoarea ceruta, care din ele este mai
mare.
Temperatura betonului proaspat
Temperatura betonului nu va depasi +320 C in momentul turnarii betonului in
structuri obisnuite, altele decat cele masive, adica acelea ale caror dimensiuni sunt
astfel incat in timpul hidratarii cimentului este generata caldura excesiva. In cazul
acesta, temperatura nu va depasi +16o C. In perioadele calde si reci se vor face
verificari dese ale temperaturii betonului la livrarea si dupa turnarea in cofraje.
Rezultatele se vor inregistra. Temperatura aerului, viteza vantului si umiditatea relativa
se vor inregistra de asemenea. Toate aceste date se vor identifica la lucrarile in curs
Parc Municipal Vest
107
de executie pentru ca conditiile invecinate unei parti din structura sa poata fi

determinate, daca e cazul, ulterior.
Masuri in cazul nerespectarii prevederilor aferente betonului proaspat.
Pierderea lucrabilitatii. Nu este permisa adaugarea de apa la beton in momentul
ajungerii la santier, in afara cazului in care apa este necesara pentru corectarea
dozajului, pentru a se atinge tasarea conului ceruta, in limitele raportului maxim
specificat de apa/ciment si in afara cazului in care nu a fost dozat corespunzator in
betoniera si in afara cazului in care acest lucru este intamplator.
Beton intarit
Antreprenorul va pregati sectiuni de proba pentru stalpi, grinzi, placi, pereti etc.,
pentru a testa sistemul sau de cofrare si metodele de betonare, in scopul demonstrarii
eficientei metodei de compactare pe care intentioneaza sa o aplice si va arata fiecare
tip de finisare pe care-l propune ca standard pentru lucrare.
In decursul executarii operatiilor de betonare se vor efectua teste de
compresiune conform BS 1881, partea 4-1970, pentru beton clasa 20 sau clase
superioare.
Se vor face 2 seturi de cuburi de proba in fiecare zi in care se foloseste un tip
anume de beton sau cel putin din fiecare 25 m3 produsi din tipul respectiv. Nota:
producerea simultana a doua sau mai multe tipuri de beton de catre aceeasi statie nu
se accepta.
Probele se vor preleva la locul de descarcare din vehiculul de transport. Fiecare
cub va fi format dintr-un singur esantion luat dintr-un auto-mixer ales la intamplare.
Din cele 2 serii de mai sus, una se va lasa la lucrare langa betonul din care a
fost prelevata si se va trata similar si in aceleasi conditii, iar cealalta se va transporta
dupa 72 ore la laboratorul de testare si se va supune la testarea obisnuita de laborator.
In general, cuburile se vor testa dupa 28 zile cu toleranta de 8 ore. Se accepta
si testarea cuburilor la 7 zile. In acest caz, rezultatele se considera satisfacatoare daca
totalizeaza 70% din rezistenta necesara la 28 zile.
Pentru comparatii mai exacte, se vor folosi prescriptiile NE012/2007.
Probele de beton proaspat pentru cuburile de proba se vor obtine prin metoda
corespunzatoare specificata in SR EN 12390-8:2009 si NE012/2007.
- Densitatea aparenta, SR EN 12390-8:2009.
- Durabilitatea, SR EN 12390-8:2009
- Continutul de agregate cu Dmax < 3,15 mm,
- Continutul de aer oclus, NE012/2007.
- Inceputul de priza, NE012/2007.
Pentru confectionarea cuburilor de proba, Antreprenorul va furniza 12 forme
metalice corespunzatoare, conform si SR EN 12390-6:2010 si NE012/2007.
Antreprenorul va furniza 2 recipiente de apa corespunzatoare de dimensiunea
ceruta, care vor contine apa curata improspatata de cel putin 2 ori pe luna si mentinuta
la temperatura +20 (+/- 2)o C.
Dimensiunea si numarul cuburilor de proba intr-o serie
O serie va fi constituita din 3 cuburi de proba/schimb din sarje diferite in interval
de maximum 3 ore. Din fiecare proba se vor confectiona minimum doua cuburi.
Acceptarea probelor de rezistenta pe cuburi
Respectarea conditiei rezistentei la compresiune se considera indeplinita daca:
Parc Municipal Vest
108
Rezistenta medie determinata la orice serie de cuburi conform NE012/2007

pentru varsta de 28 zile pe baza mediei obtinute pe schimb, este cel putin
egala cu 1,2 Bc.
Fiecare cub are o rezistenta mai mare decat 85% din R28 20o C.
Masuri in cazul in care prevederile de la V.3.2.8. nu sunt indeplinite

Se vor respecta prevederile NE012/2007.
Daca numai un rezultat pe cub nu respecta a doua conditie de mai sus, atunci
rezultatul se va considera valabil numai pentru sarja respectiva de beton din care s-a
prelevat cubul respectiv, cu conditia ca rezistenta medie a seriei sa se incadreze in
prima conditie.
Daca mai mult de 1 cub dintr-o serie nu indeplineste a 2-a conditie, sau daca o
serie nu indeplineste prima conditie, atunci tot betonul din toate sarjele reprezentate de
cuburile respective se considera ca nu indeplinesc conditiile de rezistenta.
Se vor lua masuri privind betonul reprezentat de cuburile de proba de mai sus,
conform indicatiilor Proiectantului de acord cu Proiectantul de Rezistenta al Proiectului.
Aceste masuri pot varia de la acceptare (in cazuri mai putin grave) la testare
nedistructiva a betonului intarit din structura sau teste sub sarcina a structurii sau partii
din acesta sau respingerea si indepartarea elementului de beton in cauza.
Tolerante pentru beton monolit si elemente de rezistenta
Se vor respecta prevederile normativului NE012/2007.
LIVRARE, MANIPULARE SI DEPOZITAREA MATERIALELOR PENTRU
BETOANE
Date generale
Materialele folosite la lucrare vor fi noi, de calitatea si tipul specificat aici si
similar cu probele aprobate. Livrarea se va face cu suficient timp inainte pentru a da
posibilitatea la nevoie de a se preleva si testa noi probe.
Nu se va folosi nici un material inainte de a fi aprobat si materialele care nu au
fost aprobate se vor indeparta imediat de la lucrari pe cheltuiala Antreprenorului.
Agregate
Agregatele se vor livra si stoca separat dupa sursele si sorturile respective.
Manipularea se va face astfel incat sa nu apara segregarea, pierderea partilor fine sau
amestecarea cu pamant sau materii straine. Daca apare segregarea sau se amesteca
diferite sorturi de agregate, acestea se vor trece din nou prin sita inainte de folosire.
Agregatele provenite din diferite surse sau de diferite marimi nu se vor folosi unul in
locul altora, acestea se vor amesteca numai in scopul obtinerii unor granulometrii
diferite.
Se va livra la locul de stocare intr-un singur camion numai o singura marime de
agregat. Agregatele se vor depozita in gramezi de o singura marime pe suprafete
separate acoperite de un strat compact (platforma) tare, pentru a se preveni
amestecarea cu pamant sau alte substante straine.
Daca aceste stive sunt apropiate una de alta, se vor separa prin dulapi.
Gramezile de pietris se vor dispune in straturi orizontale, de maximum 1 m fiecare ca
grosime, pentru a se preveni segregarea.
Agregatele spalate trebuie stocate cel putin 24 ore inainte de dozare pentru
evacuarea apei.
Parc Municipal Vest
109
Livrarea, manipularea si depozitarea cimentului

Cimentul se va livra in cantitati suficiente pentru a se asigura ca nu vor interveni
intreruperi in lucrari inainte de terminarea betonarii conform programului stabilit. In
anotimpul ploios cimentul se va depozita imediat la primirea lui pe santier.
Transportul cimentului livrat in saci se face numai in vagoane sau camioane
acoperite. Cimentul livrat in saci se va depozita intr-un sopron etans cu pardoseala
uscata sau platforma uscata care e ridicata la minimum 30 cm de cota terenului. Sacii
se vor stivui unul langa altul pentru a reduce circularea aerului, dar nu se vor stivui pe
peretele exterior. Modul de stivuire va permite accesul usor pentru inspectare,
separare si identificarea fiecarui transport in ordinea datelor lor de fabricatie. Fiecare
stoc se va eticheta mentionandu-se greutatea, numele fabricantului, data de fabricare,
marca si tipul.
Daca ulterior cimentul se va manipula in vrac pentru transportul la statia de
betoane, se vor asigura cutii corespunzatoare confectionate, sau silozuri in care se va
depozita cimentul ferit de umezeala.
Amestecarea diferitelor sorturi de ciment sau tipuri in cutii sau silozuri nu este
permisa.
Transportul cimentului in vrac se va face numai in recipienti cu transport
pneumatic.
Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz, cu transport pneumatic.
CONDITII DE EXECUTIE
Dozarea
Date generale
Pentru fiecare tip in parte, Antreprenorul va raspunde de selectarea proportiilor
de agregate, ciment, a lucrabilitatii agregatului, a raportului (apa/ciment) pentru a se
atinge rezistenta necesara, precum si de orice alte proprietati necesare asigurarii
rezistentei, a aspectului compact si a unei suprafete finite corespunzatoare a betonului.
Inainte de inceperea lucrarilor pe santier, Antreprenorul va prezenta detalii pentru
retete la fiecare tip de beton care se va folosi la lucrari, pentru a fi aprobate de
Proiectant. Mostrele tuturor materialelor care se vor folosi in diverse retete se vor
prezenta de asemenea spre aprobare.
Beton turnat cu pompa
Se va permite turnarea betonului cu pompa, cu conditia respectarii conditiilor din
aceasta specificatie. De asemenea se vor respecta prevederile normativului
NE012/2007.
Se va acorda atentia cuvenita ajustarii corespunzatoare a marimii granulometriei
nisipului spre a evita separarea laptelui de ciment si segregarea in timpul operatiilor de
pompare.
Includerea de adaosuri plastifiante pentru reducerea cantitatii de apa sau a altor
materiale in scopul imbunatatirii caracteristicilor de curgere a betonului vor fi permise
numai daca se va demonstra ca acestea nu afecteaza negativ betonul in stare plastica
sau in lucrare terminata.
Stabilirea retetelor preliminare de control (RPC)
Dozajul preliminar se alcatuieste astfel incat sa se asigure betonului
caracteristicile necesare scopului de punere in opera:
- lucrabilitatea
- rezistenta necesara betonului intarit
- omogenitatea
- impermeablitatea
Parc Municipal Vest
110
- conditiile de exploatare.
Astfel, parametrii de care trebuie sa se tina seama sunt prezentati in
NE012/2007.
Aceste retete P.C. se vor prepara in conditiile de lucru indicate de Proiectant,
folosind probe reprezentative din materialele propuse spre a fi folosite sau care se
folosesc deja la lucrari.
Pentru fiecare reteta propusa se va face o compozitie mai bogata cu 20 kg
ciment/m3 si o compozitie mai saraca cu 20 kg ciment/m3.
Se vor face 3 amestecuri din fiecare compozitie de mai sus si se vor face 4
cuburi din fiecare amestec, 12 in total pentru reteta.
Sase cuburi se incearca la 7 zile, restul la 28 zile dupa turnare.
Retetele se vor judeca in functie de factorul de lucrabilitate si compactare
respectiv daca media rezultatelor pe cuburi din fiecare lot de 6 depaseste conditiile de
rezistenta prevazute mai sus.
In cazul in care Antreprenorul modifica sursa sau tipul unui element component
din beton sau se intalnesc greutati in turnarea betonului dintr-o reteta aprobata, in
perioadele calde, vor fi necesare retete de verificare suplimentare si cuburi de proba
pentru a se dovedi ca sunt respectate conditiile generale din specificatii. Este necesar
ca Proiectantul sa aprobe schimburile respective.
Dozarea componentelor betonului
Dozarea agregatului
- De obicei, masurarea se va face la greutate si Antreprenorul va asigura cel
putin o instalatie de dozare si cantarire aprobata de Proiectant.
- Mijloacele de cantarire ale agregatului vor avea o precizie de 3 %.
Diversele ingrediente se vor adauga separat, succesiv, in acelasi bunker de
cantarire pana la atingerea cifrei exacte pe cadran, stabilite de comun acord
cu Proiectantul, pentru diferitele retete, cimentul adaugandu-se ultimul.
- Antreprenorul va asigura compartimente separate sau bunkere separate
pentru fiecare dimensiune sau categorie de agregat.
- Masurarea la volum poate fi permisa de Proiectant pentru lucrari de marime
ce nu depasesc 2 m3 fiecare si unde betonul se va prepara cu betoniera
mobila adusa langa lucrare.
- Cutiile de dozare a proportiilor corecte trebuie folosite cu aprobarea
Proiectantului; acestea se vor umple fara a se compacta agregatul la o
adancime uniforma, prestabilita, la dimensiunile cutiei, acordandu-se
tolerante pentru infoierea agregatului fin datorita umezelii (daca este cazul).
Dozare ciment
De obicei se va face la greutate si Antreprenorul va asigura cel putin un dozator
separat cu cantar propriu unde se poate cantari fiecare lot cu o precizie de 2%.
Cimentul se mai poate masura cu sacul, cu conditia ca marimea fiecarei retete
sa fie astfel incat la fiecare sa intre un numar intreg de saci.
Cand Proiectantul a aprobat dozarea volumetrica, cimentul se poate masura cu
conditii de masurare verificate si aprobate de Proiectant.
Dozare apa
Statia de beton se va prevedea cu un rezervor de apa si un dispozitiv de
masurare a cantitatii de apa care trebuie adaugata la reteta cu o precizie de 2%.
Cantitatea necesara de apa se va descarca direct in toba sau malaxor.
Parc Municipal Vest
111
Robinetele etc., se vor verifica regulat pentru a se evita scurgeri in

toba/malaxor. Robinetele de umplere si descarcare ale dozatorului de apa vor fi astfel
interblocate incat robinetul de descarcare nu se poate deschide inainte ca dispozitivul
de umplere sa fi fost complet inchis.
Cand s-a aprobat "dozarea volumetrica" sau cand s-a aprobat reteta de catre
Proiectant pentru prepararea betonului pe santier cu malaxoare (betoniera) mobile,
betoniere rutiere sau manual, apa se va doza numai cu recipiente gradate aprobate.
Dozarea adaosurilor chimice
Statia pentru prepararea betonului se va echipa cu utilaje de preparare,
depozitare si dozare a adaosurilor in cazul in care adaosurile sunt aprobate de
Proiectant.
In asemenea cazuri, Antreprenorul va pune la dispozitie cel putin un dispozitiv
de masurare al adaosurilor, care poate asigura reglarea imediata pentru varietatea
cantitatii adaosurilor care se dozeaza, cu o precizie de 0,1 % la litru.
Reglarea echipamentelor se va verifica la intervalele solicitate de Proiectant si
se vor prezenta spre inspectarea Proiectantului inregistrari ale acestor verificari de
reglare.
Amestecare mecanica
Echipamente
Antreprenorul va folosi in general betoniere mecanice; cu exceptia sarjelor de
maximum 1/4 m3, care se pot amesteca manual conform prevederilor de mai jos.
Statia pentru prepararea betonului va cuprinde o betoniera cu sarje discontinui cu toba
sau malaxor, indeplinind cerintele unei exploatari sigure. Paletele se vor inlocui cand
orice parte sau sectiune din ele s-a uzat cu 2,5 cm peste sau sub valoarea
dimensiunilor originale din proiectul fabricii producatoare. Un exemplar din proiectul
fabricatului cu dimensiunile si dispunerea paletelor se va tine la dispozitia
Proiectantului.
Materialele constituente uscate, dupa masurare, se vor descarca direct in
toba/malaxorul betonierei sau intr-o palnie de incarcare prinsa de betoniera. Se va
avea grija pentru impiedicarea contaminarii materialelor cu materii nocive de orice
natura. In cazul unei asemenea contaminari materialele sau betonul amestecat se vor
indeparta de pe santier.
In anotimpul umed, masa nisipului si pietrisului se va modifica daca este nevoie
a lua in considerare apa libera din acestea si apa din reteta se va reduce cu cantitatea
de apa libera din agregat.
Echipamentul de malaxare se va pastra curat fara beton depus pe pereti si
murdarii.
Amestecare mecanica
Generalitati
- cimentul si agregatele se vor malaxa temeinic in proportiile aprobate, intr-o
betoniera mecanica cu sarje discontinui, in afara cazului in care se aproba
diferit
- cantitatea betonului amestecat in orice sarja nu va depasi 80 % sau nu va fi
sub 75 % din capacitatea nominala a betonierei.
- se va adauga apa in timpul amestecarii, suficienta numai pentru a pregati
betonul la lucrabilitatea ceruta. Teste de tasare a conului se vor face cand
lucrarile de betonare sunt in curs de desfasurare, pentru a se asigura ca se
mentine consistenta ceruta.
Parc Municipal Vest
112
corectarea betonului care s-a intarit partial (adica amestecarea lui cu sau
fara ciment in plus, agregat sau apa) nu este permisa. Similar malaxarea
excesiva care necesita adaos de apa pentru pastrarea consistentei necesare
nu se permite.
orice amestec care segrega in timpul descarcarii se va respinge si materialul
se va indeparta de pe santier.
incetarea lucrarilor, inclusiv opririle care depasesc 60 minute in anotimpul
rece si 30 minute in anotimpul cald, malaxoarele si toate celelalte
echipamente de manipulare se vor spala bine cu apa curata.
Amestecare prin betoniere cu toba

Agregatul uscat si cimentul se vor amesteca "uscat" cel putin 4 rotiri a tobei,
dupa care se va adauga treptat cantitatea necesara de apa in timp ce toba este in
miscare si betonul este amestecat pana capata culoare uniforma si consistenta
uniforma, cel putin 2 minute in anotimpul rece.
Amestecarea cu betoniera cu malaxor (amestec fortat)
Agregatele uscate si cimentul se vor amesteca "uscat" cel putin 4 rotiri ale
paletelor dupa care se va adauga treptat cantitatea necesara de apa cu paletele in
miscare si apoi betonul este amestecat pana capata culoare si consistenta uniforma,
cel putin un minut in anotimpul rece.
Protejarea echipamentelor de caldura sau frig
Rezervoarele sau auto-cisternele pentru transportul apei, containerele expuse la
soare si conductele de apa pentru beton se vor izola, iar stratul izolator se va vopsi alb
sau argintiu.
Constructiile de depozitare ale cimentului, peretii superiori si verticali ai
bunkerelor de descarcare ai betonierelor, tamburele autobetonierelor, conductele de
transport ale betonului se vor vopsi alb sau argintiu.
Bunkerele de cantarire, betonierele, partea superioara a bunkerelor de
descarcare ale malaxoarelor se vor adaposti.
Antreprenorul va lua masuri corespunzatoare pentru ca pietrisul sa nu se
incalzeasca excesiv, prin mentinerea la umbra a zonei de alimentare sau stropire.
Toba betonierelor si paletele malaxoarelor se vor verifica frecvent in sezon cald
ca sa nu acumuleze ciment si mortar care ar reduce randamentul. Aceste acumulari se
vor indeparta. De asemenea, in perioada rece se va verifica si proteja in permanenta
impotriva inghetului.
Amestecarea manuala
Betonul preparat manual, cand se permite acest lucru, se va executa in loturi de
maximum 1/4 m3 si se va amesteca pe o platforma etansa, orizontala si curata.
Agregatul va fi masurat in recipiente gradate. Agregatul grosier se va imprastia mai
intai si cel fin dupa aceea. Grosimea totala a stratului nu va depasi 30 cm.
Cimentul uscat se va imprastia pe agregatul fin si intreaga masa se va invarti de
minimum 2 ori. Apa curata se va adauga apoi si intreaga masa se va invarti minimum
de 3 ori, fara a socoti mijloacele de transport sau cofraje.
Turnare, compactare si finisaj
Transportul betonului de la betoniera
Betonul se va transporta de la betoniera la locul de punere in opera cat mai
repede posibil, folosind mijloacele si metodele care sa impiedice segregarea
Parc Municipal Vest
113
materialelor, uscarea necorespunzatoare sau cresterea temperaturii, inghetarea,

pierderea sau contaminarea ingredientelor si va asigura calitatea si consistenta
corespunzatoare a betonului.
Galetile, autobetonierele sau echipamentul de pompare nu vor contine beton de
dozaj diferit sau care contine ciment de o alta calitate.
Daca nu s-a obtinut aprobarea pentru pompare, atunci se vor respecta intocmai
instructiunile fabricantului.
Antreprenorul va prevedea situatii alternative adecvate pentru transportul si
turnarea betonului in cazul unei defectiuni a pompei, pana ce betonarea va ajunge la
un rost de lucru amplasat rezonabil.
Manipularea betonului la punerea in opera
Betonul se va descarca cat mai aproape posibil de pozitia finala in cofraj pentru
a evita manipularea ulterioara sau curgerea. Antreprenorul poate folosi orice anotimp
din an:
- bene metalice, 180 l continut maximum la turnarea de plansee subtiri,
suprabetonari.
- idem, orice capacitate cand se toarna alte elemente;
- echipament de pompare si echipament pneumatic de transport de un tip
corespunzator cu capacitate si putere corespunzatoare;
- jgheaburi inclinate metalice sau cu captusire metalica (nu aluminiu) cu panta
maximum 1 verticala si 2 orizontala si minimum 1 verticala la 3 orizontale.
Cand sunt necesare pante abrupte sau jgheaburi de peste 6 m lungime,
betonul se va descarca intr-un bunker sau bena de tip 1 aprobat inainte de a
fi distribuit;
- Antreprenorul poate folosi si benzi transportoare dar nu in anotimp cald sau
rece. Acestea vor fi orizontale sau cu o panta care nu va duce nici la
segregare nici la pierderi de material si nici nu vor permite ca betonul sa se
lipeasca de banda de retur si va fi astfel dispusa la desfasurare incat sa se
impiedice segregarea.
Alte dispozitive care se pot folosi in timpul anului:
- carucioare impinse manual si/sau roaba care sa nu curga sau sa fie
prevazute cu capac in timpul anotimpurilor cald si rece;
- lopeti.
Toate echipamentele vor fi pastrate curate si fara pojghite de beton intarit, prin
udare si spalarea cu apa in abundenta dupa fiecare turnare sau dupa pauze in lucru
care depasesc 1 ora.
Se vor prevedea podine de circulatie peste armaturi, astfel ca acestea sa nu fie
deformate, deplasate au avariate.
Turnarea betonului. Generalitati
Nu se va turna nici un beton pana ce Antreprenorul nu obtine aprobarea sa o
faca de la Proiectant sau reprezentantul sau.
Antreprenorul va face cunoscuta Proiectantului cu cel putin 2 zile inainte intentia
sa de a turna beton in unul sau mai multe elemente si va asigura toate facilitatile spre a
permite Proiectantului sau reprezentantului sau sa examineze armarea si cofrajul
respectiv.
Cofrajele in care se vor turna beton se vor pregati in consecinta, conform
Cap.III, si se vor uda bine imediat inainte de turnare.
Parc Municipal Vest
114
Armatura se va verifica pentru a fi conforma cu prevederile Cap.IV (mai ales in

ceea ce priveste distantierii si distanta dintre bare).
Cu exceptia cazurilor in care se aproba diferit, betonul se va turna in cofraje cu
pompa, bena sau lopata.
Se interzice folosirea vibratoarelor pentru impingerea masei de beton proaspat.
La stalpi, pereti si elemente verticale similare, betonul se va turna inainte de
fixarea armaturii in planseul respectiv. Rostul de constructie se va afla sub partea
inferioara a grinzii celei mai coborate.
Elementele verticale se pot turna in 2 etape: in acest caz in imediata apropiere a
planului rostului se vor fixa 2 etrieri suplimentari (1 buc. sub si 1 buc. peste).
Betonul se va turna in straturi orizontale de maximum 50 cm grosime.
La plansee, betonul se va turna in straturi continue pana la executarea intregului
planseu sau a unei parti de marime aprobata (cum se arata pe planse).
Daca oprirea in alta parte a turnarii betonului pare dinainte inevitabila, in
prealabil se va pregati rostul de lucru la locul unde se va opri turnarea. Amplasarea
acestui rost va fi aprobata de Proiectant inainte de inceperea turnarii.
Betonul se va turna continuu pentru ca nici o cantitate sa nu se toarne pe un
beton care s-a intarit suficient de mult pentru a forma "cusaturi" sau planuri slabe in
cadrul sectiunii respective.
Betonul se va furniza intr-un asemenea ritm incat intervalul de timp dintre
straturile succesive sa nu depaseasca 20 minute.
Fiecare strat se va lega de cel anterior prin vibrare.
Straturile de beton nu se vor termina cu pante in forma de pene, ci vor avea
capete verticale si fete superioare netede.
Apa care se acumuleaza pe suprafata unei suprafete de beton proaspat turnata
trebuie indepartata.
Turnarea betonului de la inaltimea normala
Betonul poate cadea liber in cofrajele de pereti sau stalpi de la inaltime mai mica
de 2,00 metri.
Turnarea betonului de la inaltime mare
In sensul acestui paragraf se va considera mare orice inaltime care depaseste
2,00 metri si de la care betonul cade liber in cofrajul pentru pereti, stalpi sau alte
elemente.
Se va permite caderea libera pe toata inaltimea numai a amestecurilor de beton
coezive care nu segrega, cu conditia ca armatura sa nu fie deplasata, cofrajul avariat
sau miscat.
Altfel se vor folosi jgheaburi rigide sau flexibile in trunchiuri de con.
Antreprenorul va executa un perete etalon spre a demonstra eficienta metodei
sale propuse. Peretele ales ca specimen va avea cel putin 150 cm lungime.
Turnarea betonului pe vreme proasta
Se va intrerupe turnarea cand cantitatea de ploaie este suficienta spre a spala
suprafata betonului proaspat.
Betonul va avea o temperatura de turnare care nu creeaza dificultati din cauza
reducerii tasarii, prizei rapide sau rosturi "reci".
Temperatura betonului pus in opera nu va depasi 32o C, fac exceptie
elementele mai groase de 1,00 m, la care nu va depasi 30o C.
Parc Municipal Vest
115
Daca nu se iau masuri adecvate de Antreprenor, aprobate de Proiectant, nu se

va turna beton cand temperatura la umbra a aerului este de 44o C sau mai mare si
bate vantul din desert.
In astfel de imprejurari, betonul se va pune in opera tarziu dupa amiaza sau
noaptea.
Pentru turnarea betonului pe timp friguros se va consulta NE012/2007.
Daca temperatura armaturii este peste 50o C va fi stropita cu apa putin inainte
de betonare.
Detalii si metodele de turnare si manipulare a betonului in anotimpul foarte cald
vor fi corespunzator cu standardul ACI 305-77 capitolele 4.1, 4.2 si 4.3.
Cand grosimea betonului depaseste 150 cm, Antreprenorul va prezenta spre
aprobare Proiectantului propuneri care sa asigure ca in timpul turnarii:
- viteza de crestere a temperaturii in beton nu va depasi 150o C/ora in primele
3ore;
- dupa care viteza de ridicare si coborare a temperaturii in beton nu va depasi
35o C/ora;
- temperatura maxima a betonului nu va depasi 70o C;
- diferenta maxima dintre temperatura miezului si a suprafetei nu trece de 20o
C.
Propunerile vor avea in vedere:
- reteta betonului;
- temperatura de turnare;
- metode de tratare/protejare in perioada de intarire ("curing");
Atunci cand Proiectantul va cere, Antreprenorul va efectua masuratori in betonul
elementelor de grosimea aratata mai sus.
Metoda se va stabili de comun acord cu Proiectantul.
Compactare beton
Betonul se va compacta bine imediat dupa turnare.
Compactarea se va face prin vibrare mecanica, in functie de urmatoarele
prevederi:
- vibrarea va fi interioara in afara cazurilor in care se obtine o autorizatie
speciala pentru folosirea altor metode, de la Proiectant, fie in scris, fie cum
se prevede in aceste specificatii;
- vibratoarele vor fi de tip si model standard;
- Antreprenorul va asigura un numar suficient de vibratoare pentru
compactarea corespunzatoare a fiecarui lot;
- vibratoarele se vor manevra astfel incat sa asigure vibrarea corespunzatoare
in jurul armaturii si a elementelor inglobate, precum si la colturile si unghiurile
cofrajului fara a mai veni in contact direct cu cofrajul si armatura;
- vibrarea se va face la punctul de turnare si in zona cu beton proaspat turnat.
Vibratoarele se vor introduce si scoate incet din beton. Vibrarea va dura
suficient de mult si va fi de intensitate suficienta pentru a compacta bine
betonul, dar nu se va continua prea mult incat sa apara segregarea si nici ca
sa se formeze in zone mici mortar.
- vibratoarele se vor aplica la puncte uniform distantate intre ele la maximum
de 2 ori raza de care vibrarea este simtita in mod efectiv.
- vibrarea se va suplimenta cu folosirea indesarii manuale cu tije (vergele)
pentru a se asigura suprafete netede si beton dens, la colturi si in acele
locuri unde este imposibila folosirea vibratoarelor.
Parc Municipal Vest
116
prevederile prezentei clauze se vor aplica si elementelor prefabricate dar, cu

aprobarea Proiectantului, se pot folosi metodele de vibrare ale
producatorului sau vibrare exterioara.
Finisare suprafata beton

Aspectul suprafetelor formate de cofraje si tipare.
Suprafetele orizontale sau usor inclinate.
Suprafetele cu panta de sub 25% fata de orizontala se vor finisa dupa cum
urmeaza:
- Fata superioara a placii care urmeaza a se acoperi cu un strat de
pardoseala, hidrofug sau cu un strat de izolatie hidrofuga pentru apa sub
presiune se vor bate cu maiul pentru a se realiza cotele si pantele aratate in
plansele aferente contractului sau in alte domenii.
- Fata superioara a unui plan care nu se va acoperi ulterior cu alte materiale
va fi nivelata, finisata neted cu drisca sau mistria atata timp cat nu s-a facut
priza la cotele si pantele din planse sau in alta parte.
Driscuirea si prelucrarea cu mistria se va face pentru a preveni aparitia de
mortar in exces sau mustirea de lapte de ciment la suprafata betonului. Amprentarea
suprafetei se va executa prin folosirea unor dispozitive speciale la adancimile si cu
modelele descrise.
Fetele ascunse ale betonului se vor lasa asa cum raman dupa decofrare, cu
exceptia suprafetelor segregate care trebuie remediate. Fetele de beton care urmeaza
a se tencui se vor face aspre prin mijloace aprobate pentru a favoriza aderenta.
Fetele de beton care se vor finisa diferit fata de ce s-a specificat se vor pregati
conform indicatiilor intr-un mod convenit si aprobat.
Conditii de calitate pentru finisarea suprafetei betonului
Lucrarile de finisare ale betonului nu vor fi inferioare celor prezentate de
sectiunile etalon din punct de vedere calitativ si care au fost aprobate de Proiectant.
Masurile care trebuie luate in cazul nerespectarii etalonului de calitate
Suprafetele segregate se vor repara imediat dupa scoaterea cofrajului:
- gaurile superficiale lasate de apa/aer se vor umple;
- in cazul in care nu se dau alte instructiuni, fata betonului aparent turnat pe
cofraj se va freca imediat dupa scoaterea cofrajului pentru indepartarea
neregularitatilor si bavurilor de orice fel. Fetele ascunse ale betonului se vor lasa asa
cum raman dupa scoaterea cofrajului, cu exceptia cazurilor cand apar segregari, care
se vor repara.
In cazul in care:
a. apar deplasari ale armaturii la turnarea betonului;
b. cofrajele nu au sustinut betonul in mod corespunzator;
c. suprafata are un finisaj care nu este conform cu cel al sectiunilor acceptate de
proba;
Proiectantul, de comun acord cu Proiectantul de rezistenta al proiectului, vor
hotari ce metoda corespunzatoare se va folosi pentru repararea betonului de catre
Antreprenor.
ROSTURI
Rosturi de constructie (r.c.)
Aceste rosturi se vor executa in locurile aratate in planse sau conform aprobarii
Proiectantului. Cele neindicate in planse se vor executa si amplasa astfel incat sa nu
Parc Municipal Vest
117
se prejudicieze rezistenta structurii sau aspectul suprafetei, cand aceasta va ramane

aparenta.
Amplasarea exacta a rosturilor de constructie care nu sunt indicate pe plansa va
fi decisa la santier luand in considerare echipamentul si forta de munca aduse de
Antreprenor pentru fabricarea, punerea in opera si compactarea betonului, precum si
modul de tratament dupa turnarea ("curing"), conditiile climaterice predominante in
perioada betonarii, natura si dimensiunile cofrajului si conditiile de lucru de la santier.
Antreprenorul va prezenta Proiectantului spre aprobare propunerile sale inainte
de a incepe lucrul.
Daca nu se va cere altfel in mod special,
- rosturile de constructie se vor amplasa aproximativ la mijlocul deschiderii, in
grinzile si in placile etajelor;
- pe perimetrul tuturor rosturilor, in plan vertical sau orizontal, se vor executa
muchii tesite.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare (fixarea unor sipculite de lemn
etc.) pentru a asigura o tesitura dreapta exacta la muchiile exterioare ale rosturilor.
Cand este necesara executarea rosturilor verticale in grinzi, limitele verticale pot
consta fie din tabla expandata sau din plasa de sarma subtire rigidizata prin tije
metalice prinse de armatura si lasata in beton acoperite cu cel putin 25 mm beton.
Inainte de turnarea betonului proaspat pe/sau langa beton intarit, cofrajele se
vor etansa pe perimetrul de contact.
Rost accidental
In cazul in care in timpul betonarii statia de betoane se opreste si nu mai
furnizeaza beton din diverse motive, se poate turna beton preparat manual V.650, care
trebuie furnizat in maximum o ora pana ce se ajunge la un rost de constructie
corespunzator amplasat.
Daca intre turnarea unor straturi succesive trece mai mult de o ora, atunci
operatiile se vor intrerupe si betonul se va lasa sa se intareasca cel putin 24 ore.
Apoi se va zgaria, curati, imbiba cu apa si daca Proiectantul dispune, se va
turna mai intai un strat de lapte de ciment sau mortar gras inainte de turnarea
urmatorului strat de beton.
Rosturi de dilatatie in structuri (r d s)
Material de umplere a rosturilor
Spatiul dintre fetele structurilor alaturate se vor umple cu foi prefasonate facute
dintr-un material rezistent la umezeala si rezistent la actiunea caldurii, umiditatii sau a
ciupercilor (parazitilor).
Material de etanseizare al rosturilor
La locurile aratate in planse: chit de etanseizare din 2 componenti bisulfidici
aplicabil pe suprafete verticale sau in panta, fara a curge sub actiunea indelungata a
soarelui.
Acoperirea rosturilor de dilatatie supuse traficului
Banda de cauciuc sintetic fixata in profile de aluminiu.
Acoperirea rosturilor de dilatatie verticala: banda din cauciuc sintetic.
Acoperirea partii de plafon a rostului de dilatatie: idem.
Parc Municipal Vest
118
PROTEJAREA SI TRATAMENTUL BETONULUI MONOLIT

Cerinte
Generalitati
Betonul preparat si pus de curand in opera va fi protejat prin mijloace aprobate
de actiunea directa a soarelui, a vanturilor uscate, a ploii si de contactul cu substante
care l-ar afecta negativ.
In plus, betonul proaspat va fi tratat in scopul de a impiedica viteza exagerata de
evaporare a apei de pe toata suprafata in perioada necesara hidratarii cimentului si
intaririi corespunzatoare a betonului.
Anotimp foarte cald sau rece
Daca temperatura la umbra a aerului este de +32o C si in urcare, sau +5o C si
in coborare, Antreprenorul va implementa metode de protejare si tratament sub
temperatura ridicata, sau scazuta, asa cum se aproba de Proiectant.
Tratament in perioada de intarire
Perioada minima de timp pentru protejarea si tratamentul betonului cu ciment
Portland normal ce se intareste in anotimp foarte cald cu vanturi uscate va numara cel
putin sapte zile.
In conditii normale, protectia si tratamentul vor fi mentinute cel putin patru zile, in
timpul carora temperatura medie a betonului va depasi +10o C.
Metode de tratament
Antreprenorul va folosi una din metodele descrise mai jos, numai dupa ce
betonul a devenit vartos.
i - Inundare
Suprafata va fi tinuta sub apa pe toata perioada de tratament.
ii - Aplicare continua a apei
Se realizeaza prin stropire cu o duza care atomizeaza apa (incat se formeaza
ceata si nu stropi), pana ce betonul se intareste.
iii - Acoperire
Intreaga zona tratata se acopera cu panza de sac (iuta) asezata direct pe beton
si mentinuta in mod continuu.
iv - Acoperirea cu foi impermeabile
Intreaga zona de tratat se mentine constant umeda prin stropire ca la (ii) de mai
sus, cel putin 18 ore, dupa care se acopera imediat cu foi impermeabile adecvate
acestui scop, fara rupturi sau goluri.
Se va mentine umed betonul in toata perioada de intarire.
Tratamentul stalpilor si peretilor din beton monolit
Cofrajul de lemn va fi tinut umed prin stropire cu apa pana ce betonul capata
suficienta rezistenta spre a permite desfacerea cofrajelor fara a dauna betonului.
Se va asigura aplicarea continua a apei in tot timpul operatiei de desfacere a
cofrajului.
Golurile lasate de conurile tirantilor de cofraj se vor umple si se vor face
remedieri cat mai curand posibil dupa decofrare astfel ca remedierile si mortarul de
umplere a golurilor sa se intareasca odata cu betonul inconjurator.
Tratamentul planseelor de beton monolit
Imediat dupa terminarea finisarii betonului proaspat, fata superioara va fi
protejata de soare si vant uscat cu "paturi" portabile de panza sau foi de polietilena
inchisa la culoare intinsa pe rame usoare pana ce betonul este suficient de tare ca sa
Parc Municipal Vest
119
suporte circulatia pietonala si greutatea "paturilor" puse direct pe el fara a lasa

amprente, respectiv dupa cca. 4 ore.
Protectia betonului
Betonul turnat sub nivelul terenului se va proteja de surparile de teren din timpul
si dupa turnare.
Betonul turnat in teren care contine substante daunatoare se va prepara dintr-un
sort corespunzator de ciment si nu va fi pus in contact cu terenul si cu apa scursa din
acesta, in timpul turnarii si trei zile dupa terminarea lucrarii.
Antreprenorul va stabili prin cel putin o proba de laborator concentratia sulfatilor
din teren prin procentul de SO3, care trebuie sa fie sub 0,2%.
Betonul care nu a ajuns la maturitate se va proteja contra deteriorarilor produse
de incarcare excesiva, vibrare, socuri, erodare de apa curata sau murdara si alti factori
care ar prejudicia rezistenta si durata in timp a betonului intarit.
Acolo unde va indica Proiectantul sau acolo unde se arata in planse, elementele
de beton care se acopera ulterior cu umplutura vor fi protejate contra agresivitatii
sarurilor din materialul de umplutura si de terenul inconjurator printr-o membrana
impermeabila ce consta dintr-un amorsaj si un strat de mortar bituminos aprobat
aplicat in stricta conformitate cu recomandarile fabricantului.
3.1.7. Caiete de sarcini cofraje
Generalitati
Limita de aplicatibilitate si descriere.
Aceasta sectiune include specificatii pentru proiectarea si constructia cofrajelor
pentru betoane.
Elementele orizontale de rezistenta vor fi turnate in cofraje captusite cu placaj
pe rame de lemn sau otel.
Standarde si normative de referinta
- NE012-2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
- C11-74 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a
panourilor din placaj pentru cofraje
- C162-73 - Normative privind alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor
metalice plane pentru pereti din beton monolit la cladiri.
- C 56-85 - Normative pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de
instalatii aferente.
- Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la
constructii si instalatii aferente si modificarile la instructiuni.
- STAS 7009-79 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice.
- Sistemul ISO de tolerante in constructii - Terminologie.
- Tolerante si asamblari in constructii.
- Sisteme de tolerante.
- STAS 857-83 - Piese si elemente din beton pentru constructii - conditii
generale.
Proiectarea si constructia cofrajului pentru elemente beton monolit
Proiectarea si constructia cofrajului va fi efectuata de persoane competente.
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
- sa asigure forma, dimensiunile si finisajul necesar
- sa fie etanse la pierderile de lapte de ciment
Parc Municipal Vest
120
- sa fie stabile
- sa fie rezistente
- sa nu permita deformatii, sageti, etc. pentru tolerantele admise.
- sa permita decofrarea rapida fara deteriorari de material
Se va da atentia necesara finisajului cerut pentru suprafata betonului.
Antreprenorul va face dovada ca intreprinderea sa sau subantreprenorul sau au
experienta indelungata in domeniul proiectarii si fabricarii cofrajelor metalice rapid
demontabile de constructie robusta, capabile sa reziste satisfacator la mai multe
refolosiri.
Antreprenorul va prezenta date de catalog ale fabricantului pentru toate
elementele de cofraj brevetate si pentru toate accesoriile, inclusiv tiranti si esafodaj.
PRODUSE SI MATERIALE
Cofraj si esafodaj
Daca nu se specifica sau se permite in alt fel, cofrajul va fi construit cu tabla de
otel sau placaj pe rame de otel sau lemn asamblate in panouri cat mai mari posibile
spre a reduce la minimum numarul de rosturi si pentru a se conforma sistemului de
imbinare indicat.
Conditii pentru suprafata betonului rezultata la decofrare.
Cofraj pentru suprafata beton clasa "A"
Cofraj clasa "A" va realiza o suprafata de calitate normala compatibila cu buna
si normala practica si se va folosi la fundatii si la fata exterioara a constructiilor
ingropate, fata fiind considerata pana la 150 mm sub terenul nivelat.
Fata de contact cu betonul va fi din placaj sau tabla de otel.
Aspectul betonului nu este de importanta principala la aceasta clasa de cofraj,
dar suprafata betonului nu va avea goluri, segregari, sau alte defecte majore.
Se pot folosi blocuri sau placi de beton drept cofraje pierdute afara de constructii
pentru depozitarea apei.
Daca nu s-a prevazut o membrana impermeabila, blocurile sau placile vor avea
rosturile inchise cu mortar de ciment 1:3 sau cu oricare alt mijloc care va impiedica
scurgerea mortarului din beton.
Cofraj pentru suprafata beton clasa "B"
Cofraj clasa "B" care se va folosi la toate elementele de rezistenta supraterane.
Se accepta mici defecte la suprafata, cauzate de aerul sau apa inclusa, dar
suprafata va fi lipsita de goluri, segregari sau alte defecte majore.
Nu se vor folosi captuseli deteriorate pentru cofraj clasa "B".
Tablele de otel vor fi joantate cu suduri continue care vor fi polizate si slefuite la
nivel.
Cofrajele (inclusiv sustinerile) vor fi suficient de rigide pentru a mentine cofrajele
in pozitie corecta si pentru a corecta forma si profilul, astfel ca structura finala din beton
sa se mentina in limitele de tolerante dimensionale admise in specificatii.
Cofrajele vor fi suficient de rigide si etanse pentru a nu se scurge laptele de
ciment sau mortarul din beton la orice faza si pentru a putea aplica corespunzator
metoda de turnare si compactare.
Cofrajele se vor realiza astfel incat sa asigure unghiuri drepte si egale, muchii si
margini corespunzatoare pentru realizarea unei alinieri, dispuneri, pante, cote si
verticalitate corespunzatoare in constructia terminata. Daca nu se descrie in plansele
aprobate sau in alta parte diferit, la colturile exterioare se vor efectua tesituri de 12,5 x
12,5 mm atat la elementele de beton cat si la rosturile de constructie (facultativ la
Parc Municipal Vest
121
colturile interioare) sipculitele vor fi taiate la dimensiune pentru a asigura tesituri netede
si continue.
Cofrajul va fi astfel dispus incat sa poata fi indepartat usor si scos de pe betonul
turnat, fara a se produce socuri sau stricaciuni ale suprafetei betonului turnat monolit
sau materialelor invecinate. Cofrajele pentru grinzi se vor proiecta astfel incat partile
laterale sa se poata scoate fara a se deranja partile inferioare ale grinzilor sau
sprijinirile de sub baza grinzilor.
Pentru placile monolite, cofrajele intradosului se pot proiecta astfel incat
sprijinirile (popii) sa ramana pe loc dupa decofrarea intradosului.
Goluri provizorii (daca e cazul) pentru vizitarea interiorului sau pentru iesirea
apei de spalare se vor fixa etans in cofrajele stalpilor si peretilor pentru a impiedica
pierderea mortarului. Aceste deschizaturi se vor fixa in locuri cat mai putin vizibile cu
putinta.
Daca cofrajul elementului vertical este montat pe toata inaltimea, o parte se va
lasa deschisa si se va monta dupa montarea si verificarea armaturii de Proiectant sau
reprezentantul sau, care vor acorda aprobarea de a continua cu turnarea betonului.
Daca este asigurata curatenia in interior si daca turnarea urmeaza dupa
verificarea si aprobarea Proiectantului, nu vor fi necesare goluri provizorii de vizitare.
Cofrajele vor fi folosite si la turnarea suprafetelor superioare ale unei lucrari in
panta (si se vor ancora pentru a se preveni flotarea) in locurile in care panta depaseste
25%.
Antreprenorul va tine seama in proiectul sau de prevederile specifice protectiei
muncii, precum incorporarea in panourile de cofraj a balustradelor, schelelor de
podine, placi avertizoare etc.
Esafodaje
Sustinerile sau esafodajul se vor proiecta astfel incat sa reziste sarcinilor
verticale si laterale care se pot aplica pana la preluarea acestora de structura de beton.
Toate contravantuirile vor fi cat mai rigide posibil si unde exista pericol de
deplasare, contravantuirile vor avea dispozitive care vor prelua (corecta) aceste
deplasari.
Popii si sustinerile se vor proiecta astfel incat sa asigure ajustarea exacta a
cofrajului la contur si cota, montarea si decofrarea cu respectarea ordinii in operatii
aprobate fara a se prejudicia calitatea betonului.
Tiranti cofraj
Tirantii de cofraj ce trec prin beton vor fi asezati cat mai ascuns posibil.
Daca corodarea unui tirant metalic nu poate fi impiedicata prin mijloace
adecvate, tirantul va fi demontabil partial sau total. Partea care se scoate va fi de tipul
care se scoate usor, fara deteriorarea serioasa a betonului si care lasa cele mai mici
posibile gauri de umplut.
Daca o parte din tirant ramane inglobata in beton, acoperirea in beton va fi
egala sau mai mare decat acoperirea ceruta pentru armaturi.
Tirantii de cofraj in constructii cu apa, vor fi proiectati pentru a impiedica
scurgerea sau picurarea apei de-a lungul partii inglobate partial sau total. Tirantii de
cofraj vor avea rezistenta necesara la impingerea betonului proaspat.
Tolerante pentru cofrajele ce se vor folosi pentru structuri monolite
Se vor respecta prevederile NE012/2007.
Parc Municipal Vest
122
Materiale
Placaj
Placajul va satisface conditiile din STAS 7004-89 pentru placaj din mai multe
straturi incheiate cu rasina, cu marginile etansate, calitatea adecvata pentru cofraj, din
lemn de fag.
Cofrajul va avea grosimea suficienta pentru a rezista presiunii din betonul
proaspat turnat fara deformare vizibila.
Tabla de otel
Se va folosi numai tabla normala de otel si de o astfel de grosime incat cofrajul
va ramane nedeformat sub presiunea betonului proaspat.
Suprafata interioara va fi mentinuta fara rugina, unsoare sau alta substanta care
ar putea decolora betonul sau provoca un aspect de slaba calitate (patare).
Tiranti de cofraj
Nu se permite folosirea distantierilor de lemn sau tiranti de sarma.
Tirantii de cofraj pentru cofraj brevetat vor fi corespunzator tipului respectiv de
cofraj si vor fi folositi asa cum indica fabricantul.
Agenti de decofrare
Generalitati
Se vor folosi numai agentii care nu vor adera, pata sau afecta negativ
suprafetele betonului (spre a impiedica aderenta betonului proaspat la captuseala
cofrajului). Agentul va fi de asemenea compatibil, respectiv nu va afecta finisajul sau
tratamentul ulterior al betonului.
Va fi insolubil in apa, nu se va exfolia si nu va fi spalat de ploaie sau de apa de
spalare.
Cofraje de otel
Se va folosi ulei de decofrare care nu pateaza betonul si impiedica rugina
otelului.
Cofraje de lemn
Se va folosi agent standard existent pe piata, care reduce la minimum prafuirea
fetei betonului si permite scoaterea usoara a cofrajului.
Montarea si refolosirea cofrajului
La fiecare folosire se va verifica asezarea corecta a popilor si strangerea
corecta a tirantilor de cofraj.
Spatiile ce vor fi umplute cu beton nu vor avea murdarii, aschii, talaj, praf, praf
de nisip, bride din sarma neagra, etc., inainte de a se incepe turnarea betonului.
Fetele in contact cu betonul nu vor avea ciment uscat pe ele, loviri, cuie care se
proiecteaza in afara, sapaturi sau alte defecte.
Toate gaurile pentru cuie si rosturile dintre foile de placaj se vor inchide cu chit
sau alt material aprobat.
Se va aplica un agent aprobat pentru decofrare, la fiecare folosire, pe fetele
cofrajului in contact cu betonul neintarit pentru a se impiedica lipirea betonului.
Acest agent se va aplica inaintea montarii armaturilor si nu se va folosi in
asemenea cantitati incat sa curga.
Contrasageata
Antreprenorul va tine seama de tasarile sau deformarile cofrajelor care pot
aparea in timpul desfasurarii lucrarilor si care sa nu depaseasca tolerantele admise
Parc Municipal Vest
123
pentru ca betonul ajuns la maturitate sa se inscrie perfect in cotele, formele si

dimensiunile specificate.
Antreprenorul va avea de asemenea in vedere contrasagetile care pot aparea
indiferent daca se indica sau nu in planse pentru deformarile elastice ale elementelor
de rezistenta si/sau deformarile datorate curgerii betonului.
In absenta contrasagetii specificate, intradosul tuturor placilor si grinzilor mai
mari de 5 m deschidere se va prevedea cu o contrasageata de valoare egala cu 1/500
x deschiderea respectiva.
Montarea accesoriilor
Inainte de turnarea betonului se vor pozitiona buloane si elemente de fixare,
miezurile si celelalte dispozitive folosite pentru realizarea deschiderilor, gaurilor,
mufelor, canelurilor, niselor si a altor cavitati.
Nu se va taia nici o gaura in beton fara aprobare.
Articolele care trebuie inglobate in cofraje aferente lucrarilor de instalatii
mecanice, electrice, diverse, se vor pozitiona si fixa cu exactitate.
Antreprenorul va fixa si ingloba in lucrare dispozitive de ancoraje si alte piese
aferente altor lucrari care sunt prinse de/sau sprijinite de betonul monolit. Ancorajele
care ies in afara elementelor de rezistenta (mustati pentru ziduri) se pot indoi dupa
decofrare, respectiv partea iesind se poate inveli in hartie sau alt material care se
poate scoate usor.
Antreprenorul va folosi planse de trasare, diagrame sau instructiuni pentru alte
specialitati decat lucrarile de beton si va coordona livrarea si turnarea pieselor care
trebuie inglobate in beton conform instructiunilor Proiectantului.
Se vor avea in vedere realizarea gaurilor, canalelor si niselor pentru circuite si
conducte, tevi sau alte elemente conform planselor si/sau specificatiilor.
Decofrare
Cofrajul care nu suporta greutatea betonului intarit precum lateralele de grinzi,
peretii, stalpii, fundatiile si partile similare ale constructiilor, poate fi scos la 12 ore dupa
terminare daca:
- betonul este suficient de tare pentru ca sa nu sufere din operatia de
decofrare;
- tratamentele de intarire si protejare sunt mentinute.
3.1.8. Caiete de sarcini armaturi
Generalitati
Descriere si limite de aplicabilitate
Aceasta sectiune contine precizari (specificatii) pentru barele de otel si plasele
sudate din sarma de otel pentru armarea betonului de ciment monolit sau prefabricat.
Concepte de baza
Armatura de rezistenta principala va consta din bare deformate laminate la cald
de tip PC 52 de productie romaneasca conform STAS 438/1-89 si plasa metalica din
sarma de otel trasa la rece de productie romaneasca, conform STAS 438/2-91 si
438/3-89.
Armatura de rezistenta secundara ca si cea principala poate folosi bare simple
laminate la cald, tip OB 37, fabricate in Romania, conform STAS 438/1-89 sau DIN
17100.
Nu se va inlocui otelul PC 52 cu otel PC 60 sau otel PC 90 fara aprobarea
Proiectantului de rezistenta.
Parc Municipal Vest
124

- P59-86 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase
sudate a elementelor de beton
- C28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton.
- C150-99 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale
constructiilor industriale si agricole
- NE012-2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
- C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si
instalatii aferente.
- STAS 438/1-89 - Bare din otel laminat la cald pentru armarea betonului
- STAS 438/2-91 - Sarma trasa neteda
- STAS 438/3-89 - Plase sudate pentru armare beton
- SR EN 10244-2:2009 - Sarma neagra
Prelevare mostre si incercari
La livrare, fiecare partida de bare de otel va fi insotita de copii certificate ale
incercarilor la fabrica pentru fiecare diametru si fiecare sarja, incercari care sa ateste
indeplinirea cerintelor asupra compozitiei chimice si asupra rezistentei.
Se vor face teste de intindere suplimentare la cererea Proiectantului la fiecare
30 tone de bare de diametru mai mare (peste 10 mm diametru nominal) care se vor
folosi ca armatura principala in stalpi si grinzi.
Antreprenorul va asigura mostrele pentru epruvetele de proba luate conform
normelor tehnice in vigoare din barele livrate la santier.
Produse si materiale
Bare de otel laminat la cald
Bare rotunde netede pentru armare beton
Scriere prescurtata (simbol): OB 37
Conditiile pentru compozitia chimica a metalului lichid (laddle) si caracteristicile
mecanice sunt redate in tabelul de la IV.2.1.3. si IV.2.1.4.
Diametre: conform STAS 438/1-89.
Tolerante: idem.
Bare profilate pentru armarea betonului.
Scriere prescurtata (simbol): PC 52
Diametre: conform STAS
Tolerante: idem
Tabelul de la IV.2.1.3. si IV.2.1.4.
Compozitie chimica
Tip
Tip
Compozitie chimica, continut necesar %
max.
max.
max.
material
bara
C
Mn
Si*
S
P
otel
carbon
OB37
0.15-0.23 0.07
0.40-0.75 0.045
0.045
aliat
PC52
0.16-0.22 0.55
1.20-1.60 0.045
0.045
*) Otelul calmat poate avea 0.77% Si
Parc Municipal Vest
125
Caracteristici mecanice
Tip bara
Diametrul nominal "d" mm
Curgere "Rc" daN/mm2
Rupere "R" min daN/mm2
Alungire A5 90 min.
Indoire la temperatura normala
- unghi
- dorn x
x) valoarea superioara din RSI8
OB 37
6-12
26x)
37
25
14-40
24x)
37
25
6-14
26
52
20
180o
0,5
180o
0,5
180o
3
PC 52
16-18
35
52
20
180o
3
Sarma trasa la rece

Sarma neteda pentru armare constructiva
Diametre: conform STAS 438/2-91
Tolerante: idem
Conditii puse compozitiei chimice a materialului topit: niciuna
Caracteristici mecanice:
Caracteristica
Simbol
Diametrul
d
Curgere
Rc
Rupere
R
Alungire
A10
Indoire la rece
- unghi
- dorn
d
UM
mm
daN/mm2
daN /mm2
90 min.
Valoare
3-5
40
50
68
mm
180o
10
Plasa din sarma de otel sudata pentru armarea betonului.

La acest contract plasele nu vor fi de rezistenta.
Conditii: conform STAS
Diametre: idem
Tolerante: idem
Sarma de legat: sarma moale neagra 1,00 mm otel carbon conform SR EN
10244-2:2009.
Livrare, depozitare, manipulare si protejare
Bare armatura
Livrare si marcare conform STAS 438/1-89.
Barele drepte si/sau cele in colaci se vor depozita pe o platforma acoperita cu
un strat de piatra si se vor stivui in ordine pe blocuri de beton deasupra nivelului
pardoselii astfel incat sa se permita inspectarea si identificarea lor si mentinerea
acestora fara praf si departe de materiale daunatoare.
Plase otel pentru armare
Manipulare si protejare armatura
In orice moment armatura se va mentine curata, fara urme de murdarie, vopsea,
ulei, grasime, rugina neaderenta, tunder, pamant aderent sau orice alt material care
Parc Municipal Vest
126
poate prejudicia aderenta dintre beton si armatura sau care poate cauza corodarea
armaturii sau dezintegrarea betonului.
Laptele de ciment sau de var aderent sau betonul intarit sau partial intarit care
poate ramane pe armatura dupa turnarea unei trepte precedente vor fi permise oricat
doreste Proiectantul in masura in care aceste depuneri nu sunt prea mari sau sunt
neaderente.
Taiere si indoire
Barele livrate in colaci sau barele drepte indoite la jumatate din motive de
transport sau barele incorect indoite se vor indrepta si reindoi prin metode care sa nu
prejudicieze materialul, fie miezul, fie nervurile. Barele care prezinta semne de fracturi
se vor respinge.
Armatura se va taia si/sau indoi la rece conform prevederilor din BS 4466.
Barele nu se vor taia la flacara si nu se vor incalzi inainte de taiere, cu exceptia
cazului in care se obtine permisiunea expresa din partea Proiectantului sau a
Proiectantului de Rezistenta.
Fixarea armaturii
Armatura se va fixa exact si se va asigura pentru prevenirea deplasarilor dincolo
de limitele prevazute in tolerante.
Acoperirea cu beton a armaturii de baza la placi si talpi de fundatie, a etrierilor
stalpilor si grinzilor si barele principale ale peretilor, conform specificatiilor din planse
se va asigura si mentine in limitele tolerantelor admise prin intermediul distantierilor din
ciment, plastic sau metal.
Grosimea minima a stratului de acoperire cu beton a armaturilor va respecta
prevederile STAS 10107/0-90.
Distantierii se pot confectiona din orice alt material durabil, care nu cauzeaza
corodarea armaturii si nu duce la exfolierea acoperirii cu beton.
Barele superioare se vor mentine in pozitia corecta prin capre corespunzatoare
(scaune). Caprele metalice, daca nu sunt protejate pentru a fi conform cu conditiile de
mai sus referitoare la distantieri, se vor sprijini pe blocurile distantiere din ciment ca
cele de mai sus.
Lumina verticala necesara intre straturi succesive de bare in grinzi sau elemente
similare se va mentine prin prevederea unor bare metalice de distantare introduse la
asemenea intervale incat barele principale sa nu faca sageata vizibila de distantiere
alaturate.
Conexiunile ne-structurale (care nu sunt de rezistenta) pentru pozitionarea
armaturii se pot confectiona din sarma neagra de otel sau prin sudura de prindere
(haftuire).
Innadirea barelor, altele decat cele aratate pe planse.
Date generale
Antreprenorul va furniza otelul beton de lungime integrala conform prevederilor
din planse, pe cat este posibil.
Antreprenorul poate folosi 2 bare mai scurte in locul uneia lungi, cu conditia ca
acestea sa fie sigur joantate.
In sensul prezentei Specificatii, innadirea inseamna orice imbinare intre 2 bare
in afara de cele din planse care asigura transferul eforturilor teoretice de la bara la
bara. Innadirile pot fi prin suprapunere sau prin sudura. Sudura va fi cu arc electric.
Parc Municipal Vest
127
La tiranti si in stalpi orice innadire a barelor de armare principale se va suda.

Innadiri prin suprapunere nu se vor folosi la bare cu dimensiunea peste 25 mm. In placi
si grinzi innadirea armaturii la punctele de maximum efort se va evita ori de cate ori
este posibil. Daca se poate, innadirile din barele paralele a armaturii principale din
grinzi se vor plasa decalat pe longitudinala, pentru a slabi eforturile in beton si pentru a
preveni aglomerarea barelor, lucru care ar impiedica turnarea corespunzatoare a
betonului in jurul barelor.
Innadirile se considera decalate daca vor avea distanta intre axele innadirilor cel
putin cat lungimea suprapunerii inmultita cu factorul 1.3.
In scopul inregistrarii, Antreprenorul va elabora si prezenta in timp util 3
exemplare (ozalid) si, daca i se va cere, un exemplar care se poate reproduce in care
se arata dispunerea si detalii ale innadirilor efectiv executate, conform aprobarii din
partea Proiectantului.
Innadiri prin suprapunere in barele tensionate
Pentru armaturile solicitate la intindere se vor respecta lungimile de ancoraj (x)
(suprapunere) conform tabelului:
Valorile "" pentru
Otel
PC60
PC52
OB37
Clasa betonului
C12/15,
C16/20,
C18/22.5
C8/10, C12/15,
C16/20,
C18/22.5
C8/10, C12/15,
C16/20,
C18/22.5
conditii
conditii
toleranta buna
defavorabile
de
defavorabile de
conditii bune
aderenta cumulate
aderenta sau de
de functionare
cu
conditii
solicitare
defavorabile
35
30
45
40
55
50
35
30
45
40
55
50
40
35
50
45
60
55
Innadiri sudate in barele tensionate

Innadirile sudate a barelor de otel conform STAS 438/1- 89 se vor executa
conform Normativului C 28-83 pentru sudarea barelor de otel pentru turnarea
betonului.
Sudurile cap la cap se vor executa numai in conditii de supraveghere intr-un
atelier aprobat. Pe santier, barele se vor imbina cu eclise prin sudura de colt obtinuta
cu ajutorul sudurii manuale cu arc.
Numele sudorilor calificati conform C 28-83, precum si detalii privind orice teste
trecute de fiecare din acestia se vor inregistra si pastra la dispozitia Proiectantului
oricand sunt cerute. Proiectantul va avea acces la atelierul Antreprenorului in orice
moment rezonabil si Antreprenorul ii va pune la dispozitie toate cele necesare
inspectarii in decursul operatiilor de sudura. Antreprenorul va avea raspunderea sa
asigure ca toate sudurile sa se execute conform normativului C 28-83 si va asigura
supravegherea necesara respectarii acestei conditii.
Antreprenorul va avea pe santier un "Inspector de Sudura" care va fi prezent
permanent pe toata durata executarii operatiilor de sudura.
Parc Municipal Vest
128
Se va tine la zi o situatie a tuturor sudurilor si cu numele sudorilor care le-au

executat.
Antreprenorul si Inspectorul vor asigura luarea la cunostinta de catre sudori a
instructiunilor detaliate privind procedeul adoptat pentru sudura.
Tolerante
Taiere si fasonare
Bare indoite
peste
pana la si inclusiv
1000 mm
1000 mm
2000
2000 mm
Plus
5
5
5
Minus
5 mm
10
25
Cand armatura trebuie sa se introduca intre 2 fete de beton, dimensiunea din

extrasul de armatura se va determina ca dimensiune a betonului minus acoperirea
nominala pe fiecare parte si minus scaderea tolerantelor functie de dimensiunea
elementului si incovoiere, conform tabelului de mai jos.
Tabel cu scaderi pentru tolerante scadere totala
Distanta intre fete beton
Tip bara
Toleranta
m
mm
etrieri
si
bare
0-1
10
indoite
1-2
idem
15
peste 2
idem
20
orice lungime
bare drepte
40
Innadire prin suprapunere
Tolerante pentru lungime si suprapunere: plus 3d minus 0.
Deviatie de la amplasarea specificata : 50 mm
Tolerante pentru distanta intre bare
grinzi stalpi
3 mm
placi pereti
5 mm
fundatii
10 mm
distante intre etrieri
pas spirala
10 mm.
3.1.9. Caiete de sarcini imbracaminti asfaltice
Prezentul Caiet de Sarcini stabileste conditiile tehnice generale de executie si
verificare a imbracamintilor bituminoase.
Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si
determinarile cerute de prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari
cerute de Inginer.
In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte
prevederile standardelor si normelor in vigoare.
Cu cel putin 14 zile inaintea inceperii lucrarilor, Antreprenorul va prezenta spre
aprobare Consultantului, Procedura de Executie a imbr
acamintilor,
care
va
contine, printre altele:
- programul de executie a imbracamintilor;
- utilajele folosite pentru producerea si transportul materialelor;
- utilajele folosite pentru transportul, asternerea si compactarea mixturii;
Parc Municipal Vest
129
sursele (cariere, producatori, furnizori) si depozitele de agregate, inclusiv

caile de acces la acestea;
- reteta de fabricatie (dozajele optime).
Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de asternere si compactare, se vor
executa sectoare de proba, a caror dimensiuni si locatii vor fi stabilite impreuna cu
Consultantul.
Dupa executarea sectoarelor de proba, Procedura de Executie va fi completata
cu informatii privind tehnologia de compactare:
- caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea
pneurilor, caracteristici de vibrare, viteza);
- numarul de treceri cu si fara vibrare pentru realizarea gradului de
compactare conform prevederilor prezentului Caiet de Sarcini;
- temperatura la care se incepe si la care se termina compactarea.
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate,
indeplineste cerintele prevazute de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la
rezultatele obtinute in urma masuratorilor, testelor si sondajelor.
Tipuri de mixturi
Imbracamintile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate,
executate la cald.
Acestea sunt alcatuite din 2 straturi,
Strat de uzura conform anexei C:
Strat de legatura - conform anexei D.
Simbolurile aferente tuturor tipuri de mixturi asfaltice folosite pentru imbracaminti
bituminoase cilindrate executate la cald sunt precizate in anexa E.
4.1 MATERIALE
1.1.1. Agregate naturale
Functie de sursa, agregatele naturale se clasifica in:
- agregate naturale de cariera (conform SR 667):
- cribluri, sorturile 4-8, 8-16 si 16-25;
- nisip de concasare, sort 0-4;
- agregate naturale de balastiera, prelucrate prin spalare si sortare sau prin
spalare, concasare si sortare (conform SR 662);
- nisip natural, sort 0-4.
Clasa minima a rocii
Clasa minima a rocii din care se obtin agregate naturale de cariera pentru
executia imbracamintilor bituminoase se stabileste conform SR 667 (Tabel 3).
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor de cariera
trebuie sa respecte prevederile SR 667 (Tabel 2).
Depozitare
Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat, in padocuri
prevazute cu platforme betonate, avand pante de scurgerea apei si pereti despartitori
pentru evitarea amestecarii agregatelor.
1.1.2. Filer
Filerul care se utilizeaza este de calcar sau creta in conformitate cu prevederile
STAS 539
In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa indeplineasca in
plus conditia ca minimum de particule sub 0,02 mm sa fie de 20 % . Nu se admite
folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la
exhaustorul statiei de asfalt.
Parc Municipal Vest
130
Filerul se depoziteaza in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite

folosirea filerului aglomerat.
1.1.3. Bitum
Pentru toate tipurile de mixturi asfaltice se va folosi bitum D80-100, cu exceptia
MASF 16 pentru care se va folosi bitum D60-80.
Pentru aprobarea sursei de bitum, Antreprenorul va efectua si reface trimestrial,
toate determinarile prevazute in SR 754 si Normativ AND 537.
La fiecare lot (max. 500 t), se vor efectua toate determinarile prevazute in SR
754, cu exceptia continutului de parafina si a densitatii.
Bitumul trebuie sa indeplineasca cerintele specificate in tabelul 1.
Tabelul 1 Caracteristicile bitumului
Caracteristici
Valori admisibile
STAS
60-80
80-100
42-68
Penetratia la 25C, (1/10 mm)
48-55
44-49
60-69
Punctul de inmuiere IB, (C)
100
100
SR 61-96
Ductilitatea la 25C, (cm), min.
4.0
5,0
SR 61-96
Ductilitatea la 5C, (cm), min.
-13
-15
113-74
Punct de rupere Fraass, (C), max.
Punct de inflamabilitate Marcusson,
250
250
5489-80
(C), min.
Solubilitatea in solventi organici, (%),
99
99
115-80
min.
Stabilitatea prin incalzire in film
subtire la 163C
- pierderea de masa, (%),
0,80
0,80
max.
8099-74
- penetratia reziduala la 25C,
50
47
(%), min.
Metoda II
- cresterea punctului de
9
9
inmuiere, (C), max.
- ductilitatea reziduala la
50
75
25C, (cm), min.
Continut de parafina, (%), max.
2.0
2.0
8098-68
3
0,995
0,992
35-81
Densitatea la 15C, (g/cm ), min.
Adezivitate pe agregat etalon, (%),
80
80
10969/3 - 83
min.
Adezivitate pe agregatul folosit
80
80
10969/3-83
Indicele de instabilitate coloidala, (),
0.5
0.5
max.
Bitumul aditivat
In cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate,
determinata conform STAS 10969/3, este mai mica de 80%, este necesara aditivarea
bitumului.
Aditivii trebuie sa indeplineasca conditiile de baza :
Parc Municipal Vest
131
sa fie compatibili cu tipul de bitum utilizat;

sa fie stabili termic pana la minimum 200C.
sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale fara a
afecta celelalte caracteristici ale acestuia;
- sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.
Aditivii care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supusi aprobarii Consultantului.
Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobare, Antreprenorul va prezenta
agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii.
Bitumul aditivat trebuie sa respecte conditiile din tabelul 1, cu exceptia
adezivitatii care se va determina fata de agregatele naturale utilizate.
Perioada de stocarea bitumului aditivat trebuie sa fie de maximum 3 zile, iar
temperatura pe durata depozitarii va fi in intervalul 120140C.
Determinarile si frecventele sunt cele prevazute in agrementul tehnic al fiecarui
produs.
1.1.4. Emulsie bituminoasa
Pentru amorsarea stratului suport, se va utiliza emulsia bituminoasa cationica cu
rupere rapida, cu respectarea prevederilor STAS 8877.
Sursa de la care se intentioneaza aprovizionarea cu emulsie, va fi supusa
aprobarii Consultantului.
Emulsia bituminoasa se depoziteaza in rezervoare metalice verticale, curate
prevazute cu pompe de re-circulare si sistem de incalzire.
1.1.5. Fibre
Fibrele folosite la prepararea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre pentru
executia imbracamintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloza, bitumate sau
nebitumate.
Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza studiului
preliminar efectuat de un laborator autorizat.
Tipurile de fibra care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supuse aprobarii
Consultantului.
Pentru fiecare tip de fibra la care se cere aprobare, Antreprenorul va prezenta
agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii.
1.2 STABILIREA COMPOZITIEI
Mixturile asfaltice pentru imbracaminti bituminoase se realizeaza integral din
agregate de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera.
Tabelul 2 Agregate naturale pentru imbracaminti bituminoase
Tipul mixturi asfaltice Agregate naturale utilizate
criblura : sort 4-8 si 8-16
mixturi
asfaltice
nisip de concasare sort 0-4
stabilizate cu fibre
filer
criblura : sort 4-8 si 8-16
beton asfaltic rugos
filer
criblura : sort 4-8, 8-16 si 16-25
betoane
asfaltice nisip de concasare sort 0-4
bogate cu criblura
nisip natural sort 0-4
filer
pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25
beton asfaltic cu
pietris concasat
filer
Parc Municipal Vest
132
criblura : sort 4-8, 8-16 si 16-25

beton
asfaltic nisip de concasare sort 0-4
deschis cu criblura
filer
pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25
beton
asfaltic
deschis cu pietris
concasat
filer
pietris sort 4-8, 8-16, 16-25
beton
asfaltic
deschis cu pietris
sortat
filer
Parc Municipal Vest
133
Limitele dozajelor agregatelor naturale si filer, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica sunt cele din tabelul 3.
TABELUL 3
Strat de uzura
Tipul mixturii asfaltice
Nr. Fractiuni si agregate naturale din
BA16
BAR16
BA8
BA25
crt. amestecul total
MASF MASF1
BA16
BAR16
BAPC16
BA8
BA25
m
m
8
6
a
a
BA16a
BAR16a
Filer si fractiuni de nisipuri sub 0,1
1
9-13 9-13
6-13
9-11
11-14
10-14
9-13
mm (%)
Filer si nisip fractiunea (0,1 4)
2
Diferenta pana la 100 %
mm (%)
Cribluri cu dimensiunea peste 4 223
34-58
39-60 47-61
45-60
63-75
mm (%)
45
Pietris concasat cu dimensiunea
4
18-34
peste 8 mm (%)
Pietris sortat cu dimensiunea peste
5
8 mm (%)
Strat de legatura
BAD25
BAD25
m
BAD25a
BADPC25
BADPC25
a
BADPS25
BADPS25
a
2-7
2-7
2-7
55-72
39-58
39-58
Nota :
Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2 %
134
TABELUL 4
`
BA8
BA8a
BA16
BA16m
BA16a
BA25
BA25a
BAR16
BAR16m
BAR16a
MASF8
treceri prin site cu ochiuri patrate SREN 933-2 (%)

90-100
72-90
90-100
90-100
66-85
54-80
61-74
95-100
56-78
42-66
40-61
39-53
40-55
30-55
30-55
30-50
30-42
19-28
22-42
22-42
20-40
21-31
16-22
18-35
18-35
15-35
18-25
13-20
11-25
11-25
8-25
11-15
12-16
9-13
9-13
6-13
9-11
11-14
25 mm
16 mm
8 mm
4 mm
2 mm
1 mm
0.63 mm
0,20 mm
0,10 mm
Zona
de
granulozitate
a
Figura 1
amestecului
de
agregate naturale
Figura 2
Figura 3
Figura 4
Figura 5
MASF16
BAPC16
BAD25,BAD25m
,
BAD25a,
BADPC25
,
BADPC25a,
BADPS25
,BADPS25a
90-100
44-59
25-37
20-25
16-22
13-20
11-15
10-14
95-100
66-82
42-66
30-55
21-42
18-35
11-25
9-13
90-100
73-90
42-61
28-45
20-35
14-32
10-30
5-20
2-7
Figura 6
Figura 7
Figura 8
135
Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale pentru fiecare tip de

mixtura asfaltica este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul 4 si figurile de la 1 pana la
8 din Anexa.
La executia betonului asfaltic deschis pentru stratul de legatura se foloseste nisip de
concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural, in care nisipul natural
poate fi max. 50%.
1.2.1. Continutul de fibre active in mixturile asfaltice
Continutul de fibre active in mixturile asfaltice cu fibre MASF8 si MASF16 va fi cuprins in
limitele (0,5-1,0 % ) din masa mixturii asfaltice, astfel sa se asigure un echilibru intre limita
inferioara a dozajului de bitum, a dozajului de fractiune fina si a dozajului de fibra activa.
Continutul optim de bitum, de fractiune fina si fibra activa se stabileste prin studiul
preliminar elaborat conform STAS 1338 / 1, 2 si 3, de un laborator de specialitate.
Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator, in vederea
stabiliri continutului optim de bitum sunt prezentate in tabelul 5.
Tabelul 5 Continutul de liant la diferite tipuri de mixturi asfaltice
Continutul de liant din
Clasa
tehnica
a
Tipul stratului
Tipul mixturii asfaltice masa mixturii asfaltice
drumului
(%)
6,7-7,5
I-V
MASF8
MASF16
6,5-7,5
I-V
5,7-6,2
I-III
BAR16m, BAR16a
5,7-6,2
II-III
6,0-7,0
I-II
BA16m
6,3-7,3
III
Strat de uzura
6,0-7,0
II
BA16, BA16a
6,3-7,3
III
6,5-7,5
IV-V
BA8, BA8a
6,5-7,5
IV-V
BA25, BA25a
5,5-7,0
IV-V
BAPC16, BAPC16a
6,0-7,5
IV-V
BAD25m
4,0-5,0
I-III
BAD25, BAD25a
4,0-5,0
I-V
Strat de legatura BAPC25, BAPC25a
4,0-5,0
III-V
BADPS25,
4,0-5,0
IV-V
BADPS25a
1.2.2. Raportul filer / bitum
Raportul filer / bitum recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse in prezentul
caiet de sarcini este conform tabelului 6.
Parc Municipal Vest
136
Tabelul 6 - Raport filer / bitum recomandat

Tipul stratului
Strat de uzura
Betoane asfaltice rugoase

Betoane asfaltice bogate in criblura
cu dimensiunea maxima a granulei 16 mm
cu dimensiunea maxima a granulei 25 mm
Beton asfaltic cu pietris concasat
Raport
filer
(recomandat)
1,6-1,8
:liant
1,3-1,8
1,1-1,8
1,6-1,8
Strat
de
Betoane asfaltice deschise
0,5-1,4
legatura
1.3
CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de
proba cilindrice confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea
dozajelor optime si din probe prelevate pe parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau
de la asternere, precum si din stratul gata executat , pentru verificarea calitatii mixturilor
asfaltice.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si
din stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum
neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie sa se incadreze in limitele din
tabelele 7 si 8.
Tabelul 7 Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase
Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall
Clasa
Tipul
tehnica Stabilitate Indicele
Densitatea
Tipul
Absorbtia
Raport
mixturii
a
a
(S)
la
60
de
aparenta
bitumului
S/ (
de
apa
asfaltice
drumulu C (KN) curgere
(Kg / mc)
/
mm)
(%)
volum
i
min
(I) (mm)
minim
BA8;BA25 D 80/100
BA8a;
D
IV-V
5.5
1.5-4.5
1.2-3.6 2300
2-5
BA25a
80/100a
8,0
1,5-4,0
2,0-5,3
D 80/100 II
BA16
D
III
7,0
1,5-4,0
1,7-4,6 2300
2-5
BA16a
80/100a
IV-V
6,0
1,5-4,5
1,3-4,0
D 80/100 I-II
8,5
1.5-4,0
2,1-5,6
BAR16
D
2300
3-5
BAR16a
III
7,5
1,5-4,0
1,8-5,0
80/100a
D 80/100
BAPC16
D
IV-V
5,5
1,5-4,5
1,2-3,6 2300
2-5
BAPC16a
80/100a
D 80/100
BAD25
D
I-V
4,5
1,5-4,5
1,0-3,0 2250
2-5
BAD25a
80/100a
BADPC25 D 80/100
III-V
4,0
1,5-4,5
0,9-2,6 2250
2-5
BADPC25 D
a
80/100a
BADPS25 D 80/100
BADPS25 D
IV-V
4,0
1,5-4,5
0,9-2,6 2250
2-5
a
80/100a
Parc Municipal Vest
137
Tabelul 8 - Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase

BAD25,
BAD25a,
BAR16, BAR16a,
BADPC25,
Caracteristica
BA16,
BA16A,
BADPC25a,
BA8, BA8a, BA25,
BADPS25,
BA25a
BADPS25a
Caracteristici pe cilindri confectionati la
presa de compactare giratorie
- volum de goluri la 80 de giratii , % max.
5,0
- volum de goluri la 120 de giratii % max.
9,5
Rezistenta la deformatii permanente
- fluaj dinamic la 40C si 1800 pulsuri 10-4 7600
mm max.
Modulul de elasticitate la 15 C MPa min.:
zona climatica calda
4200
3600
zona climatica rece
3600
3000
Rezistenta la oboseala :
- numarul de cicluri pana la fisurare la15C -4x105
min.
1.3.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre
Caracteristici fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se
incadreze in limitele din tabelul 9
Tabelul 9 Caracteristicile mixturii asfaltice stabilizate cu fibre
Caracteristica
MASF8
MASF16
Test Schellenberg, % max.
0,2
0,2
Caracteristici pe epruvete cilindrice
- stabilitate (S) la 60C KN, min.
7,0
7,0
- indice de curgere (I) la 60C mm
1,5-3,5
1,5-3,5
- densitate aparenta kg / m3 , mm
2300
2300
- volum de goluri %
3-4
3-4
- fluaj dinamic la 40C si 1800 pulsuri 10-4 mm max. 10000
10000
2
Temperatura ( )
- viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm /h
45C
60C
45C
60C
1
Numarul mediu de vehicule ( ) < 1500
6,0
8,0
6.0
8.0
1500-3000
4,0
6,0
4,0
6,0
3000-6000
2,0
3,5
2,0
3,5
>6000
<2,0
<3,5
<2,0
<3,5
Adancimea fagasului , mm
Numarul mediu de vehicule (1)
< 1500
6,0
9,0
6,0
9,0
1500-3000
5,0
8,0
5,0
8,0
3000-6000
4,0
7,0
4,0
7,0
>6000
<4,0
<7,0
<4,0
<7,0
Modulul de elasticitate la 15 C Mpa, min.
3600
4000
Parc Municipal Vest
138
Deformatia permanenta
impulsuri)
la15C, 10 4 max.
la
oboseala
(3600
1200
1000
Note :
1) vehicule de transport marfa si autobuze in 24 h calculat pentru traficul de perspectiva
2) 45C - zona climatica rece;
60C - zona climatica calda
1.3.2. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice
Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall ale
mixturilor asfaltice cu bitum si bitum aditivat se face conform STAS 1338 / 1 si STAS 1338
/ 2.
Pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre, epruvetele cilindrice se confectioneaza
in functie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+ 5C, conform reglementarilor in
vigoare, iar incercarile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se fac conform STAS 1338 / 2.
Caracteristicile prevazute in tabelele 7, 8 si 9 se determina conform reglementarilor
tehnice in vigoare.
Testul Schellenberg se efectueaza conform anexei B.
Caracteristicile bitumului extras din mixtura asfaltica
Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor de la
malaxor sau de la asternere trebuie sa prezinte un punct de inmuiere inel si bila cu
maximum 9C mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice. Se
excepteaza verificarea bitumului extras din mixturile asfaltice tip MASF.
Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregatirea
probelor de mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului, se face conform SR EN
12697-28.
1.3.3. Caracteristicile straturilor imbracamintilor bituminoase
Gradul de compactare
Gradul de compactare se determina prin analize de laborator pe carote sau prin
masuratori in-situ conform SR 174 / 2 si reprezinta raportul procentual dintre densitatea
aparenta a mixturi asfaltice compactate in strat si densitatea aparenta determinata pe
epruvete Marshall confectionate in laborator din mixtura asfaltica respectiva.
Densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote
prelevate din stratul gata executat sau prin masuratori in-situ cu gamma-densimetrul .
Incercarile de laborator efectuate pentru verificarea gradului de compactare constau in
determinarea densitatii aparente si a absorbtiei de apa pe placute (100 x 100 ) mm sau pe
carote cilindrice cu diametrul de (100-200) mm netulburate.
Conditiile tehnice pentru densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul de
compactare al mixturii asfaltice sunt conforme tabelului 10.
Tabelul 10 - Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase
Densitatea
Grad
de
Absorbtia de
aparenta kg / m3,
compactare
%
apa % volum
min
min.
Mixtura asfaltica stabilizata cu
2300
2-6
97
fibre MASF8, MASF16
Beton asfaltic rugos BAR16m
2300
4-7
96
BAR 16a
2250
BAR16
Parc Municipal Vest
139
Beton asfaltic bogat in criblura

BA16m
BA8a, BA16a, BA25a,
BAPC16a,
BA8, BA16, BA25, BAPC16
Beton
asfaltic
deschis
BAD25m
BAD25a,
BADPC25a,
BADPS25a,
BAD25,
BADPC25, BADPS25
2300
2-6
96
3-8
96
2250
2250
2200

Rezistenta la deformatii permanente se determina pe carote prelevate din stratul
executat, respectiv din stratul de uzura.
Valorile admisibile, in functie de trafic sunt prezentate in tabelul 9.
1.4
CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI EXECUTAT
Caracteristicile suprafetei imbracamintilor bituminoase si conditiile tehnice care
trebuie sa fie conform tabelului 11
Tabelul 11 Caracteristicile suprafetei stratului executat
Nr.
Conditii
de Metoda
de
Caracteristica
crt.
admisibilitate
incercare
1)
Planeitatea in profil longitudinal
Indice de planeitate, IRI, m / km
- drumuri de clasa tehnica I-II
< 2.5
CD 155/2001 si
1
- drumuri de clasa tehnica III
< 3.5
AND 563/2000
- drumuri de clasa tehnica IV
< 4.5
- drumuri de clasa tehnica V
< 5.5
1)
Uniformitatea in profil longitudinal
Denivelari admisibile masurate sub
dreptarul de 3 m , mm
- drumuri de clasa tehnica I si strazi
< 3.0
2
SR 174 / 2
de categorie tehnica I-III
- drumuri de clasa tehnica II si strazi
< 4.0
de categorie tehnica IV
- drumuri de clasa tehnica III- V
< 5.0
2)
Rugozitatea
Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati
SRT
STAS 8849
- drumuri clasa tehnica I-II
> 80
- drumuri clasa tehnica III
> 70
3
- drumuri clasa tehnica IV-V
> 60
Rugozitatea geometrica, HS, mm
- drumuri clasa tehnica I-II
> 0.7
STAS 8849
- drumuri clasa tehnica III
> 0.6
- drumuri clasa tehnica IV-V
> 0.55
Parc Municipal Vest
140
Coeficient de frecare ( GT)

drumuri clasa tehnica I II
drumuri clasa tehnica III - IV
Omogenitate. Aspectul suprafetei
0.95
0.7
Reglementari
tehnice in vigoare
cu aparatul de
masura Grip Tester
Aspect
fara
degradare sub forma
de exces de bitum, vizual
fisuri, zone poroase,
deschis, slefuite
Nota :
1) Planeitatea in profil longitudinal se determina, prin masurarea indicelui de planeitate
IRI, sau a denivelarilor sub dreptarul de 3m;
2) Rugozitatea se determina prin masuratori cu pendulul SRT, sau prin masurarea
rugozitatii geometrice HS.
Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintilor
bituminoase se
efectueaza in termen de o luna de la executia acestora.
Reguli si metode de verificare a caracteristicilor mixturilor asfaltice
Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice, prevazute in tabelele 7, 8, 9, 10, 11
si 12 se determina in urmatoarele etape:
- elaborarea studiului preliminar pentru stabilirea compozitiei mixturii asfaltice;
- verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate in timpul
executiei lucrarilor;
- verificarea caracteristicilor stratului de imbracaminte bituminoasa executat.
Tipurile de incercari, functie de tipul mixturii asfaltice si clasa tehnica a drumului,
precum si frecventele acestor incercari sunt prezentate in tabelul
Tabelul 12 Tipuri de incercari
Natura controlului
sau incercarii si
Caracteristici
frecventa
incercarilor
Toate
tipurile
de
mixturi asfaltice pentru
Studiul preliminar
stratul de uzura si
pentru
Caracteristici
fizicostratul de legatura
determinarea
mecanice pe epruvete
(tabel 1 si 2) indiferent
compozitiei
Marshall
de clasa tehnica a
mixturii asfaltice
drumului sau categoria
tehnica a strazii
Parc Municipal Vest
141
MASF8,
MASF16,
indiferent de clasa
Caracteristicile :
tehnica a drumului sau
Volumul
de
goluri
de categoria tehnica a
determinat (cu presa de
strazii
compactare giatorie)
Mixturile
asfaltice
- Rezistenta la deformatii
destinate stratului de
permanente
uzura, pentru clasa
- Modul de elasticitate
tehnica a drumului I, II
- Rezistenta la oboseala
si categoria tehnica a
strazii I, II.
Verificarea
caracteristicilor
mixturii asfaltice
Caracteristici
prelevate in timpul
mecanice pe
executiei
Marshall
- frecventa: 1/400
tone de mixtura
asfaltica
Toate
tipurile
de
fizico- mixturi asfaltice pentru
epruvete stratul de uzura si
stratul de legatura
(tabelul 1 si 2)
Caracteristicile :
densitatea aparenta
Verificarea calitatii absorbtia de apa
stratului
de gradul de compactare
imbracaminte
bituminoasa
executat
pe
carote:
-frecventa : 1 Rezistenta la deformatii
permanente
carota / 7000 m2
Toate
tipurile
de
mixturi asfaltice pentru
stratul de uzura si
stratul de legatura
conform tabelului 10
MASF8, MASF16
Mixturile
asfaltice
destinate stratului de
uzura pentru clasa
tehnica a drumului I, II
si categoria tehnica a
strazii I, II ( tabelul 1)
1.5
PREPARAREA SI PUNEREA IN OPERA A MIXTURILOR ASFALTICE
1.5.1. Prepararea mixturilor asfaltice
Compozitia mixturii asfaltice ce urmeaza a fi utilizata la realizarea imbracamintii
bituminoase va fi stabilita de catre Antreprenor pe baza unui studiu preliminar tinand cont
de respectarea conditiilor tehnice precizate in acest caiet de sarcini.
Studiul preliminar privind compozitia mixturii asfaltice, trebuie facut intr-un laborator
autorizat.
Reteta pentru fiecare tip de mixtura asfaltica sustinuta de studiile si rezultatele
incercarilor obtinute in laborator inclusiv toate documentele corespunzatoare trebuie
prezentate Consultantului in vederea aprobarii acestora.
Raportul privind compozitia mixturii asfaltice prezentata spre aprobare trebuie sa
includa cel putin urmatoarele documente:
- analiza completa a materialelor utilizate in programul de incercari ( agregate
naturale, bitum, filer, polimeri, aditivi, fibre etc.)
- incercarea Marshall pentru 5 dozaje de liant repartizate de-o parte si de alta a
dozajului de bitum retinut.
Epruvetele Marshall se vor compacta in laborator prin aplicarea a 75 lovituri de
fiecare parte. Parametrii care trebuie determinati pe epruvete Marshall sunt cei prevazuti
in tabelele 7, 8 si 9.
Parc Municipal Vest
142
Certificatele de Conformitate a Calitatii Materialelor ( agregate naturale, bitum, filer,

fibre, polimeri, aditivi, etc.).
Toate dozajele pentru agregatele naturale si filer trebuie sa fie stabilite functie de
greutatea totala a materialului granular uscat, inclusiv partile fine, iar dozajul de liant va fi
stabilit functie de greutatea mixturii asfaltice.
Granulozitatea agregatelor naturale pentru fiecare tip de mixtura asfaltica trebuie sa
se inscrie in limitele indicate in tabelele 4 si 5 si in figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8 din STAS
174-1/2002, anexate.
Reteta propusa va fi aplicata pe sectorul de proba.
1.5.2. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice
Mixturile asfaltice se vor prepara in statii autorizate, operate de personal atestat.
Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa
permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi asfaltice
prevazute in Caietul de sarcini.
Statia de asfalt trebuie sa fie automata si dotata cu dispozitive de pre-dozare,
uscare, re-sortare si dozare gravimetrica sau volumetrica a agregatelor cu liantul
bituminos.
Re-sortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu.
In cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea
cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se
face automat.
Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si
afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure
precizia dozarii.
In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea
acestuia variaza cu temperatura astfel incat la 150 C 180 C, 1 kg de bitum rutier are un
volum de (1,09-1,11) litri.
Stocarea si incalzirea bitumului
Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de
bitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum.
Rezervoarele trebuie sa aiba un indicator de nivel si un sistem de incalzire a
liantului pana la temperatura necesara evitandu-se supraincalzirea acestuia.
Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190 C , in scopul
evitarii modificarii caracteristicilor liantului in procesul tehnologic.
Stocarea filerului
La statia de preparare a mixturilor asfaltice, filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri
prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica).
Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Stocarea, uscarea si re-sortarea agregatelor naturale
Conditiile de depozitare a agregatelor naturale pe sorturi sunt cele prevazute la
Capitolul 1 Materiale punctul 1.1.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul
mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor naturale astfel incat sa se
asigure o productie constanta.
Agregatele naturale trebuie sa fie dozate gravimetric, iar dispozitivele de dozare
trebuie sa permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de Consultant privind
compozitia mixturii asfaltice cu abaterile admise fata de granulozitatea pe fractiuni din
tabelul 13
Tabelul 13 Abateri limita in dozarea agregatelor
Componentele mixturii
Abateri admise fata de dozaj %
Agregate
16 25
+5
8 16
+5
Parc Municipal Vest
143
48
24
12
0,63 1
0,2 - 0,63
0,1- 0,2
< 0,1
Bitum
+5
+4
+4
+3
+3
+2
+ 1.5
+ 1,0 pt. MASF
+0,3
Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice

- reglarea pre-dozatoarelor instalatiei prin incercari astfel incat granulozitatea
amestecului de agregate naturale sa corespunda celei prescrise, in limitele de
toleranta din tabelul 13
- introducerea agregatelor naturale in uscator sau (uscator-malaxor) unde are loc
uscarea si incalzirea acestora
- re-sortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi ( in cazul
instalatiilor in flux discontinuu)
- introducerea agregatelor naturale calde in malaxor unde se amesteca cu filerul
rece, dozat separat
- dozarea bitumului cald si introducerea acestuia in malaxor sau in uscatormalaxor
- amestecarea componentelor mixturii asfaltice si evacuarea acesteia in buncarul
de stocare
- durata de malaxare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru
realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului
cu liantul bituminos
- pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre, durata de malaxare a agregatelor
naturale cu fibra trebuie sa fie de 25-30 secunde (pentru a asigura dispersia
fibrei in mixtura minerala si implicit omogenitatea acesteia in mixtura asfaltica),
iar dupa introducerea liantului bituminos malaxarea sa mai continue 40-50
secunde. Timpul total de malaxare trebuie sa fie cuprins intre 65-80 secunde.
Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum,
trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 14.
Tabelul 14 Regimul termic la prepararea mixturilor asfaltice
Materialele si faza de executie
- agregate naturale la iesire din uscator
-bitum la intrare in uscator
- mixtura asfaltica
* la iesire din uscator
* la asternere
* la inceputul compactarii
* la sfarsitul compactarii
Temperatura C in functie de tipul bitumului

D 60 / 80
D 80 / 100
170-190
165-185
155-165
150-160
165-175
min 155
min. 150
min. 110
160-170
min 150
min. 145
min. 105
Temperaturile situate la partea superioara a intervalului se aplica in cazul executiei

lucrarilor in zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minima
admisa de + 10C si de +15C pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre.
Parc Municipal Vest
144
Stocarea si incarcarea mixturilor asfaltice

La iesire din malaxor trebuie amenajate dispozitive speciale pentru evitarea
segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si / sau la incarcarea in mijloacele de
transport.
Controlul fabricatiei
Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare si in
timpul executiei, cu frecventa din tabelul 12
1.5.3. Punerea in opera a mixturilor asfaltice
Sectorul de proba
In vederea stabilirii procedurii de executie si a utilajelor si dispozitivelor de
asternere si compactare, inainte de inceperea lucrarilor, cu aprobarea Consultantului,
Antreprenorul va executa un sector de proba, de cel putin 200 m lungime, pe toata latimea
caii.
Pe durata executiei sectorului de proba, se va efectua si verificarea in conditii de
exploatare a functionarii statiei de preparare a mixturii, precum si obtinerea constantei
caracteristicilor mixturii stabilite in laborator (retetei de fabricatie), asa cum a fost aprobata
de Consultant.
Pregatirea, executia lucrarilor si efectuarea testelor pe sectorul de proba, inclusiv a
testului de orineraj, se vor face in prezenta si cu aprobarea Consultantului.
Pregatirea, executia lucrarilor si masuratorile efectuate pe sectorul de proba vor fi
efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.
Schimbarea retetei implica executia unui nou sector de proba.
Rezultatele obtinute pe sectorul de proba vor servi la definitivarea procedurii de
executie, document de referinta in executarea stratului.
Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport trebuie foarte bine curatat,
utilizand o perie mecanica, aer comprimat sau cand este cazul prin spalare cu apa sub
presiune.
La asternerea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si
stratul suport cu emulsie de bitum cationica cu rupere rapida, pulverizata in film subtire.
Cu aprobarea Consultantului, amorsarea poate fi omisa, in cazul in care stratul se executa
la interval mai mic de 3 zile de la executia stratului anterior.
Amorsarea stratului suport se va face mecanizat.
Cantitatea de bitum rezidual trebuie sa fie de (0,3-0,5) kg / mp.
Suprafata stratului suport pe care urmeaza a fi asternute straturile asfaltice trebuie
sa fie uscata.
Punerea in lucrare a geogrilelor, geotextilelor sau geocompozitelor se va face
conform cerintelor agrementelor tehnice ale acestora.
Transportul mixturilor asfaltice
Mixtura asfaltica se transporta cu autobasculante cu benele curatate si uscate,
prevazute cu prelate pentru prevenirea pierderilor de temperatura.
Punerea in opera a mixturilor asfaltice
Punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa fie efectuata cu repartizatoare
finisoare prevazute cu sistem de nivelare si cu asigurarea pre-compactarii.
Asternerea mixturilor asfaltice trebuie facuta cand temperatura a mediului ambiant
este de peste +10C iar pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre ( MASF) de peste
+15C.
Asternerea nu va fi permisa pe timp de ploaie.
In timpul asternerii si compactarii, mixturile asfaltice trebuie sa aiba temperatura
conform prevederilor din tabelul 14.
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face intr-un strat, pe intreaga latime a caii
de rulare.
Parc Municipal Vest
145
Preparare, transportul si punerea in opera a mixturilor vor fi astfel coordonate, incat

sa se previna crearea rosturilor de lucru.
In cazul unor intreruperi care conduc la scaderea temperaturii mixturii asfaltice
ramasa necompactata in amplasamentul repartizatorului pana la 120C, se procedeaza la
scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat, suprafata
nivelata si se indeparteaza resturile de mixtura asfaltica ramasa in capatul benzii.
La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente
rostului de lucru, longitudinal si / sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel
sa rezulte o muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal cand benzile adiacente se
executa in aceeasi zi, taierea nu mai este necesara. Suprafata nou creata prin taiere va fi
amorsata.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale straturilor se vor decala intretesut
fata de rosturile stratului anterior, cu cel putin 10 cm.
Compactarea
Operatiunea de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu
pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate,
astfel sa se obtina caracteristicile tehnice minime prevazute in tabelul 10.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput,
pentru a evita valurirea imbracamintii.
Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu sorturi de protectie si nu se vor
indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului finisor.
1.6 CONTROLUL EXECUTIEI si RECEPTIA LUCRARILOR
1.6.1. Verificarea elementelor geometrice
Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul 15
Tabelul 15
Abaterea limita admisa
Elementul masurat
grosimea stratului
10 %
latimea stratului
5 cm
panta profilului transversal
0,4 %
0,5 cm (cu respectarea pasului de
cotele profilului longitudinal si transversal
proiectare)
denivelarile (masurate sub lata de 3 m sau
0,3 cm
similar)
1.6.2. Caracteristicile suprafetei imbracamintii bituminoase
Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile
tehnice prevazute in tabelul 15.
1.6.3. Receptia lucrarilor
Dupa terminarea lucrarilor pe un tronson, lucrarile executate vor fi supuse aprobarii
Consultantului, anterior asternerii stratului urmator.
Inspectarea lucrarilor care devin ascunse, trebuie sa stabileasca daca acestea au
fost realizate conform proiectului si Caietului de Sarcini.
Receptia presupune verificarea inregistrarilor din timpul executiei si a rezultatelor
incercarilor, precum si examinarea efectiva a lucrarilor.
In urma verificarii se incheie un proces verbal de receptie prin care se autorizeaza
trecerea la faza urmatoare de executie.
Parc Municipal Vest
146
1.7
Anexa B Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre
1.7.1. Principiul metodei
Se determina procentul de material (p) pe care il pierde mixtura asfaltica stabilizata
cu fibre, tip MASF8 si MASF16, in prezenta temperaturilor ridicate.
1.7.2. Aparatura
etuva care asigura temperatura de 170 C + 2C;
balanta cu precizia de 0,1 g;
pahar Berzelius;
capsula de portelan;
sticla de ceas.
1.7.3. Mod de lucru
Se prepara in laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtura asfaltica tip MASF,
la temperatura de 150 C
Proba de mixtura asfaltica se cantareste 0,1g si se introduce intr-un pahar
Berzelius, incalzit in prealabil la temperatura de 170 C.
Paharul Berzelius cu proba de mixtura asfaltica se acopera cu o sticla de ceas, se
introduce in etuva, incalzita in prealabil la temperatura de (170+2)C, si se mentine la
aceasta temperatura timp de 1h.
Se scoate paharul Berzelius din etuva si mixtura asfaltica se rastoarna in capsula
de portelan.
Se cantareste capsula de portelan cu mixtura asfaltica si se determina, prin
diferenta, cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius.
1.7.4. Exprimarea rezultatelor
Se calculeaza procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius cu
relatia:
m m2
p= 1
100(% )
m1
in care :
m1 masa mixturii asfaltice introdusa in paharul Berzelius, (g);
m2 masa mixturii asfaltice din capsula de portelan, (g).
Se poate folosi si procedeul alternativ, de cantarire a paharului Berzelius inainte de
incalzire ( m ) si dupa rasturnarea mixturii asfaltice (m) si a masei initiale a probei de
Parc Municipal Vest
147
mixtura asfaltica (m1) . Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se

calculeaza cu relatia:
m ' m
p=
100(% )
m1
Rezultatul este media a doua determinari.
1.7.5 Interpretarea rezultatelor
In functie de valoarea procentului (p) de material ramas pe peretii paharului
Berzelius, calitatea mixturii asfaltice se apreciaza astfel :
- p < 0.2% buna;
- p = 0.2% acceptabila.
1.8
ANEXA C - Tipuri de mixturi pentru startul de uzura
Clasa
Clasa
Stratul de uzura
Nr.
tehnica a tehnica a
crt.
Tipul mixturii asfaltice (1)
drumului
strazii
Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre MASF8, MASF16
Beton asfaltic bogat in criblura cu bitum modificat
BA16m
1
I
I
Beton asfaltic rugos
cu bitum modificat BAR 16m
cu bitum aditivat BAR 16a
Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre : MASF8,
MASF16
Beton asfaltic rugos :
cu bitum modificat BAR16m
cu bitum aditivat (2) BAR16a
2
II, III
II, III
cu bitum BA16
Beton asfaltic bogat in criblura :
cu bitum modificat BA16m
cu bitum aditivat (2) BA16a
cu bitum BA16
Mixturi stabilizate cu fibre ;
MASF8 si MASF16
Beton asfaltic bogat in criblura
cu bitum aditivat (2)
BA8a, BA16a, BA25a
3
IV, V
IV
cu bitum
BA8, BA16, BA25
Beton asfaltic cu pietris concasat (3)
cu bitum aditivat BAPC16a
cu bitum BAPC16
Nota :
Simbolurile pentru mixturile asfaltice sunt conform tabelului 3
Bitumul aditivat se utilizeaza in cazul in care adezivitatea bitumului fata de agreagatele
naturale utilizate este sub limita de 80 %.
Cu acordul administratorului drumului
Parc Municipal Vest
148
1.9
Nr.
crt.
ANEXA D - Tipuri de mixturi pentru startul de legatura

Clasa
Clasa
Stratul de legatura
tehnica a tehnica a
Tipul mixturii asfaltice (1)
drumului
strazii
Beton asfaltic deschis cu criblura :
cu bitum modificat BAD25m
I, II
I, II
cu bitum aditivat BAD25a
cu bitum BAD25
cu bitum modificat BAD25m
cu bitum aditivat (2) BAD25a
cu bitum BAD25
III
III
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat :
cu bitum aditivat (2) BADPC25a
cu bitum BADPC25
cu bitum aditivat(2)BAD25a
cu bitum BAD25
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat :
cu bitum aditivat (2) BADPC25a
IV, V
IV
cu bitum BADPC25
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat :
cu bitum aditivat (2) BADPS25a
cu bitum BADPS25
1.10 ANEXA E - Simbolurile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice prevazute pentru executia
imbracamintilor bituminoase cilindrate executate la cald
Nr.
Simbolul
crt.
MASF8
1.
Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre
MASF16
Mixturi asfaltice cu bitum modificat cu polimeri
beton asfaltic bogat in criblura
BA16m
2.
BAR16m
beton asfaltic deschis cu criblura
BAD25m
Mixturi asfaltice cu bitum aditivat
BA8a
BA16a
BA25a
BAD16a
3.
beton asfaltic cu pietris concasat
BAPC16a
beton asfaltic deschis :
BAD25a
- cu criblura
- cu pietris concasat
BADPC25a
- cu pietris sortat
BADPS25a
Parc Municipal Vest
149
Mixturi asfaltice cu bitum neparafinos pentru drumuri

beton asfaltic cu pietris concasat
beton asfaltic deschis :
- cu criblura
- cu pietris concasat
- cu pietris sortat
3.1.10.
BA8
BA16
BA25
BAR16
BAPC16
BAD25
BADPC25
BADPS25
Caiete de sarcini podete
CAPITOLUL 1 - SPECIFICATII TEHNICE GENERALE

1.1 Prevederi generale de proiectare
Podetele sunt structuri de rezistenta, lucrari de arta.
In conceptia oricarei structuri de rezistenta, deci si a lucrarilor de arta trebuie sa se
respecte o serie de principii generale rezultate din experienta si anume :
- functionalitatea
- capacitatea de rezistenta
- eficienta economica
- estetica
Din perspectiva acestor principii, podetul va trebui sa corespunda scopului caruia ii
este destinat si anume de a asigura circulatia nestingherita a vehiculelor la traversarea
obstacolului.
Aceasta impune asigurarea unei rigiditati a structurii in limitele deformatiilor
admisibile, asigurarea unor conditii optime de exploatare si intretinere. Dar pentru a-si
indeplini functionalitatea, structura trebuie sa aiba asigurata capacitatea de rezistenta prin
dimensionarea rationala a elementelor componente la incarcarile la care sunt supuse.
Pe principiul eficientei economice orice lucrare de arta trebuie sa prezinte costuri
minime.
In functie de conditiile de amplasare (lungimea si inaltimea obstacolului, conditiile
geotehnice de fundare, etc.), eficienta economica a lucrarii se realizeaza prin stabilirea
unei lungimi corespunzatoare a lucrarii si adoptarea unor deschideri economice.
De aici, dupa precizarea deschiderilor economice urmeaza si stabilirea solutiilor
constructie si respectiv a materialelor din care se executa.
1.2 Prevederi generale pentru executie
Executia unei lucrari de arta nu poate incepe decat dupa ce antreprenorul si-a
adjudecat executia proiectului, urmare unei licitatii si in urma incheierii contractului cu
beneficiarul.
Piesele principale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea sunt urmatoarele
:
- planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale;
- studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvate
pentru fundatii;
- detaliile tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate
elementele componente ale lucrarii de arta;
- caiete de sarcini cu prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectiva;
- graficul de esalonare a excutiei lucrarii.
Parc Municipal Vest
150
Aceste documentatii se vor elabora de catre societatii de proiectare si cercetare

autorizate.
Avand in vedere varietatea problemelor ce le ridica realizarea unei lucrari de arta,
antreprenorul va trebui sa dovedeasca ca are experienta si dotarea corespunzatoare
pentru executia proiectului.
La executie antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect si caietul
de sarcini.
De asemenea va lua masuri pentru protejarea mediului in timpul executiei.
Se precizeaza ca nici o adaptare sau modificare, la executie fata de documentatie,
nu se poate face decat cu aprobarea beneficiarului sau/si a proiectantului elaborator al
documentatiei.
De asemenea, la executie se va tine seama de standardele si normativele in
vigoare (o lista minima este precizata in anexa) precum si de capitolele ce fac obiectul
fasciculei 3.
1.3 Prevederi generale privind receptia lucrarilor
Pentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor de arta, se va face receptia
lucrarilor pe faze de executie si receptia finala in conformitate cu prevederile caietului de
sarcini elaborat pentru lucrarea respectiva.
Se va tine seama totodata de prevederile caietului de sarcini cu prescriptii tehnice
generale pe capitole, ce fac obiectul fasciculei 3.
Beneficiarul va organiza receptia finala in conformitate cu legislatia in vigoare.
1.4 Prevederi generale privind exploatarea si intretinerea lucrarilor
de arta
Inca din faza de conceptie, proiectul va contine elemente sau rezolvari constructive
care sa asigure personalului de exploatare si intretinere, urmarirea lucrarii si accese la
infrastructuri, reazeme si interiorul suprastructurilor.
La unele lucrari cu caracter deosebit, la comanda beneficiarului se pot elabora si
documentatii (instructiuni, etc.) privind modul de urmarire si intretinere a acestor lucrari.
In afara acestor instructiuni se va tine seama si de prevederile cuprinse in
standardele si normativele in vigoare.
CAPITOLUL 2 - PODETE - PREVEDERI TEHNICE GENERALE
2.1 Podetele sunt lucrari de arta a caror deschideri sau suma a deschiderilor este
mai mica sau egala cu 5,00 m.
2.2 Lumina podetelor se va stabili pe baza unui calcul hidraulic intocmit in
conformitate cu Normativul Departamental pentru calculul hidraulic al podurilor si
podetelor.
2.3 Latimea caii pe podet va fi egala cu cea din calea curenta, iar latimea totala
dintre coronamente va fi egala cu latimea totala a platformei. Podetele se vor executa fara
trotuare cu exceptia amplasamentelor in care acest trotuar exista si trebuie sa i se asigure
continuitatea.
2.4 Convoaiele de calcul pentru podete sunt aceleasi ca si pentru poduri, conform
STAS 1545 - 89 Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele - Actiuni; STAS 3221 - 86
Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcare.
2.5 Din punct de vedere al plasari caii fata de suprastructura, podetele se impart in
podete deschise - cu calea direct pe suprastructura - si podete inecate - amplasate in
corpul rampei la o adancime de minimum 50 cm sub nivelul caii.
Parc Municipal Vest
151
2.6 Ca alcatuire constructiva podetele se impart in podete dalate, ovoidale sau

tubulare, din elemente prefabricate sau monolite.
Indiferent de sistem acestea trebuie sa corespunda din punct de vedere al
debuseului si al exploatarii in conditii de siguranta si sa fie usor de intretinut.
2.7 Executia podetelor se face pe baza de proiecte intocmite de unitati specializate
de proiectare si se aproba de catre beneficiar.
2.8 Partile componente ale podetelor, infrastructura, suprastructura, se executa
dupa aceleasi reguli ca si pentru poduri.
Conditiile de fundare, modul de realizare a lucrarilor de sprijinire, cofrare, armare,
betonare, descintrare, urmeaza sa indeplineasca conditiile din proiect si cele ce fac
obiectul prevederilor din fascicula 3 a prezentului caiet de sarcini :Capitolele 4, 5, 6, 7 infrastructuri; Capitolul 8 - esafodaje, cintre; Capitolul 9 - cofraje; Capitolul 10 - armaturi;
Capitolul 11 - betoane; Capitolul 16 - hidroizolatii; Capitolul 17 - imbracaminti rutiere.
In cazul in care podetele se executa din elemente prefabricate in uzina sau pe
santier, acestea trebuie sa fie insotite de certificate de calitate.
2.9 Oricare abatere de la conditiile din proiect sau de la prevederile caietului de
sarcini se vor aduce la cunostinta beneficiarului.
Eventualele reparatii intervenite in urma transportului, manipularilor, montajului, se
vor face pe baza unei tehnologii intocmita de antreprenor si aprobata de beneficiar.
Lucrarile ascunse nu vor fi acoperite inainte de a primi viza dirigintelui de santier.
2.10 Proiectul podetului va cuprinde si adaptarea la teren a acestuia in conformitate
cu Normativul departamental pentru adaptarea la teren a proiectelor tip de podete pentru
drumuri, indicativ P 19-86.
Proiectul si solutia de adaptare la teren trebuie sa tina cont si de modul de
intretinere a podetului, pentru functionarea acestuia in permanenta la parametrii poiectati.
CAPITOLUL 3 - COFRAJE
3.1 Date generale
Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care
montate in lucrare, dau betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se includ atat
cofrajele propriu zise cat si dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii,
distantierii, care contribuie la asigurarea realizarii formei dorite.
Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de
unitati de proiectare autorizate, in conformitate cu prevederile STAS 7721-90 si ele trebuie
sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii :
- sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in
proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in
abaterile admisibile prevazute in normativul NE 012-99.
- sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment
- sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de
executie
- sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada
elementele de beton cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor
- sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care
se decofreaza
- sa permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau
praguri
- sa permita inchiderea cu usurinta - indiferent de natura materialului din care este
alcatuit cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgere a
apelor uzate, inainte de inceperea turnarii betonului.
- sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte
Parc Municipal Vest
152
Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.

Din punct de vedere al modului de alcatuire se deosebesc :
- cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului si folosite, de
obicei, la o singura turnare
- cofrajele demolabile stationare, realizate din elemente sau subansambluri de
cofraj refolosibile la un anumit numar de turnari
- cofrajele demontabile mobile, care se deplaseaza si iau pozitii succesive pe
masura turnarii betonului : cofraje glisante sau pasitoare.
Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confectionate :
- cofrajele din lemn sau captusite cu lemn
- cofraje tego
- cofrajele furniruite de tip DOKA, PASCHAL imbinate sau tratate cu rasini
- cofraje metalice
3.2 In afara prevederilor generale de mai sus cofrajele vor trebui sa mai
indeplineasca si urmatoarele conditii specifice :
- sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare
- sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul a pieselor inglobate din
zonele de capat a grinzilor (placi de repartitie, teci, etc.)
- sa permita compactarea cat mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor
postintinse
- sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a
muncitorilor care executa turnarea si compactarea betonului, evitandu-se circulatia pe
armaturile postintinse
- sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii
proprii, in conformitate cu prevederile proiectului
- sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare
- cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce
vin in contact cu betonul
- sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj,
cand aceasta este inscrisa in proiect.
3.3 Pregatirea si receptia lucrarilor de cofrare
3.3.1 Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea
cat si numarul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.
In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni :
- curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire; cand spalarea
se face in amplasament apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor
numai cu jet de aer)
- tratarea suprafetelor, ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa
usureze decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului; in cazul in care se folosesc
substante lubrifiante, uleioase; nu este permis ca acestea sa vina in contact cu armaturile.
3.3.2 In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari
etapizate astfel :
- preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau
subansamblurile de cofraje si sustineri
- in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de
fixare a elementelor
- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in Registrul de procese
verbale, pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse
Parc Municipal Vest
153
3.4 Montarea cofrajelor, pregatirea in vederea turnarii betonului,

tratarea cofrajelor in timpul intaririi
3.4.1 Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii :
- trasarea pozitiei cofrajelor
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
3.4.2 In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se
va asigura repartizarea solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si posibilitatile
de inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor
se va face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de
temperatura.
CAPITOLUL 4 - ARMATURI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea,
procurarea, fasonarea si montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat.
Pentru conditiile specifice privind fundatiile, elevatiile infrastructurilor,
suprastructurile de beton armat si de beton precomprimat se vor aplica prevederile din
capitolele 3, 4 si 5.
4.1 Oteluri pentru armaturi
Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS
438/1,2,3-89 si STAS 6482/1,2,3,4-80
Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si
domeniile lor de aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din
normativele NE 012-99 si C 21-85.
Tipul de otel
Simbol
Domeniul de utilizare
Otel beton rotund neted
OB 37
Armaturi de rezistenta sau armaturi
STAS 438/1-89
constructive
Sarma trasa neteda pentru
STNB
Armaturi de rezistenta sau armaturi
beton armat STAS 438/2-91
constructive; armaturile de rezistenta
Plase sudate pentru beton
STPB
numai sub forma de plase sau carcase
armat STAS 438/3-98
sudate
Otel beton cu profil periodic
PC 52
Armaturi de rezistenta cu betoane de
clasa cel putin C 12/15
STAS 438/1-89
PC 60
Armaturi de rezistenta la elemente cu
betoane de clasa cel putin Bc 20
Armaturi pretensionate
SBP I si
sarme netede STAS
SBP II
6482/2-80
Armaturi de rezistenta la elemente cu
sarme amprentate STAS
SBPA I si
betoane de clasa cel putin Bc 30
6482/3-80
SBPA II
toroane
TBP
Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de
unitatea care a importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestuia.
Parc Municipal Vest
154
In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438291 si STAS 6482-80, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor
parametrilor de calitate.
In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea,
antreprenorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor
de laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate si dupa aprobarea
beneficiarului.
4.2 Controlul calitatii
Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de
certificatul de calitate.
Receptionarea otelului se va face in conformitate cu regulile si metodele de
verificare a calitatii prevazute in STAS 1799-88 Constructii de beton, beton armat si beton
precomprimat . Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor destinate
executarii lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Otelul
pentru beton precomprimat sub forma de sarma SBP se va aproviziona in colaci cu
diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de sarma SBP va avea eticheta metalica, care
sa contina printre altele numarul colacului, al lotului, calitatea si poansonul CTC al fabricii,
fiind insotit de certificatul de calitate al furnizorului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si
numarul de indoiri alternante) pentru fiecare colac in parte iar pentru 10% din numarul
colacilor determinarea limitei de curgere tehnica, alungirii relative la rupere si a numarului
de torsiuni la care se rupe sarma. Aceste caracteristici se determina pe cate o epruveta
luata de la fiecare capat al colacului.
Sarmele care prezinta corodari pronuntate sau adancituri nu vor fi folosite la
alcatuirea fascicolelor.
Cablele de sarma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de sarma inainte
de a fi puse in opera.
Pentru controlul calitatii se vor lua in mod obligatoriu probe cu frecventele
prevazute in STAS 1799-88 si STAS 6482-80 si normativul NE 012-99 partea II.
Pentru fiecare cantitate si sortiment de otel pentru beton armat aprovizionat,
controlul calitatii se va face conform prevederilor din anexa X.1 pct. A.5, din normativul NE
012-99 si va consta din:
- constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie
- verificarea dimensiunilor sectiunii, tinand seama de reglementarile din normativul
NE 012-99, anexa III.1
- examinarea aspectului
- verificarea prin indoire la rece.
4.3 Transport si depozitare
Transportul otelurilor se va efectua in vagoane inchise sau autocamioane prevazute
cu prelate; aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi care pot produce
fenomene de coroziune sau murdarirea otelului.
Pentru colacii si tamburelele prevazute cu ambalaje de protectie se va da o atentie
deosebita la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a
produs deteriorarea ambalajului; se vor respecta in continuare prevederile pentru armatura
neprotejata.
La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua masurile necesare
pentru a se preveni :
- zgarierea, lovirea sau indoirea
- murdarirea, suprafetelor cu pamant, materii grase, praf etc.
Parc Municipal Vest
155
- contactul cu materialul incandescent provenind de la operatia de sudura - taiere

sau incalzirea de la flacara aparatelor de sudura.
Depozitarea se va face pe loturi si diametre in spatii amenajate si dotate
corespunzator astfel incat sa se evite contactul cu materialele corozive.
In mod deosebit se va asigura depozitarea colacilor de sarma pentru beton
precomprimat tinand seama de agresivitatea mediului conform prevederilor din normativul
NE 012-99 partea II-a.
De asemenea depozitarea se va face astfel incat sa asigure posibilitati de
identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
Barele din otel superior vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi depozitate cat mai
drept iar eventualele capete filetate se vor proteja in mod corespunzator.
4.4 Confectionarea armaturilor
a. Fasonarea armaturilor pentru beton armat
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face
in stricta conformitate cu prevederile proiectului.
Inainte de a trece la fasonarea armaturilor, antreprenorul va analiza prevederile
proiectului, tinand seama de posibilitatile practice de montare, si fixare a barelor precum si
de aspectele tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va
solicita reexaminarea de catre beneficiar a dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte; in acest scop se vor
indeparta :
- eventualele impuritati de pe suprafata barelor;
- rugina, prin frecare cu perii de sarma in special in zonele in care barele urmeaza a
fi innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa
depaseasca abaterile limita la diametru prevazute in anexa III. 1 din normativul NE 01299.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se
proceda la taiere si fasonare, fara a se deterioara insa profilul. La intinderea cu troliul
lungimea maxima nu va depasi 1 mm/m.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa
se evite confundarea lor si sa asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul
montarii.
In cazul in care conditiile climatice locale pot favoriza corodarea otelurilor se
recomanda montarea si betonarea armaturilor in maxim 15 zile de la fasonare.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10oC.
Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
La calculul armaturilor, fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama de
prevederile constructive privind alcatuirea elementelor din beton armat cuprinse in cap. 6.7
din STAS 10111/2-87 si in cap. 3 din normativul NE 012-99.
b. Prevederile generale privind confectionarea armaturii pretensionate
La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate se vor respecta urmatoarele
:
- se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel din care urmeaza
a se executa armatura; in lipsa acestui certificat sau daca exista indoieli asupra respectarii
conditiilor de transport si depozitare (in special in zone cu agresivitate), se vor efectua
incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din STAS 1799/88, pentru a
avea confirmarea ca nu au fost influientate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale
armaturilor (rezistenta la tractiune, indoire alternanta, etc.)
Parc Municipal Vest
156
- suprafata otelurilor se va curata de impuritati, stratul de rugina superficiala

neaderenta si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in
blocaje, beton sau mortarul de injectare
- otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decat
pe baza unor probe care sa confirme ca nu au fost influientate defavorabil caracteristicile
fizico-mecanice
- armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe cat posibil din
acelasi lot
- zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramanand deformate nu se vor
utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare. Daca totusi in timpul transportului sau al
depozitarii, barele de otel superior au suferit o usoara deformare, se vor indrepta mecanic,
la temperaturi de cel putin +10oC
- pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de
catre un laborator de specialitate, in conformitate cu STAS 6605-78 Incercarea la
tractiune a otelului, a sarmei si a produselor din sarma pentru beton precomprimat
- in cazul fasciculelor postintinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va
determina pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.
La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si pozitionarea
armaturilor, tensionarea, blocarea si injectarea lor se va tine seama de prevederile
constructive cuprinse in STAS 10111/2-87, cap. 7.9 si in cap. 3,4,8 si 9 din normativul NE
012-99 partea II-a.
CAPITOLUL 5 - BETOANE
5.1 Prevederi generale
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale necesare la proiectarea si
executia elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat si beton precomprimat.
La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat si beton
precomprimat prevederile din prezentul capitol se vor completa si cu prevederile specifice
cuprinse in capitolele 4, 4, 5 si 8.
De asemenea se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in anexele I.1 si I.2
din normativul NE 012-99, in cap.5 din normativul C 21-85 si prevederile din STAS
10111/2-87 si STAS 1799-88.
Calitatea betonului este definita prin clase.
Clasele de betoane sunt stabilite pe baza rezistentei caracteristice a betonului, care
este rezistenta la compresiune la 28 zile, determinata conform STAS 1275-88 pe cuburi cu
latura de 150 mm, sub a carui valoare se pot intalni statistic cel mult 5% din rezultate.
Pentru corelarea cu marcile de betoane se prezinta in tabel echivalenta dintre
clase si marci precum si recomandari privind clasele minime de betoane in elementele de
rezistenta ale infrastructurilor si suprastructurilor.
Clasa
betonului
Marca
betonului
1
C 2,8/3,5
2
Bc3.5
(B50)
Bc7.5
(B75)
C 4/5
C 6/7,5
Bc7.5
Recomandari privind clasele minime de betone

Infrastructura
Suprastructura
STAS 10111/1-77
STAS 10111/1-87
3
4
Beton de egalizare si umplutura
Betoane de panta
Fundatii masive din beton simplu, la
sferturi de con, ziduri de sprijin, aripi
Parc Municipal Vest
157
(B100)
C 8/10
Bc10
(B150)
C 12/15
Bc15
(B200)
C 16/20
Bc20
(B250)
Bc22.5
(B 300)
Bc30
(B 400)
Bc35
(B 450)
Bc40
(B 500)
Bc50
(B 600)
Bc60
(B 700)
C 18/22,5
C 25/30
C 28/35
C 32/40
C 40/50
C 50/60
in teren fara apa subterana

Idem in teren cu apa subterana
- fundatii masive din beton armat la
podete, aripi, ziduri de sprijin, pile si
culei de poduri
- elevatii masive de beton simplu la
podete, aripi, ziduri de sprijin, pile si
culei, inclusiv ziduri de sprijin si
ziduri de garda
Elevatii din beton armat, beton de
fata vazuta, cuzineti si panouri din
beton armat
Elemente masive din

beton simplu si beton
armat
Suprastructuri si podete
tubulare din beton armat
monolit
Suprastructuri si podete
tubulare din beton armat
prefabricat
Suprastructuri din beton

precomprimat
Pentru asigurarea durabilitatii podetelor, la proiectare se va tine seama de regimul

de expunere sau natura si gradul de agresivitate al mediului, in conformitate cu normativul
NE 012-99 capitolul 5, din care :
- tabelul 5 pentru elemente expuse la intemperii, umiditate sau in contact cu ape
subterane
Daca in urma analizei conditiilor din amplasament se impune adaptarea unor
conditii speciale atunci se va adapta clasa de beton adecvata si se va preciza dupa caz:
- gradul de impermeabilitate
- tipul de ciment
- dozajul minim de ciment
- valoarea maxima a raportului A/C
5.2 Materialele utilizate la prepararea betoanelor
5.2.1 Cimenturi
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si
conditiile de utilizare sunt precizate in normativul NE 012-99.
a. Livrare si transport
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de
calitate.
Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, containere
sau vagoane inchise, destinate exclusiv acestui produs.
Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane
acoperite.
Parc Municipal Vest
158
b. Depozitare
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului
de calitate sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri
destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperile special amenajate.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost
depozitate anterior alte materiale.
Pe intreaga perioada de depozitare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de
ciment depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor.
Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi
asezati in stive, lasandu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand
imprejurul lor in spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 randuri de
saci suprapusi. In fiecare stiva se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data
fabricatiei.
Cimentul se va utiliza in ordinea datelor de fabricatie.
Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre
producator pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara
adaosuri.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu se va intrebuinta la elemente
de beton si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si in conformitate cu
prevederile din normativ NE 012-99.
Verificarea calitatii cimentului se va face :
- la aprovizionarea, conform anexei VI-1
Metodele de incercare sunt conforme cu SREN 196/1-95 si anexa IV.1, normativ
NE 012-99.
5.2.2 Agregate
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta 240040 kg/m3 se
folosesc agregate grele, provenite din sfaramarea naturala sau/si din concasarea rocilor.
Conditiile tehnice pe care le va indeplini agregatele sunt precizate in STAS 1667-76
anexa IV.3.
Pentru prepararea betoanelor se va utiliza sorturile (1), avand 0-3 mm; (2) cu 3.....7
mm; (3) cu 8.....15 mm; si (4) cu 16-31 mm.
In cazul utilizarii agregatelor concasate, sortul (4) se poate inlocui cu 16-25 mm
Depozitarea:
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avand pante si rigole de
evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea
compartimente avand inaltimea corespunzatoare incat sa se evite amestecarea sorturilor.
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate. Pentru
depozitele de consum se pot folosi silozuri.
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sa evite antrenarea de noroi
si impurificarea agregatelor. In cazul aprovizionarii cu mijloace de cale ferata se va asigura
un spatiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate, normativ NE 012-99.
Verificarea calitatii agregatelor se va face :
- la aprovizionare conform anexa VI.1
- inainte de utilizare conform anexa X.1 pct. B.2
Metodele de incercare corespund STAS 4606-80 (anexa IV.4)
5.2.3 Apa
Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate proveni din reteaua publica sau
alta sursa, dar in acest caz va indeplini conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84
5.2.4 Aditivi
La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi in scopul :
- imbunatatirii lucrabilitatii la elemente cu sectiuni subtiri sau turnate cu pompa
- imbunatatirii gradului de impermeabilitate pentru elemente expuse la intemperii
sau aflate in medii agresive
Parc Municipal Vest
159
- obtinerii unor betoane de rezistenta superioara

- imbunatatirii comportarii la inghet-dezghet repetat
- reglarii procesului de intarire, intarziere sau accelerare in functie de cerintele
tehnologice
- cresterii rezistentei, durabilitatii si imbunatatirii omogenitatii betonului.
Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt precizate in anexa V.3 din
normativul NE 012-99. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a doua tipuri
se admite numai pe baza unor caiete de sarcini speciale si a unor studii aprofundate in
laboratoare de specialitate.
Verificarea caracteristicilor aditivului se va face conform anexei I.3.
5.3 Prepararea si transportul betonului
Prepararea si livrarea betonului se face prin statii de betoane. Acestea sunt unitati
dotate cu una sau mai multe instalatii de preparat beton sau betoniere.
Statiile de betoane cu o capacitate nominala de productie mai mare de 10 mc/ora
sunt conduse de un sef de statie si functioneaza pe baza unui certificat de atestare
eliberat de o comisie acceptata de beneficiar.
Statiile de betoane cu o capacitate nominala de productie de cel mult 10 mc/ora
sunt subordonate direct conducatorului lucrarii pe care o deserveste si va functiona cu
acordul beneficiarului.
Pentru lucrarile de beton, beton armat si beton precomprimat, tipurile de beton se
diferentiaza si se noteaza in functie de clasa betonului, lucrabilitate, tipul de ciment utilizat,
marimea agregatelor, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate si tipul de aditiv
adoptat.
In comanda de beton catre statie se vor inscrie tipul de beton, ritmul de livrare,
precum si obiectul (partea de structura) unde se va folosi.
Nomenclatorul tipurilor de betoane ce se produc la statie se va stabili conform tabel
7.2.1 NE 012-99.
Pentru lucrarile curente, compozitia betonului se stabileste de laboratorul
antreprenorului in conformitate cu anexa 1.4.
Stabilirea compozitiei se va face :
- la intrarea in functiune a unei statii de betoane
- la schimbarea tipului de ciment sau agregate
- la introducerea utilizarii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora
- la pregatirea executarii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici
deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C 20/25.
Compozitiile de betoane se vor aproba de beneficiar.
In cazul constructiilor speciale, precum si in cazul utilizarii unor tipuri de ciment,
agregate, aditivi sau adaosuri altele decat cele cuprinse in standardele mentionate in
normativul NE 012-99, stabilirea compozitiei betoanelor se va face pe baza de studii
elaborate de laboratoare de specialitate din institutii de cercetare.
In cursul prepararii betonului reteta se va corecta de catre laboratorul statiei si cu
acceptul beneficiarului, in functie de rezultatele incercarilor privind :
- umiditatea agregatelor
- granulozitatea sorturilor
- densitatea aparenta a betonului proaspat
- lucrabilitatea betonului.
Dozarea materialelor componente se face prin cantarire, abaterile inscriindu-se in
urmatoarele limite :
3% la agregate
5% pentru aditivi
2% pentru ciment si apa
Parc Municipal Vest
160
3% pentru cenusa de termocentrala

Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau
betoniere cu cadere libera.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera va respecta
prevederile cartii tehnice a utilajului respectiv, dar incepand cu sortul de agragate cu
granula cea mai mare.
Durata de amestecare va fi de cel putin 45 secunde de la introducerea ultimului
component.
Durata de amestecare se va majora dupa caz, in cazul utilizarii de aditivi sau
adaosuri, in perioade de timp friguros si pentru betoane cu lucrabilitate redusa.
La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai
mare de o ora, toba betonierei se va spala cu jet puternic de apa si apoi va fi golita
complet.
Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare
iar a betoanelor cu tasarea de max. 5 cm cu autobasculante cu bena amenajate
corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui
de ciment.
Pe timp de arsita sau de ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta
mai mare de 3 km, suprafata libera de beton se va proteja pentru a impiedica evaporarea
apei si modificarea caracteristicilor betonului.
Durata de transport nu va depasii durata de 50-70 minute conform tabelului 12.1
din normativul NE 012-99.
5.4 Reguli generale de betonare
Executarea lucrarilor de betonare poate incepe numai dupa ce s-a verificat
indeplinirea urmatoarelor conditii :
- compozitia betonului a fost acceptata de beneficiar, iar in cazul betoanelor de
clasa egala sau mai mare de C 20/25 se dispune de incercari preliminare suficiente
- sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele
necesare (agregate, ciment, piese inglobate etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si
dotarile necesare
- au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi; daca de la
montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata si se constata
prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura se va demonta iar dupa curatire si
remontare se va proceda la o noua receptie calitativa
- suprafetele de beton turnat anterior si intarit nu prezinta zone necompactate sau
segregate si au rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane
- nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger,
ploi abundente, furtuna etc.)
- in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor din precipitatii sau
infiltratii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zona in care se va betona.
Respectarea acestor conditii se va consemna intr-un act care va fi aprobat de
beneficiar.
Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la
locul de turnare; se admite un interval de maximum 30 minute numai in cazurile in care
durata transportului este mai mica de 30 minute.
La turnarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli generale:
Parc Municipal Vest
161
- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile, care vor veni in contact cu betonul
proaspat, vor fi udate cu apa cu 2....3 ore inainte si imediat inainte de turnare iar apa
ramasa in denivelari se va evacua
- din mijlocul de transport betonul se va descarca in bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare
- daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de
lucrabilitate admise sau prezinta segregari va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in
lucrare; se admite imbunatatirea lucrabilitatii numai prin folosirea unui aditiv superpastifiant
dar cu acordul beneficiarului
- inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 3 m pentru elemente cu latime
max. de 1 m, respectiv 1,5 m inaltime pentru celelalte cazuri inclusiv elementele de
suprafata de tip placa
- betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre
laterale sau prin intermediu uni furtun sau tub avand capatul inferior la max. 1,5 m de zona
ce se betoneaza
- betonul se va raspandi uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de
straturi orizontale de max. 50 cm inaltime
- se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de
pozitia prevazuta indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in
consola; daca totusi se vor produce asemenea fenomene, ele se vor corecta in timpul
turnarii
- se va urmari cu atentie inglobarea completa a armaturilor, respectandu-se
grosimea stratului de acoperire prevazuta in proiect
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici
asezarea pe armaturi a vibratorului
- in zonele cu armaturi dese se va urmari cu atentie umplerea completa a sectiunii
- se va urmarii comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sutinerilor
acestora, luandu-se masuri imediate de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau
caderi
- circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe
podine, astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia
directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat
- betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect
- in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea
turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetei rostului si cu acordul beneficiarului
Compactarea:
Compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu mai, vergele, sipci sau prin ciocanire cofraj)
numai in cazuri accidentale de intrerupere a functionarii vibratorului (defectiune sau
intrerupere de curent) caz in care betonarea trebuie sa continue pana la pozitia
corespunzatoare unui rost.
Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare :
- vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibratoare)
- vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj
- vibrare de suprafata cu vibratoare placa sau rigle vibrante.
Alegerea tipului de vibrare se va face in functie de tipul si dimensiunile elementului
(placa, grinda) si de posibilitatile de introducere printre barele de armatura.
La executie se vor respecta prevederile Cap. 12.4 din normativul NE 012-99
referitoare la compactarea betonului.
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizandu-se
executia astfel ca betonarea sa se faca fara intrerupere pe intregul element. Cand rosturile
de lucru nu pot fi evitate pozitia lor se va stabili prin proiect.
Parc Municipal Vest
162
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din

contractie se va asigura mentinerea umiditatii betonului protejand suprafetele libere prin
- acoperirea cu materiale de protectie
- stropirea periodica cu apa
- aplicarea de pelicule de protectie.
Protectia va fi indepartata dupa minim 7 zile numai daca intre temperatura
suprafetei betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de 12oC.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau folii de
polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de
ciment.
Decofrarea se va face numai dupa ce betonul a capatat rezistenta necesara cu
respectarea termenelor minime recomandate la cap.14 din normativul NE 012-99.
5.5 Tolerante de executie
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat se vor
incadra in prevederile cuprinse in anexa III.1 din normativul NE 012-99.
5.6 Executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale
La executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale se vor
respecta urmatoarele prevederi pentru :
- betoane turnate prin pompare capitolul 16.3 normativ NE 012-99.
- betoane turnate in cofraje glisante capitolul 16.4 NE 012-99.
- executarea lucrarilor de betoane pe timp friguros, normativ C 16-84
- masuri speciale de proiectare, executie si intretinerea constructiilor din zona
litoralului Marii Negre
- turnarea betonului sub apa capitolul 16.2
In cazul altor conditii sau procedee se vor respecta prevederile caietelor de sarcini
speciale elaborate pentru conditiile efective ale lucrarii respective.
CAPITOLUL 6 - HIDROIZOLATII
6.1 Prevederi generale
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuiesc indeplinite la
realizarea hidroizolatiilor pentru lucrarile de podete si ziduri de sprijin.
La proiectarea, executia si receptia hidroizolatiilor se vor respecta prevederile din
STAS 5088-75. Lucrarile de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie.
Hidroizolatiile au ca scop impiedicarea patrunderii apei in elementele de
constructie, captarea si evacuarea ei, preluarea solicitarilor din incarcari si transmiterea lor
la structura de rezistenta.
La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite, in general din :
- sapa care se executa in camp continuu si racordarea acesteia la marginea
elementului care se hidroizoleaza
- dispozitivele de acoperire a rosturilor, gurilor de scurgere, strapungerile si
racordarea sapei la acestea.
In cadrul sapei se pot distinge urmatoarele straturi:
- strat hidroizolant sau sapa hidrofuga formata din:
- stratul de amorsare
- strat de lipire
- strat de baza
- strat suplimentar, de la caz la caz
- strat de protectie.
Parc Municipal Vest
163
In functie de pozitia elementului de constructie care se hidroizoleaza fata de nivelul

apei freatice, hidroizolatiile pot fi :
- hidroizolatii impotriva umiditatii pamantului, care se aplica la culei si ziduri de
sprijin, elemente ce vin in contact cu apa mai mult timp;
- hidroizolatii impotriva apelor fara presiune hidrostatica ce se aplica la
suprastructura podetelor.
Stratul hidroizolant, in functie de materialul folosit si procedeul de aplicare, poate fi :
- din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece care se recomanda la
lucrari de arta executate la zi si la lucrari unde se asigura o ventilatie corespunzatoare;
- din materiale bituminoase aplicate la cald.
Stratul hidroizolant aplicat la rece sau la cald se poate executa in diverse variante si
cu diferite materiale, respectandu-se insa prevederile din STAS 5088-75 tabelele 1,3-6.
Alegerea variantelor se va face la fiecare lucrare in parte, tinand seama de
prevederile din STAS 5088-75 precum si de conditiile locale de teren, conditiile de
exploatare si de importanta lucrarii, adoptandu-se solutia optima din punct de vedere
tehnic si economic.
In cazul lucrarilor amplasate in medii agresive se vor lua masuri suplimentare
conform standardelor si normativelor in vigoare.
6.2 Materiale si prevederi pentru proiectare
Materialele necesare pentru executia hidroizolatiilor sunt conform tabelului 1 din
STAS 5088-75.
Varianta de alcatuire a hidroizolatiei, tinand seama si de precizarile de la paragraful
10.1 se va alege conform tabelelelor 5...6 din STAS 5088-75.
Calitatea materialelor si conditiilor de folosire sunt precizate in standardele de
produse, precizate in tabelul 1.
In functie de varianta adoptata se vor respecta si recomandarile de proiectare cuprinse
in STAS 5088-75, capitolul 3.
Se vor respecta de asemenea prevederile din cap. 3, privind racordarea
hidroizolatiilor la marginile elementului de constructie ce se hidroizoleaza.
6.3 Prescriptii de executie, verificare si receptie
Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa nu prezinte prezinte proeminente mai mari
de 2 mm, suprafata neteda realizandu-se prin driscuire.
Planeitatea suprafetei suport se admite a avea o singura denivelare de 5 mm pe o
suprafata verificata cu dreptarul de 3 m in orice directie.
Pentru a indeplini aceste conditii suprafata suport se va pregati astfel:
- se indeparteaza toate muchiile vii, denivelarile, agregatele incomplet inglobate in
beton, petele de grasime si orice alte corpuri straine; laptele de ciment in exces se
indeparteaza cu peria de sarma;
- se curata cu jeturi de apa sau aer comprimat, lasandu-se sa se usuce in vederea
aplicarii stratului hidroizolant.
Pe suprafata suport pregatita ca mai sus, se interzice circulatia personalului din
santier. Muncitorii care executa lucrarile trebuie sa poarte cizme de cauciuc, circuland
numai pe pasarele provizorii din lemn.
Stratul hidroizolant se va aplica pe timp uscat si la o temperatura a suprafetei
suport mai mare de +5oC.
In timpul executiei stratului hidroizolant, pe portiunile inca neacoperite cu stratul de
protectie se vor lua masuri pentru:
- interzicerea circulatiei lucratorilor si a depozitarii de materiale pe aceste suprafete;
- acoperirea cu praf de creta, praf de ciment sau hartie impotriva actiunii razelor
solare sau a temperaturilor ridicate.
Parc Municipal Vest
164
Se recomanda ca procesul de executie a hidroizolatiei sa se organizeze astfel incat

stratul de protectie sa se aplice in aceeasi zi.
Pe stratul hidroizolant neacoperit cu stratul de protectie sau in zona in care
urmeaza a se hidroizola imediat, nu se executa sprijiniri.
Eventualele schimbari de materiale sau de solutii constructive pentru hidroizolatii,
fata de proiect, antreprenorul nu le poate face decat cu acordul proiectantului si al
beneficiarului.
Calitatea materialelor folosite la hidroizolatia lucrarilor de arta rutiere se garanteaza
prin certificate de calitate emise de unitatea producatoare. Executantul lucrarilor de
hidroizolatie se verifica calitatea materialelor pe baza acestor certificate, efectuand si
incercari in caz de dubiu.
Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatii se face pe etape, dupa cum
urmeaza:
- pe parcursul executarii lucrarilor de hidroizolatii, incheindu-se procese verbale
partiale de lucrari ascunse;
- la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, prin incheierea unui proces verbal pentru
aceste lucrari;
- odata cu verificarea intregii lucrari de arta.
Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului iar in
cazul unor prevederi nefavorabile din procesele verbale de lucrari ascunse se poate face
si asupra etanseitatii prin inundare cu apa pe o inaltime de maxim 5 cm, pe suprafata
limitata.
Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii
se vor remedia pe baza unor solutii propuse de antreprenor si care pot fi acceptate sau nu
de catre beneficiar.
In cazul in care beneficiarul nu accepta remedierile propuse de antreprenor se
poate dispune refacerea intregii lucrari de hidroizolatii.
3.2. Amenajare peisagistica
3.2.1. Memoriu amenajare peisagistica
Descrierea generala a lucrarilor
Zona si amplasamentul
Parcul Municipal Vest aste amplasat in zona de Vest a municipiului Ploiesti, intre
Centura de Vest si Gara de Vest, unde Primaria Municipiului Ploiesti a preconizat un
master plan al Municipiului Ploiesi care include Parcul de Agrement impreuna cu
anexele sportive.
Situatia actuala
In present, terenul este viran, neamenajat; aspectul terenului este usor ondulat, cu
pante foarte mici,structura existenta fiind de pamant.
Teritoriul este traversat de la N-E la N-V de conducta de termoficare Brazi si de
zone care concentreaza alte conducte subterane.
Statutul juridic al terenului ce urmeaza a fi ocupat
Terenul alocat dezvoltarii investitiei, in suprafata totala de 58,4 ha, este proprietatea
Consiliului Local al Municipiului Ploiesti si este transmis spre administrare Administratiei
Domeniului Public si Privat.
Parc Municipal Vest
165
Date caracterisice amplasamentului

Asezat in centrul Munteniei, in partea central nordica a Campiei Romane, la
altitinea medie de 150m, Municipiu Ploiesti in care este situat amplasamentul obiectivului,
prezinta urmatoarele date caracteristice:
Relief, hidrografie,vegetatie
Altitudinea medie de 150m, zona de campie; aspectul solului si subsolului este
determinat de asezarea pe structurile vechiului con de dejectie al raului Prahova, la S-V,si
de vecinatatea raului Teleajenl la N si E cu afluentul sau, paraul Dambu, care strabate
cartierele din N-E.
Vegetatia de odinioara, tipica zonei de campie, din paduri de quercinee, a suferit in timp
schimbarile specifice marilor aglomerari urbane, astfel ca, in prezent, vegetatia
municipiului este concentrate in spatiile verzi ale municipilui, parcuri , scuaruri, plantatii
stradale.
Date climatice
Climatul temperat continental al zonei se inscrie in urmatorii parametrii:
- temperatura medie anuala
+ 10,6 *C
- temperatura minima absoluta _ 30,0* C
- temperatura maxima absoluta + 39,4*C
Precipitatiile medii anuale au valoarea cuprinsa intre 500 600 mm.
Umezeala relative a aerului este 77 -85%.
Repartitia precipitatiilor,pe anotimpuri este :
- iarna
105,9 mm
- primavara 138,3 mm
- vara
211,8 mm
- toamna
132,0 mm
Orasul se afla sub influenta predominanta a vantului de N-E(40%), S-E(23%)
Propuneri de lucrari - AMENAJAREA PEISAGISTICA
Obiectivele proiectului urmaresc :
- Asigurarea de zone verzi si spatii de agrement pentru populatia Municipiului
Ploiesti
- Marirea zonei de spatii verzi si locuri de agrement va fi astfel, de la 6,98 mp/loc
la 9,31 mp/loc.
- Completarea cu toate categoriile de spatii verzi si asigurarea continuitatii
sistemului de spatii verzi in teritoriul periurban.
Solutii de amenajare arhitectural peisagistica
Compozitie specii
Suprafata efectiva de amenajat ca zona verde este de 320 542 mp si se compune
din spatiile libere de alte ocupatii, conform bilantului teritorial din planul general , 298 338
mp, la care se adauga parte din categoria zone verzi situate pe conducte subterane, 22
204mp.
Vegetatia, alcatuita din arbori si arbusti, plante erbacee decorative, liane, trandafiri
flori si peluze de gazon, este menita sa indeplineasca functiile ecologice, sociale si estetic
peisagistice atribuite zonelor verzi.
Compozitia arhitectural peisagistica concretizeaza urmatoarele aspecte:
- subimpartirea terenului in spatii cu predominante specifice anotimpurilor ca
vegetatie;
- crearea unor bariere antifonice si antipoluare la periferia parcului;
- mascarea liniei de termoficare si a unor constructii si incinte;
- separarea vizuala si fonica a unor dotari si amenajari (spatii de joaca si de
agrement, sport).
Parc Municipal Vest
166
Din punct de vedere al structurarii parcului in unitati de amenajare, se evidentiaza

spatii verzi situate pe conducte si sectoare de spatii cu predomonante specifice
anotimpurilor ca vegetatie, astfel:
Plantatii
Suprafata
%
Spatii
verzi
U.M
peste
conducte
mp
Suprafete de spatii verzi pe anotimpuri
primavara
vara
toamna iarna
total
22 204
73 500
46 580
78 120
298 338
7%
23%
14,5%
24,3%
100
138
31,2%
Total
general
Spatii
verzi
320 542
100
Din punct de vedere al structurii vegetatiei, aceasta se compune din:

- Arbori, dispusi in aliniamente, solitari si grupati;
- Arbusti, dispusi in carduri vii,solitari si grupati;
- Liane;
- Trandafiri;
- Graminee decorative;
- Flori perene;
- Flori anuale;
- Gazon(peluze)
In bilantul teritorial al parcului, din suprafata totala de 544 726,33 mp, spatiile verzi
participa in proportie de 58,84% ;diversele categorii de plantatii ocupa suprafete estimate
astfel :
Nr.
Categorii de plantatii
mp
%
crt.
1
Arbori foiosi si rasinosi
128 217
40
2
Arbusti foiosi si rasinosi
54 492
17
3
Trandafiri;Graminee decorative;Flori
7 402
2,3
4
Gazon
294 015
91,8
Total suprafete spatii verzi
320 542
Din punct de vedere al structurii compozitiei arhitectural peisagistice, menita sa
corespunda dezideratelor mentionate, precum,
crearea unor bariere antifonice si
antipoluare la periferia parcului; mascarea liniei de termoficare si a unor constructii si
incinte si separarea vizuala si fonica a unor dotari si amenajari (spatii de joaca si de
agrement, sport) vegetatia va fi distribuita proportional, urmarind aceste aspecte.
Se vor concentra astfel, in zonele perimetrale si in zonele de ecranare, arbori si
arbusti sub forma de aliniamente, garduri vii, grupe si palcuri de arbori si arbusti.
Se vor amplasa elemente solitare, grupe si palcuri, de arbori si arbusti in restul
parcului, rezultand, in ansamblu, un sistem unitar de protectie si decorativ.
Deasemenea, alte forme de vegetatie precum trandafirii, erbaceele decorative,
florile perene, florile anuale si biennale, se vor dispune liber fie ca elemente solitare, fie in
chenare, borduri sau garduri vii, rabate si aranjamente florale.
Partial zona conductelor subterane care pe 80% din suprafata se va acoperi cu
pietris va fi amenajata, sub forma de intarsii, adiacente aleilor ce le traverseaza, cu arbusti
taratori din specii foioase si rasinoase, ierburi decorative si gazon.
Indici/ha - raportat la suprafata efectiva de spaii verzi de 320 542 mp:
- Arbori --------------------- 100 buc/ha
- Arbusti (izolati,grupe) ---366 buc/ha
Parc Municipal Vest
167
Garduri vii ----------------Liane------------------------Trandafiri-------------------Graminee --------------- ---Flori perene-----------------Flori anuale------------------
163 m/ha
4 buc/ha
224 buc/ha
183 buc/ha
154 buc/ha
2308 buc/ha
Suprafata peluzelor de gazon se estimeaza a fi de de 294 015 mp 92%, din

totalul suprafetei de spatii verzi si 54% din suprafata totala a parcului si reprezinta covorul
verde pe care se reliefeaza vegetatia (sub arbori, in jurul arbustilor si amenajarilor florale)
In ansamblu, parcul, in stil peisager, va cuprinde atat spatii deschise, luminoase,
cu accente de arbori si arbusti solitari sau grupe mici de arbori, arbusti, pete florale, intr-o
diversitate de forme si volume si mai ales dinamica cromatica sezoniera, cat si spatii cu
densitate ridicata, spatii umbroase, precum zonele perimetrale si alte zone de ecranare.
Distributia vegetatiei, in sectoarele reprezentand succesiunea anotimpurilor va avea
in vedere, repartizarea predominanta a speciilor cu amprenta decorativa specific
sezoniera astfel:
- pentru primavara, specii de arbori foiosi abundent floriferi si arbusti cu inflorire
timpurie :arbori - GINCGO; TAXODIUM; AESCULUS; ALBIZIA; CATALPA;
MALUS; PRUNUS; TILIA si arbusti BERBERIS; CRATAEGUS; FORSYTHIA;
SALIX; SPIRAEA ; SYRINGA
- pentru vara, specii cu inflorire indelungata: arbori- ALBIZIA ; TILIA si arbustiCORNUS; HIBISCUS; TAMARIX; SPIRAEA; POTENTILA;YUCCA.;trandafiri,
ierburi decorative; flori perene si anuale.
- pentru toamna, specii cu gama coloristica bogata si variata specific sezoniera
generate de vesmantul foliar sau fructe: arbori- GINCGO ; TAXODIUM;ACER
CAMPESTRE;
ACER
GINALA;
ACER
JAPONICUM;
BETULA;CARPINUS;FAGUS;
GLEDITSHIA;QUERCUS;arbustiCHAENOMELES; COTONEASTER; RHUS TYPHINA; VIBURNUM; ierburi
decorative; flori perene;
- pentru iarna, specii predominant rasinoase: arbori- ABIES ; PICEA; TAXUS;
arbusti - THUJA; JUNIPERUS; specii foioase cu port, ramuri si
fructe
decorative: arbori BETULA; CATALPA; GLEDITSHIA; PLATANUS; arbusti
CORNUS; COTONEASTER; EUONYMUS; RHUS TYPHINA
Speciile propuse, sunt specii autohtone si varietati ornamentale ale unor specii
autohtone si exotice, adaptate conditiilor climatice din zona amplasamentului
2.1.
Lista speciilor
Speciile cuprinse in lista se regasesc in toate unitatile de amenajat pentru a realiza
un sistem unitar si armonios cu mentiunea de a fi evidentiat caracterul anotimpual pe
sectoare prin alegerea adecvata a speciilor.
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
DENUMIREA SPECIEI
Arbori rasinosi
ABIES NORDMANIANA
ABIES CONCOLOR
CHAMAECYPARIS LAWS.Columnaris
CHAMAECYPARIS LAWS.Stardust
GINKGO BILOBA
GINKGO BILOBA Fastigiata
GINKGO BILOBA Pendula
Parc Municipal Vest
168
Nr.
crt.
8
9
10
11
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
DENUMIREA SPECIEI
JUNIPERUS VIRGINIANA Blue Arrow
JUNIPERUS VIRGINIANA Skyrocket
PICEA ABIES
PICEA OMORICA
PICE PUNGENS Glauca Globosa
PINUS NIGRA AUSTRIACA
PINUS STROBUS
PINUS STROBUSNana
PINUS SYLVESTRIS Watereri
TAXUS BACCATA
TAXUS BACCATAxmedia Hicksii
THUJA OCCIDENTALIS Smaragd
THUJA OCCIDENTALISYellow Ribbon
THUJA PLICATA Atrovirens
TAXODIUM DISTICHUM
Arbori foiosi
ACER CAMPESTRE
ACER NEGUNDO Aureomarginatum
ACER NEGUNDOFlamingo
ACER PLATANOIDES Crimson King
ACER PLATANOIDES Crimson Sentry
ACER PLATANOIDES Deborah
ACER PLATANOIDES Globosum
ACER RUBRUM
ACER TATARICUM subs. GINALA
ACER JAPONICUM Aconitifolium
ACER PALMATUM Skeeters Broom
AESCULUS xCARNEA
AESCULUS HIPPOCASTANUM Baumanii
AESCULUS HIPPOCASTANUM Globosum
ALBIZIA JULIBRISSIN
ALNUS GLUTINOSA
BETULA PENDULA( B. verrucosa)
BETULA PENDULAFastigiata
BETULA PENDULAYoungii
CARPINUS BETULUS Fastigiata
CATALPA BIGNONIOIDES
CATALPA BIGNONIOIDESNana
FAGUS SYLVATICADawyck Purple
FRAXINUS EXCELSIOR Atlas
FRAXINUS EXCELSIOR Pendula
GLEDITSHIA TRIACANTHOS
MALUS COCCINELA Courtarou
MALUS Evereste
MALUS FLORIBUNDA
PARROTIA PERSICA
PLATANUS ACERIFOLIA
POPULUS TREMULA
PRUNUS AVIUMPlena
Parc Municipal Vest
169
Nr.
crt.
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
DENUMIREA SPECIEI
PRUNUS CERASIFERAPissardii
PRUNUS FRUTICOSA Globosa
PRUNUS PADUS
PYRUS SALICIFOLIA Pendula
QUERCUS COCCINEA
ROBINIA PSEUDOACACIA Umbraculifera
SALIX BABYLONICA
SORBUS INTERMEDIA
TILIA PLATYPHYLOS
Arbusti rasinosi
JUNIPERUS HORIZONTALIS Andora compacta
JUNIPERUS HORIZONTALIS Blue Chip
JUNIPERUS HORIZONTALIS Prince of Walles
JUNIPERUS x media Mint Julep
JUNIPERUS x media Old Gold
JUNIPERUS x media Pfitzeriana Aurea
JUNIPERUS PROCUMBENS Nana
JUNIPERUS COMMUNIS Compressa
JUNIPERUS VIRGINIANA Blue Arrov
JUNIPERUS VIRGINIANA Skyrocket
PINUS MUGOMops
PINUS SYLVESTRIS Waterreri
TAXUS BACCATA
THUJA OCCIDENTALIS Smaragd
THUJA OCCIDENTALIS Jellow Ribbon
THUJA PLICATA Atrovirens
Arbusti foiosi
BAMBUSA METAKE
BERBERIS THUNBERGII Atropurpurea
BERBERIS THUNBERGII Atropurpurea Nana
BUDLEJA DAVIDII Royal Red
BUXUS SEMPERVIRENS Sufruticosa
CHAENOMELES SPECIOSA
CORNUS ALBA Sibirica
COTONEASTER HORIZONTALIS
CRATAEGUS LAEVIGATA PaulScarlet
ELAEAGNUS ANGUSIFOLIA
EUONYMUS ALATUM Compactum
EUONYMUS FORTUNEIEmerald
Gold
FORSYTHIA INTERMEDIA
HIBISCUS SYRIACUS
LIGUSTRUM VULGARE
MAHONIA AQUIFOLIUM
POLIGONUM BALDSCHUANICUM
POTENTILLA FRUTIOSA
RHUS TYPHINA
SALIX CAPRAEA Kilmanrock
SPIRAEA ARGUTA
SPIRAEA JAPONICA Antony Waterer
Parc Municipal Vest
170
Nr.
crt.
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
DENUMIREA SPECIEI
SYRIGA VULGARIS
TAMARIX RAMOSISSIMA
VIBURNUM OPULUS
VIBURNUM PLICATUM Mariesii
YUCCA FILAMENTOSA
TRANDAFIRI tufe
Erbacee perene(flori perene)
ACHILEA FILIPENDULINA
ALYSSUM SAXATILECompactum
ARABIS ALPANA
ARMERIA CAESPITOSA Rubra
ASTER AMELLUS(vara)
ASTER DUMOSUS(toamna)
BERGENIA
CONVALLARIA MAJALIS
COREOPSIS GRANDIFLORA
DIANTHUS BARBATUS
HEMEROCALLIS
HOSTA
IRIS GERMANICA
LEUCANTHEMUM MAXIMUM
PENTSTEMON GENTIANOIDES
PHLOX PANICULATA
RUDBECKIA FULGIDA
VINCA MAJOR
Graminee decorative
ARUNDO DONAX Variegata
CORTADERIA SELLOANA
CORTADERIA SELLOANAPumila
FESTUCA GLAUCA
MISCCANTHUS GIGANTEUS
MISCCANTHUS SINENSISVariegatus
PENNISETUM ALOPECUROIDES
PENNISETUM RUBRUM
Flori anuale si bienale
Arborii, intr-un numar mare de specii, foioase si rasinoase, alcatuiesc aliniamente,

grupe, palcuri sau se dispun ca exemplare izolate.
Speciile de rasinoase contrasteaza remarcabil prin siluetele conice, compacte si
verdele intens sau argintiu al frunzisului permanent, cu coronamentele cvasisferice,
fastigiate, globulare sau umbelate ale speciilor foioase, cu frunze cazatoare dar in
metamorfoza coloristica din primavara pana in toamna.
Se propun pentru aliniamentele perimetrale si de-alungul aleilor urmatoarele specii
de arbori :
Simbol Arbori foiosi
24
ACER CAMPESTRE
31
ACER RUBRUM
44
CATALPA BIGNONIOIDES
49
PLATANUS ACERIFOLIA
Parc Municipal Vest
171
57
58
61
62
65
PRUNUS CERASIFERAPissardii
PRUNUS FRUTICOSA Globosa
QUERCUS COCCINEA
ROBINIA PSEUDOACACIA Umbraculifera
TILIA PLATYPHYLOS
Arbustii foiosi sirasinosi sunt amplasati in garduri vii, in masive, grupe mici si
solitari
Gardurile vii se vor executa din arbusti foiosi. Se amplaseaza perimetral si in jurul
terenurilor de joaca si zonelor de picnic pentru ecranare,separare, incadrare si protectie.
Se propun urmatoarele specii pentru garduri vii:
Simbol Arbusti foiosi
83
BERBERIS THUNBERGII Atropurpurea
94
FORSYTHIA INTERMEDIA
95
HIBISCUS SYRIACUS
96
LIGUSTRUM VULGARE
104
SYRIGA VULGARIS
Lianele, vor imbraca pergole sau diverse imprejmuiri.
Trandafirii se amplaseaza in sectorul de vara unde formeaza un rozariu si de
asemenea sub forma de borduri si rabate in alte zone.
Gramineele decorative intr-o bogata si variata gama de specii, tufe de talii diferite
cu frunzis si inflorescente deosebite se regasesc pretutindeni, ca borduri, grupe sau
exemplare izolate.
Florile, perene, anuale si bienale, sunt obiectul unor variate aranjamente, in mod
deosebit in sectiunea Expofloradar si in multe alte zone din parc
Gazonul se va instala pe toate suprafetele de spatii verzi, ca liant al
sistemului.Terenul inierbat sporeste valoarea decorativa a amenajarii .Suprafetele se
marsc in aparenta,iar exemplarele arborescente, arbustive si petele florale se proiecteaza
mai clar pe fondul verde.
Sortimente de material dendrofloricol
Pentru realizarea unui sistem functional ambiental in cel mai scurt timp, se prevede
un sortiment variat de elemente vegetale, cu avans de crestere si desavarsire a aspectului
peisagistic.
Astfel, se propune achizitionarea unor arbori de talie foarte mare(T.F.M), cu
diametrul tulpinii de 11-15cm si inaltimi de 3 4m si inaltimi de 3 4,5 m; arbori de talie
mare(T.M), cu diametrui < 10 cm si inaltimi pana la 3m;vegetatie de dimensiune medie si
mica(arbusti inalti, medii, mici si taratori, trandaffiri, erbacee decorative si flori).
Pe ansamblu rezulta, pe sortimente, urmatorul necesar de material de plantat:
Nr.
Sortimente material dendro-floricol
U.M
Cantitati
crt.
0
1
2
3
Foiosi
buc
74
1
Arbori T.F.M (diam. 11 15 cm)
Rasinosi
buc
68
Foiosi
buc
1 982
2
Arbori T.M (diam. < 10 cm)
Rasinosi
buc
1 1o8
Foiosi
buc
4 983
3
Arbusti cu balot
Rasinosi
buc
6 772
Arbusti de talie medie garduri
4
vii
Foiosi
buc
37 994
Parc Municipal Vest
172
5
6
7
8
9
10
Liane
Trandafiri
Graminee decorative
Erbacee perene
Gazon
buc
buc
buc
buc
buc
mp
140
7 000
5 862
4 921
74 000
294 015
Tehnologia de lucru
Amenajarea peisagistica prin plantatii consta in executarea urmatoarelor lucrari:
Instalarea vegetatiei;
Intretinerea vegetatiei instalate;
Indicatiile tehnice privind instalarea vegetatiei cuprind date referitoare la :
Pregatirea terenului si solului, care consta in :
- curatirea terenului ;
- mobilizarea mecanizata si manuala a solului pentru asigurarea prizei cu stratul
vegetal;
- procurarea si asternerea pietrisului pe anumite suprafete;
- procurarea si intinderea pamantului vegetal pe suprafetele de gazonat ;
- procurarea nisipului pentru suprafetele de gazonat ;
- procurarea mranitei pentru ameliorarea soluilui spatiilor florale,
- evacuarea pamantului impropriu rezultat din saparea gropilor.
Plantari
Plantarile se executa conform planurilor de plantare ,in perioada de repaus
vegetativ sau cu material containerizat, in orice anotimp, exceptand perioadele de inghet.
Se vor achizitiona arborii si arbustii din speciile si cu dimensiunile prevazute,
material de buna calitate (aspect, dezvoltare, sanatate)
Desfasurarea lucrarilor parcurge urmatoarele etape:
- pichetarea locurilor de plantare;
- executarea gropilor de plantare, de dimensiuni potrivite cu marimea plantei,
respctiv cu marimea balotului
- plantarea se executa cu respctarea procesului tehnologic,adecvat pentru fiecare
din elementele de vegetatie si sortimente;
- executarea primului udat dupa plantae, udarile continuandu-se ca lucrari de
intretinere.
- plantarea florilor anuale in peluze.
Amenajarea peluzelor
Amenajarea peluzelor de gazon comporta atat lucrari de finalizare a lucrarilor de
pregatirea terenului, respectiv nivelarea si finalizarea suprafetelor cat si insamantarea
gazonului si executarea primului udat.
Perioada de instalare a gazonului este primavera cand solul s-a incalzit si s-a
zvantat (martie mai) si toamna (august septembrie).
Intretinerea vegetatiei
Intretinerea vegetatiei, ca necesitate in primul sezon de vegetatie se impune a fi
continuata consecvent, pentru asigurarea viabilitatii si dezvoltarii satisfacatoare a
vegetatiei.
Lucrarile de intretinere constau in:
- udarea plantatiilor si a suprafetelor gazonate;
- mobilizarea solului in jurul arborilor si arbustilor ;
Parc Municipal Vest
173
acoperirea suprafetei mobilizate cu mulch (scoarta de pin toccata);

tunderea gazonului
tunderea gardurilor vii
tunderea in forme aesentelor cu Frunze persistente
tunderea arbustilor
taierea trandafirilor
fertilizari
3.2.2. Caiet de sarcini amenajare peisagistica

A. INSTALARE A VEGETATIEI
Cap. 1. PREGATIREA TERENULUI
1.1. Curatirea terenului
Lucrarea consta in degajarea terenului de corpuri straine si cuprinde:
- Strangerea cu mana, sapa si grebla, in gramezi a diferitelor materiale ca: frunze,
craci, radacini, gunoi ,pietre existente la suprafata solului sau usor ingropate.
- Curatirea terenului prin sapare cu sapa la adancime de 5 cm, a ierburilor si
buruienilor .
- Materialele rezultate vor fi transportate la groapa de gunoi autorizata.
1.2. Sapatura mecanizata pentru asigurarea prizei cu stratul vegetal
Pregatirea mecanizata a solului se executa pe suprafete intinse si libere in scopul
pregatirii stratului de fundare pentru amenajarea peluzelor deschise
Lucrarea consta:
- pregatirea utilajului pentru lucru (alimentarea cu combustibil, pornirea motorului),
- executarea sapaturii cu impingerea pamantului
1.3. Mobilizarea manuala a solului pentru asigurarea prizei cu stratul vegetal.
Pregatirea manuala a solului se executa pe suprafete de forme si dimensiuni medii
si mici si cuprinde:
- Saparea manuala cu cazmaua pana la adancimea de 20 cm pentru pregatirea
stratului de fundare si asigurarea prizei cu stratul vegetal
- Nivelarea solului dupa sapatura
1.4. Procurare pietris
Pietrisul este destinat acoperirii partiale a zonelor de spatii verzi situate peste
conductele sbterane care strabat teritoriul parcului.
Cuprinde :
- Procurarea pietrisului
- Transportul pietrisului in zona de lucru
1.5. Procurare pamant vegetal pentru amenajarea peluzelor si in gropile de
plantare
Pentru ameliorarea solului, dupa executarea lucrarilor de sapaturi de mobilizare, se
asterne pamant vegetal pentru amenajarea peluzelor si amenajarilor florale precum si in
gropile de plantare.
Cuprinde:
- procurarea pamantului vegetal
- transportul pamantului in amplasament
1.6. Procurare nisip
Pentru ameliorarea structurii si permeabilitatii solului se va utiliza nisipechivalent
unui strat de 3 cm
Parc Municipal Vest
174
Cuprinde:
- procurarea nisipului
- transportul nisipului in amplasament
1.7. Procurare mranita pentru amenajari florale
Pentru ameliorarea calitatii nutritive a solului se va utiliza mranita in zonele
amenajarilr florale .
Cuprinde:
- procurarea mranitei
- transportul mranitei in amplasament
1.8. Imprastiere pietris, manual cu lopata in strat uniform
Cuprinde:
- imprastierea pietrisului, cu lopata, prin aruncare din gramezi
1.9. Imprastierea pamantului vegetal, cu buldozer.
Cuprinde:
- imprastierea pamantului vegetal cu buldozerul in strat de 10 cm
1.10. Imprastierea pamantului vegetal , manual cu lopata in strat uniform
Cuprinde:
- imprastierea pamantului vegetal, cu lopata, in strat uniform prin aruncare din
gramezi, inclusiv sfaramarea bulgarilor
- transport cu roaba
1.11. Evacuarea pamantului impropriu
Pamantul impropriu utilizarii la plantare rezultat din saparea gropilor se evacueaza
din zona de lucru si se transporta la groapa de gunoi autorizata
Cuprinde:
- transportul pamantului cu roaba;
- incarcat pamant in autovehicul
- transport auto pentru depozitare la groapa
- taxa de depozitare la groapa
Cap. 2. PLANTARI
2.12 Achizitionarea materialului dendrofloricol de plantat
Se vor achizitiona conform Listei speciilor:
- arbori foiosi cu diametrul la nivelul pieptului (1,30 m < 10 cm) si inaltimi de 1,75
3 m, cu coroana formata pe minim 1/3 h .
o arbori foiosi cu diametrul de 11-15 cm si inaltimi de 3 m 4.5m cu
coroana formata pe minim 1/3 h .
- arbori rasinosi cu forma corespunzatoare speciei, cu diametrul < 10 cm. si
inaltimi de 1,5 3 m.
o arbori rasinosi cu diametrul 11-15 cm. si inaltimi de 3 - 4 m.
Tulpana arborilor trebuie sa fie dreapta si nedeteriorata; arborii foiosi sa nu aiba
ramurile rupte iar arborii rasinosi sa nu fie degarnisiti sau cu varful deteriorat.
Sistemul radicelar sa fie bine dezvoltat iar balotul de pamant sa fie intreg si
compact, invelit in panza de sac si de marime corespunzatoare dimensiunii arborelui.
Starea si aspectul arborilor sa fie corespunzatoare. Arborii sa fie sanatosi si
vigurosi; sa nu prezinte atacuri (infestari) de insecte sau ciuperci.
- arbustii, sa fie cu aspect corespunzator ca forma si dezvoltare, sanatosi si
vigurosi, fara infestari de insecte sau ciuperci;
- florile sa nu fie ofilite si bolul de pamant din ghivece sa nu fie deteriorat.
Parc Municipal Vest
175
2.13 Saparea manuala a gropilor pentru plantari izolate

Lucrarea consta in :
- executarea manuala a groplor circulare cu dimensiuni ce depasesc diametrul
balotului de pamant al arborilor;
- selectarea pamantului bun ce se poate folosi la plantat de cel impropriu( argilos,
cu pietre si alte resturi materiale)ce urmeaza a fi indepartat.
2.14 Transplantari cu balot de pamant executate mecanic la arbori foiosi si
rasinosi cu diam. 11 15 cm
Arborii de talie foarte mare necesita folosirea utilajelor ,respectiv automacara,
pentru incarcatul in mijloacele de transport, descarcatul si asezarea in groapa de plantare;
transportul se face cu treilerul.
Plantarea cuprinde aceleasi operatiuni ca si la plantarea manuala a arborilor cu
diam.< 10 cm
2.15 Transplantari cu balot de pamant executate manual la arbori foiosi si
rasinosi cu diam. < 10 cm.
Etapele executiei lucrarii sunt urmatoarele:
- se picheteaza locurile de plantare si se verifica conformitatea cu planul de
plantare inainte de inceperea sapaturilor;
- se transporta arborii cu balot de pamant la locul pantarii;
- se executa gropile de plantare de dimensiuni corespunzatoare marimii balotului
de pamant, asfel incat spatiul dintre balot si marginea gropii sa se umple cu
pamant vegetal. Pamantul folosit la plantare se cerne pentru indepartarea
radacinilor, ierburilor, frunzelor, pietrelor si altor deseuri.
- se asterne pe fundul gropii pamant vegetal.
- se verifica dimensiunile gropilor fata de dimensiunile balotului arborilor si se
ajusteaza in consecinta;
- se aseaza arborele in groapa;
- balotul se aseaza cu 5 cm. deasupra nivelului finit;
- se indeparteaza panza de sac de la partea superioara pe jumatate;
- se umple groapa cu pamantul vegetal si se taseaza bine cu plantatorul;
- se executa cuveta (farfuria de udat), la baza arborelui, de forma circulara,
pentru mentinerea apei cu care se uda, a celei provenite din ploi sau a
substantelor cu care se face fertilizarea. Dimensiunile cuvetei vor fi, in functie de
marimea arborelui, cuprinse intre 150 200 cm diametrul si 10 15 cm
adancime, iar pamantul va fi afanat;
- se executa primul udat;
- se ancoreaza arborii cu pari fixati in pamant la distanta de balotul cu radacini.
Parii se leaga intre ei si de trunchi, cu protejarea trunchiului;
- eventuale rani produse in timplul transportului sau manipularii se vor trata cu
vopsele antiseptice, bazate pe asfalt negru, vopsea neagra continand amestec
de Bordeaux, ulei brut de in, vopsea neagra cu oxid de zinc;
- pamantul impropriu rezultat in urma saparii gropilor va fi evacuat.
2.16 Transplantari cu balot de pamant executate manual la arbusti
- se transporta arbustii in interiorul zonei de lucru pana la locul de plantare
- se aseaza balotul in groapa
- se scoate ambalajul
- se astupa cu pamant gropile de plantare
- se executa farfuriile de udat si se face primul udat
Parc Municipal Vest
176
se transporta cu roaba pamantul ameliorat necesar pentru plantare
2.17 Plantari liane

Plantarea cuprinde aceleasi operatiuni ca si la plantarea manuala a arbustilor cu
balot.
2.18 Plantari gard viu foioase pe 2 randuri
- se executa santul pentru plantat
- se scot puietii din depozit
- se transporta puietii la locul de plantare si se repartizeaza pe lungimea santului
- se fasoneaza si se mocirlesc radacinile
- se plantatul puietilor si primul udat
2.19 Plantari trandafiri
balot.
2.20 Plantari graminee decorative
balot.
2.21 Plantatari plante perene
Lucrarea consta:
- transportul ghivecelor sau cutiilor cu floriin interiorul zonei de lucru
- scoaterea rasadurilor din ghivece sau cutii;repartizarea lor la locurile de plantat
- saparea gropilor pentru plantare
- plantarea ,acoperirea cu pamant si udarea
2.22 Plantari flori anuale
Lucrarea consta:
- transportul ghivecelor sau cutiilor cu floriin interiorul zonei de lucru
- scoaterea rasadurilor din ghivece sau cutii;repartizarea lor la locurile de plantat
- saparea gropilor pentru plantare
- plantarea, acoperirea cu pamant si udarea
Cap. 3 AMENAJAREA PELUZELOR
3.23 Nivelarea si finisarea manuala a terenurilor si platformelor in teren mijlociu
Lucrarea consta:
- saparea damburilor si micilor proeminente, imprastierea pamantului in exces
- nivelarea si finisarea prin greblare repetata
3.24 Semanarea gazonului pe suprafete orizontale sau in panta sub 30%
Lucrarea consta:
- achizitionarea si transportul semintelor de gazon in amplasament
- dozarea si uniformizarea componentelor din seminte de plante graminee
- transportul in interiorul zonei de lucru
- semanarea prin imprastiere cu mana
- ingropatul cu grebla de gradina
- tasarea solului semanat cu tavalugul de mana
- udarea suprafetelor insamantate
Parc Municipal Vest
177
B . INTRETINEREA VEGETATIEI
4.25 Udatul plantatiilor cu furtunul de la hidranti
Cuprinde:
- udarea arborilor cu 50- 100 l apa/ buc, in medie 20 udari pe sezon
- udarea arbustilor cu 10 -20 l apa/buc, in medie 20 udari/sezon
- udarea gardurilor vii cu 10 -20 l apa/buc, in medie 20 udari/sezon
- udarea trandafirilor si plantelor florale cu 5 l apa/buc, in medie 20 udari/sezon
4.26 Udatul suprafetelor cu furtunul de la hidranti
Cuprinde:
- udarea suprafetelor de peluze, in medie 50 udari pe sezon cu 10 l /mp la o
udare
4.27 Administrare mulch
Cuprinde:
- acoperirea solului in jurul arborilor siarborilor si rbustilor cu scoarta de pin
tocata,dupa ce solul a fost sapat si udat, pe suprafata cuvetri de udare, cu 5
kg./mp
4.28 Mobilizarea manuala a solului in jurul arborilor si arbustilor.
Cuprinde:
- sapatura manuala la adancimea de 3-5cm, pe suprafata din jurul tulpiniiarborilor
si tufelor de arbusti
4.29 Cosirea peluzelor
Cuprinde:
- cosirea gazonului si evacuarea materialului rezultat
4.30 Administrare ingrasamintelor chimice (azotat de amoniu)
Cuprinde:
- achizitionarea ingrasamantului
- transportul in interiorul zonei de lucru
- imprastiatul pe suprafetele de teren inainte de udare
4.31 Plivitul buruienilor in peluze
Cuprinde:
- extragerea manuala a buruienilor
- strangerea materialului rezultat si evacuarea in afara zonei de lucru
4.32 Tundere garduru vii
Cuprinde:
- Tunderea cu foarfeca sau cu masina pe cele 3 fete ale gardului viu
- Strangerea materialului taiat si evacuarea in afara zonei de lucru
4.33 Tundere in forme a esentelor cu frunze persistente
Cuprinde:
- Intinderea sforii
- Tunderea cu foarfeca sau cu masina pe cele 3 fete ale gardului viu
- Strangerea materialului taiat si evacuarea in afara zonei de lucru
4.34 Tundere in forme arbusti
Cuprinde:
- Intinderea sforii
Parc Municipal Vest
178
Tunderea cu foarfeca sau cu masina pe cele 3 fete ale gardului viu

Strangerea materialului taiat si evacuarea in afara zonei de lucru
4.35 Taieri de corectie la arbori pana la 7m

Cuprinde:
- Taierea ramurilor si lastarilor in verea formarii coroanei
- Strangerea si indepartarea in afara zonei
4.36 Taieri de corectie trandafiri
Cuprinde:
- Taierea lastarilor slab dezvoltatiti, scurtarea lastarilor ramasi
- Strangerea si indepartarea in afara zonei
Parc Municipal Vest
179
3.3. Lac artificial

3.3.1. Memoriu tehnic lac artificial
Generalitati. Scopul proiectului.
Scopul proiectului il constituie proiectarea unui lac de agrement in mun. Ploiesti.
Figura 1. Plan de incadrare in zona (imagine preluata din Google Earth Plus)
Amplasarea lucrarii
Amplasamentul propus pentru acest obiectiv este un teren intravilan, situat in
partea de sud-vest a mun. Ploiesti.
Constructii invecinate
In imediata vecinatate a amplasamentului nu exista alte constructii care sa fie
afectate de lucrarile de constructii ale lacului de agrement.
Conditii naturale
Topografice
Suprafata terenului este relativ plana pe intregul amplasament, cotele terenului
variint intre 159.40 si 160.40 m. Din observatii directe rezulta ca amplasamentul nu este
afectat de fenomene geologice care sa puna in pericol stabilitatea si exploatarea in
siguranta a acestuia.
Geotehnice
In cadrul limitelor amplasamentului s-a realizat un studiu geotehnic din care a
rezultat urmatoarea stratificatie:
- 0.30 m: pamant vegetal negricios
- 0.30 1.10 m: praf argilos cafeniu, plastic vartos
- 1.10 6.00 n: pietris mic-mare cu nisip mic-mare cenusiu si bolovanis indesat
Parc Municipal Vest
180
Apa subterana
Apa subterana nu a fost interceptata pana la adancimea investigata, in zona apa
freatica fiind la cca. 13 m adancime.
Adancimea de inghet
Conform STAS 6054-77, adancimea de inghet este de 80 90 cm.
Seism
Din punct de vedere seismic, zona cercetata este caracterizata de valoarea de varf
a acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0.28g pentru cutremure avand intervalul
mediu de recurenta IMR = 100 ani si perioada de control (colt) Tc = 1.0 sec (conform
Codului de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri indicativ P 100-1/2006).
Lucrari de terasament
In zona de contur a lacului se vor executa sapaturi pentru realizarea unei banchete
perimetrale cu latimea de 1.5 m la cota 159.70 m. Aceasta cota aproximeaza cota
terenului natural pe latura sudica si estica a lacului in timp ce pe laturile nordica si sudica
cota terenului natural inregistreaza valori mai ridicate. In aceasta zona racordarea cu
terenul natural se va face cu o panta de 1:2.
Fata de malul lacului se va executa o sapatura taluzata 1:2 pana la cota 158.70 m.
Baza lacului are o panta de 2% catre centrul acestuia, doar in zona centrala fiind o
zona plana aflata la cota 158.00 m.
Etansarea lacului si masuri de protectie a sistemului de etansare
Avand in vedere stratificatia terenului de fundare, pentru limitarea pierderilor de apa
din lac sunt necesare masuri de etansare a acestuia cu materiale geosintetice. Se
propune utilizarea unei geomembrane din polietilena de inalta densitate cu grosimea de
1.5 mm, lisa pe ambele fete.
Pentru protectia la partea inferioara a geomembranei se va asigura un pat
compactat de material coeziv cu grosimea minima de 10 cm pe toata suprafata lacului.
Pentru protectia la partea superioara a geomembranei, peste aceasta se va asterne
un geotextil netesut de 1000 g/m2.
Atat geomembrana cat si geotextilul se vor ancora intr-o transee perimetrala
trapezoidala indicata in plansa: Sectiune transversala taluz.
Protectia taluzului lacului, peste geomembrana si geotextil va fi asigurata de
geocelule cu inaltimea de 150 mm, lungimea unei celule de 250 mm si latimea de 200
mm. Geocelulele se vor umple cu pietris sort 16 63 mm.
Protectia bazei lacului va fi asigurata de 15 cm de pietris sort 16 32 mm.
Elemente de constructii pentru pomparea apei in lac
Apa va fi pompata in lac printr-o conducta Dn160 mm. Pentru protejarea
materialelor geosintetice in zona de evacuare a apei in lac se va realiza o perna din
geocelule cu latimea de 3 m si lungimea de 5 m, umpluta cu beton C12/15.
Elemente de constructii pentru evacuarea apei din lac
Pentru evacuarea apei din lac se va executa o basa in zona centrala a acestuia cu
adancimea de 1 m si dimensiunile in plan ale bazei de 2 x 2 m, taluzata 1:1. Basa va
contine aceleasi elemente de etansare ca intreg lacul, respectiv, geomembrana HDPE 1.5
mm si geotextil netesut de protectie 1000 g/m2. Peste aceste materiale geosintetice se va
turna o placa de beton C12/15 cu grosimea de 10 cm armata pe ambele fete cu plasa
Parc Municipal Vest
181
STMB 8. Detalii privind acest element constructiv sunt prezentate in plansa: Sectiune basa
colectare apa.
3.3.2. Caiete de sarcini lac artificial
1. CAIET DE SARCINI PENTRU REALIZAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE
Scopul lucrarii
Executarea lucrarilor de terasamente are ca scop:
- amenajarea banchetei perimetrale a lacului de acumulare;
- amenajarea bazei lacului de acumulare.
La executia lucrarilor de terasamente se vor respecta prevederile din urmatoarele
standarde si normative in vigoare:
- C169/88 Normativ privind executia lucrarilor de terasamente pentru realizarea
fundatiilor constructiilor civile si industriale;
- STAS 2914/84 Lucrari de terasamente. Conditii tehnice generale de calitate.
Realizarea lucrarilor de terasamente presupune urmatoarele operatii:
- eliberarea terenului de orice obiecte sau constructii prezente, inlaturarea
depunerilor existente de deseuri sau a altor umpluturi, daca este cazul;
- lucrari de defrisare si inlaturare a stratului de sol vegetal;
- realizarea excavatiei generale;
- asigurarea unui strat compactat de material coeziv cu grosimea minima de 10
cm pe toata suprafata lacului;
- realizarea transeii de ancorare a materialelor geosintetice;
- realizarea umpluturii deasupra cotei transeii, dupa pozitionarea materialelor
geosintetice.
2. CAIET DE SARCINI PENTRU REALIZAREA SISTEMULUI DE ETANSARE DE
BAZA SI DRENARE A LEVIGATULUI
Caietul de sarcini cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la
realizarea sistemului de etansare al lacului
Prezentul caiet de sarcini are la baza plansele de detaliu si piesele scrise
Sistemul de etansare este alcatuit din:
- geomembrana PEID 1.5 mm grosime, lisa pe ambele fete
- geotextil de protectie netesut de 1000 g/m2 pentru protectia geomembranei
impotriva perforarii accidentale,
- geocelule cu inaltimea de 150 mm, lungimea unei celule de 250 mm si latimea
de 200 mm, umplute cu pietris 16 32 mm. Geocelule se dispun doar pe taluzul
perimetral al lacului, protectia bazei fiind asigurata de 15 cm de pietris sort 16
32 mm.
Realizarea lucrarilor de etansare a bazei depozitului presupune urmatoarele
operatii:
- Asternere geomembrana;
- Asternere geotextil de protectie;
- Instalare geocelule
- Asternere pietris
2.1 Executia lucrarilor
2.1.1 Asternere geomembrana
Asternerea geomembranei se va face in conformitate cu planul de punere in opera
realizat de proiectant impreuna cu furnizorul/instalatorul, pentru fiecare zona in parte.
Acesta va trebui sa tina cont de geometria lucrarii, pozitia si tipul eventualelor lucrari
auxiliare, succesiunea operatiilor, dimensiunile rulourilor de geomembrana, latimea
Parc Municipal Vest
182
sudurilor si sensul acestora, posibilitatile de acces. Planul de punere in opera va cuprinde

si modalitatea de ancorare a geomembranei.
Orice modificare a pozitiei rulourilor va fi mentionata pe planul de punere in opera.
Fasiile de geomembrana vor fi asezate pe linia de cea mai mare panta, sudurile fiind
realizate in lungul pantei, niciodata perpendicular pe aceasta.
Se va prevedea o lungime suplimentara de geomembrana pentru a suplini variatiile
dimensionale datorate variatiilor de temperatura.
Derularea geomembranei se va face in general mecanizat, utilizand personal uman
pentru a ajusta pozitia. In timpul derularii se va tine seama de latimea prevazuta pentru
suduri si de directia acestora, conform planului de punere in opera. Pe masura ce
derularea avanseaza se verifica starea produsului si a stratului suport. Se va acorda o
atentie deosebita derularii pentru a nu se forma pliuri, deoarece repozitionarile ulterioare
sunt dificile si pot duce la deteriorarea materialului.
La capete geomembrana va fi introdusa in aceeasi transee de ancorare ca si
geotextilul de protectie, pe lungimile prevazute in proiect. Transeea se va curata de pietre
sau pamantul cazut pentru a nu fi prins sub geomembrana.
Imbinarile prin sudura dintre rulourile de geomembrana trebuie realizate in asa fel
incat sa fie asigurata continuitatea etansarii si trebuie sa li se acorde o atentie deosebita.
Zonele de suprapunere dintre doua rulouri adiacente trebuie sa fie perfect intinse, fara
pliuri sau corpuri straine. Pe masura avansarii derularii geomembranei se elimina
eventualele corpuri straine prezente in zona imbinarii. Se vor respecta indicatiile
fabricantului de realizare a imbinarii prin sudura, functie de caracteristicile fiecarui produs
in parte, iar tehnologia utilizata trebuie sa fie agrementata in Romania. Pentru
geomembrana prevazuta in proiect se recomanda utilizarea sudurii termice de contact sau
a sudurii prin extrudere.
Toate sudurile trebuie testate din punct de vedere distructiv si nedistructiv. Orice
portiune din sistemul de impermeabilizare care prezinta un defect trebuie marcata pe
planul de punere in opera va fi reparat utilizandu-se una sau o combinatie a urmatoarelor
metode:
- petice: pentru repararea gaurilor, rupturilor ; peticele se vor suprapune peste
zona defectuoasa pe 600 mm.
- polizare si sudare din nou: pentru repararea zonelor mici ale sudurilor extrudate.
Zonele de sudura reparate vor fi supuse acelorasi teste distructive.
Daca nu este posibila asternerea in aceeasi zi a straturilor urmatoare, respectiv
geotextilul de protectie si stratul de drenare a apelor meteorice geomembrana se va lesta
pentru a se evita antrenarea ei de catre vant. Lestarea se poate face cu saci de nisip sau
prin acoperire continua la marginea ei cu pamant. Sacii de nisip vor avea 30 40 kg si vor
amplasati la cca 10 m distanta unul de altul.
2.1.2 Asternere geotextil de protectie
Punerea in opera a geotextilului de protectie trebuie realizata pe masura ce este
instalata geomembrana pentru a o proteja.
Pentru instalare se va utiliza un plan de punere in opera a geotextilului care va
trebui sa tina seama de aceiasi parametri ca si in cazul geomembranei.
Instalarea geotextilului de protectie se va face prin derulare in acelasi sens cu
geomembrana, avand grija sa nu se circule direct pe geomembrana deja instalata.
Panourile de geotextil vor fi suprapuse in acelasi sens cu suprapunerile
geomembranei, pe o latime de minim 100 mm.
Imbinarea geotextilelor se va asigura prin coasere.
Daca nu este posibila acoperirea cu pietris in aceeasi zi, se va lesta geotextilul de
protectie pentru a nu fi antrenat de vant. Lestarea se poate face cu saci de nisip sau prin
acoperirea capetelor cu pamant. Sacii de nisip vor avea 30 40 kg si vor amplasati la cca
10 m distanta unul de altul.
Parc Municipal Vest
183
2.1.3 Asternere geocelule

Punerea in opera a geocelulelor se va realize dupa asternerea geomembranei, a
geotextilului de protectie si umplerea transeei de ancoraj cu material coeziv compactate.
Pentru instalare se va utiliza un plan de punere in opera a geocelulelor care va
trebui sa tina seama de aceiasi parametri ca si in cazul geomembranei.
Instalarea presupune ancorarea geocelulelor la partea superioara a taluzului,
intinderea acestora si umplerea cu pietris 16 32 mm.
Local, acolo unde este specificat in proiect, geocelulele se vor umple cu beton
C12/15.
2.2 Receptia lucrarilor
Verificarea se va face pe baza actelor constatatoare la receptia pe faze si a
probelor luate la receptia partiala pentru lucrarile care in timpul executiei devin ascunse.
La receptia definitiva se va examina daca lucrarile s-au comporta in bune conditii in cursul
termenului de garantie si daca au fost intretinute corespunzator. Reprezentantii
executantului si ai proiectantului nu pot face parte din comisia de receptie ei avand
calitatea de invitati.
Receptia lucrarii se va face conform reglementarilor HG 273/1994 si ale Ordinului
nr.31/N/2.10.95 al MLPAT-ISCLPUAT publicata in B.C. 4/96: proceduri si instructiuni
referitoare la calitatea in constructii: diriginti de santier, lucrari de interventie, faze de
executie determinante, categoria de importanta, inspectii, agremente tehnice, urmarirea
speciala. Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie.
3.4. Retele exterioare
3.4.1. Memoriu tehnic gospodarie de apa
Documentatia are ca obiect lucrarile necesare realizarii gospodariilor de apa pentru
obiectivul Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei
edilitare specifice. Parc Municipal Vest.
Lucrarea a fost elaborata in conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 60/2001 si
M.L.P.T.L. nr. 1013/873/2002.
Pentru alimentarea cu apa a obiectivelor din parcul municipal sunt necesare
urmatoarele obiecte:
- captare apa bruta din foraj de medie adancime (cabina put forat);
- conducta de aductiune de la foraj;
- statie de dezinfectie (sterilizator UV), prevazuta cu by-pass;
- rezervor cilindric suprateran 60 mc de apa potabila si de incendiu;
- statie de pompare apa potabila si incendiu exterior;
- camin golire si preaplin rezervor inmagazinare apa;
- retea de distributie apa potabila.
Obiectele prezentate mai sus cuprind toate constructiile si instalatiile necesare
functionarii intregului sistem.
Determinarea cantitatilor de apa necesare pentru alimentarea cu apa a zonei
industriale s-a facut in conformitate cu STAS 1343-1/2006 : Determinarea cantitatilor de
apa potabila pentru localitati urbane si rurale.
S-au luat in considerare urmatoarele debite pentru fiecare obiectiv in parte:
- Centru administrativ:
1.01 l/s
- Sera:
0.89 l/s
- Patinoar:
1.00 l/s
- Fantani:
2.00 l/s pentru o fantana
- Toalete:
0.50 l/s pentru o toaleta
Parc Municipal Vest
184
- Lac:
7.50 l/s
Mentionam ca debitele avute in vedere pentru umplerea lacului si alimentarea
fantanilor sunt temporare, astfel:
- umplerea lacului se va face in decurs de 30 de zile, pe timp de noapte cand
consumul menajer este nul si in timpul zilei cu diminuarea debitului de 7.5 l/s astfel
incat sa se asigure consumul menajer; umplerea lacului nu se va face concomitent
cu alimentarea fantanilor;
- fantanile vor fi alimentate cu apa din reteaua de distributie; principiul de functionare
a acestora este de recirculare a apei, fiind necesar debitul maxim considerat doar
temporar.
Pentru alimentarea cu apa a parcului s-au proiectat doua gospodarii de apa, fiecare
gospodarie constand intr-un foraj de medie adancime de 65 m, sterilizator UV, rezervor de
inmagazinare apa potabila si incendiu de 60 mc, camin de golire si preaplin pentru
rezervor si statie de pompare.
Gospodariile de apa se vor imprejmui cu un gard din plasa de sarma pe rame de
otel cu stalpi metalici. Zona imprejmuita are dimensiunile 32x25 ml si constituie si zona de
protectie sanitara in regim sever.
Pentru accesul personalului de exploatare in cadrul gospodariei de apa s-a
prevazut o poarta metalica batanta de acces pietonal si un trotuar din pavele autoblocante
prefabricate (latime 1 m), ce face legatura cu fiecare din obiectele gospodariei de apa.
Flux tehnologic pentru o gospodarie de apa
Apa bruta va fi captata dintr-un foraj de medie adancime (H=65 m) si transportata
prin pompare (electropompa submersibila Q=18 mc/h, H=45 mCA, conducta de
aductiune), la sterilizatorul UV prevazut cu by-pass si apoi la rezervorul cilindric suprateran
de inmagazinare a apei brute (capacitate 60 mc) pentru consumul aferent obiectivelor din
cadrul parcului (sera, grupuri sanitare, fantani, lac artificial, cladire administrativa) si
asigurarea rezervei de incendiu exterior.
Cabina subterana a forajului este o constructie din beton armat avand dimensiunile
utile in plan 2.40 x 1.90 m, prevazuta cu ventilatie naturala (burlane de 100mm, cu
caciula de ventilatie), o basa 0.40 x 0.40 mm de colectare a eventualelor scurgeri
accidentale in cabina putului, scari metalice de acces, capac si vana de protectie.
Cabina put se incadreaza in clasa IV de importanta, cu coeficientul de importanta
1=0.8. Se incadreaza in clasele de expunere XC2+XF1, conform CP 012/1-2007.
Elemente structurale:
- radier - grosime 20 cm din beton clasa C25/30, asezat pe un strat de 10 cm de
beton de egalizare de clasa C8/10.
- peretii - grosime 20 cm, beton clasa C25/30;
- placa - grosime 15 cm, beton clasa C25/30.
Cimentul folosit IIA, minim 300 kg/mc, conform SR EN 197-1.
Raportul maxim apa/ciment: 0,5.
Acoperirea cu beton a armaturii:
pereti la exterior si interior 2,5 cm;
la radier sus si jos 5 cm;
placa - 2,5 cm.
Armatura folosita este din PC52 si din OB37.
Cabina put este prevazuta cu o gura de vizitare de 100cmx100cm, acoperita cu un
capac metalic.
Instalatii aferente constructiei forajului:
Instalatii hidraulice
- conducta de refulare put forat - = 2 1/2"
- diametru aductiune De = 90mm
- vane si armaturi aferente conductei de refulare.
Instalatii electrice
Parc Municipal Vest
185
Alimentarea cu energie electrica se realizeaza printr-un racord electric. In cabina

putului se monteaza tabloul electric al pompei submersibile si al pompei de epuisment.
Instalatii de masura si control: contor de apa rece, dispozitiv de aerisire, instalatie
prelevare probe.
Utilaje si dotari tehnologice
In documentatia tehnica s-au prevazut:
- electropompa submersibila din inox cu clapeta de sens montata la cota -20 m.
Electropompa submersibila este prevazuta cu tablou electric si cablu de alimentare
montat in cabina putului. Pornirile si opririle utilajului se pot realiza manual din cabina
forajului sau automat de la tabloul general amplasat in caminul in care se va amplasa
sterilizatorul cu UV.
- dispozitive de protectie si montaj, filtru stabilizator (DPM Dn 50 mm) montat pe
conducta de refulare a pompei submersibile amonte de contorul de apa rece.
Dupa executarea forajului de medie adancime se vor preleva probe de apa. Daca in
urma analizelor rezulta ca fiind necesara sterilizarea apei, atunci apa bruta captata va
trece prin sterilizator UV. Daca rezulta ca apa are nevoie de o tratare mai avansata atunci
se va prevede o instalatie de tratare adecvata. Se vor preleva probe de apa frecvent prin
intermediul robinetului de apa de prelevare probe prevazut in cabina putului, precum si
probe de apa livrata catre consumatorii din cadrul parcului prin intermediul robinetului de
prelevare probe prevazut pe conducta de refulare de la statia de pompare.
Sterilizatorul UV este folosit pentru sterilizarea apei prin indepartarea
microorganismelor din aceasta.
Caracteristici tehnice sterilizator UV:
o debit maxim 333 l/min;
o numar lampi 5;
o durata de functionare a lampii 9000 h
o putere lampi 5 x 40 W;
o doza radiatiei > 400 J/m2 ;
o material AISI 304 ( AISI 316 L)
o cadere presiune max 0.3 bar;
o conexiune interior exterior 2
o presiunea maxima 9 bar;
o alimentarea electrica 230V 50/60 Hz;
o absorptie electrica 220 Wh;
o protectie IP 55 ;
o alimentare prin cablu 150 cm;
o conexiunea lampilor la cablu 250 cm.
Caminul in care este montat sterilizatorul are dimensiunile in plan de 1,5m x 1.5m x
2,0m. Se incadreaza in clasele de expunere XC2+XF1, conform CP 012/1-2007.
Elemente structurale ale caminului:
- radier grosime 20 cm din beton clasa C25/30, asezat pe un strat de 10 cm
de beton de egalizare de clasa C8/10;
- peretii grosime 15 cm, beton clasa C25/30;
- placa grosime 15 cm, beton clasa C25/30.
- 2,5 cm la exterior si 2,5 cm la interior la pereti;
- 5 cm la exterior si 5 cm la interior la radier;
- 2,5 cm la placa, la interior si 2,5 cm la exterior.
Parc Municipal Vest
186
Acest camin este prevazut cu gura de vizitare de 60cm x 60cm, acoperita cu un

capac metalic.
Rezervorul de inmagazinare
Este o constructie din otel, de forma cilindrica, protejata termic, amplasata pe o
platforma betonata, avand dimensiunile in plan 4650mm, H=3662 mm si o capacitate
totala de stocare de 60 mc.
Pentru asigurarea apei necesare in caz de incendiu se pastreaza in permanenta 30
mc de apa in fiecare din rezervoarele cilindrice supraterane amplasate in cadrul
gospodariilor de apa, asigurandu-se astfel rezerva minima de 54 mc necesara in caz de
incendiu. In cazul in care avem avarie pe unul din rezervoare sau acesta este gol din
motive de curatare/igienizare, restul de apa necesar pana la 54 mc cat este necesar in caz
de incendiu va proveni din forajele din cadrul gospodariilor de apa. Un foraj poate asigura
un debit de 5 l/s, exact cat este debitul necesar de apa in caz de incendiu. Apa va fi
distribuita la reteaua exterioara prin intermediul grupului de pompare situat in vecinatatea
rezervorului.
Contractorul are obligatia de a achizitiona un rezervor de inmagazinare complet
echipat conform fisei tehnice. Rezervorul va fi echipat cu toate instalatiile hidraulice
necesare functionarii in regim normal de functionare cat si in caz de incendiu.
In functie de tipul de rezervor ofertat instalatiile hidraulice si constructiile conexe pot diferi,
astfel contractantul are libertatea de a livra orice tip de rezervor suprateran ce indeplineste
conditiile impuse in fisa tehnica. Avand in vedere ca asigurarea unei temperaturi a apei in
rezervor peste limita de inghet se poate realiza prin mai multe metode, contractantul are
obligatia de a prezenta un calcul al termoizolatiei rezervorului functie de tipul de rezervor
ofertat si de instalatiile prevazute.
Fundatia pentru rezervorul cilindric metalic se incadreaza in clasa IV de importanta,
cu coeficientul de importanta 1=0.8. Aceasta fundatie are diametrul de 5,150 m.
Este alcatuita, pe contur, dintr-o talpa circulara de beton simplu de clasa C16/20, si
din 2 talpi rectangulare ce se intersecteaza in centrul radierului, cu inaltimea de 0,60m si
latimea de 0,70m. Cuzinetii sunt din beton armat de clasa C20/25, cu o inaltime de 0,60m
si o latime de 0,50m. Radierul este din beton de clasa C20/25, armat cu plasa STNB
10/100x100cm, si este asezat pe un strat de beton de egalizare de clasa C8/10, in
grosime de 10 cm si de un strat de balast bine compactat, gros de 25 cm.
Acoperirea cu beton a armaturii este de 5 cm la cuzineti, iar la radier de 2,5cm.
Armatura folosita este din OB37 si Pc52.
Statie de pompare
Statiile de pompare aferente gospodariilor vor trebui dotate cu cate un grup de
pompare cu urmatoarele caracteristici: Q = 7.5 l/s; H = 50 mCA. Acestea se vor monta in
camin, avand dimensiunile in plan de 2,0m x 2.0m x 2,4m si situat in incinta gospodariei
de apa. Caminul se incadreaza in clasele de expunere XC2+XF1, conform CP 012/12007.
- radier grosime 20 cm din beton clasa C25/30, asezat pe un strat de 10 cm
- peretii grosime 20 cm, beton clasa C25/30;
- placa grosime 15 cm, beton clasa C25/30.
Parc Municipal Vest
187

Acest camin este prevazut cu gura de vizitare cu diametrul de 120cm x 160cm,
acoperita cu un capac metalic.
Camin de golire si preaplin rezervor inmagazinare apa
Golirea si preaplinul rezervorului se vor conecta la un camin din beton (acelasi tip
de camin ca cel in care se va monta sterilizatorul UV). Din acest camin apa va fi folosita la
irigat sau va fi dusa la statia de epurare (in cazul in care apa provine de la spalarea
rezervorului).
Caminul are dimensiunile 1,5m x 1.5m x 2.0m. Se incadreaza in clasele de
expunere XC2+XF1, conform CP 012/1-2007.
o radier grosime 20 cm din beton clasa C25/30, asezat pe un strat de 10 cm
o peretii grosime 15 cm, beton clasa C25/30;
o placa grosime 15 cm, beton clasa C25/30.
Acest camin este prevazut cu gura de vizitare de 60cm x 60cm, acoperita cu un
capac metalic.
Tehnologia de executie a gospodariilor de apa
Executarea lucrarilor la gospodaria de apa va incepe prin trasarea lucrarilor pe
teren si pregatirea acestuia.
Realizarea gospodariei de apa se va face in urmatoarea ordine;
o se va executa in prima faza forajul de medie adancime;
o se vor preleva de probe de apa de la forajul executat;
o in urma rezultatelor analizarii probelor de apa, realizate de catre un
laboratorul de control al calitatii apei potabile, va rezulta daca sunt necesare
masuri speciale de tratare a apei sau nu. Pentru acesta faza de proiect,
avand in vedere ca nu se cunoaste calitatea apei ce va fi utilizata, s-a luat in
calcul ce se precizeaza in studiul hidrogeologic ca apa se va incadra in
limitele de potabilitate, eventual daca este nevoie se va utiliza un sterilizator
UV;
o daca in urma analizelor de laborator rezulta ca este necesara o tratare a
apei, se va face o propunere de tratare, astfel incat apa pompata in retea sa
se incadreze in limitele de potabilitate;
o se va executa fundatia rezervorului de inmagazinare apa;
o se va monta rezervorul impreuna cu toate instalatiile hidraulice;
o se vor executa caminele in care se vor instala sterilizatorul UV, grupul de
pompare, caminul de golire;
Trasarea obiectivelor:
Trasarea caminelor si a platformei pentru rezervorul de inmagazinare se va face in
conformitate cu prevederile normativului C164-88 si STAS 9827/1-87.Se disting doua
etape principale si anume :
- fixarea bornelor de repere in teren si a axelor constructiei pe baza
Parc Municipal Vest
188
planului de situatie , etapa care se executa de catre investitor la predarea

amplasamentului catre antrepenor.
- trasarea lucrarilor in detaliu, de catre antreprenor in totalitatea lor:
- fixarea pozitiei constructiei pe amplasament;
- pozitionarea axelor constructiei conform planului de trasare utilizandu-se profile de
colt amplasate la intersectiile perimetrului si profile auxiliare amplasate de-a lungul
laturilor;
- marcarea pozitiilor axelor se realizeaza pe profile, prin cuie,crestaturi;
- aceste operatii se executa dupa indepartarea stratului vegetal;
- metodologia de trasare si abaterile admise sunt stabilite in prescriptiile mai sus
mentionate.
- executarea sapaturilor:
La executarea sapaturilor va trebui sa se urmareasca in permanent urmatoarele
aspecte:
- sa nu se afecteze echilibrul natural al terenului din jurul gropii de fundatie pe o
distanta suficienta pentru ca stabilitatea constructiilor invecinate sa nu fie periclitata;
- sa se asigure pastrarea sau imbunatatirea caracteristicilor pamantului de sub talpa
fundatiei;
- sa se asigure protectia muncii in timpul lucrarilor.
Sapaturile trebuie sa fie organizate astfel incat in orice faza a lucrului, fundul
sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte in vederea unor eventuale colectari
ale apelor care pot aparea si evacuarea lor in conditii optime.
Evacuarea apei din groapa de fundatie se va face prin pompare directa. Apa
trebuie evacuata cat mai departe, pentru a nu se infiltra din nou in groapa de fundatie.
Pentru asigurarea evacuarii continua a apei se vor asigura:
- agregate de rezerva;
- inaltimea coloanei de aspiratie nu trebuie sa fie mai mare de 6m;
- un grup electrogen de rezerva,in caz de pana de curent.
- armarea caminelor si platformei:
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea acestora se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului (detaliile de armare a elementelor). Fasonarea se
va face in ateliere specializate. Inainte de a se trece la fasonare, executantul va proceda
la identificarea barelor necesare, la posibilitatile de fasonare si eventual se va cere acordul
proiectantului pentru modificarile necesare.
Armaturile ce se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte si in acest scop se va
proceda la curatirea eventualelor impuritati si a ruginii, prin frecare cu peria de sarma.
Montarea barelor in cofraje se va face prin distantieri din plastic, iar legarea barelor
cu o sarma moale. La montarea armaturilor in cofraj se interzice montatorilor sa calce pe
armaturile gata montate in cofraj.
Inainte de turnarea betonului se vor verifica din punct de vedere calitativ lucrarile de
armaturi si se vor corecta eventualele nepotriviri sau defecte.
montarea cofrajelor:
Montarea cofrajelor trebuie sa cuprinda urmatoarele operatii:

- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si eventual corectarea pozitiei cofrajului;
- inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor;
- montarea armaturilor in cofraje si a pieselor metalice de trecere etansa ce se vor
ingloba in beton;
- betonarea elementului cofrat;
- decofrarea dupa indeplinirea conditiilor de rezistenta a betonului turnat.
Va trebui acordata o atentie deosebita la cofrajele ce au rezemare directa pe
pamant astfel incat sa nu se deplaseze datorita unor deplasari sau tasari ale terenului.
Parc Municipal Vest
189
Se va acorda o atentie deosebita la rosturile panourilor pentru asigurarea

etanseitatii cofrajului. In acest scop nu se admit panourile rupte, gaurite sau cu captuseli
discontinue.
Inainte de inceperea montajului se vor verifica dimensiunile constructiei care
adaposteste respectiva instalatie. Se va urmari existenta si pozitia golurilor pentru
conducte, a golurilor tehnologice, a fundatiilor si a tuturor elementelor de constructie care
au legatura cu instalatia tehnologica. Orice abatere va fi sesizata beneficiarului si
proiectantului.
Executia propriuzisa a gospodariilor de apa se va executa in conformitate cu
prescriptiile din caietele de sarcini din documentatia tehnica.
La receptie va participa in mod obligatoriu, in calitate de membru, un delegat al
unitatii care urmeaza a asigura exploatarea si intretinerea gospodariei de apa.
Inainte de a aplica proiectul pe teren, intreprinderea executanta va studia
documentatia in mod amanuntit, avand obligatia ca in termen de cel mult 10 zile sa aduca
la cunostinta proiectantului eventualele nepotriviri fata de situatia din teren.
Controlul calitatii lucrarilor
Antreprenorul General va avea grija ca:
- Lucrarile de executie sa fie conduse de un "responsabil tehnic cu executia", atestat
conform Legi nr.10/95 si sa se desfasoare in conformitate cu proiectul, cu legislatia
in vigoare si cu regulile meseriei.
- Documentele calitatii: certificatele de calitate pentru materiale si echipamente,
procese verbale de lucrari ascunse, carte de betoane, buletine de incercari,
dispozitii de santier de constatare si remediere, procese verbale de faze
determinante etc., sa existe in totalitate si sa fie accesibile si tinute la zi.
- Materialele si echipamentele puse in opera sa aiba certificat de calitate de la
furnizor, acolo unde este cazul sa fie agrementate conform Legii 10/95.
- Probele prevazute in legislatia tehnica sa fie prelevate la punctul de lucru pentru
umpluturi, betoane, armaturi, suduri etc. sa fie corect prelevate si incercate in
laboratoare atestate.
Proiectul va respecta prevederile exigentelor de calitate din Legea 10/1995 art.5 si
HG 925/1995 si anume:
- A1(A11) Rezistenta si stabilitatea la sarcini statice, dinamice inclusiv la cele seismice
pentru constructii edilitare si gospodarie comunala;
- B9 Privind siguranta si exploatare pentru constructii edilitare si gospodarie
comunala;
- Is Instalatii sanitare: instalatii sanitare interioare; instalatii exterioare de alimentare
cu apa; instalatii exterioare de canalizare; instalatii de stingerea incendiilor.
Pentru verificarea proiectului Consultantul va angaja pe cheltuiala sa, specialisti
atestati romani conform cerintelor Legii calitatii in constructii nr. 10/24 martie 1995
publicata in Monitorul Oficial nr. 12/1995.
Standarde si normative aplicabile
Proiectul va utiliza numai materiale agrementate conform reglementarilor nationale
in vigoare precum si legislatiei si standardelor nationale armonizate cu legislatia UE.
Aceste materiale sunt conforme cu prevederile HG nr. 766/1997 si a Legii 10/1995.
Retelele de alimentare cu apa, vanele de sectorizare au fost dimensionate in conformitate
cu STAS 1343.1/95, 6002/88, 2308/81, I9, 4163.1/95, 4163.2.95, Legea Protectiei
Mediului nr 137/95 si Legea Apelor nr 107/96.
Executia retelelor de alimentare cu apa se va coordona cu celelalte lucrari
subterane si de suprafata existente sau de perspectiva conform prevederilor STAS
8591/1-97.
NORME SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA, PROTECTIA MEDIULUI, SU
Parc Municipal Vest
190
La executie se vor respecta instructiunile prevazute in Regulamentul privind

protectia si igiena muncii in constructii, avizat MLPAT cu nr. 9/N/15.03.1993, cap.33, Lucrari de alimentari cu apa si canalizari.
In documentatia tehnica sunt prevazute lucrari ce sunt cuprinse in Normele de
tehnica a securitatii muncii pentru care s-au asigurat conditiile materiale necesare.
Lucrarile introduse in documentatie vor fi corelate cu masurile prevazute in normativul
mentionat, in vederea inlaturarii oricaror posibile accidente in timpul executiei.
In proiect s-au prevazut solutii si materiale care sa nu favorizeze declansarea unui
eventual incendiu in timpul executiei (la depozitarea tuburilor din PVC si polietilena se vor
respecta prescriptiile furnizorului).
La executie se vor respecta prevederile Normativului C 300/1994, referitor la
prevenirea si stingerea incendiilor, pe timpul executiei lucrarilor.
Legislatie Protectia mediului inconjurator

La proiectare se vor respecta prevederile urmatoarelor norme:
Ordonanta de urgenta 195/2005 Privind protectiei mediului (cu modificari ulterioare)
aprobata cu LEGEA Nr. 265 din 29 iunie 2006 abroga Legea 137/1995
Legea nr 107/1996 Legea apelor cu modificari si completari ulterioare
HG 930/2005 privind marimea zonelor de protectie sanitara
Ordinul 860/2002 publicat 2003 privind aprobarea Procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu
De asemenea s-a avut in vedere legislatia conexa acestor acte normative.
Legislatie privind protectia muncii
Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca
Hotararea 1425/2006 Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.
Normele generale de protectie a muncii - 2002;
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii MLPAT
9/N/15.03.1993;
Norme privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii oamenilor, a refacerii si
protectiei mediului la lucrarile de executie a constructiilor, exploatarea utilajelor de
constructii MLPAT 47/N/3.03.1997.
Legislatie privind prevenirea si stingerea incendiilor

- LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
- ORDIN nr. 1435 din 18 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice
de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila.
Organizarea de santier
Executia lucrarilor se va incepe numai dupa completa organizare a santierului si a
aprovizionarii cu materialele necesare, astfel incat santurile sa ramana deschise un minim
de timp necesar.
Caile de acces
Accesul autovehiculelor si al utilajelor catre punctele de lucru se va face pe trasee
prestabilite de comun acord cu autoritatile locale.
Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier.
Pe tot parcursul lucrarilor se va asigura calitatea executiei prin programul de
urmarire a calitatii lucrarilor si a fazelor determinante asigurandu-se, in acest fel, facilitarea
receptiei finale in vederea preluarii in exploatare de catre beneficiar.
Parc Municipal Vest
191
Pe parcursul executiei se va urmari ca elementele montate sa nu prezinte

defectiuni, fisuri, ovalizari, etc. Se va examina interiorul conductelor si se vor indeparta
eventualele corpuri straine ce s-ar putea afla la interior.
Respectarea tehnologiei de executie prevazute in Caietele de sarcini asigura
evitarea deteriorarii materialelor de pus in opera in timpul operatiilor de depozitare,
manipulare, transport si montaj.
Curatenia in santier
Derularea lucrarilor de executie nu va afecta curatenia la punctele de lucru si in
afara acestora, executantul avand obligatia de a prevedea masuri speciale in acest sens
(acorduri cu institutiile in drept pentru transportul si depozitarea in locuri special amenajate
a deseurilor, pamanturilor excedentare, etc.). De asemenea, cade in sarcina executantului
ca la finalizarea lucrarilor, suprafetele de teren afectate de lucrari sa fie refacute la starea
initiala, tinand cont de situatia existenta la inceputul lucrarilor (carosabil, trotuare, spatii
verzi).
Obligatii si mentiuni speciale
Beneficiarul si constructorul au obligatia de a asigura conditiile necesare realizarii
receptiilor pe faze determinante si de a comunica Inspectiei de Stat in Constructii
programul privind controlul de calitate.
Receptia finala se va realiza in conformitate cu legislatia in vigoare (Regulamentul
de receptie aprobat prin HG nr. 213/1994).
La receptia finala, antreprenorul va prezenta Cartea constructiei, intocmita
conform reglementarilor in vigoare la data receptiei.
Lucrarea fiind de importanta obisnuita, nu necesita masuri si programe speciale
de urmarire a comportarii in timp.
Categoria de importanta a lucrarilor proiectate este NORMALA (C),
corespunzator modelului nr. 3.
Concluzii si recomandari
Realizarea lucrarilor in conformitate cu prevederile documentatiei va asigura o
calitate corespunzatoare a acestora si o buna fiabilitate.
Dupa receptie, la terminarea lucrarilor ce se vor realiza in conformitate cu Legea
nr.10/1995 si cu Regulamentul de receptie aprobat prin HG nr.273/ iunie 1994,
gospodariile de apa cu constructiile aferente vor fi preluate in exploatare si intretinere,
pentru utilitate publica de catre detinatorul retelelor publice din Municipiul Ploiesti.
3.4.2. Memoriu tehnic retele alimentare cu apa
OBIECTUL LUCRARII
Pentru alimentarea cu apa a obiectivelor din Parcul Municipal sunt necesare
urmatoarele obiecte:
- Captare apa bruta cu puturi forate;
- Conducta de aductiune de la foraj;
- Rezervor de apa potabila si de incendiu;
- Statie de dezinfectie;
- Statie de pompare apa potabila si incendiu exterior;
- Retea de distributie apa potabila
Obiectele prezentate mai sus cuprind toate constructiile si instalatiile necesare
functionarii intregului sistem.
Determinarea cantitatilor de apa necesare pentru alimentarea cu apa a zonei
industriale s-a facut in conformitate cu STAS 1343-1 : Determinarea cantitatilor de apa
potabila pentru localitati.
S-au luat in considerare urmatoarele debite pentru fiecare obiectiv in parte:
o Centru administrativ: 1.01 l/s
Parc Municipal Vest
192
o Sera:
0.89 l/s
o Pationoar:
1.00 l/s
o Fantani:
o Toalete:
o Lac:
7.50 l/s
Mentionam ca debitele avute in vedere pentru umplerea lacului si alimentarea
fantanilor sunt temporare, astfel:
- umplerea lacului se va face in decurs de 30 de zile, pe timp de noapte cand
consumul menajer este nul si in timpul zile cu diminuarea debitului de 7.5 l/s
astfel incat sa se asigure consumul menajer. Umplerea lacului nu se va face
concomitent cu alimentarea fantanilor;
- fantanile vor fi alimentate cu apa din reteaua de distributie. Principiul de
functionare a acestora este de recirculare a apei, fiind necesar debitul maxim
considerat doar temporar.
Reteaua de distributie apa potabila este compusa din conducte din PEID cu
diametre De 32 mm, De 110 mm si De 160 mm.
Pentru stingerea incendiului a fost luat in considerare un incendiu exterior cu debitul
de 5 l/s si un incendiu interior de 2.5 l/s. Pentru incendiul exterior au fost prevazati hidranti
exteriori ingropati amplasati la maxim 100 m unul de celalalt. S-au proiectat 45 de hidranti
cu diametrul Dn 85 mm. Hidrantii exteriori sunt conectati la reteaua de distributie apa
potabila si sunt amplasati in trotuarele si aleile proiectate.
Reteaua de distributie a apei potabile s-a dimensionat pe baza prevederilor STAS
4163/1-96, cu asigurarea presiunii de serviciu de minim 32.0 mCA la sera.
Reteaua de distributie a apei potabile a fost verificata pentru asigurarea debitului de
apa potabila menajera si a debitului necesar incendiului exterior de 5 l/s considerat in
nodul AP_40.
Reteaua de distributie apa potabila este compusa din conducte din PEID PN6 cu
urmatoarele diametre si lungimi:
o Retea PEID PE 100 PN6 De 32 mm, L = 502 m
Lungimea totala a retelei este de 4884 m.
Conductele de transport apa potabila s-au protejat in zona intersectiilor cu conducte
magistrale de gaze, gazolina sau titei. Protectia se va realiza cu tub de otel cu diametrul
de 300 mm ce va fi pozat la minim 50 cm sub conductele mentionate, distanta masurata
intre generatoarele conductelor.
Pentru asigurarea interventiei la avarie asupra diferitor tronsoane, s-au proiectat 5
camine de vana. A fost necesara prevederea a doua camine de vana si golire, a patru
camine de golire si a unui camin de aerisire. Golirea retelei se face prin intermediul
acestor camine care evacueaza apa intr-un camin uscat, adiacent caminului de golire. Din
acest camin uscat se va evacua apa prin vidanjare. Avand in vedere topografia zonei si
cotele de pozare proiectate pentru reteaua de distributie, nu a fost necesara prevederea
aerisirilor pe retea, acest lucru realizandu-se prin bransamentele si hidrantii proiectati.
Se asigura astfel o functionare optima a retelei de distributie. Vanele de sectionare
permit izolarea tronsoanelor ce prezinta avarii si alimentarea retelei pana la remedierea
acesteia.
Tehnologia de executie a retelelor de alimentare cu apa
Tehnologia de executie a retelei de apa este urmatoarea:
o pregatirea si trasarea corecta a lucrarii
o sapatura, executarea santului, realizarea patului de pozare;
o verificarea materialelor, manevrarea, transportul, depozitarea si montarea
tuburilor;
Parc Municipal Vest
193
o imbinarea tuburilor, montarea vanelor, a armaturilor si a accesoriilor

pentru bransamente si hidranti;
o realizarea umpluturilor (partial);
o probe de etanseitate, probe de presiune, spalare si dezinfectare
conducta;
o receptia si punerea in functiune.
Executia retelelor se face pe tronsoane, in flux continuu, din aval spre amonte.
Pe toata durata executiei lucrarilor, constructorul va monta indicatoare pentru
dirijarea circulatiei, parapeti de-a lungul transeei, podete pietonale.
Pe timpul noptii, zona de lucru va fi semnalizata luminos.
Interventiile asupra retelelor existente vor fi facute in prezenta delegatului autorizat
al regiei de apa - canal.
Pe masura executarii sapaturii, contractorul va observa concordanta intre datele
geotehnice avute in vedere la proiectare si stratificatia intalnita in sapatura, anuntand
proiectantul in cazul in care apar discrepante.
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Antreprenorul General va avea grija ca:
- Lucrarile de executie sa fie conduse de un "responsabil tehnic cu executia", atestat
conform Legi nr.10/95 si sa se desfasoare in conformitate cu proiectul, cu legislatia
in vigoare si cu regulile meseriei.
- Documentele calitatii: certificatele de calitate pentru materiale si echipamente,
procese verbale de lucrari ascunse, carte de betoane, buletine de incercari,
dispozitii de santier de constatare si remediere, procese verbale de faze
determinante etc., sa existe in totalitate si sa fie accesibile si tinute la zi.
- Materialele si echipamentele puse in opera sa aiba certificat de calitate de la
furnizor, acolo unde este cazul sa fie agrementate conform Legii 10/95.
- Probele prevazute in legislatia tehnica sa fie prelevate la punctul de lucru pentru
umpluturi, betoane, armaturi, suduri etc. sa fie corect prelevate si incercate in
laboratoare atestate.
Calitatea lucrarilor se va verifica pe parcursul executiei pentru fiecare categorie de
lucrari in parte, in conformitate cu prevederile prescriptiilor in vigoare (C56 85; NE 012
99, etc.)
Pentru verificarea proiectului Consultantul va angaja pe cheltuiala sa, specialisti
atestati romani conform cerintelor Legii calitatii in constructii nr. 10/24 martie 1995
publicata in Monitorul Oficial nr. 12/1995.
STANDARDE SI NORMATIVE APLICABILE
La realizarea lucrarilor de canalizare proiectate se va tine seama de urmatoarele
standarde, legi si normative:
- SR 1846 1/2006 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 1:
Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare.
- SR 1846 2/2007 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 1:
Determinarea debitelor de ape meteorice.
- SR 1343 1/2006 Alimentari cu apa. Partea 1: Determinarea cantitatilor de apa
potabila pentru localitati urbane si rurale.
- STAS 3051 - 91
Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de
canalizare Prescriptii fundamentale de proiectare.
- STAS 9470/73 Hidrotehnica. Ploi maxime. Intensitati, durate, frecvente.
- STAS 8591/1997 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare.
- SR EN 752-1/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 1:
Generalitati si definitii.
Parc Municipal Vest
194
SR EN 752-2/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 2: Conditii

de performanta.
SR EN 752-3/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 3: Prescriptii
generale de proiectare.
SR EN 752-4/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 4:
Dimensionare hidraulica si consideratii referitoare la mediu.
STAS 2448/1982 Canalizari. Camine de vizitare. Prescriptii de proiectare.
SR EN 124/1996 Dispozitive de acoperire si de inchidere pentru camine de vizitare
si guri de scurgere in zone carosabile pietonale. Principii de constructie, incercari
tip, marcare, inspectia calitatii.
STAS 2308 81
Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine
de vizitare.
STAS 1342-1991 Apa potabila. Conditii de calitate
SR 6819-1997 Alimentari cu apa Aductiuni. Studii, prescriptii de proiectare si de
executie
STAS 9570/1-1989 Marcarea si repararea retelelor de conducte si cabluri, in
localitati
SR 4163 - 1/1995 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii fundamentale
de proiectare.
SR 4163 - 2/1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de calcul.
SR 4163 - 3/1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie si
exploatare.
STAS 9312/1987 Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte. Prescriptii de
proiectare.
STAS 9342 1982 Masuri de siguranta contra incendiilor. Camine pentru
alimentarea directa a pompelor mobile. Prescriptii de proiectare.
SR EN 805/2000 Alimentari cu apa. Conditii pentru sistemele si componentele
exterioare cladirilor.
STAS 9824/5 -1975 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte,
canale si cabluri.
STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A LUCRARII

Determinarea categoriei de importanta se face pe baza punctajului acordat.
In tabelul alaturat, pe baza coeficientilor stabiliti pentru fiecare cerinta si a
punctajului total, rezulta 13, ceea ce corespunde conform tabelului 3 din Regulamentul
privind stabilirea clasei de importanta din Buletinul Constructiilor nr.4: Constructie de
importanta normala (C)
De asemenea, se incadreaza in categoria a III-a de importanta, in conformitate cu
Normativul pentru proiectarea seismica a constructiilor.
P (i )
FORMULA DE CALCUL: P(n) x K(n) = n x
n(i )
Explicarea termenilor:
P(n) punctajul factorului determinant (n) N = 16
K(n) coeficientul de unicitate; pentru astfel de lucrare = 1
P(i) -punctajul corespunzator criteriilor (i), asociat factorului determinant(n)
Se calculeaza conform tabelului:
Nivelul apreciat al influientei
factorilor
- inexistent
- redus
Punctajul P(i)
0
1
Parc Municipal Vest
195
- mediu
2
- apreciabil
3
- ridicat
6
n(i) numarul criteriilor asociate factorului determinant
(n) n (i) = 3
Conform tabelului 3 din acelasi Regulament pentru P(n) = 6 17 Constructii de
importanta normala (C), ceea ce conduce, conform HG nr. 766/97 la modelul de calitate
nr.3.
Modelul de asigurare a calitatii nr.3 stabileste cerinta de cinci functiuni de sistem:
a. controlul proceselor de executie a produselor, lucrarilor si serviciilor;
b. verificarea si incercarea produselor si serviciilor prestate;
c. controlul si verificarea finala a produselor si serviciilor prestate;
d. controlul neconformitatilor;
e. inregistrari privind calitatea.
Stabilirea categoriei de importanta:
P(i )
Formula P(n) xK (n) = nx
n(i )
Din cele 5 functiuni de sistem, al 3-lea si al 5-lea necesita o acoperire totala, iar
celelalte 3 functiuni necesita o acoperire partiala.
Factorul
Factori determinanti
determinant
Criteriile asociate
1. Importanta vitala
2. Importanta social-economica
3. Implicare ecologica
4. Necesitatea luarii in consideratie
a duratei de utilizare (existenta)
5. Necesitatea adaptarii la conditiile
locale de teren si de mediu
6. Volumul de munca si de
materiale necesare
TOTAL
K(n)
1
1
1
P(n)
2
2
1
P(i)
1
2
1
P(ii)
2
2
1
P(iii)
2
2
1
2
13
NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA:

La elaborarea proiectului s-au respectat:
Legea Protectiei Muncii nr.90/1996 si Normele Metodologice de aplicare;
Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca ce intra in vigoare la data de
1.10.2006 si abroga Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 incepand cu aceasta data;
Norme generale de protectie a muncii emise de Ministerul Muncii si Solidaritatii
Sociale prin ordinul nr. 508 / 20.11.2002 si ministerul Sanatatii si Familiei prin
ordinul nr. 933 / 25.11.2002;
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii avizat de MLPAT cu
nr. 9/N/15.03.1993 cap. 33 Lucrari de alimentare cu apa si canalizari (art. 1583
1832);
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico sanitare
si de incalzire. Ordinul nr. 117/1996 al MMPS
Prin proiect, au fost prevazute urmatoarele masuri de protectie a muncii:
Parc Municipal Vest
196
sprijinirea malurilor transeei caminelor de vizitare si caminelor de vane si a transeei

de pozare a conductei;
- sprijinirea si protectia retelelor intalnite in sapatura;
- sondaje pentru determinarea exacta a traseelor retelelor existente din
amplasament;
- parapete de imprejmuire a sapaturilor deschise si podete de trecere pietonala;
- semnalizarea corespunzatoare a lucrarilor.
In timpul executiei lucrarilor, antreprenorul va lua toate masurile de protectie a
muncii pentru evitarea accidentelor, avand in vedere factorii de risc ce pot aparea pe
parcursul executiei acestora.
Antreprenorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipamentul de protectie
adecvat conform art.1.4. din Ordinul nr.225/21 iulie 1995 pentru perioade ale fiecarui
stadiu fizic.
Antreprenorul va urmari respectarea urmatoarelor norme ce reglementeaza
activitatea de protectie a muncii pentru care va face instructajul intregului personal
(conform Normelor generale de P.M., cap. I, pct.13) ce se va ocupa de derularea
lucrarilor:
- Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 si Normele Metodologice de aplicare;
- Norme generale de protectie a muncii. Editia 2002;
- Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca ce intra in vigoare la data de
1.10.2006 si abroga Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 incepand cu aceasta data;
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii avizat de MLPAT cu
nr. 9/N/15.03.1993 cap. 33 Lucrari de alimentare cu apa si canalizari (art. 1583
1832);
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico sanitare
si de incalzire. Ordinul nr. 117/1996 al MMPS;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor. Cod
2/1998;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime. Cod 2/1998;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de
la populatie si din procesele tehnologice. Cod 19/1995;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa a localitatilor si
pentru nevoi tehnologice (captare, transport si distributie). Cod 20/1995;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea aerului comprimat. Cod
40/1996;
- Instructiuni pentru selectionarea si utilizarea mijloacelor individuale de protectie a
fetei si ochilor. Cod 2/1995;
- Norme specifice de protectie a muncii pentru imbunatatiri funciare si irigatii. Cod
71/1998;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj,
prefabricate si finisaje in construtii. Cod 27/1996.
- Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern. Cod 6/1996;
- Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei
electrice.Cod 65/1997;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si depozitarea
acetilenei. Cod 4/1998;
- Norme specifice pentru gospodarie comunala si salubritate publica. Cod 31/1996;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si depozitarea
oxigenului si azotului. Cod 3/1994;
- Normativul-cadru de acordare si utilizare E.I.P. urilor (conform cap III Criterii de
acordare a echipamentului individual de protectie);
- Instructiuni pentru selectia si utilizarea M.I.P.-urilor. Cod 2/1995;
- Decretul Consiliului de Stat nr.400/1981;
Parc Municipal Vest
197
Decretul 328/1966 plus modificarile din 1999;

Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizicochimice si mecanice. Ordinul nr.339/1996 al M.M.P.S.;
- Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea
instalatiilor aprobate prin Decretul nr.290/16.08.1997;
- Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul comun al
M.I. si M.L.P.T.L. nr.331/1219/MC/94;
- Normativul C.300/1994 de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente acestora.
Normele specifice vor tine seama si de normele conexe colaterale specifice fiecarei
activitati in parte.Toate echipamentele ce vor fi folosite vor trebui sa aiba certificat de
utilizare de la factorii abilitati din cadrul M.M.P.S.
MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
La executia lucrarilor se vor respecta prevederile specifice SU din legislatia in
vigoare, dintre care se mentioneaza:
- Ordin pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor
ordinul 775 /22.07.1998;
- Ordinul nr. 20/N din 11 iulie 1994 privind aprobarea Normativului de prevenire si
stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora indicatic C 300/1994;
- Ordinul Ministrului de Interne nr. 138/05.09.2001 pentru aprobarea Dispozitiilor
generale privind organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor DG PSI 005
Tevile de PAFSIN si PVC sunt usor inflamabile (clasa C4), ard incet dar se
autosting.
Producatorul recomanda ca produsele sa nu fie depozitate in apropierea
substantelor inflamabile, chiar si plante uscate.
Se vor respecta instructiunile din capitolul nr. 11 Prevenirea si stingerea
incendiilor din Ghid privind realizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare cu
conducte din policlorura de vinil, polietilena, polipropilena. indicativ GP 043/99.
OBLIGATII SI MENTIUNI SPECIALE
Beneficiarul si constructorul au obligatia de a asigura conditiile necesare realizarii
receptiilor pe faze determinante si de a comunica Inspectiei de Stat in Constructii
programul privind controlul de calitate.
Receptia finala se va realiza in conformitate cu legislatia in vigoare (Regulamentul
de receptie aprobat prin HG nr. 213/1994).
La receptia finala, antreprenorul va prezenta Cartea constructiei, intocmita
conform reglementarilor in vigoare la data receptiei.
Lucrarea fiind de importanta obisnuita, nu necesita masuri si programe speciale
de urmarire a comportarii in timp.
Categoria de importanta a lucrarilor proiectate este NORMALA (C),
corespunzator modelului nr. 3.
In conformitate cu HG 925/1995 Ordinul MLPAT 77/N/1996, proiectul se verifica la
cerintele principale A1 (A11) si B9 pentru lucrarile de canalizare si alimentare cu apa.
CONCLUZII SI RECOMANDARI
Realizarea lucrarilor in conformitate cu prevederile documentatiei va asigura o
calitate corespunzatoare a acestora si o buna fiabilitate.
Dupa receptie, la terminarea lucrarilor ce se vor realiza in conformitate cu Legea
nr.10/1995 si cu Regulamentul de receptie aprobat prin HG nr.273/ iunie 1994, conductele
Parc Municipal Vest
198
de canalizare si constructiile aferente vor fi preluate in exploatare si intretinere, pentru

utilitate publica de catre detinatorul retelelor publice din Municipiul Ploiesti.
3.4.3. Caiet de sarcini retele alimentare cu apa
GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se va citi impreuna cu instructiunile date de furnizorul
conductelor pentru:
- Transportul conductelor si fitingurilor din polietilena;
- Stocarea si manipularea lor la locul de punere in opera;
- Pregatirea conductelor, fitingurilor si garniturilor pentru montare;
- Lansarea in sant si montarea propriu-zisa a conductelor cu mansoane
electrosudabile, flanse, etc.;
- Instructiuni pentru conditii speciale de montaj (in functie de calitatea terenului de
fundatie, nivelul apei freatice, actiuni corozive, etc.).
Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de
conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor specialisti de la
firma furnizoare.
Tuburile si racordurile din mase plastice ofera numeroase avantaje utilizatorilor din
domeniul lucrarilor de alimentare cu apa si de canalizare, in comparatie cu materialele de
constructie clasice (fonta, otel, azbociment, etc.), fiind folosite in sistemele de transport al
apei de circa 40 ani.
Durata de viata a conductelor din polietilena este previzionata la minim 50 ani.
Tuburile din polietilena se caracterizeaza prin greutate redusa, elasticitate mare,
rezistenta chimica, proprietati termoplastice si rezistenta la uzura prin abraziune.
La alegerea acestui material s-a avut in vedere comportamentul bun al conductelor
si armaturilor la presiuni inalte, usurinta la montaj, manevrare, transport si depozitare,
precum si asigurarea unor conditii de buna functionare in timp.
Montajul si executia lucrarilor din tuburi de polietilena este obligatoriu sa se faca de
catre unitati de constructii profilate pe astfel de lucrari si dotate cu utilaje si personal
specializat.
Pentru realizarea unor lucrari de calitate si intr-un timp optim este necesara
specializarea personalului unitatii constructoare de catre firma furnizoare de material,
precum si procurarea utilajelor specifice indicate de catre firma furnizoare.
Unitatea de constructii ce va asigura montajul raspunde de alegerea corecta a
procedeelor tehnologice de executie, in conformitate cu prescriptiile republicane de
protectie a muncii, precum si de calitatea executiei si respectarea prescriptiilor impuse de
furnizorul de polietilena.
Firma furnizoare va fi aleasa in urma unei licitatii publice.
Beneficiarul va prezenta lista furnizorilor agreati si va stabili, in caietul de sarcini
pentru licitatie, conditiile si modul de prezentare a ofertei furnizorilor de polietilena.
Producatorii de tuburi, racorduri si piese speciale din polietilena vor anexa
specificatiile tehnice de respectare a:
- SO 138/SC2 Standard international cu proprietatile tevilor de polietilena utilizate
pentru conductele de apa ingropate si neingropate. Gama de dimensiuni:
63200 mm; Gama de presiuni: 6 bar
- ISO 161/1 Tevi termoplastice pentru transportul fluidelor. Diametre exterioare
normale.
- ISO 1167 Tevi din materiale plastice pentru transportul fluidelor. Determinarea
rezistentei la presiunea interioara.
- ISO 4065 Tevi termoplastice. Tabelul grosimii peretilor.
- ISO 12162 Rezistenta la variatie pe termen lung a presiunii interioare.
- ISO 4022/90 Tevi din material plastic. Diametre normale, presiuni normale si
grosimi de perete pentru tevile de presiune destinate conductelor ingropate.
Parc Municipal Vest
199
Tehnica montarii in santuri deschise a conductelor din polietilena

Tehnica montarii in santuri deschise a conductelor din polietilena comporta
urmatoarele faze si operatiuni:
-
Faza premergatoare
Pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului si amenajarea acceselor dea lungul traseului pentru aprovizionarea si manipularea materialelor).
Marcarea traseului si fixarea de repere in afara amprizei lucrarilor, in vederea
executiei lucrarilor.
Verificarea existentei cantitatilor de conducte si a sortimentului de piese pe
dimensiuni
Receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de
executia lucrarilor.
Faza de executie
Inlaturarea imbracamintii de suprafata pe toata latimea traseului.
Saparea transeelor (manual sau mecanizat, conform indicatiilor din proiect).
Pregatirea patului de pozare a tuburilor.
Lansarea in sant cu utilaje specializate a materialului necesar de montat.
Curatirea capetelor drepte, centrarea tuburilor sau montarea garniturilor conform
indicatiilor furnizorului.
Realizarea tuturor ansamblurilor prin sudura cap la cap si/sau montarea pieselor
speciale prin electrofuziune, conform schemei de montaj indicate de furnizor.
Umplerea partiala a transeei cu pamant (lasand mansoanele sau zonele de
sudura descoperite).
Faza de probe si punere in functiune

Executarea inchiderii la capete a fiecarui tronson la care se face proba de
presiune.
- Prevederea pieselor de la capetele amonte si aval, necesare probei de presiune
ale tronsonului la care se face proba, cu toate accesoriile necesare (robineti,
manometru, etc.).
- Efectuarea probei de presiune, executata in conformitate cu normativele in
vigoare cu privire la presiunea de incercare, pierderile de presiune admisibile,
etc.
- Inlaturarea eventualelor defectiuni si refacerea probei.
- Executarea umpluturilor, refacerea terenului si imbracamintii rutiere.
- Legarea tronsoanelor.
- Proba generala a conductei si punerea in functiune la presiunea de regim si
verificarea capacitatii de transport.
- Spalarea cu apa curata a conductelor in interior.
- Receptia generala a conductei.
Prezentul caiet de sarcini include si standardele, normativele (romanesti si
internationale), instructiunile privind executia terasamentelor, a sprijinirii, a montarii
tuburilor din polietilena, a sudarii tuburilor probelor de presiune, protectiei muncii pe
perioada executiei, etc.
-
Lucrari preliminare
Inainte de a incepe lucrarile de pozare, antreprenorul, pe baza proiectului de
executie, trebuie sa procedeze la operatiile de pichetaj si de jalonare care permit:
- sa se materializeze pe teren traseul si profilul in lung al conductei;
Parc Municipal Vest
200
sa se stabileasca pozitia tuturor lucrarilor ingropate existente, cum ar fi: retelele

de canalizare, termoficare, cabluri electrice si telefonice, conducte de gaze, etc.
Pentru o reperare precisa, antreprenorul va efectua sondaje de recunoastere
perpendicular pe traseele conductelor indicate in planurile proiectului. La reperarea
acestora, beneficiarul va solicita prezenta detinatorilor retelelor respective si va obtine
acceptul pentru executie.
Antreprenorul trebuie sa se asigure de concordanta intre ipotezele definitive la
nivelul proiectului si conditiile de executie ale lucrarilor. In cazul in care anumiti parametri,
cum ar fi natura solului, conditiile de pozare, panta terenului, etc. sunt in discordanta cu
prescriptiile proiectului, trebuie sa fie informati proiectantul general si beneficiarul.
Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in
punctele caracteristice (la coturi in plan vertical si orizontal, in varfurile de unghi, la
tangentele de intrare si iesire din curbe, in axul caminelor, in punctele de intersectie cu
alte conducte si la bransament).
Reperele amplasate pe ax vor avea 2 martori amplasati perpendicular pe axa
traseului, la distante care sa nu permita degradarea in timpul executarii sapaturilor,
depozitarii pamantului, sau din cauza circulatiei.
Este obligatorie respectarea cotelor de pozare din proiect.
Pentru pozarea tuburilor din polietilena se utilizeaza in mod frecvent trei metode de
trasare:
- cu jaloane de nivel (teuri);
- cu utilizarea nivelei (cu luneta);
- cu laser (la santiere importante).
Jaloanele de nivel sunt folosite in seturi de 3 bucati, din care 2 cu marcaj simplu alb
si 1 cu marcaj dublu rosu si alb. Setul de jaloane da posibilitatea de a determina cotele
punctelor intermediare pe un tronson caruia i se cunosc doar cotele punctelor extreme.
Utilizarea nivelei da posibilitatea de a stabili cota diferitelor puncte ale generatoarei
superioare a conductei fata de o cota de nivel luata ca origine. Aceasta origine este
marcata pe un jalon sau reper de nivelment. Cunoscand panta si lungimea unui tub, este
usor sa se calculeze cotele prevazute ale diferitelor puncte ale conductelor.
Pe santierele importante se utilizeaza aparate cu laser. Laserul emite un fascicul de
lumina rosie intens si precis localizat, care serveste de referinta in directie si in panta.
Raza este vizualizata pe o tinta sub forma unei pete luminoase. Tinta poate fi plasata fie
pe tub, fie pe un jalon. Reglajul consta in a plasa pata rosie in mijlocul tintei. Metoda
prezinta urmatoarele avantaje:
- siguranta obtinerii unei pante si a unei directii precise;
- corectarea fluidului transeei cu rapiditate si precizie, deoarece adancimea
minima este controlata in permanenta, evitand compensarile in adancime cu
materiale de umplutura costisitoare.
Executia transeei
Pe traseele pozate in carosabil sau trotuare imbracamintea este dezafectata sau
decopertata la dimensiunile prevazute in proiect.
Resturile provenite din demolarea imbracamintilor asfaltice sau din beton se
evacueaza inainte de efectuarea sapaturii.
Atunci cand trebuie sa se sape transeea sub o cale de circulatie, se recomanda, in
primul rand, sa se decupeze drumul pe ampriza transeei, cu ajutorul unui ciocan
pneumatic sau cu mijloace manuale, pentru ca sa nu se degradeze zonele invecinate.
Transeele trebuie sa fie executate pe traseul si cu latimea, panta si adancimea
indicate in proiect. In general, la conductele sub presiune pantele pot urmari conturul
terenului existent, cu conditia mentinerii unor pante constante intre punctele de golire si de
aerisire.
Parc Municipal Vest
201
Sprijinirea peretilor sapaturii se face conform prevederilor din proiect, cu

recomandarea ca elementele de sprijinire sa fie astfel alese incat sa permita o montare
usoara a elementelor pe conducta, fara pericol de prabusire a malurilor.
In timpul executiei transeei se va avea grija sa se asigure stabilitatea peretilor, prin
sprijiniri, si sa nu se creeze depozite de debleuri langa sapatura. In plus, se vor indeparta
pietrele mari de pe marginea transeei, astfel incat sa se evite caderea lor accidentala pe
conductele deja pozate.
Se recomanda ca sapatura sa se faca din aval spre amonte (acest lucru permitand
evacuarea apei de pe fundul transeei).
Sectiunea transeelor se alege in functie de consistenta terenului. In terenuri coezive
santurile se pot sapa cu pereti verticali; in proiect s-a propus executarea cu sapatura in
taluz, solutie acoperitoare din punct de vedere al costurilor.
Latimea B a transeei este masurata la nivelul generatoarei superioare a conductei
pozate atat pentru santuri cu pereti paraleli cat si pentru santuri cu pereti inclinati.
Latimea B a transeei, masurata la nivelul generatoarei superioare a conductei, se
alege in functie de diametrul acesteia.
B=D+0,4 m
D=diametrul exterior al tevii (m)
H=adancimea de ingropare a tevii (m)
Santurile se pot clasifica in functie de dimensiunile principale in:
- Transee stramta, cand B 3*D si B < H/2
- Transee larga, cand 10 < B > 3*D si B < H/2
- Val de pamant, cand B H/2 si B 10*D
Aceasta largime va trebui, in general, sa fie suficienta pentru a permite o
compactare corecta a rambleului pe flancurile conductei. In dreptul imbinarilor poate fi
necesar sa se practice, in peretii laterali, niste largiri ale transeei (nise-in cazul imbinarilor
sudate).
In ceea ce priveste adancimea transeei, se recomanda:
Transeele se stabilesc in fiecare punct la adancimea indicata in profilul in lung. In
lipsa unor conditii speciale, adancimea va fi de 1 m deasupra generatoarei superioare a
tubului.
Aceasta inaltime se justifica prin necesitatea unei protectii impotriva inghetului si
unei bune stabilitati a conductelor flexibile la sarcinile de suprafata.
Adancimea de ingropare (inaltimea stratului de umplutura si de pamant) se
masoara intre generatoarea superioara a tevii si nivelul solului.
Inaltimea minima de ingropare este conditionata de adancimea de inghet
caracteristica zonei de amplasare si se determina in functie de traficul stradal si de
caracteristicile tevii. In cazul Bucurestiului si conform STAS 6054 adancimea minima de
inghet este apreciata la 0,80 m.
Atunci cand la verificarea conditiilor de pozare se constata conditii mai grele decat
cele prevazute in proiect, se poate recurge la una din urmatoarele solutii:
- alegerea unor tevi cu pereti mai grosi pentru care verificarea la rezistenta este
favorabila;
- introducerea tevilor in canale din beton;
- intercalarea unor dale de protectie deasupra tevilor pentru a prelua surplusul de
sarcina.
Executia transeelor pentru pozarea conductelor se face conform prevederilor
proiectului si ale STAS 4163 3.
Realizarea patului de pozare
Comportamentul tubului in sol este influentat si conditionat de modul de rezemare a
tubului pe fundul transeei, de sprijinirea laterala si de umplutura.
Acestea intervin:
Parc Municipal Vest
202
in repartizarea fortelor de reactiune ale solului pe un unghi mai mult sau mai
putin definit;
- in actiunea efectului lateral al terenului;
- in transmiterea continua a sarcinilor asupra tubului;
- in protectia tubului impotriva efectelor sarcinilor concentrate rezultate din
prezenta unor corpuri dure la periferia sa.
Se intelege deci grija deosebita care trebuie acordata realizarii patului de pozare,
acolo unde este cazul, si umpluturii transeelor.
Patul de pozare are, ca prima functie, asigurarea unei repartitii uniforme a
incarcarilor asupra zonei de rezemare. Trebuie deci sa se pozeze tuburile in asa fel incat
sa nu aiba reazem linear sau concentrat.
Trebuie sa fie interzise elementele susceptibile de a constitui reazeme concentrate,
cu scopul de a evita concentratiile locale ale fortelor de incovoiere. Daca terenul nu este
omogen, se asigura patul de pozare dintr-un strat de nisip de 10 cm grosime.
Fundul transeei trebuie sa fie uniform si stabil, cu panta si adancimea indicate in
proiect Pe fundul transeei se realizeaza patul de pozare, care are in general o grosime
minima egala cu o patrime din diametrul nominal al tubului (maxim 150 mm, in afara de
cazul in care mansonul sau piesa de legatura necesita mai mult).
Latimea transeei, la generatoarea superioara a tubului, nu trebuie sa fie mai mare
decat este necesar pentru asigurarea spatiului corespunzator pentru realizarea imbinarii in
transee si a compactarii umpluturii la partile laterale ale conductei si in zona de umplutura
speciala (definita conform SR 4163-3).
Respectarea unghiului de rezemare a conductei pe patul de pozare si realizarea
umpluturii in zona speciala este obligatorie.
Conducta se va rezema pe toata lungimea, respectandu-se panta de montaj
proiectata.
Executarea patului de pozare si montarea conductelor se face numai in uscat. In
caz ca este necesar, lucrarile se executa sub epuismente.
Pozarea pe sol existent fara coeziune
In cazul in care solul existent este sfaramicios (nisip sau pietris), pozarea directa
poate fi luata in consideratie, cu conditia de a profila in prealabil suprafata de contact a
tubului in solul existent, astfel incat sa constituie o rezemare uniforma pe toata lungimea
sa.
Sapatura in zona care constituie patul de pozare (definit conform SR 4163 3) se
executa exclusiv manual si cu putin timp inainte de montarea tuburilor.
Dupa saparea transeei pana la adancimea stabilita in proiect se curata fundul
santului si se realizeaza in straturi succesive patul pe care se pozeaza teava, in grosimi de
minimum (10+D/10) cm.
Materialul folosit pentru realizarea patului de pozare trebuie sa aiba o buna
capacitate de compactare. In caz ca pamantul provenit din sapatura nu este
corespunzator, acesta se inlocuieste.
In zonele unde transeea este traversata de alte instalatii subterane (electrice,
telefoane, racorduri de canalizare, gaze, termoficare, etc.), sapatura se executa cu
deosebita atentie, de preferinta manual.
Asigurarea stabilitatii peretilor transeei se face prin sprijinirea acestora in functie de
adancimea sapaturii si de natura solului.
In timpul lucrarilor de montare a conductei, transeele si gropile pentru imbinari se
pastreaza uscate (cu epuizarea apelor, daca este necesar).
Materialul pentru patul de pozare trebuie sa fie selectat cu grija. Se recomanda ca
pentru patul de pozare sa fie folosit numai material granular nisip. Nu corespund si nu
trebuie sa fie folosite materiale din soluri organice sau soluri cu granulatie fina, cu
plasticitate medie sau mare.
Parc Municipal Vest
203
Suprafata patului de pozare trebuie sa fie continua, neteda si sa nu contina

particule de dimensiuni prea mari care pot genera solicitari punctiforme asupra tubului.
In terenuri nisipoase fundul transeei poate fi profilat fara a mai fi nevoie sa se
realizeze un pat suplimentar de pozare. Se recomanda ca ultimii 20 mm din grosimea
patului de pozare sa ramana necompactati, astfel incat tubul sa se aseze in pat.
Patul de pozare realizat din material adaugat
In linii generale, atunci cand fundul transeei nu se preteaza la realizarea in situ a
patului de pozare, datorita naturii sale, portantei sale, fortelor statice si dinamice, este
necesar sa se sape transeea mai adanc, cu scopul de a se adauga material constand din
nisip. Grosimea dupa compactarea de pozare sub generatoarea inferioara a tubului va fi
minim egala cu 0,10 m.
Mai mult, unghiul de pozare care determina unghiul de sprijin al conductelor pe
patul de pozare trebuie sa fie uniform pe toata transeea si egal cu 120. Pentru un astfel
de unghi de pozare, inaltimea tubului ingropat in patul de pozare este egala cu un sfert din
diametrul exterior.
Transportul si depozitarea tuburilor
Tuburile din polietilena sunt rigide, relativ usor de manevrat. De asemenea, sunt
robuste, rezistente la socuri si nu se sparg. Este insa absolut obligatoriu ca transportul
tuburilor din polietilena sa se faca cu atentie, pentru a fi ferite de lovituri si zgarieturi.
Pentru manevrare si ancorare este admisa numai folosirea chingii de piele, cauciuc,
nylon sau polipropilena, evitandu-se astfel alunecarea tuburilor in pozitie inclinata si
deteriorarea izolatiei exterioare.
La incarcare si descarcare si la alte diverse manipulari, tuburile nu vor fi aruncate,
iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale.
Tuburile din polietilena se livreaza si se transporta orizontal, in pachetele ambalate
pentru diametre Dn>110 mm, si in colaci sau pe tamburi pentru Dn<110 mm.
Tuburile din polietilena cu Dn>110 mm se vor aseza in stive cu inaltimea de 1,5 m.
Se recomanda astuparea provizorie a capetelor tuburilor, pentru a impiedica
intrarea animalelor, pietrelor, pamantului sau apei.
Pe timpul verii, pentru a fi ferite de soare, tuburile, racordurile si piesele din
polietilena se vor transporta acoperite cu prelate si se vor depozita in locuri acoperite sau
magazii.
Este obligatorie evitarea oricarui contact cu hidrocarburi (carburanti, uleiuri, etc.).
Depozitarea se va face pe suprafete orizontale, pentru pastrarea caracteristicilor
geometrice ale tuburilor, iar racordurile si piesele se vor depozita in rafturi, pe sortimente
si dimensiuni.
Tuburile, racordurile si piesele din mase plastice se depoziteaza in magazii sau
locuri acoperite si ferite de soare. Depozitarea se va face pe suprafete orizontale,
betonate sau balastate si pe cat posibil folosindu-se paletii. Se vor respecta prevederile
legale privind depozitarea materialelor combustibile.
Temperatura recomandata de depozitare este intre +5+40C, departe de orice
surse de caldura.
La manipulare, transport si depozitare este obligatorie respectarea urmatoarelor
reguli:
- ridicarea si nu tararea sau rostogolirea pe pamant sau obiecte dure;
- evitarea contactului cu piese metalice iesite in afara, cu protejarea partilor
metalice ale vehiculului si controlarea platformelor camioanelor si a paletilor de
manevrare;
Parc Municipal Vest
204
impiedicarea aruncarii de pietris, gudroane sau fum asupra materialului in

timpul transportului;
- stocarea se va face pe suprafete plane si amenajate, iar in cazul
unei
stocari de lunga durata se va evita conractul direct cu solul;
- stocarea colacilor se va face de preferinta culcati, pe o inaltime de maximum 1
m, iar dezlegarea colacilor din chingi se va face numai in momentul utilizarii lor
pe santier; tuburile vor fi utilizate in ordinea livrarii lor.
- In cazul tuburilor infasurate pe tamburi se vor respecta urmatoarele reguli
speciale:
- sprijinirea de o parte si de alta a tamburului este obligatorie, chiar pe suprafete
plane, atat pentru ambalajele pline cat si pentru cele goale, si se poate realiza
cu ajutorul caramizilor;
- la transportul cu camionul sau cu vaporul, tamburul va fi asezat astfel incat sa
fie sprijinit in patru puncte pe platforma si legat cu
- chingi, in asa fel incat eforturile sa se exercate asupra partilor metalice ale
tamburului si nu asupra tubului;
- legarea in chingi a tubului, realizata strat cu strat, se va pastra pana la utilizarea
pe santier, iar extremitatea exterioara va fi solid ancorata inainte de orice
manevrare.
Temperatura optima de prelucrare si montare a tuburilor de polietilena este intre
+5+40C; sub -5C se asigura corturi incalzite, iar peste +30C se feresc de razele
soarelui.
Verificarea materialelor
Inainte de a fi montate, tuburile si piesele din polietilena vor fi verificate vizual si
dimensional.
La examinarea vizuala se vor controla urmatoarele:
-
tuburile trebuie sa fie liniare;

culoarea tuburilor sa fie uniforma;
suprafata interioara si exterioara sa fie neteda, fara denivelari, necojita, fara
fisuri, arsuri, incluziuni sau zgarieturi;
- capsulele de protectie ale bornelor electrice ale mansoanelor si colierelor de
priza vor fi intacte;
- sectiunea transversala a tubului nu va avea goluri de aer, incluziuni sau arsuri.
La examinarea geometrica se vor verifica abaterile geometrice ale tuburilor,
racordurilor si pieselor de polietilena, la masurarea cu sublerul, se vor inscrie obligatoriu in
normele CEN, ISO, DIN, UNI.
Toate tuburile din polietilena necorespunzatoare vor fi refuzate la receptie si nu se
vor introduce in lucru.
Manevrarea tuburilor
Manevrarea tuburilor si accesoriilor pe santier trebuie sa fie realizata urmand
cateva masuri care pot usura desfasurarea acesteia. Se controleaza, mai intai, inainte de
coborarea in transee, starea tuburilor, racordurilor si accesoriilor. Se vor evita socurile si
deplasarea tuburilor pe pietrele terenurilor bolovanoase.
Se va asigura ca aceste elemente sa nu prezinte defectiuni, precum fisuri sau
ovalizari. Se va examina interiorul si se vor indeparta eventualele corpuri straine care s-ar
putea afla la interior.
Tuburile sunt apoi coborate cu grija in transee, cu ajutorul dispozitivelor de ridicat
recomandate de furnizor.
Parc Municipal Vest
205
Se recomanda sa se utilizeze chingi de piele sau de cauciuc pentru manevrarea

tuburilor, deoarece acestea evita:
- alunecarea tubului in pozitie inclinaa, pentru a usura trecerea lui sub spraiturile
sprijinirii.
- Trebuie sa se respecte, pentru cazurile curente de pozare, reguli ca:
- evitarea pozarii tuburilor pe umpluturi care concentreaza fortele de strivire si le
fac sa lucreze la incovoiere longitudinala;
- realizarea rectilinie a fundului transeei, pentru ca tuburile sa se rezeme pe toata
lungimea lor;
- nivelarea fundului transeei, in dreptul imbinarii, in cazul mansoanelor
electrosudabile, in asa fel incat sa se evite sprijinirea acestora pe sol;
- montarea tuburilor in transee intotdeauna dupa evacuarea apei;
- eliminarea de pe fundul transeei a tuturor obiectelor dure (pietre mari, creste
pietroase, lemnarie veche, etc.);
- realizarea, pe cat posibil, in toate cazurile, a unui sprijin, astfel incat tubul sa se
rezeme pe un arc egal cel putin cu un sfert din circumferinta sa exterioara. Cu
cat este mai mare diametrul, cu atat mai ingrijita trebuie sa fie suprafata de
sprijin.
Tehnici de trasare
Este absolut necesar sa se niveleze cu grija fundul transeei, pentru ca panta sa fie
constanta intre punctele de incepere si terminare a pantei prevazute, astfel incat cotele
tuburilor dupa pozare sa fie in conformitate cu cele inscrise in profilul in lung.
Stabilirea aliniamentului si pantei conductelor se vor realiza cu ajutorul nivelei sau a
laserului.
MONTAREA TUBURILOR DE POLIETILENA, INCLUSIV A PIESELOR DE
RACORDARE CU CONDUCTELE EXISTENTE
Constructorul va avea obligatoriu in dotare utilajele, ustensilele si aparatura
necesara recomandata de furnizori pentru montarea acestor conducte.
Piesele speciale (fitingurile) se pot racorda cu flanse, care permit si racordarea cu
alte tipuri de materiale (otel, fonta ductila, fonta cenusie).
Imbinarea este rezistenta la fortele axiale si este detasabila.
Pentru diametre De>110 mm, livrarea conductelor se face in tronsoane de 6, 8 si 12
m lungime.
Se poate aprecia ca rezistenta la coroziune este una din principalele argumente
care sustin alegerea preferentiala a tevilor de polietilena fata de cele corespondente din
fonta sau otel.
Montarea tuburilor si pieselor de polietilena
Instalarea corecta a conductei impune cunoasterea amanuntita a prevederilor
proiectului de executie si a tehnologiilor de montaj, atat de catre constructor cat si de catre
reprezentantii beneficiarului.
Respectarea graficului de esalonare a investitiei este conditionata de efectuarea
urmatoarelor operatii:
- aprovizionarea materialelor necesare conform specificatiilor proiectelor si
livrarea ritmica;
- predarea amplasamentelor, cu localizarea lucrarilor anexe, camine, robineti,
goliri, ventile de aerisire dezaerisire, traversari de drumuri sau cai ferate,
bransamente, hidranti, etc.;
- stabilirea tronsoanelor si a conditiilor de efectuare a probei de etanseitate.
Pana la efectuarea probei de presiune se face o umplutura partiala, lasand
imbinarile libere pentru a putea controla etanseitatea acestora.
Parc Municipal Vest
206
Se vor lua masuri pentru prevenirea inundarii accidentale a transeelor, cand

conducta este neacoperita, situatie care poate conduce la flotarea acesteia.
Schimbarile de directie se executa prin montarea curbelor prevazute in proiect sau prin
folosirea capacitatii de curbare a tuburilor.
Pe durata executiei, tuburile trebuie protejate cu dopuri, panouri sau flanse oarbe
impotriva patrunderii corpurilor straine.
Pozarea tuburilor in transee trebuie sa fie realizata in ondulatii largi, menite sa
compenseze contractarea si dilatarea (polietilena are o dilatare liniara care poate atinge 4
mm la un metru pentru o diferenta de temperatura de 20C).
Montarea tuburilor si accesoriilor pe santier se va realiza astfel:
- controlul tuburilor, racordurilor si accesoriilor inainte de coborarea in transee,
astfel incat acestea sa fie in stare perfecta;
- evitarea socurilor si deplasarii tubului pe zonele cu terenuri bolovanoase;
- verificarea si asigurarea ca aceste elemente sa nu prezinte defectiuni (fisuri,
ovalizari);
- controlul ca in interiorul tubului sa nu se afle corpuri straine.
Tuburile vor fi coborate cu grija in transee, cu ajutorul unor utilaje aflate in dotare:
cupa de excavator, macara, lansator de tuburi.
In concluzie, pentru cazurile curente de pozare, se vor respecta urmatoarele reguli:
evitarea pozarii pe tasari care concentreaza fortele de strivire, acestea lucrand

la incovoiere longitudinala;
realizarea rectilinie a radierului transeei, tuburile rezemand pe toata lungimea;
eliminarea din transee a obiectelor dure - pietre, creste pietroase, lemnarie
veche;
realizarea unui sprijin eficient, astfel ca tubul sa rezeme pe un arc de cerc egal
cu minim 0,25 din circumferinta exterioara.
Procedee de imbinare
Imbinarea tevilor din polietilena din componenta conductelor ingropate se
realizeaza prin sudare la cald, utilizand trei procedee tehnologice:
A) Sudura cap la cap
B) Sudura prin electrofuziune
C) Imbinarea prin flanse
Sudarea cap la cap (incalzirea capetelor adiacente din teava + presare) se poate
realiza manual la tevi cu diametre mici (informativ Dn<50 mm). Pentru efectuarea sudurii
manuale este necesara folosirea unui personal de inalta calificare; pentru sudarea tevilor
cu diametre mai mari se utilizeaza, de regula, echipamente speciale care asigura
aliniamentul capetelor de teava adiacente, presarea acestora, incalzirea precum si
controlul automat al tuturor parametrilor de proces.
Prin folosirea unor asemenea echipamente se poate recurge la operatori fara
pretentii deosebite de calificare.
Sudarea prin electrofuziune se recomanda a se utiliza preferential pentru intreaga
gama de diametre.
Realizarea imbinarii necesita folosirea unor racorduri sau mansoane
electrosudabile, precum si a unui echipament special de sudura. Echipamentele de sudura
moderne sunt unitati portabile total automatizate, care permit un control precis al tuturor
parametrilor ceruti de procesul tehnologic (pozitie, temperatura, timp, etc.). Suplimentar,
echipamentul are posibilitatea de inregistrare a urmatorilor parametri:
Parc Municipal Vest
207
identificarea operatorului;
numarul operatiei;
data si ora efectuarii acesteia;
originea si tipul racordului sau mansonului folosit la imbinare;
parametrii ciclului de sudare.
In cazul imbinarilor sudate trebuie sa se tina seama de urmatorii factori:
Temperatura ca factor de mediu:

-
in cazul temperaturilor > 5C temperatura exterioara determina tipul de sudura:

in cazul temperaturilor < 5C, este necesar ca sudura sa se realizeze intr-un
spatiu adapostit (cort, prelata sau folie de plastic), incalzit cu ajutorul unui
generator de aer cald pentru a evita racirea brusca ce poate conduce la
compromiterea sudurii;
- in cazult temperaturilor > 4045C si expunerii directe la razele solare, locul de
munca trebuie protejat prin acoperire, in scopul atingerii unei temperaturi
uniforme pe tot conturul tubului, iar in masura in care este posibil extremitatile
opuse ale tubului de sudat se obtureaza, pentru a reduce cat mai mult posibil
racirea suprafetelor sudate prin actiunea curentilor de aer si a vantului.
Factori de executie:
- se utilizeaza materiale compatibile, la care indicele de fluiditate-topire MFI sa fie
cuprins intre 0,40,7 (max. 1,3) gr/10 min., sau acelasi tip de polietilena (PE
100, PE 80) etc.;
- este necesar sa se respecte parametrii de sudura: presiune si timp, precum si
timpul de racire inainte de indepartarea clemelor de fixare ale dispozitivului de
pozitionare; sudorii for fi instruiti si atestati de catre o institutie autorizata.
Calitatea sudurii este determinata de:
- cunoasterea procedurii de sudare;
- detinerea aparaturii performante de executie a sudurilor;
- pregatirea profesionala a sudorilor;
- verificarea sudurilor realizate.
Testarea sudurii se poate realiza prin indoire sau printr-un test de tractiune a
ansamblului sudat, rezultatul trebuind sa fie o cedare a tubului si nu a sudurii.
Testele de anduranta constau in solicitarea tubului si a sudurii la aceeasi sarcina.
Raportul rezistentelor realizate tub / sudura trebuie sa fie > 0,8.
Calitatea imbinarilor sudate ale conductelor, racordurilor si pieselor speciale este
determinata de atentia cu care se fac pregatirile pentru executarea operatiunii.
Tuburile, piesele speciale si racordurile din PEID trebuie sa fie reverificate inainte
de montare, in vederea depistarii eventualelor deteriorari aparute in timpul manipularii si
transportarii acestora pe santier.
Pentru sudarea cap la cap se verifica daca materialele care urmeaza a fi sudate au
aceeasi clasa de presiune si acelasi indice de fluiditate.
Pregatirea suprafetelor ce se sudeaza se face cu putin timp inainte de efectuarea
sudarii.
Taierea conductelor din PEID se face cu ghilotina sau cu masina de taiat mecanica.
Sectiunea taieturii trebuie sa fie perfect perpendiculara pe axa conductei si neteda,
fara asperitati.
Indepartarea eventualelor aschii rezultate din taiere se face cu ajutorul unei
raboteze destinate acestui scop.
Capetele tuburilor si ale pieselor speciale care se sudeaza cap la cap sau cu
manson se curata de eventuale resturi ramase de la rabotare, folosindu-se tesatura textila
sau hartie absorbanta imbibata cu un solvent recomandat de producatorul de material.
Parc Municipal Vest
208
Dupa efectuarea operatiilor se evita sa se mai atinga cu mainile suprafetele ce se

sudeaza.
La montarea dispozitivului de fixare a aparatului de sudura si punerea in contact a
suprafetelor se va urmari ca spatiul dintre piese sa nu depaseasca in nici un punct 0,5 mm
sau 10% din grosimea peretelui tubului.
Executarea sudurii prin presarea suprafetelor de sudat sau sudarea mansoanelor,
stabilirea timpilor de incalzire, tranzitie, urcare a presiunii de imbinare si de racire se fac in
functie de caracteristicile aparatelor de sudura si ale materialelor ce se sudeaza. In cele
ce urmeaza sunt schematizate principalele operatiuni tehnologice ale procedeelor de
sudura utilizate.
PROCEDEU
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
SUDURA CAP LA CAP

Denumirea
operatiei
Curatarea
prealabila a tubului
Taierea la unghi de
90
a
capatului
tubului/lor
Se curata marginile
interioare
ale
tuburilor
si
racordurilor
de
sudat
Degresarea
suprafetei de sudat,
prin
frecare
(stergere)
Fixarea
dispozitivului
de
pozitionare
(suprafetele
de
sudat sa fie uscate
si
neatinse
cu
mana)
a)
Reglarea
temperaturii
de
sudare
b)
Reglarea
presiunii (presarii)
necesare sudurii
Scule
aparate
si
foarfeca
pentru
Dn<63;
ghilotina
pentru
Dn<63
cutit cu lama
dreapta sau
razuitor
SUDURA CU TERMOELEMENTE A
PIESELOR (MANSOANE, COLIERE
DE PRIZA, ETC.)
Scule
si
Denumirea operatiei
aparate
Curatarea prealabila a
tubului
Taierea la unghi de foarfeca
90
a
capatului pentru
tubului/lor
Dn<63;
ghilotina
pentru
Dn<63
Se curata marginile cutit
cu
interioare ale tuburilor lama
si
racordurilor
de dreapta sau
sudat
razuitor
tesatura
textila sau
hartie alba
absorbanta
imbibata cu
solvent
dispozitiv de
pozitionare
Degresarea suprafetei
de sudat, prin frecare
(stergere)
aparat
de
sudura
dispozitiv
Reglarea temperaturii
de sudare
Fixarea dispozitivului
de
pozitionare
(suprafetele de sudat
sa fie uscate si
neatinse cu mana)
tesatura
textila sau
hartie alba
absorbanta
imbibata cu
solvent
dispozitiv
de
pozitionare
aparat
sudura
de
Parc Municipal Vest
209
PROCEDEU
Nr.
crt.
7.
8.
9.
10.
SUDURA CAP LA CAP

Denumirea
operatiei
Plasarea
termoelemen-tului
in dispozitivul de
sudura si pozarea
pe
contur
a
suprafetelor
de
sudat
Executarea sudurii
prin
presarea
suprafetelor
de
sudat
Se asteapta racirea
ansamblului
Se
demonteaza
dispozitivul
de
pozitionare
Scule
aparate
aparat
sudura
aparat
sudura
si
de
de
DE PRIZA, ETC.)
Scule
si
Denumirea operatiei
aparate
Aplicarea bornelor de aparat
de
sudura
sudura
Executarea sudurii
aparat
sudura
de
Se asteapta racirea
ansamblului
Se
demonteaza
dispozitivul
de
pozitionare
Imbinarea prin flanse se realizeaza cu ajutorul unui adaptor pentru flanse, astfel
incat sa se coreleze cu flansele elementelor de legatura (racorduri, robinete, etc.),
respectand standardele ISO in functie de presiune.
Pentru intercalarea armaturilor cu flanse pe conductele din PEID se monteaza la
conducta un adaptor.
Montarea adaptorului cu flanse se face cu manson electrosudabil.
Este obligatorie corelarea flanselor metalice aditionale cu cele ale armaturilor, in
functie de presiunea de calcul a conductei.
Vanele sau robinetii se vor monta direct in pamant, manevrabile cu chei speciale.
Pentru a evita solicitari suplimentare ale imbinarilor, care ar putea provoca
smulgerea sau deformarea ansamblului, este recomandabil ca, inaintea pozarii robinetului,
sa se procedeze la imbinarea acestuia cu flansele in afara transeei, ansamblul ca atare
urmand sa se monteze in sapatura.
Cerinte pentru instalare
In cazul conductelor cu tevi si racorduri din polietilena, cerintele de instalare sunt in
avantajul acestora, in raport cu cele aferente conductelor metalice.
In legatura cu aceasta, se mentioneaza:
- posibilitatea realizarii unor tronsoane lungi de conducte pe malul santului
(informativ pana la 150 m); la instalarea in sant, acestea pot fi mai usor
manipulate fara a necesita un echipament greu;
- santurile au dimensiunile transversale relativ reduse, cu referire in mod special
la latimea la baza santului si adancimea de ingropare, pentru asigurarea
conditiilor minime de rezistenta la inghet;
- in situatia instalarii sub carosabil cu trafic intern, se pot adopta adancimi mai
mici de ingropare (minim 600 mm), daca placa de beton are o grosime de minim
150 mm;
Parc Municipal Vest
210
rectiliniaritatea conductei nu trebuie asigurata in mod riguros, datorita flexibilitatii

tevilor de polietilena;
- productivitatea lucrarilor de instalare este foarte ridicata (2-3 km/zi).
- De semnalat este si necesitatea respectarii unor conditii speciale proprii ale
conductelor ingropate din mase plastice, si anume:
- inainte de instalarea in sant se va asigura temperatura conductei la aproximativ
temperatura perioadei de executie, in situatia in care tevile au fost expuse
anterior la o temperatura a mediului ambiant diferita de temperatura de
functionare;
- se va evita prezenta pe patul de asezare sau in umplutura a unor corpuri tari
(pietre, roci, etc.) cu muchii taioase sau colturi ascutite; acestea pot produce
fisuri in cadrul unui proces de abraziune in conditii de dilatatie si contractie a
conductei;
- la instalarea tuburilor imbinate prin sudura este necesar sa se realizeze o
incarcare substantiala cu material de umplutura imediat dupa pozare; se
ontracareaza astfel tendinta de ridicare la suprafata a tevilor golite de apa,
datorata densitatii mici a materialului de constructie;
- utilizarea corespunzatoare a elementelor de compensare a eventualelor dilatari
sau contractii ale conductei, datorita variatiilor de temperatura. La nivelul tevilor
din polietilena, variatia de lungime este de circa 2 mm/m pentru fiecare 10 grade
ariatie de temperatura;
- flexibilitatea si tendinta de fluaj a tevilor de polietilena genereaza o
susceptibilitate pentru deformatii in timpul depozitarii, atat la nivelul tevilor
drepte cat si la al celor infasurate (in colaci sau pe tamburi). Tratarea capetelor
de teava este esentiala pentru realizarea imbinarii prin sudura, indiferent de
procedeul utilizat.
Ca o cerinta specifica a tevilor de polietilena, se va evita instalarea acestora in
mediile contaminate cu gaz de carbune sau hidrocarburi, data fiind permeabilitatea ridicata
a polietilenei fata de aceste medii.
Se recomanda semnalarea prezentei conductei cu o grila metalica sau banda de
polietilena.
Cerinte pentru intretinere si reparatii
Datorita rezistentei ridicate la coroziune si durabilitatii tevilor din polietilena,
cheltuielile de intretinere sunt foarte reduse.
In ceea ce priveste lucrarile de reparatie, se mentioneaza faptul ca, in situatia
aparitiei unei zone neetanse sau deteriorarii mecanice a unei portiuni de conducta sau a
racordurilor, se procedeaza la inlocuirea acestora cu noi elemente de conducta. Daca
acestea apar in zona imbinarii prin sudura, aceasta trebuie inlaturata complet anterior
resudarii.
Durata de viata previzionata a conductelor realizate cu elemente de polietilena este
de minim 50 ani.
FAZELE DE PROBE SI DE PUNERE IN FUNCTIUNE
Proba de presiune a conductelor se efectueaza conform STAS 4163-3.
Proba se incepe dupa 15 minute din momentul in care conducta a atins presiunea
maxima de proba, perioada in care, datorita elasticitatii materialului, este posibila o variatie
a presiunii, variatie ce trebuie corectata prin ridicarea sau scaderea presiunii.
Scaderile de presiune admise in timpul probei trebuie precizate in caietele de
sarcini ale proiectantului.
Bulele de aer rezidual antrenate la umplerea conductelor se dizolva in apa in mod
reversibil pe durata probelor si determina o cadere de presiune. In consecinta, este
Parc Municipal Vest
211
necesar ca umplerea sa se faca lent, prin punctele joase ale retelei, nedepasind un debit
de ordinul a 0,1 l/s pentru Dn < 90 mm sau de 0,5 l/s pentru Dn 90160 mm.
Se recomanda ca probele sa fie efectuate dupa perioada de maxim de temperatura
diurna si sa se evite incercarile pe timp de noapte.
Intr-adevar, in cazul unui tronson partial acoperit sau pozat aerian, in situatia in
care temperatura creste substantial intre momentul de inceput si cel final al incercarii,
tubul se dilata, iar presiunea se poate reduce cu circa 0,5 pana la 1,0 bar pentru o variatie
a temperaturii de 10C.
Sub efectul presiunii interioare, conductele din PE se dilata sensibil, cu o crestere a
diametrului care poate atinge 1,52% dupa cateva ore.
Este deci necesar ca, inaintea efectuarii probei propriu-zise, conducta sa fie pusa
sub presiune, pentru a evita ca fenomenul sa afecteze rezultatul probei. Se recomanda sa
nu se incerce tronsoane cu lungimi mai mari de 500 m.
Pentru aceste incercari presiunea initiala trebuie sa fie de 1,5 ori presiunea de
serviciu, cu reajustarea valorii dupa fiecare ora, de 3 sau 4 ori, fara decomprimare (dupa
prima ora caderea de presiune poate atinge 2-3 bar).
Proba propriu-zisa se face dupa stabilizarea presiunii, respectiv la o valoare de 1,5
ori presiunea de serviciu in punctul cel mai coborat al retelei.
Aceasta presiune se mentine pe o durata de 30 minute, fara ca reducerea de
presiune sa coboare sub 0,2 bar.
In timpul ridicarii si masurarii presiunii se impune ca tronsonul aflat in probe sa fie
izolat prin inchiderea vanei de alimentare.
Succesiunea operatiilor este:
- Se instaleaza agregatele de pompare a apei in capatul conductei amplasat mai
jos pe verticala;
- La instalarea agregatelor de pompare se va avea in vedere ca sa fie refolosita
apa la tronsonul urmator;
- Se monteaza vanele de golire si robinetele de aerisire ca si aparatele de
masura a presiunii (manometru);
- Se deschid ventilele de dezaerisire;
- Toate mansoanele si imbinarile prin sudura cap la cap se curata de pamant in
exterior, pentru a se putea observa cu usurinta eventualele scurgeri de apa;
- Se umple conducta cu apa, se inchid robinetele de dezaerisire si se continua
pomparea pana la realizarea presiunii de incercare;
- Se noteaza presiunea din 10 in 10 minute si se noteaza caderile bruste de
presiune;
- Incercarea se considera reusita daca, dupa trecerea intervalului de 30 de
minute de la realizarea presiunii de incercare, scaderea presiunii in tronsonul
incercat nu depaseste 0,2 bar si nu apar pierderi vizibile;
- In perioadele reci (sub 0C), dupa efectuarea probei, golirea se face imediat;
- Rezultatele probelor de presiune se consemneaza intr-un proces verbal care
face parte integranta din documentatia necesara la receptia preliminara si
definitiva a conductei;
- Dupa terminarea completa a lucrarilor de executie pe conducta, se va executa o
proba generala pe intreaga ei lungime, in regim de exploatare;
- Nu se permit probe pneumatice.
Verificarile, incercarile si probele pentru punere in functiune vor fi executate
conform prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea in constructii, Regulamentului de
receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr. 273/94), SR 41563
si altor reglementari specifice.
Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica:
- concordanta lucrarilor executate cu proiectul;
Parc Municipal Vest
212
caracteristicile armaturilor (robineti, hidranti, goliri, ventile de aerisiredezaerisire, reductoare de presiune, clapeti, etc.);
- pozitia caminelor, echiparea acestora si calitatea executiei;
- calitatea sudurilor si a imbinarilor.
Pentru conductele de apa spalarea si dezinfectarea se vor executa conform
prevederilor STAS 4163-3 si a caietelor de sarcini intocmite de proiectant, in conformitatea
cu prevederile producatorului de material.
Dupa efectuarea probei de presiune si remedierea eventualelor neetanseitati
aparute se va intocmi procesul verbal al probei de presiune.
Inainte de executarea umpluturilor la cota finala se va executa ridicarea topografica
detaliata a conductei (plan si profil in lung), cu precizarea pozitiei robinetilor ingropati, a
caminelor, hidrantilor, bransamentelor, etc.
Se recomanda ca releveele retelelor sa fie introduse in Sistemul Geografic
Informatizat GIS detinut de unitatea de exploatare a sistemului de alimentare cu apa.
Punerea in functiune a retelelor se face de catre personalul unitatilor de exploatare
a retelelor, asistat de constructor, conform prevederilor standardelor si normativelor in
vigoare.
REALIZAREA UMPLUTURILOR
Umplutura conductelor de polietilena cuprinde doua zone bine definite, si anume:
- Zona de acoperire - pana la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei
conductei, necesara asigurarii stabilitatii conductei;
- Zona de umplutura - necesara pentru transmiterea uniforma a sarcinilor care
actioneaza asupra conductei si protejarii acesteia in timpul realizarii umpluturii
superioare.
Zona de acoperire, de pana la 30 cm deasupra generatoarei superioare, trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii de material si executie:
- Materialul de umplutura trebuie sa fie curatat de pietre si blocuri (granule de
max. 20 cm) sau materiale solidificate;
- Pentru terenurile care nu prezinta capacitate corespunzatoare de compactare
trebuie sa se utilizeze materiale friabile de adaus (nisipuri, pietrisuri, pamant)
sau o protectie de beton;
- Nu se vor utiliza materiale agresive, care deterioreaza conducta, si nici soluri
care prezinta tasari ulterioare;
- Compactarea straturilor se va face manual sau cu echipament usor, pentru a
nu periclita stabilitatea tubului.
Zona de umplutura va fi executata in general cu material similar celui folosit pentru
acoperirea tubului.
Umplutura este realizata prin straturi succesive de aproximativ 30 cm, astfel incat
tuburile sa nu sufere nici o deteriorare.
In cazul acoperirii mici (<1,0 m) a tuburilor, sunt interzise circulatia vehiculelor
precum si stocarea materialului din sapatura. In acest caz, conducta se protejeaza cu o
placa de beton de 20 cm grosime, pentru evitarea suprasarcinilor exceptionale.
Realizarea umpluturilor se va face conform prevederilor STAS 4163-3.
Gradul de compactare a umpluturilor va fi stabilit prin proiect si va fi verificat de
executant in prezenta beneficiarului.
Cu ocazia efectuarii umpluturilor, la circa 3060 cm deasupra generatoarei
superioare a conductei, pentru identificarea conductelor se monteaza un element avertizor
grilaj sau banda de culoare albastra pentru apa, respectiv de culoare galbena pentru
gaze.
In cazul in care pentru avertizare se folosesc materiale plastice se recomanda ca
deasupra elementului avertizor sa se monteze un fir metalic nerorodabil care sa faciliteze
identificarea traseului conductei printr-un sistem informational.
Parc Municipal Vest
213
NORME DE PROTECTIA MUNCII

Pentru executarea lucrarilor prevazute in documentatii, s-a tinut seama de
prevederile din Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat cu
ordinul nr. 9/N/15.03.93 al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajari Teritoriale.
De asemenea, se vor respecta prevederile specifice din:
- Legea nr. 90/1996 cu privire la protectia muncii.
- Norme specifice de lucru a utilajelor ce sunt folosite.
- Ordinul 35/208/1993 al Ministerului Muncii si Ministerului Sanatatii pentru
aprobarea concentratiilor maxim admisibile in scopul prevenirii imbolnavirilor
profesionale si a accidentelor de munca provocate de gaze, vapori si pulberi.
- Norme generale de protectia muncii din 1996 elaborate de Ministerul Muncii si
Ministerul Sanatatii aprobate cu 578/DB/5840.
- Conditii prevazute de furnizorii de materiale.
RECEPTIA
Receptionarea lucrarilor este precedata de controlul riguros al acestora, care
cuprinde in mod obisnuit:
- verificarea transeei si patului conductei;
- verificarea conductei montate in sant;
- verificarea cotelor conductelor;
- verificarea la presiune;
- verificarea capacitatii de transport;
- verificarea umpluturilor si pavajelor refacute.
Verificarea si receptia se fac cu respectarea STAS 4163-1988, a actelor normative
care reglementeaza efectuarea receptiei obiectivelor de investitii si a conditiilor impuse de
furnizori.
La receptie va participa in mod obligatoriu, in calitate de membru, si un delegat al
unitatii care urmeaza a asigura exploatarea si intretinerea lucrarilor.
Receptionarea lucrarilor se va face in conformitate cu prezentul caiet de sarcini si
cu regulamentele in vigoare.
STAS-URI SI NORMATIVE PENTRU CONDUCTE DIN POLIETILENA
- ISO/IC 138/SC2 Standard international cu proprietatile tevilor de polietilena
utilizate pentru conducte de apa ingropate si neingropate. Gama de dimensiuni:
100600 mm; Gama de presiuni: 3,2; 4; 6 bar
- ISO 160/1Tevi termoplastice pentru transportul fluidelor. Diametre exterioare
normale si presiuni.
rezistentei la presiune interioara.
3.4.4. Caiet de sarcini instalatii tehnologice
GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice pentru montarea conductelor
din tevi de otel si a instalatiilor tehnologice (hidraulice) a caror presiune nominala este de
6 bari (0.6 Mpa).
Conditiile tehnice din caietul de sarcini pot fi completate in memoriile tehnice sau pe
plansele din proiectul tehnic cu recomandari si precizari suplimentare specifice obiectului
sau instalatiei descrise, si care sunt obligatorii in aceeasi masura cu cele din prezenta
Parc Municipal Vest
214
documentatie, si se refera in special la echipamentele aferente sterilizatorului UV

(conform fise tehnice), rezervorul circular de inmagazinare apa potabila si incendiu
(conform fisei tehnice) si instalatiile hidraulice aferente grupului de pompare (conform fise
tehnice) amplasate in incinta gospodariilor de apa.
Nu intra in prevederile prezentului caiet de sarcini urmatoarele categorii de
conducte:
- conductele din instalatiile de incalzire (de abur si de apa fierbinte)
- conductele de ventilatie
- conducte de gaze combustibile
- conducte pentru fluide letale.
In cazul in care fac parte din proiectul tehnic, acestea vor fi tratate in caiete de
sarcini specifice.
PRESCRIPTII DE CALITATE PENTRU MATERIALE
Materialele si produsele utilizate la executarea instalatiilor si conductelor vor avea
caracteristici si tolerante conform standardelor in vigoare sau a altor prescriptii tehnice de
calitate in legatura cu materialele folosite.
Conductele metalice cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 200 mm, se vor
realiza din tevi de otel, calitatea materialului fiind OLT 35(k) sau echivalent. Conductele
metalice cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 100 (4) se vor realiza din tevi de otel
zincate, pentru instalatii sudate longitudinal STAS 7656 / filetate.
Piesele metalice de legatura pentru conducte (coturi, teuri, reductii, ramificatii,
duble, etc) se vor realiza folosind ca material tevi din otel.
Cu acordul consultantului se poate admite folosirea si a altor materiale pentru
piesele metalice de legatura cu conditia asigurarii calitatii corespunzatoare a pieselor
fasonate.
Flansele se vor prevedea pentru presiunea prevazuta in proiect, de tip plat cu umar.
Materialele si produsele utilizate de executant trebuie sa fie insotite de certificate de
calitate, in care sa fie cuprinse rezultatele, verificarile si incercarile la care acestea se
supun, conform standardelor in vigoare.
EXECUTIA SI MONTAJUL INSTALATIILOR TEHNOLOGICE
Conditii generale
Instalatiile tehnologice se refera la ansamblul de elemente, de instalatii, utilaje si
constructii metalice care asigura un anumit proces sau procedeu tehnologic, si care sunt
montate in cladiri cu rol functional, sau in aer liber la bazine, rezervoare, camine, ori pe
platforme supraterane. In cazul in care prin aceste instalatii circula lichide, ele se mai
numesc si instalatii hidraulice.
Inainte de inceperea lucrarilor se va examina cu atentie proiectul de executie in
vederea intelegerii corecte a prevederilor acestuia si a sesizarii eventualelor
neconcordante.
Inainte de inceperea montajului se vor verifica dimensiunile constructiei care
adaposteste respectiva instalatie. Se va urmari existenta si pozitia golurilor pentru
conducte, a golurilor tehnologice, a fundatiilor si a tuturor elementelor de constructie care
au legatura cu instalatia tehnologica. Orice abatere va fi sesizata beneficiarului si
proiectantului.
Utilaje tehnologice (electropompe, echipamente tehnologice pentru tratare
apa, grupuri de pompare amplasate in containerul de echipamente)
Conditii specifice
Pentru atingerea calitatii apei ceruta prin proiect, antreprenorul va achizitiona
echipamentele care constitue statia de tratare apa conform specificatiilor prevazute in
fisele tehnice. In cazul in care contractorul are o varianta pe care o considera mai buna,
Parc Municipal Vest
215
acesta are obligatia de a cere punctul de vedere al proiectantului si de a obtine acordul

acestuia inainte de a schimba vreunul sau toate echipamentele.
Utilajele de pompare a apei (apa potabila, apa incendiu exterior) constituie unul din
factorii determinanti ce asigura buna functionare a instalatiilor, de aceea antreprenorul va
trebui sa aprovizioneze pompele cu caracteristicile prevazute in proiect.
Echipamentele si electropompele aprovizionate se vor depozita, pana la montarea
in instalatii, in spatii inchise ferite de intemperii.
Fise tehnice
Echipamentele vor trebui acceptate pe baza ofertelor emise de furnizori in termenul
de valabilitate al acestora si in concordanta cu proiectul tehnic.
Ofertele pentru pompe vor trebui sa fie acceptate de consultant si de beneficiar.
In cazul in care ofertele furnizorilor si-au pierdut valabilitatea, antreprenorul va
solicita consultantului obtinerea unei noi oferte.
Montare si instalare
Electropompele prevazute in documentatia tehnica se vor monta unele pe fundatii
individuale realizate din beton (grup de pompare cu hidrofor apa potabila si incendiu
exterior 2 buc. (1+1) - conform Fisa tehnica), si unele in putul forat (electropompa
submersibila- conform Fisa tehnica
Prinderea pompelor de fundatia de beton se va realiza prin buloane de scelment
ancorate in fundatie, astfel incat sa se evite vibratiile in timpul functionarii. Dupa fixarea
pompelor la pozitie, buloanele se vor betona folosind mortar M 100.
Electropompele vor trebui montate la cotele din proiect.
Inainte de montaj se va controla fiecare pompa daca are lubrefiantii necesari,
precum si starea cuplajului. Electropompele de acelasi tip dintr-o statie de pompare vor
trebui montate la aceeasi cota, pentru aceasta fiind obligatorie efectuarea unui nivelment
al cotelor planseului si al golurilor din peretele de beton pentru conductele de aspiratie.
La montaj se va asigura centrarea perfecta a coloanei, astfel incat la functionare sa
nu apara vibratii datorate excentricitatilor.
In situatii deosebite, antreprenorul va solicita prezenta specialistilor furnizorului
pompelor.
Legaturile pompelor, indiferent de tip, cu instalatiile aferente vor trebui sa fie lipsite
de eforturi.
In functionarea pompelor nu se admit vibratii ale acestora si nici a instalatiei in
ansamblu.
Utilajele prevazute in documentatia tehnica:
- echipamente de sterilizare UV conform fisei tehnice
- un grup hidrofor conform fisei tehnice
- electropompa submersibila foraj medie adancime conform fisei tehnice
Se vor monta in conformitate cu prescriptiile date de furnizor, respectand schitele
de montaj si datele tehnice din oferta.
Toate utilajele tehnologice prevazute in documentatia tehnica se vor monta in
conformitate cu prescriptiile date de furnizor (in instructiunile de montaj si asamblare)
respectand schitele, datele tehnice din oferta si din proiectul de executie.
Piese de schimb
La aprovizionarea echipamentelor achizitionate se va solicita si livrarea pieselor de
schimb ce sunt supuse unei uzuri rapide in timpul functionarii (cuplaje, presetupe,
rulmenti, semeringuri, etc).
La receptia lucrarilor, piesele de schimb vor fi predate investitorului.
Parc Municipal Vest
216
Probe
Inainte de receptie, utilajele vor trebui probate, pentru ca functionarea lor sa fie
silentioasa, lipsita de vibratii, imbinarile sa fie perfect etanse, nefiind admise pierderile de
apa.
Daca remedierile unor defectiuni nu se pot realiza nici cu prezenta specialistilor
furnizorului, se va solicita acestora inlocuirea ansamblelor sau subansamblelor ce prezinta
defectiuni de fabricatie.
Inainte de pornirea pompelor se va verifica cu atentie instalatia electrica, fiind
obligatorie prevederea dotarilor pentru protectia si tehnica securitatii muncii.
Armaturi si accesorii
Conditii specifice
Prezentele conditii tehnice se refera la armaturile utilizate pe conductele
tehnologice care fac parte din instalatiile aferente diferitelor obiecte ale investitiei.
In cadrul proiectului se vor folosi urmatoarele tipuri de armaturi:
- robineti din fonta cu sertar pana si corp plat Pn 6, cu tija neascendenta
- robineti cu ventil din fonta si mufe filetate STAS 6480-80
- robineti cu bila montati pe conductele de alimentare cu apa
- robineti de colt cu ventil si plutitor avand corpul din fonta Pn 10 bar
- robineti de retinere cu clapa
- sorb simplu cu flansa, sorb cu clapet de retinere
- robineti din PVC, inclusiv furnitura anexa
- racorduri olandeze cu etansare plana (pentru conductele din otel zincat).
- robinet apa tip FI-FI cu sfera si levier de actionare;
- robinet apa tip FI-FE cu sfera si levier de actionare;
- niplu;
- cot egal tip FI FI;
- teu egal tip FI-FI;
- mufa.
Alte tipuri de armaturi necesare in instalatii se vor preciza expres in capitolul de
memoriu tehnic al instalatiei respective.
Utilizarea altor tipuri de armaturi in afara celor specificate in proiect se va putea
face numai cu avizul proiectantului, care va stabili si conditiile de acceptare.
Caracteristicile tehnice si conditiile de calitate
Caracteristicile tehnice vor fi cele specificate in listele de echipamente si fise
tehnice anexate la proiect.
Conditiile tehnice de calitate vor fi in conformitate cu normele si caietele de sarcini
de omologare a produsului.
Materialele de constructie (corp, capac, piese interioare, stuturi, garnituri, etc)
trebuie sa reziste conditiilor de lucru normale si maxim admise ale instalatiei din care fac
parte (presiune, temperatura, agresivitatea mediului coroziv).
La livrare, fiecare lot de robineti identici va fi insotit de urmatoarele documente:
- certificatul de calitate al produsului, conform dispozitiilor in vigoare
- buletinul de teste si masuratori dimensionale (lungimea de constructie si
dimensiunile de legatura ale flanselor, alte dimensiuni caracteristice)
- instructiuni de montaj si exploatare.
Garantii
In documentele insotitoare producatorul va garanta buna functionare a produselor
livrate.
In contractul de livrare incheiat cu furnizorul se va solicita un termen de garantie de
minimum un an. In cadrul perioadei de garantei producatorul este obligat sa inlocuiasca
Parc Municipal Vest
217
orice componenta (sau intreg echipamentul) care a condus la aparitia unei avarii datorita
unei calitatii necorespunzatoare a produsului.
Avaria este definita ca orice diminuare a performantelor de functionare prescrise
prin standarde, norme interne si certificate de calitate.
Garantia inceteaza daca beneficiarul a efectuat la produsul livrat modificari sau
reparatii fara acordul scris al producatorului.
Transport, manipulare, depozitare
Producatorul va asigura ambalarea si conservarea corespunzatoare a armaturilor
pentru a fi protejate corespunzator impotriva efectelor daunatoare ale intemperiilor, a
socurilor sau a altor degradari fizice pe toata durata transportului, manipularii si depozitarii
lor.
La manipulare este interzisa riparea, rostogolirea sau alta metoda care poate
provoca degradari ale armaturilor. Se vor folosi in acest scop dispozitivele de transport
sau de ridicat corespunzatoare.
Depozitarea robinetelor se va face in stare ambalata sub acoperis (sopron) sau in
stare neambalata in spatii inchise unde se asigura protectia impotriva precipitatiilor sau a
radiatiilor solare.
Operatii premergatoare montajului
Inainte de montaj se va verifica daca armatura sau echipamentul auxiliar
corespunde cu cele mentionate in documentele insotitoare (tip, model, varianta
constructiva, caracteristici dimensionale, diametru, presiune, etc)
Se va verifica daca produsul nu a suferit deteriorari ca urmare a transportului,
depozitarii, sau unei manipulari necorespunzatoare.
Se va verifica alinierea tronsoanelor de conducta, paralelismul suprafetelor de
etansare ale flanselor si corespondenta gaurilor de trecere a elementelor de asamblare
(suruburi, prezoane), atat ca dimensiuni cat si ca pozitie.
Se va asigura curatenia generala a circuitului de lucru. Curatirea neglijenta a
retelei, de conducte de blocuri de sudura, sarme, capete de tevi, cuie, bucati de lemn, etc.,
lasate in conducte, poate conduce la blocarea robinetului, determinand reparatii
voluminoase si inutile.
Se verifica functionarea in gol a robinetului prin efectuarea unor manevre de
inchidere-deschidere.
Montarea armaturilor in instalatii
La montajul robinetelor pe o conducta tehnologica se va evita ca robinetul sa
constituie punct de sprijin pentru conducta sau sa fie solicitat la elemente de conducta. In
mod normal, robinetul trebuie sa fie sustinut de conducta.
Robinetele se pot monta pe conducta in orice pozitie, la robinetii cu sertar se va
evita montarea pe conducta cu axul vertical in jos.
Suruburile si prezoanele imbinarilor cu flanse ale armaturilor vor fi astfel stranse incat:
- sa se realizeze eforturi uniforme in fiecare surub sau prezon. Se recomanda
utilizarea unor chei dinamometrice
- sa se asigure etanseitatea imbinarii
- sa nu genereze eforturi excesive in ansamblul imbinarii datorita neparalelismului
contraflanselor, sau a altor cauze.
La robinetii de retinere cu clapa (bila), inainte de montaj se va controla daca
miscarea clapetei (bilei) nu este impiedicata. Se va verifica daca exista corespondenta
intre miscarea clapetei (a bilei) si pozitia indicatorului de cursa.
La montarea robinetilor de retinere cu clapa (bila) se va acorda o deosebita atentie
montarii corecte in raport cu sensul de scurgere. Sageata marcata pe robinet corespunde
sensului de curgere al apei pe conducta tehnologica.
Parc Municipal Vest
218
Proba de presiune
Conductele vor fi probate la presiune impreuna cu armaturile montate numai daca
presiunea de incercare a conductelor este inferioara valorii 1.5 x presiunea nominala a
robinetului.
Conducte tehnologice
Executia confectiilor metalice
Toate conductele tehnologice prevazute a se monta in spatii inchise sau in aer liber
(la bazine, platforme, etc.) fac parte din instalatiile tehnologice si se vor executa din teava
de otel si piese de legatura uzinate sau confectionate in ateliere specializate cu materiale
conforme.
Stuturile, reductiile, teurile, crucile si alte piese metalice, se vor confectiona din
conducte, functie de diametru, prin prelucrare si sudura.
Dimensiunile pentru forma geometrica a pieselor speciale date in proiect sunt
inclusiv grosimea flanselor si vor avea tolerante de 2mm.
Suduri
Sudurile se vor efectua de sudori autorizati, in conformitate cu prevederile colectia
ISCIR, marcand pe piesa cu poansonul celui ce a efectuat sudura.
La sudarea flanselor si altor piese se vor folosi electrozi adecvati materialului
pieselor ce trebuiesc sudate, pentru care antreprenorul va emite certificat de calitate.
Toate sudurile vor trebui patrunse pe intreaga sectiune sudata.
Se va acorda o grija deosebita alinierii corecte a pieselor ce trebuiesc sudate si a
perpendicularitatii flanselor pe conducta.
Personalul care executa operatia de control nedistructiv al sudurilor, trebuie sa fie
autorizat. Verificarea sudurilor se va face nedistructiv (vizual si cu lupa) si va pune in
evidenta starea suprafetelor sudurilor si a zonelor adiacente, forma si dimensiunile
cordonului de sudura si defectele de suprafata.
Rezultatele controlului vor fi consemnate in buletinele de examinare si vor fi
prezentate la receptia preliminara si finala a lucrarilor.
Depozitarea electrozilor se va face in locuri uscate, ferite de intemperii, fiind
interzisa sudarea cu electrozi umezi.
Defectele cordoanelor de sudura depistate la controlul vizual, vor fi indepartate cu
mijloace mecanice pana la materialul sanatos, dupa care vor fi resudate.
Modul si conditiile de reparare, vor fi stabilite prin tehnologia de sudare omologata.
Sudurile de reparatii vor fi executate prin aceleasi procedee care au fost folosite la
sudarea sudurilor initiale.
Portiunile din imbinarile sudate care au fost reparate, vor fi verificate dupa
remediere ca si sudurile initiale.
Suportii conductelor
Pentru asigurarea stabilitatii conductelor intr-o instalatie, acestea se vor amplasa pe
suporti metalici, in punctele prevazute in proiect.
Suportii pentru conducte vor trebui sa asigure o rezemare pe o suprafata delimitata
de un unghi de 90 grade.
Rezemarea se va asigura prin intermediul unor sei metalice, fiind permisa
rezemarea punctiforma direct pe profile de diverse forme, numai in cazul in care proiectul
prevede aceasta.
Suportii pentru conducte vor trebui sa asigure o rezemare pe o suprafata delimitata
de un unghi de 90 grade.
Parc Municipal Vest
219
Rezemarea se va asigura prin intermediul unor sei metalice, fiind permisa

rezemarea punctiforma direct pe profile de diverse forme, numai in cazul in care proiectul
prevede aceasta.
Suportii se vor confectiona din tabla, profile si conducte, asamblate prin sudura.
Protectia suportilor se va realiza prin grunduire vopsire cu vopsea de aceeasi
calitate cu a conductelor, dupa prealabila curatire a suprafetelor cu peria de sarma si
degresare.
Flanse si garnituri
Flansele se pot procura gata uzinate sau se pot confectiona in ateliere specializate
ale antreprenorului in conformitate cu prevederile din proiect privind presiunea nominala.
Nu se admit flanse cu alte caracteristici sau a caror suprafata de etansare prezinta
abateri de executie mari.
Garniturile necesare la imbinarile cu flanse pot fi din marsit sau cauciuc.
Montajul instalatiilor hidraulice
Montajul instalatiilor hidraulice amplasate in cladiri sau in aer liber, aferente unor
bazine, se vor executa conform prevederilor acestui capitol din caietul de sarcini, si a
desenelor din proiectul tehnic.
Inainte de montaj, se va efectua identificarea pieselor metalice aferente fiecarei
instalatii.
Piesele metalice executate vor fi manipulate cu grija evitandu-se lovirea sau
deformarea lor, nefiind admisa montarea in instalatie a pieselor deformate.
Inainte de montarea in instalatie a armaturilor (indiferent de tipul lor), vor trebui
incercate la banc, pentru verificarea functionarii normale (etansare perfecta, inchideredeschidere completa a clapei sau a sectorului, manevra usoara fara blocari, etc.)
Toate imbinarile in flanse vor trebui sa fie lipsite de eforturi.
Eventualele corecturi ale ansamblului unei linii tehnologice, datorate tolerantelor de
executie, se vor face cu inele de reglaj special confectionate.
Nu se admite folosirea a doua garnituri la o imbinare.
Probe si receptia lucrarilor
Dupa executia instalatiilor hidraulice, se va executa proba de etanseitate a
imbinarilor la presiunea de lucru, pentru care se vor consemna rezultatele intr-un proces
verbal.
Proba se va realiza in prezenta reprezentantului investitorului.
Imbinarile in flanse a instalatiilor hidraulice, care la verificare nu corespund, avand
deplasari ale fetelor imbinate, se vor remedia pe cheltuiala antreprenorului.
Dupa efectuarea probei de etanseitate se va efectua spalarea si dezinfectarea
instalatiei.
Receptia finala a lucrarilor se va efectua de o comisie a carei componenta va fi
conforma cu prevederile legale in vigoare HG nr. 273/1994. Consultantul va face parte din
comisia de receptie si va acorda lamuririle necesare, comisiei.
Vopsitorii
In vederea vopsirii instalatiei hidraulice, fiecare piesa va fi frecata cu peria de sarma
pana la indepartarea totala a ruginii, exfolierilor si a altor depuneri pe conducta.
Se vor indeparta, cu solventi adecvati, toate petele de uleiuri si grasimi, dupa care
se vor lasa sa se usuce.
Instalatiile se vor vopsi in culori diferite in functie de tipul circuitului. Culorile se vor
stabili prin proiect.
Fiecare circuit va fi marcat cu sageata, indicand directia normala de curgere a
fluidului.
Parc Municipal Vest
220
Calitatea lucrarilor
Documentatia tehnica s-a elaborat cu respectarea exigentelor de calitate in
conformitate cu Legea 10/1995, HG 925/96 privind siguranta in exploatare pentru
constructii si retele, cu regulamentele aprobate prin HG 766/97 privind calitatea.
In conformitate cu Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a
constructiilor aprobat cu HG 766/97, constructiile prevazute in documentatia tehnica
elaborata sunt de importanta normala, ele fiind asimilate cu constructiile cu functiuni
obisnuite avand categoria C de importanta.
Controlul de asigurare a calitatii se va realiza dupa modelul 3 astfel:
- controlul proceselor privind executia lucrarilor
- verificarea si marcarea lucrarilor executate
- controlul neconformitatilor
- inregistrarea privind calitatea.
Cerintele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca lucrarea sunt
corespunzatoare nivelurilor B9, A11.
MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA, PROTECTIA MEDIULUI,
SU
protectia si igiena muncii in constructii, avizat MLPAT cu nr.9/N/15.03.1993, cap.33, Lucrari de alimentari cu apa si canalizari.
mentionat, in vederea inlaturarii oricaror posibile accidente in timpul executiei.
eventual incendiu in timpul executiei (la depozitarea tuburilor din PVC si polietilena se vor
respecta prescriptiile furnizorului).
La executie se vor respecta prevederile Normativului C 300/1994, referitor la
prevenirea si stingerea incendiilor, pe timpul executiei lucrarilor.
Legislatie Protectia mediului inconjurator
- Ordonanta de urgenta 195/2005 Privind protectiei mediului (cu modificari
ulterioare) aprobata cu LEGEA Nr. 265 din 29 iunie 2006 abroga Legea
137/1995
- Legea nr 107/1996 Legea apelor cu modificari si completari ulterioare
- HG 930/2005 privind marimea zonelor de protectie sanitara
- Ordinul 860/2002 publicat 2003 privind aprobarea Procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu
De asemenea s-a avut in vedere legislatia conexa acestor acte normative.
Legislatie privind protectia muncii
- Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca
- Hotararea 1425/2006 Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
- Normele generale de protectie a muncii - 2002;
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii MLPAT
9/N/15.03.1993;
Parc Municipal Vest
221
Norme privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii oamenilor, a refacerii

si protectiei mediului la lucrarile de executie a constructiilor, exploatarea
utilajelor de constructii MLPAT 47/N/3.03.1997.
Legislatie privind prevenirea si stingerea incendiilor

- LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
- ORDIN nr. 1435 din 18 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor
civila
DISPOZITII FINALE
Toate armaturile se vor procura conform fiselor tehnice anexate caietului de sarcini.
La predarea lucrarilor catre investitor toate utilajele, armaturile, etc., vor trebui sa
functioneze silentios, iar imbinarile sa fie perfect etanse, nefiind admise pierderi de apa.
Antreprenorul va garanta calitatea lucrarilor si atingerea parametrilor proiectati,
pentru intreg ansamblu al lucrarilor.
Consultantul are dreptul de a controla tot santierul, atelierele de confectii,
antreprenorul asigurand facilitatile pentru aceasta.
Controlul consultantului nu diminueaza cu nimic responsabilitatea antreprenorului
privind executia de calitate a lucrarilor.
Materialele si produsele folosite de executant trebuie sa fie insotite de certificate de
calitate. Este interzisa folosirea materialelor care nu sunt insotite de certificate de calitate.
Utilizarea altor materiale in afara celor specificate in proiect, se va putea face numai
cu avizul consultantului, care va stabili conditiile de acceptare.
In statia de pompare, se vor afisa instructiunile specifice privind protectia si tehnica
securitatii muncii.
Investitorul, prin dirigintele de santier, poate dispune oprirea lucrarilor daca se
constata abateri sau nerespectari ale caietului de sarcini sau poate dispune demontarea
unor lucrari sau instalatii executate necorespunzator.
Antreprenorul va pune la dispozitia consultantului, la cererea acestuia, documentele
din care sa rezulte calitatea materialelor puse in opera sau a calitatii lucrarilor executate.
Toate deficientele de executie, de schimbare a calitatii materialelor puse in opera
fara acordul proiectantului se vor remedia prin grija si cheltuiala antreprenorului.
3.4.5. Caiet de sarcini foraj de medie adancime
DATE GENERALE
In cadrul Parcului Municipal VEst se va realiza un foraj de medie adancime H=65 m.
Se are in vedere asigurarea necesarul de apa potabila pentru urmatoarele:
- Centru administrativ: 1.01 l/s
- Sera:
0.89 l/s
- Patinoar:
1.00 l/s
- Fantani:
- Toalete:
- Lac:
7.50 l/s
LUCRARI PROIECTATE
Forajul va fi executat in sistem hidraulic cu circulatie inversa cu instalatie de foraj tip
F.A., in sistem aer-lift, circulatie inversa cu noroi bentonitic, avand urmatoarele
caracteristici:
- diametrul de sapare de sus pana jos- 500 mm (sapa are diametrul de 444,5
mm dar prin oscilatie realizeaza o gaura de 500 mm-primii 15 ml se sapa cu
600 mm).
Parc Municipal Vest
222
LITOLOGIA forajului H = 65 m
- 0,00 5,00 argila prafoasa
- 5.00 12.00 nisip cu rar pietris in baza
- 12.00 25,00 argila
- 25,00 30,00 nisip
- 30,00 40.00 argila
- 40.00 42,00 nisip
- 42,00 45,00 nisip fin
- 45,00 48,00 nisip
- 48,00 52.00 argila
- 52.00 60,00 nisip
- 60,00 65,00 argila
In urma executarii, echiparii si testelor ce se vor realiza, se vor face recomandari
privind debitul optim de exploatare, tipul de pompa si adancimea de montare. Pentru
nivelul de ofertare se vor avea in vedere urmatoarele valori aproximative:
Cota montaj pompa 20.00
Q pompa max 18 mc/h (5 l/s)
Echipare foraj
- 65,00 - 60,00 filtru PVC 200 R8 - filtru decantor
- 60,00 50,00 filtru PVC 200 R8 fanta 0,70 mm
- 50,00 0,00 teava plina PVC 200 R8
-
0,00 65,00 se va echipa cu coloana definitiva, PVC 200x7.7 R8, din care 10
ml de filtru cu fanta de 0,70 mm.
Garnitura de foraj va fi formata din:

- prajina de antrenare patrata;
- prajina de foraj D-6 asamblate cu flanse cu 6 suruburi filet M20;
- sapa cu lame D-24 (609 mm) si D-17,5 (444,5 mm)
PROGRAMUL DE FORAJ REALIZAT SI DEFINITIVAREA COLOANEI
Putul forat va fi construit si tubat incat sa asigure etanseitate fata de stratele de apa
necorespunzatoare sau poluante, sa impiedice o comunicare intre suprafata si stratul
purtator de apa, o constructie de materiale durabile, rezistente la actiunile agresive ale
solului sau apei, care sa asigure captarea corespunzatoare a stratului sau stratelor
acvifere.
Nr
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
Specificatii
U/M
Interval forat
Diametru sapa
Tip sapa
Greutate specifica noroi forat
Denumire coloana tubaj
m
mm
Kgf/dm3
-
6.
7.
8.
9.
Diametru exterior al coloanei

Lungime coloana definitiva
Lungime coloana filtranta
Intervale cimentate
mm
m
m
m
FAZA a-I-a
(foraj)
0-12
609
cu lame
1.10-1.15
coloana de
protectie
508
12
0.00-12.00
FAZA a-II-a
(foraj)
12-65
444,5
cu lame
1.10-1.15
definitiva PVC
filtranta PVC
200
53
10.00
37.00-40.00
Parc Municipal Vest
223
10.
11.
Greutate specifica lapte ciment

Tip filtre
Kgf/dm3
-
1.70
-
1.70
PVC filtru cu fanta
de 0.70 mm
Fazele de executie vor fi urmatoarele:

FAZA I-a interval 0-12.00 m (Ds 609 mm)
Pentru izolarea apelor freatice cantonate in orizontul permeabil de suprafata se va
fora in intervalul 0-12.00 m cu o sapa cu lame (borsapa) D-609 mm si s-a tubat o coloana
de protectie D- 508 mm.
Componenta garniturii de foraj ce va fi folosita este prezentata in urmatorul tabel:
Nr.
Crt.
1.
2.
3.
Componenta garniturii de foraj

Sapa lame (bohrsapa)
Prajini 6 (aer lift)
Prajina antrenare
Valori orientative ale parametrilor regimului de sapa

Apasare sapa (p)
5tf
Turatia sapei (m)
50 rot/min
Debit de noroi (q)
30 l/s
Noroiul de foraj folosit va fi un sistem coloidal de tip apa-bentonita cu
urmatoarele caracteristici:
Greutatea specifica
1.10-1.15 Kgf/dm3
Vascozitaea Marsh
38-42 sec
Filtrat
5-10 cm3/30 min
Turta
2-2,5 mm
pH
8-8,5
Intervalul forat 0-12.00 m va fi tubat cu o coloana de protectie din teava de otel
sudata elicoidal cu diametrul D- 508x7.1mm grosime perete conform STAS 6895/1-80.
Aceasta coloana se va incastrata intr-un strat impermeabil de argila ce va asigura izolarea
stratelor acvifere de suprafata care au caracteristici hidrogeologice necorespunzatoare.
Se va cimenta urmatoarul interval: 0-12.00 m.
Cimentarea se va realiza prin introducerea pe langa coloana de protectie si pe
langa coloana definitiva a unei tevi de tubing si pomparea de lapte de ciment.
FAZA a-II-a interval 12.00 - 65 m (53.00) Ds=445.5 mm
Dupa tubarea si cimentarea coloanei de protectie D 508 mm, intervalul de
adancime 12.00 - 65.00 m se va fora cu o sapa cu lame D 444,5 mm prin foraj cu
circulatie inversa prin metoda cu aerlift.
Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
Componenta garniturii de foraj

Sapa lame D-444,5mm
Prajini 6 (aer lift)
Prajini 6 (cu duze)
Prajini 6 (avans)
Parc Municipal Vest
224
Prajina cu duze se va pozitiona in intervalul 42-48 m pentru presiunea nominala a

compresorului de 6 kgf/dm3.
Regimul de foraj folosit va fi urmatorul:
- apasarea pe sapa (P)
5-6tf
- turatia sapei (m)
50 rot/min
- debit de noroi foraj (Q)
30 l/s
In vederea intocmirii profilului litologic al formatiunilor traversate se vor recolta
probe de pe teren din metru in metru pe toata adancimea forajului.
Se va executa carotaj electric pe intervalul 12 - 65 m cu inregistrarea diagrafiilor
electrice : o curba de PS si doua curbe de rezistivitate.
Se va cimenta urmatoarul interval: 37.00 - 40.00 m.
Pozitia filtrelor va fi stabilita dupa corelarea profilului litologic al probelor recoltate
cu digrafiile electrice.
Conform schitei constructiei prezumtive a forajului s-au propus urmatoarele
intervale pentru captare:

Nr.
Crt.
Foraj
Intervale de captare
1.
Foraj de medie adancime
50.00 60.00
Grosimea
captata
minima
10.0 m
CARACTERISTICI GENERALE ALE TUBURILOR FILETATE DIN PVC RIGID

durata de viata indelungata: proprietatile fizico chimice ale PVC-ului folosit in
producerea tuburilor filetate garanteaza o viata indelungata in utilizare;
proprietati dielectrice:aceste tuburi sunt realizate din materiale sintetice ce nu sunt
afectate de curenti vagabonzi din subsoluri;
proprietati anticorozive: tuburile sunt protejate impotriva coroziunii provocate de
apa din subteran;
jonctionare simpla: imbinarea prin mufe filetate de tipul filet exterior-filet interior
permite o asamblare rapida si asigura fara a fi necesara folosirea materialelor de
etansare;
etansare sigura: garantata de garnituri speciale introduse in imbinari;
igienice: tuburile si filtrele sunt produse in conformitate cu normele igienico-sanitare
in vigoare(referitoare la apa potabila);
rezistenta mecanica: grosimea peretelui capetelor tuburilor asigura o rezistenta
macanica maxima a zonei filetate;
usurinta in exploatare: greutate redusa a tubului si usurinte de imbinare permit o
manipulare usoara si costuri reduse de manopera.
EXECUTAREA TUBARII
La organizarea si executarea tubarii unei sonde de apa se vor respecta
urmatoarele operatii:
- Pregatirea sculelor de tubaj
Pentru sustinerea si manevrarea coloanelor se vor folosi in general sarniere, suveie
si elevatoare usoare care trebuie controlate si asigurarea perfectei lor stari de functionare.
- Pregatirea burlanelor
Burlanele se aduc pe podul sondei si se aseaza in ordinea tubarii, cu mufa spre
sonda, se aliniaza, se controleaza filet cu filet si sabloneaza pentru a nu avea ovalizari.
Filetele burlanelor se vor curata cu peria de sarma si se vor unge cu unsoare
speciala pentru a se asigura etansarea si insurubarea completa.
- Pregatirea instalatiei
Se verifica intreaga instalatie, frana, cablurile, ancorele.
- Pregatirea gaurii de sonda
Parc Municipal Vest
225
Pentru forajul hidraulic se controleaza diametrul si adancimea gaurii introducand

incet sapa la put. Noroiul se normalizeaza si se aduce la caracteristicile necesare.
Pentru a cunoste cu exactitate ce burlane au fost introduse in put, modul de
imbinare, lungimea lor etc., la efectuarea operatiei de tubare este obligatoriu sa se incheie
un proces verbal de tubare care sa cuprinda schita coloanei introduse cat si evidenta
fiecarui burlan.
INTRODUCEREA PIETRISULUI MARGARITAR
Cunoscand factorul filtrului (raportul D/d dintre granule si pietris si trecerea cea mai
mica) curba granulometrica a stratului ce urmeaza a se capta si cifra de trecere (procentul
de material grosier din stratul acvifer pe care pietrisul margaritar trebuie sa-l retina si
procentul de material mai fin pe care sa-l lase sa treaca) se vor dimensiona granulele de
pietris margaritar.
In ceea ce priveste grosimea coroanei pietrisului margaritar, conform normelor DIN,
grosimea stratului de pietris variaza dupa marimea bobului de pietris margaritar.
Pentru o marime a granulelor de pietris margaritar de 3-7 mm s-a ales o grosime a
coroanei de pietris de 70 mm.
Introducerea pietrisului margaritar se va face prin circulatie in circuit descendent, in
asa fel incat nivelul fluidului in gaura sa fie aproximativ acelasi cu cel din spatial inelar,
evitandu-se aparitia unor denivelari prea mari, care pot duce la papusarea coloanei de
burlane sau daramarea gaurii de sonda.
PUNEREA IN PRODUCTIE A FORAJULUI
Dupa terminarea lucrarilor de foraj si tubare se va trece la operatia de punere in
productie a sondei.
Desfasurarea operatiilor are 3 etape de punere in productie astfel:
Decolmatarea sau curatirea sondei si a filtrelor de fluidul de foraj;
Denisiparea care are rolul de a crea in jurul filtrului un filtru natural, format din
granule mai mari din strat, prin eliminarea partilor mai fine.
Denisiparea asigura:
- marirea permeabilitatii zonei din vecinatatea filtrului ;
- evitarea innisiparii forajului, puntile formate oprind trecerea elementelor fine in
timpul exploatarii;
- marirea razei efective a forajului si implicit a debitului ce poate fi pompat din
putul forat;
Pomparile pentru denisipare se vor executa in functie de granulometria stratului
acvifer.
In cazul nisipurilor grosiere si a pietrisurilor, pomparile de denisipare pot incepe cu
denivelarea cea mai mare.
In cazul stratelor acvifere formate de nisipuri fine, pomparea de denisipare se
recomanda sa se faca cu debite reduse.
Pe masura ce apa s-a limpezit pentru un debit dat si denivelarea corespunzatoare ,
se trece la un debit mai mare, respectiv o denivelare mai mare, dar denivelarea nu va
depasi 1/3 din H (coloana de apa din foraj).
Se vor efectua trei trepte de pompare. In timpul efectuarii unei trepte, pomparea
trebuie sa se faca la o denivelare stabilizata pentru un debit dat. Aceasta se stabileste
practic atunci cand trei masuratori la un interval de cel putin o ora, indica aproximativ
acelasi nivel hidrodinamic pentru un debit dat, adica se realizeaza un regim de pompare
constant.
Dupa efectuarea pomparii pentru treapta cea mai mare, se va uramri si timpul de
revenire al apei la nivelul hidrostatic initial, notandu-se periodic nivelul la care a revenit
apa, pana se ajunge la nivelul hidrostatic.
Parc Municipal Vest
226
In urma realizarii tuturor operatiilor de punere in functiune a forajului: desnisipare,

decolmatare si teste hidrologice se va obtine apa limpede fara particule de nisip.
La punerea in functiune recomandarile constructorului din procesele verbale de
predare se vor respecta.
ALTE PRECIZARI
La predarea forajului catre beneficiar, coloana definitiva se va proteja cu un capac
metalic.
In cartea tehnica a forajelor se vor evidentia:
- procesele verbale de predare a amplasamntului;
- situatiile de lucrari;
- procesele verbale de tubare ( lucrari ascunse);
- coloana litologica reala, diagrafiile geofizice si acviferele captate, rezultate din
corelarea acestora;
- rezultatele pomparii experimentale (debit, debit specific, nivele, raza de
influenta, etc.)
- buletinele de analiza fizico-chimica a apei captate;
- instructiuni de folosire si intretinere a forajelor;
- alte procese verbale.
NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA SI SU
In expoatare se va respecta Regulamentul privind protectia si igiena muncii In
constructii, elaborat de MLPAT conform Ordinului nr. 9/N/15.03.1993, Legea protectiei
muncii nr. 90/1996 a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si Norme generale de
protectia muncii eliberate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii
1996.
La intocmirea documentatiei s-au prevazut datele tehnologice obligatorii, pentru ca
lucrarea sa poata fi executata cu respectarea tuturor masurilor privind protectia muncii.
La proiectare s-au prevazut solutii si materiale, care nu favorizeaza declansarea
incendiului In timpul executiei .
La montajul si asamblarea conductelor de otel se vor respecta prevederile Ordinului
nr. 15/1999 pentru conductele din otel Imbinate si asamblate prin sudura electrica.
3.4.6. Memoriu tehnic retele de canalizare pluviala
AMPLASARE IN ZONA
Lucrarile propuse in prezenta documentatie sunt amplasate in municipiul Ploiesti,
judetul Prahova, in incinta PARCULUI MUNICIPAL PLOIESTI VEST. Terenul pe care se
doreste realizarea investitiei, cu suprafata de 541.643,02, mp se afla in proprietatea
Municipiului Ploiesti. Proiectul de investitii va fi realizat in zona de Vest a Municipiului, intre
Centura de Vest si Gara de Vest, pe amplasamentul a doua parcele: T54/674 si T52/666.
Urmare a solicitarii beneficiarului, in vederea imbunatatirii factorilor de mediu privind
evacuarea apelor pluviale in zona parcarilor.
La evacuare principalii indicatori de calitate se vor incadra in limitele admisibile din
NTPA 001-2002 reactualizat cu HG 352/2005.
Instalatiile de canalizare pluviala (colectare, tratare, transport) propuse in
incinta parcului evacueaza efluentul tratat cu infiltratie in sol la indicatorii de calitate
din Avizul de gospodarirea apelor nr. 1631/15.11.2010 emis de SGA Prahova).
SITUATIA JURIDICA A TERENULUI
Lucrarile de executie aferente retelei de canalizare pluviala se vor realiza pe
terenuri aflate in domeniul public al parcului care se amenajeaza in apropierea parcarilor
Parc Municipal Vest
227
propuse in parc care necesita epurarea apelor pluviale prin intermediul unui separator de
hidrocarburi.
OBIECTUL DOCUMENTATIEI TEHNICE
Amplasarea echipamentelor tehnologice in vederea reducerii cantitatilor de poluanti
(in principal suspensii si hidrocarburi) provenite de pe suprafetele parcarilor, parcarea
aferenta centrului administrativ si scena.
Amplasarea separatoarelor de hidrocarburi se va realiza in spatiul verde cu
descarcarea efluentului tratat cu infiltratie in sol, conform planului anexat.
Instalatiile contin:
Camine de colectare
Separatoare de hidrocarburi
Bazine de retentie (rezervoare de inmagazinare ape pluviale)
Camin de inspectie (camin din PVC prelevare probe apa tratata) avand si
rolul de distributie a apei tratate in sistemul de drenaj propus.
DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE SI A SOLUTIEI CONSTRUCTIVE
Situatia actuala:
crescuta haotic, fara valoare decorativa. Zona nu prezinta nicio sistematizare peisagistica
si nu exista dotari urbane. Terenul este traversat de la nord-est la nord-vest de o conducta
de termoficare supraterana (Brazi), de conducte de gaze naturale si conducte de produse
petroliere, precum si de linii aeriene si subterane de 20KV. Terenul mai este traversat de o
linie de fibra optica apartinand CONPET SA si de trasee de comunicatie apartinand
ROMTELECOM.
Descrierea investitiei propuse la parcari:
Obiectivul proiectului este realizarea lucrarilor de canalizare pluviala pentru
evacuarea apelor din cele 3 parcari ale Parcului Municipal Vest Ploiesti, 1 parcare
aferenta centrului administrativ si 1 sistem in zona scenei.
Colectarea si evacuarea apelor pluviale, de pe suprafata parcarilor (3 parcari,
parcare centrul administrativ si scena) se realizeaza prin rigole cu scurgere gravitationala
la un camin de colectare ape pluviale 1000 mm tip Tegra.
Pentru evacuarea apelor pluviale preluate de pe parcaje este necesara preepurarea
lor inainte de descarcarea in sol. Se propun separatoare de uleiuri si produse petroliere
(cu un debit Q=20-30 l/s/buc).
Apele pluviale preepurate sunt dirijate in rezervoare de stocare din PP, si evacuate
in sol printr-un sistem de drenaj cu tunele de percolare.
Indicatorii de calitate ai apelor evacuate in sol vor respecta conditiilor impuse de
NTPA 001/2002 in conformitate cu Avizul de gospodarirea apelor nr. 1631/15.11.2010
emis de SGA Prahova.
Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale ce rezulta de pe suprafata celor 3
parcari se propune urmatorul sistem, cu care se va echipa fiecare parcare (conform
schemei tehnologice pl.nr.Rec.V.01.10.1):
- o rigola carosabila cu scurgere gravitationala conform prezentat;
- camin de distributie a apei colectate tip Tegra 1000 mm 1 buc;
- separator de uleiuri si produse petroliere din rasini poliesterice armate cu fibre de
sticla (Q = 30 l/s) 1 buc
- rezervor de stocare ape pluviale din PP 2 buc;
- dispozitive de evacuare din rezervoarele de stocare a apelor pluviale (camine
echipate cu vane de golire la caminele de distributie 2 buc.);
- camine de distributie a apei tratate tip Tegra 600 mm 3 buc;
- tunele de percolare ( 6 seturi 3 buc/set)
Parc Municipal Vest
228
- conducte de transport PVC/PEID 160 - 200 mm.

Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale ce rezulta de pe suprafata scenei se
propune urmatorul sistem (conform schemei tehnologice pl.nr.Rec.V.01.10.2 ):
- o rigola cu scurgere gravitationala conform detaliului;
- rezervor de stocare ape pluviale din PP (polipropilena) 1 buc;
- dispozitiv de evacuare din rezervorul de stocare apa pluviala (camin echipat cu
vana de golire la caminul de distributie 1 buc.);
- camin de distributie apa tratata tip Tegra 600 mm 1 buc;
- tunele de percolare (3 seturi 3 buc/set)
Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale ce rezulta de pe suprafata parcarii
aferenta centrului administrativ se propune urmatorul sistem (conform schemei
tehnologice pl.nr.Rec.V.01.10.3 ):
- o rigola carosabila cu scurgere gravitationala conform detaliului ;
- separator de ulei si produse petroliere din rasini poliesterice armate cu fibre de
sticla (Q = 20 l/s) 1 buc
- dispozitiv de evacuare din rezervoarele de stocare (camin echipat cu vana de
golire la caminul de distributie 1 buc.);
- camin de distributie tip Tegra 600 mm 1 buc;
- tunele de percolare (3 seturi 3 buc/set)
Caracteristici tehnice echipamente tehnologice:
Separatorul de uleiuri si produse petroliere
Separatorul se utilizeaza pentru separarea uleiurilor si produselor petroliere cu
densitate intre 0,80 - 0,95 g/cmc. (Eficienta separarii > 99,98% conform ofertei
furnizorului).
Caracteristici echipament:
corespunzator celor 3 parcari
- Debit: Q = 30 l/s
- D = 1400 mm;
- Hutil = 1025 mm;
- L = 3800 mm;
corespunzator parcare centrul administrativ
- Debit:Q=20 l/s ();
- D = 1400 mm;
- Hutil = 1025 mm;
- L = 3100 mm;
Separatorul de uleiuri si produse petroliere este alcatuit dintr-un bazin din materiale
compozite (rasini poliesterice armate cu fibra de sticla), compartimentat astfel:
compartiment S separatorul de namol si compartiment, L separatorul de uleiuri si
produse petroliere, echipat cu filtru coalescent.
- Separator de namol
- Separator de uleiuri si produse petroliere echipat cu filtru coalescent
- Capac din fonta cu rama 3 buc extensie la fiecare gura de vizitare
L = 1500 mm;
- Echipamentul se va monta pe un strat de beton de egalizare de circa
10
- 15 cm.
Parc Municipal Vest
229
Filtrul coalescent este piesa de tip consumabil. Curatirea lui se face prin spalare
periodica cu jet de apa subpresiune (2 3 bari). Filtrele se inlocuiesc o data la 3 ani in
functie de cantitatea de uleiuri si produse petroliere prezente frecvent in apa uzata.
Rezervoare de stocare
Se propun rezervoare paralelipipedice cu inaltime mica. Caracteristicile unui
rezervor de stocare pentru cele 3 parcari: L = 3160 mm, H = 1000 mm, B = 2000 mm,
V=5.25 mc, iar pentru centrul administrativ si scena L = 4160 mm, H = 1000 mm,
B = 2000 mm,V=7.00 mc.
Rezervoarele de stocare nu necesita intretinere, sunt fiabile, rezistente in
exploatare pe o perioada indelungata si usor de montat. Materialul folosit este
polipropilena rezistenta la majoritatea substantelor, material nedaunatoar sanatatii si
mediului inconjurator.
Rezervoarele se vor amplasa pe un strat de beton de egalizare de 15 cm.
NOTA: Apele pluviale colectate in tancurile de retentie sunt conventional curate si
pot fi folosite la irigatii, pentru stropit spatiile verzi in perioade secetoase cand nu
poate fi folosita apa din lac.
Sistem drenaj propus - tunelele de percolare
Conform normativ P100-1/2006 amplasamentul cercetat este situat, din punct de
vedere al valorilor de varf ale acceleratiei terenului ag=0,28g, iar din punct de vedere al
perioadei de colt Tc, in zona cu Tc=1,0s. Conform standard SR 11100/1 1993, terenul
este in macrozona de intensitate 8.1 (Grade MSK), in care probabilitatea producerii unui
seism de gradul 8 sau mai mare este de minim o data la 50 de ani.
Adancimea maxima de inghet in zona, conform STAS 6054/77, este de
80-90cm.
Pozitionarea instalatiilor propuse se va realiza in incinta PARCULUI MUNICIPAL
PLOIESTI VEST conform pozitiilor indicate pe planul general de situatie (Rec.V.01.01Rec.V.01.02 ) .
Conform profilelor geotehnice ale forajelor executate in amplasament stratificatia de
ansamblu a terenului existent este compatibila cu evacuarea efluentului epurat in sol,
conform fisei forajelor stratificatia existenta are urmatoarea componenta:
0,20 0,30 pamant vegetal negricios
0,30 1,10 praf argilos cafeniu plastic vartos
1,10 6,00 pietris mic mare, nisip mic mare cenusie si bolovanis indesat
Specificatii tehnice privind solutia de infiltrare in sol:
- tunele de percolare
- sistem echivalent drenant
- camine, conducte de legatura tehnologice (PVC)
Parc Municipal Vest
230
Parc Municipal Vest
231
SISTEM DE DISTRIBUTIE A APEI TRATATE

IN SOL CU TUNELURI DE PERCOLARE
CAMIN DE
DISTRIBUTIE APA
TRATATA
1,5%
TUNELUL DE PERCOLARE
Tunelul de percolare a apei in sol a fost conceput, in primul rand, pentru zonele
fara canalizare sau fara emisar natural (ape de suprafata, santuri sau canale de
scurgere, vai cu scurgere asigurata natural) pentru evacuarea dar si stocarea apelor
pluviale epurate. Sistemul de percolare, este format tunele si placi de capat (cate doua
pentru fiecare sir de tunele). Montajul este realizat pe orizontala. Avand doar 11 kg
fiecare tunel, este foarte usor de montat, timpul de instalare nedepasind 1
minut/bucata
tunel.
Norma indicata pentru apa uzata epurata = 1 tunel pentru 1 1,5 LE. Norma indicata
pentru apa pluviala = 1 tunel pentru 50 - 100 l apa pluviala / zi percolata.
Tunelul de percolare se va monta la mai mult de 30 m de puturi sau fantani.
Capacitate de stocare inalta
Tunelul de percolare are o capacitate de percolare (absorbtie a apei de catre sol) de 5
ori mai mare decat cea a unui dren conventional cu teava de drenaj si pietris, pe
acelasi volum de excavatie. Un singur tunel (11 kg) substituie 9 m liniari de tub de
drenaj si cca. 800 kg pietris.
Tunelurile de percolare sunt montate liniar, asa incat este usor de obtinut capacitatea
de depozitare dorita.
Tunelul de percolare, spre deosebire de teava de drenaj, are posibilitatea de a retine
300 l apa / buc. Extragerea apei se poate efectua cu o pompa submersibila introdusa
prin teava DN 200 mm.
Parc Municipal Vest
232
Spre deosebire de sistemele cu teava de drenaj, nivelul apei din sistemul cu tunel
poate fi supravegheat prin teava DN 200 mm. In situatii de sol suprasaturat cu apa din
cauza ploilor diluviene, o pompa cu senzor de nivel, montata permanent prin teava DN
200 mm, va asigura functionarea in totala siguranta a sistemului, fara a intrerupe sursa
se apa uzata.
Pentru fiecare tunel de percolare este necesara o cantitate de pietris de 1,2
mc(marimea
pietrisului:
10
15).
INSTALAREA TUNELELOR DE PERCOLARE

Pentru instalarea tunelelor de infiltratie se tine cont de urmatoarele:
- sistemul de percolare trebuie instalat la minim 6 metri de subsoluri ale cladirilor,
pentru a evita infiltrarea apei in aceste spatii; distanta minima fata de fantani sau
puturi cu apa potabila este de minim 30 metri;
- stratul de pamant de deasupra tunelelor trebuie sa fie de minim 0,50 m in cazul in
care va exista trafic pietonal; adancimea maxima pentru instalarea tunelelor este
de 2 m (pana la partea superioara a tunelelor);intrarea in tunelele de infiltratie se
face printr-o teava PVC direct in placa de capat din fata a tunelului. Pentru
aceasta, se perforeaza placa de capat la dimensiunea tevii de iesire din camin si
se detaseaza portiunea circulara perforata. Teava care alimenteaza tunelul
trebuie
fixata
rigid
in
placa
de
capat.
primul strat de la baza santului pentru sistemul de drenaj este de nisip si are o
grosime de 0,10 m. Urmeaza un strat de pietris in grosime de 0,10 m. Se
monteaza pe acest strat toate tunelele de infiltratie in linie dreapta, cu cele doua
placi de capat. Pe ultimul tunel, in partea superioara, se monteaza teava DN 200
mm de vizitare/ aerisire/ inspectie, iar capacul de vizitare va fi la nivelul solului. Se
verifica montarea rigida a tunelelor de infiltratie cu placile de capat, cu teava de
alimentare a tunelelor si cu teava de vizitare. Se aseaza in continuare pietris pana
la un nivel de 0,10 m deasupra tunelelor. Se invelesc tunele cu un geotextil,
pentru a evita infiltrarea in sistemul de drenaj a apelor de suprafata, provenite de
la precipitatii, precum si pentru a opri particulele care ar putea fi antrenate in
Parc Municipal Vest
233
interiorul tunelelor de percolare, ceea ce ar duce la micsorarea in timp a

capacitatii de stocare a apei. Geotextilul trebuie sa depaseasca marginile tunelului
minim 0,30 m inspre exterior. Peste pietris se pune material de umplutura.
Terenul de la nivelul solului de deasupra sistemului de drenaj trebuie sa aiba o
panta care sa nu permita stationarea apelor pluviale in aria respectiva.
1.
doua
2.
intrarea
randuri
in
tunele
paralele
prin
placa
de
de
tunele
capat
(la
de
partea
percolare
superioara)
3. intrarea in tunele prin partea superioara a primului tunel

Descrierea lucrarilor proiectate la scena
Apele pluviale provenite de pe suprafata scenei vor fi colectate prin intermediul unei
rigole carosabile amplasate in jurul scenei , transportate cu conducta de canalizare PVC,
200 mm catre sistemul de preluare ape pluviale alcatuit din:
- camin de colectare tip Tegra 1000mm (1 buc);
- rezervor de stocare avand caracteristicile mai sus mentionate (1 buc);
Parc Municipal Vest
234
- sistem de drenaj cu tunele de percolare (3 seturi 3 buc/set - 9 buc/sistem);

Exploatarea conductelor, separatoarelor de hidrocarburi si namol, tunele de
percolare
Pentru exploatarea lor sunt necesare:
- controlul periodic al conductelor efectuat pe baza unei esalonari
- controlul instalatiilor racordate
- controlul periodic al apelor evacuate, conf. NTPA 001/2002 in conformitate cu
avizele obtinute de la Administratia Bazinala Apele Romane si Ministerul Mediului.
- spalarea si curatirea conductelor
- efectuarea lucrarilor de reparatii
Exploatarea si intretinerea tunelurilor de percolare se face conform prescriptiilor
firmei producatoare. Se va face o verificare periodica a instalatiilor hidraulice precum si a
tuturor utilajelor si dispozitivelor.
Exploatarea si intretinerea separatoarelor de hidrocarburi si namol se va face
conform instructiunilor producatorului.
IMPLICATII ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR
Protectia mediului, reprezinta unicul factor comun tuturor initiativelor si tuturor
proiectelor de dezvoltare socio-economica in conditii durabile.
Din perspectiva prioritatilor locale de eficientizare a protectiei mediului, constructia
unui sistem de management eficient a resurselor de apa, prin realizarea epurarii apelor
pluviale in zona tinta, definita in cadrul proiectului, reprezinta prima etapa necesara in
scopul reducerii celor mai importante riscuri actuale de mediu.
Prin prisma analizei realizate la nivel local asupra factorilor poluanti prezenti in
cadrul localitatii, cel mai important risc de mediu actual identificat este reprezentat de
absenta unui sistem de gestionare a resurselor de apa si a unui sistem de canalizare, care
datorita amplitudini posibilelor efecte negative asupra sanatatii populatiei si animalelor, a
devenit o prioritate stringenta.
Lucrarile de constructie a sistemului de canalizare - epurare si constructiilor
aferente acestora se vor incadra in prevederile si reglementarile din legislatia de mediu in
vigoare la aceasta data in tara noastra si anume:
aprobata cu LEGEA Nr. 265 din 29 iunie 2006 abroga Legea 137/1995 care
urmareste prevenirea limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii mediului inconjurator
pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului sanatatii umane si a
bunurilor materiale;
Legea Protectiei Atmosferei nr. 655/2001 care urmareste prevenirea eliminarea
limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii atmosferei in scopul evitarii efectelor
negative asupra sanatatii omului si mediului asigurandu-se alinierea la normele juridice
internationale si la reglementarile Uniunii Europene.
Ordin 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind
mediul de viata al populatiei
"Ghid de proiectare, executie si exploatare a lucrarilor de alimentare cu apa si
canalizare in mediul rural", indicativ GP 106-04, publicat in Buletinul Constructiilor nr.
22-24 / 2005.
Legea 10/1995 privind Calitatea in constructii
Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile modificata si completata cu Legea
311/2004;
Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile din Legea nr. 310/2004
Calitatea apelor evacuate va respecta indicatorii prevazuti in HG nr. 188/2002 cu
Parc Municipal Vest
235
completarile si modificarile din HG nr. 352/2005.

Deseurile rezultate se vor colecta selectiv, transporta, depozita temporar sau definitiv
pe categorii si evacua conform prevederilor din Legea nr. 426/2001.
La depozitarea definitiva se vor respecta aceleasi conditii in vederea evitarii generarii
de praf ce ar putea fi antrenat de vant. De asemenea se va asigura depozitarea lor intro zona compacta si se vor acoperi pentru a se evita accesul persoanelor neautorizate.
Personalul va fi dotat cu mijloace de protectie individuale, va fi instruit periodic asupra
acestui risc si a masurilor profilactice ce se impun.
Alegerea materialelor de constructie si a metodelor de constructie
Au fost selectate produse si servicii sigure din punct de vedere al protectiei
mediului. Trebuie sa fie acordata prioritate produselor care raspund standardelor
recunoscute pe plan international si national. In mod normal, trebuie alese materiale si
metode testate in loc de tehnici noi si necunoscute. Santierele de constructie trebuie sa fie
ingradite pentru a preveni accesul publicului si vor fi impuse masuri generale de siguranta.
Inconvenientele temporare cauzate de lucrarile de constructie trebuie sa fie minimizate
prin planificare si colaborare cu contractorii, vecinii si autoritatile. In zonele intens
populate, activitatile care produc zgomot sau vibratii trebuie sa fie strict realizate in timpul
zilei.
protectia si igiena muncii in constructii, avizat MLPAT cu Nr. 9/ N/ 15.03.1993, cap 33 Lucrari de alimentari cu apa si canalizari.
mentionat, in vederea inlaturarii oricaror accidente in timpul executiei.
eventual incendiu in timpul executiei (la depozitarea tuburilor de PVC si polietilena).
Masuri privind securitatea si sanatatea in munca
Atat in timpul executiei cat si in exploatare, se vor respecta cu strictete toate
normele generale si specifice de tehnica securitatii muncii in vigoare la data executiei
lucrarii.
Se va acorda o atentie deosebita si o supraveghere corespunzatoare, operatiilor de
sapaturi, sprijiniri, transporturi, depozitari si lansari de conducte, accesorii si instalatii.
Atat in timpul executiei cat si in exploatare se va folosi numai personal calificat, cu
instructajul, de protectia muncii la zi si cu respectarea regulamentului privind protectia si
igiena muncii in constructii.
La proiectare se vor respecta masurile generale de tehnica securitatii muncii si cele
specifice fiecarui tip de utilaj. Se vor respecta prevederile din normele legale si anume:
Legea 319/2006 securitatii si sanatatii in munca
9/N/15.03.1993;
NC 001-1999 - Normativ cadru privind detalierea continutului cerintelor stabilite
prin Legea 10/1995
Parc Municipal Vest
236
Masuri privind prevenirea si stingerea incendiilor

metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si
protectia civila
C 300 -1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
P 118-1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
STANDARDE, NORMATIVE, LEGISLATIE UTILIZATE IN PROIECTARE SI EXECUTIE
1. Legislatie de mediu
1.1. Legea Apei nr. 107/1996, modificata de Legea nr. 310/2004
1.2. HG 188/2002 si normele aferente referitoare la limitele de descarcare a apelor
uzate, amendata de HG 352/2005:
- NTPA-001, Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a
apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali
1.3 Legea nr. 171/1997, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
national Sectiunea a II-a Apa
2. Documente tehnice de referinta
2.1. Ghid pentru proiectarea, constructia si exploatarea lucrarilor de alimentare cu
apa si canalizare, GP-106-2004, publicat in Monitorul Oficial nr.
338bis/21.04.2005 si normele aferente
2.2. NP 032/1999 Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare
a apelor uzate orasenesti. Partea I: Treapta mecanica.
2.3. NP 084-03 Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor
sanitare si a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, utilizand conducte
din mase plastice.
2.4. NP-088-03 Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a
apelor uzate orasenesti Partea a II-a: Treapta biologica.
2.6. HG 124/2003 referitoare la interzicerea utilizarii azbestului
a) GENERALE
I 22-99
Normativul
Normativul
I9-1994
Normativul
C56 2002
Normativul
C-142
Regulament
Normativul
C 300-1994
Normativul
P 130-99
Hotarare
272/1994
Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de

aductiune si a retelelor de alimentare cu apa si canalizare
ale localitatilor,
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor
sanitare
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente
Instructiuni tehnice pentru executarea termoizolatiei la
instalatii sanitare
Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii.
(B.C 5-6-7/1993)
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora (B.C. 9/94)
Normativ privind urmarirea comportarii in timp a
constructiilor (BC 2/2000)
Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in
Parc Municipal Vest
237
Hotarare
273/1994
Hotarare
Hotarare
766/1997
930/2005
Legea
Ordin
10/1995
462/01.06.1993
Legea
50/1991
Repub. 2007
839/2009
Ordin
constructii
Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora
Regulamente privind calitatea in constructii
pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si
marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica abroga H.G. 101/1995
Calitatea in constructii
Norme metodologice privind determinarea emisiilor de
poluanti atmosferici produsi de surse stationare, modificat
cu Ordinul nr. 592 din 25 iunie 2002 pentru aprobarea
Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de
prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de
sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in
suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator
Autorizarea executarii lucrarilor de constructii (republicata
cu modificari si completari ulterioare)
Pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii
lucrarilor de constructii
Ordonanta
de urgenta
195/2005
Ordin
MAPM
Ordin
MAPM
860/2002
publicat 2003
863/2002
publicat 2003
Hotarare
1213/2006
privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a

impactului asupra mediului pentru anumite proiecte
publice si private (abroga HG 918/2002)
Ordin
31/N/1995
M.L.P.A.T.
536/1997
Privind Instructiuni privind autorizarea responsabililor cu

urmarirea speciala a constructiilor
Ordin
P 56-85
P 130-188
Privind protectiei mediului (cu modificari ulterioare)

aprobata cu LEGEA Nr. 265 din 29 iunie 2006 abroga
Legea 137/1995
Privind aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului si de emitere a acordului de mediu
Privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile
etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra
mediului
Pentru aprobarea Normelor de igiena si

recomandarilor privind mediul de viata al populatiei

constructii si instalatii aferente (B.C. 1-2/1986).
Norme metodologice privind urmarirea comportarii
constructiilor si supravegherea curenta a starii tehnice a
acestora (B.C. 4/1988).
b) CONDUCTE SI ACCESORII
- STAS 2448 82
Camine de vizitare. Prescriptii de proiectare.
- SR 10898:2005
Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie.
Cele mai importante standarde a caror prevederi ghideaza atat proiectarea, cat si
executia lucrarilor de retele de canalizare sunt urmatoarele:
- STAS 12594-87
Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare.
- STAS 9470/73
Hidrotehnica. Ploi maxime. Intensitati. Durata. Frecventa.
- STAS 1795/86
Proiectarea instalatiilor sanitare de canalizare.
Parc Municipal Vest
238
- STAS 1846/2-2007
- STAS 819
- STAS 1061/1
- STAS 3932-77
- STAS 9143
- STAS 2308-81
- STAS 3051-91
- STAS 3272-80
- STAS 6701-82
- STAS 2250/73
- STAS 8591-1-91
Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de ape

meteorice.
Probe si verificari.
Tevi de polietilena de inalta densitate. Conditii generale.
Bratari pentru tevi de instalatii.
Armaturi pentru instalatii sanitare. Conditii de calitate.
Capace si rame pentru camine de vizitare.
Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii de
proiectare.
Canalizari. Gratare cu rama din fonta pentru guri de scurgere
Canalizari. Guri de scurgere cu sifon si depozit
Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de lucru
maxime admisibile
Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane executate
in sapatura
Documentatiile tehnice pentru tuburi si piese speciale din PVC/PEID

(VALROM PALPLAST)
c) TERASAMENTE
- STAS 4580-86
- STAS 9850-89
- SR EN ISO 14688-2:2005
- STAS 6054-77
d) BETOANE
- SR EN 206-1:2002
- STAS 1789 - 88
- SR EN 12390-6:2002
- SR EN 12390-8:2002
- STAS 3518 68
- SR EN 197 1:2002
- SR EN 12620:2003
- SR EN 1008:2003
- STAS 438 / 1 - 89
- NE 012-1999
- C 11 - 74
Lucrari de imbunatatiri funciare. Terasamente.

Prescriptii generale (M-SRS-77).
Lucrari de imbunatatiri funciare. Verificarea compactarii
terasamentelor.
Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si
clasificarea pamanturilor. Partea 2: Principii pentru o
clasificare.
Terenul de fundare. Adancimea de inghet.
Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si

conformitate.
Constructii de beton. Tipul si frecventa verificarilor calitatii
materialelor si betoanelor.
Incercare pe beton intarit. Partea 6: Rezistenta la intindere prin
despicare a epruvetelor.
Incercare pe beton intarit. Partea 8: Adancimea de patrundere a
apei sub presiune.
Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet dezghet.
Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale..
Agregate pentru beton.
Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare,
incercare si evaluare a aptitudinilor de utilizare a apei, inclusiv a
apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de
preparare pentru beton
Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la
cald. Marci si conditii tehnice de calitate.
Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
Instructiuni tehnice pentru alcatuirea si folosirea panourilor din
placaj pentru cofraje (B.C. 4 - 75).
Parc Municipal Vest
239
Categoria de importanta a lucrarii este C - constructii de importanta normala si nu

necesita urmarirea comportarii in timp.
Cerinta de calitate este corespunzatoare nivelului minim de performanta A1(A11), B9
si Is din HG925/95.
3.4.7. Memoriu tehnic 11 microstatii de epurare si retea de canalizare aferenta
AMPLASARE IN ZONA
Lucrarile propuse in prezenta documentatie sunt amplasate in municipiul Ploiesti,
judetul Prahova, in incinta PARCULUI MUNICIPAL PLOIESTI VEST. Terenul pe care se
doreste realizarea investitiei, cu suprafata de 541.643,02, mp se afla in proprietatea
Municipiului Ploiesti. Proiectul de investitii va fi realizat in zona de Vest a Municipiului, intre
Centura de Vest si Gara de Vest, pe amplasamentul a doua parcele: T54/674 si T52/666.
Urmare a solicitarii beneficiarului, in vederea imbunatatirii factorilor de mediu privind
evacuarea apelor uzate menajere provenite de la sera, cladirea administrativa si cele 9
grupuri sanitare din incinta Parcului municipal Ploiesti Vest care se va amenaja se
propune amplasarea la fiecare din cladiri o Microstatie de epurare, in total fiind necesare
11 microstatii de epurare monobloc subterane. (conform planului de situatie
anexat). Distanta dintre obiective fiind foarte mare s-a ales alternativa realizarii
acestor microstatii de epurare la fiecare din cladirile la care s-au prevazut grupuri
sanitare.
Statiile de epurare vor fi prevazute la:
- cladirea administrativa
- sera
- cele 9 grupuri sanitare amplasate in parc, constructii tip care asigura: 2
grupuri sanitare separate pentru fiecare sex, inclusiv grup sanitar pentru persoane
cu dizabilitati.
La evacuare principalii indicatori de calitate se vor incadra in limitele admisibile din
NTPA 001-2002 reactualizat cu HG 352/2005.
Instalatiile de canalizare (colectare, tratare, transport) propuse in incinta
parcului evacueaza efluentul tratat cu infiltratie in sol la indicatorii de calitate din
Avizul de gospodarirea apelor nr. 1631/15.11.2010 emis de SGA Prahova).
SITUATIA JURIDICA A TERENULUI
Lucrarile de executie ale celor 11 microstatii de epurare se vor realiza pe terenuri
aflate in domeniul public al parcului care se amenajeaza in apropierea obiectivelor
mentionate mai sus care necesita epurarea apelor uzate menajere.
OBIECTUL DOCUMENTATIEI TEHNICE
Amplasarea echipamentelor tehnologice in vederea reducerii cantitatilor de poluanti
(in principal suspensii si substante organice) provenite de la grupurile sanitare ale cladirilor
respective.
Amplasarea statiilor de epurare se va realiza in spatiul verde cu descarcarea
efluentului tratat cu infiltratie in sol, conform planului anexat.
Instalatiile contin:
camine de colectare tip Tegra 600 mm
camine colectare transport apa uzata 1.5x1.5x2.0 m
microstatii de pompare (electropompe submersibile amplasate in camine din
beton amplasate in vecinatatea grupurilor sanitare si a cladirilor)
Parc Municipal Vest
240
echipament tehnologic sistem MODUL BIOLOGIC compus dintr-un rezervor

circular compartimentat in care se realizeaza procesul tehnologic de epurare pe
doua faze de operare distincte:
- acumularea apelor uzate, egalizarea debitelor si concentratiilor de
poluanti din apa uzata concomitent cu oxidarea aeroba a apelor uzate si
fermentarea aeroba a efluentului,
- sedimentarea apelor tratate cu recircularea permanenta a namolului
biologic
camine de distributie- inspectie tip Tegra 600mm (camin din PVC prelevare
probe apa tratata) avand si rolul de distributie a apei tratate in sistemul de
drenaj propus
sistem de drenaj cu tunele de percolare.
DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE SI A SOLUTIEI CONSTRUCTIVE
Situatia actuala:
crescuta haotic, fara valoare decorativa. Zona nu prezinta nicio sistematizare peisagistica
si nu exista dotari urbane. Terenul este traversat de la nord-est la nord-vest de o conducta
de termoficare supraterana (Brazi), de conducte de gaze naturale si conducte de produse
petroliere, precum si de linii aeriene si subterane de 20KV. Terenul mai este traversat de o
linie de fibra optica apartinand CONPET SA si de trasee de comunicatie apartinand
ROMTELECOM.
Descrierea investitiei propuse de microstatii de epurare:
Sistemul de tratare propus este unul universal, cunoscut ca sistem de tratare a
apelor uzate menajere folosind recicularea namolului biologic format in procesul de
epurare. Descarcarea efluentului tratat se poate realiza in apele de suprafata sau infiltrat
in sol. (la indicatori de calitate impusi prin Avizul de gospodarirea apelor nr.
1631/15.11.2010 emis de SGA Prahova conform NTPA001/2002).
Statia va asigura preluarea si tratarea unui debit de apa uzata menajera de la max.
35 LE (locuitori echivalenti) la o
- incarcare organica de CBO5 60 gr/om zi (LE) pentru circa 160 - 200 litri apa
uzata/persoana si zi,
- materii in suspensie SS de 70 gr/om zi (LE).
- Azot N de 9 gr/om zi (LE).
- Fosfor P de 6 gr/om zi (LE).
Modulul tehnologic este de forma circulara, din poliester armat cu fibra de sticla
(PAFS) cu D = 2500 mm, H = 2150 m echipat cu capac usor (trafic pietonal amplasat
in spatiul verde) si/sau model B125 (pentru trafic usor de clasa A15). Bazinul este
constituit din straturi de fibra de sticla cu un strat superior de plasa de fibra de sticla cu
muchiile superioare si inferioare armate.
Bazinul este dotat cu toata furnitura si accesoriile necesare operatiilor tehnologice
de tratare.
Statia propriu-zisa dimensionata pentru o capacitate de 35 LE poate permite o
incarcare pentru un consum mediu de circa 160 200 l/om zi, la o capacitate de 9.130 l si
un debit de apa tratata de circa 6,7 l/minut.
Sistemul adoptat sistem de epurare biologica cu oxidare totala si recircularea
namolului activ, cuprinde doua faze distincte, faze ce se realizeaza in compartimentele
modulului:
- oxidarea substantelor organice
- sedimentarea secundara si recircularea namolului biologic
Procesul de epurare biologica cu oxidare totala si cu namol activ transforma
substantele organice din apa reziduala printr-o serie de reactii chimice in saruri minerale.
Parc Municipal Vest
241
Modulul este impartit in patru compartimente care corespund fazelor tehnologice de

proces.
Faza 1: Oxidarea realizata prin amestecul permanent al apei uzate cu namolul
biologic rezultat in prezenta aerului introdus in instalatie cu un compresor de aer activ tip
diafragma (model HP200 si unul de tip HP60) si difuzori de aer cu bule fine.
Faza 2: sedimentare secundara si recircularea namolului namolul este recirculat
cu sisteme aer lift in permanenta urmand ca in ultimul compartiment sa se realizeze
limpezirea efluentului tratat in vederea evacuarii la emisar (in cazul nostru infiltrat in
terenul natural).
Anexa 1
FAZA I a DIGESTIE AEROB
Acumulare, egalizare, oxidare
Compartiment 1 Debitul apelor
uzate menajere provenite de la
canalizare se egalizeaz iar solidele
se vor oxida n permanen n
prezena aerului.
FAZA I b OXIDARE
Compartimentele 2 i 3 - Mixarea
i aerarea nmolului activ se
realizeaz prin intermediul unor
difuzori de aer cu bule fine
alimentate de ctre un compresor
de aer tip diafragm. (1a+1r)
FAZA II SEDIMENTARE
FINAL/RECIRCULARE NMOL
ACTIV
Compartiment 4 Dispozitivele
tehnice speciale permit depunerea
nmolului activ care este recirculat
cu ajutorul sistemului air-lift pn la
faza de oxidare.
Intrare ap uzat
Regulator de debit
Evacuare ap tratat (la
sistemul de drenaj cu
tunele de percolare)
Compartimentul 1 in care se va monta regulatorul de debit asigura preluarea de

debit constant a apei uzate realizand separarea mecanica a materialelor nebiodegradabile
din apa uzata ce vor fi eliminate prin vidanjari periodice la intervale mari de timp (minimum
6 luni). Apa uzata este vehiculata gravitational din compartimentul 1 in Compartimentul 2.
(Faza I a Anexa 1)
Compartimentele 2 si 3 vor prelua apele uzate din compartimentul precedent si
vor fi supuse unei aerari intense si prelungite, intr-un contact permanent cu namolul activ
produs in sistem (colonii de bacterii care se hranesc cu materia organica prezenta in apa
uzata). In timpul stationarii apelor uzate in aceste compartimente are loc oxidare totala a
masei organice si o nitrificare a compusilor amoniacali prezenti, cu o scadere progresiva a
masei de namoluri active. La intervale mari de timp (odata pe an sau odata la 6 luni), o
partea a acestor namoluri in exces trebuie eliminate din sistem prin vidanjare, proces
tehnologic diferit, fata de folosirea foselor septice sau a decantoarelor. Amestecul extras
din statia de epurare este inodor si va avea o concentratie relativ mica de substanta
solida, astfel ca interventiile personalului de intretinere sunt simple numai de
supraveghere si nu vor prezenta nici una din inconvenientele care insotesc in mod
natural astfel de interventii.
Aerarea biomasei se realizeaza prin intermediul introducerii de aer comprimat
produs de suflantele cu membrana care fac parte din echipamentul modulului (model
Parc Municipal Vest
242
HP200 suflanta activa de 210 W) si o suflanta de disipare (model HP60 de 51 W),

caracterizate atat prin dimensiunile mici si consumul mic de electricitate, cat si printr-un
nivel al zgomotului practic interceptabil chiar si in timpul noptii (maxim 40db). Dizolvarea
oxigenului in apa este asigurata de difuzorii porosi, omologati special pentru aceasta
dimensiune de rezervor.
Difuzorii au o dubla functionalitate, aceea de aerare (cu bule fine) si de a mentine in
suspensie masa de namol. La iesirea din compartiment, lichidul va fi format dintr-un
amestec de apa epurata aerata si namol biologic. (Faza I b Anexa 1)
Compartimentul nr. 4: Acest compartiment are functia de decantor final al
instalatiei de epurare, zona in care namolul gaseste ambientul linistit, neturbulent unde
sedimenteaza gravitational, eliberand apa epurata, cu indicatorii de calitate corespunzatori
pentru a fi evacuati in sistem. Namolul sedimentat este recirculat spre compartimentul 2 cu
scopul asigurarii continuitatii procesului biologic. Din compartimentul 3, printr-o fanta aflata
la baza diafragmei, amestecul aerat apa-namol ajunge intr-un semicilindru aflat in
compartimentul de decantare finala (compartimentul nr. 4) care are functia de linistire,
necesara pentru a limita turbulenta amestecului de apa namol si pentru eliminarea
oxigenului nedizolvat (care obstructioneaza procesul de decantare). (Faza II Anexa 1)
Amestecul este apoi dirijat catre radierul rezervorului in aproprierea unui deflector
inclinat, care mareste viteza de decantare. In aceasta zona are loc procesul de
sedimentare gravitationala. Datorita regimului hidraulic impus apa rezultata este dirijata
catre traseul de evacuare si apoi catre racordul de refulare.
Recircularea namolului biologic se produce printr-un sistem clasic de tip aer-lift
care ridica namolul sedimentat pe radierul deflectorului. Aer-lift-ul instalat in rezervor,
brevetat si realizat in exclusivitate pentru Modul biologic are doua functiuni distincte:
- ridica amestecul apa-namol de pe radierul bazinului;
- creste (mareste) nivelului de oxigen dizolvat la valoarea de 3-4 mg/l,
readucandu-l deja perfect reactivat in compartimentul de aerare.
Ex.: Mod de montaj al sistemului MODUL BIOLOGIC in spatiu verde peste care se
monteaza un capac ce poate fi manipulat foarte usor
Sistemul propus de MODUL BIOLOGIC este echipat cu un tablou electric de

comanda si control, amplasat la exterior, in imediata apropiere a constructiei, independent
montat pe un stativ metalic in care se vor amplasa si microsuflantele HP200 si HP60.
Aceasta asigura comanda, controlul si protectia echipamentelor electrice ale statiei,
impotriva fluctuatiilor de tensiune din reteaua electrica, precum si functionarea temporizata
a acesteia (electropompa submersibila).
Evacuarea efluentului epurat se realizeaza cu tubulatura din PVC 160 - 200 mm,
sistem cu reductie excentrica (vezi detalii) la caminul de inspectie dupa care tot
gravitational la sistemul de drenaj echipat cu tunele de percolare propuse, in vederea
evacuarii efluentului tratat in sol.
Parc Municipal Vest
243
Evacuarea eventualului biogaz rezultat din procesul de epurare se va realiza in

exterior prin montarea unui tub flexibil din cauciuc sau PVC racordat la conducta de
evacuare a gazului din rezervor si dirijat corespunzator.
Aerul comprimat necesar pentru functionarea aer-lift-ului este furnizat de cele doua
suflante folosite la oxidare.
Alimentarea cu energie electrica: 220V 50Hz. La panoul de semnalizare, echipare
electrosuflante si electropompa submersibila de evacuare ape uzate brute.
Apa epurata este evacuata gravitational in reteaua de drenaj proiectata cu
introducerea in sol a efluentului tratat. Indicatorii de calitate, la evacuare, respecta
Normativul NTPA 001/2002 (reactualizat cu HG 352/2005), in conformitate cu Avizul nr.
1631/15.11.2010 emis de SGA Prahova.
Referitor la adancimea de pozare a statiei de epurare aceasta se va face la
cotele transmise de catre Furnizorul de echipamente in specificatia tehnica
impreuna cu datele din instructiunile de montaj.
Conform indicatiilor Furnizorului nu este necesara montarea acestei instalatii
sub adancimea de inghet.
Parametrii constructivi ai microstatiei de epurare propuse sunt prezentate in Anexa
2, se propune amplasarea a 11 microstatii, fiecare pentru 35 locuitori echivalenti:
Anexa 2
HP 200+HP60
Caminul de colectare-transport apa uzata are dimensiunile utile in plan de

1,5 m x 1,5 m, iar inaltimea utila de 2,0 m, se incadreaza in clasele de expunere
XC2 + XF1, conform CP 012/1-2007.
Elemente structurale:
- Radier 20 cm grosime, din beton de clasa C25/30, asezat pe un strat de 10 cm de
beton de egalizare de clasa C8/10.
- Peretii grosime 15 cm, beton de clasa C25/30
- Placa grosime 15 cm, beton de clasa C25/30
- 2,5 cm la pereti, la interior si exterior
- 5 cm la radier
- 2 cm la placa, la interior si 3 cm la exterior
Acest camin este prevazut cu o gura de vizitare de 0,6 m x 0,6 m si un gol de 0,5 m
x 0,5 m, pentru accesul la cosul gratar. Ambele goluri sunt acoperite cu capace metalice.
Caminul se incadreaza in clasa IV de importanta cu coeficient de importanta 1 =
0,8. Conform normativului P100/2006 cod de proiectare seismica, perioada de colt Tc =
1,0 s, iar acceleratia de proiectare ag = 0,28 g, valoarea de referinta a incarcarii datorate
Parc Municipal Vest
244
zapezii pe sol este sok = 2,0 kN/m2 conform Normativului CR-1-1-3/2005- Cod de
proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor.
Armatura este din PC 52 si OB 37.
Categoria de importanta a constructiei este Categoria C Normala, determinata
prin calcul in conformitate cu Regulamentul privind categorie de importanta a
constructiilor aprobat cu Ordinul 31/N/1995, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 4/96
elaborat de INCERC aprilie 1996.
Conform normativ P100-1/2006 amplasamentul cercetat este situat, din punct de
vedere al valorilor de varf ale acceleratiei terenului ag=0,28g, iar din punct de vedere al
perioadei de colt Tc, in zona cu Tc=1,0s. Conform standard SR 11100/1 1993, terenul
este in macrozona de intensitate 8.1 (Grade MSK), in care probabilitatea producerii unui
seism de gradul 8 sau mai mare este de minim o data la 50 de ani.
Adancimea maxima de inghet in zona, conform STAS 6054/77, este de 80-90cm.
Pozitionarea celor 11 microstatii de epurare propuse se va realiza in incinta
PARCULUI MUNICIPAL PLOIESTI VEST in zona grupurilor sanitare si a cladirilor
mentionate.
Instalatia de infiltratie in sol
Conform profilelor geotehnice ale forajelor executate in amplasament stratificatia de
ansamblu a terenului existent este compatibila cu evacuarea efluentului epurat in sol,
conform fisei forajelor stratificatia existenta are urmatoarea componenta:
0,20 0,30 pamant vegetal negricios
0,30 1,10 praf argilos cafeniu plastic vartos
1,10 6,00 pietris mic mare, nisip mic mare cenusie si bolovanis indesat
Specificatii tehnice privind solutia de infiltrare in sol:
- tunele de percolare
- sistem echivalent drenant
- camine, conducte de legatura tehnologice (PVC)
Parc Municipal Vest
245
Parc Municipal Vest
246
SISTEM DE DISTRIBUIE A APEI TRATATE

N SOL CU TUNELURI DE PERCOLARE
CAMIN DE
DISTRIBUTIE APA
TRATATA
1,5%
TUNELUL DE PERCOLARE
Tunelul de percolare a apei in sol a fost conceput, in primul rand, pentru zonele fara
canalizare sau fara emisar natural (ape de suprafata, santuri sau canale de scurgere,
vai cu scurgere asigurata natural) pentru evacuarea dar si stocarea apele pluviale sau
a apelor uzate epurate. Sistemul de percolare, este format din 10 tuneluri si placi de
capat (cate doua pentru fiecare sir de tuneluri). Montajul este realizat pe orizontala.
Avand doar 11 kg fiecare tunel, este foarte usor de montat, timpul de instalare
nedepasind 1 minut/bucata tunel.
Norma indicata pentru apa uzata epurata = 1 tunel pentru 1 1,5 LE. Norma indicata
pentru apa pluviala = 1 tunel pentru 50 - 100 l apa pluviala / zi percolata.
Tunelul de percolare se va monta la mai mult de 30 m de puturi sau fantani.
Capacitate de stocare inalta
Tunelul de percolare are o capacitate de percolare (absorbtie a apei de catre sol) de 5
ori mai mare decat cea a unui dren conventional cu teava de drenaj si pietris, pe
acelasi volum de excavatie. Un singur tunel (11 kg) substituie 9 m liniari de tub de
drenaj si cca. 800 kg pietris.
Tunelurile de percolare sunt montate liniar, asa incat este usor de obtinut capacitatea
de depozitare dorita.
Tunelul de percolare, spre deosebire de teava de drenaj, are posibilitatea de a retine
300 l apa / buc. Extragerea apei se poate efectua cu o pompa submesibila introdusa
prin teava DN 200 mm.
Spre deosebire de sistemele cu teava de drenaj, nivelul apei din sistemul cu tunel
poate fi supravegheat prin teava DN 200 mm. In situatii de sol suprasaturat cu apa din
cauza ploilor diluviene, o pompa cu senzor de nivel, montata permanent prin teava DN
200 mm, va asigura functionarea in totala siguranta a sistemului, fara a intrerupe sursa
se apa uzata.
Pentru fiecare tunel de percolare este necesara o cantitate de pietris de 1,2 mc
(marimea pietrisului: 10 - 15).
Parc Municipal Vest
247
INSTALAREA TUNELELOR DE PERCOLARE

Pentru instalarea tunelelor de infiltratie se tine cont de urmatoarele:
- sistemul de percolare trebuie instalat la minim 6 metri de subsoluri ale cladirilor,
pentru a evita infiltrarea apei in aceste spatii; distanta minima fata de fantani sau puturi
cu
apa
potabila
este
de
minim
30
metri;
- stratul de pamant de deasupra tunelelor trebuie sa fie de minim 0,50 m in cazul in
care va exista trafic pietonal; adancimea maxima pentru instalarea tunelelor este de 2
m
(pana
la
partea
superioara
a
tunelelor);
- intrarea in tunelele de infiltratie se face printr-o teava PVC direct in placa de capat din
fata a tunelului. Pentru aceasta, se perforeaza placa de capat la dimensiunea tevii de
iesire din camin si se detaseaza portiunea circulara perforata. Teava care alimenteaza
tunelul
trebuie
fixata
rigid
in
placa
de
capat.
- primul strat de la baza santului pentru sistemul de drenaj este de nisip si are o
grosime de 0,10 m. Urmeaza un strat de pietris in grosime de 0,10 m. Se monteaza pe
acest strat toate tunelele de infiltratie in linie dreapta, cu cele doua placi de capat. Pe
ultimul tunel, in partea superioara, se monteaza teava DN 200 mm de vizitare/ aerisire/
inspectie, iar capacul de vizitare va fi la nivelul solului. Se verifica montarea rigida a
tunelelor de infiltratie cu placile de capat, cu teava de alimentare a tunelelor si cu teava
de vizitare. Se aseaza in continuare pietris pana la un nivel de 0,10 m deasupra
tunelelor. Se invelesc tunele cu un geotextil, pentru a evita infiltrarea in sistemul de
drenaj a apelor de suprafata, provenite de la precipitatii, precum si pentru a opri
particulele care ar putea fi antrenate in interiorul tunelelor de percolare, ceea ce ar duce
la micsorarea in timp a capacitatii de stocare a apei. Geotextilul trebuie sa depaseasca
marginile tunelului minim 0,30 m inspre exterior. Peste pietris se pune material de
umplutura.
Terenul de la nivelul solului de deasupra sistemului de drenaj trebuie sa aiba o panta
care sa nu permita stationarea apelor pluviale in aria respectiva.
Parc Municipal Vest
248
1.
doua
2.
intrarea
randuri
in
tunele
paralele
prin
placa
de
de
tunele
capat
(la
de
partea
percolare
superioara)
3. intrarea in tunele prin partea superioara a primului tunel

IMPLICATII ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR
Protectia mediului, reprezinta unicul factor comun tuturor initiativelor si tuturor
proiectelor de dezvoltare socio-economica in conditii durabile.
Din perspectiva prioritatilor locale de eficientizare a protectiei mediului, constructia
unui sistem de management eficient a resurselor de apa, prin realizarea epurarii apelor
Parc Municipal Vest
249
uzate menajere in zona tinta, definita in cadrul proiectului, reprezinta prima etapa
necesara in scopul reducerii celor mai importante riscuri actuale de mediu.
Prin prisma analizei realizate la nivel local asupra factorilor poluanti prezenti in
cadrul localitatii, cel mai important risc de mediu actual identificat este reprezentat de
absenta unui sistem de gestionare a resurselor de apa si a unui sistem de canalizare, care
datorita amplitudini posibilelor efecte negative asupra sanatatii populatiei si animalelor, a
devenit o prioritate stringenta.
Lucrarile de constructie a sistemului de canalizare - epurare si constructiilor
aferente acestora se vor incadra in prevederile si reglementarile din legislatia de mediu in
vigoare la aceasta data in tara noastra si anume:
aprobata cu LEGEA Nr. 265 din 29 iunie 2006 abroga Legea 137/1995 care
urmareste prevenirea limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii mediului inconjurator
pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului sanatatii umane si a
bunurilor materiale;
Legea Protectiei Atmosferei nr. 655/2001 care urmareste prevenirea eliminarea
limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii atmosferei in scopul evitarii efectelor
negative asupra sanatatii omului si mediului asigurandu-se alinierea la normele juridice
internationale si la reglementarile Uniunii Europene.
Ordin 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind
mediul de viata al populatiei
"Ghid de proiectare, executie si exploatare a lucrarilor de alimentare cu apa si
canalizare in mediul rural", indicativ GP 106-04, publicat in Buletinul Constructiilor nr.
22-24 / 2005.
Legea 10/1995 privind Calitatea in constructii
Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile modificata si completata cu Legea
311/2004;
Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile din Legea nr. 310/2004 care
urmareste conservarea dezvoltarea si protectia resurselor de apa precum si protectia
impotriva oricarei forme de poluare si de modificare a caracteristicilor apelor de
suprafata si subterane. Apele pluviale se vor colecta in santuri de colectare a apelor
care vor fi subtraversate pe sub drum prin podete si debusate apoi in paraul din zona.
Calitatea apelor evacuate va respecta indicatorii prevazuti in HG nr. 188/2002 cu
completarile si modificarile din HG nr. 352/2005.
Deseurile rezultate se vor colecta selectiv, transporta, depozita temporar sau definitiv
pe categorii si evacua conform prevederilor din Legea nr. 426/2001.
La depozitarea definitiva se vor respecta aceleasi conditii in vederea evitarii generarii
de praf ce ar putea fi antrenat de vant. De asemenea se va asigura depozitarea lor intro zona compacta si se vor acoperi pentru a se evita accesul persoanelor neautorizate.
Personalul va fi dotat cu mijloace de protectie individuale, va fi instruit periodic asupra
acestui risc si a masurilor profilactice ce se impun.
Prin lucrarile de constructie a sistemului de epurare se va asigura un grad ridicat de
performanta si siguranta in exploatare cu respectarea prevederilor actelor normative in
vigoare cu efecte pozitive economice cat si asupra mediului.
Alegerea materialelor de constructie si a metodelor de constructie
Au fost selectate produse si servicii sigure din punct de vedere al protectiei
mediului. Trebuie sa fie acordata prioritate produselor care raspund standardelor
recunoscute pe plan international si national. In mod normal, trebuie alese materiale si
metode testate in loc de tehnici noi si necunoscute. Santierele de constructie trebuie sa fie
ingradite pentru a preveni accesul publicului si vor fi impuse masuri generale de siguranta.
Inconvenientele temporare cauzate de lucrarile de constructie trebuie sa fie minimizate
Parc Municipal Vest
250
prin planificare si colaborare cu contractorii, vecinii si autoritatile. In zonele intens

populate, activitatile care produc zgomot sau vibratii trebuie sa fie strict realizate in timpul
zilei.
protectia si igiena muncii in constructii, avizat MLPAT cu Nr. 9/ N/ 15.03.1993, cap 33 Lucrari de alimentari cu apa si canalizari.
mentionat, in vederea inlaturarii oricaror accidente in timpul executiei.
eventual incendiu in timpul executiei (la depozitarea tuburilor de PVC si polietilena, a
accesoriilor microstatiilor de epurare si a statiilor de pompare se vor respecta indicatiile
furnizorului).
Masuri privind securitatea si sanatatea in munca
Atat in timpul executiei cat si in exploatare, se vor respecta cu strictete toate
normele generale si specifice de tehnica securitatii muncii in vigoare la data executiei
lucrarii.
Se va acorda o atentie deosebita si o supraveghere corespunzatoare, operatiilor de
sapaturi, sprijiniri, transporturi, depozitari si lansari de conducte, accesorii si instalatii.
Atat in timpul executiei cat si in exploatare se va folosi numai personal calificat, cu
instructajul, de protectia muncii la zi si cu respectarea regulamentului privind protectia si
igiena muncii in constructii.
La proiectare se vor respecta masurile generale de tehnica securitatii muncii si cele
specifice fiecarui tip de utilaj. Se vor respecta prevederile din normele legale si anume:
Legea 319/2006 securitatii si sanatatii in munca
9/N/15.03.1993;
NC 001-1999 - Normativ cadru privind detalierea continutului cerintelor stabilite
prin Legea 10/1995
Masuri privind prevenirea si stingerea incendiilor
metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si
protectia civila
STANDARDE, NORMATIVE, LEGISLATIE UTILIZATE IN PROIECTARE SI
EXECUTIE
1. Legislatie de mediu
1.1. Legea Apei nr. 107/1996, modificata de Legea nr. 310/2004
Parc Municipal Vest
251
1.2. HG 188/2002 si normele aferente referitoare la limitele de descarcare a apelor

uzate, amendata de HG 352/2005:
- NTPA-002, Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de
canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare
- NTPA-001, Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a
apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali
1.3 Legea nr. 171/1997, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
national Sectiunea a II-a Apa
2. Documente tehnice de referinta
2.1. Ghid pentru proiectarea, constructia si exploatarea lucrarilor de alimentare cu
apa si canalizare, GP-106-2004, publicat in Monitorul Oficial nr.
338bis/21.04.2005 si normele aferente
2.2. NP 032/1999 Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare
a apelor uzate orasenesti. Partea I: Treapta mecanica.
2.3. NP 084-03 Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor
sanitare si a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, utilizand conducte
din mase plastice.
apelor uzate orasenesti Partea a II-a: Treapta biologica.
apelor uzate orasenesti Partea a III-a: Statii de epurare de capacitate mica (5 <
Q <= 50 l/s) si foarte mica (Q <= 5 l/s).
2.6. HG 124/2003 referitoare la interzicerea utilizarii azbestului
a) GENERALE
I 22-99
Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de
Normativul
aductiune si a retelelor de alimentare cu apa si canalizare
ale localitatilor,
Normativul
I9-1994
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor
sanitare
Normativul
C56 2002
constructii si instalatii aferente
Normativul
C-142
Instructiuni tehnice pentru executarea termoizolatiei la
instalatii sanitare
Regulament
Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii.
(B.C 5-6-7/1993)
Normativul
C 300-1994
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora (B.C. 9/94)
Normativul
P 130-99
Normativ privind urmarirea comportarii in timp a
constructiilor (BC 2/2000)
Hotarare
272/1994
Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in
constructii
Hotarare
273/1994
Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora
Hotarare
766/1997
Regulamente privind calitatea in constructii
Hotarare
930/2005
pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si
marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica abroga H.G. 101/1995
Legea
10/1995
Calitatea in constructii
Ordin
462/01.06.199 Norme metodologice privind determinarea emisiilor de
3
poluanti atmosferici produsi de surse stationare, modificat
cu Ordinul nr. 592 din 25 iunie 2002 pentru aprobarea
Parc Municipal Vest
252
Legea
Ordin
50/1991
Repub. 2007
839/2009
Ordonanta
de urgenta
195/2005
Ordin MAPM
860/2002
publicat 2003
863/2002
publicat 2003
Ordin MAPM
Hotarare
1213/2006
Ordin
1798/2007
Ordin
31/N/1995
M.L.P.A.T.
536/1997
Ordin
P 56-85
P 130-188
Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de

prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului
de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in
suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator
Autorizarea executarii lucrarilor de constructii (republicata
cu modificari si completari ulterioare)
Pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare

a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii
lucrarilor de constructii
Privind protectiei mediului (cu modificari ulterioare)
aprobata cu LEGEA Nr. 265 din 29 iunie 2006 abroga
Legea 137/1995
Privind aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului si de emitere a acordului de mediu
Privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile
etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra
mediului
privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a

impactului asupra mediului pentru anumite proiecte
publice si private (abroga HG 918/2002)
pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei
de mediu (abroga Ordin 876/2004)
Privind Instructiuni privind autorizarea responsabililor cu
urmarirea speciala a constructiilor
Pentru aprobarea Normelor de igiena si a

recomandarilor privind mediul de viata al populatiei
constructii si instalatii aferente (B.C. 1-2/1986).
Norme metodologice privind urmarirea comportarii
constructiilor si supravegherea curenta a starii tehnice a
acestora (B.C. 4/1988).
b) CONDUCTE SI ACCESORII
- STAS 2448 82
Camine de vizitare. Prescriptii de proiectare.
- SR 10898:2005
Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie.
Cele mai importante standarde a caror prevederi ghideaza atat proiectarea, cat si
executia lucrarilor de retele de canalizare sunt urmatoarele:
STAS 12594-87
Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare.
STAS 9470/73
Hidrotehnica. Ploi maxime. Intensitati. Durata. Frecventa.
STAS 1795/86
Proiectarea instalatiilor sanitare de canalizare.
SR 1846/1-2006 Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de ape uzate de
canalizare
STAS 10859/91
Canalizari Statii de epurare a apelor uzate provenite de la
centre populate
STAS 819
Probe si verificari.
STAS 1061/1
Tevi de polietilena de inalta densitate. Conditii generale.
STAS 1061/2
Tevi de polietilena de inalta densitate. Dimensiuni.
UNI 312
Standard international pentru tevi de polietilena de inalta
densitate PE 80.
Parc Municipal Vest
253
Bratari pentru tevi de instalatii.

Armaturi pentru instalatii sanitare. Conditii de calitate.
Capace si rame pentru camine de vizitare.
Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii de
proiectare.
STAS 2250/73
Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de lucru
maxime admisibile
STAS 8591-1-91 Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane executate
in sapatura

STAS 3932-77
STAS 9143
STAS 2308-81
STAS 3051-91
Documentatiile tehnice pentru tuburi si piese speciale din PVC (VALROM

PALPLAST), microstatii de epurare
c) TERASAMENTE
- STAS 4580-86
- STAS 9850-89
- SR EN ISO 14688-2:2005
- STAS 6054-77
d) BETOANE
- SR EN 206-1:2002
- STAS 1789 - 88
- SR EN 12390-6:2002
- SR EN 12390-8:2002
- STAS 3518 68
- STAS 6102 - 86
- SR EN 197 1:2002
- SR EN 12620:2003
- SR EN 1008:2003
- STAS 438 / 1 - 89
- NE 012-1999
- C 11 - 74
Lucrari de imbunatatiri funciare. Terasamente.

Prescriptii generale (M-SRS-77).
Lucrari de imbunatatiri funciare. Verificarea compactarii
terasamentelor.
Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si
clasificarea pamanturilor. Partea 2: Principii pentru o
clasificare.
Terenul de fundare. Adancimea de inghet.
Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si

conformitate.
Constructii de beton. Tipul si frecventa verificarilor calitatii
materialelor si betoanelor.
Incercare pe beton intarit. Partea 6: Rezistenta la intindere prin
despicare a epruvetelor.
Incercare pe beton intarit. Partea 8: Adancimea de patrundere a
apei sub presiune.
Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet dezghet.
Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si conditii
tehnice de calitate (M- SR 10 - 88).
Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale..
Agregate pentru beton.
Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare,
incercare si evaluare a aptitudinilor de utilizare a apei, inclusiv a
apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de
preparare pentru beton
Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la
cald. Marci si conditii tehnice de calitate.
Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
Instructiuni tehnice pentru alcatuirea si folosirea panourilor din
placaj pentru cofraje (B.C. 4 - 75).
Parc Municipal Vest
254

si Is din HG925/95.
3.4.8. Memoriu tehnic foraj de monitorizare a calitatii apei subterane
Documentatia are ca obiect prezentarea lucrarilor necesare realizarii forajului de
monitorizare a calitatii apelor subterane, pentru obiectivul Realizarea Parcului Municipal
Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice. Parc Municipal
Vest .
Prin avizul de Gospodarirea Apelor nr.1631/15.11.2010 emis de Administratia
Bazinala de Apa Buzau-Ialomita S.G.A. Prahova, s-a solicitat realizarea unui foraj de
monitorizare a calitatii apei subterane in aval de sistemul de drenare, pe directia de
curgere a apelor subterane. Acest foraj se propune a fi realizat in extremitatea sudica a
parcului (conform plan de situatie anexat).
Din datele tehnice furnizate de studiu hidrogeologic complexul acvifer de mica
adancime (freatic-conul de dejectie Prahova-Teleajan) constituit din pietrisuri cu
bolovanisuri si nisip, a fost interceptat pana la adancimea de cca. 25-30m prin fantanile
satesti si forajele de mica adancime executate pentru reteaua INHGA, sau de alimentare
cu apa a unor obiective din zona.
Apa din acest complex este cu nivel liber si se gaseste la adancimea de 1520m.
Proiectantul propune realizarea unui foraj de mica adancime 25m, echipat cu
tubulatura PVC-rigid, 160x6.7 mm , PE100, H=25 m, cu filtru din PVC 160mm si piesa
de capat (decantor).
Executia forajului se va realiza in sistem uscat, executat semi-mecanic, folosind
instalatie cu trepied de capacitate pana la 60m, cu coloana de diametru 317.5mm (12 ).
Forajul se va cimenta la nivelul terenului, prin introducerea pe langa coloana de
definitiva a laptelui de ciment.
La final, coloana fina va fi protejata la suprafata terenului cu un masiv de beton
simplu (C8/10) 0.60x0.60m, h=0.30m .
Litologia terenului si echiparea forajului este prezentata in plansa nr. Rec.V.01.12
anexata la documentatie.
1996.
si Is din HG925/95.
Parc Municipal Vest
255
3.4.9. Caiet de sarcini retele de canalizare pluviala

1.1 GENERALITATI
1.1.1 Prezentul caiet de sarcini prevede conditiile tehnice ale lucrarii si principalele
obligatii pe care le are constructorul privind verificarea materialelor folosite, metodele de
verificare a lucrarilor, tehnologiile de realizare pe etape de executie, predarea si receptia
lucrarilor, respectarea normelor de tehnica securitatii muncii, in vederea realizarii unor
lucrari de buna calitate.
1.1.2 Proiectul tehnic piese scrise si piese desenate in care sunt stabilite solutiile,
tehnologia de executie, materialele cu caracteristicile lor, conditiile impuse, atentionari
etc., precum si prevederile prezentului caiet de sarcini trebuie cunoscute in amanunt de
catre constructor si investitor, semnalandu-se proiectantului orice nepotrivire cu realitatile
din teren sau neconcordante aparute in timpul executiei. Pe toata durata de executie a
lucrarilor, la santier se va afla intreaga documentatie in faza P.T.
1.1.3 Este necesara cunoasterea conditiilor impuse prin avizele si acordurile obtinute
pentru aceasta investitie. Se vor incheia procese verbale cu toti factorii care detin retele
subterane in amplasamentul lucrarilor proiectate in prezenta documentatie, pentru
detalierea conditiilor de executie.
1.1.4 Datele mentionate in prezentul caiet de sarcini, fac parte integranta din Proiectul
tehnic, continutul lui fiind in conformitate cu prevederile Ordinului 863/2008
respectandu-se prevederile din Legea 10/18.01.1995 privind calitatea in constructii.
Caietul de sarcini contine conditiile tehnice si de calitate bazate pe standardele,
normativele si instructiunile in vigoare, care trebuie avute in vedere si respectate la
executarea lucrarilor de terasamente, constructii si instalatii in concordanta cu prevederile
proiectului tehnic.
Obligatiile si raspunderile beneficiarului si executantului cu privire la asigurarea
calitatii constructiilor si receptia acestora, sunt reglementate prin Legea nr. 10/1995 privind
calitatea in constructii.
Pe intreaga perioada de executie se vor respecta normele de protectia muncii H.G.
925/95, regulamentul privind protectia muncii si igiena muncii in constructii aprobat de
M.L.P.A.T. cu nr. 9/N/1993.
1.2 DESCRIEREA LUCRARILOR DIMENSIUNI
Proiectantul propune amplasarea a 4 separatoare de hidrocarburi si un sistem la
scena care vor prelua apele pluviale de la cele patru parcari si de la scena, amplasate in
incinta PARC MUNICIPAL PLOIESTI VEST.
Separatoarele se vor intercala pe traseul de evacuare al apelor uzate menajere din
incinta, asigurand imbunatatirea principalilor indicatori de calitate a efluentului tratat
(suspensii, substante organice) cu evacuare dupa tratare in sol.
Adancimea de pozare a separatoarelor de hidrocarburi se va face cu
respectarea Instructiunilor de montaj si amplasare transmise de Furnizorul de
echipamente la contractare.
Conform indicatiilor Furnizorului nu este necesara amplasarea instalatiei sub
adancimea de inghet.
1.3 MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA INSTALATIILOR PROPUSE
Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale ce rezulta de pe suprafata parcajelor
se propune urmatorul sistem la o parcare (conform schemei tehnologice ):
- o rigola cu scurgere gravitationala conform detaliului de rigola carosabila;
- camin de distributie tip Tegra 1000 mm 1 buc;
- separator de ulei si produse petroliere (V = 3.6 mc) 1 buc
Parc Municipal Vest
256
- dispozitive de evacuare din rezervoarele de stocare;

- camine de distributie tip Tegra 600 mm 2 buc;
- tunele de percolare ( 6 seturi 3 buc/set)
- conducte de transport PVC 160 - 200 mm.
- camin de colectare ape pluviale 1000 mm tip Tegra.
- Separatorul de uleiuri si produse petroliere (pentru densitate intre 0,80 - 0,95
g/cmc) are urmatoarele componente:
bazin din materiale compozite 1 buc (separator de namol, separator de
hidrocarburi);
filtru coalescent 1 buc;
extensie A = 1500 mm 3 buc (la cele trei guri de acces);
capac din fonta, inclusiv rama 3 buc;
- Rezervoare de stocare: L = 3160 mm, H = 1000 mm, B = 2000 mm
- Sistem drenaj - tunelele de percolare
1.4 PLANSELE CARE GUVERNEAZA LUCRAREA

Lucrarea este guvernata de plansele mentionate in borderoul de piese desenate.
1.5 ORDINEA DE EXECUTIE A LUCRARILOR

1.6.1 Lucrari pregatitoare
Se studiaza de catre executant/constructor intreaga documentatie,
Se recunoaste amplasamentul si se confrunta cu prevederile proiectului,
Se sesizeaza neintarziat proiectantul daca apar neconcordante,
Se fixeaza reperii topografici,
Se traseaza lucrarile in teren,
Se intocmesc documentele de predarea amplasamentului,
Se executa organizarea de santier.
1.6.2 Lucrarile de baza

Desfacerea spatiilor verzi
Executarea transeelor,
Executarea sprijinirilor,
Separatoarele de hidrocarburi se executa concomitent cu lestarea bazinelor pentru
probe in vederea evitarii flotarii lor in conditii de precipitatii,
Executarea caminului de inspectie si montajul utilajului tehnologic
Verificarea vizuala a lucrarilor executate,
Efectuarea probelor de etanseitate,
Executarea terasamentelor de inchiderea transeei, inclusiv lucrarile de compactare,
Refacerea spatiilor verzi daca este cazul.
1.6 PRECIZARI
CU
PRIVIRE
LA
REALIZAREA
LUCRARILOR
PREGATITOARE
1.7.1 Lucrarile pregatitoare pot fi incepute numai dupa predarea de catre investitor,
respectiv primirea de catre executant, a documentatiei P.T. completa, in numarul de
exemplare stabilit prin contractul de executie.
1.7.2 Modul de realizare a lucrarilor pregatitoare
Recunoasterea si intocmirea documentelor de predare - primire a bazei de
nivelment,
Materializarea in teren, prin repere, a axului separatoarelor de hidrocarburi, a
limitelor sapaturilor, a caminelor de vizitare,
Parc Municipal Vest
257
Reperii de planimetrie si nivelment trebuie astfel amplasati incat sa permita, in orice

moment al executiei lucrarilor, determinarea axelor sau a amplasamentelor
diferitelor obiecte.
Dupa predarea amplasamentelor, investitorul inmaneaza constructorului Ordinul
de incepere a lucrarilor,
Lucrarile de organizare trebuie realizate imediat dupa primirea ordinului de
incepere a lucrarilor.
1.7 DESCRIEREA MODULUI IN CARE TREBUIE REALIZATE LUCRARILE

DE BAZA PROCESE TEHNOLOGICE
1.8.1 Generalitati
Lucrarile de baza, se executa pe fiecare amplasament.
Constructorul are obligatia sa intrerupa lucrarile daca va intalni alte retele decat
cele indicate pe planul de situatie si sa solicate prezenta si asistenta tehnica din
partea administratorului retelei respective.
1.8.2 Executarea sapaturilor pentru amplasarea constructii aferente (separatoarelor de
hidrocarburi)
Inainte de inceperea executiei, constructorului ii revine o serie de obligatii, dintre
care cele mai importante sunt:
- sa obtina toate avizele si acordurile privind executia lucrarilor conform
legislatiei in vigoare;
- sa solicate asistenta tehnica de la ceilalti detinatori de retele edilitare
subterane, daca acestea exista;
- sa intocmeasca procese verbale de constatare cu detinatorii de retele
edilitare subterane afectate de executia lucrarilor separatoarelor de
hidrocarburi sau de constructiile aferente acestuia.
Retelele edilitare subterane intalnite pe traseul instalatiei proiectate se vor proteja
pentru a nu fi afectate de executia separatoarelor de hidrocarburi sau de
constructiile aferente acestuia.
In zonele de intersectie cu retelele edilitare subterane, sapaturile se vor executa
manual cu deosebita atentie pentru a nu se periclita stabilitatea si functionarea
acestora.
Conductele si cablurile intersectate vor fi sustinute corespunzator.
Pentru separatoarele de hidrocarburi, excavatiile vor avea dimensiunile in plan de
max 3,00 x 3,00 m, h = 2,5 2,75 m.
Adancimile sapaturilor sunt precizate in planul de situatie.
Pamantul rezultat din excavatiile mecanice va fi partial incarcat direct in
autobasculante si transportat direct in depozitele indicate de beneficiar, si partial
(cel necesar pentru umpluturi) depozitat in lungul transeei, la minimum 1 m distanta
de marginea transeei.
Pamantul rezultat din sapaturile manuale va fi depozitat in lungul transeei, la minim
1 m distanta de marginea transeei.
Sprijinirea malurilor transeelor se va face pe intreaga adancime a acestora,
progresiv, pe masura avansarii sapaturilor, la scurt timp, pentru a preintampana
surparea malurilor, conform art. TSF07A1 din documentatia tehnica.
Executantul are obligatia de a lua toate masurile de prevenire a accidentelor
(pentru personalul propriu si pentru terti), atat prin montarea si intretinerea
parapetelor, podetelor si semnalizarilor necesare, cat si prin respectarea tuturor
prevederilor legislatiei specifice in vigoare.
Parc Municipal Vest
258
1.8.3 Executarea separatoarele de hidrocarburi

Dupa aducerea la cota a fundului transeei, sub control topografic, se desfasoara
operatiunile de pozare a microstatiilor in urmatoarea ordine:
- se aprovizioneaza si depoziteaza nisipul necesar;
- se aprovizioneaza microstatiile;
- se verifica si eventual se remediaza sustinerile cablurilor si conductelor in
exploatare ale caror trasee au fost intersectate de transeea instalatiilor;
- inainte de pozare se verifica la fiecare tub corectitudinea pozitionarii
garniturii de etansare in locasul sau din mufa;
- se blocheaza separatoare de hidrocarburi la pozitie cu umplutura de
pamant;
- dupa verificarea etanseitatii canalului si a separatoarelor de hidrocarburi se
poate trece la operatiunea de inchidere a transeei.
1.8 VERIFICAREA CONSTRUCTIILOR REALIZATE SI INCERCAREA LA
ETANSEITATE
1.9.1 Dupa executarea separatoarelor de hidrocarburi, se procedeaza la o verificare
de ansamblu a constructiilor realizate, care constau din:
- verificarea vizuala a modului in care s-au executat imbinarile, lucrarile de
etansare si lestare a tuburilor si corectarea omisiunilor;
- verificarea aliniamentului conductei canal in plan orizontal cu pozitia
separatoarelor de hidrocarburi si corectarea abaterilor, daca este cazul;
- verificarea dimensiunilor constructiilor si anume:
- respectarea dimensiunilor principale ale separatoarelor de hidrocarburi;
- verificarea aliniamentelor in plan vertical, unde fata de cota din proiect, se
admit abateri de 10 % la pante si 50 mm la cote, fara a se depasi
abaterile admise pentru pante.
Dupa efectuarea verificarilor se procedeaza la remedierea eventualelor defectiuni.
1.9.2 Incercarea la etanseitate a instalaieie de colectare apa pluviala (camine si
conducte de distributie)
Operatiunea se realizeaza dupa ce:
- se verifica lucrarile executate pentru monolitizarea si etanseizarea pieselor
prefabricate care compun instalatia;
- se verifica calitatea lucrarii de finisare a fundatiei;
- se astupa cu dopuri etanse (spuma poliuretanica) conductele de intrare si
iesire din camine;
1.9 EXECUTAREA INCHIDERII TRANSEEI

Umpluturile pentru definitivarea lucrarilor de montaj se vor executa manual, cu
ingrijire deosebita.
Indicatiile generale privind umpluturile pentru inchiderea transeelor sunt date in
caietul de sarcini.
Ordinea principalelor operatiuni este urmatoarea:
- se completeaza (in zona mufelor sau a pieselor de imbinare) umplutura de
nisip pe partile laterale ale conductei la intrarea in separatorul de
hidrocarburi;
- desfacerea si refacerea elementelor componente ale sprijinirilor de maluri
se face de jos in sus, pe masura avansarii umpluturii;
Parc Municipal Vest
259
1.10 RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR SI RECEPTIA FINALA

La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea
Receptiei de terminare a lucrarilor, in conformitate cu prevederile Regulamentului
de receptie a lucrarilor de constructii, aprobat prin H.G. nr. 273 din 14 iunie 1994.
Dupa expirarea perioadei de garantie se procedeaza la efectuarea receptiei finale,
in conformitate cu Regulamentul mentionat mai sus.
1.11 MASURI DE SSM, PROTECTIA MEDIULUI, SU
La executie se vor respecta instructiunile prevazute in N.T.S.M. in vigoare pentru
lucrarile de constructii instalatii de canalizare si epurare, dintre care cele mai
importante sunt prezentate in continuare:
- instruirea tuturor cadrelor care lucreaza pe santier pentru cunoasterea
obligatiilor ce le revin pe linie de tehnica securitatii muncii, in concordanta cu
prevederile proiectului;
- o atentie deosebita se va da cunoasterii amplasarii retelelor subterane
existente, cu referire speciala la cablurile electrice, cablurile telefonice si
conductele de gaze si a conditiilor impuse de detinatorii lor, pentru a se
preveni orice pericol de accidente;
- depozitarea materialului rezultat din sapatura se va face la distanta mai
mare de 1,00 m de marginea transeei. Pe durata lucrarilor transeea va fi
imprejmuita, instalandu-se panouri de avertizare, iar pe timp de noapte va fi
semnalizata corespunzator;
- coborarea in transee se va face numai pe scari, iar muncitorii vor purta
echipament adecvat si casti de protectie;
- sculele disponibile nu vor fi lasate la margine a transeei, fiind depozitate la o
distanta de cel putin 1,00 m de aceasta;
- lansarea in sant a separatoarelor de hidrocarburi se va face de catre
muncitorii calificati, folosindu-se franghii si scripeti, respectandu-se normele
de protectia muncii specifice acestor operatiuni. Este interzisa lansarea
instalatiilor de epurare (ca si executia sapaturii) printre, pe langa sau pe sub
eventualele cabluri electrice, - conducte de gaze, apa, etc. se va face fara
atingerea acestora si numai dupa ce au fost protejate prin lucrari adecvate
de sustineri, inclusiv prin luarea tuturor masurilor convenite de executant cu
detinatorii retelelor subterane respective;
Se vor monta placute avertizoare cu inscriptia ZONA IN LUCRU, amplasate in
toate directiile de deplasare, la 1,50 m de centrul lucrarii, atunci cand se lucreaza
in microstatia de epurare si capacul este indepartat.
La elaborarea proiectului s-a respectat legislatia privind protectia muncii si in
special:
In timpul executiei lucrarilor, constructorul va lua toate masurile de protectia
muncii pentru evitarea accidentelor, avand in vedere factorii de risc ce pot
aparea pe parcursul executiei lucrarilor. Riscurile frecvente apar la:
executia terasamentelor,
montarea separatoarelor de hidrocarburi,
Constructorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipamentul de protectie
adecvat pentru diferitele momente ale fiecarui stadiu fizic de executie. Toate
echipamentele de protectie ce vor fi folosite vor trebui sa aiba certificate de
Parc Municipal Vest
260
Constructorul va urmari respectarea tuturor normelor care reglementeaza

activitatea de protectia muncii pentru care va face instructajul intregului personal
din santier. Dintre acestea se reamintesc urmatoarele:
Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat de
M.L.P.A.T. cu ordinal nr. 9/N/15.03.1993.
Norme generale de protectia muncii 2002.
Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
Ordin nr. 1435 din 18 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor
civila
Nu este admis accesul in santier a persoanelor straine, sau aflate sub influenta
bauturilor alcoolice sau a altor substante (chiar si medicamentoase) care afecteaza
sistemul nervos, reduc capacitatea de atentie si favorizeaza producerea
accidentelor.
1.12 LISTA MINIMALA CU STANDARDELE SI ACTELE NORMATIVE CARE

TREBUIE RESPECTATE
1. STAS 2448/82
Camine de vizitare
2. STAS 2308/81
Capace si rame pentru camine de vizitare
3. STAS 9850-89
Verificarea compactarii terasamentelor
4. STAS 1913/13-83 Determinarea caracteristicilor de compactare PROCTOR
5. STAS 790-84
Apa pentru betoane si mortare
6. STAS 4273-83
Incadrarea in clase de importanta
7. 9470 73
Hidrotehnica ploi maxime, intensitati, durate, frecvente.
8. C 56-2002
constructii
9. NE 012-99
Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton
armat (Buletin Constr. 8-9/99).
10. C 17- 82
Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor
pentru zidarie si tencuieli.
3.4.10.
Caiet de sarcini 11 microstatii de epurare si retea de canalizare aferenta

1.1 GENERALITATI
1.1.1 Prezentul caiet de sarcini prevede conditiile tehnice ale lucrarii si
principalele obligatii pe care le are constructorul privind verificarea materialelor folosite,
metodele de verificare a lucrarilor, tehnologiile de realizare pe etape de executie, predarea
si receptia lucrarilor, respectarea normelor de tehnica securitatii muncii, in vederea
realizarii unor lucrari de buna calitate.
1.1.2 Proiectul tehnic piese scrise si piese desenate in care sunt stabilite
solutiile, tehnologia de executie, materialele cu caracteristicile lor, conditiile impuse,
atentionari etc., precum si prevederile prezentului caiet de sarcini trebuie cunoscute in
amanunt de catre constructor si investitor, semnalandu-se proiectantului orice nepotrivire
cu realitatile din teren sau neconcordante aparute in timpul executiei. Pe toata durata de
executie a lucrarilor, la santier se va afla intreaga documentatie in faza P.T.
1.1.3 Este necesara cunoasterea conditiilor impuse prin avizele si acordurile
obtinute pentru aceasta investitie. Se vor incheia procese verbale cu toti factorii care detin
retele subterane in amplasamentul lucrarilor proiectate in prezenta documentatie, pentru
detalierea conditiilor de executie.
1.1.4 Datele mentionate in prezentul caiet de sarcini, fac parte integranta din
Parc Municipal Vest
261
Proiectul tehnic, continutul lui fiind in conformitate cu prevederile Ordinului 863/2008

respectandu-se prevederile din Legea 10/18.01.1995 privind calitatea in constructii.
Caietul de sarcini contine conditiile tehnice si de calitate bazate pe standardele,
normativele si instructiunile in vigoare, care trebuie avute in vedere si respectate la
executarea lucrarilor de terasamente, constructii si instalatii in concordanta cu prevederile
proiectului tehnic.
Obligatiile si raspunderile beneficiarului si executantului cu privire la asigurarea
calitatii constructiilor si receptia acestora, sunt reglementate prin Legea nr. 10/1995 privind
Pe intreaga perioada de executie se vor respecta normele de protectia muncii H.G.
925/95, regulamentul privind protectia muncii si igiena muncii in constructii aprobat de
M.L.P.A.T. cu nr. 9/N/1993.
1.2 DESCRIEREA LUCRARILOR DIMENSIUNI
Proiectantul propune amplasarea a 11 microstatii de epurare care vor prelua
apele uzate menajere prin colectoare individuale de la cladirea administrativa, sera,
cele 9 grupuri sanitare amplasate in incinta PARC MUNICIPAL PLOIESTI VEST.
Microstatiile se vor intercala pe traseul de evacuare al apelor uzate menajere din
incinta, asigurand imbunatatirea principalilor indicatori de calitate a efluentului tratat
(suspensii, substante organice) cu evacuare dupa tratare in sol.
In camine se vor monta electropompe submersibile ce vor alimenta cu apa uzata
bruta microstatiile de epurare sistem MODUL BIOLOGIC.
Pompele sunt prevazute cu etansare mecanica si cu rotor retras Vortex fiind
protejate de un gratar cilindric ce face parte din furnitura echipamentului, gratar ce are
rolul de a proteja pompa in timpul functionarii.
Pe conducta de refulare a pompei De 50 mm (2) conducta de admisie in
Compartimentul 1 al rezervorului cilindric din PAFS se va monta un distribuitor de
debit, echipament ce are rolul de a asigura egalizarea permanenta a debitului de
alimentare a microstatiei, eliminand astfel varful de sarcina.
Statia va fi alimentata permanent cu un debit constant, debit ce urmeaza a fi tratat
in compartimentele rezervorului cilindric din PAFS, excedentul de debit final va fi
recirculat in caminul existent cu o conducta De 40 mm (1 ) (retur).
Sistemul propus este caracterizat prin tratarea unui debit constant si se compune
dintr-un rezervor cilindric realizat din PAFS (rasini poliesterice armate cu fibra de sticla)
impartit in 4 compartimente functionale, unde se realizeaza procesul de epurare.
Parc Municipal Vest
262
Adancimea de pozare a microstatiei de epurare se va face cu respectarea

Instructiunilor de montaj si amplasare transmise de Furnizorul de echipamente la
contractare.
Conform indicatiilor Furnizorului nu este necesara amplasarea statiei sub
adancimea de inghet.
1.3 BREVIARUL DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA MICROSTATIEI DE
EPURARE
Debitele de canalizare care au stat la baza dimensionarii microstatiilor de epurare au
fost determinate in conformitate cu prevederile STAS 1481/86; 4273/83; SR1846/1/2006 si
9470/73.
Debit de ape uzate: pentru un consum zilnic de circa 6- 9 m3/ zi asigura
tratarea apelor uzate menajere pentru 35 locuitori echivalenti (6 9 m3 / zi, 160 260
l/om zi)
1.4 MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA MICROSTATIILOR DE EPURARE SI A
CONSTRUCTIILOR AFERENTE
Statie de epurare - Sistem universal septic cu recirculare a namolului biologic.
Echipamentul cuprinde:
- electropompe submersibile vehiculare apa uzata bruta 270 l/min, 9 mCA, 0,65 kW 1
+ 1 (rezerva uscata, in magazie) pompa tip BVP
- gratar cilindric protectie pompa (amplasat in caminul de colectare propus
constructie din beton armat 1,50 x 1,50 x 2,00 amplasat in zona grupurilor sanitare)
Parc Municipal Vest
263
- distribuitor debit montat in compartimentul 1 al statie de epurare

- bazin cilindric din materiale compozite compartimentat. Dimensiunile bazinului: D =
2.500 mm, H = 2.150 mm, prevazut cu capac usor necarosabil
- sistem de aerare (suflanta HP 200 210 W si suflanta HP 60 51 W difuzori de
aer, distribuitori de aer)
- tablou electric de comanda si control cu temporizator si protectie a echipamentelor
electrice din dotarea statiei
- cabina tehnica pentru echipamentele electro-mecanice (include tabloul electric de
comanda si control automatizare, suflantele de aer) va fi amplasat suprateran in
apropierea statiei
- Capac usor pietonal 1 bucata
- camin de inspectie 600 mm (tip TEGRA) realizat din PVC corugata cu diametrul
interior de 600 mm si baza caminului 1 intrare si 3 evacuari 200/160 mm.
1.5
1.6.1
ORDINEA DE EXECUTIE A LUCRARILOR

Lucrari pregatitoare
Se studiaza de catre executant/constructor intreaga documentatie,
Se recunoaste amplasamentul si se confrunta cu prevederile proiectului,
Se sesizeaza neintarziat proiectantul daca apar neconcordante,
Se fixeaza reperii topografici,
Se traseaza lucrarile in teren,
Se intocmesc documentele de predarea amplasamentului,
Se executa organizarea de santier.
1.6.2
Lucrarile de baza
Desfacerea spatiilor verzi
Executarea transeelor,
Executarea sprijinirilor,
Microstatiilor de epurare se executa concomitent cu lestarea bazinelor pentru probe
in vederea evitarii flotarii lor in conditii de precipitatii,
Executarea caminului de inspectie si montajul utilajului tehnologic
Verificarea vizuala a lucrarilor executate,
Efectuarea probelor de etanseitate,
Executarea terasamentelor de inchiderea transeei, inclusiv lucrarile de compactare,
Refacerea spatiilor verzi daca este cazul.
1.6 PRECIZARI CU PRIVIRE LA REALIZAREA LUCRARILOR PREGATITOARE

1.7.1 Lucrarile pregatitoare pot fi incepute numai dupa predarea de catre investitor,
respectiv primirea de catre executant, a documentatiei P.T. completa, in numarul de
exemplare stabilit prin contractul de executie.
1.7.2 Modul de realizare a lucrarilor pregatitoare
Recunoasterea si intocmirea documentelor de predare - primire a bazei de
nivelment,
Materializarea in teren, prin repere, a axului microstatiei de epurare, a limitelor
sapaturilor, a caminelor de vizitare,
Reperii de planimetrie si nivelment trebuie astfel amplasati incat sa permita, in orice
moment al executiei lucrarilor, determinarea axelor sau a amplasamentelor
diferitelor obiecte.
Dupa predarea amplasamentelor, investitorul inmaneaza constructorului Ordinul
de incepere a lucrarilor,
Parc Municipal Vest
264
Lucrarile de organizare trebuie realizate imediat dupa primirea ordinului de

incepere a lucrarilor.
1.7 DESCRIEREA MODULUI IN CARE TREBUIE REALIZATE LUCRARILE

DE BAZA PROCESE TEHNOLOGICE
1.8.1 Generalitati
Lucrarile de baza, se executa pe fiecare amplasament.
Constructorul are obligatia sa intrerupa lucrarile daca va intalni alte retele decat
cele indicate pe planul de situatie si sa solicate prezenta si asistenta tehnica din
partea administratorului retelei respective.
1.8.2 Executarea sapaturilor pentru amplasarea constructii aferente (microstatii
epurare)
Inainte de inceperea executiei, constructorului ii revine o serie de obligatii, dintre
care cele mai importante sunt:
- sa obtina toate avizele si acordurile privind executia lucrarilor conform
legislatiei in vigoare;
- sa solicate asistenta tehnica de la ceilalti detinatori de retele edilitare
subterane, daca acestea exista;
- sa intocmeasca procese verbale de constatare cu detinatorii de retele
edilitare subterane afectate de executia lucrarilor microstatiilor de epurare
sau de constructiile aferente acestuia.
Retelele edilitare subterane intalnite pe traseul instalatiei proiectate se vor proteja
pentru a nu fi afectate de executia microstatiilor de epurare sau de constructiile
aferente acestuia.
In zonele de intersectie cu retelele edilitare subterane, sapaturile se vor executa
manual cu deosebita atentie pentru a nu se periclita stabilitatea si functionarea
acestora.
Conductele si cablurile intersectate vor fi sustinute corespunzator.
Pentru microstatiile de epurare, excavatiile vor avea dimensiunile in plan de max
3,00 x 3,00 m, h = 2,5 2,75 m.
Adancimile sapaturilor sunt precizate in planul de situatie.
Pamantul rezultat din excavatiile mecanice va fi partial incarcat direct in
autobasculante si transportat direct in depozitele indicate de beneficiar, si partial
(cel necesar pentru umpluturi) depozitat in lungul transeei, la minimum 1 m distanta
de marginea transeei.
Pamantul rezultat din sapaturile manuale va fi depozitat in lungul transeei, la minim
1 m distanta de marginea transeei.
Sprijinirea malurilor transeelor se va face pe intreaga adancime a acestora,
progresiv, pe masura avansarii sapaturilor, la scurt timp, pentru a preintampana
surparea malurilor, conform art. TSF07A1 din documentatia tehnica.
Executantul are obligatia de a lua toate masurile de prevenire a accidentelor
(pentru personalul propriu si pentru terti), atat prin montarea si intretinerea
parapetelor, podetelor si semnalizarilor necesare, cat si prin respectarea tuturor
prevederilor legislatiei specifice in vigoare.
1.8.3 Executarea microstatiilor
Dupa aducerea la cota a fundului transeei, sub control topografic, se desfasoara
operatiunile de pozare a microstatiilor in urmatoarea ordine:
- se aprovizioneaza si depoziteaza nisipul necesar;
- se aprovizioneaza microstatiile;
Parc Municipal Vest
265
se verifica si eventual se remediaza sustinerile cablurilor si conductelor in

exploatare ale caror trasee au fost intersectate de transeea instalatiilor;
inainte de pozare se verifica la fiecare tub corectitudinea pozitionarii
garniturii de etansare in locasul sau din mufa;
se blocheaza microstatiile de epurare la pozitie cu umplutura de pamant;
dupa verificarea etanseitatii canalului si a microstatiei de epurare se poate
trece la operatiunea de inchidere a transeei.
1.8 VERIFICAREA CONSTRUCTIILOR

REALIZATE
SI
INCERCAREA LA
ETANSEITATE
1.9.1 Dupa executarea microstatiilor de epurare, se procedeaza la o verificare de
ansamblu a constructiilor realizate, care constau din:
- verificarea vizuala a modului in care s-au executat imbinarile, lucrarile de
etansare si lestare a tuburilor si corectarea omisiunilor;
- verificarea aliniamentului conductei canal in plan orizontal cu pozitia
microstatiei de epurare si corectarea abaterilor, daca este cazul;
- verificarea dimensiunilor constructiilor si anume:
- respectarea dimensiunilor principale ale microstatiilor de epurare;
- verificarea aliniamentelor in plan vertical, unde fata de cota din proiect, se
admit abateri de 10 % la pante si 50 mm la cote, fara a se depasi
abaterile admise pentru pante.
Dupa efectuarea verificarilor se procedeaza la remedierea eventualelor defectiuni.
1.9.2 Incercarea la etanseitate a microstatiilor de epurare
Operatiunea se realizeaza dupa ce:
- se verifica lucrarile executate pentru monolitizarea si etanseizarea pieselor
prefabricate care compun microstatia de epurare;
- se verifica calitatea lucrarii de finisare a fundatiei;
- se astupa cu dopuri etanse (spuma poliuretanica) conductele de intrare si
iesire din microstatia de epurare;
- microstatia de epurare a fost umpluta cu apa cu 24 ore inainte de inceperea
probei si a masurarii pierderilor de apa.
Proba la etanseitate se realizeaza prin umplerea microstatiei de epurare cu apa si
masurarea pierderilor in timp. Aceste pierderi nu trebuie sa depaseasca, in timp de
20 de minute de la umplerea cu apa, 20 litri, sau, masurate in h nivel apa in
microstatia de epurare, denivelarea, nu trebuie sa fie mai mare de 4 cm.
1.9
EXECUTAREA INCHIDERII TRANSEEI

Umpluturile pentru definitivarea lucrarilor de montaj se vor executa manual, cu
ingrijire deosebita.
Indicatiile generale privind umpluturile pentru inchiderea transeelor sunt date in
caietul de sarcini.
Ordinea principalelor operatiuni este urmatoarea:
- se completeaza (in zona mufelor sau a pieselor de imbinare) umplutura de
nisip pe partile laterale ale conductei la intrarea in microstatia de epurare;
- desfacerea si refacerea elementelor componente ale sprijinirilor de maluri
se face de jos in sus, pe masura avansarii umpluturii;
1.10 RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR SI RECEPTIA FINALA

La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea
Receptiei de terminare a lucrarilor, in conformitate cu prevederile Regulamentului
de receptie a lucrarilor de constructii, aprobat prin H.G. nr. 273 din 14 iunie 1994.
Parc Municipal Vest
266

1.11
Dupa expirarea perioadei de garantie se procedeaza la efectuarea receptiei finale,

in conformitate cu Regulamentul mentionat mai sus.
MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA, PROTECTIA MEDIULUI,
SU
La executie se vor respecta instructiunile prevazute in N.T.S.M. in vigoare pentru
lucrarile de constructii instalatii de canalizare si epurare, dintre care cele mai
importante sunt prezentate in continuare:
- instruirea tuturor cadrelor care lucreaza pe santier pentru cunoasterea
obligatiilor ce le revin pe linie de tehnica securitatii muncii, in concordanta cu
prevederile proiectului;
- o atentie deosebita se va da cunoasterii amplasarii retelelor subterane
existente, cu referire speciala la cablurile electrice, cablurile telefonice si
conductele de gaze si a conditiilor impuse de detinatorii lor, pentru a se
preveni orice pericol de accidente;
- depozitarea materialului rezultat din sapatura se va face la distanta mai
mare de 1,00 m de marginea transeei. Pe durata lucrarilor transeea va fi
imprejmuita, instalandu-se panouri de avertizare, iar pe timp de noapte va fi
semnalizata corespunzator;
- coborarea in transee se va face numai pe scari, iar muncitorii vor purta
echipament adecvat si casti de protectie;
- sculele disponibile nu vor fi lasate la margine a transeei, fiind depozitate la o
distanta de cel putin 1,00 m de aceasta;
- lansarea in sant a microstatiilor de epurare se va face de catre muncitorii
calificati, folosindu-se franghii si scripeti, respectandu-se normele de
protectia muncii specifice acestor operatiuni. Este interzisa lansarea
instalatiilor de epurare (ca si executia sapaturii) printre, pe langa sau pe sub
eventualele cabluri electrice, - conducte de gaze, apa, etc. se va face fara
atingerea acestora si numai dupa ce au fost protejate prin lucrari adecvate
de sustineri, inclusiv prin luarea tuturor masurilor convenite de executant cu
detinatorii retelelor subterane respective;
Se vor monta placute avertizoare cu inscriptia ZONA IN LUCRU, amplasate in
toate directiile de deplasare, la 1,50 m de centrul lucrarii, atunci cand se lucreaza
in microstatia de epurare si capacul este indepartat.
La elaborarea proiectului s-a respectat legislatia privind protectia muncii si in
special:
In timpul executiei lucrarilor, constructorul va lua toate masurile de protectia
muncii pentru evitarea accidentelor, avand in vedere factorii de risc ce pot
aparea pe parcursul executiei lucrarilor. Riscurile frecvente apar la:
executia terasamentelor,
montarea microstatiilor de epurare,
Constructorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipamentul de protectie
adecvat pentru diferitele momente ale fiecarui stadiu fizic de executie. Toate
echipamentele de protectie ce vor fi folosite vor trebui sa aiba certificate de
Constructorul va urmari respectarea tuturor normelor care reglementeaza
activitatea de protectia muncii pentru care va face instructajul intregului personal
din santier. Dintre acestea se reamintesc urmatoarele:
Parc Municipal Vest
267
Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat de

M.L.P.A.T. cu ordinal nr. 9/N/15.03.1993.
Norme generale de protectia muncii 2002.
Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
Ordin nr. 1435 din 18 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor
civila
Nu este admis accesul in santier a persoanelor straine, sau aflate sub influenta
bauturilor alcoolice sau a altor substante (chiar si medicamentoase) care afecteaza
sistemul nervos, reduc capacitatea de atentie si favorizeaza producerea
accidentelor.
1.12 LISTA MINIMALA CU STANDARDELE SI ACTELE NORMATIVE CARE

TREBUIE RESPECTATE
11. STAS 2448/82
Camine de vizitare
12. STAS 2308/81
Capace si rame pentru camine de vizitare
13. STAS 9850-89
Verificarea compactarii terasamentelor
14. STAS 1913/13-83 Determinarea caracteristicilor de compactare PROCTOR
15. STAS 790-84
Apa pentru betoane si mortare
16. STAS 4273-73
Incadrarea in clase de importanta
17. 9470 83
Hidrotehnica ploi maxime, intensitati, durate, frecvente.
18. C 56-85
constructii (Buletin Constr. 1-2/1996).
19. NE 012-99
Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton
armat (Buletin Constr. 8-9/99).
20. C 17- 82
Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor
pentru zidarie si tencuieli.
3.4.11.
Caiet de sarcini foraj de monitorizare a calitatii apelor subterane
DATE GENERALE
In cadrul Parcului Municipal Vest se va realiza un foraj de mica adancime H=25 m,
amplasat in aval de sistemele de drenare, pe directia de curgere a apelor subterane in
extremitatea sudica a parcului, foraj ce va fi folosit pentru monitorizarea calitatii apelor
subterane (freatice) din zona.
LUCRARI PROIECTATE
Forajul va fi executat in sistem uscat semi-mecanic cu instalatie de foraj mecanic
cu trepied pana la adancimea de 25m.
LITOLOGIA forajului H = 25 m
- 0,00 0,30
strat vegetal
- 0.30 0.90
praf argilos cenusiu, plastic vartos
- 0.90 6.00
nisip cenusiu cu pietris si bolovanis
- 6.00 15.00 nisip cu pietris si bolovanis
- 15.00 16,00 argila cu concretii de calcar
- 16,00 25,00 bolovanis si pietris
Echipare foraj:
- 23,00 - 25,00 - filtru decantor L=2m (piesa capat de coloana)
Parc Municipal Vest
268
17,00 - 22,00 filtru PVC 160mm, (largime fanta 0.5mm cu lung.1mm), L=5m
conform detaliu
25,00 0,00 teava plina PVC rigid cu filet R10 160x7.7 mm
Dop capac superior 160mm( capac protectie)
Teava aerisire 1
Pentru foraj se va utiliza instalatie de foraj uscat mecanic cu trepied

adancimea de 0-60m ce va fi echipata (in principal) cu:
- Prajina grea cu sapa
- Motor 25CP
- Trepied metalic H=12m cu sasiu
- Macara 10t cu 1,2,3 role
- Coloane de lucru 12 1/2
pentru
PROGRAMUL DE FORAJ REALIZAT SI DEFINITIVAREA COLOANEI

Putul forat ce va fi construit si tubat incat sa asigure etanseitate fata de stratele de
apa necorespunzatoare sau poluante, sa impiedice o comunicare intre suprafata si stratul
purtator de apa, o constructie cu materiale durabile, rezistente la actiunile agresive ale
solului sau apei, care sa asigure captarea corespunzatoare a stratului sau stratelor
acvifere.
Nr
crt.
1.
2.
3.
Specificatii
U/M
Interval forat
Diametru sapa
Denumire coloana tubaj
m
mm
-
Operatie de foraj*
0-25
317.5
definitiva PVC
filtranta PVC
4.
Diametru exterior al coloanei
mm
160
5.
Lungime coloana definitiva
m
25
6.
Lungime coloana filtranta
m
5
7.
Intervale cimentate
m
0.00-0.10
3
8.
Greutate specifica lapte ciment
Kgf/dm
1.70
9.
Tip filtre
Filtru PVC cu fanta
de 1 mm la lat.
0.5mm
*Operatia de foraj se va executa cu instalatie de foraj uscat mecanic cu trepied
echipata corespunzator pentru adancimi de la 0 la 60m, avand in dotare printre
altele:
Coloane de lucru
Prajini de foraj
Burghie de diferite dimensiuni
Prajina grea cu sapa
Reductii
Forajul nu necesita a fi tubat cu coloana de protectie din teava de otel. Coloana

plina din PVC rigid 160mm, va depasi cota terenului (0.00) cu circa 50cm, incastrata ,
betonata la sol si prevazuta cu capac de protectie corespunzator cu teava de aerisire
conform detaliu prezentat in documentatie tehnica.
Se va cimenta intervalul 0.00 0.10 m. Cimentarea se va realiza prin introducerea
pe langa coloana definitiva a laptelui de ciment. La final coloana plina va fi protejata cu un
masiv de beton simplu(C8/10) 0.60x060m, h=0.30m.
Parc Municipal Vest
269
CARACTERISTICI GENERALE ALE TUBURILOR FILETATE DIN PVC RIGID

durata de viata indelungata: proprietatile fizico chimice ale PVC-ului folosit in
producerea tuburilor filetate garanteaza o viata indelungata in exploatare;
proprietati dielectrice deosebite : aceste tuburi sunt realizate din materiale
sintetice ce nu sunt afectate de curenti vagabonzi din subsoluri;
proprietati anticorozive: tuburile sunt protejate impotriva coroziunii provocate de
apa din subteran;
jonctionare simpla: imbinarea prin mufe filetate de tipul filet exterior-filet interior
permite o asamblare rapida si asigura fara a fi necesara folosirea materialelor de
etansare;
etansare sigura: garantata de garnituri speciale introduse in imbinari;
igienice: tuburile si filtrele sunt produse in conformitate cu normele igienicosanitare in vigoare(referitoare la apa potabila);
rezistenta mecanica: grosimea peretelui capetelor tuburilor asigura o rezistenta
macanica maxima a zonei filetate;
usurinta in exploatare: greutate redusa a tubului si usurinte de imbinare permit o
manipulare usoara si costuri reduse de manopera.
EXECUTAREA TUBARII
La organizarea si executarea tubarii unui foraj se vor respecta urmatoarele operatii:
- Pregatirea sculelor de foraj
Pentru sustinerea si manevrarea coloanelor se vor folosi in general elevatoare
usoare care trebuie controlate pe parcurs mentinute permanent in stare de functionare.
- Pregatirea instalatiei
Se verifica intreaga instalatie, frana, cablurile, ancorele.
- Pregatirea gaurii de foraj
Pentru a cunoste cu exactitate ce coloane au fost introduse in put, modul de
imbinare, lungimea lor etc., la efectuarea operatiei de forare este obligatoriu sa se incheie
un proces verbal de tubare care sa cuprinda schita coloanei introduse cat si evidenta
fiecarui coloane.
INTRODUCEREA PIETRISULUI MARGARITAR
Cunoscand factorul filtrului (raportul D/d dintre granule si pietris si trecerea cea mai
mica) curba granulometrica a stratului ce urmeaza a se capta si cifra de trecere (procentul
de material grosier din stratul acvifer pe care pietrisul margaritar trebuie sa-l retina si
procentul de material mai fin pe care sa-l lase sa treaca) se vor dimensiona granulele de
pietris margaritar.
In ceea ce priveste grosimea coroanei pietrisului margaritar, conform normelor DIN,
grosimea stratului de pietris variaza dupa marimea bobului de pietris margaritar.
Introducerea pietrisului margaritar se va face prin circulatie in circuit descendent, in
asa fel incat nivelul fluidului in gaura sa fie aproximativ acelasi cu cel din spatial inelar,
evitandu-se aparitia unor denivelari prea mari, care pot duce la papusarea coloanei de
burlane sau daramarea gaurii de sonda.
PUNEREA IN PRODUCTIE A FORAJULUI
Dupa terminarea lucrarilor de foraj si tubare se va trece la operatia de punere in
productie a sondei (numai la forajele echipate cu instalatii de captare si pompare a apei).
Desfasurarea operatiilor se va realiza in etape succesive astfel:
Decolmatarea sau curatirea sondei si a filtrelor de fluidul de foraj;
Denisiparea care are rolul de a crea in jurul filtrului un filtru natural, format
din granule mai mari din strat, prin eliminarea partilor mai fine.
Parc Municipal Vest
270
Denisiparea asigura:
- marirea permeabilitatii zonei din vecinatatea filtrului ;
- evitarea innisiparii forajului, puntile formate oprind trecerea elementelor fine in
timpul exploatarii;
- marirea razei efective a forajului si implicit a debitului ce poate fi pompat din
putul forat;
Pomparile pentru denisipare se vor executa in functie de granulometria stratului
acvifer.
In cazul nisipurilor grosiere si a pietrisurilor, pomparile de denisipare pot incepe cu
denivelarea cea mai mare.
In cazul stratelor acvifere formate de nisipuri fine, pomparea de denisipare se
recomanda sa se faca cu debite reduse.
Pe masura ce apa s-a limpezit pentru un debit dat si denivelarea corespunzatoare ,
se trece la un debit mai mare, respectiv o denivelare mai mare, dar denivelarea nu va
depasi 1/3 din H (coloana de apa din foraj).
Se vor efectua trei trepte de pompare. In timpul efectuarii unei trepte, pomparea
trebuie sa se faca la o denivelare stabilizata pentru un debit dat. Aceasta se stabileste
practic atunci cand trei masuratori la un interval de cel putin o ora, indica aproximativ
acelasi nivel hidrodinamic pentru un debit dat, adica se realizeaza un regim de pompare
constant.
Dupa efectuarea pomparii pentru treapta cea mai mare, se va urmari si timpul de
revenire al apei la nivelul hidrostatic initial, notandu-se periodic nivelul la care a revenit
apa, pana se ajunge la nivelul hidrostatic.
In urma realizarii tuturor operatiilor de punere in functiune a forajului: desnisipare,
decolmatare si teste hidrologice se va obtine apa limpede fara particule de nisip.
La punerea in functiune recomandarile constructorului din procesele verbale de
predare se vor respecta.
ALTE PRECIZARI
La predarea forajului catre beneficiar, coloana definitiva se va proteja cu un capac
de protectie.
In cartea tehnica a forajelor se vor evidentia:
- procesele verbale de predare a amplasamntului;
- situatiile de lucrari;
- procesele verbale de tubare ( lucrari ascunse);
- coloana litologica reala, diagrafiile geofizice si acviferele captate, rezultate din
corelarea acestora;
- rezultatele pomparii experimentale (debit, debit specific, nivele, raza de
influenta, etc.)
- buletinele de analiza fizico-chimica a apei captate;
- instructiuni de folosire si intretinere a forajelor;
- alte procese verbale.
1996.
Parc Municipal Vest
271

si Is din HG925/95.
3.4.12.
Memoriu tehnic sistem de irigatii
Propuneri de lucrari SISTEM DE IRIGATII

Obiectivele proiectului urmaresc :
- asigurarea de zone verzi si spatii de agrement pentru populatia Municipiului
Ploiesti
- marirea zonei de spatii verzi si locuri de agrement va fi astfel, de la 6,98 mp/loc
la 9,31 mp/loc.
- completarea cu toate categoriile de spatii verzi si asigurarea continuitatii
sistemului de spatii verzi in teritoriul periurban.
- mentinerea zonelor verzi amenajate prin irigarea acestora in perioadele
secetoase.
- solutii de asigurare a necesarului de apa pentru spatiile verzi.
Compozitie specii
Suprafata efectiva de amenajat ca zona verde este de 320 542 mp si se compune
din spatiile libere de alte ocupatii, conform bilantului teritorial din planul general , 298 338
mp, la care se adauga parte din categoria zone verzi situate pe conducte subterane, 22
204mp.
Vegetatia, alcatuita din arbori si arbusti, plante erbacee decorative, liane, trandafiri
flori si peluze de gazon, este menita sa indeplineasca funciile ecologice, sociale si estetic
peisagistice atribuite zonelor verzi.
Compozitia arhitectural peisagistica concretizeaza urmatoarele aspecte:
- subimpartirea terenului in spatii cu predominante specifice anotimpurilor ca
vegetatie;
- crearea unor bariere antifonice si antipoluare la periferia parcului;
- mascarea liniei de termoficare si a unor constructii si incinte;
- separarea vizuala si fonica a unor dotari si amenajari (spatii de joaca si de
agrement, sport).
Din punct de vedere al structurarii parcului in unitati de amenajare, se evidentiaza
spatii verzi situate pe conducte si sectoare de spatii cu predominante specifice
anotimpurilor ca vegetatie, astfel:
Spatii
verzi
U.M
peste
conducte
Plantatii
Suprafata
%
mp
Suprafete de spatii verzi pe anotimpuri
primavara
vara
toamna
iarna
total
22 204
73 500
46 580
78 120
298 338
7%
23%
14,5%
24,3%
100
138
31,2%
Total
general
Spatii
verzi
320 542
100
Din punct de vedere al structurii vegetatiei, aceasta se compune din:

Parc Municipal Vest
272
In
participa
astfel :
Arbori,dispusi in aliniamente, solitari si grupati;

Arbusti, dispusi in carduri vii,solitari si grupati;
Liane;
Trandafiri;
Graminee decorative;
Flori perene;
Flori anuale;
Gazon(peluze)
bilantul teritorial al parcului, din suprafata totala de 544 726,33 mp, spatiile verzi
in proportie de 58,84% ;diversele categorii de plantatii ocupa suprafete estimate
Nr.
crt.
1
2
3
4
Categorii de plantatii
mp
Arbori foiosi si rasinosi

Arbusti foiosi si rasinosi
Trandafiri;Graminee decorative;Flori
Gazon
Total suprafete spatii verzi
128 217
54 492
7 402
294 015
320 542
40
17
2,3
91,8
Partial zona conductelor subterane care pe 80% din suprafata se va acoperi cu

pietris va fi amenajata, sub forma de intarsii, adiacente aleilor ce le traverseaza, cu arbusti
taratori din specii foioase si rasinoase, ierburi decorative si gazon.
Suprafata peluzelor de gazon se estimeaza a fi de de 294 015 mp 92%, din
totalul suprafetei de spatii verzi si 54% din suprafata totala a parcului si reprezinta covorul
verde pe care se reliefeaza vegetatia (sub arbori, in jurul arbustilor si amenajarilor florale)
Dimensionarea sistemului s-a facut pentru asigurarea urmatoarelor norme de
udare:
- pentru gazon 30 l/m2 saptamanal;

- pentru flori 10-15 l/m2 la 3 zile;
- pentru arbusti 10-20 l/ arbust saptamanal, in functie de marimea arbustului;
- pentru arbori 20-50 l/arbore saptamanal, in functie de marimea arborelui.
Modul de asigurare a necesarului de apa
Necesarul de apa va fi asigurat in functie de tipul speciei astfel:
- Arborii: Udare manuala din cisterna cu apa
- Arbustii: Udare manuala din cisterna cu apa
- Lianele: Udare manuala din cisterna cu apa
- Trandafirii: Udare manuala din cisterna cu apa
- Gramineele decorative: Udare manuala din cisterna cu apa
- Florile, perene, anuale si bienale: Udare manuala din cisterna cu apa
- Gazonul: Sistem de irigatii prin aspersiune
Dimensionarea necesarului de irigare

Climatul local este unul dintre factorii principali care influenteaza necesarul de apa
pentru a mentine cresterea normala a plantelor. Necesarul de apa include: apa pierduta
prin evaporare in atmosfera din sol, si de la suprafata solului, si prin transpirare, care
reprezinta cantitatea de apa folosita de plante. Combinatia acestora este
:evapotranspiratia (ET).
ET0 reprenzinta media de apa folosita pentru plante intr-un anumit climat. ET0 este
inmultit cu un coeficient de cultura a plantelor pentru a obtine coeficientul ET pentru o
Parc Municipal Vest
273
planta specifica sau gazon. In etapa de proiectare, proiectantul furnizeaza un sistem de

irigatii care poate atinge coeficientul ET in sezonul de vara.
In tabelul de mai jos, cele trei categorii indica ce temperatura are influenta asupra
necesarului de apa. Cu cat climatul este mai arid, cu atat mai mare este pierderea de apa.
Alti factori majori sunt umiditatea si viteza vantului. Daca aerul este umed, evaporarea va
fii mai mica comparativ cu un climat cu acceasi temperatura medie, dar cu aer uscat.
Climat
mm/zi
Rece-umed
3-4
Rece-uscat
4-5
Cald-umed
4-5
Cald-uscat
5-6
Arid-umed
6-8
Arid-uscat
8-11
Rece sub 210C media de temperatura vara

Cald intre 210C si 320C
Arid peste 320C
Umed peste 50% media umiditatii relative vara (uscat sub 50%)
In tabel, un climat Rece-umed ET se afla in gama de necesar de apa pe zi de 3
pana la 4 mm. La climatul Arid-uscat are un necesar de 8 pana la 11 mm pe zi. Aceste
numere sunt estimari aproximative pentru aceste tipuri de climate pentru o zi de vara
medie.
Un sistem de irigare va fii intotdeauna proiectat in cazul cel mai nefavorabil (vara,
cand temperatura este la valoarea cea mai ridicata, iar umiditatea este foarte scazuta ).
Tipul de sol
Solul absoarbe si retine apa ca un burete. O anumita textura si volumul de sol vor
retine o anumita cantitate de umiditate. Ritmul de absorbire al solului va influenta tipul de
precipitatii si al sprinker-ului ce va fi utilizat. Abilitatea solului de a retine umiditatea, si
cantitatea de umiditate retinuta, va afecta major programul operational de irigare.
Solul este format din nisip, aluviuni si particule de argila, procentajul acestor trei
particule determina tipul de sol si textura solului. Datorita faptului ca procentajul acestora
difera, exista un numar nelimitat de tipuri de sol.
In tabelul de mai jos sunt caracteristicile celor trei tipuri mari de sol.
Tipul de
sol
Nisip
Argila
Textura solului
Textura aspra
Aspru moderat
Componentele
solului
Viteza de absorbtie
Retentia
apei
Drenare
Eroziune
Nisip
Foarte mare
Foarte mica
Eroziune mica
Argila-nisip
Mare
Mica
Drenare buna
Lut-nisip
Mediu-mare
Mediu-mic
Eroziune mica
Drenare buna
Lut fin
Mediu-mare
Mediu-mic
Parc Municipal Vest
274
Textura medie
Textura
fina
Lut
mediu-
Textura fina
Lut foarte fin
Mediu
Mediu-mare
Drenare medie
Lut
Mediu
Mediu-mare
Drenare medie
Lut-namol
Mediu
Mediu-mare
Drenare medie
Namol
Mediu
Mediu-mare
Drenare medie
Lut argilos
Mediu-mic
Mare
Nisip-lut-argila
Mediu-mic
Mare
Lut-namol-nisip
Mediu-mic
Mare
Nisip-lut
Mic
Mare
Drenare
Eroziune mare
Una dintre diferentele majore intre diferitele tipuri de soluri este felul in care absorb
si retin apa. Actiunea capilara este forta cea mai importanta ce ajuta la imprastierea apei
orizontal prin sol. Gravitatia si capilaritatea influenteaza miscarea pe verticala.
Apa higroscopica apa care este retinuta puternic in sol si nu poate fi folosita de
catre plante;
Apa capilara apa care este retiunta in porii solului si care poate fi folosita de catre
plante;
Apa gravitationala apa care se dreneaza rapid din sol si nu este folosita de catre
plante;
Punctul permanent de ofilire reprezinta granita dintre apa capilara si apa
higroscopica, datorita faptului ca apa higroscopica nu este folosita de plante, nivelul
constant de umiditate sub punctul permanent de ofilire va duce la moartea plantelor.
Saturare
Apa gravitationala
Capacitatea terenului
Apa disponibila
Apa capilara
Punctul permanent
de ofilire
Apa higroscopica
Parc Municipal Vest
275
Zona maxima de udare arata relatia dintre miscarea apei pe verticala si orizontala
in sol pana la diametrul maxim de udare. Odata ce diametrul maxim a fost atins, miscarea
apei va fi in jos, formand traditionalele profile morcov, ceapa si ridiche .
Sortimente de material dendrofloricol
Astfel, se propune achizitionarea unor arbori de talie foarte mare(T.F.M), cu
diametrul tulpinii de 11-15cm si inaltimi de 3 4m si inaltimi de 3 4,5 m; arbori de talie
mare(T.M), cu diametrui < 10 cm si inaltimi pana la 3m;vegetatie de dimensiune medie si
mica(arbusti inalti, medii, mici si taratori, trandaffiri, erbacee decorative si flori).
Pe ansamblu rezulta, pe sortimente, urmatorul necesar de material de plantat:
Nr.
Sortimente material dendro-floricol
U.M
Cantitati
crt.
0
1
2
3
Foiosi
buc
74
1
Arbori T.F.M (diam. 11 15 cm)
Rasinosi
buc
68
Foiosi
buc
1 982
2
Arbori T.M (diam. < 10 cm)
Rasinosi
buc
1 1o8
Foiosi
buc
4 983
3
Arbusti cu balot
Rasinosi
buc
6 772
Arbusti de talie medie garduri
4
vii
Foiosi
buc
37 994
5
Liane
buc
140
6
Trandafiri
buc
7 000
7
Graminee decorative
buc
5 862
8
Erbacee perene
buc
4 921
9
buc
74 000
10
Gazon
mp
294 015
Componenta Sistemul de irigatii

Sistemul de irigatii consta in urmatoarele componente:
- Sistem de captare a apei
- Sistem de punere sub presiune
- Sistem de filtrare a apei
- Sistem de distributie a apei
- Sistem de udare
Sistem de captare a apei
Apa necesara pentru irigarea spatiilor verzi va fi captata din lacul artificial amenajat
in incinta.
Sistemul de captare consta in instalarea unei prize de apa unde vor fi instalate
piesele de aspiratie ale pompelor.
Sistemul de captare este proiectat astfel incat sa evite degradarea impermeabilizarii
sintetice a lacului artificial si antrenarea in exces a materialului in suspensie prezent pe
fundul lacului.
Sistemul de distributie a apei
Testul aspersoarelor pentru determinarea curbei de distributie este urmatorul (fig.2)
:
- aspersorul este montat, iar la intervale regulate sunt pozitionate recipiente in
raza de acoperire preconizata;
- aspersorul este pornit pentru o perioada predeterminata de timp;
Parc Municipal Vest
276
apa din fiecare recipient este ulterior masurata pentru a determina cat de bine
este apa distribuita pe raza de actiune.
11
12
(m )
fig.2
Intelegerea curbei de distributie a aspersorului ajuta la determinarea tipului de

duza si a presiunii necesare pentru o eficienta sporita.
Coeficientul de planificare
Coeficientul este calculat pentru aspersoarele suprapuse. Calculul poate fi realizat
teoretic sau folosind masuratorile din teren cu un sistem existent de irigare. Coeficientul de
planificare este media adancimii apei din recipiente impartit la adancimea apei din
recipientul cu cea mai putina apa. Coeficientul de planificare de 1.15 este considerat
excelent. Graficul rezultat ar trebui sa arate ca o panta de 300. Raza maxima a
aspersoarelor va fi determinata de catre recipientul care nu contine apa.
Zona ce se afla sub 60% din raza aspersoarelor (fig.3) este in general suficienta
pentru a iriga fara a fi nevoie de suprapunere , dupa aceasta linie de 60% cantitatea de
apa , diminuandu-se cu distanta , devine din ce in ce mai ineficienta. Distanta maxima
recomandata este : 60% din raza maxima sa intalneasca 60% din raza maxima a
aspersorului invecinat (fig.4) , astfel 40% din fiecare aspersor este suprapus ajutand la
acoperirea celuilalt aspersor. Cea mai utilizata metoda este de suprapunere la 50% din
raza maxima (fig.5), acolo unde sunt vanturi puternice va fi necesar asezarea pana la 40%
din raza maxima. Cand asezarea aspersoarelor este intinsa, gazonul va avea locuri
uscate in zona de spatiere. Aceste zone uscate vor fi de culoare verde deschis, galbui sau
zone cu plante uscate. Cand sistemul este instalat si apare aceasta problema de
spatiere, proprietarul deseori uda excesiv restul zonelor neacoperite, incercand sa
acopere lipsa apei din aceste zone slabe.
Parc Municipal Vest
277
R aza 60%
fig.3
6 0 % d in d ia m e tru
6 0 % d in ra z a
6 0 % d in ra z a
fig.4
50%
fig.5
Dupa ce proiectantul alege tipul de echipamente, spatierea adecvata este urmatorul

pas critic. Informatia din teren va determina ce tip de model va fi necesar pentru arcele de
acoperire.
Exista trei tipuri de spatiere a aspersoarelor si un numar de variatii pentru
adaptarea acestor tipare pentru situatii speciale.
Parc Municipal Vest
278
Modelul tip patrat cu laturile egale intre locatia celor patru aspersoare, este folosit
pentru irigarea zonelor ce sunt de forma patrat, sau care au unghiuri de 900. Tipul de
asezare patrat este cel mai slab din punct de vedere al acoperirii.
70%
50%
fig.6
Zona slaba in spatierea patrat este provocat de distanta diagonala intre

aspersoare, aceasta distanta este de 70% acoperire, si va creea o zona slaba in centru,
vantul poate muta aceasta zona si caldura din vara poate mari aceasta zona (fig.6).
Pentru a minimiza problemele datorate vantului, spatierea apropiata (va rezulta in mai
multe aspersoare ) este recomandata, depinzand de severitatea conditiilor de vant.
Recomandarea pentru vant slab este spatierea de 55%. Pentru proiecte cu vanturi
puternice, spatierea va trebuie redusa dupa cum urmeaza:
Pentru zone cu vant de
Spatiere maxima
0-5 km/h
6-11 km/h
13-19 km/h
55% din diametru

50% din diametru
45% din diametru
Zona slaba
fig.7
Modelul tip triunghi (fig.8) este folosita in general in zonele de forme neregulate.
Tipul de triunghi echilateral , unde aspersoarele sunt asezate la distante egale unele de
altele are unele avantaje fata de modelul patrat. In majoritatea cazurilor aspersoarele pot
Parc Municipal Vest
279
fi amplasate la distante mai mari decat in modelul patrat. Aceasta distanta suplimentara
deseori semnifica faptul ca va fi nevoie de mai putine aspersoare in proiect.
L= S x .866
fig.8
Dimensiunile de spatiere sunt de obicei notate cu S si L.

S distanta intre aspersoare
L distanta intre randurile de aspersoare
Spatierea in modelul triunghi echilateral va fi aleasa in functie dupa cum urmeaza:
Pentru zone cu viteze ale vantului de
0-5 km/h
6-11 km/h
12-19 km/h
Spatierea maxima
60% din diametru
55% din diametru
50% din diametru
Modelul de tip rectangular (fig.9) are avantajul de a putea fi amplasat in zone cu

vant puternic si poate fi adaptatat in zone cu margini drepte. In fiecare caz din urmatorul
grafic , lungimea modelului ramane la 60% , pe cand distanta impotriva vantului descreste
pentru a combate vitezele:
Pentru zone cu viteze ale vantului de
Spatiere maxima
0-5 km/h
L = 60% din diametru
S = 50% din diametru
6-11 km/h
13-19 km/h
Parc Municipal Vest
280
fig.9
Combinarea diferitelor modele mentionate pana acum pot fi folosite in aceeasi zona
a proiectului pentru adaptarea la conditii speciale. Daca proiectantul pozitioneaza
aspersoare pentru o peluza , de expemlu , si ajunge intr-o zona cu arbusti , poate modifica
forma din patrat in paralelogram putin inclinat , sau o forma triunghiulara pentru a obtine
gradul de acoperire necesar. Dupa pozitionarea aspersoarelor pentru a ocoli sau a trece
prin zona cu obstacole , proiectantul poate reveni la forma de spatiere initiala.
Pentru proiectele cu margini curbe, tiparul inclinat permite modificarea gradata de la
o forma triunghiulara sau patrata la un paralelogram, si apoi la o forma triunghiulara si
inapoi daca este necesar. Modificand tiparul pentru a mentine necesarul de spatiere de-a
lungul marginii curbe, proiectantul evita aglomerarea aspersoarelor in lungul curbei, si
marind spatierea in afara curbei.
Daca proiectantul cunoaste debitul de apa pe zi necesar pentru irigarea plantelor ,
urmatorul lucru ce trebuie cunoscut este cantitatea de apa folosita pentru irigare.
Cantitatea de precipitatii a aspersoarelor selectata , trebuie sa fie calculata astfel
incat sa nu depaseasca ritmul de captare al solului , si daca cantitatea de apa corespunde
necesarului de irigare.
Formula pentru calculul cantitatii precipitatiilor medii necesare este :
PR =
1000 m3/h [aplicat zonei]

S L
unde,
PR precipitatie medie pe ora in mm
1000 constanta de transformare
m3/h totalul de m3/h aplicat de aspersoare
S spatierea aspersoarelor
L spatierea randurilor de aspersoare
Parc Municipal Vest
281
Circuitul aspersoarelor
Vanele trebuie sa fie accesibile pentru mentenanta si service. Vanele montate in
pamant trebuie adapostite in camine de vane si nu ingropate direct in pamant.
Vanele si/sau caminele de vane trebuie pozitionate in locatii care nu intervin in
traficul normal sau in folosinta zonei .
Vanele manuale trebuie pozitionate unde proprietarul sistemului le poate accesa
pentru folosire , dar nu in zonele unde aspersoarele pot uda utilizatorul.
Unde este posibil , vanele ce deservesc un grup de aspersoare trebuie sa se afle in
centrul grupului pentru a echilibra debitul si diametrul conductei laterale.
In mod normal , o vana trebuie sa fie de acelasi diametru ca si linia laterala a apei
care o deserveste. Chiar si in conditii speciale , vana nu trebuie dimensionata mai mult
decat o dimensiune nominala mai mica sau mai mare decat cel mai mare diametru lateral.
Circuitul in linie dreapta (fig.10) unde vana este pozitionata la sfarsitul circuitului ,
este cel mai optim din toate tipurile de circuite. Portiunea de conducta ce deserveste toate
aspersoarele are dimensiunea cea mai mare.
#1
#2
#3
fig.10
Circuitul divizat lateral (fig.11) unde vana este pozitionata in centru liniei de
aspersoare, are cateva avantaje fata de circuitul in linie dreapta. Debitul total al circuitului
este impartit la doi, acest lucru duce la reducerea diametrului conductei si echilibrarea
pierderii de presiune pe circuit.
Parc Municipal Vest
282
#1
#2
#3
fig.11
Chiar si doua randuri de circuite de aspersoare pot fi impartite pentru a reduce
variatiile de presiune , echilibrarea debitului si reducerea diametrului conductelor.
Calculul timpului de operare
Procesul de testare a compatibilitatii sistemului este de a determina timpul zilnic de
udare (in minute) , fiecare circuit va trebui eventual sa satisfaca necesarul de irigare
saptamanal. O formula simpla poate fi aplicata pentru fiecare tip de circuit , formula este
urmatoarea :
OT =
I 60
PR DA
unde,
OT timpul de operare al circuitului in minute pe zi
I Necesarul de irigare al sistemului in mm pe saptamana in cazul cel mai defavorabil
PR Precipitatiile circuitului in mm pe ora
DA zile disponibile pentru irigare pe saptamana
Tehnologia de executie a sistemului de irigatii
Executarea lucrarilor de sapatura va incepe prin trasarea lucrarilor pe teren si
pregatirea traseului conductelor.
Realizarea retelelor de irigatii se va face respectand urmatoarele operatiuni:
- pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului si amenajarea acceselor dea lungul traseului, pentru aprovizionarea si manipularea materialelor utilizate);
- marcarea traseului si fixarea de repere in afara amprizei lucrarilor, in vederea
executiei lucrarilor;
- receptia, sortarea si transportul conductelor si a celorlalte materiale legate de
executia lucrarilor;
- saparea transeelor (mecanic si manual, conform indicatiilor din proiect);
- pregatirea patului de pozare a tuburilor (conductelor);
- lansarea cu atentie, cu utilaje specializate a tuburilor necesare;
- curatirea mufelor si capetelor drepte, centrarea tuburilor si ungerea garniturilor
conform indicatiilor furnizorului de conducte;
- mufarea conductelor;
- umplerea partiala a transeelor cu pamant;
- executia caminelor de vizitare (daca este cazul);
Parc Municipal Vest
283
inchiderea la capete a fiecarui tronson la care se face proba de etanseitate sau

proba de presiune pentru conductele de apa;
- inlaturarea defectiunilor (in cazul pierderilor de apa peste norma admisa) si
refacerea probei;
Receptia generala a conductei.
Saparea santurilor incepe conform unui grafic detaliat al executiei si pozarii
conductei, intocmit de executant pe baza posibilitatilor reale de lucru ale santierului.
Executarea sapaturilor transeelor cu pereti verticali se face cu sprijinirea peretilor
tinand seama de prescriptiile STAS 2915, asigurandu-se astfel impiedicarea fenomenelor
de alunecare a terenurilor si surparea malurilor.
Tehnologia de executie a sprijinirilor de mal este urmatoarea:
- pregatirea materialelor pentru executarea sprijinirii;
- asezarea dulapilor orizontali la distante de 0.20 m sau alaturati (in cazul
terenurilor putin coezive);
- asezarea dulapilor verticali la distante de 1.00 1.50 m, iar spraiturile la distante
de 0.70 0.80 m;
- dupa adancirea transeei cu cca. 0.70m se aseaza un nou rand de dulapi
orizontali apoi, dulapi verticali si spraiturile si asa mai departe;
- dupa executarea lucrarilor din interiorul transeei, sprijinirile vor fi demontate in
ordine inversa montarii acestora.
Demontarea sprijinirilor orizontale se face de jos in sus, cate un dulap de pe fiecare
parte, pamantul batandu-se in straturi de 20 cm, pe masura astuparii transeei.
Saparea ultimilor 20 cm (respectiv 50 cm, in terenuri macroporice) pentru realizarea
adancimii prevazute in profilele longitudinale, se executa cu cel mult 24 ore inainte de
lansarea conductei in sant.
Pentru cablurile sau conductele intalnite pe traseul sapaturii, executantul va lua
masuri de protectie respectiv de sprijinire acestor instalatii.
Executia propriuzisa a retelelor de irigatii se va executa in conformitate cu
prescriptiile din caietele de sarcini din documentatia tehnica.
La terminarea lucrarilor de montaj, inainte de executia umpluturilor finale, se va
efectua proba de presiune/etanseitate pentru retelele de irigatii, conform prevederilor
caietului de sarcini si normelor in vigoare. Rezultatele probelor se consemneaza intr-un
proces verbal care face parte integranta din documentatia necesara la receptia preliminara
si definitiva a constructiei.
La receptie va participa in mod obligatoriu, in calitate de membru, un delegat al
unitatii care urmeaza a asigura exploatarea si intretinerea retelei.
Inainte de a aplica proiectul pe teren, antreprenorul va studia documentatia in mod
amanuntit, avand obligatia ca in termen de cel mult 10 zile sa aduca la cunostinta
proiectantului eventualele nepotriviri fata de situatia din teren.
Calitatea lucrarilor
Lucrarile s-au proiectat astfel incat la executie sa corespunda cu prescriptiile din
Legea 10/95 si regulamentele aprobate prin HG 766/97, 272/94, 273/94 privind calitatea
lucrarilor in constructii. In conformitate cu HG 766/97 s-a stabilit categoria de importanta a
lucrarii, C normala, calitatea asigurandu-se dupa modelul 3.
Proiectul va respecta prevederile exigentelor de calitate din Legea 10/1995 art.5 si
HG 925/1995 si anume:
- A1(A11) Rezistenta si stabilitatea la sarcini statice, dinamice inclusiv la cele
seismice pentru constructii edilitare si gospodarie comunala.
- B9 Privind siguranta si exploatare pentru constructii edilitare si gospodarie
comunala.
Parc Municipal Vest
284
3.4.13.
Caiet de sarcini sistem de irigatii
Prezentul caiet de sarcini se va citi impreuna cu instructiunile date de furnizorul
conductelor pentru:
- Transportul conductelor si fitingurilor din polietilena;
- Stocarea si manipularea lor la locul de punere in opera;
- Pregatirea conductelor, fitingurilor si garniturilor pentru montare;
- Lansarea in sant si montarea propriu-zisa a conductelor cu mansoane
electrosudabile, flanse, etc.;
Instructiuni pentru conditii speciale de montaj (in functie de calitatea terenului de
fundatie, nivelul apei freatice, actiuni corozive, etc.).
- Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip
de conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor
specialisti de la firma furnizoare.
- Tuburile si racordurile din mase plastice ofera numeroase avantaje utilizatorilor
din domeniul lucrarilor de alimentare cu apa si de canalizare, in comparatie cu
materialele de constructie clasice (fonta, otel, azbociment, etc.), fiind folosite in
sistemele de transport al apei de circa 40 ani.
Durata de viata a conductelor din polietilena este previzionata la minim 50 ani.
Tuburile din polietilena se caracterizeaza prin greutate redusa, elasticitate mare,
rezistenta chimica, proprietati termoplastice si rezistenta la uzura prin abraziune.
La alegerea acestui material s-a avut in vedere comportamentul bun al conductelor
si armaturilor la presiuni inalte, usurinta la montaj, manevrare, transport si depozitare,
precum si asigurarea unor conditii de buna functionare in timp.
Montajul si executia lucrarilor din tuburi de polietilena este obligatoriu sa se faca de
catre unitati de constructii profilate pe astfel de lucrari si dotate cu utilaje si personal
specializat.
Pentru realizarea unor lucrari de calitate si intr-un timp optim este necesara
specializarea personalului unitatii constructoare de catre firma furnizoare de material,
precum si procurarea utilajelor specifice indicate de catre firma furnizoare.
Unitatea de constructii ce va asigura montajul raspunde de alegerea corecta a
procedeelor tehnologice de executie, in conformitate cu prescriptiile republicane de
protectie a muncii, precum si de calitatea executiei si respectarea prescriptiilor impuse de
furnizorul de polietilena.
Firma furnizoare va fi aleasa in urma unei licitatii publice.
Beneficiarul va prezenta lista furnizorilor agreati si va stabili, in caietul de sarcini
pentru licitatie, conditiile si modul de prezentare a ofertei furnizorilor de polietilena.
Producatorii de tuburi, racorduri si piese speciale din polietilena vor anexa
specificatiile tehnice de respectare a:
- ISO 138/SC2 Standard international cu proprietatile tevilor de polietilena utilizate
pentru conductele de apa ingropate si neingropate. Gama de dimensiuni:
63200 mm; Gama de presiuni: 6 bar
- ISO 161/1 Tevi termoplastice pentru transportul fluidelor. Diametre exterioare
normale.
rezistentei la presiunea interioara.
Tehnica montarii in santuri deschise a conductelor din polietilena
Tehnica montarii in santuri deschise a conductelor din polietilena comporta
urmatoarele faze si operatiuni:
Parc Municipal Vest
285
Faza premergatoare
Pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului si amenajarea acceselor de-a
lungul traseului pentru aprovizionarea si manipularea materialelor).
Marcarea traseului si fixarea de repere in afara amprizei lucrarilor, in vederea
executiei lucrarilor.
Verificarea existentei cantitatilor de conducte si a sortimentului de piese pe
dimensiuni
Receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de executia
lucrarilor.
Faza de executie
Inlaturarea imbracamintii de suprafata pe toata latimea traseului.
Saparea transeelor (manual sau mecanizat, conform indicatiilor din proiect).
Pregatirea patului de pozare a tuburilor.
Lansarea in sant cu utilaje specializate a materialului necesar de montat.
Curatirea capetelor drepte, centrarea tuburilor sau montarea garniturilor conform
indicatiilor furnizorului.
Realizarea tuturor ansamblurilor prin sudura cap la cap si/sau montarea pieselor
speciale prin electrofuziune, conform schemei de montaj indicate de furnizor.
Umplerea partiala a transeei cu pamant (lasand mansoanele sau zonele de sudura
descoperite).
Faza de probe si punere in functiune
Executarea inchiderii la capete a fiecarui tronson la care se face proba de presiune.
Prevederea pieselor de la capetele amonte si aval, necesare probei de presiune ale
tronsonului la care se face proba, cu toate accesoriile necesare (robineti, manometru,
etc.).
Efectuarea probei de presiune, executata in conformitate cu normativele in vigoare
cu privire la presiunea de incercare, pierderile de presiune admisibile, etc.
Inlaturarea eventualelor defectiuni si refacerea probei.
Executarea umpluturilor, refacerea terenului si imbracamintii rutiere.
Legarea tronsoanelor.
Proba generala a conductei si punerea in functiune la presiunea de regim si
verificarea capacitatii de transport.
Spalarea cu apa curata a conductelor in interior.
Receptia generala a conductei.
Prezentul caiet de sarcini include si standardele, normativele (romanesti si
internationale), instructiunile privind executia terasamentelor, a sprijinirii, a montarii
tuburilor din polietilena, a sudarii tuburilor probelor de presiune, protectiei muncii pe
perioada executiei, etc.
Lucrari preliminare
Inainte de a incepe lucrarile de pozare, antreprenorul, pe baza proiectului de
executie, trebuie sa procedeze la operatiile de pichetaj si de jalonare care permit:
- sa se materializeze pe teren traseul si profilul in lung al conductei;
- sa se stabileasca pozitia tuturor lucrarilor ingropate existente, cum ar fi: retelele
de canalizare, termoficare, cabluri electrice si telefonice, conducte de gaze, etc.
Pentru o reperare precisa, antreprenorul va efectua sondaje de recunoastere
perpendicular pe traseele conductelor indicate in planurile proiectului. La reperarea
acestora, beneficiarul va solicita prezenta detinatorilor retelelor respective si va obtine
acceptul pentru executie.
Parc Municipal Vest
286
Antreprenorul trebuie sa se asigure de concordanta intre ipotezele definitive la

nivelul proiectului si conditiile de executie ale lucrarilor. In cazul in care anumiti parametri,
cum ar fi natura solului, conditiile de pozare, panta terenului, etc. sunt in discordanta cu
prescriptiile proiectului, trebuie sa fie informati proiectantul general si beneficiarul.
Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in
punctele caracteristice (la coturi in plan vertical si orizontal, in varfurile de unghi, la
tangentele de intrare si iesire din curbe, in axul caminelor, in punctele de intersectie cu
alte conducte si la bransament).
Reperele amplasate pe ax vor avea 2 martori amplasati perpendicular pe axa
traseului, la distante care sa nu permita degradarea in timpul executarii sapaturilor,
depozitarii pamantului, sau din cauza circulatiei.
Este obligatorie respectarea cotelor de pozare din proiect.
Pentru pozarea tuburilor din polietilena se utilizeaza in mod frecvent trei metode de
trasare:
- cu jaloane de nivel (teuri);
- cu utilizarea nivelei (cu luneta);
- cu laser (la santiere importante).
Jaloanele de nivel sunt folosite in seturi de 3 bucati, din care 2 cu marcaj simplu alb
si 1 cu marcaj dublu rosu si alb. Setul de jaloane da posibilitatea de a determina cotele
punctelor intermediare pe un tronson caruia i se cunosc doar cotele punctelor extreme.
Utilizarea nivelei da posibilitatea de a stabili cota diferitelor puncte ale generatoarei
superioare a conductei fata de o cota de nivel luata ca origine. Aceasta origine este
marcata pe un jalon sau reper de nivelment. Cunoscand panta si lungimea unui tub, este
usor sa se calculeze cotele prevazute ale diferitelor puncte ale conductelor.
Pe santierele importante se utilizeaza aparate cu laser. Laserul emite un fascicul de
lumina rosie intens si precis localizat, care serveste de referinta in directie si in panta.
Raza este vizualizata pe o tinta sub forma unei pete luminoase. Tinta poate fi plasata fie
pe tub, fie pe un jalon. Reglajul consta in a plasa pata rosie in mijlocul tintei. Metoda
prezinta urmatoarele avantaje:
- siguranta obtinerii unei pante si a unei directii precise;
- corectarea fluidului transeei cu rapiditate si precizie, deoarece adancimea
minima este controlata in permanenta, evitand compensarile in adancime cu
materiale de umplutura costisitoare.
Executia transeei
Pe traseele pozate in carosabil sau trotuare imbracamintea este dezafectata sau
decopertata la dimensiunile prevazute in proiect.
Resturile provenite din demolarea imbracamintilor asfaltice sau din beton se
evacueaza inainte de efectuarea sapaturii.
Atunci cand trebuie sa se sape transeea sub o cale de circulatie, se recomanda, in
primul rand, sa se decupeze drumul pe ampriza transeei, cu ajutorul unui ciocan
pneumatic sau cu mijloace manuale, pentru ca sa nu se degradeze zonele invecinate.
Transeele trebuie sa fie executate pe traseul si cu latimea, panta si adancimea
indicate in proiect. In general, la conductele sub presiune pantele pot urmari conturul
terenului existent, cu conditia mentinerii unor pante constante intre punctele de golire si de
aerisire.
Sprijinirea peretilor sapaturii se face conform prevederilor din proiect, cu
recomandarea ca elementele de sprijinire sa fie astfel alese incat sa permita o montare
usoara a elementelor pe conducta, fara pericol de prabusire a malurilor.
In timpul executiei transeei se va avea grija sa se asigure stabilitatea peretilor, prin
sprijiniri, si sa nu se creeze depozite de debleuri langa sapatura. In plus, se vor indeparta
pietrele mari de pe marginea transeei, astfel incat sa se evite caderea lor accidentala pe
conductele deja pozate.
Parc Municipal Vest
287
Se recomanda ca sapatura sa se faca din aval spre amonte (acest lucru permitand
evacuarea apei de pe fundul transeei).
Sectiunea transeelor se alege in functie de consistenta terenului. In terenuri coezive
santurile se pot sapa cu pereti verticali; in proiect s-a propus executarea cu sapatura in
taluz, solutie acoperitoare din punct de vedere al costurilor.
Latimea B a transeei este masurata la nivelul generatoarei superioare a conductei
pozate atat pentru santuri cu pereti paraleli cat si pentru santuri cu pereti inclinati.
Latimea B a transeei, masurata la nivelul generatoarei superioare a conductei, se
alege in functie de diametrul acesteia.
B=D+0,4 m
D=diametrul exterior al tevii (m)
H=adancimea de ingropare a tevii (m)
Santurile se pot clasifica in functie de dimensiunile principale in:
- Transee stramta, cand B 3*D si B < H/2
- Transee larga, cand 10 < B > 3*D si B < H/2
- Val de pamant, cand B H/2 si B 10*D
Aceasta largime va trebui, in general, sa fie suficienta pentru a permite o
compactare corecta a rambleului pe flancurile conductei. In dreptul imbinarilor poate fi
necesar sa se practice, in peretii laterali, niste largiri ale transeei (nise-in cazul imbinarilor
sudate).
In ceea ce priveste adancimea transeei, se recomanda:
Transeele se stabilesc in fiecare punct la adancimea indicata in profilul in lung. In
lipsa unor conditii speciale, adancimea va fi de 1 m deasupra generatoarei superioare a
tubului.
Aceasta inaltime se justifica prin necesitatea unei protectii impotriva inghetului si
unei bune stabilitati a conductelor flexibile la sarcinile de suprafata.
Adancimea de ingropare (inaltimea stratului de umplutura si de pamant) se
masoara intre generatoarea superioara a tevii si nivelul solului.
Inaltimea minima de ingropare este conditionata de adancimea de inghet
caracteristica zonei de amplasare si se determina in functie de traficul stradal si de
caracteristicile tevii. In cazul Bucurestiului si conform STAS 6054 adancimea minima de
inghet este apreciata la 0,80 m.
Atunci cand la verificarea conditiilor de pozare se constata conditii mai grele decat
cele prevazute in proiect, se poate recurge la una din urmatoarele solutii:
- alegerea unor tevi cu pereti mai grosi pentru care verificarea la rezistenta este
favorabila;
- introducerea tevilor in canale din beton;
- intercalarea unor dale de protectie deasupra tevilor pentru a prelua surplusul de
sarcina.
Executia transeelor pentru pozarea conductelor se face conform prevederilor
proiectului si ale STAS 4163 3.
Realizarea patului de pozare
Comportamentul tubului in sol este influentat si conditionat de modul de rezemare a
tubului pe fundul transeei, de sprijinirea laterala si de umplutura.
Acestea intervin:
- in repartizarea fortelor de reactiune ale solului pe un unghi mai mult sau mai
putin definit;
- in actiunea efectului lateral al terenului;
- in transmiterea continua a sarcinilor asupra tubului;
- in protectia tubului impotriva efectelor sarcinilor concentrate rezultate din
prezenta unor corpuri dure la periferia sa.
Se intelege deci grija deosebita care trebuie acordata realizarii patului de pozare,
acolo unde este cazul, si umpluturii transeelor.
Parc Municipal Vest
288
Patul de pozare are, ca prima functie, asigurarea unei repartitii uniforme a

incarcarilor asupra zonei de rezemare. Trebuie deci sa se pozeze tuburile in asa fel incat
sa nu aiba reazem linear sau concentrat.
Trebuie sa fie interzise elementele susceptibile de a constitui reazeme concentrate,
cu scopul de a evita concentratiile locale ale fortelor de incovoiere. Daca terenul nu este
omogen, se asigura patul de pozare dintr-un strat de nisip de 10 cm grosime.
Fundul transeei trebuie sa fie uniform si stabil, cu panta si adancimea indicate in
proiect Pe fundul transeei se realizeaza patul de pozare, care are in general o grosime
minima egala cu o patrime din diametrul nominal al tubului (maxim 150 mm, in afara de
cazul in care mansonul sau piesa de legatura necesita mai mult).
Latimea transeei, la generatoarea superioara a tubului, nu trebuie sa fie mai mare
decat este necesar pentru asigurarea spatiului corespunzator pentru realizarea imbinarii in
transee si a compactarii umpluturii la partile laterale ale conductei si in zona de umplutura
speciala (definita conform SR 4163-3).
Respectarea unghiului de rezemare a conductei pe patul de pozare si realizarea
umpluturii in zona speciala este obligatorie.
Conducta se va rezema pe toata lungimea, respectandu-se panta de montaj
proiectata.
Executarea patului de pozare si montarea conductelor se face numai in uscat. In
caz ca este necesar, lucrarile se executa sub epuismente.
Pozarea pe sol existent fara coeziune
In cazul in care solul existent este sfaramicios (nisip sau pietris), pozarea directa
poate fi luata in consideratie, cu conditia de a profila in prealabil suprafata de contact a
tubului in solul existent, astfel incat sa constituie o rezemare uniforma pe toata lungimea
sa.
Sapatura in zona care constituie patul de pozare (definit conform SR 4163 3) se
executa exclusiv manual si cu putin timp inainte de montarea tuburilor.
Dupa saparea transeei pana la adancimea stabilita in proiect se curata fundul
santului si se realizeaza in straturi succesive patul pe care se pozeaza teava, in grosimi de
minimum (10+D/10) cm.
Materialul folosit pentru realizarea patului de pozare trebuie sa aiba o buna
capacitate de compactare. In caz ca pamantul provenit din sapatura nu este
corespunzator, acesta se inlocuieste.
In zonele unde transeea este traversata de alte instalatii subterane (electrice,
telefoane, racorduri de canalizare, gaze, termoficare, etc.), sapatura se executa cu
deosebita atentie, de preferinta manual.
Asigurarea stabilitatii peretilor transeei se face prin sprijinirea acestora in functie de
adancimea sapaturii si de natura solului.
In timpul lucrarilor de montare a conductei, transeele si gropile pentru imbinari se
pastreaza uscate (cu epuizarea apelor, daca este necesar).
Materialul pentru patul de pozare trebuie sa fie selectat cu grija. Se recomanda ca
pentru patul de pozare sa fie folosit numai material granular nisip. Nu corespund si nu
trebuie sa fie folosite materiale din soluri organice sau soluri cu granulatie fina, cu
plasticitate medie sau mare.
Suprafata patului de pozare trebuie sa fie continua, neteda si sa nu contina
particule de dimensiuni prea mari care pot genera solicitari punctiforme asupra tubului.
In terenuri nisipoase fundul transeei poate fi profilat fara a mai fi nevoie sa se
realizeze un pat suplimentar de pozare. Se recomanda ca ultimii 20 mm din grosimea
patului de pozare sa ramana necompactati, astfel incat tubul sa se aseze in pat.
Parc Municipal Vest
289
Patul de pozare realizat din material adaugat

In linii generale, atunci cand fundul transeei nu se preteaza la realizarea in situ a
patului de pozare, datorita naturii sale, portantei sale, fortelor statice si dinamice, este
necesar sa se sape transeea mai adanc, cu scopul de a se adauga material constand din
nisip. Grosimea dupa compactarea de pozare sub generatoarea inferioara a tubului va fi
minim egala cu 0,10 m.
Mai mult, unghiul de pozare care determina unghiul de sprijin al conductelor pe
patul de pozare trebuie sa fie uniform pe toata transeea si egal cu 120. Pentru un astfel
de unghi de pozare, inaltimea tubului ingropat in patul de pozare este egala cu un sfert din
diametrul exterior.
Transportul si depozitarea tuburilor
Tuburile din polietilena sunt rigide, relativ usor de manevrat. De asemenea, sunt
robuste, rezistente la socuri si nu se sparg. Este insa absolut obligatoriu ca transportul
tuburilor din polietilena sa se faca cu atentie, pentru a fi ferite de lovituri si zgarieturi.
Pentru manevrare si ancorare este admisa numai folosirea chingii de piele, cauciuc,
nylon sau polipropilena, evitandu-se astfel alunecarea tuburilor in pozitie inclinata si
deteriorarea izolatiei exterioare.
La incarcare si descarcare si la alte diverse manipulari, tuburile nu vor fi aruncate,
iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale.
Tuburile din polietilena se livreaza si se transporta orizontal, in pachetele ambalate
pentru diametre Dn>110 mm, si in colaci sau pe tamburi pentru Dn<110 mm.
Tuburile din polietilena cu Dn>110 mm se vor aseza in stive cu inaltimea de 1,5 m.
Se recomanda astuparea provizorie a capetelor tuburilor, pentru a impiedica intrarea
animalelor, pietrelor, pamantului sau apei.
Pe timpul verii, pentru a fi ferite de soare, tuburile, racordurile si piesele din
polietilena se vor transporta acoperite cu prelate si se vor depozita in locuri acoperite sau
magazii.
Este obligatorie evitarea oricarui contact cu hidrocarburi (carburanti, uleiuri, etc.).
Depozitarea se va face pe suprafete orizontale, pentru pastrarea caracteristicilor
geometrice ale tuburilor, iar racordurile si piesele se vor depozita in rafturi, pe sortimente
si dimensiuni.
Tuburile, racordurile si piesele din mase plastice se depoziteaza in magazii sau
locuri acoperite si ferite de soare. Depozitarea se va face pe suprafete orizontale,
betonate sau balastate si pe cat posibil folosindu-se paletii. Se vor respecta prevederile
legale privind depozitarea materialelor combustibile.
Temperatura recomandata de depozitare este intre +5+40C, departe de orice
surse de caldura.
La manipulare, transport si depozitare este obligatorie respectarea urmatoarelor
reguli:
- ridicarea si nu tararea sau rostogolirea pe pamant sau obiecte dure;
- evitarea contactului cu piese metalice iesite in afara, cu protejarea partilor
metalice ale vehiculului si controlarea platformelor camioanelor si a paletilor de
manevrare;
- impiedicarea aruncarii de pietris, gudroane sau fum asupra materialului in
timpul transportului;
- stocarea se va face pe suprafete plane si amenajate, iar in cazul
unei
stocari de lunga durata se va evita conractul direct cu solul;
- stocarea colacilor se va face de preferinta culcati, pe o inaltime de maximum 1
m, iar dezlegarea colacilor din chingi se va face numai in momentul utilizarii lor
pe santier; tuburile vor fi utilizate in ordinea livrarii lor.
In cazul tuburilor infasurate pe tamburi se vor respecta urmatoarele reguli speciale:
Parc Municipal Vest
290
sprijinirea de o parte si de alta a tamburului este obligatorie, chiar pe suprafete

plane, atat pentru ambalajele pline cat si pentru cele goale, si se poate realiza
cu ajutorul caramizilor;
- la transportul cu camionul sau cu vaporul, tamburul va fi asezat astfel incat sa
fie sprijinit in patru puncte pe platforma si legat cu chingi, in asa fel incat
eforturile sa se exercate asupra partilor metalice ale tamburului si nu asupra
tubului;
- legarea in chingi a tubului, realizata strat cu strat, se va pastra pana la utilizarea
pe santier, iar extremitatea exterioara va fi solid ancorata inainte de orice
manevrare.
Temperatura optima de prelucrare si montare a tuburilor de polietilena este intre
+5+40C; sub -5C se asigura corturi incalzite, iar peste +30C se feresc de razele
soarelui.
Inainte de a fi montate, tuburile si piesele din polietilena vor fi verificate vizual si
dimensional.
La examinarea vizuala se vor controla urmatoarele:
- tuburile trebuie sa fie liniare;
- culoarea tuburilor sa fie uniforma;
- suprafata interioara si exterioara sa fie neteda, fara denivelari, necojita, fara
fisuri, arsuri, incluziuni sau zgarieturi;
- capsulele de protectie ale bornelor electrice ale mansoanelor si colierelor de
priza vor fi intacte;
- sectiunea transversala a tubului nu va avea goluri de aer, incluziuni sau arsuri.
La examinarea geometrica se vor verifica abaterile geometrice ale tuburilor,
racordurilor si pieselor de polietilena, la masurarea cu sublerul, se vor inscrie obligatoriu in
normele CEN, ISO, DIN, UNI.
Toate tuburile din polietilena necorespunzatoare vor fi refuzate la receptie si nu se
vor introduce in lucru.
Manevrarea tuburilor
Manevrarea tuburilor si accesoriilor pe santier trebuie sa fie realizata urmand
cateva masuri care pot usura desfasurarea acesteia. Se controleaza, mai intai, inainte de
coborarea in transee, starea tuburilor, racordurilor si accesoriilor. Se vor evita socurile si
deplasarea tuburilor pe pietrele terenurilor bolovanoase.
Se va asigura ca aceste elemente sa nu prezinte defectiuni, precum fisuri sau
ovalizari. Se va examina interiorul si se vor indeparta eventualele corpuri straine care s-ar
putea afla la interior.
Tuburile sunt apoi coborate cu grija in transee, cu ajutorul dispozitivelor de ridicat
recomandate de furnizor.
Se recomanda sa se utilizeze chingi de piele sau de cauciuc pentru manevrarea
tuburilor, deoarece acestea evita:
alunecarea tubului in pozitie inclinaa, pentru a usura trecerea lui sub spraiturile sprijinirii.
Trebuie sa se respecte, pentru cazurile curente de pozare, reguli ca:
- evitarea pozarii tuburilor pe umpluturi care concentreaza fortele de strivire si le
fac sa lucreze la incovoiere longitudinala;
- realizarea rectilinie a fundului transeei, pentru ca tuburile sa se rezeme pe toata
lungimea lor;
- nivelarea fundului transeei, in dreptul imbinarii, in cazul mansoanelor
electrosudabile, in asa fel incat sa se evite sprijinirea acestora pe sol;
- montarea tuburilor in transee intotdeauna dupa evacuarea apei;
Parc Municipal Vest
291
eliminarea de pe fundul transeei a tuturor obiectelor dure (pietre mari, creste

pietroase, lemnarie veche, etc.);
realizarea, pe cat posibil, in toate cazurile, a unui sprijin, astfel incat tubul sa se
rezeme pe un arc egal cel putin cu un sfert din circumferinta sa exterioara. Cu
cat este mai mare diametrul, cu atat mai ingrijita trebuie sa fie suprafata de
sprijin.
Tehnici de trasare
Este absolut necesar sa se niveleze cu grija fundul transeei, pentru ca panta sa fie
constanta intre punctele de incepere si terminare a pantei prevazute, astfel incat cotele
tuburilor dupa pozare sa fie in conformitate cu cele inscrise in profilul in lung.
Stabilirea aliniamentului si pantei conductelor se vor realiza cu ajutorul nivelei sau a
laserului.
MONTAREA TUBURILOR DE POLIETILENA, INCLUSIV A PIESELOR DE
RACORDARE CU CONDUCTELE EXISTENTE
Constructorul va avea obligatoriu in dotare utilajele, ustensilele si aparatura
necesara recomandata de furnizori pentru montarea acestor conducte.
Piesele speciale (fitingurile) se pot racorda cu flanse, care permit si racordarea cu
alte tipuri de materiale (otel, fonta ductila, fonta cenusie).
Imbinarea este rezistenta la fortele axiale si este detasabila.
Pentru diametre De>110 mm, livrarea conductelor se face in tronsoane de 6, 8 si 12
m lungime.
Se poate aprecia ca rezistenta la coroziune este una din principalele argumente
care sustin alegerea preferentiala a tevilor de polietilena fata de cele corespondente din
fonta sau otel.
Montarea tuburilor si pieselor de polietilena
Instalarea corecta a conductei impune cunoasterea amanuntita a prevederilor
proiectului de executie si a tehnologiilor de montaj, atat de catre constructor cat si de catre
reprezentantii beneficiarului.
Respectarea graficului de esalonare a investitiei este conditionata de efectuarea
urmatoarelor operatii:
- aprovizionarea materialelor necesare conform specificatiilor proiectelor si
livrarea ritmica;
- predarea amplasamentelor, cu localizarea lucrarilor anexe, camine, robineti,
goliri, ventile de aerisire dezaerisire, traversari de drumuri sau cai ferate,
bransamente, hidranti, etc.;
- stabilirea tronsoanelor si a conditiilor de efectuare a probei de etanseitate.
Pana la efectuarea probei de presiune se face o umplutura partiala, lasand
imbinarile libere pentru a putea controla etanseitatea acestora.
Se vor lua masuri pentru prevenirea inundarii accidentale a transeelor, cand
conducta este neacoperita, situatie care poate conduce la flotarea acesteia.
Schimbarile de directie se executa prin montarea curbelor prevazute in proiect sau
prin folosirea capacitatii de curbare a tuburilor.
Pe durata executiei, tuburile trebuie protejate cu dopuri, panouri sau flanse oarbe
impotriva patrunderii corpurilor straine.
Pozarea tuburilor in transee trebuie sa fie realizata in ondulatii largi, menite sa
compenseze contractarea si dilatarea (polietilena are o dilatare liniara care poate atinge 4
mm la un metru pentru o diferenta de temperatura de 20C).
Montarea tuburilor si accesoriilor pe santier se va realiza astfel:
- controlul tuburilor, racordurilor si accesoriilor inainte de coborarea in transee,
astfel incat acestea sa fie in stare perfecta;
Parc Municipal Vest
292
evitarea socurilor si deplasarii tubului pe zonele cu terenuri bolovanoase;

verificarea si asigurarea ca aceste elemente sa nu prezinte defectiuni (fisuri,
ovalizari);
- controlul ca in interiorul tubului sa nu se afle corpuri straine.
Tuburile vor fi coborate cu grija in transee, cu ajutorul unor utilaje aflate in dotare:
cupa de excavator, macara, lansator de tuburi.
In concluzie, pentru cazurile curente de pozare, se vor respecta urmatoarele reguli:
- evitarea pozarii pe tasari care concentreaza fortele de strivire, acestea lucrand
la incovoiere longitudinala;
- realizarea rectilinie a radierului transeei, tuburile rezemand pe toata lungimea;
- eliminarea din transee a obiectelor dure - pietre, creste pietroase, lemnarie
veche;
- realizarea unui sprijin eficient, astfel ca tubul sa rezeme pe un arc de cerc egal
cu minim 0,25 din circumferinta exterioara.
Instalarea aspersoarelor
Instalarea aspersoarelor se face pe fiecare aripa in parte in ordine de la reteaua de
distributie spre captul aripii lasand ultimul aspersor nemontat pentru o spalare corecta a
aripii.
Instalarea aspersoarelor se face prin intermediul unui brat flexibil in conformitate cu
specificatiile producatorului respectandu-se numarul de fitinguri.
Instalarea aspersoarelor se face conform pieselor desenate.
Se va verifica acoprirea zonei de udare prin pornirea aspersoarelor de pe o aripa.
Aspersoarele vor fi reglate in conformitate cu piesele desenate in functie de unghiul
precizat in proiect.
Procedee de imbinare
Imbinarea tevilor din polietilena din componenta conductelor ingropate se
realizeaza prin sudare la cald, utilizand trei procedee tehnologice:
A) Sudura cap la cap
B) Sudura prin electrofuziune
C) Imbinarea prin flanse
Sudarea cap la cap (incalzirea capetelor adiacente din teava + presare) se poate
realiza manual la tevi cu diametre mici (informativ Dn<50 mm). Pentru efectuarea sudurii
manuale este necesara folosirea unui personal de inalta calificare; pentru sudarea tevilor
cu diametre mai mari se utilizeaza, de regula, echipamente speciale care asigura
aliniamentul capetelor de teava adiacente, presarea acestora, incalzirea precum si
controlul automat al tuturor parametrilor de proces.
Prin folosirea unor asemenea echipamente se poate recurge la operatori fara pretentii
deosebite de calificare.
Sudarea prin electrofuziune se recomanda a se utiliza preferential pentru intreaga
gama de diametre.
Realizarea imbinarii necesita folosirea unor racorduri sau mansoane
electrosudabile, precum si a unui echipament special de sudura. Echipamentele de sudura
moderne sunt unitati portabile total automatizate, care permit un control precis al tuturor
parametrilor ceruti de procesul tehnologic (pozitie, temperatura, timp, etc.). Suplimentar,
echipamentul are posibilitatea de inregistrare a urmatorilor parametri:
- identificarea operatorului;
- numarul operatiei;
- data si ora efectuarii acesteia;
Parc Municipal Vest
293
- originea si tipul racordului sau mansonului folosit la imbinare;

- parametrii ciclului de sudare.
In cazul imbinarilor sudate trebuie sa se tina seama de urmatorii factori:
Temperatura ca factor de mediu:
- in cazul temperaturilor > 5C temperatura exterioara determina tipul de sudura:
- in cazul temperaturilor < 5C, este necesar ca sudura sa se realizeze intr-un
spatiu adapostit (cort, prelata sau folie de plastic), incalzit cu ajutorul unui
generator de aer cald pentru a evita racirea brusca ce poate conduce la
compromiterea sudurii;
- in cazul temperaturilor > 4045C si expunerii directe la razele solare, locul de
munca trebuie protejat prin acoperire, in scopul atingerii unei temperaturi
uniforme pe tot conturul tubului, iar in masura in care este posibil extremitatile
opuse ale tubului de sudat se obtureaza, pentru a reduce cat mai mult posibil
racirea suprafetelor sudate prin actiunea curentilor de aer si a vantului.
Factori de executie:
- se utilizeaza materiale compatibile, la care indicele de fluiditate-topire MFI sa fie
cuprins intre 0,40,7 (max. 1,3) gr/10 min., sau acelasi tip de polietilena (PE
100, PE 80) etc.;
- este necesar sa se respecte parametrii de sudura: presiune si timp, precum si
timpul de racire inainte de indepartarea clemelor de fixare ale dispozitivului de
pozitionare; sudorii for fi instruiti si atestati de catre o institutie autorizata.
Calitatea sudurii este determinata de:
- cunoasterea procedurii de sudare;
- detinerea aparaturii performante de executie a sudurilor;
- pregatirea profesionala a sudorilor;
- verificarea sudurilor realizate.
Testarea sudurii se poate realiza prin indoire sau printr-un test de tractiune a
ansamblului sudat, rezultatul trebuind sa fie o cedare a tubului si nu a sudurii.
Testele de anduranta constau in solicitarea tubului si a sudurii la aceeasi sarcina.
Raportul rezistentelor realizate tub / sudura trebuie sa fie > 0,8.
Calitatea imbinarilor sudate ale conductelor, racordurilor si pieselor speciale este
determinata de atentia cu care se fac pregatirile pentru executarea operatiunii.
Tuburile, piesele speciale si racordurile din PEID trebuie sa fie reverificate inainte
de montare, in vederea depistarii eventualelor deteriorari aparute in timpul manipularii si
transportarii acestora pe santier.
Pentru sudarea cap la cap se verifica daca materialele care urmeaza a fi sudate au
aceeasi clasa de presiune si acelasi indice de fluiditate.
Pregatirea suprafetelor ce se sudeaza se face cu putin timp inainte de efectuarea
sudarii.
Taierea conductelor din PEID se face cu ghilotina sau cu masina de taiat mecanica.
Sectiunea taieturii trebuie sa fie perfect perpendiculara pe axa conductei si neteda, fara
asperitati.
Indepartarea eventualelor aschii rezultate din taiere se face cu ajutorul unei
raboteze destinate acestui scop.
Capetele tuburilor si ale pieselor speciale care se sudeaza cap la cap sau cu
manson se curata de eventuale resturi ramase de la rabotare, folosindu-se tesatura textila
sau hartie absorbanta imbibata cu un solvent recomandat de producatorul de material.
Dupa efectuarea operatiilor se evita sa se mai atinga cu mainile suprafetele ce se
sudeaza.
Parc Municipal Vest
294
La montarea dispozitivului de fixare a aparatului de sudura si punerea in contact a

suprafetelor se va urmari ca spatiul dintre piese sa nu depaseasca in nici un punct 0,5 mm
sau 10% din grosimea peretelui tubului.
Executarea sudurii prin presarea suprafetelor de sudat sau sudarea mansoanelor,
stabilirea timpilor de incalzire, tranzitie, urcare a presiunii de imbinare si de racire se fac in
functie de caracteristicile aparatelor de sudura si ale materialelor ce se sudeaza. In cele
ce urmeaza sunt schematizate principalele operatiuni tehnologice ale procedeelor de
sudura utilizate.
PROCEDEU
Nr.
crt.
SUDURA CAP LA CAP

Denumirea operatiei
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Curatarea
prealabila a tubului
Taierea la unghi de
90
a
capatului
tubului/lor
Se curata marginile
interioare
ale
tuburilor
si
racordurilor
de
sudat
Degresarea
suprafetei de sudat,
prin
frecare
(stergere)
Fixarea
dispozitivului
de
pozitionare
(suprafetele
de
sudat sa fie uscate
si
neatinse
cu
mana)
a)
Reglarea
temperaturii
de
sudare
b)
Reglarea
presiunii (presarii)
necesare sudurii
Scule
aparate
si
foarfeca
pentru
Dn<63;
ghilotina
pentru
Dn<63
cutit cu lama
dreapta sau
razuitor
DE PRIZA, ETC.)
Scule
si
Denumirea operatiei
aparate
Curatarea prealabila a
tubului
Taierea la unghi de foarfeca
90
a
capatului pentru
tubului/lor
Dn<63;
ghilotina
pentru
Dn<63
Se curata marginile cutit
cu
interioare ale tuburilor lama
si
racordurilor
de dreapta sau
sudat
razuitor
tesatura
textila sau
hartie alba
absorbanta
imbibata cu
solvent
dispozitiv de
pozitionare
Degresarea suprafetei
de sudat, prin frecare
(stergere)
aparat
de
sudura
dispozitiv
Reglarea temperaturii
de sudare
Fixarea dispozitivului
de
pozitionare
(suprafetele de sudat
sa fie uscate si
neatinse cu mana)
tesatura
textila sau
hartie alba
absorbanta
imbibata cu
solvent
dispozitiv
de
pozitionare
aparat
sudura
de
Parc Municipal Vest
295
PROCEDEU
Nr.
crt.
SUDURA CAP LA CAP

Denumirea operatiei
7.
8.
9.
10.
Plasarea
termoelemen-tului
in dispozitivul de
sudura si pozarea
pe
contur
a
suprafetelor
de
sudat
Executarea sudurii
prin
presarea
suprafetelor
de
sudat
Se asteapta racirea
ansamblului
Se
demonteaza
dispozitivul
de
pozitionare
Scule
aparate
aparat
sudura
aparat
sudura
si
de
de
DE PRIZA, ETC.)
Scule
si
Denumirea operatiei
aparate
Aplicarea bornelor de aparat
de
sudura
sudura
Executarea sudurii
aparat
sudura
de
Se asteapta racirea
ansamblului
Se
demonteaza
dispozitivul
de
pozitionare
Imbinarea prin flanse se realizeaza cu ajutorul unui adaptor pentru flanse, astfel
incat sa se coreleze cu flansele elementelor de legatura (racorduri, robinete, etc.),
respectand standardele ISO in functie de presiune.
Pentru intercalarea armaturilor cu flanse pe conductele din PEID se monteaza la
conducta un adaptor.
Montarea adaptorului cu flanse se face cu manson electrosudabil.
Este obligatorie corelarea flanselor metalice aditionale cu cele ale armaturilor, in
functie de presiunea de calcul a conductei.
Vanele sau robinetii se vor monta direct in pamant, manevrabile cu chei speciale.
Pentru a evita solicitari suplimentare ale imbinarilor, care ar putea provoca
smulgerea sau deformarea ansamblului, este recomandabil ca, inaintea pozarii robinetului,
sa se procedeze la imbinarea acestuia cu flansele in afara transeei, ansamblul ca atare
urmand sa se monteze in sapatura.
Cerinte pentru instalare
In cazul conductelor cu tevi si racorduri din polietilena, cerintele de instalare sunt in
avantajul acestora, in raport cu cele aferente conductelor metalice.
In legatura cu aceasta, se mentioneaza:
- posibilitatea realizarii unor tronsoane lungi de conducte pe malul santului
(informativ pana la 150 m); la instalarea in sant, acestea pot fi mai usor
manipulate fara a necesita un echipament greu;
- santurile au dimensiunile transversale relativ reduse, cu referire in mod special
la latimea la baza santului si adancimea de ingropare, pentru asigurarea
conditiilor minime de rezistenta la inghet;
- in situatia instalarii sub carosabil cu trafic intern, se pot adopta adancimi mai
mici de ingropare (minim 600 mm), daca placa de beton are o grosime de minim
150 mm;
Parc Municipal Vest
296
rectiliniaritatea conductei nu trebuie asigurata in mod riguros, datorita flexibilitatii

tevilor de polietilena;
- productivitatea lucrarilor de instalare este foarte ridicata (2-3 km/zi).
De semnalat este si necesitatea respectarii unor conditii speciale proprii ale
conductelor ingropate din mase plastice, si anume:
- inainte de instalarea in sant se va asigura temperatura conductei la aproximativ
temperatura perioadei de executie, in situatia in care tevile au fost expuse
anterior la o temperatura a mediului ambiant diferita de temperatura de
functionare;
- se va evita prezenta pe patul de asezare sau in umplutura a unor corpuri tari
(pietre, roci, etc.) cu muchii taioase sau colturi ascutite; acestea pot produce
fisuri in cadrul unui proces de abraziune in conditii de dilatatie si contractie a
conductei;
- la instalarea tuburilor imbinate prin sudura este necesar sa se realizeze o
incarcare substantiala cu material de umplutura imediat dupa pozare; se
ontracareaza astfel tendinta de ridicare la suprafata a tevilor golite de apa,
datorata densitatii mici a materialului de constructie;
- utilizarea corespunzatoare a elementelor de compensare a eventualelor dilatari
sau contractii ale conductei, datorita variatiilor de temperatura. La nivelul tevilor
din polietilena, variatia de lungime este de circa 2 mm/m pentru fiecare 10 grade
ariatie de temperatura;
- flexibilitatea si tendinta de fluaj a tevilor de polietilena genereaza o
susceptibilitate pentru deformatii in timpul depozitarii, atat la nivelul tevilor
drepte cat si la al celor infasurate (in colaci sau pe tamburi). Tratarea capetelor
de teava este esentiala pentru realizarea imbinarii prin sudura, indiferent de
procedeul utilizat.
Ca o cerinta specifica a tevilor de polietilena, se va evita instalarea acestora in
mediile contaminate cu gaz de carbune sau hidrocarburi, data fiind permeabilitatea ridicata
a polietilenei fata de aceste medii.
Se recomanda semnalarea prezentei conductei cu o grila metalica sau banda de
polietilena.
Cerinte pentru intretinere si reparatii
Datorita rezistentei ridicate la coroziune si durabilitatii tevilor din polietilena,
cheltuielile de intretinere sunt foarte reduse.
In ceea ce priveste lucrarile de reparatie, se mentioneaza faptul ca, in situatia
aparitiei unei zone neetanse sau deteriorarii mecanice a unei portiuni de conducta sau a
racordurilor, se procedeaza la inlocuirea acestora cu noi elemente de conducta. Daca
acestea apar in zona imbinarii prin sudura, aceasta trebuie inlaturata complet anterior
resudarii.
Durata de viata previzionata a conductelor realizate cu elemente de polietilena este
de minim 50 ani.
FAZELE DE PROBE SI DE PUNERE IN FUNCTIUNE
Proba de presiune a conductelor se efectueaza conform STAS 4163-3.
Proba se incepe dupa 15 minute din momentul in care conducta a atins presiunea
maxima de proba, perioada in care, datorita elasticitatii materialului, este posibila o variatie
a presiunii, variatie ce trebuie corectata prin ridicarea sau scaderea presiunii.
Scaderile de presiune admise in timpul probei trebuie precizate in caietele de
sarcini ale proiectantului.
Bulele de aer rezidual antrenate la umplerea conductelor se dizolva in apa in mod
reversibil pe durata probelor si determina o cadere de presiune. In consecinta, este
Parc Municipal Vest
297
necesar ca umplerea sa se faca lent, prin punctele joase ale retelei, nedepasind un debit
de ordinul a 0,1 l/s pentru Dn < 90 mm sau de 0,5 l/s pentru Dn 90160 mm.
Se recomanda ca probele sa fie efectuate dupa perioada de maxim de temperatura diurna
si sa se evite incercarile pe timp de noapte.
Intr-adevar, in cazul unui tronson partial acoperit sau pozat aerian, in situatia in
care temperatura creste substantial intre momentul de inceput si cel final al incercarii,
tubul se dilata, iar presiunea se poate reduce cu circa 0,5 pana la 1,0 bar pentru o variatie
a temperaturii de 10C.
Sub efectul presiunii interioare, conductele din PE se dilata sensibil, cu o crestere a
diametrului care poate atinge 1,52% dupa cateva ore.
Este deci necesar ca, inaintea efectuarii probei propriu-zise, conducta sa fie pusa
sub presiune, pentru a evita ca fenomenul sa afecteze rezultatul probei. Se recomanda sa
nu se incerce tronsoane cu lungimi mai mari de 500 m.
Pentru aceste incercari presiunea initiala trebuie sa fie de 1,5 ori presiunea de
serviciu, cu reajustarea valorii dupa fiecare ora, de 3 sau 4 ori, fara decomprimare (dupa
prima ora caderea de presiune poate atinge 2-3 bar).
Proba propriu-zisa se face dupa stabilizarea presiunii, respectiv la o valoare de 1,5
ori presiunea de serviciu in punctul cel mai coborat al retelei.
Aceasta presiune se mentine pe o durata de 30 minute, fara ca reducerea de
presiune sa coboare sub 0,2 bar.
In timpul ridicarii si masurarii presiunii se impune ca tronsonul aflat in probe sa fie
izolat prin inchiderea vanei de alimentare.
Succesiunea operatiilor este:
- Se instaleaza agregatele de pompare a apei in capatul conductei amplasat mai
jos pe verticala;
- La instalarea agregatelor de pompare se va avea in vedere ca sa fie refolosita
apa la tronsonul urmator;
- Se monteaza vanele de golire si robinetele de aerisire ca si aparatele de
masura a presiunii (manometru);
- Se deschid ventilele de dezaerisire;
- Toate mansoanele si imbinarile prin sudura cap la cap se curata de pamant in
exterior, pentru a se putea observa cu usurinta eventualele scurgeri de apa;
- Se umple conducta cu apa, se inchid robinetele de dezaerisire si se continua
pomparea pana la realizarea presiunii de incercare;
- Se noteaza presiunea din 10 in 10 minute si se noteaza caderile bruste de
presiune;
Incercarea se considera reusita daca, dupa trecerea intervalului de 30 de minute
de la realizarea presiunii de incercare, scaderea presiunii in tronsonul incercat nu
depaseste 0,2 bar si nu apar pierderi vizibile;
In perioadele reci (sub 0C), dupa efectuarea probei, golirea se face imediat;
Rezultatele probelor de presiune se consemneaza intr-un proces verbal care face
parte integranta din documentatia necesara la receptia preliminara si definitiva a
conductei;
Dupa terminarea completa a lucrarilor de executie pe conducta, se va executa o
proba generala pe intreaga ei lungime, in regim de exploatare;
Nu se permit probe pneumatice.
Verificarile, incercarile si probele pentru punere in functiune vor fi executate
conform prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea in constructii, Regulamentului de
receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr. 273/94), SR 41563
si altor reglementari specifice.
Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica:
- concordanta lucrarilor executate cu proiectul;
Parc Municipal Vest
298
caracteristicile armaturilor (robineti, hidranti, goliri, ventile de aerisiredezaerisire, reductoare de presiune, clapeti, etc.);
- pozitia caminelor, echiparea acestora si calitatea executiei;
- calitatea sudurilor si a imbinarilor.
Pentru conductele de apa spalarea si dezinfectarea se vor executa conform
prevederilor STAS 4163-3 si a caietelor de sarcini intocmite de proiectant, in conformitatea
cu prevederile producatorului de material.
Dupa efectuarea probei de presiune si remedierea eventualelor neetanseitati
aparute se va intocmi procesul verbal al probei de presiune.
Inainte de executarea umpluturilor la cota finala se va executa ridicarea topografica
detaliata a conductei (plan si profil in lung), cu precizarea pozitiei robinetilor ingropati, a
caminelor, hidrantilor, bransamentelor, etc.
Se recomanda ca releveele retelelor sa fie introduse in Sistemul Geografic
Informatizat GIS detinut de unitatea de exploatare a sistemului de alimentare cu apa.
Punerea in functiune a retelelor se face de catre personalul unitatilor de exploatare a
retelelor, asistat de constructor, conform prevederilor standardelor si normativelor in
vigoare.
REALIZAREA UMPLUTURILOR
Umplutura conductelor de polietilena cuprinde doua zone bine definite, si anume:
- Zona de acoperire - pana la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei
conductei, necesara asigurarii stabilitatii conductei;
- Zona de umplutura - necesara pentru transmiterea uniforma a sarcinilor care
actioneaza asupra conductei si protejarii acesteia in timpul realizarii umpluturii
superioare.
- Zona de acoperire, de pana la 30 cm deasupra generatoarei superioare, trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii de material si executie:
Materialul de umplutura trebuie sa fie curatat de pietre si blocuri (granule de max.
20 cm) sau materiale solidificate;
Pentru terenurile care nu prezinta capacitate corespunzatoare de compactare
trebuie sa se utilizeze materiale friabile de adaus (nisipuri, pietrisuri, pamant) sau o
protectie de beton;
Nu se vor utiliza materiale agresive, care deterioreaza conducta, si nici soluri care
prezinta tasari ulterioare;
Compactarea straturilor se va face manual sau cu echipament usor, pentru a nu
periclita stabilitatea tubului.
Zona de umplutura va fi executata in general cu material similar celui folosit pentru
acoperirea tubului.
Umplutura este realizata prin straturi succesive de aproximativ 30 cm, astfel incat
tuburile sa nu sufere nici o deteriorare.
In cazul acoperirii mici (<1,0 m) a tuburilor, sunt interzise circulatia vehiculelor
precum si stocarea materialului din sapatura. In acest caz, conducta se protejeaza cu o
placa de beton de 20 cm grosime, pentru evitarea suprasarcinilor exceptionale.
Realizarea umpluturilor se va face conform prevederilor STAS 4163-3.
Gradul de compactare a umpluturilor va fi stabilit prin proiect si va fi verificat de executant
in prezenta beneficiarului.
Cu ocazia efectuarii umpluturilor, la circa 3060 cm deasupra generatoarei
superioare a conductei, pentru identificarea conductelor se monteaza un element avertizor
grilaj sau banda de culoare albastra pentru apa, respectiv de culoare galbena pentru
gaze.
In cazul in care pentru avertizare se folosesc materiale plastice se recomanda ca
deasupra elementului avertizor sa se monteze un fir metalic nerorodabil care sa faciliteze
identificarea traseului conductei printr-un sistem informational.
Parc Municipal Vest
299
NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

Pentru executarea lucrarilor prevazute in documentatii, s-a tinut seama de
prevederile din Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat cu
ordinul nr. 9/N/15.03.93 al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajari Teritoriale.
De asemenea, se vor respecta prevederile specifice din:
- Legea nr. 90/1996 cu privire la protectia muncii.
- Norme specifice de lucru a utilajelor ce sunt folosite.
- Ordinul 35/208/1993 al Ministerului Muncii si Ministerului Sanatatii pentru
aprobarea concentratiilor maxim admisibile in scopul prevenirii imbolnavirilor
profesionale si a accidentelor de munca provocate de gaze, vapori si pulberi.
- Norme generale de protectia muncii din 1996 elaborate de Ministerul Muncii si
Ministerul Sanatatii aprobate cu 578/DB/5840.
- Conditii prevazute de furnizorii de materiale.
RECEPTIA
Receptionarea lucrarilor este precedata de controlul riguros al acestora, care
cuprinde in mod obisnuit:
- verificarea transeei si patului conductei;
- verificarea conductei montate in sant;
- verificarea cotelor conductelor;
- verificarea la presiune;
- verificarea capacitatii de transport;
- verificarea umpluturilor si pavajelor refacute.
Verificarea si receptia se fac cu respectarea STAS 4163-1988, a actelor normative
care reglementeaza efectuarea receptiei obiectivelor de investitii si a conditiilor impuse de
furnizori.
La receptie va participa in mod obligatoriu, in calitate de membru, si un delegat al
unitatii care urmeaza a asigura exploatarea si intretinerea lucrarilor.
Receptionarea lucrarilor se va face in conformitate cu prezentul caiet de sarcini si
cu regulamentele in vigoare.
STAS-URI SI NORMATIVE PENTRU CONDUCTE DIN POLIETILENA
- ISO/IC 138/SC2 Standard international cu proprietatile tevilor de polietilena
utilizate pentru conducte de apa ingropate si neingropate. Gama de dimensiuni:
100600 mm; Gama de presiuni: 3,2; 4; 6 bar
- ISO 160/1Tevi termoplastice pentru transportul fluidelor. Diametre exterioare
normale si presiuni.
rezistentei la presiune interioara.
3.4.14.
Memoriu tehnic retele electrice
Proiectul de instalatii electrice trateaza instalatiile exterioare ale obiectelor
prevazute in spatiul parcului municipal Ploiesti Vest si racordarea acestora la sursa de
energie electrica stabilita de S.C.ELECTRICA prin Studiu de Solutie de alimentare cu
energie electrica
Obiectele parcului sunt:
- terenuri de fotbal, tenis, tenis de perete, baschet, handbal;
- arene pentru biciclete, skateboard, patinoar;
Parc Municipal Vest
300
scena pentru spectacole in aer liber;

sera;
gospodarii de apa cu rezervor de 60 mc si put forat (2 buc);
module tip 1 pentru grupuri sanitare si statii de epurare (9 buc);
fantani arteziene cu diferite configuratii si puteri (3 buc);
cai carosabile si pietonale, parcari, sens giratoriu si locuri pentru picnic si joaca
instalatie pentru frig la patinoar si instalatie de pompare pentru lac
Din punctul de vedere al distributiei primare cu energie electrica, s-au considerat 2

surse de alimentare cu cate un post de transformare racordat la reteaua de medie
tensiune, cu locatii corespunzatoare centrelor de greutate ale consumatorilor si anume:
- un post trafo pentru consumatorii din zona adiacenta arenei pentru biciclete si a
celor din apropierea caii principale de acces in parc, a caror putere instalata
este de cca.140 kW si putere maxima consumata este de 105 k
- un post trafo pentru restul consumatorilor din parc cu o putere instalata de 736
kW si putere maxima consumata de 600 kW
- se estimeaza o putere consumata totala de 876 kW si putere consumata de 650
kW
S-au prevazut tablouri electrice de distributie principale (TP1-TP4) racordate la
cutiile de distributie ale posturilor de transformare, cu locatii in diferite centre de consum
importante: zona terenuri de sport, zona sera, zona lac, zona alee cu mese sah si tablouri
secundare (TS1-TS4) cu locatii adecvate pentru racordarea consumatorilor directi.
Instalatii de iluminat exterior s-au prevazut astfel:
- pentru iluminatul pietonal, corpuri pe stalpi de metalici ornamentali cu inaltime
de 5 m si corpuri cu lampi cu vapori de sodiu de 70W; nivel de iluminare cca.5 lx
- pentru iluminatul carosabil, corpuri pe stalpi metalici cu inaltime de 7 m si corpuri
cu lampi cu vapori de sodiu de 100W; nivel de iluminare cca.10 lx;
- pentru iluminatul terenurilor de sport, patinoar, arene pentru biciclete si
skateboard, corpuri pe stalpi metalici corespunzatoare, ca numar si inaltime,
obtinerii nivelurilor de iluminare satisfacatoare desfasurarii jocurilor de agrement
si antrenament; corpurile vor fi cu lampi cu halogenuri metalice. S-au avut in
vedere urmatoarele niveluri de iluminare: pentru terenuri de fotbal-cca.100 lx,
pentru terenuri de tenis-cca.200 lx, pentru terenuri de baschet si handbalcca.300 lx, arene pentru biciclete, skateboard si patinoar-role-cca.100 lx;
- pentru iluminatul ambiental, zona mese de sah, zone de joaca si picnic, alei
secundare si perimetral lacului, corpuri cu lampi LED-30 W, pe stalpi metalici de
6 m inaltime, cu panouri cu fotovoltaice si surse de acumulare incluse; nivel de
iluminare cca.10 lx;
- iluminatul pietonal si carosabil se va comanda manual si automat cu detectoare
crepusculare;
- avand in vedere tipul si puterea lampilor pentru iluminatul terenurilor de sport si
arenelor si lungimile mari ale coloanelor de alimentare ale tablourilor acestora,
s-au prevazut scheme de comanda pentru aprinderea succesiva a lampilor,
pentru obtinerea unor caderi de tensiune care sa permita pornirea lampilor.
Conform Normtiv I-7-2002, art.5.1.19. in cazul racordarii la un post de
transformare, se admit caderi de tensiune de max. 8% pentru receptoarele
pentru iluminat si max. 10% pentru receptoarele de forta.
Dimensionarea coloanelor si circuitelor s-a realizat pentru locatii ale posturilor de
transformare propuse in planul de retele electrice exterioare. Pentru locatii sensibil
deplasate, stabilite prin Studiu de Solutie de alimentare cu energie electrica, emis de
S.C.ELECTRICA, coloanele tablourilor principale se vor adapta la noua situatie, la faza de
proiectare DE.
Parc Municipal Vest
301
Instalatii electrice de forta

Instalatiile de forta se vor executa pentru obiectele propuse: statii de epurare si
pompare, puturi forate, fantani arteziene, echipamente pentru frig la patinoar. Pentru mari
consumatori de energie precum chiller la patinoar - 308 kW si fantana arteziana solara60 kW, s-au prevazut coloane de alimentare directe, din cutiile posturilor de transformare
Toate circuitele se vor executa cu cabluri din cupru, pozate ingropat si protejate,
de-a lungul cailor de acces si dimensionate corespunzator puterilor echipamentelor
achizitionate. Se vor asigura protectii prin tuburi din PVC dimensionate corespunzator
cablurilor, la subtraversarile de cai carosabile si pietonale si la supratraversarile
conductelor existente de gaz si termoficare.
Orice valoare de putere si locatie a unui consumator, modificate fata de cele
mentionate in planul de retele, se va aduce la cunostinta proiectantului in vederea
adaptarii la noua situatie.
Instalatii de protectie
Instalatia electrica proiectata va avea schema de protectie de tip TN, cu neutrul
legat la pamant, la posturile trafo, masele instalatiei fiind legate in acest punct prin
conductoare de protectie [I7-02 art 3.5.2]. La instalatiile exterioare in general avem TNC
[nul de lucru comun cu nulul de protectie = 4 fire la cablurile de alimentare], iar la
instalatiile interioare avem TNS [nul de lucru separat de nulul de protectie = 5 fire la
cablurile de alimentare]. S-au prevazut prize de pamant pentru fiecare consumator in
parte. Prizele de pamant se vor executa cu electrozi si platbande zincate, dimensionate
corespunzator cerintelor de protectie: cu rezistenta de dispersie de max.1 ohm, pentru
obiectele care vor fi prevazute si cu instalatii de paratrasnet (sera, scena+gradene,
terenuri de sport si arene) si max. 4 ohm, pentru celelalte obiective.
Conform calcului impus de Normativ I-20-2000, cap.2.1., pentru sera s-a prevazut o
instalatie de paratrasnet de nivel IV de protectie, cu coborari distantate la max. 35 m si
ochiuri de captare de max.20 m. S-a optat pentru o instalatie de captare de tip retea pe
invelitoare cu conductor zincat fixat de structura metalica a cladirii si tije scurte de captare
(cf.I-20-2000, art.2.3.24.). Pentru obiectivul scena+gradene s-a prevazut o instalatie
paratrasnet cu tija de captare cu lungime de 3 m.
Nivelul de performanta al lucrarilor proiectate
In conformitate cu prevederile legii calitatii in constructii 10/1995, se vor respecta
urmatoare cerinte obligatorii ale instalatiilor electrice:
- rezistenta si stabilitatea
- siguranta in exploatare
- siguranta la foc
- igiena si sanatatea oamenilor
- economia de energie
- protectia impotriva zgomotului
Rezistenta si stabilitatea
Elementele instalatiilor electrice s-au ales astfel incat sa asigure rezistenta si
stabilitatea acestora in toata perioada de exploatare, astfel:
- fixarea sigura a corpurilor de iluminat, intrerupatoare si prize
- alegerea corespunzatoare a sectiunii conductorilor electrici pentru a
preintampana incalzirea anormala a acestora.
Siguranta in exploatare
Instalatia electrica s-a proiectat astfel incat sa asigure siguranta in exploatare a
acesteia:
Parc Municipal Vest
302
consumatorii s-au distribuit pe faze astfel incat sa nu apara dezechilibre majore

intre curentii de sarcina respectivi;
corpurile de iluminat s-au ales in conformitate cu cerintele de mediu
corespunzatoare locului de montaj;
s-au prevazut masuri de protectie impotriva atingerilor directe si indirecte.
Siguranta la foc
Solutiile tehnice alese nu favorizeaza declansarea de incendii. Astfel s-au prevazut
urmatoarele:
- corpurile de iluminat si aparatele de conectare vor avea carcase din materiale
incombustibile;
- s-a prevazut, pe circuitele de iluminat si prize, dispozitive de protectie la
scurtcircuit, suprasarcina si protectie diferentiala, instalatie de detectare si
avertizare automata.
Igiena si sanatatea oamenilor
Aceasta cerinta s-a realizat prin urmatoarele:
- iluminatul s-a realizat in scopul asigurarii conditiilor normale de exploatare pe
timpul noptii;
- tablourile electrice s-au asigurat cu elemente de inchidere, pentru a impiedica
accesul persoanelor neautorizate.
Economia de energie
Aceasta cerinta s-a asigurat prin dimensionarea corecta a circuitelor, pentru a
impiedica pierderile de energie prin incalzirea excesiva a aparatelor si a conductorilor
electrici. Pentru diminuarea consumului de energie electrica s-au prevazut corpuri de
iluminat fluorescente. Pe de alta parte, s-au introdus pe scara larga panouri fotovoltaice.
Protectia impotriva zgomotului
Aceasta cerinta s-a realizat prin prevederea de aparate care in timpul functionarii
nu produc zgomote suparatoare.
La executarea lucrarilor de instalatii electrice se vor respecta prevedeile
urmatoarelor acte normative:
- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice indicativ I.7
02;
- Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului I-2-2000
- HD 384.1.443. S2:1996:2000 Instalatii electrice ale cladirilor partea-4-Masuri de
protectie pentru asigurarea securitatii
- Norme generale de prevenire a incendiilor nr. 775/1998;
- Normativ de siguranta la foc a constructiilor P.118 99;
- Normativ pentru incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice PE116;
- Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a inst. electrice
C56;
- SR CEI 364 1-6 Instalatii electrice ale cladirilor;
- STAS 10128 Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel subterane;
- STAS 10166/1 Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane;
- C 139 Instr. tehnice pentru protectia anticoroziva a elementelor de constructii
metalice;
- SR CEI 446 Identificarea conductoarelor prin culori;
- STAS 2612 Protectia impotriva electrocutarilor limite admise;
- SR CEI 50/826 cap. 826; Instalatii electrice in constructii;
- SR 6646/2,3,4,5 Iluminat artifical;
Parc Municipal Vest
303
I18/1-01 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de curenti slabi

aferente cladirilor civile si de productie
- SR HD 60364-4-443:2007Instalatii electrice in constructii. Partea 4: Protectie
pentru asigurarea securitatii. Protectie impotriva perturbatiilor de tensiune si
perturbatiilor electromagnetice.
- SR CEI 60364-5-53:2005/A1:2005 Instalatii electrice in constructii. Partea 5-53:
Alegerea si instalarea echipamentelor electrice. Sectionare, intrerupere si
comanda.
- SR CEI 61200-413:2005 Ghid pentru instalatii electrice. Partea 413: protectia
impotriva atingerilor indirecte. Intreruperea automata a alimentarii.
- SR CEI 61200-52:2005 Ghid pentru instalatii electrice. Partea 52: Alegerea si
instalarea echipamentelor electrice. Sisteme de pozare.
Echipa de muncitori care va executa lucrarile de instalatii electrice va fi dotata cu
echipament de protectie individual si scule in buna stare. Muncitorii vor avea instructajul
de protectie a muncii facut la zi.
Nu se admite punerea in functiune a instalatiilor electrice decat dupa ce s-a verificat
existenta tuturor mijloacelor de protectie executate in mod corespunzator. Nu vor fi admise
improvizatii sau aparate cu defectiuni.
In perioada de exploatare, odata pe an se va verifica rezistenta de dispersie a prizei
de pamant si integritatea instalatiei de legare la nul si la pamant luand masurile de
remediere care se impun.
Masuri pentru controlul calitatii lucrarilor
Normativului I-7-02, I-20-2000, NTE 007/08/00
In conformitate cu prevederile ordonantei nr.2/1994 la executarea lucrarilor de
instalatii electrice se vor utiliza numai produse si echipamente pentru care exista
agremente tehnice.
Controlul calitatii si receptia lucrarilor de instalatii electrice se vor face in
conformitate cu prevederile normativului Normativ pentru verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii si instalatii, indicativ C 56.
3.4.15.
Caiet de sarcini retele electrice
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile care trebuie sa fie indeplinite la
executarea instalatiilor electrice aferente.
Sunt tratate urmatoarele :
1.1. Standarde, normative si prescriptii ce se vor respecta la executia lucrarilor
1.2. Executarea instalatiilor de alimentare cu energie electrica
1.3. Executarea retelelor electrice exterioare
1.4. Executarea tablourilor electrice
1.5. Executarea instalatiilor de protectie prin legare la pamant
1.6. Verificarea instalatiilor electrice
1.7. Verificarea instalatiilor de protectie prin legare la nul
1.8. Materiale utilizate la executie
1.9. Receptia lucrarilor de instalatii electrice.
1.1.
STANDARDE, NORMATIVE SI PRESCRIPTII CE SE VOR RESPECTA LA

EXECUTIA LUCRARILOR:
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana
la 1000 Vca indicativ I 7 98;
Norme generale de prevenire a incendiilor nr. 775/1998;
Normativ de siguranta la foc a constructiilor P 118 99;
Parc Municipal Vest
304
Normativ pentru proiectare si executia retelelor de cabluri PE 107/98;

Normativ pentru incercari si masuratori la echipamente si inst. electrice
Normativ pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali PE
124;
Regulament pentru furnizarea, utilizarea energie electrice PE 932;
Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor el.
C56;
Prescriptii de coordonare a izolatiei si instalatii de distributia joasa tensiune,
SR CEI 364 1 Instalatii electrice ale cladirilor;
SR CEI 364 2 Definitii:
SR CEI 364 3 Determinarea caracteristicilor generale;
PE 006/81 Instructiuni generale de protectia muncii pentru unitatile M.E.E.;
PE 107/95 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri
electrice;
SR CEI 364 4 Protectia pentru asigurarea securitatii;
SR CEI 364 5 Alegerea si punerea in opera a materialelor si echipamentelor
electrice;
SR CEI 364 6 Verificari;
SR CEI 536 Clasificarea echipamentelor electrice si electronice din punct de
vedere al protectiei impotriva socurilor electrice;
STAS 10128 Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel subterane;
STAS 10166/1 Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane;
SR HD 60364-4-443:2007Instalatii electrice in constructii. Partea 4: Protectie
pentru asigurarea securitatii. Protectie impotriva perturbatiilor de tensiune si
perturbatiilor electromagnetice.
SR CEI 60364-5-53:2005/A1:2005 Instalatii electrice in constructii. Partea 5-53:
comanda.
SR CEI 61200-413:2005 Ghid pentru instalatii electrice. Partea 413: protectia
SR CEI 61200-52:2005 Ghid pentru instalatii electrice. Partea 52: Alegerea si
SR CEI 446 identificarea conductoarelor prin culori;
SRCEI 60038+A1:1997 Retele electrice tensiuni nominale si abateri;
SR CEI 50/826 Vocabular electrotehnic international, cap. 826; Instalatii
electrice in constructii;PE 101/85, PE 101A/85, NP 007 SR 831, SR 832
reglementeaza distantele minime fata de cladiri, drumuri si de alte instalatii, atat
pe orizontala cat si pe verticala;
IRE Ip 30/90 Indrumar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la
pamant;
SR EN 61140 "Protectia impotriva socurilor electrice
1.2.
EXECUTAREA INSTALATIILOR DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

Alimentarea cu energie electrica a instalatiei proiectate se va executa in functie de
Studiu de Solutie de alimentare cu energie electrica eliberat de dispecerul local de retea
la comanda beneficiarului pe baza Chestionarului Energetic intocmit de proiectant. La
comanda se vor anexa si schemele cutiilor de distributie propuse ale posturilor de
transformare pentru vizualizarea plecarilor cerute pentru coloanele tablourilor de forta si
iluminat proiectate.
Parc Municipal Vest
305
1.3.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
EXECUTARE RETELE ELECTRICE EXTERIOARE

La executarea retelelor electrice exterioare se vor respecta urmatoarele conditii:
Se va trasa si se vor executa sapaturile pentru pozarea conductorului de priza de
pamant si, eventual, a electrozilor pentru completarea prizei de pamant
Se vor scoate derivatii de la platbanda OLZn 40 x 4 mm. montata in sant, catre
tablourile electrice in dreptul fundatiilor obiectelor parcului si ale stelajelor de
sustinere
Conductorul de priza de pamant se va poza la min.0,8 m adancime. Sudurile la
electrozi se vor executa pe o lungime de min.10 cm si se vor proteja anticoroziv.
Se vor verifica caracteristicile tehnice ale echipamentelor achizitionate cu cele
prevazute in proiect. Neconcordantele se vor aduce la cunostinta proiectantului.
Deasemenea, se vor anunta locatiile diferite lae posturilor trafo fata de cele propuse
in proiect.
Cablurile coloanelor se va monta ingropat la 0,8 m adancime, pe pat de nisip si cu
folie de avertizare, la o distanta de protectie demin.0,6 m, la paralelism fata de
conducta de apa
Traversarile cailor de acces se vor proteja in tuburi de protectie adecvate cablurilor
1.4.
EXECUTAREA TABLOURILOR ELECTRICE

La confectionarea tabloului de distributie se vor respecta cerintele de siguranta si
protectie din Norm I-7-2002, se vor folosi materiale incombustibile clasa C0 sau greu
combustibile clasa C1. Materialele electroizolante utilizate se vor alege cu caracteristici
corespunzatoare care sa asigure stabilitatea in timp in conditiile normale si de avariere in
interiorul tabloului. La executarea legaturilor electrice in tablouri se vor respecta
prevederile date la cap. 2.3. Norm.I-7-2002
1. Intre partile fixe sub tensiune ale diferitelor faze din tablou si intre acestea si parti
metalice legate la pamant, se va prevedea o distanta de conturnare de min. 30 mm
si o distanta de izolare in aer de 15mm.
2. Aparatele de masura cu citire directa ale tablourilor se amplaseaza pe usa
acestora, cu recomandarile din normativul P 111/17.
3. Aparatele de protectie, comanda, separare si elementele de conectare, precum si
circuitele de intrare si plecarile din tablouri se eticheteaza clar si vizibil, astfel incat
sa fie usor de identificat pentru manevre, reparatii si verificari.
4. Manetele de pe tablouri care trebuiesc manevrate in caz de incendiu se marcheaza
distinct, clar si vizibil, astfel incat sa poata fi identificate rapid la nevoie.
5. Tablourile metalice se vor proteja impotriva coroziunii prin grunduire si vopsire. Cele
care se monteazain aer liber, vor fi protejate cu vopsea rezistenta la intemperii.
6. Tablourile cu locatii in exterior se vor monta pe un cadru metalic fixat in fundatie din
beton; marginea inferioara a tabloului se va afla la min 0,6 m fata de terenul
amenjat
7. Tablourile se vor executa conform schemelor de la faza de proiectare DE; vor
contine si schemele de automatizare pentru aprinderea succesiva a corpurilor de
iluminat ale terenurilor de sport si arenelor si comanda, prin detector crepuscular, a
iluminatului carosabil si pietonal
8. Tabloul aferent gospodariei de apa va dispune de aparataj de automatizare pentru:
pornirea si oprirea in regim manual/automat a grupului de pompare si a pompei din
putul forat
9. Stalpii si fundatiile pentru iluminatul terenurilor si arenelor de sport vor fi proiectate
sa suporte sarcinile exterioare (clima, forta vantului, forte de cutremure) aplicabile,
conform cu standardele romane. SREN 1991-1-4:2006/NB:2007; STAS 1243/
2000; STAS 2745/1990; STAS 3300/1.2.1985 Proiectul de fundare se va conforma
reglementarilor structurale Romanesti aflate in vigoare si vor avea in vedere
Parc Municipal Vest
306
conditiile de sol din santier si reactiunile in sol ale coloanelor si altor sarcini
nominale.
10. Stalpii de iluminat stradal vor include un brat de sustinere a corpului de iluminat cu
inclinatie de 15 grade fata de verticala. Bratul va fi din teava conica, fabricata din
tabla de otel cu grosime minima de 4.5 mm. Se va prevedea un brat simplu pentru
montarea corpului/corpurilor de iluminat la partea de sus a stalpului. Toate
imbinarile vor fi fixate cu sudura.
11. Stalpul va fi prevazut cu o usa etansa la intemperii pentru interventii service, cu
surub de blocare, la circa 500 mm deasupra pacii de fundatie. Usa va permite
accesul la un compartiment care sa contina terminalele pentru cablurile de
alimentare, patronul sigurantei fuzibile de protectie si terminalele de impamantare.
Placa de montare a patronului sugurantei si accesoriilor se va furniza impreuna cu
stalpii.
12. Stalpii, corpurile de iluminat, celulele fotovoltaice aferente si aparatajul de comanda
si alimentare se vor monta conform instructiunilor furnizorului de echipament. In
apropierea fundatiei stilpului se va executa o priza de pamant impotriva
supratensiunilor atmosferice.
13. Probele in teren vor satisface standardele aplicabile. Probele in teren vor include:
verificari de continuitate a cablajelor, polaritate si rezistenta a izolatiei,v erificari de
impamantare inclusiv impedanta buclei de impamantare per circuit, verificari de
functionalitate a iluminatului
14. Corpurile de iluminat ale terenurilor si arenelor de sport se vor alimenta si orienta
conform planurilor din faza de proietare DE in vederea obtinerii unor niveluri de
iluminare optime.
1.5. EXECUTAREA INSTALATIEI PARATRASNET SI PRIZA DE PAMANT
1. Instalatia de protectie la supratensiuni de natura atmosferica va fi de tipul cu retea
de captare montata pe invelitoare.
2. Distantele de fixare intre piesele de sustinere si fixare a conductoarelor de coborare
ale instalatiei de paratrasnet instalate pe constructii va fi de 1 m. pe trasee
orizontale si 1,5 2 m. pe trasee verticale.
3. La conductoarele de coborare pozarea se va face in asa fel incat riscul aparitiei de
scantei periculoase sa fie cat mai redus. In acest scop se vor respecta urmatoarele
conditii:
curentul sa parcurga mai multe trasee in paralel;
lungimea traseelor sa fie cat mai scurta posibil, traseele coborarilor continuand
cat mai direct conductoarele de captare.
4. Jgheaburile metalice se leaga la coborari in locurile de incrucisare cu acestea, prin
piese speciale de imbinare
5. Conductoarele de coborare se vor executa dintr-o singura bucata, fara innadiri;
6. Conductoarele de coborare se instaleaza vertical si rectiliniu evitandu-se buclele si
schimbarile de directie. In cazul cand buclele nu pot fi evitate, ele se vor executa
astfel incat distanta d intre doua puncte de apropiere si lungimea l a buclei intre
aceste doua puncte sa respecte conditiile din normativ I20 2000;
7. Fiecare conductor de coborare (cu exceptia coborarilor naturale) se prevede cu
piesa de separatie la locul de racordare cu conductorul de legare la priza de
pamant, piesele se amplaseaza la inaltimea de 2 m. de la nivelul solului.
8. Fiecare coborare se va lega direct la priza de pamant; se interzice legarea intre ele
a mai multor coborari si apoi racordarea printr-un singur conductor la priza de
pamant;
9. In toate situatiile se executa mai intai priza de pamant si numai dupa aceea se
monteaza conductoarele de coborare, astfel incat legarea acestora la priza de
pamant sa se poata face imediat dupa instalarea lor.
Parc Municipal Vest
307
10. Nu se admite ca traseul coborarilor sa treaca prin balcoane, logii, luminatoare ori
prin burlane;
11. Conductoarele de coborare se amplaseaza fata de marginea ferestrelor, usilor, etc.,
la distanta de cel putin 0,5 m.;
12. Priza de pamant va fi o priza combinata; priza de tip natural, in fundatie, la cladirea
existenta interconectata cu priza proiectata, de tip artificial, cu electrozi si platbanda
zincate, pozata la min.1 m fata de fundatia cladirii proiectate.
13. Priza de pamant artificiala se realizeaza din platbanda OLZn 40 x 4 mm. si electrozi
din teava de otel 2 cu lungimea de 2.5 m.
14. Adancimea minima de instalare a platbandei pentru electrozii orizontali este de 0,6
m. de la nivelul solului. La aceeasi distanta se va afla si capatul superior al
electrozilor verticali, dupa baterea acestora in pamant;
15. Rezistenta de dispersie a prizei de pamant combinate va avea valoarea de max. 1
ohm.-in cazul unei valori mai mari, la masuratoare, se va completa cu electrozi
pana la obtinerea valorii impuse; situatia se va aduce la cunostinta proiectantului
16. Tipul materialelor utilizate pentru instalatiile de paratrasnet se aleg tinandu-se
seama de influentele exterioare (agenti corozivi, solicitari mecanice, etc.);
17. Materialele folosite pentru suportii de sustinere si pentru elementele de fixare a
conductorilor instalatiilor de paratrasnet se aleg astfel incat sa corespunda
materialelor conductoarelor (pentru a se evita pericolul coroziunii prin contact) si a
acoperisurilor (combustibili sau incombustibili). Suportii vor fi dimensionati pentru a
asigura fixarea sigura si rapida si astfel incat sa reziste la solicitari previzibile.
18. Protectia impotriva coroziunii a elementelor instalatiei de paratrasnet (conductori,
suporti, piese de fixare, de protectie) in medii obisnuite se asigura prin utilizarea de
materiale zincate la cald, ori a elementelor din otel inoxidabil ori funia de cupru.
Locurile de conexiune si suprafetele taieturilor la conductoarele din otel zincat
precum si conductoarele instalate in slituri si rosturi din zone inchise se protejeaza
suplimentar prin vopsire si infasurare cu banda protectoare.
19. Pentru prizele de pamant se aplica masurile de protectie anticoroziva prevazute in
STAS 12604/5. Conexiunile electrice din pamant se protejeaza prin acoperire cu un
strat de bitum.
20. Conductoarele de coborare montate in exterior pe peretele constructiilor se
protejeaza pe inaltimea de min. 1,5 m. de la sol si pana la 0,3 m. sub nivelul solului.
Protectia se va realiza prin profile din otel laminat, fixate sigur prin bratari metalice
de zid.
21. Conexiunile intre conductoarele banda se executa cu minim doua suruburi M8 sau
cu un surub M10, suprafata conexiunii trebuind sa fie de cel putin 10 cm2.
22. Conexiunile electrice care nu pot fi verificate in timp, se executa prin sudare (ex.
conductoare inglobate in fundatie). Pentru conexiuni prin sudare, suprafetele
conductorilor se suprapun pe lungime de min. 10 cm., iar sudarea se executa pe
toate laturile cu un cordon de cel putin 3 mm. grosime.
1.6. VERIFICAREA INSTALATIEI DE PARATRASNET
1. Verificarile ce se fac asupra instalatiei de paratrasnet au ca scop:
stabilirea conformitatii instalatiilor respective cu prevederile proiectului si
prevederile normativului I20 2000;
sa se constate daca comportamentele instalatiei sunt cin buna stare, nu prezinta
coroziuni si pot asigura functiunile carora le sunt destinate.
2. In timpul executarii constructiei se verifica partile greu accesibile sau cele care
dupa executie devin ascunse (coborari instalate ingropat in pereti sau prize de
pamant din fundatie).
3. Verificarile la instalatiile de paratrasnet de tip normal se fac odata la doi ani, iar la
instalatiile de tip intarit sau la constructii avand caracter deosebit, odata pe an.
Parc Municipal Vest
308
Verificarile se vor face si dupa ce instalatia respectiva a suportat o lovitura de

traznet, dupa seisme importante sau dupa modificari ori reparatii efectuate la
instalatia respectiva.
4. Dupa executarea instalatiilor de legare la nul se va verifica:
existenta pieselor de separare pentru legarea instalatiei de protectie la priza de
pamant.
5. La executarea instalatiei de paratrasnet se vor face urmatoarele verificari:
verificarea modului de pozare a platbandei pe acoperisul cladirii si legarea
dispozitivului de captare la coborarile pozate pe peretele cladirii;
inainte de acoperirea santului in care s-a pozat priza de pamant, se va verifica
modul de executare al legaturilor intre electrozii verticali din teava si platbanda
prizei orizontale. Aceste conexiuni se vor realiza numai prin sudura (cordonul de
sudura trebuind sa fie dublu si sa aibe lungimea de cel putin 15 cm.); locul
respectiv trebuie protejat cu un strat de bitum de min. 5 mm. grosime; dupa
acoperirea santului in care s-a pozat priza de pamant, se va face masuratoarea
rezistentei de dispersie. Rezultatul masuratorii se va trece intr-un proces verbal,
care va fi prezentat comisiei de receptie. Standard de referinta: SR EN 62305
VOL1-4:2006-Protectia impotriva trasnetului
1.7.
VERIFICAREA INSTALATIILOR ELECTRICE

Verificarea instalatiilor electrice se va face in doua etape:
verificarea preliminara, in timpul executiei
verificarea definitiva dupa executia instalatiilor
1. Verificarea preliminara cuprinde:
verificarea inainte de montaj a continuitatii conductoarelor;
verificarea dupa montaj a continuitatii electrice a instalatiei inaintea acoperirii cu
tencuiala sau a turnarii betonului de egalizare;
verificarea tuburilor care se monteaza ingropat;
verificarea aparatelor electrice.
2. Verificarea definitiva cuprinde:
verificari prin examinare vizuala;
verificari prin incercari.
Verificarile prin examinare vizuala se vor executa pentru a stabili daca:
a) au fost aplicate masurile pentru protectia impotriva socurilor electrice prin atingere
directa (de ex.; distante prescrise, invelisuri) prevazute prin proiect;
b) reglajul dispozitivelor de protectie s-a executat corect, conform prevederilor proiectului;
c) dispozitivele de separare si comanda au fost prevtzute si amplasate in locuri
corespunzatoare;
d) materialele, aparatele si echipamentele au fost alese si circuitele au fost executate in
conformitate cu conditiile impuse de influentele externe;
e) culorile de identificare a conductoarelor electrice au fost folosite conform celor trecute
in prezentul caiet de sarcini;
f) conexiunile conductoarelor au fosr realizate corect;
g) materialele, echipamentele si utilajele au fost amplasate astfel incat sunt accesibile
pentru verificari si reparatii, asigura functionarea fara pericole pentru persoane si
instalatii.
Verificarile prin incercari, in masura in care sunt aplicabile se vor executa in
urmatoarea ordine:
a) continuitatea conductoarelor de protectie si a legaturilor echipotentiale principale si
secundare;
b) rezistenta de izolatie a conductoarelor;
c) separarea circuitelor,
d) protectia prin deconectare a alimentarii;
Parc Municipal Vest
309
e) incercari functionale pentru echipamente neasamblate in fabrica.

Verificarea lucrarilor ascunse se realizeaza pe parcursul executarii acestora
conform celor aratate mai sus si se intocmesc procese verbale care se ataseaza la
procesele verbale de receptie;
Incercarea continuitatii conductoarelor de protectie se va efectua cu o sursa de
tensiune de 4 24 V (in gol) si cu un curent de minim 0,2 A (c.c. sau c.a.);
Rezistenta de izolatie a instalatiei electrice se va masura:
intre conductoarele active luate cate doua;
intre fiecare conductor activ si pamant.
Rezistenta de izolatie se va masura in c.c. cu un curent de 1 mA si valorile
rezistentei masurate vor fi cel putin egale cu cele din urmatorul tabel:
Tensiune nominala circuit
(v)
Tensiunea
de incercare
(v)
Rezistenta de
izolatie (M
)
Tensiune foarte joasa de protectie si functionala,

circuitul fiind alimentat prin transformator de 250
0,25
protectie
Tensiune mai mica sau egala cu 500 V., cu
exceptia celei anterioare
500
0,50
Peste 500 V
1000
1,00
Daca instalatia are in componenta dispozitive electronice, se va masura rezistenta
de izolatie intre conductoarele de faza si conductorul neutru, legate impreuna la pamant.
Toate masuratorile se vor face cu instalatie deconectata de la alimentare.
Separarea de protectie a unor circuite fata de altele si fata de pamant va fi verificata
prin masurarea rezistentei de izolatie, in conditiile din tabelul de mai sus, receptoarele fiind
conectate in masura posibilitatilor.
Verificarea protectiei prin intreruperea automata a alimentarii se va face:
verificandu-se functionarea dispozitivelor de protectie prin simulari de defecte;
verificandu-se continuitatea electrica a legaturilor de protectie.
verificandu-se valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant.
Rezistenta de dispersie a prizei de pamant (naturala sau artificiala) se va masura
conform prevederilor STAS 12604/5, metoda fiind valabila chiar daca standardul a fost
inlocuit.
Ansamblurile de aparate care nu au fost montate in uzina, ci pe santier vor fi
supuse unor incercari dielectrice pentru a se constata daca se produc strapungeri sau
conturnari.
Tensiunea de incercare in curent alternativ este data in tabelul de mai jos, pentru
valori ale tensiunii de izolare cuprinsa intre 60 si 1200 V. Ea se aplica intre conductoarele
active si masa la inceput cu 50% din valoare si apoi se creste pana la 100% si se mentine
timp de 1 minut. Echipamentele vor fi supuse incercarii inaintea legarii definitive in
instalatie.
Tensiune nominala de izolare
(v)
Ui < 60
60 < Ui 300
300 < Ui 660
660 < Ui 800
800 < Ui 1000
Tensiunea de incercare
(v)
1.000
2.000
2.500
3.000
3.500
Parc Municipal Vest
310
1.8.
VERIFICAREA INSTALATIILOR DE PROTECTIE PRIN LEGARE LA NUL

Dupa executarea instalatiilor de legare la nul se va verifica:
modul in care functioneaza protectia diferentiala, prin simularea unor defecte si
prin actionarea butonului de TEST de la miniintrerupatoarele cu protectie
diferentiala;
modul de fixare a conductoarelor la bornele de nul ale motoarelor si
echipamentelor electrice;
continuitatea circuitelor de nul de protectie;
modul de executare al legaturilor suplimentare la carcasa motoarelor prin piese
flexibile de cupru la platbanda de pamantare care la randul ei se leaga la priza
de pamant;
modul de executare al legaturilor suplimentare la carcasa tablourilor electrice
prin platbanda OLZn 25 x 4 mm;
existenta pieselor de separare din exterior pentru legarea instalatiei de protectie
la priza de pamant;
se va masura valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant, dupa ce mai
intai s-au decuplat toate piesele de separare a prizei de ptmant fata de
instalatiile de protectie prin legare la nul. Valoarea gasita nu trebui sa fie mai
mare de 4 ohmi la toate instalatiile electrice interioare si exterioare
MATERIALE UTILIZATE LA EXECUTIE
Conductoare cu izolatie PVC pentru instalatii electrice fixe STAS 6865;
Tuburi pentru instalatii electrice din PVC, SREN 50086-1:2001;
Tevi pentru instalatii electrice din PVC, STAS 6675/2 76;
Tevi din otel pentru instalatii electrice STAS 7656-90;
Cabluri de energie cu manta PVC, SRHD 21.10 S2:2003
Tuburi ondulate flexibile din PVC,;
Piese pentru instalatii de legare la pamant STAS 4102-85;
Benzi de otel zincat laminate la cald;
Aparatajul electric (corpuri de iluminat de interior sau exterior, prize,
intrerupatoare, comutatoare, etc.) tablouri electrice de alimentare utilaje, vor
avea gradul de protectie indicat in proiect.
1.9.
RECEPTIA LUCRARILOR DE INSTALATII ELECTRICE

Receptia lucrarilor de instalatii electrice executate se va face in conformitate cu
prevederile normativului C 56, caietul XXIII.
Nu se admite punerea sub tensiune a instalatiilor electrice mai inainte de a se
verifica existenta tuturor masurilor de protectie prin atingere directa si indirecta, executate
corespunzator.
Nu vor fi acceptate la receptia aparatelor care prezinta defectiuni vizibile (carcase
aparate, suruburi lipsa, conexiuni slabite etc.) sau defectiuni functionale.
CONDITIE OBLIGATORIE
Executarea lucrarilor de instalatii electrice se va incredinta numai societatilor care
dispun de personal calificat si mijloace de munca corespunzator si care in ultimii 3 ani nu
au primit sanctiuni pe linie de calitatea executiei si protectia muncii.
Parc Municipal Vest
311
3.5. Cladiri
3.5.1. CLADIRE ADMINISTRATIVA
3.5.1.1. Arhitectura
3.5.1.1.1. Memoriu tehnic arhitectura cladire administrativa
Regim de inaltime: Parter
Regim de aliniere
Constructia are urmatoarele retrageri:
- nord: retragere 60.30m fata de limita de proprietate (drum de acces);
- vest: retragere 3.00m fata de limita de proprietate;
- catre est si sud se desfasoara parcul.
Accese: accesele auto si pietonale se realizeaza pe latura de nord a terenului;
autoturimele sunt directionate intr-o parcare auto cu 10 locuri de parcare.
Coeficienti urbanistici:
Ateren = 541.643,02mp
Ac= 684mp
Adc=684mp
Rh=Parter
DESCRIEREA FUNCTIONALA A CONSTRUCTIEI
Proiectul consta in realizarea unei cladiri de administratie in Parcul Vest Ploiesti,
reprezentand unul din obiectivele ce vor fi realizate in parc.. Proiectul respecta legile si
normativele in vigoare, precum si tema venita din partea beneficiarului. Cladirea va
adaposti o zona cu spatii administrative, o zona cu spatii tehnice si anexele deservirii
acestora (grupuri sanitare, sala mese, etc).
Cladirea urmareste in mod riguros tema Eco venita din partea beneficiarului. S-a
dorit crearea unei constructii sustenabile cu consum energetic redus si costuri mici de
intretinere ulterioara.
Proiectarea integrata a pus un accent special pe tehnologiile alternative si
posibilitatea si avantajele folosirii acestora. In acelasi timp s-a optat pentru o arhitectura
sustenabila prin folosirea de materiale si caracteristici tehnice care sa permita o economie
de energie si costuri scazute de intretinere.
Elemente sustenabile:
- instalatie de pompe de caldura ce asigura energia termica si incalzirea apei
menajere pe timp de iarna;
- panouri solare ce asigura incalzirea apei menajere pe timp de vara;
- terase verzi integrate cu mediul inconjurator;
- tamplarie de aluminiu performanta, cu coeficient de transfer termic foarte mic;
- ochiuri mobile de ferestre in partea superioara, care asigura ventilatia si
circulatia naturala a aerului pe perioada de vara;
- instalatii electrice eficiente si economice;
- instalatii de ventilatie eficiente, ce asigura racirea aerului vara si recircularea
aerului cald iarna;
- iluminare naturala in spatiile de lucru;
- acces si interrelationare cu spatiul exterior;
- materiale ecologice eficiente energetic: terasa verde;
- izolatie eficienta: zidarie de caramida tip GVP grosime 30cm izolata cu polistiren
10cm la exterior si vata minerala 5cm la interior;
- termo si hidro-izolarea placii peste sol si a terasei pentru scaderea pierderilor de
energie;
Parc Municipal Vest
312
- materiale ce nu necesita intretinere excesiva: granit, piatra, placari lemn.

Pentru realizarea fluxurilor necesare functionarii acestei cladiri, accesele se vor
separa astfel:
- pentru zona administrativa este realizat un acces principal pe latura de nord;
- pentru zona tehnica se asigura accese secundare pe latura de nord si sud (din
nord au acces angajatii, iar spre sud este realizata legatura cu parcul)
Zona administrativa este compusa din:
- hol de primire;
- birouri administrative;
- birou supraveghere;
- grupuri sanitare separate pe sexe si grup sanitar pentru persoane cu handicap.
Zona tehnica este compusa din:
- hol de primire;
- vestiare separate pe sexe, cu zone distincte pt lavoare, wc-uri, dusuri; sunt
asigurate 26 dulapuri de depozitare pentru fiecare din ele, pentru un maxim de
cca.50persoane; vestiarele sunt dimensionate pentru folosirea simultanta a
maxim 10 angajati (lucrul se asigura in ture);
- spatiu curatenie;
- atelier mecanic;
- birou ingineri;
- atelier deco;
- spatiu tehnic;
- post trafo cu acces direct din exterior;
- punct pompare.
Ambele zone principale ale cladirii sunt deservite de sala de mese( poate adaposti
pana la 12 persoane) si chicineta.
Accesul in incinta se realizeaza pe latura nordica, din drumul de acces. Se prevede
accese auto si pietonale, restrictionate. Se va amenaja o alee pentru acces auto si
pietonal si parcare auto pentru 10 autoturisme.
ELEMENTE STRUCTURALE, NESTRUCTURALE, FINISAJE
Structura se va realiza in solutia constructiva cadre din beton armat impartita in 2
tronsone separate prin rosturi de deformatie totale. Elementele de rezistenta sunt: stalpi
din beton armat, grinzi de beton armat si plansee din beton armat. Stalpii de beton armat,
prevederea planseului de beton armat si a grinzilor, compartimentarea rationala a
constructiei, asigura o conlucrare spatiala favorabila a structurii de rezistenta la actiunea
cutremurelor.
Inchiderile exterioare :
- zidarie de caramida tip GVP grosime 30cm; este prevazuta termoizolatie la
exterior din polistiren expandat 10cm si termoizolatie la interior vata minerala
5cm;
- ferestre tip perete cortina din tamplarie cu profile de aluminiu cu rupere de punte
termica si geam termoizolant clar si sablat; in partea superioara sunt prevazute
ochiuri mobile care permit aerisirea si fluxul de aer ce permite ventilarea
naturala pe timpul verii; in incaperile unde este necesar sunt prevazute in
proiect trape de fum montate in tamplaria de aluminiu, cu actionare automata si
manuala.
Peretii de compartimentare:
- pereti din gipscarton pe structura metalica, realizati din doua foi de gipscarton
pe fiecare parte, cu structura metalica de 10cm si vata minerala 10cm la interior;
in spatiile umede se foloseste gipscarton rezistent la umezeala;
- pereti din zidarie de caramida tip GVP grosime 20cm;
Parc Municipal Vest
313
La interior, toti peretii din zidarie si structura de beton vor fi placate cu gipscarton pe
structura metalica de 5cm, cu vata minerala la interior. Acest tip de placare sporeste
confortul termic prin suplimentarea termoizolatiei exterioare, permite mascarea tuturor
circuitelor electrice, sanitare, termice, etc precum si interventii ulterioare mult mai facile la
acestea si de asemenea asigura o suprafata finita mult mai dreapta. Finisajul placarilor se
va realiza cu vopsitorie lavabila de interior, pentru spatii umede in incaperile unde este
necesar. In grupurile sanitare si spatiul de curatenie peretii se vor placa cu faianta pana la
h=2.20m inaltime (cota superioara a usii). In chicineta se va monta faianta pe toata
lungimea blatului de lucru, pe o inaltime de cca.1,00m.
Pardoseli interioare:
- in zona de acces principal (zona administrativa): granit antiderapant;
- in birouri: parchet stratificat pe folie poliuretanica;
- in zona de acces secundar (zona tehnica), sala de mese, chicineta, grupuri
sanitare, vestiare: gresie portelanata antiderapanta;
- in atelier deco, atelier intretinere: covor PVC;
- in spatiu tehnic, camera pompe, post trafo: sapa ciment.
Plafoanele sunt realizate din gipscarton pe structura metalica si inglobeaza
corpurile de iluminat, circuitele electrice, sistemele de ventilatie.
Tamplaria interioara: usile interioare sunt prevazute din lemn celular cu pervazuri
de lemn in zona administrativa si din tamplarie de aluminiu in zona tehnica.
Finisaje exterioare: este prevazuta termoizolatie din polistiren expandat de 10cm pe
toti peretii de inchidere din zidarie si pe elementele structurale de beton. In zona de soclu,
pe o inaltime de cca. 50cm se monteaza polistiren extrudat de 10cm grosime, care va fi
finisat in camp continuu cu paramentrul de deasupra, cu acelasi tip de finisaj si aceeasi
culoare. Finisajul este tencuiala decorativa de exterior, culoare alb si, local, placari de
lemn. In anumite zone, pentru conformarea volumetrica a cladirii sunt prevazute placari de
tip Placocem (placi de ciment pentru exterior) pe structura metalica, cu termoizolatie vata
minerala la interior si finisate cu tencuiala decorativa de exetrior, culoare alb. In aceste
placari vor fi prevazute si corpuri de iluminat de exterior pentru iluminarea cladirii pe timpul
noptii.
Invelitoarea este de tip terasa circulabila. Ea va fi acoperita cu un strat finit de
gazon, peste straturile de termoizolatie, hidroizolatie, bariera de vapori, strat DDC, straturi
de protectie. Este prevazuta scara metalica de acces ocazional pe invelitoare.
Cota de calcare din interior, cota +/-0.00, este in zona administrativa, la 80cm
deasupra nivelului terenului amenajat. Diferenta este compensata prin 5 trepte de acces
de 16x30cm, placate cu granit antiderapant de exterior. Tronsonul de cladire ce contine
zona tehnica are cota de calcare -0.50, la 30cm deasupra nivelului terenului amenajat.
Diferenta este compensata prin 2 trepte de acces de 15x32cm, placate cu gresie
antiderapanta de exterior.
Aleile pentru acces auto si pietonal sunt pavate cu pavele autoblocante, iar
parcarea auto este pavata cu pavele ecologice. Spatiile libere vor fi amenajate cu spatii de
odihna, alei pietonale, pietris decorativ, gazon si arbusti decorativi.
ASIGURAREA UTILITATILOR
Apa: consumul de apa se rezuma la cel necesar consumului menajer. Necesarul va
fi asigurat prin realizarea unui put forat amplasat in incinta parcului. Apa calda va fi
asigurata prin utilizarea panourilor solare pe timpul verii si a pompelor de caldura pe timp
de iarna. Calitatea apei va trebui sa corespunda STAS 1342. Pentru asigurarea conditiilor
de stingere a incendiilor se va realiza retea exterioara si interioara de hidranti cu un
rezervor de stocare apa de cca. 60mc.
Canalizare: evacuarea apelor uzate rezultate din folosinta se va face la o statie de
epurare amplasata in incinta. Apele pluviale se vor colecta in mod organizat si se vor da la
sistemul de drenaj din incinta.
Parc Municipal Vest
314
Salubritate: colectarea deseurilor de tip menajer se va realiza pe baza de contract

de catre o firma specializata locala. Depozitarea temporara a deseurilor se va realiza in
pubele diferentiate pe categorii de materiale reciclabile, amplasate pe o platforma in
incinta.
Energie electrica: se va realiza bransarea la reteaua locala de elctricitate si se va
realiza post de transformare amplasat in cladire intr-o incapere special amenajata, cu
acces direct din exterior.
Energie termica: spatiile interioare vor fi incalzite cu radiatoare din otel si convectori
de pardoseala amplasati de-a lungul suprafetelor vitrate, cu agent termic provenit de la o
instalatie de pompe de caldura.
SITUATIA MODULUI DE ASIGURARE A CERINTELOR DE CALITATE CONFORM
LEGII nr. 10/1995
CERINTA A REZISTENTA SI STABILITATEA
Vezi Memoriu de Rezistenta.
CERINTA B SIGURANTA IN EXPLOATARE
Asigurata prin realizarea criteriilor de performante generale determinate de normele in
vigoare si anume:
- CE I Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de
siguranta in utilizare
- C 239 Normativ pentru adaptarea constructiilor de locuit, a constructiilor si locurilor
publice la cerintele persoanelor handicapate.
- STAS 2965 Scari prescriptii generale de proiectare
- STAS 6131 Inaltimi de siguranta si alcatuirea parapetelor
Siguranta la circulatia pedestra:
la exterior:
circulatia auto este separata de cea pietonala
se va prevedea iluminat adecvat pe traseele de circulatie din jurul cladirii si in zona
acceselor
accesele in incinta vor fi restrictionate si sunt diferentiate in functie de utilizatori
(pentru persoane, pentru autovehicule, pentru tipuri de servicii)
latimea accesului pietonal in incinta este 1.10m
accesele sunt protejate contra intemperiilor cu copertine
la interior:
latimea coridoarelor este de minim 1.20m, iar inaltimea minima libera este de 2.50
pe caile de evacuare, inaltimea usilor este 2.20m;
grupurile sanitare sunt dotate, pe sexe, cu obiecte sanitare speciale, usi cu gol de
trecere 0.90m si sistem special de actionare, spatii de trecere dimensionate si
dotate corespunzator;
usile interioare nu au praguri;
pardoselile sunt antiderapante si rezistente la uzura si intretinere;
peretii de pe caile de evacuare sunt plani, netezi, fara asperitati;
balustradele si parapetele scarilor sunt dimensionate pentru asigurarea sigurantei
circulatiei conform STAS 6131-79 si NP 063-02;
CERINTA C SIGURANTA LA FOC
Asigurata prin realizarea criteriilor de performante generale determinate de normele
in vigoare si anume:
- Normativ P 118/99
Parc Municipal Vest
315
- Manual privind exemplificari, detalieri si solutii de aplicare a prevederilor P118/99.

Siguranta la foc a constructiilor MP 008-2002.
- N94 Norme de prevenire si stingere a incendiilor pentru unitatile din ramura Ministerului
Sanatatii.
Cladirea constituie compartiment unic de incendiu, cu o suprafata construita la sol
de 684mp. Constructia este amplasata respectand prevederile de la pct. 2.2.2/P 118-99.
Cladirea este compusa din doua tronsoane din punct de vedere structural,
despartite de rost structural. Din punct de vedere structural constructia este pe cadre de
B.A., cu stalpi si grinzi din B.A. si inchideri din zidarie. Acoperirea este de tip terasa verde
realizata din planseu din beton armat. Terasa va fi protejata cu straturi de termoizolatie,
hidroizolatie, bariera de vapori, strat DDC, starturi de protectie, strat de pamant si strat
vegetal(gazon).
Cladirea se incadreaza astfel:
- Categoria C normala de importanta conform HGR nr. 766/1997
- clasa de importanta a constructiei III conform P100/1-2006
- grad II de rezistenta la foc.
- risc mic de incendiu incaperile cu risc mijlociu nu depasesc 30% din totalul constructiei
(risc mijlociu de incendiu pentru depozitul de mobilier, risc mic pentru restul incaperilor)
Elementele constructive indeplinesc conditiile stabilite in tab. 5.2.5./ P 118-99. Caile
de evacuare sunt in conformitate cu cap. 2.6, 3.6 si 4.2 din P 118/99. Usile spre coridoare
se deschid in sensul de circulatie spre exterior si au latimea de min0.90m. Caile de
evacuare nu depasesc 30m lungime in doua directii diferite, 20m intr-o directie. Latimea
cordioarelor este de min1.20m. La nivelul parterului evacuarea se face printr-o usa in doua
canate 1.80m latime la iesirea principala, respectiv o usa in doua canate 1.80m latime si o
usa intr-un canat 1.00m latime la iesirile secundare.
Incalzirea se vace cu corpuri statice tip convectori de pardoseala si cu radiatoare
de otel cu agent termic de la instalatia proprie de pompe de caldura, amplasata in
incapere special amenajata in cladire.
Ca masura de protectie in caz de incendiu sunt prevazute 3 stingatoare portabile de
6kg cu pulbere pentru incendiu de clasa A.
CERINTA D IGIENA SI SANATATEA OAMENILOR, REFACEREA SI PROTECTIA
MEDIULUI
Sunt asigurate conditiile de microclimat normate conform STAS 6221 si 6646 (iluminat
natural si artificial) si STAS 6472 (incalzire), astfel:
- spatiile destinate desfasurarii activitatilor sunt dispuse pe nord si sud si au spatii
vitrate dotate cu oberlichturi pentru ventilatie naturala permanenta, cu unghi de
deschidere spre interior si in sus.
- iluminatul natural se asigura prin suprafetele de ferestre cu parapet 0.00 si inalte
pana la cota plafonului.
- iluminatul artificial este prevazut cu lumina generala si lumina locala la spatiul de
lucru
- sunt prevazute grupuri sanitare separate pe sexe, dimensionate corespunzator
pentru asigurarea necesarului intregii cladiri; ventilarea acestora se face in mod
mecanizat.
- sala de mese este prevazuta cu chicineta dotata cu chiuveta, frigider, cuptor cu
microunde, mobilier de bucatarie; pe toata lungimea blatului de lucru se monteaza
faianta; chicineta este proiectata sa acopere necesitatile de alimentatie in sistem
catering pentru utilizatorii cladirii.
Parc Municipal Vest
316
protectia utilizatorilor impotriva electrocutarii prin atingere accidentala s-a asigurat

prin legarea la nul si la pamant conform STAS 12604. Tipul corpurilor de iluminat si
nivelele de iluminare s-au ales astfel incat sa nu afecteze vederea utilizatorilor.
sunt asigurate conditiile de microclimat normate conform STAS 6221 si 6646
(iluminat natural si artificial) si STAS 6472 (incalzire).
incalzirea este asigurata de la instalatia proprie de pompe de caldura
apa calda menajera este asigurata pe timpul verii de la panourile solare amplasate
in incinta, si iarna de la sistemul propriu de pompe de caldura.
cerintele de igiena se asigura prin utilizarea unor finisaje lavabile, usor de intretinut,
care nu atrag praful.
conditiile de calitate prevazute pentru apa potabila distribuita prin instalatiile
sanitare sunt cele din STAS 1342-91.
in grupurile sanitare este asigurata ventilatia mecanizata pentru evacuarea aerului
viciat. S-au respectat prevederile normativului I5 privind proiectarea si executarea
instalatiilor de ventilare si NP 008 privind puritatea aerului.
apele uzate menajere si apele pluviale sunt evacuate la statia de epurare
amplasata in incinta proprie
Refacerea si protectia mediului

Colectarea reziduurilor menajere se face in recipienti inchisi si se depoziteaza pe o
platforma special amenajata din incinta. Deseurile reciclabile se colecteaza si se
depoziteaza distinct, pe platforma amenajata. Ridicarea si transportul cu
autospeciale se face periodic, conform unui orar prestabilit al firmei de salubritate,
nepermitandu-se stationarea atat de indelungata pe platforma incat sa fie nocive
pentru mediu.
Canalizarea apelor uzate menajere este directionata catre statia de epurare
amplasata in incinta.
Apele pluviale se vor colecta in mod organizat si se vor da la sistemul de drenaj din
incinta.
Nu exista surse de zgomote si vibratii, nu exista surse de radiatii sau pericole de
poluare a apelor sau aerului.
Constructia este proiectata sa fie prietenoasa cu mediul prin folosirea de
tehnologii alternative (pompe de caldura, panouri solare) si materiale care sa
reduca consumul de energie (termoizolatii, invelitoare tip terasa verde, tamplarii de
calitate)
CERINTA E IZOLAREA TERMICA SI HIDROFUGA SI ECONOMIA DE ENERGIE
Izolarea termica
Coeficientul global G de izolare termica este asigurat sub valoarea coeficientului
normat GN=0.81W/mcK, prevazut prin Normativ C 107/2005.
Peretii exteriori de inchidere sunt din zidarie de caramida cu termoizolatie polistiren
expandat 10cm la exterior si termoizolatie vata minerala 5cm la interior. Tamplaria
exterioara este din profile de aluminiu cu rupere de punte termica si geam termoizolant, cu
coeficient de transfer termic cca.1,5.
Invelitoarea este tip multistrat, si include termoizolatie din polistiren extrudat 15cm si strat
de pamant si gazon de cca.10-15cm, care reduce semnificativ incalzirea datorata
radiatiilor solare.
Izolare hidrofuga
Se asigura hidroizolarea pe contur a cladirii impotriva infiltratiilor, si hidroizolarea pe
suprafata a invelitorii prin montarea corecta si verificarea periodica a hidroizolatiilor.
Trotuarul de garda din jurul cladirii are latimea de 0.60m. Invelitoarea are pantele
Parc Municipal Vest
317
corespunzatoare de scurgere a apelor, hidroizolatie pe intreaga suprafata si accesorii

corespunzatoare.
Economia de energie
Asigurarea izolarii termice corespunzatoare duce la un consum rational de energie
pentru incalzire. Spatiile interioare vor fi incalzite cu corpuri statice tip convectori de
pardoseala si radiatoare de otel cu agent termic provenit de la instalatia proprie de pompe
de caldura.
Utilajele prevazute in proiect vor avea randamente conform cu normativele in
vigoare I 13 Normativ pentru proiectarea si exploatarea instalatiilor de incalzire centrala,
I 5 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare, I 9 Normativ
pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
Conductele care vehiculeaza agent termic (apa calda sau apa rece) sunt
termoizolate pentru asigurarea unor pierderi minime, respectandu-se normele C 142
instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elementele de
instalatii si PE 924 (E-35) Prescriptii pentru calculul izolatiilor termice ale instalatiilor.
CERINTA F PROTECTIA LA ZGOMOT
Protectia fata de zgomotul stradal se asigura prin grosimi corespunzatoare ale
peretilor exteriori si geamuri termoizolante. Peretii exteriori de inchidere sunt din zidarie de
caramida cu goluri tip GVP, grosime 30cm, cu termoizolatie polistiren expandat 10cm la
exterior si vata minerala 5cm la interior. Tamplaria exterioara este din profile de aluminiu
cu rupere de punte termica si geam termoizolant.
La interior sunt respectate grosimile corespunzatoare ale peretilor de
compartimentare si ale planseelor in conformitate cu STAS 6156 privind protectia
impotriva zgomotului.
Activitatea desfasurata in cladire nu produce zgomote sau vibratii peste limitele
normale.
Masurile generale pentru protectia acustica sunt:
- amplasarea la distanta de sursele producatoare de zgomot sau vibratii;
- separarea spatiilor interioare producatoare de zgomot fata de cele cu cerinte deosebite
de protectie (spatiile tehnice fata de spatii de birouri).
- masuri locale de protectie luate asupra generatorilor de zgomot (fundatii izolate, izolatii
fonice la incaperi sau la incintele utilajelor, viteze reduse de vehiculare a fluidelor).
CONCLUZII
Constructia se incadreaza in:
- categoria de importanta - C normala, conform HGR nr.766/1997;
- grad de rezistenta la foc II, conform P 118-99
- clasa de importanta a constructiei III, conform P100/1-2006
- risc mic de incendiu
3.5.1.1.2. Caiet de sarcini arhitectura cladire administrativa
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
LUCRARI PREGATITOARE
ZIDARII
MORTARE PENTRU ZIDARII
PERETI DE COMPARTIEMNTARE GIPSCARTON, PLACARI GIPSCARTON
PLAFOANE SUSPENDATE DIN GIPSCARTON
PERETI MOBILI DE COMPARTIMENTARE
HIDROIZOLATII
TERMOIZOLATII LA FATADE
TERMOIZOLATII LA ACOPERIS SI TERASE
Parc Municipal Vest
318
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
ACOPERIS VERDE
TENCUIELI
MORTARE PENTRU TENCUIELI
ZUGRAVELI SI VOPSITORII
VOPSITORII LAVABILE
VOPSITORII PE SUPRAFETE METALICE (OTEL)
PLACARI EXTERIOARE LEMN
TAMPLARII DIN PROFILE DE ALUMINIU
TAMPLARII DE LEMN
TINICHIGERIE
CONFECTII METALICE
PARDOSELI DIN PARCHET STRATIFICAT
PARDOSELI DIN PLACI DE GRESIE CERAMICA
PLACAJE CU PLACI DE FAIANTA
PARDOSELI DIN PLACI DE GRANIT
PARDOSELI DIN COVOR PVC
SAPE PENTRU PARDOSELI
PARDOSELI DIN MORTAR DE CIMENT SCLIVISIT SAU ROLAT
1. LUCRARI PREGATITOARE
1. DATE GENERALE
Prezentul document include toate lucrarile cu caracter general descrise in
specificatiile de mai sus.
Continutul caietelor de sarcini se refera la standarde si normative de referinta,
ordinea de executie a lucrarilor, conditiile privind executia, transportul, manipularea si
depozitarea materialelor rezultate din demolare.
2. ELEMENTE
Urmatoarele elemente fac parte din lucrarea generala:
(01) Instalarea santierului si diverse costuri suportate de antreprenor
(02) Raport asupra situatiei
(03) Demolari si reparatii
(04) Indepartarea vegetatiei.
(01). INSTALAREA
ANTREPRENOR
SANTIERULUI
SI
DIVERSE
COSTURI
SUPORTATE
DE
1. DATE GENERALE
Dupa acceptarea ofertei, antreprenorul preia amplasamentul, stabileste drumurile
de acces precum si toate masurile care trebuiesc luate in vederea instalarii si organizarii
santierului, pentru fiecare amplasament in parte.
2. ELEMENTE COMPONENTE
a) Instalarea santierului
b)
Accesul pe santier
c)
Racorduri la utilitati
d)
Imprejmuirea santierului
e)
Iluminatul santierului
f)
Intretinerea santierului
g)
Panou de identificare
h)
Sectorizare (trasare)
Parc Municipal Vest
319
i)
j)
Curatirea la terminarea lucrarilor

Paza.
3. CARACTERISTICI
Instalarea santierului
Include costuri inerente lucrarilor efectuate de antreprenor si anume:
Cladire pentru birouri (Antreprenor si Consultant) cu mobilier, facilitati sanitare,
echipament de acordare a primului ajutor, telefon/fax/copiator, copii ale tuturor
documentelor de santier (rapoarte, specificatii, planse tehnice (ultima revizie), jurnal
santier zilnic, etc.. . .) asezate intr-un rastel sau o biblioteca,
sala de intrunire (15 m), prevazuta cu o masa, cel putin 8 scaune, lumina si incalzire
electrica;
vestiare si grupuri sanitare pentru muncitori;
tot echipamentul necesar pentru masuratori si nivelment;
tot echipamentul necesar pentru definitivarea lucrarilor;
tot echipamentul necesar administratiei santierului pentru verificarea lucrarilor;
toate lucrarile pregatitoare necesare pornirii santierului;
incaltaminte si casti de protectie pentru client si reprezentantul biroului tehnic;
Birourile, sala de intrunire si facilitatile sanitare vor fi mentinute pana la terminarea
constructiei sau pana cand biroul tehnic aproba desfiintarea lor.
Accesul pe santier
Caile prevazute pentru accesul pe santier pot fi utilizate (total sau partial) de catre
antreprenor cu conditia ca el sa execute fundatia drumului inainte de inceperea lucrarilor,
iar aceasta fundatie sa fie refacuta inainte de terminarea ultimului strat.
Racorduri la utilitati
Pentru organizarea la santier, antreprenorul va lua masurile necesare, impreuna cu
companiile pentru distribuirea electricitatii si reteaua telefonica, in vederea conectarii
temporare a santierului.
Asigurarea cu apa a santierului se poate face prin conectarea la reteaua de
distributie a apei stabilindu-se racordurile, costul de utilizare si ritmul de livrare solicitat.
Aceste racorduri temporare vor fi intretinute pana la terminarea tuturor lucrarilor
contractate sau cat va decide biroul tehnic.
Costul acestor racorduri, inchirierea contoarelor si consumurile pe timpul lucrarilor,
vor fi suportate de antreprenorul care raspunde de lucrarile de structura pana la
acceptarea temporara a lucrarilor lui.
Dupa aceasta, costurile de inchiriere si consum vor fi suportate de client.
Pentru lucrarile de organizare de santier antreprenorul va asigura cel putin doua
tablouri electrice de distributie cu cinci iesiri de 32 amp., protejate de intrerupatoare de
circuit diferential si doua iesiri de 64 amp., 3P + N + A, protejate in acelasi mod.
Imprejmuirea santierului
Santierul va fi imprejmuit temporar conform intelegerii comune intre clienti biroul de
sistematizare in vederea interzicerii accesului persoanelor straine, mai ales in orele cand
santierul este inchis si pentru protectia impotriva furturilor, etc.
Iluminatul pe santier
Santierul trebuie sa aiba iluminat artificial atunci cand se lucreaza inainte de
rasaritul soarelui sau dupa apus, sau in spatii insuficient luminate natural.
Costul utilizarii acestor instalatii va fi suportat de antreprenorul general. El este
responsabil de facturarea unei parti din aceste costuri fata de antreprenorii independenti,
care nu sunt conectati la el.
Parc Municipal Vest
320
Instalatia de iluminat si intensitatea acestuia vor fi in conformitate cu normele

RENEL.
Intretinerea santierului
Antreprenorul este obligat, printre altele, sa respecte urmatoarele puncte pana la
terminarea totala a sarcinilor preluate:
cel putin o operatie de intretinere pe saptamana si ori de cate ori este ceruta de biroul de
sistematizare;
curatarea si transportul reziduurilor rezultate in urma efectuarii lucrarilor lui sau ale
subantreprenorilor, in locuri special amenajate;
atentie pentru a nu strica sistemul de scurgere sau alte conducte ingropate;
intretinerea si curatarea sistemului de scurgere, indiferent de natura reziduurilor;
curatirea imediata a reziduurilor sau poluantilor din locurile publice,
rezultate direct sau indirect din activitatile asumate.
Panou de identificare
Antreprenorul va construi, pe cheltuiala lui, un panou conform desenului detaliat
anexat, care sa contina cel putin urmatoarele informatii:
tipul de lucrari in executie;
numele clientului;
biroul tehnic;
antreprenorul si eventualii subantreprenori
Antreprenorul trebuie sa intretina, sa completeze acest panou si sa-l protejeze
impotriva degradarii.
Sectorizare (trasarea)
Antreprenorul raspunde de trasarea si nivelmentul tuturor cladirilor si constructiilor.
Curatirea la terminarea lucrarilor
Curatenia generala a cladirii si a imprejurimilor santierului ca si indepartarea
molozului cad in sarcina antreprenorului.
Paza
Antreprenorul trebuie sa asigure paza santierului tot timpul cat nu se lucreaza
(noaptea, la sfarsit de saptamana . . .).
4. MASURATORI
Aceste costuri se vor repartiza la costurile celorlalte articole incluse in aceste
specificatii.
(02). RAPORT ASUPRA SITUATIEI
Pe propria cheltuiala, antreprenorul va inregistra starea proprietatilor invecinate si a
drumurilor publice de acces inainte de inceperea lucrarilor si va preda:
un exemplar clientului;
un exemplar proiectantului.
Mai ales, el se va asigura de functionarea perfecta a canalizarii.
La sfarsitul lucrarilor se va intocmi un document similar.
Toate reparatiile rezultate din compararea acestor documente se vor efectua pe
cheltuiala antreprenorului.
In cazul cand antreprenorul va neglija consemnarea starii initiale, se presupune ca
locurile si proprietatile sunt acceptate in stare perfecta iar toate reparatiile necesare
aducerii lor la aceasta stare se vor face pe cheltuiala antreprenorului.
(03). DEMOLARI SI REPARATII
Parc Municipal Vest
321
In cazul in care sunt prevazute lucrari de demontare / demolare prin proiect, precum si
reparari ale unor constructii existente, lucrari ce sunt necesare inceperii lucrarilor de
construire, acestea vor fi executate de catre antreprenor.
Pozitia muncitorilor in timpul operatiunilor de demolare va fi de regula deasupra
elementelor de demolat
Se interzice demontarea invelitorilor pe timp de ploaie, ceata deasa, vant cu
intensitate mai mare de gradul 6, ploaie torentiala sau ninsoare puternica, indiferent de
temperatura aerului.
Se interzice circulatia lucratorilor direct pe invelitoarea din placi ondulate de
azbociment.
Pentru lucrarile la inaltime este obligatorie, in timpul lucrului, legarea muncitorilor cu
centuri de siguranta de elemente stabile ale constructiei si instruirea personalului privind
lucrul la inaltime. Coborarea materialelor rezultate din demolare se va face cu mijloacele
prevazute in acest scop, fiind interzisa aruncare la sol. Utilajul folosit trebuie sa fie complet
si verificat tehnic, iar manevrarea lui va fi asigurata de personal autorizat.
Sefii de santier si conducatorii tehnici ai punctelor de lucru pot lua si alte masuri
care sa conduca la buna desfasurare a lucrarilor de demolare/demontare.
Executantul va respecta intocmai obligatiile ce-i revin pentru acordarea primului
ajutor in caz de accidentare, precum si dotarea locurilor de munca cu truse sanitare si
personal instruit in acest sens.
INDEPARTAREA VEGETATIEI
Copacii, tufele, iarba, trunchiurile si butucii de pe suprafata pe care se va construi
trebuie indepartate, inclusiv cele din planurile de arhitectura. Totul trebuie indepartat de pe
santier pe cheltuiala antreprenorului.
Antreprenorul poate dispune cum vrea de copacii si tufele pe care le-a indepartat.
MASURATORI
Pe m de pamant ce urmeaza a fi curatat.
OBSERVATIE IMPORTANTA
Antreprenorul trebuie sa aiba in vedere ca drenarea cladirii existente trebuie sa se
faca tot timpul, fie prin pomparea in intregime a apei de ploaie construind canalele de
scurgere chiar de la inceput, fie prin oricare alta metoda aleasa de antreprenor.
Metoda de drenare aleasa de antreprenor va fi supusa spre aprobare
responsabilului de lucrari la inceperea constructiei.
Lucrarile de drenare sunt si ele incluse in acest articol.
Cu exceptia celei de-a doua metode, constructia canalelor finale, toate partile
necesare cum ar fi conductele, canalele de intretinere, etc., fac parte din acest articol.
MASURI DE PROTECTIE A MUNCII
Masurile de protectie a muncii avute in vedere au fost extrase din :
Legea protectiei muncii Nr. 90 / 1996 + Normele metodologice de aplicare a acesteia;
Norme generale de protectie a muncii - 1996, aprobate de MMPS si MS cu Ordinul Nr.
578/DB/5840;
Norme de Medicina a Muncii conform Ordinului Ministerului Sanatatii Nr.983/23.06.94;
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii" elaborat de MLPAT (Ordinul
Nr. 9/N/15.03.1993);
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, aprobate cu Ordinul Nr.
235/26.07.1995 emis de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale;
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de reparatii, consolidari, demolari si
translatii de cladiri;
NP 55-88, Normativ cadru provizoriu privind demolarea partiala sau totala a constructiilor;
Parc Municipal Vest
322
Norme specifice de securitate a muncii pentru transport intern /1995 elaborate in cadrul
Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, privind asigurarea stabilitatii elementelor de
constructii prin sustineri si sprijiniri pana la inlaturarea lor, balustrade de protectie, pentru
evitarea accidentelor care ar putea surveni din lucrari pregatitoare sau din demolarea
propriu-zisa.
Lucrarile de desfacere se vor executa pe baza unei documentatii tehnice ce va fi
intocmita de catre executant. Tehnologia privind executarea lucrarilor de desfacere
intocmita de executant va fi stabilita numai dupa verificarea amanuntita a partilor de
constructie ce urmeaza a fi desfacute. Verificarile se vor face vizual si prin decopertari
locale.
Acolo unde este cazul, se vor lua masuri de consolidare sau de sustinere provizorie
in scopul evitarii riscului de producere a accidentelor si pentru a evita deteriorarea altor
elemente ale constructiei.
Executia se va incredinta numai unor echipe specializate in acest gen de lucrari.
Personalul va fi instruit atat cu privire la succesiunea operatiilor si a fazelor de lucru,
cat si asupra normelor de protectie a muncii ce trebuie respectate.
Inainte de inceperea efectiva a lucrarilor, prin grija beneficiarului, se vor asigura:
delimitarea zonei de lucru;
supravegherea permanenta a zonei in vederea impiedicarii accesului persoanelor
neautorizate;
masuri de protectie impotriva prafului;
conditii pentru transportul si depozitarea materialelor rezultate.
Pozitia muncitorilor in timpul operatiunilor de demolare va fi de regula deasupra
elementelor de demolat
Pentru lucrarile la inaltime este obligatorie, in timpul lucrului, legarea muncitorilor cu
centuri de siguranta de elemente stabile ale constructiei si instruirea personalului privind
lucrul la inaltime. Coborarea materialelor rezultate din demolare se va face cu mijloacele
prevazute in acest scop, fiind interzisa aruncare la sol. Utilajul folosit trebuie sa fie complet
si verificat tehnic, iar manevrarea lui va fi asigurata de personal autorizat.
Sefii de santier si conducatorii tehnici ai punctelor de lucru pot lua si alte masuri
care sa conduca la buna desfasurare a lucrarilor de demolare/demontare.
Executantul va respecta intocmai obligatiile ce-i revin pentru acordarea primului
ajutor in caz de accidentare, precum si dotarea locurilor de munca cu truse sanitare si
personal instruit in acest sens.
2. ZIDARII
GENERALITATI
Obiectul specificatiei
In acest capitol se includ specificatiile pentru zidarii din caramizi si blocuri ceramice,
zidarii din blocuri mici din agregate usoare, blocuri mici si placi BCA.
Concepte de baza
Peretii portanti interiori si exteriori din zidarie trebuie sa reziste la sarcinile verticale,
sarcinile orizontale si la alte solicitari rezultate din functiunile spatiilor pe care le inchid.
Peretii neportanti interiori si exteriori trebuie sa reziste la propria lor greutate, la sarcinile
date de finisaje, la presiunea vantului si la alte solicitari rezultate din functiunile spatiilor pe
care le inchid.
Peretii portanti si neportanti trebuie sa asigure protectia termica, fonica si acustica
fundatiilor pe care le inchid.
Domeniile de utilizare a peretilor din zidarie.
Daca nu se precizeaza altfel, contractorul va executa zidariile in conformitate cu
normativele si STAS- urile in vigoare.
Parc Municipal Vest
323
In tabelul de mai jos se prezinta o schema simplificata cu domeniile de utilizare a

materialelor de baza pentru zidarii.
Si Materialul
m de baza
bol
Destinatia
Zidarie
simpla,
Caramizi si armata sau complexa
blocuri
pentru pereti portanti
ceramice
sau nepoluanti la
pereti de inchidere
sau compartimentare
- Zidarie mixta la
ziduri de subsoluri
Zidarie din
blocuri mici
de beton cu
agregate
usoare
(inclusiv
lianti,
cu
LZA
si
blocheti
produsi cu
cenusa de
temoceatral
a
- Pereti exteriori sau

interiori portanti sau
nepoluanti
cu
structura
omogena
sau cu structura mixta
in combinatie cu alte
materiale
- Pereti neportanti (de

Blocuri mici umplutura)
de
si placi din inchidere
sau
BCA
compartimentare
Pereti
portanti
rezisienta
- Pereti in trei straturi
Blocuri
placi
ipsos
- Pereti simpli iteriori

si (sau un singur strat)
din - Pereti dubli interiori
(cu izolatie fonica la
mijloc)
Conditii
mediu
de Gradul
de
rezistenta la foc
si
la explozie
Zidaria
din
Grosimea
caramida
si
minima
a blocuri ceramice
zidurilor
de este
caramida sau incombustibila
de
blocuri si are rezistenta
rezulta
din la
foc
tabelul
din diferentiata
in
ANEXE
functie
grosimea ei. La
peretii
antifoc
nu se vor folosi
blocuri cu goluri
orizontale.
Idem ca mai
sus
Idem ca mai sus
-Umiditate
relativa
interioara max.
60-85%
in
fnnctie
de
materialul
de
alcatuire
a
blocurilor
Izolarea termica
se
alcatuieste
in
conformitate cu
- Instructiunile
tehuice
P104-78
Umiditate
relativa
interioara
max.60% fara
masuri
de
protectie.
Masuri
de
protectie
conform
Normativului
P104-78
Umiditate
relativa
interioara
max.60/o fara
masuri
de
protectie.
Masuri
de
protectie
conform
Normativului
Gradul de
izolare
fonica
Gradul de protectie
Antiseismica
Indicele de
zgomot
aerian
trebuie sa
corespund
a
cu
STAS
6150-68
Se alcatuieste si
se dimensioneze in
conformitate
cu
normativele P 10078 sii P 2-75 (cu
modificarile
ulterioare).
La
peretii portanti nu
se
vor
folosi
caramizi si blocuri
cu goluri orizonta!e
Indicele de
zgomot
Idem ca mai sus
aerian se cu completarile din
stabileste
C 14-78
in
conformitat
e
cu
Normativul
C
14-78
Indicele de
zgomot
7 ore la grosime aerian se
20 cm
stabileste
in
conformitat
e
cu P104-78
Indicele de
zgomot
2,5
ore la aerian se
grosime 7 cm
stabileste
in
conformitat
e
cu C 19879
Se alcatuieste si
se dimensioneaza
in conformitate cu
anexa
5
la
Instructiunile
tehnice P 104-78
Pana la gradul 6
fara
masuri
speciale
de
protectie
antiseismica
Parc Municipal Vest
324
C198-79
E
- Pereti exteriori si
Caramizi si interiori neportanti la
piese
case
de
scari,
presate din ancadramente de usi,
sticla
supralumini
la
coridoare,
peret
despartitori, etc.
Umiditate
relativa
interioara
.35%
1,35 ore
max

P2-85 Normativ privind alcatuirea si calculul structurilor din zidarie.
C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala.
C 126-75 Normativ pentru alcatuirea si executarea zidariilor din caramizi si blocuri
ceramice.
C l4-82 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrarile
de zidarie.
P 104-83 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor, planseelor si
acoperisurilor din elemente BCA.
C 190-79 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia peretilor despartitori din placi
de fosfogips si ipsos cu zgura expandata.
P68-74 Normativ privind gradul de protectie termica a cladirilor.
C 125-81 Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind protectia fonica a cladirilor.
C 139-79 Instructiuni tehnice pentru executarea zidariilor din piatra bruta.
C 16-79 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor si instalatiilor aferente.
C 56-86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
C 198-79 Instructiuni tehnice privind tehnologia de fabricatie si montaj a placilor si fasiilor
de pereti din ipsos si alte materiale locale.
P 100-91 Normativ de proiectare antiseismica a constructiilor civile, industriale si
agrozootehnice.
C 140-79 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.
C 19-79 Instructiuni tehnice pentru folosirea cimenturilor in constructii.
N.P.22-77 Norme provizorii privind stabilirea gradului de rezistenta la foc, categoriei si
clasei de
pericol de incendiu a constructiilor, instalatiilor si depozitelor.
N.P.23-77 Norme provizorii privind protectia contra incendiilor la proiectarea si realizarea
elementelor de constructie.
STAS-6233/76 Cimenturi, adaosuri minerali si aditive clasificare si tehnologie.
STAS-902 1/78 Var hidratat in pulbere pentru constructii.
STAS-39 10/1-76 Var pentru constructii.
STAS-5445/l-75 Ipsos pentru constructii.
STAS-790/73 Apa pentru mortare si betoane.
STAS-8036/72 Beton celular autoclavizat. Gaz metan, conditii tehnice generale de
calitate.
STAS-1030/70 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice.
STAS- 10833/76 Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate.
STAS-6029/74 Blocuri mici din beton cu agregate usoare.
STAS-1480/63 Placi si fasii din ipsos pentru pereti despartitori.
STAS-3281/75 Produse ceramice. Clasificare.
STAS-2945/73 Caramizi de constructie din argila arsa.
STAS-8560/74 Caramizi de constructie din argila arsa. Caramizi si blocuri cu goluri
orizontale.
STAS-457/80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Conditii tehnice de calitate.
Formate si dimensiuni.
Parc Municipal Vest
325
STAS-10501/l,2/76 Corpuri ceramice pentru pereti si cladiri. Conditii tehnice de calitate,

forme si dimensiuni.
STAS-l836/73 Produse termoizolatoare din diatomit.
STAS-10690/76 Caramizi presate din sticla cu goluri.
STAS-2863/l.2-76 Piese presate din sticla pentru constructii. Constructii tehnice generale
de calitate. Forme si dimensiuni.
STAS-8600/70 Tolerante in constructii, sistem de tolerante dimensionale.
STAS-l0104/75 Constructii de zidarie. Principii si metode pentru calculul sectiunilor.
STAS-l0109/0/75 Constructii civile, industriale si agricole. Lucrari de zidarie.
Detalii
Contractorul va executa schite si detalii curente, in care se vor prezenta modalitatile
de executie, coordonarea modulara, goluri pentru usi si ferestre, buiandrugi, teseri, etc.
Pentru peretii armati se vor prezenta detalii curente pentru colturi si imbinari.
Schitele, detaliile, planurile de detaliu elaborate de contractor se vor prezenta
inginerului inainte de inceperea executiei, spre aprobare.
De asemenea se vor prezenta scheme de manipulare, depozitare, transport, etc
pentru toate materialele utilizate, astfel incat Inginerul sa fie convins de corectitudinea
executiei acestor operatiuni.
Mostre si testari
Contractorul va prezenta Inginerului specificatiile producatorului si certificatele de
calitate pentru toate materialele utilizate la zidarii.
Certificate
Contractorul va furniza Inginerului:
Buletine de laborator pentru fiecare tip de mortar (1) 2131.
Buletine de laborator executate de fiecare data cand este necesar sa se schimbe
furnizorul unui material.
Certificate de calitate pentru adausuri si materiale folosite (ciment, nisip, armaturi,
caramizi, blocuri, etc.).
Costul testelor
Toate costurile aferente testarii si asigurarii rapoartelor sau certificatelor aferente,
indiferent daca sunt cerute prin specificatii sau de catre Inginer se vor suporta de
Contractor, adica se vor include in preturile unitare pentru lucrarile de zidarie.
Panouri mortar
Inaintea inceperii lucrarii, contractorul va executa un fragment de perete-mostra,
utilizand materialele, produsele, accesoriile si tehnologia aprobate.
Peretii mostra se executa acolo unde se cer de catre inginer. Pe durata executiei lucrarii
peretii mostra nu se vor distruge sau deteriora.
MATERIALE SI PRODUSE
Materiale si produse principale
In cadrul acestor specificatii sunt luate in considerare materialele si produsele
principale la executia zidariilor curente.
Materialele si produsele se pot clasifica in functie de rolul lor astfel:
Materiale de baza -- caramizi, blocuri, placi
Materiale auxiliare - mortare, armaturi
Accesorii - piese de prindere, ancore, etc.
Parc Municipal Vest
326
Materiale principale
Simb Tipuri de pereli
ol
Materiale
-Caramizi
pline
presate pe cale
Pereti
din umeda, marca 50,
zidarie,
100
caramida
si -Caramizi si blocuri
blocuri ceramice ceramice cu goluri
verticale,marca
50,100
Pereti din blocuri

mici cu goluri din
beton
cu
agregate usoare
si grele
Caracteristici
240 x 115 x 63 STAS 457/1980

mm
240 x 115 x88

(138) mm
290 x 140 x 88
(138) mm
290 x 240 x 138
(138) mm
365 x 180 x 138
mm
-Caramizi si blocuri 290 x 240 x 188
ceramice cu goluri mm
orizontale
290 x 290 x 138
mm
-Blocuri mici cu
goluri din beton cu 290 x 240 x 188
agregate usoare si mm
grele
Blocuri
pentru
zidarie din beton
celular autoclavizat
Pereti din blocuri GBN -50, GBN 35
sau placi BCA
GBC 50
Norma tehnica
STAS 5185/I-86
STAS 5185/II-86
STAS
8560/1980
STAS
6029/1980
B.S. 2088/1968
B.S. 1364/1968
(15) 20 x 30 x 60
cm
STAS
20 x 24 x 60 cm
10833/1980
49 x 24 x 20 cm
Placi pentru zidarie 7,5 x 24 x 60 cm

din beton celular 10 x 24 x 60 cm
autoclavizat
12,5 x 24 x 60 cm
15 x 24 x 60 cm
Blocuri si placi de 500 x 200 x
ipsos
125(250)
Pereti
din
666 x 500 x 70
blocuri, placi sau Placi din ipsos cu
panouri din ipsos miez din materiale 666 x 500 x 70
si alte materiale usoare termo si
fonoizolante
Panouri si placi din Diverse
gips-carton
N.T.R.
1293/1980
C 190/1973, C
198/1979
Import
Calitatile materialelor folosite la prepararea mortarelor pentru zidarie trebuie sa

corespunda normelor urmatoare:
- Var hidratat in pulbere pentru constructii
STAS 9201/80
- Var pasta STAS 146/70
- Argila pentru mortare pe baza de ciment
STAS 4686/71
- Ipsos pentru constructii STAS 545/71
- Cimenturi STAS 1500/77
- Aracet pentru mortare STAS 388/80
- Agregate, nisip natural de cariera
STAS 1667/76
Parc Municipal Vest
327
Apa STAS 970/73

Adeziv plastifiant Disan STAS 7514/70
Acceleratori pentru intarire
STAS 2703-80
Intarzietori de priza
C17-1978
Aditiv impermeabilizator STAS 8573-78
AUXILIARE (MORTARE)
TIPURI PRINCIPALE
COMPOZITIE
(la 1 m3)
Ciment Var
kg
m3
Mortare pentru zidarii caramizi pline sau

din blocuri de beton cu agregate usoare
(var pasta sau var hidratat) :
F/25- M-10Z (var-ciment)
117
M/31112
- M 25Z (ciment-var)
F/25165
M/31157
- M 50 Z (ciment-var)
F/25165
M/30157
- M-100 Z (ciment-var)
M/30- M-100 Z (ciment)
275
M/30323
Nisip
kg
Apa
m3
0,100
1660
0,310
0,100
1660
0,305
0,090
1600
0,305
0,060
-
1600
1600
0,310
0,310
COMPOZITIE
(la 1 m3)
Ciment Var
Nisip
3
kg
m
kg
Mortare pentru zidarii de BCA (parti)
1
0,7
7
- pentru rosturi obisnuite
1
1
10
- mortar adeziv
3
1
- mortar pentru placi
1
0,4
5
Mortar pentru zidarie din caramizi de 1
0,25
3
sticla (parti)
Pasta pentru zidaria placilor de ipsos
Intarzietor priza
(g)
2
Aracet
kg
TIPURI PRINCIPALE
Apa
m3
Aracet
kg
Apa
(l)
0,7
Ipsos
(kg)
1
Mortarele pentru zidarii pot fi preparate si cu cenusa de termocentrala, conform

completarilor la Instructiunile tehnice C 17-78 publicate in Buletinul Constructiilor
nr.6/1980.
Caramizile, blocurile si alte materiale pentru zidarie vor fi solide, nu vor prezenta
fisuri, sparturi si alte defecte care ar putea afecta aspectul si rezistenta zidariei. Acestea
vor fi curate si nu vor fi admise atunci cand sunt murdare sau unse.
Materialele de zidarie care prezinta sparturi, deformari, fisuri sau abateri de la
dimensiunile si tolerantele admise, vor fi sortate si respinse cu aprobarea Consultantului.
Parc Municipal Vest
328
Livrare, depozitare, manipulare

Se vor asigura pentru toate tipurile de materiale pentru zidarii cantitatile necesare
conform programului de lucru.
Materialele pentru zidarii se vor aproviziona pentru fiecare sort de la unul si acelasi
producator pentru intreaga cantitate necesara.
Materialele pentru zidarii se vor aproviziona containerizat si se recomanda
manipularea lor mecanizata pe tot traseul de transportat pana la punctul de lucru.
Manipularile se vor face ingrijit, cu atentie pentru a se evita degradarile (ciobiri,
spargeri, fisurari, etc).
Materialele pentru zidarii se vor depozita ordonat, in stive, gramezi, lazi, containere,
in locuri ferite si protejate.
Se vor acoperi imediat dupa livrare la santier astfel ca sa se evite expunerea la
intemperii si sa se asigure starea adecvata de uscare si temperatura la punerea in opera.
Materialele pentru zidarie se vor pastra in stare uscata, ferite de actiunea ploii, zapezii,
soarelui.
EXECUTIA ZIDARIEI
Abateri permise
Tolerantele de executie:
- Suprafetele peretilor, colturile interioare si exterioare se vor executa cu firul cu
plumb, furtunul de nivel, nivela in montura de lemn, (boboboc), coltarul de lemn
sau metal la 90 echere mari de lemn cu o latura de 70 cm, dreptare 1-4/4 x 15
sau 5 x 15, sablare sau orice alte scule si dispozitive de lucru care asigura
calitate corespunzatoare zidariei.
La executia zidariilor se vor respecta urmatoarele abateri maxime admisibile:
1.
La dimensiunile zidurilor:
latimea de pana la 10 cm : +/- 4mm;
latimea de 15 cm: +4 sau - 6mm;
latimea de 20 cm: + 5 sau - 7mm;
latimea de 25 cm: + 6 sau - 8mm;
latimea de 30 cm sau mai mare: + 10 sau 10 mm;
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
La dimensiunile golurilor:
egal mai mic de 1 m: +/- 10 mm; - egal mai mare de 1 m: - 15 mm, 10mm;
La dimensiunile in plan ale incaperilor:
latura mai mica de 3 m: +/- 15 mm;
latura mai mare de 3 m: +/- 20 mm;
La dimensiunea rosturilor:
verticale: + 3, - 2 mm;
orizontale: +3, - 2 mm;
La planeitatea suprafetelor:
8 mm la 2,5 m in orice directie:
La rectiliniaritatea muchiilor:
mm la 2,5 m sau 15 m pe toata lungimea;
La verticalitatea muchiilor si a suprafetelor:
mm la metru sau 10 mm pe etaj;
Abateri fata de orizontala asizelor:
mm la metru sau 15 mm pe toata lungimea peretelui.
Parc Municipal Vest
329
Operatiuni pregatitoare
Inspectare:
Se vor inspecta zonele si conditiile in care urmeaza sa se execute zidariile.
Nu se vor incepe lucrarile inainte de intrunirea conditiilor satisfacatoare.
Inainte de inchiderea cu zidarie a unui spatiu, se vor indeparta resturile si se va
curata zona ce urmeaza a fi inchisa.
Inainte de inceperea executiei, se vor pregati:
- degajarea frontului de lucru;
- pregatirea zonelor de amplasare a schelelor;
- asigurarea cailor de acces pentru materiale si oameni;
- asigurarea spatiilor de depozitare in zona fronturilor de lucru a materialelor de
zidarie si a mortarului;
- aprovizionarea frontului de lucru cu materiale, scule, dispozitive si utilaje
necesare;
- montarea schelelor, balustradelor de protectie;
- punerea in functiune a echipamentelor si a utilajelor de ridicat;
- verificarea pompei de mortar si probarea ei;
- trasarea si verificarea axarii zidariei;
- verificarea si indreptarea materialelor verticale si orizontale care leaga zidaria de
structura;
- pozitionarea golurilor de usi si ferestre, spaleti, alte goluri, etc.;
- rectificarea unor neregularitati din structura;
Rosturi
- grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm;
- grosimea rosturilor verticale este de 10 mm;
- umplerea rosturilor se face mai putin - 1- 1,5 cm de la fata zidului;
Ancoraje
Ancorarea zidariei de structura cladirii (stalpi, diafragme) se face cu mustatile din
otel beton prevazute in structura si/sau in zidarie, sau agrafe fixate cu bolturi impuscate
sau forate.
Legatura zidariei cu structura se face prin aplicarea unui sprit de mortar de ciment
si rostul intre zidarie si structura se umple complet cu mortar.
Barele de armatura prevazute in zidarie sc vor pozitiona corect, iar grosimea
rostului de mortar va acoperi corespunzator barele de armatura.
Zidarie mixta (complexa)
- de regula armatura stalpilor se face in carcase, care se monteaza inaintea
executiei zidariei;
- mustatile de legatura din rosturile zidariei vor strabate carcasele stalpilor si vor
avea marginea de ancoraj necesara;
- mortarul din rostul orizontal al zidariei pe latura adiacenta stalpului se lasa
neumplut 2 cm;
- turnarea betonului in stalpi se face in straturi cu inaltimea de cca. 1 m dupa
udarea prealabila a zidariei si cofrajului: indesarea se face manual cu vergele.
- deasupra si dedesubtul golurilor de zidarie (in primul rost de la gol, se vor
prevedea armaturi orizontale, care se vor ancora de la gol 500 mm:
Alte prescriptii
- zidaria se incepe de la colturi;
- intreruperile se lasa sub forma de trepte;
Parc Municipal Vest
330
la intreruperea lucrului nu este permisa asternerea mortarului peste ultimul strat

de caramizi sau blocuri;
Suprafetele verticale se vor peria in timpul executiei si se vor pastra in stare de
curatenie.
Spatiul dintre tocurile tamplariei si zidarie (cand se monteaza anterior) vor fi bine
umplute cu mortar;
Deasupra golurilor, acolo unde se indica in planse, se vor prevedea buiandrugi din
beton armat (prefabricati sau monoliti, conform detaliilor anterior aprobate si armati
corespunzator specificatiilor:
Se vor prevedea piesele inglobate in zidarie necesare prevazute in planuri si
specificatii (ghermele, dibluri, piese metalice inglobate, etc.) a caror schite au fost
aprobate in prealabil de inginer.
Curatirea si protectia lucrarilor
Lucrarile se vor executa mentinand pe cat posibil o stare de curatenie
corespunzatoare, se indeparta resturile de mortar de pe laturi, inainte de a se intari.
Zidaria trebuie sa ramana curata, fara pete de mortar, sau cu scurgeri de mortar.
Suprafetele de zidarie vor fi protejate pe durata executiei lucrarilor atunci cand nu
se lucreaza la ele.
Pe timp de ploaie, ninsoare sau pe perioada intreruperii lucranilor, zidurile expuse
se vor proteja la partea superioara cu folii de polietilena.
Verificari si remedieri in vederea receptie lucranilor
Se verifica inscrierea in tolerantele admise (1) 1311, (01) 1312.
Se indica modul de realizare a calitatii executiei conform prezentelor specificatii.
Se considera defecte ce trebuie remediate prin refacere partiala sau totala a - - lucrarilor, functie de cum va decide Consultantul, urmatoarele:
- nerespectarea prezentelor specificatii;
- folosirea materialelor necorespunzatoare;
- trasare si executie gresita fata de axe;
- executia de goluri, dibluri, ghermele, piese inglobate, in alte pozitii decat cele
specificate in planuri si schite;
Reguli si metode de verificare:
- se vor respecta planurile si specificatiile lucrarii;
- verificarile se fac in timpul si dupa terminarea lucrarilor, pe sectoare si zone;
- materialele care prezinta indoieli privind calitatea si incadrarea in clasele de
calitate prescrise se vor supune verificarilor de laborator conform prescriptiilor;
- verificarea grosimii zidurilor se face la zidurile netencuite intre doua dreptare de
1 m asezate pe fetele zidurilor;
- verificarile teserii corecte a zidariei, armarii, legaturii la colturi, ancorarilor,
golurilor, pieselor inglobate se fac in cursul executiei prin examinari vizuale:
- verificarea planeitatii suprafetelor superioare a asizelor se face cu bolobocul si
dreptarul de 2 m lungime;
- verificarea verticalitatii suprafetelor si muchiilor se face cu firul cu plumb,
bobobocul si dreptarul de 2 m;
- verificarea dimensiunilor incaperilor, a golurilor pentru usi, ferestre, nise, etc., se
face prin masuratori directe cu metrul si ruleta.
MASURATORI SI DECONTARE
Masuratoare
Cantitatile de lucrani executate se masoara la unitatea de masura inscrisa in listele
de cantitati de lucrari.
Parc Municipal Vest
331
Decontare
Nu se vor deconta suplimentar mortarul, accesoriile, materialele de etansare,
stivuire, schele, esafodaje, etc. si orice alte operatiuni legate de executia propriu-zisa a
zidariilor.
3. MORTARE PENTRU ZIDARII
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru compozitia si prepararea mortarelor pentru
zidaria din blocuri de beton.
Standarde de referinta
Acolo unde exista contraindicatii intre recomandarile prezentelor specificatii si cele
din standardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde de referinta:
- STAS 388 - 68 Ciment Portland.
- STAS 790 - 73 Apa pentru mortare si betoane.
- STAS 3910/1-76 Var pentru constructii
- STAS 9201 - 78 Var hidratat in pulbere pentru constructii.
- C 17-18 - Mortare pentru zidarii si tencuieli.
- STAS 1667 76 Agregate naturale dense pentru mortare.
- STAS 2634 - 70 Metode de testare pentru mortare.
- STAS 1030-70 Mortare obisnuite pentru zidarie.
Mostre si testari
Testarea mortarelor se va face pe fiecare tip in parte, in conformitate cu STAS
2634-70, prin prelevare de probe si incercari, de catre un laborator specializat., pe
cheltuiala contractorului, dupa cum urmeaza:
- rezistenta la compresiune la 28 zile:
- consistenta si densitatea mortarului proaspat : un test la fiecare schimb.
Conditiile de acceptare la receptie a mortarului sunt:
- rezistenta la compresiune la 28 zile;
- consistenta mortar proaspat;
- densitate mortar proaspat.
Acestea trebuie sa corespunda STAS 2634-70.
Metoda de testare si incercarile laboratorului se vor supune spre aprobare
Consultantului.
Se vor face testari, de asemenea pentru cimentul folosit la mortare, pe cate 5 kg din
fiecare tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrari.
Se va pune la dispozitie de asemenea certificatul producatorului ca cimentul si varul
livrate la santier sunt conform cu specificatiile din standarde.
Mostre de culoare pentru mortar
Daca in specificatii se solicita adaugarea unor pigmenti coloranti in amestecurile de
mortar, se vor furniza esantioane din fiecare culoare de mortar pentru a fi aprobate de
reprezentantul arhitectului, conform solicitarilor acestuia. Se va furniza numarul de
esantioane care este necesar pentru acest scop.
Materiale
Ciment Portland - cimentul va fi conform STAS 1500/77 si 380/88 fara bule de aer,
de culoare naturala sau alb, fara constituenti care sa pateze.
Var hidratat - conform STAS 920/80.
Var pasta conform STAS 146/70.
Densitatea aparenta a pastei de var la consistenta de 12 cm va fi de circa 1300
kg/m3.
Parc Municipal Vest
332
Agregatele vor fi conform STAS 4686/71, nisip natural de cariera sau de rau.
Nisipul de cariera poate fi partial inlocuit cu nisip de concasare.
Continutul de nisip natural va fi cel putin 50%.
Apa, conform cu STAS 970/73 va fi curata, potabila, nepoluata cu petrol in cantitati
daunatoare, lipsita de saruri solubile, acizi, impuritati de natura organica si alte corpuri
straine.
Nu se va folosi apa de mare, decat in conditiile respectarii C 140/87, anexa VII-3.
Agregate:
- Agregatele vor fi transportate si depozitate in functie de sursa si sortul lor.
Agregatele vor fi manipulate astfel incat sa se evite separarea lor pierderea
finetii sau contaminarea cu pamant sau alte materiale straine.
- Daca agregatele se separa sau daca diferitele sorturi se amesteca, ele vor fi din
nou trecute prin sita inainte de intrebuintare.
- Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete
deosebite. Agregatele se vor amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de
finete.
- Nu se vor transfera agregatele din mijiocul de transport direct la locul de
depozitare de la santier daca continutul dc umiditate este astfel incat poate
afecta precizia amestecului de beton; in acest caz, agregatele se vor depozita
separat, pana ce umiditatea dispare.
- Agregatele se vor depozita in silozuni, lazi sau platforme cu suprafete dure,
curate. La pregatirea depozitarii agregatelor se vor lua masuri pentru a preveni
patrunderea materialelor straine. Agregatele de tipuri si masuri diferite se vor
depozita separat. Inainte de utilizare agregatele vor fi lasate sa se usuce pentru
12 h.
Cimentul:
- Cimentul se va livra la locul dc amestecare in saci originali, etansi, purtand
eticheta pe care s-au inscris greutatea, numele producatorului, marca si tipul.
Cimentul se va depozita in cladiri inchise, ferit de umezeala.
- Nu se vor livra ambalaje care sa difere cu mai mult de 1 % fata de greutatea
specificata.
- Daca Consultantul aproba livrarea cimentului in vrac, se vor asigura silozuri
pentru depozitarea cimentului si protejarea lui de umiditate. Nu se vor amesteca
marcile si tipurile de ciment in siloz.
- Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite,
fara aprobare.
- Cimentul, varul si celelalte materiale cu praf se vor livra in saci, ambalaje intregi
sau alte containere adecvate, aprobate, care vor avea o eticheta vizibila pe care
s-au inscris numele producatorului si sortul.
Materialele vor fi livrate si manipulate astfel incat sa se evite patrunderea unor
materiale straine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor.
Materialele vor fi livrate in timp util pentru a se permite inspectarea si testarea
lor.Materialele ce se pot deteriora vor fi depozitate in ambalajele sau containerele lor
originale, avand eticheta cu numele producatorului si astfel incat sa se evite deteriorarea,
permitand in acelasi timp identificarea lor.
Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate in structuri etanse, pe suporti mai
inalti cu aproximativ 30 cm decat elementele din jur. Pentru perioade scurte de timp,
cimentul poate fi depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu prelate impermeabile.
Se va indeparta de pe santier cimentul nefolosit care s-a intarit sau a facut priza.
Parc Municipal Vest
333
Amestecuri pentru mortare

Generalitati
Se vor masura materialele pentru lucrari, astfel incat proportiile specificate de
materiale in amestecul de mortar sa poata fi controlate si mentinute cu strictete in timpul
desfasurarii lucrarilor.
Daca nu se specifica altfel, proportiile se vor stabili conform () 1211, () 1213.
In cadrul acestor specificatii, greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca ingredient
pentru mortar este considerata astfel:
Material
Greutatea pe metru cub
Ciment Portland
1 506 kg
Pasta de var (consistenta 12 cm)
1 300 kg
Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2%
1 350 kg
Prepararea mortarelor
Mortarul se amesteca bine si numai in cantitati ce se vor folosi imediat. La
prepararea mortarului se va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de
lucrabilitate satisfacatoare, dar se va evita suprasaturarea cu apa a amestecului. Mortanul
se va pune in opera intr-un interval de 2 ore dupa preparare. In acest interval de timp se
permite adaugarea apei la mortar pentru a compensa cantitatea de apa evaporata, dar
acest lucru este permis numai in recipientele zidarului si nu la locul de preparare a
mortarului. Mortarul care nu se foloseste in timpul stabilit va fi indepartat.
Daca nu se aproba altfel, pentru loturile mici, prepanarea se va face in mixere
mecanice cu tambur, in care cantitatea de apa poate fi controlata cu precizie si
uniformitate. Se va amesteca pentru cel putin 5 minute: doua minute pentru amestecul
materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa adaugarea apei.
Volumul de amestec din fiecare lot nu va depasi capacitatea specificata de producatorul
mixerului. Tamburul se goleste complet inainte de adaugarea lotului urmator.
Mortarul folosit de rostuire va fi uscat atat incat sa aiba proprietati plastice care sa
permita folosirea lui la umplerea rosturilor.
Transportul mortarului
Se va face cu utilaje adecvate.
Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in
opera a mortarelor sa se faca:
in maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var;
in maxim 1 ora de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var, fara intarzietor
de priza;
in maxim 16 ore, pentru mortarele cu intanzietor de priza.
MASURATOARE SI DECONTARE
Pentru lucrarile din aceasta sectiune nu se fac decontari cantitative separat, ci se cuprind
in cadrul lucrarilor de zidarie, conform articolelor de cantitati de lucrari.
4. PERETI DE COMPARTIMENTARE DIN GIPS-CARTON, PLACARI GIPS-CARTON
GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de pereti si placari din panouri
de gips-carton.
Sarcinile se preiau din planuri, in masura in care lucrarea executata are
corespondenta in planuri. Daca astfel de planuri nu sunt intocmite, sarcina de lucru trebuie
determinata prin masuratori.
Parc Municipal Vest
334
Dimensiunile si greutatea se rotunjesc la doua zecimale, daca nu este prevuzut

altceva in caietul de sarcini.
La baza executarii sarcinilor trebuie sa se afle dimensiunile constructiei (de
exemplu, dimensiunile constructiei In rosu).
Prelucrarea colturior peretior nu se achita separat.
Acolo unde exista contradictii intre recomandarile prezentelor specificatii si cele din
standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde:
- STAS 6472/3-89 Fizica constructiilor, Termodinamica. Calculul termotehnic al
elementelor de constructie ale constructillor.
- STAS 6472/4-89 Fizica constructillor. Termotehnica. Comportarea elementelor
de constructie a difuzia vaporilor de apa.
- STAS 5912-89 Materiale de constructii omogene. Determinarea conductivitatii
termice.
- TAS 6156-86 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului si in
constructii civile si social - culturale. Limite admisibile si parametri de izolare
acustica.
- (13) 1033 Normative
- P 118-83 Norme tehnice de proiectarea si realizarea constructiilor privind
protectia la actiunea focului.
- I7-91 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice.
- I9-94 Normativ pentru proiectarea si executare a instalatiilor.
- I13-94 Normativ pentru proiectarea si executare a instalatillor de incalzire.
- C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii
aferente.
- C58-86 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si
textile utilizate in constructii.
- Legea 10-95 Legea calitatii in constructii.
- HG nr.273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora.
- HG nr. 728/1994 Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite in
constructii.
- Ordin 91 N /15.03.93 Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii.
Normativ cadru de acordare a echipamentului individual de protectie.
Gradul de detaliere a proiectului
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului detaliile de executie ale
firmei furnizoare.
Totodata se vor prezenta certificatele de calitate si agrementele tehnice.
Se recomanda achizitionarea intregului sistem (a tuturor materialelor) de la acelasi
producator. Se vor urmarii desenele existente in proiect pentru pereti de compartimentare
si placari.
Documentatia de ofertare va fi insotita de Agrementul Tehnic pentru toate obiectele
ofertei.
Agrementul tehnic, conform legii nr. 10 / 1995 - privind calitatea in constructii, este
documentul prin care se stabileste aptitudinea produselor, procedeelor si echipamentelor
pentru a fi utilizate la realizarea constructiilor.
Agrementul tehnic se acorda de Comisia de Agrement Tehnic in Constructii din
Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, pe baza documentatiei de
agrementare elaborata de unitatile acreditate in acest scop, precum si a dosarelor tehnice
puse la dispozitie de solicitanti.
Parc Municipal Vest
335
Peretii despartitori din gips carton ofera un nivel ridicat de protectie fonica si termica
pentru obtinerea careia altfel ar fi necesari pereti clasici, masivi si grei. Acesti pereti sunt
din punct de vedere acustic constructii mici, modulatoare, care prin intermediul unui strat
elastic atenueaza energia sonora incidenta. Caldura care se pierde prin ferestre, pereti
exteriori, acoperisuri subsol trebuie inlocuita. Peretii despartitori si plafoanele din gips
carton au proprietati excelente termoizolante, deoarece in spatiul liber interior contin un
material termoizolator. Suprafata peretelui se adapteaza pe deplin la temperatura camerei
si din acest motiv devine imediat dupa incalzire calda si confortabila, mai ales termoplacile
obtinute prin placare cu polistiren sau fibra minerala se preteaza la o aplicare usoara.
Materia prima de baza pentru gips carton este gipsul. Amestecatoare specializate prepara
din gipsul pulbere o pasta fluida si omogena de gips, care este distribuita uniform printr-un
dispozitiv, pe foaia de carton ce se deplaseaza prin translatare pe masa de formare. Peste
stratul de pasta de gips obtinut pe masa de formare se aplica alta foaie de carton
desavarsindu-se astfel imbracarea completa a miezului de gips cu carton. Placa de gips-carton inca moale parcurge, pentru intarire, o banda de transport pana la taietorul care
debiteaza placile. Apoi acestea sunt conduse la uscator, unde excedentul de apa este
indepartat. Domenii de utilizare: pardoseli uscate, pereti despartitori, plafoane, protectie la
foc.
Peretii din gips carton cu schelet simplu sau dublu sunt pereti interiori despartitori
neportanti care se monteaza in santier. Functiunile de rezistenta si fizica a constructiilor
rezulta din conlucrarea scheletului din profile de tabla de otel cu placarea din placi de gips
carton si straturile izolatoare, pozate functie de necesitati. Suplimentar, peretii pot suporta
si incarcarile obiectelor agatate.
Domenii de utilizare. Peretii cu schelet se pot folosi in amenajarile interioare la
cladirile civile (inclusiv incaperi umede). Nu se pot utiliza in spatii tehnologice umede, in
aer liber in constructii zootehnice, in spatii cu temperaturi mari permanent peste 50 C.
Specificatii:
- Pereti cadru ca pereti de montaj , neportanti, constructie din profile zincate C si
U din tabla de otel, grosimea tablei - cel putin 0,6 mm si stantari pentru
instalatiile electrice si de tehnica casnica. Racordurile inferioare si laterale se
executa numai folosind un strat intermediar, foarte bine fixat. Racordul superior
la tavanele de orice tip cu strat intermediar, foarte bine fixat. Izolatie lipita, un
singur strat de supoti de fibre minerale, etanse. In pretul unitar sunt incluse toate
dotarile colturilor cu materiale de protectie a colturilor si muchiilor Alux si toate
rostuirile rezistent-elastice ale racordurior.
La executia peretilor pe care urmeaza a se monta instalatiile trebuie folositi, in cazul
chiuvetelor, vaselor de WC suspendate si pisoarelor, exclusiv suporti universali ai
producatorilor. Trebuie sa se tina seama de elementele de montaj recomandate de
producatori pentru bai si dusuri.
Pentru a izola zgomotele de curgere a apei, sistemul de conducte trebuie despartit
de perete printr-un strat de cauciuc, pasla sau ceva asemanator, iar tevile trebuie
captusite. Conductele de apa rece trebuie invelite pentru izolare fonica dar si impotriva
formarii de condens. Tevile de cupru neizolate nu trebuie sa se afle in contact cu elemente
zincate din perete.
Orificiile pentru prize si pentru dozele de derivatie trebuie executate corspunzator
planurilor pentru instalatiile electrice respectiv in conformitate cu indicatiile electricianului.
Pereti 150mm grosime , placi gipscarton 2x12.5mm pe fiecare parte, structura 100mm
Perete din cadre de metal format din:
- constructie simpla de cadre din profile CW zincate de 100 mm, distanta intre axe
62,5 cm si profile UW de 100 mm; montaj inclusiv a racordurilor aferente,
puternic consolidata cu dibluri potrivite cat si prin folosirea de banda
izolanta/chit.
Parc Municipal Vest
336
spatiu intermediar umplut cu material izolant din fibre minerale ( clasa de

material A 1, greutatea 40 kg/mc); materialul izolant trebuie aplicat astfel incat
sa nu existe pericolul de alunecare.
- captusirea pe fiecare parte cu placi gipscarton de 2 x 12,5 mm;
- consolidarea cu bulonuri de executie rapida; rosturile de placi si capetele de
suruburi trebuiesc acoperite cu o masa de spacluire care sa formeze un strat
izolant.
Izolatia: 40 mm/40 kg/mc
Grosimea peretelui: 150 mm
Traverse transversale din profile U si C in peretii cadru de gipscarton, ca baza de
consolidare pentru dulapurile de perete, obiecte de mobilier sanitar etc.
Latimea traverselor: 150 mm
Placari 75mm grosime , placi gipscarton 2x12.5mm, structura 50mm
Perete din cadre de metal format din:
- constructie simpla de cadre din profile CW zincate de 50 mm, distanta intre axe
62,5 cm si profile UW de 50 mm; montaj inclusiv a racordurilor aferente, puternic
consolidata cu dibluri potrivite cat si prin folosirea de banda izolanta/chit.
- spatiu intermediar umplut cu material izolant din fibre minerale ( clasa de
material A 1, greutatea 40 kg/mc); materialul izolant trebuie aplicat astfel incat
sa nu existe pericolul de alunecare.
- captusirea cu placi gipscarton de 2 x 12,5 mm;
- consolidarea cu bulonuri de executie rapida; rosturile de placi si capetele de
suruburi trebuiesc acoperite cu o masa de spacluire care sa formeze un strat
izolant.
Izolatia:
40 mm/40 kg/mc
Grosimea placarii: 75 mm
Traverse transversale din profile U si C in peretii cadru de gipscarton, ca baza de
consolidare pentru dulapurile de perete, obiecte de mobilier sanitar etc.
Latimea traverselor: 150 mm
Realizarea peretilor si placarilor montaj, operatii:
- masurarea si trasarea pe planseul portant a axelor peretilor, a scheletelor
autoportante, a usilor si a altor deschideri
- aceeasi operatie pe pereti
- aceeasi operatie pe tavane
- se fixeaza suprafata suport pentru profilele de contur
- inainte de inceperea montarii profilelelor de contur, pe acestea se lipesc benzi
de etanseizare sau se realizeaza etansarea cu alte procedee
- planseele de rezistenta care prezinta denivelari mari vor fi egalizate inaintea
montarii profilelelor mai sus mentionate
- se monteaza profilele verticale in profilele de contur
- se incepe montarea placilor pe una din fetele peretelui
- prima placa de gips carton se pozeaza partial pe schelet si se fixeaza cu
ajutorul nivelei cu bula de aer
- se fixeaza in continuare pe schelet cu ajutorul suruburilor de montaj rapid
evitandu-se tensionarea placii
- se monteaza in acelasi mod urmatoarele placi
- distanta de la scheletul de sustinere la elementele de completare din zona
peretelui nu trebuie sa depaseasca aproximativ 52 cm, iar in cazul realizarii
acustice aceasta distanta trebuie sa fie mai mica de 50 cm.
- in cazul placarii duble, al doilea rand de placi va fi insurubat dupa primul rand
pun decalarea imbinarilor libere, prin intermediul montarii de profile.
Parc Municipal Vest
337
daca se monteaza cadre, este necesara montarea de profile suplimentare pe

ambele laturi ale acestor cadre; rezistenta acestor profile se orienteaza, pe de o
parte, dupa constructia peretelui, pe de alta parte dupa inaltimea peretelui dupa
marimea si greutatea canatului de usa.
profilele de usi se monteaza pe intreaga inaltime a peretilor si se fixeaza foarte
strans de profilul de contur inferior si superior prin patrunderea unul intr-altul,
profilele verticale trebuie sa suporte o greutate de 25 kg a canatului de usa la o
inaltime de pana la 2,80 m pentru incapere, precum si greutati ale canatului de
usa de pana la 50 kg;
in cazul unor inaltimi mai mari ale peretilor, se vor utiliza profile de rigidizare de
cel putin 2 mm.
spacluirea placilor din ipsos - carton poate demara numai dupa consumarea
tuturor tensiunilor semnificative, cum ar fi, de exemplu, cele din actiunea
umiditatii sau a temperaturii. Se presupune o temperatura a incintei de montaj si
a constructiei de cel putin 5 C; umiditati exagerate ale aerului (in comparatie
cu conditiile ulterioare de utilizare) in timpul spacluirii, precum si deshidratarea
rapida sau incalzirea in scopul uscarii pot duce la formarea de fisuri.
turnarea de sape de asfalt fierbinte trebuie efectuata inainte de lucrarile de
spacluire.
rosturile placilor gips carton au, in mod obisnuit, muchii semirotunde si se
spacluiesc fara straifuri de acoperire a rosturilor.
in cazul introducerii unor benzi de acoperire a rosturilor din hartie sau din
impaslitura din fibra de sticla, este posibila si spacluirea cu umplutura pentru
rosturi.
in cazul in care apare necesitatea ca spacluirea sa fie slefuita, trebuie evitata
aparitia asperitatilor pe carton (sa nu se zgarie cartonul).
in cazul racordarilor la alte elemente de constructie, se vor introduce benzi de
separatie.
rosturile de dilatatie in suport se vor executa prin constructia completa a
peretelui cu scheleti.
in cazul unor cerinte speciale privind suprafata (de exemplu : lacuiri cu luciu
puternic sau dungi luminoase) este indispensabila spacluirea intregii suprafete.
Tratamentul suprafetelor
Placile din gips-carton si placile de protectie contra incendiilor sunt compatibile cu
aproape toate tipurile de straturi de acoperire uzuale pentru interiorul incaperilor, cum ar fi:
- lacuri si vopsele de dispersie, aplicari de tapete, placute, straturi textile si altele
asemanatoare.
- nu este indicata folosirea colorantilor pe baza de silicati sau var.
- pentru aplicarea ulterioara a unor straturi suplimentare de tencuiala, substante
minerale sau rasini artificiale, sunt necesare tratamente preliminare, cum sunt
aplicarea de punti de lipire sau aplicarea de grunduri.
5. PLAFOANE SUSPENDATE DIN GIPS-CARTON
GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de plafoane fase din panouri
de gips-carton demontabile.
Clasificarea plafoanelor
Plafoanele false se pot clasifica dupa :
Parc Municipal Vest
338
Sistemul de suspendare
- din lemn (cu accesorii metalice) din metal
Izolare termica
- cu termoizolatii
- fara termoizolatii izolare fonica
- cu fonoizolatie / fonoabsorbtie
- fara fonoizolatie / fonoabsortie dupa modul de montare
- nedemontabile
- demontabile
Dupa locul de amplasare
- in spatii cu umiditate normala
- in spatii cu umiditate ridicata
Standarde:
- STAS 6472/3-89 Fizica constructiilor, Termodinamica. Calculul termotehnic al
- STAS 6472/4-89 Fizica constructillor. Termotehnica. Comportarea elementelor
termice.
- STAS 6156-86 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului si in
acustica.
- (13) 1033 Normative
- P 118-83 Norme tehnice de proiectarea si realizarea constructiilor privind
- I7-91 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice.
- I9-94 Normativ pentru proiectarea si executare a instalatiilor.
- I13-94 Normativ pentru proiectarea si executare a instalatillor de incalzire.
aferente.
- C58-86 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si
- Legea 10-95 Legea calitatii in constructii.
- HG nr.273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora.
- HG nr. 728/1994 Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite in
constructii.
- Ordin 91 N /15.03.93 Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii.
firmei furnizoare.
producator. Se vor urmarii desenele existente in proiect pentru plafoanele false.
Materiale:
Parc Municipal Vest
339
Placi de gips carton 12,5mm, structura din profile zincate C si U din tabla de otel,
grosimea tablei - cel putin 0,6 mm.
tavan casetat sistem Rigips sau similar cu placi Decogips tip Capri cu sistem de
suspendare aferent.
Tolerante
Placile pot avea abateri maxime la dimensiunile in plan de 1 mm; la grosime de
2 mm; la planeitate mai mici de mm; la unghi mai mici de 1 mm.
Panourile se depoziteaza orizontal si izolat de la sol; in locuri fra umiditate si ferite
de intemperii.
Placile, fiind usoare, pot fi manipulate de o singura porsoana.
MONTAJUL PANOURILOR
Generalitati
Conditii de montaj
- tencuielile pe pereti trebuiesc sa fie terminate si uscate;
- platformele false realizate sub terase sau acoperisuri trebuie sa faca obiectul
unui studiu termic prealabil (izolatie termica, bariera do vapori, ventilare etc.).
- trebuie urmarit sensul de montaj indicat pe anumite tipuri de placi.
Desenarea plafonului fals
Se deseneaza la o scara planul incaperii ce urmeaza a avea plafon fals. Se
traseaza cele doua axe perpendiculare si se face o repartitie a panourilor in asa fel incat
panourile ce raman pe laturile opuse se fie de aceeasi latime si cea mai mare posibila.
Pentru aceasta, se imparte lungimea camerei la lungimea panoului. Numarul obtinut, fara
zecimale, se diminueaza cu unu. Rezultatul obtinut corespunde numarului de panouri
intregi. Acelasi lucru pentru cea!alta dimensiune a incaperii.
Astfel, axele vor fi fie pe mijlocul panourilor fie la intersectia lor.
Se traseaza profilele de sustinere la interax de 1,20 m (125 m) si a tijelor de
suspondare a 1,20 m (1,25 m) interax de-a lungul profilelor de sustinere (simetric fata de
cele doua axe pentru tije).
Trasarea pe santier
Se determina cota plafonului cu ajutorul bulei de nivel si se traseaza pe pereti.
Dupa desen se traseaza axele incaperii, pozitia profilelor de sustinere si a celor
secundare.
Montajul
Se fixeaza profilele de margine la 30 - 40 cm interval printr-un sistem adaptat naturii
profilelor sau a inchiderilor verticale.
Se fixeaza tijele de suspendare care trebuie se fie adaptate suportului de fixare:
grinzi lemn;
planseu ba.;
sarpanta metalica.
Se prind profilele de sustinere la 120 m interax. Daca dimensiunea incaperii este mai mare
decat lungimea profilelor de sustinere, se prelungesc prin fixarea extremitatilor una de
cealalta prin clemele prevezute la capetele profilelor. La margine, se taie cu foarfeca.
Trebuie verificat ca marginea primei dale intregi sa corespunda cu fanta din profilul de
sustiner in care se pozitioneaza profilul secundar.
Se pun cu ajutorul nivelei la aceeasi cota toate profilele de sustinere.
Se montoaze din 60 cm in 60 cm (62,5 cm) profilele secundare, creandu-se un caroiaj.
Profilele secundare se monteaza in fantele proilului de sustinere cate doua, cate una de-o
parte si de alta a profilului de sustinere, cu ajutorul unui sistem do clipsare.
Parc Municipal Vest
340
Se monteaza panourile din gips-carton introducandu-le pe diagonala caroiajului dupa care

so rotesc si se axeaza pe profile.
Panourile de margine vor fi aduse la dimensiunea necesara prin taierea unor panouri
normale cu cutter-ul.
Pentru fixarea plafoanelor suspendate de tavane din beton se folosesc numai dibluri de
metal. Elementele suspendate si toate elementele portante se monteaza numai in
executie zincata. Elementele suspendate pe baza de arc se pot instala numai dupa
verficari. Legaturile cu magnet nu sunt permise. Pe tavanul in rosu din otel beton
respectiv prefabricate din otel sau table trapezoidale se aplica elementele suspendate din
benzi de otel ale fantei respectiv suspensii de tensionare. Fixarea elementelor suspendate
pe tavanul in rosu se face prin racordare respectiv gaurire. Fixarea benzilor de olel ale
fantei pe table trapezoidale se face exclusiv pe ambele parti la bordurile de tabla
trapezoidala cu element de suspensie tip Wangell. Fixarea trebuie facuta la cel putin ca. 5
cm deasupra muchiei inferioare a borduri. Structura suspendata se instaleaza perfect
oriontal si aliniat , corespunzator cu impartirea rasterului si dimensiunile inaltimii.
Toate profilurile se monteaza perfect aliniate. Profile orizontale de racord perete se
monteaza cu dibluri la distanta de 60 cm si se insurubeaza. Pe stalpi, suporturi, elemente
de perete care ies in relief etc. se pun cel putin cate 2 dibluri de fixare. Daca nu exista alte
specificari, executia racordurilor perete, racordurilor tavan, orificiior de verificare la
cablurile de curent electric sunt incluse in pretul de oferta.
Toate elementele incorporate ce urmeaza a fi montate in contact cu tavanul, cum ar fi
corpuri de iluminat, guri de aerisire, etc. se suspenda separat respectiv se asigura printr-o
consolidare suficienta a subconstructiei, astfel incat sa nu se exercate o solicitare
suplimentara.
Pentru suspendare se accepta numai sisteme verificate ca intreg, amestecul cu elemente
ale altor sisteme nu este permis. Prestatorul garanteaza pentru intreaga constructie.
VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
Se va verifica daca corespund din punct de vedere al realizarii termice, fonice (ignifuge daca este cazul) si a rezistentei a foc.
Se va verifica corespondenta dintre mostrele aprobate de Consultant si cele din executie.
Se va verifica existenta certificatelor de calitate, a instructiunilor de folosire si a
agrementelor pentru materialele folosite.
Daca nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie sau mostrele
aprobate, consultantul va putea decide inlocuirea lucrarilor cu altele care sa respecte
aceste cerinte.
Se masoara la metru patrat de suprafate acoperita de plafoane false.
Pretul unitar cuprinde panourile, cu structura aferenta de sustinere, toate accesoriile,
precum si lucrarile de executie si montaj.
Decontarea se face la metru patrat, conform cantitatilor real executate.
6. PERETI MOBILI DE COMPARTIMENTARE
GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de pereti mobili de
compartimentare cu actionare manuala si automata.
Standarde:
Parc Municipal Vest
341
STAS 6472/3-89 Fizica constructiilor, Termodinamica. Calculul termotehnic al

STAS 6472/4-89 Fizica constructillor. Termotehnica. Comportarea elementelor
STAS 5912-89 Materiale de constructii omogene. Determinarea conductivitatii
termice.
STAS 6156-86 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului si in
acustica.
(13) 1033 Normative
P 118-83 Norme tehnice de proiectarea si realizarea constructiilor privind
I7-91 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice.
I9-94 Normativ pentru proiectarea si executare a instalatiilor.
I13-94 Normativ pentru proiectarea si executare a instalatillor de incalzire.
C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii
aferente.
C58-86 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si
Legea 10-95 Legea calitatii in constructii.
HG nr.273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora.
HG nr. 728/1994 Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite in
constructii.
Ordin 91 N /15.03.93 Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii.

firmei furnizoare.
producator. Se vor urmarii desenele existente in proiect pentru plafoanele false.
Materiale:
- panouri cu grosimea minima 100mm, cu dimensiuni modulate de panou tip
perete plin/ cu panou de usa/ din geam securizat, conform indicatiilor din proiect
- sistem de suspensie in plafon
- ghidaje in pardoseala
- elemente de conexiune intre panouri
- sine de stocare
- panou de control si sistem electric de comanda
Tolerante
Panourile pot avea abateri maxime la dimensiunile in plan de 1 mm; la grosime de
2 mm, la planeitate mai mici de 2mm; la unghi mai mici de 1 mm.
Panourile se depoziteaza orizontal si izolate de sol, in locuri fra umiditate si ferite de
intemperii.
MONTAJUL PANOURILOR
Conditii de montaj
- tencuielile/placarile pe pereti trebuiesc sa fie terminate si uscate;
Parc Municipal Vest
342
pardoselile trebuie sa fie montate

trebuie urmarit sensul de montaj indicat pe anumite tipuri de panouri.
Trasarea pe santier
Se determina axele de montaj conform cotelor din desenele de executie si se
traseaza pe pardoeala si plafon, verificandu-se verticalitatea. Dupa desen se traseaza
axele, pozitia profilelor de sustinere si a celor secundare de ghidaj.
Montajul
Se monteaza in ordinea si conform prescriptiilor date de furnizorul de sistem de
pereti mobili.
Se va verifica daca corespund din punct de vedere al realizarii termice, fonice
(ignifuge - daca este cazul) si a rezistentei a foc.
Se va verifica corespondenta dintre mostrele aprobate de Consultant si cele din
executie.
Se va verifica existenta certificatelor de calitate, a instructiunilor de folosire si a
agrementelor pentru materialele folosite.
Daca nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie sau mostrele
aprobate, consultantul va putea decide inlocuirea lucrarilor cu altele care sa respecte
aceste cerinte.
Se masoara la metru patrat de suprafate verticale de perete.
Pretul unitar cuprinde panourile, cu structura aferenta de sustinere, toate
accesoriile, precum si lucrarile de executie si montaj.
Decontarea se face la metru patrat, conform cantitatilor real executate.
7. HIDROIZOLATII
CONSIDERATIUNI GENERALE
Acest capitol prezinta Caietul de sarcini pentru lucrarile de hidroizolare la
elementele supraterane ale cladirilor.
Lucrarile de termoizolatie fiind, in general, lucrari ascunse, pe parcursul executiei
se va proceda in permanenta la verificarea lor de catre organele de control ale
executantului si ale beneficiarului in conformitate cu Legea nr. 10/1995.
Tipuri de hidroizolatii:
- la soclu
- la terase/balcoane circulabile
- la acoperis tip terasa verde circulabila
La executarea lucrarilor de hidroizolare se vor consulta si respecta prescriptiile si
conditiile din urmatoarele acte normative:
- Normative pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale
bituminoase la lucrarile din constructii - C.112-1980 publicat in Buletinul
Constructiilor nr. 3/1981;
- STAS 2355/3-1987 Hidroizolatii de materiale bituminoase la acoperisuri si
terase;
Parc Municipal Vest
343
Normative pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si

instalatii aferente C.56-1985, caietul XIV.
STANDARDE DE REFERINTA:
STAS 2355/2-87 - Hidroizolatii si materiale bituminoase la elemente de
constructii.
STAS 2355/3-87 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si
acoperisuri.
C 112-86 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din
materiale bituminoase.
SR 1046/97 - Panza bitumata PA 55, PA 45.
SR 7016/1-93 - Impaslitura din fibre de sticla bitumata IA 1100, IB 1200, IBP
1200.
SR 138/94 - Carton asfaltat CA 300, CA 400.
STAS 7064/78 - Bitum pentru hidroizolatii tip H 60/75 si H 80/90.
STAS 1667/76 - Agregate naturale grele pentru betoane si montare lianti
minerali.
STAS 663/89 si 491/70 - Plumb (sub forma de benzi).
2. MATERIALE UTILIZATE
Cartoane bituminoase tip CA 300, CA 400, conform SR 138/94.
Impaslitura din fibre de sticla bituminate tip IA 1100, IB 1200, IBP 1200, conform SR
7016/1-93.
Panza bitumata tip PA 55, PA 45, conform SR 1046/97.
Bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/75 si H 80/90 conform STAS 7064-78.
Filer de calcar, conform STAS 539-79.
White-spirit conform STAS 44-84.
Benzi de plumb de 1, 2, 3 mm grosime, conform STAS 491/70.
Tabla zincata, conform STAS 2028/80.
Placi prefabricate din beton conform NI de productie.
Alte materiale pentru protectie (nisip, pietris 7-15 mm) conform STAS 1667/76.
Betoane si mortare pentru realizarea: betonului de panta, sape suport si sape de
protectie conform normelor in vigoare.
3. EXECUTAREA LUCRARILOR DE IZOLATII HIDROFUGE

Alcatuirile hidroizolatiei la acoperisuri difera in functie de structura suportului de
rezistenta, de natura termoizolatiei si de conditiile de climat interior (umiditate).
La acoperisuri hidroizolatia se va monta in ordinea si pozitia indicata pe detaliile de
invelitoare.
Pregatirea suprafetelor de poza
Pentru toate cazurile este necesara o verificare a calitatii si starii stratului suport pe
care urmeaza sa se aplice straturile hidroizolatiei. Aceasta se va efectua in cadrul
executarii suportului respectiv.
Suprafata va trebui sa fie neteda cu denivelari de maximum 5 mm care vor trebui
corectate local cu mortar de ciment M100.
Se va verifica si asigura starea curata a stratului suport, fara resturi de materiale,
praf, etc. in cazul tablei cutate starea tablei si a straturilor de protectie anticoroziva a
acesteia, conform prevederilor din STAS 2355/3-1975.
Se verifica executia corecta a pantelor la dolii, a aticelor, a gurilor de scurgere si a
pieselor de racordare in cazul jgheaburilor din tabla zincata.
Parc Municipal Vest
344
Suporturile din beton sau mortar pe care urmeaza sa fie aplicat stratul de difuzie,
trebuie sa fie amorsate in prealabil cu solutie de bitum sau emulsie bituminoasa intr-o
singura repriza (cca. 0,3 Kg/m2).
Aplicarea amorsajului in cantitati prea abundente in concentratii mai mari decat cele
prevazute poate provoca franarea migratiei vaporilor in structura. Aplicarea stratului de
difuzie se va face numai dupa uscarea amorsajului.
Pentru realizarea hidroizolatiilor de calitate corespunzatoare, vor fi respectate
urmatoarele conditii :
- lucrarile de hidroizolatii se vor executa de intreprinderi de specialitate sau de
echipe specializate;
- se vor asigura spatii corespunzatoare pentru depozitarea materialelor aproape
de locul executiei;
- se vor asigura caile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea
materialelor;
- se va controla calitatea si cantitatea foilor bituminate, a bitumurilor si
materialelor auxiliare; daca au certificate de calitate si corespund prescriptiilor
tehnice respective, pentru utilizarea conform normativului si proiectului;
- lucrarile de hidroizolare la cald se vor executa la temperaturi de peste +5C,
fiind interzisa executia acestora pe timp de ploaie si burnita;
- la lucrari executate pe timp friguros, ce vor respecta prevederile din
Normativul pentru realizarea pe timp friguros, se vor respecta prevederile din
Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si
instalatii aferente C 16-84;
- temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220C, iar in momentul
lipirii straturilor va fi cuprinsa intre 160 si 200C.
Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se
vor verifica si controla daca corespund prevederilor STAS 2355/3-75, astfel :
- se vor verifica pantele si se va controla daca suprafata este curata, fara
asperitati mai mari de 2 mm si denivelari peste 5 mm verificate in toate
directiile, cu un dreptar de 3 m lungime, iar scafele executate cu raze de minim
5 cm si muchiile de minim 3 cm ;
- se va verifica daca suportul din mortar sau beton este uscat si intarit, prin lipirea
pe numai 20 cm a unei fasii de carton bituminat de 30x20 cm, dupa o prealabila
amosare si care la incercarea de dezlipire dupa o ora de la lipire, trebuie sa se
rupa. Dezlipirea de pe suprafata a fasiei sau cu mortar, arata ca sapa este
umeda.
- se va verifica daca sunt fixate conductele de scurgere, elementele de
strapungere, diblurile, carligele, agrafele de prindere a copertinelor, daca sunt
executate rebordurile, lacasurile rosturilor si daca sunt montate deflectoarle
pentru difuzia vaporilor sau alte elemente situate sub bariera contra vaporilor
sau sub hidroizolatie.
Elemente aditionale specifice realizarii acoperisurilor tip invelitoare circulabila
Bariera contra vaporilor si straturile de difuzie sau hidroizolatia se vor aplica pe suporturile
din beton sau mortar de ciment, dupa amorsare cu emulsie sau solutie de bitum cu
minimum 300 g/m.p.
Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suportul din beton sau
mortar bine curatat si uscat numai in perioade de timp cu temperaturi exterioare pana la
8C, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperaturi peste 8C. Dupa uscare,
straturile de amorsare trebuie sa fie de culoare maro inchis, fara luciu.
Aplicarea stratului de amorsare se executa mecanizat prin stropire cu pistolul
racordat la compresor cu aer comprimat, sau cu peria, pe suportul de beton curatat si
uscat.
Parc Municipal Vest
345
In caz de preparare a solutiei de bitum pe santier, indicat numai pe suprafete mici,

operatia se va executa la minim 25 m de surse de foc sau constructii usor inflamabile, prin
turnarea treptata a bitumului in benzina si amestecarea continuua pana la racire.
Straturile de difuzie nu se aplica in dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de
scurgere si a strapungerilor.
Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele de la atice, se va realiza cu
fasii de impaslitura bitumata perforata de 50 cm latime, asezate la distanta de cca. 1 m.
Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipita si
acoperita cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7...10 cm si trebuie sa acopere complet
partea inferioara a stratului de izolatie termica.
La acoperisurile peste incaperi cu umiditate relativa interioara mai mare de 75 %,
bariera contra vaporilor va fi executata cu un strat de tesatura bitumata TSA 2000, lipita si
acoperita cu mastic de bitum IB 70/95C.
In cazul izolatiei termice cu placi termoizolatoare din materiale rigide, stratul din mastic de
bitum pentru acoperirea barierei contra valorilor se va utiliza si la lipirea placilor
termoizolatoare.
Protectia cu foi bitumate a placilor termoizolatoare din materiale rigide se va
executa in atelier sau fabrici, prin lipirea placilor cu minim 1,5 kg/m.p. mastic de bitum
cald, intins cu peria pe foile bitumate.
La montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor, care nu va
depasi temperatura de 150C in momentul lipirii.
Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple, pentru terase si acoperisuri cu panta de
maximum 20 %, se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri
din bitum preparate cu maximum 30 % filere minerale, cu puncte de inmuiere IB in functie
de panta.
La terase si acoperisuri cu panta mai mica de 7 % se admite utilizarea de masticuri
cu puncte de inmuiere IB 60/70C, preparat din alte sorturi de bitum, cu caracteristici de
plasticitate si ductilitate minime ale bitumului H 68/75.
La acoperisuri cu panta peste 20 %, straturile hidroizolatiei din foi bitumate se vor
aplica prin lipire cu bitum IB 95/l05C.
Consumul de mastic sau bitum cu adaos de cauciuc pentru fiecare strat de lipire, va
fi de minim 1,5 kg/m.p., iar la primul strat si in cazul aplicarii pe stratul de difuzie va fi de
minim 1,8.
Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile din foi bitumate se
vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa
un timp suficient pentru relaxare si indreptare a foilor.
Se va matura suprafata suport, se vor poza si croi foile bitumate la lungimea
necesara pe locul de aplicare, dupa care se vor rula din nou si apoi se vor lipi prin derulare
succesiva si presare a sulului peste stratul de mastic de bitum, turnat cu canciocul in fata
si pe toata lungimea sulului. Apasarea energica a sulului trebuie sa conduca la eliminarea
pungilor de aer si a lentilelor de mastic, realizandu-se astfel o imbunatatire a hidroizolatiei
si incadrarea in consumul normal de bitum.
Suprapunerile dintre foile bitumate vor fi do 7...10 cm si se vor presa cu canciocul
cald, netezindu-se si curatandu-se totodata excesul de mastic de bitum refulat pe margini.
Al doilea si al treilea strat al hidraizolatiei se vor aplica in mod asemanator, cu
decalari intre suprapunerile foilor, realizate prin lipire la marginea acoperisului a unei fasii
de 50 cm latime la hidroizolatia din doua straturi si de 0,33 cm la hidroizolatia din mai
multe straturi.
Fiecare strat se va aplica incepand de la gurile de scurgere astfel ca suprapunerile
sa fie realizate in sensul de scurgere a apelor.
La pante de pana la 7%, lipirea foilor se va face perpendicular sau paralel cu panta,
iar la pante mai mari, foile bitumate se vor aplica numai paralel cu panta.
Parc Municipal Vest
346
Dupa aplicarea fiecarui strat, se va examina suprafata cu grija prin ciocanire iar
defectele constatate se vor remedia, dupa care se va executa stratul urmator.
Hidroizolarea la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.), se va
efectua cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de
bitum la cald, incepand de jos in sus.
La scafe suprapunerile cu straturile hidroizolatiei orizontale se vor realiza in trepte
de minim 20 cm.
La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite
aplicarea prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia
bitumata, cu lipirea imediata si presarea cu canciocul, controlandu-se aderenta si
continuitatea etansarii in aceste locuri.
La atice cu inaltimea pana la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea
orizontala a aticului minim 12 cm, iar in cazul unor elemente verticale cu inaltimea mai
mare se va ridica pana la 30 cm si se va ancora sau se va prinde in cuie sau cu platbanda
si bolturi impuscate la distante de cca 50 cm.
Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la terase circulabile si necirculabile, se
va realiza cu mortar de ciment : M 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu rabit pe retea
de otel-beton 4-6 mm la 25 cm.
Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si
solicitarilor fizice si mecanice, astfel :
- la strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse,
hidroizolatia se va aplica pe flansa sudata si se va strange cu flansa mobila in
suruburi;
- la strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse,
etansarea hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu
mortar a golului din jurul elementului, prin masonarea cu doua straturi de panza
sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisata pe element cu sarma
sau colier.
In cazul deflectoarelor, stratul de difuzie se va decupa sub gulerul din tabla, iar in
interior ca termoizolatie tubul se va umple cu calti bitumati sau vata minerala recuperata;
la strapungerile cu vibratii sau calde, hidroizolatia verticala se executa intoarsa pe un
rebord din beton sau zidarie, distantat fata de strapungere si se protejeaza pe rebord cu
sort din tabla zincata sau tabla neagra vopsita anticoroziv si etansgata cu chituri la
elemnentul de strapungere.
Rosturile de dilatare cu rebord, se vor etansa cu un strat suplimentar din panza sau
tesatura bitumata de minim 0,50 m latime, cu bucla in deschiderea rostului, lipit cu mastic
de bitum.
Dupa umplerea buclei cu calti bitumati sau vata minerala recuperata, se acopera cu
o fasie din tabla de 20 cm latime, cu bucla deasupra rostului si prinsa in cuie de dibluri sau
bolturi impuscate pe margine.
Hidroizolatia se va aplica peste tabla cu bucla, in prealabil amorsata cu emulsie sau
solutie de bitum, dupa care se vor executa copertina sau straturile de protectie.
Montarea gurilor de scungere interioara, la terase circulabile, se va face conform STAS
2742-80 Receptoare pentru colectarea apelor de pe terese si acoperisuri. Forme si
dimensiuni.
Pentru scurgeri exterioare se va tine seama de prevederile din STAS 2389-77
Jgheaburi si burlane Prescriptii de proiectare si alcatuire,
Racordarea hidroizolatiei la gurile de scurgere de la terase si acoperisuri
necirculabile, se va asigura cu guler de plumb amorsat, sau cu palnii din materiale
plastice, aplicate la cald pe un strat suplimentar de panza sau tesatura bitumata intre doua
straturi de mastic de bitum.
Parc Municipal Vest
347
Gulerul de plumb sau de materiale plastice si stratul suplimentar de panza sau

tesatura bitumata, vor fi prevazute cu stuturi care se vor introduce in mufa conductei de
scurgere.
Mufa conductei de scurgere se va monta la nivelul stratului suport de rezistenta al
hidroizolatiei sau al barierei contra vaporilor, iar la partea inferioara, conducta cu mufa va
fi stemuita in coloana de coborare la minim 30 cm sub planseu.
Hidroizolatia in camp se va lipi deasupra gulerului de plumb sau din materiale
plastice cu crestaturile introduse in mufa, dupa care se va monta parafrunzarul.
La terase necirculabile, protectia grea din pietris de 7...15 mm se va executa prin
asezare in strat uniform de cca. 4 cm grosime.
Suprafetele pe care urmeaza a se aplica stratul de difuzie trebuie sa aibe aceeasi
planeitate si acelasi grad de uscare cu suprafetele ce urmeaza a fi izolate obisnuit
conform STAS 104467.
Aceste suprafete nu necesita o driscuire fina, ci numai o driscuire grosiera care sa
asigure o rugozitate suprafetelor, favorabila activarii difuziei tangentiale a vaporilor.
Stratul de difuzie lipit in puncte fiind semiflotant, lucrarea respectiva necesita o executie si
o intretinere ingrijita, deoarece infiltratiile prin defecte accidentale se pot extinde pe zone
mai mari.
Suporturile din beton sau mortar pe care urmeaza sa fie aplicat stratul de difuzie,
trebuie sa fie amorsate in prealabil cu solutie de bitum sau emulsie bituminoasa intr-o
singura repriza (cca. 0,3 kg/m.p.). Aplicarea amorsajului in cantitati prea abundente sau
folosirea unor solutii de bitum concentrate poate sa provoace franarea migratiei vaporilor
in structura. Aplicarea stratului de difuzie se va face numai dupa uscarea amorsajului.
In caz ca stratul de difuzie este compus din foi bituminate blindate perforate, acestea se
aplica liber pe fata presarata cu nisip pe stratul suport; avand marginile si capetele
petrecute cu 45 cm, tot nelipite. Peste stratul de difuzie se toarna masa bituminoasa
topita.
Comunicarea stratului de difuzie cu atmosfera exterioara se executa cu
recspectarea urmatoarelor prevederi.
In cazul scurgerilor interioare, prin ridicarea stratului de difuzie a barierei contra
vaporilar si a hidroizolatiei pe atic si prelungirea lor pe sub copertina pana la lacrimarul
exterior;
Pentru asigurarea comunicarii straturilor de difuzie cu atmosfera exterioara se va
presara nisip suplimentar cu granulatie 1-3 mm sub foile bitumate, care formeaza stratul
de difuzie in regiunea de comunicare a lor cu exteriorul sub copertinele de la atic, de la
perimetrul teraselor.
Este interzis a se intrerupe bariera contra vaporilor si a ridica numai foile bitumate
ale stratului de difuzie de la fata inferioara si superioara a termoizolatiei (neseparate prin
bariera contra vaporilor), deoarece s-ar produce condens abundent in stratul termoizolant.
Este necesar sa se foloseasca deflectoare amplasate la distante de maxim 0-12 m
intre ele, precum si de la comunicarile stratului de difuzie cu atmosfera la atice.
Asemenea deflectoare pot fi, formate, spre exemplu, din tuburi de tabla
galvanizata,cu inaltimea de cel putin 30 cm de la fata hidroizolatiei si de diametru cca 8
cm, prevazuta la baza cu flanse tronconice cu diametrul de 30 cm si inaltimea de 2-3 cm
peste suport, iar deasupra cu o caciula conica din tabla.
Pentru asezarea acestui deflector se decupeaza o suprafata de cca. 15 cm
diametru in foaia bitumata a strarului de difuzie, dupa aceasta flansa tronconica a
deflectorului se aseaza concentric cu decuparea si se executa celelalte straturi ale
invelitorii, racordandu-se la tubul deflectorului.
Pentru asigurarea etanseitatii in dreptul acestor strapungeri, racordarea se face cu
un manson suplimentar din tesatura bitumata, ca la strapungerile hidroizolatiei. In cazul
structurilor cu termoizolatie, interiorul deflectoarelor se umple cu vata minerala.
Parc Municipal Vest
348
Se va avea in vedere la aplicarea flanselor de la deflectoare ca sa fie asigurata in

mod perfect comunicatia dintre deflector si stratul de difuzie, eventual prin presararea de
nisip granulos suplimentar sub foaia bitumata in aceasta regiune.
In dreptul gurilor de scurgere interioare, stratul de difuzie este oprit prin lipire la
distanta de 15-20 cm de mufa gurii de scurgere, iar izolatia se executa in mod obisnuit.
Executarea izolatiilor termice pe suprafete orizontale se va face numai dupa
ternhinarea si controlarea lucrarilor prevazute sub stratul termoizolator (sapa de egalizare,
etc.) precum si terminarea tuturor lucrarilor de constructtii-montaj, care ar putea dauna
acestora.
Daca totusi, dupa executarea izolatiei termice, apare necesitatea unor lucrari care
ar putea dauna acesteia, se va proteja termoizolatia cu un strat de rogojini, cartoane
bitumate, placi fibrolemnoase dure sau scanduri,
Suprafetele suport pregatite pentru executarea izolatiilor termice trebuie sa aiba
planeitate suficienta, fara reliefuri sau asperitati. Ele se vor verifica in prealabil cu dreptarul
de 2 m lungime, iar la suprafetele orizontale si cu bolobocul. In cazul suprafetelor inclinate,
verificarea se va face cu dreptarul sablon si bolobocul. Abaterea de la planeitate la
verificarea cu dreptarul de 2 m lungime va fi de maximum 4 mm.
Verificarea planeitatii stratului suport al izolatiei termice se va face de catre
constructor si executantu1 lucrarilor de termoizolatie, constatarile consemnandu-se intr-un
proces-verbal de lucrari ascunse.
Suprafetele suport ale izolatiilor termice (din beton, beton armat, mortar etc.), pe
care urmeaza a se aplica bariera contra vaporilor sau izolatia termica, se vor pregati prin
curatire de eventualele murdarii, praf suc resturi de tencuiala. Curatirea se va face cu
maturi si perii.
Lucrarile de izolare termica se vor executa numei cu personal specializat in acest
scop.
La punerea in opera a materialelor termoizolatoare se vor evita trantirea placilor
rigide; se recomanda ca transportul placilor rigide sa se faca in pozitie verticala.
Campul termoizolant cu placi se va realiza prin asezarea acestora cu rosturile
inchise. Eventualele spatii dintre placi vor fi completate prin bucati, taiate la dimensiunile
necesare pentru a se obtine un strat termoizolatar continuu,
Se interzice inlocuirea placilor sau completarea spatilor prin alte materile (caraimizi
cu goluri, caramizi pline etc.); se admite umplerea eventualelor goluri dintre placi cu
deseuri din aceleasi materiale, aglomerate.
Suprafata stratului suport trebuie sa aiba planeitatea suficienta, fara reliefuri sau
asperitati, pentru a nu fi incarcat inutil, ulterior, cu straturi de egalizare.
Daca suprafata prezinta denivelari se va executa o sapa de egalizare din mortar de
ciment cu avizul proiectantului.
La lucrul pe timp friguros sau in alte cazuri, cand nu se poate executa egalizarea
suprafetei suport, aceasta se poate realiza prin aplicarea peste bariera contra vaporilor, de
la caz la caz, a unui strat de 1-2 cm grosime de nisip, spalat si uscat, intins uniform si
nivelat, astfel incat sa se realizeze o suprafata plana. In acest caz, la asezarea placilor
termoizalatoare, bariera contra vaporilor nu se va deteriora.
Pozarea instalatiei electrice se va evita, in general, la fata superioara a placii suport
din beton armat. Cand totusi ea se executa, se va aplica o sapa generala de nivelare.
Nu se admite nivelarea superioara a stratului suport termoizolator prin tesrea, prin
taiere a placilor termoizolatoare, pentru inglobarea in spatiul rezultat a tuburilor electrice.
Termoizolatia va fi realizata din placi rigide de beton celular autoclavizat.
Pentru a impiedica, in timpul executiei, patrunderea apelor din precipitatii
atmosferce in termoizolatie, aplicarea stratului termoizolator se va face pe fasii
transversale pe intreaga latime a cladirii, dupa racordarea dispozitivelor de scurgere a
apei de pe terase la reteaua de canalizare. Fasiile vor avea suprafata corespunzatoare
posibilitatii acoperirii termoizolatiei cu hidroizolatii, Intr-un interval de timp in care nu exista
Parc Municipal Vest
349
riscuri de umezire a termoizolatei datorita precipitatiilor atmosferice. Nu se va aplica o

suprafata de termoizalatie mai mare decat suprafata ce poate fi acoperita in cursul unei
zile de lucru cu sapa de protectie.
Circulatia directa pe placile termoizolatoare rigide sau elastice este interzisa.
Asezarea placilor se face pe latime de cca. 30-60 cm care se pot acoperi cu sapa
fara a se calca pe placa. In cazul unor latimi mai mari de fasii se admite circulatia peste
placi prin intermediul unor podini din dulapi de lemn.
Sapa suport a hidroizolatiei se va pastra uscata, iar circulatia pe ea se va face
numai dupa suficienta ei intindere si cu mijloace de transport care nu duc la deteriorarea ei
(targi, roti cu pneuri), eventual cu protejarea prin podini de circulatie.
In caz de pericol de ploaie, in timpul executiei termoizalatiei, suprafata stratului
termoizolator se acopera provizoriu cu un strat de materiale hidrofuge (cartoane bitumate,
folii de polietilena, etc.) materialele respective trebuind sa f ie pregatite din timp.
Canalele de ventilatie obtinute prin instalarea placilor termoizalatoare, in cazul
alcatuirii de tip C, se dispune pe doua directii perpendiculare, comunicand intre ele la
intersectii.
La termoizolarea la partea inferioara a planseelor (recomandabila din punct de
vedere termotehnic), placile rigide din beton usor se aseaza pe cofraj inainte de armarea
si betonarea plaicilor de beton armat.
Fixarea si sustinerea placilor termoizolatoare rigide se realizeaza cu o retea din
vergele de otel-beton 6mm la 20 cm distanta, montata pe cofraj inainte de asezarea
placilor si legate de armatura planseului de beton armat cu ajutorul unor mustati duble de
sarma zincata 3 mm.
Astfel placile se leaga strans de placa de beton armat.
Pentru protectia termoizolatiei, peste placile termoizolatoare se aplica o tencuiala
de mortar pe rabit sau fara rabit, de la caz la caz.
Controlul in timpul executei se efectueaza de catre executant prin organele de
control tehnic de calitate, precum si de beneficiar prin dirigintele lucrarii, verificandu-se
corespondenta dintre materialele si straturile de materiale puse in opera si prevederile
proiectului.
Constatarile controlului se consemneaza pentru fiecare obiect in procese-verbale
de lucrari ascunse, in caietul de dispozitii de santier.
Se vor verifica :
- calitatea materialelor termoizolatoare pe baza avizelor de expeditie ale fabricilor
producatoare in conformitate cu prevederile din norma interna de fabricatie si
din prescriptii;
- montajul termoizolatiei;
- executarea corecta a stratului de protectie.
Lucrariie gasite necorespunzatoare in timpul controlului se vor reface.
La receptia obiectului se vor analiza constatarile consemnate in caietul de dispozitii
de santier facute de organele de control in timpul executiei si, in caz de dubiu, se vor
executa sondaje prin care sa se verifice corecta aplicare a prevederilor din prescriptii.
LEGI SI NORME CARE SE VOR RESPECTA LA EXECUTIA LUCRARILOR
- Legea nr 10/1995 Legea calitatii in constructii;
- P 118/1999 - Normativ privind siguranta la foc a constructiilor;
- C 37/1979 - Normativ pentru alcatuirea si executia invelitorilor in constructii;
- C 112/1980 - Hidroizolatie din membrane bituminoase la lucrarile in constructii;
- STAS 2355/1-1985 - Lucrari de hidroizolatii in constructii. Tehnologie;
- STAS 2355/3-1985 - Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si
acoperisuri;
- STAS 3303/1-1983 - Plantele acoperisurilor.
Verificari ale lucrarilor pe parcurs
Parc Municipal Vest
350
Pentru asigurarea calitatii finale a lucrarilor este necesara organizarea controalelor

de calitate privind materialele ce urmeaza a fi introduse in opere si diversele etape de
realizare:
- lucrarile de hidroizolatii se vor executa de intreprinderi de specialitate sau
echipe specializate;
- se va contorla calitatea si cantiatea foilor bitumate, a bitumurilor si materialelor
auxiliare, daca au certificate de calitate si corespund prescriptiilor tehnice
respective, pentru utilizarea conform proiectului si actelor normative;
- lucrarile de hidroizolare la cald se vor executa la temperaturi peste 5oC si este
interzisa executia acestora pe timp de ploaie si burnita;
- la lucrari pe timp friguros se vor respecta prevederile din Normativ pentru
realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente C.161979.
Pe parcursul executarii hidroizolatiei trebuie facute unele verificari care vor fi trecute
in procese verbale de lucrari ascunse si din care trebuie sa reiasa urmatoarele:
- daca alcatuirea structurii hidroizolatiei este identica cu prevederile si detaliile de
executie ale proiectului si corespunde conditiilor de functionare corecta;
- daca executia s-a efectuat in ordinea si etapele corespunzatoare;
- daca pe parcursul executiei au fost verificate suprafetele suport, calitatea
amortizarii, temperatura masticului de bitum, calitatea si lipirea corecta a fiecarui
strat din foi bitumate.
Daca se considera necesar se va face si o verificare practica a executiei prin
sondaj.
Verificarea, in vederea receptiei, se va face conform prezentului caiet de sarcini,
paragraf 4. Verificarea calitatii lucrarilor in vederea receptiei.
Se va tine seama de masurile prevazute penru intretinerea hidroizolatiilor in timp
(paragraf 6, pag. 5.3, normativ C.112-1980), conform caruia beneficiarul trebuie sa ia
urmatoarele masuri:
- spargerii hidroizolatiei sau a stratului de protectie pentru diferite ancorari
ulterioare;
- interzicerea depozitarii de obiecte sau alte amenajari pe acoperisuri circulabile
sau hidroizolatii;
- interzicerea montarii sau asezarii peste hidroizolatii a utilajelor cu temperaturi
peste 40o sau a se face focul;
- interzicerea unei circulatii mai intense decat permite stratul de protectie
respectiv;
- curatirea periodica se va efectua de cel putin doua ori pe an la inceputul
primaverii si sfarsitul toamnei prin masurarea umeda;
- curatirea zapezii si a ghetii care pot infunda jgheaburile si gurile de scurgere se
va face cu atentie, cu lopeti de lemn, si maturare, fara a se degrada hidroizolatia
sau protectia.
Beneficiarul construciei trebuie sa verifice din 6 in 6 luni, recomandat primavara si
toamna, starea acoperisurilor si hidroizolatiilor pentru a lua masuri la timp de inlaturare a
deficientelor.
Toate deficientele constatate in urma verificarilor periodice, vor fi executate numai
de muncitori specialisti si preferabil de intreprinderea care a executat lucrarea.
La executarea lucrarilor de hidroizolatii se vor respecta masurile privind tehnica
securitatii muncii prevazute in:
- Norme republicane de protectie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii si
Ministerul Sanatatii cu ordinele nr. 34/1975 si 60/1975;
- Norme de protectie a muncii (constructii - montaj) aprobate de MCand cu ordinul
nr. 7 N.1970;
Parc Municipal Vest
351
Norme de tehnica securitatii muncii MICh, cap. X si XI, privind depozitarea,

manipularea, ambalarea si transportul recipientilor cu gaze lichefiate.
La proeictarea si executarea hidroizolatiilor bituminoase se vor respecta masurile
privind prevenirea incendiilor prevazute in:
- Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea
constructiilor si instalatiilor, P-118/99
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR IN VEDEREA RECEPTIEI
Verificarile necesare se vor face in spiritul prevederilor din Normativul pentru
verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente C.56-1985.
Sunt necesare o serie de verificari pe parcursul lucrarilor, la incheierea diverselor
faze de executie a hidroizolatiilor si verificari finale pentru receptie.
4.1. Verificari pe parcurs
Toate verificarile ce se efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatii, care
ulterior se acopera (de ex: straturile succesive ale izolatiei propriu-zise, racordarile,
piesele inglobate etc, se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse, conform
instructiunilor din normele aratate mai sus.
Verificarile ce trebuie efectuate pe parcursul lucrarilor de hidroizolatii sunt de
exemplu:
- Stratul suport si nu prezinta asperitati mai mari de 2 mm iar planitatea lui sa fie
continua, fiind admisa ca abatre o singura denivelare de 5 mm pe o suprafata
verificata cu dreptarul de 2 m, in orice directie;
- Corectarea cu mortar de ciment la panta de maximum 1 : 5 a denivelarilor de
max. 10 mm admise intre elementele prefabricate de acoperis;
- Racordarile intre diverse suprafete, cu abateri admisibile din proiect sau
prescriptii tehnice de 5 si 10 mm la raza de curbura si de 10 mm la latimi;
- respectarea retetelor si procedeelor de preparare a materialelor pe santier
(masticuri, solutii etc.), conform normativului C.112-1980;
- Starea de umiditate corespunzatoare stratului suport amorsat (printr-o metoda
de santier), unde pentru fiecare 1000 m2 se fac 5 probe de desprindere a cate
unei fasii de carton bitumat de 5 x 20 cm, lipita pe suport, pe 2/3 din lungime si
care dupa 2 ore trebuie sa se rupa prin carton sau prin stratul de bitum sau cu
aparate pentru determinarea umiditatii;
- Lipirea corecta a foilor. Nu se admit dezlipiri, alunecari si basici cand acestea
apar, repararea lor este obligatorie;
- Latimea de petrecerea foilor (7...10 cm longitudinal, minimum 10 cm frontal), se
admit 10 % in foi cu petreceri de minimum 5 cm longitudinal si minimum 7 cm
frontal; in cazul in care aceste valori nu sunt respectate, stratul respectiv trebuie
refacut;
- Respectarea directiei de montare a foilor, pana la 20 % panta, se pot monta si
paralel cu dolia, dar peste 20 % panta, numai in lungul liniei de cea mai mare
panta;
- Realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi sau
copertine etc.).
In cazul hidroizolatiilor, prin faza de lucrare se intelege - in plus fata de
instructiunile pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse si pe faze de lucrari - si
o tronsonare, in asa fel incat portiunea ce se verifica sa fie intreaga si fara intrerupere in
zone in care s-ar putea produce dificultati functionale (de ex. in dolii).
La verificarea pe faze de lucrari, se va examina frecventa si continutul actelor de
verificare incheiate pe parcurs, comparandu-le cu proiectul, prescriptiile tehnice respective
si abaterile admisibile.
Parc Municipal Vest
352
4.2. Verificari finale

Aceste verificari finale, globale si directe se vor face la lucrari terminate, ca de
exemplu:
- Verificarea etanseitatii hidroizolatiilor prin inundare cu apa timp de 72 ore a
acoperisurilor cu pante pana la 7 % inclusiv. Nivelul apei va depasi cu minimum
2 cm punctul cel mai ridicat, iar pentru acoperisurile cu suprafata peste 20 m2
se va cere acordul scris al proeictantului;
- La protectia acoperisurilor necirculabile executata prin vopsitorii, se va verifica
vizual continuitatea si aderenta prin frecare energica cu mana;
- La acoperisurile circulabile se va verifica daca placile si olanele sunt montate pe
un strat de nisip cu grosimea minima de 2 cm, daca rosturile intre placi sunt
uniforme si umplute, daca sunt corect executate rosturile de dilatatie si daca
sunt umplute cu mastic bituminos si daca au stabilitate la circulatie;
- La acoperisuri se vor verifica pantele, conform proiectului, amplasarea in
punctele cele mai coborate a gurilor de scurgere iar prin turnarea de apa in
punctele mai ridicate se va verifica daca gurile de scurgere functioneaza bine;
- Tinichigeria aferenta acoperisurilor (sorturi, copertine, glafuri, etc.) se va verifica
daca este executata conform proiectelor, bine incheiata, racordata cu
hidroizolatia si fixata de constructie; verificarea se face atat vizual cat si prin
tractiune normala;
- se vor efectua toate verificarile prevazute in normativul sus-mentionat.
5. MASURATORI SI DECONTARE
Hidroizolatiile se masoara la metrul patrat pentru fiecare strat al hidroizolatiei,
separat, inchizand-o pentru straturile de difuzie, amorsaj si protectie a hidroizolatiei.
Decontarea cuprinde si materialele puse in opera.
6. AGREMENTE TEHNICE
Produsele componente ale hidroizolatiei inclusiv piesele accesorii, vor avea
agremente tehnice in conditiile stipulate de legea nr. 10 / 1995.
8. TERMOIZOLATII LA FATADE
GENERALITATI
Standarde si normative de referinte
standardele si normativele enumerate mai jos vor avea prioritate aceste specificatii.
Standarde:
- STAS 6472/3-89 Fizica constructiilor. Termodinamica. Calculul termotehnic al
elementelor de constructie ale constructiilor.
- STAS 6472/4-89 Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor
de constructie la difuzia vaporilor de apa.
termice.
- STAS 6156-86 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in
constructii civile si social-culturale. Limite admisibile si parametrii do izolare
acustica.
Parc Municipal Vest
353
Normative
- P 118-83 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind
- 113-94 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de incalzire.
aferente.
- C107-82 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice
la cladiri (in curs do revizuire).
- P 122-89 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la
cladiri civile social-culturale si tehnico-administrative.
- Legea 10-95 Legea calitatii in constructii
- HG nr. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora.
- HG nr.728/1994 Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite in
constructii.
- Ordin 9/n/15.03.1993 Regulament privind protectia si igiena muncii in
constructii. Normativ cadru de acordare a echipamentulul individual de protectie.
Gradul de detaliere proiectului
firmei furnizoare.
Toate materialele acestui sistem trebuie sa provina de la un singur producator.
Se vor urmari din plansele existente in proiect modul de dispunere a finisajelor de
fatade precum si pozitia nuturilor.
Materiale
1.Sine
- din materiale sintetice
- din aluminiu
2. Rigle de racordare
3.
Placi termoizolante
- polistiren
- vata minerala
4.
Adeziv pentru lipirea placilor izolante
5.
Dibluri speciale pentru fixarea placilor izolante
6.
Mortar adeziv masa de spaclu armat cu plasa din fibre de sticle
7.
Diverse furnituri
Tolerante
Pentru deviatii mai mari de 1 cm trebuie realizata o tencuiala de egalizare.
Temperatura aerului exterior a suprafetei de baza si a materialului ce se pune in
opera trebuie se fie de peste +5 grade C, pana la intarirea completa.
Nu se poate lucra la vant puternic sau la temperaturi mari (sub influenta directa a
razelor solare).
In cazul unor conditii metorologice nefavorabile, suprafetele in lucru trebuiesc
protejate cu materiale corespunzatoare.
Materialele se aduc, in functie de natura lor, in galeti de plastic, saci, role sau
pachete protejate cu folie.
Parc Municipal Vest
354
Depozitarea, tot in functie de material se va face in locuri ferite de inghet si

umezeala, racoroase, ferite de raze ultraviolete (soare), de influenta precipitatiilor si de
deteriorare mecanica. Sacii se depoziteaza pe paleti sau suport de lemn, rolele se
depoziteaza in picioare. Pentru urmatoarele produse (adezivi, vopsele) sunt de evitat
contactele indelungate pe piele; in caz de stropire in ochi se indica clatirea cu multa apa
curent si la nevoie, consult medical. Aceste produse in stare intarita nu sunt daunatoare.
La procurarea materialelor se va da atentie deosebita perioadei de garantie
permisa de producator pentru depozitarea lor.
EXECUTIA
Generalitati
Sistemul de izolare termica si finisare a fatadelor trebuie ales ca sa corespunda din
punct de vedere al protectiei termice, acustice, incendii si la intemperii.
Pregatirea suprafetei suport
Trebuiesc inlaturate murdariile, stropii de mortar sau alte resturi de materiale.
Trebuie inlaturat uleiul do cofraj.
Se fixeaza sinele orizontale deasupra soclului, verificandu-se orizontalitatea cu
bolobocul. Intre sine se lasa o distanta de 3 mm. Sinele se fixeaze cu dibluri - cate 3
bucati pe metru liniar. Sinele se fixeaza intotdeauna in ultima gaura posibila pentru a se
evita lungimile prea mari nefixate. Pentru cladiri cu inaltimea sub 8 m se folosesc cuie, iar
pentru cele cu inaltimea mai mare de 8 m se folosesc dibluri insurubate. Eventualele
inegalitati se pot rozolva prin prevederea unor distantieri. Sinele do colt se taie
corespunzator (oblic) sau se folosesc sine cu profil de colt.
Placile termoizolante se fixeaza cu adeziv si dibluri. Pentru cladiri cu inaltimea
peste 8 m se utilizeaza dibluri speciale. Adezivul se intinde cu partea plana a unui spaclu
cu dinti, iar ulterior se face zimtuirea suprafetei utilizand partea cu dinti. Zonele de
imbinare (marginile) intre placi trebuie sa ramana fara adeziv. Lipirea cu adeziv pe
intreaga suprafata se utilizeaza numai la suprafetele netede. Pentru celelalte tipuri de
suprafete se aplica adezivul pe o fasie de 5 cm pe perimetrul placii si in 3 puncte din
mijlocul ei (marimea zonei in cele trei puncte este de aproximativ o palma). La aplicarea
peste buiandrugii de fereastra se recomanda utilizarea unor fixatori, pentru a se evita
desprinderea placii cu adezivul inca umed. In zonele de colt se recomanda dispunerea
tesuta a placilor izolatoare. Dupa uscarea adezivului, proeminentele se inlatura prin taiere
cu cutter-ul. Rosturile dintre placi se umplu cu spuma poliuretanica sau cu pene din
material izolant. Capetele placilor dinspre ferestre, respectiv usi, se prevad cu bande de
acoperire a rosturilor. Se lipesc apoi riglele de capat pentru tencuieli la ramele ferestrelor.
Eclisa de protectie cu banda adeziva serveste la prinderea foliei de acoperire care, dupa
tencuire se inlatura.
Gaurile pentru dibluri se fac cu masina de gaurit iar introducerea acestora se face
prin lovire sau insurubare.
Dibluirea se realizeaza cel mai devreme la doua zile de la lipirea cu adeziv.
Lungimea diblului se alege in functie de caracteristicile suprafetei de baza la fata locului.
Se vor aplica minimum 5 dibluri/mp in camp, iar la zona de margine vor fi 12 dibluri/mp.
Latimea zonei de margine va fi specificata de producator. La cladirile cu inaltimea peste
20 m se iau masuri suplimentare fata de cladirile cu inaltimea sub 20 m prin prinderea
placilor cu un numar marit de dibluri, conform schemei producatorului.
Prima etapa este de aplicare a masei de spaclu adeziv in benzi, pentru a putea fixa
plasa din fibre do sticla. Plasele se suprapun una peste alta pe o latime de 10 cm. Dupa
aceasta se aplica umed pe umed pana cand spaclul adeziv inca nu s-a uscat. masa de
spaclu de fixare care trebuie sa acopere plasa.
Plasa nu trebuie sa se mai vada. Grosimea acestui strat este de cca. 3 mm.
Parc Municipal Vest
355
Colturile se protejeaza cu plasa speciala de colt. Masa de spaclu se va aplica prin presare
puternica pentru a nu se realiza o acoperire prea groasa.
In zona golurilor din fatada (ferestre, usi) este necesara o intarire suplimentara a
coltului. Suprapunerea se face intre glaf si buiandrug cu o plasa de vinclu.
In zone supuse loviturilor (socluri) armatuna uzuala poate fi intarita cu plase
blindate, care insa nu se mai suprapun.
Se aplica masa de spaclu adeziv de cca.2 mm grosime, so monteaza plasa
blindata. Apoi se aplica masa de spaclu prin presare foarte puternica. Urmeaza armarea
pe toata suprafata cu plasa din fibra de sticla, care se monteaza cu suprapunere si
acoperirea ei cu masa de spaclu.
Glafurile de ferestre se vor alege cu latime in asa fel incat marginea de scurgere sa
fie iesita in afara cu 3-4 cm fata de noua suprafata.
Rosturile de dilatare ale cladirii se vor evidentia din stratul termoizolant prin
executarea unui sant uniform de cca.15 mm. Pe marginile rostului si de ambele parti ale
acestuia, pe o distanta de cca. 20 cm latime, se aplica o masa de spaclu. Se introduce in
rost banda de rost se aseaza plasa de colt, cu rigidizarea din sine de PVC pe patul de
masa de spaclu si se spacluieste. Profilele se aseaza de jos in sus, suprapunandu-se pe o
distanta de cca. 2 cm pentru a asigura eliminarea completa a apei.
Inaintea unei noi prelucrari, stratul de masa de spaclu va sta la uscat minimum 7
zile.
Grundul se da pe masa de spaclu bine uscata. Grundul poate fi aplicat cu
bidineaua sau cu trafaletele. Trebuie lucrat uniform si fara intreruperi. Timpul de uscare
este de minimum 24 do ore.
Tencuiala se da dupa uscarea grundului. Se aplica cu un dreptar de otel inoxidabil.
Pentru o tencuiala periata, imediat dupa intinderea tencuielii pe perete se va peria rotund
cu peria din material plastic, uniform si fara intrupere.
Grosimea tencuielii este de 3 mm.
Este recomandata comanda intregii cantitati de tencuiala o data, pentru evitarea
abaterilor de nuanta.
Nuanta de culoare poate fi garantata doar in cadrul unei singure sarje de tencuiala.
Vopsirea se face dupa uscarea tencuielii si numai in cazul in care tencuiala nu se
comanda de la inceput in culoarea dorita. Primul strat de vopsea se da diluat cu apa in
raport 1:1 sau in functie de instructiunile producatorului. In functie de starea vremii, dan nu
inainte de minimum 12 ore se mai aplica unul sau doua straturi de vopsea nesubtiata. Ca
si la tencuieli, este recomandata coandarea intregii cantitati de vopsea o data. Ochii si
pielea, cat si suprafetele din jurul zonelor pe care se aplica tinciul, tencuiala sau vopseaua
(sticla, ceramica, piatra natunala, metal) vor fi ferite. In caz de necesitate se va clati
imediat partea stropita cu multa apa; nu se va astepta uscarea.
Schela va fi ancorata obligatoriu de fatada si va avea dispozitive de asigurare a
eliminarii apei, pentru a nu se murdari suprafata fatadei. La sfarsitul lucrarilor gaurile se
vor acoperi cu capace in tonul de culoare al stratului de acoperire.
Se va verifica planeitatea ( 0,5 mm).
Se va verifica abaterea de la verticala ( 1 mm/m).
Se va venifica daca corespunde din punct de vedere al izolarii fonice, termice si a
rezistentei la foc.
Se va verifica corespondenta intre mostre si ceea ce este executat.
Se va verifica existenta certificatelor de calitate, a instructiunilor de folosire, a datei
de garantie si a agrementelor tehnice pentru materialele folosite.
Daca nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele
aprobate, consultantul va putea decide inlocuinea lucnarilor cu altele care sa respecte
aceste cerinte.
Parc Municipal Vest
356
MASURARE SI DECONTARE
Pretul unitar cuprinde toate materialele si accesoriile cuprinse in sistem.
Decontarea se face la suprafata in metri patrati, conform cantitatilor real executate.
9. TERMOIZOLATII LA ACOPERIS SI TERASE
1. CONSIDERATIUNI GENERALE
In acest capitol se prezinta caietul de sarcini pentru lucrarile de izolare termica a
invelitorilor, teraselor si balcoanelor.
Sunt cuprinse conditiile tehnice pentru executarea, verificarea si receptionarea
lucrarilor de termoizolatii:
- la acoperisuri;
- la terase si balcoane
La executarea lucrarilor de izolare termica se vor consulta si respecta prevederile
din :
- Normativ pentru proiectare si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri
Indicativ C107-1997;
- Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii. Indicativ C371988;
- Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente. Indicativ C56-1985, publicat in Buletinul Constructiilor, vol. 1-2/1986.
2. MATERIALE UTILIZATE
Pentru realizarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri se utilizeaza ca materiale
izolatoare principale:
a) La acoperisuri:
- polistiren extrudat
b) La terase si balcoane:
- polistiren extrudat si expandat
La intradosul si pe lateralul balcoanelor se monteaza polistiren expandat, iar pe
suprafata de calcare a balcoanelor se monteaza polistiren extrudat. Polistiren expandat
EPS, de 120 mm la tavane si de 50 mm grosime la exterior.Densitate: 15 kg/mc.
Coeficientul de transfer termic, valoare efectiva: 0,035 W/m.K
Ca materiale auxiliare se utilizeaza:
- carton bitumat tip CA 400, STAS 138-1980 ;
- bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 80/1990, STAS 7064-1970.
Sistemele de termoizolatie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- rezistenta optima de transmitere a caldurii in scopul evitarii pierderilor de caldura
si formarii condensului pe suprafetele interioare;
- stabilitate termica in scopul reducerii amplitudinii oscilatiilor de temperaturaa
interioara si pe suprafata elementelor de inchidere in limitele confortului termic;
- mentinerea capacitatii de izolare termica prin inlaturarea posibilitatilor de
formare a condensului in interiorul elementelor de constructie;
- rezistenta la infiltratia aerului, pentru limitarea reducerii capacitatii de izolare
termica datorita permeabilitatii la aer.
3. EXECUTAREA LUCRARILOR DE IZOLATIE TERMICA
Termoizolatii din placi de vata minerala,polistiren sau similare.
Parc Municipal Vest
357
Stratul termoizolant din placi se aseaza pe un suport rigid, continuu si plan.

Receptia si transportul
Receptionarea placilor termoizolante se va efectua pe santier, urmarindu-se:
- verificarea modului in care au fost ambalate si transportate materialele, inainte
de descarcarea lor din mijlocul de transport;
- existenta buletinelor de calitate si a marcajului;
Transportul si manipularea placilor se face balotat pe paleti in mijloace de transport
acoperite sau in cele descoperite, protejate cu prelate sau foi de polietilena impotriva
intemperiilor.
Depozitarea placilor pe santier, pana la punerea in opera, se va efectua ferit de
umezeaza si intemperii, in magazii inchise.
Placile vor avea fetele plane, paralele, cu muchiile taiate drept si unghiurile de 900.
Pregatirea materialelor
Placile termoizolante din vata minerala vor fi puse in opera sub forma de panouri
caserate cu folie bitumata (carton bitumat CA 400), lipita cu mastic bituminos pe una din
fetele placii, care va constitui si primul strat al hidroizozlatiei.
De preferinta, casarea se va face de catre furnizor.
Folia de casare va depasi placa pe una sau doua laturi adiacente cu 7 cm
(mansete).
Bitumul de lipire pe suportul de tabla se va incalzi la o temperatura de 1800 - 2000C.
Executia lucrarilor
Lucrarile de aplicare si lipire a placilor termoizolatoare se vor executa la temperaturi
peste +50C.
Faze de executie
Placile se aseaza, bucata cu bucata, pe o pelicula de bitum.
Placile se aplica cu latura lunga pe directia pantei, fara rosturi intre ele.
Daca grosimea stratului termoizolant se realizeaza din mai multe placi suprapuse,
acestea se vor lipi intre ele direct cu mastic de bitum la cald aplicat pe partea inferioara,
numai cu peria, benzi de 10-15 cm latime si la 40 - 50 cm distanta una de alta. Straturile
de placi se aseaza cu rosturile decalate cu cca. 1/2 placa logitudinal si transversal, pentru
a se evita continuitatea rostului pe toata grosimea termoizolatiei.
Se verifica rosturile si, in cazul in care acestea depasesc 5 mm, se completeaza cu
bucati de material termoizolator.
Se etanseizeaza rosturile.
In cazul panourilor cu mansete, acestea se ridica, se arunca bitum concomitent pe
manseta si pe placa alaturata, dupa care manseta se preseaza.
In cazul panourilor fara mansete se utilizeaza benzi din foi bitumate de 14 - 15 cm
care acopera rosturile dintre panouri si care se lipesc pe un strat de bitum turnat cu
canciocul.
Pentru asigurarea termoizolatiei din placi G.160 impotriva smulgerii din cauza
sectiunii, prin ruperea materialului in grosimea placii, se vor prevederea pe conturul
versantilor dispozitive de fixare mecanica (cleme din tabla zincata de 0,5 - 0,75 mm
grosime) prinse de suport prin suruburi impuscate.
4. VERIFICAREA LUCRARILOR IN VEDEREA RECEPTIEI

Operatiunile de verificare se vor efectua conform "Normativ pentru verificarea
calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente", indicativ C.56-1985 (caiet I
Parc Municipal Vest
358
si caiet XIV) si conform "Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor

ascunse"
Pe parcursul executiei lucrarilor se va urmari si consemna in procese verbale de
lucrari ascunse:
- indeplinirea conditiilor de calitate a suportului (sa fie uscat si curat, sa nu
prezinte denivelari si asperitati peste limitele admise, periclitand continuitatea si
integritatea barierei contra vaporilor);
- calitatea si umiditatea materialelor termoizolante conform standardelor si a
normelor de produs, pe baza avizelor de expeditie si a certificatelor de calitate
ale producatorilor, precum si a determinarilor laboratorului de santier (densitate,
umiditate, abateri dimensionale);
- montajul termoizolatiei cu rosturi stranse intre placi, respectarea prevederilor
proiectului privind grosimea termoizolatiei si tratarea puntilor termice.
5. MASURATORI SI DECONTARI
Lucrarile de izolare termica se vor masura si deconta la metru patrat de
termoizolatie executata, conform planseelor din proiect, separat pentru fiecare tip de
termoizolatie utilizata.
10. ACOPERIS VERDE
GENERALITATI
In acest capitol se prezinta caitul de sarcini pentru lucrarile de realizare a
invelitorilor verzi circulabile. Se executa dupa realizarea straturilor de hidroizolatii si
termoizolatii prezentate in capitolele precedente.
Standarde si normative de referinte
standardele si normativele enumerate mai jos vor avea prioritate aceste specificatii.
Standarde:
- STAS 6472/3-89 Fizica constructiilor. Termodinamica. Calculul termotehnic al
elementelor de constructie ale constructiilor.
- STAS 6472/4-89 Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor
de constructie la difuzia vaporilor de apa.
termice.
- STAS 6156-86 Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in
constructii civile si social-culturale. Limite admisibile si parametrii do izolare
acustica.
Normative
- P 118-83 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind
- 113-94 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de incalzire.
aferente.
- C107-82 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice
la cladiri (in curs do revizuire).
- P 122-89 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la
cladiri civile social-culturale si tehnico-administrative.
- Legea 10-95 Legea calitatii in constructii
- HG nr. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora.
Parc Municipal Vest
359
HG nr.728/1994 Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite in

constructii.
Ordin 9/n/15.03.1993 Regulament privind protectia si igiena muncii in
constructii. Normativ cadru de acordare a echipamentulul individual de protectie.
Gradul de detaliere proiectului

firmei furnizoare.
Toate materialele acestui sistem trebuie sa provina de la un singur producator.
Se vor urmari din plansele existente in proiect modul de dispunere a finisajelor de
fatade precum si pozitia nuturilor.
Sisteme de cofraje din polipropilena - o solutie de ultima generatie in realizarea
gradinilor inclusiv pe suprafete betonate terase, acoperisuri. Acest sistem permite
realizarea acestor gradini suspendate fara a se crea daune straturilor de izolatie sau
protectie, garantand o reusita deplina.
Sunt incluse urmatoarele lucrari:
- achizitionarea si livrarea pt. montare a materialului ce impiedica infiltrarea
radacinilor in interiorul modulelor
- pt. protectia suplimentara a impermeabilizarii se recomanda aplicarea, peste
sistemul modular
- montarea modulelor din polipropilena regenerata rezistenta la substante chimice
si organice
- un strat de umplutura de piatra spalata cu o grosime de 2 cm, deasupra
sistemului modular, cu o granulatie de 8-12 mm
- folosirea materialului geosintetic pt. a ramane separat stratul de piatra spalata
de umplutura si de stratul de pamant, pt. a fi semanat
- un strat de pamant de 10-25 cm preparat pt. a se insamanta stratul ierbos
Forma placii modulare permite infiltrarea apei in toate directiile garantand astfel
maxima dispersie a apei, eliminandu-se formarea ochiurilor de apa (baltirea).
Material Polipropilena regenerata (PP)
Dimensiuni 50x50x6 cm
Rezistenta la compresie min.6.000 kg/m2
Suprafata drenata cca.1.144 cm2/m2
Rezerva de apa min20 l/m2
Sistemul permite realizarea gradinilor suspendate fara a se crea daune asupra
suprafetelor acoperite cu materiale hidroizolante si in plus garantand realizarea reusita a
stratului ierbos. Pana azi problemele principale ale gradinilor suspendate erau: drenarea
apei in exces, impiedicarea uscarii plantelor, precum si evitarea pierderilor de apa din
teren.
Sistemul modular din polipropilena are urmatoarele caracteristici:
- o rezistenta la compresie de min 6.000 kg/m2, suportand chiar miscarea de
utilaje mecanice pt. lucru deasupra
- acumulari de apa echivalent a 20 l/m2 (in functie de materialul de umplutura
folosit)
drenaj fortat prin 500 orificii/m2 cu o suprafata totala drenanta de 1144 cm2/m2
suportii componentelor modulare sunt rotunjiti, ca sa nu provoace daune asupra
materialului izolant de pe suprafetele betonate;
- datorita formei modulelor se reuseste a se realiza atat drenajul suprafetelor,
mentinerea umiditatii necesare stratului ierbos cat si aerisirea acestor suprafete
- rapiditate si siguranta in montaj
Parc Municipal Vest
360
Datorita sistemului de fixare intre module se obtin suprafete stabile chiar de la primii
m2 montati.
EXECUTAREA LUCRARILOR
Realizarea lucrarilor de acest tip se va face conform instructiunilor precise ale
furnizorului. Intregul sistem va fi achizitionat de la acelasi furnizor si se vor respecta
etapele pregatitoare, de montaj si inspectie recomandate de acesta.
VERIFICAREA LUCRARILOR IN VEDEREA RECEPtIEI
Operatiunile de verificare se vor efectua conform "Normativ pentru verificarea
calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente", indicativ C.56-1985 (caiet I
si caiet XIV) si conform "Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor
ascunse"
Pe parcursul executiei lucrarilor se va urmari si consemna in procese verbale de
lucrari ascunse:
- indeplinirea conditiilor de calitate a suportului (sa fie uscat si curat, sa nu
prezinte denivelari si asperitati peste limitele admise, periclitand continuitatea si
integritatea barierei contra vaporilor);
- calitatea si umiditatea materialelor termoizolante conform standardelor si a
normelor de produs, pe baza avizelor de expeditie si a certificatelor de calitate
ale producatorilor, precum si a determinarilor laboratorului de santier (densitate,
umiditate, abateri dimensionale);
- montajul termoizolatiei cu rosturi stranse intre placi, respectarea prevederilor
proiectului privind grosimea termoizolatiei si tratarea puntilor termice.
MASURATORI SI DECONTARI
Lucrarile de invelitori verzi se vor masura si deconta la metru patrat de invelitoare
executata, conform planseelor din proiect.
11. TENCUIELI
GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice pentru executarea si receptia
lucrarilor de tencuieli obisnuite(umede) interioare si exterioare, aplicate manual sau
mecanizat pe suprafete de zidarie de caramida sau de beton.
Tencuielile umede obisnuite se executa cu mortare preparate pe santier in centrale
sau statii de prepararea mortarului, conform.C17-82.
1.1CLASIFICAREA TENCUIELILOR
a)
dupa pozitia in constructii:
tencuieli interioare executate in interiorul cladirilor pe pereti ;
tencuieli exterioare acopera suprafetele exterioare ale peretilor.
b) dupa natura suprafetelor pe care se aplica:
- tencuieli pe suprafete de caramida (pereti,stalpi, etc)
-tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si de beton armat (pereti,stalpi,grinzi,tavane
etc)
c) dupa modul de finisare al fetei vazute:
- tencuieli obisnuite la care suprafata tencuielii este numai netezit si (driscuit),urmand a
primi finisajul definitiv prin zugraveli sau tapete.
Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (praf
de piatra) si se prelucreaza prin periere inca in timpul cat mortarul nu este perfect intarit,
fie dupa intarire cu diferite scule speciale obtinandu-se tencuieli cu aspect de piatra
naturala(similipiatra)
STANDARDE DE REFERINTA:
Parc Municipal Vest
361
NE0011/98-Normativ privind executarea tencuielilor umede,groase,si subtiri

C17/82- Instructiuni tehnice pentru stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de
zidarie si tencuiala.
C56- Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei
C16- Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros.
SR 1500/96 - Ciment PA 35.
STAS 1667/76 - Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali.
STAS 790/84 - Apa pentru mortare si betoane.
SRENV 459/97 Var pentru constructii.
STAS 146-80 - Var pentru constructii
SR 388-1995 - Lianti hidraulici. Ciment Portland.
STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare
STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala
STAS 1134-71 - Piatra de mazaic
STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali
STAS 2542-82 - Impletituri din sarma. Plase cu ochiuri hexagonale si trapezoidale
STAS 2634-80 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare.
STAS 39 10/1-76 - Var. Reguli pentru verificarea calitatii.
STAS 5296-77- Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului
STAS 7055-87 - Ciment Portland alb.
SREN 196- 795 - Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii.
STAS 9201-80 - Var hidratat in pulbere, pentru constructie.
C 18-83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede
MATERIALE SI PRODUSE:
Pentru prepararea diferitelor tipuri si marci de mortare pentru tencuieli se utilizeaza
materialele prevazute in Instructiunile tehnice C17, precum si cele din Normativul NE0011.
Conditiile tehnice de calitate pentru mortare de tencuiala.
Domeniul de utilizare a diferitelor tipuri si marci de mortare pentru tencuielile
exterioare si Interioare, inclusiv dozajele uzuale ale mortarelor, se vor stabili, de la caz la
caz, in functie de structura peretilor pe care se aplica, in conformitate cu prevederile din
Instructiuni tehnice C17.
Perioada maxima de utilizare a mortarelor, din momentul prepararii lor, variaza in
functie de natura liantului .
Consistenta mortarelor se va stabili in raport cu felul lucrarilor si cu suprafata pe
care se aplica.
ALCATUIREA TENCUIELILOR:
Toate tipurile de tencuieli cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt realizate in doua
straturi:
stratul de baza grundul in grosime de 8-15 mm
stratul vizibil in grosime de 5 - 30 mm constituit dintr-un strat de ipsos, denumit glet de
ipsos pentru tencuielile obisnuite interioare care urmeaza sa primeasca finisaje de
zugraveli,tapete,vopsitorii de ulei; sau este prelucrat prin pieptanare, buciardare pentru
tencuielile exterioare.
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A TENCUIELILOR:
Controlul si pregatirea stratului suport
Pentru executarea unor tencuieli de buna calitate se va efectua in prealabil un
cintrol al suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuielasate un
anumit timp , pentru ca ulterior sa nu se mai produca tasari ce ar putea provoca fisurarea
si coscovirea tencuielilor; astfel zidaria de caramida a peretilor trebuie lasata sa se usuce
Parc Municipal Vest
362
(mortarul sa se intareasca in rosturi), iar suprafetele de beton sa fie uscate, pentru ca

umiditatea sa nu mai influenteze ulterior aderenta tencuielilor.
La inceperea lucrarilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror
executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.
Suprafetele suport pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate, fara urme de
noroi,pete de grasime etc.suprafete din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si
sa fie legate cu mustati de sarma zincata de scheletul metalic sau de elementul pe care se
aplica.
Tencuielile nu se vor aplica decat dupa remedierea eventualelor deficiente
constatate.
Pentru a se obtine o buna aderenta a tencuielilor fata de diferitele straturi
suport,acestea trebuie pregatite in vederea tencuirii, cu conditia ca ele sa fie rigide , plane,
uscate, rugoase si sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate mai mari decat
acelea indicate in prescriptiile tehnice in vigoare.
Abaterile mai mari decat cel admisibile se vor rectificaprin cioplirea iesindurilor prin
acoperirea intrandurilor mari (peste 40 mm) cu plasa de rabit prinsa cu cuie in rosturile
zidariei,peste care se va executa tencuiala .Rectificarea intrandurilor mai mari de 70 mm
pe suprafetele exterioare ale cladirilor (profiluri decorative, cornise, solbancuri,etc.) nu se
va face cu plasa de rabit, ci cu completari de caramida, sau prin confectionarea in
prealabil a unor cofraje cu forma profilelor, in care se toarna beton ,eventual armat, cu o
impletitura de sarma fixat in cuie.
Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o
adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede din beton vor fi aduse in stare rugoasa.
Rosturile de dilatare intre elementele de constructie de pe fatadele cladirilor ,care au
coeficient de dilatare diferit, se vor acoperi cu fasii din plasa de rabit de circa 15 cm latime
De asemenea ,se vor acoperi cu plasa de rabit si suprafetele de lemn sau metal
,existente pe suprafetele din zidarie de caramida (gheremele,grinzi,buiandrugi,etc.).Pe
suprafetele de lemn acoperite cu plasa de rabit,se va introduce carton bitumat, pentru a se
evita umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala.
Suprafetele peretilor interiori ale tavanelor de beton care se executa in cofraje de
inventar cu fete netede(metalice,placaj etc.),nu vor fi tencuite, ci se vor pregati doasr prin
chituire cu mortar de ciment si nisip fin, eventual cu adaos de aracet D 50,pentru ca
ulterior sa fie finisate direct, cu compozitia corespunzatoare de paste subtiri,tapete etc.
Executarea trasarii suprafetelor de tencuit
Dupa controlul si pregatirea stratului suport se va executa trasarea suprafetelor
care urmeaza a fi tencuite.
La efectuarea trasarii prin diferite metode: cu repere de mortar(stalpisori),scaoabe
metalice lungi sau sipci de lemn ,sau cu repere metalice de inventar, se va verifica modul
de fixare a acestor repere, asfel incat sa se obtina un strat de mortar cu grosimea stabilita.
Pe suprafetele exterioare ale peretilor(fatade)trasarea se va executa in acelasi mod
ca si pe suprafetele interioare ale peretilor,insa pe toata inaltimea cladirii si nu separat pe
fiecare etaj in parte.In mod obligatoriu ,se vor fixa repere de trasare la toate colturile
fatadei, precum si pe suprafetele dintre golurile(pe toata inaltimea fatadei).
In cazul utilizarii reperelor( stalpilor) de mortar, acestia se vor executa din acelasi
mortar din care se execuat grundul.Latimea stalpilor de mortar va fi de 8-12 cm, pentru
mortarele de var-ciment sau de var si de 2,5 cm pentru mortarele de ipsos.
Executarea amorsarii
Suprafetele de beton (tavan,stalpi) vor fi in prealabil stropite cu apa, apoi se va face
amorsarea prin stropire cu un sprit care se aplica in grosime de 3mm.Compozitia spritului
pentru amorsarea acestor suprafete va fi un amestec de ciment si apa (lapte de ciment).
Parc Municipal Vest
363
Suprafetele peretilor din zidarie de caramida vor fi in prealabil stropite cu apa si eventual
vor fi amorsate prin stropire cu un mortar fluid in grosime de max.3mm, care va avea
aceeasi compozitie ca a mortarului pentru stratul de grund.
Aplicarea spritului se va face fie manual, cu ajutorul unei maturi scurte,fie
mecanizat,cu aceleasi aparate folosite pentruaplicarea mecanizata a grundului.
In timpul executarii amorsarii suprafetelor se va urmari ca spritul sa fie aplicat cat
mai uniform,fara discontinuitati prea mari,iar inainte de aplicarea grundului se va verifica
daca spritul este suficient intarit, fara prelingeri pronuntate si daca suprafata amorsata
este suficient de rugoasa aspra la pipait cu mana.
Executarea grundului
Grundul,cel mai gros strat al tencuielii (5-20 mm grosime),se va aplica dupa cel
putin 24 de ore de la aplicarea spritului ,in cazul suprafetelor de beton si dupa o ora, in
cazul suprafetelor de caramida.Pe suprafetele de zidarie de caramida care sunt amorsate
numai prin stropire cu apa,grundul se poate aplica imediat.In cazul cand suprafata spritului
este prea uscata,sau pe timp foarte calduros, aceasta suprafata se va uda in prealabil cu
apa, inainte de a se aplica grundul.
Stratul de grund se va aplica, manual sau mecanizat,intr-una sau doua reprize,
grosimea totala fiind de cca.15 mm.
Pe suprafetele peretilor de beton turnat in cofraje,care sunt netede si au absorbtie
de apa redusa, stratul de grund (cca.5mm.grosime) se va executa cu mortar cu adaos de
Aracet D 50,dupa ce in prealabil suprafetele acestor pereti au fost amorsate.
Aplicarea stratului de grund pe suprafetele interioare ale peretilor (in campurile
dintre repere), se va realiza mecanizat ,in toate cazurile in care este posibil,asigurandu-se
o suprafata (front de lucru) de cel putin 20,00mp.
Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperile cladirilor, pe pereti se va
executa de pe pardoselile respective.
Aplicarea manuala a spritului si grundului la partea superioara a peretilor,se va
excuta de pe platforme de lucru continue (dulapi de lemn), rezemate de popi metalici
extensibili, de inventar si direct de pe pardoseala pentru partea inferioara a peretilor.
Aplicarea grundului pe timp de arsita se va face luandu-se masuri contra uscarii
prea rapide,prin acoperirea suprafetelor respective,pe care s-a aplicat grundul, cu rogojini
umezite sau alte mijloace.
Este cu desavarsire interzis sa se aplice stratul de grund pe suprafetele
inghetate,sau daca exista pericolul sa inchete inainte de intarire.
In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unui strat cu o grosime care sa
se incadreze in limitele admise si se va verifica daca s-a realizat o suprafata verticala si
plana,care sa ascunda si sa rectifice toate defectele stratului suport.De asemenea ,se va
verifica daca suprafata grundului prezinta asperitati pronuntate, zgarieturi,neregularitati si
ciupituri se vor rectifica.
Spritul si grundul se vor aplica pe fatadele cladirilor de sus in jos, de pe schelele de
fatada montate la circa 50 cm fata de suprafat fatadelor.
Inainte de aplicarea stratului vizibil,se va controla ca suprafata grundului sa fie
uscata si sa nu aiba granule de var nehidratat, care sa se poata stinge ulterior in contact
cu umiditate din stratul de grund si din stratul vizibil(aplicat ulterior) si sa provoace in
acest mod impuscaturi pe suprafetele tencuite.
Executarea stratului vizibil
Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit tinci, de aceeasi
compozitie cu a stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var pasta si cu
nisip fin pana la 1 mm sau in cazuri speciale,numai cu ciment si praf de piatra .
Parc Municipal Vest
364
Pentru obtinerea unei grosimi minime a stratului vizibil(2-5mm),mortarul de tinci se

va arunca cu mistria la anumite intervale de timp,astfel ca intre aceste intervale sa se
niveleze cu drisca.
Stratul vizibil se va prelucra in functie de materialele utilizate,precum si in functie de
sculele utilizate.tencuielile astfel prelucrate poarta urmatoarele denumiri:driscuite,gletuite,
stropite, sclivisite, decorative, din materiale speciale etc.
Tencuielile interioare gletuite se vor realiza , fie prin inchiderea porilor tinciului cu un
strat subtire(cca.1mm) de pasta de var cu adaos de ipsos (glet de var), fie prin acoperirea
tinciului cu un strat subtire (cca.2mm) de pasta de ipsos (glet de ipsos),netezita fin.
Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat vizibil, care are un anumit grad de
umiditate.
Pe suprafetele de beton nu se vor aplica direct gleturi de var sau ipsos, fara straturi
intermediare.
In cazul suprafetelor rezultate netede de la decofrare, daca este necesara
realizarea unui strat de glet, se va folosi o pasta speciala denumita GIPAC, a carei retete
si mod de preparare sunt indicate in Normativul NE0011.
Finisarea suprafetelor netede de beton se poate face ,de la caz la caz si cu paste
subtiri pe baza de ipsos,aracet sau vinarom.Aceste paste se vor prepara din doua parti si
anume: o parte lichida si o parte solida.Partea solida este ipsosul de constructii,iar partea
lichida este un amestec din mai multi compusi,care se va realiza in laboratorul de santier .
Cele doua parti (componente) se vor amesteca pe santier adaugandu-se si apa necesara.
Pe parcursul lucrarilor de tencuire se va urmari ca, in campurile mari,tencuielile sa
fie realizate din aceeasi transa de mortar pregatit in prealabil, pentru a nu se produce
diferente de culoare.De asemenea, se va urmari ca sa nu se intrerupa lucrul la mijlocul
suprafetelor, deoarece reluarile lucrului produc pete si diferente de nuante suparatoare, in
campurile mari dintre golurile de pe fatade, in dreptul spaletilor etc.
Intreruperile se vor realiza la nuturi ,sau la muchii.
In cazul cand se executa lucrari de tencuieli pe timp friguros (la o temperatura mai
mica de +5 C), se vor lua masurile speciale prevazute in (Normativul pentru executarea
lucrarilor pe timp friguros) indicativ C-16.
Dupa executarea tencuielilor ,se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor
proaspat tencuite, pana la intarirea mortarului ,fata de urmatoarele actiuni:
- umiditatea mare, care intarzie intarirea mortarului si il altereaza ;
- uscarea fortata, care provoaca pierderea brusca a apei din mortarul aplicat,
uscare ce poate proveni din curentii de aer, expunerea indelungata la razele
soarelui, supraincalzirea incaperilor ;
- lovituri, vibratii, provenite din darea in exploatare a cladirilor respective inainte
de termen
- inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor.
CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR:
Prevederi comune
Tencuielile fiind lucrari destinate a ramane vizibile, calitatea lor din punct de vedere
al aspectului poate fi verificat oricand, chiar dupa terminarea intregului obiect si in
consecinta nu este necesar a se incheia procese verbale de lucrari ascunse.
Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de tencuire, inainte ca suportul
sa fi fost verificat si receptionat confrom instructiunilor pentru verificarea si receptionarea
lucrarilor ascunse.
Verificarea calitatii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care
depasesc abaterile admisibile, in vederea efectuarii remedierilor si a luarii de masuri
pentru ca defectele sa nu se repete in continuare.
Inaintea de inceperea lucrarilor de tencuire, este necesar sa se verifice daca au fost
executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja(de exemplu;invelitori,
Parc Municipal Vest
365
plansee,etc), sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (de exemplu
: conducte pentru instalatii tamplarie etc.), precum si daca au fost montate toate piesele
auxiliare(gheremele, praznuri, suporti, coltare etc.)
Toate materialele si semifabricatele(de exemplu mortarele preparate centralizat) nu
pot fi introduse in lucrare decat daca, in prealabil ,s-a verificat de catre conductorul tehnic
al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate , care sa confirme ca sunt
corespunzatoare normelor respective.
Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei
de executie, utilizarea tipului compozitiei mortarului indicat in proiect, precum si aplicarea
straturilor succesive in grosimile prescrise.De asemenea, este necesar a se
urmari:aplicarea masurilor de protectie impotrive uscarii fortate ,spalarii prin ploaie sau
inghetarii.
Rezultatele incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie communicate
conductorului tehnic al lucrarii in termen de 48 de ore de la incercare. In toate cazurile in
care rezultatul incercarii este sub 75 % din marca prescrisa, se va anunta beneficiarul
pentru a stabili daca tencuiala poate fi acceptata. Aceste cazuri se inscriu in registrul de
procese verbale de lucrari ascunse si se vor mentiona in prezentarea ce se preda
comisiei de receptie preliminar. Aceasta comisie va hotari definitiv asupra acceptarii
tencuielii respective.
Receptia pe faze de lucrari se face, in cazul tencuielilor, pe baza urmatoarelor
verificari la fiecare tronson in parte:
- rezistenta mortarului;
- numarul de straturi aplicat si grosimile respective(determinate prin sondaje);
- aderenta la suport si intre straturi;
- planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor(bucata cu bucata);
- dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative si anexe (bucata cu
bucata);
Aceste verificari se efectueaza inaintea zugravirii sau vopsirii, iar rezultatele se
inscriu in registrele de procese verbale de lucrari ascunse si pe faze de lucrari.
Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se fac cate una la fiecare
incapere.
Verificarea aspectului general al tencuielilor
Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetand suprafata
tencuita, forma muchiilor, scafelor si a profilurilor.Suprafetele tencuite trebuie sa fie
uniforme(ca prelucrare), sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi provocate de
granulele de var nestins, urme vizibile de reparatii locale etc.Se va controla corespondenta
mortarului utilizat(cu praf de piatra), precum si a modului de prelucrare a fetei vazute , cu
prevederile din proiect.
Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele ,colturile, spaletii ferestrelor, glafurile
ferestrelor etc., trebuie sa fie vii rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi , goluri, portiuni neacoperite cu
mortar la racordarea cu tamplaria, in spatele radiatoarelor etc.
Suprafetele tencuite decorative trebuie sa nu prezinte portiuni cu prelucrare, culoare si
nuante neuniforme, cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgarieturi etc.
Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime,
prin asezarea acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre
dreptar si tencuiala;
Verificarea verticalitatii si orizontalitatii suprafetelor si a mediilor, se va face cu
dreptarul, nivela, firul cu plumb.
Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la tencuieli gletuite si
se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafetele respective.
Parc Municipal Vest
366
Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin baterea unor cuie in zonele

respective, sau pirn sondaje speciale, care se fac in locurile mai putin vizibile, pentru a nu
strica aspectul tencuielilor prin reparatii ulterioare.
Aderenta straturlor de tencuiala la stratul suport se va verifica, in general, numai
prin ciocanirea cu un ciocan de lemn: un sunet gol arata desprinderea tencuielilor si
necesitatea de a se reface intreaga suprafata dezlipita.In cazuri speciale, aderenta la
suport a tencuielilor se va face prin extrageri de carote din tencuiala.
ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A TENCUIELILOR conform C 56/85
Defecte
1
Umflaturi, ciupituri, denive-lari,
fisuri, lipsuri in jurul ferestrelor,
in spatele ra-diatoarelor si
tevilor, im-puscaturi de var
nestins, urme vizibile de
reparatii locale
Zgrunturi mari (pana la 3 mm),
basicari sau zgarie-turi in
adancime (pana la 3 mm) in
driscuiala stratului de acoperire.
Neregularitati ale planeita-tii
suprafetelor tencuite pe orice
directie (la verificarea facuta cu
un dreptar de 2 m lungime).
Abateri la verticala a tencuielilor
peretilor.
Tencuieli
brute
2
Maximum 3
2
cm
la
2
fiecare m .
Tencuieli driscuite
Tencuieli gletuite
3
Nu se admit
4
Nu se admit
Maximum 2
2
la m .
Nu se admit
Nu se admit
Nu
se
verifica.
Max.2 neregulari2
tati/m
in orice
directie,
avand
adancimea pana la
2 mm.
Max.cele
ad-mise
pentru
elementele
suport.
Pana la 1 mm/m si
max.3 mm pe toata
inaltimea incaperii.
Max.2 neregulari2
tati/m
in
orice
directie,
avand
adancimea
sau
inaltimea pana la 1
mm.
Pana la 1 mm/m si
max.2 mm pe toata
inaltimea incaperii.
In vederea finisarii cu zugraveli de var, suprafetele trebuie driscuite cat mai fin,
urmele de drisca sa fie putin vizibile: toate eventualele reparatii sa fie executate cu grija,
terminate si uscate.
In cazul suprafetelor de beton toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar
de ciment - var, dupa ce bavurile si dungile iesinde au fost indepartate iar petele de
decofral se vor freca cu piatra de slefuit sau cu perie de sarma.
MASURATORI SI DECONTARE
Tencuielile pe pereti si tavane se masoara si se deconteaza la metru patrat de
suprafata desfasurata.
Suprafata tencuielilor interioare la pereti si salpi se determina inmultind inaltimea
acestora, masurata intre fata bruta inferioara a planseului.
Sunt incluse in pret transportul materialelor la santier, manopera si orice materiale
necesare prepararii tencuielilor
12. MORTARE PENTRU TENCUIELI
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru prepararea mortarelor folosite la
executarea tencuielilor.
Parc Municipal Vest
367

Standarde:
STAS 146-80 - Var pentru constructii.
SR 388 -1995 - Lianti hidnaulici. Ciment Portland.
STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii.
STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare.
STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala.
STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare.
STAS 3910/1-76 - Var. Reguli pentru verificarea calitatii.
STAS 5296-77 - Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului.
SREN 196-7:1995 - Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii.
STAS 9201-80 - Var hidratat in pulbere, pentru constructie.
Normative:
C - 17-82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidanie si
tencuiala, imbunatatirile si completarile acestora.
Mostre si testari
Testarea mortarelor se va face pe fiecare tip in parte in conformitate cu STAS 263480, prin prelevare de probe si incercari, de catre un laborator specializat pe cheltuiala
Antreprenorului, dupa cum urmeaza:
- rezistenta la compresiune la 28 zile; cate un test la fiecare 100 m3.
- consistenta si densitatea mortarului proaspat, un test la fiecare schimb.
Conditii de acceptare la receptie a mortarului:
- rezistenta la compresiune la 28 zile : 50 kg/cmp;
- consistenta mortarului proaspat : 5-8 cm;
- densitatea mortarului proaspat : minim 1950 kg/mc.
Metoda de testare si incercarile laboratorului se vor supune Consultantului spre
aprobare;
Pentru cimentul folosit la mortare se vor face testari, pe loturi de cate 5 kg din
fiecare tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrari.
Antreprenorul va pune la dispozitia Consultantului pentru verificare buletinul de
analiza al producatorului cimentului, prin care se specifica calitatea si tipul acestuia in
conformitate cu STAS 388-80 (sau 1500-78, 7055-87 daca sunt prevazute in proiect).
Mostre de culoare pentru mortar : daca in specificatii se solicita adaugarea unor
pigmenti coloranti in amestecurile de mortar, Antreprenorul va furniza esantioane din
fiecare culoare de mortar, pentru a fi aprobate de catre Consultant, conform solicitarilor
acestuia. Se va furniza numarul de esantioane care este necesar pentru acest scop.
Materiale
Ciment Portland : cimentul va fi conform STAS 388-80 fara bule de aer, de culoare
naturala sau alb, fara constituenti care sa pateze.
Var hidratat in pulbere : conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ
25 litri dee apa la 25 kg de var. Amestecul se poate face cu 16 ore inainte de utilizare.
Var pasta obtinut din var hidratat.
Apa conform STAS 790-84, va fi apa potabila, curata, fara continut de saruri, acizi,
grasimi.
Agregate : nisip conform STAS 1667-76 utilizandu-se nisipul natural de rau sau de
cariera. Nisipul de cariera poate fi partial inlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip
natural este de cel putin 50%.
Agregate
Parc Municipal Vest
368
Agregatele vor fi manipulate astfel incat sa se evite separarea lor, pierderea finetii
sau contaminarea cu pamant sau alte materiale straine.
Daca agregatele se separa sau daca diferitele sorturi se amesteca, ele vor fi din
Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete
deosebite. Agregatele se vor amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de finete.
Agregatele nu se vor transfera din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la
santier, daca gradul de umiditate este astfel incat sa poata afecta precizia amestecului de
mortar, in acest caz agregatele se vor depozita separat pana ce umiditatea dispare.
Agregatele se vor depozita in silozuri, lazi sau platforme cu suprafete dure, curate.
La pregatirea depozitarii agregatelor se vor lua masuri pentru a preveni patrunderea
materialelor straine. Agregatele de tipuri si marimi diferite se vor depozita separat. Inainte
de utilizare, agregatele vor fi lasate sa se usuce pentru 12 ore.
Cimentul
Cimentul se va livra la locul de amestecare in saci originali, etansi, purtand eticheta
pe care s-au inscris greutatea, numele producatorului, marca si tipul. Cimentul se va
depozita in depozite inchise, ferit de umezeala.
Nu se vor accepta ambalaje a caror greutate sa difere cu mai mult de 1% fata de
greutatea specificata.
In cazul in care Consultantul aproba livrarea cimentului in vrac, Antreprenorul va
asigura silozuri pentru depozitarea si protejarea lui de umiditate. Nu se vor amesteca
marcile si tipurile de ciment, in siloz.
Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite, fara
aprobarea Consultantului.
Cimentul, varul si celelalte materiale se vor livra in saci, ambalaje intregi sau alte
containere adecvate, aprobate de Consultant, care vor avea o eticheta vizibila pe care sau inscris numele producatorului si sortul.
materiale straine sau deteriorarea prin contract cu apa sau ruperea ambalajelor.
Materialele vor fi livrate in timp util pentru a se permite inspectarea si testarea lor.
Materialele ce se pot deteriora vor fi depozitate in ambalajele lor originale, astfel
incat sa se evite deteriorarea lor; ele vor avea eticheta producatorului care va permite
identificarea lor.
Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate in structuri etanse, pe suporti
mai inalti cu aproximativ 0,30 m fata de elementele din jur . Pentru perioade scurte de
timp, cimentul va putea fi depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu prelate
impermeabile.
Cimentul nefolosit care s-a intarit sau a facut priza va fi indepartat de pe santier.
Amestecuri
Se vor prepara materiale pentru lucrari, astfel incat proportiile specificate in
amestecul de mortar sa poata fi controlate cu multa strictete in timpul desfasurarii
lucrarilor.
Proportiile se vor stabili dupa volum.
In cadrul acestor specialitatii greutatea unui mc din fiecare material folosit este
conform standardelor.
PREPARAREA MORTARELOR
Se vor pregati numai in cantitati ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarelor
se va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate
satisfacatoare, dar se va evita suprasaturarea cu apa a amestecului. Mortarul se va pune
in opera in interval de 2 ore dupa preparare. In acest interval de timp este permisa
adaugarea de apa la mortar pentru a compensa cantitatea de apa evaparata, dar acest
Parc Municipal Vest
369
lucru este permis numai in recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortarului.

Mortarul care nu se foloseste in timpul stabilit va fi indepartat.
Daca nu se aproba altfel de catre Consultant, pentru loturile mici, prepararea
mortarului se va face in malaxoare mecanice cu tambur, in care cantitatea de apa poate fi
controlata cu precizie si uniformitate. Se va amesteca cel putin 5 minute : 2 minute pentru
amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa
adaugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depasi capacitatea specificata
de praducatorul malaxorului. Tamburul se va goli complet inainte de adaugarea lotului
urmator. La intreruperea prepararii mortarului pe o durata mai mare de 1/2 ora, este
obligatoriu ca tamburul sa fie spalat cu apa amestecata cu pietris.
Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var hidratat se va face numai prin
procedee mecanice, asigurandu-se dozarea gravimetrica a componentelor solide ale
mortarului cu tolerante de +/- 2% pentru lianti si +/-3% pentru agregate si amestecarea
ingrijita a mortarului pana la omogenizarea completa.
Mortar de var marca M4-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu: var pasta
500 kg, nisip 03 mm 1600 kg si apa 0,310 m3 la m3 de mortar.
Mortar de var-ciment marca M10-T - conform STAS 1030-85. Va fi un mortar cu :
var pasta 335 kg sau var hidratat 155 kg, nisip 03 mm 1650 kg, ciment F 25 (saci) 147 kg
si apa 0,210 m3 la m3 de mortar.
Mortar de var-ciment marca M 25-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu :
Mortar de ciment-var marca M 50-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu:
Mortar de ciment marca M 100-T - conform STAS 1030- 85 va fi un mortar cu: var
pasta 60 kg sau var hidratat 28 kg, nisip 03 mm 1730 kg, ciment M 30 (saci) 377 kg si
apa 0,310 m3 la m3 de mortar.
Mortar de ciment marca M 100-T - conform STAS 1030- 85 (pentru tencuieli
rezistente la umiditate) va fi un mortar cu : ciment M 30 (saci) 391 kg, nisip 0-3mm 1730
kg si apa 0,310 m3 la m3 de mortar.
Mortar pentru tencuieli impermeabile: va fi un mortar de ciment cu 600 kg ciment M
30 (saci), nisip 0-3 mm 1730 kg, apa 0,310 m3 la m3 si adaos de apastop P in proportie
de 3% din greutatea cimentului.
Controlul calitatii mortarelor
Se va face conform STAS 103 0-85 urmarind caracteristicile:
Omogenitatea: se va controla vizual, daca amestecul are a culoare uniforma si nu
contine bulgari sau pasta de var neomogenizata.
Consistenta : se va determina - in cm - cu ajutorul conului etalon.
Densitatea aparenta in stare proaspata.
Tendinta de segregane : se va stabili pentru mortarele ce urmeaza a fi transportate
cu mijlaace auto sau prin pompe de mortar; coeficientul de segregare pentru mortare de
tencuiala trebuie sa fie mai mic de 40 cm3.
Adeziunea la suport.
Capacitatea de retinere a apei.
Rezistenta la compresiune.
Rezistenta la intindere prin incovoiere.
Densitatea aparenta pe mortarul intarit (la 28 zile).
Rezistenta la inghet-dezghet.
Transportul mortarului
Parc Municipal Vest
370
Transportul mortarului se va face cu mijloace de transport adecvate, care

trebuie sa fie etanse, curatate si spalate la interior si exterior, ori de cate ori se schimba
natura materialului transportat si la fiecare intrerupere a transportului mai mare de doua
ore si care sa permita golirea totala si rapida.
Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamant, foi de tabla sau
mese improvizate. (3) 2343 Durata de transport si punerea in opera a mortarelor sa se
faca:
in maximum 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment, ciment-var cu sau
fara cenusa de termocentrala si fara intarzietor de priza;
in maximum 16 ore de la preparare, in cazul mortarelor cu intarzietor de priza.
Pentru lucrarile din aceasta sectiune nu se vor face decontari separate, ele
fiind incluse in articolele de tencuieli interioare prevazute in proiect.
13. ZUGRAVELI SI VOPSITORII
ZUGRAVELI LA PERETI SI TAVANE
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea zugravelilor interioare la pereti
si tavane.
Conceptul de baza
Zugravelile la interior se fac in culori de apa cu huma, calcio vechio de apa, cu
vopsea pe baza de poliacetat de vinil, aplicate pe pereti si tavane, pe rectificare si glet de
netezire.
Acolo unde exista contradictii intre prevederile prezentelor specificatii si
prescriptiile cuprinse in standardele si normativele enumerate mai jos vor avea prioritate
prezentele specificatii.
Standarde:
STAS 88-90 - Clei de oase
STAS 89-86 - Clei de piele
STAS 146-80- Var pentru constructii
STAS 189-77 - Sapun de rufe
STAS 232/1-76 - Caolin spalat de Arghires
SR 388: 1995 - Ciment Portland gri
STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii
STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare
STAS 1903-85 - Concentrat de grafit de Baia de Fier
STAS 2488-86 - Pigmenti anorganici. Galben de crom
STAS 2539-79 - Pigmenti anorganici. Albastru de fier
STAS 2706-86 - Creta de Murfatlar Dobrogea. Creta macinata
STAS 4888-76 - Caolin spalat de Harghita
STAS 6632/2-91 - Oxid de fier rosu
STAS 6632/3-91 - Oxid de fier galben
STAS 6632/4-83 -- Oxid de fier negru
STAS 7058-91 - Poliacetat de vinil. Dispersii apoase
STAS 7359-89 - Vopsele pe baza de dispersii apoase de poliacetat
STAS 9201-80 - Var hidratat in pulbere, pentru constructie
STAS 9537-85 - Oxid verde de crom
Normative:
Parc Municipal Vest
371
C 3-76 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii, cu

completarile ulterioare.
Mostre si testari
Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare, specificatiile
producatorului pentru materialele utilizate la zugraveli, precum si certificate prin care se va
atesta conformitatea cu conditiile specificate.
Se vor furniza de asemenea instructiunile de manipulare, depozitare si protectie
pentru fiecare material.
Panou martor
Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va executa un fragment de perete
mostra, utilizand materialele, produsele, culorile si tehnologia specificate in proiect pentru
intreaga lucrare. Panoul se va executa la santier si dupa aprobarea lui de catre
Consultant, acesta va constitui panoul martor, element de comparatie pentru intreaga
lucrare. Pe durata intregii lucrari nu se va distruge sau deteriora panoul-martor.
Materiale
Ipsos pentru constructii conform STAS 545/1-80.
Var hidratat conform STAS 9201-80.
Apa pentru betoane si mortare conform STAS 790-84.
Apa va fi curata, potabila, fara saruri, urme de ulei, acizi sau alte impuritati.
Nisip cuartos cu granulatie 0,2 mm respectiv 0...3 mm conform STAS 3844-76.
Pigmenti coloranti diversi conform (4)(1132).
Produse:
Vopsea pe baza de poliacetat de vinil tip VINAROM seria 8204 sau alta similara,
conform STAS 7359-89.
Grund din vopsea tip VINAROM in dispersie apoasa (apa:VINAROM 1:1), sau altul
similar.
Chit din mortar de ciment cu adaos de Aracet (poliacetat de vinil) in proportie de 3:
1:
nisip : ciment, aracet. sau altul similar.
1. Aracetul va fi de tip DP25 sau D50 sau altul echivalent
2. Granulozitatea nisipului va fi functie de marimea adanciturilor in stratul suport:
adancime 0,5 - 10 mm nisip 0,2 mm
peste 10 mm
nisip 0...3 mm.
Glet de netezire pe baza de Aracet (poliacetat de vinil) cu urmatoarea compozitie:
3:1:1/2 (in volume) nisip sub 0,2 mm:aracet DP25:apa.
In cazul aplicarii mecanice, proportia poate fi pana la 3:1:2 prin sporirea volumului
de apa.
Mortar de ciment-var marca M50 - T pentru rectificarea tencuielilor, in vederea
aplicarii zugravelilor cu lapte de var.
Pentru receptia fiecarui lot de niateriale livrate. Antreprenorul va verifica certificatul
de calitate al producatorului.
Produsele pe baza de poliacetat de vinil se vor depozita in ambalajul original- saci
de polietilena in bidoane de carton sau P.V.C.
Se va controla ca bidoanele sa fie inchise ermetic pentru a se evita evaporarea
apei din dispersie.
Ipsosul se va livra in saci de hartie de 35 kg.
Varul bulgari si huma se livreaza in vrac.
Parc Municipal Vest
372
Colorantii si alti compusi chimici se livreaza in bidoane metalice.

Cleiurile animale se livreaza macinat in saci de polietilena sau sub forma de placi.
Materialele se vor grupa intr-un spatiu acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de inghet si
de variatii de temperatura (+7 si +20 C); materialele von fi depozitate pe categorii, cu
etichete vizibile pentru a nu se confunda continutul.
Pentru manipulare si transport la locul de lucru se vor folosi cutiile de ambalaje,
bidoanele cu toarta si galetile si se vor transporta numai cantitatile necesare unui schimb
de lucru.
EXECUTAREA ZUGRAVELILOR
Lucrarile se incep numai la o temperatura a aerului mediului ambiant de -5C.
Acest regim se va mentine cel putin 8 ore dupa executarea zugravelilor.
Zugravelile se vor executa numai dupa terminarea urmatoarelor operatiuni de
finisaj:
- Montajul tamplariei
- Montajul instalatiilor electrice, de apa si canalizare, de incalzire.
- Executarea pardoselilor reci (gresie ceramica, dale de mozaic, etc.) exclusiv
lustruirea lor.
- Lucrarile de reparatii la tencuieli.
- Executarea placajelor la pereti.
Executarea spoielilor
Pregatirea suprafetelor se va face tinand seama de natura suportului. Pe tencuieli
noi, compozitiile de zugraveli se aplica numai dupa intarirea si uscarea acestora,
admitandu-se o umiditate permanenta de 8%.
Suprafata va fi netezita cu grija pentru inlaturarea asperitatilor iar stropii si
scursorile de mortar se freaca pana dispar. Se curata de praf.
Prelucrarea suprafetelor se va face la maximum 2- 4 ore de la terminarea lucrarilor
pregatitoare, executandu-se urmatoarele operatiuni:
- Umezirea intensa cu apa a suprafetei suport.
- Aplicarea grundului sau paciocul pana la obtinerea unui aspect umed - lucios al
suprafetei grunduite, fara urme sau dare de bidinea si fara asperitati.
- Chituirea fisurilor, rosturilor si adanciturilor, numai dupa uscarea stratului de
grund.
- Slefuirea si grunduirea locurilor chituite.
- Aplicarea straturilor de acoperire se va face numai dupa uscarea completa a
stratului de grund. Incepand cu tavanul si apoi peretii. Straturile succesive se
aplica numai dupa ce se constata ca cel anterior este complet uscat.
Prelucrarea suprafetelor se va face la maximum 2-4 ore de la terminarea lucrarilor
pregatitoare, astfel:
- Prima grunduire cu solutie de sapun cu apa aplicata manual cu bidineaua.
- Chituirea crapaturilor cu pasta de ipsos.
- Slefuirea locurilor chituite, stergerea prafului si grunduirea locurilor chituite.
- Spacluirea suprafetelor (numai in cazul zugravelilor de calitate superioara) prin
aplicarea compozitiilor de spacluit cu bidineaua, cu spaclul de lemn sau de
cauciuc.
- Slefuirea suprafetei spacluite, stergerea prafului si aplicarea celei de a doua
grunduiri.
- Aplicarea compozitiei de zugravit. preparata pe baza retetei: huma 100 kg, clei 6
kg, pigmenti 12 kg, apa 200 l. Aplicarea se va incepe cu tavanul si apoi cu
peretii. Straturile succesive se aplica numai dupa ce se constata ca cel anterior
este complet uscat.
Parc Municipal Vest
373
Pregatirea suprafetelor de beton:

- Se curata cu spaclul toate neregularitatile suprafetei si se perie cu peria de paie.
- Se completeaza adanciturile existente in stratul suport cu chit de mortar () 1223.
- Mortarul se netezeste cu spaclul.
- Fiecare strat va fi lasat sa se usuce minimum 16 ore inainte de aplicarea
stratului urmator.
- Suprafata pregatita astfel nu va avea abateri mai mari astfel:
- la planeitate: maximum 5 mm sub dreptarul de 2 m;
- nici o unda mai mare de 2 mm sub dreptarul de 0,5 m.
Pregatirea suprafetelor tencuite:
- Se rectifica tencuiala cu mortar de ciment-var (4) 1225 dupa ce in prealabil s-au
indepartat bavurile si dungile iesite in relief.
- Se curata suprafata de praf, pentru a se asigura o buna aderenta a stratului de
finisaj pe suprafata suport.
Prelucrarea suprafetelor.
- Grunduirea cu grund (4) 1222 se va face prin aplicare cu bidineaua si se va lasa
sa se usuce timp de minimum 2 ore la temperatura de -15C si de o ora la
temperatura de +25C sau mai mare.
- Daca dupa grunduire se observa neregularitati ale suprafetei nerectificate initial,
se va face o chituire cu chit de mortar (4) 1223 si apoi o slefuire locala.
- Gletul de netezire se executa acolo unde este specificat cu glet (4) 1224.
- Gletul se aplica intai pe o suprafata de cca. 1 m2 si se netezeste cu spaclul de
cauciuc si dupa netezirea completa, operatiunea se continua pe restul
suprafetei.
- Se vor evita scurgerile de material spre partea de jos.
- Gletul se va aplica in grosime de 1 mm adica 1200 - 1400 gr/m2.
- Stratul de glet se va lasa sa se usuce minimum 16 ore inainte de aplicarea
vopsitoriei.
Executarea vopsitoriei.
- Vopsitoria se va realiza cu vopsea tip Vinarom (4) 1221 diluata in apa in
proportie 4:1 (volumetric). Se vor aplica 2 straturi, cca. 150 gr/m2 pentru fiecare
strat.
- Inainte de aplicare. vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm2, si se
amesteca cu apa necesara care va fi perfect curata.
Protejarea si intretinerea lucrarilor
Suprafata pardoselii in incaperile unde se executa zugraveli, se va proteja cu hartie
sau folie de polietilena.
Pe suprafetele invecinate: tamplarie, placaje. vopsitorii, etc. se vor aplica placi din
PFL dur sau carton pentru a se evita stropirea cu jetul de la pistol.
Pentru a impiedica uscarea brusca si cojirea zugravelilor, se va evita aplicarea
acestora pe suprafete expuse la soare puternic.
Zugravelile cu lapte de var si huma se vor intretine prin curatirea de praf cu perii cu
coada lunga.
Suprafetele finisate cu Vinarom se pot spala cu o carpa inmuiata in apa si stoarsa.
Este interzisa spalarea unei vopsitorii cu o vechime mai mica de 30 zile.
Verificari in vederea receptiei lucrarilor
Conditii privind calitatea lucrarilor
Suprafata zugravita trebuie sa aiba ton si culoare uniforma, sa nu aiba pete,
scurgeri, stropi, cojiri, fire de par. Nu se admit corectari sau retusuri locale care distoneaza
cu tonul general chiar la distante mai mici de 1 m. Pe suprafetele stropite, trebuie ca
stropii sa fle distribuiti uniform.
Parc Municipal Vest
374
Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie uniforme, fara a lasa sa se vada prin ele
stratul suport.
Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie aderente, iar la frecarea usoara cu palma nu
trebuie sa se ia pe palma.
Remedieri:
- In cazul gletului de netezire lipsa, se repara local suprafata cu glet si se aplica
manual straturile de zugraveala sau vopsitorie necesare.
- In cazul deteriorarii ultimului strat vizibil, se vor aplica manual unul sau doua
straturi de zugraveala sau vopsitorie diluata cu apa, in aceeasi proportie cu cea
initiala.
- In cazul ca nuanta zonei reparate nu este identica cu restul suprafetei, ultimul
strat de reparatie se va aplica pe intreaga suprafata a panoului respectiv.
In afara de defectele enumerate la () 1351, se mai socotesc defecte urmatoarele:
- Nerespectarea prezentelor specificatii.
- Lipsa de corespondenta si concordanta dintre lucrarile executate si prevederile
proiectului si a dispozitiilor de santier.
- Nerespectarea tehnologiei de aplicare specificate in normativul C 3-76 () 1133 si
a completarilor la acesta.
- Nerespectarea dozajelor, numarului de straturi si a matenialelor specificate.
La cererea Consultantului, Antreprenorul va executa remedierea acestor defecte fie
prin remedieri locale, fie prin refacerea lucrarii pe suprafete mai mari, dupa cum va fi
cazul.
Masurarea lucrarilor (conform cotei articolului din cantitativul de lucrari) se va face
la metru patrat de suprafata zugravita sau vopsita, pe baza planurilor din proiect.
In cadrul pretului unitar pe articol din cantitativul de lucrari, pentru lucrarile de
zugraveli si vopsitorii sunt cuprinse (acolo unde se specifica) rectificarea suprafetei suport
si gletul de netezire, precum si transportul materialelor la santier.
14. VOPSITORII LAVABILE
PREGATIREA SUPRAFETELOR PENTRU APLICAREA CU ZUGRAVELI SI
VOPSITORII
Suprafete gletuite
Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie sa fie plane si netede, fara
desprinderi si fisuri.
Toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi
compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire: preparata in volume (2
parti ipsos la 1 parte apa) in cantitati mici. Pentru suprafetele mai mari se prepara pasta
ipsos-var, 1 parte 1 si 1 parte lpate de var folosita in cel mult 20 minute de la preparare.
Dupa uscare suprafetele reparate se slefuiesc cu hartie de slefuit, peretii de sus in
jos, si se curata cu perii sau bidinele curate si uscate.
Suprafete de lemn
Tamplariile trebuie sa fie revizuite si reparate degradarile acolo unde este cazul, din
transport sau montaj.
Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate,
cuiele ingropate si bine curatate.
Umiditatea tamplariei inainte de vopsitorie sa depaseasca 15%, verificata cu
aparatul electric tip Hygromette.
Accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt alamite, nichelate sau lacuite din
fabricatie, vor fi grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei.
Parc Municipal Vest
375
Suprafetele metalice
Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grosimi de orice fel,
vopsea veche, noroi etc. Rugina se indeparteaza prin frecare cu peria de sarma, spacluri
de otel, hartie sticlata sau solutii decapante (feruginol etc.). Petele de grasime se sterg de
grasime cu solventi, exclusiv petrol lampant si benzina auto.
Tamplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticoroziv
corespunzator vopselelor de ulei.
Zugraveli si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si
prevederile din prezentul Caiet de sarcini.
Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura aerului, in
mediu ambiant, de cel putin +5oC, in cazul zugravelilor, regim de temperatura ce se va
tine in tot timpul executiei lucrarilor si cel putin 5 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru
vopsitorii, dupa executarea lor.
Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore
de la incetarea ploii si nici pe timp de vant puternic sau arsita mare.
Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele
suportau umiditatea de regim: 3% suprafetele tencuite si 8% suprafetele gletuite. In
conditii de umiditate a aerului de pana la 60% si temperatura +15-20oC, acestea se obtin
in 30 zile de la tencuire si 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verifica cu aparatul
Hygromette sau similar. Se poate verifica umiditatea si cu o solutie feolftaleina 1%, ce se
aplica cu pensula pe o suprafata mica, daca se coloreaza in violet sau roz, stratul
respectiv are umiditate mai mare de 3%.
Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se vopseste nu
trebuie sa fie mai mare de 6oC, pentru evitarea condensarii vaporilor.
Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit. Se pot folosi numai pe baza
de confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor in limitele
standardelor si normelor de fabricatie.
VOPSITORIE CU VINAROM
In acest subcapitol se cuprind specificatiile tehnice, conditiile si modul de executie a
vopsitoriei cu VINAROM aplicat la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in incaperi
cu umiditate relativa a aerului pana la 60, la pereti si tavane.
STANDARDE SI NORME DE REFERINTA PENTRU MATERIALE
- STAS 7359/89 - Vopsea VINAROM, pe baza de poliacetat; de vinil in dispersie.
- STAS 790/84
- Apa pentru constructii.
- STAS 545/1/80 - Ipsos pentru constructii.
- SR 1581/2/94 - Hartie pentru slefuire uscata.
SPECIFICATII PRIVIND EXECUTIA
Vopsitoria cu vopsea Vinarom se va aplica pe suprafetele interioare tencuite si
gletuite cu glet de ipsos.
Vopsitoria cu vopsea Vinarom se realizeaza in urmatoarea ordine:
- grund de vopsea Vinarom;
- vopsea Vinarom diluata aplicata in doua straturi.
In prealabil se face verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafetei
acestuia.
Parc Municipal Vest
376
Pentru preaprarea grundului se introduce in vasul de pregatire un volum de vopsea

Vinarom si un volum egal de apa si se omogenizeaza.
Grundul se aplica numai manual cu bidineaua sau cu pensula lata; timpul de uscare
este de minimum 2 ore la temperatura +15oC si o ora la +25oC mai mare.
Vopsitoria de Vinarom se realizeaza aplicand doua straturi de vopsea diluata cu
apa in proportie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; inainte
de folosire vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm2.
Bidoanele si vasele cu vopsea se vor inchide etans.
La realuarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizata.
Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre investitor
(dirigintele de lucrare):
- indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport specificate mai sus;
- calitatea principalelor materiale introduse in executie, conform standardelor si
normelor interne de fabricatie;
- respectarea prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier;
- corectitudinea executiei cu respectarea specificatiilor mentionate.
Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate in fiecare subcapitol si gasite
necorespunzatoare se vor reface sau remedia.
Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor
completa.
15. VOPSITORII PE SUPRAFETE METALICE (OTEL)
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea lucrarilor de vopsitorii la
elemente din metal (otel): balustrade, grile, gratare si alte confectii metalice.
Acest capitol cuprinde de asemenea specificatii privind conditiile de protejare
anticoroziva a unor elemente de tinichigerie si confectii metalice.
Concept de baza
Toate confectiile metalice. daca nu se specifica altfel, vor fi vopsite cu vopsea pe
baza de ulei vegetal si grunduite cu grund anticoroziv.
Elementele de tinichigerie se vor proteja anticoroziv prin galvanizare la cald.
Confectiile metalice aflate in conditii de agresivitate coroziva mare, se vor
confectiona din otel inoxidabil.
Acolo unde exista contradictii intre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile
cuprinse in standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele
specificatii.
Standarde
STAS 16-80 - UIei de in sicativat.
STAS 18-94 - Ulei tehnic de in.
STAS 88-90 - Clei de oase.
STAS 2706-86 - Creta macinata.
SR 2993:1993 - Lacuri si vopsele. Reguli pentru verificarea calitatii, ambalare, marcare,
depozitare si transport.
STAS 3097-80 - Grunduri pe baza de ulei.
STAS 3123-85 - Diluanti pentru produse pe baza de rasini alchidice.
STAS 3124-75 - Diluant 104 pentru produse pe baza de ulei.
STAS 3421-79 - Lacuri pe baza de nitroceluloza.
STAS 3474-80 - Lacuri pe baza de bitum.
Parc Municipal Vest
377
STAS 3509-83 - Vopsele pe baza de ulei. Vopsea kaki 1003.

STAS 3706-69 - Lacuri pe baza de ulei. Lac incolor 1060.
STAS 3744-69 - Vopsele pe baza de ulei. Vopsea gri 1000.
STAS 3745-69 - Emailuri pe baza de ulei. Email negru 1060.
STAS 4121-75 - Grunduri pe baza de nitroceluloza. Grund gri 2446.
STAS 4649-80 - Email kaki E 592-I pe baza de nitrocelnloza.
STAS 6592-80 - Chituni pe baza de ulei.
STAS 8009-80 - Protectia suprafelelor metalice. Acoperiri prin vopsire. Metode de
verificare.
STAS 8308-69 - Rasina sintetica. Romalchid R 60.
STAS 8311-87 - - Lacuri si vopsele. Culori si nuante.
STAS 8512/1-79- Rasini epoxidice tip 040 si 040 T.
STAS 10128-86 - Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel.
Clasificarea mediilor agresive.
STAS 10166/1-77 - Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.
Pregatirea mecanica a suprafetelor.
STAS 10702/1-83 - Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.
Acoperiri protectoare. Conditii tehnice generale.
STAS 12796-90 - Protectia contra coroziunii. Pregatirea suprafetei pieselor de otel pentru
vopsire.
Normative
C3-76 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii, cu completarile la
acesta.
Mostre si testari
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului specificatiile producatorului
pentru materialele utilizate la vopsitorii, precum si certificate prin care se va atesta
conformitatea cu conditiile specificate.
Se vor furrniza de catre producator instructiunile de manipulare, depozitare si
protectie pentru fiecare material.
Antreprenorul va prezenta o data cu mostrele de tamplarie si confecetii diverse din
metal (otel) si modul de finisare a acestora in conditiile specificate (materiale, culori,
tehnologie).
Tipuri de produse ce pot fi folosite dupa specificatiile din prezentul capitol:
- Vopsea pe baza de ulei vegetal tip Durolac L 001-27 san similara.
- Vopsea email pe baza de rasini alchidice (tip Hexol F 105-1; E 405-10) sau
similara.
- Vopsea email pe baza de derivati celulozici (tip Novolin E 102-1; E 232-1; E
532-1; ER sau similara).
- Vopsea email pe baza de rasini epoxidice sau similara.
- Grund anticoroziv cu ulei si minium de plumb.
- Grundul va fi de tipul 1000 sau 1165 conform STAS 3097-80 sau altul similar.
- Chit pe baza de ulei pentru spacluirea suprafetelor metalice la interior.
1.Chitul va fi de tip 1522 (C 101-2) - conform STAS 6592-80 sau altul similar.
2.Chitul se poate prepara si pe santier cu urmatoarea compozitie:
ulei de in fiert - 2,00 kg
solutie de clei 6% - 0,30 kg
ocru - 1,00 kg
negru de fum - 0.20 kg
creta cca. 6,50 kg
Parc Municipal Vest
378
Chit pe baza de ulei pentru spacluirea suprafetelor metalice la exterior.

1. Chitul va fi de tipul 1522- conform STAS 6592-80 sau altul similar.
2. Chitul se poate prepana si pe santier cu urmatoarea compozitie:
ulei de in fiert - 0,55 kg
sicativ neftenic - 0,68 kg
lac - 0,45 kg
terebentina - 0,57 kg
spat greu - 0,60 kg
ocru - 0,95 kg
alb de zinc - 0,64 kg
miniu de fier - 0,22 kg
negru de fum - 0,20 kg
creta cca. 5,10 kg
Livrare, manipulare, depozitare
Pentru receptia fiecarui lot de materiale livrate. Antreprenorul va verifica certificatul
de calitate al producatorului.
Produsele se vor depozita in ambalaje originale, grupate PC categorii, intr-un
spatiu acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de inghet si de variatii de temperatura (+7C si
+20C), cu etichete vizibile pentru a nu se confunda continutul.
Pentru manipulare si transportul la locul de lucru se vor folosi cutiile si bidoanele
de ambalaje, galetile si se vor tnansporta numai cantitatile necesare unui schimb de lucru.
EXECUTIA LUCRARILOR
Lucrari ce trebuie terminate inainte de inceperea executarii vopsitoniei la tamplaria
de metal si la confectiile metalice.
Reparatii la tencuieli
Etansarea in jurul tocurilor cu mortar de ciment si pozarea (unde este cazul) a
baghetelor de etansare.
Executia pardoselilor reci (gresie ceramica, dale de mozaic, marmura etc.), exclusiv
lustruirea lor.
Tamplaria trebuie sa fie montata definitiv la inceperea vopsitoriei; accesoriile
metalice ale tamplariei trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie
verificata.
Montarea elementelor complementare la confectiile metalice (mana curenta la
balustrade de scari, manere de tragere, etc.) se va face dupa executarea completa a
vopsitoriei, avand grija ca aceasta sa nu sufere degradari.
Aplicarea ultimului strat de vopsitorie la tamplarie se va face numai dupa
terminarea completa a zugravelilor si inainte de finisarea imbracamintilor la pardoseli
(curatire, lustruire, ceruire) luandu-se masuri de protejare contra murdaririi acestora.
Tamplaria si toate confectiile metalice vor fi livrate la santier cu un strat de grund
anticoroziv aplicat pe intreaga suprafata, adica si la interiorul profilelor inchise.
Se vor indeparta toate urmele de rugina, oxizi, pete de grasimi, noroi, mortar, etc.
cu putin inainte de inceperea aplicarii straturilor de vopsea; aceste operatiuni se fac in
atelierele de confectii metalice sau uzinat.
Metalul curatat se va grundui la maximum 2-4 ore de la curatire. Suprafata
pregatita pentru vopsire se va curata pana la luciu fie manual, prin ciocanire, raschetare
sau periere, fie mecanizat, prin periene cu scule eleetrice cu perie de sarma sau disc
Parc Municipal Vest
379
abraziv; in cazuri deosebite se va proceda la sablare, curatire cu flacara, decapare cu

paste decapante sau degresare cu solventi.
Pe santier se vor executa urmatoarele operatiuni pregatitoare:
- verificarea tamplariei in privinta bunei executii si funcitonari;
- curatarea de praf si impuritati prin periere;
- repararea stratului de grund anticoroziv, acolo unde este cazul;
- chituire si slefuire locala.
Executarea vopsitoriilor cu ulei
Lucrarile de vopsitorie se vor executa la o temperatura a aerului de cel putin - 15C,
regim ce va fi mentinut in tot timpul executiei si cel putin inca 15 zile dupa executarea lor.
Prelucrarea suprafetelor se va face cu respectarea riguroasa a ordinii operatiunilor
indicate mai jos:
- Grunduirea cu grund anticoroziv cu ulei si miniu de plumb 1000 sau 1165
conform () 4225 aplicat intr-un strat subtire continuu si fara prelingeri, dare sau
fire de pensula.
- Tamplaria si confectiile metalice se livreaza pe santier gata grunduite.
- Chituirea locala se va face cu chit pe baza de ulei, si se vor acoperi zgarieturile,
fisurile, adanciturile. Locurile mai adanci de 1 mm se acopera in mai multe
reprize.
- Slefuirea locurilor chituite se va executa cu panza de slefiuit; dupa slefuire
suprafata se va curata bine de praf.
- Grunduirea locurilor chituite se va face conform pct. 1.
- Spacluirea generala I se va face folosind chitul; chiturile se dilueaza fie cu
diluant special (D-001-3) fie cu ulei sau vopsea la culoare.
- Slefuirea generala I se va face folosind unelte electrice de slefuit cu disc de
perie, pasla sau hartie abraziva cu o granulatie fina. Se poate face umed sau
uscat. Dupa slefuire, suprafata se va curata bine de praf cu perii sau prin
sablare cu aer comprimat. Dupa slefuire umeda, suprafata se va spala cu
solvent si se va sterge.
Aplicarea vopselei
- Aplicarea vopselei se va face mecanizat cu pistol de pulverizat, in 3 straturi,
fiecare strat aplicandu-se numai dupa uscarea completa a celui precedent.
- Vopseaua se va strecura prin sita fina cu 900 ochiuri pe cm2 si se va dilua cu
diluant in proportie de 5-10%.
- Vopseaua se va aplica in straturi uniforme fara a lasa urme mai groase sau mai
subtiri de vopsea.
- Daca va fi necesar, se vor executa chituiri si slefuiri dupa fiecare strat de
vopsea.
- Straturile de vopsea se vor intinde pe directii perpendiculare unul fata de
celalalt.
- Ultimul strat nu se va slefui si, daca nu se specifica altfel, va fi finisat prin
netezire pentru a capata luciu.
Executarea vopsitoriilor cu emailuri pe baza de rasini alchidice
Lucrarile de vopsitorie exterioara si interioara se vor executa la o temperatura de
minim - 15C si in conditii de umiditate relativa a aerului de maximum 60%.
Prelucrarea suprafetelor se va face prin aplicarea de compozitii cu respectarea
riguroasa a ordinii operatiunilor indicate mai jos si a detaliilor indicate la mai sus.
- Grunduirea cu grund anticoroziv G 355-4 pe baza de rasini alchidice si miniu de
plumb.
- Chituirea locala cu chit de cutit, pe baza de rasini alchidice.
Parc Municipal Vest
380
- Slefuirea locurilor chituite.

- Grunduirea locurilor chituite conform pct.1.
- Spacluirea genenala cu chit de cutit sau de stropit
- Slefuirea suprafetei spacluite.
- Spacluirea strat II (daca este specificat).
- Slefuirea suprafetei spacluite.
Aplicarea straturilor de acoperire se va face respectandu-se ordinea si felul
operatiilor indicate mai jos:
- Grunduirea cu grund de acopenire.
- Slefuirea peliculei grundului de acoperire.
- Aplicarea primului strat de email
- Slefuirea.
- Aplicarea celui de al doilea strat de email.
- Slefuirea (daca este specificat).
- Aplicarea celui de al treilea strat de email.
Straturile succesive se vor intinde pe directii perpendiculare una fata de cealalta.
Straturile de email se vor slefui cu panza de slefuit nr. 40 sau 32, dupa care se
indeparteaza praful cu o pensula moale.
Ultimul strat nu necesita operatia de finisare.
Timpul necesar uscarii unui strat, pentru a putea fi aplicat un alt strat de email, este
de 24 ore.
Nu se va aplica un strat nou inainte de uscarea celui precedent.
Conditii de receptie
Suprafetele vopsite vor trebui sa se prezinte ca un strat uniform, continuu, neted si
care sa acopere perfect straturile inferioare.
Portiuni neacoperite, pete, desprinderi, cute, scurgeri, discontinuitati ale peliculei,
aglomerari de pigmenti, neregularitati datorate unor chituiri sau slefuiri necorespunzatoare,
urme de fire de par din pensula, nu vor fi admise.
Portiunile remediate vor avea aceeasi nuanta cu restul suprafetei.
Se vor considera defecte in plus fata de cele enumerate mai sus, urmatoarele:
nerespectarea tehnologiei de aplicare specificata in normativul C3-76 (4) 4133;
nerespectarea prezentelor specificatii;
lipsa de corespondenta si concordanta dintre lucrarile executate si prevederile proiectului;
nerespectarea dozajelor, numarului de straturi si a materialelor specificate.
Consultantul poate decide refacerea locala sau pe suprafete mai mari a lucrarilor
de
vopsitorie, de la caz la caz, functie de natuna si amploarea defectelor constatate.
Protejarea anticoroziva a elementelor metalice de tinichigerie
Elementele de tinichigerie se vor executa din tabla de otel zincata la cald pe
ambele fete. Stratul de zinc va fi de 480 gr/m2 pe toate fetele.
Elementele de tinichigerie se vor proteja anticoroziv, la muchiile rezultate din
taietura, prin zincare cu spray-un de zinc.
Toate elementele de fixare a tinichigeriei vor fi zincate (suruburi, agrafe, bratari,
piulite, etc.)
Toate elementele de fixare pentru confectiile metalice vor fi protejate anticoroziv:
Praznurile, agrafele, armaturile, placutele de prindere, precum si fata ascunsa a
tocurilor metalice de usi, ferestre si vitrine se vor proteja cu grund pe baza de ulei si miniu
de plumb, sau altul similar.
Suruburile, piulitele, saibele, bolturile impuscate, diblurile metalice expandabile,
suruburile autofiletante, cuiele, vor fi zincate la cald.
Parc Municipal Vest
381
MASURARI SI DECONTARE
Lucrarile la acest capitol nu se deconteaza separat, ci sunt cuprinse in pretul unitar
din articolul din cantitativul de lucrari corespunzator tamplariei metalice, confectiilor
metalice sau al elementelor de tinichigerie.
16. PLACARI EXTERIOARE DE LEMN
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea si montajul placajelor de fatada
din lemn.
Concept de baza
Sistemul reprezinta o metoda estetica si eficienta de termoizolare a fatadelor
constructiilor. Sistemul are o rezistenta in timp sporita, iar suprafetele rezultate sunt plane
si au aspect estetic superior.
Elementele componente primare ale sistemului sunt: panouri din lemn stratificat de
inalta densitate (HPL) finisate cu furnir din lemn natural, rezistente la radiatii UV si agenti
atmosferici si structura de fixare realizata din montanti din aluminiu si piese de ancorare
din aluminiu. Panourile din lemn natural sunt panouri decorative care trebuie instalate pe
fatade ventilate. Fatada ventilata este un sistem optim, datorita separarii rationale intre
izolarea termica, structura de rezistenta si panourile de fatada. Fatada ventilata consta in
crearea unei paturi de aer intre panouri si elementul pe care se monteaza (spre ex. izolatia
termica a cladirii). Avantajele sistemului de fatada ventilata sunt: permeabilitatea (previne
condensul in spatele panourilor), protectie impotriva apei (previne infiltrarea apei), izolare
termica, izolare fonica. Panourile pentru placari exterioare se instaleaza pe pereti verticali,
formand imbinari standard de 10 mm pe orizontala si verticala.
Mostre si testari
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului una sau doua mostre
pentru placajele de lemn si piesele de confectii metalice mai complexe, tipice, cuprinzand
materialele, sistemele de fixare, asamblare (buloane sau sudura), protejare anticoroziva si
finisare ce urmeaza sa fie adoptate ca sistem pentru toate confectiile metalice.
Numai dupa obtinerea aprobarii din partea Consultantului se vor lansa comenzile
pentru executie si livrarea placajelor si confectiilor metalice, care se vor executa in
conformitate cu mostrele aprobate.
Placrile de lemn de fatada vor fi insotite de certificatele producatorului, prin care se
atesta calitatea materialelor folosite, in concordanta cu mostrele aprobate si cu desenele
de executie.
Se va executa un panou-mostra cu dimensiunile de l000x1000 mm pe care se va
monta placarea de fatada conform cu indicatiile din proiect si se va supune aprobarii
Consultantului, panoul- mostra ramanand pe santier pana la terminarea si receptionarea
lucrarilor.
Desene de executie
Antreprenorul va prezenta o data cu mostrele desene de executie pentru toate
placarile de fatada ce vor fi cuprinse in lucrare, inclusiv sistemele lor de fixare de
elementele de structura.
Elementele sistemului termoizolant:
Parc Municipal Vest
382
panouri din lemn stratificat de inalta densitate (HPL) finisate cu furnir din lemn
natural, rezistente la radiatii UV si agenti atmosferici structura de sustinere din aluminiu
pentru ancorarea de peretii cladirii
Caracteristici
Panourile din lemn stratificat de inalta desitate sunt alcatuite din:
- Strat Antigraffitti
- Strat de rezistenta UV si antidecolorare
- Finisaje naturale din lemn
- Miez HPL
- Finisaje naturale din lemn
- Film pentru echilibrare
- Principalele caracteristici ale panourilor sunt:
- Rezistenta la apa
- Protectie UV
- Finisaje variate
- Anti-graffiti, intretinere usoara
- Furnir din lemn natural
- Durabilitate testata
Sistemul ventilat de montare permite circulatia aerului si eliminarea umiditatii,
excluzand riscul de formare a condensului si efectele negative ale acestuia. In plus stratul
de aer contribuie la cresterea nivelului de izolatie termica si fonica.
Livrare, manipulare, transport
Panourile de lemn si onfectiile metalice se vor impacheta in ambalaje special
proiectate, in containere si se vor transporta numai cu mijloace de transport acoperite si
curate, pana la depozitul special amenajat din cadrul santierului. In timpul transportului
placile vor fi asezate orizontal, in stive, pe sortimente.
Pachetele cu placari de lemn se vor depozita in stive, in incaperi inchise (pentru a
asigura o temperatura constanta), pardosite cu lemn, ferite de umezeala si de razele
soarelui. Confectiile metalice se vor depozita in spatii acoperite, ferite de intemperii si de
actiunea agentilor corozivi si nocivi, pe stative, la 10-15 cm de pardoseala.
Se vor livra de catre producator vopsite, in ansambluri sau subansambluri.
Depozitarea se va face protejandu-se confectiile metalice cu prelate sau folii de
polietilena.
Confectiile metalice sub 100 kg greutate se manipuleaza manual iar cele mai grele
cudispozitive speciale.
MONTAJUL
La inceperea montajului se vor fi executat urmatoarele lucrari:
- Lucrarile de finisaj cu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje, rectificari la
peretii de beton);
- Lucrarile de hidroizolatii, inclusiv probele de etanseitate a acestora.
- Lucrari de termoizolatii
- Pozitionarea si fixarea elementelor inglobate pentru montarea confectiilor
metalice (praznuri, ghermele, placute, etc.)
Se efectueaza trasarea si verificarea axelor de montaj a confectiilor metalice functie
de elementele de fixare existente sau pentru pozitionarea acestora - in conformitate cu
detaliile de executie.
Se verifica calitatea executiei lucrarilor executate anterior, in legatura directa si care
pot influenta operatiile de montaj a confectiilor metalice.
Parc Municipal Vest
383
Inainte de a incepe montajul panourilor de lemn, trebuie asigurata structura de fixare a

acestor panouri iar fatada trebuie sa fie libera de orice element extern care ar putea afecta
in vreun fel montarea sistemului termoizolant.
Structura de fixare pe care se va monta panoul termoizolant trebuie asamblata la fir
cu plumb sau cu ajutorul aparatelor speciale, astfel incat aplicarea panourilor sa se faca
fara probleme si sa se obtina la sfarsit o suprafata perfect neteda. In caz de nerespectare
a acestor instructiuni, panourile nu se vor mai inchide perfect si aspectul estetic final va fi
influentat negativ. Avantajul montarii acestui sistem este ca fatada nu trebuie reabilitata
sau corectata, eventualele retusuri de unghiuri realizandu-se cu ajutorul structurii metalice
de fixare a panourilor.
Etape de montaj vor urma cu strictete instructiunile furnizorului de sistem de fatada.
Se recomanda ca toate elementele sisitemului sa fie achizitionate de la acelasi furnizor.
Operatiuni de finisare
Se curata suprafetele de eventuale urme de mortar sau alte impuritati.
Verificari in vederea receptiei
Se va verifica calitatea fixarii pe stratul suport, calitatea executarii (suduri, slefluiri,
imbinari, etc.)
(Daca nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele
aprobate, Consultantul va putea decide inlocuirea lucrarilor cu altele care sa respecte
aceste cerinte.
Pretul unitar pentru placaje de fatada cuprinde lucrarile de executie si montaj
inclusiv accesoriile de fixare, precum si transportul materialelor la santier.
Sunt inluse in pret:
- masuratorile premergatoare;
- studiile necesare, desenele si detaliile intocmite inainte de executie ce trebuie
supuse aprobarii biroului tehnic;
- toate elementele de ancorare, accesoriile si elementele de prindere;
- tratamentul de pregatire si finisajul;
- producerea, livrarea, pozitionarea si asamblarea.
Decontarea lucrarilor se face functie de numarul de metrii patrati, conform articolului
din cantitativul de lucrari, conform extraselor de placari de lemn pentru fatada din proiect.
14. TAMPLARII DIN PROFILE DE ALUMINIU
CONSIDERATIUNI GENERALE
In acest capitol se prezinta caietul de sarcini pentru lucrarile de tamplarie de
urmatoarele tipuri:
- tamplarie exterioara din profile de aluminiu cu rupere de punte termica
- tamplarie interoara din profile de aluminiu.
Specificul acestor lucrari este operatiunea de montare a unor elemente
confectionate industrializat de catre producatori specializati.
Caietul de sarcini se va referi la conditiile de calitate ale produselor de tamplarie
gata confectionate si care conditioneaza punerea lor in opera, precum si conditiile de
calitate a lucrarilor de montare a lor.
LEGI SI NORME CE SE VOR RESPECTA LA EXECUTIA LUCRARILOR
Se vor respecta in mod obligatoriu de catre executant urmatoarele legi si norme:
LEGEA 10/95 - Legea calitatii in constructii;
O.G.R. 60/1998 si P 118/1999 - Normativ pentru siguranta la foc;
Parc Municipal Vest
384
C 47/1979 - Folosirea si montarea geamurilor in constructii;

STAS 11552/89 - Geamuri termoabsorbante;
STAS 3230-84 - Garnituri de cauciuc;
STAS 7608-66 - Aliaj aluminiu - magneziu;
STAS 9142-80 - Profile pentru tamplaria metalica;
STAS 3661/65 - Aderenta;
STAS 13090/92 - Permeabilitatea medie la vapori;
STAS 11357/79 - Clasa de combustibilitate.
AGRMENTE TEHNICE
Toate sistemele de tamplarie descrise vor avea in mod obligatoriu agremente
tehnice MLPAT conform Legii 10/95.
CERINTE TAMPLARIE DIN PROFILE ALUMINIU

Tamplaria de Aluminiu cu geam termopan se va folosi la inchideri perimetrale
(ferestre, usi de acces),compartimentari interioare si usi interioare.
CARACTERISTICI TEHNICE
Sistemul de tamplarie compus din profile de Aluminiu si geamurile termoizolante va
respecta urmatoarele cerinte minimale de calitate :
- profilele pentru tocuri, cercevele si montanti:
- profile tip perete cortina cu rupere de punte termica pentru exterior si profile de
aluminiu de interior;
- sistem de garnituri de etansare duble (cauciuc rezistent la caldura si intemperii);
- sa existe posibilitatea montarii sistemului de ventilatie controlata a aerului;
- profilele sa asigure proprietati optime de statica a ferestrei;
- sa se incadreze cel putin in clasa de combustie C2 greu inflamabil.
- Armatura
- ramele si cercevelele vor fi prevazute cu armatura de otel zincat, cu grosime de
minimum 1,5 mm pe tot perimetrul;
- stalpii verticali de legatura dintre panouri vor fi rigidizati cu armatura din otel
zincat.
- feroneria va fi permisa numai folosirea pieselor specifice sistemului
- va fi prevazuta cu inchidere suplimentara, de securitate, la coltarul de jos si cu
placuta standard, tip antiefractie, din otel;
- sa fie dotata cu cel putin 3 coltari/ sistem
- prinderea balamalelor pe tocul ferestrei sa se realizeze cu cel putin 4 suruburi,
iar balamaua inferioara de pe cercevea in minimum 6 suruburi, pe doua directii;
- grosimea tijei metalice sa fie de minimum 2,5mm;
- sa fie la culoarea tamplariei;
- feroneria batanta sau oscilo-batanta tebuie sa asigure o manevrare usoara
- sa fie garantata pentru cel putin 15 000 cicluri inchis-deschis;
- geamul termoizolant
- va avea o dimensionare de tipul 4-16-4; acolo unde este necesar (usi, suprafata
mare a geamului etc.), grosimea geamurilor poate fi mai mare
- la exterior va fi prevazuta o foaie de sticla float, iar in interior o foaie de sticla
Low-e, cu un coeficient global de transfer termic k mai mic de 1,5 W/mp x K intre
foile de geam se introduce argon.
Vor fi prevazute ochiuri fixe sau mobile ;
Piesele si componentele de fixare sunt in sarcina furnizorului de sisteme ,care va
propune solutia optima ,care sa asigure criteriile de siguranta in exploatare.
Parc Municipal Vest
385
REZISTENTA LA ACTIUNI EXTERIOARE

Permeabilitatea la apa si condens
- se vor respecta valorile din STAS-urile 6472/2 ; 6472/4 + NP 200 (cantitatea de
apa rezultata din condens in sezonul rece trebuie sa fie mai mica decat cea
care se poate evapora din structura in sezonul cald).
Presiunea vantului
- tamplaria exterioara se va dimensiona sa reziste la presiunile standardizate
pentru regiunea amplasamentului, STAS 10101/20.
Izolare acustica
- minim 30 dBA la fatade ( STAS 6691; 6156; 6161/1-4; C 125)
EXECUTAREA LUCRARILOR DE MONTARE A TAMPLARIEI
Pentru a se putea incepe aceste lucrari sunt necesare o serie de verificari
anterioare operatiilor de montare:
- verificarea calitatii elementelor de tamplarie;
- verificarea calitatii lucrarilor de realizare si pregatire a locului de montare.
Montajul tamplariei
Montarea foilor de usa se va face numai terminarea executarii lucrarilor cu proces
tehnologic umed (tencuieli interioare, placajul de faianta, spacluirea peretilor ce se
tencuiesc).
Etansarea rostului intre toc si perete se va face prin umplerea rostului cu spuma
poliuretanica sau chit siliconic.
Dupa realizarea celorlalte lucrari de finisaj interior : pardoseli, tencuieli, placaje si
vopsirea tocului, se monteaza foile de usa.
Inaintea efectuarii lucrarilor de vopsitorii se face o revizuire a tocurilor metalice,
facandu-se slefuiri si ajustari de la caz la caz.
Operatiunea de receptionare a tamplariei se face la producator sau la santier in
functie de prevederile din contractul cu furnizorul privind transportul.
Verificarea tamplariilor
Se vor comanda si vor fi livrate complet finisate, ambalate in containere speciale, in
care vor ramane pana la manipularea lor pentru montare, astfel vor fi protejate impotriva
deteriorarii lor (finisaj, geamuri, garnituri, piese de deschidere-inchidere si blocare).
Operatiunile de verificare sunt urmatoarele :
verificarea dimensiunilor conform prevederilor din tablourile de tamplarie din
proiecte.
verificarea formei si a rectangularitatii;
verificarea etanseitatii realizate prin montarea geamurilor si a cercevelelor mobile;
verificarea functionarii si aspectului pieselor de manevrare, inchidere si blocare prin
actionare repetata a mecanismelor;
verificarea perfectei suprapuneri a cercevelelor in faltul tocului pe tot conturul
acestora;
verificarea deschiderii si inchiderii cercevelelor fara frecari, cu lufturi minime si cu
asigurarea etanseitatii corecte la infiltrarea apei si a aerului;
verificarea uzinala a starii peliculei de protectie si de aspect, culoarea ca nuanta,
luciu si uniformitate;
starea garniturilor, chiturilor si baghetelor de prindere a geamurilor;
Parc Municipal Vest
386
verificare a existentei si calitatii tuturor elementelor de prindere a ferestrelor la

montare si a tuturor materialelor auxiliare necesare conform specificului produsului.
Livrarea se va face in ambalaje speciale pentru protejarea perfecta a lor in timpul
manipularii transportului si depozitarii pe santier pana la momentul montarii.
Piesele din otel care vin in contact cu profilele de aluminiu vor fi zincate sau
cadmiate pentru inlaturarea coroziunii materialului.
CONDITII DE EXECUTIE SI MONTAJ
Executia se va face conform proiectului si detaliilor furnizorilor de sisteme, in
concordanta cu prescriptiile caietului de sarcini.
Proiect tehnologic
Furnizorul sistemelor va intocmi proiectul tuturor detaliilor de noduri de montaj si
racord cu restul inchiderii,pe baza proiectuli IPCM si observatiilor beneficiarului,care vor
aviza acest proiect inainte de trecerea la executie.
Furnizorul va preda beneficiarului la incheierea lucrarilor manualul de exploatare si
intretinere a furniturilor din cadrul acestui pachet.
Protectia muncii :
Furnizorul sistemului va prevedea in oferta toate materialele de protectia muncii
necesare pe durata lucrarilor de executie, conform legislatie rominesti in vigoare si
suplimentar cele specifice furnizorului.
Mijloace de mecanizare si dotari pentru organizarea de santier
Furnizorul sistemului va prevedea in oferta sa utilajele necesare realizarii lucrarilor,
in conformitate cu tehnologia de montaj proprie.
Furnizorul sistemului va prevedea in oferta sa dotarile specifice de organizare de
santier, altele decat cele puse la dispozitie de beneficiar,dupa caz.
Alte cerinte:
Montajul se va face numai de catre firme specializate agreate de furnizorul si
executantul sistemului (furniturii).
Furnizorul va intocmi programul de asigurare a calitatii furniturii pentru tamplarie,
care va fi urmarit de antreprenor si proiectant.
Criterii admisibile privind cerintele de calitate
Siguranta utilizatorilor
Materialele utilizate trebuie sa asigure respectarea criteriilor si conditiilor de
siguranta in exploatare prevazute de Normativul privind Alcatuirea Cladirilor Civile din
Punct de Vedere al Cerintei de Siguranta in Exploatare (CE 1-95).
Sanatatea oamenilor. Protectia mediului
Materialele nu trebuie sa contina substante sau compusi radioactivi, elemente
cancerigene, rebuturi industriale, deseuri toxice sau alte substante daunatoare sanatatii
oamenilor sau integritatii mediului inconjurator. Materialele utilizate trebuie sa fie
reciclabile si sa corespunda cerintelor impuse prin Legea nr.137-95 Legea Protectiei
Mediului.
Siguranta la incendiu
Din punct de vedere al combustibilitatii, materialele utilizate trebuie sa se incadreze
in clasele de combustibilitate prevazute de normativul P118-99, iar sarcinile termice
degajate de fiecare tip de material trebuie sa se incadreze in prevederile STAS 10903/79
modificat de IRS cu nr.3384/89.
Parc Municipal Vest
387
Durabilitatea. Intretinerea
Materialele utilizate trebuie sa prezinte o buna stabilitate in timp. Intretinerea acestora pe
durata utilizarii trebuie sa fie posibila prin masuri obisnuite. Suprafetele interioare si
exterioare vor putea fi curatate usor cu detergenti neutri. Este interzisa utilizarea
materialelor abrazive sau a solventilor. Criteriile esentiale de durabilitate mentinerea
caracteristicilor mecanice vor permite o apreciere a durabilitatii materialelor pe o
perioada de peste 15 ani.
Mostre
Constructorul va prezenta spre aprobare cate o mostra pentru fiecare tip de usa
sau familie de tipuri de usa asemanatoare, cu toate accesoriile, feronerie, elemente de
fixare, materiale de etansare, etc.
Livrare, transport, depozitatare
Tocurile de usi pot fi livrate montate, constituind un ansamblu cu foaie de usa sau pot fi
neasamblate si livrate separat de foile de usa. In ambele cazuri, tocurile si foile de usi sunt
echipate cu accesoriile necesare pentru actionare, manevrare si blocare, avand asigurata
interschimbabilitatea tocurilor si a foilor de usi dupa montarea in constructii.
Transportul se face cu mijloace de transport acoperite.
In mijlocul de transport, tamplaria va fi asezata pe suporti, sipci care sa le fereasca
de contactul cu apa care s-ar scurge de pe prelate sau ambalaje. Dupa incarcare se va
asigura stabilitatea prin consolidare cu sipci si tampoane asezate intre acestea si peretii
vehiculelor.
Depozitarea se va face in incaperi uscate, ferite de ploaie si raze solare, ferite de
vant si degradari prin lovire.
Abateri admisibile
Abateri de la grosimea specificata la plansa :
- pana la si inclusiv 50 mm grosime 0,4 mm;
Abateri de la planeitate (deviatia unui colt fata de planul format cu celelalte 3) :
- pentru elemente pana la 1,5 m lungime max. 1,5 cm;
- pentru elemente peste 1,5 m lungime : - 1% din lungime;
Abateri fata de dimensiunile specificate in planse :
- pentru toc : dimensiunea totala 3 mm;
- golul la interiorul tocului : 2 mm;
- alte elemente 1 mm.
Verificarea in vederea receptiei
Urmatoarele defecte se considera minore si se pot remedia prin operatiuni de mica
amploare, la cererea proiectantului pe cheltuielile constructorului.
- Usile se inchid si se deschid cu greutate.
- Defecte de montaj al feroneriei.
- Etansari si chituri neregulate.
- Defecte majore se considera urmatoarele :
- Foaia de usa nu corespunde cu dimensiuni, cu tocul, rostul intre toc si foaia de
usa nefiind conform cu detaliile;
- Foaia de usa are tendinta de a se deschide sau inchide din cauza abaterii
tocului de la verticala sau fixarii defectuoase a balamalelor.
- Tocul nu este fixat pe elementele de structura.
Parc Municipal Vest
388
Intretinerea si protejarea lucrarilor

Pana la receptie lucrarilor se va avea grija ca tamplaria sa nu fie deteriorata in
cursul executarii ultimelor operatiuni de finisare.
Este recomandabil ca usile sa fie protejate cu hartie in timpul zugravelilor.
Masuratori si decontari
Tamplaria se deconteaza in functie de numarul de mp, de usa in conformitate cu
articolul din deviz.
Articolul de deviz cuprinde costul tamplariei, feroneriei, accesoriilor de fixare,
geamul, materialele de etansare si vopsitorie, transportul si manopera.
INCUIETORI
SPECIFICATII GENERALE
Aplicabile: art. C-(36.92)-Xt7: regulamente generale.
DATE GENERALE
Inchizatoarile trebuie sa poata fi manuite de o singura persoana. Acest lucru se
realizeaza cu ajutorul unui maner (sau clanta), in masura in care un punct de inchidere
corespunde cu testele de inchidere. Daca sunt necesare mai multe puncte de inchidere,
atunci inchiderea se va face cu ajutorul unui dispozitiv de fixare care va activa tijele
ascunse in carcasa. Punctele de inchidere care sunt inaccesibile de obicei trebuie
actionate printr-un sistem adecvat, al carui maner este accesibil de la nivelul solului.
CARACTERISTICI
Incuietori cu cilindru
Incuietorile sunt tipul incastrat cu carcasa de 2 mm din tabla de otel, placute frontale si
placute de finisaj din otel inoxidabil precum si suruburi nichelate. Inchizatorile sunt
prevazute cu bile ramforsate care se invartesc in interiorul unor inele metalice. Manerele
sunt perfect orizontale cand sunt montate. Diversele tipuri de inchizatori au aceleasi
dimensiuni pentru carcasa, placutele frontale si cele de finisaj, putand fi usor inlocuite fara
a se umbla la tocul usii. Inchizatorile sunt perforate pentru suruburile de fixare a carcasei.
Tipuri de incuietori:
- broasca simpla;
- broasca dubla;
- broasca pentru toaleta cu indicator rosu/alb + surub cu cheie patrata;
- broasca cu un cilindru;
- broasca cu cinlindru dublu.
Cilindri
Cilindrii sunt confectionati din alama mata. Piesa de inchidere este reversibila.
Lungimea cilindrului este adaptata la grosimea tocului usii inclusiv carcasa si placutele.
Toti cilindrii si toate cheile sunt numerotate si pot fi refacute in fabrica specificand numarul
de referinta.
Cilindrii pot fi combinati intr-un singur sistem de inchidere.
Diagrama elementelor de inchidere si lista cheilor sunt furnizate la livrare.
Marca de fabricatie trebuie aprobata de antreprenorul principal.
Mostrele vor fi supuse spre aprobare.
Cremoane
Cremoanele se instaleaza la usile duble. Ele sunt formate dintr-o carcasa de alama
si suruburi metalice. Fiecare livrare cuprinde o pereche de cremoane placuta superioara
Parc Municipal Vest
389
din alama lustruita iar placuta inferioara si fisa de fixare din otel galvanizat. Gaura din fisa
de fixare este protejata impotriva murdariei de un lagar cu arc.
Cremoanele sunt incluse in pretul usilor duble.
Deschizatori in caz de urgenta
Deschizatori atasabile: inchidere verticala
Deschizatori pentru usi simple si tocul fix de la usi duble.
Tije atasabile: min 14 mm. in diametru.
Tijele raman blocate cand usa este deschisa.
Ele pot fi slabite prin rotirea unui maner.
Nu pot fi deschide din afara.
Deschizatori atasabile: inchidere laterala
Deschizatori pentru usi simple cu placuta de inchidere unghiulara sau plata.
Varianta: poate fi deschisa din afara cu ajutorul unui maner sau cilindru.
Inchizatori incastrate de avertizare pentru usi ignifuge cu inchidere laterala
Deschiderea de urgenta trebuie sa functioneze tot timpul. Nici un dispozitiv de
inchidere nu trebuie sa o blocheze. Optiune: un maner exterior in plus.
18. TAMPLARII LEMN
Usi lemn interioare
Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatii pentru usile de lemn interioare.
Usile interioare vor fi din foaie dublu placata cu furnir de stejar finisate cu lac
incolor, pe rama de lemn de brad la interior (usi celulare).
Tamplaria va fi echipata cu accesoriile functionale de calitate : balamale, broaste,
manere (zincate sau nichelate).
Standarde de referinta
STAS 466-79 - Usi din lemn pentru constructii civile, sectiuni.
STAS 799-73 - Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 9322-73 - Tamplarie pentru constructii civile si industriale. Terminologie
STAS 4670-74 - Modularea constructiilor. Goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de
locuit si social-culturale.
STAS 1637-73 - Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetei usilor si ferestrelor, a
sensului de rotatie pentru inchiderea lor si notarea lor simbolica.
Tocurile metalice la usile interioare vor fi conform NI de productie.
Criterii admisibile privind cerintele de calitate
Siguranta utilizatorilor
Materialele utilizate trebuie sa asigure respectarea criteriilor si conditiilor de
siguranta in exploatare prevazute de Normativul privind Alcatuirea Cladirilor Civile din
Punct de Vedere al Cerintei de Siguranta in Exploatare (CE 1-95).
Sanatatea oamenilor. Protectia mediului
Materialele nu trebuie sa contina substante sau compusi radioactivi, elemente
cancerigene, rebuturi industriale, deseuri toxice sau alte substante daunatoare sanatatii
oamenilor sau integritatii mediului inconjurator. Materialele utilizate trebuie sa fie
reciclabile si sa corespunda cerintelor impuse prin Legea nr.137-95 Legea Protectiei
Mediului.
Parc Municipal Vest
390
Siguranta la incendiu
Din punct de vedere al combustibilitatii, materialele utilizate trebuie sa se incadreze
in clasele de combustibilitate prevazute de normativul P118-99, iar sarcinile termice
degajate de fiecare tip de material trebuie sa se incadreze in prevederile STAS 10903/79
modificat de IRS cu nr.3384/89.
Durabilitatea. Intretinerea
Materialele utilizate trebuie sa prezinte o buna stabilitate in timp. Intretinerea
acestora pe durata utilizarii trebuie sa fie posibila prin masuri obisnuite. Suprafetele
interioare si exterioare vor putea fi curatate usor cu detergenti neutri. Este interzisa
utilizarea materialelor abrazive sau a solventilor. Criteriile esentiale de durabilitate
mentinerea caracteristicilor mecanice vor permite o apreciere a durabilitatii materialelor
pe o perioada de peste 15 ani.
Mostre
Constructorul va prezenta spre aprobare cate o mostra pentru fiecare tip de usa
sau familie de tipuri de usa asemanatoare, cu toate accesoriile, feronerie, elemente de
fixare, materiale de etansare, etc.
Livrare, transport, depozitatare
Usile de lemn executate conf. STAS 466-78 se livreaza cu tocuri din lemn de stejar.
Tocurile de usi pot fi livrate montate, constituind un ansamblu cu foaie de usa sau
pot fi neasamblate si livrate separat de foile de usa. In ambele cazuri, tocurile si foile de
usi sunt echipate cu accesoriile necesare pentru actionare, manevrare si blocare, avand
asigurata interschimbabilitatea tocurilor si a foilor de usi dupa montarea in constructii.
Tamplaria nefinisata se transporta neambalata.
Transportul se face cu mijloace de transport acoperite.
In mijlocul de transport, tamplaria va fi asezata pe suporti, sipci care sa le fereasca
de contactul cu apa care s-ar scurge de pe prelate sau ambalaje. Dupa incarcare se va
asigura stabilitatea prin consolidare cu sipci si tampoane asezate intre acestea si peretii
vehiculelor.
Depozitarea se va face in incaperi uscate, ferite de ploaie si raze solare, ferite de
vant si degradari prin lovire.
Materiale si produse
Ramele usilor se vor realiza din lemn de brad bine uscat sau chiar uscat la cald,
conform necesitatilor.
Umiditatea lemnului se va incadra la intervalul 12-15% usi.
Usile mai sus descrise se folosesc la culoare si celelalte spatii uscate iar usile de la
grupuri sanitare vor fi lacuite.
Feronerie, inclusiv balamalele vor fi produse si livrate de catre firme specializate.
Etansarea intre toc si zidarie se va face cu spuma poliuretanica sau chit siliconic.
Abateri admisibile
Abateri de la grosimea specificata la plansa :
Abateri de la planeitate (deviatia unui colt fata de planul format cu celelalte 3) :
- pentru elemente pana la 1,5 m lungime max. 1,5 cm;
- pentru elemente peste 1,5 m lungime : - 1% din lungime;
Abateri fata de dimensiunile specificate in planse :
Parc Municipal Vest
391
pentru toc : dimensiunea totala 3 mm;

golul la interiorul tocului : 2 mm;
alte elemente 1 mm.
Montajul tamplariei
Montarea foilor de usa se va face numai terminarea executarii lucrarilor cu proces
tehnologic umed (tencuieli interioare, placajul de faianta, spacluirea peretilor ce se
tencuiesc).
Toate tocurile pentru usile interioare se vor fixa numai la partea superioara si la
partea inferioara.
Pozitionarea corecta a tocului se verifica cu bolobocul si cu firul cu plumb.
Inaintea montarii tocurilor se vor face urmatoarele operatiuni :
- verificarea calitatii lucrarilor executate anterior si care pot influenta operatiunile
de montaj a tamplariei;
- trasarea si verificarea axelor de montaj a tamplariei, functie de elementele de
prindere existente sau pentru pozitionarea acestora.
Etansarea rostului intre toc si perete se va face prin umplerea rostului cu spuma
poliuretanica sau chit siliconic.
Dupa realizarea celorlalte lucrari de finisaj interior : pardoseli, tencuieli, placaje si
vopsirea tocului, se monteaza foile de usa.
Inaintea efectuarii lucrarilor de vopsitorii se face o revizuire a tocurilor metalice,
facandu-se slefuiri si ajustari de la caz la caz.
Verificarea in vederea receptiei
Urmatoarele defecte se considera minore si se pot remedia prin operatiuni de mica
amploare, la cererea proiectantului pe cheltuielile constructorului.
Usile se inchid si se deschid cu greutate.
Defecte de montaj al feroneriei.
Etansari si chituri neregulate.
Defecte majore se considera urmatoarele :
Foaia de usa nu corespunde cu dimensiuni, cu tocul, rostul intre toc si foaia de usa
nefiind conform cu detaliile;
Foaia de usa are tendinta de a se deschide sau inchide din cauza abaterii tocului
de la verticala sau fixarii defectuoase a balamalelor.
Tocul nu este fixat pe elementele de structura.
Intretinerea si protejarea lucrarilor
Pana la receptie lucrarilor se va avea grija ca tamplaria sa nu fie deteriorata in
cursul executarii ultimelor operatiuni de finisare.
Este recomandabil ca usile sa fie protejate cu hartie in timpul zugravelilor.
Masuratori si decontari
Tamplaria de lemn se deconteaza in functie de numarul de mp, de usa in
conformitate cu articolul din deviz.
Articolul de deviz cuprinde costul tamplariei, feroneriei, accesoriilor de fixare,
geamul, materialele de etansare si vopsitorie.
Se cuprind in deviz toate tipurile de si cu pretul unitar respectiv.
Parc Municipal Vest
392
19. TINICHIGERIE
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de tinichigerie (jgheaburi, burlane,
glafuri, sorturi, parafrunzare, etc.).
Sunt cuprinse, de asemenea, specificatii pentru montajul elementelor de
tinichigerie utilizate la lucrarile de etansare a rosturilor verticale si orizontale.
Concept de baza
Toate elementele de tinichigerie se vor executa din tabla zincata la cald (490 g/m2).
Acolo unde exista contradictii intre prezentele specificatii si prescriptiile cuprinse in
standardele enumerate mai jos vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde:
STAS 429-85 - Chit de miniu de plumb.
STAS 500/3-80 - Oteluri de uz general pentru constructii, rezistente la coroziune
atmosferica marci
STAS 889-89 - Sarma moale zincata.
STAS 908-90 - Otel laminat la cald. Banda.
STAS 2028-80 - Tabla zincata.
STAS 2111-90 - Cuie cu cap plat, conic si cu cioc.
STAS 2274-88 - Burlane, jgheaburi si accesorii de imbinare si fixare.
STAS 2389-92 - Jgheaburi si burlane. Prescriptii de proiectare si alcatuire.
STAS 3097-80 - Grund anticoroziv - miniu de plumb.
STAS 8285-88 - Impletituri de sarma. Tesaturi de sarma de uz general.
SREN 10143:1994 - Tabla din otel zincata continuu la cald.
Normative
C 3 7-88 - Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la Constructii - Caietul I.
Prescriptii generale.Desene de executie
Antreprenorul va prezenta desene de executie pentru elementele de tinichigerie
cuprinzand:
detalii de croire si fasonare a tablei;
detalii de montaj a elementelor.
Aprobarea detaliilor de arhitectura (detalii terasa, strapungeri, scurgeri) insemna
aprobarea si a elementelor de tinichigerie care nu se vor supune separat aprobarii
Consultantului.
Materiale (in plus fata de cele de mai sus).
Accesorii : suruburi, piulite, saibe cadmiate.
Carton bitumat CA400, conform SR 138-94.
Bitum tip H80/90 conform STAS 7064-78.
Lista confectiilor de tinichigerie
- Burlane si coturi de scurgere ale burlanelor, cu sectiune circulara sau
dreptunghiulara, din tabla zincata de 0,5 mm grosime, conform STAS 2274-88.
- Jgheaburi de scurgere cu sectiune semicirculara sau dreptunghiulara, din tabla
zincata de 0,5 mm grosime, conform STAS 2274-88.
Parc Municipal Vest
393
Carlige si bratari pentru montarea jgheaburilor si burlanelor, conform STAS

2274-88.
- Glafuri de protectie la ferestre, din tabla zincata de 0,5 mm grosime, avand
latimea conforma cu detaliile din proiect.
- Garguie (guri de scurgere) din tabla zincata de 0,5 mm grosime, de forma
circulara sau dreptunghiulara cu sectiunea conforma cu detaliile din proiect.
- Caciuli de protectie, deflectoare la terase, tuburi de aerisire din tabla zincata de
0,5 mm grosime, conform detaliilor din proiect.
Imbinari la acoperis: in functie de tipul invelitorii si a tevilor de drenare, imbinarile
acoperisului sunt:
1.Deschideri conice si/sau vazoane din plumb.
Continut de plumb: 99.97%
Grosime: 2 mm.
Varianta: Deschideri conice
2.Colectoare in acelasi material ca si streasina.
3.Conducte de scurgere din acelasi material ca si streasina.
4.Burlane.
Livrare, manipulare, depozitare
Foile de tabla zincata se livreaza in legaturi, impreuna cu certificatele de calitate
emise de producator.
Transportul legaturilor se va face cu mijloace auto, asezate in stive pe platforma
acestora, nefiind admisa ramanerea in consola a legaturilor cu foi de tabla.
Pe santier legaturile cu foi de tabla se vor depozita in stive asezate pe platforme, in
spatii inchise, uscate, ferite de intemperii si de degradari mecanice (lovire, zgariere,
deformare).
Manipularea se va face in conditii de protejare a materialului astfel ca sa nu se
deterioreze stratul protector anticoroziv.
Nu se vor desface ambalajele decat la atelierul de confectii si tinichigerie.
Manipularea elementelor de tinichigerie, gata confectionate, se va face cu grija
pentru a nu provoca deformari ale acestora inainte de a fi puse in opera.
Depozitarea jgheaburilor burlanelor, carligelor si bratarilor se va face pe platforme,
asigurandu-se protectia impotriva loviturilor si deteriorarii lor.
MONTAJUL
Lucrari ce trebuie executate inainte de montarea tinichigeriei
1. Executarea tencuielilor si rectificarilor.
2. Amplasarea pieselor de fixare (agrafe, bratari si fixarea lor cu cuie sau
bolturi impuscate).
3. Etansarea rosturilor verticale si orizontale.
4. Pozarea elementelor de instalatii sanitare la terase.
Montajul
Se va face in conformitate cu planurile si detaliile de arhitectura ale proiectului,
aprobate de Consultant si cu prescriptiile din STAS 2389-92.
Glafurile de protectie care se vor monta la ferestre vor fi pozate pe suportul din
beton sau mortar prin intermediul unui strat separator din carton bitumat lipit cu mastic de
bitum si vor fi prevazute la partea inferioara cu lacrimar care va depasi fata zidariei cu
minimum 2 cm.
Burlanele trebuie asigurate de pereti prin intermediul unor fitinguri de ancorare
(bracheti sau alte mijloace), cu un punct sigur pe sectiunea tevilor si bride ce permit
dilatarea si contractarea tevilor.
Parc Municipal Vest
394
Bridele de ancorare fixate vor fi atasate la fitingurile de dilatare. Aceste fitinguri vor
fi din acelasi material ca si tevile.
O banda cu frecare mica va fi plasata intre fitingul de dilatare si teava. Distanta
dintre doua puncte de ancorare nu va fi mai mare de 2 m.
Tevile sunt asamblate prin intermediul unui manson neted fara adeziv. Imbinarile
sunt hidroizolate cu materiale izolante potrivite.
Piesa de trecere trebuie sa fie montata astfel incat :
- Sa acopere perfect stratul de hidroizolatie.
- De jur-imprejurul piesei de perforatie sa existe o teava sudata astfel incat sa
permita legatura cu teava de scurgere a apelor, de acelasi diametru cu cel
indicat in plan.
Jgheaburile sunt suspendate de streasina inferioara a acoperisului pentru a colecta
apa de ploaie de pe acoperis. Sunt semicirculare sau patrate/rectangulare in sectiune.
Lungimea maxima a unei bucati este de 6 m.
Lungimea maxima a jgheabului fara prelungire egal : 12 m.
Inclinatia jgheabului este de 3 - 4 mm/m, reglata de carligele de prindere.
Carligele de prindere trebuie sa permita reglarea inaltimii jgheabului.
Carligele de prindere sunt prinse de ultima pana astfel incat sa previna inclinarea
jgheabului.
Distanta maxima dintre 2 carlige este 45 cm (3 pe metru).
Profilul jgheabului este fixat in carlige astfel incat sa permita dilatarea.
Elementele de prelungire sunt prevazute la cel mai inalt punct al inclinatiei pentru a
micsora scurgerile.
La conectarea cu burlanul de scurgere este prevazut un gratar de scurgere.
Agrafele si bratarile de fixare trebuie sa fie corect prinse in stratul suport.
Elementele de tinichigerie trebuie sa nu prezinte deformari mecanice de suprafata,
cu stratul de zinc deteriorat sau lipsa.
Acoperirea rosturilor orizontale si verticale trebuie sa fie in concondanta perfecta
cu cerintele si detaliile din proiect provenite din dilatatie.
Elementele de acoperire la rosturi vor trebui sa permita variatiile de dimensiuni, din
dilatatie, ale rostului.
Cositorirea trebuie sa fie fara intreruperi pentru a nu permite desprinderea
elementelor si infiltrarea apei.
Lucrarile de tinichigerie, desi nu prezinta importanta mare din punct de vedere al
costului sunt foarte importante in asigurarea unei bune comportari in exploatare a lucrarilor
de constructii (in special izolatii), de aceea se va verifica foarte atent modul de realizare a
etansarilor la strapungerile la terase sau acoperisuri si la racordul invelitorii la jgheaburile
si burlanele de scurgere a apelor pluviale.
Consultantul va putea solicita inlocuirea unor elemente de tinichigerie daca nu sunt
respectate:
prezentele specificatii;
prevederile proiectului aprobat si dispozitiile de santier;
detaliile de executie din proiectul aprobat.
Masurarea lucrarilor se face conform articolului din cantitativul de lucrari, functie de
numarul de bucati sau metri liniari de lucrare.
In pret este inclus transport si montaj, precum si toate accesoriile necesare si partile
necesare pentru a asigura o etansare si o buna scurgere a apelor pluviale.
Parc Municipal Vest
395
Lucrarile de tinichigenie se platesc fie separat, fie in cadrul unor lucrari mai
complexe (invelitoare).
20. CONFECTII METALICE
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea si montajul confectiilor
metalice (otel).
Specificatii pentru lucrari de vopsitorii la confectii metalice sunt cuprinse la alt
capitol
Concept de baza
Toate confectiile metalice se executa din otel moale, protejat cu grund anticoroziv si
vopsite cu vopsea pe baza de ulei, rasini alchidice sau epoxidice.
Standande si normative de referinta
din standandele si normativele de mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde:
STAS 333-87 Otel rotund
STAS 334-88 Otel patrat
STAS 395-88 Otel lat
STAS 424-91 Otel cornier cu aripi egale
STAS 438/1-89 Otel beton laminat la cald
STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.
STAS 500/3-80 Otel de uz general pentru constructii rezistente la coroziune atmosferica.
Marci.
STAS 9O8-90 Banda de otel.
STAS 7657-90 Tevi sudate longitudinal pentru constructii.
STAS 794-90 Tevi patrate si dreptunghiulare din otel sudate longitudinal.
Mostre si testari
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului una sau doua mostre
pentru piesele de confectii metalice mai complexe, tipice, cuprinzand materialele,
sistemele de fixare, asamblare (buloane sau sudura), protejare anticoroziva si finisare ce
urmeaza sa fie adoptate ca
sistem pentru toate confectiile metalice.
Numai dupa obtinerea aprobarii din partea Consultantului se vor lansa comenzile
pentru executie si livrarea confectiilor metalice, care se vor executa in conformitate cu
mostrele aprobate.
Piesele de confectii metalice vor fi insotite de certificatele producatorului, prin care
se atesta calitatea materialelor folosite, in concordanta cu mostrele aprobate si cu
desenele de executie.
Desene de executie
Antreprenorul va prezenta o data cu mostrele desene de executie pentru toate
confectiile metalice ce vor fi cuprinse in lucrare, inclusiv sistemele lor de fixare de
elementele de structura.
Materiale
Otel moale conform standardelor enumerate mai sus : otel lat laminat la cald, teava
trasa la cald, otel rotund, profile laminate la cald, tabla de otel.
Parc Municipal Vest
396
Profilele laminate la cald vor avea grosimi de cel putin 3 mm.

Tabla va avea grosimea de cel putin 2,0 mm si va fi zincata la cald. (490 gr/mp)
Accesorii : suruburi, piulite, saibe, dibluri CONEXPAND protejate anticoroziv prin
cadmiere (daca nu se specifica altfel).
Produse
Generalitati
1. Confectiile metalice se vor executa in ateliere specializate, in stricta conformitate
cu desenele de executie si cu mostrele aprobate.
2. In cazuri speciale se acorda, cu aprobarea Consultantului, modificani ale
solutiilor, gabaritelor sau finisajelor fata de cele aprobate initial, dar nu sub nivelul (calitativ
si cantitativ) al solutiilor initiale.
3. Abateri maxime admisibile la executia confectiilor metalice:
lungime, latime : +/- 2 mm
grosime: + 1 mm, - 0,5 mm
planeitate: deviatia unui colt fata de planul format de celelalte 3 va fi maximum 1,5
mm la dimensiuni pana la 1,5 m si maximum 1% din lungime la dimensiuni peste
1,5 m.
Caracteristici
1. Placile de ancorare: asigurate prin prinderea cu suruburi inglobate in beton
folosind suruburi cu autostrangere.
2. Balustradele sunt facute sa sustina cel putin urmatoarele forte de-a lungul mainii
curente:
- 1 kN/m in orice directie orizontala
- 1 kN in orice punct particular.
3.Toate celelalte elemente din balustrada vor sustine urmatoarele forte minime:
- 0.5 kN in orice punct particular orizontal
- 1 kN in puncte particulare verticale
Antreprenorul trebuie sa ia in calcul toate acestea cand se decide asupra sistemului
de ancorare. Toate balustradele sunt proiectate sa intruneasca conditiile normale de
securitate.
Lista confectiilor metalice:
- Balustrade de la scari interioare si exterioare.
- Parapete la scari, balcoane, logii, galerii, etc.
- Grilaje metalice de protectie a golurilor (usi, ferestre) si panouri despartitoare
pentru balcoane.
- Scari metalice intenioare si exterioare, fixe sau reglabile.
- Scari exterioare de incendiu.
- Chepenguri metalice.
- Grile de ventilatie.
- Gratare pentru stergerea picioarelor.
- Alte confectii diverse incluse in proiect.
Confectiile metalice von fi protejate anticoroziv prin grunduire cu grund pe baza de
ulei conform STAS 3097-80.
Livrare, manipulare, transport
Confectiile metalice se vor impacheta in ambalaje special proiectate, in containere
si se vor transporta astfel pana la depozitul special amenajat din cadrul santierului.
Parc Municipal Vest
397
Confectiile metalice se vor depozita in spatii acoperite, ferite de intemperii si de

actiunea agentilor corozivi si nocivi, pe stative, la 10-15 cm de pardoseala.
Se vor livra de catre producator vopsite cu un strat de grund anticoroziv pe baza de
miniu de plumb, in ansambluri sau subansambluri.
Depozitarea se va face protejandu-se confectiile metalice cu prelate sau folii de
polietilena.
Confectiile metalice sub 100 kg greutate se manipuleaza manual iar cele mai grele
cudispozitive speciale.
MONTAJUL CONFECTIILOR METALICE
La inceperea montajului se vor fi executat urmatoarele lucrari:
- Lucrarile de finisaj cu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje, rectificari la
peretii de beton);
- Lucrarile de hidroizolatii, inclusiv probele de etanseitate a acestora.
Pozitionarea si fixarea elementelor inglobate pentru montarea confectiilor metalice
(praznuri, ghermele, placute, etc.)
Se efectueaza trasarea si verificarea axelor de montaj a confectiilor metalice functie
de elementele de fixare existente sau pentru pozitionarea acestora - in conformitate cu
detaliile de executie.
Se verifica calitatea executiei lucrarilor executate anterior, in legatura directa si care
pot influenta operatiile de montaj a confectiilor metalice.
Montajul
Operatiile de montaj:
- Fixarea provizorie prin haftuirea in cateva puncte de sudura (acolo unde fixarea
se face prin sudura).
- Pozitionarea corecta se va verifica cu ajutorul bolobocului si firului cu plumb.
- Fixarea definitiva prin sudura sau prin buloane (functie de solutie, de la caz la
caz).
Operatiuni de finisare
- Se curata suprafetele de eventuale urme de mortar sau alte impuritati.
- Se repara stratul de grund anticoroziv.
- Se executa vopsitoria conform specificatiilor.
Se va verifica calitatea fixarii pe stratul suport, calitatea executarii (suduri, slefluiri,
imbinari, etc.)
(Daca nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele
aprobate, Consultantul va putea decide inlocuirea lucrarilor cu altele care sa respecte
aceste cerinte.
Pretul unitar pentru confectiile metalice cuprinde lucrarile de executie si montaj
inclusiv accesoriile de fixare si vopsitoria, precum si transportul materialelor la santier.
Sunt inluse in pret:
- masuratorile premergatoare;
- studiile necesare, desenele si detaliile intocmite inainte de executie ce trebuie
supuse aprobarii biroului tehnic;
- toate elementele de ancorare, accesoriile si elementele de prindere;
- tratamentul de pregatire si finisajul;
- producerea, livrarea, pozitionarea si asamblarea.
Parc Municipal Vest
398
Decontarea lucrarilor se face functie de numarul de kg, metri liniari sau bucati,
conform articolului din cantitativul de lucrari, conform extraselor de confectii metalice din
proiect.
21. PARDOSELI DIN PARCHET STRATIFICAT
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de executie a pardoselilor din
parchet stratificat, din fag, stejar sau cer.
Concept de baza
Pardoselile de parchet folosite in proiect vor fi de tip parchet stratificat cu grosimea
de cca 15-20mmm, asezate pe folie poliuretanica pe sapa suport. Sapa ca strat suport va
fi detaliata separat la un alt capitol.
Grad de detaliere a proiectului
Antreprenorul va prezenta detalii de executie pentru asezarea (desenul) lamelelor
de parchet si alcatuirea structurii straturilor, functie de materialele utilizate si destinatia
incaperilor.
Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier, Antreprenorul va
pune la dispozitie Consultantului spre aprobare urmatoarele mostre:
- lamele de parchet, frizuri si pervazuri de dimensiunile, esenta de lemn si
calitatea indicate in proiect.
- folie poliuretan
Se va executa un panou-mostra cu dimensiunile de l000x1000 mm pe care se va
monta parchetul conform cu indicatiile din proiect si se va supune aprobarii Consultantului,
panoul- mostra ramanand pe santier pana la terminarea si receptionarea lucrarilor.
Transportul lamelelor de parchet, a frizurilor de perete si pervazurilor se va face
numai cu mijloace de transport acoperite si curate.
Pachetele cu piese de parchet, frizuri si pervazuri se vor depozita in stive, in
incaperi inchise (pentru a asigura o temperatura constanta), pardosite cu lemn, ferite de
umezeala si de razele soarelui.
Transportul placilor din fibre de lemn moi (poroase) se va face cu mijloace de
transport acoperite, curate si uscate.
In timpul transportului placile vor fi asezate orizontal, in stive, pe sortimente.
Placile de lemn moi (poroase) se vor depozita in incaperi inchise si uscate asezate
in stive, functie de grosime, format si calitate; stivuirea se va face in pozitie orizontala pe
suprafete plane (platforme).
Depozitarea ambalajelor (butoaie, bidoane metalice) cu toluen sau aracet se va
face in magazii inchise, aerisite, ferite de actiunea razelor solare, la temperatura de +50C
... +40C.
Materiale
Placi de parchet startificat cu montatj tip ascuns tip click.
Folie poliuretanica
Plinte de pardoseala
Accesorii de montare la pereti
Parc Municipal Vest
399
EXECUTIA PARDOSELILOR
Lucrari care trebuie terminate inainte de inceperea executiei pardoselilor
Tencuielile interioare, inclusiv reparatiile la pereti si tavane, ca si pragurile intre
incaperi.
Zugravelile si vopsitoria.
Montarea tamplariei, ferestre (inclusiv geamurile) si tocurile usilor.
Instalatiile electrice si de incalzire (inclusiv probele de presiune).
Turnarea stratului de beton simplu marca BC 3,5, cu grosimea de 100-120mm
peste infrastructura pardoselii.
Montarea parchetului
Montarea parchetului
Montarea parchetului se va face prin montaj tip click, conform indicatiilor furnizorului
Inainte de montarea parchetului suprafata suportului va fi curatata de praf iar
piesele de parchet se vor sorta dupa fibra si culoare pentru 1-2 randuri complete.
Montarea se va incepe cu montarea primelor placi la o distanta de 10...15 mm de
perete si imbinarea lor placile se vor intepeni fata de perete cu pene asezate la cca 0,5 m
distanta.
Asezarea lamelelor se va face conform desenului din proiect.
Se vor monta plintele de perete si accesoriile de colt.
Pe pancursul executiei lucrarilor se vor verifica:
- respectarea proiectului in ce priveste calitatea materialelor si a desenului
(modelului) pentru montarea parchetului;
- calitatea stratului suport care trebuie sa indeplineasca toate conditiile de la
capitolul de sape de ciment
Pardoselile se vor aplica pe sapa suport dupa cel putin 72 ore de la turnare, cand
umiditatea ei nu va tnebui sa depaseasca 5 %.
Sapa suport va fi bine protejata pana la montarea pardoselii contra excesului de
umiditate, a uscarii fortate, a inghetului inainte de uscare sau contra loviturilor, vibratiilor,
etc.
Abateri limita admisibile
Stratul suport din beton de pardoseala, mortar de ciment sau planseul de beton
armat pe care se va lipi parchetul trebuie sa indeplineasca urmatoanele conditii:
Verificarea aspectului general al sapei care nu trebuie sa prezinte: denivelari,
ondulatii, fisuri, crapaturi, asperitati sau zgarieturi care depasesc 3 mm urme de reparatii
locale, portiuni neacoperite cu mortar, pete, etc.
La terminarea executarii sapei suport se vor incheia procese-verbale ca pentru
lucrari ascunse in care sa se mentioneze gradul de calitate si de rezistenta fata de
conditiile de exploatare.
Receptia sapelor suport se va face pe baza urmatoarelor verificari:
rezistenta mortarului din ipsos si nisip sau cenusa de termocentrala, determinata pe cub
va fi mai mare de 75% din marca prescrisa; rezistenta determinata va fi inscrisa in
procesul verbal de lucrari ascunse care va fi prezentat Consultantului care va hotara
definitiv asupra acceptarii ei;
- grosimea indicata in proiect (determinata prin sondaj in punctele indicate de
Consultant);
- planeitatea suprafetelor;
- gradul de netezire al suprafetelor.
Parc Municipal Vest
400
Calitatea executiei pardoselilor se va constata dupa verificarea urmatoarelor conditii

de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca suprafetele imbracamintilor din parchet din
lemn masiv, cu lamba si uluc si anume:
- aspectiul, starea genenala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele
verticale;
- planeitatea si orizontalitatea;
- respectarea pantelor din proiect (daca este cazul);
- montarea la acelasi nivel a pieselor de pachet, alaturate;
- marimea rosturilor
- aderenta la stratul suport
Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare in urma verificarilor, Consultantul va
dispune executarea de remedieri locale sau refacerea lucrarilor dupa caz.
Pardoselile de parchet se vor deconta la metrul patrat de pardoseala inclusiv
plintele aferente, conform planselor din proiect.
In costul pe metru patrat, corespunzator articolului de pardoseala din cantitativul de lucrari,
se include si costul pentru executarea suprafetei suport, in alcatuirea indicata in proiect.
22. PARDOSELI DIN PLACI DE GRESIE CERAMICA
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile pentru lucrarile de executie a pardoselilor cu
placi din gresie ceramica.
Specificatiile pentru sapa din mortar de ciment sunt cuprinse la (14) 1000.
Specificatiile pentru straturile componente ale hidroziolatiei aplicate sub pardoseala
din placi de gresie ceramica (la spatii umede: bai, bucatarii, WC-uri) sunt cuprinse la alt
capitol
Concept de baza
La lucrare se vor folosi pardoseli cu placi din gresie cenamica la grupurile sanitare
(bai, WC-uri, bucatarii, holuri, culoare de circulatie, etc.) sau in orice alt spatiu indicat in
proiect.
Standande si normative de refeninta
Acolo unde exista contradictii intre prevederile prezentelor specificatii si recomandari din
standandele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standande:
STAS 388- 80 - Ciment Portland
SR 388- 95 - Apa pentru mortare si betoane.
STAS 1500-78 - Ciment M 30, ciment Pa 35 sau ciment F 25.
STAS 1667- 76 - Agregate grele naturale pentru mortane si betoane.
STAS 5939- 80 - Placi din gresie ceramica.
STAS 7055- 87 Cimenturi albe Portland
STAS 8171-84 Folie de polietilena.
Normative.
C 35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor.
Material suplimentar
Antreprenorul va asigura, la solicitarea Beneficiarului, livrarea in afara conditiilor
contractuale, a unei cantitati suplimentare de circa 2% pentru fiecare tip de placi - ca
dimensuune si culoare.
Parc Municipal Vest
401
Mostre si testari
Se vor pune la dispozitia Consultantului in vedenea aprobarii, mostre, cate 3 placi,
din fiecare tip ca dimensiune si culoare ce se propun a fi utilizate la lucrare.
Nu se vor emite comenzi pentru livrarile de materiale decat dupa aprobarea
mostrelor de catre Consultant.
Mostrele vor fi insotite de fisele tehnice ale producatorului.
Fisele tehnice vor atesta compozitia si caracteristicile fizico-chimice ale produselor
si vor certifica respectarea prezentelor specificatii.
Marcile de pe ambalaje vor corespunde cu cele din fisele tehnice.
Antreprenorul va prezenta spre aprobare metoda de punere in opera a placilor,
conform indicatiilor producatorului.
Lucrarile nu se vor incepe pana ce nu se obtine aprobarea Consultantului privind
aceasta metoda.
MATERIALE S1 PRODUSE
Produse
Placi de gresie ceramica, glazurate sau mate, de dimensiuni si grosimi indicate in
proiect, conform STAS 5993-89 sau similare.
1. Glazura va fi colorata, fiid aleasa de Consultant din setul de mostre pus la
dispozitie de Antreprenor.
2. Definitie: In prezentele specificatii, prin gresie ceramica se intelege ceramica
vitrifiata (>1180). Placile vor avea urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:
coeficientul de absorbtie a apei maximum 4%.
3. Abaterile de la dimensiunile nominale permise vor fi:
lungimea si latimea nominala a laturii: 2% maximum din lungimea laturii;
grosimea nominala a placilor : maximum 10%;
abaterea de la unghi drept a placilor: maximum 0,5% din lungimea laturii;
deformare: maximum 0,5% din lungimea laturii celei mai mari.
Materiale
Ciment gri Portland, conform STAS 388-80.
Ciment alb Portland, conform STAS 7055-87.
Nisip cu granulatie fina 0-1 mm, conform STAS 1667-76.
Apa, conform STAS 790-84.
Placile de gresie ceramica se vor depozita in ambalajele originale ale
producatorului, in locuri ferite astfel incat sa se evite spargerea sau deteriorarea placilor.
Manipularea cutiilor cu placi de gresie ceramica se va face cu mare grija si numai
atunci cand va fi necesar astfel ca sa se evite deteriorarea placilor.
Placile vor fi fixate pe o sapa care a fost lasata sa se intareasca timp de cel putin
doua saptamani.
Sapa se va aplica pe hidroizolatia executata conform specificatiilor de la capitolul
de hidroizolatii.
Se va acorda o atentie cu totul deosebita executarii sapei in spatiile umede (bai,
WC-uri, bucatarii, etc.) ce urmeaza sa primeasca pardoseli din placi de gresie ceramica,
pentru a nu depsi grosimea specificata in detalii, realizand totodata pantele cerute si o
suprafata perfect nivelata.
Parc Municipal Vest
402
Inainte de fixarea placilor, suprafata pe care acestea urmeaza sa fie fixate va fi

uscata. Imediat inainte de asezarea stratului suport, sape1e vor fi spalate, complet.
Placile de gresie ceramica pentru pardoseli vor fi lasate in apa curata timp de 15-30
minute inainte de fixare, dupa care vor fi lasate sa se usuce timp de cca. 10-15 minute.
Inainte de inceperea executarii pardoselii, se vor executa urmatoarele operatiuni de
finisaj:
1. Executarea hidroizolatiei si a scliviselii sub cada de baie.
2. Montajul cazii de baie si toate lucrarile ascunse sub cada de baie.
3. Executarea peretelui de mascare la cada de baie.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor incheia alte lucrari cum sunt:
- rectificari la elementele de beton armat;
- rectificari la zidarii;
- montarea tocurilor tamp!ariei interioare;
- montarea instalatiilor electrice circuitele pentru prize;
- montarea elementelor de fixare (dibluri) pentru grupuri sanitare.
Se va face trasarea nivelului finit al pardoselii cu ajutoru! furtunului de nivel, dreptar,
nivela si sfoara.
Se va face o aranjare pe uscat a placilor pe conturul pardoselii pentru trasarea apoi
cu sfoara a rosturilor.
Se va urmari din trasaj ca un numar cat mai mic de placi sa rezulte taiate.
Generalitati
Nu se vor executa mai multe taieturi decat este necesar. In general nu se vor
executa taieturi prin care se obtin placi mai mici decat jumatate din dimensiune.
Suprafetele placilor vor fi centrate si echilibrate.
Se vor netezi toate muchiile taiate, cu piatra de carborund; nu se vor fixa placi cu
muchii crestate (in zig-zag) sau exfoliate.
Stratul suport
Amestecul pentru stratul suport nu va fi mai puternic decat o parte ciment Portland
la trei parti de nisip, dupa volum, si nici mai slab decat o parte ciment Portland la patru
parti nisip, dupa volum.
Apa va fi introdusa in amestec in cantitate suficienta pentru a se obtine
lucrabilitatea necesara (consistenta moale, densa), dar in cantitate minima, necesara.
Dupa compactare, apa nu va patrunde la suprafata.. Mortarul va avea consistenta
necesara compactarii prin batere, va fi suficient de moale pentru a primi nervurile placii si
suficient de tare pentru a sustine si mentine placa in planul corespunzator.
Daca nu se specifica altfel, stratul suport din mortar va avea o grosime uniforma de
10 mm. Se va prepara acea cantitate de mortar necesara numai pentru 2 ore de lucru.
Stratul suport din mortar va fi nivelat prin batere cu un dreptar tras peste ghidaje.
Pozarea placilor
Placile vor fi asezate uniform.
Antreprenorul va prevedea aplicarea unei paste de ciment curate pe suprafata
stratului de nisip/ciment umed, imediat inainte de asezarea placilor.
Placile de gresie ceramica vor fi asezate in pozitie, pe stratul suport fara adeziv.
Rosturi
Placile se vor aranja cu rosturi de 2-3 mm.
Rosturile vor fi continue in ambele directii si daca nu se cere altfel vor fi in
prelungirea rosturilor de la placajul de faianta de pe pereti.
Pe conturul pardoselii, la baza peretelui, asa cum se specifica in detalii, se va
prevedea un rost de control de 6-9 mm.
Parc Municipal Vest
403
Pentru asigurarea unor rosturi egale se vor folosi distantieri. Placile vor fi asezate in
sah, astfel incat o suprafata sa poata atinge gradul de contractare initial, inainte de
umplerea rostului.
Pozitia placilor va fi reglata in termen de 10 minute de la asezarea lor.
Timp de cel putin 4 zile nu se va circula pe pardoseala, dupa care este permis un
trafic usor si treptat, iar dupa 14 zile, va fi permis si traficul greu.
Rosturile nu se vor umple pana ce nu s-a facut priza suficienta intre placi si stratul
suport si in nici un caz mai devreme de 24 ore de la terminarea lucrarii de pozare a
placilor.
Rosturile dintre placile de gresie vor fi umplute cu cinient aib (pigment colorat) si
mortar de ciment cu nisip. Suprafata rosturilor va fi plana si neteda.
Rosturile de control vor fi curatate de materialul ramas, murdarie, grasimi etc. si se
vor umple dupa consumarea dilatarilor in pardoseala.
Curatirea placilor: dupa fixare si umplerea rosturilor, placile vor fi spalate cu un
burete, diagonal, peste rosturi, dupa care vor fi sterse cu o bucata de panza curata si
uscata.
Toate suprafetele adiacente placilor de pardoseala vor fi lasate, la terminarea
lucrarilor, curate si perfecte.
Proba obligatorie la camerele umede avand prevazut sifon de pardoseala va fi
inundarea pardoselii si verificarea scurgerii corecte si complete a apei la sifon.
Conditii de calitate pentru receptie
Tolerantele de finisaj la pardoseli sunt de 3,25mm, la fiecare 2,5 m.
Toate lucrarile defectuos executate vor fi indepartate si inlocuite, asa cum va hotara
Consultantul.
Se vor considera defecte grave urmatoarele:
1. Nerespectarea cotelor finite de nivel ale pardoselii, conform proiectului.
2. Nerespectarea pantelor pardoselii catre sifoanele de pardoseala, conform
cu cele specificate in proiect.
3. Nerespectarea prezentelor specificatii.
Masurarea si decontarea lucrarilor se va face pentru numarul de m2 de placi indicat
in planse.
In articolul din cantitativul de lucrari sunt cuprinse pardoseala din placi de gresie
ceramica, inclusiv stratul suport si materialele pentru rosturi.
23. PLACAJE CU PLACI DE FAIANTA
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru placaje la pereti interiori, executate cu
placi de faianta ceramica.
Concept de baza
Placile de faianta ceramica vor fi aplicate in special pe peretii incaperilor unde se
desfasoara procese umede, unde se cere mentinerea unei stari de igiena deosebita, asa
cum se indica in proiect sau acolo unde va fi indicat de catre Consultant.
Standande si normative de referinta
Parc Municipal Vest
404
Acolo unde exista contraindicatii intre recomandarile prezentelor specificatii si cele

din standardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde:
STAS 146-80- Var pentru constructii.
SR EN 159 : 1996 - Placi de faianta.
STAS 388-95 - Ciment Portland gri.
STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii.
STAS 790-84 - Apa pentrn betoane si mortare.
STAS 1500-78 - Ciment Pa35, ciment M30.
STAS 1667-76 - Nisip silicos din nan san de caniera, bine spalat, granjos
STAS 5939-80 - Placi de gresie ceramica.
STAS 7055-87 - Ciment Portland alb.
STAS 7058-91 - Aracet DP25 sau D50.
SR EN 159 : 1996 - Placi ceramice CESAROM.
STAS 9201-80 - Var hidratat in pulbere.
SREN 159 : 1996- Placi de majolica.
Normative
C 6-86 - Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta, majolica si placi
ceramice smaltuite CESAROM.
C 223-86 - Instructiuni tehnice privind executarea placajelor din placi de faianta, majolica
si placi ceramice smaltuite, aplicate la pereti prin lipire cu paste subtiri.
Mostre si testari
Inainte de lansanea comenzilor, Antreprenorul va prezenta Consultantului spre
aprobare, 3 mostre din fiecare tip si culoare de placi propuse prin proiect spre a fi folosite.
Inainte de livrarea fiecarui lot de placi de faianta sau gresie, Antreprenorul va
prezenta Consultantului certificate in trei exemplare, care sa ateste compozitia fizica si
chimica a placilor, calitatea si conformitatea cu prezentele specificatii.
Pentru incaperile unde prin proiect sunt prevazute obiecte sanitare, furnizorul
placilor de faianta sau gresie va prezenta spre aprobare Consultantului, seturi de obiecte
sanitane asortate la culoare cu placile de faianta sau gresie.
Extra material
Antreprenonul va asigura pe santier un surplus de 2% din cantitatile de placi de
faianta sau gresie din fiecare tip, marime si culoare utilizate la lucrari.
Produse:
Placi de faianta, de forma patrata sau dreptunghiulara la dimensiunile, culorile si
calitatile prevazute in proiect si conform SR EN 159 - 1996.
Placi de gresie tip S (natur) sau tip F (gresie fina), de forma patrata sau
dreptunghiulara, la dimensiunile, culorile si calitatile prevazute in proiect si conform STAS
5939-80.
Cu acordul Consultantului, pe santier pot fi livrate si placi de alte dimensiuni si
formate in conditiile indicate in standardele celor doua materiale (faianta si gresie).
Placile vor avea urmatoarele caracteristici fizico - chimice:
- coeficientul de absorbtie a apei: max. 18% pentru placile de faianta si max.
2,5% pentru placile de gresie.
- la incercarea de rezistenta la fisurare fina, mostrele nu vor prezenta nici o astfel
de fisurare;
- la incercarea de rezistenta chimica, finisajul (glazura) va ramane nedeteriorata.
Parc Municipal Vest
405
placile nu vor prezenta pete de culoare inchisa cu aria mai mare de max. 1,5
mm2 la max. 2% din esantion, fisuri in glazura, ingrosari ale glazurii sau zone
insuficient glazurate, aspect de inghetatsau cristalin si zone aspre.
Abateri limita admisibile de la dimensiunile normale de fabricatie pentru placile

faianta :
- la grosime nominala de 5,5 mm - +/- 10% iar pentru grosimea de 5 mm +10%
- la lungimi si latimi nominale: +/-0,6%
- sageata: max. 0,5% din lungimea laturii mari
Abateri limita admisibile de la dimensiunile nominale de fabricatie pentru placile
gresie ceramica:
- la grosimi nominale: +/-10%
- la lungimi si latimi nominale: +/-2%
- sageata: 0,35mm pentru gresie fina si 0,5 mm pentru gresie natur masurata
diagonala si raportata la lungimea laturii mari.
de
0..
de
pe

Placile de faianta sau gresie vor fi depozitate in locuri ferite de umiditate, acoperite,
in ambalajele originale ale furnizorului, pe platforma cu suprafata plana sau pe rafturi.
Nu se va aduce la punctul dc lucru din santier decat cantitatea strict necesara
pentru executarea placajului si numai la momentul necesar, astfel incat cutiile cu faianta
sau gresie sa nu fie depozitate in locuri neadecvate.
Placile se vor manipula cu grija pentru a nu fi lovite si a nu se deteriora si se vor feri
de contactul cu materiale care le pot pata.
Placile de faianta sau gresie se vor transporta ambalate in cutii, cu mijloace de
transport acoperite, curate si uscate.
In mijloacele de transport cutiile se vor aseza in stive, luandu-se masuri pentru
impiedicarea deplasarii stivelor in timpul transportului, spre a se evita deteriorarea
ambalajului si imprastierea placilor.
Mortare pentru pozarea placilor la pereti
Generalitati:
1. Componentele mortarului vor fi bine amestecate inainte de adaugarea apei.
2. Se va adauga cantitatea necesara de apa pentru a obtine consistenta dorita.
Se va evita excesul de apa.
3. Amestecul se va prepara cu atentie pentru umidificare completa si omogenizare.
4. Din timp in timp, amestecul va fi reagitat pentru mentinerea unei consistente
adecvate, dar nu se vor adauga ingrediente.
Mortarul care a facut priza nu mai poate fi folosit.
Mortarul pentru sprit va fi mortar de ciment-nisip (granulatii 03 mm) in dozaj
volumetric de 1:2.
Mortarul pentru grund va fi mortar de ciment avand dozajul de 400 kg ciment la m3
nisip (granulatie 13 mm) in dozaj volumetric de 1:3,5:0,05 (ciment: nisip:var pasta).
Mortarul se va amesteca uscat, apoi se va adauga apa suficienta pentru un
amestec omogen.
Mortar ciment, nisip (0...1 mm), var-pasta, in dozaj volumetric 2:1:1.
Paste subtiri adezive pentru pozarea placajelor la pereti
Generalitati:
Stratul de amorsa va fi o solutie de Aracet DP25 (D50) cu apa, in dozaj volumetric
de 1:3.
Parc Municipal Vest
406
Placile se aplica cu urmatoarea pasta adeziva: ciment: nisip 0... 1 mm: Aracet
DP25: apa in proportie volumetrica 5:2: 1:23.
Dupa amestecarea componentilor uscati (nisipul cu cimentul) se adauga
componentii lichizi (Aracetul cu apa 1,5... 2 parti).
La prepararea compozitiei pastei adezive se va folosi ciment PA35.
EXECUTIA PLACAJULUI PE SUPORT
Daca nu se specifica altfel, montajul placajului se va face cu placi de faianta sau de
gresie cu mortare san paste adezive, asa cum se specifica
Inainte de inceperea operatiunilor de placare cu placi de faianta sau gresie, se vor fi
executat celelalte lucrari de finisaj dupa cum urmeaza:
- Invelitoarea cladirii, cu executarea scurgerilor in solutia definitiva, astfel incat
suprafetele pe care se executa placarea sa fie ferite de actiunea precipitatiilor
atmosferice;
- Montarea tocurilor la ferestre si a tocurilor si captuselilor la usi, in afara
pervazurilor care se vor monta dupa executarea placajelor.
- Tencuirea tavanelor si a suprafetelor care nu se placheaza, in incaperile unde
se vor executa placaje.
- Montarea conductelor sanitare, electrice, de incalzire, ingropate sub placaj si
probarea acestora sub presiune.
- Montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea obiectelor sanitare,
eventualele gauri ulterioare urmand a fi date numai cu burghiul.
- Executarea pardoselilor reci (mozaic turnat, placi mozaicate, placi de gresie,
marmura, etc.).
- Executarea pardoselilor calde (din lemn, din P.V.C. etc.) care se degradeaza la
umiditate mare, se va face numai dupa montarea placajului.
Nu se va incepe lucrul pana ce lucrarile deja executate (pardoseala) nu vor fi
protejate satisfacator.
Inainte de inceperea lucrarilor de placare se va face o inspectare a suprafetelor ce
urmeaza a fi placate. Nu se va incepe lucrul pana ce nu vor fi indreptate eventualele
neregularitati constatate (abateri pe verticala si orizontala cat si eventuale vicii sau
degradari aparente).
Aplicarea placilor de faianta sau gresie se va face numai pe snprafete uscate,
pregatite in prealabil si care se inscriu in abateri de la planeitate cuprinse intre 3 mm/m pe
verticala si 2 mm/m pe orizontala.
Eventualele neregularitati locale nu vor depasi 10 mm (umflaturi sau adancituri).
In cazul cand aceste abateri sunt depasite, suprafetele vor fi indreptate prin completarea
cu mortar sau chit. Grosimea stratului de mortar nu trebuie sa depaseasca 1-2 cm.
Inainte de inceperea lucrarilor de placare se vor executa urmatoarele operatiuni:
- indepartarea eventualelor resturi de mortar, praf, pete de grasime, etc.
- rosturile zidariei (orizontale si verticale) trebuie sa se curete bine pe o adancime
de cca 1 cm, pentru ca mortarul de fixare sa adere cat mai bine pe aceste
suprafete.
- pe suprafetele de beton turnat monolit sau pe suprafetele de beton ale
panourilor mari se va aplica un sprit, pentru obtinerea unei mai mari rugozitati,
necesara aderarii mortarului de fixare a placilor.
Generalitati
Nu se vor executa placaje in zone unde temperatura este sub +5C.
Se va avea grija sa se evite evaporarea rapida a apei din patul de mortar.
Parc Municipal Vest
407
Patul de mortar nu se va aplica mult inainte de asezarea placilor de faianta sau

gresie si in nici un caz placile nu se vor aplica pe mortarul uscat.
Se va evita pe cat posibil taierea placilor, astfel incat printr-o asezare corecta a
acestora, placile care vor trebui sa fie taiate sa nu fie mai mici de jumatate de placa.
Marginile placilor taiate se vor poliza cu piatra de carborund.
Nu se vor aplica placi nefinisate corespunzator, cu margini crapate sau zimtate.
Rosturile intre placi vor fi realizate in continuitate, atat pe verticala cat si pe
orizontala si vor avea aceeasi dimensiune - cca. 2 mm - pe ambele directii, cum se
spcifica la (5) 1350.
Abaterile admise pentru suprafetele finisate vor fi de +/- 2 mm sub dreptarul de 1,20
m lungime.
Trasarea suprafetelor pentru placare
Trasarea suprafetelor care urmeaza a se placa se va face atat fata de onizontala
cat si fata de verticala.
Trasarea se va face cu dreptarul de lemn de maximum 2 m lungime si cu ajutorul
repenelor alcatuite din bucati de faianta sau gresie fixate provizoriu cu mortar de ipsos pe
suprafata respectiva a tencuielii, in imediata vecinatate a suprafetei care se placheaza.
Firul cu plumb, lasat la fata reperelor trebuie sa reprezinte linia suprafetei placajului
care urmeaza sa se execute.
Executia lucrarilor de placare
Dupa terminarea operatiilor de trasare se poate trece la executarea aplicarii
placajului in urmatoarea succesiune de operatii.
Pentru pereti din beton (panouri prefabricate sau turnate monolit):
- aplicarea spritului de mortar-ciment-nisip (5) 1242 cu consistenta fluida (10-12
cm) pe toata inaltimea peretelui si driscuirea sa de la tavan pana la linia
despartitoare a zonei ce se placheaza;
- aplicarea grundului de mortar de ciment-nisip (5) 1243 cu consistenta mai mare
(6 cm) pe zona ce se placheaza;
- aplicarea pastei adezive si a placajului;
- executarea scafei de racordare;
- aplicarea gletului pe zona superioara a peretelui;
- aplicarea vopselei de ulei.
Pe pereti din zidarie de caramida sau blocuri din beton:
- aplicarea spritului, grundului si tinciului pe suprafata ce ramane tencuita;
- aplicarea spritului din mortar de ciment-nisip si grundului din mortar de ciment- nisip pe suprafata ce urmeaza a fi placata:
- executarea placajului.
Pe pereti din elemente din b.c.a.:
a) Pe elemente plane din b.c.a.:
- aplicarea spritului din ciment in grosime de 2-3 mm preparat din
ciment: nisip 0... 1 mm; Aracet DP 25 in dozaj 1:3:0,15 si apa pana
la consistenta de 12-14 cm;
- aplicarea grundului din mortar adeziv in grosime de 8- 10 mm,
preparat din nisip 0...1 mm; ciment; var pasta, Aracet DP 25, in
dozaj volumetric 2:4:2:0,50 si apa pana la consistenta de 10-12
cm;
b) pe zidarie din blocuri mici de b.c.a.:
Parc Municipal Vest
408
aplicarea spritului de ciment in grosime de 2-3 mm, preparat din

ciment: nisip 0... 3 mm; Aracet DP 25, in dozaj 1:4:0,3 si apa pana
la consistenta de 11-13 cm;
- aplicarea grundului din mortar de fixare a placilor, preparat cu
aceiasi compozitie ca la sprit, cu consistenta 7-8 cm si grosimea
stratului de 20 mm;
- aplicarea mortarului adeziv in grosime de 8- 10 mm, preparat din
nisip 0... 1 mm; ciment; var pasta; Aracet DP 25, in dozaj
2:4:2:0,50 si apa pana la consistenta 10-12 cm;
Suprafata grundului va fi zgariata cu ariciul.
Placile de faianta sau gresie se vor curata de praf si impuritati, se vor tine in apa
timp de 10-15 minute inainte de inceperea placarii si apoi se vor scurge de apa timp de 5 10 minute.
Nu se vor folosi pentru placare placile ude.
Asezarea placilor va incepe de la nivelul pardoselii, avand grija sa corespunda
rosturile pardoselii in cele ale placajului daca nu se specifica altfel si corelandu-se placajul
(reglat perfect la orizontala) cu pardoseala al carei nivel poate fi inclinat.
Montarea placilor se va face prin aplicarea cu mistria pe dosul placii a mortarului (5)
1244 sau a pastei adezive (5) 1251-2, dupa caz si aplicarea placilor prin apasare pe
stratul suport. Dupa asezarea fiecarui rand de placi se va curata mortarul in surplus si se
va turna, in golurile ramase in spatele placilor, lapte de ciment.
Se controleaza de fiecare data cu dreptarul.
Rostuirea
Dupa cca. 5-6 ore de la terminarea executarii placajului, rosturile dintre placi se vor
curata prin frecare. Dupa aceasta operatie, rosturile se vor umple cu pasta de ciment alb,
daca nu se specifica altfel, la un interval de timp de 6-8 ore de la terminarea executarii
placajului pe intreaga suprafata din incaperea respectiva.
Protejarea lucrarilor
Spatiile in care s-au executat placajele de faianta sau gresie, vor fi inchise si se vor
pastra astfel pana la uscarea perfecta a lucrarii.
Placajele vor fi protejate de deteriorari pana la receptia lucrarii.
In timpul sezonului calduros, suprafetele expuse la soare vor fi acoperite cu foi de
panza de sac in fasii sau foi care timp de 2 zile vor fi in permanenta umezite.
Verificarea la receptia lucrarilor
Suprafata placajului se va verifica cu dreptarul de 1,20 m, si se va admite cel mult o
unda cu sageata de maximum 2 mm.
Placajul trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe intreaga suprafata; nu se
admit diferentieri de tonuri intre panourile montate si nici in cadrul aceluiasi panou; nu se
admit pete de murdarie, locuri vizibile cu smalt defect, etc.
Randurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii in continuare sau
alternate, de latime uniforma si bine umplute cu lapte de ciment alb.
Se vor considera defectiuni ce trebuiesc remediate local sau total urmatoarele:
1. Nerespectarea prezentelor specificatii.
2. Pozitionarea defectuoasa a placilor cu abateri fata de vertical si orizontala.
3. Nerespectarea continuitatii si dimensiunilor rosturilor pe cele doua directii.
4. Aplicarea la muchiile peretilor sau stalpilor a unor placi normale si nu a placilor
speciale cu muchia glazurata, asa cum este specificat.
Se vor inlocui aceste placi cu unele potrivite.
5. Nivelul finisajului nu este conform cu cele specificate in planurile din proiect.
Parc Municipal Vest
409
6. Deteriorari ale placajului rezultate din protejarea necorespunzatoare a lucrarilor

pana la receptie: fisurari ale placilor, desprinderi ale placilor de stratul suport, pete,
etc.
Amploarea remedierilor sau inlocuirilor va fi hotarata de Consultant. Aceste
operatiuni nu vor antrena costuri suplimentare, ele fiind suportate integral de
Antreprenor.
MASURARI SI DECONTARE
Lucrarile de la acest capitol se masoara la metru patrat de placaj executat.
Decontarea lucrarilor se va face la metru patrat de placaj executat, conform
planurilor din proiect, pe baza pretului unitar al articolului din cantitativul de lucrari.
24. PARDOSELI DIN PLACI DE GRANIT
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile pentru lucrarile de executie a pardoselilor cu
placi din granit antiderapanta pentru interior si exterior.
Concept de baza
La lucrare se vor folosi pardoseli cu placi din granit la zonele de primire, holuri,
coridoare, scari sau in orice alt spatiu indicat in proiect.
Standande si normative de refeninta
Acolo unde exista contradictii intre prevederile prezentelor specificatii si
recomandari din standandele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate
prezentele specificatii.
Standande:
STAS 388- 80 - Ciment Portland
SR 388- 95 - Apa pentru mortare si betoane.
STAS 1500-78 - Ciment M 30, ciment Pa 35 sau ciment F 25.
STAS 1667- 76 - Agregate grele naturale pentru mortane si betoane.
STAS 7055- 87 Cimenturi albe Portland
STAS 8171-84 Folie de polietilena.
Normative.
C 35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor.
Material suplimentar
Antreprenorul va asigura, la solicitarea Beneficiarului, livrarea in afara conditiilor
contractuale, a unei cantitati suplimentare de circa 2% pentru fiecare tip de placi - ca
dimensuune si culoare.
Mostre si testari
Se vor pune la dispozitia Consultantului in vedenea aprobarii, mostre, cate 3 placi,
din fiecare tip ca dimensiune si culoare ce se propun a fi utilizate la lucrare.
Nu se vor emite comenzi pentru livrarile de materiale decat dupa aprobarea mostrelor de
catre Consultant.
Mostrele vor fi insotite de fisele tehnice ale producatorului.
Fisele tehnice vor atesta compozitia si caracteristicile fizico-chimice ale produselor
si vor certifica respectarea prezentelor specificatii.
Marcile de pe ambalaje vor corespunde cu cele din fisele tehnice.
Antreprenorul va prezenta spre aprobare metoda de punere in opera a placilor,
conform indicatiilor producatorului.
Parc Municipal Vest
410
Lucrarile nu se vor incepe pana ce nu se obtine aprobarea Consultantului privind

aceasta mctoda.
Produse
Placi de granit, glazurate sau mate, de dimensiuni si grosimi indicate in proiect sau
similare.
Placile vor avea urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:
- coeficientul de absorbtie a apei maximum 4%.
Abaterile de la dimensiunile nominale permise vor fi:
- lungimea si latimea nominala a laturii: 2% maximum din
lungimea laturii;
- grosimea nominala a placilor : maximum 10%;
- abaterea de la unghi drept a placilor: maximum 0,5% din lungimea
laturii;
- deformare: maximum 0,5% din lungimea laturii celei mai mari.
Mateniale
Ciment gri Portland, conform STAS 388-80.
Ciment alb Portland, conform STAS 7055-87.
Nisip cu granulatie fina 0-1 mm, conform STAS 1667-76.
Placile de granit se vor depozita in ambalajele originale ale producatorului, in locuri
ferite astfel incat sa se evite spargerea sau deteriorarea placilor.
Manipularea cutiilor cu placi de granit se va face cu mare grija si numai atunci cand
va fi necesar astfel ca sa se evite deteriorarea placilor.
Placile vor fi fixate pe o sapa care a fost lasata sa se intareasca timp de cel putin
doua saptamani.
Sapa se va aplica pe hidroizolatia executata conform specificatiilor de la capitolul
de hidroizolatii.
Se va acorda o atentie cu totul deosebita executarii sapei in spatiile umede ce
urmeaza sa primeasca pardoseli din placi de granit, pentru a nu depsi grosimea
specificata in detalii, realizand totodata pantele cerute si o suprafata perfect nivelata.
Inainte de fixarea placilor, suprafata pe care acestea urmeaza sa fie fixate va fi
uscata.
Imediat inainte de asezarea stratului suport, sapele vor fi spalate, complet.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor incheia alte lucrari cum sunt:
- rectificari la elementele de beton armat;
- rectificari la zidarii;
- montarea tocurilor tamp!ariei interioare;
- montarea instalatiilor electrice circuitele pentru prize;
- montarea elementelor de fixare (dibluri) pentru grupuri sanitare.
Se va face trasarea nivelului finit al pardoselii cu ajutoru! furtunului de nivel, dreptar,
nivela si sfoara.
Se va face o aranjare pe uscat a placilor pe conturul pardoselii pentru trasarea apoi
cu sfoara a rosturilor.
Se va urmari din trasaj ca un numar cat mai mic de placi sa rezulte taiate.
Parc Municipal Vest
411
Generalitati
Nu se vor executa mai multe taieturi decat este necesar. In general nu se vor
executa taieturi prin care se obtin placi mai mici decat jumatate din dimensiune.
Suprafetele placilor vor fi centrate si echilibrate.
Se vor netezi toate muchiile taiate, cu piatra de carborund; nu se vor fixa placi cu
muchii crestate (in zig-zag) sau exfoliate.
Stratul suport
Amestecul pentru stratul suport nu va fi mai puternic decat o parte ciment Portland
la trei parti de nisip, dupa volum, si nici mai slab decat o parte ciment Portland la patru
parti nisip, dupa volum.
Apa va fi introdusa in amestec in cantitate suficienta pentru a se obtine
lucrabilitatea necesara (consistenta moale, densa), dar in cantitate minima, necesara.
Dupa compactare, apa nu va patrunde la suprafata.. Mortarul va avea consistenta
necesara compactarii prin batere, va fi suficient de moale pentru a primi nervurile placii si
suficient de tare pentru a sustine si mentine placa in planul corespunzator.
Daca nu se specifica altfel, stratul suport din mortar va avea o grosime uniforma de
10 mm. Se va prepara acea cantitate de mortar necesara numai pentru 2 ore de lucru.
Stratul suport din mortar va fi nivelat prin batere cu un dreptar tras peste ghidaje.
Pozarea placilor
Placile vor fi asezate uniform.
Antreprenorul va prevedea aplicarea unei paste de ciment curate pe suprafata
stratului de nisip/ciment umed, imediat inainte de asezarea placilor.
Placile de gr granit vor fi asezate in pozitie, pe stratul suport fara adeziv.
Rosturi
Placile se vor aranja cu rosturi de 2-3 mm. Rosturile vor fi continue in ambele
directii.
Pe conturul pardoselii, la baza peretelui, asa cum se specifica in detalii, se va
prevedea un rost de control de 6-9 mm.
Pentru asigurarea unor rosturi egale se vor folosi distantieri. Placile vor fi asezate in
sah, astfel incat o suprafata sa poata atinge gradul de contractare initial, inainte de
umplerea rostului.
Pozitia placilor va fi reglata in termen de 10 minute de la asezarea lor.
Timp de cel putin 4 zile nu se va circula pe pardoseala, dupa care este permis un
trafic usor si treptat, iar dupa 14 zile, va fi permis si traficul greu.
Rosturile nu se vor umple pana ce nu s-a facut priza suficienta intre placi si stratul
suport si in nici un caz mai devreme de 24 ore de la terminarea lucrarii de pozare a
placilor.
Rosturile dintre placile de granit vor fi umplute cu ciment alb (pigment colorat) si
mortar de ciment cu nisip. Suprafata rosturilor va fi plana si neteda.
Rosturile de control vor fi curatate de materialul ramas, murdarie, grasimi etc. si se
vor umple dupa consumarea dilatarilor in pardoseala.
Curatirea placilor: dupa fixare si umplerea rosturilor, placile vor fi spalate cu un
burete, diagonal, peste rosturi, dupa care vor fi sterse cu o bucata de panza curata si
uscata.
Toate suprafetele adiacente placilor de pardoseala vor fi lasate, la terminarea
lucrarilor, curate si perfecte.
Proba obligatorie la camerele umede avand prevazut sifon de pardoseala va fi
inundarea pardoselii si verificarea scurgerii corecte si complete a apei la sifon.
Parc Municipal Vest
412
Conditii de calitate pentru receptie

Tolerantele de finisaj la pardoseli sunt de 3,25mm, la fiecare 2,5 m.
Toate lucrarile defectuos executate vor fi indepartate si inlocuite, asa cum va hotara
Consultantul.
Se vor considera defecte grave urmatoarele:
- Nerespectarea cotelor finite de nivel ale pardoselii, conform
proiectului.
- Nerespectarea pantelor pardoselii catre sifoanele de pardoseala,
conform cu cele specificate in proiect.
- Nerespectarea prezentelor specificatii.
Masurarea si decontarea lucrarilor se va face pentru numarul de m2 de placi indicat
in planse.
In articolul din cantitativul de lucrari sunt cuprinse pardoseala din placi de gresie
ceramica, inclusiv stratul suport si materialele pentru rosturi.
25. PARDOSELI DIN COVOR PVC
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru pardoseli interioare executate cu covor din
PVC.
CERINTE LA PUNEREA IN FUNCTIUNE
Lucrarile ce se vor desfasura vor avea ca rezultat final obtinerea unor conditii
optime desfasurarii activitatilor auxiliare in industria alimentara, iar sistemele propuse vor
satisface criteriile de mai jos:
- suprafetele trebuie sa fie usor de curatat si de intretinut astfel incat
procesul tehnologic sa se desfasoare in conditii de curatire
maxima;
- rezistente de lunga durata la toti agentii chimici cu care suprafetele
iau contact permanent sau temporar
- suprafetele trebuie sa rezulte confortabile, sa creeze climatul optim
de munca al personalului, un rol important fiind jucat de alegerea
culorilor;
- reparatiile locale sa se faca usor, fara o tehnologie complicata si
fara perturbarea procesului tehnologic;
- productivitate mare la aplicare si predarea in timp util a
suprafetelor comandate;
- lipsa vreunui pericol din punct de vedere ecologic, toate
materialele fiind agrementate din punct de vedere al apei potabile;
- stabilitatea la foc si rezistenta la actiunea acestuia;
- asigurarea calitatilor si caracteristicilor la fiecare metru patrat
executat;
- comportarea foarte buna in timp, imbatranirea foarte lenta,
durabilitatea de peste 20 ani in conditiile unei exploatari normale.
Lucrari pregatitoare si conditii de lucru
Inceperea lucrarilor de pardoseli din PVC necesita vreificarea respectarii conditiilor
privind realizarea si calitatea lucrarilor care trebuie executate anticipat
Parc Municipal Vest
413
In incaperile in care urmeaza sa se monteze covorul se va asigura cu minimum 48

ore inainte de montarea imbracamintii cel putin16oC si umiditatea aerului maximum 65%,
conditii care se vor pastra cel putin 30 de zile sau pana la darea in exploatare.
Umiditatea stratului suport din mortar de ciment nu trbuie sa depaseasca 3%.
Masurarea exacta a umiditatii se va face conform paragrafului 4.29 din Normativ C
35-82.
Executarea sapei suport
Stratul suport al covorului PVC este o sapa de egalizare aplicata direct pe
suprafata respectiva. Aceasta sapa de egalizare care se va executa dupa ce tencuielile
interioare au fost terminate, se va realiza dintr-un mortar de ciment marca 100, avand
grosimea de 5 cm.
Inainte de turnarea stratului de ciment, suprafata pe care se aplica va fi bine
curatata si udata. Mortarul de ciment, preparat cu nisip 0..7 mm, se va intinde pe suprafata
respectiva si se va nivela cu dreptarul tras pe fasii de ghidaj din mortar de ciment sau pe
sipci de ghidaj fixate in prealabil la nivel.
Stratul suport trbuie sa fie aderent la suprafata pe care este aplicat. La ciocanirea
usoara cu ciocanul de zidar, trebuie sa prezinte un sunet plin.
Conditiile de finisare a suprafetei sapei de egalizare sunt urmatoarele :
- suprafata trebuie sa fie plana si neteda (fara asperitati, bavuri,
granule ramase in relief sau adancituri); sub dreptarul de 2m
lungime se admit cel mult doua unde cu sageata masiva de 1mm;
- atunci cand sapa de egalizare din mortar de ciment nu este neteda
se va aplica un strat autonivelant corespunzator
PREGATIREA SUPRAFETELOR
Conformitatea suprafetelor noi si a conditiilor de aplicare: hotararea de a aplica
covoarele de pvc va fi luata de comun acord de catre contractorul principal si
subcontractor, tinand cont de conformitatea suprafetelor noi si de conditiile dintr-o zona
anume.
Conformitatea suprafetelor existente si a conditiilor de aplicare:
- Iniante de inceperea lucrarilor, subcontractorul trebuie sa cofirme
ca suprafetele existente vor deveni apte pentru aplicarea covorului
PVC ales, dupa reconditionarile de rigoare.
Hotararea de a aplica covoarele de PVC va fi luata tinand cont de conformitatea
suprafetelor existente si de conditiile dintr-o zona anume.
Umiditatea: Acolo unde covoarele urmeaza sa se aplice pe suprafete/ baze noi,
turnate umed:
Se va urmari ca aparatele de uscare ajutatoare sa fie inchise de cel putin 4 zile,
apoi
Se va testa umiditatea suprafetei cu un aparat precis, cu standardul romanesc in
domeniu;
Citirile trebuie sa aiba loc la colturi, in anumite puncte pe margini si in diverse
puncte din interior;
Nu se va aplica covorul PVC daca masuratorile nu indica o umiditate de 75% sau
mai mica.
Sub-straturi: Specificatiile pentru suprafetele netezite cu mistria si care urmeaza sa
fie acoperite:
Suprafata neteda, fara urme de mistrie sau alte defecte si conforma pentru a fi
acoperita cu materialul de finisare;
Protectia adecvata la circulatia prin zona;
Parc Municipal Vest
414
Se vor remedia defectele prin aplicarea unui compus (agent) de netezire, in cazul in
care suprafata obtinuta nu este corespunzatoare, din cauza unor defecte de acoperire sau
de protectie;
Specificatiile pentru suprafetele structurilor de otel care urmeaza sa fie acoperite
sunt:
O suprafata uniforma neteda, fara cusaturi de sudura sau alte semne, potrivita
pentru a primi finisajul.
Executarea imbracamintii pardoselii.
Pentru montare, covorul se va croi in conformitate cu planul de montaj intocmit
pentru fiecare incapere in prealabil, cu respectarea urmatoarelor criterii:
- fasiile de covor se vor amplasa pararel cu unul din peretii incaperii,
cu rosturile dintre ele orientate in directia de circulatie maxima si
daca este posibil si in directia principalei surse de lumina naturala.
- rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde usa nu trebuie
sa cada in dreptul golului usii. Daca in doua incaperi alaturate se
monteaza acelasi tip de covor, fasia nu se va intrerupe in dreptul
usii. Cand in doua incaperi alaturate fasiile au culori diferite sau la
racordarea cu o pardoseala de alta natura, atunci rostul dintre
fasiile colorate diferit sau rostul de racordare a celor doua tipuri de
pardoseli se va amplasa la mijlocul grosimii foii de usa.
Toate suporturile trebuie sa fie rigide, uscate, intregi, netede si fara urme de
grasime, murdarie sau alte materiale contaminate inainte de aplicarea finisajelor.
Covoarele PVC trebuie sa fie taiate precis, imbinate strans, lipite bine, netede si fara pungi
de aer, incretituri, urme de adeziv si pete.
Mostre: inainte de a da comenzile, mostre de material de pardoseala trebuie
supuse aprobarii. Se va urmari ca materialele furnizate sa corespunda mostrelor.
Zone de control: se va acoperi de proba o suprafata de 3x3m, cu borduri, in zonele
respective, in varianta finala, pentru a se supune aprobarii beneficiarului.
Aplicare: se vor aplica covoarele pvc in asa fel incat imbinarile logitudinale si
transversale sa fie minime.
Marcare: se va urmari ca materialele sa fie livrate pe santier in ambalajele originale,
marcate clar cu numar de lot.
Depozitare: se vor depozita materialele in zone curate, uscate, cu temperatura
ridicata si bine ventilate. Se vor depozita in ambalajul original pana la utilizare.
Inceperea lucrarilor: se vor aplica materialele numai dupa ce cladirea este izolata
de intemperii, instalatorii au terminat lucrarile, cladirea este uscata, zugravelile sunt
terminate si uscate, toate gurile de utilitati din pardoseala, captuselile conductelor si alte
elemente de fixare in jurul carora materialul trebuie taiat au fost montate. Se va atentiona
Supervizorul Contractului cu cel putin 48 ore inainte de inceperea lucrarilor de aplicare.
Pregatirea materialelor: Inainte de aplicare, materialele trebuie "conditionate" prin
despachetare si intindere in locurile unde urmeaza sa fie lipite. Timpul minim si
temperaturile minime trebuie sa fie cele recomandate de catre producator.
Ambient: inainte, in timpul si dupa aplicare, se va mentine o temperatura si
umiditate la nivelul mediu al celor din timpul exploatarii curente a cladirii.
APLICAREA COVOARELOR PVC
Inainte de aplicarea adezivului, atat suprafata stratului suport cat si spatele fasiilor
de covor, se vor curata bine de praf, cu ajutorul unor perii si al unei carpe. De asemenea
se va curata bine incaltamintea muncitorilor si nu se va circula cu ea in afara incaperilor in
care se lucreaza.
Aplicarea adezivului atat pe stratul suport cat si pe spatele fasiilor de covor se va
face cu ajutorul unui spaclu dintat care se va trage in contact cu suprafata pe care se
Parc Municipal Vest
415
aplica adezivul, astfel ca in urma lui sa ramana numai cantitatea de adeziv care trece
printre dinti. Spaclul se tine inclinat fata de directia de intindere a adezivului, in asa fel ca
excesul de adeziv sa se prelinga pe langa marginea spaclului, spre partea inca neunsa cu
adeziv.
Adezivul se va aplica in strat subtire si cat mai uniform. Nu se admit aglomerari
(cuiburi) de adeziv.
Eventualele urme de adeziv ramase pe suprafata covorului se vor indeparta
imediat, dupa fiecare operatie de lipire, cu o carpa aspra. Daca curatarea nu se face
imediat, suprafata covorului va ramane patata.
Atunci cand in incaperea respectiva este prevazuta executarea sudurii rosturilor la
imbracamintile de pardoseli din covoare, aceasta operatie se va executa cu aparatul de
sudat conform tehnologiei furnizorului.
CONSISTENTA CULORILOR: Intr-o zona/ incapere se va utiliza material provenind
din acelasi lot pentru a preveni formarea de structuri lamelare sau neomogenitate rezultate
din variatia culorii/ stralucirii materialului.
GENERALITATI PRIVIND APLICAREA ADEZIVULUI:
- Se va utiliza primer (amorsa) acolo unde recomanda producatorul
adezivului. Se va lasa sa se usuce bine inainte de a aplica
adezivul.
- Se va intinde adezivul uniform si se va aplica covorul PVC,
presand ferm si ruland (daca se recomanda) pentru a asigura
contact ferm si o buna lipire pe toata suprafata.
- Se va indeparta surplusul de adeziv de pe partea expusa a
covorului de PVC, pe masura ce lucrarile avanseaza.
Urmele de mistrie si denivelarile in substrat nu se accepta.
MODELELE: trebuie asigurata continuitatea modelelor la imbinari.
IMBINARILE: marginile materialului trebuie fasonate pentru a asigura imbinari
stranse, fara goluri.
"SUDURA" IMBINARILOR:
Nu se va incepe formarea imbinarilor ("sudura") pana cand adezivul nu a fost
aplicat in intregime;
Se vor forma imbinari curate, netede, puternice, care sa nu prezinte denivelari in
restul suprafetei.
ZONELE DE TRECERE LA USI: imbinarea trebuie facuta la mijlocul pragurilor
usilor, daca nu se specifica altfel.
muchiile treptelor/ captueli:
Se vor fixa temeinic, cu elemente de fixare sub unghi de 45O fata de borduri (plinte),
acolo unde este posibil.
borduri (plinte)
Se vor lipi ferm si paralel cu podeaua. La colturi: ungiuri de 45O .
LUCRARI DE FINAL
GENERALITATI PRIVIND CURATIREA: se vor indeparta toate bavurile ,praful si
murdaria. Se vor indeparta cu atentie urmele de adeziv si alte urme de pe finisaj si
suprafetele adiacente, utlilizand agenti si metode de curatare aprobate de beneficiar.
FINISARI ALE PARDOSELILOR CU COVOR PVC:
- Se vor spala pardoselile cu carpe umdede , cu apa si detergent neutru din
punct de vedere chimic. Daca este nevoie, se vor freca usor zonele mai
murdare, utilizand o perie sau o bucata de material sintetic aspru.
- Se va clati bine cu apa curata, indepartand surplusul de apa pentru a nu
strica adezivul si se va lasa sa se usuce.
Parc Municipal Vest
416
PROTECTIE: Se va acoperi suprafata cu carpe curate , placi PFL sau alt material
corespunzator, pentru a preveni eventuale stricaciuni provocate de circulatie; se vor
indeparta doar la cererea beneficiarului.
DESEURI: Se vor pastra bucatile de material in exces, ce pot fi utilizate la reparatii.
La punerea in functiune a investitiei, acestea vor fi alese de catre Supervizorul
Contractului.
AGREMENTE TEHNICE
Toate produsele folosite vor avea certificate de calitate si agremente tehnice
conform prevederilor Legii nr.10/1995.
Controlul de calitate a lucrarilor pe parcurs
(abateri,tolerante si verificarile lor, defecte admise si neadmise)
Pe parcursul lucrarilor se verifica in mod special respectarea urmatoarelor conditii :
Covorul trebuie lipit pe toata suprafata, iar la ciocanirea usoara cu un ciocan de
zidar sa prezinte un sunet plin. Nu se admit colturi si margini nelipite sau umflaturi.
Fasiile de covor trebuie sa fie bine alaturate. Nu se admit rosturi mai mari de 0,5
mm latime si nici denivelari la rosturi.
Suprafata pardoselii trebuie sa fie complet plana si neteda. Nu se admit portiuni in
relief sau adancituri.
Suprafata pardoselii trebuie sa fie curata, lustruita. Nu se admit pete.
Racordarile la pardoseli de alta natura, strapungerile fixate pe stratul suport, etc.,
trebuie sa fie bine pasuite la croire.
Pentru toate lucrarile cu destinatie specifica de izolare fonica si in general la
acustica in constructii, se va verifica respectarea stricta a prevederilor proiectelor, iar orice
modificare de solutie se va face numai cu avizul scris al proiectantului de specialitate.
Conditii tehnice speciale de prorectie a muncii si paza contra incendiilor
In timpul executiei pardoselilor din produse pe baza de polimeri sintetici se vor
respecta prevederile din caietul I ,,Prescriptii generalecap. 7 al normativului C 35-82,
inclusiv paragrafele 6.1...6.7 pag. 138.
De asemenea pentru evitarea pericolului de explozie care poate avea loc datorita
folosirii de adezivi care degaja vapori inflamabili, se vor lua masuri care sa asigure :
- impiedicarea atingerii limitei inferioare de explozie a amestecului de vapori
de solventi si aer (se va asigura prin ventilatie fara a scadea temperatura
sub temperarura limita +16o C, si prin inchiderea imediat dupa fiecare
folosire a bidoanelor cu adeziv si diluant.
- interdictia oricarei surse de foc (scantei, flacara, etc.) in intreaga zona in
care se pot forma amestecuri explozive
- instructaj zilnic cu personalul ce lucreaza in zona chiar sezonier.
- se vor instala plancarde de avertizare in zona conform paragraf 6.3.
punctul 2 din C 35-82
- sudarea rosturilor trebuie sa aiba loc dupa minimum 24 ore dupa lipirea
covoarelor si o buna ventilare.
Pentru detalii se va consulta Normativ C 35-82 pag. 138-140.
Transportul si depozitarea materialelor pe santier
Transportul covoarelor se va face cu mijloace de transport acoperite, uscate, curate
si inchise, sulurile stand in pozitie verticala.
Depozitarea se va face in locuri uscate si acoperite, cu temperatura intre +5o si
+40o C, ferite de actiunea directa a soarelui, in pozitie verticala.
Transportul bidoanelor cu adeziv si diluant se va face cu respectarea
dispozitiilor in vigoare privind transportul materialelor inflamabile.
Parc Municipal Vest
417
Bidoanele cu adeziv si diluant se vor depozita in incaperi special amenajate pentru

produse inflamabile, ferite de orice posibilitate de explozie, respectandu-se dispozitiile
privind paza conta incendiilor.
26. SAPE PENTRU PARDOSELI
SAPE PENTRU PARDOSELI
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea sapelor de mortar pentru
stratul suport al pardoselilor.
Acest capitol va completa capitolele cuprinzand specificatii pentru executarea
urmatoarelor tipuri de pardoseli :
- pardoseli din granit;
- pardoseli din gresie ceramica;
- pardoseli din parchet stratificat.
standardelor si normativelor enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde
STAS 388-80 - Ciment Portland
STAS 790-84 - Apa pentru mortare si betoane
STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarii
STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali
Normative
C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala
C35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor, modificarile si completarile
acestuia.
Mostre si testari
Testarea mortarului se va face prin prelevarea de probe conform prevederilor din
STAS 2634-80 si anume:
- rezistenta la compresiune la 28 zile: 1 test la fiecare 40 m3 mortar.
- consistenta si densitatea mortarului proaspat : un test la fiecare
schimb.
Conditii de acceptare la receptie a mortarului :
- rezistenta la compresiune la 28 zile: 50 kg/cm2;
- consistenta mortar proaspat: 12 cm;
- densitate mortar proaspat: min. 1950 kg/m3
Metoda de testare si rezultatul incercarilor laboratorului se vor supune spre
aprobare Consultantului.
Se vor face testari, de asemenea, pentru cimentul folosit la mortare, pe cate 5 kg
din fiecare tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrari.
Se va pune la dispozitia Consultantului certificatul producatorului prin care se atesta
ca cimentul livrat la santier este conform cu specificatiile.
MATERLALE SI PRODUSE
Ciment gri Portland, conform STAS 388-80, fara bule de aer, de culoare naturala
sau alb, fara constituenti care sa pateze.
Parc Municipal Vest
418
Agregate naturale (nisip, 0 - 7 mm) conform STAS 1667-76, avand densitatea in

gramada, in stare afanata de minimum 1200 kg/m3.
Nisipul de cariera poate fi partial inlocuit cu nisip de concasare.
Continutul de nisip natural va fi de cel putin 50%.
Apa conform STAS 790 - 84.
Apa va fi potabila, curata, fara urme de grasime sau alte substante care pot pata,
nu va contine acizi.
Plastifianti de tip DISAN (produs romanesc) sau alti similari apropiati.
Agregate
Agregatele vor fi transportate si depozitate in functie de sursa si sortul lor.
Agregatele vor fi manipulate astfel incat sa se evite separarea lor, pierderea finetii sau
contaminarea cu pamant sau alte materiale straine.
Daca agregatele se separa sau daca diferitele sorturi se amesteca, ele vor fi din
Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete
deosebite. Agregatele se vor amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de finete.
Nu se vor transfera agregatele din mijlocul de transport direct la locul de depozitare
de la santier daca continutul de umiditate este astfel incat poate afecta precizia
amestecului de mortar; in acest caz agregatele se vor depozita separat pana ce
umiditatea dispare.
Agregatele se vor depozita in silozuri, lazi sau platforme cu suprafete dure, curate.
La pregatirea depozitarii agregatelor se vor lua masuri pentru a preveni patrunderea
materialelor straine. Agregatele de tipuri si marimi diferite se vor depozita separat.
Inainte de utilizarea agregatelor, acestea vor fi lasate sa se usuce pentru 12 ore.
Cimentul :
Cimentul se va livra la locul de amestecare in saci originali, etansi, purtand etichete
pe care s-au inscris greutatea, numele producatorului, marca si tipul. Cimentul se va
depozita in cladiri inchise, ferit de umezeala.
Nu se vor livra ambalaje care sa difere cu mai mult de 1% fata de greutatea
specificata.
Daca Consultantul aproba livrarea cimentului in vrac, se vor asigura silozuri pentru
depozitarea cimentului si protejarea lui de umiditate.
Nu se vor amesteca marcile si tipurile de ciment in siloz.
Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite, fara
aprobarea Consultantului.
materiale straine, sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor.
Materialele vor fi livrate in timp util, pentru a se permite inspectarea si testarea lor.
Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate in structuri etanse, pe suporti mai
inalti cu aproximativ 30 cm decat elementele din jur.
Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi depozitat pe platforme ridicate si
va fi acoperit cu prelate impermeabile.
Se va indeparta de pe santier cimetul nefolosit care s-a intarit sau a facut priza.
Amestecuri pentru mortar
Generalitati
Se vor masura materialele pe lucrari astfel incat proportiile specificate in amestecul
de mortar sa poata fi controlate si mentinute cu strictete in timpul desfasurarii lucrarilor.
Daca nu se specifica astfel, proportiile se vor stabili dupa volum.
Parc Municipal Vest
419
In cadrul acestor specificatii, greutatea unui m3 din fiecare material fobosit ca

ingredient pentru mortar este considerata astfel:
Material
Greutatea pe metru cub
Ciment Portland
1506 kg
Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2%
1300 kg
Dozaje, compozitii
Mortarul pentru sapele de pardoseli va fi un amestec de ciment cu nisip in proportie
de 1:3,5 (circa 405 kg ciment la m3 mortar).
EXECUTIE
Prepararea mortarului
Mortarul se amesteca bine si numai in cantitati ce se vor folosi imediat. La
prepararea mortarului se va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de
lucrabilitate satisfacatoare, dar se va evita suprasaturarea cu apa a amestecului. Mortarul
se va pune in opera intr-un interval de 2 ore dupa preparare. In acest interval de timp se
permite adaugarea apei in mortar pentru a compensa cantitatea de apa evaporata, dar
acest lucru este permis numai in recipientele zidarului si nu la locul de preparare a
mortarului. Mortarul care nu se foloseste in timpul stabilit va fi indepartat.
Daca nu se aproba altfel, pentru loturile mici, prepararea se va face in mixere
mecanice cu tambur, in care cantitatea de apa poate fi controlata cu precizie si
uniformitate. Se va amesteca pentru cel putin 5 minute: 2 minute pentru amestecul
materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa adaugarea apei.
Volumul de amestec din fiecare lot nu va depasi capacitatea specificata de producatorul
mixerului. Tamburul se goleste complet inainte de adaugarea lotului urmator.
Mortarul folosit la rostuire va fi uscat atat incat sa aiba proprietati plastice care sa
permita folosirea lui la umplerea rosturilor.
Transportul mortarului:
- Se face cu utilaje adecvate.
Durata maxima de transport va fi astfel apreciata, incat transportul si punerea in
opera a mortarelor sa se faca :
- in maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var;
- in maxim 1 ora de la preparare, pentru mortarele de ciment sau
ciment- var - fara intarzietor de priza;
- in maximum 2 ore, pentru mortarele cu intarzietor de priza.
Imediat inainte de turnarea sapei, betonul de rezistenta va fi spalat si toate resturile
de materiale vor fi indepartate. Suprafata betonului va fi curatata de praf.
Sapele vor fi turnate intr-o singura operatie si vor fi driscuite; atunci cand sunt
partial uscate, vor fi periate pentru obtinerea unei suprafete striate.
Sapa de mortar de cirment se executa in timp de minimum 24 ore si maximum 24
zile de la turnarea planseului de beton simplu sau armat.
Sapa se va executa in spatii in care s-au executat deja urmatoarele operatiuni de
finisare:
- pozarea peretilor despartitori;
- executarea tencuielilor;
- pozarea tocurilor pentru usi interioare;
- executarea lucrarilor de instalatii, inclusiv probele de verificare.
Se verifica ca planseul de beton sa aiba abaterile de la planeitate admise maxime
astfel:
- planeitate: +/- 4 mm la 2 m;
Parc Municipal Vest
420
denivelari intre 2 elemente prefabricate alaturate (placi): +/- 0,5

mm.
Executarea sapei
Sapele vor avea grosimea indicata in planuri.
Daca nu se specifica altfel sapa va avea grosimea de 22 mm. indiferent de stratul
pe care se aplica (beton sau hidroizolatie) sau de tipul pardoselii care se aplica ulterior.
Se va avea de asemenea o grija deosebita la executarea pantelor conform
desenelor, la spatiile umede (bai, bucatarii, spalatorii, etc.).
Suprafata planseului se curata cu perii de paie sau sarma, de reziduuri, impuritati,
praf, moloz, se razuie cu spaclul picaturile de beton sau mortar cazute din alte procese
tehnologice, se matura si se spala cu jetul de apa, fara sa se inunde.
Se stropeste suprafata cu lapte de ciment.
Se traseaza nivelul, pornind de la linia de vagris.
Mortarul se aplica pe pardoseala cu pompe sau alte mijloace si se niveleaza cu
dreptarul, apoi se driscuieste suprafata.
Sapele vor fi periate pentru a se realiza o suprafata care sa asigure o buna
aderenta a stratului suport al pardoselii.
Curatare si protectie
Sapele vor fi acoperite pentru a se impiedica uscarea rapida.
Dupa executarea sapei, Antreprenorul o va acoperi si proteja cu mijloacele pe care
le considera adecvate.
Defecte admisibile si remedieri
Dupa executare, sapa va fi lasata in stare perfecta, conform planurilor. Va fi
obtinuta aprobarea Consultantului.
Toate lucrarile defectuoase vor fi inlaturate si inlocuite la cererea Consultantului.
Volumul lucrarilor care urmeaza sa fie inlaturate si metodele de inlaturare si
inlocuire vor fi cele indicate de Consultant.
Antreprenorul va executa pe propria sa cheltuiala toate lucrarile de inlaturare si
inlocuire a sapelor defectuoase.
Dupa parerea Consultantului, nu sunt admise lucrarile daca:
- Sapa nu indeplineste conditiile prevazute in specificatii;
- Suprafata sapei este mult prea deteriorata pentru a putea fi
acceptata.
- Nivelele finite nu sunt conform planurilor din proiect.
- Datorita incarcarilor premature sapa s-a deformat sau a fost
deteriorata.
Lucrarile de la acest capitol se masoara la metru patrat de sapa executata.
Decontarea lucrarilor se va face la metru patrat de sapa executata, conform
planurilor din proiect, pe baza pretului unitar al articolului din cantitativul de lucrari.
27. PARDOSELI DIN MORTAR DE CIMENT SCLIVISIT SAU ROLAT
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executia pardoselilor de mortar de ciment
cu fata sclivisita (neteda sau rolata cu ajutorul unei role cu dinti) aplicate pe un strat suport
de beton.
Parc Municipal Vest
421
Specificatiile pentru hidroizolatia aplicata pe stratul suport inainte de executarea

pardoselii (acolo unde se indica in proiect) se gasesc la capitolul de hidroizolatii.
Acest capitol cuprinde de asemenea specificatii pentru executarea scafelor si
plintelor din mortar de ciment sclivisite, asa cum este indicat in proiect.
Concept de baza
Astfel de pardoseli se prevad a se executa numai in spatii tehnice fara circulatie
intensa
Acolo unde exista contradictii intre prevederile din prezentele speeificatii si prescriptiile din
standardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele prescriptii.
Standarde:
STAS 388-80 - Ciment Portland
STAS 790-84- Apa pentru mortare si betoane
STAS 1667-76- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare.
Normative
C 35-82 Nonmativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor, cu modificarile si
completarile acestuia.
Mostre si testari
Prin aprobarea mostrelor de catre consultant se intelege aprobarea cimentului,
agregatelor a proportiilor de amestec a agregatelor.
Materiale
Ciment Portland, conform STAS 388: 1995
Agregatele grele naturale (nisip, pietris, balast, piatra sparta) vor corespunde
prevederilor din STAS 1667-76.
Amestecuri pentru mortare
Generalitati:
Se vor masura materialele pe lucrari, astfel incat proportiile specificate in amestecul
de mortar sa poata fi controlate si mentinute cu strictete in timpul desfasurarii lucrarilor.
Daca nu se specifica altfel, proportiile se vor stabili dupa volum.
In cadrul acestor specificatii, greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca
ingredient pentru mortar este considerat astfel:
Material
Greutate pe metru cub
Ciment Portland
1506 kg
Nisip natural 0-7 nini Cu uniiditate 2%
1300 kg
Mortarul pentru pardoseli va fi un amestec de ciment, nisip in proportie : 3,5 (circa
405 kg ciment la m3 mortar).
Livrare, transport, depozitare
Conditiile de livrare, transport si depozitare pentru ciment si agregate sunt
specificate la alt capitol.
Prepararea mortarului
Specificatii privind modul de amestecare a mortarului, transport si punere in opera
sunt cuprinse la alt capitol
Parc Municipal Vest
422
Imediat inainte de aplicarea mortarului pentru pardoseala stratul suport din beton va
fi spalat si toate resturile de materiale vor fi indepartate.
Suprafata batonului va fi curatata de praf.
Idem suprafata hidroizolatiei acolo unde este cazul.
Mortarul de ciment se aplica optim la minimum 24 ore si la maximum 24 zile de la
turnarea planseului de beton armat.
Pardoselile nu se vor executa decat dupa ce se vor fi executat unmatoarele
operatiuni:
- pozarea peretilor despartitori din elemente prefabricate de beton
(daca este cazul);
- executarea tencuielilor;
- pozarea tocurilor pentru usi intenioare;
- executarea lucrarilor de instalatii, inclusiv probele de verificare la
presiune;
- aplicarea hidroizolatiei, acolo unde este cazul.
Se va verifica daca executia stratului suport (planseul de beton) se incadreaza in
abaterile de la planeitate admise maxime:
- planeitate: 4 mm la 2 m.
Faze de executie si control
Pardoseala se va turna intr-un singur strat cu grosimea conform celor specificate in
proiect.
Grosimile indicate cuprind in ele si stratul aparent finisat (scliviseala).
Suprafata planseului se curata cu perii de paie sau sarma, de reziduuri, impuritati,
praf, moloz, se razuie cu spaclul picaturile de beton sau mortar cazute din alte procese
tehnobogice, se matura si se spala cu jetul de apa, fara sa se inunde.
Se traseaza nivelele (pentru mortar, scafe, plinte) pornind de la linia de vagriz,
executandu-se fasii de mortar, martori.
Se desface tencuiala pe inaltimea scafei sau plintei.
Se curata si se spala stratul suport de zidarie de sub scafa sau plinta.
Se stropeste suprafata cu lapte de ciment.
Se aplica mortarul intre sipci reper, cu pompa sau manual si se niveleaza cu
dreptarul.
Fata vazuta sclivisita se va obtine prin baterea mortarului proaspat asternut, cu
mistria, (pana la aparitia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafata a unei cantitati de
ciment si sclivisirea acestuia prin trecerea cu mistria.
In cazul suprafetelor rolate (acolo unde este specificat) se va trece rola cu dinti pe
suprafata imbracamintii, imediat dupa sclivisirea.
Scafe, plinte
Scafele sau plintele se vor executa la dimensiunile specificate in proiect, turnate din
mortar de ciment sclivisit, acelasi ca pentru pardoseala.
Dupa desfacerea tencuielii pe inaltimea trasata conform proiectului si adancima
rosturilor la zidarie, se curata suprafata peretelui si se aplica spritul cu lapte de ciment.
Se aplica apoi un strat de mortar de ciment acelasi ca la pardoseala, cane se
niveleaza si se driscuieste la profilul specificat in proiect.
Scliviseala scafelor si plintelor se face ca si la pardoseala, pana la obtinerea unui
luciu metalic.
Curatire si protectie
Dupa sclivisire, pentru a se evita fisurarea datonita actiunii razelor solare si a
curentilor puternici de aer, acolo unde este cazul, pardoseala se va acoperi, dupa
Parc Municipal Vest
423
terminarea prizei, cu rogojini sau folie de hartie care sa nu pateze, tinandu-se in stare de
umezeala timp de 7 zile.
Pentru a preveni fisurarea provocata din contractii, la suprafete mari de pardoseala
se vor prevedea rosturi pe ambele directii la maximum 2,50 m.
Abateri admisibile
Abaterea de la planeitate fata de prevederile proiectului : cel mult doua de
maximum 2 mm sub dreptarul de 2 m, pus in orice directie.
Abaterea fata de pantele prevazute in proiect : 2,5 mm la metru, dar numai in
portiuni izolate.
Consultantul va putea dispune refacerea locala sau pe portiuni mai mari pana la
refacerea totala a pardoselii daca constata urmatoarele defectiuni:
- nerespectarea prezentelor specificatii;
- nerespectarea
prevederilor proiectului privind
parametrii
geometrici: niveluri, pante, grosimi;
- aderenta proasta a stratul suport (daca la ciocanire cu un ciocan
de cauciuc sunetul nu este plin);
- pardoseala a fost deteriorata din cauza nerespectarii conditiilor de
protejare pe parcursul perioadei de intarire a mortarului;
- aspectul, starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu
suprafetele verticale nu sunt corespunzatoare daca:
- pardoseala, scafele sau plintele, sunt fisurate;
- suprafata prezinta defecte majore (adancituri, plusuri de material
etc.).
Pardoselile se vor deconta la suprafata in metri patrati masurata conform planselor
din proiect.
Costul pe metru patrat, in articolul din cantitativul de lucrari pentru pardoseala de
ciment sclivisit sub cada de baie nu cuprinde si straturile hidroizolatiei.
Costul pe metru patrat, in articolul din cantitativul de lucrari pentru pardoseli din
mortar de ciment rolat cuprinde si scafa sau plinta sclivisita.
3.5.1.2. Structura
3.5.1.2.1. Memoriu tehnic structura cladire administrativa
Prezenta documentatie cuprinde detalii de rezistenta pentru realizarea constructiei
cu destinatia de cladire administritiva pentru Parcul Municial Vest, in vederea obtinerii
Autorizatiei de Construire si realizarii constructiei.
Conform P100-1/2006, Cod de proiectare seismica Partea I Prevederi de
proiectare pentru cladiri pentru Ploiesti se considera: zona seismica ag=0.28g (coeficient
functie de zona seismica de calcul a amplasamentului si unde g=9,81m/s2) si perioada de
colt Tc=1,0 sec.
Amplasamentul conform prevederilor din NP 082-2004 Sarcini in constructii
Incarcari date de vant are o presiune dinamica de baza gv = 0,40kPa, iar conform
prevederilor din CR1-1-3-2005 Cod de Proiectare Evaluarea actiunii zapezii asupra
constructiilor, in zona corespunde o greutate de referinta de 2,0kN/mp.
Clasa de importanta a constructiei este III - constructii de importanta normala.
Cladirea se incadreaza, conform P100-1/2006 Cap.5 - Prevederi specifice
constructiilor de beton in tipul structural a - sistem tip cadre.
Parc Municipal Vest
424
Principale STAS-uri si normative care au stat la baza intocmirii prezentului proiect

sunt urmatoarele:
- STAS 10101/0A-77 - Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si
industriale
- CR 0-2005 - Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii
- STAS 10101/1-78 - Greutati tehnice si incarcari permanente
- STAS 10101/2A1-78 - Actiuni datorate procesului de exploatare
- SR EN 1991-1 Actiuni asupra structurilor. Actiuni generale - Greutati specifice,
greutati proprii, incarcari utile pentru cladiri.
- NP 082-04 Actiunea vantului
- CRO 1-1-3-2005 Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor
- STAS 10101/0-90 - Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton
armat si beton precomprimat
- SR EN 1992-1-1 Proiectarea structurilor de beton. Reguli generale si reguli
pentru cladiri
- P100-1/2006 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte , social-culturale, agrozootehnice si industriale
- CR 6-2006 Cod de proiectare pentru structuri din zidarie
- CR 2-1-1.1/2006 Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de
beton armat
- NP 007-97 Cod de proiectare pentru structuri in cadre de beton armat
- NP 112-04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa
- NE 012-1999 Cod practic pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat
- ST 009/1996 Specificatii privind criteriile de performanta pentru armaturi
Intrucat cladirea ce urmeaza a se realiza va fi o constructie cu regimul de inaltime
Parter, situata in mediu urban, proiectantul precizeaza ca, in conformitate cu prevederea
art. 2, alin.2, din Legea nr. 10/1995, beneficiarul are obligatia de a angaja un verificator de
proiecte atestat care sa verifice proiectul pentru cerinta "A" - rezistenta si stabilitate.
STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA
In baza HGR 766 /1997, anexa nr. 3 si a punctajului obtinut, determinat conform
Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor - Metodologie de
stabilire a categoriei de importanta a constructiilor (publicat in B.C. - Aprilie 1996) a
rezultat categoria de importanta C (normala), care va fi preluata si de celelalte
specialitatii.
DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI
Amplasamentul, pe care urmeaza sa se construiasca parcul si implicit imobilul, este
situat in intravilanul orasului Ploiesti si are ca vecinatati la vest cartierul Ploiesti Vest
(Mitica Apostol), la sud este strabatut de drumul national DN1A, in nord-est este limitat si
strabatut in directia nord-est sud-est de centura Vest, iar in partea de est este marginit
de calea ferata Brasov-Bucuresti.
Stratificatia terenului, conform studiului geotehnic este urmatoarea:
0,20m-0,30m pamant vegetal negricios;
0,30m-1,10m praf argilos cafebiu, plastic vartos;
1,10m-6,00m pietris mic-mare cu nisip mic-mare cenusiu si bolovanis
indesat.
Conform aceluiasi studiu geotehnic, intocmit de p.f.a. geolog Nicolae Petrica,
presiunea conventionala de baza, pentru fundatii avand latimea de talpii de 1,00m si
adancimea de fundare de 2,0m fata de cota terenului sistematizat, este 250kPa.
Parc Municipal Vest
425
Apa subterana nu a fost interceptata pana la adancimea forata de 6,00m, in zona

panza freatica fiind la cca. 13,0m adancime.
SOLUTIA DE FUNDARE SI INFRASTRUCTURA
Infrastructura se realizeaza in solutia fundatii izolate sub stalpii de beton armat si
grinzi de echilibrarea.
Dimensiunile in plan ale suprafetei bazei fundatiilor s-au stabilit pe baza calculului
terenului de fundare la starea limita a capacitatii portante, astfel incat rezultanta
incarcarilor provenite din actiunile din grupari fundamentale sa fie situata in interiorul
samburelui central.
La stabilirea dimensiunilor in plan ale fundatilor se are in vedere ca, sub actiunea
incarcarilor verticale, sa nu se ajunga la diferente mari de presiuni efective, in vederea
diminuarii tasarilor diferentiate.
La dimensionarea suprafetei bazei fundatilor se compara presiunile efective pe
teren produse de incarcari cu presiunile conventionale astfel incat valoarea presiunii in
terenul situat sub talpa fundatiei, sa fie situata sub valorile:
- 1.2x pconv in cazul gruparii fundamentale, si
- 1.4x pconv in cazul gruparii speciale, (pconv conform valorilor cuprinse in avizele
geotehnice realizate in zona).
Adancimea de fundare va fi la -1,80 fata de cota 0,00, iar cota terenului natural
este la -0,80 m. Adancimea de fundare s-a stabilit in functie de:
- Adancimea de inghet care are valorile indicate in STAS 6054/77Teren de fundare;
- Zonarea teritoriului din punct de vedere al adancimii de inghet;
- Conditiile de stabilitate generala a terenului
- Adancimile, natura, grosimile, caracteristicile fizico-mecanice ale
straturilor de pamant situate sub talpa fundatiei;
- Conditiile hidrogeologice, ale terenului de fundare (ape subterane
si suprafata, variatia sezoniera a nivelului hidrostatic;
- Concluziile si recomandarile studiului geotehnic intocmit de p.f.a.
geolog Nicolae Petrica.
Caracteristicile structurii de rezistenta.
La atingerea cotei de fundare este obligatorie convocarea specialistului
geotehnician pentru confirmarea naturii terenului de fundare.
Gropile de fundatii nu se vor lasa deschise, expuse precipitatiilor sau ciclului de
inghet-dezghet. Ultimul strat de sapatura se va indeparta cu putin timp inainte de turnarea
betonului.
Numai dupa convocarea acestuia si incheierea proceselor verbale de receptie
natura teren de fundare, se poate trece la turnarea betonului in fundatii.
Se va da o deosebita atentie montarii in fundatii a barelor de ancoraj pentru stalpii
din beton armat ai suprastructurii.
Daca la executia sapaturilor se vor intalni camine, canalizari, etc., sau terenul a fost
tulburat de alte sapaturi, va fi anuntat proiectantul, pentru analiza si stabilire a solutiei de
fundare.
Umpluturile perimetrale se vor executa din pamant argilos local compactat in
straturi elementare de 10cm grosime cu ajutorul unor utilaje adecvate lucrului in spatii
inguste (maiuri de mana, placi batatoare, vibratoare, etc.).
Materialele utilizate in fundatii vor fi: beton C8/10 (Bc10) in stratul de beton de
egalizare, beton C12/15 (Bc15) si C16/20 (Bc20) si armatura din otel PC52 si OB37.
LUCRARI DE TERASAMENTE - PREVEDERI GENERALE
Lucrarile de terasamente nu se vor incepe inainte de a se fi executat toate lucrarile
pregatitoare conform prevederilor cuprinse in capitolul 2 din Normativul C169/1988,
Parc Municipal Vest
426
Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor

constructiilor civile si industriale) publicat in B.C. nr.5/1988.
Beneficiarul are obligatia sa asigure existenta permanenta pe santier a studiilor
geotehnice intocmite la proiectare pentru ca astfel constructorul sa poata tina seama, in
timpul executiei, de toate datele cuprinse in aceste studii. Eventualele neconcordante intre
situatia luata in considerare in proiect (faza P.T.) pe baza studiului geotehnic si cea
constatata de constructor pe teren la executarea sapaturilor, vor fi semnalate
proiectantului pentru stabilirea masurilor corespunzatoare.
EXECUTAREA SAPATURILOR PENTRU FUNDATII
La executarea sapaturilor pentru fundatii trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:
- sa nu se strice echilibrul natural al terenului in jurul gropii de
fundatie sau in jurul fundatiilor pe o distanta suficienta pentru ca
stabilitatea constructiilor invecinate existente sa nu fie influentata;
- sa se asigure pastrarea sau imbunatatirea caracteristicilor
pamantului de sub talpa fundatiei;
- sa se asigure securitatea muncii in timpul lucrarilor.
In jurul constructiei se vor prevedea trotuare etanse cu panta corespunzatoare spre
exterior si se vor lua masuri de sistematizare verticala si orizontala prin care sa se
indeparteze apele pluviale din apropierea fundatiilor.
CALCULUL ANSAMBLULUI STRUCURAL
Investigatiile efectuate prin metode numerice s-au bazat pe utilizarea unor
programe consacrate de calcul automat (programul bazat pe metoda elementelor finite
ETABS v. 9.2.0.), specifice analizelor statice, dinamice si seismice. Datele de intrare au
avut in vedere atat modelarea elastica si inertiala a structurii, cat si prevederile
Normativului P100-1/2006 cu privire la protectia antiseismica.
Dintre obiectivele care se refera la starea tehnica actuala a constructiei se
mentioneaza, in continuare, cele de interes major:
- Identificarea caracteristicilor dinamice proprii de vibratie
(frecvente/ perioade, vectori proprii, mase modale etc.);
- Determinarea raspunsului seismic maxim, exprimat in eforturi
sectionale si deplasari laterale, utilizand metoda analizei modale;
- Verificarea conditiilor corespunzatoare starii limita de rezistenta si
starii limita de deformabilitate laterala, precum si capacitatea de
ductilitate a structurii;
- Localizarea sensibilitatilor dinamice si seismice existente;
Furnizarea informatiilor necesare si datelor numerice pentru evaluarea gradelor de
asigurare (protectie) la actiuni seismice puternice; In multiplele analize numerice efectuate
au fost luate in considerare toate combinarile plauzibile si posibile ale modelelor de calcul
descrise anterior. Analizele numerice s-au referit la ambele directii ale unitatilor structurale
(transversala/ longitudinala), prin utilizarea metodei superpozitiei modale.
Analiza dinamica s-a realizat pentru 16 ipoteze ale actiunii seismice:
1) directie pozitiva seism longitudinal
2) directie negativa seism longitudinal
3) directie pozitiva seism transversal
4) directie negativa seism transversal
5) 0,707 seism longitudinal + 0,707seism transversal (actiunea seismica
considerata la 45)
6) 0,707 seism longitudinal - 0,707seism transversal
7) -0,707 seism longitudinal + 0,707seism transversal
8) -0,707 seism longitudinal - 0,707seism transversal
S-au obtinut in principal:
Parc Municipal Vest
427
Modurile proprii de vibratie (perioade si forme proprii de vibratie)

Coeficientii seismici totali (corespunzatori fortelor taietoare de
baza)
- Deplasarile laterale maxime (implicit relative de nivel)
- Eforturile sectionale in grinzi si stalpi.
Elementele de beton armat: stalpii, planseele si grinzile au fost calculate si
dimensionate, conform prevederilor: Cod de proiectare seismica / Prevederi de proiectare
pentru cladiri P100-1/2006 aprobat de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului cu ordinul nr.489/ din 5 aprilie 2005;
Pentru evaluarea incarcarilor:
CR 0-2005 - Cod de proiectare pentru bazele proiectarii structurilor in constructii;
STAS 10101/1-78 - Greutati tehnice si incarcari permanente;
STAS 10101/2A1-78 - Actiuni datorite procesului de exploatare;
NP 082-04 - Actiunea vantului;
CR0 1-1-3-2005 - Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor;
Pentru dimensionarea si armarea elementelor de beton armat :
STAS 10107/1 90 - Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton
armat si beton precomprimat;
NP007/1997 - Cod de proiectare pentru structuri in cadre de beton armat;
CR2-1-1.1/2006 - Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali de beton
armat;
NP112-2004 - Normativ de proiectarea structurilor de fundare directa
P59/86 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armaturii cu plase
sudate a elementelor din beton;
NE012-1999 - Cod practic pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat;
ST009/1996 - Specificatii privind criteriile de performanta pentru armaturi;
Incadrarea constructiei conform Normativului P100-1/2006:
- clasa de importanta a constructiei III =1,0
- zona seismica de calcul ag = 0,28g si Tc=1,0sec.
- coeficientul de amplificare =2,75
- coeficientul de reducere a efectelor actiunii seismice q=4,025.
CONCEPTIA ANSAMBLULUI STRUCTURAL
Structura se va realiza in solutia constructiva cadre din beton armat, impartita in
doua tronsone separate prin rosturi de deformatie totale. Elementele de rezistenta sunt:
stalpi din beton armat 40x40cm, 40x58cm, 40x156cm, grinzi de beton armat de 30x50cm
si plansee din beton armat de 15cm grosime. Materialele utilizate in suprastructura vor fi:
beton clasa C20/25 (Bc25) in stalpi, grinzi, plansee si otel PC52.
Stalpii de beton armat, prevederea planseului de beton armat si a grinzilor,
compartimentarea rationala a constructiei, asigura o conlucrare spatiala favorabila a
structurii de rezistenta la actiunea cutremurelor.
Inchiderile perimetrale se vor realiza din zidarie. Compartimentarile se vor realiza
din pereti de zidarie si placi de gips-carton.
MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
La elaborarea proiectului s-au respectat normele cuprinse in Norme generale de
protectie a muncii. Editia 1996, elaborate de I.C.S.P.M. si avizate de M.M.P.S.
Parc Municipal Vest
428
Constructorul si beneficiarul au obligatia sa respecte aceste norme si sa le

imbunatateasca conform specificului fiecarui loc de munca.
Pe parcursul lucrarilor se vor respecta prevederile Legii 90/1996, cu privire la
protectia muncii.
Regulamentul privind protectia muncii Aprobat de M.LP.A.T. cu Ordinul
9N/15.03.1993.
PARTICIPAREA PROIECTANTULUI PE SANTIER IN VEDEREA VERIFICARII
MODULUI DE PUNERE IN PRACTICA A PROIECTULUI.
Conform prevederilor Legii nr. 10/1995 - Privind calitatea in constructii,
constructorul are obligatia de a analiza Proiectul Tehnic si trebuie sa faca eventuale
observatii cu privire la continutul acestuia pe care acesta le aduce la cunostinta
investitorului si acesta la randul sau le prezinta proiectantului spre rezolvare. Cu aceasta
ocazie constructorul va analiza continutul documentatiei prin intermediul Serviciului Tehnic
si va solicita proiectantului ca in limita prevederilor contractuale sa faca completarile
necesare. Proiectantul dupa ce a rezolvat problemele semnalate va solicita incheierea cu
constructorul a unui Proces Verbal din care sa rezulte completitudinea documentatiei. Din
acest moment constructorul are obligatia ca prin intermediul Serviciului Tehnic sa rezolve
toate problemele ce apar in derularea activitatii, urmand ca proiectantul sa fie solicitat
atunci cand apar probleme care implica luarea de decizii cu privire la modificare/derogare
a Proiectului Tehnic (abateri dimensionale peste limitele admise, se folosesc alte materiale
decat cele precizate in proiect, exista diferente intre proiect si situatia existenta pe teren).
Alte faze de control prevazute de legislatia si reglementarile tehnice in vigoare (la care nu
participa proiectantul), vor face obiectul "Programului propriu de verificare a calitatii al
executantului prin Responsabilul Tehnic cu Executia si Inspectorul de Santier al lucrarii ca
reprezentant al beneficiarului. Rezultatele acestui program, se concretizeaza prin P.V.L.A.,
evidenta certificatelor de calitate si toate documentele de santier prevazute de legislatia in
vigoare.
Proiectantul are obligatia de a participa pe santier la fazele de executie precizate in
Programul de control al proiectantului privind verificarea calitatii lucrarilor executate si
Programul de faze determinante, care la redarea documentatiei tehnice, investitorul va
semna acest document pentru luare la cunostinta.
Lucrari de urmarire a comportarii in timp
Documentele, procesele-verbale de monitorizare, continand datele obtinute din
aceste masuratori, se predau la terminarea perioadei de monitorizare beneficiarului si vor
fi pastrate in Cartea tehnica a constructiei conf. Prevederilor Legii nr. 10/1995, privind
3.5.1.2.2. Caiet de sarcini structura cladire administrativa
CAPITOLUL 1 - SAPATURI SI UMPLUTURI
1.1.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
Normativele si standardele care urmeaza, in functie de destinatia si specificul lor, se
vor respecta la lucrarile care fac obiectul caietului de sarcini.
C169-1988 - Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea
fundatiilor constructiilor civile si industriale.
C 29-1985 - Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee
mecanice.
C277-1988 - Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor si geomembranelor la lucrarile
de constructii.
P10/1986 - Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la
lucrari de constructii, cu modificarile ulterioare.
Parc Municipal Vest
429
C160-1975 - Normativ privind alcatuirea si executia pilotilor pentru fundatii.

P7-1992 - Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi
sensibile la umezire.
P70/1979 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe
pamanturi cu umflaturi si contractii mari.
C196/1986 - Instructiuni tehnice pentru folosirea pamanturilor stabilizate la lucrarile de
fundatii.
C56/1985 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente. Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la
constructii si instalatii aferente si modificarile la instructiuni.
STAS-1243/1988 - Terenuri de fundare, clasificare si identificarea pamanturilor.
STAS 1913/14-1974 - Teren de fundare, determinarea caracteristicilor de compactare.
STAS 1913/5-1985 - Determinarea granulozitatii.
STAS 1243/1988 - Terenul de fundare. Clasificare.
1.2. MATERIALE
Conditii generale. Materiale de umplutura
Materialele nu vor contine in cantitati daunatoare moloz, radacini, iarba, frunze,
humus, apa uzata si alte materii organice, bucati de argila, sulfati sau alte saruri.
Materialul pentru umplutura obtinut din interiorul sau exteriorul santierului va fi cel
optim, cu care scop, in conformitate cu STAS 1913/14-74 si STAS 1913/13-83, i se vor
determina caracteristicile de compactare;
Conditii interne:
- grosimea stratului
- utilajul de compactare
- presiunea specifica de compactare
- numarul de treceri
- viteza de rulare
Determinari si date:
- umiditatea optima de compactare
- granulozitatea (STAS 1913/14-74)
- limita de plasticitate (STAS-1913/4-86)
- porozitatea, densitatea aparenta maxima in stare uscata, unghiul
de frecare interna, coeziunea, modulul de deformatie edometrica;
Executantul va prezenta in timp util urmatoarele:
- rezultatele a cel putin 3 sitari si 3 teste de plasticitate a materialului
pe care il propune spre folosire, aratand respectarea conditiilor de
mai sus;
- mostre de materiale de marime suficienta pentru ca sa le poata
verifica prin teste de proba;
- o plansa cu indicarea amplasarii propuse, de unde se
intentioneaza sa se obtina materialul.
1.3. CONDITII DE EXECUTIE
Eliberarea terenului ocupat de cladiri
Indepartarea stratului de suprafata se va executa conform celor stabilite prin
proiect.
Executantul va indeparta de pe suprafata indicata in planse stratul vegetal si toate
celelalte obstacole (noroi, moloz, umpluturi, etc.).
Daca Proiectantul nu indica diferit, toate materialele provenite din demolari se vor
indeparta de pe santier si se vor depozita intr-un loc indicat de acesta.
1.4. LUCRARI DE SAPATURI
Parc Municipal Vest
430
Date generale
Executantul poate executa aceste lucrari prin orice metoda pe care o socoteste
optima in functie de conditiile prezentei specificatii.
Cotele initiale ale terenului vor fi convenite cu Proiectantul inainte de inceperea
lucrarilor de sapaturi.
Adancimea sapaturilor se va hotari de catre Proiectant (vezi mai jos).
Orice piedici (inclusiv scurgeri de canalizare) care se vor ivi pe parcursul sapaturilor
se vor aduce la cunostinta Proiectantului si se vor remedia dupa cum se va indica
ulterior.
Executantul va inregistra pe un plan corespunzator care se va depune la
Proiectant, adancimea la care s-a turnat fiecare cantitate de beton sub fundatii sau
structura. El va asigura si fixa in pozitie scanduri de trasare vopsite la toate sapaturile,
cota si pozitia acestora care se vor putea oricand examina si verifica de Proiectant. La
nevoie se vor fixa dreptare, corniere sau tije pentru asigurarea suprafetelor drepte si liniilor
exacte.
In afara de aceste verificari, Executantul va fi singurul raspunzator pentru trasarea
corecta si terminarea corespunzatoare a lucrarilor (vezi STAS 9824/1-87 si - Anexa 12.2.).
Se va conveni cu Proiectantul un program pentru lucrarile de sapaturi pentru a nu
se executa fundatii de suprafata inaintea celor mai adanci din apropierea acestora.
Sapaturi generale in suprafete largi in cadrul limitelor cladirilor
Dupa operatiile de scoatere a radacinilor, Executantul va trece la operatia de
indepartare a stratului vegetal de pe suprafata ocupata de cladiri.
Stratul de suprafata se va depozita in incinta santierului pentru a se refolosi ulterior.
Daca sub stratul vegetal de suprafata se mai gasesc radacini, frunze sau alte
materiale organice, Executantul va indeparta prin sapare pamantul necorespunzator pana
la atingerea unei adancimi unde se afla pamant de o compozitie corespunzatoare.
Umplutura se va face cu pamant aprobat sau beton clasa Bc 5, conform indicatiilor.
Plata se va face la preturile unitare din devize. Materialul provenit din sapaturile de
mai sus se va depozita conform indicatiilor Proiectantului, in scopul refolosirii sale.
Nu se va executa nici o lucrare de constructii, inclusiv umpluturi sub placile parter,
inainte de aprobarea cotei sapate de catre Proiectant.
Sapaturi in gropi si santuri pentru fundatie si subsoluri
Executantul, in decursul sapaturilor, va respecta pantele (daca exista), traseele,
cotele si adancimile aratate in planse, sau va executa sapaturile pana la intalnirea unui
teren sanatos de fundare, conform instructiunilor Proiectantului.
Executantul va verifica ca la adancimea propusa concentratia sulfatilor exprimati in
SO3 sa fie mai mica de 0,2 %.
Nu se va continua executarea nici unei lucrari de constructii inainte ca Proiectantul
sa aprobe cota sapata si/sau solul de fundare.
Limitele sapaturilor vor asigura spatiu de lucru corespunzator pentru montarea
cofrajelor si a suportilor pentru peretii gropilor sapate, necesare lucrului in siguranta.
La nevoie, conform normativului C169/1988, peretii sapaturilor se vor sprijini
folosindu-se sisteme de sustinere temporare. Sprijinirile se vor proiecta si executa astfel
incat sa asigure construirea in securitate si in ritm corespunzator a structurilor permanente, fara a se produce tasari sau deplasari ale terenului, prevenindu-se stricaciuni
sau deplasari ale structurilor si utilitatilor executate anterior si care sunt in apropiere.
La nevoie, cand trebuie impiedicata patrunderea nisipului curgator, noroiului etc.,
sau pentru asigurarea securitatii muncitorilor, malurile sapaturii vor fi captusite.
In cazul in care Executantul sapa mult sub nivelul specificat, fie prin trasare
incorecta, lipsa de supraveghere a operatiilor sau din alt motiv, va umple partea respectiva
Parc Municipal Vest
431
pe cheltuiala sa cu beton clasa Bc 3,5. Se atrage atentia asupra faptului ca sapaturile

executate spre inlesnirea Executantului (din motive tehnologice) nu se fac cu cheltuieli
suplimentare pentru investitor.
Partea superioara a sapaturilor (nivelul de fundare) se va tine descoperita cat mai
putin timp posibil. Ultimii 15 cm se vor sapa cand Executantul a luat toate masurile pentru
continuarea in timp util a lucrarilor urmatoare.
1.5.LUCRARI DE UMPLUTURA
Date generale
Toate lucrarile de umpluturi se vor executa in straturi de o grosime de max. 20 cm
dupa compactare, sau asa cum se precizeaza in proiect, cu respectarea prevederilor
STAS 2914/84 si C56/85 anexa 2.3.
Executantul va face probe de laborator pe materialul folosit la umpluturi si va determina densitatea maxima uscata (Proctor) si continutul optim de umiditate. Inainte si dupa
compactare, continutul de umiditate al materialului se va corecta pentru a ajunge la +/- 2
% din continutul optim de umiditate. Materialul va fi apoi compactat la 90 % din valoarea
densitatii maxime uscate.
Executantul va efectua pe teren determinarea continutului de umiditate si al
densitatii solului in-situ folosind metodele prevazute in proiect si va prezenta rezultatele
inregistrate ale acestora Proiectantului. Executantul va remedia orice strat care nu
corespunde prevederilor de executie inainte de turnarea straturilor ulterioare.
Umpluturi in jurul blocurilor de fundatie si subsolurilor
Materialul aprobat pentru umpluturi se va depozita langa peretii subsolului dupa ce
betonul a atins rezistenta necesara si a fost acoperit cu bitum.
Se va avea grija sa se previna deteriorarea hidroizolatiei peretilor subsolului si a
stratului de bitum. Compactarea se va accepta in spatiile inguste, numai cu conditia
respectarii prevederilor calitative.
Nici un element de sprijinire a malurilor sapaturii nu se va lasa pe loc in afara
cazului in care se obtine acordul in scris al Proiectantului.
Umpluturi generale in limitele cladirilor
Cand este posibil, Executantul va folosi echipament mecanic cum ar fi compactor
cu role netede, ruloul pe pneuri, rulou vibrator si placi vibratoare.
Materialul de umplutura din orice strat va fi rezonabil de uniform ca granulatie si
imprastiere. Compactarea se va executa regulat; numarul de treceri minime, lovituri,
minute de vibrare etc. necesare realizarii densitatii cerute se vor respecta cu strictete.
Tolerante
Suprafata finisata va putea fi +/- 20 mm de la cota indicata.
Evacuarea materialului in exces
Stratul superior si pamantul excavat provenit din sapaturi se va depozita in movile
pe suprafata santierului conform aprobarii Proiectantului, pentru a fi refolosite ulterior.
Orice material in exces provenit din sapaturi sau material care nu a fost aprobat de
Proiectant pentru refolosire sau lasat si nefolosit se va incarca si transporta in afara
santierului la locul indicat de Proiectant.
Nu se va face nici o plata suplimentara Executantului pentru sapaturi executate in
plus fata de cele indicate de plansele aferente Contractului sau comandate in scris de
catre Proiectant.
Parc Municipal Vest
432
1.6. MASURARE SI DECONTARE

Sapatura
Executantul va efectua o curatire generala a terenului ocupat de cladire, care va fi
platita la metru patrat de teren curatat.
Dupa aceea, Executantul va sapa tot stratul vegetal refolosibil si pamantul
nesanatos pana la nivelul specificat la terenul nivelat (CTN). Aceasta operatie se va
masura la metru cub.
Sapatura sub CTN se va executa numai pentru fundatii si constructii ingropate, sau
unde va indica Proiectantul.
Se vor stabili cantitatile prin multiplicarea suprafetei orizontale a celui mai coborat
beton simplu aratat pe desen cu adancimea efectiva masurata de la CTN efectiv.
CTN = cota terenului nivelat = cota teren finit
Pretul unitar pentru sapatura va cuprinde:
- operatiile de finisare si curatire a gropilor de fundatie;
- sprijiniri temporare si/sau captusirea partilor laterale ale sapaturii;
- saparea suplimentara pe care o face Executantul din motive
tehnologice pentru executia cofrajului si a altor operatii;
- mentinerea sapaturilor fara apa de ploaie sau apa ocazionala pe
tot timpul contractului.
Executantul poate executa sapatura prin orice metoda pe care o considera cea mai
eficienta, conform cerintelor Specificatiilor tehnice, normativelor si standardelor.
Nu se va plati Executantului pentru sapaturile in plus fata de cele indicate in
desenele de contract sau comandate in scris de catre Proiectant.
Lucrarile de umplutura
Nu se va folosi nici un sol de suprafata pentru umpluturi in suprafata ocupata de
cladiri sau alte constructii.
Pamantul continand resturi de plante, moloz va fi incarcat si scos din santier daca
Proiectantul nu ordona altceva.
Executantul va fi platit la m3 pentru umplerea pana la nivelul original al gropii de
fundatie, precum si pentru umplutura suplimentara, conform desenelor.
Volumul de umplere si reumplere vor fi masurate in mod similar ca la lucrarile de
sapaturi, dar se va scade volumul oricarei parti ingropate a cladirii.
Pretul unitar va cuprinde de asemenea efectuarea testelor conform specificatiilor
tehnice.
CAPITOLUL 2. ARMATURA PENTRU BETONUL DE REZISTENTA

2.1. GENERALITATI
Aceasta sectiune contine precizari (specificatii) pentru barele de otel si plasele
sudate din bare de otel pentru armarea betonului monolit.
Concepte de baza:
Armatura de rezistenta principala va consta din bare deformate laminate la cald de
tip PC 52 de productie romaneasca conform STAS 438/1-89 si plasa metalica din sarma
de otel trasa la rece de productie romaneasca, conform STAS 438/2-91 si 438/3-89.
Armatura de rezistenta secundara ca si cea principala poate folosi bare simple
laminate la cald, tip OB 37, fabricate in Romania, conform STAS 438/1-89 sau DIN 17100.
Nu se va inlocui otelul PC 52 cu otel PC 60 sau otel PC 90 fara aprobarea Proiectantului
de rezistenta.
Parc Municipal Vest
433

P59-86 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a
elementelor de beton
C28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton
C150-84 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor industriale
si agricole
C140-86 - Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat
C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente
STAS 438/1-89 - Bare din otel laminat la cald pentru armarea betonului
STAS 438/2-91 - Sarma trasa neteda
STAS 438/3-89 - Plase sudate pentru armare beton
STAS 889 -89 - Sarma neagra
Detalii si montare armaturii
Proiectantul va elabora cu suficient timp in avans fata de momentul pozitionarii
detalii privind imbinarile curente dintre grinda-stalp pentru a se convinge ca dispunerea
barelor in cadrul imbinarii este posibila si ca intre minimum 2 bare superioare distanta
libera orizontala depaseste dimensiunea vibratorului (lancea) care se va introduce pentru
compactarea betonului proaspat.
Proiectantul va elabora singur extrasele de armatura si detaliile de fasonare
necesare pe baza informatiilor din plansele aferente, pe plansele aprobate de montaj si
din prezentele Specificatii si raspunde de asigurarea furnizarii unor informatii corecte la
lansarea comenzilor pentru armatura. Exemplare din aceste documente se vor prezenta
Executantului spre informare dar acest lucru nu-l va scuti pe Contractor de nici una din
raspunderile ce-i revin.
Prelevare mostre si incercari
La livrare, fiecare partida de bare de otel va fi insotita de copii certificate ale
incercarilor la fabrica pentru fiecare diametru si fiecare sarja, incercari care sa ateste
indeplinirea cerintelor asupra compozitiei chimice si asupra rezistentei.
Se vor face teste de intindere suplimentare la cererea Proiectantului la fiecare 30
tone de bare de diametru mai mare (peste 10 mm nominal) care se vor folosi ca
armatura principala in stalpi si grinzi.
Executantul va asigura mostrele pentru epruvetele de proba luate conform
indicatiilor Proiectantului din barele livrate la santier.
Impamantarea carcasei de armare a cladirii
Executantul pentru armaturi va efectua cu pret unitar separat, innadirea prin sudura
a unor bare anume din pereti, placi si talpi astfel ca acestea sa formeze conductori
continui de scurgere la pamant.
Numarul, amplasarea si alte detalii sunt aratate pe plansele pentru instalatii
electrice.
2.2. PRODUSE SI MATERIALE
Bare de otel laminat la cald
A) Bare rotunde netede pentru armare beton
Scriere prescurtata (simbol): OB 37
Conditiile pentru compozitia chimica a metalului lichid si caracteristicile mecanice sunt
redate in tabelul I si II
Diametre: conform STAS 438/1-89.
Tolerante: idem.
B) Bare profilate pentru armarea betonului.
Scriere prescurtata (simbol): PC 52
Parc Municipal Vest
434
Diametre: conform STAS

Tolerante: idem
Tabelul I si II
Compozitie chimica
Tip
Tip
material
bara
Compozitie chimica, continut necesar %

C
max.
Mn
max.
Si
S
otel
0.150.40carbon
OB 37
0.23
0.07
0.75
0.045
aliat
Pc 52
0.160.55
1.200.045
0.22
1.60
*) Otelul calmat poate avea 0.77% Si
Tip bara
Diametrul normal "d" mm
Curgere "Rc" kg/mm2
Rupere "R" min kg/mm2
Alungire A5 90 min.
Indoire la temperatura normala
- unghi
- dorn x
x) valoarea superioara din RSI8
OB 37
6-12
26x)
37
25
14-40
24x)
37
25
180o
0,5
180o
0,5
Pc 52
6-14
26
52
20
180o
3
max.
P
0.045
0.045
16-18
35
52
20
180o
3
C) Sarma trasa la rece

Sarma neteda pentru armare constructiva
Diametre: conform STAS 438/2-91
Tolerante: idem
Sarma neteda trasa va fi fabricata din otel OL 34-1 fabricat in Romania conform STAS
500/2-80.
Conditii puse compozitiei chimice a materialului topit: niciuna
Diametrul
mm
3-5
Curgere
Rc
kg/mm2
40
Rupere
kg/mm2
50
Alungire
A10
90 min.
68
Indoire la rece
- unghi
- dorn
180o
d
mm
10
Plasa din sarma de otel sudata pentru armarea betonului.

La acest contract plasele nu vor fi de rezistenta.
Conditii: conform STAS
Diametre: idem
Tolerante: idem
Parc Municipal Vest
435
Sarma de legat: sarma moale neagra 1,00 mm otel carbon conform STAS 889-89.
Livrare, depozitare, manipulare si protejare
a) Bare armatura
Barele drepte si/sau cele in colaci se vor depozita pe o platforma acoperita cu un
strat de piatra si se vor stivui in ordine pe blocuri de beton deasupra nivelului pardoselii
astfel incat sa se permita inspectarea si identificarea lor si mentinerea acestora fara praf si
departe de materiale daunatoare.
b) Plase otel pentru armare
Livrare si marcare conform STAS 438/3-89
Depozitare: idem
Manipulare si protejare armatura
In orice moment armatura se va mentine curata, fara urme de murdarie, vopsea,
ulei, grasime, rugina neaderenta, tunder, pamant aderent sau orice alt material care poate
prejudicia aderenta dintre beton si armatura sau care poate cauza corodarea armaturii sau
dezintegrarea betonului.
Laptele de ciment sau de var aderent sau betonul intarit sau partial intarit care
poate ramane pe armatura dupa turnarea unei trepte precedente vor fi permise oricat
doreste Proiectantul in masura in care aceste depuneri nu sunt prea mari sau sunt
neaderente.
Taiere si indoire
Barele livrate in colaci sau barele drepte indoite la jumatate din motive de transport
sau barele incorect indoite se vor indrepta si reindoi prin metode care sa nu prejudicieze
materialul, fie miezul, fie nervurile. Barele care prezinta semne de fracturi se vor respinge.
Armatura se va taia si/sau indoi la rece conform prevederilor din BS 4466.
Barele nu se vor taia la flacara si nu se vor incalzi inainte de taiere, cu exceptia
cazului in care se obtine permisiunea expresa din partea Proiectantului de Rezistenta.
Fixarea armaturii
Armatura se va fixa exact si se va asigura pentru prevenirea deplasarilor dincolo de
limitele prevazute in tolerante.
Acoperirea cu beton a armaturii de baza la placi si talpi de fundatie, a etrierilor
stalpilor si grinzilor si barele principale ale peretilor, conform specificatiilor din planse se va
asigura si mentine in limitele tolerantelor admise prin intermediul distantierilor din ciment,
plastic sau metal.
Grosimea minima a stratului de acoperire cu beton a armaturilor va respecta
prevederile STAS 10107/0-90.
Distantierii se pot confectiona din orice alt material durabil, care nu cauzeaza
corodarea armaturii si nu duce la exfolierea acoperirii cu beton.
Barele superioare se vor mentine in pozitia corecta prin capre corespunzatoare
(scaune). Caprele metalice, daca nu sunt protejate pentru a fi conform cu conditiile de mai
sus referitoare la distantieri, se vor sprijini pe blocurile distantiere din ciment ca cele de
mai sus.
Lumina verticala necesara intre straturi succesive de bare in grinzi sau elemente
similare se va mentine prin prevederea unor bare metalice de distantare introduse la
asemenea intervale incat barele principale sa nu faca sageata vizibila de distantiere
alaturate.
Conexiunile ne-structurale (care nu sunt de rezistenta) pentru pozitionarea armaturii
se pot confectiona din sarma neagra de otel sau prin sudura de prindere (haftuire).
Parc Municipal Vest
436
Innadirea barelor, altele decat cele aratate pe planse.

Executantul va furniza otelul beton de lungime integrala conform prevederilor din
planse, pe cat este posibil.
Executantul poate folosi 2 bare mai scurte in locul uneia lungi, cu conditia ca
acestea sa fie sigur jontate.
In sensul prezentei Specificatii, innadirea inseamna orice imbinare intre 2 bare in
afara de cele din planse care asigura transferul eforturilor teoretice de la bara la bara.
Innadirile pot fi prin suprapunere sau prin sudura. Sudura va fi cu arc electric.
La tiranti si in stalpi orice innadire a barelor de armare principale se va suda.
Innadiri prin suprapunere nu se vor folosi la bare cu dimensiunea peste 25 mm. In placi si
grinzi innadirea armaturii la punctele de maximum efort se va evita ori de cate ori este
posibil. Daca se poate, innadirile din barele paralele a armaturii principale din grinzi se vor
plasa decalat pe longitudinala, pentru a slabi eforturile in beton si pentru a preveni
aglomerarea barelor, lucru care ar impiedica turnarea corespunzatoare a betonului in jurul
barelor.
Innadirile se considera decalate daca vor avea distanta intre axele innadirilor cel
putin cat lungimea suprapunerii inmultita cu factorul 1.3.
Pentru armaturile solicitate la intindere se vor respecta lungimile de ancoraj (x)
(suprapunere) conform tabelului:
Valorile "" pentru
Otel
Clasa betonului
toleranta buna conditii
conditii defavorabile
conditii bune defavorabile
de de aderenta cumulate
de functionare aderenta sau de cu
conditii
solicitare
defavorabile
PC60
BC15,
35
45
55
BC20, BC25
30
40
50
PC52
BC10, BC15,
35
45
55
BC20, BC25
30
40
50
OB37
BC10, BC15,
40
50
60
BC20, BC25
35
45
55
Innadiri sudate in barele tensionate
Innadirile sudate a barelor de otel conform STAS 438/1-89 se vor executa conform
Normativului C 28-83 pentru sudarea barelor de otel pentru turnarea betonului.
Sudurile cap la cap se vor executa numai in conditii de supraveghere intr-un atelier
aprobat.
Pe santier, barele se vor imbina cu eclise prin sudura de colt obtinuta cu ajutorul
sudurii manuale cu arc.
Executantul va aduce toate dovezile spre a-l multumi pe Proiectant cu privire la
pregatirea sudorilor folositi la lucrari, atat inainte de inceperea sudurilor cat si periodic in
timpul operatiunilor de sudura conform conditiilor din clauza 11.1 b din normativul de mai
sus C 28-83.
Numele sudorilor calificati conform C 28-83, precum si detalii privind orice teste
trecute de fiecare din acestia se vor inregistra si pastra la dispozitia Proiectantului oricand
sunt cerute. Proiectantul va avea acces la atelierul Executantului in orice moment
rezonabil si Executantul ii va pune la dispozitie toate cele necesare inspectarii in decursul
operatiilor de sudura.
Totusi, Executantul va avea raspunderea sa asigure ca toate sudurile sa se
execute conform normativului C 28-83 si va asigura supravegherea necesara respectarii
acestei conditii.
Executantul va avea pe santier un "Inspector de Sudura" care va fi prezent
permanent pe toata durata executarii operatiilor de sudura.
Parc Municipal Vest
437
Se va tine la zi o situatie a tuturor sudurilor si cu numele sudorilor care le-au

executat.
Executantul si Inspectorul vor asigura luarea la cunostinta de catre sudori a
instructiunilor detaliate privind procedeul adoptat pentru sudura.
Tolerante
Taiere si fasonare bare indoite
peste
1000 mm
2000 mm
pana la si inclusiv
1000 mm
2000
Plus
5
5
5
Minus
5 mm
10
25
Cand armatura trebuie sa se introduca intre 2 fete de beton, dimensiunea din

extrasul de armatura se va determina ca dimensiune a betonului minus acoperirea
nominala pe fiecare parte si minus scaderea tolerantelor functie de dimensiunea
elementului si incovoiere, conform tabelului de mai jos.
Tabel cu scaderi pentru tolerante
Distanta intre fete beton Tip bara
m
0-1
etrieri si bare indoite
1-2
idem
peste 2
idem
orice lungime
bare drepte
Innadire prin suprapunere
Tolerante pentru lungime si suprapunere: plus 3d minus 0.
Deviatie de la amplasarea specificata : +/- 50 mm
Tolerante pentru distanta intre bare
Elemente
Grinzi, stalpi
Placi, pereti
Fundatii
distante intre etrieri/pas spirala
Mm
10
15
20
40
Toleranta
3 mm
5 mm
10 mm
10 mm
CAPITOLUL 3. COFRAJE PENTRU BETON

3.1. GENERALITATI
Limita de aplicabilitate si descriere.
Aceasta sectiune include specificatii pentru proiectarea si constructia cofrajelor
pentru betoane.
La aceasta specificatie s-au folosit urmatoarele definitii (conform B.S. 565-1963).
Structurile de cladiri de regula sunt proiectate in vederea folosirii repetate a
cofrajelor, cu respectare STAS.
Peretii structurali si stalpii constructiilor care se vor executa in serie mare, vor fi
turnati in panouri mari de cofraj din tabla de otel care se vor refolosi de regula 12 ore dupa
turnare, conform C162-73
Elementele orizontale de rezistenta vor fi turnate fie in cofraje captusite cu placaj pe
rame de lemn sau otel, fie in cofraj pierdut dintr-o placa de beton armat (sistem "Predale").
Cofrajul pentru grinzi si placi monolite de la etaje vor fi proiectate astfel ca sa poata
fi scoase 48 ore dupa turnare lasand insa un numar suficient de popi ce vor fi mentinuti
pana ce betonul atinge 70% din rezistenta prescrisa.
Parc Municipal Vest
438

NE012/1999 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat si
beton precomprimat, cu completarile si modificarile respective.
C11.-74 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din
placaj pentru cofraje
C162-73 - Normative privind alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane
pentru pereti din beton monolit la cladiri.
C 56-85 - Normative pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii
aferente.
Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii
aferente si modificarile la instructiuni.
STAS 1686-79 - Coordonarea modulara in constructii.
STAS 7009-79 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice.
Sistemul ISO de tolerante in constructii - Terminologie.
STAS 8530/3-88 - Multimoduli si dimensiuni modulare
STAS - Constructii civile, industriale si agrozootehnice
Tolerante si asamblari in constructii. Sisteme de tolerante.
STAS - Tolerante la suprafetele din beton aparent.
STAS 857-83 - Piese si elemente din beton pentru constructii - conditii generale.
Proiectarea si constructia cofrajului pentru elemente beton monolit
Proiectarea si constructia cofrajului va fi efectuata de persoane competente.
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
- sa asigure forma, dimensiunile si finisajul necesar
- sa fie etanse la pierderile de lapte de ciment
- sa fie stabile
- sa fie rezistente
- sa nu permita deformatii, sageti, etc. pentru tolerantele admise.
- sa permita decofrarea rapida fara deteriorari de material
Se va da atentia necesara finisajului cerut pentru suprafata betonului.
Executantul va face dovada ca intreprinderea sa au experienta indelungata in
domeniul proiectarii si fabricarii cofrajelor metalice rapid demontabile de constructie
robusta, capabile sa reziste satisfacator la mai multe refolosiri.
Executantul va prezenta date de catalog ale fabricantului pentru toate elementele
de cofraj brevetate si pentru toate accesoriile, inclusiv tiranti si esafodaj.
3.2. PRODUSE SI MATERIALE
Cofraj si esafodaj
Daca nu se specifica sau se permite in alt fel, cofrajul va fi construit cu tabla de otel
sau placaj pe rame de otel sau lemn asamblate in panouri cat mai mari posibile spre a
reduce la minimum numarul de rosturi si pentru a se conforma sistemului de imbinare
indicat.
Conditii pentru suprafata betonului rezultata la decofrare.
a) Cofraj pentru suprafata beton clasa "A"
Cofraj clasa "A" va realiza o suprafata de calitate normala compatibila cu buna si
normala practica si se va folosi la fundatii si la fata exterioara a constructiilor ingropate,
fata fiind considerata pana la 150 mm sub terenul nivelat.
Fata de contact cu betonul va fi din placaj sau tabla de otel.
Aspectul betonului nu este de importanta principala la aceasta clasa de cofraj, dar
suprafata betonului nu va avea goluri, segregari, sau alte defecte majore.
Se pot folosi blocuri sau placi de beton drept cofraje pierdute afara de constructii
pentru depozitarea apei.
Parc Municipal Vest
439
Daca nu s-a prevazut o membrana impermeabila, blocurile sau placile vor avea
rosturile inchise cu mortar de ciment 1:3 sau cu oricare alt mijloc care va impiedica
scurgerea mortarului din beton.
b) Cofraj pentru suprafata beton clasa "B"
Cofraj clasa "B" care se va folosi la toate elementele de rezistenta supraterane pe
care urmeaza sa se aplice mai tarziu, va realiza o suprafata de calitate buna conform cu o
buna si normala practica.
Se accepta mici defecte la suprafata, cauzate de aerul sau apa inclusa, dar
suprafata va fi lipsita de goluri, segregari sau alte defecte majore.
Nu se vor folosi captuseli deteriorate pentru cofraj clasa "B".
Tablele de otel vor fi jontate cu suduri continue care vor fi polizate si slefuite la
nivel.
Cofrajele (inclusiv sustinerile) vor fi suficient de rigide pentru a mentine cofrajele in
pozitie corecta si pentru a corecta forma si profilul, astfel ca structura finala din beton sa
se mentina in limitele de tolerante dimensionale admise in specificatii.
Cofrajele vor fi suficient de rigide si etanse pentru a nu se scurge laptele de ciment
sau mortarul din beton la orice faza si pentru a putea aplica corespunzator metoda de
turnare si compactare.
Cofrajele se vor realiza astfel incat sa asigure unghiuri drepte si egale, muchii si
margini corespunzatoare pentru realizarea unei alinieri, dispuneri, pante, cote si
verticalitate corespunzatoare in constructia terminata. Daca nu se descrie in plansele
aprobate sau in alta parte diferit, la colturile exterioare se vor efectua tesituri de 12,5 x
12,5 mm atat la elementele de beton cat si la rosturile de constructie (facultativ la colturile
interioare) sipculitele vor fi taiate la dimensiune pentru a asigura tesituri netede si
continue.
Cofrajul va fi astfel dispus incat sa poata fi indepartat usor si scos de pe betonul
turnat, fara a se produce socuri sau stricaciuni ale suprafetei betonului turnat monolit sau
materialelor invecinate. Cofrajele pentru grinzi se vor proiecta astfel incat partile laterale
sa se poata scoate fara a se deranja partile inferioare ale grinzilor sau sprijinirile de sub
baza grinzilor.
Pentru placile monolite, cofrajele intradosului se pot proiecta astfel incat sprijinirile
(popii) sa ramana pe loc dupa decofrarea intradosului.
Goluri provizorii (daca e cazul) pentru vizitarea interiorului sau pentru iesirea apei
de spalare se vor fixa etans in cofrajele stalpilor si peretilor pentru a impiedica pierderea
mortarului. Aceste deschizaturi se vor fixa in locuri cat mai putin vizibile cu putinta.
Daca cofrajul elementului vertical este montat pe toata inaltimea, o parte se va lasa
deschisa si se va monta dupa montarea si verificarea armaturii de Proiectant sau
reprezentantul sau, care vor acorda cuvenita aprobare de a continua cu turnarea
betonului.
Daca este asigurata curatenia in interior si daca turnarea urmeaza dupa verificarea
si aprobarea Proiectantului, nu vor fi necesare goluri provizorii de vizitare.
Cofrajele vor fi folosite si la turnarea suprafetelor superioare ale unei lucrari in
panta (si se vor ancora pentru a se preveni flotarea) in locurile in care panta depaseste
25%.
Executantul va tine seama in proiectul sau de prevederile specifice protectiei
muncii, precum incorporarea in panourile de cofraj a balustradelor, schelelor de podine,
placi avertizoare etc.
Esafodaje
Sustinerile sau esafodajul se vor proiecta astfel incat sa reziste sarcinilor verticale si
laterale care se pot aplica pana la preluarea acestora de structura de beton.
Toate contravantuirile vor fi cat mai rigide posibil si unde exista pericol de
deplasare, contravantuirile vor avea dispozitive care vor prelua (corecta) aceste deplasari.
Parc Municipal Vest
440
Popii si sustinerile se vor proiecta astfel incat sa asigure ajustarea exacta a

cofrajului la contur si cota, montarea si decofrarea cu respectarea ordinii in operatii
aprobate fara a se prejudicia calitatea betonului.
Tiranti cofraj
Tirantii de cofraj ce trec prin beton vor fi asezati cat mai ascuns posibil.
Daca corodarea unui tirant metalic nu poate fi impiedicata prin mijloace adecvate,
tirantul va fi demontabil partial sau total. Partea care se scoate va fi de tipul care se scoate
usor, fara deteriorarea serioasa a betonului si care lasa cele mai mici posibile gauri de
umplut.
Daca o parte din tirant ramane inglobata in beton, acoperirea in beton va fi egala
sau mai mare decat acoperirea ceruta pentru armaturi.
Tirantii de cofraj in constructii cu apa, vor fi proiectati pentru a impiedica scurgerea
sau picurarea apei de-a lungul partii inglobate partial sau total. Tirantii de cofraj vor avea
rezistenta necesara la impingerea betonului proaspat.
Tolerante pentru cofrajele ce se vor folosi pentru structuri monolite
Se vor respecta prevederile - NE012/1999 Cod de practica pentru executarea
lucrarilor din beton si beton armat si beton precomprimat.
Elemente
Tolerante
Lungime panouri cofraje
4 mm
Latime panouri cofraje
3 mm
Lumina, placi si grinzi
10 mm
Sectiune transversala placi si pereti
2 mm
Sectiune transversala stalpi si grinzi
3 mm
Planeitate
Deviatia maxima de la un dreptar de 1,00 m plasat in orice pozitie pe o suprafata
plana nu va depasi 3 mm. Deviatia totala maxima a unei placi sau grinzi de la planul ideal
orizontal nu va depasi 10 mm.
Materiale
1. Placaj
Placajul va satisface conditiile din STAS 7004-89 pentru placaj din mai multe
straturi incheiate cu rasina, cu marginile etansate, calitatea adecvata pentru cofraj, din
lemn de fag.
Cofrajul va avea grosimea suficienta pentru a rezista presiunii din betonul proaspat
turnat fara deformare vizibila.
2.Tabla de otel
Se va folosi numai tabla normala de otel si de o astfel de grosime incat cofrajul va
ramane nedeformat sub presiunea betonului proaspat.
Suprafata interioara va fi mentinuta fara rugina, unsoare sau alta substanta care ar
putea decolora betonul sau provoca un aspect de slaba calitate (patare).
3. Tiranti de cofraj
Nu se permite folosirea distantierilor de lemn sau tiranti de sarma.
Tirantii de cofraj pentru cofraj brevetat vor fi corespunzator tipului respectiv de
cofraj si vor fi folositi asa cum indica fabricantul.
4. Agenti de decofrare
a). Generalitati
Se vor folosi numai agentii care nu vor adera, pata sau afecta negativ suprafetele
betonului (spre a impiedica aderenta betonului proaspat la captuseala cofrajului). Agentul
Parc Municipal Vest
441
va fi de asemenea compatibil, respectiv nu va afecta finisajul sau tratamentul ulterior al

betonului.
Va fi insolubil in apa, nu se va exfolia si nu va fi spalat de ploaie sau de apa de
spalare.
b). Cofraje de otel
Se va folosi ulei de decofrare care nu pateaza betonul si impiedica rugina otelului.
c). Cofraje de lemn
Se va folosi agent standard existent pe piata, care reduce la minimum prafuirea
fetei betonului si permite scoaterea usoara a cofrajului.
Montarea si refolosirea cofrajului
La fiecare folosire se va verifica asezarea corecta a popilor si strangerea corecta a
tirantilor de cofraj.
Spatiile ce vor fi umplute cu beton nu vor avea murdarii, aschii, talaj, praf, praf de
nisip, bride din sarma neagra, etc., inainte de a se incepe turnarea betonului.
Fetele in contact cu betonul nu vor avea ciment uscat pe ele, loviri, cuie care se
proiecteaza in afara, sapaturi sau alte defecte.
Toate gaurile pentru cuie si rosturile dintre foile de placaj se vor inchide cu chit sau
alt material aprobat.
Se va aplica un agent aprobat pentru decofrare, la fiecare folosire, pe fetele
cofrajului in contact cu betonul neintarit pentru a se impiedica lipirea betonului.
Acest agent se va aplica inaintea montarii armaturilor si nu se va folosi in
asemenea cantitati incat sa curga.
Contrasageata
Executantul va tine seama de tasarile sau deformarile cofrajelor care pot aparea in
timpul desfasurarii lucrarilor si care sa nu depaseasca tolerantele admise pentru ca
betonul ajuns la maturitate sa se inscrie perfect in cotele, formele si dimensiunile
specificate.
Executantul va avea de asemenea in vedere contrasagetile care pot aparea
indiferent daca se indica sau nu in planse pentru deformarile elastice ale elementelor de
rezistenta si/sau deformarile datorate curgerii betonului.
In absenta contrasagetii specificate, intradosul tuturor placilor si grinzilor mai mari
de 5 m deschidere se va prevedea cu o contrasageata de valoare egala cu 1/500 x
deschiderea respectiva.
Montarea accesoriilor
Inainte de turnarea betonului se vor pozitiona buloane si elemente de fixare,
miezurile si celelalte dispozitive folosite pentru realizarea deschiderilor, gaurilor, mufelor,
canelurilor, niselor si a altor cavitati.
Nu se va taia nici o gaura in beton fara aprobare.
Articolele care trebuie inglobate in cofraje aferente lucrarilor de instalatii mecanice,
electrice, diverse, se vor pozitiona si fixa cu exactitate.
Executantul va fixa si ingloba in lucrare dispozitive de ancoraje si alte piese
aferente altor lucrari care sunt prinse de/sau sprijinite de betonul monolit.
Ancorajele care ies in afara elementelor de rezistenta (mustati pentru ziduri) se pot
indoi dupa decofrare, respectiv partea iesinda se poate inveli in hartie sau alt material care
se poate scoate usor.
Executantul va folosi planse de trasare, diagrame sau instructiuni pentru alte
specialitati decat lucrarile de beton si va coordona livrarea si turnarea pieselor care trebuie
inglobate in beton conform instructiunilor Proiectantului.
Parc Municipal Vest
442
Se vor avea in vedere realizarea gaurilor, canalelor si niselor pentru circuite si

conducte, tevi sau alte elemente conform planselor si/sau specificatiilor.
Decofrare
Cofrajul care nu suporta greutatea betonului intarit precum lateralele de grinzi,
peretii, stalpii, fundatiile si partile similare ale constructiilor, poate fi scos la 12 ore dupa
terminare daca:
betonul este suficient de tare pentru ca sa nu sufere din operatia de decofrare;
tratamentele de intarire si protejare sunt mentinute atat timp cat se specifica in prescriptiile
tehnice.
CAPITOLUL 4. BETON MONOLIT PENTRU STRUCTURI
4.1. GENERALITATI
In aceasta parte sunt cuprinse specificatii pentru betonul ciment Portland si agregat
greu din surse naturale, beton produs pentru folosirea in elemente de rezistenta la
constructii obisnuite, inclusiv stratul de baza pentru pardoseli.
Concepte de baza
In conditiile acestui proiect se vor folosi urmatoarele clase de beton, definite prin
referire la Rc - rezistenta caracteristica, asa cum se arata in tabelul de mai jos:
C8/10 (Bc 10 /B150)
C12/15 (Bc15/B200)
C16/20 (Bc 20/B250)
C20/25 (Bc 25/B350)
beton precomprimat, cu completarile si modificarile respective.
STAS 10107/0 - 1990 - Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton
precomprimat.
P100/1992 - Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social
culturale, agrozootehnice si industriale.
C 16/1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente si precizarile ulterioare.
C122/1989 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea lucrarilor de constructii
din beton aparent cu parament natural.
Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-1971 - Elemente prefabricate din
beton, beton armat si beton precomprimat - Procedee si dispozitive de verificare a
caracteristicilor geometrice.
C155/1989 - Normativ privind prepararea si utilizarea betoanelor cu agregate usoare.
Normativ pentru verificarea calitatii, receptia lucrarilor de constructii si instalatii.
C170/1987 - Instructiuni tehnice privind protectia elementelor din beton armat si beton
precomprimat supraterane situate in medii agresive naturale si industriale, inclusiv
modificarile si imbunatatirile ulterioare.
STAS 3622/1-86 - Betoane de ciment. Clasificare.
STAS 3349/1-83 - Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate
a apei.
STAS 1759 - 88 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat.
STAS 1275 - 88 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea
rezistentelor mecanice.
STAS 2414 - 91 - Incercari pe betoane. Determinarea densitatii, compactitatii si porozitatii
betonului intarit.
Parc Municipal Vest
443
STAS 3519 - 76 - Incercari pe betoane. Verificarea impermeabilitatii la apa.

STAS 3518 - 89 - Incercari de laborator ale betoanelor. Determinarea rezistentei la inghet
- dezghet.
STAS 5511 - 89 - Incercari pe betoane. Determinarea aderentei dintre beton si armatura.
Metoda prin smulgere.
STAS 2833 - 80 - Incercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului intarit.
STAS 5885 - 82 - Incercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la
compresiune al betonului.
STAS 6652/1-82 - Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare si indicatii generale.
STAS 9602 - 90 - Beton de referinta. Prescriptii pentru confectionari si incercari.
STAS 1799 - 88 - Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii
pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de
constructii din beton, beton armat si beton precomprimat.
Pentru betonarea pe timp foarte cald sau pe timp friguros, Executantul va prezenta
metodele propuse spre a satisface cerintele pentru prepararea si livrarea in anotimpul
foarte cald sau pe timp friguros. In acest scop se vor consulta normativele C 16/1984,
C140/86, anexa V.3.4.
Adaosuri.
Daca Executantul intentioneaza sa foloseasca intarzietor de priza sau plastifiant
sau alte aditive, va trebui sa depuna cu mult timp inainte datele fabricantului spre a fi
aprobate de Proiectant.
Certificate
Executantul va realiza pe timpul executiei:
Buletine de laborator pentru fiecare dozaj, incercat, precum si certificatele de la
fabricanti si furnizori, atestand ca cimentul si ceilalti componenti sunt conform
specificatiilor;
Noile buletine de laborator, de fiecare data cand este necesar sa se schimbe sursa,
genul sau caracteristicile componentilor in timpul acestui contract.
Certificat(e) confirmand ca fiecare adaos chimic pus in opera este identic cu mostra
omologata si este compatibil cu ceilalti componenti din reteta stabilita.
Executantul va furniza toate buletinele de incercari.
Apa
Apa pentru amestec se va testa conform STAS 790/84, in momentul aprobarii
statiei de betoane care alimenteaza beton pentru lucrari, sau in cazul in care se
intentioneaza schimbarea sursei.
Adaosuri
Adaosurile vor respecta prevederile STAS 8573-78, 8625-90, normativ C140/86,
anexele V.2, V.3.1, V.3.2, V.3.3 si V.3.4.
Ciment
Executantul va furniza in dublu exemplar un certificat de testare (certificat de
conformare), impreuna cu fiecare lot de ciment livrat pentru lucrari, pentru a dovedi
respectarea specificatiilor. Certificatele vor fi insotite de o copie a certificatului cu
rezultatele testelor. Lotul respectiv va fi identificat clar prin certificat. Certificatul, semnat de
un reprezentant autorizat al Fabricantului, va mentiona ca proba a fost testata de catre
Producator sau de catre un laborator aprobat si ca respecta in orice privinta prevederile
specificatiilor pentru tipul respectiv de ciment.
Acest certificat nu il va scuti pe Contractor de raspunderea sa de a asigura numai
ciment care respecta prevederile mentionate in scopul introducerii in lucrari.
Parc Municipal Vest
444
La livrarea pe santier se vor face testele de control obisnuite pentru calitatea

materialului, pe probe prelevate conform SR EN 196-3:1995, SR EN196-3:1995, STAS
5296-77, SR EN 196-1:1995, in cadrul laboratorului de pe santier, C 140/86, anexa X1.
Cantitatile sau proportia din agregatul de o singura marime care urmeaza a se combina
pentru a forma pietrisul poate varia din timp in timp, dupa necesitati, functie de natura si
sursa agregatului - nisip si pietris - pentru a produce un beton de densitate maxima si
lucrabilitate maxima, folosindu-se un raport minim de apa/ciment.
Dimensiunea maxima: 40 mm pentru orice beton, cu exceptia celui pentru pereti si
placi sub 20 cm grosime si pentru betonul turnat prin pompare, care vor avea agregate de
20 mm.
Apa de stropire
Apa folosita pentru stropire poate fi din orice sursa, cu conditia ca concentratia de
sulfati, determinata conform STAS 3069-87, sa nu depaseasca 2000 mg / dm3.
Adaosuri
Cand Executantul doreste sa foloseasca un adaos, se vor respecta prevederile
beton precomprimat, cu completarile si modificarile corespunzatoare.
Adaosurile pot fi:
- reductori de apa - (LSC)
- antrenori de apa - (DISAN)
- intarzietori de priza - (REPLAST)
- acceleratori de priza - (CLORURA DE CALCIU)
- protectie la inghet - (ANTIGERO)
4.2. INCERCARI PENTRU BETOANE
Beton proaspat
Incercarile pe beton proaspat se fac conform STAS 1759-88. Inainte si in decursul
operatiilor de betonare, se vor efectua teste pentru a verifica lucrabilitatea si temperatura
betonului proaspat, pentru clasa 20 si pentru clasa superioara.
Probele (mostrele) se vor preleva la locul de descarcare din vehiculul de transport.
Periodicitatea de prelevrare a probelor si verificarea unui tip anume de beton: 2
verificari/schimb de 8 ore si cel putin din 25 m3 dintr-un tip anume de beton.
In perioadele calde sau reci: 2 verificari suplimentare la orele critice.
Lucrabilitatea betonului proaspat
Lucrabilitatea se va stabili prin testul de tasare a conului la amestecul de beton
conform STAS 3622-86 si C140/86, tabela I.2.2. de la L0 la L5.
Lucrabilitatea necesara pentru fiecare dozaj se va stabili prin grija Executantului in
momentul prepararii dozajelor de proba, pentru a se asigura toate cerintele din punct de
vedere al rezistentei mentionate.
Tolerante admise:
- Tasarea con.: +/- 25 mm sau +/- 1/3 din valoarea ceruta, care din
ele este mai mare.
- Temperatura betonului proaspat
- Temperatura betonului nu va depasi +320 C in momentul turnarii
betonului in structuri obisnuite, altele decat cele masive, adica
acelea ale caror dimensiuni sunt astfel incat in timpul hidratarii
cimentului este generata caldura excesiva. In cazul acesta,
temperatura nu va depassi +16o C. In perioadele calde si reci se
vor face verificari dese ale temperaturii betonului la livrarea si dupa
turnarea in cofraje. Rezultatele se vor inregistra. Temperatura
aerului, viteza vantului si umiditatea relativa se vor inregistra de
Parc Municipal Vest
445
asemenea. Toate aceste date se vor identifica la lucrarile in curs

de executie pentru ca conditiile invecinate unei parti din structura
sa poata fi determinate, daca e cazul, ulterior.
- Pierderea lucrabilitatii
Nu este permisa adaugarea de apa la beton in momentul ajungerii la santier, in
afara cazului in care apa este necesara pentru corectarea dozajului, pentru a se atinge
tasarea conului ceruta, in limitele raportului maxim specificat de apa/ciment si in afara
cazului in care nu a fost dozat corespunzator
Beton intarit
Executantul va pregati sectiuni de proba pentru stalpi, grinzi, placi, pereti etc.,
pentru a testa sistemul sau de cofrare si metodele de betonare, in scopul demonstrarii
eficientei metodei de compactare pe care intentioneaza sa o aplice si va arata fiecare tip
de finisare pe care-l propune ca standard pentru lucrare.
In decursul executarii operatiilor de betonare se vor efectua teste de compresiune
conform BS 1881, partea 4-1970, pentru beton clasa 20 sau clase superioare.
Se vor face 2 seturi de cuburi de proba in fiecare zi in care se foloseste un tip
anume de beton sau cel putin din fiecare 25 m3 produsi din tipul respectiv. Nota:
producerea simultana a doua sau mai multe tipuri de beton de catre aceeasi statie nu se
accepta.
Probele se vor preleva la locul de descarcare din vehiculul de transport. Fiecare
cub va fi format dintr-un singur esantion luat dintr-un auto-mixer ales la intamplare.
Din cele 2 serii de mai sus, una se va lasa la lucrare langa betonul din care a fost
prelevata si se va trata similar si in aceleasi conditii, iar cealalta se va transporta dupa 72
ore la laboratorul de testare si se va supune la testarea obisnuita de laborator.
In general, cuburile se vor testa dupa 28 zile cu toleranta de +/- 8 ore. Se accepta si
testarea cuburilor la 7 zile. In acest caz, rezultatele se considera satisfacatoare daca
totalizeaza 70% din rezistenta necesara la 28 zile.
Probele de beton proaspat pentru cuburile de proba se vor obtine prin metoda
corespunzatoare specificata in STAS 1759-88 si C140/86 anexa V.4. si anexa X.1.
Densitatea aparenta, STAS 1759-88
Durabilitatea, STAS 1759-88
Continutul de agregate cu D max < 3,15 mm,
Continutul de aer oclus,
Inceputul de priza
Pentru confectionarea cuburilor de proba, Executantul va furniza 12 forme metalice
corespunzatoare, conform STAS 2320-88 si STAS 1275-88
Executantul va furniza 2 recipiente de apa corespunzatoare de dimensiunea ceruta,
care vor contine apa curata improspatata de cel putin 2 ori pe luna si mentinuta la
temperatura +20 (+/- 2)o C.
Dimensiunea si numarul cuburilor de proba intr-o serie
O serie va fi constituita din 3 cuburi de proba/schimb din sarje diferite in interval de
maximum 3 ore. Din fiecare proba se vor confectiona minimum doua cuburi.
Acceptarea probelor de rezistenta pe cuburi
Respectarea conditiei rezistentei la compresiune se considera indeplinita daca:
1. Rezistenta medie determinata la orice serie de cuburi pentru varsta de 28 zile pe
baza mediei obtinute pe schimb, este cel putin egala cu 1,2 Bc conform NE012/1999
Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat si beton
precomprimat.
2. Fiecare cub are o rezistenta mai mare decat 85% din R28 20o C.
Parc Municipal Vest
446
Masuri in cazul in care prevederile nu sunt indeplinite

Daca numai un rezultat pe cub nu respecta a doua conditie de mai sus, atunci
rezultatul se va considera valabil numai pentru sarja respectiva de beton din care s-a
prelevat cubul respectiv, cu conditia ca rezistenta medie a seriei sa se incadreze in prima
conditie.
Daca mai mult de 1 cub dintr-o serie nu indeplineste a 2-a conditie, sau daca o
serie nu indeplineste prima conditie, atunci tot betonul din toate sarjele reprezentate de
cuburile respective se considera ca nu indeplinesc conditiile de rezistenta.
Se vor lua masuri privind betonul reprezentat de cuburile de proba de mai sus,
conform indicatiilor Proiectantului de Rezistenta al Proiectului. Aceste masuri pot varia de
la acceptare (in cazuri mai putin grave) la testare nedistructiva a betonului intarit din
structura sau teste sub sarcina a structurii sau partii din acesta sau respingerea si
indepartarea elementului de beton in cauza.
4.3. TOLERANTE PENTRU BETON MONOLIT.
ELEMENTE DE REZISTENTA
a) Lungime, adica deschiderea libera a grinzilor, placilor, peretilor
pana la 3 m
+/- 16 mm
3-6 m
+/- 20 mm
peste 6 m
+/- 25 mm
b) Adancimea placilor sau peretilor
pana la 10 cm
+/- 3 mm
peste 10 cm
+/- 5 mm
c) Sectiunea transversala a stalpului si grinzilor (ambele directii)
pana la 50 cm
+/- 5 mm
peste 50 cm
+/- 8 mm
d) Lungime sau latime soclu
+/- 20 mm
inaltime soclu pana la 2 m
+/- 20 mm
idem, peste 2 m
+/- 30 mm
e) Orizontalitate sau sageata (deviatie admisibila de la traseul cerut)
pana la 3 m
10 mm
3-9 m
12 mm
9-18 m
16 mm
peste 18 m
20 mm
f) Deviatie admisibila in plan vertical
1 m muchie dreapta
3 mm
stalpi, pereti, socluri (global)
16 mm
grinzi (global)
5 mm
g) Deviatie admisa in plan orizontal
1 m muchie dreapta
5 mm
stalpi, pereti, socluri (global)
20 mm
grinzi (global)
10 mm
partea superioara pereti beton(global) 10 mm
h) Deviatie admisa fata de axele orizontale de la pozitia specifica
socluri
10 mm
stalpi, grinzi, pereti
10 mm
i) Deviatie admisa a fetei superioare fata de valoarea specificata
socluri
10 mm
grinzi, placi pana la 6 m deschidere
10 mm
idem, peste 6 m deschidere
16 mm
Parc Municipal Vest
447
4.4.1. Transportul pana la locul de punere in opera

Betonul se va transporta de la sursa la locul de punere in opera cat mai repede
posibil, folosind mijloacele si metodele care sa impiedice segregarea materialelor, uscarea
necorespunzatoare sau cresterea temperaturii, inghetarea, pierderea sau contaminarea
ingredientelor si va asigura calitatea si consistenta corespunzatoare a betonului.
Galetile, autobetonierele sau echipamentul de pompare nu vor contine beton de
dozaj diferit sau care contine ciment de o alta calitate.
Daca nu s-a obtinut aprobarea pentru pompare, atunci se vor respecta intocmai
instructiunile fabricantului.
Executantul va prevedea situatii alternative adecvate pentru transportul si turnarea
betonului in cazul unei defectiuni a pompei, pana ce betonarea va ajunge la un rost de
lucru amplasat rezonabil.
Betonul se va descarca cat mai aproape posibil de pozitia finala in cofraj pentru a
evita manipularea ulterioara sau curgerea. Executantul poate folosi orice anotimp din an:
- bene metalice, 180 l continut maximum la turnarea de plansee
subtiri, suprabetonari.
- idem, orice capacitate cand se toarna alte elemente;
- echipament de pompare si echipament pneumatic de transport de
un tip corespunzator cu capacitate si putere corespunzatoare;
- jgheaburi inclinate metalice sau cu captusire metalica (nu
aluminiu) cu panta maximum 1 verticala si 2 orizontala si minimum
1 verticala la 3 orizontale. Cand sunt necesare pante abrupte sau
jgheaburi de peste 6 m lungime, betonul se va descarca intr-un
bunker sau bena de tip 1 aprobat inainte de a fi distribuit;
Executantul poate folosi si benzi transportoare dar nu in anotimp cald sau rece.
Acestea vor fi orizontale sau cu o panta care nu va duce nici la segregare nici la pierderi
de material si nici nu vor permite ca betonul sa se lipeasca de banda de retur si va fi astfel
dispusa la desfasurare incat sa se impiedice segregarea.
Alte dispozitive care se pot folosi in timpul anului:
- carucioare impinse manual si/sau roaba care sa nu curga sau sa
fie prevazute cu capac in timpul anotimpurilor cald si rece;
- lopeti.
Toate echipamentele vor fi pastrate curate si fara pojghite de beton intarit, prin
udare si spalarea cu apa in abundenta dupa fiecare turnare sau dupa pauze in lucru care
depasesc 1 ora.
Se vor prevedea podine de circulatie peste armaturi, astfel ca acestea sa nu fie
deformate, deplasate au avariate.
4.4.2. Turnarea betonului. Generalitati
Nu se va turna nici un beton pana ce Executantul nu obtine aprobarea sa o faca de
la Proiectant sau reprezentantul sau.
Executantul va face cunoscuta Proiectantului cu cel putin 2 zile inainte intentia sa
de a turna beton in unul sau mai multe elemente si va asigura toate facilitatile spre a
permite Proiectantului sau reprezentantului sau sa examineze armarea si cofrajul
respectiv.
Cofrajele in care se vor turna beton se vor pregati in consecinta, , si se vor uda bine
imediat inainte de turnare.
Armatura se va verifica pentru a fi conforma cu prevederile tehnice in vigoare (mai
ales in ceea ce priveste distantierii si distanta dintre bare).
Cu exceptia cazurilor in care se aproba diferit, betonul se va turna in cofraje cu
pompa, bena sau lopata.
Se interzice folosirea vibratoarelor pentru impingerea masei de beton proaspat.
Parc Municipal Vest
448
La stalpi, pereti si elemente verticale similare, betonul se va turna inainte de fixarea

armaturii in planseul respectiv. Rostul de constructie se va afla sub partea inferioara a
grinzii celei mai coborate.
Elementele verticale se pot turna in 2 etape: in acest caz in imediata apropiere a
planului rostului se vor fixa 2 etrieri suplimentari (1 buc. sub si 1 buc. peste).
Betonul se va turna in straturi orizontale de maximum 50 cm grosime.
La plansee, betonul se va turna in straturi continue pana la executarea intregului
planseu sau a unei parti de marime aprobata (cum se arata pe planse).
Daca oprirea in alta parte a turnarii betonului pare dinainte inevitabila, in prealabil
se va pregati rostul de lucru la locul unde se va opri turnarea. Amplasarea acestui rost va
fi aprobata de Proiectant inainte de inceperea turnarii.
Betonul se va turna continuu pentru ca nici o cantitate sa nu se toarne pe un beton
care s-a intarit suficient de mult pentru a forma "cusaturi" sau planuri slabe in cadrul
sectiunii respective.
Betonul se va furniza intr-un asemenea ritm incat intervalul de timp dintre straturile
succesive sa nu depaseasca 20 minute.
Fiecare strat se va lega de cel anterior prin vibrare.
Straturile de beton nu se vor termina cu pante in forma de pene, ci vor avea capete
verticale si fete superioare netede.
Apa care se acumuleaza pe suprafata unei suprafete de beton proaspat turnata
trebuie indepartata.
4.4.3. Turnarea betonului de la inaltimea normala si mare
Betonul poate cadea liber in cofrajele de pereti sau stalpi de la inaltime mai mica de
2,00 metri.
In sensul acestui paragraf se va considera inaltimea mare orice inaltime care
depaseste 2,00 metri si de la care betonul cade liber in cofrajul pentru pereti, stalpi sau
alte elemente.
Se va permite caderea libera pe toata inaltimea numai a amestecurilor de beton
coezive care nu segrega, cu conditia ca armatura sa nu fie deplasata, cofrajul avariat sau
miscat.
Altfel se vor folosi jghiaburi rigide sau flexibile in trunchiuri de con conform.
Executantul va executa un perete etalon spre a demonstra eficienta metodei sale
propuse. Peretele ales ca specimen va avea cel putin 150 cm lungime.
4.4.4. Turnarea betonului pe vreme proasta
Se va intrerupe turnarea cand cantitatea de ploaie este suficienta spre a spala
suprafata betonului proaspat.
Betonul va avea o temperatura de turnare care nu creeaza dificultati din cauza
reducerii tasarii, prizei rapide sau rosturi "reci".
Temperatura betonului pus in opera nu va depasi 32o C, fac exceptie elementele
mai groase de 1,00 m, la care nu va depasi 30o C.
Daca nu se iau masuri adecvate de Executant, aprobate de Proiectant, nu se va
turna beton cand temperatura la umbra a aerului este de 44o C sau mai mare si bate
vantul.
In astfel de imprejurari, betonul se va pune in opera tarziu dupa amiaza sau
noaptea.
Pentru turnarea betonului pe timp friguros se va consulta NE012/1999 Cod de
practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat si beton precomprimat
Daca temperatura armaturii este peste 50o C va fi stropita cu apa putin inainte de
betonare.
Parc Municipal Vest
449
Cand grosimea betonului depaseste 150 cm, Executantul va prezenta spre

aprobare Proiectantului propuneri care sa asigure ca in timpul turnarii:
- viteza de crestere a temperaturii in beton nu va depasi 150o C/ora
in primele 3ore;
- dupa care viteza de ridicare si coborare a temperaturii in beton nu
va depasi 35o C/ora;
- temperatura maxima a betonului nu va depasi 70o C;
- diferenta maxima dintre temperatura miezului si a suprafetei nu
trece de 20o C.
Propunerile vor avea in vedere:
- reteta betonului;
- temperatura de turnare;
- metode de tratare/protejare in perioada de intarire;
Atunci cand Proiectantul va cere, Executantul va efectua masuratori in betonul
elementelor de grosimea aratata mai sus.
Metoda se va stabili de comun acord cu Proiectantul.
4.4.5. Compactare beton
Betonul se va compacta bine imediat dupa turnare.
Compactarea se va face prin vibrare mecanica, in functie de urmatoarele prevederi:
a. vibrarea va fi interioara in afara cazurilor in care se obtine o autorizatie
speciala pentru folosirea altor metode, de la Proiectant, fie in scris, fie cum se
prevede in aceste specificatii;
b. vibratoarele vor fi de tip si model standard;
c. Executantul va asigura un numar suficient de vibratoare pentru
compactarea corespunzatoare a fiecarui lot;
d. vibratoarele se vor manevra astfel incat sa asigure vibrarea
corespunzatoare in jurul armaturii si a elementelor inglobate, precum si la colturile
si unghiurile cofrajului fara a mai veni in contact direct cu cofrajul si armatura;
e. vibrarea se va face la punctul de turnare si in zona cu beton proaspat
turnat. Vibratoarele se vor introduce si scoate incet din beton. Vibrarea va dura
suficient de mult si va fi de intensitate suficienta pentru a compacta bine betonul,
dar nu se va continua prea mult incat sa apara segregarea si nici ca sa se formeze
in zone mici mortar.
f. vibratoarele se vor aplica la puncte uniform distantate intre ele la maximum
de 2 ori raza de care vibrarea este simtita in mod efectiv.
g. vibrarea se va suplimenta cu folosirea indesarii manuale cu tije (vergele)
pentru a se asigura suprafete netede si beton dens, la colturi si in acele locuri unde
este imposibila folosirea vibratoarelor.
h. prevederile prezentei clauze se vor aplica si elementelor prefabricate dar,
cu aprobarea Proiectantului, se pot folosi metodele de vibrare ale producatorului
sau vibrare exterioara.
4.4.6. Finisarea suprafetelor betonului
Suprafetele orizontale sau usor inclinate, cu panta de sub 25% fata de orizontala se
vor finisa dupa cum urmeaza:
Fata superioara a placii care urmeaza a se acoperi cu un strat de pardoseala,
hidrofug sau cu un strat de izolatie hidrofuga pentru apa sub presiune se vor bate cu maiul
pentru a se realiza cotele si pantele aratate in plansele aferente contractului sau in alte
domenii.
Fata superioara a unui plan care nu se va acoperi ulterior cu alte materiale va fi
nivelata, finisata neted cu drisca sau mistria atata timp cat nu s-a facut priza la cotele si
pantele din planse sau in alta parte.
Parc Municipal Vest
450
Driscuirea si prelucrarea cu mistria se va face pentru a preveni aparitia de mortar in

exces sau mustirea de lapte de ciment la suprafata betonului. Amprentarea suprafetei se
va executa prin folosirea unor dispozitive speciale la adancimile si cu modelele descrise.
Fetele ascunse ale betonului se vor lasa asa cum raman dupa decofrare, cu
exceptia suprafetelor segregate care trebuie remediate. Fetele de beton care urmeaza a
se tencui se vor face aspre prin mijloace aprobate pentru a favoriza aderenta.
Fetele de beton care se vor finisa diferit fata de ce s-a specificat se vor pregati
conform indicatiilor intr-un mod convenit si aprobat.
Conditii de calitate pentru finisarea suprafetei betonului
Lucrarile de finisare ale betonului nu vor fi inferioare celor prezentate de sectiunile
etalon din punct de vedere calitativ si care au fost aprobate de Proiectant.
Masurile care trebuie luate in cazul nerespectarii etalonului de calitate
Suprafetele segregate se vor repara imediat dupa scoaterea cofrajului:
- gaurile superficiale lasate de apa/aer se vor umple;
- in cazul in care nu se dau alte instructiuni, fata betonului aparent
turnat pe cofraj se va freca imediat dupa scoaterea cofrajului
pentru indepartarea neregularitatilor si bavurilor de orice fel. Fetele
ascunse ale betonului se vor lasa asa cum raman dupa scoaterea
cofrajului, cu exceptia cazurilor cand apar segregari, care se vor
repara.
In cazul in care:
- apar deplasari ale armaturii la turnarea betonului;
- cofrajele nu au sustinut betonul in mod corespunzator;
- suprafata are un finisaj care nu este conform cu cel al sectiunilor
acceptate de proba;
Proiectantul general, de comun acord cu Proiectantul de rezistenta al proiectului,
vor hotari ce metoda corespunzatoare se va folosi pentru repararea betonului de catre
EXECUTANT.
4.5. ROSTURI
4.5.1.Rosturi de constructie (r.c.)
Aceste rosturi se vor executa in locurile aratate in planse sau conform aprobarii
Proiectantului. Cele neindicate in planse se vor executa si amplasa astfel incat sa nu se
prejudicieze rezistenta structurii sau aspectul suprafetei, cand aceasta va ramane
aparenta.
Amplasarea exacta a rosturilor de constructie care nu sunt indicate pe plansa va fi
decisa la santier luand in considerare echipamentul si forta de munca aduse de Contractor
pentru fabricarea, punerea in opera si compactarea betonului, precum si modul de
tratament dupa turnarea, conditiile climaterice predominante in perioada betonarii, natura
si dimensiunile cofrajului si conditiile de lucru de la santier.
Executantul va prezenta Proiectantului spre aprobare propunerile sale inainte de a
incepe lucrul.
Daca nu se va cere altfel in mod special, rosturile de constructie se vor amplasa
aproximativ la mijlocul deschiderii, in grinzile si in placile etajelor;pe perimetrul tuturor
rosturilor, in plan vertical sau orizontal, se vor executa muchii tesite.
Executantul va lua toate masurile necesare (fixarea unor sipculite de lemn etc.)
pentru a asigura o tesitura dreapta exacta la muchiile exterioare ale rosturilor.
Cand este necesara executarea rosturilor verticale in grinzi, limitele verticale pot
consta fie din tabla expandata sau din plasa de sarma subtire rigidizata prin tije metalice
prinse de armatura si lasata in beton acoperite cu cel putin 25 mm beton.
Inainte de turnarea betonului proaspat pe/sau langa beton intarit, cofrajele se vor
etansa pe perimetrul de contact.
Parc Municipal Vest
451
4.5.2. Rost accidental

In cazul in care in timpul betonarii statia de betoane se opreste si nu mai furnizeaza
beton din diverse motive, se poate turna beton preparat manual, care trebuie furnizat in
maximum o ora pana ce se ajunge la un rost de constructie corespunzator amplasat.
Daca intre turnarea unor straturi succesive trece mai mult de o ora, atunci operatiile
se vor intrerupe si betonul se va lasa sa se intareasca cel putin 24 ore.
Apoi se va zgaria, curati, imbiba cu apa si daca Proiectantul dispune, se va turna
mai intai un strat de lapte de ciment sau mortar gras inainte de turnarea urmatorului strat
de beton.
4.5.3. Rosturi de dilatatie in structuri (r d s)
Material de umplere a rosturilor
Spatiul dintre fetele structurilor alaturate se vor umple cu foi prefasonate facute
dintr-un material rezistent la umezeala si rezistent la actiunea caldurii, umiditatii sau a
ciupercilor (parazitilor).
Material de etanseizare al rosturilor
La locurile aratate in planse: chit de etanseizare din 2 componenti bisulfidici
aplicabil pe suprafete verticale sau in panta, fara a curge sub actiunea indelungata a
soarelui.
Acoperirea rosturilor de dilatatie supuse traficului
Banda de cauciuc sintetic fixata in profile de aluminiu.
Acoperirea rosturilor de dilatatie verticala: banda din cauciuc sintetic.
Acoperirea partii de plafon a rostului de dilatatie: idem.
4.6.PROTEJAREA SI TRATAMENTUL BETONULUI MONOLIT
4.6.1. Cerinte. Generalitati
Betonul preparat si pus de curand in opera va fi protejat prin mijloace aprobate de
actiunea directa a soarelui, a vanturilor uscate, a ploii si de contactul cu substante care lar afecta negativ.
In plus, betonul proaspat va fi tratat in scopul de a impiedica viteza exagerata de
evaporare a apei de pe toata suprafata in perioada necesara hidratarii cimentului si intaririi
corespunzatoare a betonului.
Anotimp foarte cald sau rece
Daca temperatura la umbra a aerului este de +32o C si in urcare, sau +5o C si in
coborare, Executantul va implementa metode de protejare si tratament sub temperatura
ridicata, sau scazuta, asa cum se aproba de Proiectant.
Perioada minima de timp pentru protejarea si tratamentul betonului cu ciment
Portland normal ce se intareste in anotimp foarte cald cu vanturi uscate va numara cel
putin sapte zile.
In conditii normale, protectia si tratamentul vor fi mentinute cel putin patru zile, in
timpul carora temperatura medie a betonului va depasi +10o C.
4.6.2. Metode de tratament
Executantul va folosi una din metodele descrise mai jos, numai dupa ce betonul a
devenit vartos.
i - Inundare
Suprafata va fi tinuta sub apa pe toata perioada de tratament.
ii - Aplicare continua a apei
Se realizeaza prin stropire cu o duza care atomizeaza apa (incat se formeaza ceata
si nu stropi), pana ce betonul se intareste.
iii - Acoperire
Parc Municipal Vest
452
Intreaga zona tratata se acopera cu panza de sac (iuta) asezata direct pe beton si
mentinuta in mod continuu.
iv - Acoperirea cu foi impermeabile
Intreaga zona de tratat se mentine constant umeda prin stropire ca la (ii) de mai
sus, cel putin 18 ore, dupa care se acopera imediat cu foi impermeabile adecvate acestui
scop, fara rupturi sau goluri.
Se va mentine umed betonul in toata perioada de intarire.
4.6.3.Tratamentul stalpilor si peretilor din beton monolit
Cofrajul de lemn va fi tinut umed prin stropire cu apa pana ce betonul capata
suficienta rezistenta spre a permite desfacerea cofrajelor fara a dauna betonului.
Se va asigura aplicarea continua a apei in tot timpul operatiei de desfacere a
cofrajului.
Golurile lasate de conurile tirantilor de cofraj se vor umple si se vor face remedieri
cat mai curand posibil dupa decofrare astfel ca remedierile si mortarul de umplere a
golurilor sa se intareasca odata cu betonul inconjurator.
Dupa aceea, intregul perete va fi tratat cu ceata de apa, sau prin acoperire.
4.6.4. Tratamentul planseelor de beton monolit
Imediat dupa terminarea finisarii betonului proaspat, fata superioara va fi protejata
de soare si vant uscat cu "paturi" portabile de panza sau foi de polietilena inchisa la
culoare intinsa pe rame usoare pana ce betonul este suficient de tare ca sa suporte
circulatia pietonala si greutatea "paturilor" puse direct pe el fara a lasa amprente, respectiv
dupa cca 4 ore. Dupa aceea se poate aplica unul din procedeele aratate la
4.6.5. Protectia betonului
Betonul turnat sub nivelul terenului se va proteja de surparile de teren din timpul si
dupa turnare.
Betonul turnat in teren care contine substante daunatoare se va prepara dintr-un
sort corespunzator de ciment si nu va fi pus in contact cu terenul si cu apa scursa din
acesta, in timpul turnarii si trei zile dupa terminarea lucrarii.
Executantul va stabili prin cel putin o proba de laborator concentratia sulfatilor din
teren prin procentul de SO3, care trebuie sa fie sub 0,2%.
Betonul care nu a ajuns la maturitate se va proteja contra deteriorarilor produse de
incarcare excesiva, vibrare, socuri, erodare de apa curata sau murdara si alti factori care
ar prejudicia rezistenta si durata in timp a betonului intarit.
Acolo unde va indica Proiectantul sau acolo unde se arata in planse, elementele de
beton care se acopera ulterior cu umplutura vor fi protejate contra agresivitatii sarurilor din
materialul de umplutura si de terenul inconjurator printr-o membrana impermeabila ce
consta dintr-un amorsaj si un strat de mortar bituminos aprobat aplicat in stricta conformitate cu recomandarile fabricantului.
4.7. MASURAREA SI DECONTAREA LUCRARILOR DE BETON MONOLIT IN
STRUCTURA CLADIRILOR
Masurarea
Betonul simplu care nu depaseste 10 cm in adancime va fi masurat la m2 pe
suprafata aratata pe planse.
Betonul simplu care depaseste 10 cm va fi masurat la m3.
Sapele peste dalele planseelor pe etaj nu vor mai fi masurate, fiind incluse in
spatiul lucrarilor de pardoseli.
Betonul armat de rezistenta monolit va fi masurat la m3 daca nu se specifica altfel in
lista de cantitati.
Parc Municipal Vest
453
Lungimea stalpilor va fi masurata de la partea superioara a cuzinetului fara

scaderea grinzilor.
Lungimea grinzilor va fi masurata intre fetele interioare ale stalpului (respectiv
lumina).
Inaltimea grinzilor "T" se va masura de la fata de sus a placii.
Placa se va masura in ambele sensuri de la fata grinzilor (lumina).
Elementele mixte vor fi despartite in parti monolite si prefabricate, fiecare parte fiind
masurata separat.
Nu se va face nici o scadere pentru gaurile care nu depasesc 400 cm2, pentru
sliturile si nisele de tevi, pentru piese inglobate, pentru bare de armare care nu depasesc
32 mm in diametru.
Decontare
Pretul pentru betonul simplu va cuprinde:
- furnizare, depozitare, dozare si amestecul elementelor
componente ale betonului
- manipularea, amplasarea, compactarea, finisarea suprafetei si
protejarea betonului proaspat;
- protejarea betonului intarit pe perioada contractului;
- mostre de incercari curente a tuturor materialelor pentru beton, a
betonului proaspat si a cuburilor de incercare.
Daca se prevad bare de otel pentru a impiedica fisurarea suprafetelor aparente, ele
vor fi masurate si platite intr-un articol separat ca extra cost pentru beton simplu.
Stratul de egalizare pentru betonul simplu turnat direct pe pamant va fi masurat si
platit separat ca extra cost pentru beton simplu.
Preturile pentru elementele din beton armat monolit vor cuprinde:
- furnizare si amplasarea cofrajelor si schelei, cu toate accesoriile
necesare pentru executia elementelor la formele si dimensiunile
aratate pe planse sau indicate de Proiectant dar acolo unde se
cere un cofraj neted pentru fete expuse de beton (beton cu fata
neteda - "fair face concrete), aceasta se va plati separat ca "extra
cost pentru beton cu fata neteda".
- furnizare, curatare, taiere, formare, amplasare, imbinare, sudare,
legare cu sarma, sustinere si fixare armaturi de otel, pentru a
termina lucrarea conform planselor sau dupa directivele
Proiectantului.
Observatie:
Piesele de otel inglobate pentru fixarea elementelor prefabricate din orice material
vor fi masurate si folosite conform unui articol separat ca lucrari de otel care nu sunt de
rezistenta:
- furnizare, depozitare, dozare si amestec al componentelor
betoanelor;
- manipularea, amplasarea, compactarea, finisarea de suprafata si
protejarea betonului proaspat.
3.5.1.3. Instalatii sanitare
3.5.1.3.1. Memoriu tehnic instalatii sanitare cladire administrativa
GENERALITATI
Prezenta lucrare contine documentatia (faza PT), necesara executarii instalatiilor
sanitare aferente investitiei Cladire administrativa.
Parc Municipal Vest
454
In toate etapele de proiectare si in toate etapele de executie se vor respecta

prevederile urmatoarelor acte normative:
- Legea 10/1995 privind sistemul calitatii in constructii,
- Legea 50/1991 cu adaugirile ulterioare, privind autorizarea
constructiilor
- Legea 608/2001, cu adaugirile ulterioare, privind evaluarea
conformitatii produselor, republicata in MO, partea I, nr. 313 din
06/04/2006
- Hotarirea de guvern 622/2004 privind conditiile de introducere pe
piata a produselor pentru constructii, cu completarile din Hotarirea
de guvern 796/2005
- Normativul privind proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9
- Normativul pentru proiectarea, executarea si exploatarea
instalatiilor de stingere a incendiilor NP 086 0
- Normativ pentru siguranta la foc P118
DATE GENERALE
Imobilul este o constructie parter si cuprinde mai multe functiuni, astfel:
- spatii de birouri;
- sali multifunctionale;
- sala de mese
- spatii tehnice (punct pompare, ateliere, etc)
- grupuri sanitare;
- vestiare
Documentatia cuprinde urmatoarele categorii de lucrari:
- Alimentare cu apa rece;
- Retea de distributie a apei reci la punctele de consum;
- Retea de distributie a apei pentru irigat;
- Preparare apa calda de consum;
- Retea de canalizare menajera;
- Retea de canalizare pluviala
ALIMENTAREA CU APA RECE
Alimentarea cu apa rece a cladirii administrative se face prin intermediul unui
bransament de la reteaua de apa potabila din parc. Acest bransament va deservi direct
consumatorii de apa din cladire (grupurile sanitare, vestiare, dusuri, chicineta), prin
intermediul unui grup hidrofor prevazut in camera de pompare.
Pe conducta de bransament se va monta un contor de apa rece si un filtru de
impuritati impreuna cu armaturile aferente.
RETEAUA DE DISTRIBUTIE A APEI LA PUNCTELE DE CONSUM
Conducta de bransament patrunde in cladire in punctul de pompare. Pe aceasta
conducta se monteza un filtru de impuritati, intre doua robinete de trecere si un contor de
debit, dupa care este prevazut vasul tampon. Pentru ridicarea presiunii apei reci se va
folosi un sistem format din pompa si hidrofor.
Toate conductele de distributie cat si coloanele se vor executa din teava de
material plastic (polipropilena armata cu aluminiu, PP-R, imbinata prin termofuziune).
Pentru evitarea aparitiei condensului la suprafata conductelor, acestea vor fi izolate cu
mansoane din cauciuc sintetic expandat cu o grosime de 10 mm.
Sustinerea conductelor se va face cu suporti si bratari din otel zincat si garnituri din
cauciuc.
Conductele care alimenteaza hidrantii interiori se vor executa in mod obligatoriu din
teava zincata din otel, imbinarile, ramificatiile si schimbarile de directie urmand a se face
cu fitinguri corespunzatoare din fonta maleabila, zincate.
Parc Municipal Vest
455
Racordarea obiectelor sanitare de la coloane se va face cu conducte de acelasi fel

cu conductele de distributie (PP-R).
RETEAUA DE DISTRIBUTIE A APEI PENTRU IRIGAT
Pentru realizare instalatiei de irigat, se vor prevea aspersoare tip "pop-up" care
ies, uda si intra la loc in pamant, picuratoare si alte corpuri de udare. Acestea vor fi
controlate de o centrala programabila cu mai multe circuite de udare si senzori care vor
comanda un grup de electrovane.
Conductele de distributie a apei pentru instalatie de irigat vor fi montate in interiorul
cladirii, sub acoperis, pentru a evita posibilitatea de inghet in perioada rece.
PREPARARE APA CALDA DE CONSUM
Prepararea apei calde de consum (menajera) se va realiza in schimbatorul de
caldura si boilerul prevazut in punctul de pompare. Prepararea propiu-zisa a apei calde
menajere se va realiza cu ajutorul panourilor solare si al pomplor de caldura .
RETEAUA DE CANALIZARE MENAJERA
Evacuarea apei uzate menajere se va face prin intermediul unei retele de conducte
de canalizare alcatuita astfel :
- legaturile de la obiectele sanitare la coloane se vor face cu teava
din polipropilena de scurgere, imbinate cu mufe cu garnituri de
cauciuc ;
- coloanele si conductele colectoare orizontale se vor executa din
conducte din PVC, imbinate cu mufe si garnituri de cauciuc.
- conductele si colectoarele orizontale montate ingropat in pamant
se vor realiza din conducte cu rezistenta sporita din PVC-KG,
imbinate cu mufe cu garnituri de cauciuc.
cauciuc. Conducta colectoare se va racorda la reteaua de canalizare din incinta si de aici,
prin intermediul unui camin de racord, la statia de epurare.
RETEAUA DE CANALIZARE PLUVIALA
Colectarea apei meteorice de pe terasele cladirii administrative se va face prin
intermediul unor guri de scurgere montate pe acoperis si racordate la doua colectoare
principale montate pe elementele de structura ale acoperisului. Prin intermediul a doua
coloane, aceste conducte colectoare se vor racorda la reteaua exterioara de canalizare
din incinta.
Atat coloanele cat si conductele colectoare orizontale se vor executa din conducte
material plastic, PVC imbinate prin mufe cu garnituri.
cauciuc.
3.5.1.3.1. Caiet de sarcini instalatii sanitare cladire administrativa
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice pentru executarea instalatiilor
sanitare.
Caietul de sarcini nu are caracter limitativ insa orice completare se va putea face
numai cu acordul proiectantului. La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materialele
cuprinse in proiect.
Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de catre
proiectant si beneficiar.
Parc Municipal Vest
456
Toate materialele vor trebui sa fie insotite de Certificate de calitate si agremente

tehnice sau declaratie.
In timpul executiei, daca va fi cazul se pot intocmi dispozitii de santier prin care se
dau modificari la solutia initiala din proiect. Dispozitiile de santier vor fi predate cu proces
verbal dirigintelui de santier pentru insusire si accept.
Executarea instalatiilor sanitare se va face coordonat cu celelalte instalatii, tinand
seama de planul coordonator al retelelor. Aceasta coordonare se va urmari pe intregul
parcurs al executiei, incepand de la trasare.
Traseele instalatiilor de apa s-au proiectat astfel incat sa se asigure lungimi minime
de conducte, posibilitati maxime de prefabricare si de autocompensare a dilatarilor si
accesul in timpul exploatarii.
Panta minima a conductelor de apa va fi de 10/00.
Pe trasee comune, conductele instalatiilor se vor grupa in plase orizontale la
pozarea pe tavan, sau verticale la pozarea pe pereti, astfel incat sa se poata folosi
suporturi comune.
In cazul gruparii conductelor in plase pe mai multe randuri, se va lasa suficient
spatiu intre randurile de conducte, precum si intre conducte si elementele de constructie
pentru plecarile derivatiilor, manevrarea robinetelor, precum si pentru intretinere, reparatii,
revizii, etc.
Distanta minima intre conductele paralele neizolate, sau intre acestea si fetele finite
ale elementelor de constructii adiacente, va fi minimum 3cm.
Pentru conductele izolate termic, distanta intre fetele exterioare ale izolatiei, sau
intre acestea si suprafata finita a elementelor de constructii vecine, va fi de minimum 4cm.
De regula, conductele de apa se monteaza in acelasi plan sau deasupra celor de
canalizare.
Conductele de apa rece se monteaza, de regula, sub conductele de apa calda.
Distantele minime intre conductele de apa si conductele altor instalatii vor fi conform
presciptiilor in vigoare si anume:
- fata de instalatia de gaze, conform Normativului I 6 - pentru proiectarea si
executarea retelelor si instalatiilor de utilizare a gazelor naturale;
- fata de instalatia electrica, conform Normativului I 7 - pentru proiectarea si
executarea retelelor si instalatiilor electrice la consumatori cu tensiuni pana la 1000V;
Nu se admite montarea direct in pamant a conductelor de apa sub presiune in
interiorul cladirilor.
La trecerea prin pereti si plansee, conductele aparente se monteaza in tuburi de
protectie (mansoane). Partea superioara a mansoanelor montate pe pardoseala
incaperilor dotate cu instalatii sanitare (bai, grupuri sanitare, dusuri) va depasi nivelul
pardoselii finite cu 2-3cm.
Se va evita trecerea conductelor prin rosturile de tasare a constructiilor separate
prin pereti. in cazurile cand acestea nu se pot evita se vor lua masuri pentru impiedicarea
distrugerii conductelor ca urmare a tasarilor diferite, prevazandu-se goluri care vor fi mai
mari decat diametrul exterior al conductelor cu 10-15cm, conductele montandu-se la
partea inferioara a acestora.
In portiunile in care conductele traverseaza elementele de constructii, nu se admit
imbinari.
Coloanele conductelor de apa se vor masca cu elemente usoare de acoperire
pentru a se asigura conditii de igiena si estetica.
Conductele instalatiilor interioare de apa se vor monta, asigurandu-se golirea printrun numar minim de dispozitive si armaturi.
Conductele de alimentare, legaturile la armaturile de serviciu ale obiectelor
sanitare, se prevad cu robinete de inchidere si reglaj. In punctele cele mai coborate ale
instalatiei, se prevad dispozitive de golire.
Parc Municipal Vest
457
Pozitia armaturilor s-a ales astfel incat sa permita manevrarea si demontarea

partiala sau totala, in vederea intretinerii si reparatiilor.
MATERIALE UTILIZATE SI TEHNOLOGII DE LUCRU RECOMANDATE
INSTALATII INTERIOARE DE APA RECE SI APA CALDA SANITARA
Prin sistemul de alimentare cu apa al unei cladiri se intelege sistemul compus din
bransament, conducte de distributie orizontale, coloane de distributie, conducte de
legatura la obiectele sanitare si obiectele sanitare propriu-zise. Mai fac parte din acest
sistem si armaturile de inchidere, reglaj, siguranta si golire a instalatiei.
Conductele vor fi montate dupa ce in prealabil s-a facut trasarea lor. La montaj se
vor respecta pantele prevazute in proiect, pentru a se asigura golirea si aerisirea completa
a conductelor.
La montarea conductelor in plasa pe un singur rand, se va lasa spatiu suficient intre
conducte si elementele de constructie pentru realizarea derivatiilor, manevrarea robinetilor,
revizii, reparatii, montarea termoizolatiei.
Conducta exterioara de alimentare cu apa va fi din PEHD, imbinarea tronsoanelor
facandu-se la cald, iar imbinarile cu armaturile fiind facute cu mufe speciale demontabile de
imbinare pentru polietilena.
Conductele interioare pentru apa rece si calda sanitara s-au prevazut din teava de
cupru. Lucrarile de montaj vor fi executate sub conducerea unor persoane competente si
experimentate. La montaj trebuie respectate cu strictete instructiunile furnizorului de
materiale si ale firmei producatoare. Societatile care executa montajul conductelor trebuie
sa posede atestarea necesara din partea forurilor competente.
Distantele minime in cm intre conductele montate pe traseu paralel:
Referinta
Intre conturul conductelor neizolate
Intre conturul conductei neizolate si
constructia finita
Intre fetele exterioare a conductelor
izolate
Intre fata exterioara a izolatiei si
constructia finita
Distante minime [cm]

3
3
4
4
Observatie:
La conductele izolate, pozitia armaturilor va fi decalata astfel incat distanta intre
flansa armaturii si conducta apropiata sau izolatia acesteia sa fie 3cm.
Fata de conductorii electrici (1.000V) sau conductele de gaze combustibile, traseele
conductelor instalatiilor de apa vor fi montate la distante normate prin normativul I.7,
respectiv I.6/1986.
Conductele vor fi sustinute prin suporti incastrati, tipizati, asa cum se mentioneaza
prin proiect.
Se pot utiliza si alte tipuri de sustineri cu conditia acceptarii lor de catre proiectant.
Suportii de sustinere a conductelor trebuie sa asigure deplasarea conductelor prin dilatare
fara modificarea geometriei traseului.
Parc Municipal Vest
458
Distantele recomandate intre suportii mobili ai conductelor de apa (I.9/1994)

Diametrul
nominal
3/8" - 1/2"
3/4" - 1"
1.1/4" - 1.1/2"
2" - 2.1/2"
3"
4" sau peste
Conducte
neizolate (m)
3,3
4,2
5,1
6,1
6,7
7,5
Conducte
izolate (m)
2,0
3,0
4,0
5,1
5,7
6,5
Preluarea dilatarilor conductelor de apa calda de consum se realizeaza prin

schimbari de directie si schimbari ale nivelului traseului etc. asa cum sunt prevazute prin
proiect.
S-a prevazut de asemenea compensatoare de dilatare lenticulare.
Suportii ficsi, se vor monta dupa cum urmeaza (I.9/1994):
Diametrul
nominal
3/4" - 1.1/4""
2"
2.1/2"
3"
4"
Distanta
intre
suportii
ficsi.
Temperatura
40oC (m)
100
115
125
135
150
Distanta
intre
suportii
ficsi.
Temperatura
60oC (m)
90
100
110
120
130
Suportii ficsi se vor realiza conform detaliilor omologate. Se pot utiliza suporti
propusi de constructor cu conditia acceptarii lor de catre proiectant.
Daca nu se precizeaza altfel prin proiect, legaturile conductelor spre obiectele
sanitare se realizeaza ingropat in slituri orizontale sau verticale, in zidarie luandu-se la
montaj masurile necesare pentru a permite dilatarea conductelor ingropate.
INSTALATII DE CANALIZARE
Prin canalizare menajera se intelege sistemul compus din receptorii de colectare a
apelor uzate de la obiectele sanitare, sifoane de pardoseala, recipienti, precum si
conductele si coloanele de conducte pentru transportul dirijat al apei colectate catre
canalizarea exterioara, incluzand coloanele de ventilare a canalizarii.
La stabilirea solutiilor de alcatuire a canalizarii menajere s-a tinut seama de
caracteristicile functionale ale constructiei si de coordonarea cu restul conductelor pentru
utilitati, amplasandu-se la distantele cerute de STAS 8591.
Pentru canalizarea menajera interioara s-au prevazut conducte din polipropilena
(PP) de canalizare prevazute cu garnituri de cauciuc, care la executie vor trebui sa
corespunda normelor de calitate.
La montarea tevilor de scurgere se vor respecta urmatoarele recomandari:
- reducerea la strictul necesar a numarului schimbarilor de directie;
- racordarea la coloane sau colectoare sub un unghi de minim 45;
- la baza coloanelor, pentru schimbarea de directie se vor utiliza doua piese la 45;
Parc Municipal Vest
459
Sustinerea conductelor pentru ape evacuate se va face tinand seama de

amplasarea acestora, conform prescriptiilor din normativele I 9-94 si NP 003-96.
Suportii de sustinere a conductelor vor fi coliere incastrate in peretele lateral.
Distanta intre suporti va fi conform tabelului de mai jos pentru conductele orizontale, iar
pentru cele verticale distantele se vor majora cu 20%. In mod obligatoriu se va sustine
baza fiecarei coloane.
Diametrul
(Dn) (mm)
50
75
110
160
nominal Distanta
dintre
sustineri (m)
1,1
1,2
1,3
1,5
Piesele de curatire montate pe conducte creeaza posibilitatea accesului in interior

pentru interventie in caz de necesitate (infundare).
Pe conductele orizontale pentru ape evacuate, piesele de curatire se vor monta langa
fiecare schimbare de directie, iar pe portiunile drepte, la urmatoarele distante maxime:
Diametrul
Distanta
intre
nominal (Dn)
piese
50 - 75
6m
110
12m
125 - 200
14m
Pe coloanele de scurgere piesele de curatire se vor monta la distanta de 0,6 - 0,8m
peste cota pardoselii. Toate accesoriile metalice ale conductelor de canalizare se vor
proteja anticoroziv prin grunduire si vopsire.
ARMATURI SI ACCESORII
Se vor prevedea dupa caz urmatoarele armaturi pe conductele de alimentare cu
apa:
- de trecere, pentru montaj aparent sau ingropat;
- de inchidere si reglaj, drept sau coltar,
- de golire
- de retinere
- de siguranta
Acestea se vor monta in pozitiile indicate prin desenele proiectului.
Armaturile prevazute vor corespunde presiunilor de lucru cerute prin proiect: Pana
la presiuni de 10 bar se vor utiliza robinete de trecere cu ventil si scaun, corp din fonta, cu
mufe filetate pentru asamblarea cu tevi de otel sau PEHD (3/8"-2") sau robinete cu ventil
sferic din alama sau otel.
Pentru racordarea la punctele de consum (baterii amestecatoare sau robinete de
serviciu) se vor monta armaturi de inchidere si reglaj:
- coltar 1/2" cu racord pentru legaturi flexibile (la puncte de consum montate pe
obiecte de portelan sau M.P.)
- drept 1/2" - 3/4" cu mufe filetate pentru tevi din otel (la puncte de consum montate in
perete).
Armaturile se vor monta tinand seama de urmatoarele conditii:
- usor accesibile
Parc Municipal Vest
460
- usor demontabile
Toate armaturile in timpul executiei vor fi montate in pozitia inchis.
Ventilele de scurgere pentru obiectele sanitare si sifoanele de scurgere se vor
monta numai cu garnituri de cauciuc care sa le asigure etanseitatea si corecta functionare.
NIVELUL DE PERFORMANTA IN CONFORMITATE CU NORMATIVUL I9-94
Executarea instalatiilor sanitare se va face astfel incat sa realizeze si sa mentina pe
intreaga durata de utilizare, urmatoarele cerinte:
- rezistenta si stabilitate mecanica;
- siguranta in exploatare;
- siguranta la foc;
- izolatii termice;
- protectia la zgomot;
- Igiena si sanatatea
Pentru asigurarea rezistentei si stabilitatii instalatiilor sanitare s-au utilizat numai
materiale conform standardelor de produs. Sustinerea conductelor si obiectelor sanitare
se va face conform prescriptiilor din Normativul I9-94 si NP 003. Confectiile metalice
pentru sustinerea instalatiilor vor fi din profile ambutisate protejate anticoroziv.
Pentru evitarea producerii de accidente s-au utilizat materiale de inalta fiabilitate si
armaturi cu perioada lunga de utilizare. Pentru a permite dilatarea conductelor montate
sub tencuiala la variatiile de temperatura, inainte de montaj acestea se vor infasura in
hartie kraft.
Izolatii termice
Conductele de apa rece si calda sanitara se termoizoleaza cu tuburi de armaflex 9
mm grosime, pentru a impiedica formarea condensului sau pierderea de caldura.
Protectie impotriva zgomotului
Dimensionarea conductelor si armaturilor instalatiilor de alimentare cu apa s-a
stabilit astfel incat si nu se depaseasca vitezele maxime admisibile, care ar putea crea
zgomote in functionarea instalatiei. Bratarile de sustinere a conductelor metalice vor avea
garnituri din cauciuc sau pasla de 0,3-0,8m. Intre conductele de distributie si agregatele
hidromecanice se vor prevedea racorduri elastice pentru preluarea vibratiilor.
Materialele utilizate si conditiile de montaj asigura etanseitatea instalatiei si previne
contaminarea apei din conducte. Pantele conductelor de scurgere asigura evacuarea
apelor uzate, iar garda hidraulica a sifoanelor de scurgere previne posibilitatea patrunderii
mirosurilor (gazelor) din canalizare in incapere.
EXECUTAREA LUCRARILOR
LUCRARI DE CANALIZARE INTERIOARA
Inainte de inceperea executiei se vor studia cu atentie traseele conductelor de apa
si canalizare. Executia instalatiilor se va face coordonat cu celelalte instalatii (termice,
electrice).
Parc Municipal Vest
461
Trecerea conductelor prin pereti sau fundatii se va face prin golurile precizate in
proiectul de rezistenta, pe care executantul are obligatia sa le practice.
La imbinarile cu filet, etansarea se va executa cu fuior de canepa imbibat cu pasta
de miniu de plumb sau pasta de grafit amestecata cu ulei de in fiert sau banda de teflon.
In cazurile in care sunt necesare interventii frecvente in timpul exploatarii se vor folosi
imbinari demontabile. Imbinarile cu racorduri olandeze sunt admise numai in locuri
accesibile, vizitabile.
Pe traseul conductelor se va evita formarea sacilor sau pungilor de aer in caz de
golire. Acolo unde nu este posibila evitarea sacilor, se va prevedea un robinet de
dezaerisire.
Conductele din polietilena pentru alimentare cu apa din exteriorul cladirii se vor
imbina prin sudura la cald, prin polifuziune, cu dispozitive speciale alimentate electric.
Lucrarile se vor executa numai de persoane anume calificate si in conformitate cu
instructiunile fabricantului. Transportul tevilor din polietilena se va face pe platforme auto
ce nu au varfuri sau muchii ascutite. Toate tevile trebuie sa se sprijine pe intreaga lor
lungime, fara sa atarne dincolo de suprafata de sustinere a vehiculului. Inainte de montaj
tevile se vor verifica pentru a descoperi eventuale deteriorari aparute in cursul
transportului sau depozitarii.
Tevile pot fi taiate cu un fierastrau cu dinti mici, asigurandu-se perpendicularitatea
taieturii pe axa tevii. In cazul cuplarii cu robineti sau fitinguri metalice, trecerea de la
polietilena la metal se face cu piese mixte, speciale. Pentru efectuarea probei de presiune,
se recomanda ca toate imbinarile sudate sa fie vizibile.
Conductele din cupru se vor imbina cu mufe speciale.
Fixarea obiectelor sanitare pe elemente de constructii se face direct prin suruburi,
fie indirect prin intermediul consolelor sau altor dispozitive de sustinere.
Armaturile de perete ale obiectelor sanitare se vor aplica la fata finita a peretelui.
In scopul evitarii deteriorarii obiectelor sanitare pe timpul executarii lucrarilor de finisaj,
acestea se vor proteja cu folie PVC.
Toate armaturile vor fi montate in pozitia "Inchis".
Executarea scurgerilor cu conducte din polipropilena de canalizare cu mufe de
cauciuc:
Fiind vorba de tevi cu imbinare prin mufare, montarea este o operatie extrem de
simpla, constand in introducerea in extremitatea tevii, in mufa, a unei alte tevi sau a unei
piese speciale. O garnitura inelara cu baza dubla, prevazuta cu inel de prindere, asigura
etansarea imbinarii. Chiar si la o montare asa de simpla sunt de remarcat cateva
recomandari care au scopul de a conferi instalatiei caracteristicile tehnice si de calitate
dorite. Ele sunt urmatoarele:
a) taierea tuburilor se face cu fierastrau cu dinti fini, respectand obtinerea
perpendicularitatii taieturii;
b) extremitatea tubului va trebui curatata si debavurata cu un unghi de aproximativ
15 grade, folosind aparatul de sanfrenat sau o pila cu dinti fini. Suprafetele sanfrenate
trebuie sa fie netede pentru a evita deteriorarea garniturii inelare de etansare a mufei in
care tubul va fi fixat;
c) capetele pieselor speciale nu trebuie taiate pentru a se evita o imbinare slabita
datorita unei insuficiente mufari;
d) asigurati-va ca mufa sa fie curata la interior, de curatenia garniturii de etansare si
de curatenia capatului introdus in mufa depinde siguranta etansarii; la introducerea in
mufa ungeti capatul tevii ce urmeaza a fi introdus cu produsul specializat pentru aceasta
sau cu apa cu sapun; nu folositi uleiuri sau grasimi minerale;
e) evitati devieri excesive ale tevilor, garnitura va lucra in conditii proaste si nu va
asigura o etansare perfect`;
Parc Municipal Vest
462
f) este bine sa acoperiti imbinarea in asa fel incat la turnarea betonului sa se evite
penetrarea acestuia;
g) tuburile trebuie sa fie corect introduse in mufe, avandu-se in vedere posibilele
dilatari; o introducere scurta poate sa nu garanteze etansarea imbinarii si sa nu permita
deplasari mari, in timp ce o introducere completa impiedica dilatarea tevilor;
La montajul coloanelor se va avea in vedere crearea posibilitatilor de dilatare a
conductelor. La coloanele montate intre etaje si cu ramificatie in dreptul planseului de
beton, aceasta ramificatie constituie un punct fix si nu sunt necesare alte amenajari. O
bratara care constituie un reazem mobil va fi montata intre plansee cu functia de ghidare a
tevii. Daca coloana este libera intre plansee (trecere prin goluri existente), sub fiecare
planseu se va realiza un reazem fix, cu unul mobil intre plansee.
Pentru conductele orizontale montate sub plafon, mufa are functia de mason de
dilatare ca si la coloane.
Diferitele ramificatii de pe conducta pot prelua dilatarile prin mufele proprii. Pentru
ca aceasta sa se intample este necesar ca mufa sa fie legata de structura suport in mod
rigid in scopul de a forma un punct fix. Distanta dintre suportii intermediari va fi de circa 10
diametre. Tipul de prindere cel mai frecvent este colierul din doua bucati cu tirant de
sustinere.
PROBE, TESTE, VERIFICARI PENTRU INSTALATII SANITARE
Instalatiile de apa rece si calda de consum vor fi supuse la urmatoarele incercari:
- incercarea de etanseitate la presiune;
- incercarea de functionare;
- incercarea de rezistenta;
Incercarea de etanseitate la presiune se va efectua inainte de montarea armaturilor
de serviciu si a aparatelor, pozitiile acestora fiind busonate.
Presiunea pentru incercarea la etanseitate la rece, ca si pentru incercarea de
etanseitate si rezistenta la cald, va fi egala cu 1,5 x presiunea de regim dar nu mai mica
de 6 bari.
Instalatiile se vor mentine sub presiune cel putin 20 minute, timp in care nu se
admite nici o scadere a presiunii.
Presiunea se va citi pe un manometru montat pe pompa ce se va amplasa in
punctul cel mai de jos al instalatiilor.
Incercarea de functionare a instalatiilor se va efectua verificandu-se daca toate
punctele de consum asigura debitul prevazut de proiect.
Verificarea se va face prin deschiderea numarului de robinete de consum,
corespunzator simultaneitatii si debitului de calcul. Precizarea numarului de robinete ce
vor fi deschise se va face de catre proiectant.
Temperatura apei la punctele de consum trebuie sa corespunda prevederilor din
proiect.
Se va verifica modul de fixare, stabilitate si distantele de sustinere ale conductelor
fixate pe pereti, tavane, etc., paralelismul conductelor si distantele intre izolatia
conductelor, tinand seama de natura materialelor si de prevederile prescriptiilor specifice.
Se va verifica amplasarea corecta a punctelor fixe, a pieselor de dilatare si a mansoanelor
de protectie, astfel incat sa se asigure dilatarea libera a conductelor.
Incercarea de etanseitate si rezistenta la cald se va face mentinandu-se in
functiune instalatiile de apa calda si circulatie timp de 6 ore, apa din instalatie avand
temperatura de 60C.
In afara de etanseitate, la aceasta incercare se va urmari modul in care se
comporta diversele elemente ale instalatiei ca urmare a dilatarilor si a eforturilor mecanice
suplimentare datorate acestora.
Dupa racirea completa se va repeta incerarea de etanseitate la presiune rece.
Parc Municipal Vest
463
Obiectele sanitare trebuie sa fie intregi, necrapate, sa aiba culoare uniforma, sa nu

aiba smalt sarit, etc. si sa corespunda ca numar, marime, model, calitate si pozitie de
montaj cu cele prevazute in proiect.
Pozitia de montaj a obiectelor sanitare, a armaturilor si accesoriilor sa permita
utlizarea lor in bune conditii, verificandu-se respectarea cotelor si distantelor de montaj
prevazute in prescriptii, atat intre obiecte cat si intre acestea si elementele de constructii.
Obiectele sanitare sa fie solid fixate pe postamente, console, etc., iar acestea din urma sa
fie prinse rigid in elementele constructiei.
Sifoanele obiectelor sanitare sa asigure scurgerea normala a apei din obiectele
sanitare respective. Nu se admit scapari de apa pe la sifon sau conducta de racord.
Robinetele si bateriile sa asigure jet continuu de apa, inchiderea perfecta si o
manevrare usoara.
Robinetele de trecere sa fie usor accesibile pentru reparatii.
Preaplinul obiectelor sanitare sa asigure scurgerea debitului de apa dat de
armatura de alimentare cu apa la o functionare normala (debit mediu).
La punctele de consum apa sa fie limpede si sa nu lase pete de rugina sau de ulei
pe obiecte.
In timpul functionarii sa nu apara in nici o parte a instalatiei zgomote suparatoare. In
cazul aparitiei zgomotelor pronuntate la robinetele cu plutitor pentru WC sau la armaturile
sanitare montate pe celelalte obiecte se vor remedia armaturile respective prin inlocuirea
garniturilor, sau ventilelor, sau altele.
Instalatiile de canalizare interioara vor fi supuse la urmatoarele incercari:
- Incercarea la etanseitate;
- Incercarea de functionare.
Incercarea de etanseitate se va face controland traseele conductelor si punctelor
de imbinare.
Punctele de imbinare ce se inchid cu elemente de mascare vor fi incercate pe
parcursul lucrarii, inainte de inchiderea lor, incheiandu-se procese verbale pentru lucrari
ascunse.
In timpul incercarii de etanseitate instalatia de canalizare menajera se umple cu
apa pana la nivelul de refulare prin obiectele sanitare sau sifoanele de pardoseala de la
primul nivel.
Incercarea de functionare se va face prin punerea in functiune a obiectelor sanitare
in masura sa realizeze debitul de calcul al intalatiei, obiecte ce vor fi desemnate ce catre
proiectant.
Cu prilejul incercarii de functionare se vor controla si pantele, piesele de curatire,
sustinerile, etc
DOCUMENTE INCHEIATE LA RECEPTIE
Verificarile de calitate la receptia preliminara vor fi efectuate de catre comisia de
receptie numita in acest scop, care va lucra in conformitate cu "Regulamentul de efectuare
a receptiei obiectelor de investitii".
La receptia preliminara a instalatiilor sanitare, se vor efectua urmatoarele verificari:
- verificarea calitatii obiectelor sanitare si a materialelor utilizate;
- verificarea corespondentei lucrarilor cu prevederile din proiect, standarde si alte
prescriptii oficiale;
- verificarea conditiilor de rezistenta, etanseitate si de functionare a instalatiilor;
- verificarea calitatii si aspectului lucrarilor.
Aceste verificari se vor efectua scriptic si direct.
Verificarea corespondentei lucarilor din proiecte si prescriptii de proiectare, cu
lucrarile executate, se va face pe baza examinarii proceselor verbale de verificare a
lucrarilor pe faze (inclusiv a lucrarilor ascunse) si prin constatari la fata locului prin sondaj.
Parc Municipal Vest
464
Verificarea conditiilor de rezistenta, etanseitate si de functionare a instalatiilor se va face

scriptic prin constatarea existentei proceselor verbale de efectuare a incercarilor pe
coloane, portiuni sau tronsoane ale instalatiei, precum si a procesului verbal de verificare
a instalatiei in ansamblu, incheiat cu delegatul beneficiarului (dirigenlelui de santier).
Comisia va face si o verificare directa a instalatiilor sanitare in ansamblu.
Verificarea se va face la un numar de 5-10% din numarul consumatorilor, prin constatarea
debitelor de apa si a temperaturilor prevazute in proiect, iar la instalatiile de canalizare, a
scurgerii normale de la obiectele sanitare.
Procesele verbale cu probele specificate vor ramane la beneficiar pentru cartea
constructiei.
NOTA IMPORTANTA
La propunerea executantului sau beneficiarului, in cazuri justificate, se pot adopta
solutii de inlocuire de materiale sau echipamente, de modificari de traseu, dar numai cu
avizul proiectantului, obtinut in prealabil.
STANDARDE, NORMATIVE SI ALTE PRESCRIPTII CE TREBUIE RESPECTATE LA
EXECUTIE
STAS 1478-90
Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale.
Prescriptii fundamentale de proiectare.
STAS 6686-80
Obiecte sanitare ceramice. Obiecte din portelan sanitar. Conditii
tehnice generale de calitate.
STAS 1540-89
Obiecte sanitare ceramice. Lavoare. Dimensiuni.
STAS 2066-90
Obiecte sanitare ceramice. Vase de closet. Dimensiuni principale.
STAS 2383-73
Obiecte sanitare ceramice. Pisoar. Dimensiuni principale.
STAS 1795-87
Instalatii sanitare interioare. Canalizare interioara. Prescriptii
fundamentale de proiectare.
STAS 7656-90
Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii.
STAS 6480-80
Armaturi pentru instalatii sanitare. Robinet cu ventil drept din fonta Pn
10.
STAS 2484-85
Bitum pentru protectia conductelor metalice ingropate.
STAS 6054-77
Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet.
I. 9 - 1994 Normativ pentru proiectarea instalatiilor de alimentare cu apa
si
canalizare.
NP 086 05 Normativ pentru proiectare, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere
a incendiilor
Normativ NP-003/96
Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea
instalatiilor sanitare cu tevi din polipropilena.
Normativ NP 086-05
Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea
instalatiilor de stingere a incendiilor
Normativ P118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
H.G.R. 766/1997 Hotarare pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in
constructii.
Legea 10/24.01.1995
privind calitatea in constructii
Legea nr. 90 Monitorul Oficial 157 / 1996 - Legea protectiei muncii.
H.G.R. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente
acestora.
Legea nr. 137/1995 Legea protectiei mediului.- republicata
Ghidul de performanta pentru instalatii - volumul II - Instalatii Sanitare.
Ordin M.I.775 22-07/98 Norme generale privind stingerea incendiilor
Ordin 9/N/15.03.93 Regulament Protectia si igiena muncii in constructii
Parc Municipal Vest
465
N.G.P.M. 2003
Normele generale de protectia muncii elaborate de Ministerul Muncii
si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii
PROTECTIA MEDIULUI
Apele uzate menajere ce provin de la obiectiv se deverseaza in conducta publica
de canalizare, prin conducte imbinate etans care nu permit exfiltratii si agresarea solului
cu ape infestate.
MODUL DE URMARIRE AL COMPORTARII IN TIMP A LUCRARILOR
In conformitate cu prevederile Normativului P130-88 se vor verifica in timp de catre
beneficiar urmatoarele aspecte:
- functionarea conductelor, armaturilor si a obiectelor sanitare la
parametrii proiectati;
- aparitia neetanseitatilor sau fisurilor in instalatii manifestate prin
umezirea peretilor in zonele respective;
- degradarea izolatiei conductelor;
- manifestarea de zgomote suparatoare in timpul functionarii
instalatiilor.
In vederea diminuarii posibilitatilor de pierderi accidentale si a prelungirii duratei de
functionare a instalatiilor se va face obligatoriu rodajul instalatiei de apa calda timp de 60
zile la temperatura de 45C dupa darea in folosinta si receptionarea lucrarii.
Conform Ghidului de performanta pentru instalatii vol. 2 capitolul 13, clasa de
durata minima de serviciu la instalatiile cuprinse in aceasta lucrare este de 15 ani. Acesta
perioada de functionare in conditii normale este posibila printr-o intretinere
corespunzatoare a acestor instalatii, Intretinere corelata cu controlul instalatiei la 1 an. In
momentul aparitiei unor defectiuni acestea se remediaza dupa care se vor face probele
corespunzatoare pentru verificarea functionalitatii in valorile prevazute in proiect.
3.5.1.4. Instalatii electrice
3.5.1.4.1 Memoriu tehnic instalatii electrice cladire administrativa
1. GENERALITATI
1.1.Obiect
Proiectul trateaza urmatoarele categorii de lucrari:
- alimentarea principala cu energie electrica
- instalatii de compensare a energiei reactive
- instalatii de iluminat general de lucru
- instalatii de iluminat ornamental si decorativ
- instalatii de iluminat siguranta
- instalatii de iluminat exterior
- instalatii de prize uzuale
- instalatii de prize pentru electroalimentari calculatoare
- electroalimentari uscatoare de maini
- electroalimentari echipamente oficiu
- electroalimentari instalatii de ventilare locala
- electroalimentari instalatii conditionare locala la servere
- electroalimentari instalatii conditionare centralizata
- electroalimentari echipamente centrala termica
- instalatii de protectie impotriva descarcarilor atmosferice
- instalatii de protectie impotriva electrocutarilore accidentale
- instalatii de transmitere date-voce
Parc Municipal Vest
466
instalatii de semnalizare-avertizare incendiu

instalatii de priza de pamant
1.2.Baza de proiectare
La baza intocmirii proiectului au stat planurile tema de arhitectura, temele de la
proiectanti de specialitate termice-ventilatii-conditionare si sanitare precum si normativele
si standardele romanesti in vigoare.
Proiectul este intocmit conform normativelor si standardelor in vigoare, fara
derogari. Se au in vedere urmatoarele prescriptii tehnice:
- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la
1000V c.a. si 1500V c.c. NP-I7-02
- Ghid pentru instalatiile electrice cu tensiuni pana la 1000V c.a. si 1500V c.c. GP
052-2000
- Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri
NP-061-02
- Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor P100-98
- Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice PE107-1995
- Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice PE116-94
- Normativ de siguranta la foc a constructiilor P118
- Instructiuni privind compensarea puterii reactive in retelele electrice de distributie si
la consumatori industriali si similari PE120
- Normativ pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali si
similari PE 124-95
- Norme specifice de securitatea muncii la utilizarea energiei electrice in medii
normale NSSMUEE 111-2001
- Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente
C 56-2000
- Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor Ordin MI nr.775/98
- Norme specifice de protectia muncii pentru transportul si distributia energiei
electrice NPSM 65-2001
- Norme generale de protectia muncii Legea 90/1996
- Legea 10/95 privind calitatea in constructii
- Normativ pentru proiectarea constructiilor publice subterane NP25-97
- Norme tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de protectie civila in
subsolul constructiilor noi P102/2001
- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti
slabi aferente cladirilor civile si de productie I18/1
- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor
si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri I18/2-02
- Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului I20-2000
- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si a instalatiilor aferente acestora C300-1994
- Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate conform legii 10-1995
privind calitatea in constructii, pentru instalatiile electrice din cladiri GT-059-03
- Manual pentru intocmirea instructiunilor de exploatare privind instalatiile aferente
constructiilor ME 005-2000
- SR CEI 364-1 Instalatii electrice ale cladirilor. Domeniu de aplicare, obiect, principii
fundamentale
- SR CEI 364-2 Definitii
- SR CEI 364-3 Determinarea caracteristicilor generale
- SR CEI 364-4 Protectia pentru asigurarea securitatii
- SR CEI 364-5 Alegerea si punerea in opera a materialelor si echipamentelor
electrice
Parc Municipal Vest
467
SR CEI 364-6 Verificari

Lista de prescriptii tehnice mentionate nu este limitativa, executantul avand
obligatia sa cunoasca toate actele normative in vigoare.
Baze de calcul
1.La alegerea si dimensionarea sistemelor de iluminat s-a tinut cont de conditiile
cantitative si calitative pentru realizarea mediului luminos confortabil, cu performanta
vizuala si siguranta vizuala adecvate functiunilor. Pentru realizarea mediului luminos
confortabil se va acorda atentie urmatorilor factori:
- nivelului de iluminare si uniformitatii acesteia
- culorii luminii si redarii culorilor
- directionarii fluxului luminos
- distributiei luminantelor
- orbirii
- fenomenului de palpaire
- prezentei luminii de zi
- consideratiilor energetice
- mentinerii sistemului de iluminat in timp
2.Nivelurile de iluminare luate in calcul sunt conform Normativului pentru
proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri NP-061-02.
3.Iluminarea pe o suprafata trebuie sa varieze treptat pentru a nu produce stres
vizual si inconfort. Aceasta conditie se indeplineste cand coeficientii de uniformitate a
iluminarii au o valoare de minim 0,8.
4.Stabilirea numarului circuitelor de iluminat normal se face respectandu-se conditia
din normativul I7-2002 art. 5.3.5 de a nu depasi o putere total instalata de 3 kw pe un
circuit monofazat si de 8 kw pe un circuit trifazat.
5.Stabilirea numarului de prize monofazate se face considerind o putere instalata
pe circuit de 2 kw conform normativului I7-2002 atr. 5.3.8.
6.Stabilirea numarului de prize se face luand in considerare ipotezele de densitate
a posturilor de lucru functie de birouri tip open space cu o suprafata de 9mp/persoana
pentru posturile de lucru permanente si de 6mp/persoana pentru posturile nepermanente
7.Fiecare post de lucru va fi echipat cu 3 prize de curenti tari (din care doua prize
preluate pe UPS)
8.Electroalimentarile echipamentelor din spatiile tehnice vor fi dimensionate
conform datelor de tema puse la dispozitie de proiectantul de specialitate si conform
precizarilor furnizorilor.
9.Electroalimentarile echipamentelor de paza si securitate si a celorlalte instalatii
speciale vor fi dimensionate conform datelor de tema puse la dispozitie de proiectantul de
specialitate si conform precizarilor furnizorilor.
3. DESCRIEREA SOLUTIILOR
3.1.Alimentarea principala cu energie electrica
Alimentarea cu energie electrica se asigura din reteaua electrica stradala conform
solutiei de racordare ce va fi precizata in avizul furnizorului de energie. Se propune
amplasarea unui post trafo propriu in incinta consumatorului.
Racordul la gospodaria electrica principala va fi dimensionat pentru urmatoarele
date de consum estimativ :
Pi= 104kw
Pc=70kw
Un= 400/230V
In= 116A
Parc Municipal Vest
468
Racordul la gospodaria electrica principala va fi echipat cu bloc de masura pentru

contorizarea consumului energetic aferent. Blocul de masura va constitui limita
contractuala de separare intre instalatiile furnizorului si instalatiile consumatorului.
Contorul va masura, prelucra si stoca date referitoare la energie si putere, intr-o
configuratie ce permite multitarifarea si afisarea informatiilor referitoare la energie si/sau
putere activa impreuna cu una din marimile aditionale (energie/putere reactiva,
energie/putere aparenta sau combinatii ale acestora). Blocul de masura va fi montat de
furnizorul de energie in momentul avizarii si punerii sub tensiune a instalatiilor electrice
interioare.
3.2.Caracteristici tablouri electrice
Tablourile electrice vor fi realizate in varianta de echipare cu aparataj automat de
protectie la suprasarcina si scurtcircuit. Intrerupatoarele automate vor fi prevazute cu
declansatoare electronice cu gama extinsa de reglaj. Pe circuitele cu pericol sporit de
electrocutare se prevad protectii cu blocuri diferentiale.
Tablourile electrice se comanda pentru executie la furnizori specializati si autorizati
in executia acestora. Comanda pentru tablouri va fi insotita de desene cu scheme electrice
monofilare si specificatii de aparataj.
Aparatele de conectare trebuie sa fie astfel montate incat sa intrerupa toate fazele
circuitului pe care il deservesc. Nu se admite intreruperea conductorului de protectie.
Aparatele de conectare se vor amplasa astfel incat arcurile sau scanteile electrice, ce apar
in timpul exploatarii normale sa nu fie periculoase pentru personalul de deservire si sa nu
poata cauza scurtcircuite, puneri la pamant sau deteriorarea obiectelor inconjuratoare.
Toate circuitele din tablouri vor fi prevazute cu inscriptii vizibile si neechivoce in care sa se
indice destinatia fiecarui circuit. Inscriptiile se amplaseaza cu vedere din directia de
deservire a tablourilor. Nu se accepta etichete metalice ambutisate. Tablourile electrice in
ansamblul lor si elementele componente trebuie sa corespunda conditiilor normale de
functionare la scurtcircuit.
Tablourile electrice trebuie montate perfect vertical si fixate bine pentru a nu fi
supuse vibratiilor sau deplasarilor ce pot surveni in caz de scurtcircuitare pe bare sau in
caz de cutremur.
3.3.Coloane electrice
Proiectul asigura distributia energiei electrice in incinta obiectivului printr-o retea de
cabluri de joasa tensiune care asigura alimentarea consumatorilor mentionati.
Traseele electrice aferente se executa cu cabluri de cupru cu intarziere la propagarea
flacarii tip CyyF. Traseele se stabilesc in afara zonelor care ar periclita integritatea sau
buna functionare a cablurilor prin lovire, coroziune, supraincalzire, curenti vagabonzi etc.
Cand evitarea acestor zone nu este posibila se iau masuri corespunzatoare de protectie.
3.4. Instalatii de compenasare a energiei reactive
Echiparea cu baterie de condensare a tabloului general pentru descarcarea
energiei rective si imbunatatirea factorului de putere se va lua in considerare dupa intrarea
in functiune a instalatiei electrice, pe criterii tehnico-economice, functie de gama de
echipamente si utilaje debitoare de energie reactiva care vor fi procurate.
3.5. Instalatii de iluminat interior
Instalatiile de iluminat interior vor fi realizate conform specificului functional si
cerintelor de confort ambiental impuse de beneficiar si de arhitect. Iluminatul interior va
avea valente de iluminat de lucru, asigurand cerintele conceptului de iluminat :
- utilizarea unor surse luminoase cu performante luminotehnice
ridicate;
Parc Municipal Vest
469
distributia controlata a luminantelor in campul vizual prin sisteme

de dispersie si dirijare a fluxului luminos;
- dimensionarea iluminatului conform normelor luminotehnice care
impun niveluri de luminare optima de confort si siguranta;
- corelarea solutiei luminotehnice cu contrastele de culori ale
decorurilor si ale mobilierului.
Corpurile de iluminat alese vor avea caracteristici adecvate functiunii si ambientului
arhitectural. Comanda iluminatului se asigura prin aparataj adecvat din punct de vedere
tehnic si estetic cu spatiul deservit. Comanda se va asigura local pe zone si trepte de
iluminare. Aparatele de comanda iluminat se vor monta la o inaltime de 0,80 m fata de
nivelul pardoselii finite. Pozitia aparatelor de comanda iluminat in zona birourilor tip open
space va fi stabilita astfel incat sa nu impiedice eventuale compartimentari.
Traseele electrice aferente instalatiei de iluminat se executa conform cerintelor
tehnice impuse de specificul functional si de finisajele arhitecturale. In zonele cu plafon
fals si cu pereti de rigips traseele electrice se executa cu cabluri de cupru cu protectie
sporita la propagarea flacarii tip CyyF.
3.6.Instalatii de iluminat ornamental si decorativ
Instalatiile de iluminat ornamental si decorativ vor evidentia valentele estetice ale
finisajelor si amenajarilor ambientale prin efecte luminoase deosebite, menite sa creeze
un mediu luminos confortabil si odihnitor. Corpurile de iluminat utilizate vor avea un design
adecvat si vor fi amplasate in unghiuri si orientari favorabile, astfel incat sa se permita o
modelare corecta a suprafetelor si volumelor.
3.7. Instalatii de iluminat siguranta
Instalatiile de iluminat de siguranta marcheaza fluxurile de evacuare din incinta.
Conform tabel 7.13 din normativ I7/2002 cladirile administrative cu public avand capacitate
pana la 200 persoane vor fi echipate cu iluminat de siguranta de tip 4.
Corpurile de iluminat alese vor fi inscriptionate conform functiunii asigurate.
Corpurile de iluminat siguranta pentru marcarea fluxurilor de evacuare vor fi echipate cu
acumulatori care permit o independenta de functionare de 1,5 ore. Corpurile de iluminat
de siguranta pentru continuarea lucrului vor fi integrate in sistemul de iluminat normal, ele
putand fi folosite in ambele variante de functionare.
Traseele electrice si dozele aferente iluminatului de siguranta se vor amplasa
distinct fata de restul instalatiilor electrice.
3.8.Instalatii de iluminat exterior
Instalatiile de iluminat exterior urmaresc marcarea acceselor si a fatadelor
obiectivului. Instalatiile de iluminat exterior includ firme luminoase si panouri publicitare
amplasate in zona acceselor si pe terase.
Corpurile de iluminat alese vor avea design adecvat si vor fi echipate cu surse
luminoase avand puteri si temperaturi de culoare ce permit diferentierea iluminatului
respectiv fata de restul iluminatului exterior din zona. Comanda iluminatului exterior se
asigura centralizat de la receptie parter.
Traseele electrice se executa conform cerintelor tehnice impuse de finisajele
arhitecturale. In plafon fals si in pereti de rigips traseele electrice se executa cu cabluri de
cupru cu protectie sporita la propagarea flacarii tip CyyF. Traseele exterioare se executa
cu cabluri din cupru tip CyABy, pozate in teren pe pat de nisip.
3.9.Instalatii de prize uzuale
Instalatia va asigura electroalimentari specifice pentru echipamentele de birotica
uzuala si pentru echipamente de curatenie. Prizele se vor distribui perimetral pe peretii
birourilor si circulatiilor.
Parc Municipal Vest
470

arhitecturale. In plafon fals si in pereti de rigips traseele electrice se executa cu cabluri de
cupru cu protectie sporita la propagarea flacarii tip CyyF.
3.10.Insatalatii de prize pentru alimentare calculatoare
Locurile de priza vor fi echipate cu cate doua sau trei prize si se vor distribui
perimetral pe peretii birourilor, pe soclul stalpilor sau in cutii de pardoseala. Aparatajul
utilizat va avea caracteristici adecvate functiunii si ambientului arhitectural. Pentru
executarea instalatiei se vor folosi aparate si materiale omologate.
arhitecturale.
3.11.Instalatii de electroalimentare uscatoare de maini
Instalatia va asigura electroalimentari distincte pentru uscatoarele de maini
prevazute in fiecare grup sanitar. Echipamentele mentionate se racordeaza prin racord fix
amplasat la cota de 1,50m fata de nivelul pardoselii, in proximitatea lavoarelor.
Se prevad circuite distincte pentru fiecare echipament, circuite protejate cu blocuri
diferentiale instalate in tablourile aferente.
3.12.Instalatii de electroalimentare echipamente oficiu
Instalatia va asigura electroalimentari specifice pentru echipamente de oficiu
uzuale: cuptor microunde, expresso cafea, frigider, s.a. Se asigura racorduri distincte
pentru fiecare echipament, racorduri alimentate din tabloul aferent. Pentru executarea
instalatiei se vor folosi aparate si materiale omologate.
3.13.Instalatii de electroalimentare echipamente conditonare
Instalatia va asigura electroalimentari distincte pentru echipamente de conditionare
conform tehnologiilor precizate de furnizorul de echipamente, astfel:
- conditionare centralizata cu ventiloconvectori de plafon;
- conditionare centralizata cu ventiloconvectori de pardoseala;
- conditionare locala la servere.
In spatiile prevazute cu ventiloconvectori se are in vedere racordarea electrica cu
racord fix a fiecarui aparat, pe tablourile aferente. Cablajele aferente controlerelor pentru
comanda si reglaj ventiloconvectori si amplasamentul acestora vor fi precizate de
furnizorul de echipamente.
Pentru executarea instalatiei se vor folosi aparate si materiale omologate.
3.14. Instalatii de electroalimentare centrala termica
Proiectul ia in considerare electroalimentari specifice pentru echipamentele din
centrala termica. Instalatia va asigura electroalimentari distincte pentru echipamente,
electroalimentarile se asigura in regim de consumator vital.
Pentru executarea instalatiei se vor folosi aparate si materiale omologate.
3.15. Instalatie de protectie impotriva descarcarilor atmosferice

Instalatia contracareaza efectele trasnetului asupra constructiei: incendierea
materialelor combustibile, degradarea structurii de rezistenta datorita temperaturilor
ridicate ce apar ca urmare a scurgerii curentului de descarcare, inducerea in elementele
metalice a unor potentiale periculoase. Instalatia are de asemenea rolul de a capta si
scurge spre pamant sarcinile electrice din atmosfera pe masura aparitiei lor,
preintampinand aparitia trasnetului.
Parc Municipal Vest
471
La proiectarea si executarea instalatiei de protectie impotriva trasnetului (IPT) se au

in vedere cerintele normativului I20-2000, asigurandu-se o conceptie optima tehnic si
economic si echipamente agrementate conform legii 10/1995.
Se propune dotarea obiectivului cu o instalatie de paratrasnet echipata cu
dispozitiv de amorsare tip PDA. Paratrasnetul propus obtine energia din campul electric
atmosferic care creste considerabil in timpul furtunilor, prin captatoarele sale inferioare.
Cand descarcarea atmosferica este iminenta apare o crestere brusca a campului electric
local care este sesizata de dispozitivul electric de amorsare si primeste comanda de a
restitui energia stocata sub forma unei ionizari la varf. Dispozitivul de amorsare permite
generarea fluenta a ionilor intr-o secventa foarte scurta de timp, precizia remarcabila de
declansare asigurand o functionare la momentul critic imediat premergator descarcarii
principale precum si lansarea anticipata a liderului ascendent (prin actiunea sa dispozitivul
va lansa un lider ascendent din varful propriu, inaintea tuturor asperitatilor vecine el fiind
punctul de impact privilegiat de lovitura de trasnet in zona protejata, provocand intr-un
moment potrivit o cale preferentiala de descarcare).
Instalatia de paratrasnet cu dispozitiv de amorsare va fi legata la pamant printr-o
coborare. Conductorul de coborare se realizeaza astfel incat aparitia descarcarilor sa fie
cat mai redusa. In acest scop se urmareste ca intre punctul de impact al trasnetului si
pamant, lungimea traseelui sa fie cat mai scurta posibil, acesta continuand cat mai direct
dispozitivul de captare. Conductorul de coborare se executa de preferinta dintr-o bucata,
fara imbinari. Conductorul de coborare se prevede cu o piesa de separatie la locul de
racordare cu conductorul de legare la priza de pamant. Piesa de separatie se amplaseaza
de regula la inaltimea de cca. 2m de la nivelul solului. Piesa de separatie este astfel
realizata incat sa nu poata fi demontata decat cu ajutorul unor scule, atunci cand se
executa masuratori.
Conductorul de coborare se instaleaza numai dupa ce in prealabil s-au montat priza
de pamant si conductorul de legare la priza de pamant astfel incat legarea conductorului
de coborare la priza de pamant sa se poata face imediat dupa instalare. Nu se admite ca
traseul coborarilor sa treaca prin burlane, balcoane, logii, luminatoare. Distanta admisa a
conductorului de coborare fata de marginile usilor sau ferestrelor este de cel putin 0,5m.
Distanta dintre doua puncte de fixare pe elemente de constructie a conductorului de
coborare poate fi de cel mult 1,5-2 m.
3.16. Instalatii de protectie impotriva electrocutarilor accidentale
Protectia prin legare la nulul de protectie
Protectia prin legare la nulul de protectie se va folosi ca masura principala de
protectie pentru aparatele si echipamentele care in caz de defect a izolatiei pot capata
potentialul fazei defecte. Prin aceasta masura de protectie se formeaza un scurcircuit
monofazat, curentul de scurcircuit declansind intrerupatorul automat cel mai apropiat de
receptorul defect. Conductorul de nul de protectie se executa in varianta similara cu
conductorii activi. Pentru evitarea unor intreruperi accidentale a retelei de nul de
protectie aceasta va fi inscriptionata distinct (culoarea izolatiei de regula verde-galben
alternativ ) si va legata la pamant in apropierea sursei de alimentare.
Protectia prin deconectare automata

Protectia prin deconectare automata asigura intreruperea automata a alimentarii cu
energie electrica a circuitelor aferente consumatorilor cu pericol ridicat de electrocutare
precum si a tablourilor electrice in cazul aparitiei unor curenti de defect. Protectia se
asigura prin blocuri diferentiale care actioneaza la aparitia unei diferente de curent ce
rezulta din compararea curentului initial cu cel din momentul defectului.
Parc Municipal Vest
472
Protectia prin legare la pamant

Protectia prin legare la pamant consta in racordarea elementelor metalice
conductoare care nu fac parte din circuitul de lucru la priza de pamant. Rezistenta de
dispersie va avea o valoare suficient de mica incat in cazul unui defect sa se stabileasca
un curent suficient de mare pentru declansarea echipamentelor de protectie la
suprasarcina. Protectia prin legare la pamant se realizeaza printr-o centura din banda OL
25x4.
3.18.Retea de transmitere date-voce
Proiectul trateaza instalatia retelei de calculatoare aferenta cladirii. Reteaua de
calculatoare va deservi spatiile aferente si va asigura suportul fizic de transmisii pentru
diferite sisteme de date-voce. Reteaua va fi proiectata si va fi instalata conform
standardelor ANSI/EIA/TIA 568 A /1995, ISO/IEC 11801 si EN 50173. Reteaua va fi
proiectata astfel incat sa permita segmentarea ei usoara.
Instalatia de calculatoare va cuprinde urmatoarele elemente pasive ale retelei:
- prize duble de categoria 5e, montaj ingropat, prevazute cu doua
intrari pentru conectori de tipul RJ45.
- patch-panel-uri de tip modular cu 24 de porturi, utilizand
conectoare de tipul RJ45, mediul de transmisie fiind cablul de
cupru.
- organizatorul de cabluri pentru rutarea orizontala si protectia
patch-cord-urilor in Rack (se va mentine raza de curbura
admisibila a cablurilor UTP categoria 5e)
- rack-ul de tip cabinet metalic de 19, sarcina maxima de 500 kg,
modular (acesta va permite echiparea in suporti/cadre interne cu
patch panel-uri, echipamente active, module de conectare,
organizatori de cabluri).
Cablajele se vor realiza cu cablu UTP (cablu de cupru torsadat, 4 perechi, 100
Ohmi, categoria 5e). Cablul va respecta codul de culori conform IEC708 si va asigura
dezvoltari viitoare: transmisii video digitale, Ethernet, ATM, ISDN.
Cablul se va poza fara intreruperi de la priza dubla la Rack, modul de pozare
depinzand de tipul elementelor de constructie intalnite pe traseu. In cazul peretilor plini
(caramida/beton) cablurile se vor poza ingropat, in tuburi din material plastic de tipul IPEY,
fixate ferm pe perete, respectiv in canale tub PVC. Trecerile prin peretii ignifugi se vor
etansa atent si complet cu materiale neinflamabile, conform Normelor PSI.
Cablurile se vor fixa pe suprafetele de suport la intervale indeajuns de apropiate
astfel incat sa nu permita formarea unor bucle vizibile. Cablurile se vor taia la lungimile
stabilite, tinandu-se cont de lungimile necesare pentru conectarea echipamentelor.
Se vor respecta distantele minime intre cablurile voce-date si sursele de camp
electromagnetic (lampi fluorescente, cabluri electrice, transformatoare, etc.) asa cum sunt
stipulate de normele in vigoare (intre 30100 cm).
Configuratia echipamentelor active va fi precizata de furnizorul de echipamente de
comun accord cu beneficiarul.
3.19. Sistem de detectie si avertizare la incendiu
Proiectul ia in considerare detectarea oricarui inceput de incendiu printr-o retea de
detectie cu detectoare de fum optice conectate la unitatea centrala. Se vor prevedea de
asemenea butoane manuale de avertizare in zona cailor de evacuare in caz de incendiu si
sirena de alarmare la portar.
Sistemul va avea in componenta sa:
- centrala de comanda si semnalizare;
- reteaua de detectie si avertizare;
- reteaua de semnalizare acustica;
Parc Municipal Vest
473
- reteaua de interconectare intre elementele sistemului;

Sistemul de detectie si avertizare la incendiu va fi controlat si comandat de o
centrala computerizata adresabila. In caz de pana de curent, acumulatorii din unitatea
centrala asigura alimentarea sistemului cel putin timp de 24 de ore. Sistemul va asigura o
tensiune de incarcare permanenta asupra acumulatorilor. La descarcarea acumulatorilor,
sistemul va da semnale de avarie.
Reteaua de detectie la incendiu va fi realizata cu detectoare si butoane de
semnalizare adresabile de urmatoarele tipuri:
- detectoare analoage adresabile de fum
- butoane de semnalizare manuala analoage adresabile
Pentru indeplinirea functiei de alarme tehnice pe buclele de detectie vor fi
prevazute:
- module de comanda adresabile pentru furnizarea de contacte de
comanda;
- module de intrare adresabile pentru preluarea de semnalizari.
Instalatia de semnalizare a incendiilor se va realiza in executie ingropata sau
aparenta, cablurile utilizate fiind conforme cu cerintele specificate de producatorul
echipamentelor, luandu-se in calcul intensitatea curentului admisibil si atenuarea
semnalelor date. Circuitele instalatiei se vor executa cu cabluri cu conductoare de cupru.
Tensiunea nominala de alimentare a circuitelor instalatiei de semnalizare a incendiilor va fi
de 24 Vc.c. La alegerea sectiunii de cablu se va avea in vedere curentul consumat in
cazul cel mai defavorabil, astfel incat la cel mai indepartat element conectat sa se asigure
tensiunea minima de functionare.
Cablurile trebuie sa ramana in functiune mai mult de 1 minut dupa detectarea
incendiului, trebuie sa reziste la efectele focului un timp de 30 de minute sau sa fie
protejate pentru aceasta perioada. In cazul utilizarii buclelor acestea trebuie sa reziste
actiunii focului si interventiei impotriva incendiului cel putin 30 de minute. Cablurile se
instaleaza in tuburi protejate sau in canale tip PVC. Cablul trebuie sa aiba o rezistenta
mecanica suficienta pentru modul de pozare ales. Daca cablul nu ofera aceasta rezistenta
se protejeaza mecanic suplimentar.
Pentru evitarea defectelor si alarmelor false, cablurile si echipamentele nu se vor
instala in spatii care prezinta nivele ridicate ale campului electromagnetic. Daca acest
lucru nu este posibil, trebuie prevazuta o protectie electromagnetica adecvata prin
ecranare si legare la pamant conform PE 107.
Se va evita instalarea cablurilor in lungul conductelor calde, interzicandu-se
instalarea pe suprafete calde. Se vor evita traseele expuse la umezeala.
Pentru realizarea circuitelor se utilizeaza acelasi tip de cablu.
Cutiile de conexiuni se vor instala numai in locuri uscate, asigurate impotriva
accesului persoanelor neautorizate, usor accesibile personalului de intretinere.
3.20.Instalatii de priza de pamant
Din punct de vedere al protectiei la trasnet se recomanda realizarea unei prize de
pamant unice pentru instalatia de paratrasnet si instalatia electrica interioara. Rezistenta
prizei de pamant folosita in comun poate fi cel mult egala cu un ohm, valoare impusa de
STAS 12604. Pentru fiecare tip de instalatie se folosesc conductoare distincte pentru
legare la priza comuna. Pentru instalatia de paratrasnet forma si dimensiunile prizei de
pamant au o importanta deosebita pentru asigurarea disiparii in pamant a curentului de
trasnet, fara provocarea unor supratensiuni periculoase de pas.
Proiectul ia in considerare executarea unei prize de pamant cu electrozi verticali
dispusi in linie cu dimensiune de 3m, ingropati la 0,8m si legati intre ei cu un conductor din
banda OLZn40x4mm. Electrozii se instaleaza in exteriorul spatiului de protejat, la cel putin
un metru fata de fundatia constructiei.
Parc Municipal Vest
474
4. EXIGENTE DE CALITATE
4.1.Rezistenta si stabilitate
Instalatiile electrice din incinta nu afecteaza stabilitatea si rezistenta constructiei.
Aceasta cerinta se realizeaza prin urmatoarele criterii de performanta:
- adoptarea solutiilor de prindere, fixare si traversare care nu
afecteaza rezistenta elementelor de constructii;
- prevederea de goluri in elemente de beton armat monolit sau
prefabricat;
- protectia antiseimica a utilajelor si echipamentelor (amplasarea
posturilor de transformare la subsol, asigurarea transformatoarelor
impotriva deplasarilor, asigurarea tablourilor electrice contra
rasturnarii);
- utilizarea de tuburi de protectie flexibila cu rezerva la rosturi;
- asigurarea rezistentei la eforturi exercitate in cursul utilizarii pe
caile de curent formate din conductoare rigide/bare (inscrierea
efortului maxim admis in conditii de scurtcircuit pe bare sub
valoarea admisa);
- asigurarea rezistentei la eforturi exercitate in cursul utilizarii pe
organele de manevra a intrerupatoarelor, pe contactul de protectie
al prizelor, pe dispozitivele de suspendare a corpurilor de iluminat;
- fiabilitatea aparatelor si echipamentelor electrice prin incadrarea
numarului de manevre mecanice si electrice in valorile garantate
de furnizori;
- rezistenta la temperaturile maxime de utilizare a componentelor
(suporturi, carcase, capace, izolatii);
- rezistenta la socuri cu corpuri solide in cursul utilizarii aparatelor si
echipamentelor in conditii de securitate;
- limitarea transmiterii vibratiilor produse de utilaje la partile structurii
de rezistenta susceptibile a intra in rezonanta;
- rezistenta aparatelor electrice la numarul de cicluri de functionare
prescris;
- rezistenta elementelor instalatiei la actiunea prelungita a agentilor
de mediu (umiditate, coroziune, temperatura);
- asigurarea rezistentei elementelor componente la agentii biologici
(rozatoare, mucegai);
- rezistenta finisajelor componentelor instalatiei (rezistenta la agenti
chimici, rezistenta culorii carcaselor din mase plastice in timp).
4.2.Siguranta in exploatare
Instalatiile electrice din incinta nu afecteaza siguranta in exploatare. Aceasta cerinta
se relizeaza prin urmatoarele criterii de performanta:
- asigurarea protectiei utilizatorului la socuri electrice provocate prin
contact direct sau indirect cu elemente sub tensiune;
- dotarea constructiei cu instalatie de protectie impotriva loviturilor
de trasnet;
- asigurarea protectiei la suprasarcina si la scurtcircuit a instalatiilor
electrice;
- asigurarea protectiei la scaderea de tensiune (lipsa de tensiune);
- asigurarea protectiei instalatiilor electrice la accesul persoanelor
neautorizate si antivandalism;
- asigurarea protectiei impotriva supratensiunilor tranzitorii de
origine atmosferica sau de comutatie
Parc Municipal Vest
475
protectia utilizatorilor la leziunile care pot aparea la contact cu parti

ale instalatiei (riscul de ranire cu bavuri, muchii, suprafete rugoase;
risc de ranire din cauza depasirii temperaturilor admise pe
suprafetele accesibile ale echipamentelor; risc de ranire prin
contact cu componentele in miscare)
asigurarea utilizatorilor impotriva intreruperilor accidentale a
furnizarii de energie electrica (prevederea de surse de interventie)
asigurarea instalatiei electrice si a utilizatorilor la pericolul de
electrocutare si de explozie;
asigurarea iluminatului de siguranta pentru circulatia pe caile de
acces;
asigurarea instalatiei electrice prin etanseitate la patrunderea apei;
asigurarea instalatiei electrice prin etanseitate la patrunderea
corpurilor solide;
asigurarea gradului de siguranta in alimentarea cu energie
electrica (asigurarea continuitatii in alimentare).
4.3.Siguranta la foc
Instalatiile electrice din incinta nu afecteaza siguranta la foc. Aceasta cerinta se
realizeaza prin urmatoarele criterii de performanta:
- adaptarea instalatiei electrice la gradul de rezistenta la foc a
elementelor de constructie (se monteaza in contact cu materiale
combustibile numai cabluri rezistente la foc, tuburi si plinte
metalice sau din materiale electroizolante, aparate si echipamente
cu grad de protectie minim IP54; este interzisa traversarea
cosurilor si canalelor de fum de catre instalatii electrice;
conductoarele de coborare de la instalatia de paratrasnet se
distanteaza la 0,1m fata de peretii din materiale combustibile);
- incadrarea instalatiilor electrice in categoriile privind pericolul de
incendiu si de explozie (se respecta cerintele deosebite pentru
realizarea instalatiilor in spatii de categorie A,B si C);
- dotarea constructiei cu instalatie de protectie la trasnet;
- asigurarea nivelului admis de reactie la foc a componentelor
(utilizarea de cabluri rezistente la foc sau cu intarziere la
propagarea flacarii, utilizarea de aparate incombustibile, realizarea
tablourilor electrice din carcase si materiale incombustibile);
- asigurarea nivelului admis de combustibilitate a componentelor la
foc de origine interna;
- asigurarea limitei de rezistenta la foc a elementelor constructive
strapunse de instalatia electrica;
- prevederea de echipamente cu rol de protectie in caz de incendiu
(dispozitive cu protectie la curent rezidual);
- dotarea cu mijloace de interventie in caz de incendiu;
- dotarea cladirii cu instalatii de avertizare, semnalizare si actionare
pentru detectarea si limitarea propagarii incendiilor;
- asigurarea iluminatului de siguranta pe caile de evacuare si pentru
marcarea niselor de hidranti;
- asigurarea alimentarii cu energie electrica in timpul incendiilor.
4.4.Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului
Instalatiile electrice din incinta nu afecteaza igiena, sanatatea oamenilor, refacerea
si protectia mediului. Aceasta cerinta se realizeaza prin urmatoarele criterii de
performanta:
Parc Municipal Vest
476
evitarea riscului de producere sau favorizare a dezvoltarii de

substante nocive sau insalubre de catre instalatie;
limitarea producerii de descarcari electrice care sa favorizeze
aparitia si propagarea incendiilor care ar afecta sanatatea
oamenilor sau mediului;
asigurarea confortului termic cu incalzitoare electrice acolo unde
nu exista surse alternative de caldura;
asigurarea temperaturii adecvate pentru apa calda din instalatiile
sanitare interioare de distributie furnizata de incalzitoare electrice;
asigurarea unei ambiante atmosferice normale prin lipsa de
mirosuri neplacute si persistente datorate instalatiei electrice;
asigurarea confortului vizual printr-un iluminat artificial adecvat
tuturor incaperilor si spatiilor utile ;
asigurarea uniformitatii iluminarilor in incaperi si spatii utile;
asigurarea incadrarii luminantei corpurilor de iluminat utilizate in
curbele limita admise;
asigurarea gradului de redare a culorilor obiectelor din incaperi de
catre sistemul de iluminat;
protectia
instalatiei
electrice
impotriva
perturbatiilor
electromagnetice;
limitarea influentei instalatiei de protectie impotriva trasnetului.
4.5.Izolatia termica, hidrofuga si ecomia de energie

Instalatiile electrice din incinta nu afecteaza izolatia termica, hidrofuga si economia
de energie. Aceasta cerinta se realizeaza prin urmatoarele criterii de performanta:
- asigurarea unor consumuri optime de energie electrica prin
utilizarea
unor
echipamente
cu
randament
energetic
corespunzator;
- asigurarea unor consumuri minime de energie prin limitarea
pierderilor de tensiune in valorile admise;
- limitarea consumului energetic la valorile convenite prin contractul
de furnizare;
- asigurarea unei protectii eficiente la patrunderea apei sub forma
de vapori sau picaturi in echipamentele electrice.
4.6.Protectia impotriva zgomotului
Instalatiile electrice din incinta nu afecteaza confortul acustic si protectia impotriva
zgomotului. Aceasta cerinta se realizeaza prin urmatoarele criterii de performanta:
- asigurarea confortului acustic prin protectia la zgomotul emis de
echipamentele electrice;
- inscrierea in valorile admise a nivelului de zgomot de scurta durata
emis de instalatiile electrice (25dB daca zgomotul dureaza sub o
secunda, 20dB daca zgomotul dureaza intre 1 si 30 secunde,
15dB daca zgomotul dureaza intre 30 si 60 secunde);
- inscrierea in valorile admise a nivelului de zgomot emis de
instalatiile electrice din spatiile tehnice;
- aparatele electrice de actionare respecta parametrii nominali
prevazuti in normele interne de fabricatie;
- aparatele de avertizare acustica se incadreaza in parametrii
prescrisi pentru semnalul acustic.
Parc Municipal Vest
477
3.5.1.4.2 Caiet de sarcini instalatii electrice cladire administrativa

1. GENERALITATI
1.1 Lucrari in sarcina executantului

In sarcina executantului de instalatii electrice vor intra urmatoarele lucrari:
aprovizionarea cu materiale, inclusiv transportul, descarcarea, stocajul si
distributia pe santier
- instalatia provizorie de organizare de santier
- racordurile electrice la firidele de bransament
- executia distributiilor electrice interioare
- executia si montarea tablourilor electrice din incinta
- executia instalatiilor electrice interioare de iluminat si prize
- executia electroalimentarilor trifazice
- executia instalatiilor de protectie impotriva descarcarilor atmosferice
- executia instalatiilor de protectie impotriva electrocutarilor accidentale
- executia instalatiei de priza de pamant
- retea de transmitere date-voce
- executia instalatiei de semnalizare incendiu
- realizarea de probe, verificari si puneri in functiune
Nu intra in sarcina executantului de instalatii electrice racordul din amonte de blocul
de masura, lucrare care va fi realizata de catre o firma autorizata de catre furnizorul de
energie electrica. Nu intra in sarcina executantului de instalatii electrice cabajele aferente
instalatiei de semnalizare incendii, instalatiei de interfonie si instalatiei de paza
antiefractie, lucrari care vor fi realizate de catre firme autorizate.
-
1.2. Domeniul de referinta

1.Lucrarile trebuie realizate conform standardelor de calitate in vederea indeplinirii
exigentelor beneficiarului care va avea dreptul sa respinga orice lucrare sau material care
nu corespund specificatiei proiectului sau normelor in vigoare.
2.Lucrarile cuprinse in prezentul proiect vor fi efectuate in conformitate cu normele
si standardele in vigoare.
3.Lucrarile prezentate in proiect vor fi atent verificate de executant in ceea ce
priveste caracteristicile tehnice, gabaritele, conditiile de montaj pe teren, respectarea
cerintelor arhitectului privind designul si culoarea echipamentelor arhitectura, coordonarea
corespunzatoare a lucrarilor de instalatii electrice cu celelalte specialitati de pe santier.
Orice contradictie va fi semnalata din timp proiectantului in vederea masurilor ce se
impun.
4.Dupa contractarea utilajelor si echipamentelor, antreprenorul va pune la dispozitia
proiectantului documentatia tehnica necesara pentru adaptarea proiectului la cerintele si
specificatiile furnizorilor.
1.3. Precizari si indicatii generale
1.Executantul lucrarilor de instalatii electrice va utiliza numai materiale si
echipamente omologate, cu agrement tehnic valabil la data montarii.
2.Antreprenorul si beneficiarul vor solicita certificate de calitate si garantie de la
furnizor.
3.Pastrarea materialelor de instalatii electrice se va face in magazii sau spatii de
depozitare organizate in acest scop in conditii care sa asigure buna lor conservare si
securitate deplina.
Parc Municipal Vest
478
4.La manipularea materialelor se vor lua masuri pentru evitarea deteriorarilor. Se

vor respecta normele de tehnica securitatii muncii.
5.In timpul executiei, daca este cazul se vor intocmi dispozitii de santier prin care
se dau derogari sau modificari la solutiile din proiect.
6.Caietul de sarcini nu are caracter limitativ insa orice modificari sau completari se
vor putea face numai cu avizul proiectantului.
2. EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE
2.1 Standarde si normative de referinta
-
STAS 297/1-88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.

STAS 2612-87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admisibile
STAS 6646/1-97 Iluminatul artificial. Conditii generale
STAS 8275-87 Protectia impotriva electrocutarilor. Terminologie
STAS 11054-78 Aparate electrice si electronice. Clase de protectie
STAS 12216-84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamente electrice
portabile
STAS 12217-88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele
electrice mobile. Prescriptii
STAS 12604-87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale
STAS 12604/4-89 Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta.
Instalatii electrice fixe. Prescriptii generale.
STAS 12604/5-90 Idem. Prescriptii de proiectare, executie si verificare.
SR EN 60335/1-99 Securitatea aparatelor electrice pentru uz casnic
SR EN 60529-95 Grade normale de protectie ale utilajelor electrice.
SR EN 61008/1-94 Intrerupatoare automate de curent diferential fara protectie
incorporata la supracurenti
SR EN 61009/1-94 Intrerupatoare automate de curent diferential cu protectie
incorporata la supracurenti
SR CEI 60364/1-97 Instalatii electrice ale cladirilor. Domeniu de aplicare,obiect,
principii fundamentale
SR CEI 60364/2-97 Definitii
SR CEI 60364/3-97 Determinarea caracteristicilor generale
SR CEI 60364/4-96 Protectia pentru asigurarea securitatii
SR CEI 60364/5-98 Alegerea si punerea in opera a materialelor si
echipamentelor electrice
SR CEI 60446-94 Indentificarea conductoarelor prin culoare sau prin repere
numerice.
SR CEI 755-95 Reguli generale pentru dispozitive de protectie la curent
diferential rezidual
GP 052-2000 Ghid pentru instalatii electrice cu tensiuni pana la 1000 V.c.a. si
1500 V.c.a.
P100-98 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor
PE 107-95 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri
electrice
PE 116-94 Normativ de incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile
electrice
PE155-92 Normativ pentru proiectarea si executarea bransamentelor electrice
pentru cladiri
C 56-2000 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a
instalatiilor
Parc Municipal Vest
479
NSPM/65-2001 Norme specifice de protectia muncii pentru transportul si

distributia energiei electrice
- Legea 10/95 Privind calitatea in constructii
- Legea 90/96 Norme Generale de Protectie a Muncii
- NP-I7-02/2002 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu
tensiuni pana la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.a.
Lista de prescriptii tehnice mentionate nu este limitativa, executantul avand
obligatia sa cunoasca toate actele normative in vigoare .
2.2. Tablourile electrice
1.Tablourile electrice sunt considerate ca ansambluri prefabricate de aparataj de
joasa tensiune: aparate de comutatie, echipamente de comanda, masura, protectie si
reglare. Acestea vor respecta conditiile de serviciu, prescriptiile constructive,
caracteristicile tehnice si incercarile pentru prefabricate de aparataj de joasa tensiune.
2.Tablourile electrice se comanda pentru executie la furnizori specializati si
autorizati in constructia acestora. Comanda pentru tablouri electrice va fi insotita de
desenele continind schema electrica monofilara si specificatia de aparataj.
3.Tablourile se livreaza complet asamblate sub responsabilitatea producatorului
avand toate legaturile electrice si mecanice interioare si elementele lor constructive.
4.Producatorul va insoti tablourile electrice de documentatia tehnica aferenta,
documentatie cuprinzind informatii privind caracteristicile electrice necesare unei
functionari corecte (tensiunea nominala de utilizare, tensiunea nominala de izolare,
curentul nominal, curentul nominal de scurta durata, curentul nominal conditional de
scurtcircuit, frecventa nominala).
5.Fiecare tablou electric va fi prevazut cu placute de identificare marcate durabil si
amplasate astfel incat sa fie vizibile si lizibile atunci cand acesta este instalat. Placutele
vor preciza numele producatorului si oricare alt mijloc de identificare ce permite obtinerea
unor informatii relevante de la producator.
6.Producatorul va asigura posibilitatea ca in interiorul fiecarui tablou circuitele
individuale si dispozitivele lor de protectie sa poata fi identificate. Reperele aparatajului din
tablou trebuie sa fie identice cu cele din schemele de conexiuni care vor fi livrate impreuna
cu tabloul.
7.Producatorul trebuie sa specifice in documentatia ce insoteste tablourile electrice
conditiile de transport, instalare, functionare si intretinere. Daca este necesar trebuiesc
precizate masurile avand o importanta deosebita pentru instalarea corecta, intervalul de
timp si frecventa recomandata pentru operatiile de intretinere.
8.Tablourile electrice sunt prevazute pentru a fi utilizate in urmatoarele conditii de
serviciu:
- temperatura aerului ambiant nu trebuie sa depaseasca +40C, iar media sa
masurata pe o perioada de 24 ore nu trebuie sa depaseasca +35C
- limita inferioara a temperaturii aerului ambiant este de -5C
- aerul este curat si umiditatea sa relativa nu depaseste 50% la o temperatura de
maxim +40C
9.Tablourile electrice trebuiesc realizate numai din materiale apte sa suporte
solicitarle mecanice, electrice si termice precum si efectele umiditatii susceptibile sa apara
in conditii de utilizare normala. Protectia impotriva coroziunii trebuie asigurata prin
folosirea unor materiale adecvate sau prin aplicarea unor straturi de protectie echivalente
pe suprafata expusa.
10.Aparatajul si circuitele dintr-un tablou electric trebuie astfel amplasate incat sa
faciliteze functionarea si intretinerea lor si, in acelasi timp, sa asigure gradul necesar de
securitate.
Parc Municipal Vest
480
11.Aparatajul care face parte dintr-un tablou trebuie sa aiba distantele conform cu
cele din prescriptiile corespunzatoare si aceste distante trebuie mentinute in conditii de
utilizare normala.
12.Coordonarea dispozitivelor de protectie la curenti de scurtcircuit trebuie sa faca
obiectul unui acord intre producatorul tablourilor electrice si utilizator. Informatiile existente
in documentatia tehnica ce insoteste tablourile pot tine loc de acord.
Reglajele sau alegerea dispozitivelor de protectie la curenti de scurtcircuit din
interiorul unui tablou trebuie fixate, daca este posibil, astfel incat un scurtcircuit care se
produce in oricare din circuitele de plecare sa poata fi eliminat de echipamentul de
comutatie instalat pe circuitul defectat, fara a afecta celelalte circuite de plecare, asigurand
astfel selectivitatea protectiilor.
13.Aparatajul de comutatie si componentele acestuia incorporate intr-un tablou
trebuie sa fie conforme standardelor.
14.Aparatajul de comutatie si componentele acestuia trebuiesc astfel dispuse incat
sa fie accesibile in timpul montarii, cablarii, intretinerii si inlocuirii.
15.Aparatajul de comutatie si componentele acestuia trebuiesc astfel dispuse incat
buna functionare a tabloului sa nu fie perturbata de interactiunile dintre ele, cum ar fi:
caldura, arc electric, vibratii, cimp electromagnetic, care se produc in timpul unei
functionari normale.
16.Metoda si masurile de identificare ale conductoarelor dintr-un tablou (dispunere,
culoare, simbol) la bornele la care sunt conectate sau numai la capetele conductoarelor,
sunt responsabilitatea producatorului si trebuie sa fie conforme cu desenele si schemele
de conexiuni.
17.Conductorul de protectie trebuie sa fie usor identificabil datorita formei,
amplasarii, marcarii sau culorii.Daca se utilizeaza identificarea dupa culoare acesta
trebuie sa fie verde-galben. Cand conductorul de protectie este un cablu izolat monofilar
culoarea de identificare trebuie folosita pe toata lungimea cablului.
18.Inainte de livrare, producatorul trebuie sa verifice caracteristicile tablourilor prin
incercari individuale destinate sa detecteze defecte ale materialelor si de fabricatie.
19.Receptia tablourilor unicate la furnizor se face in prezenta delegatului autorizat
al antreprenorului si beneficiarului, urmarindu-se corectitudinea respectarii proiectului.
Tablourile vor fi insotite de certificat de calitate.
20. Pentru transportul corespunzator al tablourilor se vor avea in vedere:
- tablourile vor fi protejate contra prafului si umezelii;
- in timpul transportului se va asigura pozitia verticala a tablourilor si se vor feri de
zdruncinaturi;
- aparatele de masura si automatizare vor fi transportate in ladite;
- ambalajele trebuie sa contina semnele de FRAGIL, NU RASTURNATI si A
SE FERI DE UMEZEALA
21.Depozitarea tablourilor se va face in incaperi cu atmosfera neutra, lipsite de
gaze corozive, cu temperatura aerului ambiant cuprinsa intre 0 si 40C si umiditatea
relativa de max. 80% la 20C. Tablourile nu se vor stivui.
2.3.Conditii de instalare tablouri electrice
1.Tablourile de distributie trebuie montate perfect vertical si fixate bine, pentru a nu
fi supuse vibratiilor sau deplasarilor, ce pot surveni in caz de scurtcircuitare sau cutremur.
2.Inaltimea maxima fata de pardoseala a laturii de sus a tabloului trebuie sa fie de
cel mult 2,2 m. Conform art.5.2.67 din normativul NP-I7-02 pentru tablourile din locuinte se
admite o inaltime de 2,5 m.
Parc Municipal Vest
481
2.4. Verificarea tablourilor electrice

Date fiind eventualele urmari ale fazelor de transport, depozitare, instalare, se
procedeaza la completarea si verificarea prealabila a tablourilor, inainte de trecerea la
racordarea instalalatiilor.
2.5.Conditii de instalare aparate locale
1.Pentru executarea instalatiilor electrice se vor utiliza numai aparate si materiale
omologate. Fiecare aparat trebuie sa fie prevazut cu o placuta indicatoare care sa
cuprinda datele sale tehnice si un indicator de semnalizare.
2.Aparatele electrice individuale care se instaleaza in teren conform proiectului vor
fi insotite de certificat de calitate si de garantie.
3.Se vor verifica la fiecare aparat tensiunea nominala si ceilalti parametri prevazuti
in mod expres in proiect si in mod special gradul de protectie.
4.Amplasarea si montarea aparatelor si tablourilor electrice locale trebuie sa se
faca astfel incat intretinerea, localizarea defectelor si reparatiile sa se poata realiza cu
usurinta..
5.Se va evita montarea aparatelor electrice in locuri in care exista posibilitatea
deteriorarii lor in exploatare, ca urmare a loviturilor mecanice sau actiunii agentilor
corozivi.
Aparate pentru instalatia de iluminat si prize :
6.Aparatele de conectare folosite pentru circuitele electrice ale corpurilor de
iluminat vor avea un curent nominal de minimum 10 A
7.Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele in spatiile interioare se vor monta la
o inaltime de 1m masurata de la axul aparatului pana la nivelul pardoselii finite. Prizele se
monteaza pe pereti la inaltimi masurate de la axul aparatului pana la nivelul pardoselii
finite de peste 0,3 m in alte incaperi decat grupuri sanitare si bucatari indiferent de natura
pardoselii.
8.Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumina se monteaza numai pe
conductele de faza.
9.Conductorul de faza se leaga in dulia lampii la borna din interior, iar conductorul
de nul la borna conectata la partea filetata a duliei.
10.Corpurile de iluminat, la care este prevazuta prin proiect racordarea la instalatia
de protectie se vor racorda la nulul din tabloul de alimentare, nulul fiind racordat la
instalatia de legare la pamant. Racordarea la nulul tabloului se va face printr-un singur
conductor, diferit de cel de lucru.
2.6. Materialele circuitelor electrice
1.Materialele circuitelor electrice se considera mijloacele prin care se realizeaza
functiuni de izolare, legatura electrica si mecanica (puse in opera individual in teren sau
altfel spus necuprinse in tablourile electrice), ca de exemplu: conductoare, cabluri, cleme,
alte materiale de montaj.
2.La alegerea materialelor se va tine seama de destinatia constructiei si de
conditiile lor de utilizare si montare. Se vor respecta conditiile generale din I7-2002 si
conditiile speciale din standardele de produse.
3.Se interzice executarea legaturilor electrice la conductoare electrice de aluminiu
prin simpla rasucire.
4.Se interzice executarea legaturilor electrice intre conductoare in interiorul tuburilor
sau tevilor de protectie, plintelor, golurilor in elementele de constructie si trecerilor prin
elementele de constructie.
Parc Municipal Vest
482
5.Legaturile conductoarelor de protectie se executa in conditiile prevazute de

standard.
6.Se interzice utilizarea cablurilor fara intarziere la propagarea flacarii in interiorul
constructiilor. Se vor respecta conditiile impuse de PE 107.
7.Nivelul de izolatie al cablurilor este caracterizat de valoarea tensiunii nominale
(Uo si U) si de valoarea rigiditatii dielectrice. In cazul instalatiilor de joasa tensiune
cablurile vor avea tensiunile nominale de 0,6 kV si 1 kV.
Rigiditatea dielectrica a cablurilor caracterizeaza nivelul de izolatie la supratensiuni
si are valorile indicate in standardele si normele de produs, functie de tensiunea cea mai
ridicata a retelei.
8.Conductoarele electrice se marcheaza pentru identificarea functiunii, prin culori,
conform prevederilor din I 7 - 2002.
9.Constructiile metalice suport al materialelor electrice si alte accesorii de montaj
din otel si tabla se vopsesc pentru protectie si dupa caz anticoroziv. Pentru plinte se vor
respecta precizarile din normativul I 7 -2002.
2.7. Executia instalatiilor electrice
1.Se va identifica, conform proiectului de detalii si executie, categoria incaperilor,
spatiilor, zonelor, in functie de mediu.
2.In instalatiile electrice se vor lua masuri de protectie impotriva electrocutarilor prin
atingere directa si a electrocutarilor prin atingere indirecta, respectindu-se standardele si
normele in vigoare, atit in continutul proiectului, cit si la executie si in exploatare.
3.In retelele legate la pamant (situatie uzuala), legarea la nulul de protectie,
cumulata cu legarea la pamant, se va face in conditiile impuse de I 7-2002.
4.Instalarea tuburilor si tevilor de protectie pe sau in structura de rezistenta a
constructiilor se admite numai in conditiile prevazute in normativul P 100.
5.Se va evita amplasarea instalatiilor electrice (conducte, cabluri, tuburi, etc.) pe
trasee comune cu acelea ale conductelor altor instalatii. Exceptiile se rezolva conform
prevederilor normativului I 7-2002 si ale normativului PE 107.
6.In toate cazurile in care se utilizeaza cabluri, trebuie respectate prevederile din
normativul PE 107, precum si indicatiile fabricii constructoare de cabluri. Distantele minime
intre cabluri si alte instalatii si constructii, atit la instalarea in interiorul constructiilor, cit si in
exterior, sint prevazute in normativul PE 107 si respectarea lor este obligatorie.
7.Se interzice montarea directa pe elemente de constructie din materiale
combustibile a conductoarelor, cablurilor, tuburilor din PVC, aparatelor si echipamentelor
electrice. Exceptiile se rezolva conform prevederilor normativului I 7-2002.
8.Traversarea elementelor de constructii incombustibile cu elemente ale instalatiei
electrice, se va face conform prevederilor normativului I 7 -2002.
9.Traversarea elementelor de constructie combustibile se va face conform I 7 2002.
10.Se interzice montarea dispozitivelor de protectie electrica pe conductele
instalatiilor de protectie (pamant, nul de protectie).
11.Conductele instalatiilor electrice, vor fi marcate ( prin culoarea izolatiei, tub
varnis colorat montat la capete etc) in scopul asigurarii unei usoare identificari in caz de
verificari si reparatii, cit si pentru evitarea pericolelor de accidente prin electrocutare.
12.Marcarea conductelor se va face cu urmatoarele culori:
- verde/galben, pentru conductele de protectie (PE si PEN)
- alb sau cenusiu deschis pentru conducte mediane sau neutre
- albastru deschis pentru conducte de nul de lucru (N)
- culori diferite de cele de mai sus si diferite intre ele pentru conducte de faza:
rosu, albastru, maro.
Parc Municipal Vest
483
Se interzice folosirea conductoarelor de izolatie verde sau galbena in circuite cu

conducte PE sau PEN.
3.In instalatia electrica din cadrul unei cladiri se va mentine aceeasi culoare de
marcare pentru fiecare conducta de faza.
Conditii de montare a conductelor:
14.Conductele izolate instalate in tuburi se vor utiliza si monta avandu-se in vedere
prevederile din normativul I 7-2002, privind conditiile de utilizare si montare a tuburilor.
15.Tragerea conductelor in tuburi se va realiza numai dupa ce tuburile au fost
montate, iar la montajul ingropat dupa ce tencuiala ce acopera tuburile s-a uscat.
16.Conductele electrice care apartin mai multor circuite pot fi instalate in acelasi
element de protectie sau gol in conditiile prevazute de I 7 -2002.
17.Se interzice instalarea conductelor electrice in tuburi sau tevi montate in pamant.
Conditii de montare a cablurilor :
18.Cablurile vor fi montate astfel incat in timpul montarii si exploatarii sa nu fie
supuse la solicitari mecanice.Se vor lua masurile prevazute in normativ I7-2002 si se vor
respecta distantele prescrise in normativul PE 107 la instalarea cablurilor in aer.
19.Pozarea cablurilor se va face numai dupa ce toate constructiile metalice
aferente au fost montate, vopsite si legate la pamant. Se interzic suduri dupa instalarea
cablurilor.
20.In cazul montarii aparente a cablurilor nearmate cu manta din material plastic
fara invelis de protectie, in locuri cu pericol de deteriorare mecanica, pe portiunea expusa
cablul va fi protejat in tuburi metalice. In locurile accesibile persoanelor neautorizate
protectia se va realiza pana la inaltimea de 2 m de la pardoseala.
21.Intr-un tub de protectie se va monta numai un singur cablu de enegie. Se admite
montarea mai multor cabluri de semnalizare, control, etc. in acelasi tub.
22.Distanta de la suprafata pamantului pana la fata de sus a tubului de protectie a
cablului va fi de cel putin 0,7 m, iar in cazul asezarii sub trotuar de cel putin 0,5 m.
23.Cablurile in pamant vor fi pozate serpuit in sant pe un strat de pamant sau nisip
si acoperite cu pamant cernut (granulatie maxima 2 mm) sau nisip cu grosimea totala de
la fundul santului pana la stratul avertior si de protectie cu placi speciale, benzi
avertizoare de cel putin 20 cm. Umplutura se va realiza cu pamantul rezultat din sapatura,
din care s-au indepartat corpurile ce ar putea produce deteriorarea cablurilor.
24.Adancimea de pozare a caburilor, masurata de la nivelul solului, va fi de cel
putin 0,7 m. In teren pietros, la intersectia cu alte constructii subterane si la intrarea in
cladiri se admite o adancime de 0,5 m
25.Desfasurarea cablurilor de pe tamburi si pozarea lor se va face numai in
conditiile in care temperatura mediului ambiant este superioara limitelor minime indicate in
standarde si normative interne de fabricatie a cablurilor. In cazul in care este necesara
desfasurarea si pozarea cablului la temperaturi mai scazute decat cele indicate de fabricile
furnizoare, cablurile trebuie sa fie incalzite.
Conditii de montare a tuburilor :
26.Nu se vor instala tuburi si tevi in care sunt instalate conducte cu izolatie
obisnuita pe suprafata cosurilor, a panourilor radiante sau a altor suprafete similare, in
spatele sobelor sau a corpurilor de incalzire .
27.Se interzice strapungerea canalelor de fum si a zidariei cosurilor cu tuburi ale
instalatiilor electrice.
28.Montarea tuburilor se va face astfel incat patrunderea apei sau colectarea apei
de condensatie in interiorul lor sa nu fie posibila. In situatii speciale acestea se monteaza
cu o panta de 0,5-1 % intre doua doze.
Parc Municipal Vest
484
29.Tuburile se vor monta pe trasee orizontale sau verticale. Exceptii se admit

numai in cazurile in care acest lucru nu este posibil .
30.La montarea tuburilor se vor prevedea elemente de fixare conform normativului.
31.Montarea accesoriilor se va face in conditiile din normativul I 7 -2002.
Conditii de montare a corpurilor de iluminat :
32.Corpurile de iluminat se vor lega la circuitul de alimentare astfel: la contactul
exterior (partea filetata) a duliei lampii se va lega conducta de nul a circuitului, iar la borna
de interior a duliei, conducta de faza trecuta prin intrerupator.
33.Legarea carcasei corpurilor de iluminat la un conductor de protectie se face in
cazurile si in conditiile date de STAS 12604/4.
34.Dispozitivele de suspendare a corpurilor de iluminat (cirlige de tavan, dibluri etc.)
se vor alege astfel incat sa suporte, fara a suferi deformari,o greutate egala cu de 5 ori
greutatea corpului de iluminat ce urmeaza a fi fixat, de cel putin 10 kg.
35.In grupurile sanitare se admit in mod exceptional instalarea corpurilor de iluminat
la inaltimea de minim1,80 m de la nivelul pardoselii pana la partea inferioara a corpurilor,
pe perete deasupra lavoarelor.
36.In incaperile de bai, dusuri, grupuri sanitare, spalatorii, bucatarii, se vor respecta
prevederile I 7 -2002 cap. 7.2.
2.6. Protectii si masuri de protectie
1.In instalatiile electrice se vor aplica masuri pentru protectia utilizatorilor impotriva
socurilor electrice, atingerilor directe si atingerilor indirecte .
2.Principala masura de protectie impotriva atingerilor
indirecte este prin
intreruperea automata a alimentarii, cu ajutorul dispozitivelor pentru protectie impotriva
supracurentilor sau cu dispozitive diferentiale de protectie.
2.7. Tehnica verificarii instalatiilor electrice
1.Verificarea in timpul executiei si inainte de punerea in functiune a instalatiilor
electrice se va realiza conform normativului C 56-2000, STAS 12604/4 si PE 116. Punerea
sub tensiune instalatiei electrice la consumator se poate face numai dupa verificarea ei de
catre furnizorul de energie electrica.
2.Se vor respecta prevederile cuprinse in I7 2002 cap. 6.
3. EXECUTAREA INSTALATIILOR EXTERIOARE DE PARATRASNET SI
LEGARE LA PAMANT
3.1 Standarde, normative, prescriptii
-
STAS 12216-84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamente electrice

portabile.
STAS 12217-88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele
electrice mobile. Prescriptii.
STAS 2612-87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise
STAS 12604-87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale
STAS 12604/4,5-89,90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice
fixe.
I 7-02 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni
pana la 1000 Vca si 1500 Vcc.
I20-2000 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de protectie
impotriva traznetului la constructii.
Parc Municipal Vest
485
NSPM/65-2001 Norme specifice de protectia muncii pentru transportul si

distributia energiei electrice
Legea 10/95 Privind calitatea in constructii
Legea 90/96 Norme Generale de Protectie a Muncii
3.2. Conditii generale de executie

1.Electrozii prizelor de pamant artificiale vor fi din teava de otel zincat, cu diametrul
2 si lungimea 3 metri.
2.Conductoarele principale de ramificatie, de coborare si de legare la prizele de
pamant vor fi din banda de otel zincat, cu sectiunile minime indicate in STAS 12604/4,5.
3.Piesele pentru instalatiile de protectie prin legare la pamant vor corespunde
STAS 4102.
4.Dispozitivul de amorsare pentru paratraznet va fi procurat de la furnizori
specializati.
5.Prizele de pamant vor fi de suprafata cu electrozi ingropati la adancimea de
minim 0,8 m, considerata de la capatul superior al electrodului pana la suprafata solului.
6.Conductele prin care trec fluide combustibile se leaga la instalatia de
impamantare, dupa suntarea in prealabil a locurilor de intrerupere.
7.Conductele metalice pentru apa ingropate in pamant vor fi legate la instalatia de
impamantare, constituind priza de pamant ajutatoare.
8.Intre diferitele prize de pamant se va respecta distanta de minim 20 m.
9.Elementele care trebuie legate la pamant pentru protectia impotriva
electrocutarilor sunt indicate in STAS 12604/4,5; STAS 12216; STAS 12217
10.Imbinarile conductoarelor instalatiei de legare la pamant se vor realiza in
conditiile prevazute de standardele mentionate.
11.Legarea la pamant a echipamentelor cu vibratii va fi realizata cu conductoare
flexibile in conditiile STAS 12217 si 12604/4,5.
12.Ramificatiile de la centurile interioare de impamantare la utilaje care traverseaza
prin pardoseala vor fi protejate in teava inglobata in pardoseala.
3.4. Executarea instalatiei de paratrasnet cu dispozitiv de amorsare
1.Instalatia de protectie impotriva descarcarilor atmosferice contracareaza efectele
trasnetului asupra constructiei: incendierea
materialelor combustibile, degradarea
structurii de rezistenta datorita temperaturilor ridicate ce apar la scurgerea curentului de
descarcare, inducerea in elementele metalice a unor potentiale periculoase. Instalatia de
protectie mentionata are de asemenea rolul de a capta si scurge spre pamant sarcinile
electrice din atmosfera pe masura aparitiei lor preintampinand aparitia trasnetului.
2.La proiectarea si executarea instalatiei de protectie impotriva trasnetului (IPT) se
au in vedere cerintele normativului I20-2000, asigurandu-se o conceptie optima tehnic si
economic si echipamente agrementate conform legii 10/1995.
3.Instalatia de paratrasnet cu dispozitiv de amorsare PDA asigura protectia
impotriva loviturilor directe de trasnet a constructiilor mai mici de 60m si a zonelor
deschise la care considerente economice si estetice impun aceasta solutie.
4.Caracteristici constructive si functionale ale dispozitivului de amorsare
Tehnologie de fabricatie:
Tija paratrasnetului se termina intr-un varf ascutit si este legata direct la pamant.
Sfera si prizele de potential de la varful paratrasnetului sunt izolate de tija. Tija, sfera si
prizele de potential se fabrica din inox sau cupru, iar izolatorul este fabricat dintr-un
material plastic special care isi pastreaza in timp calitatea de izolator si de rezistenta la
temperaturi inalte.
Parc Municipal Vest
486
Functionarea paratrasnetului :
Sfera si prizele de potential se incarca electric, exact inaintea amorsarii curentului
de trasnet (cand lovitura este iminenta), prin efect capacitiv-inductiv profitind de
amplificarea campului de la varful tijei datorita efectului de varf. Prizele de potential
imbunatatesc fenomenul fara cresterea volumului sferei.
Cand este atinsa tensiunea de strapungere, piesele incarcate se descarca
producand o scinteie viguroasa intre sfera si varful paratrasnetului. Aceasta scinteie
favorizeaza demarajul procesului de amorsare si asigura conditiile realizarii unui avans de
amorsare. Scinteia se produce cu mare precizie, la aceiasi tensiune de incarcare.
Dispozitivul functioneaza indiferent de polaritatea trasnetului, deoarece sistemul
este activat de atmosfera. Varful va avea polaritatea pamantului iar sfera si prizele de
potential vor avea polaritatea opusa a norului oragios.
Atentie: Executantul instalatiei de paratrasnet cu dispozitiv de amorsare va
respecta cerintele si recomandarile specificate de furnizorul echipamentului
Conductoarele de coborare
1.Conductoarele de coborare se realizeaza astfel incat aparitia descarcarilor sa fie
cit mai redusa. In acest scop se urmareste ca intre punctul de impact al trasnetului si
pamant lungimea traseelor sa fie cit mai scurta posibil, acestea continuand cit mai direct
dispozitivul de captare.
2.Conductoarele de coborare se executa,de preferinta, dintr-o bucata, fara imbinari.
In cazul in care este necesar sa se efectueze totusi imbinari pe traseul conductoarelor de
coborare, numarul lor trebuie redus la minimum, iar imbinarile se realizeaza prin sudare,
lipire, suruburi sau buloane.
3.Conductoarele de coborare se instaleaza vertical si rectiliniu, evitindu-se pe cit
posibil buclele si schimbarile de directii. Fiecare conductor de coborare se prevede cu o
piesa de separatie la locul de racordare cu conductorul de legare la priza de pamant.
Piesele de separatie se amplaseaza de regula la inaltimea de cca. 2m de la nivelul solului.
Ele sunt astfel realizate incat sa nu poata fi demontate decat cu ajutorul unor scule, atunci
cand se executa masuratori.
4.Conductoarele de coborare se instaleaza numai dupa ce in prealabil s-au montat
priza de pamant si conductoarele de legare la priza de pamant, astfel incat legarea
conductoarelor de coborare la priza de pamant sa se poata face imediat dupa instalare.
5.Conductoarele de coborare se instaleaza in general in exteriorul constructiilor.
Justificat de considerente estetice conductoarele de coborare se pot instala la interior (se
poate folosi o ghena tehnica speciala pentru coboriri pe intreaga inaltime a constructiei
sau numai partial. Conditiile privind distantele de protectie trebuie respectate in toate
cazurile.
6.Conductoarele de coborare se pot instala in interiorul constructiilor numai in
incaperi de categoria D sau E de pericol de incendiu. Ele se pot instala in elemente de
constructie din materiale incombustibile sau se instaleaza acoperite cu materiale
incombustibile, amplasindu-se astfel incat sa nu fie accesibile decat personalului autorizat.
Nu se admite ca traseul coborarilor sa traca prin burlane, balcoane, logii, luminatoare.
7.Distanta admisa a conductoarelor de coborare fata de marginile usilor sau
ferestrelor este de cel putin 0,5m.
8.Distanta dintre doua puncte de fixare pe elemente de constructie a
conductoarelor de coborare poate fi de cel mult 1,5-2m. Daca este strict necesar,
coboririle pot traversa obstacole de tip cornise, copertine etc., luandu-se masuri pentru a
evita infiltrarea apei si contactul direct cu materialele combustibile.
9.Instalatia de paratrasnet cu dispozitiv de amorsare va fi legata la pamant prin
doua coboriri daca cladirea are peste 28metri sau proiectia pe orizontala a conductorului
de coborare este mai mare decat proiectia pe verticala.
Parc Municipal Vest
487
10.Este interzisa utilizarea cablurilor coaxiale izolate drept conductoare de

coborare.
Atentie:Executantul instalatiei de paratrasnet cu dispozitiv de amorsare va
respecta cerintele si recomandarile specificate de furnizorul echipamentelor pentru
montajul conductoarelor de coborare.
3.5. Executarea instalatiei de priza de pamant
1.Din punct de vedere al protectiei la trasnet se recomanda realizarea unei prize de
pamant unice pentru instalatia de paratrasnet si priza de pamant pentru protectie.
2.Pentru instalatia de paratrasnet forma si dimensiunile prizei de pamant au o
importanta deosebita pentru asigurarea disiparii in pamant a curentului de trasnet, fara
provocarea unor supratensiuni periculoase de pas.
3.Ca urmare a analizarii situatiei din teren se propune realizarea unei prize de
pamant cu electrozi verticali din acelasi material si cu aceiasi sectiune cu conductorul de
coborare, electrozi dispusi in linie, de dimensiuni mai mici ( 2 metri lungime), ingropati la
0,8m si legati intre ei printr-un conductor.
4.Electrozii verticali se repartizeaza cit mai uniform posibil si se distanteaza astfel
incat sa se reduca la minim efectele interactiunii lor din pamant.
5.Electrozii se instaleaza in exteriorul spatiului de protejat, la cel putin un metru fata
de fundatia constructiei.
Atentie: Executantul instalatiei de paratrasnet cu dispozitiv de amorsare va
respecta cerintele si recomandarile specificate de furnizorul echipamentelor pentru
montajul prizei de pamant.
3.6. Verificarea instalatiilor de legare la pamant
Verificarea instalatiilor de legare la pamant se face in conformitate cu standardele,
normativele si prescriptiile in vigoare.In functie de rezultate se adopta masuri suplimentare
de inpamantare si echipotentializare.
3.7. Dispozitii finale
Executantul va respecta intocmai prevederile caietului de sarcini privind executia
instalalatiilor de legare la pamant si de paratrasnet. Orice schimbari sau modificari
solicitate de executant sau beneficiar se vor putea face numai cu consultarea si avizul
scris al proiectantului.
4.EXECUTAREA INSTALATIILOR DE CURENTI SLABI
4.1 Standarde, normative, prescriptii
- I7-02 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni
pana la 1000 Vca si 1500 Vcc.
- I18/1-01 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare
de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie
- I18/2-02 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a
incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri
- STAS 4483/1 Conducte pentru instalatii de telecomunicatii. Conditii tehnice
generale de calitate
- STAS 6093 Reglete telefonice terminale si de conexiuni. Conditii tehnice
generale de calitate
- STAS 6271 Prize de pamant pentru instalatii de telecomunicatii
- STAS 8559 Nise, firide si subrepartitoare de telecomunicatii in cladiri
Parc Municipal Vest
488
STAS 8779 Cabluri de semnalizare cu izolatie cu manta de PVC

ANSI/EIA/TIA 568A Horizontal cabling. Backbone cabling
I46-1993 Instructiuni privind proiectarea, executarea si exploatarea retelelor si
instalatiilor de televiziune prin cablu
P118 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
SR EN 54-1,2,4 Sisteme de detectie si alarma la incendiu
SR CEI 839-1-4 Sisteme de alarma efractie
Pr.EN 54-14 Sisteme de detectare si alarmare la incendiu. Ghid de proiectare,
executare si punere in functiune
Ordinul MI nr. 775/1998 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor
Legea 10/95 Privind calitatea in constructii
Legea 90/96 Norme Generale de Protectie a Muncii
4.2. Sistem de detectie si avertizare la incendiu

4.2.1. Descrierea sistemului de avertizare
1.Pentru detectarea oricarui inceput de incendiu, s-a prevazut o retea de detectie
conectata la unitatea centrala (centrala de incendiu). S-au prevazut de asemenea butoane
manuale de avertizare in zona cailor de evacuare in caz de incendiu si sirene de
alarmare.
2.Instalatia de semnalizare este un ansamblu complex compus din detectoare
automate conectate la un echipamente de control si semnalizare (centrale de
semnalizare). Centralele permit monitorizarea dispozitivelor de semnalizare si pot actiona
automat pornirea instalatiilor de anihilare a incendiilor, anclansarea automata a alimentarii
cu energie electrica din sursa de interventie, alertarea pompierilor si salvarii etc.
3.Facilitatile prezentate de un sistem inteligent de detectie si avertizare la incendiu
sunt urmatoarele:
- -sistemul este modular putand fi configurat in functie de necesitatile
beneficiarului cu posibilitatea extinderii acestuia
- -unitatea de control si analiza a informatiilor poate supraveghea un
numar de adrese suficient de mare pentru a acoperi necesitatile
obiectivului vizat de beneficiar
- -fiecare detector are o adresa proprie si poate fi controlat in sistem,
inregistrat si tiparit in orice moment al starii de veghe
4.Centralele de avertizare corespund cerintelor acestui sistem fiind dispozitive
inteligente pentru detectia inceputului de incendiu. In caz de pana de curent, acumulatorii
din fiecare unitate centrala asigura alimentarea sistemului cel putin timp de 24 de ore.
Sistemul va asigura o tensiune de incarcare permanenta asupra acumulatorilor. La
descarcarea acumulatorilor, sistemul va da semnale de avarie.
4.2.2. Instalarea sistemului de avertizare la incendiu
1.Lucrarile de instalare se vor efectua respectind normele in vigoare, regulile de
prevenire a accidentelor, adica normele de protectia muncii, de prevenire a incendiilor si
de siguranta pentru activitatile de constructii.
2.Instalatia de semnalizare a incendiilor se va realiza in executie ingropata sau
aparenta, cablurile utilizate fiind conforme cu cerintele specificate de producatorul
echipamentelor, luandu-se in calcul intensitatea curentului admisibil si atenuarea
semnalelor date. Circuitele instalatiei se vor executa cu cabluri cu conductoare de cupru.
3.Tensiunea nominala de alimentare ale circuitelor instalatiei de semnalizare a
incendiilor este de 24 Vc.c. La alegerea sectiunii de cablu se va avea in vedere curentul
Parc Municipal Vest
489
consumat in cazul cel mai defavorabil, lungimea traseelor astfel incat la cel mai indepartat
element conectat sa se asigure tensiunea minima de functionare.
4.De regula, cablurile se instaleaza in zone cu risc mic de incendiu ( cu exceptia
celor din incinte protejate), astfel incat un defect al acestora sa nu impiedice:
- receptia unui semnal de detectare la echipamentul de control si
semnalizare;
- functionarea dispozitivelor de alarma;
- -receptia semnalelor initiale de sistemul de detectie prin echipamentul de
transmisie al alarmei de incendiu.
5.Cablurile care trebuie sa ramana in functiune mai mult de 1 minut dupa
detectarea incendiului, trebuie sa reziste la efectele focului un timp de 30 de minute sau
sa fie protejate pentru aceasta perioada. In cazul utilizarii buclelor acestea trebuie sa
reziste actiunii focului si interventiei impotriva incendiului cel putin 30 de minute. Cablurile
se instaleaza in protejate in tuburi sau in canalet PVC.
6.Cablul trebuie sa aiba o reziztenta mecanica suficienta pentru modul de pozare
ales. Daca cablul nu ofera aceasta reziztenta se protejeaza mecanic suplimentar.
7.Pentru evitarea defectelor si alarmelor false, cablurile si echipamentele nu se
instaleaza in spatii care prezinta nivele ridicate ale campului electromagnetic. Daca acest
lucru nu este posibil, trebuie prevazuta o protectie electromagnetica adecvata prin
ecranare si legare la pamant conform PE 107.
8.Conexiunile de cabluri, altele decat cele din carcasele echipamentelor, se evita.
In cazul in care acest lucru nu este posibil, conexiunea trebuie carcasata intr-o cutie de
conexiune, accesibila si identificabila. Metoda de conexiune nu trebuie sa reduca
fiabilitatea si rezistenta la foc a cablului fara conexiune.
9.Pentru reducerea interferentelor electrice din cauza apropierii de instalatiile de
date si cele electrice de joasa tensiune, cablurile instalatiilor de semnalizare a incendiilor
se separa de cablurile altor sisteme , prin instalarea in conducte sau ghene separate.
10.Se va evita instalarea cablurilor in lungul conductelor calde, interzicandu-se
instalarea pe suprafete calde. Se vor evita traseele expuse la umezeala.
11.Pentru realizarea circuitelor se utilizeaza acelasi tip de cablu.
12.Cablul de joasa tensiune pentru alimentarea echipamentului de control si
semnalizare se monteaza pe o intrare separata in carcasa echipamentului, fata de toate
celelalte cabluri ale sistemului de detectare si de alarma.
13.Cutiile de conexiuni se vor instala numai in locuri uscate, asigurate impotriva
accesului persoanelor neautorizate, usor accesibile personalului de intretinere.
14.Centralele de incendiu sunt plasate la parter in tejghea receptie portar
respectind distantele impuse si prevederile din ghidul de instalare. Ecranarea se va
executa dintr-un singur punct din centrala.
15.Detectorii vor fi repartizati in baza normelor de specialitate in vigoare.
16.Butoanele manuale de alarma vor fi plasate pe pereti la o inaltime de 1,5 m de la
podea in conformitate cu normele in vigoare, in locuri usor accesibile si vizibile.
17.Cablajele instalatiei de semnalizare incendiu vor fi precizate de furnizorul de
echipamente.
Atentie: Proiectarea, executarea, punerea in functiune, asigurarea service-ului
si a mentenantei instalatiilor de semnalizare incendii se realizeaza de catre societati
comerciale care au competenta profesionala atestata in conditiile legii.
4.2.3.Retea de transmitere date-voce
Proiectul trateaza instalatia retelei de calculatoare aferenta cladirii. Reteaua de
calculatoare va deservi spatiile aferente si va asigura suportul fizic de transmisii pentru
diferite sisteme de date-voce. Reteaua va fi proiectata si va fi instalata conform
Parc Municipal Vest
490
standardelor ANSI/EIA/TIA 568 A /1995, ISO/IEC 11801 si EN 50173. Reteaua va fi

proiectata astfel incat sa permita segmentarea ei usoara.
Instalatia de calculatoare va cuprinde urmatoarele elemente pasive ale retelei:
- -prize duble de categoria 5e, montaj ingropat, prevazute cu doua intrari pentru
conectori de tipul RJ45.
- -patch-panel-uri de tip modular cu 24 de porturi, utilizand conectoare de tipul
RJ45, mediul de transmisie fiind cablul de cupru.
- -organizatorul de cabluri pentru rutarea orizontala si protectia patch-cord-urilor in
Rack (se va mentine raza de curbura admisibila a cablurilor UTP categoria 5e)
- -rack-ul de tip cabinet metalic de 19, sarcina maxima de 500 kg, modular (
acesta va permite echiparea in suporti/cadre interne cu patch panel-uri,
echipamente active, module de conectare, organizatori de cabluri).
Cablajele se vor realiza cu cablu UTP (cablu de cupru torsadat, 4 perechi, 100
Ohmi, categoria 5e). Cablul va respecta codul de culori conform IEC708 si va asigura
dezvoltari viitoare: transmisii video digitale, Ethernet, ATM, ISDN.
Cablul se va poza fara intreruperi de la priza dubla la Rack, modul de pozare
depinzand de tipul elementelor de constructie intalnite pe traseu. In cazul peretilor plini
(caramida/beton) cablurile se vor poza ingropat, in tuburi din material plastic de tipul IPEY,
fixate ferm pe perete, respectiv in canalet PVC. Trecerile prin peretii ignifugi se vor etansa
atent si complet cu materiale neinflamabile, conform Normelor PSI.
Cablurile se vor fixa pe suprafetele de suport la intervale indeajuns de apropiate
astfel incat sa nu permita formarea unor bucle vizibile. Cablurile se vor taia la lungimile
stabilite, tinandu-se cont de lungimile necesare pentru conectarea echipamentelor.
Se vor respecta distantele minime intre cablurile voce-date si sursele de camp
electromagnetic (lampi fluorescente, cabluri electrice, transformatoare, etc.) asa cum sunt
stipulate de normele in vigoare (intre 30100 cm).
Configuratia echipamentelor active va fi precizata de furnizorul de echipamente de
comun accord cu beneficiarul.
5.VERIFICARI SI PROBE
5.1.Verificari si probe pe parcursul executiei
1.In timpul executiei antreprenorul va efectua verificari partiale si probe pentru a se
asigura desfasurarea normala a lucrarilor si realizarea instalatiilor electrice in concordanta
cu proiectul si normele in vigoare.
2.Antreprenorul va face verificari si probe la cererea beneficiarului si a
proiectantului in vederea consemnarii acestor investigatii in procesele verbale de lucrari
ascunse.
3.Pentru cablurile montate in pamant se vor efectua masuratori privind continuitatea
si rezistenta de izolatie inainte de acoperirea santurilor.
4.Priza de pamant se va verifica inainte de finalizarea lucrarilor de amenajare a
spatiului verde in care este ingropata, astfel incat daca priza efectuata este
subdimensionata sau prost executata sa fie luate masurile necesare pentru remedierea
situatiei constatate.
5.Antreprenorul va asigura manopera necesara efectuarii verificarilor si probelor
precum si echipamentele si materialele necesare.
6.Inainte de receptia lucrarilor antreprenorul trebuie sa realizeze urmatoarele probe
si verificari:
- examinarea vizuala a instalatiilor pentru a se verifica conformitatea cu proiectul,
aspectul estetic precum si toate cerintele din normele in vigoare si din prezentul
caiet de sarcini
- reglarea functionarii la parametrii prescrisi a tuturor echipamentelor
Parc Municipal Vest
491
- masurarea valorii rezistentei de dispersie a prizei de pamant

- verificarea continuitatii centurii de inpamantare
- verificarea continuitatii retelei de nul de protectie
- verificarea nivelului de izolatie intre faze si intre faze si nul
- verificarea parametrilor intrerupatoarelor cu In 100A
- toate incercarile tip pentru tablourile electrice
- verificarea lungimii cablurilor
- verificarea curentilor de scurtcircuit
Rezultatele acestor probe si verificari trebuie sa fie consemnate de catre
antreprenor in rapoarte de probe care vor fi transmise beneficiarului si proiectantului.
7.Antreprenorul trebuie sa remedieze orice defect sau neconcordanta constatate in
timpul efectuarii probelor sau semnalate de proiectant inainte de receptie, suportind
costurile aferente acestor operatiuni.
8.Orice intarziere, lucrare suplimentara sau paguba provocata de neefectuarea
probelor partiale va fi suportata de catre antreprenor.
9.Orice viciu ascuns legat de executia instalatiilor electrice si care nu a fost depistat
cu ocazia probelor si verificarilor partiale nu absolva antreprenorul de raspunderea ce-i
revine pentru executia de calitate a lucrarilor.
10.Verificarile si probele din timpul executiei se vor realiza conform normativelor I7
si C56, cu respectarea normativului PE116 si a STAS 12604/4,5 la verificarea sistemelor
de protectie impotriva electrocutarilor.
5.2.Verificari si probe la incheierea lucrarii
1.La incheierea lucrarilor in scopul de a certifica respectarea cerintelor
antreprenorul va realiza urmatoarele probe:
- verificari ale izolatiei
- verificari ale legarilor la pamant
- verificarea curentilor de pornire si de mers in sarcina pentru consumatorii
importanti
- verificarea caderilor de tensiune pe coloanele electrice
- verificarea protectiei la suprasarcina si scurtcircuit pe coloanele electrice si
pentru consumatorii importanti
- verificarea curentilor de scurtcircuit
- masurarea nivelului de zgomot linga camera grupului electrogen
2.Rezultatele tuturor probelor si verificarilor vor fi consemnate in rapoarte pentru ca
acestea sa fie verificabile la finalul lucrarii sau in timpul garantiei, inainte de receptia finala.
3.Verificarile si probele inainte de punerea in functiune se vor realiza conform
normativelor I7 si C56, cu respectarea normativului PE116 si a STAS 12604/4,5 la
verificarea sistemelor de protectie impotriva electrocutarilor.
4.Punerea sub tensiune a unei instalatii la consumator nu se poate face conform
regulamentului PE932 decat dupa verificarea ei de catre furnizor.
5.3.Verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse
1.Pentru categoriile de lucrari ascunse se vor aplica prevederi generale impreuna
cu conditiile de calitate din prescriptiile tehnice specifice categoriilor respective.
2.Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarita de catre sefii
formatiilor de lucru, respectiv de personalul tehnic anume insarcinat cu conducerea
lucrarilor in cadrul activitatii sale de indrumare si supraveghere a lucrarilor.
3.Verificarile se efectueaza pentru certificarea calitatii si conformitatii cu proiectul si
prescriptiile tehnice a elementelor sau partilor din lucrarile de instalatii electrice care in
decursul executiei devin lucrari ascunse si nu mai sunt accesibile pentru verificare si
receptie.
Parc Municipal Vest
492
4.Se verifica si se receptioneaza lucrarile ascunse care conditioneaza rezistenta,

stabilitatea, durabilitatea sau functionalitatea investitiei. Verificarea se face sub raportul
incadrarii in conditiile dimensionate si de calitate prevazute in normativul C56-2000, in
prescriptiile tehnice specifice precum si in proiect.
5.Verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse se face prin:
- constatarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare a
calitatii materialelor utilizate si a conformitatii acestora cu prevederile proiectului
si prescriptiilor tehnice
- examinarea vizuala si prin masurare a elementelor componente ale lucrarilor
ascunse din punct de vedere al pozitiei, formelor, dimensiunilor si celorlalte
conditii de calitate, inclusiv incadrarea in limitele abaterilor admisibile
- verificarea rezultatelor incercarilor si probelor de control pevazute in prescriptiile
tehnice
6.Rezultatele verificarilor si receptiei lucrarilor ascunse se consemneaza in
Registru de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse. Acest
registru constituie un document oficial si ca atare se pagineaza, se snuruieste si se
parafeaza de catre antreprenor. Completarea cu cerneala a tuturor rubricilor sale este
obligatorie. Ruperea de foi sau stersaturile din registru sunt interzise.
7.Verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse se efectueaza cu cel mult 7 zile
inainte de acoperire. Acest termen poate fi prelungit de comun acord cu beneficiarul daca
in intervalul convenit nu pot aparea deteriorari. In cazul in care termenul este depasit sau
au aparut deteriorari verificarea si procesul verbal se anuleaza, efectuindu-se o noua
verificare si inregistrare.
8.In toate cazurile in care la verificarea unei lucrari ascunse se constata abateri
peste limitele admise sau neincadrarea in prevederile proiectului si prescriptiilor tehnice
urmeaza a se proceda la remedieri. Este strict interzis a se executa in continuare orice
lucrare care ar ascunde prin acoperire sau inglobare defectiuni sau abateri peste cele
admisibile.
9.Remedierile defectiunilor sau abaterilor peste cele admisibile care sunt de natura
a afecta rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau functionalitatea investitiei se vor efectua
cu avizul scris al proiectantului. In aceste cazuri se intocmeste un plan de masuri cu
termene pentru repunerea lucrarilor in situatia prevazuta in proiect.
10.Dupa executarea remedierilor se intocmeste un nou proces verbal de lucrari
ascunse.
6.METODE SI PROCEDEE DE VERIFICARE SPECIFICE PENTRU
INSTALATII ELECTRICE CU TENSIUNE PANA LA 1KV
6.1.Prevederi generale
1.Verificarile de calitate pe parcursul executiei se efectueaza de catre conducatorul
tehnic al lucrarii. Verificarile care constau in probe electrice sau mecanice vor fi efectuate
de catre persoane autorizate( verificatori autorizati, controlori tehnici de calitate etc).
2.Toate aparatele, echipamentele si utilajele vor fi controlate separat pentru a
corespunde caracteristicilor prevazute in proiect si calitatii functionale garantate de catre
furnizori.
3.Materialele (conducte, tuburi de protectie, cabluri), aparatele, echipamentele si
utilajele electrice ce urmeaza a fi utilizate vor fi verificate scriptic, vizual si dupa caz prin
masuratori de sondaj.
4.Verificarea scriptica va consta din confruntarea datelor si caracteristicilor de
calitate, de tip, dimensionale, electrice etc mentionate in certificatele de calitate, buletinele
de omologare, buletinele de proba, etichetele si placutele insotitoare cu datele similare
prevazute in proiect. Se mentioneaza ca executantul nu este indreptatit sa faca inlocuiri
fara avizul scris al proiectantului.
Parc Municipal Vest
493
5.Verificarea vizuala se face examinind materialele si aparatele pentru a constata

starea acestora.
6.Verificarea prin masuratori de sondaj se face la minim 1% din tipodimensiunile de
materiale si consta in masurarea dimensiunilor (sectiune, diametre, lungimi).
7.Materialele, aparatele si echipamentele ale caror caracteristici nu corespund cu
cele din proiect sau care prezinta defecte de calitate (izolatii rupte, pereti de tub cu fisuri,
carcase sparte) vor fi respinse si nu vor fi introduse in lucrare.
8.Daca la verificarea prin masuratori de sondaj se constata neconcordante intre
datele inscrise in actele ce insotesc materialul si cele constatate pe teren vor fi efectuate
verificari pe un numar mai mare de tipodimensiuni. Toate materialele care nu corespund
prevederilor din proiect sub acest aspect vor fi respinse si nu vor fi puse in opera.
9.Toate conductele, cablurile, barele, tuburilede protectie si accesoriile lor vor fi
verificate vizual la locul de montare, dupa transport. Materialele care prezinta defectiuni
neremediabile( conducte cu izolatia rupta, tuburi din PVC sparte sau crapate etc) vor fi
respinse. Pot fi admise pentru montare in cazurile in care este posibil numai partile din
material care nu prezinta deteriorari, insa numai dupa ce s-a facut o verificare severa a
calitatii lor.
10.La conductele cu izolatie si la cabluri se va verifica continuitatea electrica pe
fiecare colac sau tambur inainte de montare (pozare). Verificarea va fi facuta cu inductorul
(ohm-metrul) legindu-se cele doua borne ale acestuia capetele colacului de conductor,
respectiv doua cate doua capetele conductelor din fiecare cablu. Daca acul indicator al
aparatului la invirtirea manivelei arata rezistenta nula conducta prezinta continuitate
electrica (nu este intrerupta). Toate conductele sau cablurile care prezinta rezistenta
infinita (deci sunt intrerupte) vor fi respinse. Dupa verificarea continuitatii electrice pe
fiecare faza se vor verifica si eventuale scurcircuite intre faze.
11.Aparatele, echipamentele, si utilajele electrice( aparate de conectare, protectie,
pornire, reglare, corpuri de iluminat, tablouri electrice etc) vor fi verificate scriptic si vizual
la locul de montare, dupa transport. Verificarea scriptica consta in confruntarea
caracteristicilor inscrise pe placute sau etichete cu acelea prevazute in proiect. Verificarea
vizuala consta in examinarea aspectului exterior al aparatelor si echipamentelor.
12.Toate aparatele si echipamentele care au caracteristici diferite de cele prevazute
in proiect precum si acelea care prezinta defectiuni( izolatie rupta, lipsa unor elemente de
protectie) care in exploatare ar putea conduce la accidente umane sau la producerea de
daune materiale( prin electrocutare, incendii) vor fi respinse. Daca defectiunile pot fi
remediate atunci aparatele sau echipamentele respective vor fi supuse la verificari dupa
remediere, inainte de a fi introduse in lucrare.
13.Pozarea cablelor, aparatajelor si a tablourilor se face numai dupa ce sunt create
conditii de conservare si securitate a elementelor de instalatie. Inainte de a se incepe
montarea elementelor de instalatii electrice se verifica vizual si eventual cu instrumente de
masura adecvate (metru, ruleta etc) daca elementele de constructie pe care se monteaza
instalatia corespund prevederilor din proiect si cerintelor din prescriptiile tehnice.
14.Pe traseele alese pentru executie se verifica daca:
- lungimea traseului este cea mai scurta posibil
- au fost respectate distantele minime admise fata de conductele altor instalatii(
atunci cand nu au putut fi evitate traseele comune) precum si pana la
elementele de constructie
- au fost evitate locurile in care integritatea instalatiei ar putea fi periclitata in
timpul exploatarii datorita loviturilor mecanice, umezelii, temperaturilor ridicate,
agentilor corozivi
- au fost respectate conditiile in care se executa traseele pe materiale
combustibile
Toate traseele carre la aceste verificari nu satisfac conditiile impuse vor fi
reexaminate si retrasate.
Parc Municipal Vest
494
15.La traversarile executate in elemente de constructie se va verifica daca

amplasamentul si executia instalatiei electrice respecta prevederile prescriptiilor tehnice in
vigoare. Cele care nu corespund la verificare vor fi refacute, apoi verificarea va fi repetata.
16.La locurile trasate pentru elemente de sustinere a instalatiei electrice( bratari,
console, coliere, stelaje etc) se va verifica prin masuratori daca au fost respectate
prevederile cu privire la distante, dimensiuni, executie etc. din proiect si din prescriptiile
tehnice.
17.La locurile marcate pentru doze, aparate etc. se va verifica daca locul ales este
conform prevederilor proiectului si se va verifica prin masuratori daca sunt respectate
distantele fata de elemente metalice legate la pamant si inaltimea fata de cota finita a
pardoselii conform prevederilor din proiect si din prescriptiile tehnice. Daca la verificare se
constata amplasamente in spatii care nu permit asemenea amplasamente sau nu sint
respectate distantele admise, acestea vor fi respinse impreuna cu traseul aferent.
18.La pozitiile alese si trasate pentru montare de console, rame, postamente etc.
se va verifica daca amplasarea corespunde prevederilor proiectului si daca sunt evitate
locurile care prezinta pericol pentru instalatie. De asemenea se va verifica daca sunt
respectate distantele admise fata de elemente metalice legate la pamant.
19.In cazul in care nu au fost respectate conditiile din proiect si din prescriptiile
tehnice nu va fi permisa montarea elementelor de instalatie electrica decat dupa ce
pozitiile nou alese au fost verificate si gasite corespunzatoare.
6.2.Verificari de efectuat pe faze de lucrari
1.La incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni de
instalatie care pot functiona sau se pot proba independent, verificarile si probele se fac cu
participarea delegatului beneficiarului iar rezultatele se inscriu in registru de procese
verbale.
2.In cazul in care conform regulamentului de furnizare a energiei electrice se impun
anumite lucrari legate de fazele de lucrari, acestea vor fi efectuate conform instructiunilor
speciale in prezenta delegatului beneficiarului.
3.Verificarile care constau in probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de catre
persoane autorizate( verificatori autorizati, controlori tehnici de calitate etc) in prezenta
delegatului beneficiarului.
4.Rezultatele verificarilor vor fi consemnate in procese verbale care vor servi la
receptia preliminara.
5.Calitatea circuitelor electrice se va verifica dupa ce conductele electrice au fost
trase in tuburi sau montate pe pereti. La circuitele de cabluri verificarea calitatii se face
inainte de inchiderea canalelor sau a santurilor.
6.La toate circuitele electrice se va verifica vizual respectarea prevederilor cu privire
la sistemul de marcare a conductelor in vedere unei identificari usoare. Vor fi respinse
circuitele la care nu este posibil sa se identifice vizual diferitele conducte. Sistemul de
identificare trebuie sa corespunda prevederilor din prescriptiile tehnice in vigoare.
7.La legaturile electrice se va verifica prin sondaj cel putin 15% din totalul acestora
daca acestea corespund prevederilor din prescriptiile tehnice in vigoare. Daca se gasesc
legaturi executate in afara dozelor, cutiilor de derivatie, mansoanelor etc. circuitul va fi
refacut si legaturile remediate conform prescriptiilor.
8.La circuitele electrice se va masura rezistenta de izolatie intre conducte, respectiv
intre conducte si pamant. Se recomanda ca rezistenta de izolatie sa se masoare pe
portiuni de instalatie cu lungimi limitate la cca 100m. Se va folosi pentru masurare un
inductor si o tensiune de cel putin 500Vcc. In timpul probei circuitul va fi deconectat de la
sursa de alimentare.
9.Masurarea rezistentei de izolatie a conductelor circuitului fata de pamant se va
face legind toate capetele conductelor intre ele, punind aparatele de conectare in pozitia
inchis si cu toate sigurantele montate in socluri. Receptoarele pot fi mentinute in circuit.
Parc Municipal Vest
495
Polul pozitiv al inductorului se va lega la pamant iar cel negativ la capetele conductoarelor
legate la un loc. In timpul incercarii vor fi desfacute toate legaturile dintre carcasele
aparatelor si pamant.
10.Masurarea rezistentei de izolatie intre conductele circuitului se va face
demontind toate receptoarele, punid aparatele de conectare in pozitia inchis si cu
sigurantele montate in socluri. Se va masura succesiv rezistenta intre conducte, luate
doua cate doua.
11.Rezistenta de izolare se considera admisibila daca are o valoare de peste
500.000 ohmi. Toate circuitele care nu au aceiasi rezistenta de izolatie vor fi respinse.
Dupa efectuarea remedierilor se va face din nou verificarea rezistentelor de izolatie ale
circuitelor respective.
12.Instalatia de protectie prin legare la pamant sau la nul va fi verificata dupa
montarea receptoarelor (de preferat pe masura executarii ei) in ordinea urmatoare:
- dupa montarea prizei de pamant se va masura rezistenta de dispersie obtinuta
si se va compara cu valoarea admisa de prescriptia tehnica de specialitate
- daca priza de pamant nu are rezistenta dorita ea va fi completata cu electrozi
pana la obtinerea valorii admise
- se instaleaza conductorul principal de protectie si se verifica continuitatea lui
electrica
- se leaga la conductorul principal de protectie elementele metalice ale instalatiei
electrice, respectindu-se prevedrile din proiect si se verifica continuitatea
electrica a fiecarei legaturi
Verificarea eficientei instalatiei de protectie se va face dupa punerea sub tensiune a
instalatiei electrice respective, cu ocazia receptiei preliminare.
13.Instalatia de paratrasnet va fi verificata in ordinea urmatoare:
- se verifica continuitatea electrica a prizei de pamant si apoi se masoara
rezistenta de dispersie
- dupa montarea instalatiei de captare si a conductorului de coborare se verifica
pe rind continuitatea electrica a fiecarei parti de instalatie
- se executa legarea instalatiei de captare cu conductorul de coborare si se
verifica continuitatea electrica a ansamblului
Daca verificarile arata ca instalatia de paratrasnet nu satisface conditiile impuse in
prescriptia tehnica ea va fi respinsa. Verificarile necesare se vor repeta dupa efectuarea
remedierilor.
14.La verificarea instalarii tablourilor electrice se vor controla vizual si prin
masuratori urmatoarele:
- modul si calitatea fixarii pe console sau socluri
- inaltimea de montaj admisa conform prescriptiei
- distantele admise pana la elementele de constructie
- existenta tuturor aparatelor componente conform proiectului
- modul si calitatea executarii legaturilor
- existenta etichetelor si inscriptiilor de identificare
In cazul in care se constata ca nu sint indeplinite conditiile impuse se vor lua masuri
de remediere, apoi se vor face din nou verificarile.
6.3.Verificari de efectuat la receptia preliminara
1.Verificarile vor fi efectuate de catre comisia de receptie care va fi numita si isi va
exercita atributiile conform Regulamentului de efectuare a receptiei obiectelor de
investitii.
2.In vederea receptiei preliminare la solicitarea executantului delegatul furnizorului
de energie efectueaza controlul tehnic al instalatiilor electrice ale consumatorului.
Parc Municipal Vest
496
3.Delegatul furnizorului de energie examineaza documentele puse la dispozitie de

executant din care rezulta ca instalatiile au fost incercate in conformitate cu prevederile
regulamentelor, instructiunilor si prescriptiilor tehnice in vigoare. Pentru a constata
corectitudinea documentelor furnizorul poate face verificari prin sondaj. In cazul in care la
aceste probe se obtin rezultate nesatisfacatoare racordarea la reteaua furnizorului este
aprobata numai dupa remedierea deficientelor de catre executant.
4.Dupa obtinerea aprobarii de racord, inainte de punerea instalatiei sub tensiune se
face in prezenta comisiei de receptie si a proiectantului(daca este cazul) o verificare a
tuturor documentelor in care sunt consemnate observatiile si rezultatele verificarilor
efectuate. In cazul in care nu au fost efectuate remedierile semnalate sau se constata
lipsa unor elemente de instalatie comisia poate sa amine receptia preliminara sau sa o
faca numai asupra partii de instalatie care indeplineste conditiile cerute.
5.Inainte de punerea sub tensiune se face inca o verificare a instalatiei acordinduse o atentie deosebita acelor elemente sau parti de instalatie la care au fost semnalate
abateri fata de prevederile proiectului si prescriptiilor tehnice.
6.Comisia de receptie va verifica pe teren:
- existenta dispozitivelor de protectie si reglarea lor corespunzatoare
- fuctionarea eficienta a instalatiilor de protectie prin legare la pamant
7.Executantul va preda beneficiarului toate actele de atestare si verificare a calitatii
lucrarilor de instalatii (procese verbale de lucrari ascunse, certificate de calitat, buletine de
incercari etc). Aceste acte vor fi folosite la intocmirea Cartii tehnice a constructiei.
6.4.Verificari in perioada de garantie
1.Perioada de garantie trebuie sa fie de un an de la data receptiei preliminare.
Garantia trebuie sa includa orice defecte ale materialelor, manoperei sau functionarii.
2.In timpul perioadei de garantie antreprenorul va inspecta instalatia la fiecare trei
luni si va controla toate echipamentele preluand responsabilitatea tuturor costurilor care
apar inclusiv inlocuirea elementelor defecte.
3.Antreprenorul nu va prelua cheltuielile de reparatie sau inlocuire daca poate
dovedi ca defectiunile se datoreaza unei utilizari necorespunzatoare sau unor deficiente
de intretinere.
6.5.Receptia finala
Receptia finala va avea loc la terminarea perioadei de garantie cu conditia ca
antreprenorul sa fi rezolvat responsabilitatile ce-i revin din raportul de recptie preliminara.
Raportul de receptie finala nu va contine in consecinta nici un comentariu privind
responsabilitati ale antreprenorului.
7.CERINTE TEHNICE
7.1.Cabluri electrice CyyF
Cabluri de energie cu intarziere marita la propagarea flacarii utilizate la montajul in
interiorul constructiilor in montaj aparent. Se utilizeaza in instalatiile electrice fixe.
Date constructive:
- conductoare din cupru
- izolatie din PVC
- invelis comun
- manta interioara
Date tehnice:
- STAS SR CEI 502
- tensiuni nominale: Uo/U= 0,6/1,0kV
- temperatura minima admisa masurata pe mantaua cablului:
- la montaj +5C ; in exploatare -33 C
Parc Municipal Vest
497
temperatura maxima admisa pe conductor in conditii normale de exploatare

+70C
tensiune de incercare: 3,5kV/50Hz timp de 5 minute (realizata de fabricant)
flexibilitate: moderata
raza de curbura: conform indicatiilor furnizorului
rezistenta la umiditate: buna
rezistenta la socuri: buna
rezistenta la agenti chimici: buna
7.2.Tubulatura de protectie din PVC

Se utilizeaza pentru protectia cablurilor pe trasee aparente sau ingropate.
Caracteristici constructive:
- toate conductele din PVC si accesoriile lor vor fi de calitate conforma cu STAS
6990
- vor fi luate masuri speciale pentru prevenirea patrunderii de mizerii, aschii etc in
interiorul conductelor
- inainte de imbinarea tuburilor cu ciment vinilic capetele tuburilor trebuie sa fie
curatate si degresate, iar cimentul se aplica atit tubului cit si fitingului
- tuburile din PVC cu diametrul pana la 25mm vor fi curbate cu arcul de
incovoiere avand marimea adecvata ;curbura va fi realizata fara incalzire (daca
este foarte frig se aplica timp de cateva secunde o cauciucare
- tuburile din PVC cu diametrul peste 25mm vor fi incalzite inainte de
incovoiere; raza de curbura nu va fi mai mica decat de 4 ori diametrul tubului
7.3.Aparataj electric pentru tablouri
7.3.1.Intrerupatoare automate faza+nul
Se utilizeaza pentru comanda si protectia circuitelor de protectie terminala la
suprasarcina la consumatori clasici din domeniu casnic, comercial si agricol
Date tehnice:
- in conformitate cu norma IEC 60947-2
- curent nominal: 10A,16A la 30C
- tensiune nominala: 230Vca
- capacitate de rupere: 4,5kA
- curba de declansare C: declansatoarele magnetice actioneaza intre 5 si 10 In
7.3.2.Intrerupatoare automate
Se utilizeaza pentru comanda si protectia la suprasarcina si scurtcircuit in instalatii
casnice si in sisteme de distributie a energiei electrice in domeniul comercial si industrial
Date tehnice:
- curent nominal: 50A
- tensiune nominala: 230-400Vca
- capacitate de rupere: 6kA
- curba de declansare C: declansatoarele magnetice actioneaza intre 5 si 10 In
7.3.3.Intrerupatoare automate de curent diferential rezidual
Se utilizeaza pentru izolare, comutate, protectie la curenti reziduali. Declansatorul
la curent rezidual este de tip electromecanic si functioneaza fara sursa auxiliara.
Date tehnice:
- curent nominal: 25A
Parc Municipal Vest
498
curent de defect: 30mA

tensiune nominala: 230-400Vca
intreruperea este semnalizata cu o bareta verde pe minerul de actionareal
aparatului (acest indicator arata ca toti polii sunt deschisi)
7.4.Echipamente pentru instalatii de iluminat si prize
7.4.1.Aparate de comutatie
Aparatele permit actionarea locala a iluminatului. Aparatele utilizate sunt marcate
cu gradul de protectie corespunzator spatiului deservit, valoarea curentului maxim pe care
il suporta 10A si valoarea tensiunii nominale 220V.
Aparatele se aleg din gama de montaj ingropat si aparent. Aparatele corespund
cerintelor tehnice de calitate din STAS 3185
7.4.2.Prize
Aparatele utilizate sunt marcate cu gradul de protectie corespunzator spatiului
deservit, valoarea curentului maxim pe care il suporta16A si valoarea tensiunii nominale
220V.
Aparatele se aleg din gama de montaj ingropat si aparent. Prizele utilizate vor fi
prevazute cu contact de protectie
7.4.3.Corpuri de iluminat
Corpurile de iluminat sunt alese din gama celor utilizabile in spatii de locuit si pentru
iluminat exterior functional si de agrement
La manipularea corpurilor se va evita deteriorarea lor. Dispozitivele de suspendare
de
tavan (dibluri) se vor verifica pentru a suporta fara deformatii o greutate egala
cu de 5
ori greutatea corpurilor, dar cel putin 10kg. Se interzice suspendarea
corpurilor de iluminat de cablu de alimentare. Corpurile de iluminat fluorescent vor fi
prevazute cu balast electronic si elemente de compensare.
Corpurile de iluminat utilizate indeplinesc regulile de siguranta conform
standardelor europene EN60598 stipulate de Comitetul European pentru Standardizare in
domeniul Electrotehnic (CENELEC).
Temperatura: Temperatura maxima inconjuratoare la care corpul de iluminat poate
fi utilizat in conditii de siguranta este indicata in eticheta tip a produsului, iar daca nu este
data nici un fel de indicatie atunci produsul este destinat unei temperaturi maxime
inconjuratoare de 25C pentru corpurile de montaj interior si unei temperaturi maxime
inconjuratoare de 35C pentru corpurile de montaj exterior.
Utilizarea corpurilor de iluminat peste temperatura specificata conduce la reducerea
duratei de functionare a diferitelor componente (in special a echipamentului electronic).
Utilizarea corpurilor de iluminat la temperaturi foarte scazute nu afecteaza in mod
normal siguranta acestora, functionarea surselor luminoase inglobate poate fi influentata
de aceste temperaturi.
Protectia impotriva atingerii directe: In functionarea normala si in conditiile unei
intretineri corespunzatoare corpurile de iluminat trebuie sa asigure protectia impotriva
atingerii directe a partilor aflate sub tensiune
Protectia impotriva accesului corpurilor solide, a prafului si a umezelii: se asigura
conform IEC 529
Rezistenta la impact: se asigura conform normei EN 50102
NOTA: Tipurile de corpuri de iluminat utilizate vor fi precizate de arhitect si
beneficiar
Parc Municipal Vest
499
3.5.1.5 Instalatii HVAC

3.5.1.5.1 Memoriu tehnic instalatii HVAC cladire administrativa
GENERALITATI
Prezenta documentatie are ca obiect tratarea solutiilor tehnice ce trebuie respectate
la executia lucrarilor instalatiilor de climatizare, ventilare si incalzire aferente obiectivului
Cladire administrativa.
Conform temei de proiectare sunt cuprinse urmatoarele categorii de lucrari:
- Instalatia de climatizare birouri;
- Instalatia de incalzire cu corpuri statice;
- Instalatia de evacuare aer viciat;
- Instalatia cu panouri solare
- Instalatii in punctul de pompare ;
- Instalatii pompe de caldura.
Calculele de dimensionare ale instalatiilor mai sus mentionate au fost facute pe
baza urmatoarelor date:
Planuri de arhitectura si constructii;
- Specificatii tehnice furnizate de beneficiarul lucrarii;
- Specificatii primite de la furnizorii de echipamente;
- Normativul privind proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si
climatizare I5;
- Normativul privind proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire I13;
- Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stins
incendiu NP086-05;
- Normativ pentru siguranta la foc a constructiilor P118;
- Parametrii de calcul specifici zonei de climatizare in care se afla orasul Ploiesti
pentru determinarea aporturilor de caldura aferente perioadei calduroase a
anului si a pierderilor de caldura aferente perioadei friguroase a anului.
PARAMETRII DE CALCUL
Temperaturi/umiditati exterioare:
Temperatura/umiditate exterioara de calcul
Temperatura/umiditatea exterioara de calcul
Temperatura in incaperi:
Iarna: - 15C / 90%

Vara: + 35C / 43%
Iarna
Birouri, Sali multifunctionale, sala mese, holuri +20C

Grupuri sanitare
+18C
Punct pompare
+16C
Vara
+27C 2C
NC
NC
COEFICIENTI GLOBALI DE TRANSMISIE A CALDURII

Perete exterior
0,50 W/m2k
Ferestre exterioare 2,00 W/m2k
Pardoseala pe pamant.................................................0,80 W/m2k
Terasa..........................................................................0,40 W/m2k
NIVEL PERMIS DE PRESIUNE ACUSTICA
Birouri, Sali multifunctionale
40-45 dB(A)
Sala mese, holuri 45-50 dB(A)
Parc Municipal Vest
500
Punct pompare
65-70 dB(A)
INSTALATIA DE CLIMATIZARE BIROURI

Pentru mentinerea unei tempraturi de confort pe intreaga perioada a anului, atat in
birouri cat si in anumite spatii comune, a fost prevazut un sistem de racire cu ajutorul unor
casete (in sistem cu doua tevi). Pentru incalzire se va folosi un sistem cu
convectoradiatoare.
Casetele se vor montate in tavanul fals si vor avea in componenta filtru lavabil,
baterie de racire, ventilator de introducere cu trei trepte de viteza, pompa de condens,
vana pe trei cai si controler.
Convectoradiatoarele se vor monta in pardoseala, in zonele vitrate si vor avea in
componenta schimbator de caldura cu volum apa redus, ventilator tangential de
introducere cu reglaj continuu al vitezei de rotatie, racorduri eleastice pentru conectare,
grila de acoperire detasabila si controler.
Capacitatea casetelor si a convectoradiatoarelor a fost in asa fel stabilita pentru a
putea acoperii atat pierderile de caldura pe perioada timpului friguros, cat si diminuarea
aporturilor de caldura pe perioada timpului calduros. Toate casetele vor fi legate la o retea
de eliminare a condensului. Portiunile orizontale ale retelei vor fi izolate cu izolatie din
cauciuc sintetic expandat de 6 mm pentru a nu se produce condens.
Suportii conductelor pe care circula apa racita vor fi izolati termic pentru a impiedica
condensarea pe metalul sustinerilor; iar trecerile prin pereti si plansee se vor executa cu
tevi de protectie care vor asigura continuitatea izolarii termice.
De la punctul de pompare, vor pleca conductele de distributie, tur si retur care vor
alimenta casetele. Aceste conducte vor fi plasate in tavanul fals. Conductele utilizate
pentru intreaga retea vor fi tevi din otel, din cupru sau din PPR, izolate cu izolatie cu
bariera contra vaporilor.
Pentru convectoradiatoare se va utiliza o retea de distributie, de la punctul de
pompare, executata din teava de otel, cupru sau PPR, izolate. Aceste conducte vor fi
plasate in tavanul fals si vor alimenta casetele de distrubutie, de la care vor fi alimentate
convectoradiatoarele, prin conducte de PPR sau Cu, izolate si montate in pardoseala.
Circulatia agentului termic, apa calda (60 50C) si apa racita (15 20C), de la
punctul de pompare si se va face prin intermediul unor pompe de circulatie in line.
INSTALATIA DE INCALZIRE CU CORPURI STATICE
Pentru incalzirea vestiarelor, a grupurilor sanitare, a spatiilor tehnice etc. se va
utiliza o instalatie de incalzire cu corpuri statice. Corpurile statice vor fi alimentate cu apa
calda de incalzire 60/50 C din punctul de pompare.
Pentru radiatoare se va utiliza o retea de distributie, de la punctul de pompare,
executata din teava de otel, cupru sau PPR, izolata. Aceste conducte vor fi plasate in
tavanul fals si vor alimenta casetele de distrubutie, de la care vor fi alimentate
radiatoarele, prin conducte de PPR sau Cu, izolate si montate in pardoseala.
Corpurile statice de incalzire vor fi din otel si vor fi echipate cu robineti termostatati,
teuri de reglaj, dopuri si ventile manuale de aerisire.
Reglarea sarcinii termice a corpurilor statice se va face local, cu ajutorul robinetilor
termostatati.
Reteaua de distributie agent termic se va monta cu panta descendenta (2 ) catre
punctele de golire.
Aerisirea retelei de distributie se realizeaza de ventilele automate de aerisire
montate in punctele cele mai inalte ale acesteia.
INSTALATIA
COMPENSARE
DE
EVACUARE
AER
VICIAT
INTRODUCERE
AER
DE
Parc Municipal Vest
501
In grupurile sanitare si vestiare este necesar sa se evacueze aerul viciat si sa se

introduca aer proaspat de compensare. Pentru realizarea acestor lucruri si pentru
recuperarea energiei continuta in aerul evacuat, s-a considerat necesar sa se prevada un
sistem de ventilatie cu recuperare. Se vor utiliza recuperatoare de energie care sunt
compuse dintr-un schimbator termic aer-aer ce realizeaza recuperarea energiei continuta
de aerul evacuat si 2 ventilatoare echipate cu motoare monofazate cu functionare
simultana, pentru realizarea vehicularii debitului de aer necesar.
Pentru cele doua vestiare si pentru grupurile sanitare se vor utiliza cate un
recuperator de caldura care va avea un debit de aer D=1000 mc/h.
INSTALATIA DE PANOURI SOLARE
Atat prepararea apei calde menajere, cat si pentru prepararea apei calde pentru
incalzire se va utiliza un sistem de incalzire cu panouri solare.
Panourile solare sunt realizate din tuburi solare vidate individuale si functioneaza
pe principiul tuburilor termice (vaporizare-condensare) ceea ce confera captatorului o
stabilitate ridicata.
Tubul solar va fi construit din sticla borosilicata ce rezista la socuri mecanice
(grindina de pana la 35mm diametru), cu pereti dubli, vidat la interior, astfel pierderile sunt
eliminate aproape in totalitate.
Captatorul asigura producerea de apa calda si in conditiile unei radiatii solare difuze
(iarna functioneaza si la temperaturi negative). Peretele exterior al tubului este transparent
permitand razelor de lumina sa treaca, asigurand in acelasi timp o reflexie minima.
Peretele interior al tubului este tratat prin aplicarea unui strat de aliaj special (Al-N/Al) ale
carui caracteristici tehnice ii confera o absorbtie excelenta si o reflexie redusa. In interiorul
tubului
de
sticla
este
atasat
un
tub
de
incalzire
din
cupru.
Tubul de incalzire se afla in interiorul tubului solar, este din cupru cu o puritate
foarte ridicata (Cu 12200), iar in interiorul acestuia se afla un agent de vaporizare ce
permite aparitia fenomenului de fierbere la temperaturi scazute, astfel realizandu-se
transformarea energiei solare captate, in energie termica.
Fiecare tub termic este introdus intr-un schimbator de caldura izolat termic si
protejat cu tabla din aluminiu.
Panoul solar se monteaza pe acoperis cu fata spre Sud. Se recomanda ca planul
tuburilor sa formeze un unghi de 45-60 cu planul orizontal si pentru a avea o eficienta
maxima este bine ca abaterea de la sudul geografic sa fie de maxim 5.
Sistemul cu panouri solare va fi livrat cu urmatoarele componente :
- 10 panouri solare ;
- Grup de pompare ;
- Controler digital ;
- Rame de montaj ;
- Vas expansiune.
Prin folosirea unor panouri solare cu eficienta mare in colectarea radiatiei solare si
transformarea ei in caldura, sistemul va fi operational pe toata perioada anului si fiind
montat in paralel cu sistemul pompelor de caldura, il poate substitui pe acesta cu 15-30%
iarna si mergand pana la 100% vara pentru prepararea apei calde menajere.
INSTALATII IN PUNCTUL DE POMPARE
Atat apa calda de incalzire (60-50 C), cat si apa racita (15-20 C) se vor prepara
in puctul de pompare si de aici va fi pompata catre echipamente.
In punctul de pompare se va instala pompa de caldura propiu-zisa, rezervoarele de
acumulare (bufferele) pentru apa calda de incalzire prevazute suplimentar cu o rezistenta
electrica si o serpentina, schimbatorul de caldura pentru preparat si boilerul pentru
Parc Municipal Vest
502
acumularea de apa calda menajera, schimbatoarele de caldura, pompele de circulatie si

intrega automatizare necesara bunei functionari a sistemului.
Functionarea sistemului pentru incalzire
Pompele de caldura vor fi prevazute:
- pe primar, cu pompe de circulatie care vor realiza circulatia apei glycolate intre
pompa de caldura, distribuitor/colector si sondele termice.;
- pe secundar, cu pompe de circulatie pentru acumularea apei calde de incalzire
si cu pompe de circulatie pentru prepararea apei calde menajere.
Prin montarea pompelor de circulatie respective se va realiza:
- circulatia apei glycolate intre pompa de caldura si sol ;
- circulatia apei calde de incalzire intre pompa de caldura si buffere;
- circulatia apei calde intre pompa de caldura si schimbatorul de caldura pentru
prepararea apei calde menajere.
Apa calda menajera preparata in schimbatorul de caldura prevazut in acest scop,
se va acumula intr-un boiler prevazut si cu o serpentina.
Panourile solare montate in exterior, se vor lega:
- la buffere, realizandu-se o incalzire suplimentara a apei calde de incalzire, pe
perioada rece a anului;
- la boilere, realizandu-se o incalzire totala a apei calde menajere pe perioada
calda a anului si o incalzire partiala pe perioada rece a anului.
O pompa de circulatie va asigura circulatia apei calde intre buffere si
distribuitorul/colectorul instalatiei de incalzire. De aici se vor forma conductele de
distributie (prevazute cu pompe de circulatie) catre casete si catre minicentralele de
tratare aer.
Functionarea sistemului pentru racire
Pentru racirea cu sonde de caldura in sol se va utiliza temperatura constanta a
solului la adancime mai mare. Aceasta temperatura se va transmite la echipamente prin
intermediul unui schimbator de caldura. In acest caz compresorul pompei de caldura nu va
fi cuplat, iar pompa de caldura ramane pasiva.
Apa rece din sondele termice de sol va fi introdusa intr-un schimbator de caldura cu
ajutorul pompelor de circulatie prvazute pe primarul pompelor de caldura. Schimbatorul de
caldura va fi prevazut cu o pompa de circulatie care va asigura circulatia apei racate intre
schimbator si distribuitorul/ colectorul de racire. De aici se vor forma conductele de
distributie (prevazute cu pompe de circulatie) catre casete si catre minicentralele de
tratare aer.
Pe distribuitoare/colectoare, pe buffere, pe boilere si pe schimbatoarele de caldura
vor fi prevazute manometre si termometre precum si robineti de golire. Pe circuite se vor
prevedea stuturi inainte si dupa pompe pentru montarea armaturilor de control. Se vor
prevedea, de asemenea, robineti de izolare clapete de retinere pentru pompe.
Preluarea excedentului de apa rezultat din dilatare, pentru intrega instalatia din
punctul de pompare, se va face prin mai multe vase de expansiune cu membrana.
Intreaga retea de distributie din punctul de pompare se va realiza din teava neagra
de otel, izolata cu cochilii de vata minerala avand grosimea de 20 mm.
Reteaua de distributie agent termic se va monta cu panta descendenta (2 ) catre
punctele de golire.
Parc Municipal Vest
503
Aerisirea retelei de distributie se realizeaza de ventilele automate de aerisire

montate in punctele cele mai inalte ale acesteia.
INSTALATII POMPE DE CALDURA
Pompa de caldura
Pompa de caldura sol/apa se va amplasa in interior pe o fundatie din beton si pe un
covor de cauciuc.. Echipamentul este dotat cu un compresor etans, un comutator de
limitare curent pornire, un condensator, un vaporizator, un dispozitiv de siguranta la
suprapresiune. Pompa de caldura va utiliza ca agent frigorific freonul R 410 A. Pompa de
caldura va fi in constructie izolata fonic si protejata impotriva coroziunii prin galvanizarea
elementelor carcasei.
Pentru cladirea de fata pompa de caldura va fi singurul generator de caldura din
cladire. Acest mod de actionare a fost considerat adecvat pentru ca toate echipamentele
de incalzire vor fi alese sa functioneze la o temperatura scazuta (pana la 60 C).
Pompa de caldura necesita pentru o buna functionare un debit minim de apa pentru
incalzire. Pentru a realiza o functionare eficienta a pompei de caldura este necesar
utilizarea de acumulatoare tampon.
Sonda termica de sol
Sondele termice verticale se vor introduce in sol pana la o adancime de 100 m.
Sondele termice sunt compuse dintr-un capat de sonda si din tevi confectionate din
material plastic. Prin sistemul de tevi va circula un amestec de apa cu glycol care
capteaza caldura din sol. Capacitatea de captare depinde de calitatile solului si se afla
cuprinse intre 30 si 100 W pe metru de sonda termica de sol.
Sonda de caldura va fi introdusa intr-un put forat anterior. Dupa introducerea tevilor,
puturile vor fi umplute cu bentonita. Aceasta trebuie sa realizeze, dupa intarire, o
compactare densa si rezistenta a sondei termice cu pietrisul de imprejmuire, astfel
realizandu-se un transfer bun de caldura. Pozitionarea sondei de caldura se va realiza in
functie de curenti de apa freatica si de conductivitatea termica a solului.
Pentru aerisirea perfecta a sondelor termice de sol tevile trebuie pozate inclinat
catre distribuitor si colector.
3.5.1.5.2 Caiet de sarcini instalatii HVAC cladire administrativa
GENERALITATI
Domeniul de referinta
Antreprenorul va procura toate materialele, utilajele si va asigura manopera si
supravegherea pentru efectuarea tuturor lucrarilor de incalzire si ventilatie si a lucrarilor
legate de acestea, complete, conform cu planurile, schemele si specificatiile anexe.
Lucrarile cuprinse in prezentul proiect vor fi efectuate in conformitate cu normele si
standardele in vigoare. Anterpenorul va asigura obtinerea aprobarilor de executie,
controlului organelor departamentale si a avizelor acestora.
Lucrarile prezentate in planurile de executie vor fi atent verificate de antreprenor in
ceea ce priveste toate gabaritele, conditiile de pe teren, respectarea conditiilor de
arhitectura si coordonarea corspunzatoare cu toate specialitatile de pe santier. Orice
contradictie va fi semnalata din timp proiectantului inainte de inceperea lucrarilor.
Dupa contractarea utilajelor, antreprenorul va pune la dispozitia proiectantului
documentatia tahnica necesara pentru intocmirea evantualelor modificari fata de proiectul
inaintat.
Precizari
Executantul si beneficiarul vor solicita certificate de calitate si garantie furnizorilor.
Acestea vor fi prezentate comisiei de receptie.
Parc Municipal Vest
504
In timpul executiei, daca este cazul, se vor intocmi dispozitii de santier prin care se
dau derogari sau modificari la solutia proiectantului.
Dispozitiile de santier vor fi predate cu proces verbal Dirigintelui de santier.
Caietul de sarcini nu are caracter limitativ insa orice modificari sau completari se
vor putea face numai cu avizul intocmitorului.
Indicatii generale
Executarea instalatiilor se va face coordonat cu celelalte instalatii. Aceasta
coordonare se va urmari pe intreg parcursul executiei incepand de la trasare.
La traversarea planseelor sau a peretilor din beton armat se vor folosi golurile prevazute
prin proiect, sau piese de trecere. In acest scop se va coordona cu constructorul modul de
verificare a executarii golurilor proiectate o data cu turnarea betoanelor. Situatia realizarii
golurilor se va consemna.
La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materialele consemnate prin proiect.
Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contaractant si aprobata de proiectant si
beneficiar.
Toate materialele vor trebui sa fie insotite de Certificate de calitate. Inainte de
punerea in opera se vor face verificari vizuale. Materialele necorespunzatoare se vor
inlatura.
Pastrarea materialelor de instalatii se face in magazii sau spatii de depozitare,
organizate in acest scop, in conditii care sa asigure buna lor conservare si securitate
deplina :
- in spatii libere materialele feroase, profile, asupra carora intemperiile nu au
influenta practica;
- in spatii acoperite cele care se deformeaza datorita actiunii directe a soarelui,
ploii, etc., tabla, materiale de izolatii, accesorii;
- in spatii inchise, armaturi, aparate diverse, utilaje, etc.;
La manipularea materialelor se vor lua masuri pentru evitarea deteriorarii lor.
Se vor respecta normele de tehnica securitatii muncii.
INSTALATII DE INCALZIRE
Retele interioare
Conductele instalatiilor interioare de incalzire cu apa vor monta cu panta 2 %o ,
asigurand golirea si dezaerisirea.
Distanta minima intre fetele exterioare ale izolatiei la conducte paralele sau intre
acestea si suprafata finita a elementelor de constructie vecine, va fi de cel putin 4 cm.
Intre conductele retelei de incalzire si cablurile electrice, se vor prevedea distante
minime conform prevederilor "Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor
electrice la consumatori, cu tensiuni pana la 1000 V".I7.
Pentru conductele orizontale ale instalatiilor de incalzire avand pereti subtiri se
recomanda distantele intre suporturile mobile indicate in tabelul urmator :
Diametrul interior
al conductelor(in toli sau mm)
3/8 1/2
3/4 1
1 1/4 - 1 1/2
48 57,5
64 70
Distante recomandate (m)

Conducte izolate
2,0
3,0
4,0
4,6
5,1
Parc Municipal Vest
505
Dilatarile conductelor se vor prelua natural, prin curbe rezultate pe traseu.

Amplasarea punctelor fixe se va face astfel incat, intre 2 fixari consecutive sa existe o
singura posibilitate de compensare a dilatarii conductei.
La trecerea prin pereti si plansee, conductele aparente sau mascate se vor monta
in tuburi de protectie, care sa permita miscarea libera a conductelor datorita dilatarii si sa
asigure protectia mecanica a conductelor izolate.
Partea suprioara a mansoanelor montate pe pardoseala incaperilor dotate cu
instalatii sanitare va depasi nivelul pardoselii finite cu 2-3 cm.
Mansoanele de protectie ale legaturilor corpurilor de incalzire vor avea dimensiuni
suficient de mari pentru a permite deplasarea legaturii la dilatarea coloanei verticale.
Pe portiunile de conducte ce traverseaza pereti sau plansee nu se fac imbinari.
Armaturi pentru inchidere, reglare, golire si dezaerisire.
Pozitionarea armaturilor se va face astfel incat sa permita manevrarea, deplasarea
partilor mobile si demontarea partiala sau totala, in vederea intretinerii si reparatiilor.
Pompe de circulatie
1.Generaliati
Se vor utiliza pompe de circulatie cu niveluri de zgomot si vibratii reduse,
randament ridicat, fiabilitate mare si consum redus de energie electrica.
Pompele de circulatie nu necesita ungere si vor avea o caracteristica de functionare
cat mai plata. Debitul pentru fiecare pompa este mentionat in planuri. Presiunea
disponibila a fiecarei pompe se va stabili de catre subantreprenor.
Pe conductele de aspiratie si refulare ale pompei se vor prevedea stuturi (1/2)
pentru montarea aparatelor de masura si control.
2.Caracteristici
Pompele se eticheteaza pentru a se putea identifica usor.
Inaltimea de pompare a pompelor se vor stabili in functie de instalatia construita,
doar debitul va fi impus de proiectant.
DEBITUL NOMINAL AL POMPEI SE VA SITUA IN PUNCTUL DE RANDAMENT
MAXIM.
Motorul de actionare
Pompele sunt de tip cu rotor inecat si cuplaj direct fara presetupa sau ungere (
ungerea este asigurata de apa) pentru pompele plasate in interior si de tip cu rotor uscat
pentru pompele plasate la exterior.
Un selector va permite alegerea intre 3 sau 4 trepte de viteza, alegerea pompei
facand-se pe una din cele doua valori intermediare.
Sensul de rotatie trebuie sa fie vizibil.
Piesele turnate sunt perfect echilibrate dinamic astfel incat sa se obtina o
functionare silentioasa fara vibratii.
Se va evita pe cat posibil echiparea pompelor cu motoare monofazate.
Gradul de protectie electrica este de minimum IP44 pentru pompele din interior si
IP55 pentru pompele amplasate in exterior.
Pompe in line
Pompele simple sunt prevazute in incalzirea cu apa calda.
Performantele pompelor simple :
Parc Municipal Vest
506
viteza de rotatie maxima : 1500 tr/min.

temp. de functionare maxima si minima : + 140C / - 10C
presiunea maxima de serviciu : PN 10
Montaj si punere in functiune

Pompa de circulatie va fi montata cu arborele de actionare in pozitie orizontala.
Antreprenorul va efectua, daca este necesar, o rotatie partiala a blocului motor,
pentru amplasarea cutiei de conexiuni deasupra pompei.
Pompele ce au axul motorului in acelasi sens cu sensul de curgere al apei, in plan
orizontal, vor fi prevazute cu un ventil automat de aerisire (1/4) in partea superioara a
acesteia.
3.Incercari si verificari
Pompele vor fi incercate la o presiune de 6Kg/cm si min.
Antreprenorul va furniza un manometru diferential cu mercur, de precizie inalta,
pentru verificarea functionarii la randament maxim a pompelor.
In cazul functionarii pompelor pe circuite de apa racita glicolata, se va verifica buna
functionare a inelelor de etanseitate si se vor efectua corectiile de randament.
4.Documente ce se vor furniza
Antreprenorul va trimite proiectantului toate documentele privitoare la modul de
alegere a pompelor precum si caracteristicile tehnice ale acestora.
Corpuri de incalzire
Covectoare de pardoseala
Covectoradiatpoarele de pardoiseala vor avea:
- Carcasa din otel acoperita cu un strat de epoxi - poliester, de culoare RAL 9005
neagra;
- Schimbator de caldura cu un volum de apa scazut si cu lamele de forma unica
pentru un randament de caldura marit, echipat cu un ventil de aerisire G 1/4";
- Rama AL eloxat, profil U, de culoarea aluminiului natural.;
- Ancore de fixare pentru prinderea canalului la podea;
- O pereche de racorduri elastice din inox pentru conectarea usoara;
- Placa pentru protectia schimbatorului de praf si impuritati;
- Dopuri din plastic pentru protejarea racordurilor;
- Set de suruburi pentru ajustarea inegalitatilor pardoselii cu lungime de 80 mm
sau 100 mm, depinde de inaltimea carcasei convectorului;
- Certificatul de garantie si instructiunile de montare.
Grilele de acoperire pot fi produse din lemn (fag, stejar, carpen si mahon) sau din
aluminiu eloxat natural (posibilitatea de eloxare colorata). Grilele sunt alunecatoare si usor
detasabile, fapt care asigura posibilitatea unui acces simplu la schimbatorul de caldura
pentru curatarea acestuia.
Instructii de instalare
Convectoarele de pardoseala sunt recomandate pentru incastrarea in pardoseala.
Designul structural asigura faptul ca partea inferioara a convectorului va fi asezata in
canalul practicat in acest scop in pardoseala. Dupa aceea este necesar ca acest
convector sa fie asezat orizontal cu ajutorul suruburilor rectificatorii din dotare. Atentie convectorul nu este proiectat sa suporte greutati in zona posterioara. Asezarea carcasei
convectorului pentru grila de pardoseala trebuie sa fie fixate in stratul final al pardoselii in
Parc Municipal Vest
507
asa fel incat sarcina de pe grila de pardoseala sa nu fie suportata de suportul

convectorului.
Pentru micsorarea pierderilor de caldura este nevoie ca aceasta carcasa metalica
sa fie invelita cu un strat din material izolant termic.
Conectarea schimbatorului de caldura la sistemul de incalzire se face cu ajutorul a
doua racorduri intermediare de G 1/2".
Recomandam ca schimbatorul sa fie conectat la sistemul de incalzire cu ajutorul
racordurilor flexibile livrate. Recomandam ca admisia agentului termic (apa calda) in
schimbator sa se faca intotdeauna la racordul cel mai departat de ventilator.
Recomandam amplasarea convectorului cat mai aproape de suprafata din sticla.
Reglarea convectoarelor
Reglajul la convectoare se realizeaza prin modificarea turatiei ventilatorului
(modificand cantitatea de aer care spala schimbatorul de caldura, lucru care va conduce la
o modificare a puterii termice). Sistemul se va regla astfel incat, la scaderea temperaturii
aerului din incapere sub valoarea programata pe termostat (acuratete 1K), acesta va
cupla ventilatorul, ceea ce va duce la o crestere de cateva ori a puterii termice a
convectorului.
Radiatoare
Radiatoarele vor fi plasate pe console sau pe picioare de sustinere atunci cand sunt
amplasate langa elemente despartitoare usoare (pereti din rigips subtiri, etc.). Picioarele
de sustinere vor fi pozate pe pardoseala.
Amplasarea corpurilor de incalzire este data in planurile ce insotesc caietul de sarcini.
Modelele de suporti si de radiatoare prevazute se vor prezenta spre aprobare biroului de
studii inainte de executie.
Caracteristici
Conditii generale
Suprafete de schimb de caldura
Calculul suprafetelor de schimb de caldura se face de catre antreprenor. Acest
calcul se va face cu respectarea normelor in vigoare. Regimul de temperatura pentru
calculul si functionarea radiatoarelor este dat in caietul de sarcini.
Emisiile de caldura ale radiatoarelor vor fi cel putin egale cu pierderile de caldura
notate pe planuri.
Aceste pierderi de caldura, au fost calculate pentru mentinerea conditiilor de climat
interioare, in functie de temperatura exterioara de calcul a zonei, de orientarea si
destinatia incaperilor si a cladirii, de regimul de exploatare al cladirii.
Dimensiunile radiatoarelor (lungime, inaltime, grosimi) sunt determinate de
antreprenor tinind cont de :
- Amplasarea in plan a radiatoarelor.
- Dimensiunile maxime admise in functie de planurile de argitectura.
- Respectarea normelor si standardelor in vigoare.
Antreprenorul va supune aprobarii proiectantului o lista cu caracteristicile
radiatoarelor propuse in timp util. Proiectantului isi rezerva dreptul de a modifica aceasta
lista iar antreprenorul nu are dreptul sa ceara o majorare a preturilor din aceasta cauza.
Pierderile de caldura notate pe planuri vor fi considerate valori minime de alegere a
radiatoarelor. Pentru emiterea ofertei antreprenorul va putea propune alte variante pentru
instalatia de incalzire cu respectarea marimii pierderilor de caldura.
Parc Municipal Vest
508
Amplasarea corpurilor de incalzire este prezentata in planurile anexate prezentului caiet

de sarcini.
Dimensionarea si amplasarea radiatoarelor
Radiatoarele vor fi selectionate tinand cont de pierderile de caldura notate pe
planuri si de distantele minime de montaj date de furnizor.
Inaltimea radiatoarelor trebuie sa fie compatibila cu inaltimea disponibila conform
sectiunilor date de arhitect.
Ca distante minime orientative se pot considera :
- de la pardoseala : 10cm;
- peretele din spatele radiatorului : 25 cm ;
- de la o eventuala nisa sau consola : 12cm.
Montaj
Corpurile de incalzire vor fi montate de preferinta pe console. Daca acest lucru nu
este posibil, acestea vor fi instalate pe picioare ce permit reglarea pozitiei in plan vertical si
orizontal.
Toate corpurile de incalzire vor fi echipate cu:
- Un robinet termostatat ce regleaza automat cantitatea de caldura emisa de
radiatoare. Acest robinet este constituit dintr-un element de detectie, un
termostat, o tija de presiune si corpul robinetului.
- Un teu de reglaj din bronz pe retur.
- Un robinet de aerisire manual.
Inainte de lansarea comenzilor, antreprenorul va supune aprobarii biroului de studii
si arhitectului modelele de radiatoare alese (modele, culori, materiale, etc.).
Este indicat sa se faca un montaj exemplificativ, inainte de inceperea propriuzisa a
lucrarilor.
Antreprenorul va anexa la oferta sa o documentatie completa ce va cuprinde
caracteristicile radiatoarelor, accesoriilor si sistemelor de sustinere propuse.
Finisaje
Radiatoarele sunt vopsite in fabrica. Vopseaua va corespunde criteriilor de mai jos:
- Radiatoarele sunt livrate gata vopsite in culoarea mentionata in comanda;
- Culoarea va fi stabilita dupa aprobarea arhitectului;
- Toate radiatoarele sunt livrate intr-un ambalaj care le va proteja in timpul punerii
pe pozitie si a racordarii. Aceste ambalaje vor proteja radiatoarele pana la
receptia provizorie;
- Verificarea starii radiatoarelor si controlul conformitatii se va face la receptia
provizorie;
In acest moment radiatoarele trebuie sa fie intacte, inlocuirea sau revopsirea
acestora facandu-se pe cheltuiala antreprenorului in cazul constatarii vreunui defect.
Ambalare
Radiatoarele vor fi vopsite in doua straturi, primul strat de vopsea pentru antifonare,
al doilea strat (vopsire in camp electrostatic cu pulberi de poliesteri) va da culoarea finala
a acestora.
Fiecare calorifer este invelit intr-o pelicula de plastic care se va indeparta la
receptia provizorie - , apoi este introdus intr-o cutie rezistente de carton, pe exteriorul
careia sunt inscrise indicativele produsului. Livrarea se poate face in paleti ce grupeaza
mai multe radiatoare ambalate individual.
Parc Municipal Vest
509
Tratamentul suprafetelor, vopsire

Operatia de vopsire cuprinde un tratament fizico-chimic care precede un dublu
proces de finisare : aplicarea unui prim strat de vopsea pentru antifonare, urmata de o
vopsire in camp electrostatic cu pulberi de poliesteri, ce confera caloriferului un aspect
final de tonalitate alb RAL 9010.
Incercari
Radiatoarele trebuie sa fie supuse unei presiuni de minimum 8 bari (proba de
presiune la rece executata in fabrca de fabricant) ; antreprenorul are obligatia sa prezinte
doua exemplare ale proceselor verbale de incercari biroului de studii.
Documente ce se vor prezenta
La 15 zile dupa aprobarea lucrarilor antreprenorul va prezenta biroului de studii lista
si marca precum si fabricantul radiatoarelor.
Controller pentru pompa de caldura
Unitate de control WPMW II ce poate comanda pompa de caldura.
Interfata RS 252 pentru ajustare si monitorizare via PC.
Unitatea permite reglajul a maxim doua pompe de caldura in cascada. In
combinatie cu accesoriul MSM poate comanda pana la sase pompe de caldura in
cascada.
Comanda un circuit direct de incalizire si un circuit de incalzire cu vana de amestec
cu programare zilnica si saptamanala separate pe cele doua circuite.
Optional se poate conecta cu o sursa alternativa de incalzire.
Contor ore de functionare pentru fiecare pompa conectata.
Optional se poate active o unitate de control solara sau un contor de energie.
Unitatea de control contine un sensor de exterior, un sensor de contact si in sensor
de imersie.
Unitatea de control se monteaza pe perete.
Alimentare electrica 230V/50Hz
Consum electric : 8VA
Protectie: IP20
Capacitate rupere releu: 2 A
Domeniu de temperature ambient: 0-50C
Dimensiuni ( Hxlxa): 215x246x150 mm
Masa :1.5 Kg
Acumulator de caldura (buffer) pentru incalzire si racire
Acumulator tampon de caldura tip Stiebel Eltron, model SBP 1500 E COOL, pentru
pompe de caldura cu functionarea in regim de incalzire/racire.
El serveste ca sistem de separare a acumularii pentru prelungirea perioadei de
functionare a pompelor de caldura si pentru suprapresiunea partiala pe perioada de
deconectare de la furnizorul energetic, precum si pentru o decuplare hidraulica a debitului
din circuitul pompelor de caldura si de incalzire.
Caracteristici tehnice:
- presiune maxima de functionare: 3.0 bar
- proba de presiune: 4.5 bar
- volum apa: 1500 litri
- stuturi de record pentru incalzire: DN80
- stuturi de record pentru pompa de caldura: DN80
- mufa record pentru incalzire suplimentara : G 1
- mufa record pentru golire: R
- mufa record pentru teava protectie: G 1
Parc Municipal Vest
510
diametru cu izolare termica: 1220 mm

masa ( acumulator gol ): 230 kg
masa ( accumulator plin ): 1730 kg
Acumulator pentru apa calda menajera

Acumulator vertical apa calda pentru pompe de caldura , tip Stiebel Eltron, model
SBB 1001 SOL, 1000 litri, pentru instalatii cu panouri solare.
Schimbatorul de caldura cu teava plata, aflat in interior, este emailat si sensibil la
depunerea calcarului. Un sensor PTC, un termometru, un anod de semnal din magneziu
pentru protectia anticoroziva optima si o flansa de obturare, sunt montate in serie.
Izolarea termica cu spuma poliuretanica PU are ca rezultat o pierdere termica
redusa si este protejata de un invelis exterior din material sintetic de calitate superioara.
Invelisul exterior din plastic este alb-curat, capacul si oburatorul au culoarea gri-bazalt.
Acumularul se livreaza fixat cu suruburi pe o placa de lemn.
Date tehnice:
- volum nominal accumulator: 1000 litri
- presiune maxima de functionare: 10 bar
- presiune de proba: 15 bar
- temperature maxima de functionare: 95 C
- debit maxim: 70 l/min
- masa (gol): 296 kg
- dimensiuni ( HxD) fara izolatie termica: 2277 x 790 mm
- diagonala inaltime: 2335 mm
- dimensiuni izolatie termica (inaltime x grosime): 2277 x 110 mm
- record admisie apa rece : G 2A
- record apa calda: G 2A
- record anod de magneziu (filet interior): G 1
- record tur/retur schimbator de caldura solar: G 1
Vas de expansiune
Pentru toate instalatiile de incalzire se prevad sisteme de preluare a variatiilor
volumului de apa.
Vasele de expansiune vor fi de tipul cu membrana si perna de gaz.
Caracteristicile sistemului de expansiune vor fi determinate de antreprenor.
Calculele detaliate ce tin cont de volumul apei din instalatie, factorii de dilatare si
modul de alegere a vasului de expansiune, vor fi prezentate biroului de studii inainte de
instalare.
Caracteristici
Racordarea vasului de expansiune se realizeaza la partea superioara a acestuia.
Racordul nu va fi niciodata mai mic de . Racordarea se va face astfel incat sa
nu existe riscul aparitiei de depuneri intre vas si instalatia pe care o deserveste.
Vasul de expansiune este echipat cu stuturi cu robinete ce permit controlul presiunii
si eventualele completari cu gaz, precum si cu robinet de golire..
Se vor utiliza numai vase de expansiune cu perna de azot.
Alegera vasului de expansiune se face tinand cont de volumul total de apa ce
rezulta din dilatare.
Se va prevedea o rezerva de 50% pentru capacitatea vasului de expansiune ales.
Presiunea de incarcare va fi suficienta pentru umplerea cu apa a instalatiei.
Presiunea de calcul va fi de 1.5PN dar nu mai mica de 6 bar.
Membranele de separare vor fi rezistente la temperaturile maxime de exploatare.
Parc Municipal Vest
511
Accesorii
Fiecare vas de expansiune va fi prevazut cu un robinet automat de aerisire.
Supapa de siguranta trebuie sa se poata deschide si manual.
Documente ce se vor furniza de catre antrprenor
Antreprenorul va prezenta documentatia materialelor, atestarile si verificarile
efectuate de producator privitor la:
- Presiunea maxima de serviciu;
- Capacitatea vaselor;
- Grosimi de pereti;
- Diametrul conductei de expansiune;
- Diametrul supapei de siguranta;
Panouri solare
Panourile plane pot fi utilizate in sisteme sub presiune de preparare a apei calde cu
boilere bivalente, instalatii de incalzire pentru piscine si instalatii de incalzire a locuintelor.
Panoul plan se remarca prin prezenta materialului de absorbtie a radiataiei solare
pe toata suprafata de expunere a panoului.
- suprafata bruta: 2.64 mp
- suprafata de absorbtie: 2.41 mp
- presiunea de functionare: 6.0 bar
- capacitate agent termic: 1.65 litri
- conexiuni:
- tip sticla panou: securizata
- suprafata absorbanta: inalt selective
- eficienta: 81%
- iesire max./collector: 2000W / collector
- temperature maxima de expunere la soare fara apa: 213 C
- volum nominal de curgere: 50-300 l/h
- cadere de presiune la 300 l/h: 0.04 bar
- unghi optim de instalare: 20-85
- dimensiuni Lxlxh: 2205 x 1195 x 106 mm
- masa: 48 kg
Principiul de funcionare
Panourile solare au ca element funcional de baza un tub captator, din sticla, de
forma cilindrica, acelasi pentru toate modelele de panouri, care are drept rol conversia
energiei solare in caldura si transmiterea acesteia la nivelul unui schimbator de caldura in
care se gaseste apa.
Amplasare
Pentru un maxim de eficienta in ceea ce priveste procentul de radiatie solara
recuperata, modul si locul de amplasare a panourilor solare au o importanta deosebita.
Se recomanda montajul cu fata spre SUD cu o abatere stanga /dreapta, in plan orizontal,
de maxim +/- 60, in locuri ferite de umbra pe toata durata zilei.
In plan vertical, unghiul optim este de 45 fata de orizontala, dar se pot monta in
plaja 30 70
Montajul la alte unghiuri de inclinare duce la scaderea randamentului din cel putin
doua puncte de vedere:
1. circuitul de vaporizare / condensare, la nivelul tubului cu lichid de vaporizare, nu
se mai desfasoara in conditii normale, procesul avand nevoie de o componenta
gravitationala.
Parc Municipal Vest
512
2. incidenta razelor solare pe suprafata panoului nu mai este cea acceptabila,

avand ca efect reducerea cantitatii de energie captata si cresterea pierderilor prin reflexie
pe suprafata tuburilor.
Panourile pot fi amplasate:
a. pe acoperisuri orizontale (tip terasa),
b. pe acoperisuri inclinate,
c. pe fatada cladirilor,
d.pe sol (mai putin cele cu rezervor atmosferic)
La montajul pe acoperisuri inclinate sau pe fatada cladirii se va tine cont de:
- acces facil pentru montaj si interventii de intretinere si reparare,
- siguranta operatorului,
- rezistena materialelor din care este construit acoperisul,
- izolarea trecerii conductelor si pieselor de fixare prin acoperis,
existenta si rezistenta elementelor de fixare,
- grosimea stratului de zapada, in functie de zona geografica,
- directia si intensitatea vantului in zona,
- cantitatea de zapada care se poate acumula la partea de sus a
panoului cand acesta este montat la distanta de coama acoperisului
(eventual se prevad parazapezi),
- suportul confectionat de beneficiar trebuie sa fie din materiale
rezistente la coroziune sau cu acoperire corespunzatoare (vopsire,
galvanizare) pentru a nu se deteriora rapid in timp.
Important:
Se va asigura protectia impotriva descarcarilor electrice prin legarea partilor
metalice ale panoului la centura de impamantare a locuintei, conform normelor specifice.
Este obligatoriu ca la partea superioara a instalatiei sa se monteze un dezaerator
automat care va asigura prezenta apei in tot volumul colectorului dupa operatia de
incarcare
Golirea tuturor conductelor, inclusiv a colectorului, in cazul in care se doreste
inlocuirea antigelului si refacerea concentratiei acestuia, va fi posibila fara sa se intervina
la locul de montaj, daca acestea au fost montate cu panta descendenta catre locul de
descarcare. Tot la partea superioara, in imediata apropiere a colectorului, se va monta si
supapa de siguranta (3 bari), orificiul de descarcare fiind racordat la un vas de colectare
deschis pentru a evita pierderea antigelului in cazul aparitiei suprapresiunii. Vasul de
expansiune se va monta la partea inferioara a instalatiei (in aspiratia pompei de circulatie)
si se va preincarca tinandu-se cont de presiunea de utilizare a panoului (minim 1,5 bari
pentru evitarea vaporizarii apei in cazul supraincalzirii) si de presiunea statica 0,1 bar/m x
inaltimea instalatiei.
Optional, pentru o mai buna functionare, in instalatie se poate monta un presostat
de minima presiune care, in cazul scaderii presiunii in instalatie va opri functionarea
pompei de circulaie si va avertiza optic sau sonor aceasta stare .
Statie de dedurizare
Instalarea, pornirea si intretinerea curenta sau specifica a statiilor de dedurizare
trebuie efectuate doar de catre persoanele calificate.
Zona din jurul echipamentului instalat trebuie sa fie in permanenta curata si uscata.
O atentie deosebita trebuie avuta in timpul manevrarii echipamentului mai ales a partilor
grele, in vederea evitarii accidentarii personalului si a deteriorarii echipamentului .
Toate operatiile trebuie executate de catre sau sub directa supraveghere a
personalului autorizat, folosind scule potrivite si echipament de protectie daca este
necesar.
Parc Municipal Vest
513
Inaintea oricaror operatii de demontare a tevilor sau a anumitor parti din sistemul
hidraulic, este obligatorie eliminarea presiunii din sistem si golirea partilor sistemului.
Inainte de a incepe orice operatie la dispozitivele electrice asigurati-va ca acestea
sunt scoase de sub tensiune. Toate operatiile trebuie realizate de catre personal calificat.
In cazul unor scurgeri de lichid, inainte de a interveni scoateti de sub tensiune
echipamentul. Inainte de pornire asigurati-va ca toate partile sistemului sunt perfect
uscate. Inaintea conectarii verificati daca alimentarea cu energie electrica este corecta. Nu
faceti improvizatii la legaturile electrice.
Principii de functionare
Cationitul este o rasina sintetica ce detine pe legaturile chimice sodiu. In timpul
functionarii cationitul atrage Ca si Mg si alti cationi eliberand in schimb Na. Dupa o
anumita cantitate de apa capacitatea de schimb se epuizeaza si este necesara
regenerarea. Aceasta reverseaza ciclul prin introducerea de saramura ( 8-10 % ) rasina
atragand Na si eliberand la drenaj Ca,Mg si alti cationi atrasi in timpul ciclului activ.
Cationitii au capacitati de schimb relativ egale indiferent de producator. Ceea ce
difera este dinamica de regenerare si consumurile specifice de sare pentru reincarcarea
rasinii.
Astfel folosirea capacitatii maxime de schimb conduce la consumuri de sare de
aproximativ 3 ori mai mari decat folosirea capacitatii economice.
In scopul realizarii de economii in ceea ce priveste sarea (consumabila) se
recomanda efectuarea regenerarii cat mai rar, deci folosirea unei incarcaturi suficiente de
cationit pentru a acoperi consumul pe 2-6 zile. La mai mult de 200 de regenerari pe an
rasina pierde 3% fizic si 3% chimic.
Se recomanda declorinarea apei inainte de dedurizare.
Conform specificatiilor producatorului de rasina, aceasta trebuie schimbata dupa 5 10 ani in functie de conditiile de exploatare.
Instalare
Echipamentele trebuiesc instalate corespunzator, pe o suprafata plana, dupa
hidrofor.
Se vo rconecta racordurile de intrare si iesire situate in partea posterioara a vanei
automate la reteaua de apa ce trebuie dedurizata. Pentru a permite oprirea statiei in timpul
operatiunilor de intretinere se recomanda sa se prevada un by-pass.
ATENTIE: Se recomanda prinderea tevilor cu dispozitive speciale pentru a evita
aparitia tensiunile periculoase pe racordurile din plastic.
Este obligatorie montarea filtrului de sedimente pe intrarea in echipamente.
Daca apa contine fier se va instala obligatoriu o statie de deferizare inainte de
dedurizare.
Se recomanda instalarea unui sterilizator cu ultra violete.
Se vor respecta obligatoriu sensurile marcate cu sageti si scris IN = intrare OUT =
iesire
Drenaj
Inainte de a conecta echipamentele la conductele de apa, acestea din urma vor fi
spalate prin purjare, deschizand pe rand robinetul de pe intrare si apoi cel de pe iesire.
NUMAI dupa clatire respectiv curatarea conductelor, se vor conecta echipamentele la
instalatie.
Statia se va conecta la sursa de tensiune numai dupa ce valva a ajuns la
temperatura camerei
Punerea in functiune a statiei consta in efectuarea unui prim ciclu de regenerare, in
timpul caruia coloanele cu rasini si rezervorul de saramura vor fi umplute cu apa, iar toate
partile automate vor fi verificate si unitatea va fi pregatita pentru inceperea functionarii.
Parc Municipal Vest
514
Pentru o utilizare corecta a echipamentului este necesar sa se elimine particulele

solide aflate in suspensie in apa bruta folosind filtre adecvate.
Verificati nivelul de saramura din rezervor. Lipsa sarii poate duce la o regenerare
incompleta, sau chiar la lipsa totala a fazei de regenerare.
Completarea cu sare se va face numai cu SARE SUB FORMA DE TABLETE
Folosirea altui tip de sare duce la deteriorarea valvei si la regenerarea
necorespunzatoare a rasinii.
Singurul material consumabil este sarea.
Durata de viata a rasinilor este de circa 58 ani, in functie de calitatea apei si de cat
de des se realizeaza regenerarea masei cationice
Armaturi si accesorii
Presiunile nominale si presiunile maxime de lucru, in functie de temperaturile de
lucru, sunt stabilite pentru armaturi prin STAS 2250.
Pentru materialele necesare montarii robinetelor si accesoriilor, antreprenorul va
transmite, inainte de inaintarea comenzilor o fisa tehnica ce va cuprinde in functie de
fluidul vehiculat:
- Marca si fabricantul (reprezentantii din Romania daca materialele sunt
din import)
- Tipul PN
- Natura materialelor tuturor pieselor
- Documentatie tehnica detaliata
- Curbele caracteristice si pierderile de sarcina
- Recomandari privind furnizorii ce pot asigura intretinerea
Toate robinetele vor fi marcate cu ajutorul unor placute scrise, prinse de tija de
actionare a acestora.
Numerotarea va fi inclusa in instructiunile de exploatare ce vor fi stabilite la
terminarea santierului.
Filtre
Temperatura de lucru: 10C 250C
Materiale:
- Corp, capac, sertar: GG25 (DIN 1691)
- Element filtrant: Otel inox cu 13% Cr
Dimensiunile ochiurilor sitei:
DN
15-20
25-65
80-200
Ochiuri sita (mm)

0.5
0.75
1.2
Lungimile de constructie: conform DIN 3202

Dimensiunile de legatura ale flanselor: conform DIN 2501
Filtrul va fi prevazut cu dop de golire:
- filet (DIN 259) pentru DN 80 200
- filet 1 (DIN 259) pentru DN 250 400
Parc Municipal Vest
515
Armaturi de inchidere
Generalitati
Robinetele de inchidere sunt de tipul:
- sferice din doua piese pentru diametre inferioare sau egale DN 40;
- de tip fluture cu flanse PN 10 pentru diametre superioare DN 40.
Materialele ce intra in alcatuirea vanelor vor fi adaptate la conditiile agentului termic
transportat.
Caracteristici
Nu se vor folosi robinete pentru o presiune nominala inferioara PN 6.
Pierderile de sarcina pentru armaturile complet deschise vor trebui reduse la
minimum.
Armaturile trebuie sa permita o manevrabilitate usoara chiar in conditiile in care au
ramas nemiscate o perioada indelungata.
Modul de constructie a armaturilor va permite o intretinere usoara in acest sens
toate componentele acestora vor trebui sa fie usor de demontat.
Etanseitate externa
Etanseitatea externa trebuie sa fie perfecta pentru orice temperatura de utilizare si
la o presiune de maximum 1,1 Pn.
Etanseitatea va fi controlata mentinand robinetul in pozitia deschis.
Etanseitatea interna
Etanseitatea interna trebuie sa fie perfecta pentru orice temperatura de utilizare si
la o presiune de maximum 1,1 Pn in ambele sensuri de curgere a agentului termic.
Fiabilitate
Armaturile vor trebui sa functioneze in conditii normale pentru cel putin 5000 cicluri.
Pozare
Amplasarea robinetilor este redata in planurile si schemele de principiu anexate.
Robinetii de izolare vor fi amplasati astfel incat in eventualitatea demontarii diverselor
echipamente (pompele, vanele motorizate, bateriile si alte echipamente) sa nu fie
necesara golirea intregului circuit sau instalatie.
Documente ce se vor prezenta
In momentul aprobarii diverselor materiale, antreprenorul va prezenta procesele
verbale de verificare a etansitatii si a coeficientului de pierdere a presiunii efectuate de
organisme abilitate, independente.
Robinete sferice
Corpul vanei este din otel turnat format din doua elemente insurubate unul in
celalat.
Diametrul de trecere este identic cu cel al conductelor pe care se monteaza. Sfera
de inchidere este plasata intre doua inelele de etansare din teflon intarite cu fibre de sticla.
Tija de actionare este din otel inoxidabil. Etanseitatea tijei este asigurata prin intermediul
unor inele de etansare din teflon.
Manevrarea se realizeaza prin intermediul unui levier.
Robinete fluture
Pot functiona la o presiune de serviciu de 10 bar si o temperatura nominala de la
-20C la +110C.
Vanele permit prin constructia lor, posibilitatea izolarii termice, fara diminuarea
caractreisticilor de functionare.
Parc Municipal Vest
516
Robinete de reglaj
Vanele de reglaj sunt prevazute pentru obtinerea unui reglaj precis al debitelor in
coloanele principale si in circuitele secundare.
Caracteristicile generale ale vanelor vor trebui sa corespunda urmatoarelor criterii:
- protectia pre-reglajului vanei impotriva unor manipulari accidentale;
- posibilitatea citirii usoare a pozitiei de reglare a vanei;
- etanseitate perfecta la inchidere;
Constructia vanelor pentru diametre mai mici de DN50
- presiune nominala PN20
- montaj prin racorduri filetate pana la DN50
Pentru diametre mai mari de DN50
- corp din fonta;
- montaj prin flanse PN16
Robinete termostatice pentru radiatoare
Fiecare corp static de incalzire este prevazut cu un robinet de reglaj termostatat.
Acesti robineti sunt prevazuti cu un sistem ce permite reglajul robinetului intr-o
pozitie fixa prestabilita.
Teuri de reglaj
Teurile de reglaj sunt prevazute pentru reglarea precisa a debitelor de circulatie a
apei calde in radiatoare.
Caracteristici
Corpul armaturii este alcatuit din alama cromata.
Presiune de serviciu: PN 10.
Temperatura maxima a apei 10C
Robineti de golire
Robineti de golire de tip port futun se prevad la colector si distribuitor precum si in
punctele cele mai joase ale instalatiei.
Robinetii de golire vor fi de tip cu ventil permitand o etansare perfecta.
Robinet automat de aerisire
In punctele cele mai inalte ale instalatiei, la fiecare vas de expansiune precum si
cazane vor prevedea vane automate de aerisire.
In fiecare din aceste puncte se va prevedea posibilitatea aerisirii manuale
instalatiei (vane de aerisire manuale).
Se vor mai prevedea de asemenea robinete de aerisire si in locurile mentionate
planuri.
Montajul vanelor de aerisire automate se va face astfel incat intretinerea
verificarea acestora sa nu necesite golirea instalatiei.
la
a
in
si
Supape de siguranta
Fiecare cazan va fi prevazut cu doua supape de siguranta, reglate pentru
functionarea la presiunea maxima de serviciu, fiecare dintre acestea avand capacitatea de
a evacua apa atunci cand presiunea de serviciu se mareste peste 20%.
Diametrul acestor supape nu va fi niciodata inferior DN20.
Supapele de siguranta vor fi vizibile prevazute cu palnie din otel zincat permitanduse in acest fel verificarea vizuala a eventualelor scurgeri.
Parc Municipal Vest
517
Vas de expansiune
Pentru toate instalatiile de incalzire se prevad sisteme de preluare a variatiilor
volumului de apa.
Vasele de expansiune vor fi de tipul cu membrana si perna de gaz.
Caracteristicile sistemului de expansiune vor fi determinate de antreprenor.
Calculele detaliate ce tin cont de volumul apei din instalatie, factorii de dilatare si
modul de alegere a vasului de expansiune, vor fi prezentate biroului de studii inainte de
instalare.
Caracteristici
Racordarea vasului de expansiune se realizeaza la partea superioara a acestuia.
Racordul nu va fi niciodata mai mic de . Racordarea se va face astfel incat sa nu existe
riscul aparitiei de depuneri intre vas si instalatia pe care o deserveste.
Vasul de expansiune este echipat cu stuturi cu robinete ce permit controlul presiunii
si eventualele completari cu gaz, precum si cu robinet de golire..
Se vor utiliza numai vase de expansiune cu perna de azot.
Alegera vasului de expansiune se face tinand cont de volumul total de apa ce
rezulta din dilatare.
Se va prevedea o rezerva de 50% pentru capacitatea vasului de expansiune ales.
Presiunea de incarcare va fi suficienta pentru umplerea cu apa a instalatiei.
Presiunea de calcul va fi de 1.5PN dar nu mai mica de 6 bar.
Membranele de separare vor fi rezistente la temperaturile maxime de exploatare.
Accesorii
Fiecare vas de expansiune va fi prevazut cu un robinet automat de aerisire.
Supapa de siguranta trebuie sa se poata deschide si manual.
Documente ce se vor furniza de catre antrprenor
Antreprenorul va prezenta documentatia materialelor, atestarile si verificarile
efectuate de producator privitor la:
- Presiunea maxima de serviciu;
- Capacitatea vaselor;
- Grosimi de pereti;
- Diametrul conductei de expansiune;
- Diametrul supapei de siguranta;
Robinete de retinere
Robinete de tip:
- cu ventil pentru diametre < DN50 PN16/PN10
- clapeta pentru diametre > DN50 PN16/PN10
Clapetele sunt de tipul cu inchidere elastica. Materialele de constructie vor respecta
caracteristicile fluidului vehiculat.
Temperatura de lucru: 10C 200C
Materiale:
-
Corp, capac, sertar:

GG25 (DIN 1691)
Presetupa, roata de manevra:
Fonta cenusie
Otel inox cu 13% Cr
Tija:
Parc Municipal Vest
518
Inele de etansare:
- Alama;
- Bronz;
- Otel inox cu 13% Cr
Lungimile de constructie: conform DIN 3202
Dimensiunile de legatura ale flanselor: conform DIN 2501
Clapetele de retinere sunt construite astfel incat sa se evite lipirea suprafetelor in
contact. Aceste clapete nu vor trebui sa genereze vibratii in pozitia deschis sau socuri mari
in momentul inchiderii.
Diametrul nominal, presiunea nominala, mentionarea materialelor de constructie,
marca, fabricantul, sensul de curgere a fluidului, vor fi vizibile pe corpul robinetului de
retinere.
Accesorii de masura
Termometre
Generalitati
Toate termometrele sunt de clasa 1 de tip bimetalic, cu un cadran de citire de 100
mm minim.
Capatul de masurare a termometrului va fi fixat intr-o teaca metalica ce permite
demontarea usoara a acestuia.
Teaca va avea o lungime suficienta pentru masurarea unor citiri corecte.
In situatiile in care diametrul conductei este prea mic (20, 40mm) se admite marirea
locala a sectiunii, in locul de masurare a temperaturii, pentru a se asigura curgerea
normala a fluidului.
Pentru circuitele de apa calda pana la 110C; plaja de masurare a termometrului va
fi de la 0 la 120C.
Manometre
Inainte si dupa fiecare pompa se va monta cate un manometru cu rebinet de
izolare.
Caracteristici
Gradatii : se vor adapta in functie de presiunea fluidului vehiculat
Manometre : cu tub metalic
Executie : diametrul cadranului 100 mm
Clasa de precizie 1
Numar de diviziuni : minimum 32
Cutie : din otel
Tub : din aliaj de cupru
Gradatii : 0 6 kg/cm 0 -- 10 kg/cm
Executarea lucrarilor
Materiale, agregate, aparate
Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor de incalzire
vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile
tehnice ale producatorilor interni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in
proiectul instalatiei de incalzire.
Ele vor trebui sa fie insotite de :
Parc Municipal Vest
519
certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de

catre produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute ;
- fise tehnice de detaliu continand caracteristicile produsului si durata
de viata in exploatare in care se mentin aceste caracteristici ;
- instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare ale
produsului;
- certificatul de garantie, specificand perioada de timp in care se
asigura realizarea caracteristicilor ;
- certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si
aparatelor emise de catre institute de specialitate, abilitate in acest
scop.
Elementele de instalatii care fac obiectul instructiunile tehnice ISCIR vor trebui sa
corespunda si prevederilor acestora, iar cele care sunt supuse conditiilor de omologare ale
Biroului Roman de Metrologie Legale (BRML), sa fie insotite de certificatul de atestare.
Retelele de conducte interioare, se vor executa folosind tevi din otel, fara sudura STAS
404-87 sau 530-87.
Corpurile de incalzire trebuie sa aiba certificarea caracteristicilor tehnice si
hidraulice.
Armaturile de reglare vor fi insotite de certificarea variatiei caracteristicilor lor in
functie de gradul de inchidere.
Inaintea punerii in opera, toate materialele si agregatele se vor supune unui control
cu ochiul liber pentru a constata daca nu au suferit degradari de natura sa le compromita
tehnic (deformari sau blocari la aparate, starea filetelor, a flanselor, functionarea
armaturilor) se vor remedia defectiunile respective sau se vor inlocui aparatele si
materialele ce nu pot fi aduse in stare corespunzatoare prin remediere.
Tehnologii de imbinare, etansare si fasonare
Tehnologia de imbinare a tevilor din otel pentru realizarea instalatiilor de incalzire
cu apa calda se alege de catre executant astfel incat sa se evite riscul obturarii sectiunii
tevii.
Astfel, imbinarea se poate face prin sudura, cu luarea masurilor necesare pentru a
evita obturarea sectiunii.
Imbinarea intre conducte si armaturi se va executa prin flanse sau prin filet, dupa
tipul armaturii utilizate.
Filetul tevilor va corespunde prevederilor STAS 402 si trebuie sa permita
insurubarea pieselor cu mana pana la cel putin jumatate si cel mult trei sferturi din
lungimea filetului piesei.
La imbinarile cu filet etansarea se va executa cu fuior de canepa imbibat cu pasta
de miniu de plumb sau pasta de grafit amestecata cu ulei de in dublu fiert sau alte solutii
de etansare omologate in acest scop.
La imbinarea prin sudura tevile cu pereti sub 4 mm grosime se sudeaza in "I", iar
cele cu grosime de 4 mm sau mai mare se sudeaza in "V".
Etansarea imbinarilor prin flanse, se va face cu garnituri confectionate din carton
STAS 1733 unse cu pasta de miniu de plumb sau grafit imbibat cu ulei de in fiert.
Garniturile imbinarilor cu flanse nu vor obtura sectiunea de trecere a tevii, iar
periferia garniturii va ajunge pana la suruburile flansei.
Schimbarile de directie ale conductelor din otel se vor realiza :
- prin indoirea tevilor ;
- prin intermediul curbelor sau coturilor de sudat ;
- prin intermediul teurilor sudate.
Parc Municipal Vest
520
Montarea conductelor
La racordarea tevilor cu diametre diferite se va asigura :
- continuitatea
generatoarei superioare a conductelor pozate pe
orizontala ;
- coaxialitatea conductelor verticale.
Legaturile la aparate se vor face astfel incat sa permita demontarea aparatelor sau
a unora din partile lor componente.
Montare
Toate armaturile sevor monta in pozitia "inchis".
Corpurile de incalzire se vor fixa pe pozitie, conform instructiunilor de montare ale
producatorilor, folosind tipul si numarul de console si sustinatoare indicat de acestia.
Pana la montarea armaturilor si legaturilor, toate radiatoarele se prevad cu dopuri.
Protectia impotriva coroziunii exterioare; izolari ternice
Generalitati
Lucrarile de izolare a conductelor vor fi incepute numai daca, in prealabil, s-au
efectuat probele de presiune.
La executarea lucrarilor de izolatii se vor respecta prevederile din "Instructiuni
tehnice pentru executarea termoizolatiilor la elementele de instalatii" C142.
Izolarea termica
Izolatiile termice ale conductelor si aparatelor se vor aplica numai dupa curatirea si
protejarea suprafetelor cu straturi anticorozive.
Izolatiile termice aplicate pe conducte nu vor fi intrerupte in dreptul organelor de
inchidere si de manevra a elementelor de sustinere si la imbinarile cu flanse, precum si la
mansoanele de trecere prin elemente de constructie.
Izolatiile termice se vor aplica pe conducte, compensatoare, distribuitoare,
colectoare, rezervoare de apa, recipiente de hidrofor, boilere si aparate in contracurent, in
scopul reducerii schimbului de caldura intre apa din aparate, rezervoare, instalatii si
mediul inconjurator, precum si pentru a evita condensarea pe suprafetele reci a umiditatii
din aer.
La izolarea termica a elementelor instalatiilor nu este permisa folosirea de materiale
degradabile si a celor care, datorita incalzirii, se inmoaie, isi diminueaza capacitatea de
izolare termica sau degaja gaze, noxe etc. in conditiile de exploatare.
Izolatia conductelor montate in exterior pe suporturi, stalpi sau pe fata exterioara
a peretilor cladirilor se va prevedea cu invelis de protectie contra intemperiilor.
Izolatiile armaturilor, compensatoarelor cu presetupa si a imbinarilor cu flanse va fi
demontabila.
Vor fi izolate in acelasi mod atat conductele, cat si accesoriile (coturi, curbe, vane
etc.).
Protectia impotriva coroziunii
Izolatiile contra coroziunii se vor folosi pentru conducte si alte piese metalice
ingropate in sol sau montate in medii agresive, conform prevederilor STAS 7335 privind
protectia conductelor subterane din otel contra coroziunii.
La montarea direct in pamant a retelelor se va avea in vedere agresivitatea solului
si a apelor freatice, precum si curentii de dispersie si se va prevedea, daca este necesar,
protectie electrica a conductelor impotriva coroziunii.
Proiectarea si executarea protectiei electrice se va face potrivit indicatiilor din
"Normativul pentru protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate", indicativ
I14 si STAS 7335/3 privind "Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel".
Parc Municipal Vest
521
Garantie
Izolatia va fi garantata pe parcursul a doi ani de la receptia provizorie la toate
defectele de material sau montarii incorecte. Antreprenorul va inlocui, pe cheltuiala sa, in
timpul acestei perioade, toate segmentele defectuoase. Garantia de doi ani se va
rasfrange si asupra pieselor modificate.
Structura de pret
Pretul izolatiei cuprinde:
- toate accesoriile necesare montajului si finisarii;
- curatarea tuturor partilor instalatiei sau constructiei murdare in timpul
montarii izolatiei.
Caracteristici
Vata minerala pentru conducte de incalzire
Izolatia termica a conductelor este realizata cu cochilii de vata de sticla semi-rigida
lipita cu ajutorul unei rasini termoreactive de culoare galbena.
Cochiliile sunt taiate pe generatoare.
Cochiliile 614 ALU si 744 sunt acoperite cu o suprafata de aluminiu, ranforsat cu o
retea de sticla si polietil pe fata exterioara.
Densitatea medie este de 120kg/m3.
Grosimea minima este de 30mm.
Temperatura de utilizare trebuie sa fie pana la 750sC (temperatura conductei).
Materialul trebuie sa fie chimic neutru si sa nu favorizeze dezvoltarea mucegaiului
sau a bacteriilor.
Coeficientul de conductivitate termica va fi in functie de indicatiile fabricantului.
Un esantion va fi trimis pentru aprobare biroului de proiectare.
Strat impotriva vaporilor
Acest material nu trebuie sa degajeze nici un fel de miros care sa dauneze in
exploatarea incaperii respective si la conservarea alimentelor stocate.
Indicele de rezistenta la difuzia apei si grosimea sunt de asa natura incat
conductivitatea termica initiala a izolantului nu se va mari cu 10-20% dupa 5ani de
exploatare a instalatiei.
Acest material este elastic si indicele sau de difuzie a apei ramane constant.
Finisare
Izolatia va fi acoperita cu o tabla de aluminiu fixata cu suruburi din inox sau de
preferat cleme speciale.
In plafoanele false sau in locurile greu accesibile, finisarea izolatiei va putea fi
facuta cu folii de PVC de culoarea gri.
Montajul si punerea in functiune
Izolatia nu trebuie sa fie intrerupta in dreptul suporturilor. Pentru conductelor de apa
racita, o izolatie trebuie prevazuta intre conducta si suport (cochilie tip P.I.R. sau
echivalent).
Inele de etansare vor fi prevazute in dreptul sfarsitului izolatiei (a se vedea si
finisarea izolatiei).
Probe si incercari
Documente de furnizat
Certificatele caracteristicilor materialelor izolatoare vor trebui sa fie atasate ofertei.
Parc Municipal Vest
522
Montarea utilajelor si echipamentelor

Montarea pompelor de caldura, a acumulatoarelor si a vaselor de expansiune se va
face in conformitate cu instructiunile tehnice ISCIR, precum si cu instructiunile de montare
ale producatorilor.
Montarea blowerelor si a casetelor se va face, de asemenea, in conformitate cu
instructiunile furnizorului.
Cazanul de incalzire se va monta pe fundatii speciale. Vasul de expansiune se va
monta direct pe pardoseala. Pompa de circulatie se va monta pe suporti proprii.
Toate utilajele se vor racorda la instalatie prin imbinari demontabile.
Fiecare utilaj va fi prevazut cu organe de inchidere.
Se vor monta robinete de golire si ventile de aerisire in toate punctele indicate in
proiect.
Armaturile se vor monta in pozitii care sa permita usor accesul la acestea.
Cazanul de incazire va fi pevazut cu supape de siguranta. Montarea lor se face
astfel incat esaparea fluidului la declansarea lor sa nu puna in pericol utilizatorii.
Toate conductele se vor grundui si se vor izola termic
Alimentarea cu apa a instalatiilor se va face cu apa din instalatia de apa potabila
printr-un racord demontabil prevazut cu o clapeta de retinere la conducta de retur a
instalatiei de incalzire, respectiv de apa racita.
Daca duritatea apei depaseste 10D se recomanda umplerea instalatiei (dupa
efectuarea probelor) cu apa dedurizata.
Conditii tehnice pentru verificarea instalatiilor de incalzire/racire cu apa
Verificari de efectuat pe parcursul executiei
Toate aparatele, materialele si prefabricatele pot fi introduse in lucrare numai daca
sunt conform prevederilor din proiect, daca au fost livrate cu certificate de calitate si daca
in cursul depozitarii sau manipularii nu au suferit deteriorari.
Modificarea de catre executant a prevederilor proiectului (caracteristici tehnicoeconomice ale utilajelor, aparatelor sau materialelor; schimbarea amplasamentelor sau a
traseelor etc). este permisa numai pe baza avizului scris al proiectantului instalatiei.
Cazanele de apa calda, corpurile si aparatele de incalzire functionand sub presiune
se vor supune unei probe la rece inainte de legarea lor la instalatie.
Aceasta proba se face de catre intreprinderea constructoare sau de catre cea care
a executat asamblarea lor pe santier in cazul cand aceste aparate au fost livrate
neasamblate.
Rezultatele obtinute vor fi consemnate intr-un proces verbal.
Lucrarile de instalatii de incalzire centrala vor fi verificate si probate pe parti din
instalatie, inainte de finisarea elementelor constructiei, in urmatoarele cazuri :
- la incheierea unor faze de lucrari sau atunci cand programul lucrarilor
impune aceasta ;
- dupa executarea unor parti de instalatie care se pot proba sau
functiona independent ;
Verificarile si probele pe parti din instalatie se vor executa conform prevederilor
proiectului si a prescriptiilor tehnice in vigoare (normativul I.13-94), cu participarea
delegatului beneficiarului, iar rezultatele lor se vor consemna in registrul de proceseverbale.
Se va verifica la fata locului corespondenta executiei cu prevederile proiectului si
ale prescriptiilor tehnice aferente, in ceea ce priveste amplasamentul, traseul,
caracteristicile si dimensiunile diferitelor parti ale instalatiei (cazan, CTA, instalatii si
dispozitive de siguranta, instalatii de alimentare cu combustibil, de ardere si evacuare a
gazelor de ardere, retelele de distributie si elementele aferente lor, coloanele, legaturile la
corpurile de incalzire, la ventiloconvectoare, etc.).
Parc Municipal Vest
523
La punctul termic se va porni instalatia si se va tine sub observatie cel putin 1 ora,
verificand in principal urmatoarele :
- daca utilajele, aparatele, conductele etc. au fost montate astfel incat
sa se asigure spatiile necesare pentru manevra, control si efectuarea
lucrarilor de intretinere si reparatii in exploatare ;
- daca armaturile corespund prevederilor proiectului, sunt montate
corect, sunt accesibile, se manevreaza usor si daca functioneaza
normal ;
- daca aparatele si agregatele care au piese in miscare (pompe) nu
produc zgomote sau vibratii suparatoare ;
- executarea corecta si etanseitatea canalelor de fum, a cosului, a
usilor de vizitare etc. ;
daca aerul necesar arderii este asigurat in cantitatea suficienta pe cale naturala. Pentru
aceasta se examineaza flacara la cazane, trebuind ca ea sa fie vie, de culoare albastruie
si sa nu produca fum vizibil cu ochiul liber.
Asupra corpurilor de incalzire montate in instalatie se fac urmatoarele verificari de
catre un reprezentant al beneficiarului, un reprezentant al conducerii santierului si seful de
echipa :
- corespondenta cu proiectul in ceea ce priveste tipul de corp de
incalzire, marimea lui, cotele de montaj ;
- orizontalitatea si planeitatea lor (cu nivele cu bula de aer si cu metru);
rigiditatea fixarii in elementele de constructie ;
- daca armaturile montate la corpurile de incalzire sunt usor accesibile
si daca se inchid si se deschid bine.
La conducte, principalele verificari au ca obiect :
a) Inainte de izolare termica si mascare :
- executarea corecta a imbinarilor, sudurilor si indoirilor, controlul
efectuandu-se cu ochiul liber ;
- buna fixare a conductelor in bratari, console si alte dispozitive de
sustinere, respectand sensul si valoarea pantei prescrise in proiect ;
verificarea pantei se va face cu o nivela cu bula de aer avand
lungimea de minimum 70 cm ;
- amplasarea corecta a punctelor fixe ;
- respectarea pozitiei reciproce corecte a conductelor montate in plasa
(cele de apa - dedesubt, conductele electrice deasupra) ;
- existenta tevilor de protectie la trecerea conductelor prin plansee sau
pereti si realizarea corecta a spatiului dintre tevile de protectie si
conducte ;
- amplasarea corecta a dispozitivelor de golire a apei si a celor de
aerisire
b) Dupa ce conductele sunt izolate termic, se verifica vizual si cu instrumente de
masura urmatoarele :
- daca executarea izolatiei termice s-a facut in conformitate cu prevederile proiectului
- daca materialele termoizolatoare s-au aplicat corect pe fetele de izolat (grunduirea
conductelor si grosimea izolatiei).
Se admite o abatere de 10% la grosimea izolatiei.
Pentru centrala termica, pornirea, punerea in functiune, reglajul si instruirea
personalului de exploatare se vor face de catre un reprezentant al firmei furnizoare.
Probe
Parc Municipal Vest
524
Instalatiile se verifica la etanseitatea si circulatia fluidului prin probe la rece si la

cald.
Proba de presiune la rece
Proba de presiune la rece are drept scop verificarea hidraulica la temperatura
ambianta, a rezistentei si etanseitatii elementelor instalatiei.
Proba la rece se executa inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsitorii,
izolari termice etc.) de inglobarea lor in elemente de constructie si de finisarea acestora.
Inainte de proba de presiune la rece instalatia va fi spalata cu apa potabila.
Proba de presiune la cald
Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare a
elementelor instalatiei la dilatare si contractare si a circulatiei agentului incalzitor. La
centrala termica proba la cald va cuprinde in mod obligatoriu verificarea randamentului de
functionare al cazanelor, care va trebui sa corespunda datelor indicate in cartea tehnica a
fiecarui cazan.
Proba la cald se va efectua inaintea finisarii (izolatii) sau mascarii.
Odata cu proba la cald se va efectua si reglajul instalatiei.
Verificarile si probele se vor efectua in conformitate cu prevederile normativelor I13
si C56.
INSTALATII DE CLIMATIZARE
Echipamente si tubulatura
Casete
Descrierea echipamentului
Caseta este o unitate terminala de tratare a aerului, pentru instalarea in plafon fals,
cu aspiratiea si refularea aerului direct in ambient.
Caracteristici constructive
- Caseta are tructura autoportanta din tabla zincata dotata cu un dispozitiv
pentru preluarea condensului din tavita la nivelul de golire, panou decorativ
cu aripioare de refulare orientabile manual, grila de aspiratie si filtru
regenerabil.
- Schimbator de caldura cu baterie cu aripioare.
- Ventilator cu trei viteze.
- Electrovana cu 3 cai pentru instalatii cu 2 conducte, dotata cu tavita auxiliara
de colectarea condensului.
Unitatea se instaleaza intr-o pozitie pe cat posibil centrala in incapere, directia
fluxului de aer poate fi reglata deplasand manual pozitia aripioarelor deflectoare in functie
de modul de functionare (racire sau incalzire); acest lucru va permite optimizarea
distributiei aerului in incapere.
In timpul functionarii in regim de racire pozitia cea mai buna (2) a aripioarelor
deflectoare este aceea care permite un jet de aer pe plafon prin efectul Coanda; in regim
de incalzire, in schimb, pozitia lor (1) este in masura sa directioneze aerul catre
pardoseala pentru a evita stratificarea aerului cald in partea inalta a incaperii.
Evacuare condens
Pentru a asigura o buna scurgere a condensului este necesar ca tubul de evacuare
sa aiba o panta descendenta de 2% fara ingustari. Asigurati, de asemenea, un sifon cu
posibilitatea de a fi vizitat si cu o adancime de cel putin 50 mm pentru a impiedica
mirosurile neplacute in ambient.
Parc Municipal Vest
525
Blower
Sunt unitati terminale de tratare a aerului racordabile la tubulatura modulara pentru
instalare orizontala, destinate conditionarii aerului in cladiri civile.
Instalarea aparatului este prevazuta pentru interior .
Caracteristici constructive
Structura portanta realizata din profile de otel zincat cu panouri din tabla prevopsita,
care pot fi demontate, izolate termoacustic si ignifug cu poliester lipit termic cu rezistenta
la foc Clasa 1 si densitate 40 kg/m3 .
Modul baterie este dotat cu : filtru plisat cu 2 sectiuni cu grad de eficienta G3, care
poate fi extras din toate directiile; schimbator de caldura cu baterie cu aripioare, din tevi de
cupru siaripioare din aluminiu cu 2-4-6 siruri cu racorduri dreapta reversibile la stanga ;
racord pentru prinderea pe canal ; tavita pentru colectarea condensului cu evacuare
naturala din material plastic sau din tabla zincata
Modul ventilator dotat cu ventilator centrifug cu aspiratie dubla si motor cuplat direct
cu grad de protectie IP55 cu 1, 2 sau 3 viteze. Tablou electric in carcasa etansa ( IP55)
pentru modelele dotat cu intrerupator magnetotermic si contactor de putere
Recuperator de caldura
Sistemul de ventilatie cu recuperare de caldura:
- evacueaza aerul viciat din incaperi si introduce aer proaspat din exterior;
- schimba caldura si umiditatea intre aerul evacuat si cel introdus, pentru a
aduce aerul exterior cat mai aproape de conditiile interioare salvand astfel
energie.
Schimbul de caldura reduce energia consumata de sistemul de aer conditionat. Iar
in extra-sezon sistemul de ventilatie poatre lucra independent, inlocuind astfel sistemul de
aer conditionat.
Aerul proaspat este introdus fara cresterea consumului de energie. In timpul
sezonului, cand sistemul de aer conditionat este oprit, sistemul de ventilatie poate lucra
independent.
Unitatea schimba caldura intre aerul evacuat (din interior) si aerul introdus (din
exterior) prin intermediul schimbatorului de caldura. Acest lucru evita aparitia curentului
rece atunci cand aerul exterior este mai rece decat cel interior.
Recuperatorul de caldura este compus dintr-un schimbator termic aer-aer ce
realizeaza recuperarea energiei continuta de aerul evacuat si 2 ventilatoare echipate cu
motoare monofazate cu funcionare simultana, pentru realizarea vehicularii debitului de
aer necesar. Intreg ansamblul este cuprins intr-o carcasa autoportanta cu rol de susinere
a elementelor componente cat si de creare a drumurilor de aer prin interiorul aparatului. In
exterior carcasa prezinta deschideri dreptunghiulare pentru conectarea la sistemul de
tubulatura.
Ansamblul ventilator este constituit din 2 ventilatoare identice, sincronizate,
permitind astfel realizarea conditiei de baza in instalatiile de ventilare: volumul de aer
evacuat trebuie sa fie egal cu volumul de aer introdus. La fiecare ventilator rotorul este
cuplat direct la motorul electric, reducand in acest fel dimensiunile de gabarit. Motoarele
sunt cu 3 trepte de turatie, se alimenteaza la 220 V si au inglobate protectiile termice la
suprasarcina.
Schimbator de caldura racire pasiva
Schimbator de caldura este confectionat din placi.
- presiune de incercare: 15 bar
- presiune maxima de lucru 10 bar
Parc Municipal Vest
526
temperature maxima de lucru: 150C

record: 2
suprafata de schimb: 0.13 mp/placa
grosime placa: 0.6 mm
latime placa: 350 mm
inaltime placa: 750 mm
grosime rama: 25 mm
diametru tiranti: M 16
lungime maxima tiranti: 1000 mm
lungime maxima ghidaj: 500 mm
distanta intre placi: 3.5 mm
masa aproximativa masa titan: 560 gr
masa aproximativa placa otel-inoxidabil AISI 316: 950 gr
masa aproximativa rama: 103 kg
Materiale standard:
- Placi: otel-inoxidabil, AISI 316
- Garnituri: EPDM
- Rame: otel carbon, vopsit
- Tiranti: otel carbon, zincat
- Rcorduri: otel inoxidabil, AISI 304.
Date intrare:
- putere termica: 44.2 kW (38.012 kcal/h)
- tempretaura intrare primar: 20 C
- temperature iesire primar: 15 C
- temperature intrare secundar: 10 C
- temperature iesire secundar: 13 C
- pierdere de sarcina maxima pe circuitul primar: 5.0mCA
- pierdere de sarcina maxima pe circuitul secundar: 1.0mCA
Date iesire:
- numarul de placi: 33
- debit intrare primar:7.602,40 l/h
- debit iesire secundar: 12.670,67 l/h
- pierdere de sarcina pe circuitul primar: 0.37mCA
- pierdere de sarcina pe circuitul secundar: 0.96mCA
- factor de siguranta: 1.51
- ecart de temperature:5.94 C
- masa neta: 147 kg
Ventilatoare montate in tubulatura
Caracteristici
Ventilatorul este centrigugal, in linie (aspiratie sau introducere in tubulatura) si se
va racorda pe tubulaturi circulare. Bransarea electrica se va face prin cutia de borne
montata pe carcasa.
Viteza de rotatie este de maximum 1.000 T/min.
Va fi prevazut cu grile demontabile pe aspiratie si refulare si cu o clapeta de sens
pe refulare.
Aceste extractoare vor fi usor de itretinut permitand accesul si demontarea usoara
a elementelor componente.
Temperatura aerului recirculat este situata intre 15C si +40C.
Materialele folosite vor fi inoxidabile.
Parc Municipal Vest
527
Accesoriile mai cuprind atenuatoare de zgomot daca este cazul si sistemele de

fixare.
Motorul poate fi cu viteza variabila.
Actionarea ventilatorului se va face prin intermediul unui intrerupator separat.
Motoarele
Motoarele au gradul de protectie IP 44, clasa E, cu 1500 RPM, conform
reglementarilor in vigoare.
Motorul permite variatia turatiei prin modificarea tensiunii de alimentare si este
prevazut cu protectie cu termocontact.
Accesoriile de tipul atenuatoare de zgomot (eventual), suportul si cadrul de fixare,
precum si amenajarile ce trebuie facute pentru montarea ventilatoarelor, sunt cuprinse in
prezenta antrepriza.
Tubulatura
Alegerea materialelor si a tehnologiilor pentru confectionarea si montarea canalelor
de aer se va face in functie de conditiile de exploatare, montaj, particularitatile constructiei
in care sunt montate, consideratii economice, estetice etc.
Utilizarea de noi materiale si tehnologii de executie este admisa numai daca sunt
agrementate tehnic, in conformitate cu prevederile Legii privind calitatea in constructii si
HGR nr.392/1994 Agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in
constructii.
Se interzice folosirea rabitului ca material pentru confectionarea canalelor de aer.
Canalele de ventilare se executa de regula din materiale incombustibile (C0).
Canalele de aer din materiale greu combustibile (C1 si C2) se admit in:
- Incaperi de categoria C pericol de incendiu, cu conditia amplasarii canalelor
de are astfel incat acestea sa nu contribuie la propagarea cu usurinta a
focului;
- Incaperi de categoria D si E pericol de incendiu amplasate in constructii de
gradul I si II rezistenta la foc;
- Constructii civile de gradul I si II rezistenta la foc, in afara de cladiri publice
de importanta deosebita, muzee, biblioteci, centre de calcul, arhive, sali
aglomerate, cladiri inalte si foarte inalte, spitale, azile de copii si batrani,
crese, camine si alte cladiri ce adapostesc persoane ce nu se pot evacua
singure.
Tubulatura din tabla de otel zincat
Generalitati
Acest articol se refera la retelele de distributie a aerului confectionate din tabla de
otel zincat.
Canalele de aer vor fi executate conform STAS 9660. Pierderile de sarcina vor fi
minime in special pentru coturi si accesorii.
Tubulatura si accesotiile vor trebui sa prezinte o rezistenta si etanseitate optime in
timpul functionarii.
Tubulatura de ventilare va fi dimensionata conform cu indicatiile din planuri tinanduse cont de pierderile de sarcina si vitezele de circulatie a aerului uzuale.
Pentru reducerea la maximum a presiunii de refulare a ventilatoarelor de introducere
(reducerea zgomotului) si in acelasi timp a puterii electrice consumate, tubulatura,
racordurile la guri,etc. vor fi executate cu cea mai mare atentie.
Indiferent de forma sectiunii, axele curbelor vor avea de regula raze de curbura
cuprinse intre 1-3d (d fiind la canalele circulare diametrul canalului, iar la canalele
Parc Municipal Vest
528
rectangulare dimensiunea laturii din planul in care se face schimbarea directiei). La

instalatiile care vehiculeaza aer fara suspensii solide raza de curbura va fi de 1.5d.
Fiecare cot brusc sau derivatie este echipat cu pereti sau cu palete pentru dirijarea
aerului. Constructia va fi astfel incat coeficientul de pierdere de sarcina sa nu depaseasca
0.3.
Piesele speciale cum ar fi coturi, teuri, schimbari de sectiune vor fi de preferinta
prefabricate.
Piesele cu schimbare de sectiune vor face trecerea de la o sectiune la alta pein
difuzoare sau confuzoare pentru diminuarea rezistentei aeraulice.
Structura de pret
Pretul include procurarea si montajul tuturor canalelor de distributie a aerului
precum si a accesoriilor aferente (racorduri, coturi, teuri, etc.)
In prezenta antrepriza sunt incluse de asemenea procurarea si montajul
dispozitivelor de sustinere si fixare a canalelor.
Caracteristici
Tubulatura este confectionata din tabla de otel zincat.
Peretii interiori sunt bine finisati si eventual daca este nevoie se vor prevedea
dispozitive de combatere a propagarii zgomotului.
Tronsoanele sunt etanse si nu vor evea alte orificii decat cele strict necesare pentru
inspectare si intretinere.
In toate locurile in care pot patrunde diverse obiecte sau animale mici se vor
prevedea plase din otel inoxidabil 18/8 de 1 mm cu un diametru al ochiului de 1cm.
Dispozitivele destinate reglarii si echilibrarii retelelor de distributie a aerului vor fi construite
astfel incat sa nu provoace zgomote sau vibratii.
Tronsoanele orizontale la care un adin dimensiuni depaseste 350 mm sunt
prevazute cu usi de vizitare la fiecare 10 m plasate in locuri accesibile.
Constructia tubulaturii trebuie sa permita inlaturarea prafului si a eventualelor
sibstance combustubile ce se pot acumula in interior.
Mansetele flexibile intercalate in tubulatura au o lungime maxima de 25cm. Acestea
sunt necombustibile si nu degaja vapori sau gaze toxice la temperaturi inalte sau la
actiunea focului.
Distanta intre tubulatura metalica si materialele combustibile trebuie sa fie mai mare
d e15 cm.
La traversarea diferitelor elemente de constructie spatiile libere vor fi umplute cu
vata de sticla sau alte materiale similare neinflamabile. In cazul in care aceste spatii libere
sunt foarte mari, umplerea se va face cu zidarie sau beton. Aceste completari vor fi
aprobate de persoanele responsabile de executia lucrarii.
Lucrarile suplimentare de adaptare a tubulaturii la caracteristicile cladirii fac parte
din prezenta antrepriza.
La trecerea tubulaturii prin rosturile de dilatare a cladirii, aceasta va trebui sa fie
construita astfel incat sa poata prelua aceste dilatari
Tubulatura trebuie sa isi pastreze caracteristicile la trecerea prin rosturile de dilatare
a cladirii.
Derivatiile ce alimenteaza mai multe guri trebuie echipate cu clapete de reglaj
prevazute cu dispozitive ce permit vizualizarea pozitiei de reglaj a clapetei.
Se vor prezenta spre aprobare responsabililor de executia lucrarilor esantioane
pentru toate materialele utilizate, inainte de confectionarea canalelor.
In vederea masurarii debitelor si presiunilor, antreprenorul prevede in tubulatura,
dupa fiecare derivatie, puncte de masura atat in peretii verticali cat si in cei orizontali.
Aceste puncte de masura vor avea un diametru minim de 20 mm si sunt inchise etans cu
garnituri de cauciuc.
Parc Municipal Vest
529
Stuturi cu dispozitive de inchidere sunt prevazute pentru montarea permanenta sau

temporara a manometrelor diferentiale, inainte si dupa fiecare baterie, filtru si dispozitiv de
reglaj.
Grosimile tablaei pentru confectionarea tubulaturii vor avea urmatoarele valori
minime:
- 8/10 mm daca cea mai mare dimensiune este de pana la 400 mm
- 10/10 mm daca cea mai mare dimensiune este de la 400 mm la 600 mm
- 12/10 mm daca cea mai mare dimensiune este de la 600 mm la 850 mm
- 15/10 mm daca cea mai mare dimensiune este de peste 850 mm
- 15/10 de mm si la plus grande dimension est suprieure 850 mm.
Pentru tubulatura circulara, se vor respecta urmatoarele grosimi:
- 8/10 pt. diametre de pana la 200 mm
- 10/10 mm pemtru diametre cuprinse intre 200 si 600 mm
- 12/10 mm pentru diametre mai mari de 600 mm
Se poate utiliza tabla cu grosime mai mare daca presiunea statica din tubulatura
impune acest lucru.
Imbinarile longitudinale ale tablelor din otel sau aluminiu pentru confectionarea
tronsoanelor drepte sau a pieselor speciale se vor, realiza in urmatoarele moduri:
- prin falturi, pentru tablele din otel negre si zincate cu grosimi pana la l.2mm
inclusiv;
- prin sudura cu f1acara fara material de adaos pentru table negre cu grosimi
de 1.5mm sau mai mari;
- prin nituire, pentru table zincate ale caror grosimi nu permit imbinarea prin
falt precum si pentru table din otel inoxidabil sau pentru table din aluminiu.
Falturile longitudinale pentru asamblarea foilor de tabla se executa dupa cum
urmeaza:
a) pentru canale cu latura (diametrul) sub 1m:
falturi duble, pentru grosimi ale tablelor panala 0.8mm inclusiv;
falturi simple, pentru grosimi de 1mm si mai mari;
falturi de colt, pentru grosimi pana la 0.8mm inclusiv, la incheierea conductelor cu
sectiune rectangulara;
b) pentru canale cu latura (diametrul) mai mare de 1m:
- falturi combinate constand din falturi duble sau simple intarite cu nituri sau cu
sudura; in cazul sudarii prin puncte, acestea se vor dispune alternat pe doua siruri, pasul
dintre doua puncte consecutive ale aceluiasi sir fiind 10mm, iar distanta dintre siruri de
7mm;
- falturi de colt, pentru grosimi pana la 0.8mm inclusiv, la incheierea conductelor cu
sectiune rectangulara avand latura mare pana la 1250mm.
Falturile simple sau duble vor fi bine etansate, presate uniform si fara ondulatii.
Pentru a se asigura o suprafata interioara neteda, falturile vor fi presate numai catre
exterior.
Pentru executarea falturilor simple, la croirea tablelor se vor lasa margini cu latimi
de 17mm pe o latura si 8mm pe cealalta latura. Pentru falturile duble, aceste latimi vor fi
de 28mm si respectiv 15mm.
Canalele circulare se pot realiza si cu falt in spirala (tip spiromatic).
Imbinarile longitudinale prin sudura cu flacara se vor realiza prin indoirea in plan
perpendicular a muchiilor foilor de tabla care se asambleaza, pe o inaltime egala cu de 3
ori grosimea tablelor si prin topirea muchiilor de sudura asttel indoite, fara material de
adaos. Latimea cordonului de sudura realizat in aceste conditii nu va depasi de doua ori
grosimea tablelor asmblate.
Parc Municipal Vest
530
Lungimea tronsoanelor drepte se va stabili dupa caz in functie de dimensiunile

foilor de tabla, de conditiile de transport si montaj urmarindu-se realizarea unor trosoane
cu lungime maxima posibila.
Raportul intre laturile canalelor de aer vor fi maxim 1:4, in cazuri obligatorii pentru
portiuni scurte se poate accepta raportul de 1:6.
Garniturile de imbinare vor fi din cauciuc moale cu grosimea maxima de 400 mm.
Canalele de aer pentru introducerea si evacuarea aerului montate mascat in
plafoanele duble vor fi izolate cu placi din vata minerala de 20 mm grosime protejate cu
folie din aluminiu si impislitura din fibra de sticla.
Se vor prevedea dispozitive de reglare a debitului de aer in urmatoarele locuri:
- la toate gurile de introducere si evacuare
- la ramificatiile principale care alimenteza un grup de guri de ventilatie.
Se vor prevedea puncte de masura la ramificatiile principaqle pentru efectuarea de
masuratori la punerea in functiune si reglarea initiala a instalatiei .
Se vor monta clapete antifoc, conform specificatiei, la toate iesirile din ghene si la
traversarea peretilor de compartimentare de incendiu.
Suporti pentru tubulatura
Sistemele de fixare si de suspendare ale tubulaturii se vor prevedea astfel incat sa se
se permita demontarea si accesul usor la acestea.
Canalele de aer orizontale nu vor avea sageti sau devieri mai mari de 2-3 mm pe
un metru inaltime.
Tubulaturile imbinate prin falturi sau eclise mobile vor avea din loc in loc imbinari cu
flanse in functie de conditiile de montaj; imbinarea cu falturi sau eclise se va folosii numai
la canale avand latura mare mai mica de 600 mm.
Suspendarea si fixarea tubulaturii se va face astfel:
Pe tronsoanele orizontale si pentru tubulaturile rectangulare, se prevad dispozitive de
suspendare alcatuite din profile din otel zincat suspendate prin tije filetate din inox de cel
putin 8mm, prevazute cu piulite si contrapiulite. Intre tubulatura si profilul zincat se monteaza
un suport din cauciuc moale. Inaltimea suportilor de sprijin se poate regla prin manevrarea
piulitelor montate pe tijele filetate.
Sustinerea tubulaturii circulare se realizeaza similar utilizandu-se profile de sprijin
adaptate la forma si dimensiunea tubulaturii
Dispozitivele trebuie sa permita reglajul pozitiei tubulaturii. Sunt construite astfel incat
sa poata suporta o greutate suplimentara de 100 kg intre doi suporti, in plus fata de
greutatea proprie a tubulaturii si a izolatiei
Capetele suporturilor se vor proteja impotriva lovirilor accidentale
Asamblarea canalelor de ventilare rectangulare
Asamblarea tronsoanelor de tubulatura trebuie sa fie demontabila. Asamblarile vor fi
perfect etanse realizata prin garnituri din cauciuc moale sau alte materiale agrementate.
Canalele de ventilare se vor monta in linie dreapta orizontala sau verticala, fara
sageti sau devieri.
Inainte de montarea pe pozitie, se vor asambla la nivelul pardoselii sau al platformei
de lucru, numarul maxim posibil de tronsoane si piese speciale alcatuind portiuni de canal
avand forme si lungimi determinate de conditiile locale de pe santier.
In alcatuirea portiunilor de canal, asamblarea tonsoanelor se va face astfel incat
falturile longitudinale sa fie dispuse alternat pentru a nu forma o cusatura continua.
La canalele rectangulare, imbinarile longitudinale prin falt se vor alterna de pe o fata
pe alta a tronsoanelor consecutive.
Parc Municipal Vest
531
Asamblarea canalelor de ventilare circulare

Asamblarea tronsoanelor circulare se face cu mansete interioare ce se asambleaza
etans la extremitatile acestora. Etanseitatea este asigurata de benzi termoretractabile la
rece cu exteriorul din polietilena si interiorul din material autovulcanizant.
Pentru diametre mai mari de 315 mm, asmblarea se va face cu flanse. Aceste bride
au o lungime suficienta pentru a permite presarea uniforma si fara deformare pe o latime de
4 mm si pe toata circumferinta. Aceste mod de asamblare va fi intercalat la fiecare imbinare.
Remarci :
Pentru diferitele imbinari prezentate mai sus, asamblarea se face prin intermediul
unor garnituri de etansare. In dreptul schimbarilor de directie tronsoanele vor fi montate
coaxial.
Instalatiile de ventilare vor trebui sa respecte normele in vigoare privind etanseitatea
la aer
Transportul, depozitarea si manipularea
Transportul materialelor, echipamentelor si componentelor de instalatii se va
efectua cu mijloace adecvate mecanizate (trenuri, camioane) acoperite, asigurate contra
deteriorarilor datorate vibratiilor, socurilor , coroziunii, temperaturii, in concordanta cu
indicatiile producatorului
Materialele de instalalii se vor pastra in depozitele de materiale ale santierului, cu
respectarea reglementarilor in vigoare privind prevenirea si stingerea incendiilor si in
conformitate cu instructiunile fumizorului.
Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influenla
nefavorabila, pe durata depozitatii, se pot depozita in aer liber, in stive sau rastele, pe
platforme betonate sau balastate, special amenajate in acest scop, cu respectarea
normelor de paza si tehnica securitatii muncii.
Materialele ce se deterioreaza la umiditate, frig, caldura sau radiatie solara (ex.
aparate de masurare si control, aparataj electric etc.) se vor pastra in magazii inchise.
Foile de tabla se vor aseza orizontal pe grinzi de lemn in magazii sau soproane. Se
interzice asezarea foilor de tabla direct pe pamant..
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii
si in asa fel incat sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante
sau usor detormabile.
Inainte de montaj, toate tronsoanele vor fi curatate in interior pentru a se inlatura
toate urmele de praf si uleiuri.
Curatarea se va face prin periere mecanica.
Toate tronsoanele si sistemele vor fi curatate si dezinfectate. Ele vor fi degresate,
spalate, uscate inainte de aducerea in zona de montaj.
Toate gaurile si decupajele necesare pentru usile de acces si punctele de masura se
realizeaza inainte de curatarea si montarea tubulaturii.
Marcarea tubulaturii
Tubulatura va fi prevazuta cu sageti ce indica sensul de circulatie a aerului.
Acestea vor fi pe fond rosu pentru introducerea aerului si pe fond albastru pentru aspiratie.
Probe si verificari
Tubulatura este supusa, dupa montaj, la o proba de presiune. Presiunea de
incercare trebuie sa fie cel putin egala cu presiunea statica a ventilatorului + 500 Pa.
Tubulatura nu trebuie sa isi piarda in nici un caz etanseitatea perfecta, nici sa se
deformeza la functionarea ventilatoarelor.
Parc Municipal Vest
532
Eventualele neetansitati vor fi evudentiate prin folosirea unor cartuse fumigene

montate in tubulatura.
Valorile maxime admise ale factorului de etanseitate, respectiv pierderea de aer sau
aspiratia de aer fals a canalelor de aer sunt indicate in normativul I5, in functie de procentul
de piese speciale ale canalelor de ventilare.
Documente furnizate de antreprenor
Antreprenorul va anexa la oferta prezentata, toate detaliile tehnice ce permit
analizarea tehnologiei de constructie a canalelor de aer. Printre altele se vor specifica:
- Modul de rigidizare si etansare a canalelor de aer
- Profilele de asmblare
- Pierderile de sarcina pentru canalele de aer
- profils d'assemblage (angles arrondis)
- schimbarile de sectiune
- modul de realizare al sustinerilor
- caracteristicile clapetelor de reglaj
- dispunerea si caracteristicile usilor de vizitare
Materiale utilizate
Pentru tabla zincata acoperirea va fi de minimum 250g/m iar curatarea si zincarea
vor fi facuta in fabrica. Grile si guri de ventilare
Acest articol descrie caracteristicile principale la care trebuie sa raspunda grilele si
gurile de ventilare.
Amplasarea grilelor de ventilare este data cu titlu indicativ. Antreprenorul va face, in
functie de debitele si de locurile disponibile, selectia grilelor pentru garantarea
performantelor atat din punct de vedere al distributiei uniforme a aerului cat si a respectarii
nivelului de zgomot.
Selectia grilelor va tine cont de adancimea si inaltimea localurilor.
Viteza aerului in zonele ocupate, nu va depasi 0.20 m/s. Toate modificarile
necesare pentru a se respecta aceasta conditie intra in sarcina antreprenorului.
Pentru localurile cu inaltime mare grilele au fost alese astfel incat sa se obtina o refulare a
aerului cald, pe perioada iernii, pana la pardoseala localului.
Viteza aerului la iesirea din grilele de ventilare va fi determinata astfel incat sa se
optina o ventilare corecta a aerului in localurile respective.
Antreprenorul va prevedea toate dispozitivele de reglare a circulatiei aerului ( rame cu
jaluzele opuse, lamele pentru directionarea aerului, etc.). Aceste dispozitive sunt
obligatoriu fixate de peretii interiori ai canalelor de aer pentru a se evita orice risc de
aparitie a vibratiilor in timpul functionarii instalatiei.
Structura de pret
Pretul cuprinde procurarea si montajul grilelor si gurilor de ventilare precum si
procurarea si montarea tuturor accesoriilor necesare montarii si racordarii la reteaua de
canale de aer.
Accesoriile acustice trebuie sa permita adaptarea nivelurilor de zgomot la
exigentele proiectului.
Furnitura grilelor de introducere a aerului include si clapetele de reglaj.
Parc Municipal Vest
533
Documente prezentate de antreprenor

Inainte de a efectua comenzile antreprenorul va prezenta spre aprobare biroului de
studii, tablourile si diagramele de amplasare a ansamblului grilelor de ventilare.
Pe de alta parte, pentru fiecare tip, se vor supune spre aprobarea arhitectilor
esantioane ale grilelor pentru evaluarea aspectului estetic. Diferitele nuante ce ar putea fi
cerute de arhitect nu vor constitui motive de suplimetare a contractului. Pentru aceasta,
antreprenorul se asigura ca grilele pe care le prevede au culorile asortate cu cele ale
elementelor de constructie pe care se fixeaza.
Guri pentru montaj aparent pe tubulatura - plafon (simpla sau dubla orientare)
Toate grilele vor fi rectangulare din inox dubla orientare pentru refulare si simpla
orientare pentru aspiratie.
Grilele de refulare vor fi prevazute cu clapete de reglaj rectangulare.
Grilele de aspiratie vor fi fara clapete de reglare.
Fixarea de panourile sandwich (plafon) se face cu suruburi aparente eloxate sau
din inox.
Grile exterioare
Structura de pret
Pretul de motaj al grilelor cuprinde, pe langa procurarea acestora, amenajarile si
diversele lucrari de reconditionare necesare, precum si cadrul de fixare din otel vopsit cu
vopsea de protectie la coroziune in doua straturi.
Caracteristici
Grilele pentru prizele de aspiratie de aer proaspat / evacuare aer viciat trebuie sa
fie executate din materiale rezistente la conditiile de climat exterior, astfel materialele
utilizate pot fi:
- materiale plastice protejate impotriva radiatiilor UV;
- aluminiu anodizat;
- otel inoxidabil
Aceste grile vor fi echipate la fata interioara cu site din cupru sau inox impotriva
insectelor ( ochiuri 10/10 mm grosimea firului 1 mm ) fixate cu contra cadre usor
demontabile.
Pe de alta parte forma lamelelor este astfel incat sa nu permita patrunderea apei
provenita din precipitatii in interior.
Un cadru pe care sunt montate lamele fixe orientate in jos, lamela inferioara
depaseste planul vertical al grilei asigurand prelingerea apei. Cadrul va fi fixat cu suruburi
din otel inox sau din alte materiale protejate la coroziune.
Sectiunea de trecere a aerului va fi dimensionata pentru o viteza de 2.5 m/s.
Culoarea de finisaj va fi supusa aprobarii arhitectului (se va prevedea in prezenta
antrepriza).
Executarea lucrarilor de instalatii de ventilare
Generalitati
Montajul instalatiilor de ventilare se va coordona si corela cu lucrarile de realizare a
constructiei si in special cu realizarea golurilor, postamentelor etc. aferente acestor
instalatii.
Constructia va fi prevazuta cu elementele necesare pentru sustinerea
condensatoarelor racate cu aer amplasate pe acoperis si a ventilatoarelor, precum si cu
aparatele de ridicat necesare pentru montarea acestora.
Executia lucrarilor de instalatii de ventilare si climatizare se va efectua respectand
normele de tehnica securitatii muncii.
Parc Municipal Vest
534
Verificarea materialelor si echipamentelor

La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale, aparataje si masini
agrementate tehnic, care corespund prevederilor proiectului.
Toate echipamentele (ventilatoare, aparate de climatizare, etc.) vor fi insotite de
certificatele de calitate (incercare) ale intreprinderii producatoare.
Inaintea punerii in opera, toate materialele, aparatele si masinile se vor supune unui
control cu ochiul liber, pentru a se constata daca nu au suferit degradari de natura sa le
compromita tehnic si calitativ (deformari sau blocari la aparataje, starea elementelor de
imbinare si de racordare, etc.) se vor remedia defectiunile respective sau se vor inlocui
aparatele si masinile care nu pot fi aduse in stare corespunzatoare prin remediere.
Confectionarea canalelor de ventilatie
Tolerantele admise la executarea canalelor fata de dimensiunile nominale sunt
indicate in tabelul urmator :
Diametrul sau latura mare a Abaterea maxima admisibila in

canalului
mm
(dimensiuni nominale) (mm)
Canale din ALP
3
100 250
4
280 500
6
500 - 1000
Montarea canalelor de ventilare

Canalele de ventilare se vor monta in linie dreapta orizontala, fara sageti sau
devieri.
Sustinerea canalelor de aer se va face cu elemente de sustinere tipizate. Distanta
dintre suporti va fi cea indicata in agrementele tehnice ale furnizorilor.
Montarea ventilatoarelor
Inainte de inceperea montarii, se vor efectua urmatoarele verificari ale ventilatorului
si motorului electric de actionare :
- corespondenta dintre caracteristicile inscrise pe placutele de identificare si
datele proiectului ;
- controlul exterior general al starii echipamentului pentru a se identifica
eventualele deteriorari produse in timpul transportului si manipularilor ;
- existenta vaselinei de ungere la paliere si lagare ;
- starea izolatiei motoarelor electrice.
Agregatul ventilator motor se va aseza pe pozitie cu respectarea riguroasa a
cotelor de amplasament indicate in proiect.
Inainte de fixarea definitiva pe pozitie, se va regla orizontalitatea asezarii
ventilatorului si motorului electric.
Montarea ventilatoarelor se va face pe elemente de amortizare din cauciuc, iar
racordarea lor la instalatie se va face prin racorduri elastice.
Etanseitatea instalatiilor de ventilare
Parc Municipal Vest
535
Se vor lua toate masurile necesare pentru limitarea pierderilor de aer prin
neetanseitati (la imbinarile longitudinale, la imbinarile cap la cap ale elementelor de
tubulatura, la imbinarile dintre tubulatura si aparate, la punctele de masurare etc.).
Conditii tehnice pentru verificarea instalatiilor de ventilatie
Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor
Toate aparatele si materialele pot fi introduse in lucrare numai daca sunt conform
prevederilor din proiect, daca au fost livrate cu certificate de calitate si daca in cursul
depozitarii sau manipularii nu au suferit deteriorari.
Executantul nu va face inlocuiri de materiale sau aparate fara avizul scris al
proiectantului.
Instalatiile de ventilare si climatizare vor fi verificate privind :
- corespondenta cu prevederile proiectului, cu reglementarile tehnice in
- vigoare, precum si cu prevederile din Normativul I5;
- corespondenta dintre caracteristicile echipamentelor prevazute in proiect si a
celor instalate ;
- corespondenta dintre geometria instalatiei proiectate si a celei realizate ;
- calitatea executiei ;
- funtionarea elementelor componente ;
- alimentarea cu energie electrica, apa calda, agent frigorific
- conditiile necesare pentru pornirea instalatiei ;
- conditiile necesare in vederea asigurarii masurilor de tehnica securitatii,
- indicate in proiect si in NGPM ;
- conditiile necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor ;
- nivelul de zgomot din incaperile ventilate sau climatizate.
Verificarea instalatiei in detaliu va cuprinde :
tubulatura de aer : materialul, izolatia termica, constructia pieselor speciale
(coturi, ramificatii, confuzoare, difuzoare etc.). Se va urmari daca au aparut
rezistente aeraulice suplimentare fata de cele prevazute in proiect
ventilatoarele : amplasarea, fixarea, racordarea
la tubulatura, tipul
constructiv, debitul, presiunea, turatia, sensul, felul actionarii ;
motoarele electrice ale ventilatoarelor : pozitia, tipul, tensiunea, racordarea
la retea, fixarea, turatia si punerea la pamant ;
gurile de introducere : pozitia in instalatie si incaperea ventilata, numarul,
dimensiunile, modul de montare, tipul constructiv, existenta dispozitivelor de
reglare a debitului de aer ;
gurile de evacuare : pozitia in instalatie si incaperea ventilata, numarul,
dimensiunile, modul de montare, tipul constructiv, existenta dispozitivelor de
reglare a debitului de aer ;
gurile de evacuare in atmosfera si prizele de aer : pozitia de montare,
fixarea, protectia contra vantului si a patrunderii vietuitoarelor sisteme de
automatizare
Se va asigura starea de curatenie, in interior si exterior, a tuturor elementelor
instalatiei (conducte de aer, ventilatoare, guri de ventilare).
La verificarea calitatii executiei se va observa daca :
- dimensiunile canalelor se incadreaza in tolerantele prescrise ;
Parc Municipal Vest
536
- nu exista deformari vizibile la peretii canalelor de aer.

Etanseitatea tubulaturii se va verifica prin proba cu fum.
Probe
Punerea in functiune a echipamentelor de ventilare si climatizare comporta
urmatoarele operatii :
- pornirea in sarcina redusa ;
- pornirea in sarcina normala ;
- functionarea de proba.
Pornirea instalatiei in sarcina redusa se va realiza prin inchiderea partiala a
organului de reglare montat la ventilator.
Se va constata daca in tubulatura de aer nu se produc suprapresiuni sau depresiuni
excesive.
Se va consta daca rotorul ventilatorului se invarteste in sensul corect.
Prin deschiderea treptata a organului de reglaj se va trece la sarcina nominala,
constatandu-se :
- lipsa de vibratii sau zgomote anormale la ventilator, motor ;
- curentul la pornire a motorului ;
- lipsa unor scantei la motor ;
- lipsa unei incalziri anormale a motorului electric ;
Functionarea de proba se va stabili la cateva ore.
Toate instalatiile de ventilare se vor regla astfel incat :
- dispozitivele de reglare montate in gurile de ventilare sa asigure debitele
- de aer indicate in proiect, la toate gurile de introducere si evacuare ;
- dispozitivele de reglare montate la ramificatii sa asigure debitele de aer
- indicate in proiect pe fiecare ramura ;
- se va asigura alimentarea echipamentului de ventilare climatizare cu
- energie electrica, agent frigorific, la parametrii prevazuti in proiect.
Intre debitele de aer masurate si cele din proiect se admite o diferenta de 10%.
Dupa ce cladirea a fost complet terminata se va verifica eficacitatea globala a
instalatiilor de ventilare si climatizare in conditiile desfasurarii normale a activitatii (gradul
de ocupare a incaperilor cu persoane, iluminat maxim) si in perioade adecvate (perioada
rece pentru incalzire cu aer cald, respectiv perioada calda -pentru climatizare).
Eficacitatea instalatiilor se va stabili prin compararea temperaturilor obtinute in
incaperi cu instalatiile in functiune si instalatiile oprite.
Se vor verifica, de asemenea, viteza curentilor de aer si nivelul de zgomot.
Verificarile si probele instalatiilor de ventilare si climatizare se vor face in
conformitate cu prevederile normativelor I5 si C56.
STANDARDE SI NORME
I.13-94 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala
I.5-98 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si de climatizare
I.27-82 - Instructiuni tehnice privind stabilirea si verificarea clasei de calitate a lucrarilor de
sudura la conducte si recipiente
I12-78 - Normativ privind efectuarea incercarilor de presiune la conducte de otel
C56-85 - Normativ pt.verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii
aferente
C142-85 - Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea
termoizolatiilor la
elementele de instalatii
Parc Municipal Vest
537
STAS 1907/1-97
Calculul necesarului de caldura. Prescriptii de calcul
STAS 1907/2-97
Calculul necesarului de caldura.Temperaturi interioare
conventionale de calcul
STAS 1797/1-79
Dimensionarea corpurilor de incalzire. Prescriptii generale
STAS 6472/3-89
Calculul termotehnic al elementelor de inchidere ale cladirilor
STAS 6648/1-82
Calculul aporturilor de caldura din exterior. Prescriptii fundamentale
STAS 6648/2-82
Parametri climatici exteriori
In toate etapele de executie a instalatiilor se vor respecta cerintele privind protectia,
siguranta si igiena muncii.
Locul de munca va fi curat de materialele nefolositoare, luminat si bine ventilat
Uneltele folosite vor fi in perfecta stare de utilizare.
Aparatele electrice vor fi in perfecta stare de functionare.
Iluminarea locului de munca cu lampi portative se va face de la o sursa de 24V
Lucrarile de sudura se vor efectua de muncitori specializati care vor folosi
echipamentele de protectie
Spargerea gaurilor in plansee,pereti, precum si realizarea de santuri in pereti se vor
executa cu echipamente adecvate (ochelari de protectie)
Uneltele pneumatice folosite la inaltime mai mare de 1,5 m, vor fi folosite numai pe
schele construite in conformitate cu normele in vigoare
Rezemarea materialelor lungi (tevi, profile, etc.) de pereti este interzisa
In procesul de executie se vor respecta urmatoarele :
- Norme Generale de Protectia Muncii, Ministerul Muncii si Ministerul
Sanatatii 1975
- P118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
- C300-94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
- OMI 775/1998 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor.
3.5.2 SCENA
3.5.2.1 Arhitectura
3.5.2.1.1 Memoriu tehnic arhitectura scena
Caracteristicile tehnice ale constructiei sunt urmatoarele:
FUNCTIUNEA - amenajare deschisa destinata organizarii evenimentelor,
spectacolelor, etc. Amenajarea cuprinde o scena rotunda cu raza de 6,00 m, cu o
acoperire metalica, un ring de dans alaturat scenei, gradene denivelate cu 350 locuri,
accese pe trepte si rampe, spatii verzi, circulatii adiacente scenei si gradenelor, iluminare.
REGIM DE INALTIME parter;
ARIE CONSTRUITA 3600 mp.
GRADUL DE REZISTENTA LA FOC III - conform prevederilor din P118/1999 cu
risc mic de incendiu;
CATEGORIA DE IMPORTANTA - C- conform prevederilor din HGR 766/1997;
CLASA DE IMPORTANTA III conform prevederilor din P100/1992.
DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI:
Obiectul prezentei documentatii este amenajarea unui spatiu deschis, destinat
organizarii unor evenimente, spectacole.
Parc Municipal Vest
538
1. Construirea scenei, a gradenelor, a ringului de dans, a circulatiilor orizontale si a

scarilor si rampelor.
2. Racord la reteaua de energie electrica a parcului, iluminat.
3. Apele pluviale se varsa in teren prin intermediul drenurilor.
Constructia, ce urmeaza a se executa are un regim de inaltime parter deschis,
acoperit cu o structura metalica.
Suprafata construita si amenajata = 3600 mp
Este un spatiu de spectacol, in care natura are rol de fundal/decor. Poate fi folosita
in diverse scopuri (spectacole, concerte, intruniri sau chiar ca simplu spatiu de odihna in
aer liber).
Scena este amplasata la nord-est, iar gradenele spre sud-vest, astfel spectatorii au
o buna vizibilitate pe tot parcursul zilei. Capacitatea gradenelor 350 spectatori.
Functiuni
Zona destinata evenimentelor gazduieste spectacole artistice ocazionale si expozitii
de flori.
Constructia scenei si a gradenelor
Constructia proiectata pentru scena este o platforma din beton B200, armat cu
plasa dubla STNB, diametru 10cm/10 , delimitata de o fundatie inelara din beton armat
monolit. Structura gradenelor este alcatuita din lamele din beton armat asezate pe un strat
de beton simplu sau balast compactat, pe umplutura din pamant sanatos, compactata in
straturi de cate 10 cm. Grosime, respectandu-se prevederile tehnice legale privind
executia terasamentelor.
Pentru dimensionarea si verificarea elementelor de constructie la starea limita
ultima de rezistenta si stabilitate s-au avut in vedere gruparea fundamentala si gruparea
speciala.
Sarcinile seismice au fost determinate pe baza prevederilor Normativului P100
1/2006, considerandu-se clasa de importanta III, in sensul acestui normativ, si in urma
efectuarii calculului de structura a rezultat marca betonului, care va fi Bc 20/25 (B330) si
otel marca PC52 si OB37.
Scena are o acoperire din elemente metalice care pe langa functia estetica (de
marcare tridimensionala a zonei scenei) are si functii practice, asigurand suport pentru
reflectoare, decoruri, acoperiri temporale in caz de ploaie sau soare puternic.Dotarile
aferente scenei includ o instalatie de lumini si o instalatie de sonorizare.
Gradenele
Gradenele sunt executate din lemn ignifugat si tratat sa reziste la intemperii,
asigura locuri pentru 350 spectatori. Structura de rezistenta a gradenelor este din beton
armat.
Gradenele inconjoara scena pe trei parti, sunt denivelate; accesul este asigurat atat
de scari, cat si de rampe. Amenajarea peisagistica pune in valoare aceasta zona destinata
evenimentelor.
Apele pluviale se evacueaza in teren prin intermediul drenurilor.
Accesul la gradene se realizeaza prin scari si rampe din beton armat.
Scarile s-au proiectat pentru a corespunde formulei 2h + l = 62 64 cm, conform STAS
2965.
Finisaje
Finisajele exterioare sunt cele specifice acestui gen de lucrari dupa cum urmeaza:
- la pardoseli si trepte, rampe s-au propus pardoseli reci din beton amprentat sau
gresie portelanata antiderapanta.
Parc Municipal Vest
539
la trotuare si alei pietonale s-au prevazut pavele autoblocante decorative.

Caracteristici :
- categoria de pericol de incendiu : C1 (CA 2a)
- categoria de importanta: C conform HGR 766/1997
- gradul de rezistenta la foc : III
INCADRAREA IN NORMATIVE:
INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE
La intocmirea proiectului s-au respectat cerintele de calitate pentru exigentele C, D,
E, F precum si toate normele si normativele legale in vigoare, pentru acest gen de lucrari,
la data intocmirii: (stabilite prin Legea nr.10/1995)
Cerinta A REZISTENTA SI STABILITATE - conform prevederilor din memoriu
tehnic de structura.
Cerinta B SIGURANTA IN EXPLOATARE
- program de urmarire in timp a constructiei conform normativ MP 031/-03
- siguranta in exploatare conform normativ NP 068/-02
- dimensionarea parapetilor a fost facuta in conformitate cu prevederile din
STAS 6131,GP 089/-03;
- dimensionarea scarilor si treptelor a fost facuta in conformitate cu prevederile
STAS 2965, NP063/-02;
- pardoselile au fost proiectate in functie de destinatia incaperilor (pardoseli
antiderapante) in conformitate cu normativul GP 037/-98
Urmarirea comportarii constructiei pe durata executiei si pe durata exploatarii se
face in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, a normativului P 130/1999 si HGR
766/97.
Cerinta C SIGURANTA LA FOC se respecta prevederile din Legea 307/2006
aprobata prin Decret 936/11.07.2006 privind securitatea la incendiu si din Normativul P118/1999 privind siguranta la foc.
Cladirea se incadreaza in gradul III rezistenta la foc si risc mic de incendiu conform P118/99;
Cerinta D
a - IGIENA si SANATATEA OAMENILOR - modul de respectare a Ordinului
ministrului sanatatii nr.331/1999 pentru aprobarea Normelor de avizare sanitara a
proiectelor, obiectivelor si de autorizare sanitara a obiectivelor cu impact asupra sanatatii
publice, STAS 6472 privind microclimatul; NP 008 privind puritatea aerului; STAS 6221 si
STAS 6646 privind iluminarea naturala si artificiala.
distantele minime fata de constructiile invecinate se conformeaza prevederilor
Certificatului de Urbanism;
b - REFACEREA SI PROTECTIA MEDIULUI
Au fost respectate prevederile din 0.G. 195/2005 privind protectia mediului;
1. Protectia calitatii apelor
Apele pluviale vor fi evacuate la teren, in spatiile verzi.
2. Protectia aerului
Scena nu evacueaza in aer poluanti sub forma de pulberi sau de alt tip;
3. Protectia impotriva zgomtului si a vibratiilor
Este o constructie in aer liber, cu spatii largi, destinata evenimentelor.
4. Protectia impotriva radiatiilor
Parc Municipal Vest
540
Nu este cazul;
5. Protectia solului si a subsolului
Constructia nu prezinta pericol de poluare a solului si subsolului;
6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice
Nu este cazul;
7. Protectia asezarilor umane si altor obiective de interes public.
Nu este cazul.
8. Gospodarirea deseurilor.
Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate din activitatea constructiei sunt cele
specifice serelor de productie si expozitie si se vor depozita in europubele.
Colectarea, depozitarea si evacuarea deseurilor menajere se va face prin serviciile
de salubritate ale parcului, conform contractului cu o firma de colectare.
Colectarea, depozitarea si evacuarea deseurilor rezultate din constructie se va face
de catre constructor.
Cerinta E
a - IZOLAREA TERMICA SI ECONOMIA DE ENERGIE
Nu este cazul.
b - IZOLAREA HIDROFUGA
Au fost respectate Normativele NP 040/-02 privind proiectarea si executarea
hidroizolatiilor din materiale bituminoase si hidrofuge la lucrarile de constructie
supraterane (soclu termohidroizolat, camere umede (baie), etc.).
MASURILE DE PROTECTIE CIVILA (adapost ALA)
Deoarece este o amenajare in aer liber, nu a fost prevazuta executarea unui
adapost de protectie civila.
AMENAJARI EXTERIOARE CONSTRUCTIEI
- imprejmuiri;
- alei pietonale si carosabile;
- plantatii;
Pe durata executarii lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele:
- Legea 319/2006 privind sanatatea si securitatea in munca;
- Norme generale de protectia muncii 2002
- Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 privind protectia si igiena muncii in
constructii ed. 1995
- Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitate a muncii la
inaltime
- Ord. MMPS 255/1995 Normativ cadru privind acordarea echipamentului de
protectie individuala
- Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 Normativ C 300
alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii propriu-zise a lucrarilor
In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si HGR
925/1995 proiectul va fi supus verificarii tehnice pentru exigentele B1, C, D1, E si F.
DISPOZITII FINALE
Executia lucrarii va incepe dupa obtinerea autorizatiei de construire si pe baza
documentatiei tehnico - economice intocmita in faza PT.
In conformitate cu legislatia in vigoare, respectarea proiectului autorizat este
obligatorie si eventualele modificari se pot face doar cu avizul proiectantului de
specialitate.
Beneficiarul si constructorul vor convoca proiectantul pentru trasarea
amplasamentului inainte de inceperea lucrarilor.
Parc Municipal Vest
541
In timpul executiei, lucrarile vor fi supravegheate de o persoana calificata si se vor

intocmi procese verbale de lucrari ascunse si de receptie conform programului de control
pe santier si la faze determinante acestea urmand a fi atasate la Cartea Tehnica a
constructiei.
In cazul in care se doreste modificarea dimensiunilor elementelor structurale sau
folosirea altor materiale decat cele indicate prin proiect se va cere avizul proiectantului de
specialitate si, daca este cazul, se va solicita avizul emitentului autorizatiei de construire.
Lucrarile de alimentare cu energie electrica vor fi executate numai de personal
autorizat.
URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIILOR SI INSTALATIILOR
UTILITARE INTERIOARE SI A RETELELOR EXTERIOARE DE UTILITATI :
Urmarirea in timp a comportarii constructiilor si instalatiilor utilitare interiore si a
retelelor exterioare de utilitati este impusa prin Legea Nr . 10 / 1995. Scopul urmaririi in
timp a comportarii acestora este acela de a se pune in evidenta durabilitatea , siguranta in
exploatare , functionalitatea , eficienta, precum si calitatea materialelor utilizate .
Urmarirea comportarii in timp se pune in evidenta prin :
- urmarirea curenta;
- urmarirea periodica.
Procedurile cu privire la urmarirea curenta si la urmarirea periodica vor fi elaborate
de proiectantul de specialitate, fiind in mod obligatoriu incluse in Caietul de Sarcini si in
Instructiunile de Exploatare .
3.5.2.1.2 Caiet de sarcini arhitectura scena
GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde principalele conditii de calitate pe care trebuie sa le
indeplineasca lucrarile de constructii precum si verificarile ce se efectueaza pentru a
constata indeplinirea acestora.
Respectarea acestor conditii se urmareste de catre sefii formatilor de lucru si de
personalul tehnic de indrumare si supraveghere al constructorului si beneficiarului.
Separat de aceasta, se efectueaza verificari:
Pe parcursul executarii, pentru toate categoriile de lucrari ce devin ascunse prin acoperire
cu (sau inglobate) alte categorii de lucrari sau elemente de constructii.
Certificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei acestora cu
proiectul, in limitele indicatorilor de calitate si a abaterilor admisibile prevazute in acestea.
Dispozitiile de santier emise de proiectant, cu avizul beneficiarului au acelasi regim de
aplicabilitate ca si proiectul de executie din punct de vedere al respectarii conditiilor de
calitate si al verificarilor efectuate.
In toate cazurile in care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau incercare efectuata pe
parcurs, referitoare la rezistenta, stabilitatea sau functionalitatea lucrarii nu se incadreaza
in abaterile admisibile, decizia asupra continuarii lucrarilor nu poate fi luata decat pe baza
acordului dat in scris de beneficiar cu acordul proiectantului.
Este cu desavarsire interzis a se proceda la executarea de lucrari care sa anglobeze sau
sa ascunda defecte ale structurilor de rezistenta sau care sa impiedice accesul si
repararea corecta sau consolidarea acestora.
Functie de momentul efectuarii verificarilor acestea se refera la:
determinarea prin masuratori a corespondentei elementelor verificate cu prevederile
proiectului din punct de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si modului de armare;
existenta documentelor de atestare a calitatii materialelor;
efectuarea incercarilor de proba impuse de proiect si de prescriptiile tehnice precum si
existenta documentelor cu rezultatele acestora si a proceselor verbale de lucrari;
Parc Municipal Vest
542
examinarea existentei si continutului documentelor si proceselor verbale mentionate mai

sus a sintezelor si concluziilor acestora.
Mai sus sunt extrase din prescriptiile tehnice pentru proiecte, executie si receptie, in
vigoare la data elaborarii proiectului.
Verificarile si principalele conditii de calitate sunt cuprinse pe categorii de lucrari in
Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente
indicativ C 56-85.
In continuare sunt prezentate pe categorii de lucrari continutul acestora si
anume:
Cap. I Terasamente;
Cap. II Fundatii;
Cap. Ill Beton armat monolit;
Cap. IV Prevederi specifice elementelor prefabricate din beton armat;
Cap. V Prevederi specifice constructiilor metalice;
Cap. VI Hidroizolatii;
Cap. VII Zidarii si pereti;
Cap. VIII Invelitori.
Orie modificare ulterioara in cuprinsul prescriptiilor indicate in lucrare ca si orice noi
prescriptii aparute dupa elaborarea lucrarii de fata, se vor respecta in mod obligatoriu,
chiar daca ele nu concorda cu prevederile din textul lucrarii.
In consecinta, utilizatorii prezentei lucrari trebuie sa cunoasca si sa aplice in
consecinta.
COMPARTIMENTARI, INCHIDERI
Introducere
La interior compartimentarile se vor realiza din:
- zidarie de caramida cu goluri verticale tip G.V.P., format 290x140x88 mm. in
ziduri avand grosimea de 30 cm.;
- zidarie din blocuri B.C.A. format 300x600x150 mm. in ziduri avand grosimea
de 15 cm.
- pereti usori cu schelet simplu sau dublu si placi din ipsos carton avand
grosimea de 20 cm.
grosimea de 10 cm.
Inchiderile exterioare se vor realiza din:
- zidarie din caramida presata plina format 240x115x63 mm. in ziduri de 12,5
cm. (protectia hidroizolatiei si soclul din caramida aparenta pe inaltimea
demisolului);
de 30 cm. (inchiderile verticale exterioare la nivelul mansardei);
Peretii structurali din zidarie se vor executa cu:
ziduri avand grosimea de 45 cm. (STAS 5185/2-86) marca C125 calitatea
I
- caramizi pline (STAS 457-86) avand dimensiunile, marca si calitatea
caramizilor obligatoriu conform proiectului marca C125 calitatea I (pentru
cosurile de fum);
La executia lucrarilor de zidarie se vor respecta prevederile Instructiunilor tehnice
privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala, Indicativ C.17/1982.
Parc Municipal Vest
543
De asemenea este obligatoriu ca dimensiunile, marca si calitatea caramizilor si

marca mortarului de zidarie sa fie conform celor indicate in proiect.
Conditiile de calitate si verificarea calitatii lucrarilor de zidarie de caramida sunt cele
aratate in STAS 10109/1 1982 si in Normativ pentru verificarea lucrarilor de constructii
si instalatii aferente Indicativ C.56/1985.
La executia lucrarilor de zidarie se vor respecta prevederile din Norme republicane
de protectie a muncii aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele nr.
34/1975 si 60/1975 inclusiv modificarile aprobate cu Ordinele 110/1977 si 39/1977. Vor fi
de asemenea avute in vedere Normele generale P.S.I. la proiectarea si realizarea
constructiilor aprobate prin D. 290/16.08.1977.
Executarea lucrarilor de zidarie
Lucrarile se vor executa in conformitate cu prevederile din P2-85, C56-85 si STAS
10109/1-82. Toate materialele care intra in compozitia unei structuri din zidarie nu pot fi
puse in opera decat:
- dupa verificarea certificatelor de calitate care sa ateste ca sunt cele
corespunzatoare normelor respective;
- dupa ce s-au executat la locul de punere in opera incercarile prevazute in
prescriptiile tehnice respective;
- dupa verificarea fisei de transport a betonului si mortarului din datele caruia
sa rezulte ca betonul si mortarul sunt corespunzatoare calitatilor prevazute
in proiect si in prescriptiile tehnice.
- mortar (STAS 1030-85 si instructiuni tehnice C17-82) avand marca conform
proiectului M100Z la cosurile de fum si M25Z la celelalte (fara var), iar
marca minima a cimentului pentru mortarul utilizat la cosurile de fum P300
sau M400.
Consistenta mortarului, determinata cu conul etalon pentru zidaria din caramizi si
blocuri cu goluri verticale de 7-8 cm.
Caramizile, inainte de punerea lor in lucru, se vor uda bine cu apa.
Pe timp de arsita udarea trebuie facuta mai abundent.
Grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm, iar a celor verticale de 10 mm cu
abaterile prevazute in tabelul 8,5.
Rosturile orizontale si verticale se umplu cu mortar pe toata grosimea zidariei, mai
putin de 10-15 mm la fata zidariei care urmeaza a se tencui, pentru a se asigura o buna
aderenta a tencuielii.
Intreruperea executiei zidariei se face numai in trepte.
Armatura-carcasa in stalpisori se va monta inainte de executarea zidariei.
Pe masura executarii zidariei, in rosturile orizontale ale acesteia se aseaza barele
orizontale de legatura cu stalpisorii, inglobindu-le in mortar marca M50, obtinut cand este
cazul prin imbogatirea locala a mortarului ciment.
Rosturile zidariei din dreptul stalpisorilor se lasa neumplute cu mortar pe o
adancime de cca 20mm pentru realizarea unei legaturi cat mai bune cu betonul din
stalpisori.
Turnarea betonului in stalpisori se face in straturi cu inaltimea de cca 1,00 m., dupa
udarea prealabila a zidariei si a cofrajului.
Indesarea betonului se face cu vergele, se interzice folosirea in acest scop a
vibratorului sau baterea cofrajelor.
Ghermelele necesare se vor zidi de o parte si de alta a golurilor dupa ce vor fi
imprimate cu carbolineum sau cufundate de 2-3 ori intr-o baie de bitum fierbinte.
Abateri admisibile STAS 10109/1-82:
Parc Municipal Vest
544
Nr.
Crt.
0
4
5
10
Denumire element
Abateri limita ( mm.)
1
2
La dimensiunile peretilor la grosimea de executie a peretilor din caramida si
blocuri ceramice
+4
de 14 cm.
-6
+6
de 24 cm.
-8
+10
> 24 cm.
-10
La goluri pentru pereti din caramida si din blocuri ceramice
+10
pentru goluri < 100 cm.
-10
+20
pentru goluri > 100 cm.
-10
La dimensiunile in plan ale incaperilor
+15
cu latura incaperii < 300 cm.
-15
+20
cu latura incaperii >300 cm.
-20
+10
La dimensiunile partiale in plan (spaleti)
-10
La dimensiunile in plan ale intregii +50
cladiri
-50
La dimensiunile pe verticala pentru pereti din caramida si blocuri ceramice
+20
Pentru un nivel
-20
+50
Pentru intreaga constructie
-50
La dimensiunile rosturilor dintre caramizi si blocuri
+5
rosturi orizontale
-2
+5
rosturi verticale
-2
La suprafete si muchii
la planeitatea suprafetelor
3mm. / m.
2 mm.
la rectilinitatea muchiilor
(cel mult 20 mm. pelungimea
neintrerupta a muchiei peretelui)
3mm. / m.
la verticalitatea neintrerupta a muchiilor
(cel mult 6 mm. pe nivel; cel mult 30
si suprafetelor
mm. pe intreaga inaltime)
Abateri fata de orizontala a suprafetelor superioare ale fiecarui rind de caramizi
sau blocuri
2 mm.
pentru pereti din caramida si blocuri
(cel
mult,
pe
toata
lungimea
ceramice
neintrerupta a peretului)
La coaxialitatea peretilor suprapusi
dezaxarea de la un nivel la urmatorul +10
Parc Municipal Vest
545
Nr.
Crt.
0
11
Denumire element
2
( cel mult 30 mm., dezaxarea maxima
cumulata pe mai multe niveluri)
La rosturile de dilatatie tasate si antiseismice
+20
la latimea rostului
-10
2 mm. / m.
la verticalitatea muchiilor rosturilor
(cel mult 20 mm. pentru intreaga
inaltime)
Un caz special il constituie zidaria din caramida presata plina format 240x115x63
mm. in ziduri de 12,5 cm. (protectia hidroizolatiei si soclul din caramida aparenta pe
inaltimea demisolului). In aceasta zona, elevatia fundatiei este hidroizolata vertical pana la
cotele trotuarelor, iar suprafata ramasa deasupra (pana la cota -0,15 m.) va fi pregatita ca
pentru lucrarile de placaje din caramida executate la fatade: se va executa un ancoraj
pentru plasa sudata de care urmeaza a fi prinsa zidaria din caramida plina pentru a-i
asigura aderenta in timp la stratul suport.
Reguli si metode de verificare a calitatii zidariei
Se vor efectua verificari atat in timpul executiei cit si dupa terminarea lor privind
corespondenta lucrarilor cu documentatia tehnica care a stat la baza executiei lucrarii,
precum si calitatea lucrarilor executate.
Verificarea dimensiunilor si a calitatii materialelor se face conform conditiilor din
standarde/ prevederi legale in vigoare, pentru fiecare material utilizat.
Caramizile, cimentul (mortarul) sunt cele prevazute in documentatia tehnica; trebuie
insotite de certificate de calitate. In caz contrar, ele nu sunt puse in opera decat dupa
verificarea calitatii prin incercari de laborator.
Verificarea calitatii procentuale de fractiuni de caramida se face prin examinarea
vizuala in timpul executiei astfel ca procentul de fractiuni de caramida sa nu depaseasca
15% din numarul de caramizi pe ansamblu lucrarii.
Verificarea grosimii peretilor netencuiti se face luandu-se media a trei masuratori,
cu precizie de 1mm., efectuate intre doua dreptare asezate pe fetele peretilor.
Daca la examinarea vizuala se observa neuniformitati mari intre grosimea diferitelor
rosturi, se va proceda si la verificarea grosimii fiecaruia.
Verificarea se face cu o rigla sau ruleta metalica cu gradatie milimetrica.
Verificarea umplerii rosturilor se face prin examinare vizuala.
Verificarea tasarii corecte a zidariei si a legaturilor la colturi, ramificatii si incrucisari
de pereti se face in cursul executiei, prin examinarea vizuala inainte de aplicarea tencuielii
consemnindu-se rezultatele verificarii in documentele de santier.
Verificarea orizontalitatii suprafetelor superioare ale randurilor de caramizi sau
blocuri se face cu ajutorul nivelei si a dreptarului.
Verificarea planeitatii suprafetelor si a rectilinitatii muchiilor se face prin aplicarea pe
suprafata peretelui sau in lungul muchiilor a unui dreptar de minim 2m lungime si prin
masurarea unghiului dintre acest dreptar si suprafata peretelui sau muchiei cu o precizie
de 1mm.
Verificarea verticalitatii suprafetelor si muchiilor se face cu ajutorul unei rigle
gradate in mm. cu o lungime de 2,0 m. si a firului cu plumb corespunzatoare inaltimii
nivelului.
Verificarea dimensiunilor incaperilor, a constructiei in ansamblu si a marimii golurilor
pentru usi, ferestre etc se face prin masuratori directe efectuate cu metrul sau ruleta.
Parc Municipal Vest
546
Verificarile:
- Coaxialitatii stalpisorilor si peretilor;
- Legaturii peretilor prin intermediul planseelor, centurilor;
- Legaturii dintre peretii de umplutura si elementele de rezistenta;
Lucrari de izolatii legate de executarea de zidarie se vor face dupa caz vizual sau
prin masuratori directe, in timpul executiei lucrarilor, rezultatele consemnandu-se in
documentele de santier.
Normativele privind proiectarea si executarea lucrarilor de zidarie si pereti:
P.2/1985-Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor de zidarie;
STAS 10109/1-1982-Lucrari de zidarie, calcul si alcatuirea elementelor;
C.17/1982-Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala;
STAS 5185/2-1986-Caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale;
STAS 6793/1986-Cosuri si canale de fum pentru focare obisnuite la constructii civile.
Prescriptii generale;
Ordin M.C.Ind. nr. 1233/D/80-Norme de protectie a muncii in activitatea de constructii
montaj;
D.290/1977-Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea
constructiilor;
C.56/1985-Norme pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente;
C.14/1982-Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la
lucrarile de zidarie;
C.16/1984-Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente;
P.104/94-Instructiuni tehnice pentru proiectarea si realizarea peretilor si acoperisurilor din
elemente de beton celular autoclavizat;
STAS 1030/1985-Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala.
Executarea lucrarilor in piatra
Zidaria din piatra
Zidarie de piatra de talie, alcatuita din blocuri de forma regulata, (paralelipipedice
sau cubice) avand diferite grade de prelucrare, dupa prevederile proiectului (epure, detalii
si profile) si destinatia constructiei la care se foloseste.
Dupa numarul fetelor finisate, pietrele sunt prelucrate pe patru (fetele laterale), cinci
(fetele laterale plus fata vazuta) sau sase fete, avand muchiile vii si intregi, lipsite de orice
crapaturi. Pe fetele laterale pietrele sunt lucrate cu dalta cu varf (spitul) si cu ciocanul
dintat (buciarda groasa), iar fata vazuta poate fi lucrata din gros, in bosaje, spituita,
buciardata cu buciarda groasa sau fina, sau cu dalta si apoi slefuita, lustruita etc.
Raportul dintre lungime si inaltime (una va fi cel putin de 700 mm.) se ia in raport cu
rezistenta rocii si nu trebuie sa depaseasca urmatoarele limite: 5 pentru granit, 4 pentru
marmura si 2 pentru gresii si calcare tari.
In general, volumul variabil al acestor pietre (deci si greutatea lor) este prea mare
pentru a putea fi manipulate de un singur om, asa ca asezarea lor in lucrare se face, de
obicei, mecanic.
Montarea scarilor
Montarea treptelor exterioare masive se poate face direct pe pamant fara cofraj, pe
o fundatie de beton slab armat, pe o zidarie de caramida sau de piatra bruta. In acest caz,
trebuie avut in vedere la executarea fundatiei eventualele tasari. Suprafata talpii se
niveleaza astfel incat stratul de mortar de dedesubt sa aiba in medie o grosime de cca 20
mm.
Parc Municipal Vest
547
La montare, dupa trasarea si verificarea nivelurilor, se aseaza atent, la cota, prima

treapta, se aseaza apoi ultima treapta de sus la nivelul pardoselii superioare si prin
taieturi, se marcheaza pe o sipca locurile unde varfurile ciubucelor ating muchiile din fata
ale treptelor. Se fixeaza apoi sipca pe cele doua trepte si se incepe montarea de jos in
sus.
Cand ciubucele nu ajung la semn pe orizontala, se ciopleste partea din spate a
treptei, iar daca ciubucul se gaseste mai sus de semn, se cioplesc falturile, pana cand
treptele ajung la locul lor.
La aceasta ajustare trebuie avuta insa atentie sa se pastreze orizontalitatea,
latimea si inaltimea treptei. Treptele exterioare care se executa din placi, au grosimea
placii variabila de la 60 la 100 mm.
Treptele scarilor interioare se executa, aproape in exclusivitate, din placi, fie pe
scari din trepte de beton armat, fie pe plansee de beton armat in panta, cu turnare
ulterioara de beton in golul dintre contratreapta si partea din spate a treptei.
Grosimea placii treptei este de minimum 30 mm. Ciubucul treptei este, de obicei, de
20 -30 mm si poate fi executat simplu, profilat, sau cu o fasie in adaos de cca 80 -100 mm.
latime. Executia montajului treptelor decurge in felul urmator:
- se face verificarea trasajului, a nivelurilor si a pornirii primei trepte, dupa care
treapta se aseaza provizoriu;
- se intinde sfoara de la ciubucul primei trepte cu inclinarea rampei, sau se
deseneaza pe vang, in marime naturala, profilul treptelor, sau se folosesc
sabloanele pregatite dinainte, care se aseaza pe margini si se fixeaza cu
capetele pe podestele de sus si de jos ale acesteia;
- se aseaza prima treapta, se potrivesc si se rafileaza pe uscat muchiile
daca este necesar si apoi se fixeaza contratreapta cu ajutorul tapelor de
ipsos, a scoabelor si a penelor de distantare din lemn;
- se toarna mortar intre spatele contratreptei si treapta de beton sau, in cazul
planseului de beton armat inclinat, se toarna beton pana la nivelul orizontal
al muchiei superioare a contratreptei;
- se spala si se uda partea din spate a treptei si treapta de beton, se intinde
mortarul de ciment si monteaza definitiv treapta;
- se ajusteaza si se potriveste plinta care poate fi continua sau in trepte;
- se fixeaza plinta cu ajutorul tapelor de ipsos, dupa ce s-a cioplit zidaria
pentru crearea unui spatiu suficient turnarii mortarului;
- se toarna mortarul de ciment in golul dintre zidarie si spatele plintei;
- se captuseste cu scanduri intreaga scara, pana la terminarea constructiei,
pentru a o feri de spargeri, murdarie sau patare. In loc de scanduri treptele
se pot acoperi cu hartie peste care se toarna un strat gros de circa 20-30
mm de ipsos. Ipsosul se toarna pana la circa 50 mm de plinte pentru a nu
intra in rosturile dintre acestea si trepte, de unde poate fi indepartat.
Executarea peretilor despartitori usori din gips-caton tip KNAUF sau RIGIPS
Peretii despartitori usori cu schelet simplu sau dublu si placi din ipsos carton sunt
pereti interiori despartitori neportanti care se monteaza pe santier.
Functiunile de rezistenta si fizica constructiilor rezulta din conlucrarea scheletului
din profile de tabla de otel cu placarea din placi de ipsos carton si straturile izolatoare
pozate functie de necesitati.
Suplimentar pot suporta si incarcarile obiectelor agatate.
Domenii de aplicare
Peretii despartitori usori se folosesc in amenajari interioare la cladirile civile (inclusiv
incaperi umede). Nu se vor utiliza in spatii tehnologice umede, in aer liber sau in spatii cu
temperaturi inalte.
Parc Municipal Vest
548
Constructia peretilor montajul

Operatia de montaj incepe cu masurarea si trasarea pe planseul portant al axelor
peretilor, a schelelor autoportante, a usilor si a altor deschideri. Dupa aceasta,
operatiunea se continua pe pereti sau tavane.
Fixarea de suprafetele suport a profilelor de contur. La tavan si la pardoseli se
utilizeaza profile de contur tip UW, iar la racordurile laterale ale peretilor se folosesc profile
de schelet tip CW.
Inainte de inceperea montarii pe aceste profile se lipesc benzi de etansare sau se
ataseaza alte materiale de etansare adecvate.
Plansele de rezistenta, care prezinta denivelari mari vor fi egalizate inaintea montarii
profilelor.
Se introduc profilele CW in profilele de contur.
Profilele verticale ale scheletului trebuie sa patrunda cel putin 15 mm. si trebuie sa
prezinte la partea superioara o toleranta de circa 1cm.
Se incepe montarea placilor din ipsos carton pe una din fetele peretelui. Prima
placa din ipsos carton se pozeaza partial pe schelet si se fixeaza cu ajutorul nivelei cu
bula de aer. In continuare placa este fixata de scheletul suport cu ajutorul suruburilor cu
montaj rapid in asa fel incat sa nu existe tensionari. Urmatoarele placi se monteaza in
acelasi mod. Distanta de la scheletul de sustinere la elementele de completare din zona
de capat a peretelui nu trebuie sa depaseasca 62,5 cm., iar in cazul realizarii izolatiei
acustice, aceasta distanta nu trebuie sa fie mai mica de 50 cm. In cazul placarii duble, al
doilea rand de placi va fi insurubat dupa primul rand, prin decalarea imbinarilor.
La racordarile glisante la tavane, la profilele de contur UW de la partea superioara,
placile nu vor fi insurubate.
Dupa montarea instalatiilor, in spatiul gol din perete se va aseza, indesa si asigura
contra alunecarii, stratul de vata minerala necesar.
Grosimea normala a izolatiei nu trebuie sa fie mai mare ca spatiul gol din perete si
nu trebuie micsorata sub dimensiunea necesara din conditiile de fizica constructiilor, prin
instalatii suplimentare.
In continuare se placheaza a doua fata a peretelui.
Imbinarile placilor sunt deplasate fata de pozitia imbinarilor de pe partea opusa.
La peretii inalti unde la imbinarea placilor sunt necesare profile orizontale acestea
vor fi decalate, in caz contrar reducandu-se stabilitatea peretelui.
Daca se monteaza usi este necesara montarea de profile suplimentare de o parte
si de alta a usii. Aceste profile se monteaza pe intreaga inaltime a peretilor si se fixeaza
foarte strans de profilul de contur UW inferior si superior.
Prin patrunderea unul intr-altul profilele CW pot suporta o greutate de 25 kg. a
canatului usii la o inaltime de 2,80 pentru incepere precum si greutati ale canatului de usa
pana la 60 kg.
Spacluirea placilor din ipsos carton poate demara numai dupa consumarea tuturor
tensiunilor reunificative, cum sunt de exemplu cele din actiunea umiditatii sau a
temperaturii.
Se presupune o temperatura a incintei de montaj si a constructiei de cel putin 5C.
Umiditati exagerate ale aerului (in comparatie cu conditiile de utilizare ulterioare) in
timpul spacluirii, precum si deshidratarea rapida sau incalzirea in timpul uscarii pot duce la
formarea de fisuri. In cazul introducerii unor benzi de acoperire a rosturilor din hartie sau
din impaslitura din fibra de sticla este posibila si spacluirea cu umplutura pentru rosturi.
Placile de gipscarton sunt compatibile cu aproape toate tipurile de straturi de
acoperire uzuale pentru interiorul incaperilor cum ar fi: lacuri si vopsele de dispersie,
aplicari de tapete, placute, straturi textile si altele asemanatoare. Nu este indicata folosirea
colorantilor pe baza de silicati sau var.
Parc Municipal Vest
549
Pentru aplicarea ulterioara a unor straturi de tencuiala suplimentara sau rasini

artificiale sunt necesare tratamente preliminare cum sunt aplicarea de punti de lipire sau
aplicarea de grunduri.
Verificarea pe faze a lucrarilor
Verificarea calitatii lucrarilor se face la fiecare faza in parte:
verificarea modului de realizare a scheletului metalic;
verificarea scheletului metalic in dreptul golurilor de usi;
verificarea prinderii placilor de gips carton si a planeitatii generale;
spacluirea scheletului metalic in dreptul golurilor de usi;
verificarea duritatii muchiilor.
Lucrari de realizare tavane false din KNAUF GKF
Tavanele realizate cu placi KNAUF GKF se fixeaza cu suruburi cu montaj rapid,
TN35, pe un schelet metalic, avand rigle portante montate la o distanta de 500 mm. si rigle
de montaj cu interax de 400 mm.
Placile GKF se dispun transversal fata de riglele de montaj. Imbinarea muchiilor
vizibile se decaleaza cu cel putin 400 mm., apoi se dispun pe rigle si se rostuiesc muchiile
vizibile.
Fixarea placilor GKF se incepe in milocul placilor, sau in coltul placii pentru a se
evita suprapunerile. In timpul fixarii, placile se preseaza bine pe scheletul suport. Mijlocul
de prindere este surbul cu montaj rapid TN35, iar distanta de fixare a suruburilor este de
170 mm. In cazul placarilor multistrat, la fixarea primului start se permite alegerea unei
distante de trei ori mai mare, dar pana la 500 mm. cu conditia ca al doilea strat sa fie
montat in aceeasi zi.
Tavanele de gips carton vor fi zugravite cu var lavabil alb.
TAMPLARIE DIN LEMN, METALICA, GEAMURI SI LUCRARI DE TINICHIGERIE
APARENTA
Domeniul de aplicare
Prevederile din prezentul capitol se refera la verificarea calitatii si receptia lucrarilor
de tamplarie (usi si ferestre) geamuri aferente tamplariei si lucrarilor de tinichigerie
(glafuri).
Tamplaria interioara a acestui obiectiv este din din lemn.
Tamplaria exterioara propusa este din lemn stratificat. Aceasta tamplaria este
prevazuta cu geam termopan, asigurand o buna izolare termica si fonica (1,7 W / m2 K; 32
dB) si sisteme de patru randuri de garnituri de cauciuc.
Feroneria inclusa este de inalta fiabilitate.
Masuratorile, proiectarea, transportul si montarea sunt gratuite si asigurate de catre
firma furnizoare.
Tamplarie din lemn si metalica
Prevederi comune
Verificarea produselor de tamplarie (lemn sau metal) se face la primirea pe santier
a ambelor categorii in tot timpul punerii in opera (montarii) precum si la receptie.
Tamplaria din lemn si metal
Tamplaria din lemn si metal care soseste pe santier si in fabrica gata confectionata,
trebuie verificata de catre conducatorul tehnic al lucrarii sub aspectul:
- existentei si continutului certificatelor de calitate;
Parc Municipal Vest
550
- corespondentei cu prevederile din proiect si cu prescriptiile tehnice de

produs;
- existentei si calitatii accesoriilor de prindere, manevrare etc.
La punerea in opera se verifica daca in urma depozitarii si manipularii, tamplaria nu
a fost deteriorata. Eventualele deteriorari se vor remedia inainte de montare. Verificarea
pe parcursul montarii va fi executata de catre conductorul tehnic al lucrarii.
Verificarea pe faze a calitatii lucrarilor se face conform regulamentelor in vigoare si
se refera la corespondenta cu prevederile din proiect si conditiile de calitate si incadrare in
abaterile admisibile prevazute mai jos.
Verificarea pe faze se refera la intreaga categorie de lucrari de tamplarie sau
dulgherie si se va face pentru fiecare tronson in parte incheindu-se PROCESE VERBALE
DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRARE, acestea inscriindu-se in registru respectiv.
La receptia preliminara a intregului obiect, comisia de receptie va verifica lucrarile
de tamplarie urmarind:
- examinarea existentei si continutul proceselor verbale de verificare si
receptie pe faze de lucrari;
- examinarea directa a lucrarilor executate prin sondaje;
- se va avea in vedere ca tamplaria sa indeplineasca perfect functia pentru
care a fost prevazuta.
Prevederi specifice
Verificari la tamplaria de lemn
La tamplaria din lemn se va verifica:
- existenta si calitatea accesorilor metalice:
- verticalitatea tocurilor si a captuselilor ( nu se admit abateri mai mari de 1
mm./m.);
- intre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant de 3 pana la 8 mm.;
- incastrarea tocului sa fie facuta in peretii existenti prin ghermele, dibluri,
pene, cuie, suruburi sau praznuri, astfel ca tocul sa nu aiba nici un fel de
joc;
- abaterile de planeitate a foilor de usi sau a cercevelelor mai lungi de 1.500
mm. trebuie sa fie mai mici de 1% din lungimea pieselor respective;
- potrivirea (luftul) corecta a foilor de usi pe toata lungimea faltului respectiv,
nu trebuie sa depaseasca 2 milimetri;
- intre cercevea si marginea spaletului tencuit trebuie sa fie un spatiu de minim
3,5 cm.;
- glafurile interioare vor fi montate cu o panta catre interior de 1% si la aceeasi
inaltime fata de pardoseala camerei;
- existenta pieselor auxiliare (vasernase, pazii de tabla) la ferestre (pentru
indepartarea apelor de ploaie) este obligatorie;
- accesorile metalice trebuie sa fie bine montate si sa functioneze perfect;
- balamalele, drucarele, sa fie montate la inaltime constanta (pentru fiecare in
parte) de la pardoseala;
- lacasurile de patrundere a zavoarelor in pardoseli si tocuri, trebuie protejate
prin placute metalice sau alte dispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau
al tocului;
- deschiderea cercevelelor cuplate trebuie sa se faca cu usurinta; ele nu
trebuie sa fie blocate in urma vopsirii;
Parc Municipal Vest
551
- verificarea calitatii vopsitoriei se va face conform capitolului ZUGRAVELI SI

VOPSITORII.
Verificari la tamplaria metalica
La tamplaria metalica se va verifica:
- corespondenta cu proiectul si a detaliilor respective;
- asamblarea elementelor componente prin suduri polisate (nu se admit
cordoane de suduri neuniforme, cu scurgeri de material sau gauri produse
prin arderea pieselor);
- prinderea tamplariei de zidarie, diafragme, stalpi de beton, sau prin sudarea
si de praznuri sau placute metalice (conform proiectului);
- grunduirea cu miniu de plumb sa fie realizata uniform pe toate fetele, inclusiv
pe cordoanele de sudura;
- modul in care s-a realizat montarea garniturilor de cauciuc;
VOPSITORII.
Tipul de geam utilzat
Se va utiliza la exterior geam termopan executat in urmatoarea structura pornind
dinspre interior:
- geam joasa emisie 4 mm.;
- camera de aer 12-15 mm.;
- geam float reflectorizant 6 mm.
La interior grosimea geamului se va fixa de catre executant cu respectarea
caracteristicilor fizico mecanice normate in raport cu dimensiunile ochiurilor fixe si mobile
din tabelul de tamplarie.
Avand in vedere exigentele impuse de plastica de fatada, la fixarea de catre
ofertant a tipurilor de profile, precum si a culorii tamplariei si a sticlei, se va consulta in
mod obligatoriu si proiectantul general.
Se vor prezenta agremente tehnice pentru tamplarie si pentru geamuri.
Geamuri
Prevederile de la capitolul geamuri se refera la controlul calitatii si receptiei
lucrarilor de geamuri montate la usi si ferestre.
Verificarea materialelor aduse pe santier si in fabrica
se efectueaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si se refera la dimensiunile si
calitatea materialelor prevazute in documentatia de executie.
Materialele nu vor fi puse in lucrare daca nu sunt insotite de certificatele de calitate.
De asemenea, nu se vor pune in lucru geamuri sparte, fisurate sau zgariate.
Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarilor se va face de catre conducatorul tehnic al
lucrarii pe tot timpul executiei.
Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarilor se efectueaza conform instructiunilor in
vigoare si se refera la corespondenta cu tipurile si dimensiunile din proiect, la conditiile de
calitate si la incadrarea in abaterile admisibile, stabilite pentru fiecare caz in parte si
precizate in cataloagele de detalii tip sau in desenele de executie.
Verificarea pe faze se va face pentru intreaga categorie de lucrari de geamuri si
pentru fiecare tronson in parte, incheindu-se PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE
FAZE DE LUCRARI, care se inscriu in registrul respectiv.
Parc Municipal Vest
552
Verificarea lucrarilor de geamuri la receptia preliminara a intregului obiect se va

face de catre COMISIA DE RECEPTIE prin:
- examinarea existentei si continutul proceselor verbale de verificare pe faze
de lucrari;
- examinarea directa a lucrarilor executate prin sondaj
La geamurile cu chit obisnuit sau cu chit miniu de plumb se controleaza vizual daca
cordonul de chit nu prezinta crapaturi, discontinuitati, grosimi variabile sau portiuni
desprinse.
Nu se admite sa se vada capetele tintelor sau stifturilor.
Se controleaza daca imbinarea chitului la colturi este corect executata.
Se controleaza daca s-a intins patul de chit pe faltul grunduit al tamplariei din lemn,
respectiv pelicula de vopsea de miniu de plumb si patul de acelasi chit la tamplaria
metalica, zgariindu-se in acest scop vopseaua la cateva geamuri.
Daca nu se poate stabili precis existenta patului de chit, se scoate un ochi de
geam, operatia repetandu-se daca rezultatul este negativ, pana la edificarea organului de
verificare.
Pentru a controla aderanta cordonului de chit, se va incerca cu ajutorul unui spaclu
desprinderea lui. Un chit bun si bine plasat adera de geam si falt atat de puternic, incat nu
se poate indeparta decat prin taiere cu dalta.
Etansarea cordonului de chit se controleaza prin scoaterea unei cercevele si
asezarea intr-o pozitie oblica, dupa care se toarna apa pe geam. Nu se admite
patrunderea apei prin stratul de chit.
Controlarea tintelor de fixare a geamurilor la tamplaria din lemn, respectiv a
stifturilor de sarma de otel la tamplaria metalica se face prin sondaj, scotandu-se chitul la
cateva cercevele sau foi de usi, numarul sondajelor depinzand de volumul lucrarii si de
rezultatele obtinute la primele incercari.
Jocul de 12 milimetri intre geam si falt se va controla cu ocazia scoaterii pentru
verificarea tintelor sau stifturilor precum si a aderentei cordonului de chit.
Normative privind proiectarea si executarea lucrarilor de tamplarie si montare a
geamurilor:
C199/1979: Instructiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul si montarea in
constructii a tamplariei de lemn.
STAS 465/1991: Feretre si usi de balcon din lemn pentru constructii.
STAS 466/1992: Usi din lemn pentru constructii civile.
STAS 5333/1993: Ferestre si usi de balcon, usi interioare si exterioare din lemn pentru
constructii.
Formate si alcatuiri
STAS 799/1988: Ferestre si usi din lemn.Conditii tehnice generale.
STAS 9317/4,2/1987: Tamplarie pentru constructii. Metode de verificare a calitatii.
C.47/1986:Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor prduse
din sticla in constructii.
STAS 853/1980: Geamuri trase.
STAS 3230/1984: Garnituri de cauciuc de uz general pentru ferestre.
PARDOSELI
Parc Municipal Vest
553
Prevederile prezente la acest capitol se aplica la toate lucrarile de pardoseli

executate la constructii cu piatra naturala si artificiala, parchet, placi si covoare din
materiale sintetice (plastice), mochete.
Lucrarile de pardoseli se vor executa in conformitate cu prevederile proiectului si a
Normativului pentru alcatuirea si executarea pardoselilor C35-82.
Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al
procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata perioada lucrarii.
Executarea fiecarui strat component se va face numai dupa executarea stratului
precedent si constatarea ca acesta a fost bine facut. Stratul suport al pardoselii trebuie sa
fie pregatit prin curatarea si spalarea lui cu apa, pentru indepartarea prafului, impuritatilor
sau resturilor de tencuiala.
Stratul suport pentru fiecare tip de pardoseala se va face conform prevederilor
normativelor specifice.
Se vor executa pardoseli din parchet de lemn masiv, cu lamba si uluc, din stejar in
incaperile specificate pe plansele de arhitectura.
La pardoselile din parchet se vor verifica:
- dimensiunile pieselor de parchet, abaterile admisibile fiind conform
prevederilor din STAS 228/1-80;
- umiditatea stratului suport din beton, maximul admis fiind 3%;
- mentinerea climatului din incaperi la o temperatura de +50 C si umiditatea
relativa a aerului de maximum 65%;
- planitatea si orizontalitatea pardoselii; abaterea maxima admisa este de 3
mm., in cazul planeitatii suprafetei si de 2 mm. / m in cazul orizontalitatii
pardoselii;
- montarea la acelasi nivel a lamelor alaturate;
- marimea rosturilor dintre lamele: in cateva puncte izolate, latimea maxima
admisa a rosturilor este de 0,5 mm.
- calitatea randeluirii (nu se admit asperitati la palpare);
- fixarea lamelelor;
- existenta rosturilor langa pereti.
Se vor executa pardoseli din gresie in incaperile specificate pe plansele de
arhitectura.
La pardoselile din gresie se vor respecta recomandarile din cap. 5 Placaje.
Prevederi comune
Nici o lucrare de pardoseli nu se va incepe decat dupa verificarea si receptionarea
suportului, operatii care se efectueaza si se inregistreaza conform prevederilor capitolelor
respective.
O atentie deosebita trebuie acordata verificarii si receptionarii lucrarilor de instalatii
ce trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli (ex. canale, instalatii,
strapungeri, izolatii) si a tuturor lucrarilor a caror executare ulterioara ar putea degrada
pardoselile.
Toate materialele, semifabricate si prefabricate ce intra in componenta unei
pardoseli nu vor intra in lucrare decat daca in prealabil:
- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii, ca au fost livrate cu
certificat de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor
respective;
- s-au efectuat la locul de punere in opera daca prescriptiile tehnice sau
proiectul le cer incercarile de calitate.
Betoanele si mortarele provenite de la statii centralizate, chiar situate in incinta
santierului, pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de documente din
care sa rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice si de compozitie.
Parc Municipal Vest
554
Principalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:

- aspectul si starea generala;
- elemente geometrice (grosime, planeitate, panta)
- fixarea imbracamintii pe suport;
- rosturile;
- racordarea cu alte elemente de constructii sau instalatii;
- corespondenta cu proiectul.
Verificarea pe parcursul lucrarilor
pardoselile.
Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele care intra in componenta unei
- s-a verificat de catre conductorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu
respective;
- au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a
lor;
Betoanele si mortarele provenite de la instalatii centralizate, chiar situate in incinta
care sa rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice si de compozitie;
La pardoseli din piatra artificiala, executate in suprafete continui, verificarea se face
conform STAS 2560/1 74 ( ciment sclivist, beton mozaic turnat):
- aspectul, starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafete
verticale;
- planeitatea si orizontalitatea, abaterea maxima admisa este de doua unde cu
sageata maxima de 2 mm.
- pantele daca sunt prevazute in proiect (abaterea maxim admisa este de
2,5 mm./m si numai in portiuni izolate);
- aderenta la stratul suport se verifica prin ciocanirea cu ciocanul de zidar:
- planeitate si pante;
- denivelari intre 2 elemente prefabricate alaturate;
- aderenta la stratul suport (prin ciocanire cu ciocanul de zidar);
- marirea rosturilor.
La pardoseli executate din piatra artificiala sau nearsa din elemente prefabricate
(dale din beton, dale din beton mozaicat, gresie) verificarea se executa conform STAS
2560/1 74 si STAS 2560/2 75,(la aceste tipuri de pardoseli nu se incheie procese
verbale de lucrari ascunse).
Verificari la pardoseli din parchet dimensiunile lamelelor sau ale panourilor,
abaterile admisibile sunt conform prevederilor STAS 228-69 si STAS 6772-71:
- umiditatea stratului de nisip, mortar de ciment sau de beton;
- mentinerea climatului din incaperi la temperatura de minimum 5C si
umiditatea relativa a aerului de maximum 65%;
- planeitatea si orizontalitatea pardoselii; abaterea maxima admisa este de 3
mm. in cazul planeitatii suprafetei si de maximum 2 mm./m. in cazul
orizontalitatii pardoselii;
- montarea la acelasi nivel a lamelelor sau panourilor alaturate;
- marimea rosturilor dintre lamele sau panouri poate fi de maximum 0,5 mm.;
Parc Municipal Vest
555
- calitatea randuielii (nu se admit abateri la palpare);

- fixarea lamelelor pe suport: in cazul lipirii cu adeziv se executa proba prin
ciocanire usoara cu ciocan de zidar, sunetul trebuie sa fie plin;
- existenta rostului de langa pereti.
Verificarea la faza de lucrari
La fazele de lucrari se fac aceleasi verificari ca cele prescrise pentru parcursul
lucrarii:
- verificarile de aspect se efectueaza incapere cu incapere;
- verificarile ce comporta masuratori sau desfaceri se fac cu frecventa de 1/4
din aceea prescrisa pentru verificarile pe pearcurs.
Rezultatele verificarilor si receptiilor pe faze de lucrari se consemneaza in
procesele verbale conform instructiunilor respective.
Verificari la receptia preliminara a obiectului
La receptia preliminara a obiectului se efectueaza:
- examinarea si controlul documentelor incheiate pe parcursul lucrarilor si pe
faze de lucrari;
- verificari directe si anume: pentru aspect, cel putin 1/5 din incaperi, dar
minim o verificare la 200 m2. Pentru cele ce comporta masuratori si
desfaceri, verificarile directe se vor efectua cu frecventa minima de 1/4 din
cea prescrisa pentru inchiderea fazelor de lucrari.
Normative privind executarea lucrarilor de pardoseli, plinte, scafe:
C.35/1982 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor;
STAS 3430/1982 Pardoseli. Clasificare;
C 16/1984 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente.
C 56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente;
STAS 7055/1984 Ciment Portland alb;
STAS 1134/1971 Piatra de mozaic;
STAS 388/1980 Lianti hidraulici Ciment Portland.
TENCUIELI
Prevederile prezentului capitol se refera la toate tencuielile elementelor de
constructie, avand rol de finisare si de protectie si executate cu montare de orice tip. In
acest capitol intra si tratamentele subtiri cu grosimi incepand de la 1 mm.
Suprafetele cu zidarie, suprafetele ce reprezinta fata vazuta a grinzilor si stalpilor se
vor aduce la o suprafata plana prin tencuire.
Pentru aceasta se executa o tencuire de 1,5 2 cm. cu M 25T. Suprafata tencuita
va trebui sa respecte reglementarile de calitate conform C 56-85 caietul IX.
Astfel suprafetele nu trebuie sa prezinte crapaturi, neplaneitati mai mari decat cele
admisibile, trebuie sa adere la stratul de zidarie sau beton, pe care se aplica. Nu se admit
umflaturi, crapaturi, denivelari pana la maximum 3 mm., neplaneitati peste 2 mm. Aceasta
tehnologie nu se refera la zonele de ancadramente, decoratii pentru care se prevad
tehnologii speciale.
Pentru prepararea mortarelor se va tine cont de Instructiunile tehnice din C 17-82.
Preioada maxima de utilizare a mortarelor va fi cea normata si anume de pana la 2 h.
pentru grund si de 1h. pentru glet.
Data fiind importanta lucrarii, nu se vor executa tencuieli pe timp friguros, deci sub
+5C.
Parc Municipal Vest
556
De asemenea, dat fiind faptul ca in acelasi plan apar tencuieli pe beton si pe zidarie
este necesara montarea unei plase de rabit lipita de elementele de beton ti depasindu-le
cu 15 20 cm. spre elementele de zidarie.
Realizarea diverselor profile decorative.
Se realizeaza montarea unui pilon general de rabit pentru executia grundului cu M
50T. Mortarul va fi livrat insotit de elementele privind marca si calitatea acestuia.
Prin acest grund se va executa o tencuiala driscuita cu ciment alb si praf de piatra
de culoare alba, driscuita.
Tencuiala va respecta conditiile de calitate conform C56-85.
Nu se admit abateri de la planeitate decat maxim 2mm./m. si 20 mm. la toata
inaltimea cladirii, sau 5 mm. pe inaltimea nivelului unu.
Verificarile calitatii tencuielilor se vor realiza la finalizarea fiecarei suprafete plane
de fatada si cel putin cate una la fiecare 100 m2.
Prevederi comune
Tencuielile fiind lucrari destinate de cele mai multe ori sa ramana vizibile, calitatea
lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricand, dupa terminarea intregului
obiect.
Verificarea calitatii suportului pe care se aplica tencuiala se face in cadrul verificarii
executarii acestui suport. Este absolut interzis de a aplica tencuiala peste suporti ce nu
au fost receptionati conform instructiunilor specifice.
Inainte de executia tencuielilor este necesar de a verifica daca nu au fost
receptionate toate lucrarile destinate de a le proteja sau lucrari care prin executie
ulterioara ar provoca deterioarea tencuielilor (invelitori, plansee, balcoane, conducte de
instalatii, tamplarie pe toc). Se va verifica daca odata cu executia suportilor au fost
montate toate piesele necesare fiecarei tamplarii sau instalatii (ghermele, praznuri, suporti,
coltare, etc).
Materialele nu pot fi introduse in lucrare decat daca s-a verificat in prealabil de catre
conductorul tehnic al lucrarii ca acestea au fost livrate cu certificat de calitate, care sa
confirme ca sunt corespunzatoare cu normele respective.
Pe parcursul lucrarii este necesar a se verifica daca se respecta tehnologia de
executie, utilizarea tipului si compozitiei mortarului precum si aplicarea straturilor
succesive fara depasiri de grosimi maxime. Se vor lua masuri impotriva uscarii prea rapide
(vant, insorire), spalari de ploaie sau ingheturi.
Rezultatele incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate
conducatorului tehnic al lucrarii in termen de 48 de ore de la incercare. In toate cazurile in
care rezultatul incercarii este sub 75% din marca prescrisa, se va anunta beneficiarul
lucrarii pentru a stabili daca tencuiala poate fi acceptata. Aceste cazuri se inscriu in
registru de procese verbale de lucrari ascunse si se vor mentiona in prezentarea ce se
preda comisiei de receptie preliminara; aceasta comisie va hotari definitiv asupra
acceptarii tencuielii respective.
Verificarea pe faze de lucrari a tencuielilor
Se face in cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor verificari la fiecare tronson in parte:
- numarul de straturi ce se aplica si grosimile respective;
- aderenta la suport intre doua straturi;
- planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor;
- dimensiunea, calitatea si pozitia elementelor decorative (solbancuri, braie,
cornise).
Aceste verificari se efectueaza inaintea zugravelilor sau vopsitoriei, iar rezultatele
se inscriu in registre de procese verbale de lucrari ascunse.
Parc Municipal Vest
557
Verificari la terminarea unei faze de lucrari

Verificarile se efectueaza terminarea unei faze de lucrari, cel putin cate una la
fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 m2.
La receptia preliminara se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar
cu o frecventa de min 1/3 din frecventa fazei precedente.
ABATERI ADMISE LA LUCRARI DE TENCULIELI
DENUMIREA
TENCUIALA TENCUIALA
DEFECTULUI
BRUTA
DRISCUITA
Umflaturi, ciupituri, Maxim
una Nu se admit
impuscaturi, fisuri, pana la
lipsuri la glafurile 4 cm2/1 m2.
ferestrelor,
la
pervazuri,
plinte,
obiecte sanitare.
TENCUIALA
GLETUITA
Nu se admit
TENCUIALA
FATADE
Nu se admit
Zgrunturi
mari Maxim doua Nu se admit
Nu se admit
Nu se admit
(pana la max. 3 la 1 m2
mm.)
basici
si
zgarieturi
adanci,
formate la driscuire
la
stratul
de
acoperire
Neregularitati
ale Nu se verifica Max.
2 Max.
2 Max.
3
mm./
suprafetelorneregularitati
in neregularitati
in neregularitati
in
verificale
cu
orice
directie orice
directie orice
directie
dreptarul de 2 m.
avand adancimea avand adancimea avand adancimea
lungime
sau in latime de sau sau in latime sau sau in latime
pana la
de pana la 1 mm. de pana la 3 mm.
2 mm.
Abateri
de
la Minimum
* La tencuieli Pana la
Max. 2mm./1m. si
verticala
admis pentru interioare
1 mm./1 m. si max. 20mm. pe
elementul
max 1 mm./1 m. max. 20 mm. pe toata
inaltimea
suport
si max. 30 mm./ toata
inaltimea cladirii
toata
inaltimea camerei.
camerei;
* La tencuieli
exterioare
max. 2 mm./ 1m.
si max. 20 mm. la
toata
inaltimea
cladirii
Abateri fata de Nu se verifica Max. 1 mm./1 m. Pana la 1 mm./m. Nu se verifica
orizontala
a
si max. 3 mm. de si max. 2 mm.
tencuielilor
la o latura la alta. intr-o incapere.
tavanelor
Abateri fata de Max.
cele Pana la
Pana la
Pana la
orizontala
sau admise pentru 1 mm./1 m. si 1 mm./1 m. si 2 mm./1 m. si
verticala a unor elemente
max. 8 mm./elem. max. 2 mm. pe max. 5 mm. pe
elemente
ca:
toata
lungimea inaltimea
unui
intranduri, iesinduri,
sau inaltimea
etaj.
glafuri,
pilastri,
Parc Municipal Vest
558

DENUMIREA
TENCUIALA TENCUIALA
DEFECTULUI
BRUTA
DRISCUITA
muchii,
braie,
cornise, solbancuri,
ancadramente
Abateri fata de raza Nu se verifica Pana la 5 mm.
la suprafete curbate
TENCUIALA
GLETUITA
TENCUIALA
FATADE
Pana la 5 mm.
Pana la 6 mm.
Normative privind executarea lucrarilor de tencuieli.

C 18/1983 Normativ pentru executarea tencuielilor umede.
C 17/1982 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuiala.
STAS 1667/1976 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare.
STAS 146/1980 Var pentrui constructii.
ZUGRAVELI, VOPSITORII, TAPETE, PLACAJE
Prevederile din prezentul capitol se refera la lucrari de zugraveli si vopsitorii
interioare si exterioare ale cladirilor.
Prevederi comune
Zugravelile si vopsitoriile fiind lucrari destinate a ramane vizibile, calitatea lor din
punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea intregului
obiect si in consecinta nu este necesar a se incheia procese verbale de lucrari ascunse.
Verificarea calitatii suportului pe care se aplica zugravelile, vopsitoriile, se face in
cadrul verificarii executarii acestui suport. (Tencuieli, zidarii, betoane, gleturi, elemente de
tamplarie, instalatii). Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de zugraveli,
vopsitorii sau tapete, inainte ca suportul sa fi fost verificat cu atentie de catre seful
punctului de lucru, privind indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport.
Verificarea calitatii zugravelilor, vopsitoriilor se face numai dupa uscarea lor
completa si are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile,
in vederea efectuarii remediilor si eliminarii posibilitatii ca aceste defecte sa se repete in
continuare.
Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli, vopsitorii, este necesar a se verifica
daca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (invelitori,
stresini) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de
instalatii, tamplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri,
console, suporti pentru obiecte sanitare sau elemente de incalzire).
Conducatorul tehnic al lucrarii trebuie sa verifice toate materialele inainte de a fi
introduse in lucrare. Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate care sa confirme
ca sunt corespunzatoare normelor respective.
Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologica
de executie, prevazuta in prescriptiile tehnice, utilizarea retetelor si compozitiei
Parc Municipal Vest
559
amestecurilor indicate, precum si aplicarea straturilor succesive in ordinea si la intervalele

de timp prescrise.
Se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste (vant,
insorire), spalari prin ploaie sau inghet.
Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari se fac cel putin
cate una la fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 m2.
La receptionarea preliminara se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar
cu o frecventa de minimum 1/5 din frecventa precedenta.
Zugraveli verificari pe faze de lucrari
Prin examinarea vizuala se verifica urmatoarele:
- Corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile din proiect
si cu eventualele dispozitii ulterioare;
- aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa ( culoare uniforma, fara pete,
scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de par, urme de pensule sau bidinele);
Urmele de bidinea sunt admise numai daca nu se vad de la distanta de 1 m.
Nu se permit corecturi sau retusuri locale. Pe suprafetele stropite, stropii trebuie sa
fie uniform repartizati.
Aderenta zugravelilor interioare si exterioare se constata prin frecare usoara cu
palma de perete. O zugraveala prin frecare nu trebuie sa se ia pe palma.
Vopsitorii
Inainte de inceperea verificarii calitatii vopsitoriilor se va controla mai intai daca la
vopsitoriile in ulei s-a format o pelicula rezistenta. Constatarea se face prin ciocanire a
vopselei cu degetul in mai multe puncte.
Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor, avandu-se in vedere
urmatoarele:
- Suprafata vopsita cu ulei, emailuri sau lacuri trebuie sa prezinte acelasi ton
de culoare, aspect lucios sau mat, dupa cum se prevede in proiect sau in
mostre stabilite.
- Vopseaua de orice fel trebuie sa fie aplicata pana la perfect curat, adica sa
nu prezinte straturi stravezii, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri lipsuri
de bucati de pelicula, crapaturi, fisuri care pot genera desprinderea
stratului aglomerarii de pigmenti, neregularitati cauzate de chituri sau
slefuire necorespunzatoare, urme de pensula sau urme de vopsea
insuficient frecata la preparare.
La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica vizual buna acoperire cu
pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metalice (chituri si slefuire in prealabil). De
asemeni se va verifica ca accesoriile metalice (silduri, drucare, cremoane, olivere) sa nu
fie patate cu vopsea.
Nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafete vopsite.
Inainte de vopsirea suprafetelor de vopsit vor fi verificate daca au fost pregatite corect prin
curatire, slefuire, chituire a rosturilor, etc.
Se va examina vizual pe toate fetele daca tevile, radiatoarele, convectoarele etc.
sunt vopsite in culorile prescrise si daca vopseaua este uniforma , fara pete, urme de
pensula, crapaturi sau alte defecte. Se va verifica, inainte de vopsire daca suprafetele au
fost corect pregatite prin curatire de rugina, mortar, etc.
Verificarea vopsitoriei fetelor nevazute ale tevilor, radiatoarelor se vor controla cu
ajutorul unei oglinzi.
Parc Municipal Vest
560
Separatiile intre zugraveli si vopsitorii, pe acelasi perete, precum si intre zugraveala

si tavane, trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii. Separatiile trebuie sa fie
rectilinii si orizontale.
Zugraveli interioare cu var lavabil
Caracteristici generale
Varul lavabil pentru exterior pe baza de copolimeri vinilici cu aspect catifelat, are
urmatoarele proprietati:
- acoperire foarte lunga;
- alb imaculat;
- lavabil;
- permeabilitate ridicata, ce permite peretelui sa respire;
- dilatare optima;
- aplicare usoara.
Caracteristici tehnice
- aspectul peliculei:
- diluat:
- uscare la suprafata:
- uscare la atitudine:
- uscare in profunzime:
- al treilea strat:
gros opac;
apa;
5 -10 minute;
30 40 minute;
2 4 ore;
4 6 ore.
Modalitati de aplicare
Varul plastic se va aplica cu ruloul, acesta presupunand o diluare a varului cu apa
in proportie de 15-20%.
Primul strat poate fi mai diluat pentru usoara penetrare in porozitatea suportului.
Se amesteca cu grija adaugand lent apa pana vascozitatea de aplicare este cea
dorita.
Nu se aplica produsul la o temperatura mai mica de 5C. Instrumentele folosite
trebuie spalate imediat dupa utilizare.
Etape indicate
- suprafetele noi trebuie sa fie bine uscate, fara praf si impuritati de orice fel,
inclusiv ciment maturat bine.
In toate cazurile un strat de fixator izolant pe baza de apa sau de troluient, creste
aderenta, elimina praful si reduce consumul de var.
La suprafetele varuite se indeparteaza vechea varuiala prin raschetare si periere.
Primul strat de Blitz trebuie dat un pic mai mult diluat decat urmatoarele pentru a
favoriza impregnarea suprafetei.
Lucrari de placaje
Capitolul de fata se refera la lucrarile de placaj din caramida, executate la fatade si
la lucrarile de placaje de faianta executate la interiorul cladirilor de locuit (aplicate cu
suporturi de mortare, paste sau adezive de orice tip).
Placajele fiind destinate sa ramana vizibile, calitatea lor din punct de vedere al
aspectului poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea intregului obiect si in
consecinta nu este necesar sa se incheie procese-verbale de lucrari ascunse, ci numai pe
faze de lucrari.
Parc Municipal Vest
561
Lucrarile de placaje vor incepe dupa verificarea urmatoarelor:

- stratului suport pe care urmeaza a fi aplicate;
- existenta tuturor elementelor constructive destinate a proteja placajul (
plansee, invelitori, atice, cornise, balcoane);
- existentei lucrarilor a caror executie ulterioara ar putea deteriora placajul
(tamplarie, ghermele, praznuri, suporti si toate lucrarile de instalatii).
Lucrarile enumerate mai sus vor fi receptionate conform capitolelor respective,
inainte de inceperea montarii placajelor.
Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele care intra in componenta
lucrarilor de placare nu vor fi introduse in opera decat daca in prealabil:
- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca materialele au fost
livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare cu
normele tehnice respective;
lor;
- s-au efectuat la locul de punere in opera (daca prescriptiile tehnice specifice
sau proiectul le cer) incercari de calitate;
- mortarele provenite de la statii centralizate, chiar situate in incinta santierului,
pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de documente
din care sa rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice si de
compozitie.
- executia ancorajului plasei sudate de care urmeaza a fi prins placajul
exterior.
Lucrarile de placare se verifica dupa:
- aspect si stare generala;
- elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);
- aderenta placajului la stratul suport;
- rosturi, etanseitate, tesatura placilor;
- corespondenta cu proiectul;
- executarea muchiilor iesinde sau intrande.
Verificarea pe faze de lucrari se face in cazul placajelor interioare pentru fiecare
incapere in parte, iar in cazul celor exterioare pentru fiecare tronson de fatada in parte si
se refera la urmatoarele obiective:
- rezistenta mortarelor sau a pastelor de aplicare a placilor de placaj
(determinata in cuburi de 7,07 cm latura, turnate chiar la turnarea mortarelor
sau a pastelor respective);
- determinarea de straturi din structura placajelor si grosimilor respective
(determinata prin sondaje executate cel putin la 100 m2)
- aderenta la suport a mortarului de poza si intre spatele placilor si mortar (sau
pasta adeziva)
- planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor ( bucata cu bucata)
- dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative care se placheaza
(solbancuri, braie, cornise, etc)
La receptia preliminara comisia de recepie va efectua aceleasi verificari.
Indicatii asupra placajelor exterioare
Verificari prin examinare vizuala
Parc Municipal Vest
562
- Corespondenta elementelor profilate de placaj ale fatadei cu indicatiile din

proiect; la elementele continue, situate la acelasi nivel (cornise, braie etc),
liniile profilului trebuie sa fie continue si drepte, neadmitandu-se franturi sau
curburi (in conformitate cu proiectul de stereotomie);
- Continuitatea rosturilor dintre placile placajelor in sensul ca nu trebuie sa
existe franturi sau curburi vizibile;
- Rostuirea dintre placile de caramizi, marmura sau granit cu mortar rezistent
la intemperii;
- Marimea si modul de umplere cu mortar a spatiilor dintre marginile,
suprafetele placajelor si solbancuri, tocuri de usi, ancadramente, cornise
etc. Aceste spatii nu trebuie sa depaseasca 10 mm. si sa fie bine umplute
cu mortar rezistent la intemperii si colorat dupa indicatiile din proiect;
Modul de ancorare a placilor de granit si marmura de plasa sudata.
La placajele executate din caramida de placaj, placi ceramice, granit sau placi de
marmura, planeitatea suprafetei se verifica cu dreptar de 2 m. lungime, asezat in orice
directie pe suprafata.
Indicatii asupra placajelor interioare
In prezenta documentatie s-au prevazut placaje de faianta si gresie in grupurile
sanitare, bucatarii si alte incaperi, conform documentatiei tehnnice prezente.
Placile se vor livra la dimensiunile, calitatile si caracteristicile prevazute in STAS
233 -86.
Peretii pe care vor fi aplicate placile de faianta nu trebuie sa fie tencuiti, iar rosturile
zidariei trebuie sa se curete bine pe o adancime de cca. 1 cm., pentru ca mortarul de
fixare sa adere cat mai bine pe aceste suprafete.
Apoi se va aplica pe pereti un sprit din mortar ciment-nisip de 3 5 mm.
Placile de faianta vor fi tinute in apa, dupa ce in prealabil au fost curatate de praf.
Inainte de a fi aplicate pe pereti vor fi lasate sa se scurga 2 3 minute.
Asezarea placilor se va face in randuri orizontale incepand de la colturi, de la
stanga la dreapta si de la plinta sau scafa in sus.
Rosturile orizontale ale placajelor trebuie sa fie in prelungire si in linie dreapta.
Montarea placilor se face prin aplicarea pe dosul fiecarei placi a mortarului de
ciment, in grosime de cca 2 cm.
La receptionarea lucrarilor se va controla aspectul general al placajelor in ceea ce
priveste uniformitatea culorii si corespondenta acesteia cu proiectul, planeitatea, executia
ingrijita a rosturilor, fixarea placilor pe pereti.
La executarea lucrarilor de placaje se vor avea in vedere prevederile din Norme
republicane de protectie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii, Ministerul Sanatatii, cu
Ordinele nr. 34/75 si 60/75.
Racordarea placajului cu tencuiala.
- Suprafetele placate cu placi de faianta trebuie sa se termine cu placi cu
muchiile rotunjite, iar spatele lor sa coincida cu nivelul finisajului alaturat.
- Nu se admite ca racordarea tencuielii cu placajul sa se prin scafa de mortar
de ciment sau pasta de ipsos si nici ca nivelul suprafetei placajului sa se
afle sub nivelul tencuielii.
- Strapungerile efectuate in suprafata placata, pentru trecerea tevilor de
instalatii, fixarea prizelor, intrerupatoarelor.
- Gaurile facute in placi sa fie mascate pe contur, prin acoperire cu rozete
metalice nichelate sau prevazute cu garnituri dupa cum este prevazut in
proiect. La gaurile unde acoperirea cu rozeta nu este suficienta astfel incat
conturul gaurii se vede si in jurul rozetei, se vor monta rozete cu diametrul
Parc Municipal Vest
563
corespunzator. De asemeni, gaurile practicate in placajul pentru fixarea

obiectelor sanitare (spalator, oglinda) nu trebuie sa fie vizibile sub aceste
obiecte.
- racordarea placajului de placi din faianta cu cada de baie;
- Etansarea rostului de racordare respectiv trebuie sa fie executata cat mai
ingrijit;
- Pentru a verifica etanseitatea racordarii dintre placaj si cada de baie se va
controla partea opusa peretelui observand daca umezeala a trecut prin
perete;
Planeitatea suprafetei placate se verifica cu ajutorul unui dreptar 1,20 2,00 m.
lungime. Sub acest dreptar asezat pe orice directie nu se admite decat o singura
denivelare de maximum 2 mm.
Verticalitatea suprafetei placate se verifica cu bolobocul si cu un dreptar de 1,20 m.
Abaterea maxima admisibila nu va depasi 2 mm. In suprafetele orizontale (glafuri,
marginea cazii) trebuie sa se asigure o panta de cca. 2%.
Daca se observa abateri la examinarea vizuala a rosturilor, acestea vor fi masurate
cu ajutorul unor calibre.
Verificarea racordarii rectilinii a suprafetelor placate, cu plinte sau scafe, se face la
inceput prin examinare vizuala, iar daca se observa ondulari in plan vertical sau orizontal,
acestea se masoara cu ajutorul unui dreptar de 2 mm. lungime.
Nu se admite, sub dreptar, decat o singura unda avand o sageata mai mica de 2
mm.
La limita de separare a placajului de tamplaria de lemn, dupa uscarea completa a
acesteia, rosturile nu trebuie sa fie mai mari de 1 mm. Acolo unde tamplaria este
prevazuta cu pervazuri, placajul trebuie sa patrunda sub ele cel putin 10 mm.
Pervazurile trebuie sa fie faltuite pe inaltimea placajului.
Abateri admisibile la calitatea placajelor
Placi exterioare (placi ceramice portelan mat)
Deviere de la planeitate (distante) intre dreptar si suprafata placajului 2 mm.
Deviere de la verticalitatea placajului nu se admite
Devierea rosturilor orizontale dintre caramizi aparente 1 mm. la o placa
Rosturile neumplute cu mortar in rosturi nu se admit
Placaje interioare cu placi faiantate
Devierea de la planeitatea si verticalitatea suprafetelor placajului (distanta dintre
dreptar si suprafata placajului) 2 mm.
Devierea rosturilor dintre faiante 1 mm./1 placa
Stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile suprafetelor glazurate ale placilor maxim
una la o placa pe o suprafata de 1m2
Portiuni neumplute cu lapte de ciment alb la rosturi nu se admit
Locuri neumplute cu glazura pe suprafata placajului max. 2 pe m2 (cu o
suprafata de 2mm2) sau max 2 mm. / 1 m2
Fisuri pe suprafata placajului nu se admit.
Normative privind executarea lucrarilor de zugraveli, vopsitorii si placaje
C 3/1976 Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii.
STAS 8431/ 1- 1975 Tapete pe baza de polimeri cu suport de hartie.
Ordin M.C Ind. 1233/D/80 Norme de protectie a muncii in activitatea de constructii
montaj.
Parc Municipal Vest
564
STAS 146/1980 Var pentru constructii.

tencuiala.
C 6/1986 Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta, majolica, placi
ceramice smaltuite.
STAS 233/1986 Placi de faianta.
C 202/1980 Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor exterioare din placi de
argila arsa.
STAS 7830/1980 Placi ceramice din argila arsa.
BALUSTRADE
Materialul plastic are o armatura metalica.
Proprietati:
- nu se incarca static;
- nu favorizeaza dezvoltarea bacteriilor;
- nu imbatraneste;
- are duritate deosebita;
- se spala cu detergenti.
Se va utiliza la mana curenta scari, prinsa de un schelet metalic cu suruburi.
Furnizorul este obligat sa prezinte agrementul tehnic.
INVELITORI SI TINICHIGERIE
Domeniu de aplicare
Capitolul se refera la verificarea calitatii pentru jgeaburi, burlane, tinichigerie
aferenta invelitorilor de orice fel.
Intreaga suprafata a acoperisului se va verifica conform C 56-85 Caietele XV, XVII
si anume:
- verificarea certificatelor de calitate ce insotesc livrarea materialelor;
- incadrarea in pantele din proiect;
- verificarea cositorului, scandurilor, scoabelor;
- verificarea gradului de ancorare contra vantului;
- verificarea abaterilor admisibile de la planeitate.
Prevederi comune
Verificarea materialelor care urmeaza a fi puse in opera se efectueaza de catre
conducatorul tehnic al lucrarii si se refera la:
- existenta si continutul certificatelor de calitate, la primirea materialelor pe
santier;
- in cazul lipsei certificatelor de calitate, efectuarea incercarilor de calitate
prevazute in prescriptia tehnica a produsului ( norma interna sau standard);
- punerea in opera, daca in urma depozitarii si a manipularii nu au fost
deteriorate sau inlocuite gresit.
Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarilor conform prevederilor proiectului, se face
de catre conducatorul tehnic al lucrarii in tot timpul executiei.
Verificarea pe faze a calitatii lucrarilor, se efectueaza conform reglementarilor in
vigoare si se refera la corespondenta cu prevederile din proiect, respectarea conditiilor de
calitate si incadrarea in abaterile admisibile prevazute la punctul 9.
Aceasta verificare se refera la intreaga categorie de lucrari si se face pentru fiecare
tronson in parte, incheindu-se procese verbale de verificare pe faze de lucrari si care se
inscriu in registrul respectiv.
Parc Municipal Vest
565
Verificarea la receptia preliminara a intregului obiect se face de catre comisia de

receptie prin:
- examinarea existentei si continutului certificatelor de calitate a materialelor
si a proceselor verbale de verificare pe faze de lucrari;
- examinarea directa a lucrarilor executate prin sondaj (cel putin 1 de fiecare
tronson), cu referire la toate elementele constructive ale invelitorii,
urmarindu-se in special ca invelitorile sa indeplineasca functiile de
indepartare a apelor pluviale precum si conditiile respective de etanseitate.
Prevederi speciale
- abateri admisibile de la verticalitatea burlanelor 1 cm./m. fara a depasi 5 cm.
in total;
- fixarea burlanelor cu ajutorul bratarilor sa fie facuta la distanta si intervalul in
detaliile date de proiectant;
- tronsoanele de burlane sa intre etans unul in celalalt cel superior iar
imbinarea cu tuburile de fonta sa fie de asemenea etanseizata;
- toate imbinarile intre elementele de tabla la jgheaburi si burlane sa fie
cositorite.
Normative privind proiectare si executare lucrarilor pentru invelitori si tinichigerii
STAS 2389/1992 Jgheaburi si burlane. Prescriptii de proiectare si alcatuire.
STAS 2274/1988 Burlane, jgheaburi si accesorii de imbinare si fixare.
C 37/1988 Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor in constructii.
LUCRARI DE IZOLATII
Prevederile acestui capitol se aplica la toate lucrarile de izolatii termice si hidrofuge
la constructii.
Prevederi comune
Toate materialele si semifabricatele, care intra in componenta unei izolatii, nu pot fi
introduse in lucrare decat daca, in prealabil:
- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu
certificat de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare cu normele
respective si prevederile proiectului; inlocuiri de materiale nu sunt permise
decat cu acordul scris al beneficiarului si proiectantului;
- s-a organizat depozitarea si manipularea in conditii care sa asigure
pastrarea calitatii si integritatii materialelor;
- s-au efectuat inainte de punerea in opera determinariile prevazute in
- s-au efectuat incercari ale umiditatii si masuratori ale dimensiunilor si
formelor materialelor (de ex. acelora in placi) pentru care instructiunile de
folosire pun conditia in legatura cu acestea.
Verificarea caracteristicelor si calitatii suportului pe care se aplica izolatii se face in
cadrul verificarii executarii acelui suport (de exemplu plansee, pereti, etc).
In cazul in care prescriptia tehnica pentru executarea izolatiei prevede conditii
speciale de planeitate, forma de racordari, umiditate etc., precum si montarea in prealabil
a unor piese, dispozitive, etc., aceste conditii vor face obiectul unei verificari suplimentare,
inainte de inceperea lucrarilor de izolatii.
Toate verificarile ce se efectueaza la lucrari de izolatii, care ulterior se acopera (de
ex. straturile succesive ale izolatiei propriu-zise, racordarile, piesele inglobate etc.) se
inscriu in procese verbale de lucrari ascunse, conform instructiunilor respective.
Parc Municipal Vest
566
Hidroizolatii orizontale
Toate materialele si semifabricatele, care intra in componenta unor izolatii vor fi
introduse in lucrare numai daca, in prealabil:
certificate de calitate, care sa confirme fara dubiu ca sunt corespunzatoare
normelor respective si prevederilor proiectului; inlocuiri de materiale nu sunt
permise decat cu acordul scris al beneficiarului si proiectantului;
- s-a organizat primirea si receptia materialelor conform prevederilor din
regulamentul la HCM 941-1959 iar manipularea, depozitarea si conservarea
lor in conditii in care sa asigure pastrarea calitatii si integritatii lor;
- materialele folosite sa fie verificate inainte de punerea in opera, prin
masurarea dimensiunilor geometrice, umiditatii etc, in conformitate cu
prevederile din normele tehnice in vigoare, neputand fi utilizate daca
prezinta abateri peste cele admisibile.
Verificarea caracteristicii si calitatii suportului pe care se aplica hidroizolatia se va
face in cadrul verificarii executarii suportului respectiv. Este strict interzis a se incepe
executarea oricaror lucrari de izolatii daca suportul in intregime sau pe portiuni nu a
fost in prealabil verificat conform instructiunilor pentru lucrari ascunse.
ulterior se acopera (de ex. straturile succesive ale izolatiei propriu-zise, racordarile,
piesele inglobate, etc), se inscriu in procese-verbale de lucrari ascunse, conform
instructiunilor respective.
Alte verificari ce trebuiesc efectuate sunt:
- stratul suport sa nu prezinte asperitati mai mari de 2 mm. iar planeitatea lui
sa fie continua;
- racordarile dintre diverse suprafete, cu abateri admisibile fata de
dimensiunile din proiect;
conform normativului C112;
- lipirea corecta a foilor; nu se admit deslipiri, alunecari si basici;
- latimea de petrecerea foilor (7 10 cm. longitudinal, minim 10 cm. frontal);
- racordarea corecta a izolatiilor orizontale cu cele verticale.
Hidroizolatii verticale
Hidroizolatia verticala la peretii infrastructurii se va executa in conformitate cu
prevederile proiectului si a Normativului pentru proiectarea si executarea hidrizolatiilor din
materiale bituminoase la lucrarile de constructie indicativi C112-86.
De asemeni se va tine seama de urmatorarele prescriptii tehnice:
STAS 2355/1-85 Lucrari de hidroizolatii in constructii. Terminologie;
STAS 2335/2-87Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructie;
C112-80 Hidroizolatii din materiale bituminoase .
Izolatii termice
Pe parcursul executarii lucrarilor, in afara de rezolvarea problemelor de la pct. 2.12.4 de mai sus se verifica daca barierele contra vaporilor sunt continue.
Toate aceste verificari se inscriu in procese-verbale de lucrari ascunse.
La verificarea pe faze de lucrari comisia examineaza frecventa si continutul actelor
de verificare pe parcurs, comparandu-se cu proiectul si prescriptiile tehnice respective.
In plus, comisia este obligata sa verifice prin sondaj corectitudinea inregistrarilor
facute pe parcurs; numarul sondajelor se stabileste de comisie, dar va fi de cel putin 1/10
din cele prescrise pentru faza premergatoare sau de executie a lucrarilor:
Parc Municipal Vest
567
La receptia preliminara se procedeaza ca si in cazul verificarii pe faze, insa numarul

sondajelor poate fi redus pana la 1/20 din cele initiale.
Hidroizolatii
Pentru hidroizolatii la grupuri sanitare se vor utiliza urmatoarele materiale:
- solutie sau emulsie de bitum min. 300 g./m2.
- panza sau tesatura bitumata PA55 sau PA 45, lipite cu mastic de bitum IB
70-950 cu 1,5 kg./m.
- carton sau impaslitura bitumata CA 400,CA 333, IA1100,IA 1000 lipit si
acoperit cu mastic de bitum IB 70-950 cu 1,5 kg./m2.
Hidroizolatia pardoselilor acestor incaperi se va ridica in dreptul stalpilor si peretilor
cu minim 10 cm. dupa care se vor aplica scafe de protectie.
Pentru executarea hidroizolatiilor se vor avea in vedere urmatoarele masuri:
- stratul suport nu va prezenta denivelari mai mari de 2 mm.;
- aplicarea hidroizolatiei pe suport se va face peste stratul de amorsaj cu
emulsie de bitum numai dupa ce amorsajul s-a uscat;
- petrecerile intre foile de bitum se vor executa pe o latime de 10 cm in lungul
foilor;
- masticul de bitum trebuie intins uniform pentru a se asigura o lipire perfecta,
iar straturile hidroizolatiei trebuie sa nu prezinte dezlipiri si umflaturi.
Verificarea calitatii lucrarilor de hidroizolatii la grupurile sanitare.
Fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica impreuna cu beneficiarul pe masura
executarii lor, incheindu-se proces verbal din care sa rezulte ca au fost respectate
urmatoarele:
- calitatea suportului-rigiditate, aderenta, planeitatea, umiditate;
- calitatea materialelor hidroizolatoare;
- calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei;
- etape si succesiunea operatiilor.
Hidroizolatia se verifica vizual daca indeplineste urmatoarele conditii:
- straturile hidroizolatiei sunt lipite uniform si continuu cu mastic de bitum, fara
zone nelipite;
- este continua si nu prezinta umflaturi.
Verificarile ce trebuie efectuate la celelalte lucrari de hidroizolatii, in afara de cele
prevazute de mai sus, sunt:
- asperitatile suportului, pentru care se admit abateri maxime de 2 mm.,
precum si denivelarile de planeitate (abaterea admisibila 5 mm. la un
dreptar de 2 m. asezat in orice directie);
- existenta rosturilor de dilatare de 2 cm. latime pe conturul si in campul (de 45 m. distanta pe ambele directii) sapelor de peste termoizolatii noi;
- respectarea retetelor si proceselor de preparare a materialelor pe santier
(masticuri, solutii etc.) conform Normativului C112-86.
- capacitatea de lipire a hidroizolatiei pe startul suport amorsat (pentru fiecare
1000 m2 se fac 5 probe de desprindere a cate unei fasii de carton bitumat
de 5 x 20 cm.)
- lipirea corecta a foilor (nu se admit deslipiri si basici; cand acestea apar,
repararea lor este obligatorie).
- latimea de petrecere a foilor (7 10 cm. longitudinal, minimum 10 cm.
frontal) se admit 10% cu petrecerile de minimum 5 cm. longitudinal si
minimum 7 cm. frontal; in cazul in care aceste valori nu sunt respectate
stratul respectiv trebuie refacut;
Parc Municipal Vest
568
- respectarea directiei de montare a foilor (pana la 20% panta se pot monta

oricum, dar peste 20% paralele cu panta);
- realizarea comunicarii cu atmosfera stratului de difuzie.
de verificare incheiate pe parcurs, comparandu-se cu proiectul, prescriptiile tehnice si
abaterile admisibile.
In mod special, comisia va efectua si probe locale directe, dupa cum urmeaza:
- verificarea etanseitatii hidroizolantiilor prin inundare cu apa timp de 72 ore a
acoperisurilor cu panta pana la 7% inclusiv. Nivelul apei va depasi cu
minimum 2 cm punctul cel mai ridicat;
- rezultatele verificarilor mentionate la acest capitol se inregistreaza conform
instructiunilor pentru verificarea lucrarilor ascunse;
- la protectia hidroizolatiilor acoperisurilor necirculabile cu (granulatia 1-3 mm)
cu pietris (granulatia 3-7 sau 7-15 mm.) fixat pe hidroizolatie, se verifica
vizual uniformitatea acoperirii. La protectia cu pietris (granulatia 7-18 sau
15-30 mm.) asternut in strat de 4 cm. grosime se verifica grosimea stratului,
uniformitatea distribuirii, granulatia si lipsa de impuritati.
- la acoperisurile circulabile se verifica daca placile si dalele sunt montate pe
un strat de nisip cu grosimea minima de 2 cm., daca rosturile intre placi sunt
intercalate, daca sunt corect executate rosturile de dilatatie si daca sunt
umplute cu mastic bituminos. Verificarea pantelor conform proiectului,
amplasarea corecta a gaurilor de scurgere. Se mai verifica daca sunt
corespunzatoare, conform proiectului, racordarea hidroizolatiei la reborduri
si atice, la strapungeri, la rosturi de dilatatie si la gaurile de scurgere, care
trebuie sa fie prevazute cu gratare (parafrunzare) si sa nu fie infundate.
- tinichigeria aferenta hidroizolatiei acoperisurilor (sorturi, copertine, glafuri etc)
se verifica daca este executata conform proiectului, bine incheiata,
racordata cu hidroizolatia si fixata de constructie.
ANEXA 1
LISTA ABATERILOR ADMISIBILE LA MATERIALELE HIDROIZOLANTE
Foi bitumate
Impaslitura
Carton bitumat Panza bitumata
Tesatura bitumata
Abateri admisibile
bitumata
STAS
STAS138/1969 STAS1046/67
10126 75
7916
1.
Lungimea
1%
1%
1%
1%
benzilor
2.
Latimea
Min. 90 cm.
2%
1%
2%
benzilor
Max. 115 cm.
3. Suluri din 2
benzi (de numai
4%
5%
3%
5%
3mm cea mai
mica)
3 la 1 sul (cu lung. 2 la 1 sul ( cu
2% din suluri
4. Ruperi
max. 5 cm. si lungimea max. 3
cu
max.
2
max.
adancimea fiecare cm. si adancimea
rupturi
de 2,5 cm.)
fiecare de 2,5 cm.)
5. Depasiri sau
+6
lipsuri la margini
6.
Greutatea
50+1
insertiei gr/m.
Parc Municipal Vest
569
Impaslitura
Tesatura bitumata
Abateri admisibile
bitumata
STAS
STAS138/1969 STAS1046/67
10126 75
7916
7.
Capetele
5%
sulurilor max.
3 la 1 sul (max.
8. Cute si ondule
0,75m. lung. si 3
max.
cm. latime)
9. Suluri cu cutie
5%
si ondule max.
10.
La
foi
182
perforate:
gauri
mm. distanta max. Min. 70
182
100
intre
axa
802
gaurilor mm.
11.
Granulatia
mater.
de
10%
presarare fata de limitele maxima si
minima.
Materiale bitumate in foi:
- carton bitumat tip CA400, conform STAS 138-80;
- impaslituri din fibre de sticla bitumate tip IA 1100, IB 1200 si IBP 1200
conform STAS 7916-80;
- panza bitumata tip PA55 conform STAS 1046-78;
- Tesatura din fire de sticla bitumata tip TSA 2000, conform STAS 10126-80;
- Tesatura din fire de sticla bitumata placata cu folie de aluminiu tip TBA1,
conform NTR 9041-80;
Materiale bituminoase pentru amorsare, lipire, etansare:
- bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/75 si H 80/90, conform STAS
7064-78.
Materiale auxiliare
- filer de calcar, conform STAS 539-79;
- benzi de plumb de 1-2 mm. grosime conform STAS 491-75;
- tabla zincata, conform STAS 2028-80;
- hartie Kraft de 125 g./m. sau hidrorezistenta conform STAS 3789-80;
- placi prefabricate mozaicate pentru protectie;
- materiale diverse si piese speciale pentru lucrari aferente hidroizolatiilor;
- vopsele si emailuri pe baza de rasini sintetice pentru protectie, conform NTR
90-80, 1703-80 si STAS 7359-80.
Normative privind proiectarea si executia lucrarilor de izolatii
C16/1984 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si
instalatii.
C 107/1982 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la
cladiri.
C 112/1986 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale
bituminoase la lucrarile de constructii.
Parc Municipal Vest
570
C 191/1979 Instructiuni pentru izolarea termica a acoperisurilor cladirilor cu cenusa si

zgura de termocentrala.
STAS 2355/2-1979 Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii.
STAS 2355/3-1979 Hidroizolatii din materiale bituminoase la acoperisuri si terase.
STAS 3303/0 Pantele acoperisurilor.
STAS 2742-80 Guri de scurgere din fonta emailata pentru evacuarea apelor de pe
acoperisuri si terase. Forme si dimensiuni.
STAS 5833/3-80 Vata minerala si produse din vata minerala. Saltele din vata minerala
STAS 2389/1977 Jgheaburi si burlane. Prescriptii de proiectare si alcatuire
LISTA NORMATIVELOR REFERITOARE LA ASIGURAREA CALITATII
Legea nr. 10 ianuarie 1995 Legea privind calitatea in constructii;
STAS 5824/D-74 Trasarea pe teren a constructiilor-prescriptii generale;
C 83-75 (B.C.1-1976) Indrumator privind executarea trasarii de detaliu la constructii;
STAS 9824/1-87 Trasarea pe teren a constructiilor civile industriale si agricole;
C 169-88 (B C.5-1988) Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru
realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale;
C 29-77(BC 5-1978) Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare;
P 10-86 (B.C. 1-1987) Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii
directe la constructii;
C 140-86(B.C 12-1986) Normativ pentru executarea lucrarilor de beton armat;
C 28-83 (B.C.7-83) Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton;
C 56-85 (B.C. 1-2-1986) Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente;
C 16-84 (B.C. 4 -1988) Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de
P 130-88 Norme metodologice privind urmarirea comportarii constructiilor inclusiv
supravegherea curenta a starii tehnice a acestora;
C 61 74 (B.C. 4 -1975) - Instructiuni tehnice pentru determinarea tasarii constructiilor de
locuinte, social-culturale si industriale prin metode topografice;
P 102-78(difuzate de M.Ap.N) Norme tehnice privind proiectarea si executarea
adaposturilor de aparare civila in subsolurile cladirilor noi;
C 112 86 (B. C. 9-1986) Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor
materiale bituminoase la lucrarile de constructii;
H. G. R. Nr. 273-1994 (Monitorul oficial 28.07.1994) Regulamentul de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii, inclusiv anexa 6 la regulament privind cuprinsul cartii
tehnice a constructiei;
STAS 10493-76 Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si
deplasarii constructiilor si terenurilor;
STAS 2745-90 - Urmarirea tasarii constructiilor prin metode topografice;
C130-78 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor.
3.5.2.2 Structura
3.5.2.2.1 Memoriu tehnic structura scena
PREZENTAREA CONSTRUCTIEI:
Scena are o forma circulara cu raza de 6.00 m. Conform temei s-a datorit o
structura metalica care sa acopere 80% din scena, pe care sa se poata prinde
instrumentele de lumina si sunet folosite in timpul spectacolelor, si deasemenea sa fie
posibila acoperirea scenei cu o prelata pentru protectie impotriva precipitatiilor.
Structura aleasa este compusa din trei arce eliptice cu lungimea de 10m si
inaltimea de 8 m.
Arcele se vor sprijini in axul scenei pe un cadru format din stalpi si grinzi cu zabrele.
Parc Municipal Vest
571
Investitia se va amplasa in mun. Ploiesti, jud. Prahova, pentru care conform STAS
11100/1-1993 ii corespunde o zona seismica de calcul 81, avand valoarea de varf a
acceleratiei terenului ag=0.28g si perioada de colt Tc = 1.00 sec conform P100-2006.
Clasa de importanta a constructiei este III (l = 1.00).
DATE DESPRE EXECUTIE
Se recomanda ca inainte de inceperea lucrarilor sa se studieze si sa se insuseasca
de personalul de conducere al santierului intreaga documentatie tehnica.
Eventualele neconcordante intre prevederile din proiect sesizate cu acest prilej si
cele care pot apare in timpul executiei vor fi imediat anuntate proiectantului care este
singurul in drept de a dispune masurile necesare.
Sunt interzise modificari de solutii sau schimbari de materiale fara avizul scris al
proiectantului de specialitate.
Terasamente
Sapatura pentru fundatii se va face cu taluz vertical, fara sprijiniri pana la
adancimea de 1.50m. Pentru sapaturile care depasesc aceasta adancime se va realiza un
taluz inclinat cu panta 1:3. Inainte de turnarea betonului simplu in fundatii se va chema
proiectantul geotehnician pentru receptia terenului de fundare.
Lucrari din beton armat
Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor :
a) Materialele nu vor fi introduse in opera decat daca in prealabil :
s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu
certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor
respective ;
s-au efectuat la locul de punere in opera incercarile prevazute de prescriptiile
tehnice ;
betonul preparat sa fie livrat numai insotit de fisa de transport care confirma
ca betonul este corespunzator calitatii prevazuta in proiect si in prescriptiile
tehnice. Inainte de punerea in opera a betonului si armaturilor vor fi efectuate
verificarile conform STAS 1799 - 88.
armaturile vor fi verificate bucata cu bucata, inaintea inceperii betonarii
(numarul de bare, pozitie, forma, diametru, lungimi, distante, marca de otel,
etc.), precum si a existentei legaturilor si dispozitivelor de mentinere a
pozitiei pe parcursul betonarii si compactarii ;
b) Betonarea nu va incepe decat numai dupa ce se va verifica existenta proceselor
verbale de lucrari ascunse care sa confirme ca suportul structurii ce urmeaza a se executa
corespunde prevederilor tehnice ;
c) Dupa decofrarea elementelor va fi executata :
examinarea vizuala, completata dupa caz prin lovire cu ciocanul de 0,2 kg si
sclerometrul - in unele cazuri prin incercari de defectoscopie cu ultrasunete la toate elementele din beton, inregistrandu-se defectele aparute ;
prin sondaj, pe baza de masuratori a dimensiunilor si pozitiilor elementelor
structurale principale ;
orice alte verificari cerute de prescriptiile speciale sau prin proiect .
Toate aceste verificari se consemneaza in procese verbale de lucrari ascunse.
Pentru constructiile cu prefabricate, procesul verbal de lucrari ascunse va contine si
evidenta prefabricatelor montate cu datele de identificare .
In toate cazurile cand abaterile constatate depasesc pe cele admisibile in sensul
defavorabil al rezistentei, stabilitatii, durabilitatii si functionalitatii, se interzice acoperirea
Parc Municipal Vest
572
lor cu alte lucrari. Remedierea sau consolidarea acestora se va executa numai pe baza
acordului scris al beneficiarului si pe baza detaliilor date de proiectant.
Montajul confectiilor metalice.
Confectiile metalice ce se monteaza pentru realizarea unor constructii cu structura
de rezistenta din otel sunt ansamble de elemente din otel, executate in uzina si livrate
santierului pentru montaj.
La montajul acestor confectii metalice vor fi avute in vedere urmatoarele:
a ) Masuri pregatitoare:
intocmirea de catre montator a proiectului de organizarea si tehnologia
montarii constructiei metalice cu masuri de transport, manipulare si
depozitare a subansamblelor, masuri si verificari a dispozitivelor de prindere,
de asigurare a stabilitatii, organizarea ansamblului, marcarea elementelor,
ordinea fazelor operatiunii de montaj, metode si frecventa verificarilor;
la primirea ansamblului pe santier se va efectua o verificare a
corespondentei lui cu proiectul, a starii tehnice ca urmare a transportului,
calitatea executiei in uzina conform STAS 767 / 0 - 88 si existenta
certificatelor de calitate eliberate de uzina;
verificarea si receptionarea constructiei suport de rezemare a confectiei
metalice; cote, dimensiuni, calitatea executiei, stare fizica, existenta pieselor
necesare prinderii, a protectiei anticorosive, pozitia in plan si ca nivel a
reazemului si buloanelor, etc.;
verificarea existentei procesului verbal de receptie a lucrarii, trasarea axelor,
marcarea cotelor principale in plan si de nivel, conform proiectului pentru
pozitionarea corecta.
b ) Montajul confectiei metalice
montajul constructiei din otel se executa numai de catre unitatile care dispun
de dotarea tehnico-materiala corespunzatoare;
manipularea se va executa cu dispozitive si utilaje adecvate cuprinzind piese
de fixare, de ridicare, de asigurare a stabilitatii si integritatii, de rezemare la
montaj;
executarea in prealabil si verificarea permanenta cu masuri de transport,
manipulare si depozitare a subansamblului, masuri si verificari a
dispozitivelor de prindere;
de asigurare a stabilitatii, organizarea asamblarii, marcarea elementelor,
ordinea fazelor operatiunii de montaj, metode si frecventa verificarilor a
schelelor, esafodajelor si elementelor de sprijinire provizorie;
pregatirea suprafetelor de rezemare, masuri pentru fixare provizorie,
prelucrarea sau ajustarea marginilor elementelor care se imbina sau
reazema;
ridicarea si asezarea la pozitie a subansamblului, sprijinirea si fixarea
provizorie si dupa asigurarea stabilitatii se poate elibera din dispozitivul de
ridicare.
verificarea pozitiei: cote de nivel, axare pe orizontala si verticala, a
contactului cu suprafata de rezemare;
fixarea definitiva cu elementele de fixare prevazute in proiect : buloane,
sudura, etc. Vor fi respectate si verificate dimensiunile si caracteristicile de
stringere si fixare conform proiectului si prescriptiilor tehnice.
verificarea prin incercari nedistructive a calitatii sudurilor, a stringerilor cu
suruburi, a contactului perfect pe piesele de rezemare, verificarea pozitiei: (
Parc Municipal Vest
573
cote de nivel, axare pe orizontala si verticala ), incadrarea in abaterile limita

admise, conform STAS 767 / 0 - 88 si se receptioneaza conform C 56 - 85
In conformitate cu Legea nr.10/1995 proiectantul va fi chemat pe santier la
urmatoarele stadii de executie :
- receptia terenului de fundare. Natura terenului de fundare ;
- armare cuzineti si grinzi de fundare ;
- montaj structura metalica inainte de inceperea inchiderilor.
- Structura terminata.
MASURI PENTRU SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA SI DE PREVENIREA
INCENDIILOR
La executarea lucrarilor se vor respecta :
Legea 319/ 2006 a securitatii si sanatatii in munca ;
Norme metodologica de aplicare a L319/2006 ;
Hotararile de guvern referitoare la securitatea si igiena muncii, dupa cum
urmeaza : HG300/2006 ; HG1091/2006 ; HG 1048/2006 ; HG971/2006
Se atrage atentia asupra insusirii amanuntite a tehnologiilor prevazute pentru
fiecare lucrare in parte, cu intreaga formatie de lucru, organizarea si dotarea locului de
munca , efectuarea instructajelor la locul de munca cu muncitorii, periodic si la schimbarea
locului de munca.
Verificarea permanenta a functionarii si starii uneltelor, dispozitivelor si utilajelor,
dotarea cu materialele si echipamentul de protectie necesar.
Pentru prevenirea incendiilor se vor respecta si aplica :
"Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ord.
775/22.07.1998 de catre M.I. de catre MLPAT publicat in Mon. Of. nr. 384 / Partea I
9.10.1998.
"Normativ de siguranta la foc a constructiilor " indicativ P.118 - 99 publicate in
Buletinul Constructiilor nr. 7 / 1999.
3.5.2.2.2 Caiet de sarcini structura scena
GENERALITATI
- Pe parcursul executarii, pentru toate categoriile de lucrari ce devin ascunse
prin acoperire cu (sau inglobate) alte categorii de lucrari sau elemente de
constructii.
- Certificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei
acestora cu proiectul, in limitele indicatorilor de calitate si a abaterilor
admisibile prevazute in acestea.
Dispozitiile de santier emise de proiectant, cu avizul beneficiarului au acelasi regim
de aplicabilitate ca si proiectul de executie din punct de vedere al respectarii conditiilor de
In toate cazurile in care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau incercare
efectuata pe parcurs, referitoare la rezistenta, stabilitatea sau functionalitatea lucrarii nu se
incadreaza in abaterile admisibile, decizia asupra continuarii lucrarilor nu poate fi luata
decat pe baza acordului dat in scris de beneficiar cu acordul proiectantului.
Parc Municipal Vest
574
Este cu desavarsire interzis a se proceda la executarea de lucrari care sa

anglobeze sau sa ascunda defecte ale structurilor de rezistenta sau care sa impiedice
accesul si repararea corecta sau consolidarea acestora.
- determinarea prin masuratori a corespondentei elementelor verificate cu
prevederile proiectului din punct de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si
modului de armare;
- existenta documentelor de atestare a calitatii materialelor;
- efectuarea incercarilor de proba impuse de proiect si de prescriptiile tehnice
precum si existenta documentelor cu rezultatele acestora si a proceselor
verbale de lucrari;
- examinarea existentei si continutului documentelor si proceselor verbale
mentionate mai sus a sintezelor si concluziilor acestora.
indicativ C 56-85.
anume:
Cap. I Terasamente;
Cap. II Fundatii;
consecinta.
Introducere
de 15 cm.
grosimea de 20 cm.
grosimea de 10 cm.
demisolului);
Parc Municipal Vest
575
I
cosurile de fum);
Mortar (STAS 1030-85 si instructiuni tehnice C17-82) avand marca conform
proiectului M100Z la cosurile de fum si M25Z la celelalte (fara var), iar marca minima a
cimentului pentru mortarul utilizat la cosurile de fum P300 sau M400.
Parc Municipal Vest
576

stalpisori.
Nr.
Denumire element
Crt.
0
1
2
blocuri ceramice
+4
de 14 cm.
-6
1
+6
de 24 cm.
-8
+10
> 24 cm.
-10
+10
-10
2
+20
-10
+15
3
-15
+20
-20
+10
4
-10
5
cladiri
-50
+20
Pentru un nivel
6
-20
+50
-50
+5
rosturi orizontale
7
-2
+5
rosturi verticale
-2
3mm. / m.
8
2 mm.
Parc Municipal Vest
577
Nr.
Crt.
0
10
11
Denumire element
2
3mm. / m.
si suprafetelor
sau blocuri
2 mm.
(cel
mult,
pe
toata
lungimea
ceramice
+10
dezaxarea de la un nivel la urmatorul ( cel mult 30 mm., dezaxarea maxima
+20
la latimea rostului
-10
2 mm. / m.
inaltime)
Parc Municipal Vest
578

de 1mm.
nivelului.
Verificarile:
- Lucrari de izolatii legate de executarea de zidarie se vor face dupa caz vizual
sau prin masuratori directe, in timpul executiei lucrarilor, rezultatele
consemnandu-se in documentele de santier.
tencuiala;
montaj;
constructiilor;
aferente;
Zidaria din piatra
Parc Municipal Vest
579
obicei, mecanic.
Montarea scarilor
mm.
sus.
- se pot acoperi cu hartie peste care se toarna un strat gros de circa 20-30
Parc Municipal Vest
580
Domenii de aplicare
temperaturi inalte.
de schelet tip CW.
Plansele de rezistenta, care prezinta denivelari mari vor fi egalizate inaintea
montarii profilelor.
pana la 60 kg.
Parc Municipal Vest
581
temperaturii.
- verificarea modului de realizare a scheletului metalic;
- verificarea scheletului metalic in dreptul golurilor de usi;
- verificarea prinderii placilor de gips carton si a planeitatii generale;
- spacluirea scheletului metalic in dreptul golurilor de usi;
- verificarea duritatii muchiilor.
vizibile.
APARENTA
(glafuri).
Parc Municipal Vest
582

firma furnizoare.
Prevederi comune
produs;
Verificarea pe faze a calitatii lucrarilor se face conform regulamentelor in vigoare si se
refera la corespondenta cu prevederile din proiect si conditiile de calitate si incadrare in
Verificarea pe faze se refera la intreaga categorie de lucrari de tamplarie sau dulgherie si
se va face pentru fiecare tronson in parte incheindu-se PROCESE VERBALE DE
VERIFICARE PE FAZE DE LUCRARE, acestea inscriindu-se in registru respectiv.
La receptia preliminara a intregului obiect, comisia de receptie va verifica lucrarile de
tamplarie urmarind:
Prevederi specifice
mm./m.);
joc;
3,5 cm.;
Parc Municipal Vest
583

al tocului;
VOPSITORII.
VOPSITORII.
dinspre interior:
Geamuri
Verificarea materialelor aduse pe santier si in fabrica se efectueaza de catre
conducatorul tehnic al lucrarii si se refera la dimensiunile si calitatea materialelor
prevazute in documentatia de executie.
Parc Municipal Vest
584

de lucrari;
desprinse.
verificare.
geamurilor:
Parc Municipal Vest
585
constructii.
PARDOSELI
pardoselii;
arhitectura.
Prevederi comune
respective.
Parc Municipal Vest
586

pardoselile.
respective;
- rosturile;
pardoselile.
respective;
lor;
verticale;
Parc Municipal Vest
587
Verificari la pardoseli din parchet
- dimensiunile lamelelor sau ale panourilor, abaterile admisibile sunt conform
prevederilor STAS 228-69 si STAS 6772-71;
lucrarii:
faze de lucrari;
TENCUIELI
Parc Municipal Vest
588

+5C.
Prevederi comune
obiect.
coltare, etc).
Parc Municipal Vest
589

- Se face in cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor verificari la fiecare tronson
in parte:
cornise).
DENUMIREA
TENCUIALA TENCUIALA
DEFECTULUI
BRUTA
DRISCUITA
una Nu se admit
ferestrelor,
la
pervazuri,
plinte,
obiecte sanitare.
TENCUIALA
GLETUITA
Nu se admit
TENCUIALA
FATADE
Nu se admit
Zgrunturi
Nu se admit
Nu se admit
mm.)
basici
si
zgarieturi
adanci,
la
stratul
de
acoperire
Neregularitati
2 Max.
2 Max.
3
mm./
in neregularitati
in neregularitati
in
verificale
cu
orice
directie orice
directie orice
directie
dreptarul de 2 m.
lungime
pana la
2 mm.
Abateri
de
la Minimum
Max. 2mm./1m. si
verticala
elementul
inaltimea
Parc Municipal Vest
590

DENUMIREA
TENCUIALA TENCUIALA
TENCUIALA
TENCUIALA
DEFECTULUI
BRUTA
DRISCUITA
GLETUITA
FATADE
suport
inaltimea cladirii
toata
inaltimea camerei.
camerei;
* La tencuieli
exterioare
max. 2 mm./ 1m.
si max. 20 mm. la
toata
inaltimea
cladirii
orizontala
a
tencuielilor
tavanelor
Pana la
cele Pana la
Pana la
orizontala
elemente
ca:
toata
lungimea inaltimea
unui
sau inaltimea
etaj.
glafuri,
pilastri,
muchii,
braie,
ancadramente
Pana la 5 mm.
Pana la 6 mm.
tencuiala.
Prevederi comune
Parc Municipal Vest
591

continuare.
de timp prescrise.
Vopsitorii
urmatoarele:
mostre stabilite.
Parc Municipal Vest
592
- La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica vizual buna acoperire cu

pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metalice (chituri si slefuire in
prealabil). De asemeni se va verifica ca accesoriile metalice (silduri,
drucare, cremoane, olivere) sa nu fie patate cu vopsea.
- Nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafete vopsite.
Inainte de vopsirea suprafetelor de vopsit vor fi verificate daca au fost pregatite
corect prin curatire, slefuire, chituire a rosturilor, etc.
- alb imaculat;
- lavabil;
- dilatare optima;
- aplicare usoara.
- diluat:
- al treilea strat:
gros opac;
apa;
5 -10 minute;
30 40 minute;
2 4 ore;
4 6 ore.
dorita.
Etape indicate suprafetele noi trebuie sa fie bine uscate, fara praf si impuritati de
orice fel, inclusiv ciment maturat bine.
Primul strat de Blitz trebuie dat un pic mai mult diluat decat urmatoarele pentru a favoriza
impregnarea suprafetei.
Parc Municipal Vest
593
Lucrari de placaje
faze de lucrari.
lor;
compozitie.
exterior.
pasta adeziva)
Parc Municipal Vest
594

dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative care se placheaza
la intemperii;
- Modul de ancorare a placilor de granit si marmura de plasa sudata.
directie pe suprafata.
233 -86.
Suprafetele placate cu placi de faianta trebuie sa se termine cu placi cu muchiile
rotunjite, iar spatele lor sa coincida cu nivelul finisajului alaturat.
Parc Municipal Vest
595
Nu se admite ca racordarea tencuielii cu placajul sa se prin scafa de mortar de

ciment sau pasta de ipsos si nici ca nivelul suprafetei placajului sa se afle sub nivelul
tencuielii.
Strapungerile efectuate in suprafata placata, pentru trecerea tevilor de instalatii,
fixarea prizelor, intrerupatoarelor.
Gaurile facute in placi sa fie mascate pe contur, prin acoperire cu rozete metalice
nichelate sau prevazute cu garnituri dupa cum este prevazut in proiect. La gaurile unde
acoperirea cu rozeta nu este suficienta astfel incat conturul gaurii se vede si in jurul
rozetei, se vor monta rozete cu diametrul corespunzator. De asemeni, gaurile practicate in
placajul pentru fixarea obiectelor sanitare (spalator, oglinda) nu trebuie sa fie vizibile sub
aceste obiecte.
Racordarea placajului de placi din faianta cu cada de baie.
Etansarea rostului de racordare respectiv trebuie sa fie executata cat mai ingrijit.
Pentru a verifica etanseitatea racordarii dintre placaj si cada de baie se va controla
partea opusa peretelui observand daca umezeala a trecut prin perete.
mm.
Parc Municipal Vest
596

montaj.
tencuiala.
ceramice smaltuite.
argila arsa.
BALUSTRADE
Proprietati:
- nu imbatraneste;
Domeniu de aplicare
si anume:
Prevederi comune
santier;
Parc Municipal Vest
597

receptie prin:
Prevederi speciale
in total;
cositorite.
LUCRARI DE IZOLATII
la constructii.
Prevederi comune
Parc Municipal Vest
598

sa fie continua;
Parc Municipal Vest
599

Izolatii termice
Hidroizolatii
70-950 cu 1,5 kg./m.
foilor;
urmatoarele:
zone nelipite;
Parc Municipal Vest
600
de 5 x 20 cm.)
La acoperisurile circulabile se verifica daca placile si dalele sunt montate pe un
strat de nisip cu grosimea minima de 2 cm., daca rosturile intre placi sunt intercalate, daca
sunt corect executate rosturile de dilatatie si daca sunt umplute cu mastic bituminos.
Verificarea pantelor conform proiectului, amplasarea corecta a gaurilor de scurgere.
Se mai verifica daca sunt corespunzatoare, conform proiectului, racordarea hidroizolatiei
la reborduri si atice, la strapungeri, la rosturi de dilatatie si la gaurile de scurgere, care
Tinichigeria aferenta hidroizolatiei acoperisurilor (sorturi, copertine, glafuri etc) se
verifica daca este executata conform proiectului, bine incheiata, racordata cu hidroizolatia
si fixata de constructie.
ANEXA 1
Foi bitumate
Impaslitura
Tesatura bitumata
Abateri admisibile
bitumata
STAS
STAS138/1969 STAS1046/67
10126 75
7916
1.
Lungimea
1%
1%
1%
1%
benzilor
2.
Latimea
Min. 90 cm.
2%
1%
2%
benzilor
Max. 115 cm.
Parc Municipal Vest
601
Impaslitura
Tesatura bitumata
Abateri admisibile
bitumata
STAS
STAS138/1969 STAS1046/67
10126 75
7916
3. Suluri din 2
benzi (de numai
4%
5%
3%
5%
3mm cea mai
mica)
2% din suluri
4. Ruperi
cu
max.
2
max.
rupturi
de 2,5 cm.)
fiecare de 2,5 cm.)
5. Depasiri sau
+6
lipsuri la margini
6.
Greutatea
50+1
insertiei gr/m.
7.
Capetele
5%
sulurilor max.
3 la 1 sul (max.
8. Cute si ondule
0,75m. lung. si 3
max.
cm. latime)
9. Suluri cu cutie
5%
si ondule max.
10.
La
foi
182
perforate:
gauri
182
100
intre
axa
802
gaurilor mm.
11.
Granulatia
mater.
de
10%
presarare fata de limitele maxima si
minima.
7064-78.
Materiale auxiliare
Parc Municipal Vest
602

90-80, 1703-80 si STAS 7359-80.
instalatii.
cladiri.
Parc Municipal Vest
603
3.5.2.3 Instalatii electrice

3.5.2.3.1 Memoriu tehnic instalatii electrice scena
Proiectul de instalatii electrice trateaza instalatiile interioare ale scenei ce va fi
construita in cadrul Parcului Municipal Vest.
Instalatii de iluminat exterior s-au prevazut astfel:
- pentru iluminatul zonei scena, corpuri de iluminat tip proiector cu lampa de
halogen metalica de 400 W;
- pentru iluminatul zona gradene, corpuri pe stalpi metalici cu inaltime de 5.5
m si corpuri cu lampi cu vapori de sodiu de 100W;
S-a prevazut priza de pamant pentru scena. Priza de pamant se va executa
electrozi si platbanda zincate, dimensionate corespunzator cerintelor de protectie:
rezistenta de dispersie de max.1 ohm deoarece este prevazuta si cu instalatie
paratrasnet.
Pentru obiectivul scena+gradene s-a prevazut o instalatie paratrasnet cu tija
captare cu lungime de 3 m.
cu
cu
de
de

In conformitate cu prevederile legii calitatii in constructii 10/1995, se vor
respecta urmatoare cerinte obligatorii ale instalatiilor electrice:
- siguranta la foc
- alegerea corespunzatoare a sectiunii conductorilor electrici pentru a
preintampina incalzirea anormala a acestora.
acesteia:
- consumatorii s-au distribuit pe faze astfel incat sa nu apara dezechilibre
majore intre curentii de sarcina respectivi;
- corpurile de iluminat s-au ales in conformitate cu cerintele de mediu
- s-au prevazut masuri de protectie impotriva atingerilor directe si indirecte
Siguranta la foc
urmatoarele:
- corpurile de iluminat si aparatele de conectare vor avea carcase din
materiale incombustibile;
avertizare automata
Parc Municipal Vest
604

- iluminatul s-a realizat in scopul asigurarii conditiilor normale de exploatare
pe timpul noptii
- tablourile electrice s-au asigurat cu elemente de inchidere, pentru a
impiedica accesul persoanelor neautorizate.
Economia de energie
iluminat fluorescente.
- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice indicativ I.7 02;
- Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului I-2-2000 HD
384.1.443. S2:1996:2000 Instalatii electrice ale cladirilor partea-4-Masuri de
- Norme generale de prevenire a incendiilor nr. 775/1998;
- Normativ de siguranta la foc a constructiilor P.118 99;
- Normativ pentru incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice PE116;
- Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a inst. electrice C56;
- SR CEI 364 1-6 Instalatii electrice ale cladirilor;
- STAS 10128 Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel subterane;
- STAS 10166/1 Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane;
- C 139 Instr. tehnice pentru protectia anticoroziva a elementelor de constructii
metalice;
- SR CEI 446 Identificarea conductoarelor prin culori;
- STAS 2612 Protectia impotriva electrocutarilor limite admise;
- SR CEI 50/826 cap. 826; Instalatii electrice in constructii;
- SR 6646/2,3,4,5 Iluminat artifical;
- I18/1-01 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de curenti slabi
- SR HD 60364-4-443:2007Instalatii electrice in constructii. Partea 4: Protectie pentru
asigurarea securitatii. Protectie impotriva perturbatiilor de tensiune si perturbatiilor
electromagnetice.
- SR CEI 60364-5-53:2005/A1:2005 Instalatii electrice in constructii. Partea 5-53:
comanda.
- SR CEI 61200-413:2005 Ghid pentru instalatii electrice. Partea 413: protectia
- SR CEI 61200-52:2005 Ghid pentru instalatii electrice. Partea 52: Alegerea si
Echipa de muncitori care va executa lucrarilor de instalatii electrice va fi dotata cu
Parc Municipal Vest
605

agremente tehnice.
lucrarilor de constructii si instalatii, indicativ C 56;
3.5.2.3.2 Caiet de sarcini instalatii electrice scena
STANDARDE, NORMATIVE SI PRESCRIPTII CE SE VOR RESPECTA LA EXECUTIA
LUCRARILOR:
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000
Vca indicativ I 7 98;
Normativ pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali PE 124;
Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor el. C56;
PE 107/95 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice;
SR CEI 364 5 Alegerea si punerea in opera a materialelor si echipamentelor electrice;
SR CEI 536 Clasificarea echipamentelor electrice si electronice din punct de vedere al
protectiei impotriva socurilor electrice;
Parc Municipal Vest
606

I18/1-01 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de curenti slabi aferente
cladirilor civile si de productie
SR HD 60364-4-443:2007Instalatii electrice in constructii. Partea 4: Protectie pentru
electromagnetice.
SR CEI 60364-5-53:2005/A1:2005 Instalatii electrice in constructii. Partea 5-53: Alegerea
si instalarea echipamentelor electrice. Sectionare, intrerupere si comanda.
SR CEI 61200-413:2005 Ghid pentru instalatii electrice. Partea 413: protectia impotriva
atingerilor indirecte. Intreruperea automata a alimentarii.
SR CEI 61200-52:2005 Ghid pentru instalatii electrice. Partea 52: Alegerea si instalarea
echipamentelor electrice. Sisteme de pozare.
SR CEI 50/826 Vocabular electrotehnic international, cap. 826; Instalatii electrice in
constructii;PE 101/85, PE 101A/85, NP 007 SR 831, SR 832 reglementeaza distantele
minime fata de cladiri, drumuri si de alte instalatii, atat pe orizontala cat si pe verticala;
IRE Ip 30/90 Indrumar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamant;
- Se va trasa si se vor executa sapaturile pentru pozarea conductorului de
priza de pamant si, eventual, a electrozilor pentru completarea prizei de
pamant
- Se vor scoate derivatii de la platbanda OLZn 40 x 4 mm. montata in sant,
catre tablourile electrice in dreptul fundatiilor obiectelor parcului si ale
stelajelor de sustinere
Deasemenea, se vor anunta locatiile diferite lae posturilor trafo fata de cele propuse in
proiect.
Cablurile coloanelor se va monta ingropat la 0,8 m adancime, pe pat de nisip si cu
folie de avertizare, la o distanta de protectie demin.0,6 m, la paralelism fata de conducta
de apa
Traversarile cailor de acces se vor proteja in tuburi de protectie adecvate cablurilor
Intre partile fixe sub tensiune ale diferitelor faze din tablou si intre acestea si parti
metalice legate la pamant, se va prevedea o distanta de conturnare de min. 30 mm si o
distanta de izolare in aer de 15mm.
Aparatele de masura cu citire directa ale tablourilor se amplaseaza pe usa
Parc Municipal Vest
607
Aparatele de protectie, comanda, separare si elementele de conectare, precum si

circuitele de intrare si plecarile din tablouri se eticheteaza clar si vizibil, astfel incat sa fie
usor de identificat pentru manevre, reparatii si verificari.
Manetele de pe tablouri care trebuiesc manevrate in caz de incendiu se marcheaza
Tablourile metalice se vor proteja impotriva coroziunii prin grunduire si vopsire. Cele
Tablourile cu locatii in exterior se vor monta pe un cadru metalic fixat in fundatie din
beton; marginea inferioara a tabloului se va afla la min 0,6 m fata de terenul amenjat
Tablourile se vor executa conform schemelor de la faza de proiectare DE;
Stalpii de iluminat vor include un brat de sustinere a corpului de iluminat cu
inclinatie de 15 grade fata de verticala. Bratul va fi din teava conica, fabricata din tabla de
otel cu grosime minima de 4.5 mm. Se va prevedea un brat simplu pentru montarea
corpului/corpurilor de iluminat la partea de sus a stalpului. Toate imbinarile vor fi fixate cu
sudura.
Stalpul va fi prevazut cu o usa etansa la intemperii pentru interventii service, cu
surub de blocare, la circa 500 mm deasupra pacii de fundatie. Usa va permite accesul la
un compartiment care sa contina terminalele pentru cablurile de alimentare, patronul
sigurantei fuzibile de protectie si terminalele de impamantare. Placa de montare a
patronului sugurantei si accesoriilor se va furniza impreuna cu stalpii.
Stalpii, corpurile de iluminaT si aparatajul de comanda si alimentare se vor monta
conform instructiunilor furnizorului de echipament. In apropierea fundatiei stilpului se va
executa o priza de pamant impotriva supratensiunilor atmosferice.
Probele in teren vor satisface standardele aplicabile. Probele in teren vor include:
verificari de continuitate a cablajelor, polaritate si rezistenta a izolatiei,v erificari de
EXECUTAREA INSTALATIEI PARATRASNET SI PRIZA DE PAMANT
Instalatia de protectie la supratensiuni de natura atmosferica va fi de tipul cu retea
Distantele de fixare intre piesele de sustinere si fixare a conductoarelor de coborare
ale instalatiei de paratrasnet instalate pe constructii va fi de 1 m. pe trasee orizontale si
1,5 2 m. pe trasee verticale.
La conductoarele de coborare pozarea se va face in asa fel incat riscul aparitiei de
conditii:
- curentul sa parcurga mai multe trasee in paralel;
- lungimea traseelor sa fie cat mai scurta posibil, traseele coborarilor
continuand cat mai direct conductoarele de captare.
- Jgheaburile metalice se leaga la coborari in locurile de incrucisare cu
acestea, prin piese speciale de imbinare
- Conductoarele de coborare se vor executa dintr-o singura bucata, fara
innadiri;
- Conductoarele de coborare se instaleaza vertical si rectiliniu evitandu-se
buclele si schimbarile de directie. In cazul cand buclele nu pot fi evitate, ele
se vor executa astfel incat distanta d intre doua puncte de apropiere si
lungimea l a buclei intre aceste doua puncte sa respecte conditiile din
normativ I20 2000;
Fiecare conductor de coborare (cu exceptia coborarilor naturale) se prevede cu
piesa de separatie la locul de racordare cu conductorul de legare la priza de pamant,
piesele se amplaseaza la inaltimea de 2 m. de la nivelul solului.
Parc Municipal Vest
608
Fiecare coborare se va lega direct la priza de pamant; se interzice legarea intre ele
a mai multor coborari si apoi racordarea printr-un singur conductor la priza de pamant;
In toate situatiile se executa mai intai priza de pamant si numai dupa aceea se
monteaza conductoarele de coborare, astfel incat legarea acestora la priza de pamant sa
se poata face imediat dupa instalarea lor.
Priza de pamant va fi o priza combinata; priza de tip natural, in fundatie, la cladirea
Priza de pamant artificiala se realizeaza din platbanda OLZn 40 x 4 mm. si electrozi
Adancimea minima de instalare a platbandei pentru electrozii orizontali este de 0,6
m. de la nivelul solului. La aceeasi distanta se va afla si capatul superior al electrozilor
verticali, dupa baterea acestora in pamant;
Rezistenta de dispersie a prizei de pamant combinate va avea valoarea de max. 1
ohm.-in cazul unei valori mai mari, la masuratoare, se va completa cu electrozi pana la
obtinerea valorii impuse; situatia se va aduce la cunostinta proiectantului
Tipul materialelor utilizate pentru instalatiile de paratrasnet se aleg tinandu-se
Materialele folosite pentru suportii de sustinere si pentru elementele de fixare a
conductorilor instalatiilor de paratrasnet se aleg astfel incat sa corespunda materialelor
conductoarelor (pentru a se evita pericolul coroziunii prin contact) si a acoperisurilor
(combustibili sau incombustibili). Suportii vor fi dimensionati pentru a asigura fixarea
sigura si rapida si astfel incat sa reziste la solicitari previzibile.
Protectia impotriva coroziunii a elementelor instalatiei de paratrasnet (conductori,
materiale zincate la cald, ori a elementelor din otel inoxidabil ori funia de cupru. Locurile
de conexiune si suprafetele taieturilor la conductoarele din otel zincat precum si
conductoarele instalate in slituri si rosturi din zone inchise se protejeaza suplimentar prin
vopsire si infasurare cu banda protectoare.
Pentru prizele de pamant se aplica masurile de protectie anticoroziva prevazute in
STAS 12604/5. Conexiunile electrice din pamant se protejeaza prin acoperire cu un strat
de bitum.
Conductoarele de coborare montate in exterior pe peretele constructiilor se
Protectia se va realiza prin profile din otel laminat, fixate sigur prin bratari metalice de zid.
Conexiunile intre conductoarele banda se executa cu minim doua suruburi M8 sau cu un
surub M10, suprafata conexiunii trebuind sa fie de cel putin 10 cm2.
Conexiunile electrice care nu pot fi verificate in timp, se executa prin sudare (ex.
conductoare inglobate in fundatie). Pentru conexiuni prin sudare, suprafetele conductorilor
se suprapun pe lungime de min. 10 cm., iar sudarea se executa pe toate laturile cu un
cordon de cel putin 3 mm. grosime.
VERIFICAREA INSTALATIEI DE PARATRASNET
Verificarile ce se fac asupra instalatiei de paratrasnet au ca scop:
- stabilirea conformitatii instalatiilor respective cu prevederile proiectului si
- sa se constate daca comportamentele instalatiei sunt cin buna stare, nu
prezinta coroziuni si pot asigura functiunile carora le sunt destinate.
In timpul executarii constructiei se verifica partile greu accesibile sau cele care
dupa executie devin ascunse (coborari instalate ingropat in pereti sau prize de pamant din
fundatie).
Verificarile la instalatiile de paratrasnet de tip normal se fac odata la doi ani, iar la
instalatiile de tip intarit sau la constructii avand caracter deosebit, odata pe an. Verificarile
Parc Municipal Vest
609
se vor face si dupa ce instalatia respectiva a suportat o lovitura de traznet, dupa seisme
importante sau dupa modificari ori reparatii efectuate la instalatia respectiva.
- existenta pieselor de separare pentru legarea instalatiei de protectie la priza
de pamant.
La executarea instalatiei de paratrasnet se vor face urmatoarele verificari:
- verificarea modului de pozare a platbandei pe acoperisul cladirii si legarea
- inainte de acoperirea santului in care s-a pozat priza de pamant, se va
verifica modul de executare al legaturilor intre electrozii verticali din teava si
platbanda prizei orizontale. Aceste conexiuni se vor realiza numai prin
sudura (cordonul de sudura trebuind sa fie dublu si sa aibe lungimea de cel
putin 15 cm.); locul respectiv trebuie protejat cu un strat de bitum de min. 5
mm. grosime; dupa acoperirea santului in care s-a pozat priza de pamant,
se va face masuratoarea rezistentei de dispersie. Rezultatul masuratorii se
va trece intr-un proces verbal, care va fi prezentat comisiei de receptie.
Standard de referinta: SR EN 62305 VOL1-4:2006-Protectia impotriva
trasnetului
- verificarea preliminara, in timpul executiei
- verificarea definitiva dupa executia instalatiilor
Verificarea preliminara cuprinde:
- verificarea inainte de montaj a continuitatii conductoarelor;
- verificarea dupa montaj a continuitatii electrice a instalatiei inaintea acoperirii
cu tencuiala sau a turnarii betonului de egalizare;
- verificarea tuburilor care se monteaza ingropat;
- verificarea aparatelor electrice.
Verificarea definitiva cuprinde:
- verificari prin examinare vizuala;
- verificari prin incercari.
- au fost aplicate masurile pentru protectia impotriva socurilor electrice prin
atingere directa (de ex.; distante prescrise, invelisuri) prevazute prin
proiect;
- reglajul dispozitivelor de protectie s-a executat corect, conform prevederilor
proiectului;
- dispozitivele de separare si comanda au fost prevtzute si amplasate in locuri
corespunzatoare;
- materialele, aparatele si echipamentele au fost alese si circuitele au fost
executate in conformitate cu conditiile impuse de influentele externe;
- culorile de identificare a conductoarelor electrice au fost folosite conform
celor trecute in prezentul caiet de sarcini;
- conexiunile conductoarelor au fosr realizate corect;
- materialele, echipamentele si utilajele au fost amplasate astfel incat sunt
accesibile pentru verificari si reparatii, asigura functionarea fara pericole
pentru persoane si instalatii.
urmatoarea ordine:
- continuitatea conductoarelor de protectie si a legaturilor echipotentiale
principale si secundare;
- rezistenta de izolatie a conductoarelor;
Parc Municipal Vest
610
- separarea circuitelor,
- protectia prin deconectare a alimentarii;
- incercari functionale pentru echipamente neasamblate in fabrica.
- intre conductoarele active luate cate doua;
- intre fiecare conductor activ si pamant.
(v)
Tensiunea
de incercare
(v)
Rezistenta de
izolatie (M
)

0,25
protectie
500
0,50
Peste 500 V
1000
1,00
- verificandu-se functionarea dispozitivelor de protectie prin simulari de
defecte;
- verificandu-se continuitatea electrica a legaturilor de protectie.
- verificandu-se valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant.
inlocuit.
conturnari.
instalatie.
(v)
(v)
Ui < 60
1.000
2.000
60 < Ui 300
2.500
300 < Ui 660
3.000
660 < Ui 800
3.500
800 < Ui 1000
Parc Municipal Vest
611

- modul in care functioneaza protectia diferentiala, prin simularea unor defecte
si prin actionarea butonului de TEST de la miniintrerupatoarele cu protectie
diferentiala;
- modul de fixare a conductoarelor la bornele de nul ale motoarelor si
- continuitatea circuitelor de nul de protectie;
- modul de executare al legaturilor suplimentare la carcasa motoarelor prin
piese flexibile de cupru la platbanda de pamantare care la randul ei se leaga
la priza de pamant;
- modul de executare al legaturilor suplimentare la carcasa tablourilor electrice
- existenta pieselor de separare din exterior pentru legarea instalatiei de
protectie la priza de pamant;
- se va masura valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant, dupa ce
mai intai s-au decuplat toate piesele de separare a prizei de ptmant fata de
Aparatajul electric (corpuri de iluminat de interior sau exterior, prize, intrerupatoare,
comutatoare, etc.) tablouri electrice de alimentare utilaje, vor avea gradul de protectie
indicat in proiect.
corespunzator.
Parc Municipal Vest
612
3.5.3. SERA
3.5.3.1 Arhitectura
3.5.3.1.1 Memoriu tehnic arhitectura sera
- FUNCTIUNEA - IMOBIL DE PRODUCTIE SI EXPOZITIE
- REGIM DE INALTIME parter + 1 etaj (supanta);
- H la cornisa =9,30 m
- ARIE CONSTRUITA - 839,50mp.
- ARIE DESFASURATA - 1175,00 mp.
- GRADUL DE REZISTENTA LA FOC III - conform prevederilor din
P118/1999 cu risc mic de incendiu;
- CATEGORIA DE IMPORTANTA - C- conform prevederilor din HGR
766/1997;
- CLASA DE IMPORTANTA III conform prevederilor din P100/1992.
Obiectul prezentei documentatii este amplasarea unei constructii, cu destinatia
productie si expozitie, depozitare, anexe:
- Sera P+1 etaj-supanta.
- Bransament si racord la retelele de energie electrica, canalizare, alimentare
cu apa, realizate in incinta parcului.
Descrierea lucrarilor:
Constructia, ce urmeaza a se executa are un regim de Inaltime parter si 1 etajsupanta
Structura de rezistenta propusa din ferme metalice cu fundatii din beton armat,
zidarie de caramida de 30cm. grosime tip POROTHERM, pentru inchideri si inchideri in
acoperis din policarbonat.
Peretii interiori nestructurali, de compartimentare, vor fi realizati din zidarie de
caramida de 12.5cm. grosime.
Tamplaria interioara este prevazuta din lemn, tip Pinum, iar cea exterioara din
profile din aluminiu, cu bariera termica si geam termoizolant (termopan) cu R'
min.=0.5mK/W, emisivitate=<0.4, argon, 4-12-6.
Accesul intre niveluri se realizeaza prin 3 scari interioare de la parter catre supanta.
Scarile metalice s-au proiectat pentru a corespunde formulei 2h + l = 62 64 cm,
conform STAS 2965. Balustradele la scari se vor executa conform normativelor in vigoare,
mana curenta din lemn pe structura metalica.
PARTER
Suprafata = 839,5 mp. compus din:
Accese, 2 grupuri sanitare, dusuri, grup sanitar pentru persoane cu handicap:
- 1 birou
- 1 depozit
- anexe tehnice
Sera are doua zone distincte de expunere si cultivare plante: una in interior (la
parter s=125,00 MP si una in exterior, cu acoperire partiala (S=115,00 MP). In supanta
se organizeaza expunere plante.
Sarpanta
La sarpanta se ajunge prin 3 scari metalice de acces cu balustrada metalica si
mana curenta din lemn.
Parc Municipal Vest
613
FINISAJE
Finisajele interioare sau exterioare sunt cele specifice acestui gen de lucrari dupa
cum urmeaza:
FINISAJE INTERIOARE
- la pardoseli s-au propus pardoseli reci din beton amprentat sau gresie
portelanata antiderapanta. La grupuri sanitare s-au prevazut hidroizolatii la
pardoseli si pereti. S-a prevazut, la soclu cladirii, pe peretii din caramida
termoizolatie, cu polistiren extrudat de 5 cm. grosime si hidroizolatii cu
mortar impermeabil, hidrofug;
- la pereti finisaje cu tencuieli gletuite si zugraveli lavabile tip vinarom, iar la
grupurile sanitare si bucatarie placaje cu faianta pana la H=2.10ml. si
hidroizolatii verticale cu mortar hidrofug, local In dreptul obiectelor sanitare;
- la tavane tencuieli gletuite si zugraveli lavabile tip vinarom
- la acoperis s-a prevazut inchideri din policarbonat multicell si ferestre din
aluminiu cu geam termopan care se deschid automat cand se depaseste
umiditatea si temperatura recomandata plantelor.
- la scarile interioare, treptele sunt din metal si.balustradele din metal eloxat
sau fier forjat, mana curenta din lemn.
FINISAJE EXTERIOARE
Pentru asigurarea anvelopei termice se termoizoleaza peretii din zidarie pe exterior
cu polistiren expandat de fatada, ignifugat, de 10 cm. grosime si se finiseaza cu tencuieli
exterioare, fin driscuite tip Baumit si vopsitorii speciale de exterior culoare alba si ocru iar
la soclu tencuieli cu adaos de materiale hidrofuge (apa stop) si placaje ceramice
compozite imitatie granit.
La trotuare si alei pietonale s-au prevazut pavele autoblocante decorative.
Zonele principale ale serei:
Din punct de vedere al destinatiei si functionarii , zonele sunt :
Zona de laborator, depozite si grupuri sanitare echipata cu : pardoseala
calda si radiatoare suplimentare
Zona de sera este echipata cu: pardoseala calda pe culoar acces; corpuri
statice serpentine de incalzire si trei perdele de aer la intrarile principale
pentru sezonul rece pentru compensare aport de aer rece prin
deschiderea usilor.
Sistemul de incalzire
Sursele sunt proiectate cu sisteme neconventionale regenerabile (solar, pompa de
caldura) pentru incalzire.
A fost aleasa solutia cu pompa de caldura sol/apa datorita faptului ca pamantul este
permanent reincarcat cu energie termica, de accea caldura pamantului trebuie vazuta ca o
sursa inepuizabila de energie.
Caldura solului se dezvolta atat in interiorul pamantului (prin degajari naturale
radioactive) cat si ca urmare a influentei exterioare (prin razele soarelui si ploaie).
Pompa de caldura este un echipament care, prin intermediul unor ciclu frigorific
intern, pompeaza caldura de la un nivel de temperatura scazut la unul mai ridicat.
Pe timp de iarna, extrage caldura din sol, apa freatica sau aerul exterior, pentru a o
ceda instalatiei de incalzire a cladirii;
Pe timp de vara, extrage caldura din cladire cu ajutorul unui sistem de climatizare,
pentru a o ceda in mediul inconjurator.
Parc Municipal Vest
614
Instalatia de climatizare (incalzire/racire) prin pardoseala

Instalatia de climatizare incalzire prin pardoseala se compune din:
- Instalatia de distributie prin pardoseala
- Instalatia de alimentare a distribuitoarelor / colectoarelor (caseta de montaj in
perete)
Circuitele de incalzire prin pardoseala realizate din teava de polietilena reticulata ce
impiedicata difuzia oxigenului prin peretele tevi, tratata la interior pentru realizarea unor
pierderi hidraulice minime;
Distributia agentului termic primar este centralizata, motiv pentru care distributia
agentului termic la casete distribuitor/colector este asigurata de reteaua de distributie.
Reteaua de distributie a agentului termic primar catre casete este montata in plafonul fals .
Circulatia agentului termic primar prin reteaua de distributie este asigurata de catre o
pompa de circulatie. Aceasta metoda s-a dovedit a fi mai eficienta prin prisma calculelor
economice. Astfel este mai economic sa circuli apa prin retea utilizand o pompa de
circulatie ce consuma foarte putina energie (Inaltimea de pompare este egala cu suma
pierderilor de sarcina pe reteaua de distributie cheltuieli de exploatare usor crescute)
decat sa dimensionezi reteaua de distributie pentru circulatie naturala (dimensionare
facuta astfel incat rezistenta pe oricare doua trasee in paralel sa fie egala cu presiunea
termica a curentului de fluid In punctul respectiv cheltuieli de investitie mari).
ALIMENTAREA CU APA, CANALIZARE MENAJERA
Alimentarea cu apa rece potabila se face dintr-un camin dedicat de statia de
pompare apa potabila, printr-un bransament.
Alimentarea cu apa rece nepotabila pentru retea de stropire sera - se face dintr-un
camin dedicat instalatiei de stropire printr-un bransament.
Vegetatia din sera nu este definitivata astfel reteaua de transport a fost aproximata
cu o simultaneitate de 100% - 7,6l/s=27,36mc/h. Reteaua de stropire este impartita in
zone, prevazuta cu 7 casete / camine L x l x H= 600x600x350mm, echipate cu robinet de
sectorizrare si posibilitate de racordare la furtun si o functiuonare la 3,4bari.
Reteaua de stropire in sera se face printr-un record teava PE 63x8.7, montata in
sapa cu o izolatie armaflex de 13mm. Pozitia Retelei, pe marginea serei, va fi semnalata
astfel incat sa nu se planteze nici un fel de vegetatie in aceea zona.
Prepararea apei calde menajere
In SERA se va face in punctul geotermic (amenajat in spatial tehnic HVAC) cu
ajutorul unui pompei de caldura sol-apa, conform proiectului de instalatii termice, si un
boiler de 150litri cu serpentine dubla (2 serpentine), echipat cu serpentine electrica
prevazuta pentru situatie de avarie.
serpentina cu alimentare de la pompa de caldura
serpentina de la 2 panouri solare a cate 2m2 montate pe acoperisul serei pe fatada sud.
Distributia de apa rece, calda se va realiza din otel zincat prin conducte
orizontale si verticale.
Evacuarea apelor uzate menajere. Totalitatea apelor uzate menajere colectate
de la consumatori se vor evacua la exterior gravitational.
Apele uzate menajere colectate de sub cota terenului se vor evacua la reteaua
exterior din incinta.
Coloanele si colectoarele de ape uzate menajere montate aparent se vor executa
din tuburi din polipropilena (PP). Colectoarele menajere montate ingropat se vor executa
din PVC-KG.
Izolarea conductelor
Conductele de distributie si coloanele cu montaj aparent vor fi izolate termic cu
burete din cauciuc tip Armaflex sau similar avand urmatoarele grosimi:
Parc Municipal Vest
615
- apa rece & rece = 13 mm

Obiecte sanitare:
Grupuri sanitare montate in cladirea serei:
- 3 buc lavoare
- 3 buc vase closet montat in stativ cu rezervor la semiinaltime
- 2 buc cazi de dus
- 2 buc spalatoare in laborator
Tipul si calitatea obiectelor sanitare se aleg de catre beneficiar impreuna cu
arhitectul.
La Intocmirea proiectului s-au respectat cerintele de calitate pentru exigentele C, D,
E, F precum si toate normele si normativele legale In vigoare, pentru acest gen de lucrari,
la data intocmirii, (stabilite prin Legea nr.10/1995):
STAS 6131,GP 089/-03;
STAS 2965, NP063/-02;
766/97.
Cladirea se incadreaza in gradul III rezistenta la foc si risc mic de incendiu conform
P118/-99;
Cerinta D :IGIENA si SANATATEA OAMENILOR - modul de respectare a
Ordinului ministrului sanatatii nr.331/1999 pentru aprobarea Normelor de avizare sanitara
a proiectelor, obiectivelor si de autorizare sanitara a obiectivelor cu impact asupra
sanatatii publice, STAS 6472 privind microclimatul; NP 008 privind puritatea aerului; STAS
6221 si STAS 6646 privind iluminarea naturala si artificiala.
- distantele minime fata de constructiile invecinate se conformeaza
prevederilor Certificatului de Urbanism;
- orientarea constructiei fata de punctele cardinale a determinat distributia in
planurile nivelelor a incaperilor de locuit pentru asigurarea unei insoriri
optime ale spatiilor interioare.
- dotarea cu grupuri sanitare etc.
REFACEREA SI PROTECTIA MEDIULUI
Au fost respectate prevederile din O.G. 195/2005 privind protectia mediului;
Protectia calitatii apelor: Apele menajere uzate vor fi evacuate la canalizare
Protectia aerului: locuintele nu evacueaza in aer poluanti sub forma de pulberi sau
de alt tip;
Parc Municipal Vest
616
Protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor: Locuintele nu sunt o sursa de zgomot

sau de vibratii;
Protectia impotriva radiatiilor: Nu este cazul;
Protectia solului si a subsolului: Constructia nu prezinta pericol de poluare al solului
si subsolului;
Protectia ecosistemelor terestre si acvatice: Nu este cazul;
Protectia asezarilor umane si altor obiective de interes public: Constructia respecta
reglementarile din documentatiile de urbanism privind distantele fata de constructiile
invecinate;
Gospodarirea deseurilor: tipurile si cantitatile de deseuri rezultate din activitatea
constructiei sunt cele specifice serelor de productie si expozitie si se vor depozita in
europubele. Colectarea, depozitarea si evacuarea deseurilor menajere se va face prin
serviciile de salubritate ale parcului, conform contractului cu o firma de colectare.
Colectarea, depozitarea si evacuarea deseurilor rezultate din constructie se va face de
catre constructor.
Cerinta E IZOLAREA TERMICA SI ECONOMIA DE ENERGIE
Au fost respectate prevederile OG 29/2000 aprobata prin Legea 325/2002 privind
reabilitarea termica a fondului construit si stimularea economisirii energiei termice si
Normativele tehnice C107/1,2,3,4,5 -2005.
Masurile de protectie termica prevazute la constructie pentru respectarea conditiei
din Normativul C107/1-05: "coeficientul calculat de izolare termica - G<GN - coeficientul
normat de izolare termica" sunt respectate prin prevederea unei anvelope termice din
termosistem cu termoizolatie din polistiren de 10cm. grosime.
IZOLAREA HIDROFUGA
supraterane (soclu termohidroizolat, camere umede - baie, etc.).
Deoarece constructia se incadreaza in art. 1., aliniat j, al HGR nr. 560/2005
modificata cu HGR 37/2006 nu a fost prevazuta executarea unui adapost de protectie
civila.
- imprejmuiri;
- plantatii;
- Norme generale de protectia muncii 2002 ;
constructii ed. 1995 ;
inaltime ;
protectie individuala ;
- Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 Normativ C 300 ;
- alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii propriu-zise a
lucrarilor.
Prezenta documentatie, in faza de proiect pentru autorizatia de construire, este un
extras din proiectul tehnic si a fost elaborata cu respectarea prevederilor Legii 50/1991
(republicata), ale Legii nr.10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si a normativelor
tehnice in vigoare.
Parc Municipal Vest
617
DISPOZITII FINALE
Executia lucrarii va Incepe dupa obtinerea autorizatiei de construire si pe baza
documentatiei tehnico - economice Intocmita In faza PT+DE.
specialitate.
Intocmi procese verbale de lucrari ascunse si de receptie conform programului de control
pe santier si la faze determinante ce se va Intocmi la faza PT+DE. acestea urmand a fi
atasate la Cartea Tehnica a constructiei.
Lucrarile de alimentare cu energie electrica, apa si a instalatiilor de incalzire vor fi
executate numai de personal autorizat.
UTILITARE INTERIOARE SI A RETELELOR EXTERIOARE DE UTILITATI
retelelor exterioare de utilitati este impusa prin Legea Nr . 10 / 1995 .
Scopul urmaririi in timp a comportarii acestora este acela de a se pune in evidenta
durabilitatea, siguranta in exploatare, functionalitatea, eficienta, precum si calitatea
materialelor utilizate .
Urmarirea comportarii In timp se pune in evidenta prin:
de proiectantul de specialitate la faza de proiectare Proiect Tehnic, fiind in mod obligatoriu
incluse in Caietul de Sarcini si in instructiunile de Exploatare.
3.5.3.1.2 Caiet de sarcini arhitectura sera
GENERALITATI
Pe parcursul executarii, pentru toate categoriile de lucrari ce devin ascunse prin
acoperire cu (sau inglobate) alte categorii de lucrari sau elemente de constructii.
Certificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei acestora
cu proiectul, in limitele indicatorilor de calitate si a abaterilor admisibile prevazute in
acestea.
In toate cazurile in care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau incercare efectuata pe
parcurs, referitoare la rezistenta, stabilitatea sau functionalitatea lucrarii nu se incadreaza
Parc Municipal Vest
618
in abaterile admisibile, decizia asupra continuarii lucrarilor nu poate fi luata decat pe baza
acordului dat in scris de beneficiar cu acordul proiectantului.
determinarea prin masuratori a corespondentei elementelor verificate cu prevederile
proiectului din punct de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si modului de armare;
existenta documentelor de atestare a calitatii materialelor;
efectuarea incercarilor de proba impuse de proiect si de prescriptiile tehnice precum si
existenta documentelor cu rezultatele acestora si a proceselor verbale de lucrari;
examinarea existentei si continutului documentelor si proceselor verbale mentionate mai
sus a sintezelor si concluziilor acestora.
indicativ C 56-85.
anume:
Cap. I Terasamente;
Cap. II Fundatii;
consecinta.
Introducere
de 15 cm.
grosimea de 20 cm.
grosimea de 10 cm.
demisolului);
Parc Municipal Vest
619
I
cosurile de fum);
sau M400.
Parc Municipal Vest
620

stalpisori.

Nr.
Denumire element
Crt.
0
1
2
blocuri ceramice
+4
de 14 cm.
-6
1
+6
de 24 cm.
-8
+10
> 24 cm.
-10
+10
-10
2
+20
-10
+15
3
-15
+20
-20
+10
4
-10
5
cladiri
-50
+20
Pentru un nivel
6
-20
+50
-50
+5
rosturi orizontale
7
-2
+5
rosturi verticale
-2
8
3mm. / m.
Parc Municipal Vest
621
Nr.
Crt.
0
Denumire element
2
2 mm.
3mm. / m.
si suprafetelor
sau blocuri
9
2 mm.
(cel
mult,
pe
toata
lungimea
ceramice
+10
10
+20
la latimea rostului
-10
11
2 mm. / m.
inaltime)
Parc Municipal Vest
622

de 1mm.
nivelului.
Verificarile:
tencuiala;
montaj;
constructiilor;
aferente;
Zidaria din piatra
Parc Municipal Vest
623
obicei, mecanic.
Montarea scarilor
mm.
sus.
Parc Municipal Vest
624

Domenii de aplicare
temperaturi inalte.
de schelet tip CW.
La peretii inalti unde la imbinarea placilor sunt necesare profile orizontale acestea vor fi
decalate, in caz contrar reducandu-se stabilitatea peretelui.
Parc Municipal Vest
625

pana la 60 kg.
temperaturii.
vizibile.
APARENTA
(glafuri).
Parc Municipal Vest
626
firma furnizoare.
Prevederi comune
produs;
tamplarie urmarind:
Prevederi specifice
mm./m.);
joc;
Parc Municipal Vest
627

3,5 cm.;
al tocului;
VOPSITORII.
VOPSITORII.
dinspre interior:
Geamuri
Verificarea materialelor aduse pe santier si in fabrica
se efectueaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii si se refera la dimensiunile si
calitatea materialelor prevazute in documentatia de executie.
Parc Municipal Vest
628

Verificarea lucrarilor de geamuri la receptia preliminara a intregului obiect
se va face de catre COMISIA DE RECEPTIE prin:
de lucrari;
desprinse.
verificare.
stifturilor de sarma de otel la tamplaria metalica
se face prin sondaj, scotandu-se chitul la cateva cercevele sau foi de usi, numarul
sondajelor depinzand de volumul lucrarii si de rezultatele obtinute la primele incercari.
geamurilor:
Parc Municipal Vest
629

constructii.
PARDOSELI
pardoselii;
arhitectura.
Prevederi comune
respective.
Parc Municipal Vest
630

pardoselile.
respective;
- rosturile;
pardoselile.
respective;
lor;
verticale;
Parc Municipal Vest
631
Verificari la pardoseli din parchet dimensiunile lamelelor sau ale panourilor,
abaterile admisibile sunt conform prevederilor STAS 228-69 si STAS 6772-71;
lucrarii:
faze de lucrari;
Parc Municipal Vest
632
TENCUIELI
+5C.
Prevederi comune
obiect.
coltare, etc).
Parc Municipal Vest
633
Se face in cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor verificari la fiecare tronson in
parte:
-
rezistenta mortarului;
numarul de straturi ce se aplica si grosimile respective;
aderenta la suport intre doua straturi;
planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor;
dimensiunea, calitatea si pozitia elementelor decorative (solbancuri, braie,
cornise).
- Aceste verificari se efectueaza inaintea zugravelilor sau vopsitoriei, iar
rezultatele se inscriu in registre de procese verbale de lucrari ascunse.
- Verificarile se efectueaza terminarea unei faze de lucrari, cel putin cate una
la fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 m2.
- La receptia preliminara se efectueaza direct de catre comisie aceleasi
verificari, dar cu o frecventa de min 1/3 din frecventa fazei precedente.
DENUMIREA
TENCUIALA TENCUIALA
DEFECTULUI
BRUTA
DRISCUITA
una Nu se admit
ferestrelor,
la
pervazuri,
plinte,
obiecte sanitare.
TENCUIALA
GLETUITA
Nu se admit
TENCUIALA
FATADE
Nu se admit
Zgrunturi
Nu se admit
Nu se admit
mm.)
basici
si
zgarieturi
adanci,
la
stratul
de
acoperire
Neregularitati
2 Max.
2 Max.
3
mm./
in neregularitati
in neregularitati
in
verificale
cu
orice
directie orice
directie orice
directie
dreptarul de 2 m.
lungime
Parc Municipal Vest
634

DENUMIREA
TENCUIALA TENCUIALA
TENCUIALA
TENCUIALA
DEFECTULUI
BRUTA
DRISCUITA
GLETUITA
FATADE
pana la
2 mm.
Abateri
de
la Minimum
Max. 2mm./1m. si
verticala
elementul
inaltimea
suport
inaltimea cladirii
toata
inaltimea camerei.
camerei;
* La tencuieli
exterioare
max. 2 mm./ 1m.
si max. 20 mm. la
toata
inaltimea
cladirii
orizontala
a
tencuielilor
tavanelor
cele Pana la
Pana la
Pana la
orizontala
elemente
ca:
toata
lungimea inaltimea
unui
sau inaltimea
etaj.
glafuri,
pilastri,
muchii,
braie,
ancadramente
Pana la 5 mm.
Pana la 6 mm.
tencuiala.
Prevederi comune
Parc Municipal Vest
635

continuare.
de timp prescrise.
- Urmele de bidinea sunt admise numai daca nu se vad de la distanta de 1 m.
Vopsitorii
urmatoarele:
Parc Municipal Vest
636
mostre stabilite.
Vopseaua de orice fel trebuie sa fie aplicata pana la perfect curat, adica sa nu
prezinte straturi stravezii, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri lipsuri de bucati de
pelicula, crapaturi, fisuri care pot genera desprinderea stratului aglomerarii de pigmenti,
neregularitati cauzate de chituri sau slefuire necorespunzatoare, urme de pensula sau
urme de vopsea insuficient frecata la preparare.
La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica vizual buna acoperire cu
pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metalice (chituri si slefuire in prealabil). De
Inainte de vopsirea suprafetelor de vopsit vor fi verificate daca au fost pregatite
corect prin curatire, slefuire, chituire a rosturilor, etc.
- alb imaculat;
- lavabil;
- dilatare optima;
- aplicare usoara.
- diluat:
- al treilea strat:
gros opac;
apa;
5 -10 minute;
30 40 minute;
2 4 ore;
4 6 ore.
dorita.
Parc Municipal Vest
637
Etape indicate:
- suprafetele noi trebuie sa fie bine uscate, fara praf si impuritati de orice fel,
Lucrari de placaje
faze de lucrari.
lor;
compozitie.
exterior.
Parc Municipal Vest
638

pasta adeziva)
Abaterile admisibile pentru placaje sunt date in Anexa 1.
la intemperii;
directie pe suprafata. Abaterile admisibile in ceea ce priveste planeitatea suprafetelor sunt
indicate in tabelul din Anexa 1.
233 -86.
Parc Municipal Vest
639

tencuielii.
aceste obiecte.
Etansarea rostului de racordare respectiv trebuie sa fie executata cat mai ingrijit.
partea opusa peretelui observand daca umezeala a trecut prin perete.
Daca se observa abateri la examinarea vizuala a rosturilor, acestea vor fi masurate cu
ajutorul unor calibre.
Nu se admite, sub dreptar, decat o singura unda avand o sageata mai mica de 2 mm.
Parc Municipal Vest
640

montaj.
tencuiala.
ceramice smaltuite.
argila arsa.
BALUSTRADE
Proprietati:
- nu imbatraneste;
Domeniu de aplicare
si anume:
Prevederi comune
Parc Municipal Vest
641

santier;
receptie prin:
Prevederi speciale
in total;
cositorite.
LUCRARI DE IZOLATII
la constructii.
Prevederi comune
Parc Municipal Vest
642

sa fie continua;
Parc Municipal Vest
643
Izolatii termice
Hidroizolatii
70-950 cu 1,5 kg./m.
foilor;
urmatoarele:
zone nelipite;
Parc Municipal Vest
644

de 5 x 20 cm.)
ANEXA 1
Foi bitumate
Impaslitura
Tesatura bitumata
Abateri admisibile
bitumata
STAS
STAS138/1969 STAS1046/67
10126 75
7916
1.
Lungimea
1%
1%
1%
1%
benzilor
2.
Latimea
Min. 90 cm.
2%
1%
2%
benzilor
Max. 115 cm.
3. Suluri din 2
4%
5%
3%
5%
benzi (de numai
Parc Municipal Vest
645
Impaslitura
Tesatura bitumata
Abateri admisibile
bitumata
STAS
STAS138/1969 STAS1046/67
10126 75
7916
3mm cea mai
mica)
2% din suluri
4. Ruperi
cu
max.
2
max.
rupturi
de 2,5 cm.)
fiecare de 2,5 cm.)
5. Depasiri sau
+6
lipsuri la margini
6.
Greutatea
50+1
insertiei gr/m.
7.
Capetele
5%
sulurilor max.
3 la 1 sul (max.
8. Cute si ondule
0,75m. lung. si 3
max.
cm. latime)
9. Suluri cu cutie
5%
si ondule max.
10.
La
foi
182
perforate:
gauri
182
100
intre
axa
802
gaurilor mm.
11.
Granulatia
mater.
de
presarare fata de 10%
limitele maxima si
minima.
7064-78.
Materiale auxiliare
Parc Municipal Vest
646
vopsele si emailuri pe baza de rasini sintetice pentru protectie, conform NTR 90-80, 170380 si STAS 7359-80.
instalatii.
cladiri.
Parc Municipal Vest
647
3.5.3.2 Structura
3.5.3.2.1 Memoriu tehnic structura sera
PREZENTAREA CONSTRUCTIEI:
Investitia se va amplasa in mun. Ploiesti, jud. Prahova, pentru care conform STAS
11100/1-1993 ii corespunde o zona seismica de calcul 81, avand valoarea de varf a
acceleratiei terenului ag=0.28g si perioada de colt Tc = 1.00 sec conform P100-2006.
Clasa de importanta a constructiei este III (l = 1.00).
Proiectul de fata are ca scop realizarea a doua structuri:

SERA EXPOZITIONALA:
Constructia este compusa din doua corpuri de cladire alaturate, care formeaza un
unghi de 135 grade.
Corpul 1:Structura are forma unui dreptunghic cu dimensiunile 18.00m x 24.00m
interax. Regimul de inaltime este parter si etaj partial intre axele C-D/4-8. Cota planseului
peste parter este +3.00m. Circulatia pe verticala este asigurata prin intermediul a doua
scarii situate in dreptul axelor 5-6/C respectiv 8/C. Intrarea principala este situata intre
axele 4-4/C.
Acoperisul este in doua ape, cu cota la coama +8.79m. Panta acoperisului este de
31grade.
Structura este alcatuita din 4 deschideri si 3 travee de 6.00m.
Functiunea cladirii va fi de sera la nivelul parterului intre axele A-C si de spatii
tehnice intre axele C-D.
Corpul 2: Structura are forma unui dreptunghic cu dimensiunile 18.00m x 18.00m
interax. Regimul de inaltime este parter si etaj partial intre axele C-D/1-4. Cota planseului
peste parter este +3.00m. Circulatia pe verticala este asigurata prin intermediul unei scari
situate in dreptul axelor 1/C. Acoperisul este in doua ape , cu cota la coama +8.79m .
Panta acoperisului este de 31grade.
Structura este alcatuita din 3 deschideri si 3 travee de 6.00m.
Functiunea cladirii va fi de sera la nivelul parterului intre axele A-C si de spatii
tehnice intre axele C-D.
INFRASTRUCTURA
- fundatii izolate sub stalpii metalici de la suprastructura compuse din beton de
egalizare C8/10 si cuzinet din beton armat C16/20,
- grinzi de legatura intre fundatiile izolate pe conturul exterior al cladirii.
SUPRASTRUCTURA
- structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din cadre metalice compuse
din stalpi si ferme din profile laminate la cald ( la nivelul acoperisului);
- planseul peste parter este compus din rigle metalice din profile laminate la
cald, tabla cutata si placa de beton armat
- la nivelul acoperisului acesta este rigidizat prin intermediul unei
contravantuiri cu bare intinse tiranti.
- acoperisul are doua pante si este format din panouri de policarbonat 16mm
grosime.
DATE DESPRE EXECUTIE
Se recomanda ca inainte de inceperea lucrarilor sa se studieze si sa se
insuseasca de personalul de conducere al santierului intreaga documentatie tehnica.
Eventualele neconcordante intre prevederile din proiect sesizate cu acest prilej si
Parc Municipal Vest
648
cele care pot apare in timpul executiei vor fi imediat anuntate proiectantului care este
singurul in drept de a dispune masurile necesare.
Sunt interzise modificari de solutii sau schimbari de materiale fara avizul scris al
proiectantului de specialitate.
Terasamente
Sapatura pentru fundatii se va face cu taluz vertical, fara sprijiniri pana la adancime
de 1.50m. Pentru sapaturile care depasesc aceasta adancime se va realiza un taluz
inclinat cu panta 1:3. Inainte de turnarea betonului simplu in fundatii se va chema
proiectantul geotehnician pentru receptia terenului de fundare.
Lucrari din beton armat
Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor:
Materialele nu vor fi introduse in opera decat daca in prealabil:
respective;
- s-au efectuat la locul de punere in opera incercarile prevazute de prescriptiile
tehnice;
- betonul preparat sa fie livrat numai insotit de fisa de transport care confirma
tehnice. Inainte de punerea in opera a betonului si armaturilor vor fi efectuate
verificarile conform STAS 1799 - 88.
- armaturile vor fi verificate bucata cu bucata, inaintea inceperii betonarii
pozitiei pe parcursul betonarii si compactarii;
- betonarea nu va incepe decat numai dupa ce se va fi verificat existenta
proceselor verbale de lucrari ascunse care sa confirme ca suportul structurii
ce urmeaza a se executa corespunde prevederilor tehnice ;
Dupa decofrarea elementelor va fi executata :
examinarea vizuala, completata dupa caz prin lovire cu ciocanul de 0,2 kg si
sclerometrul - in unele cazuri prin incercari de defectoscopie cu ultrasunete la toate elementele din beton, inregistrindu-se defectele aparute ;
prin sondaj, pe baza de masuratori a dimensiunilor si pozitiilor elementelor
structurale principale ;
orice alte verificari cerute de prescriptiile speciale sau prin proiect .
evidenta prefabricatelor montate cu datele de identificare .
In toate cazurile cand abaterile constatate depasescpe cele admisibile in sensul
lor cu alte lucrari . Remedierea sau consolidarea acestora se va executa numai pe baza
Montajul confectiilor metalice.
Masuri pregatitoare:
Parc Municipal Vest
649
- intocmirea de catre montator a proiectului de organizarea si tehnologia

depozitare a subansamblelor, masuri si verificari a dispozitivelor de
prindere, de asigurare a stabilitatii, organizarea ansamblului, marcarea
elementelor, ordinea fazelor operatiunii de montaj, metode si frecventa
verificarilor
- la primirea ansamblului pe santier se va efectua o verificare a
calitatea executiei in uzina conform STAS 767 / 0 - 88 si existenta
certificatelor de calitate eliberate de uzina.
- verificarea si receptionarea constructiei suport de rezemare a confectiei
reazemului si buloanelor, etc.
- verificarea existentei procesului verbal de receptie a lucrarii, trasarea axelor,
Montajul confectiei metalice
- montajul constructiei din otel se executa numai de catre unitatile care dispun
de dotarea tehnico-materiala corespunzatoare.
- manipularea se va executa cu dispozitive si utilaje adecvate cuprinzind piese
de fixare, de ridicare, de asigurare a stabilitatii si integritatii, de rezemare la
montaj .
- executarea in prealabil si verificarea permanenta cu masuri de transport,
manipulare si depozitare a subansamblului, masuri si verificari a
dispozitivelor de prindere, de asigurare a stabilitatii, organizarea asamblarii,
marcarea elementelor, ordinea fazelor operatiunii de montaj, metode si
frecventa verificarilor a schelelor, esafodajelor si elementelor de sprijinire
provizorie .
- pregatirea suprafetelor de rezemare, masuri pentru fixare provizorie,
prelucrarea sau ajustarea marginilor elementelor care se imbina sau
reazema.
- ridicarea si asezarea la pozitie a subansamblului, sprijinirea si fixarea
provizorie si dupa asigurarea stabilitatii se poate elibera din dispozitivul de
ridicare.
- verificarea pozitiei: cote de nivel, axare pe orizontala si verticala, a
contactului cu suprafata de rezemare.
- fixarea definitiva cu elementele de fixare prevazute in proiect : buloane,
sudura, etc. Vor fi respectate si verificate dimensiunile si caracteristicile de
stringere si fixare conform proiectului si prescriptiilor tehnice.
- verificarea prin incercari nedistructive a calitatii sudurilor, a stringerilor cu
suruburi, a contactului perfect pe piesele de rezemare, verificarea pozitiei : (
cote de nivel, axare pe orizontala si verticala ), incadrarea in abaterile limita
admise, conform STAS 767 / 0 - 88 si se receptioneaza conform C 56 - 85
In conformitate cu Legea nr.10/1995 proiectantul va fi chemat pe santier la
urmatoarele stadii de executie:
receptia terenului de fundare. Natura terenului de fundare;
armare cuzineti si grinzi de fundare;
montaj structura metalica inainte de inceperea inchiderilor.
structura terminata.
MASURI PENTRU SECURITATEA MUNCII SI DE PREVENIREA INCENDIILOR
La executarea lucrarilor se vor respecta:
Parc Municipal Vest
650
Legea 319/ 2006 a securitatii si sanatatii in munca ;

Norme metodologica de aplicare a L319/2006;
urmeaza: HG300/2006; HG1091/2006; HG 1048/2006; HG971/2006
munca, efectuarea instructajelor la locul de munca cu muncitorii, periodic si la schimbarea
locului de munca.
Pentru prevenirea incendiilor se vor respecta si aplica :
"Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ord.
775/22.07.1998 de catre M.I. de catre MLPAT publicat in Mon. Of. nr. 384/Partea I
9.10.1998.
"Normativ de siguranta la foc a constructiilor " indicativ P.118-99 publicate in
Buletinul Constructiilor nr. 7/1999.
3.5.3.2.2 Caiet de sarcini structura sera
TEHNOLOGII DE EXECUTIE
FUNDATII
Fundatiile se executa direct in terenul bun de fundare, la cotele prevazute si cu o
incastrare minima de 20 cm in acest strat.
Se precizeaza ca, in acest capitol, sunt tratate doua tipuri de fundatii, izolate si
grinzi de fundare.
- curatirea si nivelarea amplasamentului, trasarea axelor constructiilor si
stabilirea cotei 0,00. Tolerante admise 2 cm.
- devierea sau dezafectarea retelelor din amplasament (ingropate si aeriene).
Sapaturi pentru fundatii
Vor incepe dupa verificarea trasarii si intocmirea procesului verbal respectiv:
- sapatura generala se executa manual, cu taluzele si banchetele necesare, la
cotele si dimensiunile din proiect.
- receptia terenului si a sapaturilor cu intocmirea procesului verbal pentru
lucrari ce devin ascuse.
Tolerante admise 1 cm.
Executarea cofrajelor pentru fundatii
Se executa dupa turnarea betonului simplu in santurile sapate pentru fundatiile
izolate sau grinzi de fundare si receptionarea acestor lucrari.
Cofrajele se executa pentru elementele din beton ale fundatiilor situate peste cota
superioara a sapaturii generale.
Principalele operatiuni:
trasarea pozitiei cofrajului cu ajutorul sirmelor intinse intre reperele materializate la
trasarea sapaturilor;
transmiterea pe verticala a cotelor se va face cu ajutorul firului cu plumb;
cofrajele si sprijinirile lor se vor confectiona din lemn si vor fi dimensionate conform
prevederilor normativului NE 012-99;
inainte de montare , panourile de cofraj vor fi curatate si unse;
Parc Municipal Vest
651
dupa montare, va fi verificata pozitia si se va executa incheierea definitiva,

sprijinirea si etansarea .
Abaterea admisibila la dimensiunile elementului ce se va turna este de 3 mm.
Armarea cuzinetilor
Armarea cuzinetilor va fi realizata respectind proiectul si prescriptiile din punct de
vedere al pozitiei, formei , diametrului, lungimii, distantelor, etc.
Se monteaza, de asemenea, mustatile pentru stalpii si peretii subsolului.
Se respecta stratul de acoperire a armaturilor cu beton, prevazut in proiect si
prescriptii.
Turnarea betonului simplu si a betonului armat pentru fundatii
Se vor respecta prevederile normativelor NE 012-99 si P 10-86, avand calitatea si
caracteristicile prevazute in proiect.
La executarea fundatiilor din beton vor fi avute in vedere urmatoarele:
se executa controlul sapaturii si al cofrajelor conform celor expuse in cap. 4.1.2 si 4.1.3;
se verifica callitatea materialelor ce urmeaza a fi introduse in lucrare care vor corespunde
indicatiilor din proiect si prescriptiilor din standardele, normativele si normele de fabricatie
in vigoare (vezi lista prescriptiilor de baza);
fundatia se va executa pe cit posibil fara intrerupere pe distanta dintre 2 rosturi de tasare;
in cazul cand aceasta conditie nu poate fi respectata se vor prevede rosturi de lucru in
conditiile prevazute de NE 012-99.
Se fac urmatoarele precizari:
nu se admit rosturi de lucru in fundatiile evazate;
suprafata rostului la fundatia continua va fi verticala si la o distanta de 1m de stilp;
reluarea turnarii se face dupa pregatirea suprafetei rosturilor: curatire, spalare cu
apa;
turnarea benzilor de fundatie se va face in straturi orizontale de 30-50 cm si numai
inainte de inceperea prizei betonului din stratul inferior.
Decofrarea fundatiilor
Decofrarea fundatiilor se face la peste 2 zile de la turnare (tinind cont de
temperatura: peste 5 si ciment utilizat: Pa 35).
ELEVATII SUB COTA 0,00
Cofrajele
Cofrajele se executa din panouri din placaj pe schelet de cherestea, panouri de
cofraje plane metalice sI completari cu scandura sI dulapi.
Panourile vor fi proiectate corespunzator ca dimensiuni si rezistenta in cadrul
proiectului tehnologic si vor fi montate respectind prevederile normativelor NE 012-99 sI
C.11- 74, cu urmatoarele precizari:
- forma si dimensiunea elementului de beton proiectat se obtin pe baza unei
trasari de pozitie a cofrajului;
- obtinerea unei suprafete plane si verticale cu ajutorul talpilor de rezemare,
distantieri, proptele, etc;
- dupa verificarea pozitiei cofrajelor si introducerea armaturilor se executa
curatirea si ungerea, legarea si sprijinirea definitiva, etansarea rosturilor;
- montarea podinei de lucru si a parapetului (pentru inaltimi mai mari de 1,5 m)
Montarea armaturii
Montarea armaturii din elevatii se executa la pozitia si dimensiunile prevazute in
proiect cu urmatoarele precizari:
Parc Municipal Vest
652
- otelul va avea calitatea si fasonarea prevazute in proiect si prescriptii;

- barele vor fi montate in elementul de beton armat sub forma de carcase
pentru stalpi, si bare legate pentru armarea din cimp;
- pozitia barelor in cadrul carcasei si a plasei se asigura prin legare cu sirma,
agrafe si distantieri;
- se va acorda deosebita atentie pozitiei mustatilor pentru stalpii de la parter;
- dupa verificarea armaturii se va inchide cofrajul si se pregateste pentru
turnarea betonului.
Turnarea betonului
Turnarea betonului se executa dupa verificarea cofrajului si armarii elementelor si
incheierea proceselor verbale de lucrari ce devin ascunse.
Betonul va respecta caracteristicile sI calitatea prevazute in proiect si va respecta
prescriptiile tehnice mentionate in " Lista".
La turnarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli:
- cofrajele vor fi udate cu apa de 2 - 3 ori si imediat inainte de turnarea
betonului;
- se organizeaza transportul betonului pana la locul de turnare cu mijloacele
corespunzatoare (bene, pompe, jgheaburi, etc.);
- se controleaza calitatea betonului proaspat;
- inaltimea de cadere libera a betonului va fi mai mica de 3 m;
- betonul va fi raspindit in straturi uniforme de max 50 cm, turnarea noului
strat se face inainte de inceperea prizei betonului din stratul anterior;
- nu se admite deformarea sau deplasarea cofrajelor si armaturilor in timpul
turnarii;
- circulatia muncitorilor si utilajelor in timpul betonarii se face numai pe podini
de lucru;
- se va urmari inglobarea completa in beton a armaturilor si compactarea
acesteia cu vibratorul, ajutat de sipci si vergele din otel;
- betonarea se face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect si
in normativul NE 012-99.
Turnarea peretilor subsolului si a stalpilor la infrastructura se face pana sub grinda
sau centura de la planseul peste subsol.
Decofrarea se face numai dupa ce elementul de beton a indeplinit caracteristicile
din normativul NE 012-99 si trebuie sa se evite deformarea sau degradarea elementelor
turnate monolit.
Pentru detalii asupra tehnologiei cofrarii, armarii si turnarii elementelor din beton
armat vezi si capitolele corespunzatoare de la partea de suprastructura.
Elementele complementare de tehnologie pentru lucrarile din beton sunt prezentate
in capitolele 4.3 ; 4.4; 4.5.
IZOLATII
Pentru protectia termica si hidrofuga a constructiei se propune executarea
urmatoarelor izolatii:
Izolatia sub placa suport a pardoselii subsolului
Izolatia sub placa suport a pardoselii subsolului se executa din:
- un strat nivelator de nisip aplicat peste stratul de pietris de rupere a
capilaritatii;
- un strat din folie polietilena sau poliflex de 5mm aplicat peste stratul de nisip
peste care se toarna betonul in placa suport a pardoselii.
Parc Municipal Vest
653
Izolarea termica
Pentru termo si hidroizolatii la planseul peste parter si etaj vezi caietele de sarcini
ale specialitatii Arhitectura.
Asigurarea calitatii executiei acestor izolatii va fi conforma cu prevederile ISO 9002,
normativ C 56-85 si prescriptiile mentionate de acesta, C 107-82, C112-80, si STAS 2355/
2-87. Straturile verticale de membrana (prevazute in proiect) se aplica de jos in sus cu
petreceri in trepte de minim 10 cm latime .
MONTAJUL CONFECTIILOR METALICE
Masuri pregatitoare:
- intocmirea de catre montator a proiectului de organizarea si tehnologia
depozitare a subansamblelor, masuri si verificari a dispozitivelor de
prindere, de asigurare a stabilitatii, organizarea ansamblului, marcarea
elementelor, ordinea fazelor operatiunii de montaj, metode si frecventa
verificarilor;
- la primirea ansamblului pe santier se va efectua o verificare a
calitatea executiei in uzina conform STAS 767/ 0-88 si existenta
certificatelor de calitate eliberate de uzina;
- verificarea si receptionarea constructiei suport de rezemare a confectiei
reazemului, etc.;
- verificarea existentei procesului verbal de receptie a lucrarii, trasarea axelor,
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executia in uzina si santier a structurilor
metalice.
La executia acestei structuri se vor respecta integral toate reglementarile si
prevederile in vigoare privind executia, verificarea calitatii executiei si receptia obiectivelor
de investitii in constructii.
Intreprinderile executante care contribuie la executia structurii metalice raspund
direct de buna executie si de calitatea tuturor lucrarilor ce le revin in conformitate cu
planurile de executie, cu prevederile standardelor, normativelor si instructiunilor tehnice in
vigoare si cu prevederile prezentului caiet de sarcini.
Elementele, subansamblele si structurile metalice se vor executa conform planurilor
de executie predate de proiectant.
Executia structurilorii metalice, verificarea calitatii ca si receptia lucrarilor, se va face
in general pe baza urmatoarelor standarde, instructiuni si normative:
STAS 767/ 0-88 - Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii
STAS 767/ 2-78 - Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu
suruburi la constructii din otel. Prescriptii de executie.
STAS 768-66 - Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel sudate.
Prescriptii de executie.
STAS 9398 - 83 - Imbinari sudate prin topire ale otelurilor . Clase de calitate .
C 133-82 - Instructiuni tehnice privind imbinarile elementelor de constructii metalice cu
suruburi de inalta rezistenta pretensionate.
Parc Municipal Vest
654
C 150-84 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile ,
industriale si agricole.
Normativ C 56-85 pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
Prevederile acestor standarde si instructiuni tehnice sunt valabile numai in masura
in care ele nu contravin prevederilor prezentului caiet de sarcini, care completeaza,
precizeaza si modifica unele dispozitii din acte normative citate mai sus.
Lucrarile de montaj pe santier vor fi conduse de un inginer cu experienta in
asemenea lucrari, ajutat de maistri montatori avand si ei o bogata si recunoscuta activitate
in acest domeniu. Pe fiecare schimb va fi permanent pe santier un maistru montator care
va conduce si va supraveghea lucrarile de montaj.
DOCUMENTATIA TEHNICA CE TREBUIE INTOCMITA DE INTREPRINDEREA CE
MONTEAZA STRUCTURA METALICA
Aceasta trebuie intocmita de personal cu exeperienta in lucrari de montaj (ingineri,
maistri) care vor conduce montajul tinind seama da specificul lucrarii si utilajele de care se
dispune, precum si de anotimpul in care se vor face lucrarile de sudare la montaj.
Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj intreprinderea care o
intocmeste are obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de executie in
uzina si sa semnaleze celui care le-a elaborat orice lipsuri sau nepotriviri constatate,
precum si sa propuna daca considera necesar unele eventuale modificari sau completari
ce ar usura montajul.
In cazul constatarii unor deficiente sau solutii noi in vederea usurarii executiei se va
proceda dupa cum urmeaza:
- pentru deficiente ce nu afecteaza structura metalica din punct de vedere al
rezistentei sau montajului la neconcordanta unor cote, diferenta in extras de
materiale, executantul efectueaza modificarile respective si le comunica si
proiectantului.
- pentru modificari care ar modifica structura de rezistenta sau a montajului, se
comunica proiectantului propunerile de modificari pentru a-si da avizul.
- orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea scrisa a
proiectantului.
Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari, executantul
intocmeste o documentatie de executie, cere trebuie sa cuprinda toate operatiunile si
tehnologia de executie.
Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda:
- spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier al elementelor
de constructii;
- organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea
mijloacelor de transport si ridicat ce se formeaza;
- verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj
impuse;
- pregatirea si executia imbinarilor de montaj;
- verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;
- ordinea de montaj a elementelor;
- metoda de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele
intermediare de montaj;
- schema si dimensiunile halei incalzite iarna pentru completarea
subansamblelor uzinate cu unele piese ce se sudeaza pe santier.
MATERIALE
Materialele de baza sunt indicate in planurile de executie , pentru fiecare reper in
parte.
Parc Municipal Vest
655
Toate laminatele folosite trebuie sa corespunda prevederilor din standardele de

produse.
Laminatele de otel trebuie insotite de certificate de calitate uzinale si sa fie marcate
de uzina producatoare.
In caz de dubiu, intreprinderea executanta cere avizul proiectantului. Eventualele
schimbari ale marcilor si claselor de calitate ale laminatelor prevazute in proiect nu sunt
admise decat cu aprobarea scrisa a proiectantului.
Toate laminatele folosite trebuie sa corespunda prevederilor si standardele in
vigoare.
Laminatele din otel trebuie sa fie insotite de certificatele de calitate uzinale si sa fie
marcate de catre uzina producatoare.
Intreprinderea de uzinare a pieselor si subansamblelor metalice trebuie sa verifice
corespondenta dintre datele cuprinse in certificatele de calitate si cele din STAS 500/ 2,380 si STAS 500/1-89.
Certificatele de calitate vor trebui prezentate la receptia in uzina a produselor
uzinate, dupa care se vor pastra timp de 10 ani.
Intreprinderea de uzinare verifica la fiecare lot de produse laminate da acelasi tip,
aprovizianarea de aceeasi otelarie calitatea laminatelor prin analize chimice si incercari
mecanice.
Incercarile mecanice si tehnologice sunt:
- incercari la tractiune conform STAS 200-87;
- indoirea la rece conform STAS 777-88;
- indoirea prin soc pe epruvete cu crestatura in "V" sau "U" dispusa
perpendicular pe suprafata tablei (la laminate cu grosimea t>10 mm)
conform STAS 1400-75, STAS 7511-81.
Extragerea epruvetelor se va face conform prevederilor STAS 7324-75.
Laminatele livrate din bazele de aprovizionare trebuie sa fie insotite de certificate
de calitate conform prevederilor standardelor de propuse.
Defectele de suprafata si interioare ale laminatelor trebuie sa corespunda punctului
2.2 din STAS 767/ 0-88.
In caz de dubiu, uzina constructoare este obligata sa faca toate verificarile din
prezentul capitol.
Suruburile obisnuite folosite la montaj pentru prinderi provizorii vor fi suruburi
grosolane conform STAS 920-91 cu piulite conform STAS 922-89.
Pentru imbinarile de rezistenta cu suruburi, prevazute ca atare in proiectele de
executie se vor folosi suruburi semiprecise sau precise conform STAS 4272-89 cu piulite
conform STAS 4071-89 din grupa de caracteristici mecanice 4.6, 6.6 , 8.8 si 10.9 cu piulite
conform STAS 2700/ 4-89.
Pentru imbinarea cu suruburi a profilelor U si T se vor folosi saibe conform STAS
2242-80.
ORGANIZAREA CONTROLULUI CALITATII
Controlul calitatii se va face conform prevederilor din STAS 767/ 0-88 din fisele
tehnologice si proceselor tehnologice de executie conform proiectului pe fiecare faza de
executie in parte (sortarea laminatelor si pregatirea lor, tasarea, debitarea, asamblarea
provizorie in vederea sudarii, prinderea provizorie,sudarea, remedierea defectelor,
prelucrarea cusaturilor, etc.).
Se va face controlul permanent pe parcursul executiei pentru fiecare faza de
executie de maistri, desudori si de organul C.T.C.
Delegatul intreprinderii de montaj si beneficiarului fac controale prin sondaje.
Rezultatele controalelor in timpul executiei sunt evidentiate intr-un registru de
control.
Parc Municipal Vest
656
In vederea urmaririi controlului executiei uzina va intocmi si completa "fise de

urmarirea executiei" si "fisa de masuratori".
In fise se vor trece pentru fiecare piesa, marca si clasa de calitate a otelului,
precum si sarja si numarul certificatului de calitate al lotului din care face parte piesa
debitata.
In mod analog pentru fiecare cusatura sudata, in fisa se va trece ponasonarea
sudorului si numele maistrului care a supravegheat si controlat executia.
Pe schite se vor insemna si locurile unde s-au facut eventualele remedieri ale
cusaturilor sudate (defecte interioare) insotite de note explicative scrise pe schita.
Fisele de urmarire si masuratori intocmite pentru fiecare piesa si subansamblu
sudat, vor fi semnate de C.T.C. uzina si prezentate la receptia subansamblelor, odata cu
restul documentelor de receptie.
EXECUTIA CUSATURILOR SUDATE
Toate cusaturile sudate se executa conform prevederilor procesului tehnologic de
sudare intocmit de uzina.
Cusaturile sudate trebuie sa corespunda dimensiunilor din proiect sau celor
prevazute in procesul tehnologic, daca acestea din urma sunt diferite.
Aspectul cusaturilor trebuie sa rezulte neted, uniform si lipsit de defecte.
La sudarea unui rost, hafturile se vor taia polizindu-se locul lor sau ele se vor topi
pertial si ingloba in cusaturile respective, dupa cum este prevazut in procesul tehnologic
de sudare.
In ultimul caz locul hafturilor sa vor curata de eventualele cuiburi de rugina, etc.,
hafturile se vor examina cu atentie inca o data in ceea ce priveste lipsa fisurilor, cele cu
defecte tratindu-se prin polizare si resudare.
La inglobarea lor prin sudura in cusatura, se va asigura o perfecta legatura intre ele
si restul materialului depus anterior.
Arcul electric va fi amorsat numai pe placutele terminale tehnologice in rosturi sau
pe piese speciale de amorsare. Se vor lua masuri ca sa nu se produca deteriorari ale
pieselor in timpul sudarii sau stropirea lor cu metal topit.
Zgura de pe cusaturi se indeparteaza numai dupa racirea normala a acestora. Se
interzice racirea fortata a imbinarilor sudate.
Craterele neumplute se vor indeparta prin craituire, polizare si resudare.
La sudurile prevazute cu resudarea radacinii, completarea cu sudura la radacina se
face dupa craituirea si polizarea rostului.
La sudarea in mai multe straturi suprafata stratului anterior va fi curatata de zgura,
dupa care va fi examinata de sudor cu ochiul liber si la nevoie cu lupa.
Nu se admit fisuri, lipsa de topire, nepatrunderi ori alte defecte neadmise de
elemente de calitate a cusaturii prevazuta in proiect, conform Instructiunilor tehnice C 1501984. Se recomanda ca acolo unde este posibil, sudarea sa se faca in pozitie orizontala.
Daca se constata fisuri, sau in caz de dubiu, sudorul va anunta maistrul sau
inginerul sudor pentru stabilirea cauzelor si masurilor de remediere.
Sudurile de pozitie (verticala, peste cap in cornise) pe santier sau la montaj vor fi
executate numai de sudori cu experienta in asemenea lucrari, instruiti, verificati si
autorizati.
Se interzice sudarea elementelor de otel la temperaturi sub + 5 C fara aplicarea de
masuri speciale prevazute in procesele tehnologice aprobate de proiectant fara un riguros
control al intreprinderii executante.
CONDITII DE CALITATE ALE CUSATURILOR SUDATE
Parc Municipal Vest
657
Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se

verifica dimensional, vizual prin examinarea exterioara si cu lupa, prin ciocanire, cu lichide
penetrante, exceptional si prin sfredelire.
Cusaturile cap la cap vor fi de clasa 2 de calitate.
Abaterile dimensionale si de forma ale cusaturilor sudate cit si defectele de
suprafata neadmise sunt cele din tabelul 7, pentru clasa de calitate indicate in planurile de
executie din Normativul C 150-84.
La examinarea exterioara si cu lichide penetrante nu se admit:
- fisuri sau crapaturi de nici un fel;
- crestaturi de topire (santuri marginale) mai adinci de 5 % din grosimea
pieselor sudate, dar cel mult 1 mm la piesele mai groase de 30 mm;
- cratere;
- cratere initiale si finale;
- suprainatari sau adincaturi neadmise;
- suduri cu solzi pronuntati sau rizuri perpendiculare pe directia longitudinala a
sudurilor;
- scurgeri de metal sau stropi reci inglobati in cusatura.
La verificarea prin ciocanire cu ciocanul usor (de 250 g) prin care se determina
compactivitatea sudurii, sunetul trebuie sa fie clar.
Daca exista dubii asupra calitatii sudurilor de colt se admit si gauri de control si
anume maximum o gaura de 8... 12 mm diametru, la 2... 4 m lungime de cusatura sudata,
dupa care acestea se umple cu sudura.
La examinarea prin gaurire nu se admit defecte ca:
- lipsa de petrundere la radacina sau intre straturi;
- incluziuni de zgura in filoan la radacina cusaturii;
- lipsa de topire pe margini sau intre straturi.
Rezultatele controalelor vor fi evidentiate in fisa de urmarire a executiei si de
masuratori si vor fi semnate de C.T.C. (intreprinderii constructoare).
CONTROLUL SI VERIFICAREA CALITATII
Controlul pe parcursul executiei are drept acoperire respectarea calitatii executiei, a
prevederilor din prezentul caiet de sarcini si din procesul tehnologic de uzinare cu toate
fazele de executie.
Controlul permanent se face: pentru fiecare faza de executie de maistri, de
inginerul sudor, organul C.T.C. al uzinei conform metodologiei proprii. Delegatul
intreprinderii de montaj si beneficiarul fac controale prin sondaj . Toate organele care
efectueaza controlul permanent sau prin sondaje vor fi instruite si autorizate in vederea
efectuarii acestui control.
Pe parcursul executiei , prin sondaje, se vor efectua si controale de catre comisii de
delegati ai beneficiarului si proiectantului.
In vederea urmaririi efectuarii controalelor in timpul executiei, se va infiinta "un
registru de control" ce va fi tinut in biroul sectiei sau atelierului ce executa lucrarea. In
acest registru se vor trece urmatoarele:
- data controlului;
- cine a efectuat controlul;
- constatarile facute;
- semnatura persoanelor care au efectuat controlul.
In continuare se vor trece, de catre intreprinderea executanta masurile luate si apoi
semnatura coordonatorului tehnic al colectivului de uzinare.
Reguli generale privind montajul si receptia pe santier

Parc Municipal Vest
658
Intreprinderea care executa montajul va intocmi documentatia tehnica de montaj

conform pct. 2 din prezentul caiet de sarcini care trebuie sa cuprinda si:
- tehnologia de montaj;
- tehnologia de asamblare - sudare a imbinarilor sudate pe santier.
Toate aceste tehnologii trebuie sa tina seama de prevederile prezentului caiet de
sarcini si de standardele, normativele, instructiunile si reglementarile in vigoare si trebuie
aduse la cunostinta proiectantului si beneficiarului.
Descarcarea, manipularea si depozitarea pieselor, elementelor si subansamblelor
pe santier se va face in asa fel incat sa se evite deteriorarea, suprasolicitarea sau
deformarea acestora, precum si sa fie usor identificate la montaj.
Grinzile cu zabrele trebuie rezemate numai la noduri pentru a nu deforma barele.
Receptia pe santier a elementelor structurii metalice se va face conform pct. 5.2 din
STAS 767/ 0 - 88.
La ridicarea si manipularea in timpul montajului, acestea vor fi prinse in carlige,
lanturi sau cabluri cu ajutorul ghiarelor cu surub sau a altor piese asemanatoare .
Se interzice sudarea la temperatura de sub + 5 C.
In caz ca va fi necesar sa se sudeze la temperaturi mai joase , intreprinderea de montaj cu
acordul proiectantului va intocmi o tehnologie de sudare speciala pentru acest caz.
Se interzice sudarea de piese auxiliare de montaj (urechi, cirlige, etc.) de piesele si
subansamblele de rezistenta ale structurii sau gaurirea acestora fara aprobarea scrisa a
proiectantului.
Inainte de montarea unei piese in pozitia din proiect se va face o masuratoare
corecta a distantei dintre piesele intre care trebuie fixata si se va compara cu aceea a
piesei ce se monteaza. In caz de nepotrivire, intreprinderea de montaj poate face
ajustarile necesare, daca acestea nu afecteaza rezistenta piesei sau structurii si la nevoie,
va cere avizul proiectantului.
Pozitia corecta a pieselor ce se monteaza ca si dimensiunile structurii sa verifica in
timpul montajului prin masuratori repetate .
Lucrarile de sudare pe santier vor fi conduse si verificate permanent de un inginer
pe schimb si un numar de maistri proportional cu volumul lucrarilor de montaj ce se
executa simultan.
Inginerul sudor trebuie sa aiba experienta in executarea lucrarilor de sudura.
Maistrii sudori vor fi instruiti, verificati si autorizati pentru tipul de lucrari de sudare
ce se folosesc la structura metalica, tinind cont de tipul imbinarilor si pozitiile de sudare.
Sudorii ce vor executa imbinarile sudate la montaj pe santier trebuie sa fie in
masura sa execute in bune conditii cusaturile sudate in orice pozitie de sudare si pentru
orice tip de suduri precum si sa lucreze la inaltime pe schele.
In acest scop, si tinind seama de importanta lucrarii, se recomanda ca sudorii sa fie
recrutati dintre cei mai buni sudori care au sudat constructii cu suduri in pozitie.
Sudorii trebuie sa fie verificati si autorizati pentru procedeele de sudura aplicate,
indiferent daca executa suduri pe santier sau in uzina.
Conditiile de calitate ale cusaturilor sudate sunt acelea de la punctul 6 din prezentul
caiet de sarcini.
Verificarile calitatii lucrarilor se vor face pe fiecare faza de lucru conform tehnologiei
de asamblare - sudare intocmita si avizata conform pct. 4.
Receptia structurii metalice se va face, conform reglementarilor privind efectuarea
receptiei obiectivelor de investitie, tinind seama si de prevederile pct . 5. 3. din STAS 767/
0-88.
Parc Municipal Vest
659
ANEXA A
SARCINILE INGINERULUI SUDOR
Inginerului sudor ii revin urmatoareleraspunderi si sarcini:

Raspunde de buna calitate a lucrarilor de sudura;
Admite la lucru numai sudori autorizati pentru procedeul de sudura si categoria de
material utilizat Ia executie;
Verifica sudorii pe parcursul executiei ori decate ori considera ca este necesar;
Verifica permanent starea de functionare a utilajelor si agregatelor de sudare si ia
masuri pentru reglarea si buna lor functionare;
Verifica buna functionare a aparatelor de control si executia contactelor la masa;
Se incredinteaza ca materialele de baza si cele de adaos folosite corespund
conditiilor prevazute in caietul de sarcini si tehnologia de sudare;
Controleaza ca materialele de baza si de adaos sa fie pastrate si uscate conform
prevederilor instructiunilor de folosire si caietului de sarcini;
Ia masurile necesare pentru respectarea intocmai a prevederilor din caietul de
sarcini, a prescriptiilor din STAS 767/0-88, a Normativului C 150-84, a proceselor
tehnologice de executie si a fiselor tehnologice pe care trebuie sa le cunoasca
perfect, dand in acest sens instructiuni si maistrilor sudori;
Verifica pe parcursul executiei respectarea intocmai a planurilor de executie, a
proceselor tehnologice pe faze de executie, a prevederilor din caietul de sarcini si a
standardelor si normativelor indicate mai sus;
Verifica pe parcursul executiei si la terminarea fiecarui subansamblu sudat,
calitatea lucrarilor de sudare;
Ia masuri de prevenire a eventualelor defecte in cusatura si stabileste procedeele
de remediere a acestora, pentru cazurile mai dificile va cere avizul unui for
competent;
Se convinge ca fisele de urmarirea executiei sunt in conformitate cu prevederile din
caietul de sarcini, sunt complete si tinute la zi;
Controleaza daca pe piesele debitate sunt notate masa si clasa de calitate a
otelului si numarul lotului conform caietului de sarcini;
Controleaza inainte de receptie, fiecare subansamblu sudat din punct de vedere
calitativ si dimensional si se convinge ca eventualele abateri se incadreaza in
tolerantele admise;
Ia masuri ca toate normele si prevederile de protectie a muncii sa fie integral
respectate.
ANEXA B
SARCINILE MAISTRULUI SUDOR SI PROGRAMUL DE
EXAMINARE PENTRU AUTORIZATIA MAISTRULUI SUDOR
Lucrarile de sudare vor fi conduse si supravegheate permanent de un maistru
sudor; maistrii sudori sunt subordonati inginerului sudor, repartizat pentru aceasta lucrare,
sarcinile si raspunderile maistrilor sudori se stabilesc de catre un inginer sudor si li se
transmit acestora in scris.
Sarcinile principale ale maistrului sudor sunt:
- Verificarea calitativa a materialelor ce urmeaza a fi sudate (laminate);
- Verificarea materialului de adaos (flux, sirma, electrozi) privind conditiile de
pastrare a acestora conform prevederilor din norme si din caietele de
sarcini;
- Verificarea inainte de inceperea sudarii a rosturilor pregatite pentru sudare;
Parc Municipal Vest
660
- Verificarea aparatelor si agregatelor de sudare;

- Verificarea reglarii regimului de sudare;
- Repartizarea sudurilor pe tipuri si feluri de suduri, conform aptitudinilor si
autorizarii acestora;
- Verificarea normelor de protectia muncii la sudare;
- Verificarea pe faze de executie a cusaturilor sudate si a subansamblurilor
sudate.
Pentru definirea indeplinirea sarcinilor mentionate, maistrului sudor va trebui sa
aiba cunostinte generale de metalurgie, constructii metalice, metode de sudare, metode
de verificare a cusaturilor sudate.
Ei vor fi scolarizati si instruiti de catre un inginer sudor pentru genul de lucrari ce
urmeaza sa le execute.
CONDITII DE CALITATE SI VERIFICARE
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde principalele conditii de calitate pe care trebuie sa le
indeplineasca lucrarile de constructie a structurii de rezistenta, precum si verificarile ce
trebuiesc efectuate pentru a se constata daca aceste conditii au fost indeplinite.
Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarita de sefii formatiilor de
lucru si de personalul tehnic anume insarcinat cu conducerea lucrarilor.
Separat de acestea se efectueaza verificari:
- Pe parcursul executarii pentru toate categoriile de lucrari ce compun
obiectele, inainte ca ele sa devina ascunse;
- La terminarea unei faze de lucru;
- La receptia preliminara a obiectivelor.
Verificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei acestora
cu proiectul si cu prescriptiile tehnice specifice.
In toate cazurile in care vreun rezultat provenit dintr-o verificare vizuala sau
incercare efectuata depaseste in sens defavorabil abaterile admisibile prevazute in
proiecte sau prescriptii, decizia asupra continuarii lucrarii va fi luata numai pe baza
acordului dat in scris de beneficiar, cu avizul proiectantului.
Comisia de receptie este obligata a cerceta existenta documentelor incheiate pe
parcursul executarii lucrarilor si care privesc verificarile de calitate si rezultatele incercarilor
efectuate.
Procedee de verificare
In functie de momentul efectuarii verificarilor se precizeaza urmatoarele procedee
de verificare:
Pe parcursul executiei:
determinarea prin masuratori a corespondentei elementelor verificate cu
prevederile proiectului, din punct de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si modului de
rezemare.
constatarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare
a
calitatii materialelor utilizate si a conformitatii lor cu prevederile proiectului si
prescriptiile tehnice.
examinarea vizuala si prin masurare a elementelor componente ale lucrarilor
ascunse, din punct de vedere al pozitiilor, formelor, dimensiunilor si a celorlalte
conditii de calitate;
verificarea rezultatelor incercarii probelor de control prevazute de prescriptiile
tehnice;
Rezultatele verificarilor si receptiile lucrarilor ascunse se consemneaza in "Registrul
de procese verbale" (paginat, snuruit si parafat ).
Parc Municipal Vest
661
La faze determinante:
- verificarea directa prin sondaj in vederea formarii convingerii organelor de
control si a comisiei de receptie asupra corectitudinii documentelor
prezentate.
Organele care efectueaza verificarea si receptia lucrarilor
Verificarea calitatii si receptia lucrarilor ce devin ascunse se face de conducatorul
tehnic al lucrarii impreuna cu dirigintele de santier.
La receptia terenului de fundare, a fundatiilor si a structurilor de rezistenta este
obligatorie participarea proiectantului.
Verificarile se efectueaza conform "Normativului pentru verificarea calitatii si
receptia lucrarilor de constructii si instalatii" indicativ C.56 - 85 si a prescriptiilor mentionate
de acesta la finele fiecarui capitol.
Se precizeaza ca, in interiorul capitolelor privind tehnologia, sunt prezentate si
unele verificari specifice care completeaza paragrafele respective din capitolul de fata.
In concluzie, analiza si aplicarea prevederilor acestui capitol se face impreuna cu
prevederile capitolului 3.
In capitolul de fata sunt prezentate principalele conditii de calitate si verificare;
acestea vor fi completate cu cele prevazute in prescriptiile enumerate la capitolul 5.
FUNDATII
Inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi se va verifica intreaga trasare pe teren
(in ansamblu si pentru fiecare obiect). Abaterile admisibile ale fundatiilor directe sunt
urmatoarele:
- pozitia in plan orizontal a axelor si in plan vertical a cotei de nivel .....10 mm
- abateri dimensionale in plan orizontal ....................................................20
mm
- inclinarea fata de verticala a muchiilor si suprafetelor .............................3
mm/m
- inclinarea fata de orizontala .....................................................................5
mm/m
Receptia terenului de fundare se face cu participarea proiectantului geotehnician.
La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se vor verifica dimensiunile si
cotele de nivel si se vor compara cu cele prevazute in proiect.
Tolerante admise 1 cm pentru fiecare sectiune.
Inainte de turnarea betonului in sapatura se incheie procesul verbal de lucrari
ascunse pentru sapaturile executate.
Pentru elementele de fundatii turnate in cofraje se vor verifica dimensiunile si
pozitia cofrajelor, modul de alcatuire si sprijinire.
Abaterile maxime admisibile vor fi 3 mm.
La elementele de fundatii din beton armat, pentru armatura montata se vor executa
urmatoarele verificari :
- calitatea barelor de armare, garantata de furnizor pe baza certificatelor de
atestare a calitatii si a rezultatelor probelor efectuate pe santier la receptia
materialelor;
- verificarea bara cu bara a formei, dimensiunilor, pozitiei, lungimi, distante,
etc.
La turnarea betonului se vor verifica: buletinele de analiza a betonului preparat
conform prevederilor normativului NE 012-99.
Parc Municipal Vest
662
Inaintea turnarii betonului se verifica cofrajul si armatura montata, curatirea si

udarea cu apa, prelucrarea fetelor betonului vechi in contact cu betonul nou turnat.
Dupa decofrare se verifica aspectul betonului turnat, existenta mustatilor si
placutelor inglobate in beton.
La receptie, se verifica certificatele de calitate a materialelor puse in opera,
buletinele de analiza incercarilor, procesele verbale de lucrari ce devin ascunse.
Remedierea defectiunilor care pun in pericol rezistenta, stabilitatea si durabilitatea
constructiei se face numai cu avizul scris al proiectantului.
De asemeni, pe parcursul executiei se mai fac urmatoarele verificari:
- aplicarea masurilor de protectie contra umiditatii, temperaturii si coroziunii
prevazute in proiect si normative;
- realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevazute in proiect;
- betonarea continua a fundatiei fara intreruperi;
- frecventa incercarilor pentru materialele din care este executat corpul
fundatiei (conf. ANEXEI V - 6 din NE 012-99).
La receptie, in afara examinarii actelor incheiate pe parcurs, comisia va efectua
sondaje pentru a se convinge de corectitudinea verificarilor.
LUCRARI DIN BETON ARMAT
Prevederile acestui capitol se aplica la executarea tuturor lucrarilor de beton armat
care intra in componenta elementelor structurii de rezistenta: pereti de subsol, elevatii sub
cota 0,00, cadre din beton armat (stalpi si grinzi), plansee (monolite si cu predale),
suprabetonari, monolitizari si zone monolite, precum si la confectionarea prefabricatelor
din beton armat, inclusiv montarea si imbinarea lor.
Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor:
Materialele nu vor fi introduse in opera decat daca in prealabil:
respective;
- s-au efectuat la locul de punere in opera incercarile prevazute de prescriptiile
tehnice;
- betonul preparat sa fie livrat numai insotit de fisa de transport care confirma
tehnice. Inainte de punerea in opera a betonului si armaturilor vor fi
efectuate verificarile conform STAS 1799 - 88.
- la elementele din beton prefabricat, inainte de montare se verifica bucata cu
bucata: aspectul, dimensiunile principale, pozitia si dimensiunile elementelor
de imbinare (amprente, conectori, mustati, etc.);
- armaturile vor fi verificate bucata cu bucata, inaintea inceperii betonarii
pozitiei pe parcursul betonarii si compactarii;
- pentru suduri de innadire sau imbinari sudate se vor efectua verificarile
prevazute de C.28 - 83; rezultatele se inscriu in procese verbale de lucrari
ce devin ascunse.
- Betonarea nu va incepe decat numai dupa ce se va fi verificat existenta
proceselor verbale de lucrari ascunse care sa confirme ca suportul structurii
ce urmeaza a se executa corespunde prevederilor tehnice;
Dupa decofrarea elementelor va fi executata:
Parc Municipal Vest
663
- examinarea vizuala, completata dupa caz prin lovire cu ciocanul de 0,2 kg si

sclerometrul - in unele cazuri prin incercari de defectoscopie cu ultrasunete la toate elementele din beton, inregistrindu-se defectele aparute;
- prin sondaj, pe baza de masuratori a dimensiunilor si pozitiilor elementelor
structurale principale;
- orice alte verificari cerute de prescriptiile speciale sau prin proiect.
evidenta prefabricatelor montate cu datele de identificare.
In toate cazurile cand abaterile constatate depasescpe cele admisibile in sensul
lor cu alte lucrari . Remedierea sau consolidarea acestora se va executa numai pe baza
Verificari pe faze de lucrari se realizeaza conform instructiunilor, fazele fiind
prevazute de proiectantul de rezistenta pe piesele desenate si in memoriul de specialitate.
In cadrul acestor verificari se constata daca sunt indeplinite urmatoarele:
- existenta tuturor proceselor verbale de lucrari ascunse, a buletinelor de
incercare si certificatelor de calitate;
- efectuarea verificarii continutului si rezultatelor inscrise in documentele
respective;
- incheierea actelor cu ocazia executarii lucrarilor de remedieri si consolidari;
- examinarea vizuala a tuturor elementelor cu luarea in considerare a
defectelor si abaterilor;
- existenta incercarilor cu sclerometrul si prin metoda combinata pentru
rezistenta betonului, si a altor incercari, dupa caz: extrageri de carote, cu
ultrasunete, cu pachometrul, slituri, radiografie, incarcare in situ, etc.
Verificari la receptia finala
Conducatorul tehnic al lucrarii in colaborarecu beneficiarul este obligat a preda intro forma organizata comisiei de receptie:
toate documentele incheiate pe parcursul lucrarii, inclusiv buletinele de incercare, dispozitii
de santier, procese verbale de remedieri si consolidari, actele de control, etc;
interpretarea rezultatelor incercarilor;
scurta prezentare sintetica cu concluzia privind calitatea lucrarilor.
Abaterile admisibile la lucrari din beton armat sunt cele din "tabel 3" anexa la NE 012 - 99,
din care mentionam:
Elemente din beton armat executate monolit :
- lungimi (grinzi, pereti, placi pana la 6 m) ................
16 mm
- grosimi placi (peste 10 cm) ...................................
5 mm
- sectiuni grinzi, stalpi ................................................
5 mm
- inclinarea muchiilor si suprafetelor pentru:
- stalpi, pereti, fundatii la toata lungimea si pe toata suprafata:
- orizontal ...........................................
20 mm
- vertical............................................
16 mm
- grinzi
- orizontal ..........................................
10 mm
- vertical ...........................................
5 mm
- pozitia elementelor :
- axe in plan orizontal si cote de nivel
10 mm
- suprafata de rezemare a prefabricatelor:
Pentru lungime de rezemare:
Parc Municipal Vest
664
placi de planseu ................................

10 mm
grinzi, pereti ......................................
20 mm
stalpi ..................................................
10 mm
pentru exactitatea suprafetei ............................. 4 mm
Abaterile pentru dimensiunile elementelor prefabricate se vor incadra in cele din
STAS 6657/ 1-88.
Armaturi pentru beton armat:
- lungimi bare .........................................................
20 mm
- lungimi de petrecere ............................................
0
- pozitia innadirilor .................................................
50 mm
- distante intre axele barelor :
- grinzi si stalpi ............................................
3 mm
- placi si pereti ............................................
5 mm
- fundatii .....................................................
10 mm
- grosimea stratului de beton pentru acoperire :
- placi .........................................................
2 mm
- grinzi, stalpi, pereti ....................................
3 mm
- fundatii .....................................................
10 mm
Defecte limita ale betonului monolit :
- rupturi, stirbituri la colturi pana la fata exterioara
- a armaturilor, cel mult ....................................... 20 mm / 1 m
- segregari ........................................................... 40 cm2 / 1 m2
- fisuri - numai cele superficiale de contractie, conform STAS 10102 75.
ZIDARII EXTERIOARE SI INTERIOARE
Principalele conditii de calitate a lucrarilor si verificarile ce trebuiesc efectuate sunt:
- verificarea materialelor pe baza documentelor care atesta calitatea, la
livrarea acestora si prin examinare vizuala, daca se incadreaza in
prevederile proiectului si in prescriptiile tehnice;
- la punerea in opera se verifica starea blocurilor si placilor de zidarie
(integritatea si starea lor de curatenie);
- verificari asupra calitatii executiei:
- daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rind;
- daca rosturile verticale si orizontale sunt umplute cu mortar, mai putin 1 - 1,5
cm de la fetele vazute ale zidariei;
- modul de realizare a legaturilor intre blocuri si la intersectii ale zidurilor
- orizontalitatea si verticalitatea zidariei;
- legaturile zidului cu elementele din beton armat;
- realizarea elementelor din beton armat si armatura din pereti;
- daca zidaria a fost bine impanata intre plansee, iar rosturile cu elementele
din beton armat sunt umplute complet.
Rezultatele verificarii se consemneaza in procesele verbale de lucrari ce devin
ascunse.
La incheierea fazei de lucru se fac verificari prin sondaj de tipul celor de mai sus,
urmare carora comisia incheie procesul verbal de receptie.
Principalele abateri limita admise:
- la grosimea zidului ................................
- la dimensiunile rosturilor .......................
- planeitatea suprafetei ...........................
- verticalitatea suprafetei ........................
5 mm
+5 mm; - 2 mm
5 mm/ m
3 mm/ m
Parc Municipal Vest
665
In normativul C.56 - 85 anexa VIII - 2 sunt prezentate toate abaterile limita admise
care vor fi respectate intocmai.
HIDROIZOLATII
Toate materialele si semifabricatele se verifica de conducatorul lucrarii daca au fost
livrate cu certificate de calitate.
In faza de pregatire se fac urmatoarele verificari:
- suportul sa corespunda normelor tehnice si conditiilor din capitolul respectiv
de tehnologie.
- verificarile se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse.
Pe parcursul executarii se verifica:
- respectarea retetelor si procedeelor de preparare a materialelor pe santie.
- capacitatea de lipire a hidroizolatiei pe suport si lipirea corecta.
La verificarea fazei de lucrare, comisia examineaza continutul actelor incheiate pe
parcurs se efectueaza probe globale: la terase, verificarea etanseitatii la celelalte
hidroizolatii:
- la hodroizolatia rigida se verifica:
- aspectul suprafetei: plana cu abateri 1 mm/m
- aderenta la stratul suport (lovind cu ciocanul de lemn sa nu sune a gol).
Rezultatele verificarilor se mentioneaza in procese verbale de lucrari ascunse sau
de receptie.
CONFECTII METALICE
Conditiile tehnice de calitate a constructiilor metalice alcatuite si dimensionate
potrivit prevederilor STAS 10108/ 0-78 vor respecta prevederile STAS 767/ 0-88 si C 150 84.
- la primirea pe santier a elementelor uzinate se vor face verificari pentru
constatarea calitatii executiei, existenta si corespondenta cu cerificatul de
calitate, starea dupa transport.
- verificarea pozitiei dupa montaj se face cu mijloace topografice si vor fi
respectate abaterile limita prevazute in STAS 767/ 0-88 tabelul 1,2 si 3,
STAS 6911 - 88:
- abaterile suprafetelor fundatiilor de la cotele de nivel 1mm
- abaterile de la alinierea suprafetelor inferioare -superioare, stinga - dreapta,
etc.
1mm
- abaterile de la distantele gaurilor
0,5mm
- abateri pe verticala, sageti, dezaxari, etc.
0,5mm
- nu este admisa dobindirea unor degradari prin coroziune sau cauze
mecanice.
Pentru imbinari cu suruburi se executa:
- control vizual asupra anexelor suruburilor ( piulite ,contrapiulite, saibe, etc. )
daca piulitele si capetele suruburilor se sprijina cu toata suprafata pe piesele strinse si
daca partea filetata a surubului depaseste 5 - 10 mm, piulita in afara.
- control dimensional, daca elementele de prindere au forma, caracteristicile si
numarul prevazut in proiect.
- control prin desfacere si prin stringere la cel putin 5% din numarul suruburilor
de la o stringere si cel putin un surub
Pentru imbinari sudate:
- Verificarea calitatii materialelor si confruntarea cu datele inscrise in
certificatele de calitate.
Parc Municipal Vest
666
- Verificarea in scopul depistarii eventualelor degradari care se remediaza

numai cu avizul proiectantului.
- Verificarea marginilor si a imbinarilor sudate conform C 150 - 84 si STAS
767/ 0-88 cu incadrarea in abaterile admise.
- Inainte de ridicare la montaj vor fi verificate si rectificate piesele prin
operatiuni de ajustaj.
Dupa montaj vor fi verificate pentru incadrarea in prevederile C 150 - 84 si STAS
767/ 0-88.
- abaterile de la cotele de nivel
- dezaxari la baza si capete
- abateri pe verticala, sageti, etc.
Vor fi incheiate procesele vebale de verificarea caltatii executiei conform
normativului C 56 - 85.
LISTA PRESCRIPTIILOR DE BAZA
FUNDATII DIN BETON SIMPLU
Standarde:
6054 77 - Terenul de fundare - Adancimea de inghet.
9824/1 87 - Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice.
1799 88 - Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat.Tipul si frecventa
incercarilor pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor.
1275 88 - Incercari pe betonul intarit - Determinarea rezistentelor mecanice.
6652/1 82 - Incercarea nedistructiva a betonului. Metode de incercare - Clasificari si
indicatii generale.
Normative si instructiuni:
NP012-04 - Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la
constructii (BC 1 si 3/1987).
C 169 88 - Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente, pentru realizarea
constructiilor civile si industriale (BC 5/ 88).
C 56 85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii (BC 3/ 81).
BETON ARMAT TURNAT PENTRU ELEMENTELE STRUCTURII
Standarde:
SR 11100/1/93 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei.
10107/ 0 - 90 - Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor din beton,
beton armat si beton precomprimat.
10107/ 1 - 90 - Idem. Plansee din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale
de proiectare.
10107/ 2 - 92 - Idem. Plansee curente din placi si grinzi de beton armat si precomprimat.
1799 - 88 - Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat.Tipul si frecventa
incarcarilor pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor.
1275 - 88 - Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice.
6652/ 1 - 82 - Incercarea nedistructiva a betonului. Metode de incercare. Clasificare si
indicatii generale.
1759 88 - Incercari ale betoanelor. Incercari pe betonul proaspat.
3349 / 1 83 - Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea agresivitatii apei.
6657/ 2,3 -89 - Idem. Reguli si metode de verificare a calitatii.
3622 - 86 - Betoane de ciment, clasificare.
Normative si instructiuni:
NE 012 99 - Normativ pentru executarea lucarilor de beton si beton armat (BC 12 / 86).
Parc Municipal Vest
667
NP055-01/2002 - Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte,

social-culturale, agrozootehnice si industriale, indicativ P.100-92. Detalierea parametrilor
de calcul Ks si Tc la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale (Ord. MLPTL 783/05.2002).
C 26 - 85 - Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive (BC 8/ 1985).
C 28 - 83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton (BC 6/ 1983).
C 54 - 81- Instructiuni tehnice pentru incercarea betoanelor prin extragere de carote (BC
2/ 1982).
C11- 74 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din
placaj pentru cofraje (BC 4/1975).
C 156 89 - Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657 / 3 - 89 (BC 1/ 1991),
(BC 7/ 1988).
C 56 - 85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii (BC 1-2
/ 1986).
C 149 - 87 - Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru
elemente de beton si beton armat (BC 5 / 1987).
PERETI DIN ZIDARIE
Standarde
10109 / 1 - 82 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie.
Alcatuire calcul.
2634 - 80 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare.
1030 - 85 - Idem clasificare si conditii tehnice
5185 /1,2 - 86 - Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Conditii tehnice de calitate
si forme si dimensiuni.
Normative
P 2 - 85 - Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie (BC
11 / 85)
C17 82 - Instructiuni tehnice pentru stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de
zidarie si tencuiala (BC 1 / 83)
C56 - 85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
(BC 1-2 / 86)
HIDROIZOLATII ALE CONSTRUCTIILOR
STANDARDE
2355 / 1,2 - 85 - Constructii civile, industriale si agricole. Hidroizolatii din materiale
bituminoase si elemente de constructii.
1030 85 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice.
8077 - 82 - Emulsie bituminoasa.
558 - 71 - Suspensie de bitum filerizat.
Normative si instructiuni
C 112 80 - Normativ pentru pentru proiectarea, executarea si receptionarea
hidroizolatiilor din materiale bituminoase la constructii (BC 3 - 1981).
C 216 83 - Norme tehnice pentru utilizarea foilor din PVC la hidroizolarea constructiilor
subterane si bazinelor (BC 5/ 1984).
C 217 - 83 - Idem cu folii din PVC plastifiat la acoperisuri (BC 5/ 1984).
CONSTRUCTII METALICE
STAS 10108/0-78
STAS 10108/1-81
STAS 767/0-88
Calculul elementelor din otel

Prescriptii pentru proiectarea constructiilor din tevi de otel
Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii
tehnice generale de calitate
Parc Municipal Vest
668
STAS 767/2-78
SREN 25817
1993
STAS 500/1-89
STAS 500/2-80
STAS 500/3-80
STAS 505/86
STAS 2700/3-89
STAS 1450/1-89
STAS 2700/2-89
STAS 11400/3-89
STAS 7335/1-86
STAS 7335/2-88
STAS 10702/1-83
C.150-1999
C.133-82
GP.035-98
SREN 22553-95
STAS 1125/1-91
STAS 6662-87
STAS 739/1-87
C 133/1982
C 172/1988
C 228/1988
Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu

suruburi
din Imbinari sudate prin topirea otelurilor. Clase de calitate
Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice generale de
calitate
Oteluri de uz general pentru constructii. Marci
Oteluri de uz general pentru constructii rezistente la coroziune
atmosferica. Marci
Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate
Organe de asamblare filetate. Caracteristicile mecanice si metode
de incercare pentru suruburi si prezoane
Organe de asamblare filetate. Elemente constructive. Terminologie
Organe de asamblare filetate. Tolerante
Verificarea tehnologiilor de sudare cu arc electric a imbinarilor teava
placa tubulara executate din oteluri
Protectia contra coroziunii. Constructii metalice ingropate.
Terminologie
`Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate.
Semne conventionale
Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.
Acoperiri protectoare. Conditii tehnice generale
Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor
civile, industriale si agricole
B.C.7/2000
Instructiuni tehnice privind imbinarea elementelor de constructii
metalice cu suruburi de inalta rezistenta (S.I.R.)
B.C.10/1982
Ghid de proiectare, executie si exploatare (urmarire, interventie)
privind protectia impotriva coroziunii constructiilor din otel:
principii de proiectare pentru asigurarea rezistentei la coroziune a
constructiilor din otel;
sisteme de protectie anticoroziva a constructiilor din otel cu acoperiri
organice si metalice. Conceptii de alcatuire, tehnologii de aplicare;
urmarirea comportarii in exploatare a acoperirilor de protectie
aplicate pe constructiile din otel, procedee de interventie.
Imbinari sudate si lipite. Reprezentari simbolice.
Sudarea metalelor. Conditii tehnice generale de
calitate.
Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea manuala cu arc
electric.
Reprezentarea imbinarilor sudate sau lipte.
Instructiuni tehnice privind imbinarea elementelor de constructii
metalice cu S.I.R.P.
BC 10/1982
Instructiuni tehnice pentru prinderea si montajul tablelor metalice
profilate la executarea invelitorilor si peretilor
BC 10/1987
Instructiuni tehnice privind sudarea otelurilor cu caracteristici
mecanice diferite folosite la constructiile metalice
BC 5/1988
Parc Municipal Vest
669
NP 042 2000
Normativ privind prescriptiile generale de proiectare. Verificarea prin

calcul a elementelor de constructii metalice si a imbinarilor acestora
(Ord. MLPAT 28/N/22.05.2000)
BC 19-20/2001
MASURI PENTRU SECURITATEA SI SANATATEA MUNCII SI DE PREVENIREA

INCENDIILOR
LA EXECUTAREA LUCRARILOR se vor respecta:
Legea 319/ 2006 a securitatii si sanatatii in munca;
Norme metodologica de aplicare a L319/2006;
urmeaza: HG300/2006; HG1091/2006; HG 1048/2006; HG971/2006
munca, efectuarea instructajelor la locul de munca cu muncitorii, periodic si la schimbarea
locului de munca.
PENTRU PREVENIREA INCENDIILOR se vor respecta si aplica:
"Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ord. 775/22.07.1998
de catre M.I. de catre MLPAT publicat in Mon. Of. nr. 384/ Partea I 9.10.1998.
"Normativ de siguranta la foc a constructiilor " indicativ P.118 - 99 publicate in Buletinul
Constructiilor nr. 7/ 1999.
3.5.3.3 Instalatii sanitare
3.5.3.3.1 Memoriu tehnic instalatii sanitare sera
GENERALITATI
Documentatia cuprinde totalitatea lucrarilor necesare pentru instalatiile sanitare
interioare pentru sera.
Sera este compusa din:
- spatii tehnice statia de boiler, punct geotermic cuprinzand si celelalte
echipamente de instalatii mecanice;
- sera cu vegetatie
- laborator
- spatiu depozitare
- grupuri sanitare femei si barbati
Apa se consuma in cladire pentru nevoi menajere si instalatia de stropire vegetatie
sera.
Elementele care au stat la baza documentatiei
- Reglementarile tehnice in vigoare specifice privitoare la proiectarea acestei
categorii de investitii;
- Planurile de arhitectura;
- Fara tema de proiectare tehnologica aferenta serei.
Caracteristici imobil:
Sera de productie si expozitie:
- Destinatie: sera pentru plante
- Categoria de pericol de incendiu: C1 (CA 2a)
- Categoria de importanta: C conform HGR 766/1997
- Gradul de rezistenta la foc: III
Parc Municipal Vest
670
ALIMENTAREA CU APA, CANALIZARE MENAJERA

Alimentarea cu apa rece potabila se face dintr-un camin dedicat de statia de
pompare apa potabila, printr-un bransament.
Alimentarea cu apa rece nepotabila pentru retea de stropire sera - se face dintr-un
camin dedicat instalatiei de stropire printr-un bransament.
Vegetatia din sera nu este definitivata astfel reteaua de transport a fost aproximata
cu o simultaneitate de 100% - 7,6l/s=27,36mc/h. Reteaua de stropire este impartita in
zone, prevazuta cu 7 casete / camine L x l x H= 600x600x350mm, echipate cu robinet de
sectorizrare si posibilitate de racordare la furtun si o functiuonare la 3,4bari.
Reteaua de stropire in sera se face printr-un record teava PE 63x8.7, montata in
sapa cu o izolatie armaflex de 13mm. Pozitia retelei, pe marginea serei, va fi semnalata
astfel incat sa nu se planteze nici un fel de vegetatie in aceea zona.
Prepararea apei calde menajere
In SERA se va face in punctul geotermic (amenajat in spatial tehnic HVAC) cu
ajutorul pompei de caldura sol-apa, conform proiectului de instalatii termice, si un boiler de
150 litri cu serpentine dubla (2 serpentine), echipat cu serpentine electrica prevazuta
pentru situatie de avarie.
- serpentine cu alimentare de la pompa de caldura;
- serpentine de la 2 panouri solare a cate 2m2 montate pe acoperisul serei pe
fatada sud.
Distributia de apa rece, calda se va realiza din otel zincat prin conducte orizontale
si verticale.
Evacuarea apelor uzate menajere.
Totalitatea apelor uzate menajere colectate de la consumatori se vor evacua la
exterior gravitational.
Apele uzate menajere colectate de sub cota terenului se vor evacua la reteaua
exterior din incinta.
Coloanele si colectoarele de ape uzate menajere montate aparent se vor executa
din tuburi din polipropilena (PP). Colectoarele menajere montate ingropat se vor executa
din PVC-KG.
Izolarea conductelor
Conductele de distributie si coloanele cu montaj aparent vor fi izolate termic cu
burete din cauciuc tip Armaflex sau similar avand urmatoarele grosimi: apa rece & rece =
13 mm
Obiecte sanitare:
Grupuri sanitare montate in cladirea serei:
- 2buc lavoare
- 3buc vase closet montat in stativ cu rezervor la semiinaltime
- 2buc cazi de dus
- 2buc spalatoare in laborator
Tipul si calitatea obiectelor sanitare se aleg de catre beneficiar impreuna cu
arhitectul.
Armaturi
Sunt prevazute armaturi de inchidere cu sfera la racordul cu echipamentele
instalatiei:
- robinet cu ventil sferic pentru coloanele spre grupurile sanitare;
- robinete coltar de oprire si reglaj pentru legaturile conductelor de apa la
bateriile amestecatoare de apa rece si calda a lavoarelor si closetelor.
Consumuri, presiuni
SERA de productie Grupuri sanitare
Consumator
buc.x echiv. Echiv. Total
Parc Municipal Vest
671
Baterie spalator Dn 15
Baterie lavoar Dn 15
Baterie dus Dn 15
Robinet rezervor de closet Dn 10
Total Echivalent:
E=6.2
Debit Calcul total apa rece potabila:
2x1
2 x 0.35
2x1
3 x 0.5
2
0.7
2
1.5
qc=0.89 l/s
NECESAR DE PRESIUNE:
Necesarul de presiune pentru instalatia de apa potabila:
h1 = inaltimea geodezica
= 3,20 m
h2 = presiune necesara pentru ultimul consumator
= 13,00 m
h3 = pierderi de presiune
= 10,00 m
----------------------Total = 31,20 m CA
Date necesare grup de pompare apa potabila
Parametri instalatiei:
Qmin = 0,84 l/sec = 3,02 mc
H = 31,20 mCA
CANALIZAREA MENAJERA DEBIT TOTAL EVACUAT
Debitul maxim evacuat la canalizare gravitational conf. STAS 1795/86:
q1s - Debitul de calcul pentru ape uzate menajere fecaloide evacuate gravitational,
conform STAS 1795-86:
q1s = a x 0,38 x Es + 0,001 x Es l/sec
a = 0,38
PENTRU SERA :
Consumator
buc.x echiv. Echiv. Total
Spalator simplu de vase
2x1
2
Lavoar
2 x 0.5
1
Closet cu rezervor montat pe vas sau
la semiinaltime
3x6
18
Sifon de pardoseala la dus sau cada de dus
2x1
2
Total Echivalent:
E=23
Debit scurgere:
qs=0.96 l/s
Debit specific:
qmax=2 l/s
Debit de Calcul:
qc=2.95 l/s
Diametru Teava:
D=100 mm
Norme si STAS-uri
Proiectul s-a intocmit in conformitate cu normele si STAS-urile in vigoare,
respective:
- STAS 1478/1990 Alimentari cu apa la constructii civile si industiale
- STAS 1343/1-1991 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa pentru
centre populate
- STAS 1846-1990 Determinarea debitelor de apa de canalizare
- STAS 1795/87 - Canalizari interioare. Prescriptii fundamentale de proiectare.
- Normativ I 9/84 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare
- NTPA-002/97 Normativ pentru conditiilor de descarcare a apelor uzate in retelele
de canalizare a centrelor populate.
- Normele de protectia muncii
Toate normativele si standardele la care cele de mai sus fac referire.
Parc Municipal Vest
672
EXECUTIA IN GENERAL A LUCRARILOR

Executia lucrarilor se va face in conformitate cu prescriptile tehnice mentionate in
NORMATIVUL I9-94, capitolul 6 si capitolul 12; se adauga prospectele si cartile tehnice ce
insotesc materialele si echipamentele din componenta instalatiei.
VERIFICAREA SI PROBAREA INSTALATIILOR
In conformitate cu NORMATIVUL I9-94, capitolul 13, instalatiile sanitare se vor
supune la urmatoarele probe obligatorii:
- proba de etanseitate la presiune si de functionare la apa rece si calda;
- proba de etanseitate si de functionare la conductele de canalizare.
Pe parcursul lucrarilor se vor face verificari si probari in conformitate cu
NORMATIVUL C56-85, capitolul XXVI.
Pentru lucrarile de izolatii termice se va face o verificare a calitatii lucrarilor in
conformitate cu NORMATIVUL C142-85, capitolul 5.
La toate cele de mai sus se adauga, daca este cazul, prescriptile tehnice specifice
fiecarui material sau echipament din dotarea instalatiilor.
VERIFICARE SI PROBARE
Toate instalatiile se verifica si se probeaza inainte de finisarea lucrarilor (plansee
false, inchideri de tencuieli speciale, etc.).
Normativele care reglementeaza aceste genuri de lucrari sunt: C56-85 Probare
se receptie lucrari instalatii.
CONDITII DE RECEPTIE A LUCRARILOR
Toate lucrarile trebuie sa se realizeze in conformitate cu Legea 10/95-Calitatea in
constructii, aceste indicatii fiind minimale.
Executantul si proiectantul vor intocmi un program de control al urmaririi lucrarilor
care va fi vizat si de catre reprezentantul beneficiarului.
Lucrarile se vor receptiona in baza HG 273/1999.
COMPORTAREA IN TIMP A INVESTITIEI
Conform Ghidului de performanta pentru instalatii, volum 2, capitol 13, clasa de
durata minima de serviciu la instalatiile cuprinse in lucrare este de 15 ani. In ceea ce
priveste durata de functionare garantata a echipamentelor este de 1 an.
Aceasta perioda de functionare in conditii normale este posibila printr-o intretinere
corespunzatoare a acestor instalatii, intretinere corelata cu controlul instalatiei la 1 an. In
momentul aparitiei unor defectiuni acestea se remediaza dupa care se vor face probe
corespunzatoare pentru verificarea functionalitatii in valorile prevazute prin proiect.
VERIFICARI, CERINTE DE CALITATE
Instalatiile se vor proiecta in conformitate cu normele si reglementarile romanesti si
trebuie sa corespunda celor sase exigente esentiale de performanta conf. Legea
10/1995+Legea 123/mai2007, astfel:
- proiectarea instalatiilor sanitare si stingere incendii se va face astfel incat sa
fie satisfacuta cerinta de rezistenta si stabilitate , exigenta A. Prin aceasta
se intelege ca actiunile susceptibile de a se exercita asupra constructiei in
timpul executiei si exploatarii instalatiilor nu vor avea ca efect producerea de
avarii disproportionate fata de cauza producerii lor;
- asigurarea in permanenta a apei reci si apei calde si recirculatiei sanitare la
parametrii de temperatura si igiena impuse de Normativul I 9-94 si STAS
1478-90 si, in acelasi timp respectarea cerintelor de calitate obligatorii,
exigentele A,B, C, D, E si F;
Parc Municipal Vest
673
- asigurarea in permanenta a evacuarii apelor uzate menajere la parametrii

ceruti de NTPA 002-2002, pentru respectarea normelor de igiena si de
protectia mediului,exigentele B, D, E si F;
- asigurarea in permanenta a apei pentru combaterea incendiului la parametrii
de presiune si debit impuse de STAS 1478-90 si, in acelasi timp respectarea
cerintei de calitate obligatorii, exigenta C;
Beneficiarul are obligatia sa verifice acest proiect in conformitate cu prevederile
legale. Verificarea se va face numai de catre Verificatori de proiecte atestati MLPAT.
Se vor respecta, de asemenea si:
- Norme de securitate si sanatate in munca:
- Norme generale de protectia muncii - Ministerul Muncii si Ministerul
Sanatatii-1996;
- Legea protectiei muncii Nr. 309/2006;
- Normativ I.S.C.I.R. C9-1971, C4, C5, si C25;
- Normativ NT-DPE/2004;
- Normativ I 9-1994;
- Regulamentul pentru protectia si igiena muncii in constructii MLPAT ordinul
9/N/15.3.1993.
Norme pentru situatii de urgenta (S.U.)
- Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor P118/1999;
- Normativ I9/1994;
- Normativ NP 84/2003 pentru executarea instalatiilor cu conducte din P.V.C.
(prin asimilare si la conducte din alte materiale plastice);
- Normativ NP-I 7/2002 pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice
cu tensiuni pana la 1000 Vca si 1500 Vcc;
- Normativ pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei
lucrarilor de constructii si instalatii C.300-94;
- Norme de prevenire si stingere incendii, ordin comun O MAI 163/2007
- STAS 1478-90.
3.5.3.3.2 Caiet de sarcini instalatii sanitare sera
GENERALITATI
Continutul
In cadrul fiecarei categorii de lucrari se vor specifica:
- standarde, normative si prescriptii de executie
- materiale
- probe, verificari
- conditii de livrare si depozitare pentru materiale si utilaje
- defecte admise si neadmise
- verificari in vederea receptiei.
Precizari
Executantul va utiliza numai materiale omologate cu agrement tehnic in vigoare.
Executantul si beneficiarul vor solicita certificate de calitate si garantie furnizorilor. Acestea
vor fi prezentate Comisiei de receptie.
In timpul executiei, daca este cazul, se vor intocmi dispozitii de santier prin care se dau
derogari sau modificari la solutia proiectantului.
Dispozitiile de santier vor fi predate in proces verbal Dirigintelui de santier.
Parc Municipal Vest
674
Indicatii generale
Executarea instalatiilor sanitare se va face coordonat cu celelalte instalatii. Aceasta
La executarea lucrarilor se vor respecta cu strictete:
- prevederile normativului I9-1994 cu privire la executarea instalatiilor sanitare
- prevederile din instructiunile de montaj si executia instalatiilor cu tevi din polipropilena si
pvc-kg pentru canalizare si polipropilena reticulata pentru apa rece si calda, furnizate de
producatorul conductelor respective
- prevederile din instructiunile de montaj si executie a izolatiilor termice cu armaflex
furnizate de producator
- normele republicane de protectie a muncii in vigoare
- normele specifice de lucru cu scule si utilaje ce sunt folosite in executie
La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materialele specificate prin proiect.
Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de
proiectant si beneficiar.
Toate materialele vor trebui sa fie insotite de Certificate de calitate.
Inainte de punerea in opera se vor face verificari vizuale. Materialele
necorespunzatoare se vor inlatura.
Toate aparatele fabricate care au sigilii de protectie vor fi montate ca atare,
pastrand intact sigiliul in vederea receptiei.
deplina (I-9-95):
- In spatii libere materialele feroase, tevi, tuburi de fonta, tuburi de beton etc. asupra
carora intemperiile nu au influenta practica;
- In spatii acoperite, cele care se deformeaza datorita actiunii directe a soarelui, ploii, etc.,
tuburi din pvc, materiale de izolatii;
- In spatii inchise, armaturi cromate, obiecte sanitare din portelan, armaturi si aparate
diferite.
INSTALATII SANITARE INTERIOARE
1. Conducte si montarea lor
1.1. Instalatii de apa rece, calda cu tevi din polietilena reticulata
a. Conductele de distributie, coloanele si racordurile la obiecte sunt tevi din
polietilena reticulata (PE-X) imbinate cu fitinguri specifice acestui tip de
conducta.
b. Sistemul de alimentare cu apa rece si calda este cu contoare de apa rece
si calda pentru fiecare apartament. De la aceste contoare se fac distributii
la obiectele sanitare cu apa rece si calda pentru fiecare camera de baie
sau bucatarie. Pe fiecare racord de apa rece si calda s-au prevazut
robinete de trecere cu sfera cu rozeta de manevra pentru intreruperea
alimentarii cu apa in caz de defectiune a fiecarui fiecarui apartament in
parte.
c. Conductele de racordare cu obiectele sanitare cu traseul pe pardoseala
urmand a fi inglobate in sapa, se vor executa dintr-o singura bucata
(neinnadite) iar schimbarile de directie realizate prin indoirea tevilor (conf.
manual de executie). Conductele montate in sapa vor fi fixate cu cleme
Parc Municipal Vest
675
din platbanda de 20x3mm fixate cu bolturi impuscate, fara sa se

deterioreze izolatia termica.
d. Imbinarile diverse si punctele de racord finale cu robinetele obiectelor
sanitare se vor realiza numai cu fitingurile indicate de furnizorul
conductelor care trebuie sa fie omologate.
e. Conductele se vor monta dupa trasarea lor pe traseul cel mai scurt
conform proiectului.
f. Robinetele prevazute in cadrul apartamentelor precum si robinetele de la
baza coloanelor se vor monta prin intermediul racordurilor olandeze
pentru a permite interventii ulterioare.
g. In portiunile in care conductele traverseaza elementele de constructii nu
se admit imbinari.
h. La traversarea planseelor sau pretilor se vor monta tuburi de protectie din
tevi de otel.
i. Instalatia de distributie se traseaza conform proiectului.
La montarea conductelor in plasa pe un singur rand sau pe mai multe randuri, se va
lasa spatiu suficient intre randurile de conducte si elementele de constructii pentru
plecarile derivatiilor, manevrarea robinetelor precum si pentru intretinere, revizii, reparatii,
etc.
Distante minime intre conducte montate pe traseu paralel:
Referinta
Intre conturul conductei neizolate si constructia
finita
Intre fetele exterioare a conductelor izolate
Intre fata exterioara a izolatiei si constructia
finita
Intre flansele armaturilor a doua conducte
apropiate
Distante minime (cm)

3
3
4
4
3
Observatie:
flansa armaturii si conducta apropiata sau izolatia acesteia sa fie > 3cm.
Fata de conductorii electrici (< 1000V) sau conductele de gaze combustibile, traseele
conductelor instalatiilor de apa vor fi montate la distantele normate prin normativul I-7
respectiv I-6/95.
Preluarea dilatarilor conductelor de apa calda de consum se realizeaza prin
schimbari de directie si schimbari ale nivelului traseului etc., asa cum sunt prevazute prin
proiect.
Suportii ficsi daca nu sunt precizati ca pozitie prin proiect se vor monta dupa cum urmeaza
(I-9/95):
Diametrul nominal
Distanta intre suportii ficsi
pana la 40mm
50mm
63mm
temp. 400C
m
50
55
75
temp. 600C
m
45
50
65
Parc Municipal Vest
676
Suportii ficsi se vor realiza conform detaliilor omologate de producatorul tevilor. Se

pot utiliza suporti propusi de constructor cu conditia acceptarii lor de catre proiectant.
Daca nu se prevede altfel prin proiect, ramificatiile conductelor spre consumatori,
(obiecte sanitare), se realizeaza ingropat, in slituri orizontale sau verticale, luandu-se la
montaj masurile necesare pentru a permite dilatarea conductelor ingropate. In cazul
peretilor despartitori realizati din gips carton conductele se vor monta intre pereti, izolate
termic, sustinute de suporti prevazuti de furnizorul tehnologiei de montare a peretilor.
Detaliul de montaj va fi supus aprobarii.
La realizarea instalatiilor se vor folosi numai scule de montaj indicate de
producatorul tevilor.
1.2. Instalatii de apa rece pentru stropit pentru conducte polietilena de inalta densitate
Anexa 1. Standard
pentru
PE80 APA ISO 4427, prEN 12201
conducte
polietilena
de
inalta
densitate
SDR
41 SDR
33 SDR
36 SDR
21 SDR
17 SDR 13,6
Diametru SDR
PN
exterior PN 3,2 bar PN 4 bar PN 5 bar PN 6 bar PN 8 bar PN 10 bar bar
nominal
Dn (mm) en Masa en Masa en Masa en Masa en Masa en Masa en
[mm] [kg] [mm] [kg] [mm] [kg] [mm] [kg] [mm] [kg] [mm] [kg] [mm]
20
2,0 0,116 2,0 0,116 2,0 0,116 2,0
25
2,0 0,148 2,0 0,148 2,0 0,173 2,3
32
2,0 0,194 2,0 0,194 2,4 0,234 3,0
40
0,25 2,0 0,251 2,4 0,293 3,0 0,360 3,7
50
2,0 0,31 2,4 0,371 3,0 0,451 3,7 0,548 4,6
63
2,3 0,49 2,5 0,49 3,0 0,576 3,8 0,719 4,7 0,873 5,8
75
2,3 0,67 2,9 0,67 3,6 0,824 4,5 1,015 5,6 1,237 6,8
90
2,2 0,64 2,8 0,79 3,5 0,99 4,3 1,183 5,4 1,459 6,7 1,773 8,9
110
2,7 0,94 3,4 1,20 4,2 1,50 5,3 1,774 6,6 2,170 8,1 2,624 10,0
11
12,5
Masa
[kg]
0,116
0,211
0,278
0,434
0,666
1,053
1,470
2,130
3,158
Anexa 2. Ambalarea si livrarea conductelor de polietilena de inalta densitate

1.Bare drepte
Lungimea uzuala de livrare: 12 ml.
Ambalarea: pachete rigidizate cu banda metalica pe suporti de lemn.
2. Colaci - numai pentru diametrul exterior al tevii pana la 110 mm.
Ambalare: colaci rigidizati cu banda metalica.
Lungimile maxime de livrare a tevilor sub forma de colaci sunt conform tabelului de mai
jos:
SDR
Diametrul
Diametrul exterior al
exterior
tevii [mm]
26 21 17 13,611
colacului [m]
20
+ + + + 1,2 - 1,5
25
+ + + + 1,4 - 1,8
al
Lungime
maxima [m]
1.000
1.000
Parc Municipal Vest
677
32
40
50
63
75
90
110
+ = livrabil in colaci
+
+
+
-
+
+
+
+
+
+
-
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
2,0 - 2,4
2,1 - 2,5
2,3 - 2,6
2,5 - 3,2
2,7 - 3,3
2,8 - 3,6
3,0 - 3,8
840
730
480
330
325
150
100
Anexa 3. Instructiuni de manipulare, transport si depozitare a conductelor de polietilena de

inalta densitate; Durata de viata
Tevile ambalate in pachete rigidizate sub forma de bare sau in colaci legati se vor
manipula cu mijloace specifice de ridicare (poduri rulante, moto sau electrostivuitoare etc.)
prin suspendarea lor cu chingi din materiale nemetalice, cu latimea minima de 60 mm,
corespunzatoare sarcinii de ridicat. Se interzice deplasarea tevilor prin tarare sau
aruncarea
lor
din
mijlocul
de
transport.
Transportul trebuie efectuat cu un mijloc de transport adecvat, cu lungimea cel
putin egala cu lungimea tevilor. Pachetele de tevi sau colacii vor fi fixati si rigidizati astfel
incat sa se evite deteriorarea tevilor pe durata transportului. Suprafata mijlocului de
transport
trebuie
sa
fie
curata.
La depozitarea tevilor se va evita contaminarea suprafetei cu noroi, ape infestate,
solventi,
carburanti
etc.
Descarcarea se va efectua cu grija pentru evitarea deformatiilor sau a deteriorarii
suprafetei.
Stivuirea se va face ordonat cu sprijinire laterala de ambele parti. Pentru siguranta se
recomanda ca la depozitarea tevilor in bare nelegate inaltimea stivei sa nu depaseasca
1m, iar la depozitarea tevilor legate in pachete rigidizate, inaltimea stivei sa nu
depaseasca 3m. Depozitarea se va face intodeauna pe suprafete plane. In cazul tevilor in
colaci, acestia se vor depozita culcati. In cazul unei depozitari in aer liber mai indelungate,
se recomanda protejarea tevilor contra razelor solare prin acoperire cu folie neagra.
Durata de viata:
VANZATORUL preconizeaza o durata de functionare la presiunea nominala a
tevilor din PE pentru o perioada de cel putin 50 ani, cu conditia respectarii urmatoarelor
cerinte:
- utilizarea pentru retele de apa
- temperatura de referinta a fluidului transportat de 20 C
- instructiunile de manipulare, transport si depozitare
- pozarea subterana sub cota de inghet specifica zonei de pozare
- respectarea prescriptiilor din procedurile de sudare agrementate in Romania
respectarea prescriptiilor de pozare din normativele in vigoare
2.Masuri de protectie impotriva transmiterii zgomotelor
a.Se vor respecta cu strictete toate masurile impotriva transmiterii zgomotelor si anume:
- bratari de sustinere la conductele din metal cu strat antifonic (cauciuc sau pasla
0,3...0,8mm)
Parc Municipal Vest
678
- racorduri elastice intre conductele de distributie si agregatele hidromecanice

- izolarea fonica prin tampoane de cauciuc a soclului flotant al agregatelor hidromecanice,
de elementele fixe ale constructiei (pardoseli, socluri din beton, etc.)
3.Armaturi
a.Se vor prevedea armaturi:
- de trecere
- de inchidere si reglaj
- de golire
- de retinere
- de siguranta,
in pozitiile indicate, cerute prin desenele proiectului.
b.Armaturile prevazute vor corespunde presiunilor de lucru cerute prin proiect:
- pana la presiuni de 10 bar se vor utiliza robinete de trecere cu cap sferic pe garnitura de
teflon, corp din alama pentru turnat AmT1, cu mufe filetate pentru asamblarea prin
infiletare pentru 2 si cu flanse 50200mm.
c.Pentru racordarea la punctele de consum (baterii amestecatoare sau robinete de
seviciu) se vor monta armaturi de inchidere si reglaj:
- coltar < 1/2" cu racord pentru tevi de cupru 10x1mm (la puncte de consum montate pe
obiect din portelan sau M.P.)
- drept 1/2"...3/4" cu mufe filatate pentru tevi de otel (la puncte de consum montate pe
perete)
d.Se vor monta armaturi de golire sau robinete de trecere cu robinet propriu de golire in
toate punctele cerute prin proiect.
e.Se vor monta armaturi de retinere (sens unic)
- cu ventil si scaun, mufe filetate, corp din alama AmT1, Pn10, Dn < 2" la racordarea
aparatelor de prepararea apei calde (STAS 1516) si la alte aparate conform proiectului.
f.Se vor monta armaturi de siguranta, corp din alama AmT1, mufe filetate, la aparatul
pentru prepararea apei calde.
g.Armaturile se vor monta tinand seama de urmatoarele conditii:
- usor accesibile
- usor demontabile
h.Toate armaturile vor fi montate in pozitia inchis.
4. Instalatii de canalizare:
Instalatia interioara este prevazuta in sistem separativ pana la caminele exterioare de

racord.
Calculele de dimensionare sunt conform STAS 1795/90
4.1.
Conducte:
a.Sunt prevazute conducte din:

a.1 PP pentru scurgerea apelor uzate sanitare:
Parc Municipal Vest
679
- de la obiectele sanitare, montate sub tencuieli sau in pardoseli

- ramificatii
- colectoare orizontale in subsol pana la Dn 160mm.
Produsul trebuie sa raspunda normelor de calitate, standardelor de forma DIN si sa
se incadreze privind rezistenta si conditiile de montaj in prevederile normativului I1/78
pentru conducte de scurgere din pvc (acceptat in extenso si pentru conducte de scurgere
din p.p.). Conductele din pp utilizate vor avea certificat de calitate si de agrementare
MLPAT.
a.2. Din PEHD pentru evacuarea apelor de ploaie de pe invelitori, terase, balcoane.
a.3. Din PVC-KG conductele cu montaj in radier.
a.4. Din PEHD pentru conducte refulare de la pompe.
b. Asamblarea tuburilor de scurgere din PP SI PVC-KG se face prin mufe avand inel de
cauciuc pentru etansarea imbinarii. Asamblarea se executa strict in conformitate cu
instructiunile producatorului.
Asamblarea conductelor din PEHD se va face prin sudare.
c.
Pentru orice alte materiale propuse de contractant a fi utilizate la tuburile de
scurgere, se va solicita acordul proiectantului.
d.
La montarea tuburilor de scurgere indiferent de materialele din care sunt facute se
vor respecta traseele din proiect, iar daca conditiile de executie pe santier impun unele
modificari de traseu se va solicita acordul proiectantului. La orice modificare de traseu se
vor respecta urmatoarele conditii:
- reducerea la strictul necesar a numarului schimbarilor de directie
- racordarile la coloane sau colectoare la un unghi de < 450
- se vor evita schimbarile de directie la unghiuri de > 900
- se vor evita traseele pe sub utilaje
e.
Se vor respecta cu strictete recomandarile furnizorului privind conditiile de
montajale ale conductelor precum si preluarea dilatarilor, pozitionarea punctelor fixe etc.
Daca furnizorul nu precizeaza altfel vor fi respectate datele din proiect.
Toate materialele vor fi insotite de certificate de calitate. Materialele specificate pot
fi inlocuite numai in cazuri justificate, cu aprobarea proiectantului. Schimbarile de
materiale se vor consemna scris.
Se precizeaza ca toate apele uzate deversate in colectorul public vor corespunde
conditiilor de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare a localitatilor conform
normativului NTPA-002/1997. Pentru aceasta, apele uzate incarcate chimic, provenite din
zona parcajului se vor preepura prin separatorul de hidrocaburi.
2.
Piesa de curatire
a.Se vor prevedea tuburi de curatire la schimbari de directie, ramificatii greu accesibile
pentru curatire precum si pe traseele liniare lungi la distantele urmatoare:
Diametrul Dn
Distanta intre piesele de curatire
mm
50 - 70
100
ape conventional curate

m
10
15
ape uzate menajere

m
5
8
Parc Municipal Vest
680
125 - 300
15
14
b.Pe coloanele de scurgere se vor prevedea tuburi de curatire la baza coloanei deasupra
ultimei ramificatii si intre acestea la 2...3 nivele daca nu se prevede altfel prin proiect.
Inaltimea de montaj a pieselor de curatire pe coloane va fi de 0,4/0,8m de la pardoseala.
3.Sifoane de pardoseala si receptoare pluviale
a.
Se prevad sifoane de pardoseala:
- din polipropilena cu gratar din inox la grupurile sanitare
- din fonta emailata fara sifon la spatiile tehnice din subsoluri
Se monteaza sifoane de pardoseala in pozitiile prevazute prin proiect:
- asa cum sunt specificate in proiect, pentru scurgerile de la terase, grupurile sanitare, si
spatii tehnice etc.
La montarea sifoanelor de pardoseala se vor respecta instructiunile furnizorului.
4.3.Ventilarea conductelor de canalizare
a.Se vor realiza conducte de ventilare primara si secundara asa cum sunt prevazute prin
proiect:
ventilare principala prin prelungirea coloanelor peste invelitoare. Fiecare ventilatie
este prevazuta la capat cu o caciula din tabla zincata sau material plastic.
ventilarea conductelor de canalizare prin ventilare auxiliara, (conf. I9/94 art. 6.73),
cu o coloana suplimentara pentru a putea mentine in coloana de scurgere o
presiune cat mai aproape de presiunea atmosferica.
Aceasta ventilatie auxiliara va dubla coloana de scurgere pe toata inaltimea cladirii
si se va lega la acesta cel putin o data la 3 - 4 nivele.
Diametrul conductei de ventilatie secundara trebuie sa fie egal cu diametrul
scurgerii de la ultimul obiect sanitar racordat.
b.Coloanele de ventilare a canalizarii se realizeaza din PP sau tuburi PVC-U neplastifiat
asamblate si montate conf. I 1-1978.
5.Montarea conductelor de canalizare
a.La montarea conductelor de scurgere din materiale plastice se vor utiliza sustineri si
bratari prefabricate, furnizate de producatorul tuburilor.
Sustinerile propuse de contractorul lucrarii vor fi supuse aprobarii.
b.La conductele din p.p. se vor monta sustineri:
- la trasee orizontale, in functie de diametrul conductei
Distanta intre doua sustineri conform tabel:
Diametru Dn
mm
50
75
110
Distanta
sustineri
m
0,8
1,0
1,1
dintre
Parc Municipal Vest
681
125
1,25
160
1,6
- la trasee verticale, maxim o sustinere la 3m distanta una de alta

c.Pentru conductele de scurgere montate aparent sau ingropat se vor utiliza piese de
preluarea dilatarii si puncte fixe pentru controlul directiei de dilatare (conform prevederilor
din proiect si instructiunilor de montaj si executie emise de furnizorul conductelor).
d.Traseele de canalizare cu tuburi de scurgere se vor realiza conform proiectului, cu
respectarea STAS 1795/89 si I9/94, privind pante, schimbari de directie, pozitionarea
tuburilor de curatire, sisteme de sustinere si fixare. Se vor semnala schimbarile de solutii
impuse de situatiile neprevazute, se va solicita aprobarea si se va consemna scris.
Referitor la modul de executie al instalatiilor de canalizare cu tuburi din PP si PVC-KG se vor
respecta cu strictete toate conditiile de executie indicate de furnizor respectiv: mod de asamblare
puncte fixe si alunecatoare etc.
OBIECTE SANITARE, ARMATURI AFERENTE SI ACCESORII

a.Se vor prevedea obiecte sanitare conform cu specificatia din anexa proiectului.
b.Toate obiectele sanitare vor fi din portelan sanitar vitrifiat cu finisaj deosebit, fara
imperfectiuni, cu smaltul dens, lucios, fara porozitati care sa impiedice mentinerea igienei
perfecte.
c.Toate armaturile prin care se asigura folosirea obietelor sanitare:
- robinetele simple
- bateriile amestecatoare de apa calda si rece
- ventilele de scurgere si sifoanele de legatura la canalizare, trebuie sa corespunda
specificatiilor proiectului si sa fie robuste, usor de utilizat, aspectuoase, finisate cromat
lucios.
d.Toate obiectele sanitare si armaturile de utilizare trebuiesc asigurate de un singur
furnizor ale carui referinte sa ateste calitatea produselor furnizate.
VERIFICARI, INCERCARI, LA INSTALATII SANITARE INTERIOARE
Toate conductele sistemelor instalate:

apa rece
apa calda
canalizare
de la punctul cel mai de jos pana la invelitoare (inclusiv) vor fi supuse incercarilor conform
I9-94
1.Conducte de apa rece si calda
a.Proba de etanseitate se va face inainte de racordarea punctelor de consum ale caror
pozitii vor fi busonate si va fi egala cu 1,5 presiunea maxima din instalatie timp de 20 min.,
timp in care nu se admit pierderi de apa. Presiunea se va citi pe manometrul asezat la
punctul cel mai de jos al instalatiilor.
b.Proba de rezistenta se repeta cu apa rece pentru conductele de apa rece si cu apa
calda pentru conductele de apa calda si recirculatie (la temperatura de 55-600C) timp de
minim 6ore.
Parc Municipal Vest
682
c.Dupa proba de presiune si rezistenta, instalatia se spala cu apa potabila

d.Incercarea de functionare a instalatiilor se va efectua avand aparatele de prepararea
apei calde, a pompelor de presurizare precum si a aparatelor consumatoare, in functiune.
Incercari de functionare la conductele de apa:
- apa de consum sa fie limpede
- armaturile sa fie usor accesibile (manevrare, interventii) etanse si cu inchidere perfecte
- in functionare sa nu apara zgomote
- montajul estetic al conductelor si armaturilor fata de suprafata finita a peretilor
- posibilitatea de golire a instalatiei si de evacuare a aerului.
Efectuarea probelor de presiune se va face in prezenta unei comisii formata din:
constructor, diriginte de santier si reprezentantul Inspectoratului pentru controlul calitatii in
constructii.
Rezultatele vor fi consemnate intr-un proces verbal.
2.Instalatii de canalizare
a.Instalatiile interioare de canalizare vor fi supuse urmatoarelor incercari:
- incercare de etanseitate
- incercare de functionare
Incercarea de etanseitate se va face controland traseele conductelor si punctele de
imbinare.
In timpul incercarii de etanseitate instalatiile se umplu cu apa, dupa cum urmeaza:
- instalatia de canalizare a apelor meteorice pe toata inaltimea cladirii
- instalatia de canalizare menajera pe inaltimea dintre nivelele la care se face racordarea
obiectelor sanitare si a sifoanelor de pardoseala.
capabile sa realizeze debitul de calcul al instalatiei.
Numarul si tipul obiectelor care vor functiona simultan se precizeaza de catre proiectant.
sustinerile, etc.
b.Toate incercarile se oganizeaza si se efactueaza de catre constructor in prezenta
reprezentantului beneficiarului. Rezultatele vor fi consemnate intr-un proces verbal.
3.Obiecte sanitare
La montarea obiectelor sanitare se va tine seama de urmatoarele conditii:
- obiectul trebuie fixat estetic si solid
- armaturile de serviciu sa fie etanse, sa asigure un jet continuu si o inchidere usoara
- sifoanele sa asigure scurgerea rapida a apei din obiect
- preaplinul obiectelor sa asigure scurgerea surplusului de apa
- robinetul cu flotor de la rezervorul vasului de closet sa se inchida complet fara scurgere
continua de apa
- spalarea vasului de closet sa se faca uniform pe toata suprafata vasului.
Verificarea se va face prin deschiderea numarului de robinete de consum, corespunzator
simultaneitatii de calcul din breviarul de calcule.
Precizarea numarului de robinete deschise simultan revine proiectantului.
4.Verificare in vederea efectuarii receptiei lucrarilor de instalatii sanitare
Parc Municipal Vest
683
a.Receptia lucrarilor de instalatii sanitare se efectueaza in conformitate cu prescriptiile

privind verificarea calitatii si receptiei lucrarilor si anume:
- normativ C6
- incercari I 25.
In vederea receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor s-a facut in conformitate cu
documentatia tehnico-economica si cu prescriptiile tehnice in vigoare cu privire la
executarea lucrarilor si anume:
- echiparea cu obiecte sanitare aparate si agregate corespunzatoare
- respectara traseelor conductelor
- functionarea normala
- a obiectelor sanitare instalate
- a armaturilor
- a aparatelor
- a agregatelor din statiile de pompare
- rigiditatea fixarii in elementele de constructie a conductelor si a aparatelor
- asigurarea dilatarii libere a conductelor
- modul de dispunere a armaturilor si a aparatelor de control si accesibilitatea acestora
- aplicarea masurilor pentru diminuarea zgomotului
- calitatea izolatiilor si a vopsitoriilor
- aspectul estetic general al montarii instalatiilor.
b.In vederea diminuarii posibilitatilor de coroziune si a prelungirii duratei de functionare a
instalatiilor, se va face obligatoriu rodajul instalatiei de apa calda de consum, timp de 60
zile, la tempratura de regim de 450C, dupa darea in functiune si receptia instalatiilor.
c.Pentru lucrarile ascunse se vor respecta prescriptiile privind modul de verificare a calitatii
si receptionarea lucrarilor ascunse, la executarea lucrarilor de instalatii.
Executarea lucrarilor si a calitatii acestora se vor confirma in scris.
5.Izolatii
a.Izolatia conductelor de distributie apa rece si calda, se va face cu cochilii din
burete de cauciuc sintetic ignifugat conform cu specificatiile proiectului si prescriptiilor de
executie emise de furnizorul materialului izolant. Protectia termoizolatiei se va realiza
conform prescriptiilor furnizorului de material termoizolant.
b.Coloanele de apa rece, calda montate in ghene de instalatii, se izoleaza cu
cochilii din burete de cauciuc sintetic ignifugat.
c.Racordurile din teava la casetele de distributie, se vor izola se izoleaza cu cochilii
din burete de cauciuc sintetic ignifugat.
Racordurile din teava de polipropilena spre obiectele sanitare montate ingropat sau
mascat pot fi de tipul preizolate conform proiectului sau se vor izola termic dupa
efectuarea probelor de presiune.
d.Bratarile, coloanele in general, toate dispozitivele de sustinere, precum si piesele
de trecere prin pereti si plansee se vor proteja anticoroziv prin aplicarea a doua straturi
vopsea de ulei cu miniu de plumb.
e.Daca prin proiect nu se prevede altfel se vor respecta urmatoarele grosimi de
izolatii:
izolatii din burete de cauciuc sintetic ignifugat
apa rece conducta principala, coloane si ramificatii
9-13mm
Parc Municipal Vest
684
legaturi de apa rece la consumatori

conducte principale de apa calda, ramificatii, coloane
9-13mm
13mm
ASIGURAREA CALITATII
Agrementare conform normelor MLPTL.

b.Amplasarea grupului de pompe in spatiul determinat prin proiect se face conform
cu datele proiectului si cu instructiunile speciale de montaj furnizate de producatorul
agregatului. Odata cu echipamentul vor fi furnizate Certificate de calitate si garantii.
c.Toate detaliile de montare specifice grupului de pompe, furnizate de producator
vor fi supuse aprobarii.
Probe de functionare
d.Probele pompelor de ape uzate se fac prin umpleri si goliri succesive.
Se observa sistemele:
de semnalizare la lipsa de energie electrica
de actionare a pompelor
de etanseitatea racordului
Rezultatele se vor consemna in scris.
MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA, NORME SI MASURI SU
a.
b.
c.
d.
Norme de protectia muncii

Norme Generale de Protectia Muncii MINISTERUL MUNCII SI MINISTERUL SANATATII 1975.
Norme de protectia muncii aprobate de M.C. Ind. 1970.
Normativ I.S.C.I.R. C9 - 1971, C4, C5 si C25.
Norme de protectia muncii in distributia gazelor M.P. 742/D - 81.
Norme P.S.I.
a.
Decret nr. 290/1977
b.
Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor P 118.
c.
Normativ I 9/83.
d.
Normativul I 1-78 pentru executarea instalatiilor cu conducte din material plastic
(prin asimilare si la conductele din p.p.).
e.
Norme de prevenire si stingere a incendiilor M.P. 842/D - 1981.
f.
Standarde producatori pentru tevi STAS 404/1 si STAS 7656
g.
Presiuni pentru probe conform I 6 / 98
Masuri de protectia muncii
a.
Locul de munca va fi curatat de materialele nefolositoare, luminat si bine ventilat.
b.
Uneltele folositoare vor fi in perfecta stare.
c.
Aparatele electrice vor fi legate la instalatia de punere la pamant.
d.
Iluminarea locului de munca cu lampi portative se va face de la o sursa de 24V.
e.
Lucrarile de sudura se vor executa de muncitori specializati care vor folosi
echipamente de protectie.
f.
Spargerea gaurilor in plansee, pereti, precum si realizarea de santuri in pereti se
vor executa cu echipamente adecvate si masuri de protectie corespunzatoare (ochelari de
protectie etc.).
g.
schele construite in conformitate cu normele in vigoare.
h.
Rezemarea materialelor lungi (tevi, profile, etc.) de pereti este interzisa.
Parc Municipal Vest
685
Masuri SU
a.
Instructajul tuturor muncitorilor din santier.
b.
Formarea unei echipe de pompieri civili cu instructajul executat conform normelor.
c.
Echiparea santierului cu mijloace de stingere a incendiului.
d.
Asigurarea unui post telefonic pentru anuntarea pompierilor militari, in caz de
incendiu.
Lista normative si STAS-uri
C-142-85
I-9 - 94
C-90-83
I - 44-90
C - 56 - 85
I-12-78
I-27-82
Ordin MLPAT
9/N/15-III-93
Ordin MLPAT
7/N/3.03.93
STAS 1478/90
STAS 1795/87
STAS 2051/79
STAS 1504/85
STAS 11368/90
STAS 10702/1/83
STAS 10166/1/77
STAS 2250/73
STAS 9667/74
STAS 9154/80
STAS 5143/80
STAS 5838/80
STAS 10401/1/76
NP086/2005
NTPA-002/97
P 118/1999
STAS 1343/1-1991
Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea

termoizolantilor la elementele de instalatii
Normativ pentru proiectarea si executarea Instalatiilor
sanitare.
Normativ pentru conditiilor de descarcare a apelor uzate in
retelele de canalizare a centrelor populate.
Indrumator privind solutii si masuri in exploatarea instalatiilor
sanitare in vederea reducerii pierderilor si risipei de apa
constructii si instalatii aferente.
Normativ privind efectuarea incercarilor de presiune la
conductele tehnologice din otel.
Instructiuni tehnice privind stabilirea si verificarea clasei de
calitate a imbinarilor sudate la conductele tehnologice.
Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii
Norme generale de prevenirea si stingerea incendiilor.
Alimentarea cu apa. Constructii civile si industriale
Canalizari interioare.
Hidrant interior pentru cladiri.
Instalatii sanitare-distante de amplasare a obiectelor sanitare,
armaturi si accesorii.
Instalatii sanitare-verificarea funct. vaselor de WC.
Acoperiri protectoare-cond. Tehnice generale.
Pregatire mecanica a suprafetelor.
Presiuni nominale, de incercare si de lucru maxim admisibile.
Incercari lavoare.
Armaturi pentru instalatii-conditii tehnice de calitate.
Armaturi sanitare-conditii de calitate.
Vata minerala si produse din vata minerala-conditii tehnice
generale.
Robinet de reglare cu ventil-conditii speciale de calitate.
Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor cu
privire la protectia contra incendiilor
Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa pentru
centre populate
Parc Municipal Vest
686
Toate normativele si standardele la care cele de mai sus fac referire

Instalatiile proiectate vor trebui sa corespunda, de asemenea, celor sase exigente
esentiale de performanta conf. Legea 10/1995, astfel :
- proiectarea instalatiilor sanitare si stingere incendii se va face astfel incat sa
fie satisfacuta cerinta de rezistenta si stabilitate , exigenta A. Prin aceasta
se intelege ca actiunile susceptibile de a se exercita asupra constructiei in
timpul executiei si exploatarii instalatiilor nu vor avea ca efect producerea de
avarii disproportionate fata de cauza producerii lor ;
- asigurarea in permanenta a apei pentru combaterea incendiului la parametrii
de presiune si debit impuse de STAS 1478-90 si, in acelasi timp respectarea
cerintei de calitate obligatorii, exigenta C;
Beneficiarul are obligatia sa verifice acest proiect in conformitate cu prevederile
legale. Verificarea se va face numai de catre Verificatori de proiecte atestati MLPAT.

3.5.3.4.1 Memoriu tehnic instalatii electrice sera
Proiectul de instalatii electrice trateaza instalatiile interioare ale serei ce va fi
construita in cadrul Parcului Municipal Vest.
Instalatii electrice interioare
Pentru sera s-au prevazut circuite de iluminat si prize cu conductoare din cupru in
tuburi de protectie din PVC, ingropate sub tencuiala peretilor. Se vor monta corpuri de
iluminat tip etans pentru un nivel de iluminare de cca.100 lx (exceptie birou-sera-500 lx si
spatii tehnice-sera-200 lx). Pentru spatiul interior serei s-au prevazut corpuri tip proiector
ale caror lampi (cu descarcari in gaze, cu vapori de sodiu sau halogenuri metalice) se vor
stabili la executie, prin consultarea beneficiarului.
Instalatii curenti slabi
In spatiul de birou al serei se vor monta prize de date conectate la un distribuitor cu
4 porturi si acesta racordat la un dispozitiv de captare a semnalului de tip wireless oferit de
un furnizor local.
S-a prevazut priza de pamant pentru cladirea aferenta serei. Prizele de pamant se
vor executa cu electrozi si platbanda zincate, dimensionate corespunzator cerintelor de
protectie: cu rezistenta de dispersie de max.1 ohm deoarece este prevazuta si cu
instalatie de paratrasnet.
Conform calcului impus de Normativ I-20-2000, cap.2.1., pentru sera s-a prevazut o
instalatie de paratrasnet de nivel IV de protectie, cu coborari distantate la max. 35 m si
ochiuri de captare de max.20 m. S-a optat pentru o instalatie de captare de tip retea pe
invelitoare cu conductor zincat fixat de structura metalica a cladirii si tije scurte de captare
(cf.I-20-2000, art.2.3.24.).
Parc Municipal Vest
687
siguranta la foc
igiena si sanatatea oamenilor
economia de energie
protectia impotriva zgomotului
- alegerea corespunzatoare a sectiunii conductorilor electrici pentru a preintampina
incalzirea anormala a acestora.
acesteia:
- consumatorii s-au distribuit pe faze astfel incat sa nu apara dezechilibre
majore inte curentii de sarcina respectivi;
- corpurile de iluminat s-au ales in conformitate cu cerintele de mediu
- s-au prevazut masuri de protectie impotriva atingerilor directe si indirecte.
Siguranta la foc
urmatoarele:
- corpurile de iluminat si aparatele de conectare vor avea carcase din
materiale incombustibile;
avertizare automata
- iluminatul s-a realizat in scopul asigurarii conditiilor normale de exploatare
pe timpul noptii
- tablourile electrice s-au asigurat cu elemente de inchidere, pentru a
impiedica accesul persoanelor neautorizate.
Economia de energie
- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice indicativ I.7 02;
- Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului I-2-2000 HD
384.1.443. S2:1996:2000 Instalatii electrice ale cladirilor partea-4-Masuri de
Parc Municipal Vest
688

Normativ de siguranta la foc a constructiilor P.118 99;
Normativ pentru incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice PE116;
Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a inst. electrice C56;
SR CEI 364 1-6 Instalatii electrice ale cladirilor;
C 139 Instr. tehnice pentru protectia anticoroziva a elementelor de constructii
metalice;
SR CEI 446 Identificarea conductoarelor prin culori;
STAS 2612 Protectia impotriva electrocutarilor limite admise;
SR CEI 50/826 cap. 826; Instalatii electrice in constructii;
SR 6646/2,3,4,5 Iluminat artifical;
electromagnetice.
SR CEI 60364-5-53:2005/A1:2005 Instalatii electrice in constructii. Partea 5-53:
comanda.
SR CEI 61200-413:2005 Ghid pentru instalatii electrice. Partea 413: protectia
SR CEI 61200-52:2005 Ghid pentru instalatii electrice. Partea 52: Alegerea si
Echipa de muncitori care va executa lucrarile de instalatii electrice va fi dotata cu

La executarea lucrarilor de instalatii electrice se vor respecta prevederile
agremente tehnice.
3.5.3.4.2 Caiet de sarcini instalatii electrice sera
GENERALITATI
Parc Municipal Vest
689
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
1.9.
Standarde, normative si prescriptii ce se vor respecta la executia lucrarilor

Executarea retelelor electrice exterioare
Executarea instalatiilor interioare de lumina, prize si forta
Executarea tablourilor electrice
Executarea instalatiilor de protectie prin legare la pamant
Verificarea instalatiilor electrice
Verificarea instalatiilor de protectie prin legare la nul
Materiale utilizate la executie
Receptia lucrarilor de instalatii electrice.
STANDARDE, NORMATIVE SI PRESCRIPTII CE SE VOR RESPECTA LA EXECUTIA

LUCRARILOR:
electromagnetice.
Parc Municipal Vest
690

- Se va trasa si se vor executa sapaturile pentru pozarea conductorului de
priza de pamant si, eventual, a electrozilor pentru completarea prizei de
pamant
- Se vor scoate derivatii de la platbanda OLZn 40 x 4 mm. montata in sant,
catre tablourile electrice in dreptul fundatiilor
- Conductorul de priza de pamant se va poza la min.0,8 m adancime. Sudurile
la electrozi se vor executa pe o lungime de min.10 cm si se vor proteja
anticoroziv.
- Se vor verifica caracteristicile tehnice ale echipamentelor achizitionate cu
cele prevazute in proiect. Neconcordantele se vor aduce la cunostinta
proiectantului.
EXECUTAREA INSTALATIILOR INTERIOARE DE LUMINA, PRIZE SI FORTA
La executia acestor instalatii se vor respecta conditiile:
- Tuburile si tevile de protectie a circuitelor electrice se vor monta pe trasee
orizontale sau verticale, in mod normal.
- Tuburile montate aparent se vor fixa pe elementele de constructie cu
accesorii de montaj care sa realizeze o prindere sigura in timp (bratari,
console, suporti.). Distanta
intre punctele de fixare va respecta
prevederile normativului I.7 2002
- Se interzice imbinarea tuburilor de protectie la trecerile prin elementele de
constructie sau a tuburilor inglobate in beton.
- Legaturile sau derivatiile la conductele electrice montate in tuburi se vor face
numai in doze sau cutii de derivatie.
- Legaturile pentru imbinari intre conductoare se fac prin rasucire sau prin
cleme speciale. Legaturile executate prin rasucire trebuie sa aibe min 10
spire, o lungime egala cu de 10 ori diametrul conductorului, dar cel putin 2
cm. si vor fi cositorite.
- Legarea conductoarelor la aparate sau echipamente se va face prin
strangere mecanica de suruburi la sectiuni de cel mult 10 mmp., prin papuci
sau cleme speciale la actiunii mai mari de 16 mmp.
- Legaturile conductoarelor de protectie se vor executa prin sudare sau prin
suruburi cu contrapiulita si saiba elastica pentru asigurarea impotriva
desurubarii.
Pentru conductorii electrici se vor folosi urmatoarele culori de marcare:
- verde/galben pentru conducta de protectie (PE, PEN);
- albastru deschis pentru conducta neutra (N);
- alte culori decat cele de mai sus pentru conductorii de faza L1 L2 L3 (ex.
rosu, galben, maron).
- pentru circuitele functionand in curent continu se vor folosi culorile rosu
pentru conducte (+) si albastru pentru conducta (-).
- In intreaga instalatie electrica din container trebuie mentinuta aceeasi
culoare de marcare pentu toate conductele apartinand aceleiasi faze.
- Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumina se vor monta pe
conductorii de faza.
Inaltimea de montaj a aparatelor va fi:
- pentru intrerupatoare 1,5 m. de la pardoseala;
- pentru prize cel putin 1 m. de la pardoseala.
Aparatele de comanda ale circuitelor de forta se aleg astfel incat sa intrerupa
simultan toate toate conductoarele de faza.
Parc Municipal Vest
691
Corpurile de iluminat care se instaleaza trebuie sa fie prevazute cu glob (lampi

incandescente) sau dispersor (lampi fluorescente)
Aparatele de masura cu citire directa ale tablourilor se amplaseaza pe usa
Probele in teren vor satisface standardele aplicabile. Probele in teren vor include:
verificari de continuitate a cablajelor, polaritate si rezistenta a izolatiei, verificari de
conditii:
- lungimea traseelor sa fie cat mai scurta posibil, traseele coborarilor
continuand cat mai direct conductoarele de captare.
- Jgheaburile metalice se leaga la coborari in locurile de incrucisare cu
acestea, prin piese speciale de imbinare
- Conductoarele de coborare se vor executa dintr-o singura bucata, fara
innadiri;
- Conductoarele de coborare se instaleaza vertical si rectiliniu evitandu-se
buclele si schimbarile de directie. In cazul cand buclele nu pot fi evitate, ele
se vor executa astfel incat distanta d intre doua puncte de apropiere si
lungimea l a buclei intre aceste doua puncte sa respecte conditiile din
normativ I20 2000;
- Fiecare conductor de coborare (cu exceptia coborarilor naturale) se prevede
cu piesa de separatie la locul de racordare cu conductorul de legare la priza
de pamant, piesele se amplaseaza la inaltimea de 2 m. de la nivelul solului.
Parc Municipal Vest
692
- Fiecare coborare se va lega direct la priza de pamant; se interzice legarea

intre ele a mai multor coborari si apoi racordarea printr-un singur conductor
la priza de pamant;
- In toate situatiile se executa mai intai priza de pamant si numai dupa aceea
se monteaza conductoarele de coborare, astfel incat legarea acestora la
priza de pamant sa se poata face imediat dupa instalarea lor.
- Nu se admite ca traseul coborarilor sa treaca prin balcoane, logii,
luminatoare ori prin burlane;
- Conductoarele de coborare se amplaseaza fata de marginea ferestrelor,
usilor, etc., la distanta de cel putin 0,5 m.;
- Priza de pamant va fi o priza combinata; priza de tip natural, in fundatie, la
cladirea existenta interconectata cu priza proiectata, de tip artificial, cu
electrozi si platbanda zincate, pozata la min.1 m fata de fundatia cladirii
proiectate.
- Priza de pamant artificiala se realizeaza din platbanda OLZn 40 x 4 mm. si
electrozi din teava de otel 2 cu lungimea de 2.5 m.
- Adancimea minima de instalare a platbandei pentru electrozii orizontali este
de 0,6 m. de la nivelul solului. La aceeasi distanta se va afla si capatul
superior al electrozilor verticali, dupa baterea acestora in pamant;
- Rezistenta de dispersie a prizei de pamant combinate va avea valoarea de
max. 1 ohm. In cazul unei valori mai mari, la masuratoare, se va completa
cu electrozi pana la obtinerea valorii impuse; situatia se va aduce la
cunostinta proiectantului
- Tipul materialelor utilizate pentru instalatiile de paratrasnet se aleg tinanduse seama de influentele exterioare (agenti corozivi, solicitari mecanice, etc.);
- Materialele folosite pentru suportii de sustinere si pentru elementele de fixare
a conductorilor instalatiilor de paratrasnet se aleg astfel incat sa corespunda
materialelor conductoarelor (pentru a se evita pericolul coroziunii prin
contact) si a acoperisurilor (combustibili sau incombustibili). Suportii vor fi
dimensionati pentru a asigura fixarea sigura si rapida si astfel incat sa
reziste la solicitari previzibile.
de bitum.
VERIFICAREA INSTALATIEI DE PARATRASNET
Verificarile ce se fac asupra instalatiei de paratrasnet au ca scop:
Parc Municipal Vest
693
- stabilirea conformitatii instalatiilor respective cu prevederile proiectului si

- sa se constate daca comportamentele instalatiei sunt cin buna stare, nu
prezinta coroziuni si pot asigura functiunile carora le sunt destinate.
In timpul executarii constructiei se verifica partile greu accesibile sau cele care
dupa executie devin ascunse (coborari instalate ingropat in pereti sau prize de pamant din
fundatie).
Verificarile la instalatiile de paratrasnet de tip normal se fac odata la doi ani, iar la
instalatiile de tip intarit sau la constructii avand caracter deosebit, odata pe an. Verificarile
se vor face si dupa ce instalatia respectiva a suportat o lovitura de traznet, dupa seisme
importante sau dupa modificari ori reparatii efectuate la instalatia respectiva.
- existenta pieselor de separare pentru legarea instalatiei de protectie la priza
de pamant.
La executarea instalatiei de paratrasnet se vor face urmatoarele verificari:
- verificarea modului de pozare a platbandei pe acoperisul cladirii si legarea
- inainte de acoperirea santului in care s-a pozat priza de pamant, se va
verifica modul de executare al legaturilor intre electrozii verticali din teava si
platbanda prizei orizontale. Aceste conexiuni se vor realiza numai prin
sudura (cordonul de sudura trebuind sa fie dublu si sa aibe lungimea de cel
putin 15 cm.); locul respectiv trebuie protejat cu un strat de bitum de min. 5
mm. grosime; dupa acoperirea santului in care s-a pozat priza de pamant,
se va face masuratoarea rezistentei de dispersie. Rezultatul masuratorii se
va trece intr-un proces verbal, care va fi prezentat comisiei de receptie.
Standard de referinta: SR EN 62305 VOL1-4:2006-Protectia impotriva
trasnetului
- verificarea dupa montaj a continuitatii electrice a instalatiei inaintea acoperirii
cu tencuiala sau a turnarii betonului de egalizare;
- au fost aplicate masurile pentru protectia impotriva socurilor electrice prin
atingere directa (de ex.; distante prescrise, invelisuri) prevazute prin
proiect;
proiectului;
corespunzatoare;
- materialele, aparatele si echipamentele au fost alese si circuitele au fost
executate in conformitate cu conditiile impuse de influentele externe;
- culorile de identificare a conductoarelor electrice au fost folosite conform
celor trecute in prezentul caiet de sarcini;
Parc Municipal Vest
694

- materialele, echipamentele si utilajele au fost amplasate astfel incat sunt
accesibile pentru verificari si reparatii, asigura functionarea fara pericole
pentru persoane si instalatii.
urmatoarea ordine:
- continuitatea conductoarelor de protectie si a legaturilor echipotentiale
principale si secundare;
(v)
Tensiunea
de incercare
(v)
Rezistenta de
izolatie (M
)

0,25
protectie
500
0,50
Peste 500 V
1000
1,00
- verificandu-se functionarea dispozitivelor de protectie prin simulari de
defecte;
inlocuit.
conturnari.
Parc Municipal Vest
695

instalatie.

(v)
Ui < 60
60 < Ui 300
300 < Ui 660
660 < Ui 800
800 < Ui 1000
(v)
1.000
2.000
2.500
3.000
3.500

- modul in care functioneaza protectia diferentiala, prin simularea unor defecte
si prin actionarea butonului de TEST de la miniintrerupatoarele cu protectie
diferentiala;
- modul de fixare a conductoarelor la bornele de nul ale motoarelor si
- continuitatea circuitelor de nul de protectie;
- modul de executare al legaturilor suplimentare la carcasa motoarelor prin
piese flexibile de cupru la platbanda de pamantare care la randul ei se leaga
la priza de pamant;
- modul de executare al legaturilor suplimentare la carcasa tablourilor electrice
- existenta pieselor de separare din exterior pentru legarea instalatiei de
protectie la priza de pamant;
- se va masura valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant, dupa ce
mai intai s-au decuplat toate piesele de separare a prizei de ptmant fata de
indicat in proiect.
Parc Municipal Vest
696

corespunzator.
3.5.3.5 Instalatii HVAC
3.5.3.5.1 Memoriu tehnic instalatii HVAC sera
Caracteristici imobil:
- destinatie: sera pentru plante
- categoria de pericol de incendiu: C1 (CA 2a)
- categoria de importanta: C conform HGR 766/1997
- gradul de rezistenta la foc: III
BAZE SE PROIECTARE:
Proiectul a fost intocmit in conformitate cu prevederile standardelor si normativelor
in vigoare.
Proiectul s-a realizat pe baza urmatoarelor documentatii:
- Studiu de fezabilitate aprobat de catre beneficiar;
- STAS 1907 - Necesarul de caldura pentru incalzire
- STAS 6972 - Higrotermica in constructii
- STAS 1797 - Corpuri de incalzire
- STAS 7132 - Masuri de siguranta in instalatiile de incalzire
Proiectul corespunde cerintelor de calitate conform Legii 10 (A, B, C, D, E, F) privind
calitatea in constructii respective a cerintelor de calitate:
- siguranta la foc
- igiena, sanatatea oamenilor
- refacerea si protectia mediului
- izolatia termica, hidrofuga si economia de energie
- protectia impotriva zgomotului.
- PT C9-2003 privind Cerinte tehnice privind proiectarea, construirea, montarea,
exploatarea, verificarea tehnica si repararea cazanelor de apa calda si a cazanelor
de abur de joasa presiune .
- I.5 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare
- I 13 02 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala
- I 13/1 02 Normativ pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala
- Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor
- Legea nr. 90/1996 privind protectia muncii
- Legea nr. 440/2002 pentru aprobarea O.G. nr. 95/1996 privind calitatea lucrarilor de
montaj pentru utilaje, echipamente si instalatii tehnologice industriale.
- H.G. nr. 752/2002 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a
echipamentelor sub presiune
Parc Municipal Vest
697
H.G. nr. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici persoane fizice
sau juridice in comercializarea produselor de folosinta indelungata destinate
consumurilor, republicata in 1997
H.G. nr. 1.022/2002 privind Produse si servicii care pot pune in pericol viata,
sanatatea, securitatea muncii si protectia mediului.
Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 88/2003 privind procedura de atestare
tehnico-profesionala a specialistilor verificatori de proiecte, responsabililor tehnici
cu executia si expertilor tehnici de calitate pentru lucrarile de montaj utilaje,
echipamente si instalatii tehnologice industriale.
STAS 996-91 Regulatoare de presiune cu actionare indirecta pentru gaze. Conditii
SR EN1708-1:2002 Sudare. Detalii de baza ale imbinarilor sudate din otel. Partea
1: Componente supuse la presiune.
SR EN 1779-2002 Examinari nedistructive. Incercarea de etanseitate. Criterii de
alegere a metodei si a tehnicii
SR EN 1984:2002 Robinetarie industriala. Robinete cu sertar de otel
P 118 99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
Decret nr. 290/1997 privind norme generale de prevenire si stingere a incendiilor
Legea nr. 90/1996 privind protectia muncii
Constructorul (in executie) si beneficiarul (in exploatare) vor respecta cu strictete
normele mai sus enumerate.
DATE DE CALCUL
Instalatiile de incalzire, ventilare, situat in climat temperat continental cu ierni reci
tem iarna=- 210C (SR 1907 ) si veri moderate de temp vara ~ 35 - 400C (SR 6648 ).
Sera este alcatuita din:
- un laborator si open space fiind concepute sa functioneze cu o temperatura
interioara constanta iarna tii= 200C 20C. Aerul proaspat necesar
laboratorului se va asigura prind deshideri de ferestre.
- o sera fiind conceputa sa functioneze cu o temperatura interioara
constanta, iarna tii= 200C 20C iar vara tiv=280C 20C. Pentru mentinerea
umiditatii relative: iarna la = 40% 15% iar vara la =45% 15% s-a
prevazut o ventilatie natural organizata prin intermediul geamurilor prevazute
prin proiect automatizate si legate la senzori de temperatura si umiditate. In
momentul in care se depasesc parametrii prevazuti geamurile se deschid
automat, comandati de senzori si se creeaza o ventilare natural organizata,
pana la atingerea parametrilor, dupa care geamurile se inchid automat.
- grupuri sanitare concepute sa functioneze cu o temperatura interioara
constanta, iarna tii=150C
- camere de dus concepute sa functioneze cu o temperatura interioara
constanta, iarna tii=220C
Necesarul de caldura pentru incalzire in sezonul rece:
Suprafete vitrate pentru iluminat natural.
Fatadele sunt vitrate cu exceptia unor benzi orizontale opace. Vitrajele (geam
dublu termopan absorbant) prevazute cu protectii solare pe orientarile E, S, V au
caracteristici de izolare termica foarte bune: coeficientul global de transfer termic U < 1,4
W/m2/K, iar factorul solar SF < 0,5 (conform definitiei ASHRAE).
Suprafete opace pentru izolare termica si captarea energiei solare
Benzile opace izolate cu grosimea = 16 cm vata minerala cu strat de ventilare la
exterior vor fi organizate cum urmeaza:
Parc Municipal Vest
698
spre SUD sursa neconventionala - pompa de caldura (captori solari heliotermici) cu

suprafata de captare Sc = 1000m2 cu circuit sol. Freon R410A-apa vehiculata la un
debit de ca. 20 - 40 l/h/m2 pentru alimentarea cu agent apa calda), respectiv
prepararea apa calda menajera - acm. Pompa de caldura cu o putere termica utila
maxima de ca. 84 kW la o eficienta de captare medie c = 0.5 in zile insorite vara;
in sezon rece puterea utila maxima se reduce la ca. 40 kW, in functie de numul
orelor insorite.
In tranzitie si sezonul cald apa calda menajera este prevazuta si cu by-pass pentru
preparare solara (panouri solare).
Necesarul de caldura pentru incalzire in sezonul rece
Pierderi de caldura prin transmisie (Ti = 22oC)
Componentele:
Qvitr = (mAU)vT = 1.2 x 1000 x 1.5 x 40 = 72 000 W
Qop = (mAU)opT =1.1 x 600 x 0.25 x 40 = 6 600 W
Q = 78 600 W
Sursa de agent cald si rece vor fi 2 pompe de caldura sol/apa (sistem
neconventional)
SOLUTIA PROIECTANTULUI
Zonele
Din punct de vedere al destinatiei si functionarii , zonele sunt:
- Zona de laborator,
- depozite
- Grupuri sanitare
Echipata cu : pardoseala calda si radiatoare suplimentare
Zona de sera
Echipata cu: pardoseala calda pe culoar acces; corpuri statice serpentine de
incalzire si trei perdele de aer la intrarile principale pentru sezonul rece pentru
compensare aport de aer rece prin deschiderea usilor.
Sistemul de incalzire
Sursele sunt proiectate cu sisteme neconventionale regenerabile (solar, pompa de
caldura) pentru incalzire.
A fost aleasa solutia cu pompa de caldura sol/apa datorita faptului ca pamantul este
permanent reincarcat cu energie termica, de accea caldura pamantului trebuie vazuta ca o
sursa inepuizabila de energie.
Caldura solului se dezvolta atat in interiorul pamantului (prin degajari naturale
radioactive) cat si ca urmare a influentei exterioare (prin razele soarelui si ploaie).
Pompa de caldura este un echipament care, prin intermediul unor ciclu frigorific
intern, pompeaza caldura de la un nivel de temperatura scazut la unul mai ridicat pe timp
de iarna, extrage caldura din sol, apa freatica sau aerul exterior, pentru a o ceda instalatiei
de incalzire a cladirii pe timp de vara, extrage caldura din cladire cu ajutorul unui sistem de
climatizare, pentru a o ceda in mediul inconjurator
Parc Municipal Vest
699
PRINCIPIU POMPEI DE CALDURA
Pompa de caldura sol-apa se compune din:

CIRCUIT PRIMAR:
- reteaua exterioara de serpentine din tevi de cupru agent:Freon R410A,
ingropate si protejate la coroziunea solului.
Caminul de record cu distribuitorul-colector
CIRCUIT SECUNDAR:
Incarcare acumulator de caldura
Incalzirea de Baza (Te > 0oC)
pardoseala calda (max. 40oC) incalzita prin pompa de caldura sol/apa
Incalzirea de Varf (Te < 0oC)
pardoseala calda (max. 40oC) incalzita prin pompa de caldura apa/sol,
radiatoare si serpentine de incalzire
la intrare se instaleaza o perdea de aer cald alimentata cu agent termic.
Instalatiea de climatizare (incalzire/racire) prin pardoseala
Instalatia de climatizare incalzire prin pardoseala se compune din:
A. Instalatia de distributie prin pardoseala;
B. Instalatia de alimentare a distribuitoarelor / colectoarelor (caseta de
montaj in perete).
Circuitele de incalzire prin pardoseala realizate din teava de polietilena reticulata ce
impiedicata difuzia oxigenului prin peretele tevi, tratata la interior pentru realizarea unor
perderi hidraulice minime.
Sistemul este prevazut:
- caseta ce cuprinde un distrubuitor-colector, pompa circulatie, vana cu 3 cai :
functionare cu agent : iarna:40 / 30 oC
- reglaj zonal pe fiecare incapere prin comanda unui termostat de zona ce poate
realiza intre 4 si 6 intervale de timp zilnice cu temperaturi diferite.
Parc Municipal Vest
700
izolatia termica ce diminueaza pierderile de caldura catre soll, realizata dintr-un

polistiren special ce contine bariera contra vaporilor de apa si suportul de prindere
al tuburilor de incalzire;
Banda de dilatare realizata din poliuretan ce preia toate dilatarile sapei la variatiile
de temperatura ce apar in functionare.
Distributia agentului termic primar este centralizata, motiv pentru care distributia
agentului termic la casete distribuitor/colector este asigurata de reteaua de distributie.
Reteaua de distributie a agentului termic primar catre casete este montata in plafonul fals.
Circulatia agentului termic primar prin reteaua de distributie este asigurata de catre
o pompa de circulatie. Aceasta metoda s-a dovedit a fi mai eficienta prin prisma calculelor
economice. Astfel este mai economic sa circuli apa prin retea utilizand o pompa de
circulatie ce consuma foarte putina energie (inaltimea de pompare este egala cu suma
pierderilor de sarcina pe reteaua de distributie cheltuieli de exploatare usor crescute)
decat sa dimensionezi reteaua de distributie pentru circulatie naturala (dimensionare
facuta astfel incat rezistenta pe oricare doua trasee in paralel sa fie egala cu presiunea
termica a curentului de fluid in punctul respectiv cheltuieli de investitie mari).
Dupa montarea sistemului de incalzire prin pardoseala se va acorda o atentie
deosebita turnarii sapei de acoperire a tuburilor si de difuzie a temperaturii pardoselii
radiante; se vor respecta instructiunile cerute de specialistii agreati si numai cu acordul
acestora se va trece la turnare pe zone a sapei.
INSTRUCTIUNI DE EXECUTIE, PSI, SECURITATE SI SANATATE A MUNCII SI
MEDIULUI
Executia lucrarilor se va realiza de unitati specializate, cu experienta in lucrari
asemanatoare, in special pentru instalatiile de incalzire.
Echipamentele achizitionate vor avea caracteristicile tehnice conform listelor din
proiect, pentru orice nepotrivire se va sesiza proiectantul pentru analiza.
Montarea si racordarea echipamentelor se va face in conformitate cu cartile tehnice
care le insotesc si cu proiectul.
Punerea in functiune si reglarea echipamentelor se va realiza de catre specialistii
furnizorilor care vor asigura atat asistenta tehnica cat si garantia lucrarii.
Inainte de racordarea echipamentelor, instalatia se va spala de mai multe ori cu
apa potabila si se va proba. Dupa racordare se va face proba de circulatie, etanseitate si
presiune (la presiunea maxima admisa de utilaje si corpuri de incalzire).
Proba de eficienta la incalzire se va realiza cu apa calda, urmarind ca toate
corpurile sa functioneze si sa asigure temperatura prescrisa.
La executie se vor respecta masurile de siguranta la foc.
Se vor lua masuri de siguranta a muncii la lucrarile la inaltime, probe, etc.
Se va cere asistenta tehnica de la furnizori pentru lucrarile de montaj (in special
pentru pompa de caldura sol/apa si automatizarea echipamentelor) si punere in functiune
(reglaje).
3.5.3.5.2 Caiet de sarcini instalatii HVAC sera
Cerinte de calitate pentru materiale
Materialele puse in opera la executarea instalatiilor de incalzire/racire si ventilatie,
care fac obiectul proiectului de fata vor corespunde calitativ Standardelor specifice
internationale -Seria 9000.
Materialele puse in opera vor fi insotite de documentele de certificare a calitatii
(incercare, respectiv agrementare) necesare, corespunzatoare cerintelor Legii 10/1995 - a
asigurarii calitatii in constructii, indiferent de originea furnizorului (tara sau import).
Parc Municipal Vest
701
Calitatea manoperei oferite si materialele folosite pe toata durata Contractului vor fi cele
mai bune disponibile si proportionale cu standardele generale cerute de Comisia se
Standardizare. In completare, se pot lua in considerare in functie de situatia de pe santier,
de prognozele meteo si de conditiile atmosferice, si alte lucrari necesare executiei .
Producatorii si materialele acceptate de Angajator nu pot fi schimbate fara acordul
acestuia. Numai Angajatorul decide daca alt producator sau alt material este echivalent.
Totalitatea materialelor folosite in executie trebuie sa fie noi, nefiind permisa
folosirea materialelor reconditionate. Materialele vor fi cele mai bune din tipul respectiv .
Numai contractorul este responsabil pentru protejarea tuturor instalatiilor pana la
predarea lucrarii . Materialele defecte vor fi schimbate sau reparate.
Toate tuburile din otel vor fi receptionate avand un strat primar de protectie dat de
producator si vor fi livrate pe santier avand capace de plastic la capete.
Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatele se supun unui control cu
ochiul liber pentru a constata daca au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic
(deformari sau blocari la aparate, starea filetelor, a flanselor, functionarea armaturilor,
stuturi deformate sau lipsa etc); se remediaza defectiunile respective sau se inlocuiesc
materialele ce nu pot fi aduse in starea corespunzatoare prin remediere.
Tevile vor fi aprovizionate avand cea mai mare lungime practica. Tevile si fitingurile
vor avea diametrul interior neted fara restrictii de rugozitate (cat mai bine prelucrate).
La aparatele de masura si control, montate de catre executantul instaltiei, se
verifica existenta formelor de atestare a controlului Biroului Roman de Metrologie Legala
(BRML).
Angajatorul este in drept sa verifice prin sondaj calitatea materialelor in
conformitate cu standardele si normele in vigoare si sa respinga un lot necorespunzator.
B. CERINTE DE CALITATE PENTRU ECHIPAMENTE
Toate echipamentele achizitionate vor fi in concordanta cu :
- Specificatia tehnica din lista de utilaje anexata proiectului, cerintele de
calitate si parametrii impusi constituind conditiile nominale de acceptanta.
- Toate echipamentele achizitionate vor permite amplasarea si montajul pe
pozitie conform proiectului, cotele de gabarit din proiect reprezentand cote
maxime admise.
- Se va verifica cu atentie regimul de temperatura si regimul de presiune
admis al utilajului.
- Echipamentele vor avea agrement MLPA / MLPTL si vor fi agrementate
ISCIR unde este cazul.
- Firmele furnizoare vor asigura asistenta tehnica la montaj si punere in
functiune si garantie completa pentru minimum 18 luni de la livrare sau 12
luni de la punerea in functiune.
Se recomanda service post-garantie in conditiile impuse de beneficiar.
Orice modificare impusa de conditiile reale de montaj poate fi realizata numai cu
acordul scris al proiectantului.
Probele la punerea in functiune :
- Proba la rece (presiune)
- Proba la cald (functionare)
- Teste privind regimul automat vor fi realizate conform NI13, NP058, NP059,
cu proces verbal scris si semnat de participantii la receptia preliminara.
Conducte, armaturi
Generalitati
Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatele se supun unui control cu
ochiul liber pentru a constata daca au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic
(deformari sau blocari la aparate, starea filetelor, a flanselor, functionarea armaturilor,
Parc Municipal Vest
702
stuturi deformate sau lipsa etc.); se remediaza defectiunile respective sau se inlocuiesc
materialele ce nu pot fi aduse in starea corespunzatoare prin remediere.
Tevile vor fi aprovizionate avand cea mai mare lungime practica. Tevile si fitingurile
vor avea diametrul interior neted fara restrictii de rugozitate (cat mai bine prelucrate).
La aparatele de masura si control, montate de catre executantul instalatiei, se
verifica existenta formelor de atestare a controlului Biroului Roman de Metrologie Legala
(BRML).
Imbinarea
Imbinarea prin sudare
Toate sudurile vor fi executate in intregime de personal calificat toate in
concordanta cu recomandarile Asociatiei Contractorilor de Incalziri si Ventilatii.
Toate recomandarile Institutului de Sudura vor fi aplicate in mod corespunzator.
Fiecare sudor trebuie sa detina un certficat de competenta pentru tipul si categoria
de lucrari si el trebuie sa indeplineasca normele in vigoare .
Numele si certificatele acestor operatii de sudura vor fi aratate Proiectantului,
inainte de realizarea oricarei suduri, pentru aprobare. Certificatele se vor inapoia dupa
inspectare.
Unde sudarea tevilor din otel a fost specificata, aceasta sudura va fi executata prin
proces cu flacara de oxi-acetilena sau prin proces cu arc electric. Unde sudura tevilor de
cupru a fost specificata, aceasta se va face prin proces de sudare prin brazare.
Toate asamblarile sudate executate de fiecare prin procese cu oxi-acetilena sau cu
arc electric vor fi de prima calitate cu imbinarile facandu-se usor convex cu ondulatii
uniforme si fara sa obtureze calea de trecere a apei si fara scobituri ale suprafetelor.
Imbinarile de capat ale tevilor vor fi executate indepartand de la fiecare capat
depunerile rezultate in urma procesului cu oxiacetilena sau inelul de otel moale format.
Electrozii vor fi in conformitate cu normele romanesti si vor fi de un de asemenea diametru
ce poate fi usor controlat pentru a realiza o sudura la caliatea ceruta. Toata zgura va fi
indepartata dupa fiecare trecere, falturile marginilor, colectoare de zgura, metalul casant si
pori si aschii rezultate din proces, si o prima acoperire cu vopsea va fi aplicata pe intraga
suprafata a sudurii dupa testare. Inele de sudura executate corespunzator vor fi folosite
pentru a asigura o aliniere corecta pentru sudare si sudurile vor fi crespunzator de adanci
in peretele tevii.
La imbinarile prin sudura a tevilor cu diametru peste 1, tevile cu pereti sub 4mm
grosime se sudeaza in I, iar cele cu grosimea de 4mm sau mai mare se sudeaza in V
Taierea cu flacara oxi-acetilenica va fi executata de catre o persoana calificata si care va
preintampana defectarea structurii metalice a tevii. Dupa taierea tevii, capetele vor fi
finisate cu o pila patrata fina si vor fi tesite inainte de sudare. Capetele tevilor vor fi largite
sau pilite pentru a indeparta toate impuritatile .
Unde sudura trebuie facuta in apropierea unor materiale inflamabile, Contractorul
va lua masuri si va intretine masuri particulare pentru protejarea constructiei si a structurii
impotriva riscului de incendiu.
Toate imbinarile sudate, in plus, vor fi in intregime curatate cu o perie de sarma
aspra si vopsite imediat.
Unde are loc testarea, fiecare sudor va pregati un specimen de sudura,
reprezentand grosimea si diametrul imbinarii si conditiile de sudare din santier, in prezenta
unui reprezentant al Angajatorului sau in atelierul Contractorului anterior inceperii
lucrarilor. Fiecarui muncitor testat si admis i se va aloca o referinta de identificare care se
va stanta pe portiunea de metal adiacenta fiecarei suduri pe care o va executa.
Contractorul va cuprinde decuparea sudurii pentru examinare, care nu va fi mai
mare de un procent din toate asamblarile.
Fiecare sudura va avea un numar de certificare . Fiecare sudura ce va fi gasita ca
nu respecta aceasta regula va fi refacuta pe cheltuiala Contractorului.
Parc Municipal Vest
703
La orice operatie Proiectantul poate solicita un test standard de sudura pe

cheltuiala Contractorului. Deasemenea, Proiectantul poate cere sa se taie o sudura sau
mai multe (nu toate), iar legatura sa fie inlocuita si refacuta tot pe cheltuiala Contractorului.
In timpul asamblarilor prin sudare, cand se gasesc legaturi ce nu sunt satisfacatoare
atunci se vor lua cateva probe din santier. Daca aceste probe se va dovedi din nou ca
sunt necorespunzatoare atunci toate lucrarile efectuate in santier vor fi refacute pe
cheltuiala Contractorului.
Daca Contractorul doreste sa contracteze Sudura Electrica va aproviziona pe
cheltuiala sa tot echipamentul necesar.
In timpul operatiilor de sudare si de taiere, Contractorul poate lua masuri speciale
sa protejeze constructia realizata in caz de incendiu sau de ardere. Sudorul poate fi insotit
de un asistent competent; cladirea va fi protejata de sapa rezistenta la foc si Contractorul
va asigura doua extinctoare pentru folosire in caz de urgenta.
Imediat dupa asamblare toate sudurile vor fi in intregime curatate cu o perie tare de sarma
si, dupa inspectare, vopsite cu grund.
Nici o sudura nu va fi permisa in nici un caz pe nici o teava galvanizata. Otelul
negru folosit in lucrare poate fi galvanizat dupa folosire.
Toate sudurile cap la cap vor fi echilibrate cu atentie. Orice diferenta in diametru nu
trebuie sa depaseasca 1 mm sau un paralelism de 0.5 mm. Inainte de sudare, tevile vor fi
aliniate cu grija si prinse prin sudare pentru a asigura o penetrare completa a sudurii.
Toate sudurile vor fi rigidizate pe suprafetele exterioare.
Imbinarea prin infiletare
Filetul tevilor va corespunde prevederilor STAS 402 si trebuie sa permita
insurubarea pieselor cu mana pana la cel putin jumatate si cel mult trei sferturi din
lungimea filetului piesei. La imbinarile cu filet etansarea se executa cu fuior de canepa
imbibat cu pasta de miniu de plumb sau pasta de grafit amestecata cu ulei de in dublu fiert
sau alte solutii de etansare omologate in acest scop.
Pentru a evita smulgerea firelor de canepa la insurubarea fitingurilor, infasurarea se
realizeaza in directia filetului. Stratul de canepa trebuie sa fie subtire, bine intins si egal
aplicat pe spirele filetului. Piesa odata insurubata nu trebuie invartita inapoi. Daca
etansarea nu este buna si apar puncte de lacrimare, piesa trebuie demontata si remontata
la loc; nu se admite ca neetanseitatile sa fie stemuite sau astupate cu diferite materiale.
Sudarea nu se va executa pe ger, vant, zapada, fara o protejare adecvata a locului unde
se executa sudarea.
Imbinarea prin flanse.
Conductele vor avea sudate flanse acolo unde se cer pentru montarea
echipamentului. Etansarea imbinarilor prin flanse se face cu garnituri confectionate din
carton STAS 1733 unse cu pasta de miniu de plumb sau grafit imbibat cu ulei de in
fiert.
Garniturile imbinarilor cu flanse nu vor obtura sectiunea de trecere a tevii, iar
periferia garniturii va ajunge pana la suruburile flansei.
Flansele vor fi corespunzatoare pentru presiunile sistemului in functionare si la
probe. Ele vor fi prevazute cu suruburi si piulite. Lungimea suruburilor va permite nu mai
putin de o rotatie si nu mai mult de 3 mm in plus de la capatul surubului la piulita cand
imbinarea este trasa.
Montare, sustinere
Traseul tevilor va urma in general pozitia indicata in desene. Tevile vor fi instalate
intr-un maniera profesionala ingrijita pentru a arata ingrijit. Unde doua sau mai multe tevi
merg adiacent una langa cealalta ele vor fi paralele cand privim in planuri cu atentia
cuvenita pentru aerisire si golire.
Parc Municipal Vest
704
Tevile vor urma in general liniile peretilor, plafoanelor si pardoselilor. Distanta

minima intre tevi (sau izolatii) si suprafata finisata a pardoselilor sau plafoanelor va fi de
75mm; si de la pereti, tevile alaturate, sau alte suprafete va fi de 25 mm.
Piesele fabricate special vor fi confectionate acolo unde este necesar sa se faca o
deviatie de la traseul drept; tuburile vor ramane circulare in sectiune dupa montare si nu
vor avea zone vizibile de ingustare.
Toate capetele deschise lasate in timpul procesului de montare vor fi blindate cu
capace fabricate corespunzator, dopuri sau flanse oarbe. Dopurile din materiale refolosite
nu se vor utiliza.
Imbinarea intre conducte si armaturi se executa prin flanse sau prin filet, dupa tipul
armaturii utilizate. Alternativ, conductele cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 50 mm
care sunt montate aparent, expuse permanent vederii, pot avea imbinari filetate.
Curbele vor fi folosite de preferinta la coturi, coturile drepte nefiind folosite.
Teurile drepte vor fi folosite acolo unde curbele scurte ale fitingurilor pot cauza
blocarea aerului in sistem sau in ramurile terminale ale sistemului de alimentare cu apa
calda si in ramurile cu apa racita la armaturi sau serii de armaturi.
Teuri drepte nu vor fi folosite pe conducte de golire.
Unde tevile trec prin pereti, pereti despartitori, pardoseli, plafoane, se vor monta
mansoane de protectie. Mansoanele vor fi taiate exact la masura corespunzatoare astfel :
- mansoanele in pardoselile spalatoarelor (inclusiv utilitatile), ale suprafetelor
de lucru ude sau care se spala, se vor proiecta astfel incat sa fie peste
pardoseala finita si sa fie completate cu un cap filetat ;
- In toate celelalte cazuri mansoanele vor fi finisate la suprafata
pardoselii/plafonului/peretelui. Toate asperitatile vor fi indepartate de la
suprafata interioara a mansoanelor inainte de montare, iar diametrul interior
al mansonului va fi cu 10 mm mai larg decat diametrul exterior al conductei
care va trece prin acesta. Conductele care trec prin mansoane vor fi fixate
perfect central prin acestea, exceptie facand toate celelalte cazuri in care
se specifica altceva.
Unde conductele trec prin mansoane vor avea o miscare laterala pentru dilatare,
supradimensionarea mansonului va fi folosita si marimea spatiului va permite miscarea
datorata dilatarii ce va fi estimata pentru fiecare conducta. In aceste cazuri, mansoanele
vor fi montate aproape de conducta pe o parte si marimea permisa pe partea pe care se
va dilata va fi suficienta.
Contractorul poate asigura, prin unele mijloace specifice, ca mansoanele sunt
pozitionate corect si sigur pe conducte in timpul cand sunt confectionate, in asa fel incat
vor fi finisate odata cu finisarea constructiei, sau vor avea o protectie corespunzatoare.
Orice avariere a peretilor, pardoselilor, plafoanelor sau a instalatiilor cauzate prin
neglijarea acestor instructiuni vor fi responsabilitatea Contractorului
Pentru a evita transferul zgomotului, toate mansoanele vor fi protejate cu vata
minarala oriunde tevile trec prin centrale, prin spatii protejate contra focului, spatii izolate
fonic, etc. La trecerea prin peretii spatiilor protejate contra focului, mansoanele vor fi
protejate cu materiale necombustibile in concordanta cu Regulile Cladirii. Toleranta va fi
permisa astfel incat mansoanele sa nu permita deplasari laterale.
Vor fi prevazute mansoane din otel pentru conducte din otel si mansoane din cupru
pentru conductele din cupru.
Tevile care trec prin acoperis vor avea mansoanele taiate la minim 15 mm peste
nivelul acoperisului, vor avea caciuli de protectie din tabla de otel, toate galvanizate dupa
fabricare, sau caciuli de protectie din cupru pentru conductele din cupru
Unde conductele trec prin pereti, compartimentari, pardoseli sau plafoane golurile
vor fi inchise in toate spatiile ocupate prin montarea in jurul tevilor si peste mansoanele
tevilor a unor placi din plastic pentru conductele din otel .
Parc Municipal Vest
705
Unde este necesar, ele vor fi modelate dupa structura cladirii. Oriunde este posibil,
tevile vor fi distantate astfel incat sa permita fixarea placilor standard fara sa fie taiate.
Tevile vor putea fi vopsite impreuna cu conductele sau vor putea fi decorate.
In cazul in care mansoanele tevilor supradimensionate si placile nu acopera toate pozitiile
tevilor, se va cere suplimentar o alta placa.
Mansoanele vor fi fabricate din tuburi din materialul specificat mai jos :
conducta
Otel moale
Fonta
Cupru
Plastic/PVC
Material manson
Otel moale
Otel moale sau PVC
Otel moale sau PVC
PVC
Mansoanele care trec prin suprafete finisate vor fi montate cu placi pentru pereti
sau pardoseala din materialul de finisaj aprobat.
In pereti de compartimentare ai incaperilor protejate contra focului nu se vor monta
mansoane din PVC.
Schimbarile de directie ale conductelor se realizeaza prin indoirea tevilor, prin
intermediul curbelor sau coturilor sudate, prin intermediul teurilor sudate. Indoirea la rece
se face numai cu ajutorul masinilor unelte speciale sau a dispozitivelor hidraulice pentru
indoit tevi. Tevile indoite nu vor prezenta deformari ale sectiunii si subtieri ale peretelui
peste 0.5mm.
Toate suprafetele expuse la exterior, tevi, canale, suporti, etc. vor fi in intregime
curatate cu o perie de sarma si vopsite cu un strat de grund, dupa fabricare si inainte de
montare.
Dupa montare, suprafetele expuse la exterior vor fi in intregime curatate si la sfarsit
acoperite cu inca un strat de grund urmat de un strat de vopsea negra bituminoasa pe toti
suporti din otel.
Toate barele din otel neacoperite folosite ca supoti, console si bratari pentru
montare, daca nu nu sunt galvanizate vor fi in intregime curatate cu peria de sarma si
vopsite cu grund dupa fabricatie si inanite de montare.
Dupa montare vor fi vopsite folosind numai vopsea de acoperire. Aceasta vopsea
se aplica numai pe suprafetele expuse la coroziune. Daca, in timpul aplicarii grundului sau
a vopselei, orice suprafata deja protejata este deteriorata sau arata stricaciuni ale
suprafetei vor fi curatate pe o distanta de 25 mm in jurul suprafetei deteriorate si va fi
retratata conform specificatiilor anterioare cu o noua vopsea pe toata aceasta suprafata
curatata, fara costuri suplimentare pentru Angajator.
Toate vopsirile vor fi facute numai dupa curatarea cu perie de sarma si grunduirea
in intregime a suprafetelor.
Dupa montare toate conductele vor fi vopsite cu o vopsea ce respecta codul de
culori corespunzator lucrarii din care fac parte.
Toate conductele acoperite vor fi vopsite suplimentar, dupa montare, cu un strat de
vopsea bituminoasa.
Conductele de aerisire vor fi grupate aproape de un colt.
Toate conductele se monteaza cu panta de 0.3%.
Daca lungimea conductelor de distributie este mare si nu se poate asigura o panta
continua, din loc in loc se vor face schimbari de panta sau sarituri. In aceste puncte se vor
prevedea dispozitive de aerisire.
Punctul de descarcare nu va fi intr-un preaplin, sifon, golire sau direct pe un
acoperis.
Parc Municipal Vest
706
Suportii pentru conductele orizontale montate la inaltime vor fi din otel moale
galvanizate sau fonta maleabila. Inelele tevilor vor fi imbinate si asigurate cu bolturi sau
suruburi. Se pot folosi pentru tevi si inele articulate.
Bratarile pentru conductele din otel moale vor fi din otel moale galvanizat, otel
vopsit sau fonta maleabila.
Bratarile pentru conducte din cupru vor fi din cupru, alama sau bronz rosu
Conductele imbinate cu mufe, robinetii din otel si conductele din fonta vor fi
sprijinite in fiecare racord .
Tevile vor fi astfel fixate incat sa permita miscarea libera in timpul dilatarii si
contractarii. Conductele suspendate cu diametrul interior de cel putin 65 mm vor fi montate
cu suporti articulati.
Conductele verticale vor fi fixate la baza si cu suporti si ancore intermediare
adecvate, sa reziste la greutatea totala a coloanei. Racordurile la coloane nu vor fi folosite
ca suporti pentru coloana.
Contractorul va asigura ca montarea acestor suporti in dreprul racordurilor nu vor
impiedica miscarea libera a conductei in timpul dilatarii si a contractarii.
Distanta intre suporti va fi stabilita in conformitate cu regulile locale dar nu mai mica
decat in tabelul urmator. Unde doua sau mai multe tevi de diametru diferit sunt montate
alaturat se va folosi distanta dintre suporti cea mai mica din cele doua tevi :
Distanta intre suporti(metri)
Diametru nominal teava (mm)
Peste25 32/40 50
65
80
100 125
150
150
Orizontal
2.0
2.4
2.7
3.0
3.0
3.0
3.6
4.5
5.5
vertical
2.4
3.0
3.0
3.6
4.5
4.5
5.5
5.5
5.5
Orizontal
1.5
1.5
1.5
1.5
1.5
1.5
1.5
1.5
1.5
vertical
2.0
2.0
2.0
2.0
2.0
2.0
2.0
2.0
2.0
Orizontal
1.4
4.4
1.7
2.0
2.0
2.4
2.7
3.0
2.7
vertical
2.0
2.0
2.3
2.4
2.4
2.4
3.6
3.6
3.6
Cupru
Fonta
Otel
moale
conducta
Centrul suportilor va fi in asa fel fixat incat incarcarea maxima sa poata fi acceptata
de structura in fiecare punct fix, fiind cazuri unde grupul de tevi ce trebuie suportat nu
poate fi sustinut intr-un singur punct.
Se vor monta suporti langa fiecare robinet, punct de golire, compensator de dilatare
si alte componente spaciale instalate pe conducte pentru a preveni incarcarile
necorespunzatoare pe conducte, in asa fel incat orice componenta sa poata fi scoasa
pentru intretinere, lasand pe conducta respectiva suporti corespunzatori la capete.
Bratarile sau mansoanele neferoase vor fi folosite pe tevile din cupru dar daca este
se dovedeste ca este necesar sa se foloseasca in situatii spaciale bratari din otel atunci o
garnitura de etansare se va monta intre bratara si tub pentru a preveni coroziunea.
Ghidajele pentru conductele din cupru vor fi din cupru sau alama.
Toate conductele principale vor fi sprijinite pe tipuri aprobatede bratari din otel cu
role sau cuzineti.
Conductele de la nivelul plafonului sau din spatiul acoperisului vor fi prevazute cu
suporti din fonta maleabila cu imbinari rabatabile, sau se poate propune confectionarea
Parc Municipal Vest
707
unor suporti din cornier cu sectiunea corespunzatoare, suspendati cu bare rorunde din otel
sau alt material corespunzator, care vor sustine nu mai mult de o conducta. Acesti suporti
vor fi cu role sau cuzineti pentru conductele calde si cu bratari pentru conductele reci.
Rolele se folosesc intotdeauna cand dilatarea nu se poate prelua cu suporti suspendati.
Toate bridele circulare, bare de otel sau alte ghidaje necesare vor fi prevazute pe directiile
opuse directiei verticale de deplasare a conductei in timpul dilatarii.
Este strict interzisa perforarea structurii metalice pentru montarea suportilor de
conducte sau in orice alt scop fara aprobare in scris data de Proiectant.
Toate conductele montate aparent in camere vor fi sustinute cu tipuri aprobate de
bratari infiletate in pereti, etc. Aprobarea va fi data pentru bratari foarte ingrijit
confectionate.
Conductele verticale vor fi fixate pe pereti cu cel putin doua cleme pozate la
distante egale intre pardosela si plafon, dar cu suficienta toleranta pentru dilatare si
contractare.
Conductele verticale care trec prin mai mult de o pardoseala vor fi sustinute la baza
intr-un punct fara dispozitive de dilatare, acestea fiind montate pe traseul vertical al
conductei. In aceste cazuri fiecare sectiune verticala peste, sub sau intre imbinari vor fi
sustinute intr-un singur punct. Toate celelalte pozitii de suporti vor fi numai pentru ghidare.
Fiecare pozitie de suport, neghidata, va prelua intreaga greutate a sectiunii verticale.
Racordurile la coloana nu vor fi folosite ca suporti pentru coloana.
Armaturi
Toate dispozitivele de eliminarea aerului vor fi prevazute in fiecare punct inalt. Unde
tipul nu este indicat, va fi prevazut un aerisitor automat,.Robineti de golire vor fi prevazuti
in toate punctele joase ale conductelor pline cu apa, si la racordurile fiecarui echipament in
parte. Unde o pozitie particulara de echipament este montat cu robineti de separare,
robinetul de golire va fi amplasat astfel incat echipamentul sa poata fi golit cand este
separat de circuit.
Unde vasul de aerisire este fixat in afara zonei de actiune, o extensie a conductei
de aerisire va porni de la partea superioara a vasului si se ma monta pana la cel mult o
inaltime de 1.4 m fata de pardoseala finita si va avea la capat un robinet de aerisire.
Aerisitoarele automate vor fi montate pe teuri drepte egale pe conducta principala
impreuna cu reductiile necesare. Aerisitoarele automate vor avea fiecare pe intrare un
robinet de izolare sau de separare cu flansa sau racord intre valva si aerisitorul automat.
La iesirea aerisitorului automat se va monta un racord adaptor din cupru si o conducta de
cupru cu diametrul de 15 mm ce va merge sa evacueze la cel mai apropiat punct extern
vizitabil al cladirii.
Aerisitoarele automate ce pot fi utilizate se stabilesc numai dupa un acord cu
clientul.
Toate circuiele instalatiei si echipamentele vor fi prevazute cu robineti cu scopul
izolarii.
Valvele vor fi prevazute pentru reglarea si masurarea pierderilor de capat si pentru
a determina debitul apei.
Fitingurile cu orificiile fixe vor fi fie integrale, fie inchise si cuplate la o valva de reglaj
dubla situata in conducta de retur.
Intrarea valvei trebuie sa fie folosita pe conducta cu scop de separare.
Valvele peste 50mm trebuie sa aiba corpul din fonta.
Valvele de reglare trebuie sa aiba caracteristica unui dop si facilitataea de a seta si
inchide valva la deschioderea proportionala ceruta.
Filtrele trebuie sa fie de doua tipuri. Suprafata libera a sectiunii transversale a
corpului, trebuie sa fie de cel putin 5 ori suprafata sectiunii transversale a conductelor
Toate valvele vor fi prevazute in pozitiile aratate in desene si vor fi tipurile indicate
in acesta specificatie.
Parc Municipal Vest
708
Toate valvele vor fi montate astfel incat sa fie accesibile pentru inspectie, lubrifiere
si intretinere si sa fie usor accesibile. Valvele vor fi asezate in linie cu exceptia cazurilor
cand nu se recomanda acest lucru.
Toate valvele de reglare si control trebuie sa aiba sageti pe ele care sa indice
directia de curgere.
Valvele montate in canale vor fi accesibile pentru operare prin mijloace de acces
local-capace de canal.
Valvele de aerisire automate vor avea corpul din alama sau bronz rosu, ghidajele
flotante neferoase sau otel inoxidabil iar valvele si sprijinirile necorozive.
Robinetii cu flotor sferic trebuie sa respecte normele DIN in afara cazului cand este
altfel indicat si vor fi potrivite pentru presiunea disponibila in conducta principala.
Robinetii pot fi accesibili intr-un traseu de conduta vertical sau orizontal.
Cand valva este instalata in conducte orizontale, vor fi pozitionate vertical.
Robinetii de golire din echipamente vor fi cu capac orb si lant de inele. Doua tuburi
de legatura pentru fiecare diametru de robinet de golire si 15 metri de tub de golire pentru
fiecare tub de cauciuc de cea mai buna calitate, vor fi inmanate angajatorilor reprezentativi
Toate armaturile se monteaza in pozitie inchis. La montarea armaturilor cu flanse
se asigura paralelismul intre flansele conductelor si cele ale armaturilor.
La montarea armaturilor se va tine obligatoriu seama de sensul de curgere a
fluidului pentru a nu produce blocarea ventilelor sau clapetelor de retinere.
La apucarea si insurubarea armaturilor pe teava, nu se vor folosi clesti pentru tevi ci
numai chei fixe.
Transport, depozitare, manipulare
Transportul materialelor, echipamentelor si componentelor de instalatii se va
efectua cu mijloace adecvate mecanizate (trenuri, camioane) acoperite, asigurate contra
deteriorarilor datorate vibratiilor, socurilor, coroziunii, temperaturii, in concordanta cu
indicatiile producatorului
Materialele de instalatii se vor pastra in depozitele de materiale ale santierului, cu
respectarea reglementarilor in vigoare privind prevenirea si stingerea incendiilor si in
conformitate cu instructiunile furnizorului.
Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influenta
nefavorabila, pe durata depozitarii, se pot depozita in aer liber, in stive sau rastele, pe
platforme betonate sau balastate, special amenajate in acest scop, cu respectarea
normelor de paza si tehnica securitatii muncii.
Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici, se vor depozita sub soproane si
vor fi acoperite cu prelate sau foi de polietilena.
Materialele ce se deterioreaza la umiditate, frig, caldura sau radiatie solara (armaturi fine,
fitinguri, aparate de masura si control, echipamente de automatizare, aparate cu motoare electrice
precum si produse din materiale plastice) se vor pastra in magazii inchise, in rastele.

si in asa fel incat sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante
sau usor deformabile.
Probe, teste, verificari
Dupa terminarea lucrarilor de montaj a instalatiilor, inainte de predarea catre
beneficiar, instalatiile vor fi supuse unui ansamblu de operatii tehnice avand drept scop
verificarea instalatiei executate in ceea ce priveste corespondenta cu prevederile
proiectului, performantele si efectele scontate, precum si crearea tuturor conditiilor
necesare unei functionari corecte.
Parc Municipal Vest
709
Generalitati
Testarea la furnizor :
Se vor testa echipamentele in fabrica vanzatorului si rezultatele trebuie sa satisfaca
cerintele standardelor in vigoare.
Testarea echipamentului pe pozitie : inspectia si testarea imbinarilor, testarea la
presiune a retelelor de conducte astfel incat sa asigure o exploatare corecta si sigura a
instalatiei.
Punerea in functiune : se realizeaza dupa ce stagiile anterioare au fost parcurse cu
succes. Acest lucru include : programarea dispozitivului (procesul de reglare a sistemului
static in miscare), echilibrarea (procesul de reglare a cantitatilor de fluid si aer in sistemul
de distributie, cu tolerantele acceptate) si testarea in timpul functionarii (masurarea si
inregistrarea parametrilor instalatiei).
Testarea la fabricant :
Cand standardele impun efectuarea de teste pentru obtinerea autorizatiei de
functionare, acestea se fac in standul fabricii furnizorului sau in una apropiata. In toate
cazurile, certificatele de testare vor fi emise in 2 exemplare si unde se accepta se
elibereaza Certificatul de testare standard. Cand testarile se fac in alta parte decat la
fabricant, se va elibera certificat de conformitate cu Certificatul de testare.
Echipamentele nu se vor livra la fata locului pana cand Certificatul de testare nu
este eliberat astfel incat sa satisfaca proiectantul.
Teste la fata locului :
Inainte ca orice testare la fata locului sa se produca ori inainte de darea in folosinta,
echipamentele trebuie bine curatate atat la interior cat si la exterior.
Se vor lua toate masurile sa se curete sistemele de apa si aer urmarind
recomandarile manualului de utilizare iar acolo unde se cere o curatare chimica, aceasta
se va executa conform prescriptiilor. Testarea la fata locului a componentelor statice se
vor executa pentru a verifica functionarea in bune conditii corespunzator parametrilor de
proiectare. Asemenea teste vor include inspectii si verificari la presiune a imbinarilor si
verificarea nivelului de zgomot al sistemelor hidraulice.
Pentru a completa operatiile de curatare, fiecare retea de distributie a apei va fi
umpluta cu apa curata si apoi supusa unui test de presiune. Fiecare component al retelei
care functioneaza la o presiune mai mica decat cea de testare va fi izolat sau demontat
pentru a facilita aplicarea testului de presiune. Instalatiile sau echipamentele sistemului de
distributie al apei sau aerului, care vor fi montate in sistem sau vor fi permanent
neaccesibile (in tubulaturi, conducte, santuri, plafoane false, etc.) vor fi testate individual in
concordanta cu specificatiile de testare si numai apoi vor fi pozate in sistem. Toate testele
de presiune se vor executa inainte de aplicarea izolatiei termice.
Darea in folosinta :
Procedura de testare si dare in folosinta va include pregatirea tuturor testelor,
instrumentelor, instalatiilor. Orice defectare la executie, a materialelor si performantelor,
dereglare sau alte neregularitati care intervin in timpul testarii sau cladirii in folosinta, vor fi
rectificate si partile relevante ale procedurii de testare sau dare in functiune se vor repeta.
Antrepenorul va aduce o echipa suficienta de specialisti pentru a permite finalizarea
testelor necesare, functionarea si mentinerea sistemului de-a lungul testarii si pe perioada
exploatarii.
Toate instalatiile vor fi bine curatate, lubrifiate si verificate din punct de vedere al
capacitatii de functionare inainte de darea in functiune. O atentie sporita se va acorda
pentru a se asigura ca toate tubulaturile de ventilatie sunt debarasate de moloz, resturi
materiale de la punerea in opera sau de la transport, si totodata ca alimentarea grilelor fixe
Parc Municipal Vest
710
se face in bune conditiiuni. Certificatul de punere in opera va fi completat si multiplicat

inainte de darea in folosinta a vre-unei parti din instalatie.
Procedura finala de dare in exploatare va fi condusa de specialisti in testarea si
reglarea sistemelor de apa si aer. Toata munca acestor specialisti va fi facuta sub stricta
supraveghere a unui inginer calificat cu cel putin cinci ani experienta in domeniu, avand
calificarea sa execute aceasta munca in cadrul proiectului de aceasta anvergura.
Probarea instalatiei de incalzire
Proba de presiune :
Proba de presiune se face avand racordate echipamentele si retelele de conducte .
Proba de presiune se executa inainte de finisarea elementelor instalatiei, de inchiderea
acestora in canale nevizitabile , de mascarea lor, precum si de executarea finisajelor de
constructii. Proba de presiune a instalatiei se face fara ejecto-convectoare montate,
acestea fiind inlocuite de conducte de scurtcircuitare a legaturilor tur-retur.
In vederea executarii probei de presiune, se va asigura deschiderea completa a
tuturor armaturilor de inchidere si reglaj, reglarea armaturilor de siguranta de la
schimbatorul de caldura si de la vasul de expansiune inchis in concordanta cu presiunea
de proba, verificarea punctelor de racordare a instalatiei la conducta de apa potabila si la
pompa de presiune.
Inainte de proba de presiune la rece instalatia se spala cu apa potabila, spalarea
instalatiei cuprinzand racordarea conductei de ducere a instalatiei la conducta de apa
potabila, umplerea instalatiei, racordarea conductei de intoarcere a instalatiei la jgheabul
de golire la canalizare si mentinerea instalatiei sub jet continuu pana cand in apa golita din
instalatie nu se mai observa impuritati. Operatia se repeta cu schimbarea sensului de
circulatie a apei. Presiunea de proba este dublu presiunii de regim, adica 8 bar.
Verificarea comportarii instalatiei la proba de presiune poate fi inceputa imediat
dupa punerea ei sub presiune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor.
La imbinarile sudate controlul se face prin ciocanire, iar la restul imbinarilor prin
examinarea cu ochiul liber. Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore
de la punerea instaltiei sub presiune si se face cu un manometru inregistrator sau cu
manometru indicator cu clasa de precizie 1,6 prin citiri la intervale de 10 minute, timp de 3
ore.
Rezultatele probei de presiune se considera corespunzatoare daca pe toata durata
probei, manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata
fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa la imbinari si presgarnituri. In cazul constatarii unor
scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus, se procedeaza la remedierea
acestora si se repeta proba; rezultatele se inscriu in procesul verbal al instalatiei.
Dupa executarea probei, golirea instalatiei de apa este obligatorie.
Proba de regim :
Proba de regim se efectueaza inaintea finisarii, mascarii sau inchiderii elementelor
de instalatii, dar numai dupa inchiderea completa a cladirii si dupa efectuarea probei la
rece. Sursa de alimentare va asigura debitul, presiunea si temperatura agentului racitor
potrivit prevederilor din proiect. Odata cu proba de regim se efectueaza si reglajul
instalatiei.
Se controleaza debitul de agent termic pe conducta de racordare a instaltiei la
reteaua exterioara, cu ajutorul dispozitivelor prevazute in acest scop in proiect,
efectuandu-se reglajul corespunzator.
Se pun pompele in circulatie. Dupa doua ore de functionare se face un control atent
la toate ejectoconvectoarelor, constatand cu mana sau cu un termometru de contact
gradul de racire la partea superioara si la partea inferioara a ejecto-convectorului. Acelasi
Parc Municipal Vest
711
control se efectueaza si la conducte (in special la coloane). Lipsa de uniformitate se

corecteaza prin robinetele de reglaj. Se controleaza, cu ajutorul a doua manometre
montate unul pe racordul de intrare, celalalt pe racordul de iesire al pompei, daca aceasta
dezvolta presiunea necesara. Se verifica daca presiunile date de pompe nu depasesc
presiunile admisibile pentru functionare. Se verifica daca se face o buna dezaerisire a
instalatiei. In timpul functionarii se urmareste cum lucreaza pompele, motoarele electrice,
cuplajele dintre ele si cum se comporta armaturile.
Pompa de caldura
Se instaleaza colectorul, buclele de absorbtie de caldura buclele (tevi de cupru
acoperite cu material plastic) sunt plasate in teren. Acestea contin un lichid de lucru
(refrigerant R 410a), care circula in interiorul acestora si are capacitatea de a se evapora
chiar si la temperaturi extrem de scazute in aer liber (-15 C).
Montajul ecipamentelor de aer conditionat se va executa in conformitate cu
planurile din prezentul proiect completate de instructiunile de montajdate de furnizorii de
echipamente.
Etapele de montaj in desfasurarea lor cronologica sunt :
- Despachetarea si deconservarea utilajelor si echipamentelor,verificarea starii
lor generale efectuarea remedierilor ca urmare a unor mici deteriorari
datorate transportului. Se va verifica indeosebi starea echipamentelor
electrice si de automatizare precum si a racordurilor.
- Trasarea si marcarea locurilor de montaj ale utilajelor si echipamentelor,
montajul conform instructiunilor de montaj din cartile tehnice si a detaliilor
de montaj din proiect.
- Trasarea si marcarea traseelor de teava de Cu si pozitionarea suportilor de
sustinere.
- Debitarea si pregatirea elementelor de tevi si tubulatura in vederea
asamblarii.
- Asamblarea elementelor de tevi de Cu prin sudura in atmosfera de azot cu
electrozi de Ag, pentru diametre mari si filet cele la diametre mici.
- Verificarea executiei montajului cu respectarea pantelor de scurgere pentru
traseele de tevi de condens si a pozitionarii corecte a suportilor
- Curatirea conductelor prin asuflare cu azot si pregatirea in vederea probei de
etanseitate pentru traseele de conducte
- Executarea probei de presiune cu azot la presiunea de 24 bar. Durata
mentinerii presiunii in conducte este de 24 ore. Pe timpul mentinerii
presiunii in conducte se verifica imbinarile executate.
Proba de presiune pentru instalatiile de gaz:
Verificare prealabila (presiunea de lucru = 100 mbar:
verificare cu aer sau cu gaz inert (ex: azot,dioxid de carbon) la presiunea de 1 bardurata: 10 minute (perioada de egalizare a temperaturii)
Verificare cu aer sau cu gaz inert
la presiunea de 110 mbar - durata: 10 minute - masurarea pierderii de presiune - precizie
de 0,1 mbar
Executarea izolatiei la conducte.
Pregatirea in vederea probei de punere in functiune
Panouri solare
Colectorii plati si cei cu tuburi vidate Viessmann sunt adecvati pentru prepararea de
apa calda menajera si incalzirea apei din piscine, sustinerea incalzirii si generarea caldurii
de proces. Transformarea luminii in caldura in captator este identica la ambele tipuri de
colectori.
Parc Municipal Vest
712
Colectorii plati pot fi instalati simplu si sigur pe acoperisurile de casa ca si solutie pe

acoperis sau in acoperis. Tot mai multi colectori sunt montati pe fatada sau liber. Colectorii
plati sunt mai avantajosi decat colectorii cu tuburi vidate si sunt utilizati pentru prepararea
de apa calda menajera, incalzirea apei din piscine si pentru sustinerea incalzirii
incaperilor.
In cazul colectorului cu tuburi vidate, captatorul este montat ca la un termos, intr-un
tub de sticla vidat. Vidul detine proprietati bune de termoizolare. De aceea, pierderile de
caldura sunt mai reduse decat in cazul colectorilor plati, in special la temperaturi interioare
ridicate sau exterioare scazute, asadar in special in conditii de functionare de asteptat la
incalzirea cladirii sau la climatizare.
La colectorii cu tuburi vidate Viessmann, fiecare tub vidat este dispus rotativ. Prin
aceasta caracteristica, captatorul poate fi orientat optim catre soare chiar si pentru pozitiile
de montare nefavorabile. Colectorii cu tuburi vidate cu circulatie directa pot fi montati si
orizontal pe acoperisurile teraselor. In acest caz, randamentul pe m2 de suprafata de
colectori este ceva mai mic, dar poate fi compensat cu o suprafata de colectori
corespunzator de mare. Programul de calcul Viessmann ESOP compara captarea
energiei solare.
Colectorii plati nu pot fi montati orizontal, deoarece pe pozitia orizontala nu poate
avea loc autocuratarea capacului de sticla de catre ploaie si se ingreuneaza aerisirea
colectorului. Toate tipurile de colectori se pot fixa pe fatade. La montarea paralela fata de
fatada (orientare spre sud), colectorul primeste in medie pe an cu aproximativ 30 % mai
putina radiatie decat la colectorii montati pe suporti, cu inclinatie la 45.
Daca utilizarea principala se face in perioada de tranzitie sau iarna (sustinere a
incalzirii incaperilor), atunci, in anumite conditii, se pot obtine randamente mai mari din
colectori. Trebuie avut in vedere faptul ca montarea pe fatade este supusa unor anumite
cerinte legale.
Reglementarile privind executia instalatiilor de colectori se preiau din
Reglementarile tehnice ale tuturor landurilor cu privire la folosirea panourilor de sticla
dispuse liniar (TRLV) stabilite de Institutul german pentru tehnica in constructii (DIBT) (a
se vedea capitolul Normative tehnice privind constructiile).
Inclinarea suprafetei de captare
Randamentul unei instalatii solare variaza in functie de inclinarea si directia
suprafetei colectorilor. Daca suprafata de captare este inclinata se modifica unghiul de
incidenta al radiatiei, intensitatea radiatiei si, astfel, cantitatea de energie. Aceasta este
maxima daca radiatia cade in unghi drept pe suprafata de captare. Randamentul poate fi
optimizat printr-o inclinare a suprafetei de captare deoarece aceasta nu se realizeaza la
gradul nostru de latitudine raportat la orizontala.
Spre sud (in comparatie cu pozitia orizontala) se capteaza cu cca 12 % mai multa energie.
Directia suprafetei de captare
Un alt factor pentru calculul cantitatii de energie asteptate este directionarea
suprafetei de captare. In emisfera nordica este optima directionarea spre sud. Se are in
vedere faptul ca instalatia va functiona peste 20 de ani si, in acest interval, este posibil sa
creasca copacii.
Montajul pe acoperis inclinat Integrare in acoperis
Panta uzuala a acoperisului
Acoperirea dubla si in coroana: 30
Acoperire simpla cu sindrila: 40
Montarea de subacoperisuri
Scaderea pantei uzuale a acoperisului cu 6 pana la 10:
subacoperis cu protectie la ploaie
Parc Municipal Vest
713
Scaderea pantei uzuale a acoperisului cu peste 10:

subacoperis etans
Pentru asigurarea unei aerisiri ireprosabile sub acoperis, trebuie
luate in calcul cel putin 3 randuri de tigle de la coama acoperisului.
Acoperis cu invelitoare de ardezie
Pentru acest tip de montare sunt conceputi colectorii plati Viessmann
Vitosol 200-F si 300-F, tip SV.
Panta uzuala a acoperisului
Acoperire de format vechi german: 25
Acoperire dubla de format vechi german: 22
Acoperire cu solzi: 25
Acoperis german: 25
Acoperire dubla in dreptunghi: 22
Acoperire in unghi ascutit: 30
Montarea de subacoperisuri
Scaderea pantei uzuale a acoperisului cu max. 10:
subacoperis etans
Este interzisa scaderea pantei uzuale a acoperisului cu peste 10
Intretinerea instalatiilor, revizii
In toate etapele cuprinse in operatiile de exploatare ale instalatiilor de ventilare si
climatizare ( inclusiv revizii, reparatii, inlocuiri, dezafectari ) vor fi respectate cerintele
esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii.
Verificarile, probele si incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor, vor fi
efectuate respectandu-se instructiunile specifice de protectie a muncii in vigoare pentru
fiecare categorie de echipamente.
Conducatorii de sectoare care exploateaza instalatiile au obligatia sa asigure :
- luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de
- securitatea muncii;
- realizarea instructajului de protectie a muncii a intregului personal de
exploatare la cel mult 30 de zile si consemnarea acestuia in fisele
individuale sau alte formulare specifice care urmeaza sa fie semnate
individual;
- controlul aplicarii si respectarii de catre intregul personalul a normelor si
- instructiunilor specifice;
- verificarea cunostintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii.
Realizarea instructajelor specifice de protectia muncii, verificarea cunostintelor si
abaterilor de la normele in vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate in fisele
de instructaj individuale.
Manevrele corespunzatoare exploatarii vor fi efectuate numai de personalul de
exploatare.
Instalatiile vor fi echipate cu dispozitive de protectie necesare.
Zonele cu instalatii in probe sau zonele periculoase se ingradesc si se avertizeaza,
interzicandu-se accesul altor persoane decat celor autorizate.
Inainte de inceperea lucrului este obligatorie verificarea de catre lucrator a
integritatii echipamentului individual de munca.
Lucratorii sunt obligati sa foloseasca echipamentul individual de protectie, atat in
timpul lucrului, cat si in timpul accesului la si de la locul de munca. Daca in configuratia
unui loc de munca amplasat la inaltime exista o zona in care pericolul de cadere in gol se
poate manifesta, lucratorii trebuie sa poarte obligatoriu centura de siguranta impreuna cu
franghia de siguranta, care vor impiedica accesul lucratorului in zona de pericol, pe toata
perioada lucrului. In functia de cota de amplasare la inaltime a locului de munca si de
Parc Municipal Vest
714
domeniul de activitate, timpul de lucru efectiv va fi stabilit de persoana juridica sau fizica,
cu avizul Ministerului Sanatatii, astfel ca solicitarile psiho-functionale ale lucratorului sa nu
afecteze capacitatea de munca a acestora. Daca in timpul lucrului la inaltime se produc, in
mod neasteptat, emanatii nocive (toxice sau inflamabile), lucrarile trebuie oprite imediat si
lucratorii evacuati.
Toate dispozitivele de siguranta vor fi fabricate din placi metalice sau plasa de
sarma si cadru metalic, toete galvanizate dupa fabricare, si vor fi proiectate cu puncte de
articulatie si/sau sectiuni detasabile pentru a permite testarea si intretinerea.
Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca), vor fi instruite
corespunzator noilor conditii de lucru.
Instructajul de protectia muncii se va face si in cazul efectuarii probelor instalatiilor
in comun de catre toti factorii interesati (beneficiar, proiectant si executant) avand un
responsabil unic.
Instructajul va avea in vedere si masurile ce se impun pentru manevrele urgente in
scopul evitarii producerii unor accidente.
Masurile de protectia muncii indicate mai sus nu sunt limitative, acestea urmand a fi
completate de beneficiar cu instructiunile specifice, care vor fi afisate la locul de munca.
Masurile vor fi mentionate in instructajul de exploatare sau prevazute expres de
beneficiarul instalatiei.
Este interzisa folosirea sculelor si a masinilor unelte defecte.
Sculele de mana se vor transporta in ladite sau in truse speciale a caror greutate va fi de
maximum 20 Kg.
Operatiile de prelucrare a tevilor (taierea, indoirea) nu se executa pe schelele
destinate operatiilor de montaj. Toate aceste operatii se executa numai pe bancul de
lucru.
Inainte de inceperea operatiei de sudare, atat sudorul cat si ajutorul lui, vor imbraca
materiale de protectie (manusi, sorturi, ghete din piele etc.). In timpul sudarii, pentru
protectia ochilor, fetei si a gatului, sudorul va avea ochelari sau masca de protectie.
Prevenirea si stingerea incendiilor
Respectarea reglementarilor de prevenire si stingerea incendiilor, precum si
echiparea cu mijloace si echipamente de prevenire si stingerea incendiilor este obligatorie
in toate etapele de exploatare a instalatiilor de ventilare climatizare inclusiv in timpul
operatiilor de revizii, reparatii, inlocuiri si dezafectari.
La exploatarea instalatiilor se vor respecta prevederile din Ordonanta Guvernului
nr.60/1997 aprobate prin Legea 212/1997 Normele generale de prevenire si stingerea
incendiilor, normativul C300 (Normativul de prevenire si stingerea incendiilor pe durata
executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) si Normativul privind
siguranta la foc a constructiilor
Toate materialele folosite la legarea cu sau a partilor din instalatie nu vor fi capabile de
combustie spontana, sau nu vor intretine arderea si se vor auto-stinge.
Toate instalatiile vor fi executate cu materiale acceptate de normele ramanesti in vigoare,
dar niciodata nu vor fi mai jos decat normele europene in vigoare.
Masurile de prevenire si stingerea incendiilor vor fi prevazute si in instructajul de
exploatare.
Activitatea de prevenire si stingerea incendiilor este permanenta si consta in
organizarea acesteia atat la nivelul central al unitatii care exploateaza instalatiile cat si
local la unitatile specifice.
Personalul care exploateaza instalatiile va fi instruit atat inaintea darii in exploatare
a instalatiilor cat si periodic in timpul exploatarii lor, verificandu-se insusirea cunostintelor.
Parc Municipal Vest
715
Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis (sudura, lipire cu flacara, arcuri
electrice, topire de materiale hidroizolante etc.) se va face un instructaj special
personalului care realizeaza aceste operatii.
Centralele de ventilare vor fi dotate cu mijloace de prevenire si stingerea incendiilor
intretinute in stare de functionare, amplasate in locuri accesibile, conform reglementarilor
tehnice.
Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de
avertizare conform prevederilor STAS 297/1 si 297/2.
In vederea interventiei in caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu
atributii concrete si se vor stabili masuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri si a
pompierilor militari.
Lucrarile de sudura vor fi executate astfel incat sa se evite riscul producerii de
incendii sau explozii si cu permis de lucru cu foc deschis. Nu vor fi executate concomitent
sudura electrica si taierea cu flacara oxiacetilenica.
Spatiile in care se realizeaza sudurile vor fi imprejmuite cu panouri rezistente la foc
evacuandu-se materialele combustibile si interzicandu-se accesul altor persoane decat
cele care efectueaza lucrarile.
Generatoarele de acetilena vor fi amplasate in spatiile ventilate si la distante de
minim 10 m de surse de caldura, cabluri electrice, arzatoare si la cel putin 5 m fata de
butelia de oxigen. Generatoarele de acetilena vor fi amplasate la distanta de zona de
exectutie a sudurilor si de substante sau materiale combustibile. Vor fi utilizate
generatoare de sudura, recipienti de oxigen, furtunuri, butelii, reductoare etc., in stare
perfecta care sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie.
Incendiile produse de acetilena nu se sting decat cu nisip, pamant uscat sau cu
stingatoare cu spuma si praf; in nici un caz nu se admite folosirea apei.
Recipientele de oxigen se transporta numai cu inele de cauciuc la capete. Nu vor fi folosite
recipiente la care :
- lipsesc poansoanele prevazute de reglamentarile metrologiei;
- ventilele sunt defecte;
- se constata deteriorari vizibile la corp (fisuri, turtiri, umflaturi, coroziuni etc.)
- suporturile de baza sunt deteriorate, montate stramb sau lipsesc.
Recipientele se pastreaza si se utilizeaza in pozitie verticala, asezate intr-un rastel
special.
Recipientele nu se transporta cu reductorul montat; acesta se demonteaza si se
pune capacul recipientului.
Robinetele sau capacele protectoare nu se etanseaza cu miniu de plumb sau alte
vopsele. Robinetele sau conductele de oxigen nu trebuie sa vina in contact cu unsoare,
uleiuei sau materii grase. Stergerea sau curatirea ventilelor nu se vor executa cu calti,
bumbac sau alte materi fibroase care pot contine grasimi.
Etanseitatea robinetelor se verifica numai cu apa cu sapun.
Inainte de inceperea operatiei de sudare electrica, sudorul trebuie sa verifice
manerul clestelui portelectrod si cablurile electrice, urmarind ca acestea sa nu aiba
defecte sau izolatia deteriorata si sa nu exeste posibilitatea atingerii cu mana a partilor
metalice. Hainele pe care le imbraca sudorul nu trebuie sa fie umede sau imbibate cu praf
metalic, deoarece se expune pericolului de electrocutare. Placile de borne ale agregatelor
sau transformatoarelor de sudura trebuie sa fie protejate impotriva atingerii accidentale.
Se interzice prezenta oricarei surse de foc la distanta de minim 25 m de zona de
vopsire. Aceste zone vor fi imprejmuite cu panouri de protectie.
In spatiile de lucru este interzisa aprinderea focului, fumatul, utilizarea de
dispozitive sau unelte care pot produce scantei.
Cantitatea de vopsea, diluanti sau alte lichide inflamabile aflate la locul operatiunii
va fi limitata la strictul necesar.
Parc Municipal Vest
716
In timpul lucrului cu substante inflamabile se va tine seama de directia vantului

astfel incat vaporii substantelor sa nu fie indreptati spre sursa de foc.
Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolatii sau
operatii cu substante inflamabile.
Acte, rapoarte, inregistrari
Rezultatele probelor, verificarilor si receptiilor lucrarilor ascunse sau pe faze de
lucrari se finalizeaza prin intocmirea de procese verbale.
Procesele verbale sunt inregistrate cronologic in registrul de procese verbale pentru
verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse.
La receptia preliminara se efectueaza verificari scriptice pe baza documentatiilor
mentionate mai sus sau direct si se emite proces verbal de receptie preliminara conform
cerintelor C56-85 si Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora, nr.273/94, cap.I.
La receptia finala se emite procesul verbal de receptie finala conform
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora nr.
273/94, cap. III.
Toate probele enumerate in procesele verbale ramin la beneficiar pentru cartea tehnica a
constructiei.
Responsabilitati
Inainte si in timpul executiei lucrarilor celor trei categorii participante la lucrari
(proiectant, executant, beneficiar) le revin urmatoarele obligatii :
PROIECTANT :
- asigurarea de detalii si precizari in cazul in care cele cuprinse in proiect nu
sunt suficiente
- prezentarea proiectului pentru verificare la un specialist verificator stabilit de
investitor si solutionarea neconformitatilor semnalate.
- elaborarea caietelor de sarcini si a instructiunilor privind executia,
exploatarea si intretinerea instalatiei proiectate
- stabilirea prin proiect a fazelor de executie determinante si participarea pe
- santiei la verificarile legate de acestea
- stabilirea modului de tratarea a defectelor aparute in executie din vina
proiectantului
- participarea la intocmirea cartii tehnice a constructiei si la receptia lucrarilor
executate.
BENEFICIAR
-
asigurarea temei de proiectare

stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat
obtinerea avizelor si a acordurilor prevazute de lege
asigurarea urmaririi corecte a investitiei prin diriginti de santiei sau agenti
economici specializati
actionarea in vederea solutionarii neconformitatilor aparute pe parcurs
intocmirea cartii tehnice a constructiei
asigurarea receptiei lucrarilor la terminarea ei si la axpirarea termenului de
garantie
Parc Municipal Vest
717
- expertizarea constructiilor la care sa intervina de catre exactionarea in

vederea solutionarii neconformitatilor aparute pe parcurs
- intocmirea cartii tehnice a constructiei
- asigurarea receptiei lucrarilor la terminarea ei si la axpirarea termenului de
garantie
- expertizarea constructiilor la care sa intervina de catre experti tehnici atestati
CONTRACTOR
-
sesizarea beneficiarului asupra neconformitatilor constatate in proiecte in

vederea solutionarii acestora
inceperea lucrarilor numai in cazul existentei autorizatiei legale
asigurarea nivelului de calitae corespunzator sistemului propriu de calitate si
a cerintelor impuse de proiectant si beneficiar
convocarea factorilor care participa la faze determinante ale lucrarilor si
obtinerea acordului acestora de continuare a lucrarilor
solutionarea neconformitatilor numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant
cu acordul beneficiarului.
utilizarea in executie numai a produselor si proceselor prevazute in proiect
certificate sau agrementate tehnic
respectarea proiectului si a detaliilor de executie
sesizarea in 24 ore a Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice,
urbanism si amenajarea teritoriului in cazul producerii unor accidente
tehnice in timpul executiei lucrarilor
aducerea la indeplinire, la termenele prevazute a masurilor dispuse prin acte
de control sau prin acte de receptie a lucrarilor
remedierea pe cheltuiala sa a defectelor aparute din vina sa
readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala, la terminarea
lucrarilor
stabilirea responsabilitatilor tuturor participantilor la procesul de executie
(colaboratori, subcontractori etc.)
Masuri speciale
Beneficiarul nu are voie sa puna in functiune, partial sau total, nici macar pe timp
limitat, obiectivele proiectate, inainte de executarea integrala a tuturor instalatiilor
tehnologice sau constructiilor si fara asigurarea tuturor masurilor de protectie si igiena
muncii si de prevenirea si combaterea incendiilor si numai dupa obtinerea autorizatiei de
functionare.
In cazul in care beneficiarul sau constructorul considera ca masurile luate prin
proiect nu sunt suficiente, vor cere odata cu observatiile ce trebuie facute la proiect, sa se
introduca in proiect masurile necesare ce considera ca vor conduce la siguranta absoluta
in timpul realizarii si a folosirii obiectivelor prezentului proiect.
Beneficiarul si constructorul vor intocmi instructiuni proprii, speciale si specifice
tututror locurilor de munca ce considera ca au un caracter deosebit sau pentru care
normele existente nu dau prescriptii suficiente care sa conduca la securitatea absoluta a
investitiei si a personalului.
In acest sens se vor face instructaje cu personalul ori de cate ori se va considera ca
este necesar, pentru a preintampana incendii, accidente sau imbolnaviri, facandu-se si
verificarile medicale necesare.
De asemenea se va supraveghea cu strictete ca sa nu se ajunga la suprasolicitarea
elementelor de constructii sau la depasirea caracteristicilor de functionare si protectie a
Parc Municipal Vest
718
utilajelor, ceea ce poate conduce la deteriorarea ,distrugerea si scurtarea termenului de

folosire sau la provocarea de accidente sau imbolnaviri profesionale.
Masuri de securitate si sanatate in munca
In executie, constructorul a respectat urmatoarele acte normative:
Legea nr. 5 din 1965 republicata in B.O. nr. 24/1976;
Normele Republicane de protectia muncii din 1975;
Normele specifice de protectia muncii din 1975;
Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de instalatii sanitare si de
incalzire din 1966;
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in activitatea de constructii aprobat de
MLPAT in 1993
Executia va fi facuta de personal calificat avand instructajul de protectia muncii, efectuat
conform metodologiei in vigoare, sub conducerea si supravegherea de personal care
poseda pregatirea tehnica corespunzatoare, stabilite
de conducatorul unitatii
constructoare.
Constructorul (in executie) si beneficiarul (in exploatare) vor lua orice masura, care sa
previna producerea unor accidente de munca, fiind direct raspunzatori de acest lucru.
3.5.4 MODUL 1 GRUPURI SANITARE

3.5.4.1 Arhitectura
3.5.4.1.1 Memoriu tehnic arhitectura grupuri sanitare
- FUNCTIUNEA Grupuri sanitare si cabine paza
- REGIM DE INALTIME parter + 1 etaj partial/parter
- GRADUL DE REZISTENTA LA FOC III - conform prevederilor din
- CATEGORIA DE IMPORTANTA - C- conform prevederilor din HGR
766/1997;
- CLASA DE IMPORTANTA III conform prevederilor din P100/1992.
Obiectul prezentei documentatii este amplasarea unor constructii, cu destinatia
grupuri sanitare si cabine paza.
Bransamentul si racordul la retelele de energie electrica, canalizare (statii de
epurare), alimentare cu apa, se vor realiza in incinta parcului.
In cadrul vast al parcului s-au proiectat mici pavilioane modulare cu diverse
destinatii, care se amplaseaza repetitiv prin parc: cateodata in mici grupuri, altadata
singular. Scopul este de a se crea o punctuatie unitara a parcului, care acopera o
suprafata de aproape 60 ha.
Pavilionul este conceput ca o constructie simpla din cadre de beton armat, pe o
trama de 5,50x5,50, care poate adaposti grupuri sanitare in varianta inchisa.
Se vor prevedea cabine de paza in corelatie cu modulele tip 1 (grupuri sanitare).
Constructia modulului tip 1 este proiectata cu regim de inaltime parter si etaj 1
partial (destinat cabinei de paza).
Parc Municipal Vest
719
Amplasamentul cladirii are urmatoarele caracteristici:, Tc = 1,6 sec, ag = 0,28 g.

Clasa de importanta a constructiei este III.
Structura de rezistenta este alcatuita din cadre de beton armat, stalpi si grinzi din
beton armat, acoperire tip terasa, pereti de inchidere si compartimentare din caramida.
Pavilioanele tip I adapostesc la parter grupuri sanitare diferentiate pentru femei,
barbati si persoane cu handicap. Ele sunt prevazute cu plasme electrice de incalzit pe
timp friguros, sunt racordate la reteaua de alimentare cu energie electrica, la reteaua de
apa a parcului si la fose septice, amplasate in vecinatate.
Finisaje
cum urmeaza:
FINISAJE INTERIOARE
- la pardoseli s-au propus pardoseli reci din beton amprentat sau gresie
portelanata antiderapanta. La grupuri sanitare s-au prevazut hidroizolatii la
pardoseli si pereti. S-a prevazut, la soclul cladirii, pe peretii din caramida
hidroizolatii cu mortar impermeabil, hidrofug;
- la pereti finisaje cu tencuieli gletuite si zugraveli lavabile tip vinarom, iar la
grupurile sanitare placaje cu faianta pana la H=2.10ml. si hidroizolatii
verticale cu mortar hidrofug, local in dreptul obiectelor sanitare;
- la tavane tencuieli gletuite si zugraveli lavabile tip vinarom
- la scarile exterioare, treptele sunt din beton si.balustradele din metal eloxat
sau fier forjat., mana curenta din lemn.
FINISAJE EXTERIOARE
Peretii se finiseaza cu tencuieli exterioare, fin driscuite tip Baumit si vopsitorii
speciale de exterior culoare alba si ocru iar la soclu tencuieli cu adaos de materiale
hidrofuge ( apa stop).
La trotuare si alei pietonale s-au prevazut pavele autoblocante decorative.
Distributia de apa rece se va realiza din otel zincat prin conducte orizontale si
verticale.
Evacuarea apelor uzate menajere. Totalitatea apelor uzate menajere colectate
de la consumatori se vor evacua la exterior gravitational.
Apele uzate menajere colectate de sub cota terenului se vor evacua la statiile de
epurare.
Se prevad obiecte sanitare. Tipul si calitatea obiectelor sanitare se aleg de catre
beneficiar impreuna cu arhitectul.
Parc Municipal Vest
720

STAS 6131,GP 089/-03;
STAS 2965, NP063/-02;
766/97.
P118/-99;
Cerinta D
- distantele minime fata de constructiile invecinate se conformeaza
prevederilor Certificatului de Urbanism;
- dotarea cu grupuri sanitare, inclusiv pentru persoane cu handicap, etc.:
1. Protectia calitatii apelor
Apele menajere uzate vor fi evacuate la canalizare fosa septica.
2. Protectia aerului
Grupurile sanitare nu evacueaza in aer poluanti sub forma de pulberi sau de alt tip;
3. Protectia impotriva zgomtului si a vibratiilor
Grupurile sanitare nu sunt o sursa de zgomot sau de vibratii;
4. Protectia impotriva radiatiilor
Nu este cazul;
5. Protectia solului si a subsolului
Constructia nu prezinta pericol de poluare a solului si subsolului;
6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice
Nu este cazul;
7. Protectia asezarilor umane si altor obiective de interes public.
Nu este cazul.
specifice serelor de productie si expozitie si se vor depozita in europubele.
Cerinta E
Parc Municipal Vest
721
Au fost respectate prevederile OG 29/2000 aprobata prin Legea 325/2002

privind reabilitarea termica a fondului construit si stimularea economisirii energiei termice
si Normativele tehnice C107/1,2,3,4,5 -2005.
supraterane (soclu termohidroizolat, camere umede (baie), etc.).
civila.
- imprejmuiri;
- plantatii;
- Norme generale de protectia muncii 2002
inaltime
- alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii propriu-zise a
lucrarilor
Prezenta documentatie a fost elaborata cu respectarea prevederilor Legii 50/1991
tehnice in vigoare.
DISPOZITII FINALE
specialitate.
constructiei.
Parc Municipal Vest
722

timp a comportarii acestora este acela de a se pune in evidenta durabilitatea , siguranta in
3.5.4.1.2 Caiet de sarcini arhitectura grupuri sanitare
GENERALITATI
Certificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei acestora cu
proiectul, in limitele indicatorilor de calitate si a abaterilor admisibile prevazute in acestea.
- determinarea prin masuratori a corespondentei elementelor verificate cu
modului de armare;
- existenta documentelor de atestare a calitatii materialelor;
- efectuarea incercarilor de proba impuse de proiect si de prescriptiile tehnice
verbale de lucrari;
- examinarea existentei si continutului documentelor si proceselor verbale
indicativ C 56-85.
anume:
Parc Municipal Vest
723
Cap. I Terasamente;
Cap. II Fundatii;
consecinta.
Introducere
de 15 cm.
grosimea de 20 cm.
grosimea de 10 cm.
demisolului);
I
cosurile de fum);
Parc Municipal Vest
724

sau M400.
stalpisori.

Nr.
Denumire element
Crt.
0
1
2
blocuri ceramice
1
+4
de 14 cm.
-6
Parc Municipal Vest
725
Nr.
Crt.
0
4
5
10
11
Denumire element
2
+6
de 24 cm.
-8
+10
> 24 cm.
-10
+10
-10
+20
-10
+15
-15
+20
-20
+10
-10
cladiri
-50
+20
Pentru un nivel
-20
+50
-50
+5
rosturi orizontale
-2
+5
rosturi verticale
-2
3mm. / m.
2 mm.
3mm. / m.
si suprafetelor
sau blocuri
2 mm.
(cel
mult,
pe
toata
lungimea
ceramice
+10
la latimea rostului
+20
Parc Municipal Vest
726
Nr.
Crt.
0
Denumire element
2
-10
2 mm. / m.
inaltime)
de 1mm.
nivelului.
Verificarile:
Parc Municipal Vest
727
tencuiala;
montaj;
constructiilor;
aferente;
Zidaria din piatra
obicei, mecanic.
Montarea scarilor
mm.
Parc Municipal Vest
728
sus.
Domenii de aplicare
temperaturi inalte.
Parc Municipal Vest
729

de schelet tip CW.
La peretii inalti unde la imbinarea placilor sunt necesare profile orizontale acestea vor fi
decalate, in caz contrar reducandu-se stabilitatea peretelui.
pana la 60 kg.
temperaturii.
Parc Municipal Vest
730

vizibile.
APARENTA
(glafuri).
firma furnizoare.
Prevederi comune
produs;
Parc Municipal Vest
731

Verificarea pe faze a calitatii lucrarilor se face conform regulamentelor in vigoare si se
refera la corespondenta cu prevederile din proiect si conditiile de calitate si incadrare in
tamplarie urmarind:
Prevederi specifice
mm./m.);
joc;
3,5 cm.;
al tocului;
VOPSITORII.
Parc Municipal Vest
732

prin arderea pieselor); prinderea tamplariei de zidarie, diafragme, stalpi de
beton, sau prin sudarea si de praznuri sau placute metalice (conform
proiectului);
VOPSITORII.
dinspre interior:
Geamuri
de lucrari;
Parc Municipal Vest
733

La geamurile cu chit obisnuit sau cu chit miniu de plumb
se controleaza vizual
daca cordonul de chit nu prezinta crapaturi, discontinuitati, grosimi variabile sau portiuni
desprinse.
verificare.
geamurilor:
constructii.
PARDOSELI
Parc Municipal Vest
734

pardoselii;
arhitectura.
Prevederi comune
respective.
pardoselile.
respective;
- rosturile;
Parc Municipal Vest
735
pardoselile.
respective;
lor;
- Betoanele si mortarele provenite de la instalatii centralizate, chiar situate in
incinta santierului, pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este
insotit de documente din care sa rezulte cu precizie, caracteristicile fizice,
mecanice si de compozitie;
verticale;
marirea rosturilor.
- dimensiunile lamelelor sau ale panourilor, abaterile admisibile sunt conform
Parc Municipal Vest
736

lucrarii:
examinarea si controlul documentelor incheiate pe parcursul lucrarilor si pe faze de lucrari;
verificari directe si anume: pentru aspect, cel putin 1/5 din incaperi, dar minim o verificare
la 200 m2. Pentru cele ce comporta masuratori si desfaceri, verificarile directe se vor
efectua cu frecventa minima de 1/4 din cea prescrisa pentru inchiderea fazelor de lucrari.
TENCUIELI
+5C.
Parc Municipal Vest
737
Prevederi comune
obiect.
coltare, etc).
Se face in cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor verificari la fiecare tronson in parte:
cornise).
Parc Municipal Vest
738
DENUMIREA
TENCUIALA TENCUIALA
DEFECTULUI
BRUTA
DRISCUITA
una Nu se admit
ferestrelor,
la
pervazuri,
plinte,
obiecte sanitare.
TENCUIALA
GLETUITA
Nu se admit
TENCUIALA
FATADE
Nu se admit
Zgrunturi
Nu se admit
Nu se admit
mm.)
basici
si
zgarieturi
adanci,
la
stratul
de
acoperire
Neregularitati
2 Max.
2 Max.
3
mm./
in neregularitati
in neregularitati
in
verificale
cu
orice
directie orice
directie orice
directie
dreptarul de 2 m.
lungime
pana la
2 mm.
Abateri
de
la Minimum
Max. 2mm./1m. si
verticala
elementul
inaltimea
suport
inaltimea cladirii
toata
inaltimea camerei.
camerei;
* La tencuieli
exterioare
max. 2 mm./ 1m.
si max. 20 mm. la
toata
inaltimea
cladirii
orizontala
a
tencuielilor
tavanelor
cele Pana la
Pana la
Pana la
orizontala
elemente
ca:
toata
lungimea inaltimea
unui
sau inaltimea
etaj.
glafuri,
pilastri,
muchii,
braie,
Parc Municipal Vest
739

DENUMIREA
TENCUIALA TENCUIALA
DEFECTULUI
BRUTA
DRISCUITA
ancadramente
TENCUIALA
GLETUITA
TENCUIALA
FATADE
Pana la 5 mm.
Pana la 6 mm.

tencuiala.
Prevederi comune
continuare.
de timp prescrise.
Parc Municipal Vest
740

Vopsitorii
urmatoarele:
mostre stabilite.
- La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica vizual buna acoperire cu
pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metalice (chituri si slefuire in
prealabil). De asemeni se va verifica ca accesoriile metalice (silduri,
drucare, cremoane, olivere) sa nu fie patate cu vopsea.
- Nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafete vopsite.
- Inainte de vopsirea suprafetelor de vopsit vor fi verificate daca au fost
pregatite corect prin curatire, slefuire, chituire a rosturilor, etc.
- Se va examina vizual pe toate fetele daca tevile, radiatoarele, convectoarele
etc. sunt vopsite in culorile prescrise si daca vopseaua este uniforma , fara
pete, urme de pensula, crapaturi sau alte defecte. Se va verifica, inainte de
vopsire daca suprafetele au fost corect pregatite prin curatire de rugina,
mortar, etc.
- Verificarea vopsitoriei fetelor nevazute ale tevilor, radiatoarelor se vor
controla cu ajutorul unei oglinzi.
Parc Municipal Vest
741
- Separatiile intre zugraveli si vopsitorii, pe acelasi perete, precum si intre

zugraveala si tavane, trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii.
Separatiile trebuie sa fie rectilinii si orizontale.
- alb imaculat
- lavabil;
- dilatare optima;
- aplicare usoara.
- diluat:
- al treilea strat:
gros opac;
apa;
5 -10 minute;
30 40 minute;
2 4 ore;
4 6 ore.
dorita.
Etape indicate suprafetele noi trebuie sa fie bine uscate, fara praf si impuritati de
orice fel, inclusiv ciment maturat bine.
Lucrari de placaje
faze de lucrari.
Parc Municipal Vest
742

lor;
compozitie.
exterior.
(determinata in cuburi de 7,07 cm latura, turnate chiar la turnarea
mortarelor sau a pastelor respective);
pasta adeziva)
Parc Municipal Vest
743

la intemperii;
233 -86.
- Racordarea placajului cu tencuiala.
- Suprafetele placate cu placi de faianta trebuie sa se termine cu placi cu
muchiile rotunjite, iar spatele lor sa coincida cu nivelul finisajului alaturat.
- Nu se admite ca racordarea tencuielii cu placajul sa se prin scafa de mortar
de ciment sau pasta de ipsos si nici ca nivelul suprafetei placajului sa se
afle sub nivelul tencuielii.
- Strapungerile efectuate in suprafata placata, pentru trecerea tevilor de
instalatii, fixarea prizelor, intrerupatoarelor.
- Gaurile facute in placi sa fie mascate pe contur, prin acoperire cu rozete
metalice nichelate sau prevazute cu garnituri dupa cum este prevazut in
proiect. La gaurile unde acoperirea cu rozeta nu este suficienta astfel incat
conturul gaurii se vede si in jurul rozetei, se vor monta rozete cu diametrul
corespunzator. De asemeni, gaurile practicate in placajul pentru fixarea
Parc Municipal Vest
744
obiectelor sanitare (spalator, oglinda) nu trebuie sa fie vizibile sub aceste

obiecte.
- racordarea placajului de placi din faianta cu cada de baie;
- Etansarea rostului de racordare respectiv trebuie sa fie executata cat mai
ingrijit;
- Pentru a verifica etanseitatea racordarii dintre placaj si cada de baie se va
controla partea opusa peretelui observand daca umezeala a trecut prin
perete;
Daca se observa abateri la examinarea vizuala a rosturilor, acestea vor fi masurate cu
ajutorul unor calibre.
Nu se admite, sub dreptar, decat o singura unda avand o sageata mai mica de 2 mm.
una la o placa pe o suprafata de 1mp
Locuri neumplute cu glazura pe suprafata placajului max. 2 pe mp (cu o
suprafata de 2mmp) sau max 2 mm. / 1 mp
montaj.
tencuiala.
Parc Municipal Vest
745
ceramice smaltuite.
argila arsa.
BALUSTRADE
Proprietati:
- nu se incarca static
- nu imbatraneste;
Domeniu de aplicare
si anume:
Prevederi comune
santier;
receptie prin:
Parc Municipal Vest
746

Prevederi speciale
in total;
cositorite.
LUCRARI DE IZOLATII
la constructii.
Prevederi comune
Parc Municipal Vest
747

regulamentul la HCM 941-1959 iar manipularea, depozitarea si
conservarea lor in conditii in care sa asigure pastrarea calitatii si integritatii
lor;
sa fie continua;
racordarea corecta a izolatiilor orizontale cu cele verticale.
- STAS 2355/1-85 Lucrari de hidroizolatii in constructii. Terminologie;
- STAS 2335/2-87Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de
constructie;
- C112-80 Hidroizolatii din materiale bituminoase .
Izolatii termice
Parc Municipal Vest
748
Hidroizolatii
70-950 cu 1,5 kg./m.
foilor;
urmatoarele:
etape si succesiunea operatiilor.
zone nelipite;
de 5 x 20 cm.)
Parc Municipal Vest
749

ANEXA 1
Foi bitumate
Impaslitura
Tesatura bitumata
Abateri admisibile
bitumata
STAS
STAS138/1969 STAS1046/67
10126 75
7916
1.
Lungimea
1%
1%
1%
1%
benzilor
2.
Latimea
Min. 90 cm.
2%
1%
2%
benzilor
Max. 115 cm.
3. Suluri din 2
benzi (de numai
4%
5%
3%
5%
3mm cea mai
mica)
2% din suluri
4. Ruperi
cu
max.
2
max.
rupturi
de 2,5 cm.)
fiecare de 2,5 cm.)
5. Depasiri sau
+6
lipsuri la margini
6.
Greutatea
50+1
insertiei gr/m.
7.
Capetele
5%
sulurilor max.
Parc Municipal Vest
750
Impaslitura
Tesatura bitumata
Abateri admisibile
bitumata
STAS
STAS138/1969 STAS1046/67
10126 75
7916
3 la 1 sul (max.
8. Cute si ondule
0,75m. lung. si 3
max.
cm. latime)
9. Suluri cu cutie
5%
si ondule max.
10.
La
foi
182
perforate:
gauri
182
100
intre
axa
802
gaurilor mm.
11.
Granulatia
mater.
de
limitele maxima si
minima.
Tesatura din fire de sticla bitumata tip TSA 2000, conform STAS 10126-80;
Tesatura din fire de sticla bitumata placata cu folie de aluminiu tip TBA1, conform
NTR 9041-80;
7064-78.
Materiale auxiliare
90-80, 1703-80 si STAS 7359-80.
instalatii.
cladiri.
Parc Municipal Vest
751

3.5.4.2 Structura
3.5.4.2.1 Memoriu tehnic structura grupuri sanitare
DATE PRIVIND AMPLASAMENTUL.
In conformitate cu planul de situatie anexat la certificatul de urbanism, constructia
este amplasata in Municipiul Ploiesti iar din punct de vedere al amplasamentului
constructia prezinta urmatoarele caracteristici:
- Clasa de importanta a constructiei III cu = 1,00
- Perioada de colt Tc= 1,6 secunde,
ag = 0,28
DATE GEOTEHNICE DE AMPLASAMENT
Pentru proiectarea fundatiilor s-a dispus de un studiu geotehnic efectuat pe
amplasament, in conformitate cu prevederile Normativ privind documentatiile geotehnice
Parc Municipal Vest
752
pentru constructii( NP 074/2007), din care rezulta ca obiectivul se incadreaza in categoria

geotehnica1,cu risc geotehnic redus. Stratificatia terenului de fundare este urmatoarea :
0,20 - 0,30 m
- pamant vegetal;
0,30 - 1,10 m
pamant argilos cafeniu, plastic vartos;
1,10 6,00 m
pietris mic-mare cu nisip mic-mare cenusiu.
Nivelul apei subterane a fost intalnit la circa 13,00 m adancime, acesta
neinfluentand fundatiile.
Adancimea maxima de inghet in zona, conform STAS 6054/77, este de 80 90 cm.
De asemenea, sistemul de fundare fiind grinzi de fundatii din beton armat, prin
rigiditatea sporita a acestora se asigura si o preluare a eventualelor eforturi produse de
compresibilitatea terenului de fundare.
Prin ancorarea corespunzatoare a barelor de armare a stalpilor din beton armat in
grinzile de fundatii, s-a realizat o rigiditate sporita a structurii constructiei si o
desensibilizare a acesteia fata de eventuale probleme pe care le-ar putea provoca terenul
pe care este fundata.
La executie se vor lua masuri pentru ca prin sistematizarea pe verticala a terenului
sa se departeze apele pluviale de la fundatiile constructiei iar umpluturile se vor executa
conform normativului C29-77.
Este necesar ca, la executie, inaintea turnarii betonului de egalizare, terenul de
fundare sa fie verificat si avizat de catre inginerul geotehnician autorizat, pentru a avea
certitudinea fundarii numai pe teren natural sanatos, ocazie cu care se va incheia procesul
verbal de receptie calitativa a naturii terenului si a cotei de fundare, in conformitate cu
programul de control si in conformitate cu prevederile legii nr.10/1995- republicata.
INCADRAREA CONSTRUCTIEI IN CATEGORII, CLASE SI GRUPE DE IMPORTANTA
Din punct de vedere al Normativului P100-1/2006 privind proiectarea antiseismica a
constructiilor, structura se incadreaza in clasa a III-a de importanta care cuprinde construtii
de importanta normala.
Dimensionarea structurii de rezistenta s-a realizat in conformitate cu urmatoarele
standarde si normative:
P100 - 1/2006
- Cod de proiectare seismica
NP 112 04
- Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa
STAS 10101/1-78 - Greutati tehnice si incarcari permanente
CR 2 -1.1 2005
- Cod de proiectare pentru structuri din beton,
CR 6 2006 - Cod de proiectare pentru structuri din zidarie
CR 1 1 3 2005 - Incarcari date de zapada
STAS 10101/2A1 78
- Actiuni in constructii
CONSTRUCTIA PAVILIONULUI PENTRU GRUPURI SANITARE
Constructia proiectata are regimul de inaltime parter si etaj 1 partial.
Structura de rezistenta este alcatuita din cadre de beton armat, stalpi si grinzidin
beton armat monolit. Planseele peste parter si etajul partial sunt proiectate din beton
armat monolit si calculate la o sarcina utila de 150 kg./mp.
speciala
Parc Municipal Vest
753

La elaborarea prezentului proiect s-au avut in vedere urmatoarele normative si
prescriptii pentru protectia muncii:
- HOTARARE nr. 955 septembrie 2010 pentru modificarea si completarea
Normelor de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.
319/2006, aprobate prin HG nr. 1425/2006
- HOTARARE nr. 1.218 din 6 septembrie 2006 ( M.O. nr. 845 din 13 octombrie
2006) - privind stabilirea Cerintelor minime de securitate si sanatate in munca
pentru asigurarea protectiei lucrarilor impotriva riscurilor legate de prezenta
agentilor chimici;
- HOTARARE nr. 1.146 din 30 august 2006 ( M.O. nr. 815 din 3 octombrie 2006)privind Cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de
catre lucratori a echipamentelor de munca;
- HOTARARE nr. 1.093 din 16 august 2006 ( M.O. nr. 757 din 6 septembrie 2006)
privind stabilirea Cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia
lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau
mutageni la locul de munca;
TEHNICA SECURITATII MUNCII
Personalul, muncitor trebuie sa aiba cunostintele profesionale si cele de protectia
muncii specifice lucrarilor ce se executa, precum si cunostinte privind acordarea primului
ajutor in caz de accident.
Este necesar sa se faca instructajul tuturor oamenilor care iau parte la procesul de
realizare a investitiei, precum si verificarile cunostintelor referitor la N.T.S.
Instructajul este obligatoriu pentru intreg personalul muncitor din santier, precum si
pentru cel din alte unitati care vin pe santier in interes de serviciu sau interes personal.
Pentru evitarea accidentelor sau a imbolnavirilor, personalul va purta echipament
de protectie corespunzator in timpul lucrului sau de circulatie prin santier.
Aparatele de sudura (grupuri de sudura) precum si generatoarele de acetilena vor
trebui controlate inainte de inceperea executiei si in timpul ei de serviciulMecanic Sef al
santierului respectiv.
In cazul folosirii macaralelor se va respecta sarcina admisa a acestora.
Efectuarea operatiilor de incarcare descarcare se va face sub conducerea sefului
de echipa care raspunde de asezarea macaralelor in raport cu greutatea materialelor de
constructii si cu capacitatea acestora, precum si de intreaga manevra de coborare.
Se vor monta placute avertizoare pentru locurile periculoase.
Se interzice prezenta personalului muncitor in santuri, puturi sau goluri cand se
coboara sau se ridica, in acestea sau prin acestea, tevi, accesoriile lor sau alte materiale.
La efectuarea sapaturilor se va avea foarte mare grija, existand pericolul sectionarii unor
cable electrice aflate in pamant si deci a alectrocutarii.
In timpul montajului se vor evita manevrele langa stalpii electrici aerieni pentru a nu
se produce avarierea acestora.
Aceleasi norme vor fi respectate de beneficiar si executant.
MASURI DE PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
Normativele avute in vedere la intocmirea prezentei documentatii sunt :
- O.G. nr. 60/28.08.97 Ordonanta Guvernului privind apararea impotriva
incendiilor.
- Norme de prevenire si stingere a incendiilor si norme de dotare cu masini,
instalatii, utilaje, aparaturi, echipament de protectie si substante chimice
Parc Municipal Vest
754
pentru prevenirea si stingerea incendiilor in unitatile M.C.Ind aprobat cu ord.

742/D/1981.
- Norme tehnice de proiectare si realizare a construttiilor privind actiunea
focului, indicativ P-118-99.
- Norme de prevenire stingere si dotare impotriva incendiilor pentru
producerea, transportul si distributia energiei electrice si termice indicativ
PE 009/93.
La executia proiectului, executantul si beneficiarul au obligatia sa respecte cu
strictete, pe toata durata desfasurarii lucrarilor toate prevederile cuprinse in normele de
prevenire si stingere a incendiilor sus mentionate care vizeaza activitatea pe santier.
ALTE PREVEDERI
In mod suplimentar fata de aspectele tehnice la care s-a facut referire mai sus este
necesar sa se mentioneze, in atentia beneficiarului lucrarii, ca are urmatoarele obligatii
legale:
- sa nu inceapa executia lucrarilor mai inainte de a obtine autorizatia de
constructie prevazuta de Legea nr. 50 / 1991, republicata in 2008,
- sa anunte Inspectia de Stat in Constructii inainte de inceperea lucrarilor
pentru luarea in evidenta si sa puna la dispoziiia acesteia Programul de
control al calitatii executiei lucrarilor ;
- sa asigure urmarirea executiei lucrarilor de catre un diriginte de santier
atestat legal, angajat in acest scop;
- sa solicate, la receptia lucrarilor, predarea de catre executant a Cartii
constructiei si sa asigure pe parcursul existentei constructiei urmarirea
curenta a acesteia in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr.
766 / 1997 . Se mentioneaza ca, in sensul acestui act normativ, categoria
de importanta a constructiei este C;
- sa asigure receptia lucrarilor, la terminarea acestora, conform prevederilor
Hotararii Guvernului nr. 273 / 1994 republicata in 19.11 2007 si sa asigure
urmarirea curenta a acesteia in timpul exploatarii.
3.5.4.2.2 Caiet de sarcini structura grupuri sanitare
LUCRARI DE TERASAMENTE SI FUNDATII
GENERALITATI
Trasarea, executarea sapaturilor manuale, compactarea umpluturilor, protejarea
lucarilor pe timpul executiei, tolerantele de executie, conditiile de calitate si receptia
lucrarilor vor respecta prevederile proiectului si cele cuprinse in normele tehnice.
De asemenea executarea fundatiilor directe, vor respecta strict prevederile din proiectul de
executie ale proiectului si cele cuprinse in normele tehnice indicate la punctul 2.2.
STANDARDE SI NORMATIVE
STAS 9824/1-83 Trasarea pe teren a constructiilor industriale si agrozootehnice;
C 83 73
Indrumator privind executarea trasarii de detalii in constructii;
C 169-88
Normativ pentru executarea de terasamente pentru realizarea fundatiilor
constructiilor civile si industriale;
C10-86
Normativ pentru proiectarea si executarea fundatiilor directe la constructii;
C 56-85
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor.
PREVEDERI GENERALE
Orice lucrare de terasamente va fi inceputa dupa efectuarea operatiei de predare
primire a amplasamentului si a trasarii reperelor de cota +/- 0.00, consemnate intr-un
proces verbal incheiat intre beneficiar, proiectant si constructor.
Parc Municipal Vest
755
EXECUTIA LUCRARILOR
Sapatura generala se executa conform planurilor urmarind ca:
- geometria generala sa fie respectata;
- sapatura generala sa se opreasca cu 10-20 cm deasupra cotei definitive;
corectarea acesteia si aducerea la cota din proiect, facandu-se cu max.24
ore inainte de turnarea betonului;
- in cazul in care la cota indicata in proiect nu apare tipul de teren specificat sa
se anunte imediat proiectantul.
PROTECTIA LUCRARILOR
Protejarea lucrarilor de sapatura se va face prin taluze (diferentele de nivel se
preiau in panta de 1:2 in cazul nisipului, sau in panta de 1:1 in cazul argilei) sau prin lucrari
speciale de sprijinire daca este cazul.
TOLERANTE
Tolerantele admise sunt in special cele legate de trasarea constructiei pe teren
La terminarea lucrarilor de sapatura pentru fundatii se vor verifica dimensiunile si
cotele de nivel realizate si se vor compara cu cele din proiect. Este interzisa executia
fundatiilor inainte de efectuarea corectiilor necesare.
Conform cerintelor inscrise in planuri nu se va trece la executarea betoanelor de
egalizare decat dupa verificarea terenului de fundare de catre proiectant si geotehnician.
EXECUTAREA UMPLUTURILOR SI COMPACTARILOR
Pentru sistematizarea terenului din jurul constructiei ca si pentru ajungerea la cota
prescrisa in proiect pentru pardoseala subsolului (parterului) sau a trotuarului este
necesara realizarea de lucrari de umplutura. Astfel pe amplasamentul constructiei
umpluturile sunt de doua feluri si anume: umpluturi intre fundatii, realizate cu pietris si nisip
pe care reazama pardoseala si umpluturi exterioare in jurul constructiei realizate din
pamant sanatos.
Utilajele de compactare vor fi maiuri manuale sau maiuri mecanice mici.
Grosimea stratului care se aseaza pentru umplutura va fi inainte de compactare de
max.30 cm iar dupa compactare de 22 cm
VERIFICAREA CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR
Verificarea calitatii se va face urmarind utilizarea de material compactant de tipul
propus, asigurarea tehnologiei corecte de compactare si in special grosimea straturilor
orizontale si a numarului de treceri cu utilaje adecvate, obtinerea gradului de compactare
prescris.
Receptia lucrarii se face pe parcurs prin procese verbale corespunzatoare.
ABATERI ADMISIBILE PENTRU COMPACTARI
Conform normativului C56-85, abaterea admisibila pentru gradul de compactare
prevazut in proiect este de 2% pentru medie si de 5% pentru valoare minima.
BETOANE
GENERALITATI
Betoanele folosite in realizarea constructiei sunt din clasa obitnuita, curent folosite
la noi in tara.
Parc Municipal Vest
756
STAS 790-84 Apa pentru betoane si mortare
SR 388-95 Ciment Portland
STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali
STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton
precomprimat
STAS 8600-79 Constructii civile, industriale si agricole, tolerante si abateri in constructii,
sisteme de tolerante
NE 012-1999 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat (inlocuieste C
140-86)
MATERIALE FOLOSITE LA PREPARAREA BETOANELOR
CIMENT
La prepararea betoanelor obisnuite se va folosi ciment I/A-S 32, 5R ale carui
conditii tehnice de receptie si livrare sunt reglementate prin SR 388-95.
Cand nu este mentionat tipul de ciment, acesta se stabileste conform NE 012-1999
anexa 1.2.
Verificarea calitatii cimentului aprovizionat se va face conform prevederilor din
anexa X.1. din normativul NE 012-1999.
AGREGATE
Sorturile de agregate trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS
1667-76 si dupa caz STAS 662-89 si SR 667-98.
Adoptarea altor surse sau sorturi de agregate este admisa numai cu acordul
prealabil al proiectantului si beneficiarului.
Laboratorul executantului are obligatia de a efectua verificarea conditiilor de calitate
pentru fiecare sort de agregate, la aprovizionarea acestuia, conf. STAS 4606-80 si NE
012-1999 anexa VI.1.
Se vor efectua verificari pentru: corpuri straine, argila in bucati, parte levigabila,
granulozitate, forma granulelor.
APA
Apa folosita la prepararea betonului va proveni din reteaua publica de alimentare.
ADITIVI
Pentru imbunatatirea lucrabilitatii betonului proaspat, se poate utiliza aditivul
superplastifiat FLUBET, in conformitate cu prevederile instructiunilor tehnice C 211-82 si
NE 012-1999.
Pentru betoanele de clasa mai mare de C16/20 (B250), se admite inlocuirea
aditivului FLUBET cu aditivul DISAN A.
La alegerea aditivilor se vor respecta prevederile din normativul NE 012-1999-pct.
4.4.1 si pentru adaosuri pct.4.5.
Utilizarea altor tipuri de aditivi este admisa numai cu acordul prealabil al
proiectantului.
PREPARAREA BETONULUI
Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric, admitanduse urmatoarele abateri:
ciment:
+/-1%
agregate, dozate indirect +/-2%
agregate dozate cumulat +/-1%
apa
+/-1%
aditiv
+/-0.1 litri/litru
Parc Municipal Vest
757
TRANSPORTUL BETONULUI
Transportul betonului de la statia de betoane la locul de punere in opera se va face
cu autoagitatoarele, respectand prevederile NE 012-1999 cap 1.2.
CONTROLUL CALITATII BETONULUI
Pentru respectarea calitatii betonului se for face urmatoarele verificari:
- verificari si determinari la aprovizionarea materialelor;
- verificari si determinari de laborator pentru adaptarea compozitiei betonului;
- verificari si determinari de laborator pe parcursul prepararii betonului;
- verificari si determinari la locul de punere in opera.
Rezultatele incercarilor efectuate pe probe recoltate la santier trebuie sa respecte
conditiile impuse de normativul NE 012-1999.
TURNAREA BETONULUI
Pentru fiecare categorie de elemente se va elabora de catre executant, fisa
tehnologica de betoane, care fi in prealabil prezentata si beneficiarului.
Fisa tehnologica va cuprinde:
- ordinea si ritmul de betonare;
- utilajele de transport si punere in opera;
- masuri preconizate pentru asigurarea calitatii lucrarii.
REGULI GENERALE DE BETONARE
Punerea in opera se va face in maximum 1 ore din momentul plecarii betonului
de la statie.
Betonul trebuie raspandit uniform in lungul elementului.
Turnarea noului strat se va face inainte de inceperea prizei betonului din stratul
turnat anterior.
Turnarea se va face continuu pana la rosturile tehnologice de lucru.
Durata maxima a intreruperilor de betoane, pentru care nu este necesara luarea de
masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei
betonului.
COMPACTAREA BETONULUI
Compactarea se va face cu vibratoare interne.
ROSTURI DE BETONARE
Rosturile de betonare vor fi dispuse in pozitiile stabilite de proiectant sau la
propunerile constructorului, aprobate de proiectant, si vor fi verificate.
Reluarea betonarii se va face la intervalul prevazut prin proiect si dupa indepartarea
laptelui de ciment si a eventualului beton necompactat, din rost.
TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
Pentru asigurarea de conditii favorabile de intarire, se va proceda la mentinerea
umiditatii betonului minimum 7 zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin
acoperirea cu material de protectie, stropind periodic cu apa sau aplicand pelicule de
protectie.
DECOFRAREA
Daca prin proiect nu se va specifica altfel, termenele minime pentru decofrare vor fi
cele prezentate in normativul NE 012-1999.
Parc Municipal Vest
758
ABATERI SI TOLERANTE
Abaterile maxime admise la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit
sunt aratate in normativul NE 012-1999.
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE BETON ARMAT
Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton armat constituie in majoritate
lucrari ascunse, astfel incat, verificarea si controlul calitatii acestora trebuie sa fie
consemnate in Registrul de Procese Verbale de Lucrari Ascunse.
Procesele verbale de lucrari ascunse vor fi incheiate intre reprezentantii
beneficiarului si ai executantului si vor fi aduse la cunostinta proiectantului.
Controlul calitatii se va face conf.NE012-1999 cap.17.
ARMATURI DIN OTEL BETON
GENERALITATI
Tipurile de armaturi folosite, conform proiectului, pentru realizarea structurii de
beton armat sunt curent folosite la noi in tara.
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
STAS 438/1-89
Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de
calitate
STAS 438/2-91
Sirma rotunda profilata
SR 438/3-98 Plase sudate
SR 438/5-98 Sarma cu profil periodic obtinuta prin deformare plastica la rece.
STAS 7009-79
Tolerante si abateri in constructii. Terminologie
NE 012-1999 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat
MATERIALE FOLOSITE
Otelurile pentru executarea lucrarilor din beton armat trebuie sa respecte conditiile
tehnice prevazute in STAS 438/1-89 si 438/3,4-98.
APROVIZIONARE SI LIVRARE
Fiecare lot aprovizionat trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de
producator.
La aprovizionare se va proceda la:
- constatarea existentei certificatului de calitate;
- verificarea prin indoire la rece.
DEPOZITAREA
Depozitarea armaturilor se va face separat, pe tipuri si diametre, in spatii amenajate
corespunzator, astfel incat sa se asigure evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea
otelului si evitarea inundarii lor sau contactul indelungat cu pamantul sau cu alte materiale.
CONTROLUL CALITATII ARMATURILOR DE OTEL BETON
Se va face conform prevederilor din normativul NE 012-1999- cap 17
FASONAREA BARELOR
Se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate in asa fel incat sa se
evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul
montarii.
Parc Municipal Vest
759
Etrierii se vor confectiona cu ciocuri de 45 grade (135 grade), lungimea acestora pe

portiunea dreapta fiind de minimum 10 diametre.
MONTAREA ARMATURILOR
Va incepe dupa receptionarea calitativa a cofrajelor.
Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta prin proiect si detalii. Mentinerea
pozitiei trebuie sa fie asigurata pe tot timpul turnarii.
TOLERANTE SI ABATERI
Sunt cele indicate in normativul NE 012-1999.
PREVEDERI CONSTRUCTIVE
Sunt indicate in normativul NE 012-1999.
STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
Sunt cele din proiect sau in lipsa, cele din normativul NE 012-1999.
INADIREA BARELOR
Se fac conform proiectului, normelor si standardelor in vigoare.
CONDITII DE RECEPTIE ALE ARMATURILOR
La terminarea montarii armaturilor, beneficiarul, prin reprezentantul sau, va verifica:
- numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni;
- distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul de fixare;
- lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in
elememtele care se toarna ulterior;
- lungimea petrecerilor la inadiri;
- calitarea sudurilor
- numarul si calitatea legaturilor intre bare;
- dispozitivul de mentinere a pozitiei armaturii in timpul betonarii;
- modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton.
COFRAJE
GENERALITATI
Cofrajele se vor executa dintr-un lemn sau produse pe baza de lemn. Materialele
utilizate si grosimea acestuia trebuie sa asigure realizarea unei suprafete de beton plane
si de calitate buna.
Cofrajele si sustinerile trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
- sa asigure obtinerea unor elemente de beton cu forme si dimensiuni
prevazute prin proiect;
- sub actiunea betonului proaspat si incarcari din procesul de executie sa nu
permita deformari care sa depaseasca abaterile admise;
- sa permita o montare si decofrare simpla;
- la pereti, inaltimea maxima a cofrajului pentru o etapa, este de 2.00 m.
STAS 7009-79 Constructii Civile Industriale si Agricole. Tolerante si Abateri in Constructii.
Teminologie
Sistem de Tolerante.
STAS 10265-75
Tolerante in Constructii. Calitatea suprafetelor. Termeni si Notiuni de
baza.
Parc Municipal Vest
760
STAS 10265/1-84 Tolerante in Constructii. Tolerante la suprafata Betonului Aparent.

NE 012-1999 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.
CONDITII DE MONTAJ
Inainte de montarea cofrajelor la pereti se va proceda la:
- verificarea si receptionarea armaturilor montate;
- pregatirea rostului de betonare, respectiv a suprafetei de beton vechi cu care
sa vina in contact betonul nou, prin spituire si suflare cu aer comprimat, sau
spalare cu jet de apa;
La montarea cofrajelor se vor respecta urmatoarele conditii:
- pozitionarea in plan conform proiectului;
- asigurarea orizontalitatii si verticalitatii;
- asigurarea respectarii dimensiunii sectiunilor;
- asigurarea grosimii acoperirii cu beton.
Conform NE012-1999 anexa III.1.
CONTROLUL SI RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE COFRAJE
Controlul calitatii cofrajelor se va face conf. NE 012-1999 cap.11 cu tolerantele
din anexa III.1.
La terminarea executarii cofrajelor se va verifica:
- alcatuirea elementelor de sustinere si sprijin;
- inchiderea corecta si asigurarea etanseitatii;
- dimensiunile in plan ale sectiunii transversale;
- orizontalietatea, planeitatea cofrajelor de placa si grinzi;
- verticalitatea cofrajelor de pereti;
- masuri pentru fixarea cofrajelor elementelor de sustinere;
- existenta in numar suficient a distantierelor.
In urma verificarilor si masuratorilor mentionate, se va proceda la consemnarea
celor constatate intr-un proces verbal de lucrari ascunse, intre executant si cel care a
verificat.
ZIDARII
PREVEDERI GENERALE
Pe parcursul executarii lucrarilor de zidarie, executantului ii revin urmatoarele
obligatii:
- respectarea stricta a prevederilor din proiect si din prezentul capitol;
- obtinerea in prealabil a acordului beneficiarului si proiectantului pentru:
- folosirea altor materiale decat cele precizate in prezentul capitol;
- schimburi ale tehnologiei de executie precizata in prezentul capitol.
Principalele standarde ce trebuiesc respectate sunt:
STAS 10104 83 Constructii de zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul
elementelor structurale;
STAS 10109/1-82 Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor
STAS 457-86 Caramizi ceramice pline.
STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala.
MATERIALE FOLOSITE LA EXECUTAREA ZIDARIILOR
Lucrarile de zidarie se vor executa numai cu caramizi pline marca C100, calitatea
A, clasa C1, conform STAS 457-86 sau caramizi cu goluri verticale marca C100, calitatea
Parc Municipal Vest
761
A, clasa C1, conform STAS 5185-86 si 5185-2-86. Se pot folosi alte tipuri de zidarii numai
dupa obtinerea acordului scris al proiectantului.
MONTAREA ZIDARIILOR
Prevederile din prezentul subcapitol se refera la compozitia, prepararea si
transportul materialelor de zidarie de tipul ciment-var, utilizate la executarea zidariilor
precum si la verificarea calitatii lor.
CONDITII TEHNICE
Materialele de zidarie de tipul ciment- var, vor avea marca 50, notata M 50 z.
Verificarea realizarii marcii mortarului pus in lucrare se face conform STAS 2634-80;
rezistenta minima la compresiune la 28 de zile care asigura incadrarea in marca M50z cf.
STAS 1030-84 este de N/mm2.
MATERIALE
Pentru prepararea mortarului se vor folosi urmatoarele materiale:
- Var pasta conform STAS 146-78, ciment Pa 35 conform 388-81, nisip
natural de rau conform STAS 1667-76 si apa din reteaua publica de
alimentare.
- Dozajul pentru mortarul var ciment, care poate fi utilizat fara incercari
preliminare, este cel care rezulta din STAS 1667-76.
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIILOR
Inainte de inceperea lucrarilor de zidarie, se va proceda la executarea trasarii
peretilor pe suprafata planseului pe care sunt amplasati.
Trasarea se va face complet, cuprinzand toate elementele din plan (intinderi,
iesinduri, colturi, intersectii, goluri de usi) in vederea modificarilor (demolarilor) ulterioare.
Inainte de punerea in lucrare, zidariile se vor uda bine cu apa. Pe timp calduros
udarea se va face abundent.
Rosturile orizontale si verticale ale cladirilor se vor umple bine cu mortar, la
lasandu-se neumplute pe o adancime de 1-1,15 cm de la fata exterioara a zidariei.
Orizontalitatea randurilor de zidarie se obtine utilizand rigle metalice sau de lemn
gradate la intervale egale cu inaltimea randului de zidarie, aceste rigle se fixeaza la
inceperea lucrarilor la capetele panoului de zidarie de executat. Verificarea permanenta a
orizontalitatii fiecarui rand de zidarie executat, se va face cu o sfoara de trasat intinsa intre
riglele gradate.
Abaterile fata de orizontala ale suprafetelor superioare a fiecarui rand de zidarie,
vor fi max.2 mm/m , insa cel mult 15 mm pe toata lungimea neintrerupta a peretului.
Pe timpul executiei , se va controla permanent verticalitatea zidariei, fie cu firul de
plumb lasat sa cada liber pe inaltimea zidariei, fie cu ajutorul unui dreptar si a nivelei
asezata cu lungimea pe inaltimea zidariei.
Intreruperea lucrului pe timpul executarii zidariei se va face fara a asterne mortar
peste ultimul rand.
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE ZIDARIE
La realizarea lucrarilor de zidarie se vor efectua verificari atat in timpul executiei cat
si dupa terminarea lor. Se va verifica daca lucrarile corespund cu documentatia tehnica
care sta la baza executiei precum si calitatea lucrarilor executate.
Verificarea privind calitatea zidariilor constau in:
- verificarea limita de la grosimea de executie a peretilor din zidarie avand
grosimea bruta de 25 cm vor +/-6 mm caramida arsa.
- verificarea grosimii rosturilor verticale si orizontale
Parc Municipal Vest
762
- Abaterile limita de la grosimea rosturilor vor fi de +/- 2 mm, atat pentru cele
orizontale cat si pentru cele verticale.
- verificarea orizontalitatii suprafetelor superioare ale randurilor de zidarie se
face cu ajutorul nivelei si a dreptarului.
- Abaterile fata de orizontala a suprafetelor superioare ale fiecarui rand de
zidarie, vor fi max 2mm/m, dar cel mult 15 mm pe toata lungimea
neintrerupta a peretelui.
- verificarea planeitatii suprafetelor si a rectinitatii muchiilor se face prin
aplicarea pe suprafata peretelui sau in lungul muchiilor a unui dreptar de
minim 2 m lungime si suprafata peretelui (sau linia muchiei) cu o precizie de
1 mm.
- Abaterile limita de la planeitatea suprafetelor vor fi de 2 mm/m.
- Constructia are subsistemul vertical de rezistenta realizat in marea majoritate
cu pereti structurali de zidarie intariti cu samburi si centuri de beton armat.
Executarea lucrarilor se va face in consecinta, adica realizarea mai intai a zidariei si
apoi a centurilor si simburilor de beton armat.
HIDROIZOLATII
CERINTE GENERALE
Hidroizolatiile prevazute in acest capitol se refera la protectia constructiilor impotriva
umiditatii pamantului si a apelor subterane.
STAS 2355/3-85 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de hidroizolatii in
constructii, clasificare si terminologie.
STAS 2355/2-87 Hidroizolatii din elemente bituminoase la elementele de constructii.
Prescriptii generale de proiectare si executie.
STAS 10265-75 Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si notiuni
de baza.
C 112-86 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale
bituminoase la lucrari de constructii.
MATERIALE FOLOSITE
MATERIALE BITUMINOASE
Pentru hidroizolatii si lucrarile aferente acestora se vor utiliza urmatoarele
materiale:
- panza bitumata tip PA 55, PA 45, conform STAS 1046-78
- tesatura din fibre de sticla bituminata tip TSA 2000, conform STAS 10126-80
- cartoane bituminate tip CA 353, CA 400, conform STAS 7916-80 si IA
1100R, conform NRT 8067-85
- impislituri din fibre de sticla bituminate tip IA 1100, conform STAS 7916-80 si
IA 1100R, conform STAS 8067-85
- bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H80/90, conform STAS 7084-78.
MATERIALE CERAMICE
Pentru protectia exterioara a hidroizolatiilor la pereti se va executa o zidarie de
caramida marca C100, cu mortar M50z. Pentru realizarea acestei zidarii de protectie se va
consulta capitolul de zidarii din prezentul caiet de sarcini.
Executarea lucrarilor de hidroizolatii, atat cele contra apelor fara presiune cat si
cele contra apelor sub presiune, se vor executa conform prevederilor normativului C 1186.
Parc Municipal Vest
763
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII

Pentru verificarea lucrarilor de hidroizolatii se vor respecta prevederile capitolului 5,
cu acelasi nume, din normativul C 112-86.
CONSTRUCTII SI PREVEDERI GENERALE
Pe parcursul executarii lucrarilor, executantului ii revin urmatoarele obligatii:
- respectarea stricta a prevederilor din proiect si din prezentul capitol,
- schimbari ale tehnologiei de executie precizata in prezentul capitol;
Principalele standarde si norme ce trebuiesc respectate pentru lucrarile de
constructii metalice sunt:
STAS 10108/0-1978 Calculul si alcatuirea elementelor din otel
STAS 500/2 -1980 Oteluri de uz general pentru constructii
C 150-1984 Calitatea imbinarilor sudate
C28-1983
Sudarea armaturilor din otel beton
MATERIALE FOLOSITE
In lipsa unor specificatii in planuri pentru piese metalice inglobate si profile metalice,
otelul folosit va fi OL 37,2 iar electrozii pentru sudura vor fi E46B sau E42B (echivalent
Unibaz).
TEHNOLOGIA DE REALIZARE
Pentru o executie corecta si fluenta este necesara:
- marcarea si depozitarea ordonata pe santier a fiecarui element al
constructiei metalice;
- organizarea manipularii si transportului pe verticala si orizontala al
elementelor;
- prelucrarea marginilor pieselor, montarea, pregatirea materialelor de adaos,
sudarea si prelucrarea ulterioara a sudurii pentru fiecare element;
- respectarea operatiunilor de control in conformitate cu prevederile de
executie, prescriptiile tehnice si normativele in vigoare
In timpul executiei lucrarilor de constructii metalice se va acorda o atentie deosebita
asigurarii stabilitatii elementelor metalice la montaj.
PROTECTIA LUCRARILOR IN PERIOADA DE EXECUTIE
Elementele metalice ce se depoziteaza pe santier vor avea suprafata pregatita si
protejata temporar cu un strat de grund.
Depozitarea elementelor metalice se va face in locuri ferite de intemperii.
Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de
suprafata se executa pe zonele sau elementele care au defecte depistate vizual sau prin
sondaj, procente minime diferentiate pe clase de calitate in conditiile admise de STAS
767/0-1977 tabel 1.
Se vor executa urmatoarele activitati:
- verificarea si examinarea continutului documentelor de atestare a calitatii
materialelor de ansamblu (nituri, suruburi, piulite, electrozi) iar in cazul cand
Parc Municipal Vest
764
acestea nu exista antreprenorul va face demersurile necesare pentru

determinarea calitatii materialelor folosite;
- verificarea existentei si continutului documentatiei de atestare a materialelor
folosite pentru elementele de constructii metalice;
- verificarea documentelor intocmite pe parcursul lucrarilor de montare,
dispozitii de santier, procese verbale de lucrari ascunse.
ANEXA A
CONSEMNAREA DEFECTELOR SI MODULUI DE REMEDIERE
Imediat dupa decofrarea unei parti de structura se va incheia un proces verbal de
aspect, fata vazuta intre beneficiar si antreprenor.
Eventualele defecte constatate se vor nota pe schite, aratandu-se tipul defectului
conform clasificarii urmatoare:
O. DEFECTE DE SUPRAFATA (D.S.)
A. DEFECTE IN STRATUL DE ACOPERIRE (D.S.A)
B. DEFECTE DE ADANCIME SI SUPRAFATA REDUSA (D.S.A.R)
C. DEFECTE DE ADANCIME SI/SAU SUPRAFATA MARE (D.A.S.M), consultanduse caracterizarile facute mai jos.
Tipul defectului va fi autentificat de proiectant in urma confruntarii proceselor
verbale mai sus mentionate cu fiecare caz in parte nominalizat cu defecte.
Executarea remedierilor se va face numai dupa verificarea de catre antreprenor si
reprezentantul beneficiarului a corectei realizari a lucrarilor pregatitoare si numai in cazul
in care, dupa executarea lucrarilor pregatitoare defectul constatat initial se mentine in
incadrarea facuta in procesul verbal.
Daca la executarea lucrarilor pregatitoare defectul capata amploare se va chema
proiectantul in cazul in care acesta devine DE ADANCIME SI /SAU SUPRAFATA MARE
(D.A.S.M.)
Dirigintele de santier si antreprenorul vor urmari modul de executare al remedierilor si vor
consemna in scris corecta lor realizare.
De asemenea acestia vor asigura respectarea tuturor prevederilor cuprinse in
normativul NE012-99- Executarea lucrarilor din beton si beton armat si in normativul de
executare a lucrarilor pe timp friguros.
Darea in exploatare a elementelor de beton remediate se va face conform capitolului 4 din
normativul C149-87.
0. DEFECTE DE SUPRAFATA (D.S.)
Caracterizare
Segregari sau pri pa suprafata elementului pe adancime de maximum 1 cm.
Zona cu defecte se freaca cu peria de sarma, se curata cu jet de aer si se
umezeste pana la saturare cu apa.
Modul de remediere
Se aplica pe zona cu defecte pasta de ciment, prin apasare energica cu mistria sau
spaclul.
Compozitia pastei de ciment si prepararea acesteia se va face conform C149-87
pct 2.7.2 si 2.7.3.
Protectia dupa remediere
Suprafata remediata se va mentine in stare umeda minimum 3 zile prin stropire
periodica cu apa sau acoperirea cu prelata sau folii.
Parc Municipal Vest
765
A. DEFECTE IN STRATUL DE ACOPERIRE AL ARMATURILOR

Caracterizare
Segregari sau desprinderi de beton la decofrare avand adancimea pana la
armatura.
Desprinderea betonului degradat prin lovire cu ciocanul de zidar
Curatirea cu jet de aer
Umezirea betonului cu apa pana la saturare.
Acestea se considera incheiate dupa svantarea suprafetei de beton ce urmeaza a fi
reparata.
Modul de remediere
Tencuire cu mortar de ciment aplicat in straturi de maximum 15 mm grosime prin
aruncarea cu mistria si presare.
Compozitia mortarului pentru remediere ( in unitati de volum) este urmatoarea:
1 parte ciment + 3 parti nisip 0...3 mm+apa in cantitatea necesara obtinerii unei
consistente care sa permita mortarului aplicat sa-si mentina pozitia.
Prepararea mortarului: se amesteca nisipul cu cimentul, se adauga apa treptat,
amestecandu-se in continuare pana se obtine un amestec uniform si la consistenta
necesara punerii in lucrare.
Protectia ulterioara dupa remediere
Este necesara mentinerea umiditatii prin stropire repetata sau acoperire prelate,
folii sau pelicule de protectie minimum 7 zile.
B. DEFECTE DE ADANCIME SI SUPRAFATA REDUSA (D.A.S.R)
Caracterizare
Segregari (sau goluri) locale care depasesc grosimea stratului de acoperire a
armaturilor dar afecteaza 1/3 din sectiunea elementului sau maximum 0,5 m2.
Se indeparteaza betonul necorespunzator prin spargere cu spitzul.
Se corecteaza forma golului astfel incat sa se asigure posibilitatea unei corecte
completari cu beton nou.
Se curata zona cu jet de aer si se umezeste pana la saturare.
Se monteaza cofrajul asigurandu-se etanteitatea, posibiliatea de patrundere a
pervibratorului si depasirea cu minimum 20 cm a marginii superioare a zonei de remediat.
Modul de remediere
Betonarea se face in exces, depasind marginea superioara a zonei defecte si
asigurand o buna compactare prin vibrare.
Decofrarea se va face dupa 24 ore de la betonare.
Imediat dupa decofrare se va indeparta betonul in exces prin spitzuire usoara (cu
spitz sau dalta si ciocan de 0.50 kg).
Compozitia betonului de completare ( in volume ) este urmatoarea:
1 parte ciment
1 parte agregat sort 0-3 mm
apa pana la parti si este necesara obtinerea unui beton de clasa Bc25. Se poate
utiliza si beton comandat de la statie avand aceiasi clasa si sortiment de agregat.
Protectia ulterioara
Idem punctul A.4.
C. DEFECTE DE ADANCIME SI/SAU SUPRAFATA MARE (D.A.S.M.)
Caracterizare
Parc Municipal Vest
766
Segregari (su goluri) de adancime (sau suprafata) mare care depasesc mai mult de
1/3 din sectiunea elementului si/sau 0,5 m2 suprafata.
Pentru remediere prin injectare pasta de ciment:
Vezi cap.2.11. pct.2.11.1., din Instructiuni tehnice privind procedeele de
remediere a defectelor pentru elementele din beton si beton armat C149-87 Buletinul
Constructiilor Vol.5 1987.
Modul de remediere
Vezi cap. 2.11. injectare pasta de ciment
2.12. betonare in exces
2. 13 torcretare,
Din normativul C149-87.
Tipul de remediere se stabileste de catre proiectant prin dispozitie de santier.
In municipiul Ploiesti se doreste a se realiza parcul municipal vest inclusiv caile de
acces si a retelei edilitare specifice, investitia PHPL 905/2010. Investitorul este municipiul
Ploiesti. In cadrul amplasamentului se vor executa mai multe module si obiective dintre
care amintim:
Modul tip 1 : grupuri sanitare + cabina paza;
Modul tip 2 : pavilion mese sah;
scena + gradene;
fantana cascada.
Obiectivul acestui memoriu este de a descrie principiile structurale ce au stat
la baza elaborarii documentatiei modulului 1 : grupuri sanitare + cabina paza.
Scurta descriere a amplasamentului
Amplasamentul se afla in jud. Ploiesti. Conform studiului geotehnic terenul este
caracterizat de o presiune conventionala de 200kPa, adancimea de fundare fiind 90cm
100cm.
Scurta descriere a actiunilor exercitate asupra structurii de rezistenta
Actiunile luate in calcul sunt exclusiv cele din exploatare cum ar fi greutatea
structurii, incarcarile din exploatare, vantul si seismul.
Valorile actiunilor din exploatare sunt date de normativele in vigoare, beneficiarul
rezervandu-si dreptul de a majora anumite valori in sens acoperitor.
Incarcari datorate exploatarii
Conform SR EN 1991-1-1 / 2004 incarcarea utila este de 2kN/m la nivelul placii
pardoselii si 1.5kN/m la nivelul terasei circulabile.
Incarcarile permanente la nivelul terasei:
1 Amorsa bituminoasa
2
2 Strat de difuzie
2
3 Bariera de vapori
2
4 Strat de polistiren extrudat (32kg/mc 10 cm)
3.2
5 Strat de separatie compus din geotextil
2
6
7
8
Beton de panta (sapa de panta armata cu plasa tip buzau)

220
Stratul 1 de hidroizolatii din membrane termosudabila din bitum
aditivat SBS, greutate 4kg/mp
4
Stratul 2 de membrane de hidroizolatii tip: Poliester SBS 4,5 Kg/mp
4.5
Beton de potectie/beton amprentat (sapa de protectie armata cu 110
Parc Municipal Vest
767
plasa STNB de cca 5 cm grosime)

349.7kg/m2
1
2
3
Incarcarile permanente la nivelul placii de pardoseala:

Beton amprentat
Strat suport(adeziv)
Sapa autonivela(50mm)
110
2
110
222.0kg/m2
Incarcari datorate vantului

Actiunea vantului nu este semnificativa datorita regimului mic de inaltime al
constructiei. Calculul la vant se va realiza tinand cont ca amplasamentului ii corespunde o
presiune de referinta de 0.4 kPa, mediata pe 10 min la 10 m cu interval mediu de
recurenta de 50 ani (2% probabilitate anuala de depasire).
Incarcari datorate zapezii

Din punct de vedere al incarcarilor din zapada amplasamentul corespunde unei
valori caracteristice a incarcarii din zapada pe sol s0,k=2.0 kN/m2 avand interval mediu de
recurenta de 50 ani.
Parc Municipal Vest
768
Actiunea seismica
Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental, pentru
fiecare directie orizontala principala considerata in calculul cladirii, se determina dupa cum
urmeaza (vezi P100-1/2006):
- Greutatea suprastructurii la nivelul cotei zero in gruparea de lunga durata
este de 897.5kN. (1kN100kgf)
(T1 )
2.75
c = 1 S d (T1 ) = 1 a g
= 1 0.28 g
1 = 12.32%
q
5 1.25
unde:
1 - este factorul de importanta-expunere al constructiei, considerat cu valoarea de 1.0
pentru clasa III de importanta-expunere a cladirii analizate - 1 = 1 (locuinte vu importanta
redusa)
Sd(T1) - ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei
fundamentale T1
- factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin
masa modala efectiva asociata acestuia, a carui valoare este egala cu 0.85 daca T1 < TC
si daca structura are mai mult de doua niveluri. 1.0 pentru restul cazurilor. - = 1.00
ag valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0,28g
Parc Municipal Vest
769
(T1) - forma normalizata a spectrului de raspuns elastic pentru componentele orizontale

ale acceleratiei terenului - (T1)= 2.75
q - este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului elastic in
raspuns inelastic), cu valori in functie de tipul structurii si capacitatea acesteia de disipare
a energiei seismice pentru sistemul nostru structural
q = 5x1.25 (cadre cu o
singura deschidere).
Gruparea actiunilor
Gruparea efectelor structurale ale actiunilor , pentru verificarea structurilor la stari
limita ultime:
Gruparea fundamentala:
n
1.35
k, j
+ 1.5 Uk
k, j
+ 1.5 Vk + 1.05 Uk
j=1
n
1.35
G
j=1
Gk,i efectul pe structura al actiunii permanente i , luata cu valoarea sa caracteristica;

Uk efectul pe structura al actiunii utile, luata cu valoarea sa caracteristica
Vk efectul pe structura al actiunii vantului, luata cu valoarea sa caracteristica
Gruparea speciala
n
k, j
+ I A Ek + 0.40 Uk
j =1
AEk este valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de

recurenta, IMR adoptat de cod (IMR = 100 ani conform P100-2006).
limita de serviciu:
Parc Municipal Vest
770
k, j
+ Uk
k, j
+ Vk + 0.7 Uk
j =1
n
G
j =1
Exigente structurale
Calculul si conformarea suprastructurii se va face in functie de recomandarile
codului P100-2006. In continuare descriem pe scurt principiile ce le propunem in aceasta
faza a proiectului.
Simplitatea structurala presupune existenta unui sistem structural continuu si
suficient de puternic care sa asigure un traseu clar, cat mai direct, si neintrerupt al fortelor
seismice, indiferent de directia acestora, pana la terenul de fundare. Fortele seismice care
iau nastere in toate elementele cladirii, ca forte masice, sunt preluate de planseele diafragme orizontale si transmise structurii verticale, iar de la aceasta sunt transferate la
fundatii si teren.
S-a urmarit sa se inzestreze structura cladirii cu redundanta adecvata. Prin aceasta
se asigura ca ruperea unui singur element sau a unei singure legaturi structurale nu
expune structura la pierderea stabilitatii si se realizeaza un mecanism de plastificare cu
suficiente zone plastice, care sa permita exploatarea rezervelor de rezistenta ale structurii
si o disipare avantajoasa a energiei seismice.
Conformarea a urmarit realizarea unei structuri cat mai regulate, distribuite cat mai
uniforma in plan, permitand o transmitere directa si pe un drum scurt a fortelor de inertie
aferente maselor distribuite in cladire.
Intrucat actiunea orizontala a cutremurelor se manifesta bidirectional, elementele
structurale au fost dispuse in plan intr-un sistem ortogonal, in masura sa ofere
caracteristici de rezistenta si de rigiditate suficiente in doua directii.
Rigiditatea laterala este suficienta pentru limitarea deplasarilor orizontale, astfel
incat efectele de ordinul 2 si degradarile constructiei sa poata fi controlate.
Structura a fost inzestrata cu suficienta rigiditate si rezistenta la torsiune pentru a
limita manifestarea unor miscari de rasucire in ansamblu a constructiei, care ar putea spori
periculos eforturile si deplasarile orizontale ale cladirilor.
Alcatuirea fundatiilor constructiei si a legaturii acesteia cu suprastructura asigura
conditia ca intreaga cladire sa fie supusa unei excitatii seismice cat mai uniforme.
Sistemul structural al cladirii
Constructia proiectata este o cladire avand parter si un etaj partial, avand destinatia de
grupuri sanitare si cabina poarta.
Structura de rezistenta este realizata din cadre din beton armat monolit cu
elemente verticale formate din stalpi si elemente orizontale formate din plansee rezemate
pe grinzi, cu inchiderile si compartimentarile din zidarie din blocuri de beton celular
autoclavizat (B.C.A.) sau blocuri POROTERM.
Parc Municipal Vest
771
TALPI FUNDARE b=50cm;h=1.55m

STALPI 50x50;
GRINZI 25x45;
STALPISORI ZIDARIE 25x25
PLACA BETON ARMAT 15cm, 12cm;
La nivelul fundatiilor s-au dispus 2 talpi pe directia longitudinala si 2 pe directia
transversala. Aceste talpi au rolul de element de incastrare rigid, pentru suprastructura. Sa optat pentru dispunerea de talpi pentru a neutraliza efectul tasarilor diferentiate.
Rezultatele analizei preliminare a structurii
Parc Municipal Vest
772
Modelul de calcul 3D
Analiza modala
Modul fundamental de vibratie longitudinal
Vedere de sus
Parc Municipal Vest
773
Modul fundamental de vibratie transversal

Vedere de sus
Modul fundamental de vibratie la torsiune

Vedere de sus
Parc Municipal Vest
774
Mode
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Period
0.144556
0.131548
0.10665
0.097783
0.08753
0.081065
0.046844
0.013815
0.012567
0.010953
0.009497
0.008236
UX
20.7961
40.4096
10.9244
7.0681
17.5708
3.2309
0.0001
0
0
0
0
0
UY
20.9287
27.9177
22.1239
6.1842
12.9468
9.8852
0.0133
0
0.0002
0
0
0
SumUX
20.7961
61.2057
72.1301
79.1982
96.769
99.9999
100
100
100
100
100
100
SumUY
20.9287
48.8464
70.9703
77.1545
90.1012
99.9864
99.9998
99.9998
100
100
100
100
RZ
33.6178
0.1242
27.7777
26.0913
0.0848
12.3009
0.0033
0
0
0
0
0
SumRZ
33.6178
33.742
61.5197
87.611
87.6958
99.9966
100
100
100
100
100
100
Au fost calculate 12 de moduri de vibratie, iar tabelul de mai sus ne indica faptul ca
structura are o comportare modala buna. Efectul de antrenare dinamica datorat structurii
de la etaj va fi luat in calcul print-o analiza spectrala.
Deplasari de nivel
Se are in vedere verificarea la doua stari limita, respectiv starea limita de serviciu
(SLS) si starea limita ultima (SLU). Conditia de verificare asociata starii limite ultime este
de regula dimensionata in cazul zonelor seismice caracterizate prin perioade de colt mari,
datorita amplificarilor importante ale deplasarilor in domeniul inelastic, inregistrate in cazul
structurilor cu perioade in domeniul 0-Tc.
Verificarea la starea limita de serviciu (SLS)
Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop mentinerea functiunii
principale a cladirii in urma actiunilor seismice , ce pot aparea de mai multe ori in viata
constructiei, prin limitarea degradarii elementelor nestructurale si a componentelor
instalatiilor aferente constructiei. Prin satisfacerea acestei conditii se limiteaza implicit si
costurile reparatiilor necesare pentru aducerea constructiei in situatia premergatoare
seismului.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
d rSLS = q d r d rSLS
,a
d rSLS
deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS
factor de reducere care tine seama de perioada de revenire mai scurta a actiunii
seismice. Valoarea factorului este 0.4 pentru cladiri incadrate in clasa de importanta III
q
factorul de comportare specific tipului de structura q=5x1.25
dr
deplasarea relativa a aceluiasi nivel, determinata prin calcul static elastic sub
incarcari seismice de proiectare
d rSLS
valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel. In lipsa unor valori specifice
,a
elementelor nestructurale utilizate, determinate experimental, deplasarea admisa este
selectata conform tabelului 2 (materiale fragile atasate structurii).
Tabelul 1 Valori de proiectare ale modulelor de rigiditate
Modul de interactiune
Elementele nestructurale
contribuie la rigiditatea de
ansamblu a structurii
EbIb*
Rigiditatea sectionala
nu interactioneaza cu
structura
0,5 EbIb*
Parc Municipal Vest
775
Eb - Modulul de elasticitate al betonului

Ib - Momentul de inertie al sectiunii brute de beton
Tabelul 2 Valori admisibile ale deplasarii relative de nivel

Tipul
de Materiale fragile atasate Cladirile
cu
elemente
elemente
structurii
nestructurale fixate astfel incat
nestructurale
nu interactioneaza cu structura
0,005 h*
0,008 h*
Rigiditatea
sectionala
*
h inaltimea de nivel
Verificarea la starea limita ultima (ULS)
Verificarea la starea limita ultima are drept scop evitarea pierderilor de vieti
omenesti la atacul unui cutremur major, foarte rar, ce poate aparea in viata unei
constructii, prin prevenirea prabusirii totale a elementelor nestructurale. Se urmareste
deopotriva realizarea unei margini de siguranta suficiente fata de stadiul cedarii
elementelor structurale.
d rULS = c q d r d rULS
,a
(2)
ULS
r
deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata ULS

d
q
dr
definit in cadrul paragrafului F.1. In lipsa datelor care sa permita o evaluare mai
precisa, rigiditatea la incovoiere a elementelor structurale, utilizata pentru calculul valorii
dr, se considera egala cu jumatate din valoarea corespunzatoare sectiunilor nefisurate.
c
coeficient de amplificare al deplasarilor, care tine seama ca pentru T<Tc deplasarile
seismice calculate in domeniul inelastic sunt mai mari decat cele corespunzatoare
raspunsului seismic elastic.
c=3-2.5x0.15/1>2 => c=2
d rULS
valoare
admisibila a deplasarii relative de nivel, egala cu 2.5%.
,a
Din conditiile SLS: 0.6x0.4x5x1.25xd<0.005xh => <3.33 (raportat la valoarea din
prog. de calcul)
Din conditiile SLU: 2x5x1.25xd<0.025xh => <2.00 (raportat la valoarea din prog.
de calcul)
Story
STORY2
STORY2
STORY2
STORY2
STORY1
STORY1
STORY1
STORY1
Item
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Load
SX
SX
SY
SY
SX
SX
SY
SY
DriftX
DriftY
0.000272
0.000004
0.000006
0.000273
0.000179
0.000032
0.000041
0.00019
Se observa ca deplasarile efective sunt inferioare deplasarilor limita admise.

Dimensionari ale fundatiilor
Parc Municipal Vest
776
Dimensionari ale suprastructurii
Parc Municipal Vest
777
Parc Municipal Vest
778
Parc Municipal Vest
779
Materiale
BETON:
Beton egalizare
Talpi
fundatie,
pardoseala
C8/10
placa C20/25 S2 XF1 CL 0.20 CEM II A-S 32.5 DC300kg/m3
A/C=0.50 031mm
Parc Municipal Vest
780
Suprastructura
C20/25 S3 XC1 CL 0.20 CEM II/A-S 32.5(R) DC280 kg/m3

A/C=0.5 031mm
OTEL-BETON : OB37, PC52

ELEMENTE INCHIDERE NESTRUCTURALE:
BCA sau rigips
Recomandat pereti despartitori din
Baza normativa
Proiectul va fi conceput pe baza legilor, normelor si standardelor in vigoare, dintre
care amintim:
Legea 10/1995, modificata in anul 2001, privind calitatea lucrarilor de constructii;
HG nr. 26/1994- Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in
timp si post-utilizare a constructiilor;
Ordinul 77/N/1996 al MLPAT Indrumator de aplicare a prevederilor Regulamentului de
verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor si executiei lucrarilor de
constructii;
P100-1/2006 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social
culturale, agrozootehnice si industriale;
SR EN 1991-1-1 Actiuni in constructii, greutati tehnice si incarcari pemanente;
CR1-1-3-2005 Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor;
CR0-2005 Bazele proiectarii structurilor in constructii;
SR EN 1992-1-1 Calculul elementelor structurale din beton, beton armat si beton
precomprimat;
NP007-1997 Normativ pentru proiectarea structurilor in cadre din beton armat;
NE012-2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si beton
precomprimat;
C169-88 Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea
STAS 8924/1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si
agrozootehnice;
NP112-04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa;
STAS 1242/1-89 Teren de fundare. Principii generale de cercetare;
NP-082-04 Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni supra constructiilor. Actiunea
vantului;
NP-005-05 Normativ de proiectare pentru structuri din lemn;
CR6-2006 Cod de proiectare pentru structuri din zidarie;
Concluzii
Structura de rezistenta a modului mai sus prezentat fost conceputa, calculata si
proiectata in conform cu normele si normativele in vigoare in Romania. S-au avut in
vedere metode de calcul si analiza moderne. La abordarea calcului antiseismic s-a utilizat
normativul de calcul antiseismic P100-2006.
Au fost luate in analiza recomandari si incadrari ale constructiei in acord cu
prevederile din normativelor, iar calculele s-au efectuat in raport cu acestea.
Lucrarile se vor efectua numai dupa obtinerea Autorizatiei de Constructie si
anuntarea inceperii lucrarii la I.C.M.B. si vor fi executate de personal calificat si urmarite
de personal autorizat de catre M.L.P.A.T.
Structura de rezistenta proiectata este una de dificultate redusa in ceea ce priveste
executia.
Parc Municipal Vest
781
3.5.4.3 Instalatii sanitare

3.5.4.3.1 Memoriu tehnic instalatii sanitare grupuri sanitare
Grupuri sanitare si cabine poarta
Mici pavilioane modulare cu diverse destinatii, care se amplaseaza repetitiv prin
parc : cateodata in mici grupuri, altadata singular. Scopul este de a se crea o punctuatie
unitara a parcului, care acopera o suprafata de aproape 60 ha.
trama de 5,50x5,50, care poate adaposti grupuri sanitare in varianta inchisa si diverse
obiecte de mobilier (mese de sah, jocuri, banci in varianta fara ziduri, dar cu acoperire cu
para-solare din prefabricate din beton.
Se vor prevedea cabine de paza in corelatie cu modulele tip 1 (grupuri sanitare).
Constructia modulului tip 1 este proiectata cu regim de Inaltime parter si etaj 1 partial.
Structura de rezistenta este alcatuita din cadre de beton armat, stalpi si grinzi.din
beton armat
La modulele tip 2, pe placa pardoselii sunt prevazute mese si scaune din beton
usor armat, ancorate In stratul suport al pardoselii, pozitia acestora fiind specificata In
planurile de arhitectura.
3.5.4.3.2 Caiet de sarcini instalatii sanitare grupuri sanitare

GENERALITATI
a. Continutul
In cadrul fiecarei categorii de lucrari se vor specifica:
- standarde, normative si prescriptii de executie
- materiale
- probe, verificari
- conditii de livrare si depozitare pentru materiale si utilaje
- defecte admise si neadmise
- verificari in vederea receptiei.
b. Precizari
Executantul va utiliza numai materiale omologate cu agrement tehnic in vigoare.
Executantul si beneficiarul vor solicita certificate de calitate si garantie furnizorilor.
Acestea vor fi prezentate Comisiei de receptie.
In timpul executiei, daca este cazul, se vor intocmi dispozitii de santier prin care se
c. Indicatii generale
Executarea instalatiilor sanitare se va face coordonat cu celelalte instalatii. Aceasta
La executarea lucrarilor se vor respecta cu strictete:
- prevederile normativului I9-1994 cu privire la executarea instalatiilor sanitare
- prevederile din instructiunile de montaj si executia instalatiilor cu tevi din
polipropilena si pvc-kg pentru canalizare si polipropilena reticulata pentru
apa rece si calda, furnizate de producatorul conductelor respective
Parc Municipal Vest
782
- prevederile din instructiunile de montaj si executie a izolatiilor termice cu

armaflex furnizate de producator
- normele republicane de protectie a muncii in vigoare
- normele specifice de lucru cu scule si utilaje ce sunt folosite in executie
Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de proiectant si
beneficiar.
Toate materialele vor trebui sa fie insotite de Certificate de calitate.
Inainte de punerea in opera se vor face verificari vizuale. Materialele
necorespunzatoare se vor inlatura.
deplina (I-9-95):
- In spatii libere materialele feroase, tevi, tuburi de fonta, tuburi de beton etc. asupra
carora intemperiile nu au influenta practica;
- In spatii acoperite, cele care se deformeaza datorita actiunii directe a soarelui, ploii, etc.,
tuburi din pvc, materiale de izolatii;
- In spatii inchise, armaturi cromate, obiecte sanitare din portelan, armaturi si aparate
diferite.
INSTALATII SANITARE INTERIOARE
1. Conducte si montarea lor
1.1. Instalatii de apa rece, calda cu tevi din polietilena reticulata
a.Conductele de distributie, coloanele si racordurile la obiecte sunt tevi din
polietilena reticulata (PE-X) imbinate cu fitinguri specifice acestui tip de conducta.
b.Sistemul de alimentare cu apa rece si calda este cu contoare de apa rece si calda
pentru fiecare apartament. De la aceste contoare se fac distributii la obiectele sanitare cu
apa rece si calda pentru fiecare camera de baie sau bucatarie. Pe fiecare racord de apa
rece si calda s-au prevazut robinete de trecere cu sfera cu rozeta de manevra pentru
intreruperea alimentarii cu apa in caz de defectiune a fiecarui fiecarui apartament in parte.
c.Conductele de racordare cu obiectele sanitare cu traseul pe pardoseala urmand a
fi inglobate in sapa, se vor executa dintr-o singura bucata (neinnadite) iar schimbarile de
directie realizate prin indoirea tevilor (conf. manual de executie). Conductele montate in
sapa vor fi fixate cu cleme din platbanda de 20x3mm fixate cu bolturi impuscate, fara sa
se deterioreze izolatia termica.
d.Imbinarile diverse si punctele de racord finale cu robinetele obiectelor sanitare se
vor realiza numai cu fitingurile indicate de furnizorul conductelor care trebuie sa fie
omologate.
e.Conductele se vor monta dupa trasarea lor pe traseul cel mai scurt conform
proiectului.
Parc Municipal Vest
783
f.Robinetele prevazute in cadrul apartamentelor precum si robinetele de la baza

coloanelor se vor monta prin intermediul racordurilor olandeze pentru a permite interventii
ulterioare.
In portiunile in care conductele traverseaza elementele de constructii nu se admit
imbinari.
g.La traversarea planseelor sau pretilor se vor monta tuburi de protectie din tevi de
otel.
h.Instalatia de distributie se traseaza conform proiectului.
La montarea conductelor in plasa pe un singur rand sau pe mai multe randuri, se va
lasa spatiu suficient intre randurile de conducte si elementele de constructii pentru
plecarile derivatiilor, manevrarea robinetelor precum si pentru intretinere, revizii, reparatii,
etc.
Distante minime intre conducte montate pe traseu paralel:
Referinta
Intre conturul conductei neizolate si constructia
finita
Intre fetele exterioare a conductelor izolate
Intre fata exterioara a izolatiei si constructia
finita
Intre flansele armaturilor a doua conducte
apropiate
Distante minime (cm)

3
3
4
4
3
Observatie:
flansa armaturii si conducta apropiata sau izolatia acesteia sa fie > 3cm.
Fata de conductorii electrici (< 1000V) sau conductele de gaze combustibile,
traseele conductelor instalatiilor de apa vor fi montate la distantele normate prin normativul
I-7 respectiv I-6/95.
i.Preluarea dilatarilor conductelor de apa calda de consum se realizeaza prin
schimbari de directie si schimbari ale nivelului traseului etc., asa cum sunt prevazute prin
proiect.
Suportii ficsi daca nu sunt precizati ca pozitie prin proiect se vor monta dupa cum
urmeaza (I-9/95):
Diametrul nominal
Distanta intre suportii ficsi
pana la 40mm
50mm
63mm
temp. 400C
m
50
55
75
temp. 600C
m
45
50
65
Suportii ficsi se vor realiza conform detaliilor omologate de producatorul tevilor. Se

pot utiliza suporti propusi de constructor cu conditia acceptarii lor de catre proiectant.
j.Daca nu se prevede altfel prin proiect, ramificatiile conductelor spre consumatori,
(obiecte sanitare), se realizeaza ingropat, in slituri orizontale sau verticale, luandu-se la
Parc Municipal Vest
784
montaj masurile necesare pentru a permite dilatarea conductelor ingropate. In cazul

peretilor despartitori realizati din gips carton conductele se vor monta intre pereti, izolate
termic, sustinute de suporti prevazuti de furnizorul tehnologiei de montare a peretilor.
Detaliul de montaj va fi supus aprobarii.
La realizarea instalatiilor se vor folosi numai scule de montaj indicate de
producatorul tevilor.
1.2. Instalatii de apa rece pentru stropit pentru conducte polietilena de inalta densitate
Anexa 1. Standard
pentru
PE80 APA ISO 4427, prEN 12201
conducte
polietilena
de
inalta
densitate
SDR
41 SDR
33 SDR
36 SDR
21 SDR
17 SDR 13,6
Diametru SDR
PN
exterior PN 3,2 bar PN 4 bar PN 5 bar PN 6 bar PN 8 bar PN 10 bar bar
nominal
Dn (mm) en Masa en Masa en Masa en Masa en Masa en Masa en
[mm] [kg] [mm] [kg] [mm] [kg] [mm] [kg] [mm] [kg] [mm] [kg] [mm]
20
2,0 0,116 2,0 0,116 2,0 0,116 2,0
25
2,0 0,148 2,0 0,148 2,0 0,173 2,3
32
2,0 0,194 2,0 0,194 2,4 0,234 3,0
40
0,25 2,0 0,251 2,4 0,293 3,0 0,360 3,7
50
2,0 0,31 2,4 0,371 3,0 0,451 3,7 0,548 4,6
63
2,3 0,49 2,5 0,49 3,0 0,576 3,8 0,719 4,7 0,873 5,8
75
2,3 0,67 2,9 0,67 3,6 0,824 4,5 1,015 5,6 1,237 6,8
90
2,2 0,64 2,8 0,79 3,5 0,99 4,3 1,183 5,4 1,459 6,7 1,773 8,9
110
2,7 0,94 3,4 1,20 4,2 1,50 5,3 1,774 6,6 2,170 8,1 2,624 10,0
11
12,5
Masa
[kg]
0,116
0,211
0,278
0,434
0,666
1,053
1,470
2,130
3,158
Anexa 2. Ambalarea si livrarea conductelor de polietilena de inalta densitate

1.Bare drepte
Lungimea uzuala de livrare: 12 ml.
Ambalarea: pachete rigidizate cu banda metalica pe suporti de lemn.
2. Colaci - numai pentru diametrul exterior al tevii pana la 110 mm.
Ambalare: colaci rigidizati cu banda metalica.
Lungimile maxime de livrare a tevilor sub forma de colaci sunt conform tabelului de mai
jos:
SDR
Diametrul
Diametrul exterior al
exterior
tevii [mm]
26 21 17 13,611
colacului [m]
20
+ + + + 1,2 - 1,5
25
+ + + + 1,4 - 1,8
32
+ + + + 2,0 - 2,4
40
+ + + + + 2,1 - 2,5
al
Lungime
maxima [m]
1.000
1.000
840
730
Parc Municipal Vest
785
50
63
75
90
110
+ = livrabil in colaci
+
+
-
+
+
+
+
-
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
2,3 - 2,6
2,5 - 3,2
2,7 - 3,3
2,8 - 3,6
3,0 - 3,8
480
330
325
150
100
Anexa 3. Instructiuni de manipulare, transport si depozitare a conductelor de

polietilena de inalta densitate; Durata de viata
1. Tevile ambalate in pachete rigidizate sub forma de bare sau in colaci legati se vor
manipula cu mijloace specifice de ridicare (poduri rulante, moto sau electrostivuitoare etc.)
prin suspendarea lor cu chingi din materiale nemetalice, cu latimea minima de 60 mm,
corespunzatoare sarcinii de ridicat. Se interzice deplasarea tevilor prin tarare sau
aruncarea
lor
din
mijlocul
de
transport.
2. Transportul trebuie efectuat cu un mijloc de transport adecvat, cu lungimea cel putin
egala cu lungimea tevilor. Pachetele de tevi sau colacii vor fi fixati si rigidizati astfel incat
sa se evite deteriorarea tevilor pe durata transportului. Suprafata mijlocului de transport
trebuie
sa
fie
curata.
3. La depozitarea tevilor se va evita contaminarea suprafetei cu noroi, ape infestate,
solventi,
carburanti
etc.
4. Descarcarea se va efectua cu grija pentru evitarea deformatiilor sau a deteriorarii
suprafetei.
5. Stivuirea se va face ordonat cu sprijinire laterala de ambele parti. Pentru siguranta se
recomanda ca la depozitarea tevilor in bare nelegate inaltimea stivei sa nu depaseasca
1m, iar la depozitarea tevilor legate in pachete rigidizate, inaltimea stivei sa nu
depaseasca 3m. Depozitarea se va face intodeauna pe suprafete plane. In cazul tevilor in
colaci, acestia se vor depozita culcati. In cazul unei depozitari in aer liber mai indelungate,
se recomanda protejarea tevilor contra razelor solare prin acoperire cu folie neagra.
Durata de viata:
VANZATORUL preconizeaza o durata de functionare la presiunea nominala a
tevilor din PE pentru o perioada de cel putin 50 ani, cu conditia respectarii urmatoarelor
cerinte:
-
utilizarea pentru retele de apa

temperatura de referinta a fluidului transportat de 20 C
instructiunile de manipulare, transport si depozitare
pozarea subterana sub cota de inghet specifica zonei de pozare
respectarea prescriptiilor din procedurile de sudare agrementate in Romania
respectarea prescriptiilor de pozare din normativele in vigoare
2.Masuri de protectie impotriva transmiterii zgomotelor

a.Se vor respecta cu strictete toate masurile impotriva transmiterii zgomotelor si
anume:
Parc Municipal Vest
786
- bratari de sustinere la conductele din metal cu strat antifonic (cauciuc sau pasla
0,3...0,8mm)
- racorduri elastice intre conductele de distributie si agregatele hidromecanice
- izolarea fonica prin tampoane de cauciuc a soclului flotant al agregatelor hidromecanice,
de elementele fixe ale constructiei (pardoseli, socluri din beton, etc.)
3.Armaturi
a.Se vor prevedea armaturi:
- de trecere
- de inchidere si reglaj
- de golire
- de retinere
- de siguranta,
in pozitiile indicate, cerute prin desenele proiectului.
b.Armaturile prevazute vor corespunde presiunilor de lucru cerute prin proiect:
- pana la presiuni de 10 bar se vor utiliza robinete de trecere cu cap sferic pe garnitura de
teflon, corp din alama pentru turnat AmT1, cu mufe filetate pentru asamblarea prin
infiletare pentru 2 si cu flanse 50200mm.
c.Pentru racordarea la punctele de consum (baterii amestecatoare sau robinete de
seviciu) se vor monta armaturi de inchidere si reglaj:
- coltar < 1/2" cu racord pentru tevi de cupru 10x1mm (la puncte de consum montate pe
obiect din portelan sau M.P.)
- drept 1/2"...3/4" cu mufe filatate pentru tevi de otel (la puncte de consum montate pe
perete)
d.Se vor monta armaturi de golire sau robinete de trecere cu robinet propriu de
golire in toate punctele cerute prin proiect.
e.Se vor monta armaturi de retinere (sens unic)
- cu ventil si scaun, mufe filetate, corp din alama AmT1, Pn10, Dn < 2" la racordarea
aparatelor de prepararea apei calde (STAS 1516) si la alte aparate conform proiectului.
f.Se vor monta armaturi de siguranta, corp din alama AmT1, mufe filetate, la
aparatul pentru prepararea apei calde.
g.Armaturile se vor monta tinand seama de urmatoarele conditii:
- usor accesibile
- usor demontabile
h.Toate armaturile vor fi montate in pozitia inchis.
4. Instalatii de canalizare:
Instalatia interioara este prevazuta in sistem separativ pana la caminele exterioare

de racord.
Calculele de dimensionare sunt conform STAS 1795/90
4.1.
Conducte:
Parc Municipal Vest
787
a.Sunt prevazute conducte din:

a.1 PP pentru scurgerea apelor uzate sanitare:
- de la obiectele sanitare, montate sub tencuieli sau in pardoseli
- ramificatii
- colectoare orizontale in subsol pana la Dn 160mm.
Produsul trebuie sa raspunda normelor de calitate, standardelor de forma DIN si sa
se incadreze privind rezistenta si conditiile de montaj in prevederile normativului I1/78
pentru conducte de scurgere din pvc (acceptat in extenso si pentru conducte de scurgere
din p.p.). Conductele din pp utilizate vor avea certificat de calitate si de agrementare
MLPAT.
a.2. Din PEHD pentru evacuarea apelor de ploaie de pe invelitori, terase, balcoane.
a.3. Din PVC-KG conductele cu montaj in radier.
a.4. Din PEHD pentru conducte refulare de la pompe.
b. Asamblarea tuburilor de scurgere din PP SI PVC-KG se face prin mufe avand
inel de cauciuc pentru etansarea imbinarii. Asamblarea se executa strict in conformitate cu
instructiunile producatorului.
- Asamblarea conductelor din PEHD se va face prin sudare.
c.Pentru orice alte materiale propuse de contractant a fi utilizate la tuburile de
scurgere, se va solicita acordul proiectantului.
d.La montarea tuburilor de scurgere indiferent de materialele din care sunt facute
se vor respecta traseele din proiect, iar daca conditiile de executie pe santier impun unele
modificari de traseu se va solicita acordul proiectantului. La orice modificare de traseu se
vor respecta urmatoarele conditii:
- reducerea la strictul necesar a numarului schimbarilor de directie
- racordarile la coloane sau colectoare la un unghi de < 450
- se vor evita schimbarile de directie la unghiuri de > 900
- se vor evita traseele pe sub utilaje
e.Se vor respecta cu strictete recomandarile furnizorului privind conditiile de
montajale ale conductelor precum si preluarea dilatarilor, pozitionarea punctelor fixe etc.
Daca furnizorul nu precizeaza altfel vor fi respectate datele din proiect.
Toate materialele vor fi insotite de certificate de calitate. Materialele specificate pot
fi inlocuite numai in cazuri justificate, cu aprobarea proiectantului. Schimbarile de
materiale se vor consemna scris.
Se precizeaza ca toate apele uzate deversate in colectorul public vor corespunde
conditiilor de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare a localitatilor conform
normativului NTPA-002/1997. Pentru aceasta, apele uzate incarcate chimic, provenite din
zona parcajului se vor preepura prin separatorul de hidrocaburi.
2.Piesa de curatire
a.Se vor prevedea tuburi de curatire la schimbari de directie, ramificatii greu
accesibile pentru curatire precum si pe traseele liniare lungi la distantele urmatoare:
Distanta intre piesele de curatire
Diametrul Dn
ape conventional curate
ape uzate menajere
mm
m
m
50 - 70
10
5
100
15
8
125 - 300
15
14
Parc Municipal Vest
788
b.Pe coloanele de scurgere se vor prevedea tuburi de curatire la baza coloanei

deasupra ultimei ramificatii si intre acestea la 2...3 nivele daca nu se prevede altfel prin
proiect. Inaltimea de montaj a pieselor de curatire pe coloane va fi de 0,4/0,8m de la
pardoseala.
3.Sifoane de pardoseala si receptoare pluviale
a.Se prevad sifoane de pardoseala:
- din polipropilena cu gratar din inox la grupurile sanitare
- din fonta emailata fara sifon la spatiile tehnice din subsoluri
Se monteaza sifoane de pardoseala in pozitiile prevazute prin proiect:
- asa cum sunt specificate in proiect, pentru scurgerile de la terase, grupurile
sanitare, si spatii tehnice etc.
La montarea sifoanelor de pardoseala se vor respecta instructiunile furnizorului.
4.3.Ventilarea conductelor de canalizare
a.Se vor realiza conducte de ventilare primara si secundara asa cum sunt
prevazute prin proiect:
- ventilare principala prin prelungirea coloanelor peste invelitoare. Fiecare ventilatie
este prevazuta la capat cu o caciula din tabla zincata sau material plastic.
- ventilarea conductelor de canalizare prin ventilare auxiliara, (conf. I9/94 art. 6.73),
cu o coloana suplimentara pentru a putea mentine in coloana de scurgere o
presiune cat mai aproape de presiunea atmosferica.
Aceasta ventilatie auxiliara va dubla coloana de scurgere pe toata inaltimea cladirii
si se va lega la acesta cel putin o data la 3 - 4 nivele.
Diametrul conductei de ventilatie secundara trebuie sa fie egal cu diametrul
scurgerii de la ultimul obiect sanitar racordat.
b.Coloanele de ventilare a canalizarii se realizeaza din PP sau tuburi PVC-U
neplastifiat asamblate si montate conf. I 1-1978.
5.Montarea conductelor de canalizare
a.La montarea conductelor de scurgere din materiale plastice se vor utiliza sustineri
si bratari prefabricate, furnizate de producatorul tuburilor.
Sustinerile propuse de contractorul lucrarii vor fi supuse aprobarii.
b.La conductele din p.p. se vor monta sustineri:
- la trasee orizontale, in functie de diametrul conductei
Distanta intre doua sustineri conform tabel:
Diametru Dn
Distanta
mm
sustineri
m
50
0,8
75
1,0
110
1,1
125
1,25
160
dintre
1,6
- la trasee verticale, maxim o sustinere la 3m distanta una de alta
Parc Municipal Vest
789
c.
Pentru conductele de scurgere montate aparent sau ingropat se vor utiliza piese de
preluarea dilatarii si puncte fixe pentru controlul directiei de dilatare (conform prevederilor
din proiect si instructiunilor de montaj si executie emise de furnizorul conductelor).
d.
Traseele de canalizare cu tuburi de scurgere se vor realiza conform proiectului, cu
respectarea STAS 1795/89 si I9/94, privind pante, schimbari de directie, pozitionarea
tuburilor de curatire, sisteme de sustinere si fixare. Se vor semnala schimbarile de solutii
impuse de situatiile neprevazute, se va solicita aprobarea si se va consemna scris.
Referitor la modul de executie al instalatiilor de canalizare cu tuburi din PP si PVC-KG se vor
respecta cu strictete toate conditiile de executie indicate de furnizor respectiv: mod de asamblare
puncte fixe si alunecatoare etc.
OBIECTE SANITARE, ARMATURI AFERENTE SI ACCESORII

a.
Se vor prevedea obiecte sanitare conform cu specificatia din anexa proiectului.
b.
Toate obiectele sanitare vor fi din portelan sanitar vitrifiat cu finisaj deosebit, fara
imperfectiuni, cu smaltul dens, lucios, fara porozitati care sa impiedice mentinerea igienei
perfecte.
c.
Toate armaturile prin care se asigura folosirea obietelor sanitare:
- robinetele simple
- bateriile amestecatoare de apa calda si rece
- ventilele de scurgere si sifoanele de legatura la canalizare, trebuie sa corespunda
specificatiilor proiectului si sa fie robuste, usor de utilizat, aspectuoase, finisate cromat
lucios.
d.
Toate obiectele sanitare si armaturile de utilizare trebuiesc asigurate de un singur
furnizor ale carui referinte sa ateste calitatea produselor furnizate.
VERIFICARI, INCERCARI, LA INSTALATII SANITARE INTERIOARE
Toate conductele sistemelor instalate:

- apa rece
- apa calda
- canalizare
de la punctul cel mai de jos pana la invelitoare (inclusiv) vor fi supuse incercarilor conform
I9-94
1.
Conducte de apa rece si calda
a.
Proba de etanseitate se va face inainte de racordarea punctelor de consum ale
caror pozitii vor fi busonate si va fi egala cu 1,5 presiunea maxima din instalatie timp de 20
min., timp in care nu se admit pierderi de apa. Presiunea se va citi pe manometrul asezat
la punctul cel mai de jos al instalatiilor.
b.
Proba de rezistenta se repeta cu apa rece pentru conductele de apa rece si cu apa
calda pentru conductele de apa calda si recirculatie (la temperatura de 55-600C) timp de
minim 6ore.
c.
Dupa proba de presiune si rezistenta, instalatia se spala cu apa potabila
Parc Municipal Vest
790
d.
Incercarea de functionare a instalatiilor se va efectua avand aparatele de
prepararea apei calde, a pompelor de presurizare precum si a aparatelor consumatoare,
in functiune.
Incercari de functionare la conductele de apa:
- apa de consum sa fie limpede
- armaturile sa fie usor accesibile (manevrare, interventii) etanse si cu inchidere perfecte
- in functionare sa nu apara zgomote
- montajul estetic al conductelor si armaturilor fata de suprafata finita a peretilor
- posibilitatea de golire a instalatiei si de evacuare a aerului.
Efectuarea probelor de presiune se va face in prezenta unei comisii formata din:
constructor, diriginte de santier si reprezentantul Inspectoratului pentru controlul calitatii in
constructii.
Rezultatele vor fi consemnate intr-un proces verbal.
2.
Instalatii de canalizare
a.
Instalatiile interioare de canalizare vor fi supuse urmatoarelor incercari:
- incercare de etanseitate
- incercare de functionare
Incercarea de etanseitate se va face controland traseele conductelor si punctele de
imbinare.
In timpul incercarii de etanseitate instalatiile se umplu cu apa, dupa cum urmeaza:
- instalatia de canalizare a apelor meteorice pe toata inaltimea cladirii
- instalatia de canalizare menajera pe inaltimea dintre nivelele la care se face racordarea
obiectelor sanitare si a sifoanelor de pardoseala.
capabile sa realizeze debitul de calcul al instalatiei.
Numarul si tipul obiectelor care vor functiona simultan se precizeaza de catre proiectant.
sustinerile, etc.
b.
Toate incercarile se oganizeaza si se efactueaza de catre constructor in prezenta
reprezentantului beneficiarului. Rezultatele vor fi consemnate intr-un proces verbal.
3.
Obiecte sanitare
La montarea obiectelor sanitare se va tine seama de urmatoarele conditii:

- obiectul trebuie fixat estetic si solid
- armaturile de serviciu sa fie etanse, sa asigure un jet continuu si o inchidere usoara
- sifoanele sa asigure scurgerea rapida a apei din obiect
- preaplinul obiectelor sa asigure scurgerea surplusului de apa
- robinetul cu flotor de la rezervorul vasului de closet sa se inchida complet fara scurgere
continua de apa
- spalarea vasului de closet sa se faca uniform pe toata suprafata vasului.
Verificarea se va face prin deschiderea numarului de robinete de consum, corespunzator
simultaneitatii de calcul din breviarul de calcule.
Precizarea numarului de robinete deschise simultan revine proiectantului.
4.
Verificare in vederea efectuarii receptiei lucrarilor de instalatii sanitare
a.
Receptia lucrarilor de instalatii sanitare se efectueaza in conformitate cu
prescriptiile privind verificarea calitatii si receptiei lucrarilor si anume:
- normativ C6
Parc Municipal Vest
791
- incercari I 25.
In vederea receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor s-a facut in conformitate cu
documentatia tehnico-economica si cu prescriptiile tehnice in vigoare cu privire la
executarea lucrarilor si anume:
- echiparea cu obiecte sanitare aparate si agregate corespunzatoare
- respectara traseelor conductelor
- functionarea normala
- a obiectelor sanitare instalate
- a armaturilor
- a aparatelor
- a agregatelor din statiile de pompare
- rigiditatea fixarii in elementele de constructie a conductelor si a aparatelor
- asigurarea dilatarii libere a conductelor
- modul de dispunere a armaturilor si a aparatelor de control si accesibilitatea acestora
- aplicarea masurilor pentru diminuarea zgomotului
- calitatea izolatiilor si a vopsitoriilor
- aspectul estetic general al montarii instalatiilor.
b.
In vederea diminuarii posibilitatilor de coroziune si a prelungirii duratei de
functionare a instalatiilor, se va face obligatoriu rodajul instalatiei de apa calda de consum,
timp de 60 zile, la tempratura de regim de 450C, dupa darea in functiune si receptia
instalatiilor.
c.
Pentru lucrarile ascunse se vor respecta prescriptiile privind modul de verificare a
calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse, la executarea lucrarilor de instalatii.
Executarea lucrarilor si a calitatii acestora se vor confirma in scris.
5.
Izolatii
a.
Izolatia conductelor de distributie apa rece si calda, se va face cu cochilii din burete
de cauciuc sintetic ignifugat conform cu specificatiile proiectului si prescriptiilor de executie
emise de furnizorul materialului izolant. Protectia termoizolatiei se va realiza conform
prescriptiilor furnizorului de material termoizolant.
b.
Coloanele de apa rece, calda montate in ghene de instalatii, se izoleaza cu cochilii
c.
Racordurile din teava la casetele de distributie, se vor izola se izoleaza cu cochilii
Racordurile din teava de polipropilena spre obiectele sanitare montate ingropat sau
mascat pot fi de tipul preizolate conform proiectului sau se vor izola termic dupa
efectuarea probelor de presiune.
d.
Bratarile, coloanele in general, toate dispozitivele de sustinere, precum si piesele
de trecere prin pereti si plansee se vor proteja anticoroziv prin aplicarea a doua straturi
vopsea de ulei cu miniu de plumb.
e.
Daca prin proiect nu se prevede altfel se vor respecta urmatoarele grosimi de
izolatii:
- izolatii din burete de cauciuc sintetic ignifugat
- apa rece conducta principala, coloane si ramificatii
9-13mm
- legaturi de apa rece la consumatori
9-13mm
- conducte principale de apa calda, ramificatii, coloane
13mm
Parc Municipal Vest
792
ASIGURAREA CALITATII
Agrementare conform normelor MLPTL.

b.
Amplasarea grupului de pompe in spatiul determinat prin proiect se face conform cu
datele proiectului si cu instructiunile speciale de montaj furnizate de producatorul
agregatului. Odata cu echipamentul vor fi furnizate Certificate de calitate si garantii.
c.
Toate detaliile de montare specifice grupului de pompe, furnizate de producator vor
fi supuse aprobarii.
Probe de functionare
d.
Probele pompelor de ape uzate se fac prin umpleri si goliri succesive.
Se observa sistemele:
- de semnalizare la lipsa de energie electrica
- de actionare a pompelor
- de etanseitatea racordului
Rezultatele se vor consemna in scris.
NORME DE PROTECTIA MUNCII, MASURI DE PROTECTIA MUNCII, NORME SI
MASURI P.S.I.
a.
b.
c.
d.
Norme de protectia muncii

Norme Generale de Protectia Muncii MINISTERUL MUNCII SI MINISTERUL SANATATII 1975.
Norme de protectia muncii aprobate de M.C. Ind. 1970.
Normativ I.S.C.I.R. C9 - 1971, C4, C5 si C25.
Norme de protectia muncii in distributia gazelor M.P. 742/D - 81.
Norme P.S.I.
a.
Decret nr. 290/1977
b.
Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor P 118.
c.
Normativ I 9/83.
d.
Normativul I 1-78 pentru executarea instalatiilor cu conducte din material plastic
(prin asimilare si la conductele din p.p.).
e.
Norme de prevenire si stingere a incendiilor M.P. 842/D - 1981.
f.
Standarde producatori pentru tevi STAS 404/1 si STAS 7656
g.
Presiuni pentru probe conform I 6 / 98
Masuri de protectia muncii
a.
Locul de munca va fi curatat de materialele nefolositoare, luminat si bine ventilat.
b.
Uneltele folositoare vor fi in perfecta stare.
c.
Aparatele electrice vor fi legate la instalatia de punere la pamant.
d.
Iluminarea locului de munca cu lampi portative se va face de la o sursa de 24V.
e.
Lucrarile de sudura se vor executa de muncitori specializati care vor folosi
echipamente de protectie.
f.
Spargerea gaurilor in plansee, pereti, precum si realizarea de santuri in pereti se
vor executa cu echipamente adecvate si masuri de protectie corespunzatoare (ochelari de
protectie etc.).
g.
schele construite in conformitate cu normele in vigoare.
h.
Rezemarea materialelor lungi (tevi, profile, etc.) de pereti este interzisa.
Parc Municipal Vest
793
Masuri P.S.I.
a.
Instructajul tuturor muncitorilor din santier.
b.
Formarea unei echipe de pompieri civili cu instructajul executat conform normelor.
c.
Echiparea santierului cu mijloace de stingere a incendiului.
d.
Asigurarea unui post telefonic pentru anuntarea pompierilor militari, in caz de
incendiu.
Lista normative si STAS-uri
C-142-85
I-9 - 94
C-90-83
I - 44-90
C - 56 - 85
I-12-78
I-27-82
Ordin MLPAT
9/N/15-III-93
Ordin MLPAT
7/N/3.03.93
STAS 1478/90
STAS 1795/87
STAS 2051/79
STAS 1504/85
STAS 11368/90
STAS 10702/1/83
STAS 10166/1/77
STAS 2250/73
STAS 9667/74
STAS 9154/80
STAS 5143/80
STAS 5838/80
STAS 10401/1/76
NP086/2005
NTPA-002/97
P 118/1999
STAS 1343/1-1991
Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea

termoizolantilor la elementele de instalatii
Normativ pentru proiectarea si executarea Instalatiilor
sanitare.
Indrumator privind solutii si masuri in exploatarea instalatiilor
sanitare in vederea reducerii pierderilor si risipei de apa
constructii si instalatii aferente.
Normativ privind efectuarea incercarilor de presiune la
conductele tehnologice din otel.
Instructiuni tehnice privind stabilirea si verificarea clasei de
calitate a imbinarilor sudate la conductele tehnologice.
Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii
Norme generale de prevenirea si stingerea incendiilor.
Alimentarea cu apa. Constructii civile si industriale
Canalizari interioare.
Hidrant interior pentru cladiri.
Instalatii sanitare-distante de amplasare a obiectelor sanitare,
armaturi si accesorii.
Instalatii sanitare-verificarea funct. vaselor de WC.
Acoperiri protectoare-cond. Tehnice generale.
Pregatire mecanica a suprafetelor.
Presiuni nominale, de incercare si de lucru maxim admisibile.
Incercari lavoare.
Armaturi pentru instalatii-conditii tehnice de calitate.
Armaturi sanitare-conditii de calitate.
Vata minerala si produse din vata minerala-conditii tehnice
generale.
Robinet de reglare cu ventil-conditii speciale de calitate.
Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor cu
privire la protectia contra incendiilor
Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa pentru
centre populate
Parc Municipal Vest
794
Toate normativele si standardele la care cele de mai sus fac referire

Instalatiile proiectate vor trebui sa corespunda, de asemenea, celor sase exigente
esentiale de performanta conf. Legea 10/1995, astfel :
proiectarea instalatiilor sanitare si stingere incendii se va face astfel incat sa fie satisfacuta
cerinta de rezistenta si stabilitate , exigenta A. Prin aceasta se intelege ca actiunile
susceptibile de a se exercita asupra constructiei in timpul executiei si exploatarii instalatiilor
nu vor avea ca efect producerea de avarii disproportionate fata de cauza producerii lor ;
asigurarea in permanenta a apei pentru combaterea incendiului la parametrii de presiune si
debit impuse de STAS 1478-90 si, in acelasi timp respectarea cerintei de calitate obligatorii,
exigenta C;
Beneficiarul are obligatia sa verifice acest proiect in conformitate cu prevederile legale.
Verificarea se va face numai de catre Verificatori de proiecte atestati MLPAT.
3.5.4.4.1 Memoriu tehnic instalatii electrice grupuri sanitare
Proiectul de instalatii electrice trateaza instalatiile interioare ale grupurilor sanitare
ce vor fi construite in cadrul Parcului Municipal Vest.
Instalatii electrice interioare
Pentru grupurile sanitare s-au prevazut circuite de iluminat si prize cu conductoare
din cupru in tuburi de protectie din PVC, ingropate sub tencuiala peretilor. Se vor monta
corpuri de iluminat tip etans pentru un nivel de iluminare de cca.100 lx.
S-a prevazut priza de pamant pentru cladirea aferenta serei. Prizele de pamant se
vor executa cu electrozi si platbanda zincate, dimensionate corespunzator cerintelor de
protectie: cu rezistenta de dispersie de max.4 ohm deoarece nu este prevazuta si cu
instalatie de paratrasnet.
- siguranta la foc
- alegerea corespunzatoare a sectiunii conductorilor electrici pentru a preintampana
incalzirea anormala a acestora.
acesteia:
Parc Municipal Vest
795
consumatorii s-au distribuit pe faze astfel incat sa nu apara dezechilibre majore inte
curentii de sarcina respectivi
corpurile de iluminat s-au ales in conformitate cu cerintele de mediu
s-au prevazut masuri de protectie impotriva atingerilor directe si indirecte
Siguranta la foc
Solutiile tehnice alese nu favorizeaza declansarea de
urmatoarele:
- corpurile de iluminat si aparatele de conectare vor
incombustibile;
- s-a prevazut, pe circuitele de iluminat si prize,
scurtcircuit, suprasarcina si protectie diferentiala,
avertizare automata
incendii. Astfel s-au prevazut

avea carcase din materiale
dispozitive de protectie la
instalatie de detectare si

- iluminatul s-a realizat in scopul asigurarii conditiilor normale de exploatare pe
timpul noptii
- tablourile electrice s-au asigurat cu elemente de inchidere, pentru a impiedica
accesul persoanelor neautorizate.
Economia de energie
Aceasta cerinta s-a relizat prin prevederea de aparate care in timpul functionarii nu
produc zgomote suparatoare.
La executarea lucrarilor de instalatii electrice se vor respecta prevedeile urmatoarelor
acte normative:
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice indicativ I.7 02;
Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului I-2-2000
HD 384.1.443. S2:1996:2000 Instalatii electrice ale cladirilor partea-4-Masuri de protectie
pentru asigurarea securitatii
Normativ de siguranta la foc a constructiilor P.118 99;
Normativ pentru incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice PE- 116;
Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a inst. electrice C56;
SR CEI 364 1-6 Instalatii electrice ale cladirilor;
C 139 Instr. tehnice pentru protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice;
SR CEI 446 Identificarea conductoarelor prin culori;
STAS 2612 Protectia impotriva electrocutarilor limite admise;
SR CEI 50/826 cap. 826; Instalatii electrice in constructii;
SR 6646/2,3,4,5 Iluminat artifical;
Parc Municipal Vest
796

electromagnetice.
Echipa de muncitori care va executa lucrarilor de instalatii electrice va fi dotata cu
agremente tehnice.
3.5.4.4.2 Caiet de sarcini instalatii electrice grupuri sanitare
GENERALITATI
1.3. Executarea instalatiilor interioare de lumina, prize si forta
STANDARDE, NORMATIVE SI PRESCRIPTII CE SE VOR RESPECTA LA
EXECUTIA LUCRARILOR:
Parc Municipal Vest
797

electromagnetice.
Se va trasa si se vor executa sapaturile pentru pozarea conductorului de priza de
pamant si, eventual, a electrozilor pentru completarea prizei de pamant
Se vor scoate derivatii de la platbanda OLZn 40 x 4 mm. montata in sant, catre
tablourile electrice in dreptul fundatiilor
EXECUTAREA INSTALATIILOR INTERIOARE DE LUMINA, PRIZE SI FORTA

La executia acestor instalatii se vor respecta conditiile:
Tuburile si tevile de protectie a circuitelor electrice se vor monta pe trasee
orizontale sau verticale, in mod normal.
Tuburile montate aparent se vor fixa pe elementele de constructie cu accesorii de
montaj care sa realizeze o prindere sigura in timp (bratari, console, suporti.).
Parc Municipal Vest
798
Distanta intre punctele de fixare va respecta prevederile normativului I.7 2002

Se interzice imbinarea tuburilor de protectie la trecerile prin elementele de
constructie sau a tuburilor inglobate in beton.
- Legaturile sau derivatiile la conductele electrice montate in tuburi se vor face numai
in doze sau cutii de derivatie.
- Legaturile pentru imbinari intre conductoare se fac prin rasucire sau prin cleme
speciale. Legaturile executate prin rasucire trebuie sa aibe min 10 spire, o lungime
egala cu de 10 ori diametrul conductorului, dar cel putin 2 cm. si vor fi cositorite.
- Legarea conductoarelor la aparate sau echipamente se va face prin strangere
mecanica de suruburi la sectiuni de cel mult 10 mmp., prin papuci sau cleme
speciale la actiunii mai mari de 16 mmp.
- Legaturile conductoarelor de protectie se vor executa prin sudare sau prin suruburi
cu contrapiulita si saiba elastica pentru asigurarea impotriva desurubarii.
Pentru conductorii electrici se vor folosi urmatoarele culori de marcare:
- verde/galben pentru conducta de protectie (PE, PEN);
- albastru deschis pentru conducta neutra (N);
- alte culori decat cele de mai sus pentru conductorii de faza L1 L2 L3 (ex. rosu,
galben, maron).
- pentru circuitele functionand in curent continu se vor folosi culorile rosu pentru
conducte (+) si albastru pentru conducta (-).
In intreaga instalatie electrica din container trebuie mentinuta aceeasi culoare de
marcare pentu toate conductele apartinand aceleiasi faze.
Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumina se vor monta pe conductorii de
faza.
Inaltimea de montaj a aparatelor va fi:
- pentru intrerupatoare 1,5 m. de la pardoseala;
- pentru prize cel putin 1 m. de la pardoseala.
Aparatele de comanda ale circuitelor de forta se aleg astfel incat sa intrerupa simultan
toate toate conductoarele de faza.
Corpurile de iluminat care se instaleaza trebuie sa fie prevazute cu glob (lampi
incandescente) sau dispersor (lampi fluorescente)
Aparatele de masura cu citire directa ale tablourilor se amplaseaza pe usa acestora, cu
recomandarile din normativul P 111/17.
Probele in teren vor satisface standardele aplicabile. Probele in teren vor include: verificari
de continuitate a cablajelor, polaritate si rezistenta a izolatiei, verificari de impamantare
Parc Municipal Vest
799
inclusiv impedanta buclei de impamantare per circuit, verificari de functionalitate a

iluminatului.
conditii:
- lungimea traseelor sa fie cat mai scurta posibil, traseele coborarilor continuand cat
mai direct conductoarele de captare.
- Conductoarele de coborare se vor executa dintr-o singura bucata, fara innadiri;
- Conductoarele de coborare se instaleaza vertical si rectiliniu evitandu-se buclele si
schimbarile de directie. In cazul cand buclele nu pot fi evitate, ele se vor executa
astfel incat distanta d intre doua puncte de apropiere si lungimea l a buclei intre
aceste doua puncte sa respecte conditiile din normativ I20 2000;
- Fiecare conductor de coborare (cu exceptia coborarilor naturale) se prevede cu
piesa de separatie la locul de racordare cu conductorul de legare la priza de
pamant, piesele se amplaseaza la inaltimea de 2 m. de la nivelul solului.
- Fiecare coborare se va lega direct la priza de pamant; se interzice legarea intre ele
a mai multor coborari si apoi racordarea printr-un singur conductor la priza de
pamant;
- In toate situatiile se executa mai intai priza de pamant si numai dupa aceea se
monteaza conductoarele de coborare, astfel incat legarea acestora la priza de
pamant sa se poata face imediat dupa instalarea lor.
- Conductoarele de coborare se amplaseaza fata de marginea ferestrelor, usilor, etc.,
la distanta de cel putin 0,5 m.;
- Priza de pamant va fi o priza combinata; priza de tip natural, in fundatie, la cladirea
- Priza de pamant artificiala se realizeaza din platbanda OLZn 40 x 4 mm. si electrozi
- Adancimea minima de instalare a platbandei pentru electrozii orizontali este de 0,6
m. de la nivelul solului. La aceeasi distanta se va afla si capatul superior al
electrozilor verticali, dupa baterea acestora in pamant;
- Rezistenta de dispersie a prizei de pamant combinate va avea valoarea de max. 1
ohm. In cazul unei valori mai mari, la masuratoare, se va completa cu electrozi
pana la obtinerea valorii impuse; situatia se va aduce la cunostinta proiectantului
- Tipul materialelor utilizate pentru instalatiile de paratrasnet se aleg tinandu-se
Materialele folosite pentru suportii de sustinere si pentru elementele de fixare a
conductorilor instalatiilor de paratrasnet se aleg astfel incat sa corespunda materialelor
conductoarelor (pentru a se evita pericolul coroziunii prin contact) si a acoperisurilor
(combustibili sau incombustibili). Suportii vor fi dimensionati pentru a asigura fixarea
sigura si rapida si astfel incat sa reziste la solicitari previzibile.
Parc Municipal Vest
800
de bitum.
- verificarea dupa montaj a continuitatii electrice a instalatiei inaintea acoperirii cu
tencuiala sau a turnarii betonului de egalizare;
- au fost aplicate masurile pentru protectia impotriva socurilor electrice prin atingere
directa (de ex.; distante prescrise, invelisuri) prevazute prin proiect;
proiectului;
corespunzatoare;
- materialele, aparatele si echipamentele au fost alese si circuitele au fost executate
in conformitate cu conditiile impuse de influentele externe;
- culorile de identificare a conductoarelor electrice au fost folosite conform celor
trecute in prezentul caiet de sarcini;
- materialele, echipamentele si utilajele au fost amplasate astfel incat sunt accesibile
pentru verificari si reparatii, asigura functionarea fara pericole pentru persoane si
instalatii.
urmatoarea ordine:
- continuitatea conductoarelor de protectie si a legaturilor echipotentiale principale si
secundare;
Parc Municipal Vest
801

- Incercarea continuitatii conductoarelor de protectie se va efectua cu o sursa de
Rezistenta de izolatie se va masura in c.c. cu un curent de 1 mA si valorile rezistentei
masurate vor fi cel putin egale cu cele din urmatorul tabel:
(v)
Tensiunea
de incercare
(v)
Rezistenta de
izolatie (M
)

0,25
protectie
500
0,50
Peste 500 V
1000
1,00
- verificandu-se functionarea dispozitivelor de protectie prin simulari de defecte;
inlocuit.
Ansamblurile de aparate care nu au fost montate in uzina, ci pe santier vor fi supuse
unor incercari dielectrice pentru a se constata daca se produc strapungeri sau conturnari.
Tensiunea de incercare in curent alternativ este data in tabelul de mai jos, pentru valori
ale tensiunii de izolare cuprinsa intre 60 si 1200 V. Ea se aplica intre conductoarele active
si masa la inceput cu 50% din valoare si apoi se creste pana la 100% si se mentine timp
de 1 minut. Echipamentele vor fi supuse incercarii inaintea legarii definitive in instalatie.
(v)
Ui < 60
60 < Ui 300
300 < Ui 660
660 < Ui 800
800 < Ui 1000
(v)
1.000
2.000
2.500
3.000
3.500

modul in care functioneaza protectia diferentiala, prin simularea unor defecte si prin
actionarea butonului de TEST de la miniintrerupatoarele cu protectie diferentiala;
Parc Municipal Vest
802
modul de fixare a conductoarelor la bornele de nul ale motoarelor si echipamentelor

electrice;
continuitatea circuitelor de nul de protectie;
modul de executare al legaturilor suplimentare la carcasa motoarelor prin piese
flexibile de cupru la platbanda de pamantare care la randul ei se leaga la priza de
pamant;
modul de executare al legaturilor suplimentare la carcasa tablourilor electrice prin
platbanda OLZn 25 x 4 mm;
existenta pieselor de separare din exterior pentru legarea instalatiei de protectie la
priza de pamant;
se va masura valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant, dupa ce mai
intai s-au decuplat toate piesele de separare a prizei de ptmant fata de instalatiile
de protectie prin legare la nul. Valoarea gasita nu trebui sa fie mai mare de 4 ohmi
la toate instalatiile electrice interioare si exterioare

indicat in proiect.
Nu se admite punerea sub tensiune a instalatiilor electrice mai inainte de a se verifica
existenta tuturor masurilor de protectie prin atingere directa si indirecta, executate
corespunzator.
3.6. Patinoar
3.6.1 Memoriu tehnic structura patinoar
Parc Municipal Vest
803
Conform SR EN 1991-1-1 / 2004 incarcarea utila (C4) este de 5kN/m respectiv

7kN/ m la nivelul placii de beton.
Straturile peste placa de beton au greutatea de 1.85kN/m2.

Parc Municipal Vest
804
Actiunea seismica
Forta seismica orizontala static echivalenta FCNS, care modeleaza actiunea directa
a cutremurului asupra unei CNS aflata la cota "z" in raport cu baza constructiei, se
calculeaza cu formula:
unde:
CNS=1.5 coeficient de importanta al CNS (CNS aflat pe caile de evacuare);
ag=0.28g acceleratia seismica de calcul a terenului stabilita conform hartii de zonare
seismica;
CNS=2.5 coeficient de amplificare dinamica al CNS (componente flexibile cu perioada
proprie de oscilatie TCNS>0,06s);
Parc Municipal Vest
805
=1 coeficient care reprezinta amplificarea acceleratiei seismice a terenului pe

inaltimea constructiei, in care:
z cota punctului de prindere de structura a CNS;
H inaltimea medie a acoperisului in raport cu baza constructiei;
qCNS=2.5 factor de comportare al CNS;
mCNS masa maxima a CNS in exploatare;
c=1.5x0.28x2.5x1/2.5=0.42
Gruparea actiunilor
Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stari
limita ultime:
n
1.35
k, j
+ 1.5 Uk
k, j
+ 1.5 Vk + 1.05 Uk
j=1
n
1.35
G
j=1

Gruparea speciala
n
k, j
+ I A Ek + 0.40 Uk
j =1
AEk este valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului

mediu de recurenta, IMR adoptat de cod (IMR = 100 ani conform P100-2006).
limita de serviciu:
n
k, j
+ Uk
k, j
+ Vk + 0.7 Uk
j =1
n
G
j =1
Sistemul structural al patinoarului

Construcia proiectata reprezinta un patinoar, ceea ce din punct de vedere al structurii de
rezistenta este reprezentat printr-o placa din beton armat cu grosimea de 12cm ce reazema pe
terenul de fundare, pe care s-a compactat in prealabil un strat de pietris. Pe marginea acestuia
sunt prevazute mantinele ce din punct de vedere structural sunt asimilate consolelor verticale.
Acestea sunt incastrate intr-o talpa cu dimensiunile de 20x20cm la nivelul placii. Gradenele sunt
realizate din rigle cu dimensiunile 28x30x2000mm din lemn lacuite incolor, montate liniar pe suport
din beton armat 25cm grosime, L=200 cm, l=50 cm, h=45cm cu sau fara spatar, conform planului
de detaliu. De asemenea se vor dispune si doua canale tehnice cu adancimea de pana la -0.70m
se vor fi realizate din beton armat si vor proteja terenul din imediata vecinatate.

Placa din beton armat
Parc Municipal Vest
806
Calcul la strapungere: Qcap=0.7 x 314mm x 100mm x 0.95N/mm2 = 20.88kN >

Qnec=7kN
Fortei concentrate ii corespunde un moment efectiv de 2.5kNm.

Momentul capabil a placii este de 28.3mm2 x 5 x 210N/mm2 x 100mm = 2.97kNm.
Aparatul de reazem al mantinelei
Momentul capabil transmis aparatelor de reazem are valoarea de 1.65kNm.
Cele doua prezoane pot transmite blocului de fundare moment incovoietor de
3.76kNm.
Blocul de beton are o capacitate la torsiune de 11.17kNm.
Canalul tehnic.
Canalul tehnic este preponderent solicitat la impingerile datorate taluzurilor de
pamant adiacente.
Presiunea maxima exercitata asupra peretilor se afla la cota -5.70 si are valoarea
de:
pmax=18kN/m3 x 0.57m x (45-tan(20/2))=7.18kPa
Mperete.consola=(1/3) x 7.18kPa x 0.57m = 1.36kNm
Mcap=78.5mm2 x 6.66 x 160mm x 210N/mm2 = 17.56kNm
Materiale
BETON:
Beton egalizare
Beton armat
C4/5
C16/20
OTEL-BETON : OB37
Baza normativa
care amintim:
- Legea 10/1995, modificata in anul 2001, privind calitatea lucrarilor de constructii;
Parc Municipal Vest
807
HG nr. 26/1994- Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare,

interventiile in timp si post-utilizare a constructiilor;
Ordinul 77/N/1996 al MLPAT Indrumator de aplicare a prevederilor
Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor si
executiei lucrarilor de constructii;
P100-1/2006 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte,
social culturale, agrozootehnice si industriale;
SR EN 1991-1-1 Actiuni in constructii, greutati tehnice si incarcari permanente;
CR1-1-3-2005 Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor;
CR0-2005 Bazele proiectarii structurilor in constructii;
SR EN 1992-1-1 Calculul elementelor structurale din beton, beton armat si beton
precomprimat;
NP007-1997 Normativ pentru proiectarea structurilor in cadre din beton armat;
NE012-2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si
beton precomprimat;
C169-88 Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea
STAS 8924/1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile,
industriale si agrozootehnice;
NP-082-04 Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni supra constructiilor.
Actiunea vantului;
Concluzii
Structura de rezistenta a patinoarului prezentata a fost conceputa, calculata si
proiectata in conformitate cu normele si normativele in vigoare din Romania. S-au avut in
vedere metode de calcul si analiza moderne.
prevederile din normative, iar calculele s-au efectuat in raport cu acestea.
executia.
3.6.2 Memoriu tehnic instalatii frigorifice patinoar
Date generale
Prezentul memoriu face referire la instalatiile de racire aferente patinoarului din
cadrul Parcului Municipal Ploiesti Vest, ce face obiectul de investitie a prezentului proiect.
Functionarea pationarului se doreste a fi in perioada rece a anului atunci cand
temperaturile exterioare nu permit formarea ghetii si de aceea functionarea
echipamentelor au fost proiectate pentru functionarea la temperaturi exterioare cuprinse
intre -12C si +12C
Descrierea lucrarilor proiectate
Fenomenul principal pe care se bazeaza functionarea instalatiei frigorifice este
fenomenul de absorbtie a agentului frigorific de catre un mediu absorbant.
Patinoarul ce urmeaza a fi deservit de aceasta instalatie este descoperit si
functioneaza numai pe perioada rece a anului prin vaporizarea indirecta a agentului termic
Parc Municipal Vest
808
intermediar. Sarcina frigorifica recomandata de literatura de specialitate pentru acest tip

de patinoar este:
q& = 250 300kcal / m 2 h

Pentru calcul s-a adoptat valoarea q& = 250 kcal / m 2 h .
Suprafata patinoarului este de 27 ,6 43 ,9 = 1211 ,64 m 2 .
Cunoscand densitatea termica si suprafata patinoarului s-a stabilit sarcina frigorifica
necesara a fi produsa de catre instalatie.
Destinatia patinoarului fiind in principal de agrement, se impune ca temperatura
ghetii sa aiba valoarea de aproximativ 2,2oC.
Pe baza acestor considerente, avand in vedere ca realizarea ghetii se face cu
ajutorul unui purtator de frig, s-au stabilit temperaturile solutiei de etilen glicol la intrarea si
iesirea din vaporizator, pe baza diferentelor de temperatura ce apar la schimbul de caldura
intre agentul intermediar si solutia de etilen glicol.
Parametrii de Calcul
Dupa perioada de folosire si destinatie patinoarul care face obiectul proiectului
nostru acesta se clasifica in patinoar artificial de iarna si de agreement, descoperit, cu text
= 12oC, avand temperature ghetii tg = (-1) (-2)oC
Temperaturi agenti termici
Agentul termic utilizat pentru racirea pistei va fi etilen glicol si va avea temperatura
de -5 C la intrarea in vaporizator si -9C la iesirea din vaporizator
Descrierea Sistemului Frigorific
La producerea agentului termic pentru racirea pistei va fi folosit un agregat frigorific,
format din vaporizator si condensator, avand o capacitate frigorifica de Q=360KW.
Agentul secundar vehiculat prin conductele pistei va fi etilen-glicol, acesta avand
caracteristicile tehnice necesare utilizarii in conditiile de temperatura date. Transportul
agentului de la vaporizator la pista de patinaj va fi facut prin intermediul a doua pompe
active si una de rezerva, avand un debit de 180mc/h
Executia lucrarilor
Constructia pistei:
Problemele constructive deosebite care se pun la un patinoar artificial sunt:
o placa cu conducte care serveste la formarea stratului de gheata;
o stratul de alunecare, care permite dilatarea si contractarea placii, ca urmare
a variatiilor de temperatura;
o izolarea pistei de sol, pentru a evita anumite efecte negative, ca urmare a
inghetarii solului.
In mod obisnuit se utilizeaza montarea conductelor in beton sau in nisip.
La patinoarele cu vaporizarea directa a agentului frigorific in tuburi se utilizeaza
placa din beton cu conducte ingropate.
Placile din beton au o grosime de 10 14cm, stratul de beton deasupra
conductelor fiind de aproximativ 2,5cm. Din cauza variatiilor mari de temperatura placa
trebuie sa preia dilatari liniare importante fara sa apara fisuri deoarece repararea acestora
nu este posibila.
Pentru preintampinarea aparitiei fisurilor in placa se recomanda utilizarea de beton
precomprimat sau turnarea placii continuu si fara intrerupere, utilizand beton de calitate si
armarea deasupra si sub conducte.
Placa de beton se vopseste cu o culoare aiba pentru a reduce absorbtia radiatiei
solare. Planeitatea placii nu trebuie sa aiba abateri mai mari de 3mm.
Tuburile prin care circula agentul de racire sunt din otel (tuburi trase sau sudate) cu
sectiune circulara sau din plastic. Diametrul conductelor variaza intre 30 38mm si
Parc Municipal Vest
809
distanta intre acestea este de 80 100mm. Tuburile din plastic au diametrul de

32x2,5mm.
Stratul de alunecare trebuie sa permita miscarea libera a placii cu conducte pe
stratul de beton de egalizare. Aceasta este necesara deoarece ca urmare a variatiilor de
temperatura (+500C vara si 250C iarna) placa pistei isi modifica lungimea cu 2 4mm.
Acest strat poate fi constituit din:
o nisip din cuart cu un strat bitumat deasupra;
o carton bitumat uns pe o parte sau pus in legatura cu un strat subtire (cativa
mm) de grafit; se utilizeaza si un amestec din grafit cu ulei, asezat intre doua
folii de polietilena
o carton bitumat cu folii de polietilena
o sfere din stearit cu diametrul in jur de 2 cm
Sub stratul de alunecare sunt prevazute alte straturi care au rolul de a micsora
pierderile de caldura spre pamant si de a evita inghetarea solului.
Constructia pistei trebuie sa se faca pe un teren sigur impotriva inghetului, deoarece
prin functionarea instalatiei frigorifice, izoterma de 00C patrunde in sol, la patinoarul de
iarna, pana la adancimi de aproximativ 2m si la cel de vara pana la 4m.
Daca la aceste adancimi exista panza freatica, poate sa inghete apa si sa se produca
deteriorari ale pistei.
Solurile sunt predispuse la inghet daca:
- au o structura neomogena si daca 3% din greutate au granule cu dimensiunea mai
mica de 0,02mm;
- au capacitatea de absorbtie puternica si rezerve de apa;
- o bucata din el este grea sau deloc sfaramicioasa sau daca la scuturarea unei
probe suprafata acesteia devine lucitoare.
Pentru a evita patrunderea inghetului pana in stratul ce contine apa sunt
urmatoarele metode:
- introducerea unui strat de izolatie (de exemplu pluta) care impiedica patrunderea
izotermei de 0oC pana la stratul cu apa; aceasta solutie a fost abandonata din
cauza posibilitatii umezirii acestuia;
- adoptarea unui sistem constructiv care sa impiedice ca o eventuala inghetare a
solului sa produca vreo avarie a pistei, solutie moderna utilizata in prezent;
- introducerea, sub stratul de alunecare, a unui strat de pietris cu marimea granulelor
de 5 17cm si densitatea 1600 1800kg/m3. inaltimea acestui strat depinde de
timpul de functionare al pistei si este egala cu adancimea de patrundere a izotermei
de inghet.
Montarea instalatiei si echipamentelor
Inainte de a fi montate, toate echipamentele, materialele si aparatele se supun unui
control vizual pentru a constata daca n-au suferit degradari de natura sa le compromita
calitativ (deformari sau blocari de aparate, deteriorarea filetelor sau a flanselor, blocarea
armaturilor).
Se pot monta, respectiv utiliza numai echipamentele si materialele care corespund
prevederilor proiectului si n-au suferit deteriorari in cursul transportului, depozitarii sau
manipularii.
Inlocuirea materialelor prescrise cu altele avand caracteristici diferite, schimbarea
amplasamentelor, a traseelor conductelor, a pozitiei armaturilor este admisa numai cu
acordul scris al proiectantului instalatiei.
Conductele se fixeaza in bratari. Sudurile se vor executa conform standardelor,
normativelor, prescriptiilor de referinta si a tehnologiei de sudare adoptate de executant.
Armaturile se vor monta in pozitie inchis tinand seama de sensul de curgere al
fluidelor. Se vor monta numai armaturile care se pot manevra usor in conditii de
functionare normala. Se va asigura prin montaj accesul la tijele de manevra a armaturilor.
Parc Municipal Vest
810
La racordarea conductelor de diametre diferite se asigura:

o continuitatea generatoarei superioare a conductelor pozate pe orizontala,
prin care circula apa;
o coaxialitatea conductelor verticale.
La montarea armaturilor cu flanse se asigura paralelismul intre flansele conductelor
si cele ale armaturilor.
Legaturile la aparate, echipamente si utilaje termotehnice, se va realiza astfel incat
sa permita ori de cate ori este necesar demontarea totala a acestora, sau numai a unora
dintre partile lor componente.
Controlul calitatii lucrarilor
Controlul calitatii lucrarilor se efectueaza conform normativului C 107 pentru
proiectarea, executarea, verificarea si receptionarea izolatiilor termice, a Normativului
pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente indicativ C56 si a
instructiunilor pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse la constructii si
instalatii.
Controlul executiei se efectueaza in faze de executie rezultatele verificarilor fiind
consemnate in procese verbale de lucrari ascunse.
Se verifica:
o livrarea materialelor cu certificat de calitate;
o manipularea, depozitarea si conservarea materialelor in conditii care sa
asigure pastrarea calitatii si integritatii,
o stratul termoizolator (grosime, continuitate, fixare sustinere),
o stratul de protectie al temoizolatiei (calitate, etanseitate, grosime, fixare)
Masuri de securitate si sanatate in munca
Executia instalatiilor se va realiza respectand normele generale si specifice de
protectia muncii.
Se vor utiliza scule si dispozitive specializate pentru operatiunile de montaj instalatii
si toate dotarile individuale obligatorii pentru lucru.
Cateva masuri specifice sunt indicate:
o Personalul muncitor trebuie sa aiba cunostinte profesionale si cele de
protectia muncii specifice lucrarilor care le executa, precum si cunostinte
privind acordarea primului ajutor in caz de accidente,
o Este necesar sa se faca instructaje cu tot personalul care ia parte la procesul
de realizare a investitiei;
o Instructajul este obligatoriu si pentru personalul din alte unitati care vin pe
santier in interes de serviciu.
o Pentru evitarea accidentelor si imbolnavirilor, personalul va purta
echipamente de protectie corespunzatoare in timpul lucrului sau circulatiei
pe santier.
o Se vor afisa placute de semnalizare si instructiuni prin care se vor indica
norme ce trebuie respectate in fiecare sector de lucru sau zona periculoasa.
o Aparatele de sudura si generatoarele de acetilena vor trebui controlate
inaintea inceperii lucrului si in timpul lui, de catre serviciul tehnic al santierului
respectiv.
o Mecanismele de ridicat vor fi deservite numai de personal calificat;
o Nu se vor deplasa sarcini pe deasupra muncitorilor;
o In timpul transportului pe verticala, tevile vor fi asigurate contra deplasarilor
transversale si longitudinale;
Parc Municipal Vest
811
o Operatiunile de descarcare manuala se vor face rostogolire pe plan inclinat

cu ajutorul unor dispozitive corespunzatoare sarcinilor respective si
controlate inaintea inceperii lucrarilor.
o In cazul folosirii macaralelor se va respecta sarcina admisa acestora;
o Este interzisa descarcarea tevilor prin cadere sau rostogolire libera.
Diverse si concluzii
Lucrarea se va executa conform pieselor desenate ale proiectului cu respectarea
prevederilor din caietul de sarcini
3.6.3 Caiet de sarcini instalatii frigorifice patinoar
GENERALITATI
A.
Continutul
In cadrul fiecarei categorii de lucrari se vor specifica :
standarde, normative si prescriptii de executie
materiale
probe, verificari
conditii de livrare si depozitare pentru materiale si utilaje
defecte admise si neadmise
verificari in vederea receptiei
B.
Precizari
Executantul si beneficiarul vor solicita certificare de calitate si garantie furnizorilor.
Acestea vor fi prezentate Comisiei de receptie.
In timpul executiei, daca este cazul , se vor intocmi dispozitii de santier prin care se
C.
Indicatii generale
La traversarea elementelor din beton armat se vor folosi golurile prevazute prin
proiect sau piesele de trecere. In acest scop se va coordona cu constructorul modul de
verificare a executarii golurilor proiectate, odata cu turnarea betoanelor. Situatia realizarii
golurilor se va consemna.
Orice propunere de inlocuire trebuie motivata de contractant si aprobata de proiectant si
beneficiar.
Toate materialele vor trebui sa fie insotite de Certificate de Calitate. Inainte de
punerea in opera se vor face verificari vizuale. Materialele necorespunzatoare se vor
inlatura.
deplina (I9 / 94)
In spatii libere : materialele feroase, tevi, tuburi de fonta, tuburi de beton, etc.
asupra carora intemperiile nu au practic influenta ;
In spatii acoperite : cele care se deformeaza datorita actiunii directe a soarelui,
ploii, etc., tuburi din pvc, materiale de izolatii ;
Se vor respecta normele de tehnica securitatii muncii.
Parc Municipal Vest
812
Cosul de fum existent poate fi folosit in urmatoarele conditii:

sectiune minima 0.25 m2;
cerinte constructive:
strat interior caramida refractara de 12.5 cm;
strat dilatare aer de 5cm;
strat exterior caramida plina de 25cm;
verificare stare cos si acord de functionare din partea unei firme autorizate.
CERINTE CALITATE MATERIALE.

Materialele utilizate vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele
de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor si vor satisface conditiile tehnice
cerute in proiect. Ele vor trebui sa fie insotite de :
- certificatul de calitate al furnizorului;
- fise tehnice de detaliu;
- instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare;
- certificatul de garantie;
- certificate de atestare a performantelor, agremente, omologari emise de institute de
specialitate din Romania, abilitate in acest scop.
Achizitionarea materialelor si a echipamentelor, schimbarea solutiilor fara
consultarea proiectantului transfera raspunderea functionarii instalatiilor in sarcina
beneficiarului.
Conducte.
Parametrii instalatie :
temperatura agentului termic -50 -90 C;
presiune nominala 6 bar;
Conductele instalatiei de incalzire se vor realiza din teava de cupru la distributia in
centrala termica si polipropilena reticulara la distributia in restul imobilului.
Armaturile utilizate vor fi:
robineti cu sfera, cu mufe;
robinet dublu reglaj coltar, robinet coltar retur, armatura aerisire
manuala la
corpurile incalzire;
dezaerator automat de coloana;
ventil de retinere cu mufe;
separator de impuritati, tip Y, cu mufe;
Pompele utilizate trebuie sa aiba un randament ridicat, fiabilitate mare si un nivel
redus de zgomot si trepidatii.
Se vor alege pompe cu trei trepte de viteza.
4.CERINTE CALITATE ECHIPAMENTE.
Caracteristicile tehnice (functionale) ale echipamentelor si utilajelor livrate sunt cele
indicate in specificatiile anexate.
Echipamentele livrate beneficiarului vor fi insotite de certificate de calitate,
documente care atesta verificarile si probele, cartea tehnica a produsului (inclusiv curbele
de performanta), certificate de agrementare conform legislatiei in vigoare, certificate de
garantie.
Toleranta maxim admisa la abaterile de la aceste caracteristici (debit,presiune) va fi
de +5%.
CONDITII DE EXECUTIE A LUCRARILOR.
Lucrarile care vor afecta structura de rezistenta a constructiei nu se vor executa
fara acordul proiectantului de rezistenta;
Parc Municipal Vest
813
Deoarece, caracteristicile geometrice si functionale ale echipamentelor difera de la

furnizor la furnizor va fi necesara adaptarea instalatiilor prezentate in proiect la cerintele
echipamentului procurat.
Montarea conductelor in sapa sau pereti se va face cu respectarea normativului I.7,
in ceea ce priveste distantele fata de instalatiile electrice;
Imbinarile tronsoanelor de conducta s-a prevazut a se executa prin sudare sau filet.
Imbinarile intre conducte si armaturi se vor executa prin filet.
La racordarea tevilor cu diametre diferite se vor asigura:
o continuitatea generatoarei superioare a conductelor pozate pe orizontala,
o coaxialitatea conductelor verticale.
o La schimbarile de directie ale fascicolelor de conducte montate in acelasi
plan, curbele se vor executa:
o cu aceeasi raza de curbura (corespunzatoare tevii cu diametrul cel mai
mare) in cazul in care schimbarea de directie se face intr-un plan
perpendicular pe planul in care se gaseste fascicolul de tevi,cu acelasi
centru in cazul in care schimbarea de directie se face in acelasi plan in care
se gaseste fascicolul de tevi.
Legaturile la aparate vor fi astfel montate incat sa permita demontarea aparatelor
sau a unora dintre partile lor componente.
Elementele auxiliare necesare montarii conductelor (suporti, console, puncte fixe,
etc) se vor executa din profile cu pereti subtiri, formate la rece sau laminate usoare.
Pe portiunile de conducte ce traverseaza pereti sau plansee nu se vor face
imbinari.
Toate armaturile se vor monta in pozitia "inchis".
Pe robinet vor fi prevazute semne care sa permita asezarea fara dificultati a piesei
de reglare in urmatoarele pozitii corespunzatoare gradului de deschidere a orificiului de
iesire:
- complet deschis
- jumatate deschis
- complet inchis.
Armaturile de inchidere prevazute pentru separarea echipamentelor si utilajelor sau
a unor portiuni din instalatii se vor monta in locuri accesibile, astfel incat sa permita
manevrarea, demontarea partiala sau totala pentru intretinere si reparatii.
Supapa de siguranta va fi reglata, prin stabilirea pozitiei arcului, corespunzator
presiunii de asigurare prescrise.
Radiatoarele vor fi supuse, inaintea montarii, probelor de presiune cu apa.
Consolele si suportii vor fi fixate astfel incat corpul de incalzire sa fie paralel cu
fetele finite ale elementelor de constructie, respectind distantele minime, respectiv
5cm.
Adancimea de incastrare in zidaria netencuita a consolelor si sustinerilor va fi de
minim 12cm.
CONDITII DE TRANSPORT SI DEPOZITARE.
Transportul si depozitarea materialelor si echipamentelor se vor efectua in conditii
care sa asigure integritatea si functionalitatea lor, luandu-se masuri pentru a nu se
deteriora si a nu patrunde apa in ambalaje.
Toate materialele si echipamentele livrate beneficiarului vor fi insotite de
certificatele de atestare a calitatii, emise de furnizorii acestora.
La locurile de depozitare se vor lua masuri privind respectarea prescriptiilor in
vigoare pentru prevenirea incendiilor.
muncii.
Parc Municipal Vest
814
Conductele vor fi transportate in stiva si depozitate pe rastele (sub soproane),

functie de diametre.
Armaturile si corpurile de incalzire se transporta in pozitie verticala, pe un singur
rind si se depoziteza in aceleasi conditii in depozite inchise.
De asemeni, aparatele de masura si control vor fi depozitate in magazii inchise.
Utilajele vor fi transportate in conditii impuse de furnizori si vor fi depozitate in magazii.
STANDARDE, NORMATIVE, PRESCRIPTII.
I 13-94 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire;
P118-99-Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
Carti tehnice, prospecte, instructiuni de utilizare pentru materiale si echipamente de la
furnizori;
Legea 10-95 privind calitatea in constructii;
I36 Instructiuni tehnice pentru proiectarea automatizarii instalatiilor din centrale si
puncte termice;
C125-87 Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a
tratamentelor acustice la cladiri
STAS 1907/1 - Calculul necesarului de caldura.
STAS 1907/2 - Temperaturi interioare conventionale de calcul.
STAS 7132 Masuri de siguranta la instalatii de incalzire centrala cu apa avand
temperatura maxima de 1150 C.
PROBE, TESTE, VERIFICARI, RECEPTIE.
Receptia lucrarilor.
Pentru receptia lucrarilor de instalatii de incalzire se vor respecta:
C56-Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instilatii aferente;
I 13-94 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire;
Legea calitatii constructiilor-10-92;
Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente-273-9
Probe.
Darea in exploatare a instalatiilor de incalzire va cuprinde, conform I.13-94,
urmatoarele operatii : proba la rece, proba la cald, proba la eficacitate .
Faze de executie determinante :
o proba la rece.
o punerea in functiune.
PROBE, TESTE, VERIFICARI
Lucrarile de instalatii vor fi verificate si probate pe parti de instalatii inainte de
finisarea elementelor de constructie, in urmatoarele cazuri:
- la inchiderea unor faze de lucrari sau cand programul lucrarilor impune acestea;
- dupa executarea unor parti de instalatie care se pot proba sau functiona
independent;
- dupa executarea unor parti de instalatie care se monteaza mascat.
Se va verifica corespondenta executiei cu prevederile proiectului cit si ale
prescriptiilor tehnice mentionate in Caietul de Sarcini.
La conducte, principalele verificari au ca obiect:
a) Inainte de vopsire, izolare termica si mascare
executarea corecta a imbinarilor, sudurilor si indoirilor, controlul efectuindu-se
vizual;
Parc Municipal Vest
815
buna fixare a conductelor in bratari, console si alti suporti, respectind sensul si

valoarea pantei indicate in proiect;
respectarea pozitiei reciproce corecte a conductelor montate in plasa
(apa,electrice,gaze);
existenta tevilor de protectie la trecerea conductelor prin plansee si pereti;
amplasarea corecta a dispozitivelor de golire a apei si a celor de aerisire.
b) Dupa ce conductele sint izolate termic, se verifica vizual si cu instrumente de
masura urmatoarele:
daca executarea izolatiei termice s-a facut conf.proiectului
daca materialele termoizolante s-au aplicat corect pe fetele de izolat (grunduirea
conductelor si grosimea izolatiei).
Se admite o abatere de 10 % la grosimea izolatiei.
Instalatia de incalzire se verifica la etanseitatea si circulatia fluidului prin probe la
rece si la cald.
Proba de presiune la rece.
Are ca scop verificarea hidraulica la temperatura ambianta a rezistentei si
etanseitatii elementelor instalatiei. Rezulatele probei la rece se consemneaza in procese
verbale.
Proba la rece se executa inainte de finisarea elementelor instalatiei
(vopsitorii,izolari termice,etc) sau de mascarea lor.
In vederea executarii probei la rece, se va asigura deschiderea completa a tuturor
armaturilor de inchidere si reglaj.
Inainte de proba la rece, instalatia va fi spalata cu apa potabila.
Presiunea de proba se determina in functie de presiunea maxima de regim si modul
de executie a instalatiei respective:
o 1,5 ori presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5 bari la inst.montate
aparent sau mascate sub finisaje uzuale;
o 2 ori presiunea de regim, dar nu mai mica de 5 bar la instalatia mascata sub
finisaje deosebite (in plafonul fals).
o Se verifica comportarea instalatiei la proba la rece - imediat dupa punerea
sub presiune, prin controlul etanseitatii si rezistentei tuturor imbinarilor,
respectiv prin ciocanire la imbinarile sudate, iar la restul prin examinare
vizuala.
o Masurarea presiunii de proba va incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea
instalatiei sub presiune, prin citire la intervale de 10 minute, timp de 3 ore.
o Rezultatele probei la rece se vor considera corespunzatoare daca pe toata
durata probei, manometrul nu a indicat variatii de presiune, si daca la
instalatie nu se constata fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa la imbinari, si
presgarnituri.
o Daca se constata scaderi de presiune sau vreo defectiune enuntata mai sus,
se remediaza si se repeta proba.
o Dupa executarea probei, golirea instalatiei de apa este obligatorie.
Proba de eficacitate.
Aceasta se va face la toate instalatiile prin masuratori efectuate.
Proba de eficacitate se face cu intreaga instalatie in functiune, in conditii normale
de exploatare, la temperaturi scazute ale aerului exterior, cit si mai apropiate situatiei
normale.
Proba de eficacitate consta in masurarea temperaturii aerului , cu termometre
avand o sensibilitate de 0/-10grdC. In paralel se vor masura de asemenea, temperaturile
Parc Municipal Vest
816
aerului exterior si ale agentului termic - atit pe tur cit si pe retur, verificandu-se corelarea
acestor parametrii conf.graficului de reglaj calitativ.
Pe durata probei de eficacitate de 24 ore, masuratorile se vor face la intervale de
cel mult o ora, daca nu se folosesc aparate inregistratoare.
Rezulatele probei de eficacitate vor fi considerate satisfacatoare daca temperaturile
corespund celor prevazute in proiect, cu abateri de -0,5grdC....+0,5grdC.
Pentru conductele din plastic, furnizorul va pune la dispozitie toate instructiunile
privind montajul, probele si darea in functiune a instalatiei.
Probarea echipamentelor.
Echipamentele se vor prelua de la furnizori numai insotite de certificatele de calitate
si de testare in stand
Datele rezultate din procesul de probare vor fi inscrise in fise de constatare.
Acte,rapoarte, inregistrari
Rezultatele probelor, verificarilor si receptiilor lucrarilor ascunse sau pe faze de
lucrari se finalizeaza prin intocmirea de procese verbale.
Procesele verbale sunt inregistrate cronologic in registrul de procese verbale pentru
verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse.
La receptia preliminara se efectueaza verificari scriptice pe baza documentatiilor
mentionate mai sus sau direct si se emite proces verbal de receptie preliminara conform
cerintelor C56-85 si Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora, nr.273/94, cap.I.
La receptia finala se emite procesul verbal de receptie finala conform
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora nr.
273/94, cap. III.
Toate probele enumerate in procesele verbale ramin la beneficiar pentru cartea tehnica a
constructiei.
Responsabilitati
Verificarea calitatii si receptiei lucrarilor se face de catre conducatorul tehnic al
lucrarii (executant) si dirigintele (beneficiar) care intocmesc procesele verbale
corespunzatoare care se inscriu in registrul de procese verbale pe parcursul executiei
lucrarilor.
Registrele de procese verbale vor fi vizate de catre reprezentantul autorizat al
executantului, beneficiarului, al forurilor tutelare si proiectant.
Responsabilitatile vor fi conform cu cerintele Legii 10 a calitatii in constructii.
3.7. Mobilier urban
3.7.1 Memoriu tehnic mobilier urban
In punctele de atractie ale Parcului Municipal de Vest sunt amplasate o serie de
obiecte de mobilier urban care puncteaza respectivele zone de interes sau care
marcheaza intersectii ale principalelelor artere pietonale.
S-a avut in vedere creearea de zone de interes, zone de recreere si odihna, zone
de joaca, zone de promenada dar si zone care pot gazdui evenimente speciale
spectacole, casatorii, manifestatii sportive, intr-un cadru placut si sanatos pentru toti
vizitatorii parcului , de toate varstele.
Obiectele de mobilier urban care agrementeaza parcul sunt descrise mai jos .
Parc Municipal Vest
817
IMPREJMUIRE
Avand in vedere ca Parcul Municipal Vest este un parc urban , un spatiu public, cu
acces liber delimitarea lui s-a facut prin gard viu, fara alte elemente de imprejmuire.
Face exceptie zona de nord-est a parcului, adiacenta zonei CFR unde s-a prevazut
o imprejmuire opaca cu rol de protectie, realizata exclusiv din lemn, conform conditiilor
impuse de administratia cailor ferate.
Imprejmuirea are o lungime de 1200 m, desfasurandu-se pe toata latura parcului
adiacenta zonei caii ferate precum si la extremitatile de nord si sud ale parcului.
La accesul de serviciu ( la nord) s-a prevazut o poarta de intrare, tot din lemn.
Alcatuire constructiva
Imprejmuirea este realizata integral din elemente de lemn: stalpi, panouri si porti
din lemn.
STALPII sunt elemente masive de lemn cu dimensiunea de 15 x15 cm cu inaltimea
de 2,00 m, montati la distanta de 150 cm interax. . Stalpii sunt prevazuti cu un profil
(lamba si uluc) in care se monteaza panoul de lemn, astfel incat sa nu fie necesara
utilizarea cuielor.
FUNDATIILE stalpilor se vor realiza din beton simplu turnat in gropi de fundare de
30 x 30 x 30 cm. Pana la intarirea betonului stalpii vor fi sprijiniti pentru a nu-si modifica
pozitia verticala.
PANOURILE dintre stalpi se vor realiza din scandura de lemn 30 cm latime, 2-3 cm
grosime, ce se monteaza vertical in profilul stalpilor.
PORTILE DE ACCES vor avea o deschidere de 3,00m din doua foi de 1,50m.
Acestea se vor realiza de asemenea pe montanti din lemn cu panouri din lemn ce
se vor contravantui.
Elementele imprejmuirii vor fi ignifugate si tratata cu lac incolor de protectie la
intemperii.
BANCI COLECTIVE SI BANCI INDIVIDUALE
Zonele de contemplare si odihna sunt concepute fie pe aleile principale circulare
fie in zonele plantate (vezi plansele de detaliu) precum si in zonele cu functiune speciala
la locurile de joaca, in zona de casatorii, in zona de sah, etc.
In acest scop s-a prevazut o multitudine de banci colective curbe su liniare, foarte
simple, realizate din sipci de lemn (28x30 cu lungine 2,00m) lacuite incolor montate pe
curbe, liniar pe un suport de beton simplu (25cm grosime,L=200cm,l=50cm, h=45cm) care
se pot realiza in diferite variante, cu spatar sau fara, utilizandu-se acelasi sistem
constructiv cu cel care s-a folosit la realizarea gradenelor de la arena de spectacole.
In zona terenurilor de sport (sud) bancile colective vor fi atat curbe-liniare, cat si
liniare, functie de amplasament.
S-au prevazut in parc si in zonele mai izolate banci individuale cu dimensiunile 1,80
x 50 x 45 cm, de asemenea foarte simple din sipci pe suport metalic, vopsit verde inchis.
Amplasamentele bancilor sunt figurate in planul de situatie-mobilier urban.
In plansa de detaliu sunt figurate bancile destinate odihnei si contemplarii situate pe
aleile principale sau in zonele plantate..
In plansele care detaliaza zonele speciale sunt de asemenea figurate bancile, cum
este cazul locurilor de joaca, al zonei de casatorii, al zonei de sah.
Toate tipurile de banci vor avea mici fundatii de beton simplu, pentru fixare.
Modelele de banci propuse se pot monta pe toate tipurile de pavaje: fie pe aleile cu
dale inierbate, fie in zone cu pavaj de nisip sau pietris cum este cazul rondurilor cu diferite
destinatii, sau chiar in zone cu pamant batatorit.
La ambele tipuri de banci este necesara vopsirea anuala a elementelor de lemn cu
lac incolor de protectie impotriva intemperiilor.
Parc Municipal Vest
818
MESE DE SAH + SCAUNE, MESE DE TENIS

Zona de jocuri sah/table a fost conceputa intr-o zona mai linistita (in partea de
nord a parcului, in vecinatatea cladirii administrative) in jurul unei alei in forma de melc in
lungul careia se creeaza din vegetatie o serie de alveole unde sunt amplasate mesele de
sah si table. Acestea sunt amplasate in doua moduri:
o in aer liber, amplasate direct pe spatiul verde, grupate in grupuri de 5 fiecare,
o in module tip, acoperite sau semiacoperite cu brisoleil-uri.
Mesele si scaunele sunt realizate din beton armat aparent care rezista la intemperii,
nu sunt costisitoare si nu necesita intretinere.
S-a prevazut un total de 40 mese sah, fiecare cu cate doua scaune.
In centrul zonei, la capatul aleii in forma de melc s-a prevazut un sah urias
amenajat pe o platforma cu dimensiunile 6,40 x 6,40 m, realizata din dale de 80 x 80 cm
prefabricate, executate in doua culori. Parasolarul aferent este din lamele de lemn,
montate pe structura de beton existenta prin intermediul unor piese metalice de ancorare.
Piesele de sah se pot realiza fie din lemn, fie din plastic.
In vecinatatea alveolelor cu mese de sah s-au amplasat banci colective, circulare
pentru odihna si cosuri de gunoi.
S-au prevazut si mese de tenis, amplasate in afara zonei linistite cu mese de sah.
Amplasamentele meselor de sah si de tenis sunt figurate in planul de situatie- mobilier
urban.
MESE DE PICNIC, COPERTINA
Zonele de picnic sunt grupate in cateva puncte ale parcului. Amplasamentele sunt
indicate in planul de situatie.
De regula, zona de picnic este organizata de asemenea intr-un rond care cuprinde
trei grupari de mese de picnic asezate in aer liber, amplasate direct pe gazon sau pe o
platforma din dale inierbate, acoperita cu o copertina de lemn, cu rol de adapost in caz de
vreme rea.
Masa de picnic propriu-zisa formeaza un ansamblu impreuna cu banchetele de
sezut. Sunt piese de mobilier simple, ieftine, din sipci de lemn si metal.
Elementele de lemn ale bancilor, ca de altfel toate celelalte elemente de lemn
(bancile colective, bancile individuale etc) necesita o intretinere cel putin anuala pentru
refacerea lacului de protectie, primavara.
Din motive de siguranta, nu s-au prevazut locuri de gratar sau vetre de foc dat fiind
situatia speciala pe care o reprezinta prezenta conductelor de gaz ce traverseaza parcul.
Locurile de picnic au fost de asemenea prevazute cu cosuri de gunoi si cate un
stalp indicator.
LOCURI DE JOACA COPII
Avand in vedere faptul ca parcul este un parc urban s-au prevazut 5 amplasamente
(figurate in planul de situatie) destinate special jocului copiilor de toate varstele.
Toate amplasamentele sunt situate in ronduri cu diametrul de 25 m, pavate cu nisip
sau pietris.
Aparatele de joaca sunt concepute pe grupe de varsta copii mici, prescolari,
scolari si cuprind : aparate combinate pentru catarat, ascuns, tobogan, leagane,
balansoare, plase de agatat, etc.
Sunt concepute din lemn si plastic, viu colorate astfel incat sa indeplineasca si rolul
decorativ.
In vecinatatea locului de joaca din zona de sud ( zona de sport) s-au prevazut si 1
aparat de fitness special pentru parcuri, care se adreseaza tinerilor si varstnicilor.
Toate locurile de joaca sunt prevazute si cu groapa de nisip. In vecinatatea
acestora s-au amplasat banci colective de lemn.
Unul din amplasamente prezentat in detaliu, este situat in vecinatatea unui loc de
picnic, cele doua zone imbinandu-se foarte bine.
Parc Municipal Vest
819
Locurile de joaca sunt bordate de vegetatie medie si inalta pentru a fi delimitate si

protejate de restul spatiilor parcului.
Toate aparatele de joc si de fitness vor fi achizitionate de la furnizori interni, cu
consultarea proiectantului.
PISTA ACROBATII BICICLETE SI ROLE
Amplasamentul si dimensiunile pistelor de acrobatii pe bicicleta si role sunt figurate
in planul de situatie.
Pista acrobatii role
Pista beton, fara borduri, cu denivelari, latime 5m, cuprinde pante si curbe.
Se recomanda ca pe marginile pistei sa se amplaseze cauciucuri uzate sau baloti
din paie.
Pista acrobatii biciclete
Suprafata teren recomandata - 50 x60m, pista de beton, fara borduri, lungime pista
200m, latime pista 5m cu diferite denivelari, start de la inaltime -2,00m .
Se recomanda ca pe marginile pistei sa se amplaseze cauciucuri uzate sau baloti
din paie. Este interzis accesul copiilor mai mici de 15 ani.
Pistele pentru acrobatii role si biciclete se vor achizitiona de la furnizori specializati.
FOISOR FANFARA
Foisorul pentru fanfara este o constructie traditionala in parcurile romanesti,
amplasat la confluenta a doua axe majore pietonale ale parcului.
Este un punct de atractie dar si de orientare in parc care poate gazdui evenimente
concerte, spectacole sau loc de joaca pentru copii.
Foisor pentru fanfara se propune a fi realizat din lemn, pe o fundatie de beton
armat.
Constructia proiectata pentru pavilionul fanfara cu regim de inaltime parter are
structura de rezistenta din lemn, cu stalpi, rigle, capriori din lemn ecarisat si cu structura
acoperisului tip sarpanta. Fundatiile sunt in sistem de fundatii continue din beton armat .
Amplasamentul constructiei are urmatoarele caracteristici:, Tc = 1,6 sec, ag = 0,28 g.
speciala.
FANTANI : FANTANA ANOTIMPURILOR, FANTANA OCHI, FANTANA
CASCADA
Elementul natural,apa, este reprezentat pe langa lacul amenajat in partea centrala
a parcului de 3 fantani.
Fantana anotimpurilor este amplasata la prima intersectie de alei majore in
dreptul intrarii A in parc. Ea este un semnal emblema a parcului anotimpurilor-tema
principala a parcului care de altfel a fost organizat astfel incat sa reprezinte cele 4
anotimpuri.
Fantana cu un diametru de 12 m cu 365 de jeturi perimetrale, fiecare reprezinta o
zi, fiecare al 7-lea, mai mare, reprezentand saptamana, apoi 12 mai mari reprezentand
lunile. In centru, jetul central marcheaza anul.
Constructia proiectata pentru bazinul fantanii circulare este din beton armat cu o
fundatie inelara deasemenea din beton armat.. Pentru protejarea structurii la actiunea apei
aceasta va fi finisata (tencuieli, vopsitorii) cu materiale impermeabile, de tipul Xypex peste
Parc Municipal Vest
820
care se aplica placaj de mozaic in zona perimetrala cu diverse ilustratii si mozaic simplu
pe restul suprafetelor.
speciala
Fantana ochi se compune din jeturi de apa de inaltimi variabile, asezate pe o
suprafata plana sau cu gradene. In zilele de canicula, copii se pot racori jucandu-se printre
jeturile de apa.
Fantana se compune dintr-o structura de beton armat ce va fi placata cu dale de
gresie antidearpanta.
Statia de pompe este amplasata separat, adiacent fantanii, in spatiul verde si va fi
maschata de arbusti.
Fantana cascada se va realiza pe latura de sud a lacului.
Constructia proiectata cu regim de inaltime parter, are structura de rezistenta tip
diafragme din beton armat. La cota cea mai inalta a fantanii este prevazut un mic rezervor
de apa de unde apa este lasata sa curga controlat.
Fantana functioneaza cu apa recirculata din lac..
Structura de rezistenta este alcatuita din diafragme din beton armat. Planseul peste
parter proiectat din beton armat monolit formeaza impreuna cu diafragmele bazinul
fantanii la o inaltime de cca. 5,00 m. Prin fantele peretilor din beton armat de deasupra
placii va cadea o perdea de apa. Pentru protejarea structurii la actiunea apei aceasta va fi
tratata cu (tencuieli, vopsitorii) cu materiale impermeabile, de tipul Xypex finisata cu un
placaj din piatra artificiala / mozaic.
speciala
MOARA CU SCRINCIOB
Moara de apa cu scrinciob este un element decorativ menit sa agrementeze lacul
artificial. Este amplasata pe latura de est a lacului, pe o platforma de lemn de cca 7 x 5 m
sustinuta de piloni de lemn si ancorata de mal, la care se accede printr-un podet de lemn.
Moara propriu-zisa, realizata tot din lemn, cu dimensiunile 3x3x3,5 m este
prevazuta pe o latura cu o roata pusa in miscare de un jet de apa (de asemenea apa
reciculata din lac). La randul ei roata pune in miscare un mini scranciob din lemn, cu patru
locuri pentru copii. Este unul din punctele de atractie din zona lacului, decorativ dar si
utilizabil ca loc de joaca pentru copiii mici. Atat platforma cat si podetul de acces sunt
prevazute cu balustrade de protectie din lemn.
Se interzice accesul copiilor neinsotiti la moara.
Moara de lemn poate fi confectionata pe santier sau se poate achizitiona o moara
veche traditionala care prin reconditionare poate fi repusa in valoare.
BALDACHIN + PERGOLA IN ZONA DE CASATORII
Parc Municipal Vest
821
Zona de casatorii este organizata in imediata vecinatate a intrarii A, intrarea

principala in parc, intr-un rond cu diametrul de 25 m, pavat cu pietris inconjurat de
vegetatie de inaltime medie gard viu si copaci.
Obiectele de mobilier propuse sunt o pergola metalica (vopsita verde inchis) cu
deschiderea de 3,96 m, cu trei travei de 1,80 m fiecare si inaltimea de 2,50m care
conduce spre un baldachin metalic (vopsit verde inchis) cu dimensiunile in plan de 3,96 m
x 3,96 m si inaltimea libera de 2,50 m (3,10m la varf), locul de oficiere a casatoriilor.
Baldachinul poate fi prevazut cu o panza de doc alb, demontabila.
Se recomanda plantarea de trandafiri cataratori care se vor intinde in timp pe
elementele baldachinului si pergolei.
Pe conturul rondului destinat zonei de casatorii sunt prevazute banci colective de
lemn cu speteaza sau fara. La capetele acestora se vor plasa cosurile de gunoi. La ocazii
se pot plasa mese metalice mobile pentru servit (vezi plansa de detaliu).
OBIECTE DE MOBILIER UTILITARE: COSURI DE GUNOI, PANOU DE
INFORMARE, STILP INDICATOR, SUPORT BICICLETE
Panouri de informare realizate din metal, foarte simple, cu un panou montat pe
doua picioare de sustinere urmeaza a fi amplasate la intrarile in parc precum si in zonele
care necesita prezentarea unor informatii cum ar fi sera, arena in aer liber, zonele cu
mozaicuri florale, etc.
Stalpi indictori de orientare/informare, de asemena metalici, cu 2-6 tablite
indicatoare urmeaza sa fie amplasati la intersectia aleilor pentru a indica traseul spre
diferitele puncte de interes ale parcului.
Suportii pt biciclete se vor amplasa la intrarea in parc, in zonele aglomerate la
patinoar, in zona pistelor pentru role, in zona de sport.
Sunt elemente de mobilier simple, ieftine realizate din metal, ce se achizitioneaza
de la furnizori interni.
Cosuri de gunoi s-au prevazut in numar de peste 100 pentru a fi amplasate in
toate punctele de interes, in vecinatatea bancilor. S-a optat pentru un model simplu, usor
de utilizat si intretinut.
Cosul de gunoi este prevazut a se realiza din metal (grilajul de protectie/decorativ)
cu un recipient metalic cu diametru 30 cm si inaltime de 650cm. Cosul de gunoi se va
monta pe un suport de 5 cm inaltime din mozaic turnat.
SONDA
Sonda suport pentru aranjamente florale si panouri media (reclame) este
amplasata de asemenea intr-un punct unde se intersecteaza alei principale ale parcului.
Silueta sondei este un element specific peisajului din zona inconjuratoare a orasului
Ploiesti. Cu o inaltime totala de 7,70 m este un element de decoratie dar si reper de
orientare in parc.
Este conceputa din elemente metalice, vopsite, avand la baza 3,0m x 3,0m cu o
scara metalica de acces pana la prima platforma de la cota + 2.10m unde se pot plasa
ghivece cu flori curgatoare.
Platforma superioara este destinata inchirierii pentru amplasarea de reclame,
panouri media etc. Poate fi utilizata si in cazul unor jocuri de artificii.
STANCA
Stanca artificiala, de asemenea amplasata intr-o zona de confluenta a aleilor
majore pietonale, in vecinatatea fantanii cu jeturi este un element decorativ si in acelasi
timp un loc de joaca pentru copii.
Este realizata dintr-un miez de beton simplu peste care sunt montate cu liant
(mortar) pietre naturale de mari dimensiuni ; dimensiunile totale ale stancii nu trebuie sa
Parc Municipal Vest
822
depaseasca un diametru de 3,50m si o inaltime de 1,80 m- 2,40 m. Se recomanda ca la

realizarea ei specialistul peisagist/artist plastic sa supravegheze lucrarile.
Pe terenul din jurul stanci se va instala pietris.
Se recomanda ca obiectele de mobilier urban utilitare sa fie achizitionate de
constructor asistat de proiectant, pe baza de oferte, de la furnizori specializati.
3.7.2 Memoriu tehnic arhitectura pavilion de sah

FUNCTIUNEA Pavilion mese sah

REGIM DE INALTIME parter
GRADUL DE REZISTENTA LA FOC III - conform prevederilor din
CATEGORIA DE IMPORTANTA - C- conform prevederilor din HGR
766/1997;
CLASA DE IMPORTANTA III conform prevederilor din P100/1992.

Obiectul prezentei documentatii este amplasarea unor constructii, cu destinatia
pavilion mese sah.
In cadrul vast al parcului s-au proiectat mici pavilioane modulare cu diverse
destinatii, care se amplaseaza repetitiv prin parc: cateodata in mici grupuri, altadata
singular. Scopul este de a se crea o punctuatie unitara a parcului, care acopera o
suprafata de aproape 60 ha.
trama de 5,50x5,50, care poate adaposti grupuri sanitare in varianta inchisa si diverse
obiecte de mobilier (mese de sah, jocuri, banci in varianta fara ziduri, dar cu acoperire cu
para-solare din lemn).
La modulele tip 2, pe placa pardoselii sunt prevazute mese si scaune din beton
usor armat, ancorate in stratul suport al pardoselii, pozitia acestora fiind specificata in
planurile de arhitectura.
Finisaje
cum urmeaza:
-
finisaje interioare: la pardoseli s-au propus pardoseli reci din beton amprentat
finisaje exterioare: nu este cazul
o program de urmarire in timp a constructiei conform normativ MP 031/-03
Parc Municipal Vest
823
o siguranta in exploatare conform normativ NP 068/-02

o pardoselile au fost proiectate in functie de destinatia incaperilor (pardoseli
766/97.
P118/-99;
Cerinta D
Distantele minime fata de constructiile invecinate se conformeaza prevederilor
Certificatului de Urbanism;
1. Protectia calitatii apelor: nu este cazul.
2. Protectia aerului: pavilioanele de sah nu evacueaza in aer poluanti sub forma de
pulberi sau de alt tip;
3. Protectia impotriva zgomtului si a vibratiilor: pavilioanele de sah nu sunt o sursa
de zgomot sau de vibratii;
4. Protectia impotriva radiatiilor: nu este cazul;
5. Protectia solului si a subsolului: constructia nu prezinta pericol de poluare a
solului si subsolului;
6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice: nu este cazul;
7. Protectia asezarilor umane si altor obiective de interes public: nu este cazul.
specifice si se vor depozita in europubele.
Cerinta E
Nu este cazul.
supraterane.
Parc Municipal Vest
824

civila.
alei pietonale si carosabile;
plantatii;
Legea 319/2006 privind sanatatea si securitatea in munca;
Norme generale de protectia muncii 2002
Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 privind protectia si igiena muncii in
- Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitate a muncii la inaltime
- alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii propriu-zise a lucrarilor
Prezenta documentatie a fost elaborata cu respectarea prevederilor Legii 50/1991
tehnice in vigoare.
-
DISPOZITII FINALE
specialitate.
constructiei.
timp a comportarii acestora este acela de a se pune in evidenta durabilitatea, siguranta in
urmarirea curenta;
urmarirea periodica.
Parc Municipal Vest
825

3.7.3 Memoriu tehnic structura pavilion de sah

DESCRIEREA PROIECTULUI
La baza proiectului au stat urmatoarele documentatii: Proiectul de arhitectura
DATE PRIVIND AMPLASAMENTUL.
In conformitate cu planul de situatie anexat la certificatul de urbanism, constructia
este amplasata in Municipiul Ploiesti iar din punct de vedere al amplasamentului
constructia prezinta urmatoarele caracteristici:
- Clasa de importanta a constructiei III cu = 1,00
- Perioada de colt Tc= 1,6 secunde, ag = 0,28
DATE GEOTEHNICE DE AMPLASAMENT
Pentru proiectarea fundatiilor s-a dispus de un studiu geotehnic efectuat pe
amplasament, in conformitate cu prevederile Normativ privind documentatiile geotehnice
pentru constructii( NP 074/2007), din care rezulta ca obiectivul se incadreaza in categoria
geotehnica1,cu risc geotehnic redus. Stratificatia terenului de fundare este urmatoarea :
0,20 - 0,30 m
- pamant vegetal;
0,30 - 1,10 m
pamant argilos cafeniu, plastic vartos;
1,10 6,00 m
pietris mic-mare cu nisip mic-mare cenusiu.
Nivelul apei subterane a fost intalnit la circa 13,00 m adancime, acesta
neinfluentand fundatiile.
Adancimea maxima de inghet in zona, conform STAS 6054/77, este de 80 90 cm.
De asemenea, sistemul de fundare fiind grinzi de fundatii din beton armat, prin
rigiditatea sporita a acestora se asigura si o preluare a eventualelor eforturi produse de
compresibilitatea terenului de fundare.
Prin ancorarea corespunzatoare a barelor de armare a stalpilor din beton armat in
grinzile de fundatii, s-a realizat o rigiditate sporita a structurii constructiei si o
desensibilizare a acesteia fata de eventuale probleme pe care le-ar putea provoca terenul
pe care este fundata.
La executie se vor lua masuri pentru ca prin sistematizarea pe verticala a terenului
sa se departeze apele pluviale de la fundatiile constructiei iar umpluturile se vor executa
conform normativului C29-77.
Este necesar ca, la executie, inaintea turnarii betonului de egalizare, terenul
de fundare sa fie verificat si avizat de catre inginerul geotehnician autorizat, pentru
a avea certitudinea fundarii numai pe teren natural sanatos, ocazie cu care se va
incheia procesul verbal de receptie calitativa a naturii terenului si a cotei de fundare,
in conformitate cu programul de control si in conformitate cu prevederile legii
nr.10/1995- republicata.
INCADRAREA CONSTRUCTIEI IN CATEGORII, CLASE SI GRUPE DE IMPORTANTA
Din punct de vedere al Normativului P100-1/2006 privind proiectarea antiseismica a
constructiilor, structura se incadreaza in clasa a III-a de importanta care cuprinde
constructii de importanta normala.
Dimensionarea structurii de rezistenta s-a realizat in conformitate cu urmatoarele
standarde si normative:
Parc Municipal Vest
826
P100 - 1/2006
NP 112 04
- Cod de proiectare seismica

- Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare
directa
STAS 10101/1-78 - Greutati tehnice si incarcari permanente
CR 2 -1.1 2005
- Cod de proiectare pentru structuri din beton,
CR 6 2006 - Cod de proiectare pentru structuri din zidarie
CR 1 1 3 2005 - Incarcari date de zapada
STAS 10101/2A1 78
- Actiuni in constructii
CONSTRUCTIA PAVILIONULUI PENTRU MESE SAH
Structura de rezistenta este alcatuita din cadre de beton armat, stalpi si grinzi din
beton armat monolit.
speciala.
La elaborarea prezentului proiect s-au avut in vedere urmatoarele normative si
prescriptii pentru protectia muncii:
- HOTARARE nr. 955 septembrie 2010 pentru modificarea si completarea
Normelor de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.
319/2006, aprobate prin HG nr. 1425/2006
- HOTARARE nr. 1.218 din 6 septembrie 2006 ( M.O. nr. 845 din 13 octombrie
2006) - privind stabilirea Cerintelor minime de securitate si sanatate in munca
pentru asigurarea protectiei lucrarilor impotriva riscurilor legate de prezenta
agentilor chimici;
- HOTARARE nr. 1.146 din 30 august 2006 ( M.O. nr. 815 din 3 octombrie 2006)privind Cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de
catre lucratori a echipamentelor de munca;
TEHNICA SECURITATII MUNCII
Personalul, muncitor trebuie sa aiba cunostintele profesionale si cele de protectia
muncii specifice lucrarilor ce se executa, precum si cunostinte privind acordarea primului
ajutor in caz de accident.
Este necesar sa se faca instructajul tuturor oamenilor care iau parte la procesul de
realizare a investitiei, precum si verificarile cunostintelor referitor la N.T.S.
Instructajul este obligatoriu pentru intreg personalul muncitor din santier, precum si
pentru cel din alte unitati care vin pe santier in interes de serviciu sau interes personal.
Pentru evitarea accidentelor sau a imbolnavirilor, personalul va purta echipament
de protectie corespunzator in timpul lucrului sau de circulatie prin santier.
Aparatele de sudura (grupuri de sudura) precum si generatoarele de acetilena vor
trebui controlate inainte de inceperea executiei si in timpul ei de serviciulMecanic Sef al
santierului respectiv.
In cazul folosirii macaralelor se va respecta sarcina admisa a acestora.
Parc Municipal Vest
827
Efectuarea operatiilor de incarcare descarcare se va face sub conducerea sefului

de echipa care raspunde de asezarea macaralelor in raport cu greutatea materialelor de
constructii si cu capacitatea acestora, precum si de intreaga manevra de coborare.
Se vor monta placute avertizoare pentru locurile periculoase.
Se interzice prezenta personalului muncitor in santuri, puturi sau goluri cand se
coboara sau se ridica, in acestea sau prin acestea, tevi, accesoriile lor sau alte materiale.
La efectuarea sapaturilor se va avea foarte mare grija, existand pericolul sectionarii
unor cable electrice aflate in pamant si deci a alectrocutarii.
In timpul montajului se vor evita manevrele langa stalpii electrici aerieni pentru a nu
se produce avarierea acestora.
Aceleasi norme vor fi respectate de beneficiar si executant.
MASURI DE PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
Normativele avute in vedere la intocmirea prezentei documentatii sunt :
- O.G. nr. 60/28.08.97 Ordonanta Guvernului privind apararea impotriva incendiilor.
- Norme de prevenire si stingere a incendiilor si norme de dotare cu masini, instalatii,
utilaje, aparaturi, echipament de protectie si substante chimice pentru prevenirea si
stingerea incendiilor in unitatile M.C.Ind aprobat cu ord. 742/D/1981.
- Norme tehnice de proiectare si realizare a construttiilor privind actiunea focului,
indicativ P-118-99.
- Norme de prevenire stingere si dotare impotriva incendiilor pentru producerea,
transportul si distributia energiei electrice si termice indicativ PE 009/93.
La executia proiectului, executantul si beneficiarul au obligatia sa respecte cu strictete,
pe toata durata desfasurarii lucrarilor toate prevederile cuprinse in normele de prevenire si
stingere a incendiilor sus mentionate care vizeaza activitatea pe santier.
ALTE PREVEDERI
In mod suplimentar fata de aspectele tehnice la care s-a facut referire mai sus este
necesar sa se mentioneze, in atentia beneficiarului lucrarii, ca are urmatoarele obligatii
legale:
- sa nu inceapa executia lucrarilor mai inainte de a obtine autorizatia de constructie
prevazuta de Legea nr. 50 / 1991, republicata in 2008,
- sa anunte Inspectia de Stat in Constructii inainte de inceperea lucrarilor pentru
luarea in evidenta si sa puna la dispoziiia acesteia Programul de control al calitatii
executiei lucrarilor ;
- sa asigure urmarirea executiei lucrarilor de catre un diriginte de santier atestat
legal, angajat in acest scop;
- sa solicite, la receptia lucrarilor, predarea de catre executant a Cartii constructiei si
sa asigure pe parcursul existentei constructiei urmarirea curenta a acesteia in
conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 766 / 1997 . Se mentioneaza
ca, in sensul acestui act normativ, categoria de importanta a constructiei este C;
- sa asigure receptia lucrarilor, la terminarea acestora, conform prevederilor Hotararii
Guvernului nr. 273 / 1994 republicata in 19.11 2007 si sa asigure urmarirea curenta
a acesteia in timpul exploatarii.
3.7.4 Memoriu tehnic gestionare deseuri
A. - GESTIONAREA DESEURILOR VEGETALE
B. - GESTIONAREA DESEURILOR MENAJERE
A. - GESTIONAREA DESEURILOR VEGETALE
Parc Municipal Vest
828
In procesul de instalare si intretinere a vegetatiei parcului rezulta deseuri in

cantitati apreciabile, care se vor depozita, temporar, pe 5 platforme, prevazute in acest
scop, pana la evacuarea din zona.
I. Deseurile rezultate in procesul de instalare a vegetatiei constau in diverse
materiale aflate la suprafata terenului sau ingropate, astfel cum provin din:
Curatirea terenului: gunoi, pietre, radacini, frunze, craci, existente la
suprafata solului sau usor ingropate; ierburi si buruieni rezultate din sapare.
Rezulta 930 to deseuri din curatirea terenului de pe cca 50% din supprafata
de amenajat spatii verzi
Evacuarea pamantului impropriu rezultat din saparea gropilor de plantat si a
santurilor pentru garduri vii : pietre, pamant impropru ca textura(compact sau
nisip). Rezulta 4302 to pamant impropriu
II. Deseurile rezultate in procesul de intretinere a vegetatiei constau in diverse
materiale vegetale - ierburi, buruieni, frunze, lastari, crengi, astfel cum provin din:
Cosirea ierbii (de 10 ori/sezon) 1470 to
Plivitul buruienilor(pe cca 20% din suprafata gazonata) 23,52 to
Tunderea gardurilor vii( frunze si lastari)- 8,44 to
Tunderea in forme a esentelor cu frunze persistente( frunze si lastari)-0,84 to
Tundere in forme arbusti( frunze si lastari)- 3,2 to
Taieri de corectie arbori pana la 7m inaltime(lastari,ramuri) 1,0 to
Taieri de corectie trandafiri( lastari, frunze)- 7,0 to
Deseuri rezultate in procesul de instalarea si intretinerea vegetatiei
Nr.
Crt.
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Categorii de lucrari
U.M
Cantitati
de lucrari
Greutate
materiale
To/UM
1
Instalarea vegetatiei
Curatirea terenului
Evacuarea
pamantului
impropriu rezultat din saparea
gropilor de plantat
Total Instalarea vegetatiei
Intretinerea vegetatiei
Cosirea ierbii
Plivitul buruienilor
Tunderea gardurilor vii
Tunderea in forme a esentelor
cu frunze persistente
Tundere in forme arbusti
Taieri de corectie arbori pana la
7m inaltime
Taieri de corectie la trandafiri
Total intretinerea vegetatiei
Total deseuri rezultate din
instalarea
si
intretinerea
vegetatiei
100 mp
mc
1550
2390
Total
greutate
materiale
To
5
0,6
1,8
930
4302
5232
100 mp
100 mp
mp
mp
29401,5
588
8443
840
0.05
0,04
0,001
0,001
1470
23,52
8,44
0,84
mp
buc
3200
500
0,001
0,002
3,2
1,0
buc
7000
0,001
7
1514
6746
B. GESTIONAREA DESEURILOR MENAJERE
Parc Municipal Vest
829
Pentru colectarea si preluarea deseurilor menajere rezultate din functionarea parcului

s-au avut in vedere urmatoarele:
- preluarea deseurilor menajere produse de utilizatorii parcului din zonele de alei si
spatii verzi;
- preluarea deseurilor de la cladirea administrativa;
- preluarea deseurilor din zonele cu obiecte ale parcului: sera, amfiteatru, module,
zonele de odihna si contemplare, zonele de locuri de joaca, zonele de picnic, zona
terenurilor de sport, etc.
Pentru colectarea deseurilor menajere s-a prevazut o retea de cosuri de gunoi
care acopera intreaga suprafata a parcului si containere pentru colectarea selectiva a
deseurilor, pe urmatoarele categorii:
- deseuri menajere ;
- deseuri de hartie;
- deseuri din sticla si metal;
- deseuri din plastic.
Personalul de intretinere a parcului va colecta zilnic deseurile din cosurile de gunoi
care vor fi depozitate selectiv in containere, de unde vor fi preluate de compania de
salubritate, in conditiile contractului de servicii ce se va incheia intre administratia parcului
si aceasta.
Cosurile de gunoi in numar de 120 bucati, cu capacitatea de 80 l fiecare, cu
insertie extractibila din tabla zincata au fost amplasate de regula in lungul aleilor
principale, in locuri vizibile, la intersectii ale aleilor precum si in zonele de aglomerare a
publicului: la sera, la amfiteatru, in zonele de parcare, la patinoar si pistele de acrobatii, la
terenurile de sport, la locurile de picnic, in zona de sah, in zona de casatorii, la locurile de
joaca pentru copii, in zonele de odihna, la grupurile sanitare, etc..
Cosurile de gunoi vor fi echipate cu pungi de plastic ca sa permita colectarea si
golirea in conditii higienice.
Este asigurata astfel o capacitate de depozitare de 9600 l deseuri menajere in
cosurile de gunoi.
Containerele pentru colectarea selectiva, cu capacitatea de 1100 l fiecare , in
numar de 40 ,cate 10 din fiecare tip, sunt prevazute a fi amplasate pe cele 5 platforme de
colectare a deseurilor vegetale si in 5 alte amplasamente, toate cu acces carosabil direct .
Capacitatea de depozitare in containere este de 44000 l deseuri.
Capacitatea totala de depozitare :
- in cosurile de gunoi -9600 l
- in containere
44000 l
TOTAL
53.600 L
Volumul asigurat acopera necesarul estimat daca se ia in calcul un numar de
vizitatori/zi de cca 2000 persoane la care se adauga personalul permanent si sezonier
angajat.
3.7.5 Caiet de sarcini arhitectura pavilion sah
GENERALITATI
Parc Municipal Vest
830
Certificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei acestora

cu proiectul, in limitele indicatorilor de calitate si a abaterilor admisibile prevazute in
acestea.
o determinarea prin masuratori a corespondentei elementelor verificate cu
modului de armare;
o existenta documentelor de atestare a calitatii materialelor;
o efectuarea incercarilor de proba impuse de proiect si de prescriptiile tehnice
verbale de lucrari;
o examinarea existentei si continutului documentelor si proceselor verbale
indicativ C 56-85.
anume:
Cap. I Terasamente;
Cap. II Fundatii;
Orice modificare ulterioara in cuprinsul prescriptiilor indicate in lucrare ca si orice
noi prescriptii aparute dupa elaborarea lucrarii de fata, se vor respecta in mod obligatoriu,
consecinta.
Introducere
zidarie de caramida cu goluri verticale tip G.V.P., format 290x140x88
mm. in ziduri avand grosimea de 30 cm.
zidarie din blocuri B.C.A. format 300x600x150 mm. in ziduri avand
grosimea de 15 cm.
pereti usori cu schelet simplu sau dublu si placi din ipsos carton avand
grosimea de 20 cm.
Parc Municipal Vest
831
pereti usori cu schelet simplu sau dublu si placi din ipsos carton avand
grosimea de 10 cm.

mm. in ziduri avand grosimea de 45 cm.;
zidarie din caramida presata plina format 240x115x63 mm. in ziduri de
12,5 cm. (protectia hidroizolatiei si soclul din caramida aparenta pe
inaltimea demisolului);
zidarie din blocuri B.C.A. format 300x600x150 mm. in ziduri avand
grosimea de 30 cm. (inchiderile verticale exterioare la nivelul
mansardei);
mm. in ziduri avand grosimea de 45 cm. (STAS 5185/2-86) marca
C125 calitatea I
caramizi pline (STAS 457-86) avand dimensiunile, marca si calitatea
caramizilor obligatoriu conform proiectului marca C125 calitatea I
(pentru cosurile de fum);
- dupa verificarea fisei de transport a betonului si mortarului din datele caruia sa
rezulte ca betonul si mortarul sunt corespunzatoare calitatilor prevazute in proiect si
in prescriptiile tehnice.
proiectului M100Z la cosurile de fum si M25Z la celelalte (fara var), iar marca
minima a cimentului pentru mortarul utilizat la cosurile de fum P300 sau M400.
Parc Municipal Vest
832

stalpisori.
Nr.
Denumire element
Crt.
0
1
2
blocuri ceramice
+4
de 14 cm.
-6
1
+6
de 24 cm.
-8
+10
> 24 cm.
-10
+10
-10
2
+20
-10
+15
3
-15
+20
-20
+10
4
-10
5
cladiri
-50
+20
Pentru un nivel
-20
6
+50
-50
7
Parc Municipal Vest
833
Nr.
Crt.
0
Denumire element
2
+5
-2
+5
-2
rosturi orizontale
rosturi verticale
3mm. / m.
2 mm.
8
3mm. / m.
si suprafetelor
sau blocuri
9
2 mm.
(cel
mult,
pe
toata
lungimea
ceramice
+10
10
+20
la latimea rostului
-10
11
2 mm. / m.
inaltime)
Parc Municipal Vest
834

de 1mm.
nivelului.
Verificarile:
- Lucrari de izolatii legate de executarea de zidarie se vor face dupa caz vizual sau
prin masuratori directe, in timpul executiei lucrarilor, rezultatele consemnandu-se in
documentele de santier.
tencuiala;
montaj;
constructiilor;
aferente;
Zidaria din piatra
Parc Municipal Vest
835

obicei, mecanic.
Montarea scarilor
mm.
sus.
sabloanele pregatite dinainte, care se aseaza pe margini si se fixeaza cu capetele
pe podestele de sus si de jos ale acesteia;
- se aseaza prima treapta, se potrivesc si se rafileaza pe uscat muchiile daca este
necesar si apoi se fixeaza contratreapta cu ajutorul tapelor de ipsos, a scoabelor
si a penelor de distantare din lemn;
planseului de beton armat inclinat, se toarna beton pana la nivelul orizontal al
muchiei superioare a contratreptei;
- se spala si se uda partea din spate a treptei si treapta de beton, se intinde mortarul
de ciment si monteaza definitiv treapta;
Parc Municipal Vest
836
se fixeaza plinta cu ajutorul tapelor de ipsos, dupa ce s-a cioplit zidaria pentru
crearea unui spatiu suficient turnarii mortarului;
se toarna mortarul de ciment in golul dintre zidarie si spatele plintei;
se captuseste cu scanduri intreaga scara, pana la terminarea constructiei, pentru a
o feri de spargeri, murdarie sau patare. In loc de scanduri treptele se pot acoperi cu
hartie peste care se toarna un strat gros de circa 20-30 mm de ipsos. Ipsosul se
toarna pana la circa 50 mm de plinte pentru a nu intra in rosturile dintre acestea si
trepte, de unde poate fi indepartat.
Domenii de aplicare
temperaturi inalte.
de schelet tip CW.
Parc Municipal Vest
837
pana la 60 kg.
temperaturii.
o verificarea modului de realizare a scheletului metalic;
o verificarea scheletului metalic in dreptul golurilor de usi;
o verificarea prinderii placilor de gips carton si a planeitatii generale;
o spacluirea scheletului metalic in dreptul golurilor de usi;
o verificarea duritatii muchiilor.
vizibile.
APARENTA
Parc Municipal Vest
838

(glafuri).
firma furnizoare.
Prevederi comune
existentei si continutului certificatelor de calitate;
corespondentei cu prevederile din proiect si cu prescriptiile tehnice de produs;
existentei si calitatii accesoriilor de prindere, manevrare etc.
Verificarea pe faze se refera la intreaga categorie de lucrari de tamplarie sau
dulgherie si se va face pentru fiecare tronson in parte incheindu-se PROCESE VERBALE
DE VERIFICARE PE FAZE DE LUCRARE, acestea inscriindu-se in registru respectiv.
La receptia preliminara a intregului obiect, comisia de receptie va verifica lucrarile
de tamplarie urmarind:
- examinarea existentei si continutul proceselor verbale de verificare si receptie pe
faze de lucrari;
- se va avea in vedere ca tamplaria sa indeplineasca perfect functia pentru care a
fost prevazuta.
Prevederi specifice
existenta si calitatea accesorilor metalice:
verticalitatea tocurilor si a captuselilor ( nu se admit abateri mai mari de 1 mm./m.);
intre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant de 3 pana la 8 mm.;
incastrarea tocului sa fie facuta in peretii existenti prin ghermele, dibluri, pene, cuie,
suruburi sau praznuri, astfel ca tocul sa nu aiba nici un fel de joc;
abaterile de planeitate a foilor de usi sau a cercevelelor mai lungi de 1.500 mm.
trebuie sa fie mai mici de 1% din lungimea pieselor respective;
Parc Municipal Vest
839
potrivirea (luftul) corecta a foilor de usi pe toata lungimea faltului respectiv, nu

trebuie sa depaseasca 2 milimetri;
intre cercevea si marginea spaletului tencuit trebuie sa fie un spatiu de minim 3,5
cm.;
glafurile interioare vor fi montate cu o panta catre interior de 1% si la aceeasi
existenta pieselor auxiliare (vasernase, pazii de tabla) la ferestre (pentru
accesorile metalice trebuie sa fie bine montate si sa functioneze perfect;
balamalele, drucarele, sa fie montate la inaltime constanta (pentru fiecare in parte)
de la pardoseala;
lacasurile de patrundere a zavoarelor in pardoseli si tocuri, trebuie protejate prin
placute metalice sau alte dispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului;
deschiderea cercevelelor cuplate trebuie sa se faca cu usurinta; ele nu trebuie sa
fie blocate in urma vopsirii;
verificarea calitatii vopsitoriei se va face conform capitolului ZUGRAVELI SI
VOPSITORII.
corespondenta cu proiectul si a detaliilor respective;
asamblarea elementelor componente prin suduri polisate (nu se admit cordoane de
suduri neuniforme, cu scurgeri de material sau gauri produse prin arderea pieselor);
prinderea tamplariei de zidarie, diafragme, stalpi de beton, sau prin sudarea si de
praznuri sau placute metalice (conform proiectului);
grunduirea cu miniu de plumb sa fie realizata uniform pe toate fetele, inclusiv pe
cordoanele de sudura;
modul in care s-a realizat montarea garniturilor de cauciuc;
verificarea calitatii vopsitoriei se va face conform capitolului ZUGRAVELI SI
VOPSITORII.
dinspre interior:
o geam joasa emisie 4 mm.;
o camera de aer 12-15 mm.;
o geam float reflectorizant 6 mm.
Geamuri
Parc Municipal Vest
840

-
Verificarea lucrarilor de geamuri la receptia preliminara a intregului obiect

se va face de catre COMISIA DE RECEPTIE prin:
examinarea existentei si continutul proceselor verbale de verificare pe faze de
lucrari;
examinarea directa a lucrarilor executate prin sondaj
La geamurile cu chit obisnuit sau cu chit miniu de plumb se controleaza vizual

daca cordonul de chit nu prezinta crapaturi, discontinuitati, grosimi variabile sau portiuni
desprinse.
verificare.
stifturilor de sarma de otel la tamplaria metalica
se face prin sondaj, scotandu-se chitul la cateva cercevele sau foi de usi, numarul
sondajelor depinzand de volumul lucrarii si de rezultatele obtinute la primele incercari.
geamurilor:
Parc Municipal Vest
841
constructii.
PARDOSELI
dimensiunile pieselor de parchet, abaterile admisibile fiind conform
umiditatea stratului suport din beton, maximul admis fiind 3%;
mentinerea climatului din incaperi la o temperatura de +50 C si
planitatea si orizontalitatea pardoselii; abaterea maxima admisa este
de 3 mm., in cazul planeitatii suprafetei si de 2 mm. / m in cazul
montarea la acelasi nivel a lamelor alaturate;
marimea rosturilor dintre lamele: in cateva puncte izolate, latimea
maxima admisa a rosturilor este de 0,5 mm.
calitatea randeluirii (nu se admit asperitati la palpare);
fixarea lamelelor;
existenta rosturilor langa pereti.
arhitectura.
Prevederi comune
respective.
Parc Municipal Vest
842

pardoselile.
o s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii, ca au fost livrate cu
respective;
o s-au efectuat la locul de punere in opera daca prescriptiile tehnice sau
-

aspectul si starea generala;
elemente geometrice (grosime, planeitate, panta)
fixarea imbracamintii pe suport;
rosturile;
racordarea cu alte elemente de constructii sau instalatii;
corespondenta cu proiectul.

pardoselile.
- s-a verificat de catre conductorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de
calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective;
- au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a lor;
- s-au efectuat la locul de punere in opera daca prescriptiile tehnice sau proiectul le
cer incercarile de calitate.
- Betoanele si mortarele provenite de la instalatii centralizate, chiar situate in incinta
santierului, pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de
documente din care sa rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice si de
compozitie;
- aspectul, starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafete verticale;
- pantele daca sunt prevazute in proiect (abaterea maxim admisa este de 2,5
mm./m si numai in portiuni izolate);
planeitate si pante;
denivelari intre 2 elemente prefabricate alaturate;
aderenta la stratul suport (prin ciocanire cu ciocanul de zidar);
marirea rosturilor.
Parc Municipal Vest
843

o dimensiunile lamelelor sau ale panourilor, abaterile admisibile sunt conform
o umiditatea stratului de nisip, mortar de ciment sau de beton;
o mentinerea climatului din incaperi la temperatura de minimum 5C si
o planeitatea si orizontalitatea pardoselii; abaterea maxima admisa este de 3
o montarea la acelasi nivel a lamelelor sau panourilor alaturate;
o marimea rosturilor dintre lamele sau panouri poate fi de maximum 0,5 mm.;
o calitatea randuielii (nu se admit abateri la palpare);
o fixarea lamelelor pe suport: in cazul lipirii cu adeziv se executa proba prin
o existenta rostului de langa pereti.
lucrarii:
- verificarile ce comporta masuratori sau desfaceri se fac cu frecventa de 1/4 din
aceea prescrisa pentru verificarile pe pearcurs.
examinarea si controlul documentelor incheiate pe parcursul lucrarilor
si pe faze de lucrari;
verificari directe si anume: pentru aspect, cel putin 1/5 din incaperi,
dar minim o verificare la 200 m2. Pentru cele ce comporta masuratori
si desfaceri, verificarile directe se vor efectua cu frecventa minima de
1/4 din cea prescrisa pentru inchiderea fazelor de lucrari.
TENCUIELI
Parc Municipal Vest
844

+5C.
Prevederi comune
obiect.
coltare, etc).
Parc Municipal Vest
845

Se face in cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor verificari la fiecare tronson in
parte:
-
numarul de straturi ce se aplica si grosimile respective;
aderenta la suport intre doua straturi;
planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor;
dimensiunea, calitatea si pozitia elementelor decorative (solbancuri, braie, cornise).
DENUMIREA
TENCUIALA TENCUIALA
DEFECTULUI
BRUTA
DRISCUITA
una Nu se admit
ferestrelor,
la
pervazuri,
plinte,
obiecte sanitare.
TENCUIALA
GLETUITA
Nu se admit
TENCUIALA
FATADE
Nu se admit
Zgrunturi
Nu se admit
Nu se admit
mm.)
basici
si
zgarieturi
adanci,
la
stratul
de
acoperire
Neregularitati
2 Max.
2 Max.
3
mm./
in neregularitati
in neregularitati
in
verificale
cu
orice
directie orice
directie orice
directie
dreptarul de 2 m.
lungime
pana la
2 mm.
Abateri
de
la Minimum
Max. 2mm./1m. si
verticala
Parc Municipal Vest
846

DENUMIREA
TENCUIALA TENCUIALA
TENCUIALA
TENCUIALA
DEFECTULUI
BRUTA
DRISCUITA
GLETUITA
FATADE
elementul
inaltimea
suport
inaltimea cladirii
toata
inaltimea camerei.
camerei;
* La tencuieli
exterioare
max. 2 mm./ 1m.
si max. 20 mm. la
toata
inaltimea
cladirii
orizontala
a
tencuielilor
tavanelor
cele Pana la
Pana la
Pana la
orizontala
elemente
ca:
toata
lungimea inaltimea
unui
sau inaltimea
etaj.
glafuri,
pilastri,
muchii,
braie,
ancadramente
Pana la 5 mm.
Pana la 6 mm.
tencuiala.
Prevederi comune
Parc Municipal Vest
847
continuare.
de timp prescrise.
- Corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile din proiect si cu
eventualele dispozitii ulterioare;
Vopsitorii
urmatoarele:
- Suprafata vopsita cu ulei, emailuri sau lacuri trebuie sa prezinte acelasi ton de
culoare, aspect lucios sau mat, dupa cum se prevede in proiect sau in mostre
stabilite.
Parc Municipal Vest
848
Vopseaua de orice fel trebuie sa fie aplicata pana la perfect curat, adica sa nu
prezinte straturi stravezii, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri lipsuri de bucati de
pelicula, crapaturi, fisuri care pot genera desprinderea stratului aglomerarii de
pigmenti, neregularitati cauzate de chituri sau slefuire necorespunzatoare, urme de
pensula sau urme de vopsea insuficient frecata la preparare.
La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula
de vopsea a suprafetelor de lemn sau metalice (chituri si slefuire in prealabil). De
Inainte de vopsirea suprafetelor de vopsit vor fi verificate daca au fost pregatite corect
prin curatire, slefuire, chituire a rosturilor, etc.
Se va examina vizual pe toate fetele daca tevile, radiatoarele, convectoarele etc. sunt
vopsite in culorile prescrise si daca vopseaua este uniforma , fara pete, urme de pensula,
crapaturi sau alte defecte. Se va verifica, inainte de vopsire daca suprafetele au fost
corect pregatite prin curatire de rugina, mortar, etc.
Separatiile intre zugraveli si vopsitorii, pe acelasi perete, precum si intre zugraveala si
tavane, trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii. Separatiile trebuie sa fie
o acoperire foarte lunga;
o alb imaculat;
o lavabil;
o permeabilitate ridicata, ce permite peretelui sa respire;
o dilatare optima;
o aplicare usoara.
-
aspectul peliculei:
diluat:
uscare la suprafata:
uscare la atitudine:
uscare in profunzime:
al treilea strat:
gros opac;
apa;
5 -10 minute;
30 40 minute;
2 4 ore;
4 6 ore.
dorita.
Etape indicate
o suprafetele noi trebuie sa fie bine uscate, fara praf si impuritati de orice fel,
Parc Municipal Vest
849
Primul strat de Blitz trebuie dat un pic mai mult diluat decat urmatoarele pentru a
favoriza impregnarea suprafetei.
Lucrari de placaje
faze de lucrari.
stratului suport pe care urmeaza a fi aplicate;
existenta tuturor elementelor constructive destinate a proteja placajul (
existentei lucrarilor a caror executie ulterioara ar putea deteriora
placajul (tamplarie, ghermele, praznuri, suporti si toate lucrarile de
instalatii).
- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca materialele au fost livrate cu
certificat de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare cu normele tehnice
respective;
- au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a lor;
- s-au efectuat la locul de punere in opera (daca prescriptiile tehnice specifice sau
proiectul le cer) incercari de calitate;
- mortarele provenite de la statii centralizate, chiar situate in incinta santierului, pot fi
introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de documente din care sa
rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice si de compozitie.
- executia ancorajului plasei sudate de care urmeaza a fi prins placajul exterior.
-

aspect si stare generala;
elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);
aderenta placajului la stratul suport;
rosturi, etanseitate, tesatura placilor;
corespondenta cu proiectul;
executarea muchiilor iesinde sau intrande.

o rezistenta mortarelor sau a pastelor de aplicare a placilor de placaj
Parc Municipal Vest
850
o determinarea de straturi din structura placajelor si grosimilor respective

o aderenta la suport a mortarului de poza si intre spatele placilor si mortar (sau
pasta adeziva)
o planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor ( bucata cu bucata)
dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative care se placheaza (solbancuri,
braie, cornise, etc)
o Corespondenta elementelor profilate de placaj ale fatadei cu indicatiile din
o Continuitatea rosturilor dintre placile placajelor in sensul ca nu trebuie sa
o Rostuirea dintre placile de caramizi, marmura sau granit cu mortar rezistent
la intemperii;
o Marimea si modul de umplere cu mortar a spatiilor dintre marginile,
suprafetele placajelor si solbancuri, tocuri de usi, ancadramente, cornise etc.
Aceste spatii nu trebuie sa depaseasca 10 mm. si sa fie bine umplute cu
mortar rezistent la intemperii si colorat dupa indicatiile din proiect;
Modul de ancorare a placilor de granit si marmura de plasa sudata.
233 -86.
Parc Municipal Vest
851


tencuielii.
aceste obiecte.
Etansarea rostului de racordare respectiv trebuie sa fie executata cat mai ingrijit;
partea opusa peretelui observand daca umezeala a trecut prin perete;
mm.
Parc Municipal Vest
852

Locuri neumplute cu glazura pe suprafata placajului max. 2 pe m2 (cu o suprafata
de 2mm2) sau max 2 mm. / 1 m2
montaj.
tencuiala.
ceramice smaltuite.
argila arsa.
BALUSTRADE
Proprietati:
o nu se incarca static;
o nu favorizeaza dezvoltarea bacteriilor;
o nu imbatraneste;
o are duritate deosebita;
o se spala cu detergenti.
Domeniu de aplicare
si anume:
Parc Municipal Vest
853
Prevederi comune
o existenta si continutul certificatelor de calitate, la primirea materialelor pe
santier;
o in cazul lipsei certificatelor de calitate, efectuarea incercarilor de calitate
o punerea in opera, daca in urma depozitarii si a manipularii nu au fost
receptie prin:
- examinarea existentei si continutului certificatelor de calitate a materialelor si a
proceselor verbale de verificare pe faze de lucrari;
tronson), cu referire la toate elementele constructive ale invelitorii, urmarindu-se in
special ca invelitorile sa indeplineasca functiile de indepartare a apelor pluviale
precum si conditiile respective de etanseitate.
Prevederi speciale
o abateri admisibile de la verticalitatea burlanelor 1 cm./m. fara a depasi 5 cm.
in total;
o fixarea burlanelor cu ajutorul bratarilor sa fie facuta la distanta si intervalul in
o tronsoanele de burlane sa intre etans unul in celalalt cel superior iar
o toate imbinarile intre elementele de tabla la jgheaburi si burlane sa fie
cositorite.
LUCRARI DE IZOLATII
la constructii.
Prevederi comune
Parc Municipal Vest
854
o s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu

o s-a organizat depozitarea si manipularea in conditii care sa asigure
o s-au efectuat inainte de punerea in opera determinariile prevazute in
o s-au efectuat incercari ale umiditatii si masuratori ale dimensiunilor si
- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de
calitate, care sa confirme fara dubiu ca sunt corespunzatoare normelor respective
si prevederilor proiectului; inlocuiri de materiale nu sunt permise decat cu acordul
scris al beneficiarului si proiectantului;
- s-a organizat primirea si receptia materialelor conform prevederilor din regulamentul
la HCM 941-1959 iar manipularea, depozitarea si conservarea lor in conditii in care
sa asigure pastrarea calitatii si integritatii lor;
- materialele folosite sa fie verificate inainte de punerea in opera, prin masurarea
dimensiunilor geometrice, umiditatii etc, in conformitate cu prevederile din normele
tehnice in vigoare, neputand fi utilizate daca prezinta abateri peste cele admisibile.
- stratul suport sa nu prezinte asperitati mai mari de 2 mm. iar planeitatea lui sa fie
continua;
- racordarile dintre diverse suprafete, cu abateri admisibile fata de dimensiunile din
proiect;
- respectarea retetelor si procedeelor de preparare a materialelor pe santier conform
normativului C112;
Parc Municipal Vest
855

Izolatii termice
-

Hidroizolatii
- panza sau tesatura bitumata PA55 sau PA 45, lipite cu mastic de bitum IB 70-950
cu 1,5 kg./m.
- carton sau impaslitura bitumata CA 400,CA 333, IA1100,IA 1000 lipit si acoperit cu
mastic de bitum IB 70-950 cu 1,5 kg./m2.
o stratul suport nu va prezenta denivelari mai mari de 2 mm.;
o aplicarea hidroizolatiei pe suport se va face peste stratul de amorsaj cu
o petrecerile intre foile de bitum se vor executa pe o latime de 10 cm in lungul
foilor;
o masticul de bitum trebuie intins uniform pentru a se asigura o lipire perfecta,
urmatoarele:
straturile hidroizolatiei sunt lipite uniform si continuu cu mastic de
bitum, fara zone nelipite;
Parc Municipal Vest
856
este continua si nu prezinta umflaturi.

- asperitatile suportului, pentru care se admit abateri maxime de 2 mm., precum si
denivelarile de planeitate (abaterea admisibila 5 mm. la un dreptar de 2 m. asezat
in orice directie);
- existenta rosturilor de dilatare de 2 cm. latime pe conturul si in campul (de 4-5 m.
distanta pe ambele directii) sapelor de peste termoizolatii noi;
- respectarea retetelor si proceselor de preparare a materialelor pe santier (masticuri,
solutii etc.) conform Normativului C112-86.
- capacitatea de lipire a hidroizolatiei pe startul suport amorsat (pentru fiecare 1000
m2 se fac 5 probe de desprindere a cate unei fasii de carton bitumat de 5 x 20 cm.)
- lipirea corecta a foilor (nu se admit deslipiri si basici; cand acestea apar, repararea
lor este obligatorie).
- latimea de petrecere a foilor (7 10 cm. longitudinal, minimum 10 cm. frontal) se
admit 10% cu petrecerile de minimum 5 cm. longitudinal si minimum 7 cm. frontal;
in cazul in care aceste valori nu sunt respectate stratul respectiv trebuie refacut;
- respectarea directiei de montare a foilor (pana la 20% panta se pot monta oricum,
dar peste 20% paralele cu panta);
verificarea etanseitatii hidroizolantiilor prin inundare cu apa timp de 72
ore a acoperisurilor cu panta pana la 7% inclusiv. Nivelul apei va
depasi cu minimum 2 cm punctul cel mai ridicat;
rezultatele verificarilor mentionate la acest capitol se inregistreaza
conform instructiunilor pentru verificarea lucrarilor ascunse;
la protectia hidroizolatiilor acoperisurilor necirculabile cu (granulatia 13 mm) cu pietris (granulatia 3-7 sau 7-15 mm.) fixat pe hidroizolatie,
se verifica vizual uniformitatea acoperirii. La protectia cu pietris
(granulatia 7-18 sau 15-30 mm.) asternut in strat de 4 cm. grosime se
verifica grosimea stratului, uniformitatea distribuirii, granulatia si lipsa
de impuritati.
- verificarea pantelor conform proiectului, amplasarea corecta a gaurilor de scurgere.
Se mai verifica daca sunt corespunzatoare, conform proiectului, racordarea
hidroizolatiei la reborduri si atice, la strapungeri, la rosturi de dilatatie si la gaurile
de scurgere, care trebuie sa fie prevazute cu gratare (parafrunzare) si sa nu fie
infundate.
- tinichigeria aferenta hidroizolatiei acoperisurilor (sorturi, copertine, glafuri etc) se
verifica daca este executata conform proiectului, bine incheiata, racordata cu
hidroizolatia si fixata de constructie.
ANEXA 1
Foi bitumate
Parc Municipal Vest
857
Impaslitura
Tesatura bitumata
Abateri admisibile
bitumata
STAS
STAS138/1969 STAS1046/67
10126 75
7916
1.
Lungimea
1%
1%
1%
1%
benzilor
2.
Latimea
Min. 90 cm.
2%
1%
2%
benzilor
Max. 115 cm.
3. Suluri din 2
benzi (de numai
4%
5%
3%
5%
3mm cea mai
mica)
2% din suluri
4. Ruperi
cu
max.
2
max.
rupturi
de 2,5 cm.)
fiecare de 2,5 cm.)
5. Depasiri sau
+6
lipsuri la margini
6.
Greutatea
50+1
insertiei gr/m.
7.
Capetele
5%
sulurilor max.
3 la 1 sul (max.
8. Cute si ondule
0,75m. lung. si 3
max.
cm. latime)
9. Suluri cu cutie
5%
si ondule max.
10.
La
foi
182
perforate:
gauri
182
100
intre
axa
802
gaurilor mm.
11.
Granulatia
mater.
de
limitele maxima si
minima.
o carton bitumat tip CA400, conform STAS 138-80;
o impaslituri din fibre de sticla bitumate tip IA 1100, IB 1200 si IBP 1200
o panza bitumata tip PA55 conform STAS 1046-78;
o Tesatura din fire de sticla bitumata tip TSA 2000, conform STAS 10126-80;
o Tesatura din fire de sticla bitumata placata cu folie de aluminiu tip TBA1,
o bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/75 si H 80/90, conform STAS
7064-78.
Materiale auxiliare
Parc Municipal Vest
858
o
o
o
o
o
o
o
filer de calcar, conform STAS 539-79;

benzi de plumb de 1-2 mm. grosime conform STAS 491-75;
tabla zincata, conform STAS 2028-80;
hartie Kraft de 125 g./m. sau hidrorezistenta conform STAS 3789-80;
placi prefabricate mozaicate pentru protectie;
materiale diverse si piese speciale pentru lucrari aferente hidroizolatiilor;
vopsele si emailuri pe baza de rasini sintetice pentru protectie, conform NTR
90-80, 1703-80 si STAS 7359-80.

instalatii.
cladiri.
Parc Municipal Vest
859

3.7.4 Caiet de sarcini structura pavilion sah
LUCRARI DE TERASAMENTE SI FUNDATII
GENERALITATI
Trasarea, executarea sapaturilor manuale, compactarea umpluturilor, protejarea
lucarilor pe timpul executiei, tolerantele de executie, conditiile de calitate si receptia
lucrarilor vor respecta prevederile proiectului si cele cuprinse in normele tehnice.
De asemenea executarea fundatiilor directe, vor respecta strict prevederile din proiectul de
executie ale proiectului si cele cuprinse in normele tehnice indicate la punctul 2.2.
STAS 9824/1-83 Trasarea pe teren a constructiilor industriale si agrozootehnice;
C 83 73
Indrumator privind executarea trasarii de detalii in constructii;
C 169-88
Normativ pentru executarea de terasamente pentru realizarea fundatiilor
constructiilor civile si industriale;
C10-86
Normativ pentru proiectarea si executarea fundatiilor directe la constructii;
C 56-85
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor.
PREVEDERI GENERALE
Orice lucrare de terasamente va fi inceputa dupa efectuarea operatiei de predare
primire a amplasamentului si a trasarii reperelor de cota +/- 0.00, consemnate intr-un
proces verbal incheiat intre beneficiar, proiectant si constructor.
EXECUTIA LUCRARILOR
Sapatura generala se executa conform planurilor urmarind ca:
geometria generala sa fie respectata;
sapatura generala sa se opreasca cu 10-20 cm deasupra cotei definitive;
corectarea acesteia si aducerea la cota din proiect, facandu-se cu max.24 ore
inainte de turnarea betonului;
in cazul in care la cota indicata in proiect nu apare tipul de teren specificat sa se
anunte imediat proiectantul.
PROTECTIA LUCRARILOR
Protejarea lucrarilor de sapatura se va face prin taluze (diferentele de nivel se preiau in
panta de 1:2 in cazul nisipului, sau in panta de 1:1 in cazul argilei) sau prin lucrari speciale
de sprijinire daca este cazul.
TOLERANTE
Tolerantele admise sunt in special cele legate de trasarea constructiei pe teren
La terminarea lucrarilor de sapatura pentru fundatii se vor verifica dimensiunile si
cotele de nivel realizate si se vor compara cu cele din proiect. Este interzisa executia
fundatiilor inainte de efectuarea corectiilor necesare.
Conform cerintelor inscrise in planuri nu se va trece la executarea betoanelor de
egalizare decat dupa verificarea terenului de fundare de catre proiectant si geotehnician.
EXECUTAREA UMPLUTURILOR SI COMPACTARILOR
Parc Municipal Vest
860
Pentru sistematizarea terenului din jurul constructiei ca si pentru ajungerea la cota

prescrisa in proiect pentru pardoseala subsolului (parterului) sau a trotuarului este
necesara realizarea de lucrari de umplutura. Astfel pe amplasamentul constructiei
umpluturile sunt de doua feluri si anume: umpluturi intre fundatii, realizate cu pietris si nisip
pe care reazama pardoseala si umpluturi exterioare in jurul constructiei realizate din
pamant sanatos.
Grosimea stratului care se aseaza pentru umplutura va fi inainte de compactare de
max.30 cm iar dupa compactare de 22 cm
VERIFICAREA CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR
Verificarea calitatii se va face urmarind utilizarea de material compactant de tipul
propus, asigurarea tehnologiei corecte de compactare si in special grosimea straturilor
orizontale si a numarului de treceri cu utilaje adecvate, obtinerea gradului de compactare
prescris.
Receptia lucrarii se face pe parcurs prin procese verbale corespunzatoare.
ABATERI ADMISIBILE PENTRU COMPACTARI
Conform normativului C56-85, abaterea admisibila pentru gradul de compactare
prevazut in proiect este de 2% pentru medie si de 5% pentru valoare minima.
BETOANE
GENERALITATI
Betoanele folosite in realizarea constructiei sunt din clasa obitnuita, curent folosite
la noi in tara.
STAS 790-84 Apa pentru betoane si mortare
SR 388-95 Ciment Portland
STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali
STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton armat si beton
precomprimat
STAS 8600-79 Constructii civile, industriale si agricole, tolerante si abateri in constructii,
sisteme de tolerante
NE 012-1999 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat (inlocuieste C
140-86)
MATERIALE FOLOSITE LA PREPARAREA BETOANELOR
CIMENT
La prepararea betoanelor obisnuite se va folosi ciment I/A-S 32, 5R ale carui
conditii tehnice de receptie si livrare sunt reglementate prin SR 388-95.
Cand nu este mentionat tipul de ciment, acesta se stabileste conform NE 012-1999
anexa 1.2.
Verificarea calitatii cimentului aprovizionat se va face conform prevederilor din
anexa X.1. din normativul NE 012-1999.
AGREGATE
Sorturile de agregate trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS
1667-76 si dupa caz STAS 662-89 si SR 667-98.
Adoptarea altor surse sau sorturi de agregate este admisa numai cu acordul
prealabil al proiectantului si beneficiarului.
Parc Municipal Vest
861
Laboratorul executantului are obligatia de a efectua verificarea conditiilor de calitate

pentru fiecare sort de agregate, la aprovizionarea acestuia, conf. STAS 4606-80 si NE
012-1999 anexa VI.1.
Se vor efectua verificari pentru: corpuri straine, argila in bucati, parte levigabila,
granulozitate, forma granulelor.
APA
Apa folosita la prepararea betonului va proveni din reteaua publica de alimentare.
ADITIVI
Pentru imbunatatirea lucrabilitatii betonului proaspat, se poate utiliza aditivul
superplastifiat FLUBET, in conformitate cu prevederile instructiunilor tehnice C 211-82 si
NE 012-1999.
Pentru betoanele de clasa mai mare de C16/20 (B250), se admite inlocuirea
aditivului FLUBET cu aditivul DISAN A.
La alegerea aditivilor se vor respecta prevederile din normativul NE 012-1999-pct.
4.4.1 si pentru adaosuri pct.4.5.
Utilizarea altor tipuri de aditivi este admisa numai cu acordul prealabil al
proiectantului.
PREPARAREA BETONULUI
Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric, admitanduse urmatoarele abateri:
- ciment:
+/-1%
- agregate, dozate indirect +/-2%
- agregate dozate cumulat +/-1%
- apa
+/-1%
- aditiv
+/-0.1 litri/litru
TRANSPORTUL BETONULUI
Transportul betonului de la statia de betoane la locul de punere in opera se va face
cu autoagitatoarele, respectand prevederile NE 012-1999 cap 1.2.
CONTROLUL CALITATII BETONULUI

Pentru respectarea calitatii betonului se for face urmatoarele verificari:
verificari si determinari la aprovizionarea materialelor;
verificari si determinari de laborator pentru adaptarea compozitiei betonului;
verificari si determinari de laborator pe parcursul prepararii betonului;
verificari si determinari la locul de punere in opera.
Rezultatele incercarilor efectuate pe probe recoltate la santier trebuie sa respecte
conditiile impuse de normativul NE 012-1999.
TURNAREA BETONULUI
Pentru fiecare categorie de elemente se va elabora de catre executant, fisa
tehnologica de betoane, care fi in prealabil prezentata si beneficiarului.
Fisa tehnologica va cuprinde:
o ordinea si ritmul de betonare;
o utilajele de transport si punere in opera;
o masuri preconizate pentru asigurarea calitatii lucrarii.
REGULI GENERALE DE BETONARE
Punerea in opera se va face in maximum 1 ore din momentul plecarii betonului
de la statie.
Parc Municipal Vest
862
Betonul trebuie raspandit uniform in lungul elementului.

Turnarea noului strat se va face inainte de inceperea prizei betonului din stratul
turnat anterior.
Turnarea se va face continuu pana la rosturile tehnologice de lucru.
Durata maxima a intreruperilor de betoane, pentru care nu este necesara luarea de
masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei
betonului.
COMPACTAREA BETONULUI
Compactarea se va face cu vibratoare interne.
ROSTURI DE BETONARE
Rosturile de betonare vor fi dispuse in pozitiile stabilite de proiectant sau la
propunerile constructorului, aprobate de proiectant, si vor fi verificate.
Reluarea betonarii se va face la intervalul prevazut prin proiect si dupa indepartarea
laptelui de ciment si a eventualului beton necompactat, din rost.
TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
Pentru asigurarea de conditii favorabile de intarire, se va proceda la mentinerea
umiditatii betonului minimum 7 zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin
acoperirea cu material de protectie, stropind periodic cu apa sau aplicand pelicule de
protectie.
DECOFRAREA
Daca prin proiect nu se va specifica altfel, termenele minime pentru decofrare vor fi
cele prezentate in normativul NE 012-1999.
Abaterile maxime admise la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit
sunt aratate in normativul NE 012-1999.
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE BETON ARMAT
Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton armat constituie in majoritate
lucrari ascunse, astfel incat, verificarea si controlul calitatii acestora trebuie sa fie
consemnate in Registrul de Procese Verbale de Lucrari Ascunse.
Procesele verbale de lucrari ascunse vor fi incheiate intre reprezentantii
beneficiarului si ai executantului si vor fi aduse la cunostinta proiectantului.
Controlul calitatii se va face conf.NE012-1999 cap.17.
ARMATURI DIN OTEL BETON
GENERALITATI
Tipurile de armaturi folosite, conform proiectului, pentru realizarea structurii de beton
armat sunt curent folosite la noi in tara.
STAS 438/1-89
Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice generale de
calitate
STAS 438/2-91
Sirma rotunda profilata
SR 438/3-98 Plase sudate
SR 438/5-98 Sarma cu profil periodic obtinuta prin deformare plastica la rece.
STAS 7009-79
Tolerante si abateri in constructii. Terminologie
Parc Municipal Vest
863
NE 012-1999 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat

MATERIALE FOLOSITE
Otelurile pentru executarea lucrarilor din beton armat trebuie sa respecte conditiile
tehnice prevazute in STAS 438/1-89 si 438/3,4-98.
APROVIZIONARE SI LIVRARE
Fiecare lot aprovizionat trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de
producator.
La aprovizionare se va proceda la:
o constatarea existentei certificatului de calitate;
o verificarea prin indoire la rece.
DEPOZITAREA
Depozitarea armaturilor se va face separat, pe tipuri si diametre, in spatii amenajate
corespunzator, astfel incat sa se asigure evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea
otelului si evitarea inundarii lor sau contactul indelungat cu pamantul sau cu alte materiale.
CONTROLUL CALITATII ARMATURILOR DE OTEL BETON
Se va face conform prevederilor din normativul NE 012-1999- cap 17
FASONAREA BARELOR
Se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate in asa fel incat sa se
evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul
montarii.
Etrierii se vor confectiona cu ciocuri de 45 grade (135 grade), lungimea acestora pe
portiunea dreapta fiind de minimum 10 diametre.
MONTAREA ARMATURILOR
Va incepe dupa receptionarea calitativa a cofrajelor.
Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta prin proiect si detalii. Mentinerea
pozitiei trebuie sa fie asigurata pe tot timpul turnarii.
TOLERANTE SI ABATERI
Sunt cele indicate in normativul NE 012-1999.
PREVEDERI CONSTRUCTIVE
Sunt indicate in normativul NE 012-1999.
STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
Sunt cele din proiect sau in lipsa, cele din normativul NE 012-1999.
INADIREA BARELOR
Se fac conform proiectului, normelor si standardelor in vigoare.
CONDITII DE RECEPTIE ALE ARMATURILOR
La terminarea montarii armaturilor, beneficiarul, prin reprezentantul sau, va verifica:
numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni;
distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul de fixare;
Parc Municipal Vest
864
lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza

a fi inglobate in elememtele care se toarna ulterior;
lungimea petrecerilor la inadiri;
calitarea sudurilor
numarul si calitatea legaturilor intre bare;
dispozitivul de mentinere a pozitiei armaturii in timpul betonarii;
modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton.
COFRAJE
GENERALITATI
Cofrajele se vor executa dintr-un lemn sau produse pe baza de lemn. Materialele
utilizate si grosimea acestuia trebuie sa asigure realizarea unei suprafete de beton plane
si de calitate buna.
Cofrajele si sustinerile trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
o sa asigure obtinerea unor elemente de beton cu forme si dimensiuni
prevazute prin proiect;
o sub actiunea betonului proaspat si incarcari din procesul de executie sa nu
permita deformari care sa depaseasca abaterile admise;
o sa permita o montare si decofrare simpla;
o la pereti, inaltimea maxima a cofrajului pentru o etapa, este de 2.00 m.
Teminologie
Sistem de Tolerante.
STAS 10265-75
Tolerante in Constructii. Calitatea suprafetelor. Termeni si Notiuni de
baza.
STAS 10265/1-84 Tolerante in Constructii. Tolerante la suprafata Betonului Aparent.
NE 012-1999 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat.
CONDITII DE MONTAJ
Inainte de montarea cofrajelor la pereti se va proceda la:
o verificarea si receptionarea armaturilor montate;
o pregatirea rostului de betonare, respectiv a suprafetei de beton vechi cu care
sa vina in contact betonul nou, prin spituire si suflare cu aer comprimat, sau
spalare cu jet de apa;
La montarea cofrajelor se vor respecta urmatoarele conditii:
o pozitionarea in plan conform proiectului;
o asigurarea orizontalitatii si verticalitatii;
o asigurarea respectarii dimensiunii sectiunilor;
o asigurarea grosimii acoperirii cu beton.
Conform NE012-1999 anexa III.1.
CONTROLUL SI RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE COFRAJE
Controlul calitatii cofrajelor se va face conf. NE 012-1999 cap.11 cu tolerantele
din anexa III.1.
La terminarea executarii cofrajelor se va verifica:
o alcatuirea elementelor de sustinere si sprijin;
Parc Municipal Vest
865
o inchiderea corecta si asigurarea etanseitatii;

o dimensiunile in plan ale sectiunii transversale;
o orizontalietatea, planeitatea cofrajelor de placa si grinzi;
o verticalitatea cofrajelor de pereti;
o masuri pentru fixarea cofrajelor elementelor de sustinere;
o existenta in numar suficient a distantierelor.
In urma verificarilor si masuratorilor mentionate, se va proceda la consemnarea
celor constatate intr-un proces verbal de lucrari ascunse, intre executant si cel care a
verificat.
ZIDARII
PREVEDERI GENERALE
Pe parcursul executarii lucrarilor de zidarie, executantului ii revin urmatoarele
obligatii:
- respectarea stricta a prevederilor din proiect si din prezentul capitol;
- schimburi ale tehnologiei de executie precizata in prezentul capitol.
Principalele standarde ce trebuiesc respectate sunt:
STAS 10104 83 Constructii de zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul
elementelor structurale;
STAS 10109/1-82 Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor
STAS 457-86 Caramizi ceramice pline.
STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala.
MATERIALE FOLOSITE LA EXECUTAREA ZIDARIILOR
Lucrarile de zidarie se vor executa numai cu caramizi pline marca C100, calitatea
A, clasa C1, conform STAS 457-86 sau caramizi cu goluri verticale marca C100, calitatea
A, clasa C1, conform STAS 5185-86 si 5185-2-86. Se pot folosi alte tipuri de zidarii numai
dupa obtinerea acordului scris al proiectantului.
MONTAREA ZIDARIILOR
Prevederile din prezentul subcapitol se refera la compozitia, prepararea si
transportul materialelor de zidarie de tipul ciment-var, utilizate la executarea zidariilor
precum si la verificarea calitatii lor.
CONDITII TEHNICE
Materialele de zidarie de tipul ciment- var, vor avea marca 50, notata M 50 z.
Verificarea realizarii marcii mortarului pus in lucrare se face conform STAS 2634-80;
rezistenta minima la compresiune la 28 de zile care asigura incadrarea in marca M50z cf.
STAS 1030-84 este de N/mm2.
MATERIALE
Pentru prepararea mortarului se vor folosi urmatoarele materiale:
o Var pasta conform STAS 146-78, ciment Pa 35 conform 388-81, nisip
natural de rau conform STAS 1667-76 si apa din reteaua publica de
alimentare.
Dozajul pentru mortarul var ciment, care poate fi utilizat fara incercari preliminare,
este cel care rezulta din STAS 1667-76.
Parc Municipal Vest
866
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ZIDARIILOR

Inainte de inceperea lucrarilor de zidarie, se va proceda la executarea trasarii
peretilor pe suprafata planseului pe care sunt amplasati.
Trasarea se va face complet, cuprinzand toate elementele din plan (intinderi,
iesinduri, colturi, intersectii, goluri de usi) in vederea modificarilor (demolarilor) ulterioare.
Inainte de punerea in lucrare, zidariile se vor uda bine cu apa. Pe timp calduros udarea se
va face abundent.
Rosturile orizontale si verticale ale cladirilor se vor umple bine cu mortar, la
lasandu-se neumplute pe o adancime de 1-1,15 cm de la fata exterioara a zidariei.
Orizontalitatea randurilor de zidarie se obtine utilizand rigle metalice sau de lemn
gradate la intervale egale cu inaltimea randului de zidarie, aceste rigle se fixeaza la
inceperea lucrarilor la capetele panoului de zidarie de executat. Verificarea permanenta a
orizontalitatii fiecarui rand de zidarie executat, se va face cu o sfoara de trasat intinsa intre
riglele gradate.
Abaterile fata de orizontala ale suprafetelor superioare a fiecarui rand de zidarie,
vor fi max.2 mm/m , insa cel mult 15 mm pe toata lungimea neintrerupta a peretului.
Pe timpul executiei , se va controla permanent verticalitatea zidariei, fie cu firul de
plumb lasat sa cada liber pe inaltimea zidariei, fie cu ajutorul unui dreptar si a nivelei
asezata cu lungimea pe inaltimea zidariei.
Intreruperea lucrului pe timpul executarii zidariei se va face fara a asterne mortar
peste ultimul rand.
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE ZIDARIE
La realizarea lucrarilor de zidarie se vor efectua verificari atat in timpul executiei cat
si dupa terminarea lor. Se va verifica daca lucrarile corespund cu documentatia tehnica
care sta la baza executiei precum si calitatea lucrarilor executate.
Verificarea privind calitatea zidariilor constau in:
o verificarea limita de la grosimea de executie a peretilor din zidarie avand
grosimea bruta de 25 cm vor +/-6 mm caramida arsa.
o verificarea grosimii rosturilor verticale si orizontale
o Abaterile limita de la grosimea rosturilor vor fi de +/- 2 mm, atat pentru cele
orizontale cat si pentru cele verticale.
o verificarea orizontalitatii suprafetelor superioare ale randurilor de zidarie se
face cu ajutorul nivelei si a dreptarului.
o Abaterile fata de orizontala a suprafetelor superioare ale fiecarui rand de
zidarie, vor fi max 2mm/m, dar cel mult 15 mm pe toata lungimea
neintrerupta a peretelui.
o verificarea planeitatii suprafetelor si a rectinitatii muchiilor se face prin
aplicarea pe suprafata peretelui sau in lungul muchiilor a unui dreptar de
minim 2 m lungime si suprafata peretelui (sau linia muchiei) cu o precizie de
1 mm.
Abaterile limita de la planeitatea suprafetelor vor fi de 2 mm/m.
Constructia are subsistemul vertical de rezistenta realizat in marea majoritate cu
pereti structurali de zidarie intariti cu samburi si centuri de beton armat. Executarea
lucrarilor se va face in consecinta, adica realizarea mai intai a zidariei si apoi a centurilor si
simburilor de beton armat.
HIDROIZOLATII
CERINTE GENERALE
Hidroizolatiile prevazute in acest capitol se refera la protectia constructiilor impotriva
umiditatii pamantului si a apelor subterane.
Parc Municipal Vest
867
STAS 2355/3-85 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de hidroizolatii in

constructii, clasificare si terminologie.
STAS 2355/2-87 Hidroizolatii din elemente bituminoase la elementele de constructii.
Prescriptii generale de proiectare si executie.
STAS 10265-75 Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si notiuni
de baza.
C 112-86 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale
bituminoase la lucrari de constructii.
MATERIALE FOLOSITE
MATERIALE BITUMINOASE
Pentru hidroizolatii si lucrarile aferente acestora se vor utiliza urmatoarele
materiale:
- panza bitumata tip PA 55, PA 45, conform STAS 1046-78
- tesatura din fibre de sticla bituminata tip TSA 2000, conform STAS 10126-80
- cartoane bituminate tip CA 353, CA 400, conform STAS 7916-80 si IA 1100R,
conform NRT 8067-85
- impislituri din fibre de sticla bituminate tip IA 1100, conform STAS 7916-80 si IA
1100R, conform STAS 8067-85
- bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H80/90, conform STAS 7084-78.
MATERIALE CERAMICE
Pentru protectia exterioara a hidroizolatiilor la pereti se va executa o zidarie de
caramida marca C100, cu mortar M50z. Pentru realizarea acestei zidarii de protectie se va
consulta capitolul de zidarii din prezentul caiet de sarcini.
Executarea lucrarilor de hidroizolatii, atat cele contra apelor fara presiune cat si
cele contra apelor sub presiune, se vor executa conform prevederilor normativului C 1186.
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII
Pentru verificarea lucrarilor de hidroizolatii se vor respecta prevederile capitolului 5,
cu acelasi nume, din normativul C 112-86.
CONSTRUCTII SI PREVEDERI GENERALE

Pe parcursul executarii lucrarilor, executantului ii revin urmatoarele obligatii:
respectarea stricta a prevederilor din proiect si din prezentul capitol,
obtinerea in prealabil a acordului beneficiarului si proiectantului pentru:
folosirea altor materiale decat cele precizate in prezentul capitol;
schimbari ale tehnologiei de executie precizata in prezentul capitol;

Principalele standarde si norme ce trebuiesc respectate pentru lucrarile de constructii
metalice sunt:
STAS 10108/0-1978 Calculul si alcatuirea elementelor din otel
STAS 500/2 -1980 Oteluri de uz general pentru constructii
C 150-1984 Calitatea imbinarilor sudate
C28-1983
Sudarea armaturilor din otel beton
MATERIALE FOLOSITE
Parc Municipal Vest
868
In lipsa unor specificatii in planuri pentru piese metalice inglobate si profile metalice,
otelul folosit va fi OL 37,2 iar electrozii pentru sudura vor fi E46B sau E42B (echivalent
Unibaz).
TEHNOLOGIA DE REALIZARE
Pentru o executie corecta si fluenta este necesara:
- marcarea si depozitarea ordonata pe santier a fiecarui element al constructiei
metalice;
- organizarea manipularii si transportului pe verticala si orizontala al elementelor;
- prelucrarea marginilor pieselor, montarea, pregatirea materialelor de adaos,
sudarea si prelucrarea ulterioara a sudurii pentru fiecare element;
- respectarea operatiunilor de control in conformitate cu prevederile de executie,
prescriptiile tehnice si normativele in vigoare.
In timpul executiei lucrarilor de constructii metalice se va acorda o atentie deosebita
asigurarii stabilitatii elementelor metalice la montaj.
PROTECTIA LUCRARILOR IN PERIOADA DE EXECUTIE
Elementele metalice ce se depoziteaza pe santier vor avea suprafata pregatita si
protejata temporar cu un strat de grund.
Depozitarea elementelor metalice se va face in locuri ferite de intemperii.
Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de
suprafata se executa pe zonele sau elementele care au defecte depistate vizual sau prin
sondaj, procente minime diferentiate pe clase de calitate in conditiile admise de STAS
767/0-1977 tabel 1.

Se vor executa urmatoarele activitati:
verificarea si examinarea continutului documentelor de atestare a calitatii
materialelor de ansamblu (nituri, suruburi, piulite, electrozi) iar in cazul cand
acestea nu exista antreprenorul va face demersurile necesare pentru determinarea
calitatii materialelor folosite;
verificarea existentei si continutului documentatiei de atestare a materialelor folosite
pentru elementele de constructii metalice;
verificarea documentelor intocmite pe parcursul lucrarilor de montare, dispozitii de
santier, procese verbale de lucrari ascunse.
ANEXA A
CONSEMNAREA DEFECTELOR SI MODULUI DE REMEDIERE
Imediat dupa decofrarea unei parti de structura se va incheia un proces verbal de
aspect, fata vazuta intre beneficiar si antreprenor.
Eventualele defecte constatate se vor nota pe schite, aratandu-se tipul defectului
conform clasificarii urmatoare:
O. DEFECTE DE SUPRAFATA (D.S.)
A. DEFECTE IN STRATUL DE ACOPERIRE (D.S.A)
B. DEFECTE DE ADANCIME SI SUPRAFATA REDUSA (D.S.A.R)
C. DEFECTE DE ADANCIME SI/SAU SUPRAFATA MARE (D.A.S.M), consultanduse caracterizarile facute mai jos.
Tipul defectului va fi autentificat de proiectant in urma confruntarii proceselor
verbale mai sus mentionate cu fiecare caz in parte nominalizat cu defecte.
Parc Municipal Vest
869
Executarea remedierilor se va face numai dupa verificarea de catre antreprenor si

reprezentantul beneficiarului a corectei realizari a lucrarilor pregatitoare si numai in cazul
in care, dupa executarea lucrarilor pregatitoare defectul constatat initial se mentine in
incadrarea facuta in procesul verbal.
Daca la executarea lucrarilor pregatitoare defectul capata amploare se va chema
proiectantul in cazul in care acesta devine DE ADANCIME SI /SAU SUPRAFATA MARE
(D.A.S.M.)
Dirigintele de santier si antreprenorul vor urmari modul de executare al remedierilor si vor
consemna in scris corecta lor realizare.
De asemenea acestia vor asigura respectarea tuturor prevederilor cuprinse in
normativul NE012-99- Executarea lucrarilor din beton si beton armat si in normativul de
executare a lucrarilor pe timp friguros.
Darea in exploatare a elementelor de beton remediate se va face conform capitolului 4 din
normativul C149-87.
0. DEFECTE DE SUPRAFATA (D.S.)
Caracterizare
Segregari sau pri pa suprafata elementului pe adancime de maximum 1 cm.
Zona cu defecte se freaca cu peria de sarma, se curata cu jet de aer si se
umezeste pana la saturare cu apa.
Modul de remediere
Se aplica pe zona cu defecte pasta de ciment, prin apasare energica cu mistria sau
spaclul.
Compozitia pastei de ciment si prepararea acesteia se va face conform C149-87
pct 2.7.2 si 2.7.3.
Protectia dupa remediere
Suprafata remediata se va mentine in stare umeda minimum 3 zile prin stropire
periodica cu apa sau acoperirea cu prelata sau folii.
A. DEFECTE IN STRATUL DE ACOPERIRE AL ARMATURILOR
Caracterizare
Segregari sau desprinderi de beton la decofrare avand adancimea pana la
armatura.
Desprinderea betonului degradat prin lovire cu ciocanul de zidar
Curatirea cu jet de aer
Umezirea betonului cu apa pana la saturare.
Acestea se considera incheiate dupa svantarea suprafetei de beton ce urmeaza a fi
reparata.
Modul de remediere
Tencuire cu mortar de ciment aplicat in straturi de maximum 15 mm grosime prin
aruncarea cu mistria si presare.
Compozitia mortarului pentru remediere ( in unitati de volum) este urmatoarea:
o 1 parte ciment + 3 parti nisip 0...3 mm+apa in cantitatea necesara obtinerii
unei consistente care sa permita mortarului aplicat sa-si mentina pozitia.
Prepararea mortarului: se amesteca nisipul cu cimentul, se adauga apa treptat,
amestecandu-se in continuare pana se obtine un amestec uniform si la consistenta
necesara punerii in lucrare.
Protectia ulterioara dupa remediere
Este necesara mentinerea umiditatii prin stropire repetata sau acoperire prelate,
folii sau pelicule de protectie minimum 7 zile.
Parc Municipal Vest
870
B. DEFECTE DE ADANCIME SI SUPRAFATA REDUSA (D.A.S.R)

Caracterizare
Segregari (sau goluri) locale care depasesc grosimea stratului de acoperire a
armaturilor dar afecteaza 1/3 din sectiunea elementului sau maximum 0,5 m2.
o Se indeparteaza betonul necorespunzator prin spargere cu spitzul.
o Se corecteaza forma golului astfel incat sa se asigure posibilitatea unei
corecte completari cu beton nou.
o Se curata zona cu jet de aer si se umezeste pana la saturare.
o Se monteaza cofrajul asigurandu-se etanteitatea, posibiliatea de patrundere
a pervibratorului si depasirea cu minimum 20 cm a marginii superioare a
zonei de remediat.
Modul de remediere
Betonarea se face in exces, depasind marginea superioara a zonei defecte si
asigurand o buna compactare prin vibrare.
Decofrarea se va face dupa 24 ore de la betonare.
Imediat dupa decofrare se va indeparta betonul in exces prin spitzuire usoara (cu
spitz sau dalta si ciocan de 0.50 kg).
Compozitia betonului de completare ( in volume ) este urmatoarea:
1 parte ciment
apa pana la parti si este necesara obtinerea unui beton de clasa Bc25. Se poate
utiliza si beton comandat de la statie avand aceiasi clasa si sortiment de agregat.
Protectia ulterioara
Idem punctul A.4.
C. DEFECTE DE ADANCIME SI/SAU SUPRAFATA MARE (D.A.S.M.)
Caracterizare
Segregari (su goluri) de adancime (sau suprafata) mare care depasesc mai mult de
1/3 din sectiunea elementului si/sau 0,5 m2 suprafata.
Pentru remediere prin injectare pasta de ciment:
Vezi cap.2.11. pct.2.11.1., din Instructiuni tehnice privind procedeele de
remediere a defectelor pentru elementele din beton si beton armat C149-87 Buletinul
Constructiilor Vol.5 1987.
Modul de remediere
Vezi cap. 2.11. injectare pasta de ciment
2.12. betonare in exces
2. 13 torcretare,
Din normativul C149-87.
Tipul de remediere se stabileste de catre proiectant prin dispozitie de santier.
Date generale
In municipiul Ploiesti se doreste a se realiza parcul municipal vest inclusiv caile de
acces si a retelei edilitare specifice, investitia PHPL 905/2010. Investitorul este municipiul
Ploiesti. In cadrul amplasamentului se vor executa mai multe module si obiective dintre
care amintim:
Modul tip 1 : grupuri sanitare + cabina paza;
Modul tip 2 : pavilion mese sah;
Scena + gradene;
Fantana cascada.
Parc Municipal Vest
871
Obiectivul acestui memoriu este de a descrie principiile structurale ce au stat la

baza elaborarii documentatiei modulului 2 : pavilion mese sah.
Scurta descriere a amplasamentului
Amplasamentul se afla in jud. Ploiesti. Conform studiului geotehnic terenul este
caracterizat de o presiune conventionala de 200kPa, adancimea de fundare fiind 90cm
100cm.
Conform SR EN 1991-1-1 / 2004 incarcarea utila este de 2kN/m la nivelul placii
pardoselii.
Parasolarele descarca pe grinzile perimetrale cu aprox. 10kN/m.
Incarcarile permanente la nivelul placii de pardoseala:
1 Beton amprentat
110
2 Strat suport(adeziv)
2
3 Sapa autonivela(50mm)
110
222.0kg/m2
Parc Municipal Vest
872

Actiunea seismica
Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental, pentru
fiecare directie orizontala principala considerata in calculul cladirii, se determina dupa cum
urmeaza (vezi P100-1/2006):
Greutatea suprastructurii la nivelul cotei zero in gruparea de lunga durata este de
897.5kN. (1kN100kgf)
(T1 )
2.75
c = 1 S d (T1 ) = 1 a g
= 1 0.28 g
1 = 12.32%
q
5 1.25
unde:
1 - este factorul de importanta-expunere al constructiei, considerat cu valoarea de 1.0
pentru clasa III de importanta-expunere a cladirii analizate - 1 = 1 (locuinte vu importanta
redusa)
Sd(T1) - ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei
fundamentale T1
- factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin
masa modala efectiva asociata acestuia, a carui valoare este egala cu 0.85 daca T1 < TC
si daca structura are mai mult de doua niveluri. 1.0 pentru restul cazurilor. - = 1.00
ag valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0,28g
Parc Municipal Vest
873
(T1) - forma normalizata a spectrului de raspuns elastic pentru componentele orizontale

ale acceleratiei terenului - (T1)= 2.75
q - este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului elastic in
raspuns inelastic), cu valori in functie de tipul structurii si capacitatea acesteia de disipare
a energiei seismice pentru sistemul nostru structural q = 5x1.25 (cadre cu o singura
deschidere).
Gruparea actiunilor
limita ultime:
n
1.35
k, j
+ 1.5 Uk
k, j
+ 1.5 Vk + 1.05 Uk
j=1
n
1.35
G
j=1

Gruparea speciala
n
k, j
+ I A Ek + 0.40 Uk
j =1
AEk este valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului

mediu de recurenta, IMR adoptat de cod (IMR = 100 ani conform P100-2006).
limita de serviciu:
n
k, j
+ Uk
k, j
+ Vk + 0.7 Uk
j =1
n
G
j =1
Parc Municipal Vest
874
Exigente structurale
Calculul si conformarea suprastructurii se va face in functie de recomandarile
codului P100-2006. In continuare descriem pe scurt principiile ce le propunem in aceasta
faza a proiectului.
Simplitatea structurala presupune existenta unui sistem structural continuu si
suficient de puternic care sa asigure un traseu clar, cat mai direct, si neintrerupt al fortelor
seismice, indiferent de directia acestora, pana la terenul de fundare. Fortele seismice care
iau nastere in toate elementele cladirii, ca forte masice, sunt preluate de planseele diafragme orizontale si transmise structurii verticale, iar de la aceasta sunt transferate la
fundatii si teren.
S-a urmarit sa se inzestreze structura cladirii cu redundanta adecvata. Prin aceasta
se asigura ca ruperea unui singur element sau a unei singure legaturi structurale nu
expune structura la pierderea stabilitatii si se realizeaza un mecanism de plastificare cu
suficiente zone plastice, care sa permita exploatarea rezervelor de rezistenta ale structurii
si o disipare avantajoasa a energiei seismice.
Conformarea a urmarit realizarea unei structuri cat mai regulate, distribuite cat mai
uniforma in plan, permitand o transmitere directa si pe un drum scurt a fortelor de inertie
aferente maselor distribuite in cladire.
Intrucat actiunea orizontala a cutremurelor se manifesta bidirectional, elementele
structurale au fost dispuse in plan intr-un sistem ortogonal, in masura sa ofere
caracteristici de rezistenta si de rigiditate suficiente in doua directii.
Rigiditatea laterala este suficienta pentru limitarea deplasarilor orizontale, astfel
incat efectele de ordinul 2 si degradarile constructiei sa poata fi controlate.
Structura a fost inzestrata cu suficienta rigiditate si rezistenta la torsiune pentru a
limita manifestarea unor miscari de rasucire in ansamblu a constructiei, care ar putea spori
periculos eforturile si deplasarile orizontale ale cladirilor.
Alcatuirea fundatiilor constructiei si a legaturii acesteia cu suprastructura asigura
conditia ca intreaga cladire sa fie supusa unei excitatii seismice cat mai uniforme.
Sistemul structural al cladirii
Sistemul structural propus este de cadre din beton armat.
Parc Municipal Vest
875
TALPI FUNDARE b=50cm;h=1.55m

STALPI 50x50;
GRINZI 25x45;
La nivelul fundatiilor s-au dispus 2 talpi pe directia longitudinala si 2 pe directia
transversala. Aceste talpi au rolul de element de incastrare rigid, pentru suprastructura. Sa optat pentru dispunerea de talpi pentru a neutraliza efectul tasarilor diferentiate.
Modelul de calcul 3D
Parc Municipal Vest
876
Analiza modala
Modul fundamental de vibratie longitudinal
Vedere de sus
Modul fundamental de vibratie transversal

Vedere de sus
Parc Municipal Vest
877
Modul fundamental de vibratie la torsiune

Vedere de sus
Mode
1
2
3
4
5
6
7
8
Period
0.13843
0.13843
0.13392
0.13201
0.02382
0.02382
0.02379
0.02379
UX
0
100
0
0
0
0
0
0
UY
100
0
0
0
0
0
0
0
SumUX
0
100
100
100
100
100
100
100
SumUY
100
100
100
100
100
100
100
100
RZ
0
0
100
0
0
0
0
0
SumRZ
0
0
100
100
100
100
100
100
Au fost calculate 8 de moduri de vibratie, iar tabelul de mai sus ne indica faptul ca
structura are o comportare modala buna.
Deplasari de nivel
Se are in vedere verificarea la doua stari limita, respectiv starea limita de serviciu
(SLS) si starea limita ultima (SLU). Conditia de verificare asociata starii limite ultime este
de regula dimensionata in cazul zonelor seismice caracterizate prin perioade de colt mari,
datorita amplificarilor importante ale deplasarilor in domeniul inelastic, inregistrate in cazul
structurilor cu perioade in domeniul 0-Tc.
Verificarea la starea limita de serviciu (SLS)
Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop mentinerea functiunii
principale a cladirii in urma actiunilor seismice , ce pot aparea de mai multe ori in viata
constructiei, prin limitarea degradarii elementelor nestructurale si a componentelor
instalatiilor aferente constructiei. Prin satisfacerea acestei conditii se limiteaza implicit si
costurile reparatiilor necesare pentru aducerea constructiei in situatia premergatoare
seismului.
SLS
r
d rSLS

= q d r d rSLS
,a
deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS
Parc Municipal Vest
878
factor de reducere care tine seama de perioada de revenire mai scurta a actiunii
seismice. Valoarea factorului este 0.4 pentru cladiri incadrate in clasa de importanta III
q
dr
deplasarea relativa a aceluiasi nivel, determinata prin calcul static elastic sub
incarcari seismice de proiectare
d rSLS
valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel. In lipsa unor valori specifice
,a
elementelor nestructurale utilizate, determinate experimental, deplasarea admisa este
selectata conform tabelului 2 (materiale fragile atasate structurii).
Tabelul 1 Valori de proiectare ale modulelor de rigiditate
Modul de interactiune
contribuie la rigiditatea de
ansamblu a structurii
EbIb*
Rigiditatea sectionala
*
Eb - Modulul de elasticitate al betonului
Ib - Momentul de inertie al sectiunii brute de beton
nu interactioneaza cu
structura
0,5 EbIb*
Tabelul 2 Valori admisibile ale deplasarii relative de nivel

Tipul
de Materiale fragile atasate Cladirile
cu
elemente
elemente
structurii
nestructurale fixate astfel incat
nestructurale
nu interactioneaza cu structura
0,005 h*
0,008 h*
Rigiditatea
sectionala
*
h inaltimea de nivel
Verificarea la starea limita ultima (ULS)
Verificarea la starea limita ultima are drept scop evitarea pierderilor de vieti
omenesti la atacul unui cutremur major, foarte rar, ce poate aparea in viata unei
constructii, prin prevenirea prabusirii totale a elementelor nestructurale. Se urmareste
deopotriva realizarea unei margini de siguranta suficiente fata de stadiul cedarii
elementelor structurale.
d rULS = c q d r d rULS
,a
(2)
ULS
r
deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata ULS

d
q
dr
definit in cadrul paragrafului F.1. In lipsa datelor care sa permita o evaluare mai
precisa, rigiditatea la incovoiere a elementelor structurale, utilizata pentru calculul valorii
dr, se considera egala cu jumatate din valoarea corespunzatoare sectiunilor nefisurate.
c
coeficient de amplificare al deplasarilor, care tine seama ca pentru T<Tc deplasarile
seismice calculate in domeniul inelastic sunt mai mari decat cele corespunzatoare
raspunsului seismic elastic.
c=3-2.5x0.15/1>2 => c=2
ULS
d r ,a
valoare admisibila a deplasarii relative de nivel, egala cu 2.5%.
Din conditiile SLS: 0.6x0.4x5x1.25xd<0.005xh => <3.33 (raportat la valoarea din
prog. de calcul)
Din conditiile SLU: 2x5x1.25xd<0.025xh => <2.00 (raportat la valoarea din prog. de
calcul)
Parc Municipal Vest
879
Story
STORY1
STORY1
STORY1
STORY1
Item
Max Drift X
Max Drift Y
Max Drift X
Max Drift Y
Load
SX
SX
SY
SY
DriftX
DriftY
0.000217
0
0
0.000217
Se observa ca deplasarile efective sunt inferioare deplasarilor limita admise.
Dimensionari ale fundatiilor
Dimensionari ale suprastructurii
Parc Municipal Vest
880
Materiale
BETON:
Beton egalizare
Talpi
fundatie,
pardoseala
Suprastructura
C8/10
placa C20/25 S2 XF1 CL 0.20 CEM II A-S 32.5 DC300kg/m3
A/C=0.50 031mm
C20/25 S3 XC1 CL 0.20 CEM II/A-S 32.5(R) DC280 kg/m3
A/C=0.5 031mm
OTEL-BETON : OB37, PC52

ELEMENTE INCHIDERE NESTRUCTURALE:
sau rigips
Recomandat pereti despartitori din BCA
Baza normativa
care amintim:
- Legea 10/1995, modificata in anul 2001, privind calitatea lucrarilor de constructii;
- HG nr. 26/1994- Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare,
interventiile in timp si post-utilizare a constructiilor;
- Ordinul 77/N/1996 al MLPAT Indrumator de aplicare a prevederilor
Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor si
executiei lucrarilor de constructii;
- P100-1/2006 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte,
social culturale, agrozootehnice si industriale;
- SR EN 1991-1-1 Actiuni in constructii, greutati tehnice si incarcari pemanente;
- CR1-1-3-2005 Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor;
- CR0-2005 Bazele proiectarii structurilor in constructii;
- SR EN 1992-1-1 Calculul elementelor structurale din beton, beton armat si beton
precomprimat;
- NP007-1997 Normativ pentru proiectarea structurilor in cadre din beton armat;
- NE012-2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si
beton precomprimat;
- C169-88 Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea
Parc Municipal Vest
881
STAS 8924/1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile,

industriale si agrozootehnice;
NP-082-04 Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni supra constructiilor.
Actiunea vantului;
Concluzii
Structura de rezistenta a modului mai sus prezentat fost conceputa, calculata si
proiectata in conform cu normele si normativele in vigoare in Romania. S-au avut in
vedere metode de calcul si analiza moderne. La abordarea calcului antiseismic s-a utilizat
normativul de calcul antiseismic P100-2006.
prevederile din normativelor, iar calculele s-au efectuat in raport cu acestea.
executia.
Parc Municipal Vest
882

Cerintele Angajatorului Parc

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cerintele Angajatorului Parc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MUNICIPIUL PLOIESTI

REALIZAREA PARCULUI MUNICIPAL PLOIESTI VEST

Procedura organizata in cadrul proiectului

DATE GENERALE .................................................................................................................................... 4

3.5.1.5 Instalatii HVAC ..................................................................................................................................... 500

Figura 1:Harta judetului Prahova

fibra optica apartinand CONPET SA si trasee de comunicatie

Fig. 2 - Schita amplasamentului

1.3. Beneficiarul investitiei

zona de Vest a Municipiului, intre Centura de Vest si Gara de Vest, pe amplasamentul

Amenajare fantani arteziene;

Pentru aleile pietonale principale si secundare:

Pentru terenurile de sport:

Avand in vedere considerentele urmatoare:

Studiul scurgerii apelor

2. protectia mediului: conf. Ordonanta de urgenta 195/2005 Privind protectiei mediului

Configuratia terenului in zona podului permite amplasarea Organizarii de Santier

inginer diriginte de santier;

Cap.2 Responsabilitatile maistrilor si ale altor conducatori ai punctelor de

- Cap. 11 - Propaganda de protectia muncii ;

Obtinerea autorizatiilor necesare devierii circulatiei de la Inspectoratul

HOTARARE nr. 1425/2006 de aprobare a normelor metodologice de

Platformele de lucru, pasarelele si scarile schelelor trebuie sa fie construite,

Trebuie asigurate materiale de prim ajutor in toate locurile unde conditiile de

Toate instalatiile de ridicat si accesoriile acestora, inclusiv elementele

3.1.3. Memoriu tehnic podet supratraversare conducte

Acesta lucrare este necesara pentru protejarea conductelor subterane la Km

Uzura beton asfaltic Ba16

Exigente pentru executie

Procese administrative (permise de lucru, scolarizare, sisteme de lucru

- influentele externe la care pot fi supuse.

Instalatiile si aparatele sub presiune trebuie sa fie verificate si supuse

Materialele si echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel incat

trebuie sa permita accesul cu brancarde. Aceste spatii trebuie semnalizate in

Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de

1.4 PROFILE SI TALUZE.

In ce priveste latimea platformelor si cotele de executie, abaterile limita sunt :

La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta

ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului

Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau al altor laboratoare

TABEL 1 Pamanturi coezive si slab coezive

Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate, avand un continut mai

La realizarea starturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera sau

Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma

Var pentru constructii

Densitate aparenta, kg/dm3

In caietul de sarcini speciale se va specifica, in mod obligatoriu, tipul de var ce

Reziduul nesolubil, in HCl, % max

Zgura granulata va fi utilizata in ordinea aprovizionarii ei, in care scop se va

CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

2.5 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

- Umiditatea optima de compactare

Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de

Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si

Dozaj in % din masa

De la Wopt +47% pana

umiditatea optima de compactare Wopt +1015% contandu-se pe o reducere a

Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de

Caracteristicile de compactare ale stratului de forma (densitatea uscata maxima

Daca stratul de forma prevazut in proiect se poate realiza cu utilajele cu care

Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de

Frecventa minima Metoda

Zilnic si ori de cate

Zilnic si ori de cate