Sunteți pe pagina 1din 882

MUNICIPIUL PLOIESTI

DOCUMENTATIA DE ATRIBUIRE
privind executia de lucrari pentru

REALIZAREA PARCULUI MUNICIPAL PLOIESTI VEST


INCLUSIV A CAILOR DE ACCES SI A RETELEI
EDILITARE SPECIFICE PARC MUNICIPAL VEST

VOLUMUL 3
CAIET DE SARCINI

Procedura organizata in cadrul proiectului


REALIZAREA PARCULUI MUNICIPAL PLOIESTI VEST INCLUSIV A CAILOR DE ACCES SI A
RETELEI EDILITARE SPECIFICE PARC MUNICIPAL VEST
Finantat prin Programul Operational Regional 2007-2013 Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile
a oraselor - Domeniul de interventie 1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbana
Sub-domeniul: Poli de crestere

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

Cuprins:
1.

DATE GENERALE .................................................................................................................................... 4


1.1.
Denumirea obiectivului de investitii ............................................................................................. 4
1.2.
Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul) ................................................................ 4
1.3.
Beneficiarul investitiei .................................................................................................................. 5
1.4.
Elaboratorul documentatiei ......................................................................................................... 5
2.
INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL.................................................................................... 5
2.1.
Situatia actuala ............................................................................................................................ 5
2.2.
Obiective ..................................................................................................................................... 7
3.
MEMORII SI CAIETE DE SARCINI PE OBIECTIVE SI SPECIALITATI ................................................... 8
3.1.
Sistematizare, drumuri si platforme ............................................................................................ 8
3.1.1.
Memoriu tehnic drumuri si platforme ........................................................................................... 8
3.1.2.
Memoriu tehnic podet supratraversare conducte (podet dalat L=5 m) ..................................... 13
3.1.3.
Memoriu tehnic podet supratraversare conducte ...................................................................... 23
3.1.4.
Caiete de sarcini drumuri si platforme ....................................................................................... 29
3.1.5.
Caiete de sarcini terasamente ................................................................................................... 94
3.1.6.
Caiete de sarcini betoane ........................................................................................................ 102
3.1.7.
Caiete de sarcini cofraje .......................................................................................................... 120
3.1.8.
Caiete de sarcini armaturi ........................................................................................................ 124
3.1.9.
Caiete de sarcini imbracaminti asfaltice .................................................................................. 129
3.1.10.
Caiete de sarcini podete .......................................................................................................... 150
3.2.
Amenajare peisagistica ........................................................................................................... 165
3.2.1.
Memoriu amenajare peisagistica ............................................................................................. 165
3.2.2.
Caiet de sarcini amenajare peisagistica .................................................................................. 174
3.3.
Lac artificial ............................................................................................................................. 180
3.3.1.
Memoriu tehnic lac artificial ..................................................................................................... 180
3.3.2.
Caiete de sarcini lac artificial ................................................................................................... 182
3.4.
Retele exterioare ..................................................................................................................... 184
3.4.1.
Memoriu tehnic gospodarie de apa ......................................................................................... 184
3.4.2.
Memoriu tehnic retele alimentare cu apa ................................................................................ 192
3.4.3.
Caiet de sarcini retele alimentare cu apa ................................................................................ 199
3.4.4.
Caiet de sarcini instalatii tehnologice ...................................................................................... 214
3.4.5.
Caiet de sarcini foraj de medie adancime ............................................................................... 222
3.4.6.
Memoriu tehnic retele de canalizare pluviala .......................................................................... 227
3.4.7.
Memoriu tehnic 11 microstatii de epurare si retea de canalizare aferenta.............................. 240
3.4.8.
Memoriu tehnic foraj de monitorizare a calitatii apei subterane .............................................. 255
3.4.9.
Caiet de sarcini retele de canalizare pluviala .......................................................................... 256
3.4.10.
Caiet de sarcini 11 microstatii de epurare si retea de canalizare aferenta ............................. 261
3.4.11.
Caiet de sarcini foraj de monitorizare a calitatii apelor subterane ........................................... 268
3.4.12.
Memoriu tehnic sistem de irigatii ............................................................................................. 272
3.4.13.
Caiet de sarcini sistem de irigatii ............................................................................................. 285
3.4.14.
Memoriu tehnic retele electrice................................................................................................ 300
3.4.15.
Caiet de sarcini retele electrice ............................................................................................... 304
3.5.
Cladiri ...................................................................................................................................... 312
3.5.1.
CLADIRE ADMINISTRATIVA .................................................................................................. 312
3.5.1.1.
Arhitectura ............................................................................................................................... 312
3.5.1.1.1.
Memoriu tehnic arhitectura cladire administrativa ................................................................... 312
3.5.1.1.2.
Caiet de sarcini arhitectura cladire administrativa ................................................................... 318
3.5.1.2. Structura .............................................................................................................................................. 424
3.5.1.2.1. Memoriu tehnic structura cladire administrativa .............................................................................. 424
3.5.1.2.2. Caiet de sarcini structura cladire administrativa .............................................................................. 429
3.5.1.3. Instalatii sanitare ................................................................................................................................. 454
3.5.1.3.1. Memoriu tehnic instalatii sanitare cladire administrativa.................................................................. 454
3.5.1.3.1. Caiet de sarcini instalatii sanitare cladire administrativa ................................................................. 456
3.5.1.4. Instalatii electrice................................................................................................................................. 466
3.5.1.4.1 Memoriu tehnic instalatii electrice cladire administrativa .................................................................. 466
3.5.1.4.2 Caiet de sarcini instalatii electrice cladire administrativa .................................................................. 478
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

3.5.1.5 Instalatii HVAC ..................................................................................................................................... 500


3.5.1.5.1 Memoriu tehnic instalatii HVAC cladire administrativa ..................................................................... 500
3.5.1.5.2 Caiet de sarcini instalatii HVAC cladire administrativa ..................................................................... 504
3.5.2 SCENA 538
3.5.2.1 Arhitectura ............................................................................................................................................ 538
3.5.2.1.1 Memoriu tehnic arhitectura scena ..................................................................................................... 538
3.5.2.1.2 Caiet de sarcini arhitectura scena..................................................................................................... 542
3.5.2.2 Structura ............................................................................................................................................... 571
3.5.2.2.1 Memoriu tehnic structura scena ........................................................................................................ 571
3.5.2.2.2 Caiet de sarcini structura scena........................................................................................................ 574
3.5.2.3 Instalatii electrice.................................................................................................................................. 604
3.5.2.3.1 Memoriu tehnic instalatii electrice scena .......................................................................................... 604
3.5.2.3.2 Caiet de sarcini instalatii electrice scena .......................................................................................... 606
3.5.3. SERA 613
3.5.3.1 Arhitectura ............................................................................................................................................ 613
3.5.3.1.1 Memoriu tehnic arhitectura sera ....................................................................................................... 613
3.5.3.1.2 Caiet de sarcini arhitectura sera ....................................................................................................... 618
3.5.3.2 Structura ............................................................................................................................................... 648
3.5.3.2.1 Memoriu tehnic structura sera .......................................................................................................... 648
3.5.3.2.2 Caiet de sarcini structura sera .......................................................................................................... 651
3.5.3.3 Instalatii sanitare .................................................................................................................................. 670
3.5.3.3.1 Memoriu tehnic instalatii sanitare sera.............................................................................................. 670
3.5.3.3.2 Caiet de sarcini instalatii sanitare sera ............................................................................................. 674
3.5.3.4 Instalatii electrice.................................................................................................................................. 687
3.5.3.4.1 Memoriu tehnic instalatii electrice sera ............................................................................................. 687
3.5.3.4.2 Caiet de sarcini instalatii electrice sera ............................................................................................. 689
3.5.3.5 Instalatii HVAC ..................................................................................................................................... 697
3.5.3.5.1 Memoriu tehnic instalatii HVAC sera ................................................................................................ 697
3.5.3.5.2 Caiet de sarcini instalatii HVAC sera ................................................................................................ 701
3.5.4 MODUL 1 GRUPURI SANITARE ........................................................................................................ 719
3.5.4.1 Arhitectura ............................................................................................................................................ 719
3.5.4.1.1 Memoriu tehnic arhitectura grupuri sanitare ..................................................................................... 719
3.5.4.1.2 Caiet de sarcini arhitectura grupuri sanitare ..................................................................................... 723
3.5.4.2 Structura ............................................................................................................................................... 752
3.5.4.2.1 Memoriu tehnic structura grupuri sanitare ........................................................................................ 752
3.5.4.2.2 Caiet de sarcini structura grupuri sanitare ........................................................................................ 755
3.5.4.3 Instalatii sanitare .................................................................................................................................. 782
3.5.4.3.1 Memoriu tehnic instalatii sanitare grupuri sanitare ........................................................................... 782
3.5.4.3.2 Caiet de sarcini instalatii sanitare grupuri sanitare ........................................................................... 782
3.5.4.4 Instalatii electrice.................................................................................................................................. 795
3.5.4.4.1 Memoriu tehnic instalatii electrice grupuri sanitare ........................................................................... 795
3.5.4.4.2 Caiet de sarcini instalatii electrice grupuri sanitare........................................................................... 797
3.6.
Patinoar ................................................................................................................................... 803
3.6.1 Memoriu tehnic structura patinoar .......................................................................................................... 803
3.6.2 Memoriu tehnic instalatii frigorifice patinoar ........................................................................................... 808
3.6.3 Caiet de sarcini instalatii frigorifice patinoar .......................................................................................... 812
3.7.
Mobilier urban.......................................................................................................................... 817
3.7.1 Memoriu tehnic mobilier urban ................................................................................................................ 817
3.7.2 Memoriu tehnic arhitectura pavilion de sah ........................................................................................... 823
3.7.3 Memoriu tehnic structura pavilion de sah .............................................................................................. 826
3.7.4 Memoriu tehnic gestionare deseuri ........................................................................................................ 828
3.7.5 Caiet de sarcini arhitectura pavilion sah ................................................................................................ 830
3.7.4 Caiet de sarcini structura pavilion sah ................................................................................................... 860

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea obiectivului de investitii
Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei
edilitare specifice Parc Municipal Vest
1.2. Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul)
Prahova este un judet aflat in regiunea istorica Muntenia din Romania. Este cel
mai populat judet din Romania (cu exceptia capitalei Bucuresti, oras aflat in
vecinatatea sa, la sud) desi este doar al 33-lea din tara ca suprafata. De asemenea,
este unul dintre cele mai urbanizate judete ale tarii, cu doua municipii si alte 12 orase.
Prinicipalul centru urban este municipiul Ploiesti, resedinta judetului, oras cunoscut
pentru industria de prelucrare a petrolului, care se si extrage in zonele deluroase ale
judetului, in preajma oraselor Boldesti-Scaeni si Urlati.

Figura 1:Harta judetului Prahova


Proiectul Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de
acces si a retelei edilitare specifice Parc Municipal Vest ce face obiectul
prezentului Caiet de Sarcini va fi realizat in judetul Prahova, pe teritoriul administrativ al
Municipiului Ploiesti, in zona de Vest, intre Centura de Vest si Gara de Vest: teren
arabil Gara de Vest tarlaua T54/674 si teren arabil Gara de Vest T-52 / P-A666.
Nu exista gard de marcare a hotareor, locatia avand urmatoarele vecinatati:
 NORD: Drum de exploatare DE 666 (de servitute pentru INSPET); Georgescu
Spirea limita conventionala
 SUD: Drum de exploatare DE 668 limita conventionala
 EST: Drum de exploatare 666 limita conventionala
 VEST: Municipiul Ploiesti DE 666 limita conventionala
La ora actuala terenul este viran, neamenajat, cu pante mici, cu structura din
pamant. Terenul este traversat de la nord-est la nord-vest de o conducta de
termoficare supraterana (Brazi), de conducte de gaze naturale si conducte de produse
petroliere, precum si de linii aeriene de 20KV. Terenul mai este traversat de o linie de
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

fibra optica apartinand CONPET SA si trasee de comunicatie


ROMTELECOM.
Accesul la amplasament se va face dinspre Str. Marasesti.

apartinand

Fig. 2 - Schita amplasamentului

1.3. Beneficiarul investitiei


MUNICIPIUL PLOIESTI
1.4. Elaboratorul documentatiei
Proiectant general:
S.C. INTERGROUP ENGINEERING S.R.L.
ROMANIA, BUCURESTI, Splaiul Independentei nr. 294, sector 6,
Telefon: +40 (021) 319.48.54, 55, Fax: +40 (021) 319.48.58,
E-mail: consult@intergroup.ro
Reg. Com.: J 40/6798/2000, C.U.I.: RO 13215737
Cod CAEN 7112 Activitati de inginerie si consultanta tehnica legata de
acestea
2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
2.1. Situatia actuala
Terenul pe care se doreste realizarea investitiei, cu suprafata de 541.643,02,
mp se afla in proprietatea Municipiului Ploiesti. Proiectul de investitii va fi realizat in

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

zona de Vest a Municipiului, intre Centura de Vest si Gara de Vest, pe amplasamentul


a doua parcele: T54/674 si T52/666.
In prezent terenul este viran, neamenajat, remarcandu-se doar o flora spontana,
crescuta haotic, fara valoare decorativa. Zona nu prezinta nicio sistematizare
peisagistica si nu exista dotari urbane. Terenul este traversat de la nord-est la nordvest de o conducta de termoficare supraterana (Brazi), de conducte de gaze naturale
si conducte de produse petroliere, precum si de linii aeriene si subterane de 20KV.
Terenul mai este traversat de o linie de fibra optica apartinand CONPET SA si de
trasee de comunicatie apartinand ROMTELECOM.

Fig. 3 - Terenul aferent Parcului intre calea ferata si conducta de termoficare supraterana

Fig.4 - Terenul aferent Parcului culoarul viitoarei autostrazi Bucuresti - Brasov si conducta de
termoficare supraterana
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

2.2. Obiective
Scopul proiectului Realizarea parcului municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor
de acces si a retelelor edilitare specifice Parc Municipal Ploiesti Vest este de a
sprijini dezvoltarea economica si sociala a Polului de Crestere Ploiesti-Prahova in
functie de nevoile acestuia.
Avand in vedere ca proiectul de fata este o componenta a Planului Integrat de
Dezvoltare al Polului de Crestere Ploiesti-Prahova, implementarea sa vizeaza doar o
latura a dezvoltarii Polului de Crestere Ploiesti-Prahova, si anume investititii in
infrastructura publica urbana.
In momentul de fata, lipsa spatiilor verzi accetueaza riscurile ecologice urbane si
au un impact negativ asupra calitatii vietii si sanatatii populatiei. La marile probleme cu
care se confrunta majoritatea oraselor lumii, precum intensificarea traficului, poluarea
atmosferica, criza de locuinte, acumularea de deseuri etc., se adauga si reducerea, pe
alocuri dramatica, a spatiilor verzi, prin convertirea acestora in suprafete ocupate cu
constructii.
De aceea, in Romania se incearca crearea de noi spatii verzi, in special in
zonele urbane cele mai aglomerate.
In prezent, necesarul minim de spatii verzi pe cap de locuitori recomandat de
Uniunea Europeana este de 26 mp/locuitor, in timp ce in Polul de Crestere Ploiesti
Prahova sunt numai 3,8 mp/cap de locuitor.
Proiectul Realizarea parcului municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces
si a retelelor edilitare specifice Parc Municipal Ploiesti Vest are ca obiectiv general,
cresterea calitatii vietii locuitorilor din Polul de Crestere Ploiesti-Prahova, care
corespunde obiectivului Domeniului major de interventie 1.1 Planuri integrate de
dezvoltare urbana prevazute de Ghidul Solicitantului din cadrul POR, Axa 1. si anume:
Cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca in orase, prin reabilitarea
infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale,
precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului.
Obiectivul general poate fi atins prin realizarea urmatoarelor obiective
specifice:
O.S.1: Cresterea suprafetei de spatiu verde pe locuitor in decurs de 3 ani
de la aprobarea proiectului.
Intrucat prin implementarea proiectului spatiile verzi prevazute in parc vor
ocupa 29,83 ha. suprafata de zona verde pe locuitor va creste de la 3,8 mp/loc la 9,31
mp/loc.
Pentru atingerea acestui obiectiv specific, se vor realiza urmatoarele masuri: plantarea
de arbori, arbusti, flori si gazon.
O.S.2: Crearea unor spatii publice pentru recreere si relaxare in decurs de
3 ani de la aprobarea proiectului.
Pentru atingerea acestui obiectiv specific, se vor realiza urmatoarele masuri:
- Crearea unui lac de agrement;
- Amenajare piste ciclism;
- Amenajare alei pietonale;
- Amenajare locuri de odihna si contemplare;
- Amenajare locuri pentru picnic;
- Amplasare mese de sah cu banci si acoperis;
- Amenajare patinoar;
- Amenajare ring de role;
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

Amenajare fantani arteziene;


Amenajare sera inchisa.
O.S.3: Crearea unor spatii publice pentru desfasurarea de activitati
sportive pentru populatie in decurs de 3 ani de la aprobarea proiectului.
In prezent, in Polul de Crestere Ploiest-Prahova suprafata destinata activitatilor
sportive este de 16,2 ha.
Implementarea proiectului va creste suprafata destinata activitatilor sportive cu
3,61 ha.
Pentru atingerea acestui obiectiv specific, se vor realiza urmatoarele masuri:
- Amenajare locuri de joaca;
- Amenajare piste speciale pentru acrobatii cu bicicletele si rolele;
- Amenajare terenuri de sport: handbal, tenis, basket, tenis de perete.
Implementarea proiectului, alaturi de restul proiectelor de investitii prevazute
in Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Crestere Ploiesti-Prahova va contribui la
atingerea obiectivului specific al Programului Operational Regional, anume
cresterea rolului economic si social al oraselor, prin aplicarea unei abordari
policentrice pentru o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor, in concordanta cu
obiectivele Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala si Cadrului National
Strategic de Referinta, precum si cu Orientarile Strategice Comunitare pentru perioada
de programare 2007-2013.
3. MEMORII SI CAIETE DE SARCINI PE OBIECTIVE SI SPECIALITATI
3.1. Sistematizare, drumuri si platforme
3.1.1. Memoriu tehnic drumuri si platforme
Amplasament: Terenul este situat in intravilanul localitatii Ploiesti, judetul
Prahova
Accese: accesele auto si pietonale se realizeaza pe doua laturi ale terenului; pe
latura de vest se prevede acces auto si pietonal pentru zona multifunctionala a cladirii,
iar pe latura de nord se prevede acces auto si pietonal pentru zona de spatii birouri; din
ambele accese autoturismele sunt directionate intr-o parcare auto cu 50 locuri de
parcare. Incinta amenajata este imprejmuita si securizata perimetral, iar accesele sunt
restrictionate prin porti auto si pietonale. Protectia obiectivului este asigurata prin
supraveghere video si personal de paza.
Situatia actuala
Parcul ce face obiectul acestui proiect se desfasoara pe teritoriul Municipiului
Ploiesti, judetul Prahova, in zona de Vest a orasului intre Centura de Vest si Gara de
Vest. Terenul arabil Gara de Vest T54/674 si terenul arabil Gara de Vest T52/666 este
primit in administrare prin Hotararea nr.43/27-02-2007, de la Primaria Municipiului
Ploiesti.
Amplasamentul se afla in zona de Vest a orasului Ploiesti, unde Primaria
Municipiului Ploiesti a dezvoltat un master-plan al Municipiului Ploiesti de unde rezulta
ca principala zona potrivita de dezvoltare a Parcului de Agrement impreuna cu anexele
sportive (terenuri de fotbal, tenis, etc.) este zona Vest, zona in care se afla si
amplasamentul propus.
La ora actuala terenul este viran, neamenajat, cu pante foarte mici, structura
existenta fiind din pamant. Terenul este traversat de la nord-est la nord-vest de o
conducta de termoficare (Brazi) supraterana si de o multitudine de conducte
subterane.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

Nu sunt efectuate studii de circulatie care sa dea o imagine a traficului viitor prin
parc, dar din observatiile pe teren se poate spune ca el este alcatuit din mijloacele de
transport auto de pana in 7.5 To. Accidental vor circula auto cu o greutate de 11.5 To.
In zona viitoarelor parcari, s-a luat in calcul un trafic greu de maxim 11.5 To pe ax.
Drumurile interioare proiectate vor intra in categoria a V- a drumuri vicinale.
Sondajele geotehnice s-au realizat dupa efectuarea masuratorilor topo, de catre
geolog Nicolae Petrica.
Solutia proiectata
Prin caracterul specific al lucrarii (Parc agrement) s-a urmarit interventia minima
asupra terenului natural, dat fiind necesitatea neafectarii stratului vegetal existent cu
impuritati rezultate din lucrari.
Situatia propusa
Propunerea de amenajare a Parcului Ploiesti vest consta in amenajarea unui
loc de odihna, dar si de recreere, vazut ca un spectacol, modern si atractiv dar si
educativ in acelasi timp; un loc in care vedetele sunt natura: relieful, plantele (arborii,
arbustii si florile) in cadrul unei compozitii peisagistice deosebite. In cadrul acestei
compozitii peisagistice, parcul are 4 zone principale : zona de primavara, vara, toamna,
iarna.
La baza alegerii solutiei proiectate au stat urmatoarele criterii principale:
a) Criterii privind asigurarea fiabilitatii sistemului rutier pe o perioada de 15 ani:
- asigurarea capacitatii portante a complexului rutier in vederea preluarii
traficului de perspectiva;
- asigurarea rezistentei la inghet dezghet a sistemului rutier proiectat;
- asigurarea unei impermeabilizari cat mai stricte la nivelul imbracamintii
rutiere pentru a elimina patrunderea apelor in terenul de fundare sensibil la
inghet-dezghet;
- asigurarea desfasurarii circulatiei rutiere in conditii de confort optim.
b) Criterii privind asigurarea capacitatii de circulatie pentru autovehicule:
- separarea cat mai eficienta a traficului auto de cel pietonal;
- instalarea de indicatoare rutiere de restrictionare si indrumare;
- rezolvarea in nivelment si plan a intersectiilor cu aleile adiacente conform
normativelor in vigoare;
- clasa tehnica a drumului este V, pentru un trafic foarte redus cu o singura
banda de circulatie;
- clasa de importanta= clasa C importanta normala.
Parcul se afla pe teritoriul orasului Ploiesti, judet Prahova, in zona de vest a
orasului.
Drumurile ce fac obiectul prezentului proiect de investitii, sunt clasificate ca
drumuri vicinale de clasa tehnica V conform STAS 863-85.
Descrierea constructiva, functionala si tehnologica
Dupa executarea lucrarilor de terasamente (amenajari ale platformei drumului,
evacuarea pamantului rezultat, reprofilarea partii carosabile pentru obtinerea pantei
proiectate, compactarea umpluturilor din pamant) se va trece la executia sistemului
rutier, dar nu inainte de acordul Beneficiarului, prin persoana desemnata (dirigintele de
santier); trecerea la urmatoarele faze de lucrari va fi consemnata in Proces verbal de
lucrari ce devin ascunse.
Sistemele rutiere constructiv selectate sunt prezentate mai jos.
Pentru pistele de biciclete:
- Uzura beton asfaltic Ba8
- 3 cm
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

Beton C 8/10
Strat de balast (amestec optimal)
Strat de forma compactat

- 10 cm
- 10 cm
20 cm

Pentru aleile pietonale principale si secundare:


S-a ales un sistem simplu, care sa intervina asupra mediului intr-o forma cat mai
mica, si anume:
- dale de beton prefabricate de 50x50 cmx10 cm asezate pe un strat de nisip
pilonat de 4 cm grosime.
Pentru aleile carosabile si parcari:
- Uzura beton asfaltic Ba16
- Binder - Bad25
- Strat de piatra sparta amestec optimal
- Strat de balast amestec optimal
- Strat de forma compactat

- 7 cm
- 10 cm
- 20 cm
- 20 cm
20 cm

Pentru terenurile de sport:


S-a ales un sistem special format din:
- Suprafata de joc artificiala (cu fir hibrid sau neteda);
- Umplutura gazon (mixtura nisip cu cauciuc);
- Nisip;
- Geotextil;
- Piatra concasata;
- Refuz de ciur.
Grosimea aproximativa a pachetului este de 24 cm.
DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI :
Zona si amplasamentul
Parcul ce face obiectul prezentului proiect este amplasat in judetul Prahova, pe
teritoriul administrativ al Municipiului Ploiesti.
Statutul juridic al terenului ce urmeaza a fi ocupat
Pentru realizarea lucrarii nu sunt necesare exproprieri sau demolari, lucrarea se
realizeaza pe amplasamentul viran care este domeniul public al orasului Ploiesti.
Situatia ocuparilor definitive de teren
Suprafetele totale cuprinse de drumuri, platforme si alei, sunt:
- Alei acces biciclete 9,252 m2
- Alei pietonale principale cu latime de 1.5 m 9,828 m2
- Alei pietonale principale cu latime de 5 m 12,222 m2
- Alei pietonale secundare 5,175 m2
- Alei acces carosabil auto 38,052 m2
- Parcari auto 14,505 m2
- Terenuri de sport aprox 30,200 m2
Sistematizare pe verticala
Prin sistematizarea verticala se urmareste o asezare cat mai rationala pe
terenul natural asigurandu-se indepartarea apelor de la constructii si de pe parcare
catre margine unde sunt colectate prin rigole si casiuri si descarcate la canalizarea din
incinta.
Apele de pe alei vor fi dirijate catre spatiul verde prin pantele asigurate.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

10

Avand in vedere considerentele urmatoare:


- Aleile interioare vor fi cu acces exclusiv pietonal (accidental auto);
- Costurile pentru constructie trebuie sa fie cat mai mici;
- Impactul asupra terenului natural cat mai mic;
Topografia locului arata ca terenul este aproape plat (panta longitudinala de
max 3%).
 se va lua in considerare faptul ca profilul longitudinal al aleilor proiectate va
urma intocmai profilul natural al terenului natural in zona (linia rosie va fi
aproximativ identica cu linia terenului natural).
Platformele carosabile si parcajele din incinta au pante transversale de
maximum 2%.
Inainte de inceperea lucrarii se indeparteaza stratul vegetal (30 cm).
Studii de teren
S-au efectuat studii topografice in sistem de referinta stereo 70, si studii
geotehnice, studii ce au stat la baza intocmirii planurilor de situatie si a detaliilor.
Studile geotehnice utilizate pentru intocmirea prezentului proiect, au fost
efectuate de catre geolog Petrica Nicolae persoana specializata in realizarea de
lucrari geotehnice - si au fost anexate la acest proiect.
Caracteristicile principale
In plan
Elementele geometrice ale aleilor carosabile proiectate vor fi conform STAS
863-85 si vor fi asigurate prin:
- razele curbelor;
- introducerea curbelor progresive acolo unde va fi necesar;
- stabilirea supralargirilor si suprainaltarilor curbelor conform prevederilor
STAS 863/85;
Aleile carosabile vor avea clasa tehnica V si va fi proiectat la viteza de 25 Km/h .
In profil longitudinal
Linia rosie proiectata va fi stabilita tinand cont de faptul ca se doreste interventia
minima asupra terenului dar, totodata, tinand cont si de urmatoarele aspecte:
- asigurarea declivitatilor traseului in vederea asigurarii unui confort
corespunzator in circulatie.
- executarea unui volum minim de lucrari (sapaturi, miscari de
terasamente,etc);
- asigurarea scurgerii apelor;
- asigurarea acceselor la si de la aleile invecinate;
- respectarea pasului de proiectare (conform STAS 863/85)
In profil transversal
Se va proiecta profilul transversal al aleilor carosabile si de biciclete pe tot
traseul cu o declivitate transversala de 2,5% in aliniament si la o sistematizare in plan
orizontal a curbelor dupa caz (conform STAS 863/85) astfel incat apele de pe
suprafata carosabila sa fie indepartate catre exterior si evacuate prin barbacane
prevazute prin grija executantului, pe ambele laterale ale aleilor carosabile, la o
distanta de maximum 20 m intre doua barbacane consecutive. In acest fel se elimina
vara acvaplanarea si iarna formarea ghetii pe partea carosabila.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

11

Studiul scurgerii apelor


A constituit un element de baza in analiza si intocmirea proiectului. Apele vor fi
dirijate catre laterale si evacuate in zona spatiului verde prin barbacane prevazute la o
distanta de maximum 20 m intre doua barbacane consecutive si prevazute pe ambele
parti ale drumului.
Intersectii
Toate intersectiile cu aleile vicinale vor fi racordate la cotele proiectate ale aleilor
carosabile astfel incat accesul la si de la acestea in alei sa se faca cu usurinta.
Pentru incadrare, in zona intersectiilor aleilor carosabile cu pistele de bicicleta
si/sau aleile pietonale, se vor folosi borduri culcate (montate la cota stratului de
uzura) in vederea facilitarii traversarii drumului fara denivelari.
Durata de exploatare estimata
Din punct de vedere al capacitatii portante durata de exploatare va fi de 15 ani.
Precizarea categoriei de importanta a constructiei
Alegerea categoriei de importanta a constructiei s-a facut in conformitate cu
prevederile art. 22 Sectiunea 2 Obligatii si raspunderi ale proiectantului din Legea nr.
10 din 18 ian. 1995, Legea privind calitatea in constructii si in baza Metodologiei
de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor din Regulamentul privind
stabilirea categoriei de importanta a constructiilor aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 31/N
din 2 oct. 1995.
Lucrarea ce face obiectul acestei documentatii se incadreaza la categoria de
importanta - C - constructii de importanta normala.
Reglementarea circulatiei prin marcaje rutiere si indicatoare de circulatie
Lucrarile de reglementare a circulatiei in zona drumului consta in indicatoare
rutiere de circulatie si marcaje amplasate in zonele de lucru precum si ulterior prin
marcaje rutiere pe carosabil si semne de circulatie metalice.
Acestea vor respecta STAS 1848/1, 2,3 1995.
La toate iesirile din parc se vor amplasa indicatoare rutiere STOP in vederea
cedarii prioritatii pentru vehiculele care circula pe drumurile de acces la parc.
Constructorul va fi obligat sa intocmeasca un plan de marcaje si indicatoare pe
care-l va supune spre aprobare Beneficiarului si Proiectantului.
La intrarea in parc se vor amplasa indicatoare de limitare a greutatii admisibile
la 7.5 To precum si a vitezei la 5 km/h.
Sanatate si securitate in munca
Proiectul este intocmit cu respectarea normelor de prevenire si protectie,
precum si a normelor de aparare impotriva incendiilor aflate in vigoare.
Constructorul are obligatia respectarii normelor privind prevenirea si protectia
muncii, prelucrand in acest scop cu personalul de executie legile si normativele in
vigoare.
Inainte de inceperea executiei, se va numi un coordonator SSM (conform HG
300/2006) si va intocmi un plan SSM al santierului.
Pentru evitarea unor accidente, lucrarile de terasamente se vor executa in
prezenta planului de retele edilitare din zona.
Lucrarile nefiind in zona circulata, accesul si iesirea autovehiculelor si utilajelor
in si din locatie se va face fara pilot, santierul fiind semnalizat corespunzator atat ziua
cat si noaptea.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

12

Concluzii
Lucrarile proiectate vor influenta benefic zona atat din punct de vedere
ambiental prin reducerea zgomotului si a emisiilor de praf cat si din punct de vedere
socio-economic.
Categoria de importanta a constructiei, conform H.G. nr. 766, este categoria de
importanta normala (C).
Procesul tehnologic, continutul lucrarilor, modul de executie, normele,
normativele si STAS-urile privind materialele, punerea in opera si conditiile de receptie
vor fi descrise pe larg in caietul de sarcini.
3.1.2. Memoriu tehnic podet supratraversare conducte (podet dalat L=5 m)
Descrierea lucrarilor
Topografia
Amplasamentul Parcului se afla la cota de cca 162 m pe conul de dejectie
Prahova - Teleajen, care are un aspect de campie usor bombata in ax, avand o directie
NV-SE cu o panta de 5.
Zona este drenata de raul Prahova cu o directie de curgere NV-SE si un debit
multianual de 13,8 mc/s in amonte de confluenta cu raul Teleajen.
Clima si fenomenele naturale specifice zonei
Clima este de tip continental, temperatura la Statia Ploiesti avand o valoare
medie anuala de 10,6 C. Precipitatiile medii anuale sunt de 588,0 mm.
Geologia, seismicitatea
Amplasamentul Parcului Municipal nu este expus inundatiilor sau unor
fenomene de instabilitate de tipul alunecarilor de teren.
In conformitate cu prevederile Normativ NP 074/2007 obiectivul se incadreaza in
categoria geotehnica 1, cu risc geotehnic redus, conform urmatorului punctaj:
- conditii de teren
- terenuri bune
2 pct
- apa subterana
- fara epuismente
1 pct
- clasificarea constructiilor dupa
- categ. de importanta
- normala
3 pct
- vecinatati
- fara riscuri
1 pct
- zona seismica
- ag=0,28g
2 pct
Total
9 pct
Stratificatia de ansamblu este urmatoarea:
- 0,20 - 0,30 m: pamant vegetal negricios;
- 0,30 - 1,10 m: praf argilos cafeniu, plastic vartos;
- 1,10 - 6,00 m: pietris mic-mare cu nisip mic-mare cenusiu si bolovanis
indesat.
Starea de indesare a materialelor macrogranulare se incadreaza prepoderent in
categoria "indesate" si pe alocuri in categoria "medii indesate.
Apa subterana nu a fost interceptata pana la adancimea forata de 6,0 m, in
zona apa freatica fiind la cca 13,0 m adancime.
Situatia existenta
Terenul pe care urmeaza sa se construiasca Parcul Municipal Ploiesti Vest este
in prezent un teren agricol pe care s-au practicat culturi, reprezentate in general prin
cereale.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

13

Terenul este traversat de conducte de termoficare supraterana CET Brazi Municipiul Ploiesti si de conductele subterane de titei, gazolina si gaze naturale Ploiesti
- Brazi.
Situatia proiectata
Prin tema de proiectare se cere intocmirea documentatiei tehnice in faza Proiect
Tehnic pentru traversarea a trei conducte de termoficare supraterane CET Brazi Municipiul Ploiesti.
Lucrarea de arta este astfel proiectata incat sa fie amplasata pe domeniul
public, fara sa afecteze proprietatile particulare sau zone de protectie.
Podetul dalat propus supratraverseaza 3 conducte de termoficare: 2 conducte
Dn 800 mm si una Dn 1000 mm.
Traversarea se va face prin intermediul unui podet dalat cu L = 5,00 m.
Podetul dalat proiectat are o lumina de 5,00 m astfel incat fata de conducta de
termoficare sa ramana un spatiu de cate 110 cm de o parte si de alta pentru lucrari de
intretinere. De asemenea, pentru lucrari de intretinere se va lasa o garda minima de 82
cm de la intradosul podetului pana la conducta de termoficare cu diametrul cel mai
mare.
Podetul are ca structura de rezistenta in suprastructura o dala din beton armat
de o lungime de 6,00 m cu latimea de 6,50 m si inaltimea de 55 cm in ax si doua
console de trotuar cu latimea de 1,00 m. Lateral dalei sunt prevazute grinzi de parapet
de 80 cm inaltime completate cu un parapet metalic. Latimea libera de circulatie
asigurata este de 5,50 m cu trotuare amenajate de 1,00 m. Dala a fost proiectata la
clasa E de incarcare (autocamion A30 si vehicul special V80).
Infrastructurile sunt culei masive din beton armat, fundate direct.
In spatele culeelor se vor realiza drenuri din piatra bruta pe chiunete din beton
C12/15. Pe toate suprafetele in contact cu drenul sau cu terasamentul se vor executa
hidroizolatii din suspensie de bitum filerizat aplicat la cald.
Racordarea cu rampele este realizata atat in amonte cat si in aval cu aripi din
beton.
Executia de dala monolita este mai ieftina pentru ca, actualmente costul
elementelor prefabricate si costurile de transport de la uzinele producatoare in
amplasament sunt destul de ridicate, in plus oricum culeele se executa monolit, iar
cofrarea si armarea unei dale din beton armat nu pun probleme Executantului.
Exigente pentru executie
HG 925/1995 - regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a
proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor.
Prescriptii tehnice pentru verificarea calitatii lucrarilor, inclusiv controlul pe faze
determinante publicate in Buletinul Constructiilor 4/1996.
Conditii impuse pentru executia podetului
Se au in vedere urmatoarele reglementari:
In conf. cu Regulamentul de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor
aprobata prin Ordinul M.L.P.A.T. Nr. 31/N/ 02.10.1995 publicat in Buletinul
Constructiilor Vol. 4/1996 si in Monitorul Oficial nr. 352 partea I din 10.12.1997 Anexa
3; art. 6. podul se incadreaza in categoria B de importanta - constructie de
importanta deosebita pentru realizarea nivelului de calitate.
1. actiuni: conf. STAS 1545/89 Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele. Actiuni si
10101/OB/87 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru podurile
de cale ferata si de sosea

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

14

2. protectia mediului: conf. Ordonanta de urgenta 195/2005 Privind protectiei mediului


(cu modificari ulterioare) aprobata cu LEGEA Nr. 265 din 29 iunie 2006 abroga
Legea 137/1995,
3. Legea 10/95 a calitatii in constructie, cu modificari si completari ulterioare.
4. Hot. Guv.766/21.11.1997 Regulamentul privind agrementul tehnic pentru
produse, procedee si echipamente noi in constructii. modificat 2002 cu HG
675/2002
5. Hot. Guv. 766/21.11.1997 Regulamentul privind conducerea si asigurarea

calitatii in constructii
6. Hot. Guv. 766/21.11.1997 - Regulamentul privind urmarirea comportarii in
exploatare, interventiile in timp si postutilizare constructiilor
Partile economice ale proiectului au fost realizate conform reglementarilor legale
in vigoare:
1. ORDONANTA DE URGENTA nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea
contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice
si a contractelor de concesiune de servicii cu modificari si completari ulterioare
2. HOTARARE nr. 925 din 19 iulie 2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor
de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a
contractelor de concesiune de servicii
3. ORDIN nr. 863 din 2 iulie 2008 pentru aprobarea "Instructiunilor de aplicare a
unor prevederi din Hotararea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea
continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor
publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general
pentru obiective de investitii si lucrari de interventii"
In proiect s-au mai introdus urmatoarele documente:
- Caiete de sarcini pentru lucrarile specifice;
- Program pentru controlul calitatii lucrarilor pe faze determinante;
- Program pentru urmarirea comportarii in timp a lucrarilor.
Prin toate aceste prevederi se urmareste realizarea exigentelor de calitate,
rezistenta si stabilitate prevazute de Legea 10/1995 (cu modificari si completari
ulterioare).
Astfel se vor satisface urmatoarele cerinte: rezistenta si stabilitatea, izolatia
hidrofuga, siguranta in exploatare.
Pe timpul executiei va exista personal tehnic de specialitate care sa asigure
respectarea prevederilor ordinului M.L.P.A.T. nr. 77/N/28.10.1996 Indrumatorul
pentru atestarea tehnico profesionala a specialistilor cu activitate in constructii.
De asemenea produsele folosite la executia lucrarilor trebuie sa fie dupa caz
omologate, atestate, certificate sau agreate in mod corespunzator. Prefabricatele au un
sistem special de asimilare si omologare prevazut in norme.
Astfel se vor satisface cerintele de rezistenta si stabilitate, siguranta in
exploatare si protectia mediului.
Organizare de santier
Ca sursa de energie electrica se va utiliza reteaua electrica locala, cu posibilitati
de racordare la circa 200 m. Apa potabila necesara organizarii de santier se va procura
din sursele locale.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

15

Configuratia terenului in zona podului permite amplasarea Organizarii de Santier


in imediata vecinatate.
Categoria de importanta a lucrarii
Conform HG nr. 766/1997 - Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta
a constructiilor si Metodologiei de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor,
podurile se incadreaza dupa importanta lor in categoria C constructii de Normala.
Categoria de importanta, exigente de verificare, asigurarea calitatii
lucrarilor
Lucrarile proiectate se vor verifica la exigentele A4, B2, D. Aceasta
recomandare a fost facuta pentru ca investitorul sa poata apela la specialistii
verificatori de proiecte atestati corespunzator, conform cu art. 6 al. 2 din HG
925/20.11.1995
A4 Rezistenta si stabilitate pentru constructii rutiere, drumuri, piste de aviatie,
poduri, tunele;
B2 Siguranta in exploatare pentru constructii rutiere, drumuri, piste de aviatie,
poduri, tunele;
D Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului pentru toate
domeniile.
Lucrarea face parte din categoria C de importanta normala pentru calitatea
constructiilor.
La executie se va asigura sistemul de supraveghere tehnico-calitativa a lucrarii
prin:
-

inginer diriginte de santier;


supravegherea Inspectiei de Stat pentru Controlul Calitatii Lucrarilor;
responsabil tehnic cu executia lucrarilor, atestat MLPAT la specialitatile A4, B2,
D, al executantului
- asistenta tehnica, pe baza de contract, a proiectantului
Materialele folosite vor fi certificate de institute de cercetare specializate. Executantul
va dispune de laboratoare dotate cu aparatura de control in specificul lucrarilor de executat.
Protectia muncii
La executia lucrarilor, in vederea evitarii accidentelor de munca, este necesar ca
personalul avizat pentru controlul si organizarea executiei lucrarilor, sa respecte
normativele in vigoare pentru asigurarea unor conditii optime de protectia muncii.
Se vor avea in vedere urmatoarele reglementari:
Ordinul M.L.P.A.T. nr. 9/N/ 15.05.1993 care cuprinde:
REGULAMENTUL PRIVIND PROTECTIA SI IGIENA MUNCII IN
CONSTRUCTII conform capitolelor de mai jos:
-

Cap.2 Responsabilitatile maistrilor si ale altor conducatori ai punctelor de


lucru;
Cap.3 Responsabilitatile sefilor formatiilor de lucru si ale personalului
muncitor;
Cap.4 Responsabilitatile proiectantilor;
Cap. 5 Responsabilitatile investitorului ;
Cap. 7 Organizarea activitatii de protectia muncii ;
Cap. 8 Controlul medical al personalului ;
Cap. 9 Instructajul de protectie si igiena a muncii ;
Cap. 10 - Repartizarea personalului pe locuri de munca ;

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

16

- Cap. 11 - Propaganda de protectia muncii ;


- Cap. 12 - Reguli de igiena a muncii. Acordarea primului ajutor;
- Cap. 14 - Mijloace individuale de protectie ;
- Cap. 15 - Dispozitive de securitate a muncii ;
- Cap. 17 - Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor ;
- Cap. 18 - Electrosecuritatea ;
- Cap. 19 - Terasamente ;
- Cap. 20 - Consolidari de teren de suprafata si de adancime ;
- Cap. 21 - Prepararea si transportul betoanelor si mortarelor ;
- Cap. 22 - Turnarea betoanelor ;
- Cap. 23 - Fasonarea si montarea armaturilor din otel beton ;
- Cap. 27 - Schele, esafodaje si scari ;
- Cap.28 - Cofraje ;
- Cap. 30 - Demontari, demolari, reparatii si consolidari ;
- Cap. 31 - Montarea prefabricatelor si a utilajelor tehnologice ;
- Cap. 32 - Sudura ;
- Cap. 36 - Lucrari de izolatii si protectii anticorozive ;
- Cap. 39 - Utilaje, masini si instalatii pentru constructii.
Constructorul va trebui sa aiba in vedere si respectarea Normelor de Aparare
Impotriva Incendiilor specific lucrarilor de executie.
La executie se vor respecta prevederile urmatoarelor norme:
 LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
 ORDIN nr. 1435 din 18 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia
civila

Obtinerea autorizatiilor necesare devierii circulatiei de la Inspectoratul


Judetean al Politiei, Directia Circulatie, este in sarcina constructorului.
Constructorul este obligat sa efectueze instructajul general si cel specific
locului de munca pentru toti muncitorii, punandu-le la dispozitie echipamentul necesar.
Proiectul trebuie realizat in conditii de siguranta. In aceste conditii pot aparea
un numar important de potentiale riscuri. Acolo unde se vor identifica posibile riscuri se
vor aplica urmatoarele masuri:
- Evitarea riscului
- Eliminarea riscului
- Inlocuirea cu un risc mai mic
- Procese administrative (permise de lucru, scolarizare, sisteme de lucru
sigure)
- Echipament de protectie personal
In toate situatiile vor fi aplicate urmatoarele masuri de control:
- Prezentarea datelor de identificare a santierului pentru toti angajatii si
subcontractorii implicati in proiect
- Identificare zilnica a pericolelor
- Verificarea echipamentului de protectie personal
- Scolarizarea/ instruirea la zi a personalului
- Existenta permiselor de admitere la lucru
Planul de securitate si sanatate in munca trebuie respectat pe toata durata
executiei lucrarilor si este elaborat in conformitate cu prevederile urmatoarelor acte
normative:
- Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca; cu modificari si
completari ulterioare.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

17

HOTARARE nr. 1425/2006 de aprobare a normelor metodologice de


aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006; cu
modificari si completari ulterioare.
- HOTARARE nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru santierele temporare sau mobile; cu modificari si
completari ulterioare.
- HOTARARE nr. 1048 din 9 august 2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
- HOTARARE nr. 1051 din 9 august 2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta
riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare;
- HOTARARE nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
- HOTARARE nr. 1876/2005 din 30 ianuarie 2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile
generate de vibratii;
- HOTARARE nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile
generate de zgomot;
- Instructiune proprie de securitatea muncii pentru lucrari de dezvoltare si
reparatii a infrastructurii rutiere, elaborata de contractor;
Pentru buna desfasurare a activitatilor de executie a lucrarilor mai sus amintite,
in conditii de securitate si de mentinere a sanatatii lucratorilor in procesul muncii, se
vor respecta urmatoarele cerinte:
- Cerinte de securitate si sanatate aplicabile pentru locurile de munca din
santier
Materialele, echipamentele si, in general, orice element care, la o deplasare
oarecare, poate afecta securitatea si sanatatea lucratorilor, trebuie fixate intr-un mod
adecvat si sigur.
Accesul pe orice suprafata de material care nu are o rezistenta suficienta nu
este permis decat daca se folosesc echipamente sau mijloace corespunzatoare, astfel
incat lucrul sa se desfasoare in conditii de siguranta.
Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la inaltime sau in adancime, trebuie sa
fie solide si stabile, tinandu-se seama de:
- numarul de lucratori care le ocupa;
- incarcaturile maxime care pot fi aduse si suportate, precum si de repartitia
lor;
- influentele externe la care pot fi supuse.
Daca suportul si celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate
intrinseca, trebuie sa se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunzatoare
si sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiva sau involuntara a ansamblului
ori a partilor acestor posturi de lucru.
Instalatiile electrice trebuie utilizate astfel incat sa nu prezinte pericol de
incendiu sau explozie, iar lucratorii sa fie protejati corespunzator contra riscurilor de
electrocutare prin atingere directa ori indirecta.
Instalatiile de distributie a energiei care se afla pe santier, in special cele care
sunt supuse influentelor externe, trebuie verificate periodic si intretinute corespunzator.
Lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot
afecta securitatea si sanatatea.
Lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte, de fiecare data
cand aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protectie colectiva.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

18

Platformele de lucru, pasarelele si scarile schelelor trebuie sa fie construite,


dimensionate, protejate si utilizate astfel incat persoanele sa nu cada sau sa fie expuse
caderilor de obiecte.
Toate schelele trebuie sa fie concepute, construite si intretinute astfel incat sa
se evite prabusirea sau deplasarea lor accidentala.
Scarile trebuie sa aiba o rezistenta suficienta si sa fie corect intretinute. Acestea
trebuie sa fie corect utilizate, in locuri corespunzatoare si conform destinatiei lor.
Schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare.
Toate instalatiile de ridicat si accesoriile acestora, inclusiv elementele
componente si elementele de fixare, de ancorare si de sprijin, trebuie sa fie:
a) suficient de rezistente pentru utilizarea careia ii sunt destinate;
b) corect instalate si utilizate;
c) intretinute in stare buna de functionare;
d) verificate si supuse incercarilor si controalelor periodice, conform dispozitiilor
legale in vigoare;
e) manevrate de catre lucratori calificati care au pregatirea corespunzatoare.
Toate instalatiile de ridicat si toate accesoriile de ridicare trebuie sa aiba
marcata in mod vizibil valoarea sarcinii maxime.
Instalatiile de ridicat, precum si accesoriile lor nu pot fi utilizate in alte scopuri
decat cele pentru care sunt destinate.
Toate vehiculele si masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie sa
fie:
a) mentinute in stare buna de functionare;
b) utilizate in mod corect.
Conducatorii si operatorii vehiculelor si masinilor pentru excavatii si manipularea
materialelor trebuie sa aiba pregatirea necesara.
Trebuie luate masuri preventive pentru a se evita caderea in excavatii sau in
apa a vehiculelor si a masinilor pentru excavatii si manipularea materialelor.
Cand este necesar, masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie
sa fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conducatorul
impotriva strivirii in cazul rasturnarii masinii si al caderii de obiecte.
Instalatiile, masinile si echipamentele, inclusiv uneltele de mana, cu sau fara
motor, trebuie sa fie:
a) mentinute in stare buna de functionare;
b) folosite exclusiv pentru lucrarile pentru care au fost proiectate;
c) manevrate de catre lucratori avand pregatirea corespunzatoare.
Instalatiile si aparatele sub presiune trebuie sa fie verificate si supuse
incercarilor si controlului periodic.
Intrarile si perimetrul santierului trebuie sa fie semnalizate astfel incat sa fie
vizibile si identificabile in mod clar.
In caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie sa poata fi evacuate rapid si in
conditii de securitate maxima pentru lucratori.
Caile si iesirile de urgenta trebuie sa fie in permanenta libere si sa conduca in
modul cel mai direct posibil intr-o zona de securitate.
Daca santierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie sa fie prevazute
cu dispozitive care sa evite patrunderea lucratorilor fara atributii de serviciu in zonele
respective. Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii abilitati sa
patrunda in zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie semnalizate in mod vizibil.
Angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face in
orice moment. De asemenea, angajatorul trebuie sa asigure personal pregatit in acest
scop. Trebuie luate masuri pentru a asigura evacuarea, pentru ingrijiri medicale, a
lucratorilor accidentati sau victime ale unei imbolnaviri neasteptate.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

19

Trebuie asigurate materiale de prim ajutor in toate locurile unde conditiile de


munca o cer. Acestea trebuie sa fie semnalizate corespunzator si trebuie sa fie usor
accesibile. Un panou de semnalizare amplasat in loc vizibil trebuie sa indice clar
adresa si numarul de telefon ale serviciului de urgenta.
Riscurile ce pot aparea pe santier in timpul executiei lucrarilor
In timpul desfasurarii activitatilor de executie a lucrarilor pot aparea anumite
riscuri specifice muncii pe santier, cum ar fi:
- caderea sau alunecarea oamenilor de pe schele, platforme, scari, utilaje, etc.
;
- prabusirea sau alunecarea utilajelor neasigurate corespunzator, stationate in
vecinatatea excavatiilor;
- accidentarea oamenilor prin lovirea de catre utilajele manipulate
necorespunzator;
- rasturnari sau caderi de obiecte;
- deplasari sau prabusiri ale schelelor mobile;
- incendii sau explozii;
- electrocutari;
- prabusiri de maluri ale excavatiilor nesprijinite corespunzator;
- vatamari corporale cauzate de manipularea neatenta a maselor, instalatiilor,
masinilor si echipamentelor, inclusiv a uneltelor de mana, cu sau fara motor.
Pentru reducerea sau eliminarea riscurilor ce pot aparea in timpul activitatilor
desfasurare pe santier, trebuie luate masuri de prevenire adecvate fiecarui tip de risc in
parte.
Masuri de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor
Stabilitatea si soliditatea suprafetelor de lucru trebuie verificate in mod corespunzator
si, in special, dupa orice modificare de inaltime sau adancime a postului de lucru.
Instalatiile existente inainte de deschiderea santierului trebuie sa fie identificate,
verificate si semnalizate in mod clar.
Pentru spatiul de lucru din vecinatatea liniilor electrice aeriene, trebuie
prevazute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca vehiculele sa fie tinute la
distanta fata de instalatii. In cazul in care vehiculele de santier trebuie sa treaca pe sub
aceste linii, trebuie prevazute indicatoare de restrictie corespunzatoare si o protectie
suspendata.
Materialele si echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel incat
sa se evite rasturnarea ori caderea lor. In caz de necesitate, trebuie sa fie prevazute
pasaje acoperite sau se va impiedica accesul in zonele periculoase.
Lucrarile la inaltime nu pot fi efectuate, in principiu, decat cu ajutorul
echipamentelor corespunzatoare sau cu ajutorul echipamentelor de protectie colectiva,
cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere.
In cazul in care, datorita naturii lucrarilor, nu se pot utiliza aceste echipamente,
trebuie prevazute mijloace de acces corespunzatoare si trebuie utilizate centuri de
siguranta sau alte mijloace sigure de ancorare.
Caderile de la inaltime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, in special
cu ajutorul balustradelor de protectie solide, suficient de inalte si avand cel putin o
bordura, o mana curenta si protectie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ
echivalent.
Schelele trebuie controlate de catre o persoana competenta, astfel:
a) inainte de utilizarea lor;
b) la intervale periodice;
c) dupa orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau
cutremur de pamant ori in alte circumstante care le-ar fi putut afecta rezistenta sau
stabilitatea.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

20

Toate instalatiile de ridicat si accesoriile acestora, inclusiv elementele


componente si elementele de fixare, de ancorare si de sprijin, trebuie sa fie:
a) suficient de rezistente pentru utilizarea careia ii sunt destinate;
b) corect instalate si utilizate;
c) intretinute in stare buna de functionare;
d) verificate si supuse incercarilor si controalelor periodice, conform dispozitiilor
legale in vigoare;
e) manevrate de catre lucratori calificati care au pregatirea corespunzatoare.
In cazul excavatiilor trebuie luate masuri corespunzatoare:
a) pentru a preveni riscurile de ingropare prin surparea terenului, cu ajutorul
unor sprijine, taluzari sau altor mijloace corespunzatoare;
b) pentru a preveni pericolele legate de caderea persoanelor, materialelor sau
obiectelor, de iruperea apei;
c) pentru a permite lucratorilor de a se adaposti intr-un loc sigur, in caz de
incendiu, irupere a apei sau cadere a materialelor.
Trebuie prevazute cai sigure pentru a intra si iesi din zona de excavatii.
Gramezile de pamant, materialele si vehiculele in miscare trebuie tinute la o
distanta suficienta fata de excavatii; eventual, se vor construi bariere corespunzatoare.
Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie sa fie accesibile si
usor de manipulat. Acestea trebuie sa fie semnalizate conform prevederilor din
legislatia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE. Panourile de semnalizare
trebuie sa fie suficient de rezistente si amplasate in locuri corespunzatoare.
Caile si iesirile de urgenta trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile din
legislatia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE. Panourile de semnalizare trebuie
sa fie realizate dintr-un material suficient de rezistent si sa fie amplasate in locuri
corespunzatoare.
Pentru a putea fi utilizate in orice moment, fara dificultate, caile si iesirile de urgenta,
precum si caile de circulatie care au acces la acestea nu trebuie sa fie blocate cu obiecte.
Trebuie prevazute una sau mai multe incaperi de prim ajutor, in functie de
dimensiunile santierului sau de tipurile de activitati. Incaperile destinate primului ajutor
trebuie sa fie echipate cu instalatii si cu materiale indispensabile primului ajutor si
trebuie sa permita accesul cu brancarde. Aceste spatii trebuie semnalizate in
conformitate cu prevederile din legislatia nationala care transpune Directiva
92/58/CEE.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

21

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice Parc Municipal Vest

22

3.1.3. Memoriu tehnic podet supratraversare conducte


DESCRIEREA LUCRARILOR
Topografia
Amplasamentul Parcului se afla la cota de cca 162 m pe conul de dejectie
Prahova-Teleajen, care are un aspect de campie usor bombata in ax, avand o directie
NV-SE cu o panta de 5.
Zona este drenata de raul Prahova cu o directie de curgere NV-SE si un debit
multianual de 13,8 mc/s in amonte de confluenta cu raul Teleajen.
Clima si fenomenele naturale specifice zonei
Clima este de tip continental, temperatura la Statia Ploiesti avand o valoare
medie anuala de 10,6 C. Precipitatiile medii anuale sunt de 588,0 mm.
Geologia, seismicitatea
Terenul pe care urmeaza sa se construiasca Parcul Municipal Ploiesti Vest este
in prezent un teren agricol pe care s-au practicat culturi, reprezentate in general prin
cereale.
Amplasamentul Parcului Municipal nu este expus inundatiilor sau unor
fenomene de instabilitate de tipul alunecarilor de teren.
In conformitate cu prevederile Normativ NP 074/2007 obiectivul se incadreaza
in categoria geotehnica 1, cu risc geotehnic redus, conform urmatorului punctaj :
- conditii de teren
- terenuri bune
2 pct
- apa subterana
- fara epuismente
1 pct
- clasificarea constructiilor dupa
- categ.de importanta
- normala
3 pct
- vecinatati
- fara riscuri
1 pct
- zona seismica
- ag=0,28g
2 pct
Total
9 pct
Stratificatia de ansamblu este urmatoarea :
- 0,20-0,30 m: pamant vegetal negricios ;
- 0,30-1,10 m: praf argilos cafeniu, plastic vartos ;
- 1,10-6,00 m: pietris mic-mare cu nisip mic-mare cenusiu si bolovanis indesat.
Starea de indesare a materialelor macrogranulare se incadreaza preponderent
in categoria ,,indesate si pe alocuri in categoria ,,medii indesate .
Apa subterana nu a fost interceptata pana la adancimea forata de 6,0 m, in
zona apa freatica fiind la cca 13,0 m adancime.
Situatia existenta
Terenul pe care urmeaza sa se construiasca Parcul Municipal Ploiesti Vest este
in prezent un teren agricol pe care s-au practicat culturi , reprezentate in general prin
cereale.
Terenul este traversat de conducta de termoficare supraterana CET BraziMunicipiul Ploiesti si de conductele subterane de titei , gazolina si gaze naturale
Ploiesti-Brazi.
Lucrari proiectate PODET SUPRATRAVERSARE CONDUCTE
Prin tema de proiectare se cere intocmirea documentatiei tehnice in faza Proiect
Tehnic pentru supratraversarea conductelor subterane de titei, gazolina si gaze
naturale care au un diametru de 600 mm.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

23

Acesta lucrare este necesara pentru protejarea conductelor subterane la Km


0+204 pe drumul proiectat AX 03 ce deserveste accesul catre o parcare cu suprafata
de aproximativ 500mp. Traficul este unul foarte redus format din vehicule usoare.
Supratraversarea se va face prin intermediul unui podet ce se va realiza
monolit.
Podetul va avea o lumina 5.00m si se va amplasa astfel incat fata de conducta
de termoficare sa ramana un spatiu de minim 50 cm de o parte si de alta pentru lucrari
de intretinere. De asemenea, pentru lucrari de intretinere se va lasa o garda de 20 cm
de la intradosul podetului pana la conductele traversate.
Sapaturile pentru fundatii se vor executa manual sau cu utilaje usoare, aceste
operatie fiind demarata dupa identificarea exacta a pozitiei conductelor ce urmeaza a
fi protejate.
Podetul se va executa prin punerea in opera a celor doua fundatii monolite din
beton C20/25 armate cu otel PC 52 pe un beton de egalizare de tip C8/10, transversal
drumului AX 03, asfel incat acestea sa incadreze conductele subterane de titei,
gazolina si gaze naturale. Peste acestea se vor plasa 14 grinzi prefabricare din beton
C20/25 armate cu otel PC 52 cu lungimea de 535cm, latime de 50cm si o inaltime de
40cm.
De asemenea, rosturile dintre elementele prefabricate se vor mata cu mortar de
ciment M100.
Pe zona podetului structura rutiera a drumului este formata din:
-

Uzura beton asfaltic Ba16


Binder - Bad25
Geogrila antifisura

- 7 cm
- 10 cm

Exigente pentru executie


HG 925/1995 - regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a
proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor.
Prescriptii tehnice pentru verificarea calitatii lucrarilor, inclusiv controlul pe faze
determinante publicate in Buletinul Constructiilor 4/1996.
Astfel se vor satisface cerintele de rezistente si stabilitate, siguranta in
exploatare si protectia mediului.
Categoria de importanta, exigente de verificare
Lucrarile proiectate se vor verifica la exigentele A4, B2, D. Aceasta
recomandare a fost facuta pentru ca investitorul sa poata apela la specialistii
verificatori de proiecte atestati corespunzator, conform cu art. 6 al. 2 din HG
925/20.11.1995
A4 Rezistenta si stabilitate pentru constructii rutiere, drumuri, piste de aviatie,
poduri, tunele;
B2 Siguranta in exploatare pentru constructii rutiere, drumuri, piste de aviatie,
poduri, tunele;
D Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului pentru toate
domeniile.
Protectia muncii
Acolo unde se vor identifica posibile riscuri se vor aplica urmatoarele masuri:
- Evitarea riscului
- Eliminarea riscului
- Inlocuirea cu un risc mai mic
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

24

Procese administrative (permise de lucru, scolarizare, sisteme de lucru


sigure)
- Echipament de protectie personal
In toate situatiile vor fi aplicate urmatoarele masuri de control:
- Prezentarea datelor de identificare a santierului pentru toti angajatii si
subcontractorii implicati in proiect
- Identificare zilnica a pericolelor
- Verificarea echipamentului de protectie personal
- Scolarizarea/instruirea la zi a personalului
- Existenta permiselor de admitere la lucru
Prezentul Plan de securitate si sanatate in munca trebuie respectat pe toata
durata executiei lucrarilor ce se efectueaza si este elaborat in conformitate cu
prevederile urmatoarelor actele normative:
- Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca;
- HOTARARE nr. 1425/2006 de aprobare a normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;
- HOTARARE nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru santierele temporare sau mobile;
- HOTARARE nr. 1048 din 9 august 2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
- HOTARARE nr. 1051 din 9 august 2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta
riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare;
- HOTARARE nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
- HOTARARE nr. 1875 din 25 decembrie 2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile
generate de vibratii;
- HOTARARE nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile
generate de zgomot;
- Instructiune proprie de securitatea muncii pentru lucrari de dezvoltare si
reparatii a infrastructurii rutiere, elaborata de contractor;
Pentru buna desfasurare a activitatilor de executie a lucrarilor mai sus amintite,
in conditii de securitate si de mentinere a sanatatii lucratorilor in procesul muncii, se
vor respecta urmatoarele cerinte:
- Cerinte de securitate si sanatate aplicabile pentru locurile de munca din
santier
Materialele, echipamentele si, in general, orice element care, la o deplasare
oarecare, poate afecta securitatea si sanatatea lucratorilor, trebuie fixate intr-un mod
adecvat si sigur.
Accesul pe orice suprafata de material care nu are o rezistenta suficienta nu
este permis decat daca se folosesc echipamente sau mijloace corespunzatoare, astfel
incat lucrul sa se desfasoare in conditii de siguranta.
Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la inaltime sau in adancime, trebuie sa
fie solide si stabile, tinandu-se seama de:
- numarul de lucratori care le ocupa;
- incarcaturile maxime care pot fi aduse si suportate, precum si de repartitia
lor;
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

25

- influentele externe la care pot fi supuse.


Daca suportul si celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate
intrinseca, trebuie sa se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunzatoare
si sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiva sau involuntara a ansamblului
ori a partilor acestor posturi de lucru.
Instalatiile electrice trebuie utilizate astfel incat sa nu prezinte pericol de
incendiu sau explozie, iar lucratorii sa fie protejati corespunzator contra riscurilor de
electrocutare prin atingere directa ori indirecta.
Instalatiile de distributie a energiei care se afla pe santier, in special cele care
sunt supuse influentelor externe, trebuie verificate periodic si intretinute corespunzator.
Lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot
afecta securitatea si sanatatea.
Lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte, de fiecare data
cand aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protectie colectiva.
Platformele de lucru, pasarelele si scarile schelelor trebuie sa fie construite,
dimensionate, protejate si utilizate astfel incat persoanele sa nu cada sau sa fie expuse
caderilor de obiecte.
Toate schelele trebuie sa fie concepute, construite si intretinute astfel incat sa
se evite prabusirea sau deplasarea lor accidentala.
Scarile trebuie sa aiba o rezistenta suficienta si sa fie corect intretinute. Acestea
trebuie sa fie corect utilizate, in locuri corespunzatoare si conform destinatiei lor.
Schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare.
Toate instalatiile de ridicat si accesoriile acestora, inclusiv elementele
componente si elementele de fixare, de ancorare si de sprijin, trebuie sa fie:
a) suficient de rezistente pentru utilizarea careia ii sunt destinate;
b) corect instalate si utilizate;
c) intretinute in stare buna de functionare;
d) verificate si supuse incercarilor si controalelor periodice, conform dispozitiilor
legale in vigoare;
e) manevrate de catre lucratori calificati care au pregatirea corespunzatoare.
Toate instalatiile de ridicat si toate accesoriile de ridicare trebuie sa aiba
marcata in mod vizibil valoarea sarcinii maxime.
Instalatiile de ridicat, precum si accesoriile lor nu pot fi utilizate in alte scopuri
decat cele pentru care sunt destinate.
Toate vehiculele si masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie
sa fie:
a) mentinute in stare buna de functionare;
b) utilizate in mod corect.
Conducatorii si operatorii vehiculelor si masinilor pentru excavatii si manipularea
materialelor trebuie sa aiba pregatirea necesara.
Trebuie luate masuri preventive pentru a se evita caderea in excavatii sau in
apa a vehiculelor si a masinilor pentru excavatii si manipularea materialelor.
Cand este necesar, masinile pentru excavatii si manipularea materialelor trebuie
sa fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conducatorul
impotriva strivirii in cazul rasturnarii masinii si al caderii de obiecte.
Instalatiile, masinile si echipamentele, inclusiv uneltele de mana, cu sau fara
motor, trebuie sa fie:
a) mentinute in stare buna de functionare;
b) folosite exclusiv pentru lucrarile pentru care au fost proiectate;
c) manevrate de catre lucratori avand pregatirea corespunzatoare.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

26

Instalatiile si aparatele sub presiune trebuie sa fie verificate si supuse


incercarilor si controlului periodic.
Intrarile si perimetrul santierului trebuie sa fie semnalizate astfel incat sa fie
vizibile si identificabile in mod clar.
In caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie sa poata fi evacuate rapid si in
conditii de securitate maxima pentru lucratori.
Caile si iesirile de urgenta trebuie sa fie in permanenta libere si sa conduca in
modul cel mai direct posibil intr-o zona de securitate.
Daca santierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie sa fie prevazute
cu dispozitive care sa evite patrunderea lucratorilor fara atributii de serviciu in zonele
respective. Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii abilitati sa
patrunda in zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie semnalizate in mod vizibil.
Angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face in
orice moment. De asemenea, angajatorul trebuie sa asigure personal pregatit in acest
scop. Trebuie luate masuri pentru a asigura evacuarea, pentru ingrijiri medicale, a
lucratorilor accidentati sau victime ale unei imbolnaviri neasteptate.
Trebuie asigurate materiale de prim ajutor in toate locurile unde conditiile de
munca o cer. Acestea trebuie sa fie semnalizate corespunzator si trebuie sa fie usor
accesibile. Un panou de semnalizare amplasat in loc vizibil trebuie sa indice clar
adresa si numarul de telefon ale serviciului de urgenta.
Riscurile ce pot aparea pe santier in timpul executiei lucrarilor
In timpul desfasurarii activitatilor de executie a lucrarilor pot aparea anumite
riscuri specifice muncii pe santier, cum ar fi:
- caderea sau alunecarea oamenilor de pe schele, platforme, scari, utilaje, etc.
- prabusirea sau alunecarea utilajelor neasigurate corespunzator, stationate in
vecinatatea excavatiilor;
- accidentarea oamenilor prin lovirea de catre utilajele manipulate
necorespunzator;
- rasturnari sau caderi de obiecte;
- deplasari sau prabusiri ale schelelor mobile;
- incendii sau explozii;
- electrocutari;
- prabusiri de maluri ale excavatiilor nesprijinite corespunzator;
- vatamari corporale cauzate de manipularea neatenta a maselor, instalatiilor,
masinilor si echipamentelor, inclusiv a uneltelor de mana, cu sau fara motor.
Pentru reducerea sau eliminarea riscurilor ce pot aparea in timpul activitatilor
desfasurate pe santier, trebuie luate masuri de prevenire adecvate fiecarui tip de risc in
parte.
Masuri de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor
Stabilitatea si soliditatea suprafetelor de lucru trebuie verificate in mod
corespunzator si, in special, dupa orice modificare de inaltime sau adancime a postului
de lucru.
Instalatiile existente inainte de deschiderea santierului trebuie sa fie identificate,
verificate si semnalizate in mod clar.
Pentru spatiul de lucru din vecinatatea liniilor electrice aeriene, trebuie
prevazute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca vehiculele sa fie tinute la
distanta fata de instalatii. In cazul in care vehiculele de santier trebuie sa treaca pe sub
aceste linii, trebuie prevazute indicatoare de restrictie corespunzatoare si o protectie
suspendata.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

27

Materialele si echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel incat


sa se evite rasturnarea ori caderea lor. In caz de necesitate, trebuie sa fie prevazute
pasaje acoperite sau se va impiedica accesul in zonele periculoase.
Lucrarile la inaltime nu pot fi efectuate, in principiu, decat cu ajutorul
echipamentelor corespunzatoare sau cu ajutorul echipamentelor de protectie colectiva,
cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere.
In cazul in care, datorita naturii lucrarilor, nu se pot utiliza aceste echipamente,
trebuie prevazute mijloace de acces corespunzatoare si trebuie utilizate centuri de
siguranta sau alte mijloace sigure de ancorare.
Caderile de la inaltime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, in special
cu ajutorul balustradelor de protectie solide, suficient de inalte si avand cel putin o
bordura, o mana curenta si protectie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ
echivalent.
Schelele trebuie controlate de catre o persoana competenta, astfel:
a) inainte de utilizarea lor;
b) la intervale periodice;
c) dupa orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau
cutremur de pamant ori in alte circumstante care le-ar fi putut afecta rezistenta sau
stabilitatea.
Toate instalatiile de ridicat si accesoriile acestora, inclusiv elementele
componente si elementele de fixare, de ancorare si de sprijin, trebuie sa fie:
a) suficient de rezistente pentru utilizarea careia ii sunt destinate;
b) corect instalate si utilizate;
c) intretinute in stare buna de functionare;
d) verificate si supuse incercarilor si controalelor periodice, conform dispozitiilor
legale in vigoare;
e) manevrate de catre lucratori calificati care au pregatirea corespunzatoare.
In cazul excavatiilor trebuie luate masuri corespunzatoare:
a) pentru a preveni riscurile de ingropare prin surparea terenului, cu ajutorul
unor sprijiniri, taluzari sau altor mijloace corespunzatoare;
b) pentru a preveni pericolele legate de caderea persoanelor, materialelor sau
obiectelor, de iruperea apei;
c) pentru a permite lucratorilor de a se adaposti intr-un loc sigur, in caz de
incendiu, irupere a apei sau cadere a materialelor.
Trebuie prevazute cai sigure pentru a intra si iesi din zona de excavatii.
Gramezile de pamant, materialele si vehiculele in miscare trebuie tinute la o
distanta suficienta fata de excavatii; eventual, se vor construi bariere corespunzatoare.
Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie sa fie accesibile si
usor de manipulat. Acestea trebuie sa fie semnalizate conform prevederilor din
legislatia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE. Panourile de semnalizare
trebuie sa fie suficient de rezistente si amplasate in locuri corespunzatoare.
Caile si iesirile de urgenta trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile din
legislatia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE. Panourile de semnalizare
trebuie sa fie realizate dintr-un material suficient de rezistent si sa fie amplasate in
locuri corespunzatoare.
Pentru a putea fi utilizate in orice moment, fara dificultate, caile si iesirile de
urgenta, precum si caile de circulatie care au acces la acestea nu trebuie sa fie blocate
cu obiecte.
Trebuie prevazute una sau mai multe incaperi de prim ajutor, in functie de
dimensiunile santierului sau de tipurile de activitati. Incaperile destinate primului ajutor
trebuie sa fie echipate cu instalatii si cu materiale indispensabile primului ajutor si
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

28

trebuie sa permita accesul cu brancarde. Aceste spatii trebuie semnalizate in


conformitate cu prevederile din legislatia nationala care transpune Directiva
92/58/CEE.
3.1.4. Caiete de sarcini drumuri si platforme
1. TERASAMENTE
1.1 PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE.
La executarea terasamentelor se respecta prevederile din standardele si
normativele in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet
de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati
de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, verificari
suplimentare fata de prezentul caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa aigure adoptarea masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet
de sarcini.
Lucrarile de terasamente s-au facut tinand seama de studiul geotehnic,
verificandu-se sistemul de fundare conform STAS 1242-2/76.
Lucrarile de terasamente se vor executa in asa fel incat etapele procesului de
tehnologic sa se succeada fara decalaje intre ele, decalaje ce ar favoriza inmuierea
patului din corpulul drumului de catre apele meteorice. Pe timpul friguros, nu se admite
intreruperea lucrarilor in faze intermediare ale procesului tehnologic si nici executarea
terasamentelor cu pamant inghetat.
Executia patului de fundare se va face cu respectarea conditiilor impuse de
STAS 2914/84.
La executia terasamentelor se vor folosi pamanturi clasificate ca foarte bune
sau bune, conform STAS 1243/88.
Pamanturile prafoase sau argiloase, clasificate ca mediocre, in cazul in care
conditiile atmosferice si hidrologice locale sunt mediocre sau nefavorabile, se vor folosi
numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/90 privind prevenirea degradarilor
solului provocate de actiunea inghet-dezghet.
Exacavatiile se vor executa, de regula, cu buldoexcavatorul dar si manual, in
zonele unde acesta nu are acces. Deseurile, resturile de materiale de constructii
rezultate, se vor aduna in gramezi spre a fi incarcate si transportate la depozitul de
deseuri.
Umpluturile se vor executa cu pamant corespunzator calitativ, rezultat din
sapatura pentru drumuri si platforma. Aceste umpluturi se vor executa in straturi
elementare de 15 20 cm grosime, dupa compactare, compactate cu cilindrul
compactor la umiditatea optima de compactare, pana la realizarea gradului de
compactare de minim 98% Proctor, conform STAS 2914/4 -89, STAS 1913/13 -83 si
STAS 2914 -84. In cazul in care umiditatea pamantului pus in opera difera de
umiditatea optima de compactare (W opt), se vor lua masuri corespunzatoare pentru
asigurarea gradului de compactare prescris.
Nu se vor utiliza in ramblee pamanturi organice, maluri, namoluri, pamanturile
turboase si vegetale, pamanturile cu o consistenta redusa (care au indicele de
consistenta sub 0.75%), precum si pamanturile cu un continut mai mare de 5% de
saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pamant inghetat sau
cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

29

Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de


beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in maximum 10%
din numarul punctelor de verificare.
1.2 APA DE COMPACTARE.
Apa necesara compactarii nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina
materii organice in suspensie.
1.3 VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR.
Verificarea calitatii pamanturilor consta in
caracteristici ale acestuia prevazute in tabelul urmator.

Nr. Caracteristici
Crt. care se verifica
1
Granulozitate

2
3
4

5
6
7

determinarea

principalelor

Frecvente minime

Metode de determinare
conform STAS
In functie de heterogenitatea 1913/5 -85
pamantului utilizat, insa nu va fi
mai mica decat o incercare la
5000 mc
de
1913/4 -86

Limita
plasticitate
Coeficientul
de
neuniformitate
Caracteristicile de Pentru pamanturile folosite in
compactare
ramblee din spatele zidurilor si
pamanturile folosite la protectia
rambleelor, o incercare la 1000
mc
Umflare libera
Sensibilitate
la
inghet-dezghet
Umiditate
Zilnic sau la fiecare 500 mc

1243 -88
1913/13 -83

1913/12 -88
1709 -90
1913/1 -82

1.4 PROFILE SI TALUZE.


Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele
din proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile.
Tolerantele de executie pentru suprafatarea platformei si a taluzelor sunt
urmatoarele :
- profil platforma fara strat de forma +\- 3 cm
- profil platforma cu strat de forma +\- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub cota de 3m.
1.5 FINISAREA PLATFORMEI.
Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si completat
respectand cotele, declivitatile si latimile prevazute in proiect.
Gradul de compactare este dat in tabelul de mai jos.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

30

Zonele
de Pamanturi
terasamente
la Coezive
care se prescrie
Imbracaminti Imbracaminti
gradul
de
Permanente Semicompactare
permanente
Primii 30 cm ai
100
95
terenului natural sub
95
92
un
rambleu
cu
inaltimea
<2.00 m
>2.00 m
In corpul rambleelor
100
100
la adancimea (h)
100
97
sub patul drumului :
95
92
h<0.50 m
0.5<h<2.00 m
h>2.00 m
In
deblee
pe
adancimea de 30 cm
100
100
sub patul drumului

Necoezive
Imbracaminti Imbracaminti
Permanente Semipermanente
97
93
92
90

100
97
92

100
94
90

100

100

In ce priveste latimea platformelor si cotele de executie, abaterile limita sunt :


- la latimi platforme +/- 0.10 m
- la cotele proiectului +/- 0.05 m fata de cotele de nivel ale proiectelor.
1.6 CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR.
Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in :
- trasarea axelor drumului si platformelor in conformitate cu documentatia de
executie
- verificarea pregatirii terenului de fundare
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat
- controlul grosimii straturilor asternute
- controlul compactarii terasamentului
- controlul capacitatii portante.
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a
lucrarilor ce devin ascunse, specificandu-se si eventualele remedieri necesare.
Numarul minim de probe, conform STAS 2914 -84 pentru gradul de compactare
este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.
Tipul de pamant conform STAS 1243-88

Valoarea admisibila
elastice 1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos
350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf 400
argilos, praf
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila 450
prafoasa nisipoasa, argila

deformatiei

La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta


necesara daca deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon are valori mai
mari decat cea admisibila in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

31

ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului


de fundatie, conform tabelului de mai sus.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei support sunt de +/0.05m fata de prevederile proiectului.
1.7 RECEPTIA LUCRARILOR.
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unei receptii provizorii si a unei receptii
definitive conform reglementerilor legale :
- la receptia provizorie se vor verifica :
a. concordanta lucrarilor cu prevederile standardului si a proiectului de executie
b. natura pamantului din corpul drumului
c. concordanta gradului de compactare cu prevederile STAS 2914/84
Verificarea se face pe baza actelor de constatare la receptia pe faze si a
probelor luate la receptia partiala pentru lucrarile care, in timpul lucrarilor, devin
ascunse
- la receptia definitiva se va examina daca lucrarile s-au comportat in bune
conditiuni in cursul termenului de garantie si daca au fost intretinute
corespunzator.
2. STRATURI DE FORMA
2.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate,
prevazute in STAS 12.253-84, pe care trebuie sa le indeplineasca straturile de forma
din alcatuirea complexelor rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor
dumurilor publice.
Caietul de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si
la constructia drumurilor de exploatare cu trafic greu si foarte greu.
Straturile de forma sunt realizate din :
 Materiale necoezive :
- pamanturi necoezive
- Impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minimum
10 cm
 Materiale coezive :
- Pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840-83)
- Pamanturi coezive tratate cu var
- Pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var
Cand terasamanetele sunt realizate din pamanturi necoezive (deseuri de
cariera, material pietros de balastiera), straturile de forma vor fi alcatuite de regula dina
ceste materiale.
Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var
se vor utiliza la terasamentele din pamanturi coezive.
Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var se aplica,
de regula, la drumurile de clasa tehnica I si II.
Stratul de forma din impietruiri existente se aplica la modernizarile de drumuri
existente, daca sunt indeplinite conditiile de la punctul 2.3 alin. 2.
2.2 PREVEDERI GENERALE
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet
de sarcini.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

32

Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau al altor laboratoare


autorizate, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
De asemenea, antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea
Beneficiarului, si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de
sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a
straturilor de forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si arezultatelor
obtinute.
In cazul in care se vor semnala abateri de la prezentul caiet de sarcini,
Beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se
impun.
La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma
verificarilor, ca sunt asigurate gradul de compactare si capacitatea portanta a
terasamentelor si ca lucrarile respective au fost receptionate pe faze de executie.
2.3 ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
Grosimea stratului de forma este cea prevazuta in proiect sau in caietul de
sarcini speciale.
Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma (unde exista aceasta
impietruire), doar daca este pe toata latimea patului drumului si daca grosimea este de
min. 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata latimea patului drumului se
obtine o grosime minima de 10 cm.
Straturile de forma se prevad pe toata latimea tersamanetelor drumului.
Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma, sunt aceleasi ca
ale imbracamintilor, admintandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea
conditiilor punctului urmator. La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la
autostrazi, pantele in profil transversal trebuie sa fie de 3.5-4%.
Suprafata stratului de forma trebuie sa aibe pante transversale de 10-12% pe
ultimii 80 cm pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.
Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetelor straturilor de forma sunt
aceleasi ca ale imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect.
Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de 0.05 m fara de axa si de
0.10 m la latimea intreaga ; la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt de 0.05
m. Abaterile limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil
transversal sau in profiluri consecutive.
2.4 MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRTURILOR DE FORMA
Pamanturi
Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de
forma se clasifica si se identifica, conform STAS 1243-88, in functie de compozitia
granulometrica si de indicele de plasticitate, asa cum indica tabelele 1 si 2.
In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si
anume :
- Loess cu fractiunea 0.010.1 mm > 60% si greutatea volumica de 1216KN/mc
- Pamant loessoid cu fractiunea 0.010.1 mm < 60%
Atat loessul cat si pamantul loessoid au, in general, aceleasi insusiri si
caracteristici, acestea difera numai prin compozitia granulometrica.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

33

TABEL 1 Pamanturi coezive si slab coezive


Denumirea pamanturilor Clasificarea
dupa
granulometrica
Argila %
Praf %
<0.005 mm 0.0050.05mm
2
3
4
Foarte
Argila
<60
Variabil
coezive
groasa
Argila
3560
<decat argila
Coezive
Argila
3550
>decat argila
prafoasa
Argila
3060
<decat argila
nisipoasa
Argila praf 3035
>decat argila
nisipoasa
Slab
Praf argilos 1530
>decat nisip
coezive
Praf argilos 1530
>decat nisip
nisipos
Praf
015
>decat argila
Praf nisipos 015
>decat nisip
Nisip argilos 1530
<decat nisip
Nisip prafos 015
<decat nisip

compozitia I.P.
Nisip %
0.052mm
5
Variabil

6
>35

<30
<decat praf

2535
1535

>30

1535

>30

1525

<30
>30

1025
520

<30
>30
>decat praf
>decat praf

515
010
520
010

Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate, avand un continut mai


mare de argila sau nisip.
TABEL 2 Pamanturi necoezive
Denumirea pamanturilor
Bolovanis
Pietris mare
Pietris mic
Nisip mare
Nisip mijlociu
Nisip fin

Dimensiunea
propondereta
fragmentului solid - mm
70200
2070
220
0.52
0.250.5
0.050.25

La realizarea starturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera sau


materialele granulare aluvionare.
Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 3.
TABEL 3
Denumirea caracteristicii
Valoarea limita
Dimensiunea maxima a granulei
100 mm
Granulozitate
Continua
Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra 60%
sparta in stare uscata min
7
Coeficient de calitate min
3%
Coeficient de gelivitate - max

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

34

Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma


tratate cu var, stabilizare cu zgura granulata si var sau prin stabilizare mecanica,
trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare de 5%.
Var
Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de
var :
- Var nehidratat, macinat conform STAS 9310 :2000
- Var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80, conform SR ENV 459-1 :1997.
Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale,
conform prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul 4.
Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face cu
vagoane cisterna sau cu cisterne auto, iar transportul varului in bulgari se face cu
mijloace de transport acoperite, ferite de umezeala.
Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in
silozuri metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala,
pe platforme curate.
Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de
certificare a calitatii care se va pastra in registrul de santier.
TABEL 4
Caracteristici

Var nestins
macinat
Tipuri de var
CL
CL 80
90
si 90
80

Oxid de calciu
magneziu
(CaO+MgO)
totali,
%min
Oxid de magneziu
(MgO) % max
Dioxid de carbon
(CO2)% max
Trioxid de sulf (SO2),
%max
Durata de stingere
determinata pe probe
luate
in
timpul
incarcarii lotului, (tu),
minute
Temeperatura finala
de
stingere
determinata pe probe
luate
in
timpul
incarcarii
lotului,
(Tmax), C
Finetea de macinare,
rest pe sitele :
- 0.09 %
- 0.20 %

Var pentru constructii


Nestins, bulgari Stins, pulbere
CL 90

CL 80

CL 90

CL 80

90

80

90

80

Metoda
de
incercare

SR EN
196-2
SR ENV
459-2

10
5
2

<15

60

7
2

<15

50

60

50

7
2

SR EN
459-2

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

35

Densitate aparenta, kg/dm3


Randament in pasta, dm3/10kg
Apa libera, %
-

0.30.6

26

In caietul de sarcini speciale se va specifica, in mod obligatoriu, tipul de var ce


se va utiliza la realizarea stratului de forma.
Zgura granulata
Pentru stabilirea stratului de forma din pamanturi coezive, se va putea folosi si
zgura granulata de furnal inalt, care insa trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de
calitate prevazute in SR 648 :1996, aratate in tabelul 5.
TABEL 5
Caracteristici chimice si fizice

Conditii
admisibilitate
1.5
7.0
2.0
1

de Metoda
verificare

de

Reziduul nesolubil, in HCl, % max


Oxid de magneziu (MgO), % max
Oxid de mangan (Mn2O3), % max
Modul chimic, min
SR
EN
196CaO+MgO
2 :1995
SiO2
Modul chimic, min
1.10
CaO
SiO2
Densitate aparenta in gramada, in stare 1.1
SR 648 :1996
uscata, kg/dm3, max
Pct. 5.2
Umiditate de referinta, %
16.0
STAS 4242/1-82
Structura
Granule sticloase
Impuritati
Nu
se
admite
prezenta
bucatilor
compactate : pamant, pietre, nisip, etc,
zgura va fi lipsita de incluziuni metalice
Aprovizionarea zgurii granulate se va face astfel incat procesul de executie a
stratului de forma sa se desfasoare fara intreruperi.
Se va solicita furnizorului ca fiecare lot de zgura granulata sa fie insotit de un
certificat de calitate care va atesta conformitatea caracteristicilor chimice si fizice
mentionate in tabelul 5 in conditiile SR 648 :1996. Certificatul de calitate se va pastra in
dosarul santierului.
Se interzice folosirea zgurei granulate aprovozionata pentru o campanie de
lucru, intr-o alta campanie de lucru viitoare.
Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de o singura sursa. Daca
antreprenorul propune utilizarea zgurii din mai multe surse, pentru aceasta solutie e
necesara obtinerea aprobarii Beneficiarului si luarea de masuri necesare pentru
stabilirea de rete distibcte pentru fiecare sursa in parte si pentru folosirea lor pe
sectoare de drum diferite.
Depozitarea zgurii granulate se va face in depozite deschise, separate de restul
materialelor din depozitele vecine pentru a evita amestecarea zgurii granulate cu alte
materiale.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

36

Zgura granulata va fi utilizata in ordinea aprovizionarii ei, in care scop se va


evita la depozitare acoperirea zgurii mai vechi existenta in depozit.
Scurgerea apelor de pe platforma depozitului de zgura trebuie asigurata in
conditii optime pentru a preintampana degradarea zgurii granulate.
Apa
Apa utilizata la realizarea straturilor de forma poate sa provina din reteaua
publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile STAS
790-84.
In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii
organice, uleiuri, argile, etc.
2.1.

CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR


Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in
conformitate cu prevederile din Tabelul 6.
TABEL 6
Material

Pamanturi
coezive

Actiunea,
procedeul
de
verificare
sau
caracteristicile ce
se verifica
Compozitie
granulometrica
Indice de plasticitate

Frecventa minima
Metode de
La
Inainte de determinare
cf. STAS
aprovizionarea
utilizare
materialelor

In
functie
de 1913/5-85
heterogenitatea
pamantului insa
cel
putin
o
1913/4-86
incercare la 1000
m3
Continutul
de Preliminar si la
substante organice schimbarea sursei
1243-88
si humus
de aprovizionare
Umiditate
O proba pe
1913/1-82
schimb
Pamanturi
Compozitie
O proba la fiecare necoezive sau granulometrica
lot aprovizionat
deseuri cariera Rezistenta
la
sfaramare
prin
O
proba
pe
compresiune
pe
730-89
fiecare furnizor
piatra sparta in stare
uscata
Coeficient
de Din buletinul de la
gelivitate pe piatra
furnizor
Umiditate
O proba pe
4606-80
schimb
Pamanturi
Compozitia
O
proba
pe necoezive sau granulometrica
fiecare
lot
730-89
material
Echivalentul de nisip aprovizionat
pietros
Umiditate
O proba pe
4606-80
aluvionar
schimb
Var
Examinarea datelor La
fiecare
lot inscrise in certificatul aprovizionat
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

37

Zgura
granulata

de calitate
Finetea
Densitatea aparenta
a varului hidratat in
pulbere
Durata de stingere
Examinarea datelor
inscrise in certificatul
de calitate

La
fiecare
lot
aprovizionat si la
expirarea
termenului
de
garantie
La
fiecare
lot aprovizionat

SR EN
459-2 :1997
-

2.5 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA


Pregatirea stratului suport
Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei
terasamentului pe toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a
acestora, conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.
Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus
grosimea stratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota
patului cand stratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamant coeziv
stabilizat mecanic, cu var sau zgura granulata si var, sau la cota patului minus
jumatate din grosimea stratului de forma din pamant coeziv stabilizat, cand acesta se
executa in doua reprize.
Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe
toata latimea platformei drumului sau autostrazii.
Executia stratului de forma din pamanturi necoezive
In zonele de ramblee, deseurile de cariera sau materialul pietros aluvionar din
care se realizeaza stratul de forma este asternut in straturi uniforme, paralele cu linia
rosie a proiectului pe intreaga latime a rambleului. Suprafata fiecarui strat intermediar
va fi plana cu inclinari de 35% spre exterior, iar suprafata patului la drumurile de
clasa tehnica III-V va avea aceeasi inclinare transversala ca si imbracamintea
drumului. Pentru clasele tehnice I si II inclinarea transversala a patului drumului va fi de
3.54%.
Grosimea stratului din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de
mijlocul de compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare prescris pe
toata grosimea lui.
In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima
de compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau in doua reprize de
lucru.
In cazul debleelor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa
pe tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, lunadu-se masuri pentru a
evita acumularea apei pe suprafata patului.
Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii
optime de compactare.
Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare
de min 98% din densitatea in stare uscata maxima, determinata prin incercarea Proctor
modificata, conform STAS 1913/13-83, in cel putin 95% din punctele de masurare si de
min 95% in toate punctele de masurare.
La lucrari importante, inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de
forma se va realiza o plansa de incercare pe un tronson experimental lung de min 30
m si pe toata latimea platformei, prin care se vor stabili :
- Grosimea optima de compactare
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

38

- Umiditatea optima de compactare


- Componenta atelierului de compactare
- Numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S)
Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de catre
Beneficiar, se vor respecta intocmai la executia lucrarilor.
Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min 7 zile dupa care
eventualele denivelari sunt remediate (prin completarea cu material sau indepartarea
de material, umectare si compactare).
Executia stratului de forma din impietruirea existenta
Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de
drumuri, se executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea
platformei.
Gosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si
latimea impietruirii existente, insa nu trebuie sa fie mai mica de 10 cm.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de
compactare pana la realizarea unui grad de compactare de min 98% din densitatea in
stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS
1913/13-83 in cel putin 95% din punctele de masurare si de min 95% in toate punctele
de masurare.
Executia stratului de forma din pamant coeziv stabilizat mecanic
Prin stabilizare mecanica a pamanturilor se intelege complexul de operatiuni
prin care se realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma de
pamant stabilizat mecanic este un strat de pamant coeziv amestecat cu materialel
granulare provenite din impietruiri existente, balastruri ori pietrisuri concasate sau
resturi de cariera.
Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici :
- Indicele de plasticitate Ip 68%
- Echivalentul de nisip EN 30%
- Granulozitatea intre 0-63 mm conf limitelor din tabelul 7
- Umiditatea optima de compactare Wopt conf STAS 1913/13-83
- Continutul in elemente moi si gelive, max 5%
- Sa nu aibe bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.
TABEL 7
Domenii de Limita Treceri prin site sau ciururi in % din masa
granulozitate
Ochiuri patrate conform SR EN 933-2 (Tabelul 2)
0.063 0.16
0.5
2
6.3
16
25
Min
6
8
12
18
31
53
65
0-63
Max
12
20
28
43
67
98
100

63
100
100

Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de


compacater conform STAS 1913/13-83 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili,
inainte de inceperea lucrarilor, de catre un laborator de specialitate.
Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min 500 m lungime
de drum, in vederea asigurarii unei productivitati corespunzatoare.
Executia se va putea face intr-o repriza sau in doua reprize de lucru, in functie
de grosimea stratului de forma prevazut in proiect si de grosimea optima de executie
corespunzatoare utilajului folosit.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

39

Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si


numarul de treceri se va stabili de catre antreprenor la inceputul lucrarilor, pe un
tronson experimental.
Materialele componente se vor asterne in straturi cu grosime uniforma pe patul
drumului, cu ajutorul autogrederului.
Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere,
cu autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug ; concomitent, antreprenorul va
controla permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea
umiditatii optime de compactare, dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea
lucrarilor lasand sa se reduca continutul de apa prin zvantare.
Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si
cu rectificare manuala la sablon.
Compactarea se va face cu compactorul pe pneuri si cilindrul compresor cu
rulouri netede, cu sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul
experimental, pana la realizarea unui grad de compactare de minim 98% din densitate
in stare uscata maxima determinata conform incercarii Proctor modificata, conform
STAS 1913/13-83, in cel putin 95% din punctele de masurare si de min 95% in toate
punctele de masurare.
Repriza a doua, in cazul straturilor de forma executate in doua reprize de lucru,
se va realiza in aceleasi conditii ca si prima repriza, luandu-se masuri ca pe ultimii 80
cm pana la taluze sa se realizeze o panta transversala de 10-12%.
In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate,
utilajul nu poate fi folosit, compactarea stratului de forma se face cu maiul mecanic
portabil sau cu placa vibratoare.
Executia stratului de forma din pamant coeziv tratat cu var
Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 24% raportat la
masa pamantului uscat. Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform
tabelului 8, in functie de umiditatea pamantului si in comparatie cu umiditatea optima
de compactare Wopt determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS
1913/13-83, corespunzatoare domeniului umed.
Valorile date in tabelul 8 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var
se vor stabili de catre un laborator de specialitate, prin incercari, conform STAS
10473/2-86 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var
nestins macinat sau var stins in pulbere.
TABEL 8
Denumirea
pamanturilor

Umiditatea pamantului

Dozaj in % din masa


Var
Var nestins Var stins
bulgari
macinat
pulbere

De la Wopt +47% pana


Pamanturi
4
foarte coezive la Wopt +1215%
si coezive
Sub Wopt +47%
3
De la Wopt +47% pana
3
Pamanturi slab
la Wopt +1215%
coezive
Sub Wopt +47%
2

Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in
tabelul de mai sus in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

40

umiditatea optima de compactare Wopt +1015% contandu-se pe o reducere a


umiditatii de 12% pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat.
Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu
temperaturi atmosferice negative.
In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat
premergatoare inghetului, sectoarele respective vor fi alese astfel incat acestea sa nu
fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minimum 14 zile cu temperaturi
pozitive ale aerului.
Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var
si prin compactarea amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de
compactare prescris.
In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in
proiect, antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o
repriza sau mai multe reprize de lucru.
Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 m lungime si
pe toata latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei
pe santier a urmatoarelor :
- Dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant
- Grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat
- Umiditatea optima de compactare
- Intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de
compactare).
Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu
caracteristici corespunzatoare prevederilor prezentului caietului de sarcini, dupa
aprobarea de catre Beneficiar, se inscriu in registrul de santier, respectarea lor fiind
obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor.
La executia stratului de forma, antreprenorul va efectua in mod obligatoriu
urmatoarele operatiuni :
a) Scarificarea sau, dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu
ajutorul repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa
se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe
teren
b) Realizarea amestecului de pamant cu var, prin treceri succesive ale utilajelor
specifice (malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pana se realizeaza o
faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen de
pamant si var. Daca se utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la
stingerea totala a varului.
Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de
faramitare al acestuia este, in minimum 95% din determinari, mai mare de 70%. Gradul
de faramitare se determina conform STAS 10473/2-86.
c) Se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se
iau urmatoarele masuri :
- Daca Wa <Wopt 3% se adauga cantitatea de apa necesara si se
efectueaza 2-3 treceri
- Wopt 3% <Wa<Wopt+3% se trece la opratiunea urmatoare
- Wa>Wopt +3% se continua operatia de amestecare sau se lasa pamantul
tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Wopt 3%
d) Se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar
e) In intervalul 828 h de la sfarsitul operatiei de amestecare, se efectueaza
compactarea amestecului cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit.
Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

41

Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de


masurare, a unui grad de compactare de min 98% din densitatea in stare uscata
maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 si
de minimum 95% in toate punctele de masurare.
La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la susrsa cu
autobasculanta, se descarca, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si
uniform si se repeta operatiunile de mai sus.
Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma
compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.
Executia stratului de forma din pamant coeziv stabilizat cu zgura granulata
si var
Dozajele de zgura si de var pentru stabilizarea pamanturilor coezive se vor
stabili de catre un laborator de specialitate prin incercari, conform STAS 10473/2-86 pe
epruvete cilindrice, confectionate din amestecuri de pamant, zgura granulata in
proportii de 1030% si var nestins macinat sau var stins pulbere, in proportie de
34%.
Rezistenta la compresiune Rc la varsta de 14 zile a pamanturilor stabilizate cu
zgura granulata si var trebuie sa corespunda valorilor din tabelul 9.
TABEL 9
Denumirea pamanturilor conform STAS 1243-88

Rc la 14 zile in
N/mm2 min
Foarte coezive (argila groasa, argila)
1.2
Coezive (argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa 1.0
nisipoasa)
Slab coezive (praf argilos, praf argilos nisipos, praf)
0.35
Slab coezive (praf nisipos, nisip argilos, nisip prafos)
0.50

Caracteristicile de compactare ale stratului de forma (densitatea uscata maxima


si umiditatea optima de compactare) vor fi determinate prin incercarea Proctor
modificata conform STAS 1913/13-83 si sunt corespunzatoare domeniului umed al
curbei Proctor.
Inainte de inceperea lucrarilor, antreprenorul este obligat sa execute
experimental un strat de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si cu var pe un
tronson de drum de circa 30 m lungime si pe intreaga platforma a drumului.
Incercarile au drept scop de a verifica folosirea utilajelor de raspandire,
amestecare si compactare, personalul santierului si materialele aprovizionate, dozajul
optim de zgura si var, umiditatea si grosimea optima de compactare privind atingerea
caracteristicilor cerute prin prezentul caiet de sarcini.
Incercarile trebuiesc repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare
pentru urmatoarele caracteristici :
- Umiditatea optima
- Omogenitatea amestecului
- Rezistenta la compactare
Cu ocazia acestor verificari se va stabili :
- Numarul de treceri succesive necesare pentru obtinerea unui amestec
omogen si un grad de faramitare de minimum 70% in 95% din determinari
efectuate conform STAS 10473/2-86

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

42

Daca stratul de forma prevazut in proiect se poate realiza cu utilajele cu care


se lucreaza intr-o singura repriza de lucru sau in doua si care este grosimea
optima de compactare in acest din urma caz
- Eventualele corectii care trebuiesc aduse dozajului de zgura sau var stabilit
in laborator
- Natura si componenta atelierului de compactare precum si numarul de
treceri necesar pentru obtinerea gradului de compactare cerut de caietul de
sarcini.
Se vor recolta probe din amestecul realizat in timpul experimentarii in vederea
verificarii obtinerii caracteristicilor cerute.
Rezultatele obtinute pe portiunea realizata experimental, cu caracteristici
corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre
Beneficiar, se inscriu in registrul de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot
parcursul executiei lucrarilor.
Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu
temperaturi atmosferice negative.
In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat
premergatoare inghetului, sectoarele respective vor fi alese astfel incat acestea sa nu
fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temeperaturi
pozitive ale aerului.
Executia stratului de forma se face intr-o repriza de lucru sau doua in functie de
rezultatele obtinute pe tronsonul experimental cu utilajele care se folosesc pe santier.
La executia stratului de forma, antreprenorul va efectua in mod obligatoriu
urmatoarele operatiuni :
a) Scarificarea sau, dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu
ajutorul repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratuluiu, astfel incat sa
se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe
teren
b) Se transporta cu autobasculante zgura granulata si se aseaza in gramezi, astfel
incat, prin imprastierea acestora sa se realizeze dozajul prescris
c) Se imprastie zgura granulata, cu lama autogredereului, pe suprafata stratului de
pamant si apoi se amesteca prin treceri succesive ale utilajelor specifice
(malaxor, freza rutiera sau grapa polidisc) pana se realizeaza o faramitare
corespunzatoarea a pamantului si un amestec cat mai omigen posibil de
pamant, zgura granulata si var. Se considera ca faramitarea pamantului este
corespunzatoare, daca gradul de faramitare al acestuia, este, in minimum 95%
din determinari, mai mare de 70%. Gradul de faramitare se determina conform
STAS 10473/2-86.
d) Se determina umiditatea Wa si in functie de valoarea acesteia se iau
urmatoarele masuri :
- Daca Wa <Wopt-3% se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza
inca 2-3 treceri pentru omogenizare
- Daca Wopt-3%<Wa<Wopt+3% se trece la urmatoarea opratiune
- Daca Wa>Wopt+3% se continua opratiunea de amestecare sau se lasa
pamantul tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Wopt
3%.
e) Se niveleaza amestecul cu lama autogrederului la profilul necesar
f) In intervalul 828h de la sfarsitul opratiunii de amestecare, se efectueaza
compactarea amestecului de pamant cu zgura si cu var, cu ajutorul atelierului
de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici
autopropulsati.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

43

Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de


masurare, a unui grad de compactare de min 98% din densitatea in stare uscata
maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83, si
de minimum 95% in toate punctele de masurare.
La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu
autobasculanta, se descarca, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si
uniform si se repeta opratiunile de mai sus.
Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma
compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.
2.6 CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI
Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa
cu care se efectueaza acestea sunt aratate, pentru fiecare tip de strat de forma, in
tabelul 10.
TABEL 10
Actiunea,
procedeul
de
verificare
sau
caracteristicile care
se verifica
1
Respectarea
proceselor
tehnologice
Umiditatea
materialelor
granuloase
Umiditatea
pamantului
dupa
imprastiere
Umiditatea
amestecului
de
pamant cu material
granular
Granulozitatea
amestecului
de
pamant cu material
granular
Dozajul de var
Umiditatea
amestecului de var si
pamant
Gradul de sfaramare
al pamantului dupa
amestecare cu var si
omogenizare
a
amestecului
Dozajul de zgura
granulata

Frecventa minima Metoda


de Tipul stratului de forma
verificare
care se verifica
conform
A
B
C
D E
STAS
2

Pemanent

Zilnic si ori de cate


ori este necesar

Zilnic

Zilnic si ori de cate


1913/1-82
ori este necesar

Zilnic si ori de cate


1913/1-82
ori este necesar
Zilnic si ori de cate
1913/1-82
ori este necesar

Cel putin 3 probe


1913/5-85
la 1000m3

1913/1-82

In cel putin doua


10473/2-86
puncte la 1000m2
Zilnic si ori de cate
ori este necesar

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

44

Gradul de sfaramare
al pamantului dupa
amestecarea
cu
zgura si var
Umiditatea
amestecului
de
pamant,
zgura
granulata si var
Gradul
de
compactare
al
stratului de forma
Respectarea
uniformitatii grosimii
stratului de forma
1
Rezistenta
la
compresiune
la
varsta de 14 zile a
pamantului stabilizat

In cel putin 2
10473/2-86
puncte la 1500 m2

Zilnic si ori de cate


1913/1-82
ori este necesar

In cel putin 2 10473/2-86


puncte la 1500 m2 1913/15-75
Prin sondaj, cel
putin unul la 200m de drum
2
3

In cel putin doua


serii a trei epruvete 10473/2-86
la 1500 m2

A strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera, material pietros de


balastiera
B strat de impietruiri existente
C strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic
D strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var
E strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var
Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii
executiei acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform
Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitantii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
Conform Normativului CD 31-2002, capacitatea portanta se considera
corespunzatoare daca valoarea admisibila a deflexiunii, corespunzatoare vehiculului
etalon (cu sarcina pe osia din spate de 100 kN) are valori mai mari de 2.00 mm in cel
mult 10% din punctele de masurare.
Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului
de variatie este sub 50%.
Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de
laborator, care in afara de descrierea determinarilor si rezultatelor si rezultatelor
obtinute va include si :
- Datele meteorologice privind temperatura aerului si preenta precipitatiilor
- Masurile tehnologice luate de constructor.
2.7 MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu
straturi de forma din pamanturi coezive tratate cu var sau stabilizate cu zgura granulata
si var, care au fost executate in perioada imediat premergatoare inghetului.
In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de
forma care permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi
remediate prin taiere cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se
compacteaza cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

45

In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si


care au determinat supraumezirea terasamentului, este contraindicata darea circulatiei
de santier a stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei
strict necesare executiei stratului de fundatie.
In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var sau stabilizat cu var si
zgura granulata si var, stratul de fundatie se va executa dupa minim 14 zile de la
executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei terasamentului rutier la
nivelul stratului de forma dupa receptia pe faza a a cestuia.
La straturile de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si var, suprafata
stratului se va mentine in permanenta in stare umeda prin stropire cu apa, pana la
executia stratuluui de fundatie sau cel putin 14 zile daca executia stratului de fundatie
se face mai tarziu.
2.8 RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
Receptia pe faza a stratului de forma se efectueaza atunci cand toate lucrarile
prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in
conformitate cu prevederile punctelor 2.3, 2.5, 2.6 si 2.7.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de
executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile
consemnate pe parcursul executiei de catre organelor de control.
2.9 RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminara a stratului de forma se face odata cu receptia preliminara a
intregii lucrari conform normelor legale in vigoare.
Comisia de receptive va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei
tehnice aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptive pe
faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor.
2.10
RECEPTIA FINALA
Receptia finala a stratului de forma se face odata cu imbracamintea, dupa
expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia.
Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare.
3. FUNDATII DE BALAST
3.1 PREVEDERI GENERALE.
Stratul de fundatie din balast se realizeaza la grosimea stabilita prin proiect in
conformitate cu STAS 1339/79 si se executa conform prevederilor STAS 6400 -84.
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
3.2 AGREGATE NATURALE.
Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast sau amestec optimal cu
granula maxima de 71 mm. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la
aer, apa, inghet. Nu trebuie sa contina corpuri straine (bulgari de pamant, carbune,
lemn, resturi vegetale).
Balastul trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul de
mai jos.
Caracteristici
Conditii
de Metode
de
verificare
admisibilitate
conf. STAS
Sort
0 - 71
Continut de fractiuni% maxim :
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

46

- sub 0.02 mm
- sub 0.2 mm
- 0 -7.1 mm
- 31.5 -71mm
Granulozitate
Coeficient de neuniformitate (Un)
min
Echivalent de nisip (EN) min
Uzura cu masina tip Los Angeles
(LA)%max

3
15 -70
>30

1913/5 -85
4506 -80

continua
15

4606 -80
730 -89

30
30

730 -89
730-89

Balastul se va aproviziona din timp in depozit pentru a asigura omogenitatea si


constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face
numai dupa ce analizele de laborator au aratat corespunzator. Aprovizionarea se va
face in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si
depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea balasturilor.
Sub stratul de balast se va asterne un strat de nisip anticontaminant si
anticapilar. Acesta poate fi inlocuit cu geotextile realizate din materiale refolosibile dar
care indeplinesc conditiile impuse de STAS 6400 -84.
Apa necesara compactarii stratului de balast, poate sa provina din reteaua
publica sau din alte surse cu respectarea STAS 790 -84 (sa nu contina nici un fel de
particule in suspensie).
3.3 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-unul sau
mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de
compactare stabilita pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se executa la
sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
Cantitatea de apa necesara pentru asigurarea umiditatii optime de compactare
se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se
adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Denivelarile care se produc pe timpul compactarii straturilor de fundatie sau
dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recilindreaza. Suprafetele
cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si se compacteaza din
nou.
Este interzisa executia din balast inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau
pojghita de gheata.
3.4 CONTROLUL LUCRARILOR.
Grosimea stratului de fundatie din balast este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum 5 cm. Verificarea grosimii se
va face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare
200m de strat executat.
Grosimea stratului de fundare este media masuratorilor obtinute pe fiecare
sector prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie din balast este cea a imbracamintii prevazute in
proiect. Abaterile limita la latime pot fi de 5 cm. Verificarea latimii executate se va face
in dreptul profilelor transversaleale proiectului.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

47

Panta transversala a fundatiei de balast este cea a imbracamintii prevazuta in


proiect. Abaterea limita la panta este de 0.4 %fata de valoarea indicata in proiect.
Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiect. Abaterile limita la cotele
fundatiei de balast fata de cotele din proiect pot fi de 1.5 cm.
Stratul de fundatie din balast trebuie compactat pana la realizarea gradului de
compactare 98-100% Proctor modificat. Capacitatea portanta la nivelul superior al
stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea inregistrata este mai mica
decat valoarea admisibila care este 250(1/100) mm.
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului
de 3m lungime, astfel :
- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in ax si nu pot fi mai mari de
9 mm ;
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor si nu pot fi
mai mari de 9 mm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet
de sarcini, se va face corectarea suprafetei fundatiei.
3.5 RECEPTIA LUCRARILOR.
Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate
cu prevederile prezentei documentatii si STAS. Comisia de receptie examineaza
lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie calitative impuse de proiect si de
caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre
organele de control.
In urma acestei receptii se incheie ,,Procesul verbal de receptie preliminara.
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in
conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare precum si a prevederilor din
prezentul caiet de sarcini.
Receptia finala se prevede la drumurile la care stratul are caracter de
imbracaminte provizorie.
4. STRAT DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA
4.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale,
agricole si forestiere cu acordul beneficiarului acestor drumuri.
4.2 PREVEDERI GENERALE
Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur
strat a carui grosime este stabilita prin proiect.
Fundatia din piatra sparta 63-90 se realizeaza in doua straturi, un strat inferior
de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm conform
prevederilor STAS 6400-84.
Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea
unor masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi
coezive, stratul de fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod
obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi:
- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare;
- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare.
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast asa cum se
prevede la pct. 2.2., acesta preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

48

conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuarea


apei.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un
laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din
aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat se efectueze la cererea Inginerului verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul
va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
4.3 AGREGATE NATURALE
Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:
- pentru fundatie din piatra sparta mare, 63-90;
- balast 0-71 mm in stratul inferior;
- piatra sparta 63-90 mm in stratul superior;
- split 16-25 pentru impanarea stratului superior;
- nisip grauntos sau savura ca material de protectie.
Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm, nisip 0-7 mm pentru
realizarea substratului in cazul cand pamantul din patul drumului este coeziv si nu se
prevede executia unui strat de forma sau balast 0-71 mm, pentru substratul drenant;
piatra sparta amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand
stratul superior este un macadam sau un beton de ciment.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau
inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplinesca
conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri
straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
Tabel 1
NISIP Conditii de admisibilitate
CARACTERISTICI
SORT
Granulozitate
-continut de fractiuni sub 0,09 mm, %,
max
-continut de fractiuni sub 0.02 mm, %,
max
-conditii de filtru invers
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s,
min.

Conditii de admisibilitate pentru:


Strat izolant
Strat de protectie
0-7
3-7
12
d15 < 5 d85

5
-

6 x 10-5

Tabel 2
BALAST Conditii de admisibilitate pentru fundatii
CARACTERISTICI
SORT
Continut de fractiuni, %, max:
-sub 0.02 mm
-0 7.1 mm

Conditii de admisibilitate
0 - 71
3
15 70

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

49

Granulozitate
Coeficient de neuniformitate (Un), min.
Echivalent de nisip (EN), min
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max

Continua
15
30
50

Tabel 3
PIATRA SPARTA Conditii de admisibilitate
Cantitatea de granule
ce trec prin ciurul:
Dimensiu
Denumire
Superior
Inferior
Sortul
ni
a curenta
%
%
mm
Savura
Split

Piatra
sparta
mare

0-8
8 16
16 25
25 - 40

0-8
8 16
16 25
25 40

95 100
95 100
95 100
95 100

0 10
0 10
0 10

Piatra
necore
sp.
dimens
.
% max
15
15
15

63 - 90

63 90

90 100

0 100

15

Forma

Poliedrica
Raportul
dintre
dimensiunile
granulelor
min.
1:0.5:0.25
sau
b/a
0.50
c/a 0.25

Corpuri straine admise max. 15.


Piatra sparta optimala se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16,
16-25, 25-40 si 40-63 fie direct de la concasare daca indeplineste conditiile din tabelul
4.
Tabel 4
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Conditii de admisibilitate
CARACTERISTICI
Conditii de admisibilitate
SORT
0 - 63
Continut de fractiuni, %, max:
-sub 0.02 mm
3
-sub 0.2 mm
4 10
-0 8 mm
30 45
-25 63 mm
25 45
Granulozitate
Sa se inscrie intre limitele din
tabelul 5
Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural) 30
(EN), min.
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max
30
Tabel 5
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Granulozitate
Domeniu
Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu
de
diametrul de in mm
Limita
granulozita
0.02
0.2
8
25
40
60
te
0 63
Inferior
0
4
30
55
75
100
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

50

Superior
3
10
45
70
85
100
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestora.
Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de
laborator au aratat ca este corespunzator.
In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele
trebuie ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat
pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau
amestecare.
Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu
prevederile tabelului 6.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor
efectuate de laborator.
In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec
optimal aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul
nr. 5, acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea
conditiilor calitative prevazute.
4.4 APA
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua
publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de
particule in suspensie.
4.5 CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA
STRATURILOR DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in
conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 6.
Tabel 6
AGREGATE
ACTIUNEA, PROCEDEUL FRECVENTA MINIMA
METODE
DE
DE
VERIFICARE
SAU
La
La
locul
de DETERMINARE
CARACTERISTICILE CARE
aprovizionare
punere in opera CONF. STAS
SE VERIFICA
Examinarea datelor inscrise La fiecare lot
in certificatul de calitate sau aprovizionat
certificatul de garantie
Corpuri straine:
In cazul in care Ori de cate ori
-argila bucati
se
observa apar factori de 4606 80
-argila aderenta
prezenta lor
impurificare
-continut de carbune
O proba la max.
500 mc pentru
Granulozitatea sorturilor
4606 80
fiecare sort si
sursa
O proba la max.
Aspectul si forma granulelor 500t
pentru
4606 80
pentru piatra sparta
fiecare sort si
fiecare sursa
Echivalentul de nisip
O proba la max. 730 89
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

51

500mc
pentru
fiecare sursa

Umiditatea

Rezistenta la sfaramare prin


compresiune la piatra sparta
in stare saturata la presiune
normala

O proba pe sch.
Si sort si ori de
cate
ori
se
observa
o
4606 80
schimbare
cauzata
de
conditiile
meteorologice

O proba la max.
500mc
pentru
fiecare sort de piatra sparta si
sursa
O proba la max.
Uzura cu masina tip Los 500mc
pentru
Angeles
fiecare sort si
fiecare sursa

730 89

730 - 89

4.6 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE


Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal
de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea
lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
- du max. PM greutate volumica in stare uscata, maxima exprimata in
g/cm3
- Wopt PM
- umiditate optima de compactare, exprimata in %
4.7 CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
- Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul
santierului pe probe prelevate din lucrare si anume:
- duef greuatea volumica in stare uscata efectiva, exprimata in g/cm3
- Wef umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
- In vederea stabilirii gradului de compactare, gc.
duef
gc =

x 100
dumax PM
-

La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de


compactare aratat.

4.8 MASURI PRELIMINARE


La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente sau strat de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini
pentru realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla toate utilajele si
dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie.
Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa
lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie drenuri transversale de acostament,
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

52

drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie
la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum
este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se
face printr-un strat drenant continuu se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii
apelor in orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul
rambleelor deasupra terenului.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra
sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele
de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.
4.9 EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE
Inainte de inceperea lucrarilor Executantul este obligat sa efectueze
experimentarea executarii straturilor de fundatie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie strat de
fundatie din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast de min 10 cm sau fundatie
din piatra sparta amestec optimal 0-63, cu sau fara substrat de nisip in functie de
solutia prevazuta in proiect.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90 experimentarea se va face
separat pentru stratul inferior din balast si stratul superior din piatra sparta mare.
In toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime
de min 30m si latime de cel putin 3.50 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie
curenta, componenta atelierului de compactare, modul de actionare a acestuia pentru
realizarea gradului de compactare, cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea
prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau doua, reglarea utilajelor
de raspandire pentru realizarea grosimii respective si o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta
Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren,
dupa cum este cazul, stabilite de comun acord.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut,
Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii
stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea maxima a stratului fundatiei;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si
intesitatea de compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q volumul materialului pus in opera in unitatea de timp (ore, zi, schimb)
exprimat in mc
S suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele calcate
de fiecare utilaj se cumuleaza.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90, se urmareste stabilirea corecta
de atelierul de compactare compus din rulouri compresoare usoare si rulouri
compresoare mijlocii, a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea
uscata pana la fixarea pietrei sparte 63-90 si in continuare a numarului minim de treceri
dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16-25 pana la obtinerea
inclestarii optime.
Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai
lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre de
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

53

aceeasi marime 63-90 puse in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt
sfaramate.
Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarilor.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi
la urmarirea calitatii lucrarilor.
4.10
EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
A.Fundatii din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast
Executia stratului inferior din balast
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-un singur
strat avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa
se obtina 10 cm
Asternerea si nivelarea se vor face la sablon cu respectarea latimii si pantei
prevazute in proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare
se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se
adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare
stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de
compactare, tehnologia si intesitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a
platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de
fundatie astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente
asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor conform pct. 7.3.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman
dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si
apoi se compacteaza din nou.
Este interzisa executia stratului de fundatie din balast inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau
cu pojghita de gheata.
Executia stratului superior din piatra sparta 63-90
Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior de balast care in
prealabil va fi umezit.
Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la
inclestarea pietrei sparte compactare a se executa cu cilindri compresori compresori
netezi de 6 to dupa care se continua compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu sau fara
vibrare. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul
experimental.
Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25, care se
compacteaza, apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare
cu savura 0-8 sau nisip.
Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de piatra sparta mare astfel
executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntuos sau savura).
In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai
face umplerea golurilor si protectia de fundatie din piatra sparta mare.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

54

B.Straturi de baza din piatra sparta amestec optimal


Pe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care nu se
prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau executia de straturi de forma, se va
executa in prealabil un substrat de nisip de 7 cm.
Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei
prevazute pentru stratul de fundatie prevazut in proiect.
Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza.
Pe substratul de nisip realizat se asterne amestecul preparat intr-o instalatie de
nisip stabilizat cu un repartizor-finisor de asfalt cu o eventuala completare a cantitatilor
de apa corespunzatoare umiditatii optime de compactare.
Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei
prevazute in proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare
se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se
adauga prin stropire uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe
tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a
utilajelor de compactare, tehnologia si intesitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intraga latime a
platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de
fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente
asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor conform pct. 7.3.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau
raman dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si
apoi se cilindreaza din nou.
Este interzisa executia stratului de fundatie din piatra sparta amestec optimal
inghetata.
Este interzisa asternerea pietrei sparte amestec optimal pe patul acoperit cu un
strat de zapada sau cu o pojghita de gheata.
In cazurile in care piatra sparta amestec optimal se obtine prin amestecarea
sorturilor in conformitate cu prevederile de mai sus, la preparare se vor utiliza instalatii
in amestec continuu si punerea in opera se va face integral mecanizat.
4.11
CONTROLUL
CALITATII
COMPACTARII
STRATURILOR
DE
BAZA/FUNDATIE
In timpul executiei straturilor de fundatie din balast, piatra sparta mare 63-90 si
din piatra sparta amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarilor
si determinarilor aratate in tabelul 7 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie
acesta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu pirghie conform
Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea prin deflectografie si
deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple si
semirigide, indicativ CD 31-94.
Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea
stratului executat:
- compozitia granulometrica a agregatelor
- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optima, densitate maxima uscata)

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

55

caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate


portanta).

Tabel 7
Nr DETERMINAREA, PROCEDEUL DE
.
VERIFICARE
SAU
Cr CARACTERISTICILE
CARE
SE
t
VERIFICA
Incercarea Proctor modificata
1
-strat balast
-strat piatra sparta amestec optimal
Determinarea umiditatii de compactare
2
-strat balast
-strat piatra sparta amestec optimal
Determinarea
grosimii
stratului
3
compactat
-toate tipurile de straturi
Verificarea realizarii intensitatii de
4
compactare Q/S
-toate tipurile de straturi
Determinarea gradului de compactare
prin determinarea greutatii volumice pe
5
teren
-strat balast
-strat piatra sparta amestec optimal
Verificarea compactarii prin incercarea
6
cu p.s. in fata compresorului
Determinarea capacitatii portante la
nivelul superior al stratului de fundatie
-toate tipurile de straturi de fundatie
7

FRECVENTE
MINIME LA LOCUL
DE
PUNERE
IN
LUCRU
-

METODE
DE
VERIFICARE
CONFORM
STAS
1913/13-83

Minim 3 probe la o
suprafata de 2000 mp 4606-80
de strat
Minim 3 probe la o
suprafata de 2000 mp de strat
zilnic

Minim 3 pct ptr.


suprafete < 2000 mp
si minim 5 pct pentru
suprafete > 2000 mp
de strat
Minim 3 incercari la o
suprafata de 2000 mp
In cate doua puncte
situate in profiluri
transversale
la
distante de 10 m unul
de altul pentru fiecare
banda cu latime de
7,5 m

1913/15-75
12288-85

6400-84

Normativ CD
31-94

4.12
ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se
strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat sau la 1500 mp suprafata de drum.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare
sector de drum prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale
proiectului.
Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii prevazuta in
proiect.
Abaterea limita la panta este 4%, in valoare absoluta si va fi masurata la
fiecare 25 m.
Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care
se executa.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

56

Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi 10 mm.
4.13
CONDITII DE COMPACTARE
Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la
realizarea gradului de compactare 95-98% Proctor modificat pentru drumurile din
clasele tehnice IV V si 98 100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele
tehnice I-III.
Pentru autostrazi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% numai
intr-un numar de 5% din punctele masurate.
Stratul de fundatie din piatra sparta mare 63-90 trebuie compactat pana la
realizarea inclestarii maxime a agregatelor si care se probeaza prin faptul ca ruloul
compresor nu mai lasa urme, iar mai multe pietre de acceasi marime si natura cu
piatra concasata folosita nu mai patrund in fundatie si sunt sfaramate de rulourile
compresorului.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera
realizata daca valorile deformatiile elastice masurate, nu depasesc valoarea
deformatiilor elastice admisibile care este de 250 sutimi de mm.
4.14
CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de
3.00 m lungime astfel:
- in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de
circulatie si nu pot fi mai mari de 2 cm.
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in
proiect si sunt cu 5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracaminti sub
care se executa.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet
de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.
4.15
RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate
cu prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de
executie si calitative impuse de proiecte si caietul de sarcini, precum si constatarile
consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie Proces Verbal de receptie preliminara.
4.16
RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in
conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si a prevederilor din
prezentul caiet de sarcini.
5. BETOANE DE CIMENT
5.1 BETON DE CIMENT TIP C8/10
Executia straturilor de baza din beton de ciment necesita urmatoarele
operatiuni :
- amenajarea stratului suport conform STAS 183 -1 ;
- stabilirea compozitiei betonului de marca Bc15 conform reglementarilor
tehnice ;
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

57

prepararea betonului in statii centralizate si transportarea lui cu autovehicule


speciale ;
- asternerea betonului intre longrine metalice sau intre cofraje de alt tip si
compactarea lui ;
- asternerea betonului se face la o temperatura de min +5 grade Celsius. Sub
aceasta temperatura se vor lua masuri speciale in ceea ce priveste
asternerea si protejarea betonului, conform N. E.- 012 ;
- circulatia pe stratul de beton se va face in conformitate cu prevederile STAS
183-1 si NE-012 ;
- stratul de beton va fi prevazut cu rosturi de dilatatie si de lucru pe toata
grosimea stratului;
- pentru straturi de beton cu latimi mai mari de 5.00m se prevad rosturi
longitudinale pe toata grosimea stratului ;
- executarea rosturilor de contractie, de dilatatie si de contact se face conform
STAS 183-1 si NE-012, cu respectarea masurilor de protectie a straturilor
respective din beton de ciment ;
- in cazul in care stratul de beton se acopera cu imbracaminte bituminoasa,
aceasta se aplica dupa realizarea rezistentelor prescrise pentru betonul
C8/10.
Verificarea calitatii materialului se face pe toata durata lucrarilor, conform STAS
183-1 si NE-012, de catre laboratorul de santier sau de catre un laborator de
specialitate, dupa caz.
Verificarea elementelor geometrice se va face dupa cum urmeaza :
- suprafata straturilor de baza si de fundatie se verifica in profil longitudinal si
transversal pentru a corespunde datelor si abaterilor in limita conform STAS
6400/84;
- grosimile straturilor de fundatie trebuie sa corespunda datelor prevazute in
proiectul de executie al lucrarii si prevederile STAS 6400/84. Verificarea
grosimii straturilor de fundatie se face prin sondaje, cel putin unul la 200m
distanta;
- verificarea grosimii straturilor de baza din beton de ciment se face prin
masuratori directe la marginea dalei si prin minimum 4 carote la 10 000mp
de suprafata;
- cotele suprafetei betonate se verifica cu aparate de nivel.
Executia lucrarilor se face respectand procesele tehnologice conform NE-012 si
STAS 183-1.
Umiditatea se determina conform STAS 1913/1-82 si NE-012.
Rezultatele tuturor masuratorilor, determinarilor si verificarilor vor fi tinute la zi in
documentatia de executie a santierului, ce va constitui documentatia de control in
vederea receptiei lucrarilor.
Receptia lucrarilor se executa in 3 etape : pe faze, preliminare si finale.
Receptia pe faze se executa astfel :
- la terminarea executiei unui strat component imediat superior se va verifica
respectarea proceselor tehnologice aplicate in executie, latimi, grosimi,
pante transversale, calitatea materialelor folosite, calitateaexecutiei lucrarilor
si capacitatea portanta la nivelul stratului executat. Se verifica exactitatea
rezultatelor determinarilor inscrise in registrele de laborator ;
- se incheie procesul verbal de receptie conform reglementarilor in vigoare
specificandu-se eventualele remedieri necesare ;
- nu se va trece la executarea stratului urmator pana cand nu se executa
aceste remedieri.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

58

Receptia preliminara se va face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari


conform reglementarilor in vigoare. Comisia de receptie va examina lucrarile fata de
prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si
procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor.
Verificarea grosimii straturilor de fundatie si de baza se va face prin sondaje, in
aceleasi puncte in care se fac sondaje pentru verificarea grosimii si calitatii
imbracamintilor.
Receptia finala a stratului de baza si de fundatie se face odata cu
imbracamintea, dupa expirarea perioadei de verificare a compactarii acesteia.
Receptia finala se face conform reglementarilor in vigoare.
6. PAVAJE CU PAVELE SAU DALE BETONATE
Pavajul se va executa pe un pat de nisip pilonat cu o grosime de 4 cm asternut
peste o fundatie de pamant.
Inainte de executarea pavajului se va verifica daca fundatia de pamant
corespunde prescriptiilor STAS 6400-84, verificandu-se in plan transversal si
longitudinal denivelarile si abaterile.
Pavelele sunt prefabricate in atelier, tehnologia de executie a acestora fiind
asemanatoare executiei pavajului din pavele normale impuse de STAS 6978/77.
Pavelele au o grosime de 10 cm pe trotuare si se monteaza manual pe un strat
de nisip de 4 cm grosime.
Denivelarile maxime admise sub sablonul de 3.00m sunt de 4mm in profil
longitudinal si in profil transversal.
Operatiunile de montare a pavelelor sunt:
- asternerea si nivelarea unui strat de 4 cm nisip pilonat peste fundatia de strat
de forma, cu respectarea pantelor longitudinale si transversale existente ;
- montarea pavelelor pe nisip, una langa alta, pana la realizarea suprafetei
sub sablon ;
- se imprastie nisip uscat pe suprafata executata si se matura astfel incat
nisipul sa umple rosturile realizate intre pavele.
Receptia preliminara a lucrarilor de pavaje se face in conditiile respectarii
prevederilor legale in vigoare, a prevederilor STAS si a proiectului lucrarii. Receptia
finala se va face la finalul termenului de garantie al lucrarii.
7. MIXTURI ASFALTICE
7.1 DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
Straturile de baza se vor executa din mixturi bituminoase alcatuite din agregate
naturale cu o anumita compozitie granulometrica si bitum de drumuri ca liant,
preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat.
Imbracamintile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate la cald,
fiind alcatuite, in general, din doua straturi: un strat de uzura si strat inferior de
legatura.
7.2 MATERIALE
Agregate
Agregate pentru straturi de baza:
- piatra sparta 3-8; 8-16 mm, conform SR 667 - 2001
- piatra sparta 16-25 mm, conform SR 667 - 2001
- nisip de concasaj SR 667 - 2001
- nisip SR 662 -2002
- filer de calcar STAS 539-79
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

59

Agregate pentru imbracaminti bituminoase:


- nisip natural sort 0-3 sau 0-7 mm, conform SR 662 -2002
- nisip de concasaj sort 0-3 mm, conform SR 667 - 2001
- criblura sorturi: 3-8; 8-16; 16-25 mm, conform SR 667 - 2001
- Filer - filer de calcar, conform STAS 539-79
- Lianti - bitum neparafinos pentru drumuri tip D 80/120, conform SR 754-99
Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare
Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si consta in
urmatoarele:
a. Bitum - penetratia la 25 C STAS 42-68 si punctul de inmuiere prin metoda inel si
bila STAS 60-69
b. Criblura
- natura mineralogica (examinare vizuala)
- granulozitate STAS 730-89
- forma granulelor STAS 730-89
c. Piatra sparta
- natura mineralogica (examinare vizuala)
- granulozitate STAS 730-89
- forma granulelor STAS 730-89
d. Nisip
- natura mineralogica (examinare vizuala)
- granulozitatea STAS 4606-80
- parte levigabila STAS 4606-80
- materii organice STAS 4606-80
- echivalent de nisip SR 662-02
- coeficient de activitate SR 667-00
e. Filer
- finetea STAS 539-79
7.3 CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
- conform SR 7970-01 pentru straturile de baza
- conform SR 174-1/02; SR 174-2/02 pentru imbracamintea bituminoasa
Caracteristicile fizico-mecanice se determina prin cuburi din probe de mixturi
confectionate pentru stabilirea retelelor din probe recoltate de la malaxor sau de la
asternerea pe parcursul executiei, precum si din probe luate din imbracamintea gata
executata.
Determinarea si valorile limita ale rugozitatii imbracamintilor bituminoase sunt
cele prevazute in STAS 8849-83.
7.4 PREPARAREA MIXTURILOR
Prepararea mixturilor se va face in conformitate cu prevederile SR 174-1/02; SR
174-2/02.
7.5 MODUL DE PUNERE IN OPERA
Punerea in opera a mixturilor asfaltice pentru strat de mixturi asfaltice se
executa numai in anotimpul calduros, in perioada martie-octombrie, la temperaturi
atmosferice de peste 10oC, in conditiile unui timp uscat. Lucrarile se intrerup pe vant
puternic sau ploaie si se reiau numai dupa uscarea stratului suport.
7.6 TRANSPORTUL
Mixturile bituminoase cilindrate se transporta in autocamioane basculante;
mixtura sa soseasca la punctul de lucru curata si cu pierdere minima de temperatura.
La distante de transport mai lungi si pe timp rece, trebuie luate masuri pentru
protejarea mixturilor impotriva pierderilor de caldura (bine izolate sau acoperite).
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

60

Inainte de asternerea mixturii asfaltice, se executa toate lucrarile de remediere a


stratului suport si/sau se reprofileaza daca este cazul, apoi acesta se curata si se
amorseaza.
7.7 PREGATIREA STRATULUI SUPORT
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport de fundatie trebuie bine curatat.
In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau
denivelari, se vor lua masuri de rectificare a acestora.
Suprafata stratului suport pe care se asterne stratul de baza trebuie sa fie
uscata.
7.8 AMORSAREA
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si
stratul suport cu bitum taiat. In functie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie
raspandita pentru amorsare trebuie sa asigure un dozaj de (0,30,5) kg bitum rezidual
pe metru patrat, raspandit in film continuu. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de
asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
Punerea in opera a mixturilor si tratarea suprafetei imbracamintii
Punerea in opera a mixturilor si tratarea suprafetei imbracamintii se va face in
conformitate cu prevederile SR 7970-01 pentru stratul de baza si cu prevederile SR
174-1/01 si SR 174-2/01 pentru imbracamintea bituminoasa. Utilizarea de produse
susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura,
etc.) este interzisa.
In cazul intreruperilor accidentale si la rosturile de lucru longitudinale si/sau
transversale, care separa mixturile asfaltice raspandite de la o zi la alta, pentru
asigurarea unei legaturi continui intre suprafetele vechi si cele noi, trebuie sa fie
executate urmatoarele operatii:
- decuparea marginii benzii vechi pe o latime de cca. 50 cm, pe toata
grosimea stratului, astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala;
- amorsarea cu emulsie bituminoasa a suprafetei proaspat creata prin
decupare;
- la asternerea mixturii asfaltice pentru banda adiacenta (alaturata) se va
depasi rostul cu 510 cm de mixtura repartizata; acest surplus de material
se impinge apoi, cu o racleta, peste mixtura proaspat asternuta, inainte de
compactare.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul
liantului, temperaturile prevazute in tabelul urmator.
Antreprenorul trebuie sa dispuna, la locul de punere in opera, de un lucrator
calificat, pentru a corija imediat dupa asternere si inainte de orice compactare
denivelarile flagrante, cu ajutorul unui aport de material proaspat depus, cu grija, in fata
lopetii.
Materiale si faza de executie

- agregate naturale la iesire din uscator


- bitum la intrare in malaxor
- mixtura asfaltica
la iesire din malaxor

Temperatura in grade C, functie de tipul


bitumului*
D 60/80
D 80/100
170190
165185
155165
150160
165175

160170

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

61

la asternere
la inceputul compactarii
la sfarsitul compactarii

min. 155
min. 150
min. 110

min. 150
min. 145
min. 105

NOTA: * Masurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12.697-13:2002


Compactarea mixturilor asfaltice se efectueaza aplicand tehnologii
corespunzatoare care sa asigure pentru fiecare strat si tip de mixtura, caracteristicile
tehnice si gradul de compactare prevazute in normative (Densitatea aparenta, kg/m3,
min. 2150 ; Absorbtia de apa, % vol. 210 ; Grad de compactare, % min 96).
Operatiunea de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau
compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, se considera ca numarul
minim de treceri ale compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel prezentat in
tabelul urmator.
Atelier de compactare compus din:
2 utilaje de compactare

Specificatii

Nr. de treceri, min.

un
utilaj
de
compactare
Compactor
cu Compactor
cu Compactor cu rulouri
pneuri de 160 kN
rulouri netede de netede de 120 kN
120 kN
12
4
14

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.


Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona rostului
dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.
Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in
urcare.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri si cu o viteza mai redusa la
inceput, pentru a evita valurirea stratului.
La executia lucrarilor in mai multe straturi succesive, asternerea si compactarea
se efectueaza separat pentru fiecare strat in parte. In acest caz rosturile de lucru
transversale si longitudinale ale straturilor succesive trebuie decalate cu min. 10 cm.
Se urmareste asigurarea unei acrosari perfecte intre straturi, stratul superior aplicanduse la cel mult 24 h de la data executiei primului strat, a carui suprafata trebuie sa fie
uscata si curata. In cazul in care cel de-al doilea strat nu poate fi asternut in termen de
24 h, aderenta se asigura printr-o curatire temeinica a primului strat si amorsare.
7.9 VERIFICAREA MIXTURILOR, A STRATURILOR DE BAZA SI A
iMBRACAMINTII GATA EXECUTATE
Verificarea mixturilor, a stratului de baza si a imbracamintilor gata executate se
va face in conformitate cu prevederile SR 7970-01 pentru stratul de baza si cu
prevederile SR 174-1/02 si SR 174-2/02 pentru imbracamintea bituminoasa.
7.10
ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
Grosimile straturilor vor fi cele prevazute in profilul transversal tip al proiectului.
Abaterile limita locale de la grosimile prevazute in proiect, pentru fiecare strat in
parte este de -1%.
Abaterile in plus de la grosime nu constituie motiv de respingere.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

62

Latimea straturilor va fi cea prevazuta in proiect.


Abaterea limita locala admisa va fi:
- pentru latimea unei cai de rulare 5 cm
- pentru latimea unei benzi de stationare 2.5 cm
Pantele in profil transversal si declivitatile in profil longitudinal sunt cele
prevazute in proiect.
Abaterea limita admisa pentru panta profilului transversal este de 0.5%.
La cotele profilului longitudinal se admit abateri locale de:
- 2.5 cm pentru stratul de baza si stratul suport (AB2)
- 1.5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura (BAD 25 si MASF 16).
Denivelarile admise in lungul benzii sub dreptarul de 3 m este de maxim 5 mm.
7.11
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia straturilor de baza din anrobate bituminoase si imbracaminti asfaltice
cilindrate se efectueaza in doua etape: preliminara si finala.
Receptia preliminara
Receptia preliminara se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatii sunt terminate si toate verificarile sunt efectuate.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind
conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate in
cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).
In urma acestei receptii se incheie procesul-verbal de receptie preliminara.
Receptia finala
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in
conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din prezentul
caiet de sarcini.
NOTA IMPORTANTA
Caietul de sarcini a fost intocmit pe baza prescriptiilor tehnice de baza
(stas-uri, normative, instructiuni tehnice, etc.) in vigoare la data elaborarii
proiectului.
Orice modificari ulterioare in continutul prescriptiilor indicate in cadrul
caietului de sarcini, ca si orice noi prescriptii aparute dupa data elaborarii
proiectului, sunt obligatorii, chiar daca nu concorda cu prevederile din cadrul
prezentului caiet de sarcini.
8. INCADRARE CU BORDURI
Incadrarea trotuar carosabil se face cu borduri prefabricate din beton cu
dimensiuni 20X25 cm, asezate pe o fundatie de beton C8/10 de dimensiuni 15X30 cm.
In curbe se vor folosi borduri borduri de 20 cm lungime pentru a se asigura un
aspect placut la racordari.
Zonele verzi se incadreaza cu borduri din beton mici (10X15 cm) prefabricate,
pe o fundatie de beton de 10X20cm , montarea facandu-se la nivelul pavelelor.
Bordurile vor avea marca betonului Bc 22.5, iar cimentul folosit este Pa 35.
Operatiunile de montare sunt :
- sapatura pentru realizarea patului radierului
- turnarea betonului C8/10 la fundatia bordurilor
- montarea bordurilor
- rostuirea cu mortar de ciment a bordurilor.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

63

Este interzisa incarcarea si descarcarea bordurilor prin basculare, rostogolire


sau aruncare, pe santier fiind depozitate in randuri, pe stive de max. 1.50m inaltime,
intre randuri asezandu-se sipci.
NOTA : bordurile vor trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii
obligatorii (din fabricatie) :
- Grad de impermeabilitate P8
- Grad de gelivitate G100
- Raport apa/ciment 0.45
9. INDICATOARE RUTIERE
9.1 GENERALITATI
Instalarea Indicatoarelor pe drum
Indicatoarele se instaleaza pe partea dreapta a drumului in sensul de mers, atfel
incat sa asigure o buna vizibilitate a acestora.
Observatie : in cazuri speciale cand siguranta drumului o impune, indicatoarele
se pot repeta si pe partea stanga a drumului sau in console.
Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel incat sa aibe o inclinare de 80
fata de axa caii cu exceptia indicatoarelor fig. 92a, 92b, 93, 95, 95a, 95b, 96a, 96b si
111 din STAS 1848/1-86 care se instaleaza perpendicular sau paralel cu axa caii in
functie de configuratia intersectiei.
Indicatoarele din fig. 67, 68, 69a, 69b, 127a, 127b se instaleaza perpendicular
sau paralel cu drumul, dupa caz.
La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizanta se vor respecta urmatoarele :
- Unghiul in plan format de fata indicatorului cu perpendiculara la axa drumului
este de 5 la indicatoare de avertizare si de 10 la cele de localizare si de
presemnalizare ;
- Inclinarea (in fata) a indicatorului in raport cu verticala este de 2
Inaltimea pana la marginea inferioara a indicatorului este :
- 1.30 1.80 m fata de cota caii in ax, in afara localitatilor, cu exceptia
panourilor suplimentare la trecerile de nivel cu cale ferata, pentru care
inaltimea este de 0.5 m ;
- 1.80 2.20 m fata de cota trotuarelor in orase ;
- 0.60 1.20 m pentru indicatoarele instalate pe spatii verzi centrale, pe insule
de dirijare in localitati sau in afara acestora precum si pe refugiile din statiile
de tramvai.
Indicatoarele prevazute cu folie reflectorizanta se instaleaza astfel incat partea
lor inferioara fata de cota caii in ax sa fie :
- De 1.50 m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare si
indicatoare diverse ;
- De 1.30 m pentru indicatoare de localitate si presemnalizare pentru orientare
in intersectii importante pe drumuri de continuare a directiei spre localitati
importante
- De 0.60 m pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau insule de
dirijare.
Fac exceptie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie sa
asigure inaltime libera de trecere a autovehiculelor de min. 5.50 m.
Distanta de instalare a indicatorului in profil transversal al drumului de la
marginea platformei sau bordurii trotuarului pana la marginea indicatorului este de cel
putin 0.50m si cel mult 2.0 m. Amplasarea stalpilor se face in afara marginii exterioare
a santurilor sau rigolelor.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

64

In cazul rambleelor inalte, stalpii se monteaza la marginea exterioara a


acostamentului stabilind in mod corespunzator lungimea lor.
Montarea in ramblee inalte a indicatoarelor care necesita 2 stalpi se face
incepand de la marginea exterioara a acostamentului, completandu-se in acest scop
rambleul cu o platforma corespunzatoare sau folosind stalpi mai lungi pe taluz.
Plantarea stalpilor
Lungimea stalpilor se stabileste astfel incat sa fie incastrati min. 40cm in
fundatia de beton de clasa Bc 10 conform STAS 3622/86, respectiv min. 80 cm cand
sunt plantati in pamant.
Montarea indicatoarelor se face, de regula, pe stalpi special destinati in acest
scop, confectionati conform pct. 3.4 din STAS 1848/2-86, sau pe stalpii semafoarelor
luminoase pentru dirijarea circulatiei, pe stalpii cu alte destinatii, pe console montate pe
stalpi sau pe console incastrate in constructiile existente precum si pe portale sau
console special proiectate pentru panourile de presemnalizare a intersectiilor.
Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor metaliza sunt exemplificate in
anexa.
9.2 REGULI DE MONTARE SI VERIFICARE
Verificarea calitatii indicatoarelor se face in timpul executiei, precum si cu ocazia
receptiei.
Verificarile ce se efectueaza sunt :
- Forma si dimensiunile, in conformitate cu STAS 1848/1-86. La dimensiuni se
admit tolerante de 1% pentru indicatoare metalice ;
- Planeitatea fetei, toleranta admisa fiind de 1mm la indicatoarele metalice ;
- Verificarea rezistentei si nedeformabilitatii dispozitivelor de prindere pe
stalpi ;
- Aspectul si exactitatea executarii simbolului ;
- Aplicarea corecta a foliei reflectorizante, care trebuie sa prezinte o buna
aderenta, sa nu aibe incretituri si umflaturi ;
- Aspectul si exactitatea inscriptiilor, fiind admisa o toleranta de 1mm pentru
inaltimi ale literelor pana la 130mm si o toleranta de 2mm pentru inaltimi
mai mari ; la grosimi ale literelor pana la 18 mm se admite o toleranta de
0.5mm iar pentru grosimi mai mari se admite o toleranta de 1mm ;
Verificarea dupa montare a indicatoarelor consta in :
- Respectarea prescriptiilor de instalare, tinand seama de distantele si
inaltimile prevazute ;
- Modul de prindere pe stalpi ;
- Este interzisa montarea de reclame si alte panouri pe suprafata de teren
cuprinsa intre marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, spre a nu
afecta vizibilitatea acestora si a nu distrage atentia conducatorilor de
autovehicule.
Dispozitivele si modul de prindere a indicatoarelor pe stalpi se va face conform
anexei B.
9.3 INSTALAREA STALPILOR DE GIDARE SI A CATADIOPTRILOR PE DRUM
Stalpii de ghidare si caradioptrii se amplaseaza pe drumuri pentru ghidarea
optica a vehiculelor, in special in timpul noptii, prin dispozitive reflectorizante (conform
STAS 1948/1-1991).

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

65

Montarea stalpilor de ghidare se face pe acostamente in pozitie verticala, aliniati


pe platforma la distanta de 0.25m de la marginea exterioara a acesteia, astfel incat
dispozitivele reflectorizante sa fie vizibile din ambele sensuri de circulatie.
Amplasarea stalpilor de ghidare se face pe ambele parti ale platformei, in toate
cazurile cand nu sunt necesari parapeti. In acest caz, stalpii se dispun de-a lungul
drumului alternativ, de o parte si de cealalta, in profile transversale diferite (in zig-zag).
Amplasarea stalpilor de ghidare se face numai pe o parte a platformei sectorului
de drum atunci cand pe cealalta parte a platformei sunt necesari parapeti, montanduse pe acestia catadioptrii la aceleasi distante ca si stalpii de ghidare.
9.4 ANEXA A PLANSE 1
Stalpii metalici de sustinere a indicatoarelor se prevad cu gauri incat sa permita
prinderea indicatoarelor instalate individual sau cuplate cate doua pe acelasi stalp
precum si a semnelor aditionale.
Pozitia si numarul se aleg din schema fig. 129, in functie de indicatoarele ce
urmeaza sa fie montate pe stalpi.

Fig. 129
Dispozitivele de prindere a indicatoarelor sunt alcatuite din corniere L30x30x3
sudate pe spatele indicatoarelor si din platbande prevazute cu gauri pentru suruburi,
indoite in mod special pentru a permite sudarea de aripile orizontale ale cornierelor
conform fig. 130.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

66

Fig. 130
Modul de realizare a dispozitivelor de prindere pe spatele indicatoarelor sunt
exemplificate in fig. 131153, pentru indicatoare curente si fig. 154 pentru panourile
de presemnalizare instalate pe console.

Fig. 131

Fig. 132

Fig. 133

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

67

Fig. 134

Fig. 137

Fig. 141

Fig. 143

Fig. 135

Fig. 138

Fig. 136

Fig. 139

Fig. 140

Fig. 142

Fig. 144

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

68

Fig. 145

Fig. 147

Fig. 149

Fig. 146

Fig. 148

Fig. 150

Fig. 151

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

69

Fig. 152

Fig. 153

9.5 ANEXA B PLANSE 2

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

70

10. MARCAJE RUTIERE


10.1 GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini tehnice cuprinde conditii obligatorii de realizare a
marcajelor rutiere, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, privind circulatia
pe drumurile publice precum si a standardelor din colectia Siguranta Circulatiei.
10.2 CONDITII TEHNICE PENTRU MATERIALELE UTILIZATE
Conditii tehnice pentru materialele cu care se vor executa marcaje
Se pot utiliza urmatoarele tipuri de materiale pentru marcaj rutier :
- Vopsea ecologica, alba, tip masa plastica, monocomponenta, solubila in apa
(fara solventi organici) cu uscare la aer, pentru marcaje profilate in pelicula
continua sau in model structurat, asigurand vizibilitatea marcajului ziua si
noaptea, pe timp uscat si ploios. Vopseaua se aplica ca atare sau pe
amorsa.
Marcajul se aplica cu masina echipata cu dispozitive speciale de aplicat vopsea,
amorsa si bile de sticla sau manual, in functie de tipul marcajului.
Durata de serviciu a marcajului trebuie sa fie de min. 18 luni.
Calitatea vopselei se apreciaza pe baza datelor din Fisa Tehnica prezentata in
Anexa 1, iar calitatea amorsei se apreciaza pe baza datelor din Fisa Tehnica
prezentata in Anexa 2.
Se pot executa si marcaje termoplastice sau cu benzi autoadezive de culoare
alba, cu aplicare la cald sau la rece, care s aindeplineasca aceleasi conditii tehnice de
exploatare ca vopseaua de ip masa plastica de la paragraful anterior.
Durata de serviciu a acestora trebuie sa fie de minimum 36 de luni.
Tehnologia de aplicare si fisele tehnice ale materialelor pentru executia
marcajelor termoplastice vor fi prezentate Beneficiarului spre aprobare.
Materialele trebuie agrementate de o institutie agreata de Beneficiar.
De asemenea vor fi prezentate pentru materialele folosite certificate de atestare
a calitatii, eliberate de laboratoare recunoscute pe plan international (de preferinta
BAST si LGA).
Controlul vopselei de marcaj
Vopseaua de marcaj destinata efectuarii marcajelor rutiere, se va analiza pe
baza de probe, prelevate din recipienti originali, inchisi ermetic si sigilati.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

71

Prelevarea probelor se face conform prescriptiilor emise de catre Laboratorul de


Siguranta Circulatiei (AND).
In cazul obtinerii unor rezultate necorespunzatoare, se va anunta urgent
antreprenorul, iar Beneficiarul va trimite pentru analiza la LGA, vopsea in ambalaje
originale.
LGA (Landesgewerbeanstalt Bayern) este laboratorul autorizat care asigura si
confirma calitatea vopselei de marcaj rutier.
Costul transportului si al analizelor va fi suportat de catre antreprenor. In cazul
confirmarii de catre LGA a unor rezultate necorespunzatoare, antreprenorul este
obligat sa inlocuiasca acest lot de vopsea.
Conditii tehnice pentru microbile si bile mari de sticla
Fiecare tip de vopsea de marcaj utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile
mari de sticla. Tipul si dozajul de microbile sau bile mari de sticla vor fi recomandate de
fabricantul de vopsea de marcaj, conform buletinului BAST. Ambalarea microbilelor
sau bilelor mari de sticla se face in saci etansi. Calitatea lor trebuie sa corespunda cu
fisele tehnice.
10.3 TIPURI DE MARCAJE
Marcaje longitudinale la randul lor se subdivid in marcaje pentru :
- Separarea sensurilor de circulatie ;
- Delimitarea benzilor ;
- Delimitarea partii carosabile.
Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin :
- Linie simpla sau dubla ;
- Linie discontinua simpla sau dubla ;
- Linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua
Dimensiunile si modurile de pozare a marcajelor longitudinale, functie de
diverse situatii sunt prezentate in plansele 1a, 1b, 1c si 1d.
Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulatie se executa, de
regula, din linie discontinua simpla, iar, in unele cazuri, se folosesc linii continue sau
linii formate dintr-o linie continua, mod prezentat in plansele 1a si 1c.
Maracajele longitudinale de delimitare se executa cand latimea unei benzi de
circulatie este de min. 3.00 m, prin linii discontinue simple, avand segmentele si
intervalele aliniate in profil transversal pe sectoarele din aliniament.
In apropierea intersectiilor se aplica linii continue simple sau duble.
Marcajele longitudinale de delimitare a partii carosabile se executa pe banda de
incadrare, in exteriorul limitei partii carosabile cu :
- Linii continue simple la exteriorul curbelor deosebit de periculoase ;
- Linii discontinue simple pe celelalte drumuri publice sau intersectii.
Acest tip de marcaje este prezentat la fig. 2 din plansa 1a.
Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase, in mod special pentru sectoare
de drum cu vizibilitate redusa in plan prin profil longitudinal, se executa axial cu linii
continue care inlocuiesc sau dubleaza liniile discontinue atunci cand distanta de
vizibilitate dmin este inferioara valorilor date in plansa 1c.
Pe sectoarele de drum cu obstacole pe partea carosabila, marcajele se executa
confom plansei 1b.
Marcaje transversale
a) De oprire linie continua avand latimea de 0.40m, astfel incat din locul de
oprire sa fie asigurata vizibilitatea in intersectie (vezi plansa 1d, fig. 7)

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

72

b) De cedare a trecerii linie discontinua, latime de 40 cm care poate fi precedata


de un triunghi cu dimensiunile din plansa 2a, fig. 8-9
c) De traversare pentru pietoni se executa prin linii paralele cu axa caii, cu
latimea de 60 cm iar lungimea lor fiind de 3.00 m sau 4.00 m, in functie de
viteza de circulatie in zona respectiva, mai mica de 60 km/h, respectiv, nu mai
mare de 60 km/h (vezi plansa 2b, fig. 10). In intersectiile cu circulatie pietonala
foarte intensa, marcajele trecerilor de pietoni pot fi completate prin sageti
indicand semnele de traversare.
d) De traversare pentru biciclete se executa prin doua linii intrerupte, avand
dimensiunile conform plansei 2b, fig. 11.
Marcaje diverse
a) De ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa
o urmeze pentru traversarea intersectiei (plansa 2b, fig. 12).
b) Pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu
incadrate de o linie continua, realizate conform plansei 2c
c) Pentru interzicerea stationarii
d) Curbe deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi, ce pot fi
precedate de marcaje de reducere a vitezei, constituite din linii transversale cu
latime de 0.40 m.
Marcaje prin sageti si inscriptii
Aceste marcaje dau indicatii privind destinatia benzilor, directiilor de urmat spre
o anumita localitate, limitari de viteza, etc, si au dimensiuni diferentiate in functie de
locul unde se aplica si viteza de apropiere care poate fi mai mare de 60 km/h sau mai
mica/egala cu 60 km/h.
Dimensiunile si tipurile de sageti sunt date in schitele plansei 3b, 3c, 3d, 3e .
Culoarea utilizata la executia marcajelor este alba.
Marcajele se executa in general mecanizat cu masini si dispozitive adecvate.
Marcajele prin sageti, inscriptii, figuri precum si alte marcaje de volum redus se pot
executa manual cu ajutorul sabloanelor corespunzatoare.
La executia marcajelor cu vopsea, suprafata partii carosabile trebuie sa fie
perfect uscata iar temperatura mediului ambiant sa fie de min. +15C astfel incat sa
asigure functionarea dispozitivelor de pulverizare fara adaos de liant iar intensitatea
vantului sa fie suficient de redusa incat sa nu perturbe jetul de vopsea.
10.4 CONDITII DE REALIZARE A MARCAJELOR
Tipul si tipodimensiunile marcajului
Marcajele rutiere cu vopsea ecologica, alba, diluabila in apa, tip masa plastica,
care asigura vizibilitate in conditii de ceata, ploaie, atat pe timp de zi cat si pe timp de
noapte. Vopseaua se aplica la rece, ca atare sau pe amorsa, in grosime de pelicula
uda de 2000 microni.
Marcajele rutiere termoplastice trebuie sa asigure vizibilitate in conditii de ceata,
ploaie, atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte.
Marcajele termoplastice se aplica conform tehnologiei Producatorului, dupa
aprobarea acesteia de catre Beneficiar.
Executia marcajului rutier
Specificatii generale Se face cu respectarea prescriptiilor prezentului caiet
de sarcini, in ceea ce priveste :
- Calitatea vopselei conform prevederilor din Anexa 1
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

73

- Tipul imbracamintii rutiere, rugozitatea suprafetei, conditi de mediu si locale


- Filmul marcajului
- Executia premarcajului
- Pregatirea suprafetei pe care se aplica marcajul
- Stabilirea dozajului ud de vopsea
- Dozaj de microbile, bile de sticla de alte dimensiuni
- Metodologia de control al calitatii
- Norme de protectia Muncii, P.S.I.
Executia premarcajului se face prin trasarea unor puncte de reper, pe
suprafata partii carosabile, care au rolul de a ghida executantul pentru realizarea
corecta a marcajelor. Premarcajul se executa cu aparate topografice sau manual,
marcandu-se pe teren cu vopsea punctele de reper determinate.
Corectitudinea realizarii premarcajului de catre executant, va fi verificata cu
ocazia supravegherii realizarii lucrarilor, inainte de aplicarea marcajului definitiv. In
cazul respingerii premarcajului, executantul va reface lucrarea pe cheltuiala sa.
Marcajul rutier se aplica numai pe suprafete curate si uscate.
Pe suprafete de drum unde suprafata nu este corespunzatoare, acesta se
curata prin suflare cu aer comprimat sau cu perie cu mijloace mecanizate.
Pe suprafete mici, grase, acestea se curata prin frezare, fara degradarea
suprafetei drumului sau prin spalare cu detergent sau solvent organic.
Indepartarea prin frezare a unor suprafete marcate, in urmatoarele conditii :
- Cand modificarile impuse de conditiile de teren necesita stergerea marcajului
existent ;
- Cand modificarea elementelor geometrice ale unui sector de drum impune
stergerea marcajului existent si executarea noului marcaj pe alt
amplasament.
Executia marcajului rutier, cu ajutorul esalonului de lucru, poate demara in
urmatoarele conditii :
- Executantul a obtinut aprobarea administratorului drumului si acordul politiei
rutiere pentru instituirea restrictiilor de circulatie pe drumul public, in vederea
executarii lucrarilor
- Executantul este dotat cu indicatoare rutiere si panouri mobile de avertizare,
pentru presemnalizarea si semnalizarea lucrarii
- Executantul a obtinut dispozitie de lucru din partea administratorului drumului
- S-a incheiat procesul verbal de receptie a premarcajului.
Semnalizarea pe timpul executiei lucrarilor :
- Presemnalizarea si semnalizarea lucrarilor prin indicatoare rutiere si mijloace
de avertizare
- Pozarea cu conuri pentru protectia vopselei ude
- Autovehicul de incheiere a esalonului, care are rolul de a proteja vopseaua
aplicata pana la darea in circulatie si de a recupera conurile.
10.5 CONTROLUL CALITATII MARCAJULUI
Specificatii generale
In timpul executarii marcajului rutier se va avea in vedere :
- Daca executantul efectueaza omogenizarea vopselei in ambalaj
- Daca se fac determinari periodice ale grosimii filmului ud de vopsea si a
dozajelor de vopsea si microbile
- Banda de marcaj sa aiba un contur clar delimitat avand microbile sau bile
mari repartizate uniform pe lungimea si latimea benzii de vopsea

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

74

La controlul vizual, marcajul rutier sa prezinte rezistenta la uzura, luminanta


si retroflexie uniform distribuite pe toata suprafata marcajului
In cazul nerespectarii prescriptiilor caietului de sarcini de catre aplicator,
acesta este obligat sa refaca marcajul pe cheltuiala proprie, in conditiile
impuse de responsabilul desemnat sa supravegheze si sa indrume in
permanenta executia lucrarilor de marcaje rutiere.

10.6 ANEXA 1- FISA TEHNICA VOPSEA


1. Vopsea de marcaj ecologica tip masa plastica, monocomponenta, solubila in
apa (fara solventi organici) cu uscare la aer, aplicabila ca atare sau pe amorsa,
pentru marcaje in pelicula continua sau in model structurat sau profilat,
asigurand vizibilitatea marcajului ziua si noaptea pe timp uscat si ploios.
2. Denumire : Conform fabricantului
3. Caracterizare masa plastica :
3.1 tip liant :
acrilic
3.2 densitate :
conform
fabricantului
3.3 substante nevolatile (masa plastica ce se aplica) :
min 85%
3.4 vascozitate :
conform
fabricantului
3.5 cenusa %95C :
min 66%
3.6 timp depozitare in ambalaj :
min 6 luni
4. Caracteristici peliculogene
4.1 teste BAST min 4Mio pentru grosimi de pelicula uda de 2000 m
Bulletin BAST
Retroflexie :
min 150mcd/Lx m2
Factor de luminanta :
min 0.40
Pendul SRT :
min 40
Rezistenta la uzura :
min 85%
Grosime pelicula uda :
2000 m
Tip microbile :
Bulletin BAST
Dozaj microbile gr/m2 :
Bulletin
BAST
4.2 timp uscare pelicula uda :
Bulletin BAST
4.3 rezistenta la ploaie dupa timpul de uscare (4.2) :
conform
fabricantului
5. Asigurarea calitatii masei plastice si a microbilelor
5.1 vopsea :
Bulletin LGA
5.2 microbile :
Certificat Lloyd
5.3 Agrement MLPTL
6. Conditii de aplicare
6.1 temperatura de aplicare
- aer :
conform
fabricantului
- sol :
conform
fabricantului
6.2 higrometrie :
conform
fabricantului
6.3 dilutie :
conform
fabricantului

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

75

6.4 masina de marcaj :


fabricantului
7. Toxicitate si protectia mediului ambiant :
prescrp. 91/155EWGG
8. Reguli de transport si siguranta :
fabricantului
9. Expediere :
fabricantului

conform
bulletin

cf,

conform
conform

10.7 ANEXA 2 FISA TEHNICA AMORSA


1. Amorsa (primer), monocomponenta, utilizata pentru realizarea unei aderente
bune la suprafata suportului vopselelor ecologice de marcaj monocomponente,
cu uscare la aer, pe baza de apa (grosime pelicula 600m) si a vopselelor de tip
masa plastica, monocomponente, solubile in apa, cu uscare la aer. Amorsa se
aplica pe suprafete bituminoase sau beton noi sau pe marcaje rutiere vechi.
2. Denumire :
Conform
fabricantului
3. Caracterizare amorsa uda :
3.1 tip liant :
acrilic
3.2 densitate :
conform
fabricantului
3.3 vascozitate :
conform
fabricantului
3.4 timp depozitare in ambalaj :
min 6 luni
Dozaj microbile gr/m2 :
Bulletin BAST
4. Conditii de aplicare
4.1 temperatura de aplicare :
conform
fabricantului
4.2 temperatura suprafetei de aplicare :
conform
fabricantului
4.3 umiditatea relativa :
conform
fabricantului
4.4 mod aplicare :
conform
fabricantului
Grosime pelicula uda :
conform
fabricantului
5. Timp de uscare ca atare sau ud :
max. 3-6 min
6. Rezistenta la ploaie dupa timpul de uscare :
max 15 min
7. Toxicitate si protectia mediului ambiant :
bulletin cf,
prescrp. 91/155EWGG
8. Reguli de transport si siguranta :
conform
fabricantului
9. Expediere :
conform
fabricantului

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

76

PLANSA 1a

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

77

10.8

PLANSA 1b

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

78

10.9

PLANSA 1c

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

79

10.10

PLANSA 1d

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

80

10.11

PLANSA 2a

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

81

10.12

PLANSA 2b

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

82

10.13

PLANSA 2c

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

83

10.14

PLANSA 2d

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

84

10.15

PLANSA 3a

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

85

10.16

PLANSA 3b

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

86

10.17

PLANSA 3c

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

87

10.18

PLANSA 3d

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

88

10.19

PLANSA 3e

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

89

10.20

PLANSA 4a

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

90

10.21

PLANSA 4b

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

91

10.22

PLANSA 4c

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

92

10.23

PLANSA 4d

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

93

11. CONDITII DE CALITATE


Prezenta documentatie s-a elaborat in baza prevederilor Legii Calitatii in
Constructii nr. 10/95 si a reglementarilor si procedurilor de aplicare a acesteia (HG261,
HG 272, HG 273).
In proiect s-au precizat cerintele esentiale de calitate corespunzatoare nivelurilor
minime de performanta stabilite conform HG 925/95 si a indrumatoarelor ce decurg din
acesta.
Fazele de executie determinate si participarea pe santier pentru verificarea
cerintelor de calitate a lucrarilor avizate ISC la faza PT si DE se refera in principal la
urmatoarele faze :
- receptia patului de fundare, a indeplinirii conditiilor standard de executie a
terasamentelor ;
- receptia stratului de nisip si balast ;
- receptia fundatiei de beton de ciment ;
- receptia balastului stabilizat ;
- receptia betoanelor asfaltice.
Controlul calitatii betonului si a materialelor componente se va face conform
prevederilor STAS 1759 si se efectueaza zilnic.
Pentru verificarea marcii betonului si a rezistentelor la intindere si compresiune,
se vor lua probe din betonul proaspat preparat, prin confectionarea epruvetelor cubice
si prismatice, in conformitate cu STAS 1275.
Pentru orice nepotrivire intre planul de situatie si realitatea din teren,
constructorul va convoca proiectantul pentru solutionarea operativa a acestora.
Constructorul are obligatia sa convoace factorii care au obligatia sa participe la
verificarea si receptia lucrarilor determinante (proiectantul, beneficiarul si delegatul
inspectiei de stat in constructii).
Beneficiarul are obligatia prezentarii proiectului inainte de inceperea executiei,
verificatorului atestat.
Beneficiarul, prin ,,dirigintele,, lucrarii, va receptiona fiecare faza si va pastra
documentele respective pentru comisia de receptie, pentru fazele privind lucrarile
ascunse, rezultatul probelor de laborator, receptia materialelor puse in opera,
respectarea procesului tehnologic, a proiectului in general, urmand in acest sens,
capitolele privind receptia lucrarilor, din STAS-urile indicate in prezentul Caiet de
Sarcini.
3.1.5. Caiete de sarcini terasamente
1. GENERALITATI
1.1

DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor, pentru
modernizarea, constructia si reconstructia strazilor. El cuprinde conditiile tehnice
comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea terasamentelor, transporturilor,
compacterea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.
1.2

PREVEDERILE GENERALE
La executarea terasamentelor se respecta prevederile, standardele
si
normativele in vigoare, in masura in care completeza si nu contravin prezentului caiet
de sarcini.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

94

Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati


de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, verificari
suplimentare, fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si
organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet
de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a
terasamentelor, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini
Inginerul va dipune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se
impun.
2. MATERIALE FOLOSITE
2.1. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88 care se
folosesc la executarea terasamentelor. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi
folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a
se lua masuri speciale.Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate
in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, dar
compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.
Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre , in cazul cand
conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu
respectarea prevederilor STAS 1709/2-90 privind prevenirea degradarilor provocate din
inghet-dezghet.
In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamanturi
argiloase cu simbolul 4e, 4f si a caror calitate conform tabelului Ib este rea sau
foarte rea ( sau a celor cu densitate in stare uscata mai mica de 1.5 g/cm3 ), vor fi
inlocuite cu pamanturi corespunzatoare, pe o grosime de min. 20 cm in cazul
pamanturilor rele si de min. 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele.
Inlocuirea lor se va face pe toata latimea platformei. Grosimea se va considera
sub nivelul patului strazii si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre
Inginer.
Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie
stabilizarea lor pe grosime de min. 15 cm. Se va face numai cu aprobarea clientului in
care se vor preciza si modalitatile de utilizare.
Conditiile de utilizare a diferitelor pamanturi pot fi combinate la cererea
Inginerului cu masuri specifice destinate a aduce pamantul extras in stare compatibila
cu modalitatile de punere in opera si cu conditiile meteorologice. Aceste masuri care
cad in sarcina antreprenorului privesc modalitatile de extragere si de corectii a
continutului in apa fara aport de liant sau reactiv.
Materiale pentru terasamente. Categoriile si tipurile de pamanturi, clasificate
conform STAS 2914-84

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

95

Tabelul 1a
Denumirea
si
caracteristicile
Simbol
principalelor tipuri de pamanturi

Pamanturi
necoezive
grosiere
(fractiunea
mai
mare de 2 mm
reprezinta
mai
mult de 50% din
masa).
Blocuri,
bolovanis, pietris

Pamanturi
necoezive medii
si fine (fractiunea
mai mica de 2
mm
reprezinta
mai mult de 50%
din masa) Nisip
cu pietris, nisip
mare, mijlociu sau
fin

Pamanturi
necoezive medii
si fine (fractiunea
mai mica de 2
mm
reprezinta
mai mult de 50%
din masa), cu liant
constituit
din
pamanturi
coezive. Nisip cu
pietris, nisip mare,
mijlociu sau fin,
cu liant prafos sau
argilos

Cu foarte putine
parti
fine,
neuniforme
(granulozitate
continua) ;
insensibile
la
inghet-dezghet si
la variatiile de
umiditate
Idem
1a,
dar
uniforme
(granulozitate
discontinua)
Cu
parti
fine,
neuniforme
(granulozitate
contiuna) ;
sensibilitate
mijlocie la inghetdezghet,
insensibile
la
variatiile
de
umiditate
1.3 IDEM 2A,
DAR UNIFORME
Cu multe parti
fine ;
foarte
sensibile
la
inghet-dezghet,
fractiunea
fina
prezinta umflare
libera (respectiv
contractie) redusa
1.4 IDEM 3A,
DAR
FRACTIUNEA
FINA PREZINTA

Granulozitate
Continut in parti fine
in % din masa totala
pentru :
d<0,005 mm
d<0,05 mm
d<0,25 mm

1a

Coef.
de
nereg.
Un

Index de
plasticit.
ale
Ip Umflar
libera
pentru
Ui%
fract.
sub 0,5
mm

>5
<1<10<20

2a

>5
<6<20<40

2b

Foarte buna
0

1b

Foarte buna

Foarte buna
<10

Buna

3a

3b

>5

62040

Calitate
ca
material
pentru
terasamente

40

Mediocra

>40

Mediocra

10

2.2. APA DE COMPACTARE


Apa necesara compactarii terasamentelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie
sa contina materii organice in suspensie.
Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se
va face decat cu aprobarea clientului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

96

Tabelul 1b
Denumirea
si
caracteristicile Sim
principalelor tipuri de pamanturi
bol
Pamanturi coezive :
nisip prafos, praf
nisipos,
nisip
argilos, praf, praf
argilos-nisipos, praf
argilos,
argila
prafoasa,
argila,
argila grasa

Anorganice,
cu
compresibilitate si
umflare
libera
reduse,
sensibilitate
mijlocie la inghetdezghet
Anorganice,
cu
compresibilitate
mijlocie, umflare
libera redusa sau
medie,
foarte
sensibila la inghetdezghet
Organice,
(MO>5%)
cu
compresibilitate si
umflare
libera
reduse,
sensibilitate
mijlocie la inghetdezghet
Anorganice,
cu
compresibilitate si
umflare
libera
mare. Sensibilitate
mijlocie la inghetdezghet
Organice,
(MO>5%)
cu
compresibilitate
mijlocie, umflare
libera redusa sau
medie,
foarte
sensibile la inghetdezghet
Organice,
(MO>5%)
cu
compresibilitate
mare si umflare
libera medie sau
mare.
Foarte
sensibile la inghetdezghet

Index
de
plasticitate Ip Umflare
Granulozitatea
conform
pentru
libera
nomogramei Casagrande
fractiunea
UL%
sub 0.5mm

Calitate
ca
material
pentru
terasamente

1a

<10

<70

Mediocra

1b

<35

<40

Mediocra

2a

<10

>70

Mediocra

2b

>35

<75

Rea

3a

>10

240

Rea

3b

Axa X=limita de curgere


Wc%
Axa
Y=indicele
de
plasticitate Ip
Diagonala
reprezinta
Ip=0.73 (W c-20)

240

2.3. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR


Verificarea calitatii pamanturilor consta in determinarea principalelor caracteristici
ale acestuia prevazute in tabelul 1.

Nr.
Crt

Caracteristici care se verifica

Granulozitate

2
3
4

Limita de plasticitate
Coeficient de neuniformitate
Umflare libera

Metode
de
determinare
conform STAS
In functie de heterogenitatea pamantului 1913/5-85
utilizat insa nu va fi mai mica decat o 1913/4-86
incercare
730-89
3
5000m
1913/12-88
Frecvente minime

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

97

5
6

8
9

Caracteristicile
de
compactare
prin
incercarea Proctor normala
Sensibilitate la inghet-dezghet
Greutatea aparenta sau densitatea in stare
uscata a pamantului in conditii natural, din
groapa de imprumut, din terenul natural de
sub ramblee si din deblee
Umiditate
1.5 UNGHIUL DE FRECARE INTERNA SI

La lucrarile liniare-supralargiri de drumuri,


in spatele zidurilor (lucrarilor de arta), la
protectia rambleelor, in functie de
heterogenitatea pamantului, insa cel putin
3
o determinare la 1000m
La terenul natural sub rambleu, cel putin o
3
determinare la fiecare 2000m . La deblee
cel putin o determinare , la fiecare 250m
de drum.
3
Zilnic sau la fiecare 500m sau la fiecare
250m de drum
In cazul rambleului care necesita
verificarea stabilitatii

1913/13-83
1709/3-90
1913/15-75
1913/3-76
12288-85
1913/1-82
8942/2-85
8942/5-75

Laboratorul antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor


determinarilor de laborator.
3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
3.1. PICHETAJUL LUCRARILOR
De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija clientului. Sunt
materializate pe teren punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar
varfurile de unghi prin borne de beton, legate de reperi amplasati in afara amprizei
strazii. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabilit, din borne de
beton, amplasati in afara zonei strazii cel putin cate doi reperi pe km.
In cazul cand documentatia este inlocuita pe planuri fotogrametrice traseul strazii
proiectate nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la
inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate
pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren.
Dupa caz inainte de inceperea lucrarilor de terasamente antreprenorul trece la
restabilirea si completarea pichetajului complet nou.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in
profilul in lung de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa strazii, antreprenorul va
materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele :
- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax
- punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza)
- inclinarea taluzurilor
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si a
reperilor, de a le stabili sau de a le reamplasa daca este necesar.
In caz de nevoie , scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de
catre antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa.
Aceasta operatie nu poate fi efectuata decat dupa ce obtine aprobarea
Inginerului in scris, cu cel putin 24 ore in devans.
Cu ocazia efectuarii pichetajului, vor fi identificate si toate instalatiile subterane si
aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in
vederea mutarii sau protejarii acestora conform documentatiilor tehnice pentru predarea
terenului liber antreprenorului.
3.2. LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari
pregatitoare in limita zonei expropriate :

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

98

curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni (unde este


cazul) ;
- asanarea zonei strazii prin indepartarea apelor de suprafata si
adancime ;
- demolarea constructiilor existente (unde este cazul).
Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe
intreaga suprafata a amprizei.
Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit
definitiv, evitand orice amestec sau impurificare a acestora.
In portiunile unde apele superficiale se pot scurge spre debleul strazii, acestea
trebuie abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara
amprizei strazii.
Toate golurile ca : puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si
radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura conform prevederilor
art. 3 si compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul
nr. 4, punctul b.
Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa
constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de
santier.
3.3. EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a
amprizelor precizat de prezentul caiet de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca
satisfacator de catre Inginerul lucrarii.
Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de
santier.
Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime a strazii.
Nu se vor crea supra-adancimi in sapatura. In cazul cand in mod accidental apar
asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va
prescrie Inginerul lucrarii si pe cheltuiala antreprenorului.
In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile
stabilite si nu este de portanta dorita, Inginerul va putea decide realizarea unui strat
de forma pe cheltuiala clientului. Comportarea stratului de forma va trebui sa permita
atingerea unui grad de compactare de 95-98% Proctor normal.
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub
rata de 3 m sunt date in tabelul de mai jos.
TOLERANTE ADMISE
PROFILUL
Platforma cu strat de forma
Platforma fara strat de forma
Taluz de debleu neacoperit

TOLERANTE ADMISE
ROCI NECOMPACTE
3cm
5cm
10cm

ROCI COMPACTE
5cm
10cm
Variabil in functie de natura rocii

3.4. FINISAREA PLATFORMEI

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

99

Stratul superior al platformei va fi ingrijit, compactat, nivelat si completat respectand


cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in
proiect.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt :
la latimea platformei :
- 0.05 m, fata de ax ;
0.10 m, la latimea intreaga ;
la cotele proiectului :
- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele, platforma
va fi nivelata transversal urmarind profilul acoperis, constituit din doi versanti plani,
inclinati cu 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in
planuri, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.
4. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in :
- verificarea tarsarii axului si amprizei strazii ;
- verificarea pregatirii terenului de fundatie ;
- controlul compactarii terasamentului ;
- controlul caracteristicilor platformei strazii ;
- controlul capacitatii portante.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a
verificarilor efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamantului si a rezultatelor
obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.
Verificarea trasarii axului si amprizei strazii se va face inainte de inceperea
lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a
prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +1 0.10 m in raport cu reperii
pichetajului general.
Verificarea pregatirii terenului de fundare.
Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa ce s-a curatat terenul si s-a
compactat pamantul, se determina gradul de compactare si deformabilitatea terenului
de fundatie.
Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a
calitatii lucrarilor ascunse specificandu-se si eventuale remedieri necesare.
Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare
este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp. suprafete compactate.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu
parghii conform instructiunilor tehnice departamentale indicativ CD 31-94.
Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la
max. 20 m unul dupa altul in trei puncte (dreapta , ax, stanga ) de pe ampriza strazii.
La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta
necesara daca deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon are valori mai
mari decat cea admisibila in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale
deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului de
fundatie conform tabel 8.
Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in
corelatie cu masuratorile cu deflectometrul in punctele in care rezultatele acestora
atesta valori de capacitate portanta scazuta.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

100

4.1. CONTROLUL CARACTERISTICILOR PLATFORMEI STRAZII


Controlul caracteristicilor platformei strazii se face dupa terminarea executiei
terasamentelor si consta in verificarea topografica a nivelmentului si determinarea
deformabilitatii cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul platformei strazii.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt +1
0.05 m fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafata platformei si nivelarea
taluzelor, tolerantele sunt cele aratate in art. 12 si 14 in prezentul caiet de sarcini.
4.2. CONTROLUL TOPOGRAFIC AL NIVELMENTULUI VA FI FACUT PE
PROFILE DIN 20 IN 20 M
Deformabilitatea platformei strazii este stabilita prin masuratori cu deflectometrul
cu parghie. La nivelul platformei (patului) se considera realizata capacitatea portanta
necesara daca deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 91 KN
are valori mai mari decat cea admisa conform tabelului de mai jos.
5. RECEPTIA LUCRARII
Tipul de pamant conform STAS 1243-88

Valoarea admisibila a deformatiei elastice 1/100mm

Nisip prafos, nisip argilos

350

Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf

400

Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa


450
nisipoasa, argila

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei


(receptii pe faze de executie ) unei receptii preliminare si unei receptii finale.
5.1. RECEPTIA LUCRARII
In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de
lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse
de documentatii si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se
confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faze se executa de catre Inginer si antreprenor, iar documentul
ce se incheie ca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale
lucrarii :
- trasarea si sablonarea lucrarii ;
- in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii, compactarea terenului
de fundatie ;
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia
organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

101

5.2. RECEPTIA PRELIMINARA


La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta, se va
verifica concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietul de
sarcini speciale si a proiectului de executie, natura si concordanta gradului de
compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.
Lucrarile nu se vor receptiona daca :
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect ;
- nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului strazii ;
- lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare ;
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
- nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului strazii.
Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.
5.3. RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat si
daca au fost intretinute corespunzator.
3.1.6. Caiete de sarcini betoane
Standarde si normative de referinta.
- NE012/2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat.
- STAS 10107/0 - 1990 - Calculul si alcatuirea elementelor din beton, beton
armat si beton precomprimat.
- P100-1/2006 - Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de
proiectare pentru cladiri.
- C189-1988 - Instructiuni tehnice pentru utilizarea cenusilor de termocentrala
la prepararea betoanelor.
- C 16/1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de
constructii si a instalatiilor aferente si precizarile ulterioare.
- P 73/1978 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor
din beton armat si beton precomprimat pentru lichide si imbunatatirile
ulterioare.
- C130/1978 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor
si betoanelor.
- C122/1989 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea lucrarilor
de constructii din beton aparent cu parament natural.
- Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-1971 - Elemente
prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat - Procedee si
dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.
- C155/1989 - Normativ privind prepararea si utilizarea betoanelor cu agregate
usoare.
- Normativ pentru verificarea calitatii, receptia lucrarilor de constructii si
instalatii.
- C170/1987 - Instructiuni tehnice privind protectia elementelor din beton
armat si beton precomprimat supraterane situate in medii agresive naturale
si industriale, inclusiv modificarile si imbunatatirile ulterioare.
- SR EN 12390-8:2009 - Incercare pe beton intarit. Partea 8: Adancimea de
patrundere a apei sub presiune.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

102

SR EN 12390-6:2002 - Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit.


Determinarea rezistentelor mecanice.
SR EN 3518:2009 - Incercari de laborator ale betoanelor. Determinarea
rezistentei la inghet - dezghet.
SR 5440:2009 Incercari pe betoane. Verificarea potentialului de reactie
alcalii silice pentru agregate.
STAS 5511 - 89 - Incercari pe betoane. Determinarea aderentei dintre beton
si armatura. Metoda prin smulgere.
SR 2883:2009 - Incercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a
betonului intarit.
SR EN 13298:2004.
SR EN 1766:2002 - Produse si sisteme pentru protectia si repararea
structurilor de beton. Metode de incercari. Beton de referinta pentru incercari

Documentatii (ce se cere Antreprenorului)


Dozaje (retete) stabilite prin incercari (design mixes). Retetele se vor stabili
conform prevederilor NE012/2007.
Cu cel putin 60 zile inainte de a incepe betonarea, Antreprenorul va inainta
dozajele (retetele) de control pentru fiecare clasa de beton, aratand ca dozajul si
componentii betonului vor da un beton care va statisface cerintele specificate.
Betonare pe timp foarte cald sau pe timp friguros. Antreprenorul va prezenta
metodele propuse spre a satisface cerintele pentru prepararea si livrarea in anotimpul
foarte cald sau pe timp friguros. In acest scop se vor consulta normativele C 16/1984,
NE012/2007.
Adaosuri.
Daca Antreprenorul intentioneaza sa foloseasca intarzietor de priza sau
plastifiant sau alte aditive, va trebui sa depuna cu mult timp inainte datele fabricantului
spre a fi aprobate de Proiectant.
In acest scop se va consulta normativul NE012/2007.
Certificate.
Antreprenorul va trimite la timpul cuvenit Inspectorului de santier:
a) Buletine de laborator pentru fiecare dozaj, incercat, precum si certificatele de
la fabricanti si furnizori, atestand ca cimentul si ceilalti componenti sunt conform
specificatiilor;
b) Noile buletine de laborator, de fiecare data cand este necesar sa se schimbe
sursa, genul sau caracteristicile componentilor in timpul acestui contract.
c) Certificat(e) confirmand ca fiecare adaos chimic pus in opera este identic cu
mostra omologata si este compatibil cu ceilalti componenti din reteta stabilita.
Buletine de incercari.
Antreprenorul va furniza toate buletinele de incercari.
Probe si testare materiale pentru lucrarile de beton
Date generale.
Imediat ce este posibil, dupa semnarea contractului, Antreprenorul va furniza
spre aprobarea Proiectantului mostrele cerute prin specificatii sau solicitate de
Proiectant, impreuna cu o lista a surselor pe care le propune Antreprenorul pentru
obtinerea materialelor ce necesita aprobare, certificare si testare. Antreprenorul va
executa testarea conform cu instructiunile primite de la Proiectant si dupa cum se
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

103

specifica mai jos. Antreprenorul va asigura un laborator pe santier, unde se vor face
majoritatea testelor, in afara cazului in care se prevede diferit. Inaintea testarii,
Proiectantului i se va da o notificare corespunzatoare care sa-i permita asistarea la
teste. Toate costurile aferente testelor se vor suporta de Antreprenor. Acestea sunt
definite de NE012/2007.
Proiectantul poate cere ca anumite materiale sau testele de control a calitatii sa
se testeze / sa aiba loc intr-un laborator independent (neutru). Costurile aferente primei
testari pe orice material sau pentru lucrarile terminate se vor suporta de "Prima Parte"
din Contract, iar costurile aferente retestarilor ulterioare, necesare datorita faptului ca
primul test a esuat (nu a avut rezultate conform specificatiilor) se vor plati de catre
Antreprenor.
Toate costurile necesare testarii si asigurarii rapoartelor sau certificatelor
aferente, indiferent daca sunt cerute prin specificatii sau de catre Proiectant, se vor
suporta de Antreprenor, adica se vor include in preturile unitare pentru lucrarile de
beton.
Agregate.
Prelevarea mostrelor si testarea agregatelor se va executa conform prevederilor
capitolelor respective din SR EN 12620 + A1:2008 si NE012/2007.
Probele de minimum 50 kg se vor prezenta Proiectantului, periodic, dupa
solicitari, pentru inspectare, analiza si testare si daca sunt aprobate de Proiectant, tot
agregatul fin si grosier de diferite tipuri de beton folosit in proiect trebuie sa fie de o
calitate si granulatie cel putin egala cu cea a probei aprobate (omologate).
In decursul executarii lucrarii se vor face frecvente verificari de rutina prin
laboratorul de pe santier si rezultatele acestor teste se vor furniza in timp util
Proiectantului.
Lucrarile vor continua atata timp cat rezultatele arata respectarea conditiilor
impuse.
Apa
Apa pentru amestec se va testa conform SR EN 1008:2003, in momentul
aprobarii statiei de betoane care alimenteaza beton pentru lucrari, sau in cazul in care
se intentioneaza schimbarea sursei.
Adaosuri
Adaosurile vor respecta prevederile normativului NE012/2007.
Ciment
Antreprenorul va furniza in dublu exemplar un certificat de testare (certificat de
conformare), impreuna cu fiecare lot de ciment livrat pentru lucrari, pentru a dovedi
respectarea specificatiilor. Certificatele vor fi insotite de o copie a certificatului cu
rezultatele testelor. Lotul respectiv va fi identificat clar prin certificat. Certificatul,
semnat de un reprezentant autorizat al Fabricantului, va mentiona ca proba a fost
testata de catre Producator sau de catre un laborator aprobat si ca respecta in orice
privinta prevederile specificatiilor pentru tipul respectiv de ciment.
Acest certificat nu il va scuti pe Antreprenor de raspunderea sa de a asigura
numai ciment care respecta prevederile mentionate in scopul introducerii in lucrari.
La livrarea pe santier se vor face testele de control obisnuite pentru calitatea
materialului, pe probe prelevate conform SR EN 196-3+A1:2009, , SR EN 196-1:2006,
in cadrul laboratorului de pe santier, NE012/2007.
Materiale
Materiale pentru beton de rezistenta
Agregate pentru beton din surse naturale (agregat greu). Date generale.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

104

Agregatul greu consta in principal din material granular necorosiv rezultat fie din
dezintegrarea naturala a stancilor, fie din procesul de macinare mecanica a pietrei dure
si pietrisului.
Agregatul greu trebuie sa fie conform cu prevederile STAS 4606-80, SR EN
12620+A1:2008, NE012/2007.
Agregatele din surse marine se pot folosi functie de respectarea normativului
NE012/2007.
Standardele de referinta pentru agregate sunt:
- SR EN 12620+A1:2008 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare
cu lianti minerali.
- STAS 4606 - 80 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu
lianti minerali.
Metode de incercare
SR 662:2002 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii
tehnice de calitate
Agregate pentru beton din surse naturale (agregat greu). Calitate agregat.
Agregatul trebuie sa fie dur, rezistent si curat, fara a contine materii nocive intr-o
astfel de forma sau in cantitate suficienta pentru a avea o influenta negativa asupra
rezistentei dupa orice perioada de intarire a betonului sau asupra rezistentei in timp a
betonului, inclusiv rezistenta la coroziune a armaturii (dupa caz). Asemenea materiale
nocive sunt enumerate mai jos:
- argila, mai ales sub forma unei membrane adezive;
- mica, marne, sau alte materiale laminate (care se exfoliaza);
- particule solzoase sau alungite;
- carbune si alte impuritati organice;
- pirite de fier si saruri solubile, ca de exemplu sulfati de calciu, magneziu si
sodiu.
Daca nu se pun la dispozitia Proiectantului probe satisfacatoare privind
performanta generala a acestor agregate, cantitatile maxime de argila, namol sau praf
fin sau impuritati organice nocive sunt determinate conform prevederilor.
Particulele vor fi curate si fara nici un strat aderent cum ar fi de exemplu o
pelicula de argila.
Sulfatii exprimati prin cantitatea totala de SO3, din fiecare agregat fin si grosier
nu vor depasi 0,5 % din greutate.
Pietris (nu trece prin sita de 0-7 mm) pentru beton folosit in elemente de
rezistenta.
Pietrisul va fi produs prin macinare secundara sau tertiara a produsului din
macinarea primara sau secundara a pietrei de calcar aprobate care e retinuta de sita
care are ochiurile de cel putin 2 ori mai mari decat dimensiunea nominala a agregatului
final care trebuie produs.
Cantitatea substantelor nocive nu va depasi limitele precizate in NE012/2007.
Dupa imersiune in apa timp de 24 ore, proba care a fost in prealabil uscata nu
va trebui sa-si mareasca greutatea cu peste 10 %, iar daca se va folosi la structuri
impermeabile, cu peste 5 %.
Granulometria pietrisului cand se determina prin testare conform SR EN
12620+A1:2008 ,se va mentine in limitele date NE0122007.
Agregatele cu o singura dimensiune se vor combina in proportie necesara
pentru a asigura granulatia generala a pietrisului in limitele prevazute in NE012/2007.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

105

Cantitatile sau proportia din agregatul de o singura marime care urmeaza a se


combina pentru a forma pietrisul poate varia din timp in timp, dupa necesitati, functie
de natura si sursa agregatului - nisip si pietris - pentru a produce un beton de densitate
maxima si lucrabilitate maxima, folosindu-se un raport minim de apa/ciment.
Dimensiunea maxima: 40 mm pentru orice beton, cu exceptia celui pentru pereti
si placi sub 20 cm grosime si pentru betonul turnat prin pompare, care vor avea
agregate de 20 mm.
Pietris pentru egalizare si beton masiv.
Pietrisul pentru straturi de egalizare de baza si beton masiv turnat sub blocurile
de fundatie se poate obtine si prin sfaramarea la dimensiunea ceruta a blocurilor de
zidarie casate.
Agregat marunt - nisip (trece prin sita de 0-3 mm) (conform SR EN
12620+A1:2008 si NE012/2007).
Agregatul intalnit va consta din nisip de cariera naturala sau material fin de
sfaramare secundara si tertiara a produselor provenite de la concasarea primara si
secundara a rocii aprobate, retinuta de o sita cu deschideri cel putin de 2 ori mai mari
decat dimensiunea nominala a agregatului sau un amestec din asemenea nisip de
cariere naturale din material fin sau de concasare.
Sfaramaturile fine si nisipul natural va trebui spalat (daca e nevoie) cu apa.
Granulometria nisipului, cand se determina prin testare, conform SR EN
12620+A1:2008 se va incadra in limitele uneia din zonele de granulatie data in
NE012/2007.
Balast (agregat total)
Definitie: material compus din amestec natural de nisip si pietris folosit ca atare.
Granulatia agregatului total, cand se determina prin testare conform SR EN
12620+A1:2008, se va incadra in limitele date in normativul NE012/2007.
Agregatul total va fi conform, in toate privintele, cu exceptia granulometriei, cu
conditiile pentru nisip si piatra si, in scopul testarii, cu exceptia testului de
granulometrie, materialul se va separa in material sub 5 mm (3/16") si material de 5
mm (3/16") si peste. Aceste materiale se vor considera nisip si respectiv pietris.
Ciment pentru structuri
Calitatea cimentului
Cimentul va fi ciment cu priza normala, de orice fabricatie, conform, SR ISO
7005-1:1999, si NE012/2007, anexa IV.1, rezistent la agresivitate sau alte cimenturi
vor fi folosite numai unde si cand va indica Proiectantul sau proiectul, in conformitate
cu NE012/2007.
In momentul punerii in opera, cimentul va avea curgerea libera si nu va avea
bucati compacte.
Starea de conservare se determina conform SR ISO 3310 1:2000.
Tolerante
Loturile de ciment care nu corespund integral cu prevederile standardelor
mentionate la V.1.3. pot fi folosite la egalizari sau in placile turnate la nivelul terenului
din cadrul perimetrului cladirii, cu conditia sa se asigure dovada ca betonul intarit
atinge rezistenta prescrisa la 56 zile.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

106

Apa pentru lucrari de betoane


Apa de amestec
Apa care se va folosi pentru amestecul cu ciment va fi dintr-o sursa aprobata si
va fi curata, fara materii daunatoare.
Aceasta apa nu se va folosi daca nu a fost aprobata si testata corespunzator.
Testarea se va face conform SR EN 1008:2003, se vor verifica: limpezimea; mirosul;
reactia la turnesol; continutul in deseuri industriale; continutul in saruri.
Apa de stropire
Apa folosita pentru stropire poate fi din orice sursa, cu conditia ca concentratia
de sulfati, determinata conform STAS 3069-87, sa nu depaseasca 2000 mg / dm3.
Adaosuri
Cand Antreprenorul doreste sa foloseasca un adaos, se vor respecta
prevederile NE012/2007.
Adaosurile pot fi:
- reductori de apa
- antrenori de apa
- intarzietori de priza
- acceleratori de priza
- protectie la inghet
Betoane
Beton proaspat
Incercarile pe beton proaspat se fac conform SR EN 12390 -8:2009.
Inainte si in decursul operatiilor de betonare, se vor efectua teste pentru a
verifica lucrabilitatea si temperatura betonului proaspat, pentru clasa 20 si pentru clasa
superioara.
Probele (mostrele) se vor preleva la locul de descarcare din vehiculul de
transport. Periodicitatea de prelevare a probelor si verificarea unui tip anume de beton:
2 verificari/schimb de 8 ore si cel putin din 25 m3 dintr-un tip anume de beton.
In perioadele calde sau reci: 2 verificari suplimentare la orele critice.
Lucrabilitatea betonului proaspat
Lucrabilitatea se va stabili prin testul de tasare a conului la amestecul de beton
conform NE012/2007.
Lucrabilitatea necesara pentru fiecare dozaj se va stabili prin grija
Antreprenorului in momentul prepararii dozajelor de proba, pentru a se asigura toate
cerintele din punct de vedere al rezistentei mentionate.
Tolerante admise:
Tasarea con.: 25 mm sau 1/3 din valoarea ceruta, care din ele este mai
mare.
Temperatura betonului proaspat
Temperatura betonului nu va depasi +320 C in momentul turnarii betonului in
structuri obisnuite, altele decat cele masive, adica acelea ale caror dimensiuni sunt
astfel incat in timpul hidratarii cimentului este generata caldura excesiva. In cazul
acesta, temperatura nu va depasi +16o C. In perioadele calde si reci se vor face
verificari dese ale temperaturii betonului la livrarea si dupa turnarea in cofraje.
Rezultatele se vor inregistra. Temperatura aerului, viteza vantului si umiditatea relativa
se vor inregistra de asemenea. Toate aceste date se vor identifica la lucrarile in curs
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

107

de executie pentru ca conditiile invecinate unei parti din structura sa poata fi


determinate, daca e cazul, ulterior.
Masuri in cazul nerespectarii prevederilor aferente betonului proaspat.
Pierderea lucrabilitatii. Nu este permisa adaugarea de apa la beton in momentul
ajungerii la santier, in afara cazului in care apa este necesara pentru corectarea
dozajului, pentru a se atinge tasarea conului ceruta, in limitele raportului maxim
specificat de apa/ciment si in afara cazului in care nu a fost dozat corespunzator in
betoniera si in afara cazului in care acest lucru este intamplator.
Beton intarit
Antreprenorul va pregati sectiuni de proba pentru stalpi, grinzi, placi, pereti etc.,
pentru a testa sistemul sau de cofrare si metodele de betonare, in scopul demonstrarii
eficientei metodei de compactare pe care intentioneaza sa o aplice si va arata fiecare
tip de finisare pe care-l propune ca standard pentru lucrare.
In decursul executarii operatiilor de betonare se vor efectua teste de
compresiune conform BS 1881, partea 4-1970, pentru beton clasa 20 sau clase
superioare.
Se vor face 2 seturi de cuburi de proba in fiecare zi in care se foloseste un tip
anume de beton sau cel putin din fiecare 25 m3 produsi din tipul respectiv. Nota:
producerea simultana a doua sau mai multe tipuri de beton de catre aceeasi statie nu
se accepta.
Probele se vor preleva la locul de descarcare din vehiculul de transport. Fiecare
cub va fi format dintr-un singur esantion luat dintr-un auto-mixer ales la intamplare.
Din cele 2 serii de mai sus, una se va lasa la lucrare langa betonul din care a
fost prelevata si se va trata similar si in aceleasi conditii, iar cealalta se va transporta
dupa 72 ore la laboratorul de testare si se va supune la testarea obisnuita de laborator.
In general, cuburile se vor testa dupa 28 zile cu toleranta de 8 ore. Se accepta
si testarea cuburilor la 7 zile. In acest caz, rezultatele se considera satisfacatoare daca
totalizeaza 70% din rezistenta necesara la 28 zile.
Pentru comparatii mai exacte, se vor folosi prescriptiile NE012/2007.
Probele de beton proaspat pentru cuburile de proba se vor obtine prin metoda
corespunzatoare specificata in SR EN 12390-8:2009 si NE012/2007.
- Densitatea aparenta, SR EN 12390-8:2009.
- Durabilitatea, SR EN 12390-8:2009
- Continutul de agregate cu Dmax < 3,15 mm,
- Continutul de aer oclus, NE012/2007.
- Inceputul de priza, NE012/2007.
Pentru confectionarea cuburilor de proba, Antreprenorul va furniza 12 forme
metalice corespunzatoare, conform si SR EN 12390-6:2010 si NE012/2007.
Antreprenorul va furniza 2 recipiente de apa corespunzatoare de dimensiunea
ceruta, care vor contine apa curata improspatata de cel putin 2 ori pe luna si mentinuta
la temperatura +20 (+/- 2)o C.
Dimensiunea si numarul cuburilor de proba intr-o serie
O serie va fi constituita din 3 cuburi de proba/schimb din sarje diferite in interval
de maximum 3 ore. Din fiecare proba se vor confectiona minimum doua cuburi.
Acceptarea probelor de rezistenta pe cuburi
Respectarea conditiei rezistentei la compresiune se considera indeplinita daca:
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

108

Rezistenta medie determinata la orice serie de cuburi conform NE012/2007


pentru varsta de 28 zile pe baza mediei obtinute pe schimb, este cel putin
egala cu 1,2 Bc.
Fiecare cub are o rezistenta mai mare decat 85% din R28 20o C.

Masuri in cazul in care prevederile de la V.3.2.8. nu sunt indeplinite


Se vor respecta prevederile NE012/2007.
Daca numai un rezultat pe cub nu respecta a doua conditie de mai sus, atunci
rezultatul se va considera valabil numai pentru sarja respectiva de beton din care s-a
prelevat cubul respectiv, cu conditia ca rezistenta medie a seriei sa se incadreze in
prima conditie.
Daca mai mult de 1 cub dintr-o serie nu indeplineste a 2-a conditie, sau daca o
serie nu indeplineste prima conditie, atunci tot betonul din toate sarjele reprezentate de
cuburile respective se considera ca nu indeplinesc conditiile de rezistenta.
Se vor lua masuri privind betonul reprezentat de cuburile de proba de mai sus,
conform indicatiilor Proiectantului de acord cu Proiectantul de Rezistenta al Proiectului.
Aceste masuri pot varia de la acceptare (in cazuri mai putin grave) la testare
nedistructiva a betonului intarit din structura sau teste sub sarcina a structurii sau partii
din acesta sau respingerea si indepartarea elementului de beton in cauza.
Tolerante pentru beton monolit si elemente de rezistenta
Se vor respecta prevederile normativului NE012/2007.
LIVRARE, MANIPULARE SI DEPOZITAREA MATERIALELOR PENTRU
BETOANE
Date generale
Materialele folosite la lucrare vor fi noi, de calitatea si tipul specificat aici si
similar cu probele aprobate. Livrarea se va face cu suficient timp inainte pentru a da
posibilitatea la nevoie de a se preleva si testa noi probe.
Nu se va folosi nici un material inainte de a fi aprobat si materialele care nu au
fost aprobate se vor indeparta imediat de la lucrari pe cheltuiala Antreprenorului.
Agregate
Agregatele se vor livra si stoca separat dupa sursele si sorturile respective.
Manipularea se va face astfel incat sa nu apara segregarea, pierderea partilor fine sau
amestecarea cu pamant sau materii straine. Daca apare segregarea sau se amesteca
diferite sorturi de agregate, acestea se vor trece din nou prin sita inainte de folosire.
Agregatele provenite din diferite surse sau de diferite marimi nu se vor folosi unul in
locul altora, acestea se vor amesteca numai in scopul obtinerii unor granulometrii
diferite.
Se va livra la locul de stocare intr-un singur camion numai o singura marime de
agregat. Agregatele se vor depozita in gramezi de o singura marime pe suprafete
separate acoperite de un strat compact (platforma) tare, pentru a se preveni
amestecarea cu pamant sau alte substante straine.
Daca aceste stive sunt apropiate una de alta, se vor separa prin dulapi.
Gramezile de pietris se vor dispune in straturi orizontale, de maximum 1 m fiecare ca
grosime, pentru a se preveni segregarea.
Agregatele spalate trebuie stocate cel putin 24 ore inainte de dozare pentru
evacuarea apei.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

109

Livrarea, manipularea si depozitarea cimentului


Cimentul se va livra in cantitati suficiente pentru a se asigura ca nu vor interveni
intreruperi in lucrari inainte de terminarea betonarii conform programului stabilit. In
anotimpul ploios cimentul se va depozita imediat la primirea lui pe santier.
Transportul cimentului livrat in saci se face numai in vagoane sau camioane
acoperite. Cimentul livrat in saci se va depozita intr-un sopron etans cu pardoseala
uscata sau platforma uscata care e ridicata la minimum 30 cm de cota terenului. Sacii
se vor stivui unul langa altul pentru a reduce circularea aerului, dar nu se vor stivui pe
peretele exterior. Modul de stivuire va permite accesul usor pentru inspectare,
separare si identificarea fiecarui transport in ordinea datelor lor de fabricatie. Fiecare
stoc se va eticheta mentionandu-se greutatea, numele fabricantului, data de fabricare,
marca si tipul.
Daca ulterior cimentul se va manipula in vrac pentru transportul la statia de
betoane, se vor asigura cutii corespunzatoare confectionate, sau silozuri in care se va
depozita cimentul ferit de umezeala.
Amestecarea diferitelor sorturi de ciment sau tipuri in cutii sau silozuri nu este
permisa.
Transportul cimentului in vrac se va face numai in recipienti cu transport
pneumatic.
Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz, cu transport pneumatic.
CONDITII DE EXECUTIE
Dozarea
Date generale
Pentru fiecare tip in parte, Antreprenorul va raspunde de selectarea proportiilor
de agregate, ciment, a lucrabilitatii agregatului, a raportului (apa/ciment) pentru a se
atinge rezistenta necesara, precum si de orice alte proprietati necesare asigurarii
rezistentei, a aspectului compact si a unei suprafete finite corespunzatoare a betonului.
Inainte de inceperea lucrarilor pe santier, Antreprenorul va prezenta detalii pentru
retete la fiecare tip de beton care se va folosi la lucrari, pentru a fi aprobate de
Proiectant. Mostrele tuturor materialelor care se vor folosi in diverse retete se vor
prezenta de asemenea spre aprobare.
Beton turnat cu pompa
Se va permite turnarea betonului cu pompa, cu conditia respectarii conditiilor din
aceasta specificatie. De asemenea se vor respecta prevederile normativului
NE012/2007.
Se va acorda atentia cuvenita ajustarii corespunzatoare a marimii granulometriei
nisipului spre a evita separarea laptelui de ciment si segregarea in timpul operatiilor de
pompare.
Includerea de adaosuri plastifiante pentru reducerea cantitatii de apa sau a altor
materiale in scopul imbunatatirii caracteristicilor de curgere a betonului vor fi permise
numai daca se va demonstra ca acestea nu afecteaza negativ betonul in stare plastica
sau in lucrare terminata.
Stabilirea retetelor preliminare de control (RPC)
Dozajul preliminar se alcatuieste astfel incat sa se asigure betonului
caracteristicile necesare scopului de punere in opera:
- lucrabilitatea
- rezistenta necesara betonului intarit
- omogenitatea
- impermeablitatea
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

110

- conditiile de exploatare.
Astfel, parametrii de care trebuie sa se tina seama sunt prezentati in
NE012/2007.
Aceste retete P.C. se vor prepara in conditiile de lucru indicate de Proiectant,
folosind probe reprezentative din materialele propuse spre a fi folosite sau care se
folosesc deja la lucrari.
Pentru fiecare reteta propusa se va face o compozitie mai bogata cu 20 kg
ciment/m3 si o compozitie mai saraca cu 20 kg ciment/m3.
Se vor face 3 amestecuri din fiecare compozitie de mai sus si se vor face 4
cuburi din fiecare amestec, 12 in total pentru reteta.
Sase cuburi se incearca la 7 zile, restul la 28 zile dupa turnare.
Retetele se vor judeca in functie de factorul de lucrabilitate si compactare
respectiv daca media rezultatelor pe cuburi din fiecare lot de 6 depaseste conditiile de
rezistenta prevazute mai sus.
In cazul in care Antreprenorul modifica sursa sau tipul unui element component
din beton sau se intalnesc greutati in turnarea betonului dintr-o reteta aprobata, in
perioadele calde, vor fi necesare retete de verificare suplimentare si cuburi de proba
pentru a se dovedi ca sunt respectate conditiile generale din specificatii. Este necesar
ca Proiectantul sa aprobe schimburile respective.
Dozarea componentelor betonului
Dozarea agregatului
- De obicei, masurarea se va face la greutate si Antreprenorul va asigura cel
putin o instalatie de dozare si cantarire aprobata de Proiectant.
- Mijloacele de cantarire ale agregatului vor avea o precizie de 3 %.
Diversele ingrediente se vor adauga separat, succesiv, in acelasi bunker de
cantarire pana la atingerea cifrei exacte pe cadran, stabilite de comun acord
cu Proiectantul, pentru diferitele retete, cimentul adaugandu-se ultimul.
- Antreprenorul va asigura compartimente separate sau bunkere separate
pentru fiecare dimensiune sau categorie de agregat.
- Masurarea la volum poate fi permisa de Proiectant pentru lucrari de marime
ce nu depasesc 2 m3 fiecare si unde betonul se va prepara cu betoniera
mobila adusa langa lucrare.
- Cutiile de dozare a proportiilor corecte trebuie folosite cu aprobarea
Proiectantului; acestea se vor umple fara a se compacta agregatul la o
adancime uniforma, prestabilita, la dimensiunile cutiei, acordandu-se
tolerante pentru infoierea agregatului fin datorita umezelii (daca este cazul).
Dozare ciment
De obicei se va face la greutate si Antreprenorul va asigura cel putin un dozator
separat cu cantar propriu unde se poate cantari fiecare lot cu o precizie de 2%.
Cimentul se mai poate masura cu sacul, cu conditia ca marimea fiecarei retete
sa fie astfel incat la fiecare sa intre un numar intreg de saci.
Cand Proiectantul a aprobat dozarea volumetrica, cimentul se poate masura cu
conditii de masurare verificate si aprobate de Proiectant.
Dozare apa
Statia de beton se va prevedea cu un rezervor de apa si un dispozitiv de
masurare a cantitatii de apa care trebuie adaugata la reteta cu o precizie de 2%.
Cantitatea necesara de apa se va descarca direct in toba sau malaxor.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

111

Robinetele etc., se vor verifica regulat pentru a se evita scurgeri in


toba/malaxor. Robinetele de umplere si descarcare ale dozatorului de apa vor fi astfel
interblocate incat robinetul de descarcare nu se poate deschide inainte ca dispozitivul
de umplere sa fi fost complet inchis.
Cand s-a aprobat "dozarea volumetrica" sau cand s-a aprobat reteta de catre
Proiectant pentru prepararea betonului pe santier cu malaxoare (betoniera) mobile,
betoniere rutiere sau manual, apa se va doza numai cu recipiente gradate aprobate.
Dozarea adaosurilor chimice
Statia pentru prepararea betonului se va echipa cu utilaje de preparare,
depozitare si dozare a adaosurilor in cazul in care adaosurile sunt aprobate de
Proiectant.
In asemenea cazuri, Antreprenorul va pune la dispozitie cel putin un dispozitiv
de masurare al adaosurilor, care poate asigura reglarea imediata pentru varietatea
cantitatii adaosurilor care se dozeaza, cu o precizie de 0,1 % la litru.
Reglarea echipamentelor se va verifica la intervalele solicitate de Proiectant si
se vor prezenta spre inspectarea Proiectantului inregistrari ale acestor verificari de
reglare.
Amestecare mecanica
Echipamente
Antreprenorul va folosi in general betoniere mecanice; cu exceptia sarjelor de
maximum 1/4 m3, care se pot amesteca manual conform prevederilor de mai jos.
Statia pentru prepararea betonului va cuprinde o betoniera cu sarje discontinui cu toba
sau malaxor, indeplinind cerintele unei exploatari sigure. Paletele se vor inlocui cand
orice parte sau sectiune din ele s-a uzat cu 2,5 cm peste sau sub valoarea
dimensiunilor originale din proiectul fabricii producatoare. Un exemplar din proiectul
fabricatului cu dimensiunile si dispunerea paletelor se va tine la dispozitia
Proiectantului.
Materialele constituente uscate, dupa masurare, se vor descarca direct in
toba/malaxorul betonierei sau intr-o palnie de incarcare prinsa de betoniera. Se va
avea grija pentru impiedicarea contaminarii materialelor cu materii nocive de orice
natura. In cazul unei asemenea contaminari materialele sau betonul amestecat se vor
indeparta de pe santier.
In anotimpul umed, masa nisipului si pietrisului se va modifica daca este nevoie
a lua in considerare apa libera din acestea si apa din reteta se va reduce cu cantitatea
de apa libera din agregat.
Echipamentul de malaxare se va pastra curat fara beton depus pe pereti si
murdarii.
Amestecare mecanica
Generalitati
- cimentul si agregatele se vor malaxa temeinic in proportiile aprobate, intr-o
betoniera mecanica cu sarje discontinui, in afara cazului in care se aproba
diferit
- cantitatea betonului amestecat in orice sarja nu va depasi 80 % sau nu va fi
sub 75 % din capacitatea nominala a betonierei.
- se va adauga apa in timpul amestecarii, suficienta numai pentru a pregati
betonul la lucrabilitatea ceruta. Teste de tasare a conului se vor face cand
lucrarile de betonare sunt in curs de desfasurare, pentru a se asigura ca se
mentine consistenta ceruta.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

112

corectarea betonului care s-a intarit partial (adica amestecarea lui cu sau
fara ciment in plus, agregat sau apa) nu este permisa. Similar malaxarea
excesiva care necesita adaos de apa pentru pastrarea consistentei necesare
nu se permite.
orice amestec care segrega in timpul descarcarii se va respinge si materialul
se va indeparta de pe santier.
incetarea lucrarilor, inclusiv opririle care depasesc 60 minute in anotimpul
rece si 30 minute in anotimpul cald, malaxoarele si toate celelalte
echipamente de manipulare se vor spala bine cu apa curata.

Amestecare prin betoniere cu toba


Agregatul uscat si cimentul se vor amesteca "uscat" cel putin 4 rotiri a tobei,
dupa care se va adauga treptat cantitatea necesara de apa in timp ce toba este in
miscare si betonul este amestecat pana capata culoare uniforma si consistenta
uniforma, cel putin 2 minute in anotimpul rece.
Amestecarea cu betoniera cu malaxor (amestec fortat)
Agregatele uscate si cimentul se vor amesteca "uscat" cel putin 4 rotiri ale
paletelor dupa care se va adauga treptat cantitatea necesara de apa cu paletele in
miscare si apoi betonul este amestecat pana capata culoare si consistenta uniforma,
cel putin un minut in anotimpul rece.
Protejarea echipamentelor de caldura sau frig
Rezervoarele sau auto-cisternele pentru transportul apei, containerele expuse la
soare si conductele de apa pentru beton se vor izola, iar stratul izolator se va vopsi alb
sau argintiu.
Constructiile de depozitare ale cimentului, peretii superiori si verticali ai
bunkerelor de descarcare ai betonierelor, tamburele autobetonierelor, conductele de
transport ale betonului se vor vopsi alb sau argintiu.
Bunkerele de cantarire, betonierele, partea superioara a bunkerelor de
descarcare ale malaxoarelor se vor adaposti.
Antreprenorul va lua masuri corespunzatoare pentru ca pietrisul sa nu se
incalzeasca excesiv, prin mentinerea la umbra a zonei de alimentare sau stropire.
Toba betonierelor si paletele malaxoarelor se vor verifica frecvent in sezon cald
ca sa nu acumuleze ciment si mortar care ar reduce randamentul. Aceste acumulari se
vor indeparta. De asemenea, in perioada rece se va verifica si proteja in permanenta
impotriva inghetului.
Amestecarea manuala
Betonul preparat manual, cand se permite acest lucru, se va executa in loturi de
maximum 1/4 m3 si se va amesteca pe o platforma etansa, orizontala si curata.
Agregatul va fi masurat in recipiente gradate. Agregatul grosier se va imprastia mai
intai si cel fin dupa aceea. Grosimea totala a stratului nu va depasi 30 cm.
Cimentul uscat se va imprastia pe agregatul fin si intreaga masa se va invarti de
minimum 2 ori. Apa curata se va adauga apoi si intreaga masa se va invarti minimum
de 3 ori, fara a socoti mijloacele de transport sau cofraje.
Turnare, compactare si finisaj
Transportul betonului de la betoniera
Betonul se va transporta de la betoniera la locul de punere in opera cat mai
repede posibil, folosind mijloacele si metodele care sa impiedice segregarea
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

113

materialelor, uscarea necorespunzatoare sau cresterea temperaturii, inghetarea,


pierderea sau contaminarea ingredientelor si va asigura calitatea si consistenta
corespunzatoare a betonului.
Galetile, autobetonierele sau echipamentul de pompare nu vor contine beton de
dozaj diferit sau care contine ciment de o alta calitate.
Daca nu s-a obtinut aprobarea pentru pompare, atunci se vor respecta intocmai
instructiunile fabricantului.
Antreprenorul va prevedea situatii alternative adecvate pentru transportul si
turnarea betonului in cazul unei defectiuni a pompei, pana ce betonarea va ajunge la
un rost de lucru amplasat rezonabil.
Manipularea betonului la punerea in opera
Betonul se va descarca cat mai aproape posibil de pozitia finala in cofraj pentru
a evita manipularea ulterioara sau curgerea. Antreprenorul poate folosi orice anotimp
din an:
- bene metalice, 180 l continut maximum la turnarea de plansee subtiri,
suprabetonari.
- idem, orice capacitate cand se toarna alte elemente;
- echipament de pompare si echipament pneumatic de transport de un tip
corespunzator cu capacitate si putere corespunzatoare;
- jgheaburi inclinate metalice sau cu captusire metalica (nu aluminiu) cu panta
maximum 1 verticala si 2 orizontala si minimum 1 verticala la 3 orizontale.
Cand sunt necesare pante abrupte sau jgheaburi de peste 6 m lungime,
betonul se va descarca intr-un bunker sau bena de tip 1 aprobat inainte de a
fi distribuit;
- Antreprenorul poate folosi si benzi transportoare dar nu in anotimp cald sau
rece. Acestea vor fi orizontale sau cu o panta care nu va duce nici la
segregare nici la pierderi de material si nici nu vor permite ca betonul sa se
lipeasca de banda de retur si va fi astfel dispusa la desfasurare incat sa se
impiedice segregarea.
Alte dispozitive care se pot folosi in timpul anului:
- carucioare impinse manual si/sau roaba care sa nu curga sau sa fie
prevazute cu capac in timpul anotimpurilor cald si rece;
- lopeti.
Toate echipamentele vor fi pastrate curate si fara pojghite de beton intarit, prin
udare si spalarea cu apa in abundenta dupa fiecare turnare sau dupa pauze in lucru
care depasesc 1 ora.
Se vor prevedea podine de circulatie peste armaturi, astfel ca acestea sa nu fie
deformate, deplasate au avariate.
Turnarea betonului. Generalitati
Nu se va turna nici un beton pana ce Antreprenorul nu obtine aprobarea sa o
faca de la Proiectant sau reprezentantul sau.
Antreprenorul va face cunoscuta Proiectantului cu cel putin 2 zile inainte intentia
sa de a turna beton in unul sau mai multe elemente si va asigura toate facilitatile spre a
permite Proiectantului sau reprezentantului sau sa examineze armarea si cofrajul
respectiv.
Cofrajele in care se vor turna beton se vor pregati in consecinta, conform
Cap.III, si se vor uda bine imediat inainte de turnare.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

114

Armatura se va verifica pentru a fi conforma cu prevederile Cap.IV (mai ales in


ceea ce priveste distantierii si distanta dintre bare).
Cu exceptia cazurilor in care se aproba diferit, betonul se va turna in cofraje cu
pompa, bena sau lopata.
Se interzice folosirea vibratoarelor pentru impingerea masei de beton proaspat.
La stalpi, pereti si elemente verticale similare, betonul se va turna inainte de
fixarea armaturii in planseul respectiv. Rostul de constructie se va afla sub partea
inferioara a grinzii celei mai coborate.
Elementele verticale se pot turna in 2 etape: in acest caz in imediata apropiere a
planului rostului se vor fixa 2 etrieri suplimentari (1 buc. sub si 1 buc. peste).
Betonul se va turna in straturi orizontale de maximum 50 cm grosime.
La plansee, betonul se va turna in straturi continue pana la executarea intregului
planseu sau a unei parti de marime aprobata (cum se arata pe planse).
Daca oprirea in alta parte a turnarii betonului pare dinainte inevitabila, in
prealabil se va pregati rostul de lucru la locul unde se va opri turnarea. Amplasarea
acestui rost va fi aprobata de Proiectant inainte de inceperea turnarii.
Betonul se va turna continuu pentru ca nici o cantitate sa nu se toarne pe un
beton care s-a intarit suficient de mult pentru a forma "cusaturi" sau planuri slabe in
cadrul sectiunii respective.
Betonul se va furniza intr-un asemenea ritm incat intervalul de timp dintre
straturile succesive sa nu depaseasca 20 minute.
Fiecare strat se va lega de cel anterior prin vibrare.
Straturile de beton nu se vor termina cu pante in forma de pene, ci vor avea
capete verticale si fete superioare netede.
Apa care se acumuleaza pe suprafata unei suprafete de beton proaspat turnata
trebuie indepartata.
Turnarea betonului de la inaltimea normala
Betonul poate cadea liber in cofrajele de pereti sau stalpi de la inaltime mai mica
de 2,00 metri.
Turnarea betonului de la inaltime mare
In sensul acestui paragraf se va considera mare orice inaltime care depaseste
2,00 metri si de la care betonul cade liber in cofrajul pentru pereti, stalpi sau alte
elemente.
Se va permite caderea libera pe toata inaltimea numai a amestecurilor de beton
coezive care nu segrega, cu conditia ca armatura sa nu fie deplasata, cofrajul avariat
sau miscat.
Altfel se vor folosi jgheaburi rigide sau flexibile in trunchiuri de con.
Antreprenorul va executa un perete etalon spre a demonstra eficienta metodei
sale propuse. Peretele ales ca specimen va avea cel putin 150 cm lungime.
Turnarea betonului pe vreme proasta
Se va intrerupe turnarea cand cantitatea de ploaie este suficienta spre a spala
suprafata betonului proaspat.
Betonul va avea o temperatura de turnare care nu creeaza dificultati din cauza
reducerii tasarii, prizei rapide sau rosturi "reci".
Temperatura betonului pus in opera nu va depasi 32o C, fac exceptie
elementele mai groase de 1,00 m, la care nu va depasi 30o C.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

115

Daca nu se iau masuri adecvate de Antreprenor, aprobate de Proiectant, nu se


va turna beton cand temperatura la umbra a aerului este de 44o C sau mai mare si
bate vantul din desert.
In astfel de imprejurari, betonul se va pune in opera tarziu dupa amiaza sau
noaptea.
Pentru turnarea betonului pe timp friguros se va consulta NE012/2007.
Daca temperatura armaturii este peste 50o C va fi stropita cu apa putin inainte
de betonare.
Detalii si metodele de turnare si manipulare a betonului in anotimpul foarte cald
vor fi corespunzator cu standardul ACI 305-77 capitolele 4.1, 4.2 si 4.3.
Cand grosimea betonului depaseste 150 cm, Antreprenorul va prezenta spre
aprobare Proiectantului propuneri care sa asigure ca in timpul turnarii:
- viteza de crestere a temperaturii in beton nu va depasi 150o C/ora in primele
3ore;
- dupa care viteza de ridicare si coborare a temperaturii in beton nu va depasi
35o C/ora;
- temperatura maxima a betonului nu va depasi 70o C;
- diferenta maxima dintre temperatura miezului si a suprafetei nu trece de 20o
C.
Propunerile vor avea in vedere:
- reteta betonului;
- temperatura de turnare;
- metode de tratare/protejare in perioada de intarire ("curing");
Atunci cand Proiectantul va cere, Antreprenorul va efectua masuratori in betonul
elementelor de grosimea aratata mai sus.
Metoda se va stabili de comun acord cu Proiectantul.
Compactare beton
Betonul se va compacta bine imediat dupa turnare.
Compactarea se va face prin vibrare mecanica, in functie de urmatoarele
prevederi:
- vibrarea va fi interioara in afara cazurilor in care se obtine o autorizatie
speciala pentru folosirea altor metode, de la Proiectant, fie in scris, fie cum
se prevede in aceste specificatii;
- vibratoarele vor fi de tip si model standard;
- Antreprenorul va asigura un numar suficient de vibratoare pentru
compactarea corespunzatoare a fiecarui lot;
- vibratoarele se vor manevra astfel incat sa asigure vibrarea corespunzatoare
in jurul armaturii si a elementelor inglobate, precum si la colturile si unghiurile
cofrajului fara a mai veni in contact direct cu cofrajul si armatura;
- vibrarea se va face la punctul de turnare si in zona cu beton proaspat turnat.
Vibratoarele se vor introduce si scoate incet din beton. Vibrarea va dura
suficient de mult si va fi de intensitate suficienta pentru a compacta bine
betonul, dar nu se va continua prea mult incat sa apara segregarea si nici ca
sa se formeze in zone mici mortar.
- vibratoarele se vor aplica la puncte uniform distantate intre ele la maximum
de 2 ori raza de care vibrarea este simtita in mod efectiv.
- vibrarea se va suplimenta cu folosirea indesarii manuale cu tije (vergele)
pentru a se asigura suprafete netede si beton dens, la colturi si in acele
locuri unde este imposibila folosirea vibratoarelor.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

116

prevederile prezentei clauze se vor aplica si elementelor prefabricate dar, cu


aprobarea Proiectantului, se pot folosi metodele de vibrare ale
producatorului sau vibrare exterioara.

Finisare suprafata beton


Aspectul suprafetelor formate de cofraje si tipare.
Suprafetele orizontale sau usor inclinate.
Suprafetele cu panta de sub 25% fata de orizontala se vor finisa dupa cum
urmeaza:
- Fata superioara a placii care urmeaza a se acoperi cu un strat de
pardoseala, hidrofug sau cu un strat de izolatie hidrofuga pentru apa sub
presiune se vor bate cu maiul pentru a se realiza cotele si pantele aratate in
plansele aferente contractului sau in alte domenii.
- Fata superioara a unui plan care nu se va acoperi ulterior cu alte materiale
va fi nivelata, finisata neted cu drisca sau mistria atata timp cat nu s-a facut
priza la cotele si pantele din planse sau in alta parte.
Driscuirea si prelucrarea cu mistria se va face pentru a preveni aparitia de
mortar in exces sau mustirea de lapte de ciment la suprafata betonului. Amprentarea
suprafetei se va executa prin folosirea unor dispozitive speciale la adancimile si cu
modelele descrise.
Fetele ascunse ale betonului se vor lasa asa cum raman dupa decofrare, cu
exceptia suprafetelor segregate care trebuie remediate. Fetele de beton care urmeaza
a se tencui se vor face aspre prin mijloace aprobate pentru a favoriza aderenta.
Fetele de beton care se vor finisa diferit fata de ce s-a specificat se vor pregati
conform indicatiilor intr-un mod convenit si aprobat.
Conditii de calitate pentru finisarea suprafetei betonului
Lucrarile de finisare ale betonului nu vor fi inferioare celor prezentate de
sectiunile etalon din punct de vedere calitativ si care au fost aprobate de Proiectant.
Masurile care trebuie luate in cazul nerespectarii etalonului de calitate
Suprafetele segregate se vor repara imediat dupa scoaterea cofrajului:
- gaurile superficiale lasate de apa/aer se vor umple;
- in cazul in care nu se dau alte instructiuni, fata betonului aparent turnat pe
cofraj se va freca imediat dupa scoaterea cofrajului pentru indepartarea
neregularitatilor si bavurilor de orice fel. Fetele ascunse ale betonului se vor lasa asa
cum raman dupa scoaterea cofrajului, cu exceptia cazurilor cand apar segregari, care
se vor repara.
In cazul in care:
a. apar deplasari ale armaturii la turnarea betonului;
b. cofrajele nu au sustinut betonul in mod corespunzator;
c. suprafata are un finisaj care nu este conform cu cel al sectiunilor acceptate de
proba;
Proiectantul, de comun acord cu Proiectantul de rezistenta al proiectului, vor
hotari ce metoda corespunzatoare se va folosi pentru repararea betonului de catre
Antreprenor.
ROSTURI
Rosturi de constructie (r.c.)
Aceste rosturi se vor executa in locurile aratate in planse sau conform aprobarii
Proiectantului. Cele neindicate in planse se vor executa si amplasa astfel incat sa nu
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

117

se prejudicieze rezistenta structurii sau aspectul suprafetei, cand aceasta va ramane


aparenta.
Amplasarea exacta a rosturilor de constructie care nu sunt indicate pe plansa va
fi decisa la santier luand in considerare echipamentul si forta de munca aduse de
Antreprenor pentru fabricarea, punerea in opera si compactarea betonului, precum si
modul de tratament dupa turnarea ("curing"), conditiile climaterice predominante in
perioada betonarii, natura si dimensiunile cofrajului si conditiile de lucru de la santier.
Antreprenorul va prezenta Proiectantului spre aprobare propunerile sale inainte
de a incepe lucrul.
Daca nu se va cere altfel in mod special,
- rosturile de constructie se vor amplasa aproximativ la mijlocul deschiderii, in
grinzile si in placile etajelor;
- pe perimetrul tuturor rosturilor, in plan vertical sau orizontal, se vor executa
muchii tesite.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare (fixarea unor sipculite de lemn
etc.) pentru a asigura o tesitura dreapta exacta la muchiile exterioare ale rosturilor.
Cand este necesara executarea rosturilor verticale in grinzi, limitele verticale pot
consta fie din tabla expandata sau din plasa de sarma subtire rigidizata prin tije
metalice prinse de armatura si lasata in beton acoperite cu cel putin 25 mm beton.
Inainte de turnarea betonului proaspat pe/sau langa beton intarit, cofrajele se
vor etansa pe perimetrul de contact.
Rost accidental
In cazul in care in timpul betonarii statia de betoane se opreste si nu mai
furnizeaza beton din diverse motive, se poate turna beton preparat manual V.650, care
trebuie furnizat in maximum o ora pana ce se ajunge la un rost de constructie
corespunzator amplasat.
Daca intre turnarea unor straturi succesive trece mai mult de o ora, atunci
operatiile se vor intrerupe si betonul se va lasa sa se intareasca cel putin 24 ore.
Apoi se va zgaria, curati, imbiba cu apa si daca Proiectantul dispune, se va
turna mai intai un strat de lapte de ciment sau mortar gras inainte de turnarea
urmatorului strat de beton.
Rosturi de dilatatie in structuri (r d s)
Material de umplere a rosturilor
Spatiul dintre fetele structurilor alaturate se vor umple cu foi prefasonate facute
dintr-un material rezistent la umezeala si rezistent la actiunea caldurii, umiditatii sau a
ciupercilor (parazitilor).
Material de etanseizare al rosturilor
La locurile aratate in planse: chit de etanseizare din 2 componenti bisulfidici
aplicabil pe suprafete verticale sau in panta, fara a curge sub actiunea indelungata a
soarelui.
Acoperirea rosturilor de dilatatie supuse traficului
Banda de cauciuc sintetic fixata in profile de aluminiu.
Acoperirea rosturilor de dilatatie verticala: banda din cauciuc sintetic.
Acoperirea partii de plafon a rostului de dilatatie: idem.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

118

PROTEJAREA SI TRATAMENTUL BETONULUI MONOLIT


Cerinte
Generalitati
Betonul preparat si pus de curand in opera va fi protejat prin mijloace aprobate
de actiunea directa a soarelui, a vanturilor uscate, a ploii si de contactul cu substante
care l-ar afecta negativ.
In plus, betonul proaspat va fi tratat in scopul de a impiedica viteza exagerata de
evaporare a apei de pe toata suprafata in perioada necesara hidratarii cimentului si
intaririi corespunzatoare a betonului.
Anotimp foarte cald sau rece
Daca temperatura la umbra a aerului este de +32o C si in urcare, sau +5o C si
in coborare, Antreprenorul va implementa metode de protejare si tratament sub
temperatura ridicata, sau scazuta, asa cum se aproba de Proiectant.
Tratament in perioada de intarire
Perioada minima de timp pentru protejarea si tratamentul betonului cu ciment
Portland normal ce se intareste in anotimp foarte cald cu vanturi uscate va numara cel
putin sapte zile.
In conditii normale, protectia si tratamentul vor fi mentinute cel putin patru zile, in
timpul carora temperatura medie a betonului va depasi +10o C.
Metode de tratament
Antreprenorul va folosi una din metodele descrise mai jos, numai dupa ce
betonul a devenit vartos.
i - Inundare
Suprafata va fi tinuta sub apa pe toata perioada de tratament.
ii - Aplicare continua a apei
Se realizeaza prin stropire cu o duza care atomizeaza apa (incat se formeaza
ceata si nu stropi), pana ce betonul se intareste.
iii - Acoperire
Intreaga zona tratata se acopera cu panza de sac (iuta) asezata direct pe beton
si mentinuta in mod continuu.
iv - Acoperirea cu foi impermeabile
Intreaga zona de tratat se mentine constant umeda prin stropire ca la (ii) de mai
sus, cel putin 18 ore, dupa care se acopera imediat cu foi impermeabile adecvate
acestui scop, fara rupturi sau goluri.
Se va mentine umed betonul in toata perioada de intarire.
Tratamentul stalpilor si peretilor din beton monolit
Cofrajul de lemn va fi tinut umed prin stropire cu apa pana ce betonul capata
suficienta rezistenta spre a permite desfacerea cofrajelor fara a dauna betonului.
Se va asigura aplicarea continua a apei in tot timpul operatiei de desfacere a
cofrajului.
Golurile lasate de conurile tirantilor de cofraj se vor umple si se vor face
remedieri cat mai curand posibil dupa decofrare astfel ca remedierile si mortarul de
umplere a golurilor sa se intareasca odata cu betonul inconjurator.
Tratamentul planseelor de beton monolit
Imediat dupa terminarea finisarii betonului proaspat, fata superioara va fi
protejata de soare si vant uscat cu "paturi" portabile de panza sau foi de polietilena
inchisa la culoare intinsa pe rame usoare pana ce betonul este suficient de tare ca sa
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

119

suporte circulatia pietonala si greutatea "paturilor" puse direct pe el fara a lasa


amprente, respectiv dupa cca. 4 ore.
Protectia betonului
Betonul turnat sub nivelul terenului se va proteja de surparile de teren din timpul
si dupa turnare.
Betonul turnat in teren care contine substante daunatoare se va prepara dintr-un
sort corespunzator de ciment si nu va fi pus in contact cu terenul si cu apa scursa din
acesta, in timpul turnarii si trei zile dupa terminarea lucrarii.
Antreprenorul va stabili prin cel putin o proba de laborator concentratia sulfatilor
din teren prin procentul de SO3, care trebuie sa fie sub 0,2%.
Betonul care nu a ajuns la maturitate se va proteja contra deteriorarilor produse
de incarcare excesiva, vibrare, socuri, erodare de apa curata sau murdara si alti factori
care ar prejudicia rezistenta si durata in timp a betonului intarit.
Acolo unde va indica Proiectantul sau acolo unde se arata in planse, elementele
de beton care se acopera ulterior cu umplutura vor fi protejate contra agresivitatii
sarurilor din materialul de umplutura si de terenul inconjurator printr-o membrana
impermeabila ce consta dintr-un amorsaj si un strat de mortar bituminos aprobat
aplicat in stricta conformitate cu recomandarile fabricantului.
3.1.7. Caiete de sarcini cofraje
Generalitati
Limita de aplicatibilitate si descriere.
Aceasta sectiune include specificatii pentru proiectarea si constructia cofrajelor
pentru betoane.
Elementele orizontale de rezistenta vor fi turnate in cofraje captusite cu placaj
pe rame de lemn sau otel.
Standarde si normative de referinta
- NE012-2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat.
- C11-74 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a
panourilor din placaj pentru cofraje
- C162-73 - Normative privind alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor
metalice plane pentru pereti din beton monolit la cladiri.
- C 56-85 - Normative pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de
instalatii aferente.
- Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la
constructii si instalatii aferente si modificarile la instructiuni.
- STAS 7009-79 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice.
- Sistemul ISO de tolerante in constructii - Terminologie.
- Tolerante si asamblari in constructii.
- Sisteme de tolerante.
- STAS 857-83 - Piese si elemente din beton pentru constructii - conditii
generale.
Proiectarea si constructia cofrajului pentru elemente beton monolit
Proiectarea si constructia cofrajului va fi efectuata de persoane competente.
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
- sa asigure forma, dimensiunile si finisajul necesar
- sa fie etanse la pierderile de lapte de ciment
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

120

- sa fie stabile
- sa fie rezistente
- sa nu permita deformatii, sageti, etc. pentru tolerantele admise.
- sa permita decofrarea rapida fara deteriorari de material
Se va da atentia necesara finisajului cerut pentru suprafata betonului.
Antreprenorul va face dovada ca intreprinderea sa sau subantreprenorul sau au
experienta indelungata in domeniul proiectarii si fabricarii cofrajelor metalice rapid
demontabile de constructie robusta, capabile sa reziste satisfacator la mai multe
refolosiri.
Antreprenorul va prezenta date de catalog ale fabricantului pentru toate
elementele de cofraj brevetate si pentru toate accesoriile, inclusiv tiranti si esafodaj.
PRODUSE SI MATERIALE
Cofraj si esafodaj
Daca nu se specifica sau se permite in alt fel, cofrajul va fi construit cu tabla de
otel sau placaj pe rame de otel sau lemn asamblate in panouri cat mai mari posibile
spre a reduce la minimum numarul de rosturi si pentru a se conforma sistemului de
imbinare indicat.
Conditii pentru suprafata betonului rezultata la decofrare.
Cofraj pentru suprafata beton clasa "A"
Cofraj clasa "A" va realiza o suprafata de calitate normala compatibila cu buna
si normala practica si se va folosi la fundatii si la fata exterioara a constructiilor
ingropate, fata fiind considerata pana la 150 mm sub terenul nivelat.
Fata de contact cu betonul va fi din placaj sau tabla de otel.
Aspectul betonului nu este de importanta principala la aceasta clasa de cofraj,
dar suprafata betonului nu va avea goluri, segregari, sau alte defecte majore.
Se pot folosi blocuri sau placi de beton drept cofraje pierdute afara de constructii
pentru depozitarea apei.
Daca nu s-a prevazut o membrana impermeabila, blocurile sau placile vor avea
rosturile inchise cu mortar de ciment 1:3 sau cu oricare alt mijloc care va impiedica
scurgerea mortarului din beton.
Cofraj pentru suprafata beton clasa "B"
Cofraj clasa "B" care se va folosi la toate elementele de rezistenta supraterane.
Se accepta mici defecte la suprafata, cauzate de aerul sau apa inclusa, dar
suprafata va fi lipsita de goluri, segregari sau alte defecte majore.
Nu se vor folosi captuseli deteriorate pentru cofraj clasa "B".
Tablele de otel vor fi joantate cu suduri continue care vor fi polizate si slefuite la
nivel.
Cofrajele (inclusiv sustinerile) vor fi suficient de rigide pentru a mentine cofrajele
in pozitie corecta si pentru a corecta forma si profilul, astfel ca structura finala din beton
sa se mentina in limitele de tolerante dimensionale admise in specificatii.
Cofrajele vor fi suficient de rigide si etanse pentru a nu se scurge laptele de
ciment sau mortarul din beton la orice faza si pentru a putea aplica corespunzator
metoda de turnare si compactare.
Cofrajele se vor realiza astfel incat sa asigure unghiuri drepte si egale, muchii si
margini corespunzatoare pentru realizarea unei alinieri, dispuneri, pante, cote si
verticalitate corespunzatoare in constructia terminata. Daca nu se descrie in plansele
aprobate sau in alta parte diferit, la colturile exterioare se vor efectua tesituri de 12,5 x
12,5 mm atat la elementele de beton cat si la rosturile de constructie (facultativ la
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

121

colturile interioare) sipculitele vor fi taiate la dimensiune pentru a asigura tesituri netede
si continue.
Cofrajul va fi astfel dispus incat sa poata fi indepartat usor si scos de pe betonul
turnat, fara a se produce socuri sau stricaciuni ale suprafetei betonului turnat monolit
sau materialelor invecinate. Cofrajele pentru grinzi se vor proiecta astfel incat partile
laterale sa se poata scoate fara a se deranja partile inferioare ale grinzilor sau
sprijinirile de sub baza grinzilor.
Pentru placile monolite, cofrajele intradosului se pot proiecta astfel incat
sprijinirile (popii) sa ramana pe loc dupa decofrarea intradosului.
Goluri provizorii (daca e cazul) pentru vizitarea interiorului sau pentru iesirea
apei de spalare se vor fixa etans in cofrajele stalpilor si peretilor pentru a impiedica
pierderea mortarului. Aceste deschizaturi se vor fixa in locuri cat mai putin vizibile cu
putinta.
Daca cofrajul elementului vertical este montat pe toata inaltimea, o parte se va
lasa deschisa si se va monta dupa montarea si verificarea armaturii de Proiectant sau
reprezentantul sau, care vor acorda aprobarea de a continua cu turnarea betonului.
Daca este asigurata curatenia in interior si daca turnarea urmeaza dupa
verificarea si aprobarea Proiectantului, nu vor fi necesare goluri provizorii de vizitare.
Cofrajele vor fi folosite si la turnarea suprafetelor superioare ale unei lucrari in
panta (si se vor ancora pentru a se preveni flotarea) in locurile in care panta depaseste
25%.
Antreprenorul va tine seama in proiectul sau de prevederile specifice protectiei
muncii, precum incorporarea in panourile de cofraj a balustradelor, schelelor de
podine, placi avertizoare etc.
Esafodaje
Sustinerile sau esafodajul se vor proiecta astfel incat sa reziste sarcinilor
verticale si laterale care se pot aplica pana la preluarea acestora de structura de beton.
Toate contravantuirile vor fi cat mai rigide posibil si unde exista pericol de
deplasare, contravantuirile vor avea dispozitive care vor prelua (corecta) aceste
deplasari.
Popii si sustinerile se vor proiecta astfel incat sa asigure ajustarea exacta a
cofrajului la contur si cota, montarea si decofrarea cu respectarea ordinii in operatii
aprobate fara a se prejudicia calitatea betonului.
Tiranti cofraj
Tirantii de cofraj ce trec prin beton vor fi asezati cat mai ascuns posibil.
Daca corodarea unui tirant metalic nu poate fi impiedicata prin mijloace
adecvate, tirantul va fi demontabil partial sau total. Partea care se scoate va fi de tipul
care se scoate usor, fara deteriorarea serioasa a betonului si care lasa cele mai mici
posibile gauri de umplut.
Daca o parte din tirant ramane inglobata in beton, acoperirea in beton va fi
egala sau mai mare decat acoperirea ceruta pentru armaturi.
Tirantii de cofraj in constructii cu apa, vor fi proiectati pentru a impiedica
scurgerea sau picurarea apei de-a lungul partii inglobate partial sau total. Tirantii de
cofraj vor avea rezistenta necesara la impingerea betonului proaspat.
Tolerante pentru cofrajele ce se vor folosi pentru structuri monolite
Se vor respecta prevederile NE012/2007.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

122

Materiale
Placaj
Placajul va satisface conditiile din STAS 7004-89 pentru placaj din mai multe
straturi incheiate cu rasina, cu marginile etansate, calitatea adecvata pentru cofraj, din
lemn de fag.
Cofrajul va avea grosimea suficienta pentru a rezista presiunii din betonul
proaspat turnat fara deformare vizibila.
Tabla de otel
Se va folosi numai tabla normala de otel si de o astfel de grosime incat cofrajul
va ramane nedeformat sub presiunea betonului proaspat.
Suprafata interioara va fi mentinuta fara rugina, unsoare sau alta substanta care
ar putea decolora betonul sau provoca un aspect de slaba calitate (patare).
Tiranti de cofraj
Nu se permite folosirea distantierilor de lemn sau tiranti de sarma.
Tirantii de cofraj pentru cofraj brevetat vor fi corespunzator tipului respectiv de
cofraj si vor fi folositi asa cum indica fabricantul.
Agenti de decofrare
Generalitati
Se vor folosi numai agentii care nu vor adera, pata sau afecta negativ
suprafetele betonului (spre a impiedica aderenta betonului proaspat la captuseala
cofrajului). Agentul va fi de asemenea compatibil, respectiv nu va afecta finisajul sau
tratamentul ulterior al betonului.
Va fi insolubil in apa, nu se va exfolia si nu va fi spalat de ploaie sau de apa de
spalare.
Cofraje de otel
Se va folosi ulei de decofrare care nu pateaza betonul si impiedica rugina
otelului.
Cofraje de lemn
Se va folosi agent standard existent pe piata, care reduce la minimum prafuirea
fetei betonului si permite scoaterea usoara a cofrajului.
CONDITII DE EXECUTIE
Montarea si refolosirea cofrajului
La fiecare folosire se va verifica asezarea corecta a popilor si strangerea
corecta a tirantilor de cofraj.
Spatiile ce vor fi umplute cu beton nu vor avea murdarii, aschii, talaj, praf, praf
de nisip, bride din sarma neagra, etc., inainte de a se incepe turnarea betonului.
Fetele in contact cu betonul nu vor avea ciment uscat pe ele, loviri, cuie care se
proiecteaza in afara, sapaturi sau alte defecte.
Toate gaurile pentru cuie si rosturile dintre foile de placaj se vor inchide cu chit
sau alt material aprobat.
Se va aplica un agent aprobat pentru decofrare, la fiecare folosire, pe fetele
cofrajului in contact cu betonul neintarit pentru a se impiedica lipirea betonului.
Acest agent se va aplica inaintea montarii armaturilor si nu se va folosi in
asemenea cantitati incat sa curga.
Contrasageata
Antreprenorul va tine seama de tasarile sau deformarile cofrajelor care pot
aparea in timpul desfasurarii lucrarilor si care sa nu depaseasca tolerantele admise
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

123

pentru ca betonul ajuns la maturitate sa se inscrie perfect in cotele, formele si


dimensiunile specificate.
Antreprenorul va avea de asemenea in vedere contrasagetile care pot aparea
indiferent daca se indica sau nu in planse pentru deformarile elastice ale elementelor
de rezistenta si/sau deformarile datorate curgerii betonului.
In absenta contrasagetii specificate, intradosul tuturor placilor si grinzilor mai
mari de 5 m deschidere se va prevedea cu o contrasageata de valoare egala cu 1/500
x deschiderea respectiva.
Montarea accesoriilor
Inainte de turnarea betonului se vor pozitiona buloane si elemente de fixare,
miezurile si celelalte dispozitive folosite pentru realizarea deschiderilor, gaurilor,
mufelor, canelurilor, niselor si a altor cavitati.
Nu se va taia nici o gaura in beton fara aprobare.
Articolele care trebuie inglobate in cofraje aferente lucrarilor de instalatii
mecanice, electrice, diverse, se vor pozitiona si fixa cu exactitate.
Antreprenorul va fixa si ingloba in lucrare dispozitive de ancoraje si alte piese
aferente altor lucrari care sunt prinse de/sau sprijinite de betonul monolit. Ancorajele
care ies in afara elementelor de rezistenta (mustati pentru ziduri) se pot indoi dupa
decofrare, respectiv partea iesind se poate inveli in hartie sau alt material care se
poate scoate usor.
Antreprenorul va folosi planse de trasare, diagrame sau instructiuni pentru alte
specialitati decat lucrarile de beton si va coordona livrarea si turnarea pieselor care
trebuie inglobate in beton conform instructiunilor Proiectantului.
Se vor avea in vedere realizarea gaurilor, canalelor si niselor pentru circuite si
conducte, tevi sau alte elemente conform planselor si/sau specificatiilor.
Decofrare
Cofrajul care nu suporta greutatea betonului intarit precum lateralele de grinzi,
peretii, stalpii, fundatiile si partile similare ale constructiilor, poate fi scos la 12 ore dupa
terminare daca:
- betonul este suficient de tare pentru ca sa nu sufere din operatia de
decofrare;
- tratamentele de intarire si protejare sunt mentinute.
3.1.8. Caiete de sarcini armaturi
Generalitati
Descriere si limite de aplicabilitate
Aceasta sectiune contine precizari (specificatii) pentru barele de otel si plasele
sudate din sarma de otel pentru armarea betonului de ciment monolit sau prefabricat.
Concepte de baza
Armatura de rezistenta principala va consta din bare deformate laminate la cald
de tip PC 52 de productie romaneasca conform STAS 438/1-89 si plasa metalica din
sarma de otel trasa la rece de productie romaneasca, conform STAS 438/2-91 si
438/3-89.
Armatura de rezistenta secundara ca si cea principala poate folosi bare simple
laminate la cald, tip OB 37, fabricate in Romania, conform STAS 438/1-89 sau DIN
17100.
Nu se va inlocui otelul PC 52 cu otel PC 60 sau otel PC 90 fara aprobarea
Proiectantului de rezistenta.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

124

Standarde si normative de referinta


- P59-86 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase
sudate a elementelor de beton
- C28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton.
- C150-99 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale
constructiilor industriale si agricole
- NE012-2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat.
- C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si
instalatii aferente.
- STAS 438/1-89 - Bare din otel laminat la cald pentru armarea betonului
- STAS 438/2-91 - Sarma trasa neteda
- STAS 438/3-89 - Plase sudate pentru armare beton
- SR EN 10244-2:2009 - Sarma neagra
Prelevare mostre si incercari
La livrare, fiecare partida de bare de otel va fi insotita de copii certificate ale
incercarilor la fabrica pentru fiecare diametru si fiecare sarja, incercari care sa ateste
indeplinirea cerintelor asupra compozitiei chimice si asupra rezistentei.
Se vor face teste de intindere suplimentare la cererea Proiectantului la fiecare
30 tone de bare de diametru mai mare (peste 10 mm diametru nominal) care se vor
folosi ca armatura principala in stalpi si grinzi.
Antreprenorul va asigura mostrele pentru epruvetele de proba luate conform
normelor tehnice in vigoare din barele livrate la santier.
Produse si materiale
Bare de otel laminat la cald
Bare rotunde netede pentru armare beton
Scriere prescurtata (simbol): OB 37
Conditiile pentru compozitia chimica a metalului lichid (laddle) si caracteristicile
mecanice sunt redate in tabelul de la IV.2.1.3. si IV.2.1.4.
Diametre: conform STAS 438/1-89.
Tolerante: idem.
Bare profilate pentru armarea betonului.
Scriere prescurtata (simbol): PC 52
Diametre: conform STAS
Tolerante: idem
Tabelul de la IV.2.1.3. si IV.2.1.4.
Compozitie chimica
Tip
Tip
Compozitie chimica, continut necesar %
max.
max.
max.
material
bara
C
Mn
Si*
S
P
otel
carbon
OB37
0.15-0.23 0.07
0.40-0.75 0.045
0.045
aliat
PC52
0.16-0.22 0.55
1.20-1.60 0.045
0.045
*) Otelul calmat poate avea 0.77% Si

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

125

Caracteristici mecanice
Tip bara
Diametrul nominal "d" mm
Curgere "Rc" daN/mm2
Rupere "R" min daN/mm2
Alungire A5 90 min.
Indoire la temperatura normala
- unghi
- dorn x
x) valoarea superioara din RSI8

OB 37
6-12
26x)
37
25

14-40
24x)
37
25

6-14
26
52
20

180o
0,5

180o
0,5

180o
3

PC 52
16-18
35
52
20
180o
3

Sarma trasa la rece


Sarma neteda pentru armare constructiva
Diametre: conform STAS 438/2-91
Tolerante: idem
Conditii puse compozitiei chimice a materialului topit: niciuna
Caracteristici mecanice:
Caracteristica
Simbol
Diametrul
d
Curgere
Rc
Rupere
R
Alungire
A10
Indoire la rece
- unghi
- dorn
d

UM
mm
daN/mm2
daN /mm2
90 min.

Valoare
3-5
40
50
68

mm

180o
10

Plasa din sarma de otel sudata pentru armarea betonului.


La acest contract plasele nu vor fi de rezistenta.
Conditii: conform STAS
Diametre: idem
Tolerante: idem
Sarma de legat: sarma moale neagra 1,00 mm otel carbon conform SR EN
10244-2:2009.
Livrare, depozitare, manipulare si protejare
Bare armatura
Livrare si marcare conform STAS 438/1-89.
Barele drepte si/sau cele in colaci se vor depozita pe o platforma acoperita cu
un strat de piatra si se vor stivui in ordine pe blocuri de beton deasupra nivelului
pardoselii astfel incat sa se permita inspectarea si identificarea lor si mentinerea
acestora fara praf si departe de materiale daunatoare.
Plase otel pentru armare
Livrare si marcare conform STAS 438/3-89.
Manipulare si protejare armatura
In orice moment armatura se va mentine curata, fara urme de murdarie, vopsea,
ulei, grasime, rugina neaderenta, tunder, pamant aderent sau orice alt material care
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

126

poate prejudicia aderenta dintre beton si armatura sau care poate cauza corodarea
armaturii sau dezintegrarea betonului.
Laptele de ciment sau de var aderent sau betonul intarit sau partial intarit care
poate ramane pe armatura dupa turnarea unei trepte precedente vor fi permise oricat
doreste Proiectantul in masura in care aceste depuneri nu sunt prea mari sau sunt
neaderente.
CONDITII DE EXECUTIE
Taiere si indoire
Barele livrate in colaci sau barele drepte indoite la jumatate din motive de
transport sau barele incorect indoite se vor indrepta si reindoi prin metode care sa nu
prejudicieze materialul, fie miezul, fie nervurile. Barele care prezinta semne de fracturi
se vor respinge.
Armatura se va taia si/sau indoi la rece conform prevederilor din BS 4466.
Barele nu se vor taia la flacara si nu se vor incalzi inainte de taiere, cu exceptia
cazului in care se obtine permisiunea expresa din partea Proiectantului sau a
Proiectantului de Rezistenta.
Fixarea armaturii
Armatura se va fixa exact si se va asigura pentru prevenirea deplasarilor dincolo
de limitele prevazute in tolerante.
Acoperirea cu beton a armaturii de baza la placi si talpi de fundatie, a etrierilor
stalpilor si grinzilor si barele principale ale peretilor, conform specificatiilor din planse
se va asigura si mentine in limitele tolerantelor admise prin intermediul distantierilor din
ciment, plastic sau metal.
Grosimea minima a stratului de acoperire cu beton a armaturilor va respecta
prevederile STAS 10107/0-90.
Distantierii se pot confectiona din orice alt material durabil, care nu cauzeaza
corodarea armaturii si nu duce la exfolierea acoperirii cu beton.
Barele superioare se vor mentine in pozitia corecta prin capre corespunzatoare
(scaune). Caprele metalice, daca nu sunt protejate pentru a fi conform cu conditiile de
mai sus referitoare la distantieri, se vor sprijini pe blocurile distantiere din ciment ca
cele de mai sus.
Lumina verticala necesara intre straturi succesive de bare in grinzi sau elemente
similare se va mentine prin prevederea unor bare metalice de distantare introduse la
asemenea intervale incat barele principale sa nu faca sageata vizibila de distantiere
alaturate.
Conexiunile ne-structurale (care nu sunt de rezistenta) pentru pozitionarea
armaturii se pot confectiona din sarma neagra de otel sau prin sudura de prindere
(haftuire).
Innadirea barelor, altele decat cele aratate pe planse.
Date generale
Antreprenorul va furniza otelul beton de lungime integrala conform prevederilor
din planse, pe cat este posibil.
Antreprenorul poate folosi 2 bare mai scurte in locul uneia lungi, cu conditia ca
acestea sa fie sigur joantate.
In sensul prezentei Specificatii, innadirea inseamna orice imbinare intre 2 bare
in afara de cele din planse care asigura transferul eforturilor teoretice de la bara la
bara. Innadirile pot fi prin suprapunere sau prin sudura. Sudura va fi cu arc electric.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

127

La tiranti si in stalpi orice innadire a barelor de armare principale se va suda.


Innadiri prin suprapunere nu se vor folosi la bare cu dimensiunea peste 25 mm. In placi
si grinzi innadirea armaturii la punctele de maximum efort se va evita ori de cate ori
este posibil. Daca se poate, innadirile din barele paralele a armaturii principale din
grinzi se vor plasa decalat pe longitudinala, pentru a slabi eforturile in beton si pentru a
preveni aglomerarea barelor, lucru care ar impiedica turnarea corespunzatoare a
betonului in jurul barelor.
Innadirile se considera decalate daca vor avea distanta intre axele innadirilor cel
putin cat lungimea suprapunerii inmultita cu factorul 1.3.
In scopul inregistrarii, Antreprenorul va elabora si prezenta in timp util 3
exemplare (ozalid) si, daca i se va cere, un exemplar care se poate reproduce in care
se arata dispunerea si detalii ale innadirilor efectiv executate, conform aprobarii din
partea Proiectantului.
Innadiri prin suprapunere in barele tensionate
Pentru armaturile solicitate la intindere se vor respecta lungimile de ancoraj (x)
(suprapunere) conform tabelului:
Valorile "" pentru
Otel

PC60

PC52

OB37

Clasa betonului

C12/15,
C16/20,
C18/22.5
C8/10, C12/15,
C16/20,
C18/22.5
C8/10, C12/15,
C16/20,
C18/22.5

conditii
conditii
toleranta buna
defavorabile
de
defavorabile de
conditii bune
aderenta cumulate
aderenta sau de
de functionare
cu
conditii
solicitare
defavorabile
35
30

45
40

55
50

35
30

45
40

55
50

40
35

50
45

60
55

Innadiri sudate in barele tensionate


Innadirile sudate a barelor de otel conform STAS 438/1- 89 se vor executa
conform Normativului C 28-83 pentru sudarea barelor de otel pentru turnarea
betonului.
Sudurile cap la cap se vor executa numai in conditii de supraveghere intr-un
atelier aprobat. Pe santier, barele se vor imbina cu eclise prin sudura de colt obtinuta
cu ajutorul sudurii manuale cu arc.
Numele sudorilor calificati conform C 28-83, precum si detalii privind orice teste
trecute de fiecare din acestia se vor inregistra si pastra la dispozitia Proiectantului
oricand sunt cerute. Proiectantul va avea acces la atelierul Antreprenorului in orice
moment rezonabil si Antreprenorul ii va pune la dispozitie toate cele necesare
inspectarii in decursul operatiilor de sudura. Antreprenorul va avea raspunderea sa
asigure ca toate sudurile sa se execute conform normativului C 28-83 si va asigura
supravegherea necesara respectarii acestei conditii.
Antreprenorul va avea pe santier un "Inspector de Sudura" care va fi prezent
permanent pe toata durata executarii operatiilor de sudura.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

128

Se va tine la zi o situatie a tuturor sudurilor si cu numele sudorilor care le-au


executat.
Antreprenorul si Inspectorul vor asigura luarea la cunostinta de catre sudori a
instructiunilor detaliate privind procedeul adoptat pentru sudura.
Tolerante
Taiere si fasonare
Bare indoite
peste
pana la si inclusiv
1000 mm
1000 mm
2000
2000 mm

Plus
5
5
5

Minus
5 mm
10
25

Cand armatura trebuie sa se introduca intre 2 fete de beton, dimensiunea din


extrasul de armatura se va determina ca dimensiune a betonului minus acoperirea
nominala pe fiecare parte si minus scaderea tolerantelor functie de dimensiunea
elementului si incovoiere, conform tabelului de mai jos.
Tabel cu scaderi pentru tolerante scadere totala
Distanta intre fete beton
Tip bara
Toleranta
m
mm
etrieri
si
bare
0-1
10
indoite
1-2
idem
15
peste 2
idem
20
orice lungime
bare drepte
40
Innadire prin suprapunere
Tolerante pentru lungime si suprapunere: plus 3d minus 0.
Deviatie de la amplasarea specificata : 50 mm
Tolerante pentru distanta intre bare
grinzi stalpi
3 mm
placi pereti
5 mm
fundatii
10 mm
distante intre etrieri
pas spirala
10 mm.
3.1.9. Caiete de sarcini imbracaminti asfaltice
Prezentul Caiet de Sarcini stabileste conditiile tehnice generale de executie si
verificare a imbracamintilor bituminoase.
Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si
determinarile cerute de prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari
cerute de Inginer.
In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte
prevederile standardelor si normelor in vigoare.
Cu cel putin 14 zile inaintea inceperii lucrarilor, Antreprenorul va prezenta spre
aprobare Consultantului, Procedura de Executie a imbr
acamintilor,
care
va
contine, printre altele:
- programul de executie a imbracamintilor;
- utilajele folosite pentru producerea si transportul materialelor;
- utilajele folosite pentru transportul, asternerea si compactarea mixturii;
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

129

sursele (cariere, producatori, furnizori) si depozitele de agregate, inclusiv


caile de acces la acestea;
- reteta de fabricatie (dozajele optime).
Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de asternere si compactare, se vor
executa sectoare de proba, a caror dimensiuni si locatii vor fi stabilite impreuna cu
Consultantul.
Dupa executarea sectoarelor de proba, Procedura de Executie va fi completata
cu informatii privind tehnologia de compactare:
- caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea
pneurilor, caracteristici de vibrare, viteza);
- numarul de treceri cu si fara vibrare pentru realizarea gradului de
compactare conform prevederilor prezentului Caiet de Sarcini;
- temperatura la care se incepe si la care se termina compactarea.
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate,
indeplineste cerintele prevazute de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la
rezultatele obtinute in urma masuratorilor, testelor si sondajelor.
Tipuri de mixturi
Imbracamintile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate,
executate la cald.
Acestea sunt alcatuite din 2 straturi,
Strat de uzura conform anexei C:
Strat de legatura - conform anexei D.
Simbolurile aferente tuturor tipuri de mixturi asfaltice folosite pentru imbracaminti
bituminoase cilindrate executate la cald sunt precizate in anexa E.
4.1 MATERIALE
1.1.1. Agregate naturale
Functie de sursa, agregatele naturale se clasifica in:
- agregate naturale de cariera (conform SR 667):
- cribluri, sorturile 4-8, 8-16 si 16-25;
- nisip de concasare, sort 0-4;
- agregate naturale de balastiera, prelucrate prin spalare si sortare sau prin
spalare, concasare si sortare (conform SR 662);
- nisip natural, sort 0-4.
Clasa minima a rocii
Clasa minima a rocii din care se obtin agregate naturale de cariera pentru
executia imbracamintilor bituminoase se stabileste conform SR 667 (Tabel 3).
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor de cariera
trebuie sa respecte prevederile SR 667 (Tabel 2).
Depozitare
Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat, in padocuri
prevazute cu platforme betonate, avand pante de scurgerea apei si pereti despartitori
pentru evitarea amestecarii agregatelor.
1.1.2. Filer
Filerul care se utilizeaza este de calcar sau creta in conformitate cu prevederile
STAS 539
In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa indeplineasca in
plus conditia ca minimum de particule sub 0,02 mm sa fie de 20 % . Nu se admite
folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la
exhaustorul statiei de asfalt.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

130

Filerul se depoziteaza in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite


folosirea filerului aglomerat.
1.1.3. Bitum
Pentru toate tipurile de mixturi asfaltice se va folosi bitum D80-100, cu exceptia
MASF 16 pentru care se va folosi bitum D60-80.
Pentru aprobarea sursei de bitum, Antreprenorul va efectua si reface trimestrial,
toate determinarile prevazute in SR 754 si Normativ AND 537.
La fiecare lot (max. 500 t), se vor efectua toate determinarile prevazute in SR
754, cu exceptia continutului de parafina si a densitatii.
Bitumul trebuie sa indeplineasca cerintele specificate in tabelul 1.
Tabelul 1 Caracteristicile bitumului
Caracteristici
Valori admisibile
STAS
60-80
80-100
42-68
Penetratia la 25C, (1/10 mm)
48-55
44-49
60-69
Punctul de inmuiere IB, (C)
100
100
SR 61-96
Ductilitatea la 25C, (cm), min.
4.0
5,0
SR 61-96
Ductilitatea la 5C, (cm), min.
-13
-15
113-74
Punct de rupere Fraass, (C), max.
Punct de inflamabilitate Marcusson,
250
250
5489-80
(C), min.
Solubilitatea in solventi organici, (%),
99
99
115-80
min.
Stabilitatea prin incalzire in film
subtire la 163C
- pierderea de masa, (%),
0,80
0,80
max.
8099-74
- penetratia reziduala la 25C,
50
47
(%), min.
Metoda II
- cresterea punctului de
9
9
inmuiere, (C), max.
- ductilitatea reziduala la
50
75
25C, (cm), min.
Continut de parafina, (%), max.
2.0
2.0
8098-68
3
0,995
0,992
35-81
Densitatea la 15C, (g/cm ), min.
Adezivitate pe agregat etalon, (%),
80
80
10969/3 - 83
min.
Adezivitate pe agregatul folosit
80
80
10969/3-83
Indicele de instabilitate coloidala, (),
0.5
0.5
max.
Bitumul aditivat
In cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate,
determinata conform STAS 10969/3, este mai mica de 80%, este necesara aditivarea
bitumului.
Aditivii trebuie sa indeplineasca conditiile de baza :
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

131

sa fie compatibili cu tipul de bitum utilizat;


sa fie stabili termic pana la minimum 200C.
sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale fara a
afecta celelalte caracteristici ale acestuia;
- sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.
Aditivii care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supusi aprobarii Consultantului.
Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobare, Antreprenorul va prezenta
agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii.
Bitumul aditivat trebuie sa respecte conditiile din tabelul 1, cu exceptia
adezivitatii care se va determina fata de agregatele naturale utilizate.
Perioada de stocarea bitumului aditivat trebuie sa fie de maximum 3 zile, iar
temperatura pe durata depozitarii va fi in intervalul 120140C.
Determinarile si frecventele sunt cele prevazute in agrementul tehnic al fiecarui
produs.
1.1.4. Emulsie bituminoasa
Pentru amorsarea stratului suport, se va utiliza emulsia bituminoasa cationica cu
rupere rapida, cu respectarea prevederilor STAS 8877.
Sursa de la care se intentioneaza aprovizionarea cu emulsie, va fi supusa
aprobarii Consultantului.
Emulsia bituminoasa se depoziteaza in rezervoare metalice verticale, curate
prevazute cu pompe de re-circulare si sistem de incalzire.
1.1.5. Fibre
Fibrele folosite la prepararea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre pentru
executia imbracamintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloza, bitumate sau
nebitumate.
Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza studiului
preliminar efectuat de un laborator autorizat.
Tipurile de fibra care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supuse aprobarii
Consultantului.
Pentru fiecare tip de fibra la care se cere aprobare, Antreprenorul va prezenta
agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii.
1.2 STABILIREA COMPOZITIEI
Mixturile asfaltice pentru imbracaminti bituminoase se realizeaza integral din
agregate de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera.
Tabelul 2 Agregate naturale pentru imbracaminti bituminoase
Tipul mixturi asfaltice Agregate naturale utilizate
criblura : sort 4-8 si 8-16
mixturi
asfaltice
nisip de concasare sort 0-4
stabilizate cu fibre
filer
criblura : sort 4-8 si 8-16
beton asfaltic rugos
nisip de concasare sort 0-4
filer
criblura : sort 4-8, 8-16 si 16-25
betoane
asfaltice nisip de concasare sort 0-4
bogate cu criblura
nisip natural sort 0-4
filer
pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25
beton asfaltic cu
nisip natural sort 0-4
pietris concasat
filer

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

132

criblura : sort 4-8, 8-16 si 16-25


beton
asfaltic nisip de concasare sort 0-4
deschis cu criblura
nisip natural sort 0-4
filer
pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25
beton
asfaltic
nisip de concasare sort 0-4
deschis cu pietris
nisip natural sort 0-4
concasat
filer
pietris sort 4-8, 8-16, 16-25
beton
asfaltic
nisip de concasare sort 0-4
deschis cu pietris
nisip natural sort 0-4
sortat
filer

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

133

Limitele dozajelor agregatelor naturale si filer, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica sunt cele din tabelul 3.
TABELUL 3
Strat de uzura
Tipul mixturii asfaltice
Nr. Fractiuni si agregate naturale din
BA16
BAR16
BA8
BA25
crt. amestecul total
MASF MASF1
BA16
BAR16
BAPC16
BA8
BA25
m
m
8
6
a
a
BA16a
BAR16a
Filer si fractiuni de nisipuri sub 0,1
1
9-13 9-13
6-13
9-11
11-14
10-14
9-13
mm (%)
Filer si nisip fractiunea (0,1 4)
2
Diferenta pana la 100 %
mm (%)
Cribluri cu dimensiunea peste 4 223
34-58
39-60 47-61
45-60
63-75
mm (%)
45
Pietris concasat cu dimensiunea
4
18-34
peste 8 mm (%)
Pietris sortat cu dimensiunea peste
5
8 mm (%)

Strat de legatura
BAD25
BAD25
m
BAD25a

BADPC25
BADPC25
a

BADPS25
BADPS25
a

2-7

2-7

2-7

55-72

39-58

39-58

Nota :
Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2 %

134

TABELUL 4
Tipul mixturii asfaltice
`

BA8
BA8a

BA16
BA16m
BA16a

BA25
BA25a

BAR16
BAR16m
BAR16a

MASF8

treceri prin site cu ochiuri patrate SREN 933-2 (%)


90-100
72-90
90-100
90-100
66-85
54-80
61-74
95-100
56-78
42-66
40-61
39-53
40-55
30-55
30-55
30-50
30-42
19-28
22-42
22-42
20-40
21-31
16-22
18-35
18-35
15-35
18-25
13-20
11-25
11-25
8-25
11-15
12-16
9-13
9-13
6-13
9-11
11-14

25 mm
16 mm
8 mm
4 mm
2 mm
1 mm
0.63 mm
0,20 mm
0,10 mm
Zona
de
granulozitate
a
Figura 1
amestecului
de
agregate naturale

Figura 2

Figura 3

Figura 4

Figura 5

MASF16

BAPC16

BAD25,BAD25m
,
BAD25a,
BADPC25
,
BADPC25a,
BADPS25
,BADPS25a

90-100
44-59
25-37
20-25
16-22
13-20
11-15
10-14

95-100
66-82
42-66
30-55
21-42
18-35
11-25
9-13

90-100
73-90
42-61
28-45
20-35
14-32
10-30
5-20
2-7

Figura 6

Figura 7

Figura 8

135

Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale pentru fiecare tip de


mixtura asfaltica este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul 4 si figurile de la 1 pana la
8 din Anexa.
La executia betonului asfaltic deschis pentru stratul de legatura se foloseste nisip de
concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural, in care nisipul natural
poate fi max. 50%.
1.2.1. Continutul de fibre active in mixturile asfaltice
Continutul de fibre active in mixturile asfaltice cu fibre MASF8 si MASF16 va fi cuprins in
limitele (0,5-1,0 % ) din masa mixturii asfaltice, astfel sa se asigure un echilibru intre limita
inferioara a dozajului de bitum, a dozajului de fractiune fina si a dozajului de fibra activa.
Continutul optim de bitum, de fractiune fina si fibra activa se stabileste prin studiul
preliminar elaborat conform STAS 1338 / 1, 2 si 3, de un laborator de specialitate.
Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator, in vederea
stabiliri continutului optim de bitum sunt prezentate in tabelul 5.
Tabelul 5 Continutul de liant la diferite tipuri de mixturi asfaltice
Continutul de liant din
Clasa
tehnica
a
Tipul stratului
Tipul mixturii asfaltice masa mixturii asfaltice
drumului
(%)
6,7-7,5
I-V
MASF8
MASF16
6,5-7,5
I-V
5,7-6,2
I-III
BAR16m, BAR16a
5,7-6,2
II-III
6,0-7,0
I-II
BA16m
6,3-7,3
III
Strat de uzura
6,0-7,0
II
BA16, BA16a
6,3-7,3
III
6,5-7,5
IV-V
BA8, BA8a
6,5-7,5
IV-V
BA25, BA25a
5,5-7,0
IV-V
BAPC16, BAPC16a
6,0-7,5
IV-V
BAD25m
4,0-5,0
I-III
BAD25, BAD25a
4,0-5,0
I-V
Strat de legatura BAPC25, BAPC25a
4,0-5,0
III-V
BADPS25,
4,0-5,0
IV-V
BADPS25a
1.2.2. Raportul filer / bitum
Raportul filer / bitum recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse in prezentul
caiet de sarcini este conform tabelului 6.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

136

Tabelul 6 - Raport filer / bitum recomandat


Tipul stratului

Tipul mixturii asfaltice

Strat de uzura

Betoane asfaltice rugoase


Betoane asfaltice bogate in criblura
cu dimensiunea maxima a granulei 16 mm
cu dimensiunea maxima a granulei 25 mm
Beton asfaltic cu pietris concasat

Raport
filer
(recomandat)
1,6-1,8

:liant

1,3-1,8
1,1-1,8
1,6-1,8

Strat
de
Betoane asfaltice deschise
0,5-1,4
legatura
1.3
CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de
proba cilindrice confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea
dozajelor optime si din probe prelevate pe parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau
de la asternere, precum si din stratul gata executat , pentru verificarea calitatii mixturilor
asfaltice.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si
din stratul gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum
neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie sa se incadreze in limitele din
tabelele 7 si 8.
Tabelul 7 Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase
Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall
Clasa
Tipul
tehnica Stabilitate Indicele
Densitatea
Tipul
Absorbtia
Raport
mixturii
a
a
(S)
la
60
de
aparenta
bitumului
S/ (
de
apa
asfaltice
drumulu C (KN) curgere
(Kg / mc)
/
mm)
(%)
volum
i
min
(I) (mm)
minim
BA8;BA25 D 80/100
BA8a;
D
IV-V
5.5
1.5-4.5
1.2-3.6 2300
2-5
BA25a
80/100a
8,0
1,5-4,0
2,0-5,3
D 80/100 II
BA16
D
III
7,0
1,5-4,0
1,7-4,6 2300
2-5
BA16a
80/100a
IV-V
6,0
1,5-4,5
1,3-4,0
D 80/100 I-II
8,5
1.5-4,0
2,1-5,6
BAR16
D
2300
3-5
BAR16a
III
7,5
1,5-4,0
1,8-5,0
80/100a
D 80/100
BAPC16
D
IV-V
5,5
1,5-4,5
1,2-3,6 2300
2-5
BAPC16a
80/100a
D 80/100
BAD25
D
I-V
4,5
1,5-4,5
1,0-3,0 2250
2-5
BAD25a
80/100a
BADPC25 D 80/100
III-V
4,0
1,5-4,5
0,9-2,6 2250
2-5
BADPC25 D
a
80/100a
BADPS25 D 80/100
BADPS25 D
IV-V
4,0
1,5-4,5
0,9-2,6 2250
2-5
a
80/100a
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

137

Tabelul 8 - Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase


Tipul mixturii asfaltice
BAD25,
BAD25a,
BAR16, BAR16a,
BADPC25,
Caracteristica
BA16,
BA16A,
BADPC25a,
BA8, BA8a, BA25,
BADPS25,
BA25a
BADPS25a
Caracteristici pe cilindri confectionati la
presa de compactare giratorie
- volum de goluri la 80 de giratii , % max.
5,0
- volum de goluri la 120 de giratii % max.
9,5
Rezistenta la deformatii permanente
- fluaj dinamic la 40C si 1800 pulsuri 10-4 7600
mm max.
Modulul de elasticitate la 15 C MPa min.:
zona climatica calda
4200
3600
zona climatica rece
3600
3000
Rezistenta la oboseala :
- numarul de cicluri pana la fisurare la15C -4x105
min.
1.3.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre
Caracteristici fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se
incadreze in limitele din tabelul 9
Tabelul 9 Caracteristicile mixturii asfaltice stabilizate cu fibre
Tipul mixturii asfaltice
Caracteristica
MASF8
MASF16
Test Schellenberg, % max.
0,2
0,2
Caracteristici pe epruvete cilindrice
- stabilitate (S) la 60C KN, min.
7,0
7,0
- indice de curgere (I) la 60C mm
1,5-3,5
1,5-3,5
- densitate aparenta kg / m3 , mm
2300
2300
- volum de goluri %
3-4
3-4
Rezistenta la deformatii permanente
- fluaj dinamic la 40C si 1800 pulsuri 10-4 mm max. 10000
10000
2
Temperatura ( )
- viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm /h
45C
60C
45C
60C
1
Numarul mediu de vehicule ( ) < 1500
6,0
8,0
6.0
8.0
1500-3000
4,0
6,0
4,0
6,0
3000-6000
2,0
3,5
2,0
3,5
>6000
<2,0
<3,5
<2,0
<3,5
Adancimea fagasului , mm
Numarul mediu de vehicule (1)
< 1500
6,0
9,0
6,0
9,0
1500-3000
5,0
8,0
5,0
8,0
3000-6000
4,0
7,0
4,0
7,0
>6000
<4,0
<7,0
<4,0
<7,0
Modulul de elasticitate la 15 C Mpa, min.
3600
4000
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

138

Deformatia permanenta
impulsuri)
la15C, 10 4 max.

la

oboseala

(3600
1200

1000

Note :
1) vehicule de transport marfa si autobuze in 24 h calculat pentru traficul de perspectiva
2) 45C - zona climatica rece;
60C - zona climatica calda
1.3.2. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice
Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall ale
mixturilor asfaltice cu bitum si bitum aditivat se face conform STAS 1338 / 1 si STAS 1338
/ 2.
Pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre, epruvetele cilindrice se confectioneaza
in functie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+ 5C, conform reglementarilor in
vigoare, iar incercarile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se fac conform STAS 1338 / 2.
Caracteristicile prevazute in tabelele 7, 8 si 9 se determina conform reglementarilor
tehnice in vigoare.
Testul Schellenberg se efectueaza conform anexei B.
Caracteristicile bitumului extras din mixtura asfaltica
Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor de la
malaxor sau de la asternere trebuie sa prezinte un punct de inmuiere inel si bila cu
maximum 9C mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice. Se
excepteaza verificarea bitumului extras din mixturile asfaltice tip MASF.
Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregatirea
probelor de mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului, se face conform SR EN
12697-28.
1.3.3. Caracteristicile straturilor imbracamintilor bituminoase
Gradul de compactare
Gradul de compactare se determina prin analize de laborator pe carote sau prin
masuratori in-situ conform SR 174 / 2 si reprezinta raportul procentual dintre densitatea
aparenta a mixturi asfaltice compactate in strat si densitatea aparenta determinata pe
epruvete Marshall confectionate in laborator din mixtura asfaltica respectiva.
Densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote
prelevate din stratul gata executat sau prin masuratori in-situ cu gamma-densimetrul .
Incercarile de laborator efectuate pentru verificarea gradului de compactare constau in
determinarea densitatii aparente si a absorbtiei de apa pe placute (100 x 100 ) mm sau pe
carote cilindrice cu diametrul de (100-200) mm netulburate.
Conditiile tehnice pentru densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul de
compactare al mixturii asfaltice sunt conforme tabelului 10.
Tabelul 10 - Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase
Densitatea
Grad
de
Absorbtia de
Tipul mixturii asfaltice
aparenta kg / m3,
compactare
%
apa % volum
min
min.
Mixtura asfaltica stabilizata cu
2300
2-6
97
fibre MASF8, MASF16
Beton asfaltic rugos BAR16m
2300
4-7
96
BAR 16a
2250
BAR16

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

139

Beton asfaltic bogat in criblura


BA16m
BA8a, BA16a, BA25a,
BAPC16a,
BA8, BA16, BA25, BAPC16
Beton
asfaltic
deschis
BAD25m
BAD25a,
BADPC25a,
BADPS25a,
BAD25,
BADPC25, BADPS25

2300
2-6

96

3-8

96

2250
2250
2200

Rezistenta la deformatii permanente


Rezistenta la deformatii permanente se determina pe carote prelevate din stratul
executat, respectiv din stratul de uzura.
Valorile admisibile, in functie de trafic sunt prezentate in tabelul 9.
1.4
CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI EXECUTAT
Caracteristicile suprafetei imbracamintilor bituminoase si conditiile tehnice care
trebuie sa fie conform tabelului 11
Tabelul 11 Caracteristicile suprafetei stratului executat
Nr.
Conditii
de Metoda
de
Caracteristica
crt.
admisibilitate
incercare
1)
Planeitatea in profil longitudinal
Indice de planeitate, IRI, m / km
- drumuri de clasa tehnica I-II
< 2.5
CD 155/2001 si
1
- drumuri de clasa tehnica III
< 3.5
AND 563/2000
- drumuri de clasa tehnica IV
< 4.5
- drumuri de clasa tehnica V
< 5.5
1)
Uniformitatea in profil longitudinal
Denivelari admisibile masurate sub
dreptarul de 3 m , mm
- drumuri de clasa tehnica I si strazi
< 3.0
2
SR 174 / 2
de categorie tehnica I-III
- drumuri de clasa tehnica II si strazi
< 4.0
de categorie tehnica IV
- drumuri de clasa tehnica III- V
< 5.0
2)
Rugozitatea
Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati
SRT
STAS 8849
- drumuri clasa tehnica I-II
> 80
- drumuri clasa tehnica III
> 70
3
- drumuri clasa tehnica IV-V
> 60
Rugozitatea geometrica, HS, mm
- drumuri clasa tehnica I-II
> 0.7
STAS 8849
- drumuri clasa tehnica III
> 0.6
- drumuri clasa tehnica IV-V
> 0.55

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

140

Coeficient de frecare ( GT)


drumuri clasa tehnica I II
drumuri clasa tehnica III - IV

Omogenitate. Aspectul suprafetei

0.95
0.7

Reglementari
tehnice in vigoare
cu aparatul de
masura Grip Tester

Aspect
fara
degradare sub forma
de exces de bitum, vizual
fisuri, zone poroase,
deschis, slefuite

Nota :
1) Planeitatea in profil longitudinal se determina, prin masurarea indicelui de planeitate
IRI, sau a denivelarilor sub dreptarul de 3m;
2) Rugozitatea se determina prin masuratori cu pendulul SRT, sau prin masurarea
rugozitatii geometrice HS.
Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintilor
bituminoase se
efectueaza in termen de o luna de la executia acestora.
Reguli si metode de verificare a caracteristicilor mixturilor asfaltice
Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice, prevazute in tabelele 7, 8, 9, 10, 11
si 12 se determina in urmatoarele etape:
- elaborarea studiului preliminar pentru stabilirea compozitiei mixturii asfaltice;
- verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate in timpul
executiei lucrarilor;
- verificarea caracteristicilor stratului de imbracaminte bituminoasa executat.
Tipurile de incercari, functie de tipul mixturii asfaltice si clasa tehnica a drumului,
precum si frecventele acestor incercari sunt prezentate in tabelul
Tabelul 12 Tipuri de incercari
Natura controlului
sau incercarii si
Caracteristici
Tipul mixturii asfaltice
frecventa
incercarilor
Toate
tipurile
de
mixturi asfaltice pentru
Studiul preliminar
stratul de uzura si
pentru
Caracteristici
fizicostratul de legatura
determinarea
mecanice pe epruvete
(tabel 1 si 2) indiferent
compozitiei
Marshall
de clasa tehnica a
mixturii asfaltice
drumului sau categoria
tehnica a strazii

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

141

MASF8,
MASF16,
indiferent de clasa
Caracteristicile :
tehnica a drumului sau
Volumul
de
goluri
de categoria tehnica a
determinat (cu presa de
strazii
compactare giatorie)
Mixturile
asfaltice
- Rezistenta la deformatii
destinate stratului de
permanente
uzura, pentru clasa
- Modul de elasticitate
tehnica a drumului I, II
- Rezistenta la oboseala
si categoria tehnica a
strazii I, II.
Verificarea
caracteristicilor
mixturii asfaltice
Caracteristici
prelevate in timpul
mecanice pe
executiei
Marshall
- frecventa: 1/400
tone de mixtura
asfaltica

Toate
tipurile
de
fizico- mixturi asfaltice pentru
epruvete stratul de uzura si
stratul de legatura
(tabelul 1 si 2)

Caracteristicile :
densitatea aparenta
Verificarea calitatii absorbtia de apa
stratului
de gradul de compactare
imbracaminte
bituminoasa
executat
pe
carote:
-frecventa : 1 Rezistenta la deformatii
permanente
carota / 7000 m2

Toate
tipurile
de
mixturi asfaltice pentru
stratul de uzura si
stratul de legatura
conform tabelului 10
MASF8, MASF16
Mixturile
asfaltice
destinate stratului de
uzura pentru clasa
tehnica a drumului I, II
si categoria tehnica a
strazii I, II ( tabelul 1)

1.5
PREPARAREA SI PUNEREA IN OPERA A MIXTURILOR ASFALTICE
1.5.1. Prepararea mixturilor asfaltice
Compozitia mixturii asfaltice ce urmeaza a fi utilizata la realizarea imbracamintii
bituminoase va fi stabilita de catre Antreprenor pe baza unui studiu preliminar tinand cont
de respectarea conditiilor tehnice precizate in acest caiet de sarcini.
Studiul preliminar privind compozitia mixturii asfaltice, trebuie facut intr-un laborator
autorizat.
Reteta pentru fiecare tip de mixtura asfaltica sustinuta de studiile si rezultatele
incercarilor obtinute in laborator inclusiv toate documentele corespunzatoare trebuie
prezentate Consultantului in vederea aprobarii acestora.
Raportul privind compozitia mixturii asfaltice prezentata spre aprobare trebuie sa
includa cel putin urmatoarele documente:
- analiza completa a materialelor utilizate in programul de incercari ( agregate
naturale, bitum, filer, polimeri, aditivi, fibre etc.)
- incercarea Marshall pentru 5 dozaje de liant repartizate de-o parte si de alta a
dozajului de bitum retinut.
Epruvetele Marshall se vor compacta in laborator prin aplicarea a 75 lovituri de
fiecare parte. Parametrii care trebuie determinati pe epruvete Marshall sunt cei prevazuti
in tabelele 7, 8 si 9.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

142

Certificatele de Conformitate a Calitatii Materialelor ( agregate naturale, bitum, filer,


fibre, polimeri, aditivi, etc.).
Toate dozajele pentru agregatele naturale si filer trebuie sa fie stabilite functie de
greutatea totala a materialului granular uscat, inclusiv partile fine, iar dozajul de liant va fi
stabilit functie de greutatea mixturii asfaltice.
Granulozitatea agregatelor naturale pentru fiecare tip de mixtura asfaltica trebuie sa
se inscrie in limitele indicate in tabelele 4 si 5 si in figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8 din STAS
174-1/2002, anexate.
Reteta propusa va fi aplicata pe sectorul de proba.
1.5.2. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice
Mixturile asfaltice se vor prepara in statii autorizate, operate de personal atestat.
Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa
permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi asfaltice
prevazute in Caietul de sarcini.
Statia de asfalt trebuie sa fie automata si dotata cu dispozitive de pre-dozare,
uscare, re-sortare si dozare gravimetrica sau volumetrica a agregatelor cu liantul
bituminos.
Re-sortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu.
In cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea
cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se
face automat.
Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si
afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure
precizia dozarii.
In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea
acestuia variaza cu temperatura astfel incat la 150 C 180 C, 1 kg de bitum rutier are un
volum de (1,09-1,11) litri.
Stocarea si incalzirea bitumului
Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de
bitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum.
Rezervoarele trebuie sa aiba un indicator de nivel si un sistem de incalzire a
liantului pana la temperatura necesara evitandu-se supraincalzirea acestuia.
Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190 C , in scopul
evitarii modificarii caracteristicilor liantului in procesul tehnologic.
Stocarea filerului
La statia de preparare a mixturilor asfaltice, filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri
prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica).
Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Stocarea, uscarea si re-sortarea agregatelor naturale
Conditiile de depozitare a agregatelor naturale pe sorturi sunt cele prevazute la
Capitolul 1 Materiale punctul 1.1.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul
mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor naturale astfel incat sa se
asigure o productie constanta.
Agregatele naturale trebuie sa fie dozate gravimetric, iar dispozitivele de dozare
trebuie sa permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de Consultant privind
compozitia mixturii asfaltice cu abaterile admise fata de granulozitatea pe fractiuni din
tabelul 13
Tabelul 13 Abateri limita in dozarea agregatelor
Componentele mixturii
Abateri admise fata de dozaj %
Agregate
16 25
+5
8 16
+5
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

143

48
24
12
0,63 1
0,2 - 0,63
0,1- 0,2
< 0,1
Bitum

+5
+4
+4
+3
+3
+2
+ 1.5
+ 1,0 pt. MASF
+0,3

Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice


- reglarea pre-dozatoarelor instalatiei prin incercari astfel incat granulozitatea
amestecului de agregate naturale sa corespunda celei prescrise, in limitele de
toleranta din tabelul 13
- introducerea agregatelor naturale in uscator sau (uscator-malaxor) unde are loc
uscarea si incalzirea acestora
- re-sortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi ( in cazul
instalatiilor in flux discontinuu)
- introducerea agregatelor naturale calde in malaxor unde se amesteca cu filerul
rece, dozat separat
- dozarea bitumului cald si introducerea acestuia in malaxor sau in uscatormalaxor
- amestecarea componentelor mixturii asfaltice si evacuarea acesteia in buncarul
de stocare
- durata de malaxare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru
realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului
cu liantul bituminos
- pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre, durata de malaxare a agregatelor
naturale cu fibra trebuie sa fie de 25-30 secunde (pentru a asigura dispersia
fibrei in mixtura minerala si implicit omogenitatea acesteia in mixtura asfaltica),
iar dupa introducerea liantului bituminos malaxarea sa mai continue 40-50
secunde. Timpul total de malaxare trebuie sa fie cuprins intre 65-80 secunde.
Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum,
trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 14.
Tabelul 14 Regimul termic la prepararea mixturilor asfaltice
Materialele si faza de executie
- agregate naturale la iesire din uscator
-bitum la intrare in uscator
- mixtura asfaltica
* la iesire din uscator
* la asternere
* la inceputul compactarii
* la sfarsitul compactarii

Temperatura C in functie de tipul bitumului


D 60 / 80
D 80 / 100
170-190
165-185
155-165
150-160
165-175
min 155
min. 150
min. 110

160-170
min 150
min. 145
min. 105

Temperaturile situate la partea superioara a intervalului se aplica in cazul executiei


lucrarilor in zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minima
admisa de + 10C si de +15C pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

144

Stocarea si incarcarea mixturilor asfaltice


La iesire din malaxor trebuie amenajate dispozitive speciale pentru evitarea
segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si / sau la incarcarea in mijloacele de
transport.
Controlul fabricatiei
Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare si in
timpul executiei, cu frecventa din tabelul 12
1.5.3. Punerea in opera a mixturilor asfaltice
Sectorul de proba
In vederea stabilirii procedurii de executie si a utilajelor si dispozitivelor de
asternere si compactare, inainte de inceperea lucrarilor, cu aprobarea Consultantului,
Antreprenorul va executa un sector de proba, de cel putin 200 m lungime, pe toata latimea
caii.
Pe durata executiei sectorului de proba, se va efectua si verificarea in conditii de
exploatare a functionarii statiei de preparare a mixturii, precum si obtinerea constantei
caracteristicilor mixturii stabilite in laborator (retetei de fabricatie), asa cum a fost aprobata
de Consultant.
Pregatirea, executia lucrarilor si efectuarea testelor pe sectorul de proba, inclusiv a
testului de orineraj, se vor face in prezenta si cu aprobarea Consultantului.
Pregatirea, executia lucrarilor si masuratorile efectuate pe sectorul de proba vor fi
efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.
Schimbarea retetei implica executia unui nou sector de proba.
Rezultatele obtinute pe sectorul de proba vor servi la definitivarea procedurii de
executie, document de referinta in executarea stratului.
Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport trebuie foarte bine curatat,
utilizand o perie mecanica, aer comprimat sau cand este cazul prin spalare cu apa sub
presiune.
La asternerea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si
stratul suport cu emulsie de bitum cationica cu rupere rapida, pulverizata in film subtire.
Cu aprobarea Consultantului, amorsarea poate fi omisa, in cazul in care stratul se executa
la interval mai mic de 3 zile de la executia stratului anterior.
Amorsarea stratului suport se va face mecanizat.
Cantitatea de bitum rezidual trebuie sa fie de (0,3-0,5) kg / mp.
Suprafata stratului suport pe care urmeaza a fi asternute straturile asfaltice trebuie
sa fie uscata.
Punerea in lucrare a geogrilelor, geotextilelor sau geocompozitelor se va face
conform cerintelor agrementelor tehnice ale acestora.
Transportul mixturilor asfaltice
Mixtura asfaltica se transporta cu autobasculante cu benele curatate si uscate,
prevazute cu prelate pentru prevenirea pierderilor de temperatura.
Punerea in opera a mixturilor asfaltice
Punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa fie efectuata cu repartizatoare
finisoare prevazute cu sistem de nivelare si cu asigurarea pre-compactarii.
Asternerea mixturilor asfaltice trebuie facuta cand temperatura a mediului ambiant
este de peste +10C iar pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre ( MASF) de peste
+15C.
Asternerea nu va fi permisa pe timp de ploaie.
In timpul asternerii si compactarii, mixturile asfaltice trebuie sa aiba temperatura
conform prevederilor din tabelul 14.
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face intr-un strat, pe intreaga latime a caii
de rulare.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

145

Preparare, transportul si punerea in opera a mixturilor vor fi astfel coordonate, incat


sa se previna crearea rosturilor de lucru.
In cazul unor intreruperi care conduc la scaderea temperaturii mixturii asfaltice
ramasa necompactata in amplasamentul repartizatorului pana la 120C, se procedeaza la
scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat, suprafata
nivelata si se indeparteaza resturile de mixtura asfaltica ramasa in capatul benzii.
La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente
rostului de lucru, longitudinal si / sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel
sa rezulte o muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal cand benzile adiacente se
executa in aceeasi zi, taierea nu mai este necesara. Suprafata nou creata prin taiere va fi
amorsata.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale straturilor se vor decala intretesut
fata de rosturile stratului anterior, cu cel putin 10 cm.
Compactarea
Operatiunea de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu
pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate,
astfel sa se obtina caracteristicile tehnice minime prevazute in tabelul 10.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput,
pentru a evita valurirea imbracamintii.
Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu sorturi de protectie si nu se vor
indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului finisor.
1.6 CONTROLUL EXECUTIEI si RECEPTIA LUCRARILOR
1.6.1. Verificarea elementelor geometrice
Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul 15
Tabelul 15
Abaterea limita admisa
Elementul masurat
grosimea stratului
10 %
latimea stratului
5 cm
panta profilului transversal
0,4 %
0,5 cm (cu respectarea pasului de
cotele profilului longitudinal si transversal
proiectare)
denivelarile (masurate sub lata de 3 m sau
0,3 cm
similar)
1.6.2. Caracteristicile suprafetei imbracamintii bituminoase
Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile
tehnice prevazute in tabelul 15.
1.6.3. Receptia lucrarilor
Dupa terminarea lucrarilor pe un tronson, lucrarile executate vor fi supuse aprobarii
Consultantului, anterior asternerii stratului urmator.
Inspectarea lucrarilor care devin ascunse, trebuie sa stabileasca daca acestea au
fost realizate conform proiectului si Caietului de Sarcini.
Receptia presupune verificarea inregistrarilor din timpul executiei si a rezultatelor
incercarilor, precum si examinarea efectiva a lucrarilor.
In urma verificarii se incheie un proces verbal de receptie prin care se autorizeaza
trecerea la faza urmatoare de executie.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

146

1.7
Anexa B Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre
1.7.1. Principiul metodei
Se determina procentul de material (p) pe care il pierde mixtura asfaltica stabilizata
cu fibre, tip MASF8 si MASF16, in prezenta temperaturilor ridicate.
1.7.2. Aparatura
etuva care asigura temperatura de 170 C + 2C;
balanta cu precizia de 0,1 g;
pahar Berzelius;
capsula de portelan;
sticla de ceas.
1.7.3. Mod de lucru
Se prepara in laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtura asfaltica tip MASF,
la temperatura de 150 C
Proba de mixtura asfaltica se cantareste 0,1g si se introduce intr-un pahar
Berzelius, incalzit in prealabil la temperatura de 170 C.
Paharul Berzelius cu proba de mixtura asfaltica se acopera cu o sticla de ceas, se
introduce in etuva, incalzita in prealabil la temperatura de (170+2)C, si se mentine la
aceasta temperatura timp de 1h.
Se scoate paharul Berzelius din etuva si mixtura asfaltica se rastoarna in capsula
de portelan.
Se cantareste capsula de portelan cu mixtura asfaltica si se determina, prin
diferenta, cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius.
1.7.4. Exprimarea rezultatelor
Se calculeaza procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius cu
relatia:
m m2
p= 1
100(% )
m1
in care :
m1 masa mixturii asfaltice introdusa in paharul Berzelius, (g);
m2 masa mixturii asfaltice din capsula de portelan, (g).
Se poate folosi si procedeul alternativ, de cantarire a paharului Berzelius inainte de
incalzire ( m ) si dupa rasturnarea mixturii asfaltice (m) si a masei initiale a probei de

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

147

mixtura asfaltica (m1) . Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se


calculeaza cu relatia:
m ' m
p=
100(% )
m1
Rezultatul este media a doua determinari.
1.7.5 Interpretarea rezultatelor
In functie de valoarea procentului (p) de material ramas pe peretii paharului
Berzelius, calitatea mixturii asfaltice se apreciaza astfel :
- p < 0.2% buna;
- p = 0.2% acceptabila.
1.8
ANEXA C - Tipuri de mixturi pentru startul de uzura
Clasa
Clasa
Stratul de uzura
Nr.
tehnica a tehnica a
crt.
Tipul mixturii asfaltice (1)
drumului
strazii
Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre MASF8, MASF16
Beton asfaltic bogat in criblura cu bitum modificat
BA16m
1
I
I
Beton asfaltic rugos
cu bitum modificat BAR 16m
cu bitum aditivat BAR 16a
Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre : MASF8,
MASF16
Beton asfaltic rugos :
cu bitum modificat BAR16m
cu bitum aditivat (2) BAR16a
2
II, III
II, III
cu bitum BA16
Beton asfaltic bogat in criblura :
cu bitum modificat BA16m
cu bitum aditivat (2) BA16a
cu bitum BA16
Mixturi stabilizate cu fibre ;
MASF8 si MASF16
Beton asfaltic bogat in criblura
cu bitum aditivat (2)
BA8a, BA16a, BA25a
3
IV, V
IV
cu bitum
BA8, BA16, BA25
Beton asfaltic cu pietris concasat (3)
cu bitum aditivat BAPC16a
cu bitum BAPC16
Nota :
Simbolurile pentru mixturile asfaltice sunt conform tabelului 3
Bitumul aditivat se utilizeaza in cazul in care adezivitatea bitumului fata de agreagatele
naturale utilizate este sub limita de 80 %.
Cu acordul administratorului drumului

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

148

1.9
Nr.
crt.

ANEXA D - Tipuri de mixturi pentru startul de legatura


Clasa
Clasa
Stratul de legatura
tehnica a tehnica a
Tipul mixturii asfaltice (1)
drumului
strazii
Beton asfaltic deschis cu criblura :
cu bitum modificat BAD25m
I, II
I, II
cu bitum aditivat BAD25a
cu bitum BAD25
Beton asfaltic deschis cu criblura :
cu bitum modificat BAD25m
cu bitum aditivat (2) BAD25a
cu bitum BAD25
III
III
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat :
cu bitum aditivat (2) BADPC25a
cu bitum BADPC25
Beton asfaltic deschis cu criblura :
cu bitum aditivat(2)BAD25a
cu bitum BAD25
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat :
cu bitum aditivat (2) BADPC25a
IV, V
IV
cu bitum BADPC25
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat :
cu bitum aditivat (2) BADPS25a
cu bitum BADPS25

1.10 ANEXA E - Simbolurile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice prevazute pentru executia
imbracamintilor bituminoase cilindrate executate la cald
Nr.
Tipul mixturii asfaltice
Simbolul
crt.
MASF8
1.
Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre
MASF16
Mixturi asfaltice cu bitum modificat cu polimeri
beton asfaltic bogat in criblura
BA16m
2.
beton asfaltic rugos
BAR16m
beton asfaltic deschis cu criblura
BAD25m
Mixturi asfaltice cu bitum aditivat
beton asfaltic bogat in criblura
BA8a
BA16a
BA25a
beton asfaltic rugos
BAD16a
3.
beton asfaltic cu pietris concasat
BAPC16a
beton asfaltic deschis :
BAD25a
- cu criblura
- cu pietris concasat
BADPC25a
- cu pietris sortat
BADPS25a

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

149

Mixturi asfaltice cu bitum neparafinos pentru drumuri


beton asfaltic bogat in criblura
beton asfaltic rugos
beton asfaltic cu pietris concasat
beton asfaltic deschis :
- cu criblura
- cu pietris concasat
- cu pietris sortat

3.1.10.

BA8
BA16
BA25
BAR16
BAPC16
BAD25
BADPC25
BADPS25

Caiete de sarcini podete

CAPITOLUL 1 - SPECIFICATII TEHNICE GENERALE


1.1 Prevederi generale de proiectare
Podetele sunt structuri de rezistenta, lucrari de arta.
In conceptia oricarei structuri de rezistenta, deci si a lucrarilor de arta trebuie sa se
respecte o serie de principii generale rezultate din experienta si anume :
- functionalitatea
- capacitatea de rezistenta
- eficienta economica
- estetica
Din perspectiva acestor principii, podetul va trebui sa corespunda scopului caruia ii
este destinat si anume de a asigura circulatia nestingherita a vehiculelor la traversarea
obstacolului.
Aceasta impune asigurarea unei rigiditati a structurii in limitele deformatiilor
admisibile, asigurarea unor conditii optime de exploatare si intretinere. Dar pentru a-si
indeplini functionalitatea, structura trebuie sa aiba asigurata capacitatea de rezistenta prin
dimensionarea rationala a elementelor componente la incarcarile la care sunt supuse.
Pe principiul eficientei economice orice lucrare de arta trebuie sa prezinte costuri
minime.
In functie de conditiile de amplasare (lungimea si inaltimea obstacolului, conditiile
geotehnice de fundare, etc.), eficienta economica a lucrarii se realizeaza prin stabilirea
unei lungimi corespunzatoare a lucrarii si adoptarea unor deschideri economice.
De aici, dupa precizarea deschiderilor economice urmeaza si stabilirea solutiilor
constructie si respectiv a materialelor din care se executa.
1.2 Prevederi generale pentru executie
Executia unei lucrari de arta nu poate incepe decat dupa ce antreprenorul si-a
adjudecat executia proiectului, urmare unei licitatii si in urma incheierii contractului cu
beneficiarul.
Piesele principale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea sunt urmatoarele
:
- planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale;
- studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvate
pentru fundatii;
- detaliile tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate
elementele componente ale lucrarii de arta;
- caiete de sarcini cu prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectiva;
- graficul de esalonare a excutiei lucrarii.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

150

Aceste documentatii se vor elabora de catre societatii de proiectare si cercetare


autorizate.
Avand in vedere varietatea problemelor ce le ridica realizarea unei lucrari de arta,
antreprenorul va trebui sa dovedeasca ca are experienta si dotarea corespunzatoare
pentru executia proiectului.
La executie antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect si caietul
de sarcini.
De asemenea va lua masuri pentru protejarea mediului in timpul executiei.
Se precizeaza ca nici o adaptare sau modificare, la executie fata de documentatie,
nu se poate face decat cu aprobarea beneficiarului sau/si a proiectantului elaborator al
documentatiei.
De asemenea, la executie se va tine seama de standardele si normativele in
vigoare (o lista minima este precizata in anexa) precum si de capitolele ce fac obiectul
fasciculei 3.
1.3 Prevederi generale privind receptia lucrarilor
Pentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor de arta, se va face receptia
lucrarilor pe faze de executie si receptia finala in conformitate cu prevederile caietului de
sarcini elaborat pentru lucrarea respectiva.
Se va tine seama totodata de prevederile caietului de sarcini cu prescriptii tehnice
generale pe capitole, ce fac obiectul fasciculei 3.
Beneficiarul va organiza receptia finala in conformitate cu legislatia in vigoare.
1.4 Prevederi generale privind exploatarea si intretinerea lucrarilor
de arta
Inca din faza de conceptie, proiectul va contine elemente sau rezolvari constructive
care sa asigure personalului de exploatare si intretinere, urmarirea lucrarii si accese la
infrastructuri, reazeme si interiorul suprastructurilor.
La unele lucrari cu caracter deosebit, la comanda beneficiarului se pot elabora si
documentatii (instructiuni, etc.) privind modul de urmarire si intretinere a acestor lucrari.
In afara acestor instructiuni se va tine seama si de prevederile cuprinse in
standardele si normativele in vigoare.
CAPITOLUL 2 - PODETE - PREVEDERI TEHNICE GENERALE
2.1 Podetele sunt lucrari de arta a caror deschideri sau suma a deschiderilor este
mai mica sau egala cu 5,00 m.
2.2 Lumina podetelor se va stabili pe baza unui calcul hidraulic intocmit in
conformitate cu Normativul Departamental pentru calculul hidraulic al podurilor si
podetelor.
2.3 Latimea caii pe podet va fi egala cu cea din calea curenta, iar latimea totala
dintre coronamente va fi egala cu latimea totala a platformei. Podetele se vor executa fara
trotuare cu exceptia amplasamentelor in care acest trotuar exista si trebuie sa i se asigure
continuitatea.
2.4 Convoaiele de calcul pentru podete sunt aceleasi ca si pentru poduri, conform
STAS 1545 - 89 Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele - Actiuni; STAS 3221 - 86
Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcare.
2.5 Din punct de vedere al plasari caii fata de suprastructura, podetele se impart in
podete deschise - cu calea direct pe suprastructura - si podete inecate - amplasate in
corpul rampei la o adancime de minimum 50 cm sub nivelul caii.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

151

2.6 Ca alcatuire constructiva podetele se impart in podete dalate, ovoidale sau


tubulare, din elemente prefabricate sau monolite.
Indiferent de sistem acestea trebuie sa corespunda din punct de vedere al
debuseului si al exploatarii in conditii de siguranta si sa fie usor de intretinut.
2.7 Executia podetelor se face pe baza de proiecte intocmite de unitati specializate
de proiectare si se aproba de catre beneficiar.
2.8 Partile componente ale podetelor, infrastructura, suprastructura, se executa
dupa aceleasi reguli ca si pentru poduri.
Conditiile de fundare, modul de realizare a lucrarilor de sprijinire, cofrare, armare,
betonare, descintrare, urmeaza sa indeplineasca conditiile din proiect si cele ce fac
obiectul prevederilor din fascicula 3 a prezentului caiet de sarcini :Capitolele 4, 5, 6, 7 infrastructuri; Capitolul 8 - esafodaje, cintre; Capitolul 9 - cofraje; Capitolul 10 - armaturi;
Capitolul 11 - betoane; Capitolul 16 - hidroizolatii; Capitolul 17 - imbracaminti rutiere.
In cazul in care podetele se executa din elemente prefabricate in uzina sau pe
santier, acestea trebuie sa fie insotite de certificate de calitate.
2.9 Oricare abatere de la conditiile din proiect sau de la prevederile caietului de
sarcini se vor aduce la cunostinta beneficiarului.
Eventualele reparatii intervenite in urma transportului, manipularilor, montajului, se
vor face pe baza unei tehnologii intocmita de antreprenor si aprobata de beneficiar.
Lucrarile ascunse nu vor fi acoperite inainte de a primi viza dirigintelui de santier.
2.10 Proiectul podetului va cuprinde si adaptarea la teren a acestuia in conformitate
cu Normativul departamental pentru adaptarea la teren a proiectelor tip de podete pentru
drumuri, indicativ P 19-86.
Proiectul si solutia de adaptare la teren trebuie sa tina cont si de modul de
intretinere a podetului, pentru functionarea acestuia in permanenta la parametrii poiectati.
CAPITOLUL 3 - COFRAJE
3.1 Date generale
Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care
montate in lucrare, dau betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se includ atat
cofrajele propriu zise cat si dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, tevile, tirantii,
distantierii, care contribuie la asigurarea realizarii formei dorite.
Cofrajele si sustinerile lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de
unitati de proiectare autorizate, in conformitate cu prevederile STAS 7721-90 si ele trebuie
sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii :
- sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in
proiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in
abaterile admisibile prevazute in normativul NE 012-99.
- sa fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment
- sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de
executie
- sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada
elementele de beton cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor
- sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care
se decofreaza
- sa permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau
praguri
- sa permita inchiderea cu usurinta - indiferent de natura materialului din care este
alcatuit cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgere a
apelor uzate, inainte de inceperea turnarii betonului.
- sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

152

Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.


Din punct de vedere al modului de alcatuire se deosebesc :
- cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului si folosite, de
obicei, la o singura turnare
- cofrajele demolabile stationare, realizate din elemente sau subansambluri de
cofraj refolosibile la un anumit numar de turnari
- cofrajele demontabile mobile, care se deplaseaza si iau pozitii succesive pe
masura turnarii betonului : cofraje glisante sau pasitoare.
Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confectionate :
- cofrajele din lemn sau captusite cu lemn
- cofraje tego
- cofrajele furniruite de tip DOKA, PASCHAL imbinate sau tratate cu rasini
- cofraje metalice
3.2 In afara prevederilor generale de mai sus cofrajele vor trebui sa mai
indeplineasca si urmatoarele conditii specifice :
- sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare
- sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul a pieselor inglobate din
zonele de capat a grinzilor (placi de repartitie, teci, etc.)
- sa permita compactarea cat mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor
postintinse
- sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a
muncitorilor care executa turnarea si compactarea betonului, evitandu-se circulatia pe
armaturile postintinse
- sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii
proprii, in conformitate cu prevederile proiectului
- sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare
- cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce
vin in contact cu betonul
- sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj,
cand aceasta este inscrisa in proiect.
3.3 Pregatirea si receptia lucrarilor de cofrare
3.3.1 Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea
cat si numarul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.
In scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni :
- curatirea cu grija, repararea si spalarea, inainte si dupa refolosire; cand spalarea
se face in amplasament apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor
numai cu jet de aer)
- tratarea suprafetelor, ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa
usureze decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului; in cazul in care se folosesc
substante lubrifiante, uleioase; nu este permis ca acestea sa vina in contact cu armaturile.
3.3.2 In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari
etapizate astfel :
- preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau
subansamblurile de cofraje si sustineri
- in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de
fixare a elementelor
- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in Registrul de procese
verbale, pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

153

3.4 Montarea cofrajelor, pregatirea in vederea turnarii betonului,


tratarea cofrajelor in timpul intaririi
3.4.1 Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii :
- trasarea pozitiei cofrajelor
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
3.4.2 In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren se
va asigura repartizarea solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si posibilitatile
de inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor
se va face astfel incat sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de
temperatura.
CAPITOLUL 4 - ARMATURI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea,
procurarea, fasonarea si montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat.
Pentru conditiile specifice privind fundatiile, elevatiile infrastructurilor,
suprastructurile de beton armat si de beton precomprimat se vor aplica prevederile din
capitolele 3, 4 si 5.
4.1 Oteluri pentru armaturi
Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS
438/1,2,3-89 si STAS 6482/1,2,3,4-80
Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si
domeniile lor de aplicare sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din
normativele NE 012-99 si C 21-85.
Tipul de otel
Simbol
Domeniul de utilizare
Otel beton rotund neted
OB 37
Armaturi de rezistenta sau armaturi
STAS 438/1-89
constructive
Sarma trasa neteda pentru
STNB
Armaturi de rezistenta sau armaturi
beton armat STAS 438/2-91
constructive; armaturile de rezistenta
Plase sudate pentru beton
STPB
numai sub forma de plase sau carcase
armat STAS 438/3-98
sudate
Otel beton cu profil periodic
PC 52
Armaturi de rezistenta cu betoane de
clasa cel putin C 12/15
STAS 438/1-89
PC 60
Armaturi de rezistenta la elemente cu
betoane de clasa cel putin Bc 20
Armaturi pretensionate
SBP I si
sarme netede STAS
SBP II
6482/2-80
Armaturi de rezistenta la elemente cu
sarme amprentate STAS
SBPA I si
betoane de clasa cel putin Bc 30
6482/3-80
SBPA II
toroane
TBP

Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de
unitatea care a importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestuia.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

154

In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438291 si STAS 6482-80, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor
parametrilor de calitate.
In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea,
antreprenorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor
de laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate si dupa aprobarea
beneficiarului.
4.2 Controlul calitatii
Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de
certificatul de calitate.
Receptionarea otelului se va face in conformitate cu regulile si metodele de
verificare a calitatii prevazute in STAS 1799-88 Constructii de beton, beton armat si beton
precomprimat . Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor destinate
executarii lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Otelul
pentru beton precomprimat sub forma de sarma SBP se va aproviziona in colaci cu
diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de sarma SBP va avea eticheta metalica, care
sa contina printre altele numarul colacului, al lotului, calitatea si poansonul CTC al fabricii,
fiind insotit de certificatul de calitate al furnizorului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere si
numarul de indoiri alternante) pentru fiecare colac in parte iar pentru 10% din numarul
colacilor determinarea limitei de curgere tehnica, alungirii relative la rupere si a numarului
de torsiuni la care se rupe sarma. Aceste caracteristici se determina pe cate o epruveta
luata de la fiecare capat al colacului.
Sarmele care prezinta corodari pronuntate sau adancituri nu vor fi folosite la
alcatuirea fascicolelor.
Cablele de sarma usor ruginite vor fi curatate de rugina cu peria de sarma inainte
de a fi puse in opera.
Pentru controlul calitatii se vor lua in mod obligatoriu probe cu frecventele
prevazute in STAS 1799-88 si STAS 6482-80 si normativul NE 012-99 partea II.
Pentru fiecare cantitate si sortiment de otel pentru beton armat aprovizionat,
controlul calitatii se va face conform prevederilor din anexa X.1 pct. A.5, din normativul NE
012-99 si va consta din:
- constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie
- verificarea dimensiunilor sectiunii, tinand seama de reglementarile din normativul
NE 012-99, anexa III.1
- examinarea aspectului
- verificarea prin indoire la rece.
4.3 Transport si depozitare
Transportul otelurilor se va efectua in vagoane inchise sau autocamioane prevazute
cu prelate; aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturi care pot produce
fenomene de coroziune sau murdarirea otelului.
Pentru colacii si tamburelele prevazute cu ambalaje de protectie se va da o atentie
deosebita la transport, manipulare si depozitare, ambalajul sa nu fie deteriorat; daca s-a
produs deteriorarea ambalajului; se vor respecta in continuare prevederile pentru armatura
neprotejata.
La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua masurile necesare
pentru a se preveni :
- zgarierea, lovirea sau indoirea
- murdarirea, suprafetelor cu pamant, materii grase, praf etc.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

155

- contactul cu materialul incandescent provenind de la operatia de sudura - taiere


sau incalzirea de la flacara aparatelor de sudura.
Depozitarea se va face pe loturi si diametre in spatii amenajate si dotate
corespunzator astfel incat sa se evite contactul cu materialele corozive.
In mod deosebit se va asigura depozitarea colacilor de sarma pentru beton
precomprimat tinand seama de agresivitatea mediului conform prevederilor din normativul
NE 012-99 partea II-a.
De asemenea depozitarea se va face astfel incat sa asigure posibilitati de
identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.
Barele din otel superior vor fi livrate in forma rectilinie si vor fi depozitate cat mai
drept iar eventualele capete filetate se vor proteja in mod corespunzator.
4.4 Confectionarea armaturilor
a. Fasonarea armaturilor pentru beton armat
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face
in stricta conformitate cu prevederile proiectului.
Inainte de a trece la fasonarea armaturilor, antreprenorul va analiza prevederile
proiectului, tinand seama de posibilitatile practice de montare, si fixare a barelor precum si
de aspectele tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar se va
solicita reexaminarea de catre beneficiar a dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte; in acest scop se vor
indeparta :
- eventualele impuritati de pe suprafata barelor;
- rugina, prin frecare cu perii de sarma in special in zonele in care barele urmeaza a
fi innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa
depaseasca abaterile limita la diametru prevazute in anexa III. 1 din normativul NE 01299.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se
proceda la taiere si fasonare, fara a se deterioara insa profilul. La intinderea cu troliul
lungimea maxima nu va depasi 1 mm/m.
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa
se evite confundarea lor si sa asigure pastrarea formei si curateniei lor pana in momentul
montarii.
In cazul in care conditiile climatice locale pot favoriza corodarea otelurilor se
recomanda montarea si betonarea armaturilor in maxim 15 zile de la fasonare.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10oC.
Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
La calculul armaturilor, fasonarea si montarea armaturilor se va tine seama de
prevederile constructive privind alcatuirea elementelor din beton armat cuprinse in cap. 6.7
din STAS 10111/2-87 si in cap. 3 din normativul NE 012-99.
b. Prevederile generale privind confectionarea armaturii pretensionate
La pregatirea tuturor tipurilor de armaturi pretensionate se vor respecta urmatoarele
:
- se va verifica existenta certificatului de calitate al lotului de otel din care urmeaza
a se executa armatura; in lipsa acestui certificat sau daca exista indoieli asupra respectarii
conditiilor de transport si depozitare (in special in zone cu agresivitate), se vor efectua
incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din STAS 1799/88, pentru a
avea confirmarea ca nu au fost influientate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale
armaturilor (rezistenta la tractiune, indoire alternanta, etc.)

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

156

- suprafata otelurilor se va curata de impuritati, stratul de rugina superficiala


neaderenta si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in
blocaje, beton sau mortarul de injectare
- otelurile care prezinta un inceput slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decat
pe baza unor probe care sa confirme ca nu au fost influientate defavorabil caracteristicile
fizico-mecanice
- armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni pe cat posibil din
acelasi lot
- zonele de armatura care au suferit o indoire locala ramanand deformate nu se vor
utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare. Daca totusi in timpul transportului sau al
depozitarii, barele de otel superior au suferit o usoara deformare, se vor indrepta mecanic,
la temperaturi de cel putin +10oC
- pentru armaturi pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de
catre un laborator de specialitate, in conformitate cu STAS 6605-78 Incercarea la
tractiune a otelului, a sarmei si a produselor din sarma pentru beton precomprimat
- in cazul fasciculelor postintinse, valoarea reala a modulului de elasticitate se va
determina pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.
La calculul armaturilor pretensionate, confectionarea, montarea si pozitionarea
armaturilor, tensionarea, blocarea si injectarea lor se va tine seama de prevederile
constructive cuprinse in STAS 10111/2-87, cap. 7.9 si in cap. 3,4,8 si 9 din normativul NE
012-99 partea II-a.
CAPITOLUL 5 - BETOANE
5.1 Prevederi generale
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale necesare la proiectarea si
executia elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat si beton precomprimat.
La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat si beton
precomprimat prevederile din prezentul capitol se vor completa si cu prevederile specifice
cuprinse in capitolele 4, 4, 5 si 8.
De asemenea se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in anexele I.1 si I.2
din normativul NE 012-99, in cap.5 din normativul C 21-85 si prevederile din STAS
10111/2-87 si STAS 1799-88.
Calitatea betonului este definita prin clase.
Clasele de betoane sunt stabilite pe baza rezistentei caracteristice a betonului, care
este rezistenta la compresiune la 28 zile, determinata conform STAS 1275-88 pe cuburi cu
latura de 150 mm, sub a carui valoare se pot intalni statistic cel mult 5% din rezultate.
Pentru corelarea cu marcile de betoane se prezinta in tabel echivalenta dintre
clase si marci precum si recomandari privind clasele minime de betoane in elementele de
rezistenta ale infrastructurilor si suprastructurilor.
Clasa
betonului

Marca
betonului

1
C 2,8/3,5

2
Bc3.5
(B50)
Bc7.5
(B75)

C 4/5

C 6/7,5

Bc7.5

Recomandari privind clasele minime de betone


Infrastructura
Suprastructura
STAS 10111/1-77
STAS 10111/1-87
3
4
Beton de egalizare si umplutura
Betoane de panta
Fundatii masive din beton simplu, la
sferturi de con, ziduri de sprijin, aripi

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

157

(B100)

C 8/10

Bc10
(B150)

C 12/15

Bc15
(B200)

C 16/20

Bc20
(B250)
Bc22.5
(B 300)
Bc30
(B 400)
Bc35
(B 450)
Bc40
(B 500)
Bc50
(B 600)
Bc60
(B 700)

C 18/22,5
C 25/30
C 28/35
C 32/40
C 40/50
C 50/60

in teren fara apa subterana


Idem in teren cu apa subterana
- fundatii masive din beton armat la
podete, aripi, ziduri de sprijin, pile si
culei de poduri
- elevatii masive de beton simplu la
podete, aripi, ziduri de sprijin, pile si
culei, inclusiv ziduri de sprijin si
ziduri de garda
Elevatii din beton armat, beton de
fata vazuta, cuzineti si panouri din
beton armat

Elemente masive din


beton simplu si beton
armat

Suprastructuri si podete
tubulare din beton armat
monolit
Suprastructuri si podete
tubulare din beton armat
prefabricat

Suprastructuri din beton


precomprimat

Pentru asigurarea durabilitatii podetelor, la proiectare se va tine seama de regimul


de expunere sau natura si gradul de agresivitate al mediului, in conformitate cu normativul
NE 012-99 capitolul 5, din care :
- tabelul 5 pentru elemente expuse la intemperii, umiditate sau in contact cu ape
subterane
Daca in urma analizei conditiilor din amplasament se impune adaptarea unor
conditii speciale atunci se va adapta clasa de beton adecvata si se va preciza dupa caz:
- gradul de impermeabilitate
- tipul de ciment
- dozajul minim de ciment
- valoarea maxima a raportului A/C
5.2 Materialele utilizate la prepararea betoanelor
5.2.1 Cimenturi
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si
conditiile de utilizare sunt precizate in normativul NE 012-99.
a. Livrare si transport
Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de
calitate.
Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, containere
sau vagoane inchise, destinate exclusiv acestui produs.
Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane
acoperite.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

158

b. Depozitare
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului
de calitate sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri
destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperile special amenajate.
Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost
depozitate anterior alte materiale.
Pe intreaga perioada de depozitare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de
ciment depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor.
Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi
asezati in stive, lasandu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand
imprejurul lor in spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 randuri de
saci suprapusi. In fiecare stiva se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data
fabricatiei.
Cimentul se va utiliza in ordinea datelor de fabricatie.
Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre
producator pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara
adaosuri.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu se va intrebuinta la elemente
de beton si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si in conformitate cu
prevederile din normativ NE 012-99.
Verificarea calitatii cimentului se va face :
- la aprovizionarea, conform anexei VI-1
Metodele de incercare sunt conforme cu SREN 196/1-95 si anexa IV.1, normativ
NE 012-99.
5.2.2 Agregate
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta 240040 kg/m3 se
folosesc agregate grele, provenite din sfaramarea naturala sau/si din concasarea rocilor.
Conditiile tehnice pe care le va indeplini agregatele sunt precizate in STAS 1667-76
anexa IV.3.
Pentru prepararea betoanelor se va utiliza sorturile (1), avand 0-3 mm; (2) cu 3.....7
mm; (3) cu 8.....15 mm; si (4) cu 16-31 mm.
In cazul utilizarii agregatelor concasate, sortul (4) se poate inlocui cu 16-25 mm
Depozitarea:
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avand pante si rigole de
evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea
compartimente avand inaltimea corespunzatoare incat sa se evite amestecarea sorturilor.
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate. Pentru
depozitele de consum se pot folosi silozuri.
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sa evite antrenarea de noroi
si impurificarea agregatelor. In cazul aprovizionarii cu mijloace de cale ferata se va asigura
un spatiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate, normativ NE 012-99.
Verificarea calitatii agregatelor se va face :
- la aprovizionare conform anexa VI.1
- inainte de utilizare conform anexa X.1 pct. B.2
Metodele de incercare corespund STAS 4606-80 (anexa IV.4)
5.2.3 Apa
Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate proveni din reteaua publica sau
alta sursa, dar in acest caz va indeplini conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84
5.2.4 Aditivi
La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi in scopul :
- imbunatatirii lucrabilitatii la elemente cu sectiuni subtiri sau turnate cu pompa
- imbunatatirii gradului de impermeabilitate pentru elemente expuse la intemperii
sau aflate in medii agresive
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

159

- obtinerii unor betoane de rezistenta superioara


- imbunatatirii comportarii la inghet-dezghet repetat
- reglarii procesului de intarire, intarziere sau accelerare in functie de cerintele
tehnologice
- cresterii rezistentei, durabilitatii si imbunatatirii omogenitatii betonului.
Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt precizate in anexa V.3 din
normativul NE 012-99. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a doua tipuri
se admite numai pe baza unor caiete de sarcini speciale si a unor studii aprofundate in
laboratoare de specialitate.
Verificarea caracteristicilor aditivului se va face conform anexei I.3.
5.3 Prepararea si transportul betonului
Prepararea si livrarea betonului se face prin statii de betoane. Acestea sunt unitati
dotate cu una sau mai multe instalatii de preparat beton sau betoniere.
Statiile de betoane cu o capacitate nominala de productie mai mare de 10 mc/ora
sunt conduse de un sef de statie si functioneaza pe baza unui certificat de atestare
eliberat de o comisie acceptata de beneficiar.
Statiile de betoane cu o capacitate nominala de productie de cel mult 10 mc/ora
sunt subordonate direct conducatorului lucrarii pe care o deserveste si va functiona cu
acordul beneficiarului.
Pentru lucrarile de beton, beton armat si beton precomprimat, tipurile de beton se
diferentiaza si se noteaza in functie de clasa betonului, lucrabilitate, tipul de ciment utilizat,
marimea agregatelor, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate si tipul de aditiv
adoptat.
In comanda de beton catre statie se vor inscrie tipul de beton, ritmul de livrare,
precum si obiectul (partea de structura) unde se va folosi.
Nomenclatorul tipurilor de betoane ce se produc la statie se va stabili conform tabel
7.2.1 NE 012-99.
Pentru lucrarile curente, compozitia betonului se stabileste de laboratorul
antreprenorului in conformitate cu anexa 1.4.
Stabilirea compozitiei se va face :
- la intrarea in functiune a unei statii de betoane
- la schimbarea tipului de ciment sau agregate
- la introducerea utilizarii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora
- la pregatirea executarii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici
deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C 20/25.
Compozitiile de betoane se vor aproba de beneficiar.
In cazul constructiilor speciale, precum si in cazul utilizarii unor tipuri de ciment,
agregate, aditivi sau adaosuri altele decat cele cuprinse in standardele mentionate in
normativul NE 012-99, stabilirea compozitiei betoanelor se va face pe baza de studii
elaborate de laboratoare de specialitate din institutii de cercetare.
In cursul prepararii betonului reteta se va corecta de catre laboratorul statiei si cu
acceptul beneficiarului, in functie de rezultatele incercarilor privind :
- umiditatea agregatelor
- granulozitatea sorturilor
- densitatea aparenta a betonului proaspat
- lucrabilitatea betonului.
Dozarea materialelor componente se face prin cantarire, abaterile inscriindu-se in
urmatoarele limite :
3% la agregate
5% pentru aditivi
2% pentru ciment si apa
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

160

3% pentru cenusa de termocentrala


Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau
betoniere cu cadere libera.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera va respecta
prevederile cartii tehnice a utilajului respectiv, dar incepand cu sortul de agragate cu
granula cea mai mare.
Durata de amestecare va fi de cel putin 45 secunde de la introducerea ultimului
component.
Durata de amestecare se va majora dupa caz, in cazul utilizarii de aditivi sau
adaosuri, in perioade de timp friguros si pentru betoane cu lucrabilitate redusa.
La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai
mare de o ora, toba betonierei se va spala cu jet puternic de apa si apoi va fi golita
complet.
Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare
iar a betoanelor cu tasarea de max. 5 cm cu autobasculante cu bena amenajate
corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui
de ciment.
Pe timp de arsita sau de ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta
mai mare de 3 km, suprafata libera de beton se va proteja pentru a impiedica evaporarea
apei si modificarea caracteristicilor betonului.
Durata de transport nu va depasii durata de 50-70 minute conform tabelului 12.1
din normativul NE 012-99.
5.4 Reguli generale de betonare
Executarea lucrarilor de betonare poate incepe numai dupa ce s-a verificat
indeplinirea urmatoarelor conditii :
- compozitia betonului a fost acceptata de beneficiar, iar in cazul betoanelor de
clasa egala sau mai mare de C 20/25 se dispune de incercari preliminare suficiente
- sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele
necesare (agregate, ciment, piese inglobate etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si
dotarile necesare
- au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi; daca de la
montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata si se constata
prezenta frecventa a ruginei neaderente, armatura se va demonta iar dupa curatire si
remontare se va proceda la o noua receptie calitativa
- suprafetele de beton turnat anterior si intarit nu prezinta zone necompactate sau
segregate si au rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane
- nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger,
ploi abundente, furtuna etc.)
- in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor din precipitatii sau
infiltratii, astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zona in care se va betona.
Respectarea acestor conditii se va consemna intr-un act care va fi aprobat de
beneficiar.
Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la
locul de turnare; se admite un interval de maximum 30 minute numai in cazurile in care
durata transportului este mai mica de 30 minute.
La turnarea betonului se vor respecta urmatoarele reguli generale:

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

161

- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile, care vor veni in contact cu betonul
proaspat, vor fi udate cu apa cu 2....3 ore inainte si imediat inainte de turnare iar apa
ramasa in denivelari se va evacua
- din mijlocul de transport betonul se va descarca in bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare
- daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de
lucrabilitate admise sau prezinta segregari va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in
lucrare; se admite imbunatatirea lucrabilitatii numai prin folosirea unui aditiv superpastifiant
dar cu acordul beneficiarului
- inaltimea de cadere libera a betonului nu va depasi 3 m pentru elemente cu latime
max. de 1 m, respectiv 1,5 m inaltime pentru celelalte cazuri inclusiv elementele de
suprafata de tip placa
- betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre
laterale sau prin intermediu uni furtun sau tub avand capatul inferior la max. 1,5 m de zona
ce se betoneaza
- betonul se va raspandi uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de
straturi orizontale de max. 50 cm inaltime
- se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de
pozitia prevazuta indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in
consola; daca totusi se vor produce asemenea fenomene, ele se vor corecta in timpul
turnarii
- se va urmari cu atentie inglobarea completa a armaturilor, respectandu-se
grosimea stratului de acoperire prevazuta in proiect
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici
asezarea pe armaturi a vibratorului
- in zonele cu armaturi dese se va urmari cu atentie umplerea completa a sectiunii
- se va urmarii comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sutinerilor
acestora, luandu-se masuri imediate de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau
caderi
- circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe
podine, astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia
directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat
- betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect
- in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare de 2 ore, reluarea
turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetei rostului si cu acordul beneficiarului
Compactarea:
Compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu mai, vergele, sipci sau prin ciocanire cofraj)
numai in cazuri accidentale de intrerupere a functionarii vibratorului (defectiune sau
intrerupere de curent) caz in care betonarea trebuie sa continue pana la pozitia
corespunzatoare unui rost.
Se pot utiliza urmatoarele procedee de vibrare :
- vibrarea interna folosind vibratoare de interior (pervibratoare)
- vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj
- vibrare de suprafata cu vibratoare placa sau rigle vibrante.
Alegerea tipului de vibrare se va face in functie de tipul si dimensiunile elementului
(placa, grinda) si de posibilitatile de introducere printre barele de armatura.
La executie se vor respecta prevederile Cap. 12.4 din normativul NE 012-99
referitoare la compactarea betonului.
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizandu-se
executia astfel ca betonarea sa se faca fara intrerupere pe intregul element. Cand rosturile
de lucru nu pot fi evitate pozitia lor se va stabili prin proiect.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

162

Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din


contractie se va asigura mentinerea umiditatii betonului protejand suprafetele libere prin
- acoperirea cu materiale de protectie
- stropirea periodica cu apa
- aplicarea de pelicule de protectie.
Protectia va fi indepartata dupa minim 7 zile numai daca intre temperatura
suprafetei betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de 12oC.
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau folii de
polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de
ciment.
Decofrarea se va face numai dupa ce betonul a capatat rezistenta necesara cu
respectarea termenelor minime recomandate la cap.14 din normativul NE 012-99.
5.5 Tolerante de executie
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat se vor
incadra in prevederile cuprinse in anexa III.1 din normativul NE 012-99.
5.6 Executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale
La executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale se vor
respecta urmatoarele prevederi pentru :
- betoane turnate prin pompare capitolul 16.3 normativ NE 012-99.
- betoane turnate in cofraje glisante capitolul 16.4 NE 012-99.
- executarea lucrarilor de betoane pe timp friguros, normativ C 16-84
- masuri speciale de proiectare, executie si intretinerea constructiilor din zona
litoralului Marii Negre
- turnarea betonului sub apa capitolul 16.2
In cazul altor conditii sau procedee se vor respecta prevederile caietelor de sarcini
speciale elaborate pentru conditiile efective ale lucrarii respective.
CAPITOLUL 6 - HIDROIZOLATII
6.1 Prevederi generale
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuiesc indeplinite la
realizarea hidroizolatiilor pentru lucrarile de podete si ziduri de sprijin.
La proiectarea, executia si receptia hidroizolatiilor se vor respecta prevederile din
STAS 5088-75. Lucrarile de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie.
Hidroizolatiile au ca scop impiedicarea patrunderii apei in elementele de
constructie, captarea si evacuarea ei, preluarea solicitarilor din incarcari si transmiterea lor
la structura de rezistenta.
La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite, in general din :
- sapa care se executa in camp continuu si racordarea acesteia la marginea
elementului care se hidroizoleaza
- dispozitivele de acoperire a rosturilor, gurilor de scurgere, strapungerile si
racordarea sapei la acestea.
In cadrul sapei se pot distinge urmatoarele straturi:
- strat hidroizolant sau sapa hidrofuga formata din:
- stratul de amorsare
- strat de lipire
- strat de baza
- strat suplimentar, de la caz la caz
- strat de protectie.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

163

In functie de pozitia elementului de constructie care se hidroizoleaza fata de nivelul


apei freatice, hidroizolatiile pot fi :
- hidroizolatii impotriva umiditatii pamantului, care se aplica la culei si ziduri de
sprijin, elemente ce vin in contact cu apa mai mult timp;
- hidroizolatii impotriva apelor fara presiune hidrostatica ce se aplica la
suprastructura podetelor.
Stratul hidroizolant, in functie de materialul folosit si procedeul de aplicare, poate fi :
- din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece care se recomanda la
lucrari de arta executate la zi si la lucrari unde se asigura o ventilatie corespunzatoare;
- din materiale bituminoase aplicate la cald.
Stratul hidroizolant aplicat la rece sau la cald se poate executa in diverse variante si
cu diferite materiale, respectandu-se insa prevederile din STAS 5088-75 tabelele 1,3-6.
Alegerea variantelor se va face la fiecare lucrare in parte, tinand seama de
prevederile din STAS 5088-75 precum si de conditiile locale de teren, conditiile de
exploatare si de importanta lucrarii, adoptandu-se solutia optima din punct de vedere
tehnic si economic.
In cazul lucrarilor amplasate in medii agresive se vor lua masuri suplimentare
conform standardelor si normativelor in vigoare.
6.2 Materiale si prevederi pentru proiectare
Materialele necesare pentru executia hidroizolatiilor sunt conform tabelului 1 din
STAS 5088-75.
Varianta de alcatuire a hidroizolatiei, tinand seama si de precizarile de la paragraful
10.1 se va alege conform tabelelelor 5...6 din STAS 5088-75.
Calitatea materialelor si conditiilor de folosire sunt precizate in standardele de
produse, precizate in tabelul 1.
In functie de varianta adoptata se vor respecta si recomandarile de proiectare cuprinse
in STAS 5088-75, capitolul 3.
Se vor respecta de asemenea prevederile din cap. 3, privind racordarea
hidroizolatiilor la marginile elementului de constructie ce se hidroizoleaza.
6.3 Prescriptii de executie, verificare si receptie
Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa nu prezinte prezinte proeminente mai mari
de 2 mm, suprafata neteda realizandu-se prin driscuire.
Planeitatea suprafetei suport se admite a avea o singura denivelare de 5 mm pe o
suprafata verificata cu dreptarul de 3 m in orice directie.
Pentru a indeplini aceste conditii suprafata suport se va pregati astfel:
- se indeparteaza toate muchiile vii, denivelarile, agregatele incomplet inglobate in
beton, petele de grasime si orice alte corpuri straine; laptele de ciment in exces se
indeparteaza cu peria de sarma;
- se curata cu jeturi de apa sau aer comprimat, lasandu-se sa se usuce in vederea
aplicarii stratului hidroizolant.
Pe suprafata suport pregatita ca mai sus, se interzice circulatia personalului din
santier. Muncitorii care executa lucrarile trebuie sa poarte cizme de cauciuc, circuland
numai pe pasarele provizorii din lemn.
Stratul hidroizolant se va aplica pe timp uscat si la o temperatura a suprafetei
suport mai mare de +5oC.
In timpul executiei stratului hidroizolant, pe portiunile inca neacoperite cu stratul de
protectie se vor lua masuri pentru:
- interzicerea circulatiei lucratorilor si a depozitarii de materiale pe aceste suprafete;
- acoperirea cu praf de creta, praf de ciment sau hartie impotriva actiunii razelor
solare sau a temperaturilor ridicate.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

164

Se recomanda ca procesul de executie a hidroizolatiei sa se organizeze astfel incat


stratul de protectie sa se aplice in aceeasi zi.
Pe stratul hidroizolant neacoperit cu stratul de protectie sau in zona in care
urmeaza a se hidroizola imediat, nu se executa sprijiniri.
Eventualele schimbari de materiale sau de solutii constructive pentru hidroizolatii,
fata de proiect, antreprenorul nu le poate face decat cu acordul proiectantului si al
beneficiarului.
Calitatea materialelor folosite la hidroizolatia lucrarilor de arta rutiere se garanteaza
prin certificate de calitate emise de unitatea producatoare. Executantul lucrarilor de
hidroizolatie se verifica calitatea materialelor pe baza acestor certificate, efectuand si
incercari in caz de dubiu.
Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatii se face pe etape, dupa cum
urmeaza:
- pe parcursul executarii lucrarilor de hidroizolatii, incheindu-se procese verbale
partiale de lucrari ascunse;
- la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, prin incheierea unui proces verbal pentru
aceste lucrari;
- odata cu verificarea intregii lucrari de arta.
Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului iar in
cazul unor prevederi nefavorabile din procesele verbale de lucrari ascunse se poate face
si asupra etanseitatii prin inundare cu apa pe o inaltime de maxim 5 cm, pe suprafata
limitata.
Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii
se vor remedia pe baza unor solutii propuse de antreprenor si care pot fi acceptate sau nu
de catre beneficiar.
In cazul in care beneficiarul nu accepta remedierile propuse de antreprenor se
poate dispune refacerea intregii lucrari de hidroizolatii.
3.2. Amenajare peisagistica
3.2.1. Memoriu amenajare peisagistica
Descrierea generala a lucrarilor
Zona si amplasamentul
Parcul Municipal Vest aste amplasat in zona de Vest a municipiului Ploiesti, intre
Centura de Vest si Gara de Vest, unde Primaria Municipiului Ploiesti a preconizat un
master plan al Municipiului Ploiesi care include Parcul de Agrement impreuna cu
anexele sportive.
Situatia actuala
In present, terenul este viran, neamenajat; aspectul terenului este usor ondulat, cu
pante foarte mici,structura existenta fiind de pamant.
Teritoriul este traversat de la N-E la N-V de conducta de termoficare Brazi si de
zone care concentreaza alte conducte subterane.
Statutul juridic al terenului ce urmeaza a fi ocupat
Terenul alocat dezvoltarii investitiei, in suprafata totala de 58,4 ha, este proprietatea
Consiliului Local al Municipiului Ploiesti si este transmis spre administrare Administratiei
Domeniului Public si Privat.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

165

Date caracterisice amplasamentului


Asezat in centrul Munteniei, in partea central nordica a Campiei Romane, la
altitinea medie de 150m, Municipiu Ploiesti in care este situat amplasamentul obiectivului,
prezinta urmatoarele date caracteristice:
Relief, hidrografie,vegetatie
Altitudinea medie de 150m, zona de campie; aspectul solului si subsolului este
determinat de asezarea pe structurile vechiului con de dejectie al raului Prahova, la S-V,si
de vecinatatea raului Teleajenl la N si E cu afluentul sau, paraul Dambu, care strabate
cartierele din N-E.
Vegetatia de odinioara, tipica zonei de campie, din paduri de quercinee, a suferit in timp
schimbarile specifice marilor aglomerari urbane, astfel ca, in prezent, vegetatia
municipiului este concentrate in spatiile verzi ale municipilui, parcuri , scuaruri, plantatii
stradale.
Date climatice
Climatul temperat continental al zonei se inscrie in urmatorii parametrii:
- temperatura medie anuala
+ 10,6 *C
- temperatura minima absoluta _ 30,0* C
- temperatura maxima absoluta + 39,4*C
Precipitatiile medii anuale au valoarea cuprinsa intre 500 600 mm.
Umezeala relative a aerului este 77 -85%.
Repartitia precipitatiilor,pe anotimpuri este :
- iarna
105,9 mm
- primavara 138,3 mm
- vara
211,8 mm
- toamna
132,0 mm
Orasul se afla sub influenta predominanta a vantului de N-E(40%), S-E(23%)
Propuneri de lucrari - AMENAJAREA PEISAGISTICA
Obiectivele proiectului urmaresc :
- Asigurarea de zone verzi si spatii de agrement pentru populatia Municipiului
Ploiesti
- Marirea zonei de spatii verzi si locuri de agrement va fi astfel, de la 6,98 mp/loc
la 9,31 mp/loc.
- Completarea cu toate categoriile de spatii verzi si asigurarea continuitatii
sistemului de spatii verzi in teritoriul periurban.
Solutii de amenajare arhitectural peisagistica
Compozitie specii
Suprafata efectiva de amenajat ca zona verde este de 320 542 mp si se compune
din spatiile libere de alte ocupatii, conform bilantului teritorial din planul general , 298 338
mp, la care se adauga parte din categoria zone verzi situate pe conducte subterane, 22
204mp.
Vegetatia, alcatuita din arbori si arbusti, plante erbacee decorative, liane, trandafiri
flori si peluze de gazon, este menita sa indeplineasca functiile ecologice, sociale si estetic
peisagistice atribuite zonelor verzi.
Compozitia arhitectural peisagistica concretizeaza urmatoarele aspecte:
- subimpartirea terenului in spatii cu predominante specifice anotimpurilor ca
vegetatie;
- crearea unor bariere antifonice si antipoluare la periferia parcului;
- mascarea liniei de termoficare si a unor constructii si incinte;
- separarea vizuala si fonica a unor dotari si amenajari (spatii de joaca si de
agrement, sport).
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

166

Din punct de vedere al structurarii parcului in unitati de amenajare, se evidentiaza


spatii verzi situate pe conducte si sectoare de spatii cu predomonante specifice
anotimpurilor ca vegetatie, astfel:

Plantatii

Suprafata
%

Spatii
verzi
U.M
peste
conducte
mp

Suprafete de spatii verzi pe anotimpuri

primavara

vara

toamna iarna

total

22 204

73 500

46 580

78 120

298 338

7%

23%

14,5%

24,3%

100
138
31,2%

Total
general
Spatii
verzi
320 542
100

Din punct de vedere al structurii vegetatiei, aceasta se compune din:


- Arbori, dispusi in aliniamente, solitari si grupati;
- Arbusti, dispusi in carduri vii,solitari si grupati;
- Liane;
- Trandafiri;
- Graminee decorative;
- Flori perene;
- Flori anuale;
- Gazon(peluze)
In bilantul teritorial al parcului, din suprafata totala de 544 726,33 mp, spatiile verzi
participa in proportie de 58,84% ;diversele categorii de plantatii ocupa suprafete estimate
astfel :
Nr.
Categorii de plantatii
mp
%
crt.
1
Arbori foiosi si rasinosi
128 217
40
2
Arbusti foiosi si rasinosi
54 492
17
3
Trandafiri;Graminee decorative;Flori
7 402
2,3
4
Gazon
294 015
91,8
Total suprafete spatii verzi
320 542
Din punct de vedere al structurii compozitiei arhitectural peisagistice, menita sa
corespunda dezideratelor mentionate, precum,
crearea unor bariere antifonice si
antipoluare la periferia parcului; mascarea liniei de termoficare si a unor constructii si
incinte si separarea vizuala si fonica a unor dotari si amenajari (spatii de joaca si de
agrement, sport) vegetatia va fi distribuita proportional, urmarind aceste aspecte.
Se vor concentra astfel, in zonele perimetrale si in zonele de ecranare, arbori si
arbusti sub forma de aliniamente, garduri vii, grupe si palcuri de arbori si arbusti.
Se vor amplasa elemente solitare, grupe si palcuri, de arbori si arbusti in restul
parcului, rezultand, in ansamblu, un sistem unitar de protectie si decorativ.
Deasemenea, alte forme de vegetatie precum trandafirii, erbaceele decorative,
florile perene, florile anuale si biennale, se vor dispune liber fie ca elemente solitare, fie in
chenare, borduri sau garduri vii, rabate si aranjamente florale.
Partial zona conductelor subterane care pe 80% din suprafata se va acoperi cu
pietris va fi amenajata, sub forma de intarsii, adiacente aleilor ce le traverseaza, cu arbusti
taratori din specii foioase si rasinoase, ierburi decorative si gazon.
Indici/ha - raportat la suprafata efectiva de spaii verzi de 320 542 mp:
- Arbori --------------------- 100 buc/ha
- Arbusti (izolati,grupe) ---366 buc/ha
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

167

Garduri vii ----------------Liane------------------------Trandafiri-------------------Graminee --------------- ---Flori perene-----------------Flori anuale------------------

163 m/ha
4 buc/ha
224 buc/ha
183 buc/ha
154 buc/ha
2308 buc/ha

Suprafata peluzelor de gazon se estimeaza a fi de de 294 015 mp 92%, din


totalul suprafetei de spatii verzi si 54% din suprafata totala a parcului si reprezinta covorul
verde pe care se reliefeaza vegetatia (sub arbori, in jurul arbustilor si amenajarilor florale)
In ansamblu, parcul, in stil peisager, va cuprinde atat spatii deschise, luminoase,
cu accente de arbori si arbusti solitari sau grupe mici de arbori, arbusti, pete florale, intr-o
diversitate de forme si volume si mai ales dinamica cromatica sezoniera, cat si spatii cu
densitate ridicata, spatii umbroase, precum zonele perimetrale si alte zone de ecranare.
Distributia vegetatiei, in sectoarele reprezentand succesiunea anotimpurilor va avea
in vedere, repartizarea predominanta a speciilor cu amprenta decorativa specific
sezoniera astfel:
- pentru primavara, specii de arbori foiosi abundent floriferi si arbusti cu inflorire
timpurie :arbori - GINCGO; TAXODIUM; AESCULUS; ALBIZIA; CATALPA;
MALUS; PRUNUS; TILIA si arbusti BERBERIS; CRATAEGUS; FORSYTHIA;
SALIX; SPIRAEA ; SYRINGA
- pentru vara, specii cu inflorire indelungata: arbori- ALBIZIA ; TILIA si arbustiCORNUS; HIBISCUS; TAMARIX; SPIRAEA; POTENTILA;YUCCA.;trandafiri,
ierburi decorative; flori perene si anuale.
- pentru toamna, specii cu gama coloristica bogata si variata specific sezoniera
generate de vesmantul foliar sau fructe: arbori- GINCGO ; TAXODIUM;ACER
CAMPESTRE;
ACER
GINALA;
ACER
JAPONICUM;
BETULA;CARPINUS;FAGUS;
GLEDITSHIA;QUERCUS;arbustiCHAENOMELES; COTONEASTER; RHUS TYPHINA; VIBURNUM; ierburi
decorative; flori perene;
- pentru iarna, specii predominant rasinoase: arbori- ABIES ; PICEA; TAXUS;
arbusti - THUJA; JUNIPERUS; specii foioase cu port, ramuri si
fructe
decorative: arbori BETULA; CATALPA; GLEDITSHIA; PLATANUS; arbusti
CORNUS; COTONEASTER; EUONYMUS; RHUS TYPHINA
Speciile propuse, sunt specii autohtone si varietati ornamentale ale unor specii
autohtone si exotice, adaptate conditiilor climatice din zona amplasamentului
2.1.

Lista speciilor
Speciile cuprinse in lista se regasesc in toate unitatile de amenajat pentru a realiza
un sistem unitar si armonios cu mentiunea de a fi evidentiat caracterul anotimpual pe
sectoare prin alegerea adecvata a speciilor.
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7

DENUMIREA SPECIEI
Arbori rasinosi
ABIES NORDMANIANA
ABIES CONCOLOR
CHAMAECYPARIS LAWS.Columnaris
CHAMAECYPARIS LAWS.Stardust
GINKGO BILOBA
GINKGO BILOBA Fastigiata
GINKGO BILOBA Pendula

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

168

Nr.
crt.
8
9
10
11
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56

DENUMIREA SPECIEI
JUNIPERUS VIRGINIANA Blue Arrow
JUNIPERUS VIRGINIANA Skyrocket
PICEA ABIES
PICEA OMORICA
PICE PUNGENS Glauca Globosa
PINUS NIGRA AUSTRIACA
PINUS STROBUS
PINUS STROBUSNana
PINUS SYLVESTRIS Watereri
TAXUS BACCATA
TAXUS BACCATAxmedia Hicksii
THUJA OCCIDENTALIS Smaragd
THUJA OCCIDENTALISYellow Ribbon
THUJA PLICATA Atrovirens
TAXODIUM DISTICHUM
Arbori foiosi
ACER CAMPESTRE
ACER NEGUNDO Aureomarginatum
ACER NEGUNDOFlamingo
ACER PLATANOIDES Crimson King
ACER PLATANOIDES Crimson Sentry
ACER PLATANOIDES Deborah
ACER PLATANOIDES Globosum
ACER RUBRUM
ACER TATARICUM subs. GINALA
ACER JAPONICUM Aconitifolium
ACER PALMATUM Skeeters Broom
AESCULUS xCARNEA
AESCULUS HIPPOCASTANUM Baumanii
AESCULUS HIPPOCASTANUM Globosum
ALBIZIA JULIBRISSIN
ALNUS GLUTINOSA
BETULA PENDULA( B. verrucosa)
BETULA PENDULAFastigiata
BETULA PENDULAYoungii
CARPINUS BETULUS Fastigiata
CATALPA BIGNONIOIDES
CATALPA BIGNONIOIDESNana
FAGUS SYLVATICADawyck Purple
FRAXINUS EXCELSIOR Atlas
FRAXINUS EXCELSIOR Pendula
GLEDITSHIA TRIACANTHOS
MALUS COCCINELA Courtarou
MALUS Evereste
MALUS FLORIBUNDA
PARROTIA PERSICA
PLATANUS ACERIFOLIA
POPULUS TREMULA
PRUNUS AVIUMPlena

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

169

Nr.
crt.
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103

DENUMIREA SPECIEI
PRUNUS CERASIFERAPissardii
PRUNUS FRUTICOSA Globosa
PRUNUS PADUS
PYRUS SALICIFOLIA Pendula
QUERCUS COCCINEA
ROBINIA PSEUDOACACIA Umbraculifera
SALIX BABYLONICA
SORBUS INTERMEDIA
TILIA PLATYPHYLOS
Arbusti rasinosi
JUNIPERUS HORIZONTALIS Andora compacta
JUNIPERUS HORIZONTALIS Blue Chip
JUNIPERUS HORIZONTALIS Prince of Walles
JUNIPERUS x media Mint Julep
JUNIPERUS x media Old Gold
JUNIPERUS x media Pfitzeriana Aurea
JUNIPERUS PROCUMBENS Nana
JUNIPERUS COMMUNIS Compressa
JUNIPERUS VIRGINIANA Blue Arrov
JUNIPERUS VIRGINIANA Skyrocket
PINUS MUGOMops
PINUS SYLVESTRIS Waterreri
TAXUS BACCATA
THUJA OCCIDENTALIS Smaragd
THUJA OCCIDENTALIS Jellow Ribbon
THUJA PLICATA Atrovirens
Arbusti foiosi
BAMBUSA METAKE
BERBERIS THUNBERGII Atropurpurea
BERBERIS THUNBERGII Atropurpurea Nana
BUDLEJA DAVIDII Royal Red
BUXUS SEMPERVIRENS Sufruticosa
CHAENOMELES SPECIOSA
CORNUS ALBA Sibirica
COTONEASTER HORIZONTALIS
CRATAEGUS LAEVIGATA PaulScarlet
ELAEAGNUS ANGUSIFOLIA
EUONYMUS ALATUM Compactum
EUONYMUS FORTUNEIEmerald
Gold
FORSYTHIA INTERMEDIA
HIBISCUS SYRIACUS
LIGUSTRUM VULGARE
MAHONIA AQUIFOLIUM
POLIGONUM BALDSCHUANICUM
POTENTILLA FRUTIOSA
RHUS TYPHINA
SALIX CAPRAEA Kilmanrock
SPIRAEA ARGUTA
SPIRAEA JAPONICA Antony Waterer

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

170

Nr.
crt.
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136

DENUMIREA SPECIEI
SYRIGA VULGARIS
TAMARIX RAMOSISSIMA
VIBURNUM OPULUS
VIBURNUM PLICATUM Mariesii
YUCCA FILAMENTOSA
TRANDAFIRI tufe
Erbacee perene(flori perene)
ACHILEA FILIPENDULINA
ALYSSUM SAXATILECompactum
ARABIS ALPANA
ARMERIA CAESPITOSA Rubra
ASTER AMELLUS(vara)
ASTER DUMOSUS(toamna)
BERGENIA
CONVALLARIA MAJALIS
COREOPSIS GRANDIFLORA
DIANTHUS BARBATUS
HEMEROCALLIS
HOSTA
IRIS GERMANICA
LEUCANTHEMUM MAXIMUM
PENTSTEMON GENTIANOIDES
PHLOX PANICULATA
RUDBECKIA FULGIDA
VINCA MAJOR
Graminee decorative
ARUNDO DONAX Variegata
CORTADERIA SELLOANA
CORTADERIA SELLOANAPumila
FESTUCA GLAUCA
MISCCANTHUS GIGANTEUS
MISCCANTHUS SINENSISVariegatus
PENNISETUM ALOPECUROIDES
PENNISETUM RUBRUM
Flori anuale si bienale

Arborii, intr-un numar mare de specii, foioase si rasinoase, alcatuiesc aliniamente,


grupe, palcuri sau se dispun ca exemplare izolate.
Speciile de rasinoase contrasteaza remarcabil prin siluetele conice, compacte si
verdele intens sau argintiu al frunzisului permanent, cu coronamentele cvasisferice,
fastigiate, globulare sau umbelate ale speciilor foioase, cu frunze cazatoare dar in
metamorfoza coloristica din primavara pana in toamna.
Se propun pentru aliniamentele perimetrale si de-alungul aleilor urmatoarele specii
de arbori :
Simbol Arbori foiosi
24
ACER CAMPESTRE
31
ACER RUBRUM
44
CATALPA BIGNONIOIDES
49
PLATANUS ACERIFOLIA
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

171

57
58
61
62
65

PRUNUS CERASIFERAPissardii
PRUNUS FRUTICOSA Globosa
QUERCUS COCCINEA
ROBINIA PSEUDOACACIA Umbraculifera
TILIA PLATYPHYLOS

Arbustii foiosi sirasinosi sunt amplasati in garduri vii, in masive, grupe mici si
solitari
Gardurile vii se vor executa din arbusti foiosi. Se amplaseaza perimetral si in jurul
terenurilor de joaca si zonelor de picnic pentru ecranare,separare, incadrare si protectie.
Se propun urmatoarele specii pentru garduri vii:
Simbol Arbusti foiosi
83
BERBERIS THUNBERGII Atropurpurea
94
FORSYTHIA INTERMEDIA
95
HIBISCUS SYRIACUS
96
LIGUSTRUM VULGARE
104
SYRIGA VULGARIS
Lianele, vor imbraca pergole sau diverse imprejmuiri.
Trandafirii se amplaseaza in sectorul de vara unde formeaza un rozariu si de
asemenea sub forma de borduri si rabate in alte zone.
Gramineele decorative intr-o bogata si variata gama de specii, tufe de talii diferite
cu frunzis si inflorescente deosebite se regasesc pretutindeni, ca borduri, grupe sau
exemplare izolate.
Florile, perene, anuale si bienale, sunt obiectul unor variate aranjamente, in mod
deosebit in sectiunea Expofloradar si in multe alte zone din parc
Gazonul se va instala pe toate suprafetele de spatii verzi, ca liant al
sistemului.Terenul inierbat sporeste valoarea decorativa a amenajarii .Suprafetele se
marsc in aparenta,iar exemplarele arborescente, arbustive si petele florale se proiecteaza
mai clar pe fondul verde.
Sortimente de material dendrofloricol
Pentru realizarea unui sistem functional ambiental in cel mai scurt timp, se prevede
un sortiment variat de elemente vegetale, cu avans de crestere si desavarsire a aspectului
peisagistic.
Astfel, se propune achizitionarea unor arbori de talie foarte mare(T.F.M), cu
diametrul tulpinii de 11-15cm si inaltimi de 3 4m si inaltimi de 3 4,5 m; arbori de talie
mare(T.M), cu diametrui < 10 cm si inaltimi pana la 3m;vegetatie de dimensiune medie si
mica(arbusti inalti, medii, mici si taratori, trandaffiri, erbacee decorative si flori).
Pe ansamblu rezulta, pe sortimente, urmatorul necesar de material de plantat:
Nr.
Sortimente material dendro-floricol
U.M
Cantitati
crt.
0
1
2
3
Foiosi
buc
74
1
Arbori T.F.M (diam. 11 15 cm)
Rasinosi
buc
68
Foiosi
buc
1 982
2
Arbori T.M (diam. < 10 cm)
Rasinosi
buc
1 1o8
Foiosi
buc
4 983
3
Arbusti cu balot
Rasinosi
buc
6 772
Arbusti de talie medie garduri
4
vii
Foiosi
buc
37 994
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

172

5
6
7
8
9
10

Liane
Trandafiri
Graminee decorative
Erbacee perene
Flori anuale si bienale
Gazon

buc
buc
buc
buc
buc
mp

140
7 000
5 862
4 921
74 000
294 015

Tehnologia de lucru
Amenajarea peisagistica prin plantatii consta in executarea urmatoarelor lucrari:
Instalarea vegetatiei;
Intretinerea vegetatiei instalate;
Indicatiile tehnice privind instalarea vegetatiei cuprind date referitoare la :
Pregatirea terenului si solului, care consta in :
- curatirea terenului ;
- mobilizarea mecanizata si manuala a solului pentru asigurarea prizei cu stratul
vegetal;
- procurarea si asternerea pietrisului pe anumite suprafete;
- procurarea si intinderea pamantului vegetal pe suprafetele de gazonat ;
- procurarea nisipului pentru suprafetele de gazonat ;
- procurarea mranitei pentru ameliorarea soluilui spatiilor florale,
- evacuarea pamantului impropriu rezultat din saparea gropilor.
Plantari
Plantarile se executa conform planurilor de plantare ,in perioada de repaus
vegetativ sau cu material containerizat, in orice anotimp, exceptand perioadele de inghet.
Se vor achizitiona arborii si arbustii din speciile si cu dimensiunile prevazute,
material de buna calitate (aspect, dezvoltare, sanatate)
Desfasurarea lucrarilor parcurge urmatoarele etape:
- pichetarea locurilor de plantare;
- executarea gropilor de plantare, de dimensiuni potrivite cu marimea plantei,
respctiv cu marimea balotului
- plantarea se executa cu respctarea procesului tehnologic,adecvat pentru fiecare
din elementele de vegetatie si sortimente;
- executarea primului udat dupa plantae, udarile continuandu-se ca lucrari de
intretinere.
- plantarea florilor anuale in peluze.
Amenajarea peluzelor
Amenajarea peluzelor de gazon comporta atat lucrari de finalizare a lucrarilor de
pregatirea terenului, respectiv nivelarea si finalizarea suprafetelor cat si insamantarea
gazonului si executarea primului udat.
Perioada de instalare a gazonului este primavera cand solul s-a incalzit si s-a
zvantat (martie mai) si toamna (august septembrie).
Intretinerea vegetatiei
Intretinerea vegetatiei, ca necesitate in primul sezon de vegetatie se impune a fi
continuata consecvent, pentru asigurarea viabilitatii si dezvoltarii satisfacatoare a
vegetatiei.
Lucrarile de intretinere constau in:
- udarea plantatiilor si a suprafetelor gazonate;
- mobilizarea solului in jurul arborilor si arbustilor ;
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

173

acoperirea suprafetei mobilizate cu mulch (scoarta de pin toccata);


tunderea gazonului
tunderea gardurilor vii
tunderea in forme aesentelor cu Frunze persistente
tunderea arbustilor
taierea trandafirilor
fertilizari

3.2.2. Caiet de sarcini amenajare peisagistica


A. INSTALARE A VEGETATIEI
Cap. 1. PREGATIREA TERENULUI
1.1. Curatirea terenului
Lucrarea consta in degajarea terenului de corpuri straine si cuprinde:
- Strangerea cu mana, sapa si grebla, in gramezi a diferitelor materiale ca: frunze,
craci, radacini, gunoi ,pietre existente la suprafata solului sau usor ingropate.
- Curatirea terenului prin sapare cu sapa la adancime de 5 cm, a ierburilor si
buruienilor .
- Materialele rezultate vor fi transportate la groapa de gunoi autorizata.
1.2. Sapatura mecanizata pentru asigurarea prizei cu stratul vegetal
Pregatirea mecanizata a solului se executa pe suprafete intinse si libere in scopul
pregatirii stratului de fundare pentru amenajarea peluzelor deschise
Lucrarea consta:
- pregatirea utilajului pentru lucru (alimentarea cu combustibil, pornirea motorului),
- executarea sapaturii cu impingerea pamantului
1.3. Mobilizarea manuala a solului pentru asigurarea prizei cu stratul vegetal.
Pregatirea manuala a solului se executa pe suprafete de forme si dimensiuni medii
si mici si cuprinde:
- Saparea manuala cu cazmaua pana la adancimea de 20 cm pentru pregatirea
stratului de fundare si asigurarea prizei cu stratul vegetal
- Nivelarea solului dupa sapatura
1.4. Procurare pietris
Pietrisul este destinat acoperirii partiale a zonelor de spatii verzi situate peste
conductele sbterane care strabat teritoriul parcului.
Cuprinde :
- Procurarea pietrisului
- Transportul pietrisului in zona de lucru
1.5. Procurare pamant vegetal pentru amenajarea peluzelor si in gropile de
plantare
Pentru ameliorarea solului, dupa executarea lucrarilor de sapaturi de mobilizare, se
asterne pamant vegetal pentru amenajarea peluzelor si amenajarilor florale precum si in
gropile de plantare.
Cuprinde:
- procurarea pamantului vegetal
- transportul pamantului in amplasament
1.6. Procurare nisip
Pentru ameliorarea structurii si permeabilitatii solului se va utiliza nisipechivalent
unui strat de 3 cm
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

174

Cuprinde:
- procurarea nisipului
- transportul nisipului in amplasament
1.7. Procurare mranita pentru amenajari florale
Pentru ameliorarea calitatii nutritive a solului se va utiliza mranita in zonele
amenajarilr florale .
Cuprinde:
- procurarea mranitei
- transportul mranitei in amplasament
1.8. Imprastiere pietris, manual cu lopata in strat uniform
Cuprinde:
- imprastierea pietrisului, cu lopata, prin aruncare din gramezi
1.9. Imprastierea pamantului vegetal, cu buldozer.
Cuprinde:
- imprastierea pamantului vegetal cu buldozerul in strat de 10 cm
1.10. Imprastierea pamantului vegetal , manual cu lopata in strat uniform
Cuprinde:
- imprastierea pamantului vegetal, cu lopata, in strat uniform prin aruncare din
gramezi, inclusiv sfaramarea bulgarilor
- transport cu roaba
1.11. Evacuarea pamantului impropriu
Pamantul impropriu utilizarii la plantare rezultat din saparea gropilor se evacueaza
din zona de lucru si se transporta la groapa de gunoi autorizata
Cuprinde:
- transportul pamantului cu roaba;
- incarcat pamant in autovehicul
- transport auto pentru depozitare la groapa
- taxa de depozitare la groapa
Cap. 2. PLANTARI
2.12 Achizitionarea materialului dendrofloricol de plantat
Se vor achizitiona conform Listei speciilor:
- arbori foiosi cu diametrul la nivelul pieptului (1,30 m < 10 cm) si inaltimi de 1,75
3 m, cu coroana formata pe minim 1/3 h .
o arbori foiosi cu diametrul de 11-15 cm si inaltimi de 3 m 4.5m cu
coroana formata pe minim 1/3 h .
- arbori rasinosi cu forma corespunzatoare speciei, cu diametrul < 10 cm. si
inaltimi de 1,5 3 m.
o arbori rasinosi cu diametrul 11-15 cm. si inaltimi de 3 - 4 m.
Tulpana arborilor trebuie sa fie dreapta si nedeteriorata; arborii foiosi sa nu aiba
ramurile rupte iar arborii rasinosi sa nu fie degarnisiti sau cu varful deteriorat.
Sistemul radicelar sa fie bine dezvoltat iar balotul de pamant sa fie intreg si
compact, invelit in panza de sac si de marime corespunzatoare dimensiunii arborelui.
Starea si aspectul arborilor sa fie corespunzatoare. Arborii sa fie sanatosi si
vigurosi; sa nu prezinte atacuri (infestari) de insecte sau ciuperci.
- arbustii, sa fie cu aspect corespunzator ca forma si dezvoltare, sanatosi si
vigurosi, fara infestari de insecte sau ciuperci;
- florile sa nu fie ofilite si bolul de pamant din ghivece sa nu fie deteriorat.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

175

2.13 Saparea manuala a gropilor pentru plantari izolate


Lucrarea consta in :
- executarea manuala a groplor circulare cu dimensiuni ce depasesc diametrul
balotului de pamant al arborilor;
- selectarea pamantului bun ce se poate folosi la plantat de cel impropriu( argilos,
cu pietre si alte resturi materiale)ce urmeaza a fi indepartat.
2.14 Transplantari cu balot de pamant executate mecanic la arbori foiosi si
rasinosi cu diam. 11 15 cm
Arborii de talie foarte mare necesita folosirea utilajelor ,respectiv automacara,
pentru incarcatul in mijloacele de transport, descarcatul si asezarea in groapa de plantare;
transportul se face cu treilerul.
Plantarea cuprinde aceleasi operatiuni ca si la plantarea manuala a arborilor cu
diam.< 10 cm
2.15 Transplantari cu balot de pamant executate manual la arbori foiosi si
rasinosi cu diam. < 10 cm.
Etapele executiei lucrarii sunt urmatoarele:
- se picheteaza locurile de plantare si se verifica conformitatea cu planul de
plantare inainte de inceperea sapaturilor;
- se transporta arborii cu balot de pamant la locul pantarii;
- se executa gropile de plantare de dimensiuni corespunzatoare marimii balotului
de pamant, asfel incat spatiul dintre balot si marginea gropii sa se umple cu
pamant vegetal. Pamantul folosit la plantare se cerne pentru indepartarea
radacinilor, ierburilor, frunzelor, pietrelor si altor deseuri.
- se asterne pe fundul gropii pamant vegetal.
- se verifica dimensiunile gropilor fata de dimensiunile balotului arborilor si se
ajusteaza in consecinta;
- se aseaza arborele in groapa;
- balotul se aseaza cu 5 cm. deasupra nivelului finit;
- se indeparteaza panza de sac de la partea superioara pe jumatate;
- se umple groapa cu pamantul vegetal si se taseaza bine cu plantatorul;
- se executa cuveta (farfuria de udat), la baza arborelui, de forma circulara,
pentru mentinerea apei cu care se uda, a celei provenite din ploi sau a
substantelor cu care se face fertilizarea. Dimensiunile cuvetei vor fi, in functie de
marimea arborelui, cuprinse intre 150 200 cm diametrul si 10 15 cm
adancime, iar pamantul va fi afanat;
- se executa primul udat;
- se ancoreaza arborii cu pari fixati in pamant la distanta de balotul cu radacini.
Parii se leaga intre ei si de trunchi, cu protejarea trunchiului;
- eventuale rani produse in timplul transportului sau manipularii se vor trata cu
vopsele antiseptice, bazate pe asfalt negru, vopsea neagra continand amestec
de Bordeaux, ulei brut de in, vopsea neagra cu oxid de zinc;
- pamantul impropriu rezultat in urma saparii gropilor va fi evacuat.
2.16 Transplantari cu balot de pamant executate manual la arbusti
Etapele executiei lucrarii sunt urmatoarele:
- se transporta arbustii in interiorul zonei de lucru pana la locul de plantare
- se aseaza balotul in groapa
- se scoate ambalajul
- se astupa cu pamant gropile de plantare
- se executa farfuriile de udat si se face primul udat
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

176

se transporta cu roaba pamantul ameliorat necesar pentru plantare

2.17 Plantari liane


Plantarea cuprinde aceleasi operatiuni ca si la plantarea manuala a arbustilor cu
balot.
2.18 Plantari gard viu foioase pe 2 randuri
Etapele executiei lucrarii sunt urmatoarele:
- se executa santul pentru plantat
- se scot puietii din depozit
- se transporta puietii la locul de plantare si se repartizeaza pe lungimea santului
- se fasoneaza si se mocirlesc radacinile
- se plantatul puietilor si primul udat
2.19 Plantari trandafiri
Plantarea cuprinde aceleasi operatiuni ca si la plantarea manuala a arbustilor cu
balot.
2.20 Plantari graminee decorative
Plantarea cuprinde aceleasi operatiuni ca si la plantarea manuala a arbustilor cu
balot.
2.21 Plantatari plante perene
Lucrarea consta:
- transportul ghivecelor sau cutiilor cu floriin interiorul zonei de lucru
- scoaterea rasadurilor din ghivece sau cutii;repartizarea lor la locurile de plantat
- saparea gropilor pentru plantare
- plantarea ,acoperirea cu pamant si udarea
2.22 Plantari flori anuale
Lucrarea consta:
- transportul ghivecelor sau cutiilor cu floriin interiorul zonei de lucru
- scoaterea rasadurilor din ghivece sau cutii;repartizarea lor la locurile de plantat
- saparea gropilor pentru plantare
- plantarea, acoperirea cu pamant si udarea
Cap. 3 AMENAJAREA PELUZELOR
3.23 Nivelarea si finisarea manuala a terenurilor si platformelor in teren mijlociu
Lucrarea consta:
- saparea damburilor si micilor proeminente, imprastierea pamantului in exces
- nivelarea si finisarea prin greblare repetata
3.24 Semanarea gazonului pe suprafete orizontale sau in panta sub 30%
Lucrarea consta:
- achizitionarea si transportul semintelor de gazon in amplasament
- dozarea si uniformizarea componentelor din seminte de plante graminee
- transportul in interiorul zonei de lucru
- semanarea prin imprastiere cu mana
- ingropatul cu grebla de gradina
- tasarea solului semanat cu tavalugul de mana
- udarea suprafetelor insamantate

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

177

B . INTRETINEREA VEGETATIEI
4.25 Udatul plantatiilor cu furtunul de la hidranti
Cuprinde:
- udarea arborilor cu 50- 100 l apa/ buc, in medie 20 udari pe sezon
- udarea arbustilor cu 10 -20 l apa/buc, in medie 20 udari/sezon
- udarea gardurilor vii cu 10 -20 l apa/buc, in medie 20 udari/sezon
- udarea trandafirilor si plantelor florale cu 5 l apa/buc, in medie 20 udari/sezon
4.26 Udatul suprafetelor cu furtunul de la hidranti
Cuprinde:
- udarea suprafetelor de peluze, in medie 50 udari pe sezon cu 10 l /mp la o
udare
4.27 Administrare mulch
Cuprinde:
- acoperirea solului in jurul arborilor siarborilor si rbustilor cu scoarta de pin
tocata,dupa ce solul a fost sapat si udat, pe suprafata cuvetri de udare, cu 5
kg./mp
4.28 Mobilizarea manuala a solului in jurul arborilor si arbustilor.
Cuprinde:
- sapatura manuala la adancimea de 3-5cm, pe suprafata din jurul tulpiniiarborilor
si tufelor de arbusti
4.29 Cosirea peluzelor
Cuprinde:
- cosirea gazonului si evacuarea materialului rezultat
4.30 Administrare ingrasamintelor chimice (azotat de amoniu)
Cuprinde:
- achizitionarea ingrasamantului
- transportul in interiorul zonei de lucru
- imprastiatul pe suprafetele de teren inainte de udare
4.31 Plivitul buruienilor in peluze
Cuprinde:
- extragerea manuala a buruienilor
- strangerea materialului rezultat si evacuarea in afara zonei de lucru
4.32 Tundere garduru vii
Cuprinde:
- Tunderea cu foarfeca sau cu masina pe cele 3 fete ale gardului viu
- Strangerea materialului taiat si evacuarea in afara zonei de lucru
4.33 Tundere in forme a esentelor cu frunze persistente
Cuprinde:
- Intinderea sforii
- Tunderea cu foarfeca sau cu masina pe cele 3 fete ale gardului viu
- Strangerea materialului taiat si evacuarea in afara zonei de lucru
4.34 Tundere in forme arbusti
Cuprinde:
- Intinderea sforii
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

178

Tunderea cu foarfeca sau cu masina pe cele 3 fete ale gardului viu


Strangerea materialului taiat si evacuarea in afara zonei de lucru

4.35 Taieri de corectie la arbori pana la 7m


Cuprinde:
- Taierea ramurilor si lastarilor in verea formarii coroanei
- Strangerea si indepartarea in afara zonei
4.36 Taieri de corectie trandafiri
Cuprinde:
- Taierea lastarilor slab dezvoltatiti, scurtarea lastarilor ramasi
- Strangerea si indepartarea in afara zonei

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

179

3.3. Lac artificial


3.3.1. Memoriu tehnic lac artificial
Generalitati. Scopul proiectului.
Scopul proiectului il constituie proiectarea unui lac de agrement in mun. Ploiesti.

Figura 1. Plan de incadrare in zona (imagine preluata din Google Earth Plus)
Amplasarea lucrarii
Amplasamentul propus pentru acest obiectiv este un teren intravilan, situat in
partea de sud-vest a mun. Ploiesti.
Constructii invecinate
In imediata vecinatate a amplasamentului nu exista alte constructii care sa fie
afectate de lucrarile de constructii ale lacului de agrement.
Conditii naturale
Topografice
Suprafata terenului este relativ plana pe intregul amplasament, cotele terenului
variint intre 159.40 si 160.40 m. Din observatii directe rezulta ca amplasamentul nu este
afectat de fenomene geologice care sa puna in pericol stabilitatea si exploatarea in
siguranta a acestuia.
Geotehnice
In cadrul limitelor amplasamentului s-a realizat un studiu geotehnic din care a
rezultat urmatoarea stratificatie:
- 0.30 m: pamant vegetal negricios
- 0.30 1.10 m: praf argilos cafeniu, plastic vartos
- 1.10 6.00 n: pietris mic-mare cu nisip mic-mare cenusiu si bolovanis indesat
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

180

Apa subterana
Apa subterana nu a fost interceptata pana la adancimea investigata, in zona apa
freatica fiind la cca. 13 m adancime.
Adancimea de inghet
Conform STAS 6054-77, adancimea de inghet este de 80 90 cm.
Seism
Din punct de vedere seismic, zona cercetata este caracterizata de valoarea de varf
a acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0.28g pentru cutremure avand intervalul
mediu de recurenta IMR = 100 ani si perioada de control (colt) Tc = 1.0 sec (conform
Codului de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri indicativ P 100-1/2006).
Lucrari de terasament
In zona de contur a lacului se vor executa sapaturi pentru realizarea unei banchete
perimetrale cu latimea de 1.5 m la cota 159.70 m. Aceasta cota aproximeaza cota
terenului natural pe latura sudica si estica a lacului in timp ce pe laturile nordica si sudica
cota terenului natural inregistreaza valori mai ridicate. In aceasta zona racordarea cu
terenul natural se va face cu o panta de 1:2.
Fata de malul lacului se va executa o sapatura taluzata 1:2 pana la cota 158.70 m.
Baza lacului are o panta de 2% catre centrul acestuia, doar in zona centrala fiind o
zona plana aflata la cota 158.00 m.
Etansarea lacului si masuri de protectie a sistemului de etansare
Avand in vedere stratificatia terenului de fundare, pentru limitarea pierderilor de apa
din lac sunt necesare masuri de etansare a acestuia cu materiale geosintetice. Se
propune utilizarea unei geomembrane din polietilena de inalta densitate cu grosimea de
1.5 mm, lisa pe ambele fete.
Pentru protectia la partea inferioara a geomembranei se va asigura un pat
compactat de material coeziv cu grosimea minima de 10 cm pe toata suprafata lacului.
Pentru protectia la partea superioara a geomembranei, peste aceasta se va asterne
un geotextil netesut de 1000 g/m2.
Atat geomembrana cat si geotextilul se vor ancora intr-o transee perimetrala
trapezoidala indicata in plansa: Sectiune transversala taluz.
Protectia taluzului lacului, peste geomembrana si geotextil va fi asigurata de
geocelule cu inaltimea de 150 mm, lungimea unei celule de 250 mm si latimea de 200
mm. Geocelulele se vor umple cu pietris sort 16 63 mm.
Protectia bazei lacului va fi asigurata de 15 cm de pietris sort 16 32 mm.
Elemente de constructii pentru pomparea apei in lac
Apa va fi pompata in lac printr-o conducta Dn160 mm. Pentru protejarea
materialelor geosintetice in zona de evacuare a apei in lac se va realiza o perna din
geocelule cu latimea de 3 m si lungimea de 5 m, umpluta cu beton C12/15.
Elemente de constructii pentru evacuarea apei din lac
Pentru evacuarea apei din lac se va executa o basa in zona centrala a acestuia cu
adancimea de 1 m si dimensiunile in plan ale bazei de 2 x 2 m, taluzata 1:1. Basa va
contine aceleasi elemente de etansare ca intreg lacul, respectiv, geomembrana HDPE 1.5
mm si geotextil netesut de protectie 1000 g/m2. Peste aceste materiale geosintetice se va
turna o placa de beton C12/15 cu grosimea de 10 cm armata pe ambele fete cu plasa

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

181

STMB 8. Detalii privind acest element constructiv sunt prezentate in plansa: Sectiune basa
colectare apa.
3.3.2. Caiete de sarcini lac artificial
1. CAIET DE SARCINI PENTRU REALIZAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE
Scopul lucrarii
Executarea lucrarilor de terasamente are ca scop:
- amenajarea banchetei perimetrale a lacului de acumulare;
- amenajarea bazei lacului de acumulare.
La executia lucrarilor de terasamente se vor respecta prevederile din urmatoarele
standarde si normative in vigoare:
- C169/88 Normativ privind executia lucrarilor de terasamente pentru realizarea
fundatiilor constructiilor civile si industriale;
- STAS 2914/84 Lucrari de terasamente. Conditii tehnice generale de calitate.
Realizarea lucrarilor de terasamente presupune urmatoarele operatii:
- eliberarea terenului de orice obiecte sau constructii prezente, inlaturarea
depunerilor existente de deseuri sau a altor umpluturi, daca este cazul;
- lucrari de defrisare si inlaturare a stratului de sol vegetal;
- realizarea excavatiei generale;
- asigurarea unui strat compactat de material coeziv cu grosimea minima de 10
cm pe toata suprafata lacului;
- realizarea transeii de ancorare a materialelor geosintetice;
- realizarea umpluturii deasupra cotei transeii, dupa pozitionarea materialelor
geosintetice.
2. CAIET DE SARCINI PENTRU REALIZAREA SISTEMULUI DE ETANSARE DE
BAZA SI DRENARE A LEVIGATULUI
Caietul de sarcini cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la
realizarea sistemului de etansare al lacului
Prezentul caiet de sarcini are la baza plansele de detaliu si piesele scrise
Sistemul de etansare este alcatuit din:
- geomembrana PEID 1.5 mm grosime, lisa pe ambele fete
- geotextil de protectie netesut de 1000 g/m2 pentru protectia geomembranei
impotriva perforarii accidentale,
- geocelule cu inaltimea de 150 mm, lungimea unei celule de 250 mm si latimea
de 200 mm, umplute cu pietris 16 32 mm. Geocelule se dispun doar pe taluzul
perimetral al lacului, protectia bazei fiind asigurata de 15 cm de pietris sort 16
32 mm.
Realizarea lucrarilor de etansare a bazei depozitului presupune urmatoarele
operatii:
- Asternere geomembrana;
- Asternere geotextil de protectie;
- Instalare geocelule
- Asternere pietris
2.1 Executia lucrarilor
2.1.1 Asternere geomembrana
Asternerea geomembranei se va face in conformitate cu planul de punere in opera
realizat de proiectant impreuna cu furnizorul/instalatorul, pentru fiecare zona in parte.
Acesta va trebui sa tina cont de geometria lucrarii, pozitia si tipul eventualelor lucrari
auxiliare, succesiunea operatiilor, dimensiunile rulourilor de geomembrana, latimea

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

182

sudurilor si sensul acestora, posibilitatile de acces. Planul de punere in opera va cuprinde


si modalitatea de ancorare a geomembranei.
Orice modificare a pozitiei rulourilor va fi mentionata pe planul de punere in opera.
Fasiile de geomembrana vor fi asezate pe linia de cea mai mare panta, sudurile fiind
realizate in lungul pantei, niciodata perpendicular pe aceasta.
Se va prevedea o lungime suplimentara de geomembrana pentru a suplini variatiile
dimensionale datorate variatiilor de temperatura.
Derularea geomembranei se va face in general mecanizat, utilizand personal uman
pentru a ajusta pozitia. In timpul derularii se va tine seama de latimea prevazuta pentru
suduri si de directia acestora, conform planului de punere in opera. Pe masura ce
derularea avanseaza se verifica starea produsului si a stratului suport. Se va acorda o
atentie deosebita derularii pentru a nu se forma pliuri, deoarece repozitionarile ulterioare
sunt dificile si pot duce la deteriorarea materialului.
La capete geomembrana va fi introdusa in aceeasi transee de ancorare ca si
geotextilul de protectie, pe lungimile prevazute in proiect. Transeea se va curata de pietre
sau pamantul cazut pentru a nu fi prins sub geomembrana.
Imbinarile prin sudura dintre rulourile de geomembrana trebuie realizate in asa fel
incat sa fie asigurata continuitatea etansarii si trebuie sa li se acorde o atentie deosebita.
Zonele de suprapunere dintre doua rulouri adiacente trebuie sa fie perfect intinse, fara
pliuri sau corpuri straine. Pe masura avansarii derularii geomembranei se elimina
eventualele corpuri straine prezente in zona imbinarii. Se vor respecta indicatiile
fabricantului de realizare a imbinarii prin sudura, functie de caracteristicile fiecarui produs
in parte, iar tehnologia utilizata trebuie sa fie agrementata in Romania. Pentru
geomembrana prevazuta in proiect se recomanda utilizarea sudurii termice de contact sau
a sudurii prin extrudere.
Toate sudurile trebuie testate din punct de vedere distructiv si nedistructiv. Orice
portiune din sistemul de impermeabilizare care prezinta un defect trebuie marcata pe
planul de punere in opera va fi reparat utilizandu-se una sau o combinatie a urmatoarelor
metode:
- petice: pentru repararea gaurilor, rupturilor ; peticele se vor suprapune peste
zona defectuoasa pe 600 mm.
- polizare si sudare din nou: pentru repararea zonelor mici ale sudurilor extrudate.
Zonele de sudura reparate vor fi supuse acelorasi teste distructive.
Daca nu este posibila asternerea in aceeasi zi a straturilor urmatoare, respectiv
geotextilul de protectie si stratul de drenare a apelor meteorice geomembrana se va lesta
pentru a se evita antrenarea ei de catre vant. Lestarea se poate face cu saci de nisip sau
prin acoperire continua la marginea ei cu pamant. Sacii de nisip vor avea 30 40 kg si vor
amplasati la cca 10 m distanta unul de altul.
2.1.2 Asternere geotextil de protectie
Punerea in opera a geotextilului de protectie trebuie realizata pe masura ce este
instalata geomembrana pentru a o proteja.
Pentru instalare se va utiliza un plan de punere in opera a geotextilului care va
trebui sa tina seama de aceiasi parametri ca si in cazul geomembranei.
Instalarea geotextilului de protectie se va face prin derulare in acelasi sens cu
geomembrana, avand grija sa nu se circule direct pe geomembrana deja instalata.
Panourile de geotextil vor fi suprapuse in acelasi sens cu suprapunerile
geomembranei, pe o latime de minim 100 mm.
Imbinarea geotextilelor se va asigura prin coasere.
Daca nu este posibila acoperirea cu pietris in aceeasi zi, se va lesta geotextilul de
protectie pentru a nu fi antrenat de vant. Lestarea se poate face cu saci de nisip sau prin
acoperirea capetelor cu pamant. Sacii de nisip vor avea 30 40 kg si vor amplasati la cca
10 m distanta unul de altul.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

183

2.1.3 Asternere geocelule


Punerea in opera a geocelulelor se va realize dupa asternerea geomembranei, a
geotextilului de protectie si umplerea transeei de ancoraj cu material coeziv compactate.
Pentru instalare se va utiliza un plan de punere in opera a geocelulelor care va
trebui sa tina seama de aceiasi parametri ca si in cazul geomembranei.
Instalarea presupune ancorarea geocelulelor la partea superioara a taluzului,
intinderea acestora si umplerea cu pietris 16 32 mm.
Local, acolo unde este specificat in proiect, geocelulele se vor umple cu beton
C12/15.
2.2 Receptia lucrarilor
Verificarea se va face pe baza actelor constatatoare la receptia pe faze si a
probelor luate la receptia partiala pentru lucrarile care in timpul executiei devin ascunse.
La receptia definitiva se va examina daca lucrarile s-au comporta in bune conditii in cursul
termenului de garantie si daca au fost intretinute corespunzator. Reprezentantii
executantului si ai proiectantului nu pot face parte din comisia de receptie ei avand
calitatea de invitati.
Receptia lucrarii se va face conform reglementarilor HG 273/1994 si ale Ordinului
nr.31/N/2.10.95 al MLPAT-ISCLPUAT publicata in B.C. 4/96: proceduri si instructiuni
referitoare la calitatea in constructii: diriginti de santier, lucrari de interventie, faze de
executie determinante, categoria de importanta, inspectii, agremente tehnice, urmarirea
speciala. Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie.
3.4. Retele exterioare
3.4.1. Memoriu tehnic gospodarie de apa
Documentatia are ca obiect lucrarile necesare realizarii gospodariilor de apa pentru
obiectivul Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei
edilitare specifice. Parc Municipal Vest.
Lucrarea a fost elaborata in conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 60/2001 si
M.L.P.T.L. nr. 1013/873/2002.
Pentru alimentarea cu apa a obiectivelor din parcul municipal sunt necesare
urmatoarele obiecte:
- captare apa bruta din foraj de medie adancime (cabina put forat);
- conducta de aductiune de la foraj;
- statie de dezinfectie (sterilizator UV), prevazuta cu by-pass;
- rezervor cilindric suprateran 60 mc de apa potabila si de incendiu;
- statie de pompare apa potabila si incendiu exterior;
- camin golire si preaplin rezervor inmagazinare apa;
- retea de distributie apa potabila.
Obiectele prezentate mai sus cuprind toate constructiile si instalatiile necesare
functionarii intregului sistem.
Determinarea cantitatilor de apa necesare pentru alimentarea cu apa a zonei
industriale s-a facut in conformitate cu STAS 1343-1/2006 : Determinarea cantitatilor de
apa potabila pentru localitati urbane si rurale.
S-au luat in considerare urmatoarele debite pentru fiecare obiectiv in parte:
- Centru administrativ:
1.01 l/s
- Sera:
0.89 l/s
- Patinoar:
1.00 l/s
- Fantani:
2.00 l/s pentru o fantana
- Toalete:
0.50 l/s pentru o toaleta
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

184

- Lac:
7.50 l/s
Mentionam ca debitele avute in vedere pentru umplerea lacului si alimentarea
fantanilor sunt temporare, astfel:
- umplerea lacului se va face in decurs de 30 de zile, pe timp de noapte cand
consumul menajer este nul si in timpul zilei cu diminuarea debitului de 7.5 l/s astfel
incat sa se asigure consumul menajer; umplerea lacului nu se va face concomitent
cu alimentarea fantanilor;
- fantanile vor fi alimentate cu apa din reteaua de distributie; principiul de functionare
a acestora este de recirculare a apei, fiind necesar debitul maxim considerat doar
temporar.
Pentru alimentarea cu apa a parcului s-au proiectat doua gospodarii de apa, fiecare
gospodarie constand intr-un foraj de medie adancime de 65 m, sterilizator UV, rezervor de
inmagazinare apa potabila si incendiu de 60 mc, camin de golire si preaplin pentru
rezervor si statie de pompare.
Gospodariile de apa se vor imprejmui cu un gard din plasa de sarma pe rame de
otel cu stalpi metalici. Zona imprejmuita are dimensiunile 32x25 ml si constituie si zona de
protectie sanitara in regim sever.
Pentru accesul personalului de exploatare in cadrul gospodariei de apa s-a
prevazut o poarta metalica batanta de acces pietonal si un trotuar din pavele autoblocante
prefabricate (latime 1 m), ce face legatura cu fiecare din obiectele gospodariei de apa.
Flux tehnologic pentru o gospodarie de apa
Apa bruta va fi captata dintr-un foraj de medie adancime (H=65 m) si transportata
prin pompare (electropompa submersibila Q=18 mc/h, H=45 mCA, conducta de
aductiune), la sterilizatorul UV prevazut cu by-pass si apoi la rezervorul cilindric suprateran
de inmagazinare a apei brute (capacitate 60 mc) pentru consumul aferent obiectivelor din
cadrul parcului (sera, grupuri sanitare, fantani, lac artificial, cladire administrativa) si
asigurarea rezervei de incendiu exterior.
Cabina subterana a forajului este o constructie din beton armat avand dimensiunile
utile in plan 2.40 x 1.90 m, prevazuta cu ventilatie naturala (burlane de 100mm, cu
caciula de ventilatie), o basa 0.40 x 0.40 mm de colectare a eventualelor scurgeri
accidentale in cabina putului, scari metalice de acces, capac si vana de protectie.
Cabina put se incadreaza in clasa IV de importanta, cu coeficientul de importanta
1=0.8. Se incadreaza in clasele de expunere XC2+XF1, conform CP 012/1-2007.
Elemente structurale:
- radier - grosime 20 cm din beton clasa C25/30, asezat pe un strat de 10 cm de
beton de egalizare de clasa C8/10.
- peretii - grosime 20 cm, beton clasa C25/30;
- placa - grosime 15 cm, beton clasa C25/30.
Cimentul folosit IIA, minim 300 kg/mc, conform SR EN 197-1.
Raportul maxim apa/ciment: 0,5.
Acoperirea cu beton a armaturii:
 pereti la exterior si interior 2,5 cm;
 la radier sus si jos 5 cm;
 placa - 2,5 cm.
Armatura folosita este din PC52 si din OB37.
Cabina put este prevazuta cu o gura de vizitare de 100cmx100cm, acoperita cu un
capac metalic.
Instalatii aferente constructiei forajului:
Instalatii hidraulice
- conducta de refulare put forat - = 2 1/2"
- diametru aductiune De = 90mm
- vane si armaturi aferente conductei de refulare.
Instalatii electrice
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

185

Alimentarea cu energie electrica se realizeaza printr-un racord electric. In cabina


putului se monteaza tabloul electric al pompei submersibile si al pompei de epuisment.
Instalatii de masura si control: contor de apa rece, dispozitiv de aerisire, instalatie
prelevare probe.
Utilaje si dotari tehnologice
In documentatia tehnica s-au prevazut:
- electropompa submersibila din inox cu clapeta de sens montata la cota -20 m.
Electropompa submersibila este prevazuta cu tablou electric si cablu de alimentare
montat in cabina putului. Pornirile si opririle utilajului se pot realiza manual din cabina
forajului sau automat de la tabloul general amplasat in caminul in care se va amplasa
sterilizatorul cu UV.
- dispozitive de protectie si montaj, filtru stabilizator (DPM Dn 50 mm) montat pe
conducta de refulare a pompei submersibile amonte de contorul de apa rece.
Dupa executarea forajului de medie adancime se vor preleva probe de apa. Daca in
urma analizelor rezulta ca fiind necesara sterilizarea apei, atunci apa bruta captata va
trece prin sterilizator UV. Daca rezulta ca apa are nevoie de o tratare mai avansata atunci
se va prevede o instalatie de tratare adecvata. Se vor preleva probe de apa frecvent prin
intermediul robinetului de apa de prelevare probe prevazut in cabina putului, precum si
probe de apa livrata catre consumatorii din cadrul parcului prin intermediul robinetului de
prelevare probe prevazut pe conducta de refulare de la statia de pompare.
Sterilizatorul UV este folosit pentru sterilizarea apei prin indepartarea
microorganismelor din aceasta.
Caracteristici tehnice sterilizator UV:
o debit maxim 333 l/min;
o numar lampi 5;
o durata de functionare a lampii 9000 h
o putere lampi 5 x 40 W;
o doza radiatiei > 400 J/m2 ;
o material AISI 304 ( AISI 316 L)
o cadere presiune max 0.3 bar;
o conexiune interior exterior 2
o presiunea maxima 9 bar;
o alimentarea electrica 230V 50/60 Hz;
o absorptie electrica 220 Wh;
o protectie IP 55 ;
o alimentare prin cablu 150 cm;
o conexiunea lampilor la cablu 250 cm.
Caminul in care este montat sterilizatorul are dimensiunile in plan de 1,5m x 1.5m x
2,0m. Se incadreaza in clasele de expunere XC2+XF1, conform CP 012/1-2007.
Elemente structurale ale caminului:
- radier grosime 20 cm din beton clasa C25/30, asezat pe un strat de 10 cm
de beton de egalizare de clasa C8/10;
- peretii grosime 15 cm, beton clasa C25/30;
- placa grosime 15 cm, beton clasa C25/30.
Cimentul folosit IIA, minim 300 kg/mc, conform SR EN 197-1.
Raportul maxim apa/ciment: 0,5.
Acoperirea cu beton a armaturii:
- 2,5 cm la exterior si 2,5 cm la interior la pereti;
- 5 cm la exterior si 5 cm la interior la radier;
- 2,5 cm la placa, la interior si 2,5 cm la exterior.
Armatura folosita este din PC52 si din OB37.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

186

Acest camin este prevazut cu gura de vizitare de 60cm x 60cm, acoperita cu un


capac metalic.
Rezervorul de inmagazinare
Este o constructie din otel, de forma cilindrica, protejata termic, amplasata pe o
platforma betonata, avand dimensiunile in plan 4650mm, H=3662 mm si o capacitate
totala de stocare de 60 mc.
Pentru asigurarea apei necesare in caz de incendiu se pastreaza in permanenta 30
mc de apa in fiecare din rezervoarele cilindrice supraterane amplasate in cadrul
gospodariilor de apa, asigurandu-se astfel rezerva minima de 54 mc necesara in caz de
incendiu. In cazul in care avem avarie pe unul din rezervoare sau acesta este gol din
motive de curatare/igienizare, restul de apa necesar pana la 54 mc cat este necesar in caz
de incendiu va proveni din forajele din cadrul gospodariilor de apa. Un foraj poate asigura
un debit de 5 l/s, exact cat este debitul necesar de apa in caz de incendiu. Apa va fi
distribuita la reteaua exterioara prin intermediul grupului de pompare situat in vecinatatea
rezervorului.
Contractorul are obligatia de a achizitiona un rezervor de inmagazinare complet
echipat conform fisei tehnice. Rezervorul va fi echipat cu toate instalatiile hidraulice
necesare functionarii in regim normal de functionare cat si in caz de incendiu.
In functie de tipul de rezervor ofertat instalatiile hidraulice si constructiile conexe pot diferi,
astfel contractantul are libertatea de a livra orice tip de rezervor suprateran ce indeplineste
conditiile impuse in fisa tehnica. Avand in vedere ca asigurarea unei temperaturi a apei in
rezervor peste limita de inghet se poate realiza prin mai multe metode, contractantul are
obligatia de a prezenta un calcul al termoizolatiei rezervorului functie de tipul de rezervor
ofertat si de instalatiile prevazute.
Fundatia pentru rezervorul cilindric metalic se incadreaza in clasa IV de importanta,
cu coeficientul de importanta 1=0.8. Aceasta fundatie are diametrul de 5,150 m.
Este alcatuita, pe contur, dintr-o talpa circulara de beton simplu de clasa C16/20, si
din 2 talpi rectangulare ce se intersecteaza in centrul radierului, cu inaltimea de 0,60m si
latimea de 0,70m. Cuzinetii sunt din beton armat de clasa C20/25, cu o inaltime de 0,60m
si o latime de 0,50m. Radierul este din beton de clasa C20/25, armat cu plasa STNB
10/100x100cm, si este asezat pe un strat de beton de egalizare de clasa C8/10, in
grosime de 10 cm si de un strat de balast bine compactat, gros de 25 cm.
Acoperirea cu beton a armaturii este de 5 cm la cuzineti, iar la radier de 2,5cm.
Armatura folosita este din OB37 si Pc52.
Statie de pompare
Statiile de pompare aferente gospodariilor vor trebui dotate cu cate un grup de
pompare cu urmatoarele caracteristici: Q = 7.5 l/s; H = 50 mCA. Acestea se vor monta in
camin, avand dimensiunile in plan de 2,0m x 2.0m x 2,4m si situat in incinta gospodariei
de apa. Caminul se incadreaza in clasele de expunere XC2+XF1, conform CP 012/12007.
Elemente structurale ale caminului:
- radier grosime 20 cm din beton clasa C25/30, asezat pe un strat de 10 cm
de beton de egalizare de clasa C8/10;
- peretii grosime 20 cm, beton clasa C25/30;
- placa grosime 15 cm, beton clasa C25/30.
Cimentul folosit IIA, minim 300 kg/mc, conform SR EN 197-1.
Raportul maxim apa/ciment: 0,5.
Acoperirea cu beton a armaturii:
- 2,5 cm la exterior si 2,5 cm la interior la pereti;
- 5 cm la exterior si 5 cm la interior la radier;
- 2,5 cm la placa, la interior si 2,5 cm la exterior.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

187

Armatura folosita este din PC52 si din OB37.


Acest camin este prevazut cu gura de vizitare cu diametrul de 120cm x 160cm,
acoperita cu un capac metalic.
Camin de golire si preaplin rezervor inmagazinare apa
Golirea si preaplinul rezervorului se vor conecta la un camin din beton (acelasi tip
de camin ca cel in care se va monta sterilizatorul UV). Din acest camin apa va fi folosita la
irigat sau va fi dusa la statia de epurare (in cazul in care apa provine de la spalarea
rezervorului).
Caminul are dimensiunile 1,5m x 1.5m x 2.0m. Se incadreaza in clasele de
expunere XC2+XF1, conform CP 012/1-2007.
Elemente structurale ale caminului:
o radier grosime 20 cm din beton clasa C25/30, asezat pe un strat de 10 cm
de beton de egalizare de clasa C8/10;
o peretii grosime 15 cm, beton clasa C25/30;
o placa grosime 15 cm, beton clasa C25/30.
Cimentul folosit IIA, minim 300 kg/mc, conform SR EN 197-1.
Raportul maxim apa/ciment: 0,5.
Acoperirea cu beton a armaturii:
- 2,5 cm la exterior si 2,5 cm la interior la pereti;
- 5 cm la exterior si 5 cm la interior la radier;
- 2,5 cm la placa, la interior si 2,5 cm la exterior.
Armatura folosita este din PC52 si din OB37.
Acest camin este prevazut cu gura de vizitare de 60cm x 60cm, acoperita cu un
capac metalic.
Tehnologia de executie a gospodariilor de apa
Executarea lucrarilor la gospodaria de apa va incepe prin trasarea lucrarilor pe
teren si pregatirea acestuia.
Realizarea gospodariei de apa se va face in urmatoarea ordine;
o se va executa in prima faza forajul de medie adancime;
o se vor preleva de probe de apa de la forajul executat;
o in urma rezultatelor analizarii probelor de apa, realizate de catre un
laboratorul de control al calitatii apei potabile, va rezulta daca sunt necesare
masuri speciale de tratare a apei sau nu. Pentru acesta faza de proiect,
avand in vedere ca nu se cunoaste calitatea apei ce va fi utilizata, s-a luat in
calcul ce se precizeaza in studiul hidrogeologic ca apa se va incadra in
limitele de potabilitate, eventual daca este nevoie se va utiliza un sterilizator
UV;
o daca in urma analizelor de laborator rezulta ca este necesara o tratare a
apei, se va face o propunere de tratare, astfel incat apa pompata in retea sa
se incadreze in limitele de potabilitate;
o se va executa fundatia rezervorului de inmagazinare apa;
o se va monta rezervorul impreuna cu toate instalatiile hidraulice;
o se vor executa caminele in care se vor instala sterilizatorul UV, grupul de
pompare, caminul de golire;
Trasarea obiectivelor:
Trasarea caminelor si a platformei pentru rezervorul de inmagazinare se va face in
conformitate cu prevederile normativului C164-88 si STAS 9827/1-87.Se disting doua
etape principale si anume :
- fixarea bornelor de repere in teren si a axelor constructiei pe baza
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

188

planului de situatie , etapa care se executa de catre investitor la predarea


amplasamentului catre antrepenor.
- trasarea lucrarilor in detaliu, de catre antreprenor in totalitatea lor:
- fixarea pozitiei constructiei pe amplasament;
- pozitionarea axelor constructiei conform planului de trasare utilizandu-se profile de
colt amplasate la intersectiile perimetrului si profile auxiliare amplasate de-a lungul
laturilor;
- marcarea pozitiilor axelor se realizeaza pe profile, prin cuie,crestaturi;
- aceste operatii se executa dupa indepartarea stratului vegetal;
- metodologia de trasare si abaterile admise sunt stabilite in prescriptiile mai sus
mentionate.
- executarea sapaturilor:
La executarea sapaturilor va trebui sa se urmareasca in permanent urmatoarele
aspecte:
- sa nu se afecteze echilibrul natural al terenului din jurul gropii de fundatie pe o
distanta suficienta pentru ca stabilitatea constructiilor invecinate sa nu fie periclitata;
- sa se asigure pastrarea sau imbunatatirea caracteristicilor pamantului de sub talpa
fundatiei;
- sa se asigure protectia muncii in timpul lucrarilor.
Sapaturile trebuie sa fie organizate astfel incat in orice faza a lucrului, fundul
sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte in vederea unor eventuale colectari
ale apelor care pot aparea si evacuarea lor in conditii optime.
Evacuarea apei din groapa de fundatie se va face prin pompare directa. Apa
trebuie evacuata cat mai departe, pentru a nu se infiltra din nou in groapa de fundatie.
Pentru asigurarea evacuarii continua a apei se vor asigura:
- agregate de rezerva;
- inaltimea coloanei de aspiratie nu trebuie sa fie mai mare de 6m;
- un grup electrogen de rezerva,in caz de pana de curent.
- armarea caminelor si platformei:
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea acestora se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului (detaliile de armare a elementelor). Fasonarea se
va face in ateliere specializate. Inainte de a se trece la fasonare, executantul va proceda
la identificarea barelor necesare, la posibilitatile de fasonare si eventual se va cere acordul
proiectantului pentru modificarile necesare.
Armaturile ce se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte si in acest scop se va
proceda la curatirea eventualelor impuritati si a ruginii, prin frecare cu peria de sarma.
Montarea barelor in cofraje se va face prin distantieri din plastic, iar legarea barelor
cu o sarma moale. La montarea armaturilor in cofraj se interzice montatorilor sa calce pe
armaturile gata montate in cofraj.
Inainte de turnarea betonului se vor verifica din punct de vedere calitativ lucrarile de
armaturi si se vor corecta eventualele nepotriviri sau defecte.
montarea cofrajelor:

Montarea cofrajelor trebuie sa cuprinda urmatoarele operatii:


- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si eventual corectarea pozitiei cofrajului;
- inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor;
- montarea armaturilor in cofraje si a pieselor metalice de trecere etansa ce se vor
ingloba in beton;
- betonarea elementului cofrat;
- decofrarea dupa indeplinirea conditiilor de rezistenta a betonului turnat.
Va trebui acordata o atentie deosebita la cofrajele ce au rezemare directa pe
pamant astfel incat sa nu se deplaseze datorita unor deplasari sau tasari ale terenului.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

189

Se va acorda o atentie deosebita la rosturile panourilor pentru asigurarea


etanseitatii cofrajului. In acest scop nu se admit panourile rupte, gaurite sau cu captuseli
discontinue.
Inainte de inceperea montajului se vor verifica dimensiunile constructiei care
adaposteste respectiva instalatie. Se va urmari existenta si pozitia golurilor pentru
conducte, a golurilor tehnologice, a fundatiilor si a tuturor elementelor de constructie care
au legatura cu instalatia tehnologica. Orice abatere va fi sesizata beneficiarului si
proiectantului.
Executia propriuzisa a gospodariilor de apa se va executa in conformitate cu
prescriptiile din caietele de sarcini din documentatia tehnica.
La receptie va participa in mod obligatoriu, in calitate de membru, un delegat al
unitatii care urmeaza a asigura exploatarea si intretinerea gospodariei de apa.
Inainte de a aplica proiectul pe teren, intreprinderea executanta va studia
documentatia in mod amanuntit, avand obligatia ca in termen de cel mult 10 zile sa aduca
la cunostinta proiectantului eventualele nepotriviri fata de situatia din teren.
Controlul calitatii lucrarilor
Antreprenorul General va avea grija ca:
- Lucrarile de executie sa fie conduse de un "responsabil tehnic cu executia", atestat
conform Legi nr.10/95 si sa se desfasoare in conformitate cu proiectul, cu legislatia
in vigoare si cu regulile meseriei.
- Documentele calitatii: certificatele de calitate pentru materiale si echipamente,
procese verbale de lucrari ascunse, carte de betoane, buletine de incercari,
dispozitii de santier de constatare si remediere, procese verbale de faze
determinante etc., sa existe in totalitate si sa fie accesibile si tinute la zi.
- Materialele si echipamentele puse in opera sa aiba certificat de calitate de la
furnizor, acolo unde este cazul sa fie agrementate conform Legii 10/95.
- Probele prevazute in legislatia tehnica sa fie prelevate la punctul de lucru pentru
umpluturi, betoane, armaturi, suduri etc. sa fie corect prelevate si incercate in
laboratoare atestate.
Proiectul va respecta prevederile exigentelor de calitate din Legea 10/1995 art.5 si
HG 925/1995 si anume:
- A1(A11) Rezistenta si stabilitatea la sarcini statice, dinamice inclusiv la cele seismice
pentru constructii edilitare si gospodarie comunala;
- B9 Privind siguranta si exploatare pentru constructii edilitare si gospodarie
comunala;
- Is Instalatii sanitare: instalatii sanitare interioare; instalatii exterioare de alimentare
cu apa; instalatii exterioare de canalizare; instalatii de stingerea incendiilor.
Pentru verificarea proiectului Consultantul va angaja pe cheltuiala sa, specialisti
atestati romani conform cerintelor Legii calitatii in constructii nr. 10/24 martie 1995
publicata in Monitorul Oficial nr. 12/1995.
Standarde si normative aplicabile
Proiectul va utiliza numai materiale agrementate conform reglementarilor nationale
in vigoare precum si legislatiei si standardelor nationale armonizate cu legislatia UE.
Aceste materiale sunt conforme cu prevederile HG nr. 766/1997 si a Legii 10/1995.
Retelele de alimentare cu apa, vanele de sectorizare au fost dimensionate in conformitate
cu STAS 1343.1/95, 6002/88, 2308/81, I9, 4163.1/95, 4163.2.95, Legea Protectiei
Mediului nr 137/95 si Legea Apelor nr 107/96.
Executia retelelor de alimentare cu apa se va coordona cu celelalte lucrari
subterane si de suprafata existente sau de perspectiva conform prevederilor STAS
8591/1-97.
NORME SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA, PROTECTIA MEDIULUI, SU
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

190

La executie se vor respecta instructiunile prevazute in Regulamentul privind


protectia si igiena muncii in constructii, avizat MLPAT cu nr. 9/N/15.03.1993, cap.33, Lucrari de alimentari cu apa si canalizari.
In documentatia tehnica sunt prevazute lucrari ce sunt cuprinse in Normele de
tehnica a securitatii muncii pentru care s-au asigurat conditiile materiale necesare.
Lucrarile introduse in documentatie vor fi corelate cu masurile prevazute in normativul
mentionat, in vederea inlaturarii oricaror posibile accidente in timpul executiei.
In proiect s-au prevazut solutii si materiale care sa nu favorizeze declansarea unui
eventual incendiu in timpul executiei (la depozitarea tuburilor din PVC si polietilena se vor
respecta prescriptiile furnizorului).
La executie se vor respecta prevederile Normativului C 300/1994, referitor la
prevenirea si stingerea incendiilor, pe timpul executiei lucrarilor.

Legislatie Protectia mediului inconjurator


La proiectare se vor respecta prevederile urmatoarelor norme:
Ordonanta de urgenta 195/2005 Privind protectiei mediului (cu modificari ulterioare)
aprobata cu LEGEA Nr. 265 din 29 iunie 2006 abroga Legea 137/1995
Legea nr 107/1996 Legea apelor cu modificari si completari ulterioare
HG 930/2005 privind marimea zonelor de protectie sanitara
Ordinul 860/2002 publicat 2003 privind aprobarea Procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu
De asemenea s-a avut in vedere legislatia conexa acestor acte normative.
Legislatie privind protectia muncii
La proiectare se vor respecta prevederile urmatoarelor norme:
Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca
Hotararea 1425/2006 Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.
Normele generale de protectie a muncii - 2002;
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii MLPAT
9/N/15.03.1993;
Norme privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii oamenilor, a refacerii si
protectiei mediului la lucrarile de executie a constructiilor, exploatarea utilajelor de
constructii MLPAT 47/N/3.03.1997.

Legislatie privind prevenirea si stingerea incendiilor


La proiectare se vor respecta prevederile urmatoarelor norme:
- LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
- ORDIN nr. 1435 din 18 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice
de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila.
Organizarea de santier
Executia lucrarilor se va incepe numai dupa completa organizare a santierului si a
aprovizionarii cu materialele necesare, astfel incat santurile sa ramana deschise un minim
de timp necesar.
Caile de acces
Accesul autovehiculelor si al utilajelor catre punctele de lucru se va face pe trasee
prestabilite de comun acord cu autoritatile locale.
Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier.
Pe tot parcursul lucrarilor se va asigura calitatea executiei prin programul de
urmarire a calitatii lucrarilor si a fazelor determinante asigurandu-se, in acest fel, facilitarea
receptiei finale in vederea preluarii in exploatare de catre beneficiar.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

191

Pe parcursul executiei se va urmari ca elementele montate sa nu prezinte


defectiuni, fisuri, ovalizari, etc. Se va examina interiorul conductelor si se vor indeparta
eventualele corpuri straine ce s-ar putea afla la interior.
Respectarea tehnologiei de executie prevazute in Caietele de sarcini asigura
evitarea deteriorarii materialelor de pus in opera in timpul operatiilor de depozitare,
manipulare, transport si montaj.
Curatenia in santier
Derularea lucrarilor de executie nu va afecta curatenia la punctele de lucru si in
afara acestora, executantul avand obligatia de a prevedea masuri speciale in acest sens
(acorduri cu institutiile in drept pentru transportul si depozitarea in locuri special amenajate
a deseurilor, pamanturilor excedentare, etc.). De asemenea, cade in sarcina executantului
ca la finalizarea lucrarilor, suprafetele de teren afectate de lucrari sa fie refacute la starea
initiala, tinand cont de situatia existenta la inceputul lucrarilor (carosabil, trotuare, spatii
verzi).
Obligatii si mentiuni speciale
Beneficiarul si constructorul au obligatia de a asigura conditiile necesare realizarii
receptiilor pe faze determinante si de a comunica Inspectiei de Stat in Constructii
programul privind controlul de calitate.
Receptia finala se va realiza in conformitate cu legislatia in vigoare (Regulamentul
de receptie aprobat prin HG nr. 213/1994).
La receptia finala, antreprenorul va prezenta Cartea constructiei, intocmita
conform reglementarilor in vigoare la data receptiei.
Lucrarea fiind de importanta obisnuita, nu necesita masuri si programe speciale
de urmarire a comportarii in timp.
Categoria de importanta a lucrarilor proiectate este NORMALA (C),
corespunzator modelului nr. 3.
Concluzii si recomandari
Realizarea lucrarilor in conformitate cu prevederile documentatiei va asigura o
calitate corespunzatoare a acestora si o buna fiabilitate.
Dupa receptie, la terminarea lucrarilor ce se vor realiza in conformitate cu Legea
nr.10/1995 si cu Regulamentul de receptie aprobat prin HG nr.273/ iunie 1994,
gospodariile de apa cu constructiile aferente vor fi preluate in exploatare si intretinere,
pentru utilitate publica de catre detinatorul retelelor publice din Municipiul Ploiesti.
3.4.2. Memoriu tehnic retele alimentare cu apa
OBIECTUL LUCRARII
Pentru alimentarea cu apa a obiectivelor din Parcul Municipal sunt necesare
urmatoarele obiecte:
- Captare apa bruta cu puturi forate;
- Conducta de aductiune de la foraj;
- Rezervor de apa potabila si de incendiu;
- Statie de dezinfectie;
- Statie de pompare apa potabila si incendiu exterior;
- Retea de distributie apa potabila
Obiectele prezentate mai sus cuprind toate constructiile si instalatiile necesare
functionarii intregului sistem.
Determinarea cantitatilor de apa necesare pentru alimentarea cu apa a zonei
industriale s-a facut in conformitate cu STAS 1343-1 : Determinarea cantitatilor de apa
potabila pentru localitati.
S-au luat in considerare urmatoarele debite pentru fiecare obiectiv in parte:
o Centru administrativ: 1.01 l/s
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

192

o Sera:
0.89 l/s
o Pationoar:
1.00 l/s
o Fantani:
2.00 l/s pentru o fantana
o Toalete:
0.50 l/s pentru o toaleta
o Lac:
7.50 l/s
Mentionam ca debitele avute in vedere pentru umplerea lacului si alimentarea
fantanilor sunt temporare, astfel:
- umplerea lacului se va face in decurs de 30 de zile, pe timp de noapte cand
consumul menajer este nul si in timpul zile cu diminuarea debitului de 7.5 l/s
astfel incat sa se asigure consumul menajer. Umplerea lacului nu se va face
concomitent cu alimentarea fantanilor;
- fantanile vor fi alimentate cu apa din reteaua de distributie. Principiul de
functionare a acestora este de recirculare a apei, fiind necesar debitul maxim
considerat doar temporar.
Reteaua de distributie apa potabila este compusa din conducte din PEID cu
diametre De 32 mm, De 110 mm si De 160 mm.
Pentru stingerea incendiului a fost luat in considerare un incendiu exterior cu debitul
de 5 l/s si un incendiu interior de 2.5 l/s. Pentru incendiul exterior au fost prevazati hidranti
exteriori ingropati amplasati la maxim 100 m unul de celalalt. S-au proiectat 45 de hidranti
cu diametrul Dn 85 mm. Hidrantii exteriori sunt conectati la reteaua de distributie apa
potabila si sunt amplasati in trotuarele si aleile proiectate.
Reteaua de distributie a apei potabile s-a dimensionat pe baza prevederilor STAS
4163/1-96, cu asigurarea presiunii de serviciu de minim 32.0 mCA la sera.
Reteaua de distributie a apei potabile a fost verificata pentru asigurarea debitului de
apa potabila menajera si a debitului necesar incendiului exterior de 5 l/s considerat in
nodul AP_40.
Reteaua de distributie apa potabila este compusa din conducte din PEID PN6 cu
urmatoarele diametre si lungimi:
o Retea PEID PE 100 PN6 De 32 mm, L = 502 m
o Retea PEID PE 100 PN6 De 110 mm, L = 1295 m
o Retea PEID PE 80 PN6 De 160 mm, L = 3087 m
Lungimea totala a retelei este de 4884 m.
Conductele de transport apa potabila s-au protejat in zona intersectiilor cu conducte
magistrale de gaze, gazolina sau titei. Protectia se va realiza cu tub de otel cu diametrul
de 300 mm ce va fi pozat la minim 50 cm sub conductele mentionate, distanta masurata
intre generatoarele conductelor.
Pentru asigurarea interventiei la avarie asupra diferitor tronsoane, s-au proiectat 5
camine de vana. A fost necesara prevederea a doua camine de vana si golire, a patru
camine de golire si a unui camin de aerisire. Golirea retelei se face prin intermediul
acestor camine care evacueaza apa intr-un camin uscat, adiacent caminului de golire. Din
acest camin uscat se va evacua apa prin vidanjare. Avand in vedere topografia zonei si
cotele de pozare proiectate pentru reteaua de distributie, nu a fost necesara prevederea
aerisirilor pe retea, acest lucru realizandu-se prin bransamentele si hidrantii proiectati.
Se asigura astfel o functionare optima a retelei de distributie. Vanele de sectionare
permit izolarea tronsoanelor ce prezinta avarii si alimentarea retelei pana la remedierea
acesteia.
Tehnologia de executie a retelelor de alimentare cu apa
Tehnologia de executie a retelei de apa este urmatoarea:
o pregatirea si trasarea corecta a lucrarii
o sapatura, executarea santului, realizarea patului de pozare;
o verificarea materialelor, manevrarea, transportul, depozitarea si montarea
tuburilor;
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

193

o imbinarea tuburilor, montarea vanelor, a armaturilor si a accesoriilor


pentru bransamente si hidranti;
o realizarea umpluturilor (partial);
o probe de etanseitate, probe de presiune, spalare si dezinfectare
conducta;
o receptia si punerea in functiune.
Executia retelelor se face pe tronsoane, in flux continuu, din aval spre amonte.
Pe toata durata executiei lucrarilor, constructorul va monta indicatoare pentru
dirijarea circulatiei, parapeti de-a lungul transeei, podete pietonale.
Pe timpul noptii, zona de lucru va fi semnalizata luminos.
Interventiile asupra retelelor existente vor fi facute in prezenta delegatului autorizat
al regiei de apa - canal.
Pe masura executarii sapaturii, contractorul va observa concordanta intre datele
geotehnice avute in vedere la proiectare si stratificatia intalnita in sapatura, anuntand
proiectantul in cazul in care apar discrepante.
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Antreprenorul General va avea grija ca:
- Lucrarile de executie sa fie conduse de un "responsabil tehnic cu executia", atestat
conform Legi nr.10/95 si sa se desfasoare in conformitate cu proiectul, cu legislatia
in vigoare si cu regulile meseriei.
- Documentele calitatii: certificatele de calitate pentru materiale si echipamente,
procese verbale de lucrari ascunse, carte de betoane, buletine de incercari,
dispozitii de santier de constatare si remediere, procese verbale de faze
determinante etc., sa existe in totalitate si sa fie accesibile si tinute la zi.
- Materialele si echipamentele puse in opera sa aiba certificat de calitate de la
furnizor, acolo unde este cazul sa fie agrementate conform Legii 10/95.
- Probele prevazute in legislatia tehnica sa fie prelevate la punctul de lucru pentru
umpluturi, betoane, armaturi, suduri etc. sa fie corect prelevate si incercate in
laboratoare atestate.
Calitatea lucrarilor se va verifica pe parcursul executiei pentru fiecare categorie de
lucrari in parte, in conformitate cu prevederile prescriptiilor in vigoare (C56 85; NE 012
99, etc.)
Pentru verificarea proiectului Consultantul va angaja pe cheltuiala sa, specialisti
atestati romani conform cerintelor Legii calitatii in constructii nr. 10/24 martie 1995
publicata in Monitorul Oficial nr. 12/1995.
STANDARDE SI NORMATIVE APLICABILE
La realizarea lucrarilor de canalizare proiectate se va tine seama de urmatoarele
standarde, legi si normative:
- SR 1846 1/2006 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 1:
Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare.
- SR 1846 2/2007 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 1:
Determinarea debitelor de ape meteorice.
- SR 1343 1/2006 Alimentari cu apa. Partea 1: Determinarea cantitatilor de apa
potabila pentru localitati urbane si rurale.
- STAS 3051 - 91
Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de
canalizare Prescriptii fundamentale de proiectare.
- STAS 9470/73 Hidrotehnica. Ploi maxime. Intensitati, durate, frecvente.
- STAS 8591/1997 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare.
- SR EN 752-1/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 1:
Generalitati si definitii.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

194

SR EN 752-2/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 2: Conditii


de performanta.
SR EN 752-3/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 3: Prescriptii
generale de proiectare.
SR EN 752-4/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 4:
Dimensionare hidraulica si consideratii referitoare la mediu.
STAS 2448/1982 Canalizari. Camine de vizitare. Prescriptii de proiectare.
SR EN 124/1996 Dispozitive de acoperire si de inchidere pentru camine de vizitare
si guri de scurgere in zone carosabile pietonale. Principii de constructie, incercari
tip, marcare, inspectia calitatii.
STAS 2308 81
Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine
de vizitare.
STAS 1342-1991 Apa potabila. Conditii de calitate
SR 6819-1997 Alimentari cu apa Aductiuni. Studii, prescriptii de proiectare si de
executie
STAS 9570/1-1989 Marcarea si repararea retelelor de conducte si cabluri, in
localitati
SR 4163 - 1/1995 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii fundamentale
de proiectare.
SR 4163 - 2/1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de calcul.
SR 4163 - 3/1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie si
exploatare.
STAS 9312/1987 Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte. Prescriptii de
proiectare.
STAS 9342 1982 Masuri de siguranta contra incendiilor. Camine pentru
alimentarea directa a pompelor mobile. Prescriptii de proiectare.
SR EN 805/2000 Alimentari cu apa. Conditii pentru sistemele si componentele
exterioare cladirilor.
STAS 9824/5 -1975 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte,
canale si cabluri.

STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A LUCRARII


Determinarea categoriei de importanta se face pe baza punctajului acordat.
In tabelul alaturat, pe baza coeficientilor stabiliti pentru fiecare cerinta si a
punctajului total, rezulta 13, ceea ce corespunde conform tabelului 3 din Regulamentul
privind stabilirea clasei de importanta din Buletinul Constructiilor nr.4: Constructie de
importanta normala (C)
De asemenea, se incadreaza in categoria a III-a de importanta, in conformitate cu
Normativul pentru proiectarea seismica a constructiilor.
P (i )
FORMULA DE CALCUL: P(n) x K(n) = n x
n(i )
Explicarea termenilor:
 P(n) punctajul factorului determinant (n) N = 16
 K(n) coeficientul de unicitate; pentru astfel de lucrare = 1
 P(i) -punctajul corespunzator criteriilor (i), asociat factorului determinant(n)
Se calculeaza conform tabelului:
Nivelul apreciat al influientei
factorilor
- inexistent
- redus

Punctajul P(i)
0
1

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

195

- mediu
2
- apreciabil
3
- ridicat
6
n(i) numarul criteriilor asociate factorului determinant
(n) n (i) = 3
Conform tabelului 3 din acelasi Regulament pentru P(n) = 6 17 Constructii de
importanta normala (C), ceea ce conduce, conform HG nr. 766/97 la modelul de calitate
nr.3.
Modelul de asigurare a calitatii nr.3 stabileste cerinta de cinci functiuni de sistem:
a. controlul proceselor de executie a produselor, lucrarilor si serviciilor;
b. verificarea si incercarea produselor si serviciilor prestate;
c. controlul si verificarea finala a produselor si serviciilor prestate;
d. controlul neconformitatilor;
e. inregistrari privind calitatea.
Stabilirea categoriei de importanta:
P(i )
Formula P(n) xK (n) = nx
n(i )
Din cele 5 functiuni de sistem, al 3-lea si al 5-lea necesita o acoperire totala, iar
celelalte 3 functiuni necesita o acoperire partiala.
Factorul
Factori determinanti
determinant
Criteriile asociate

1. Importanta vitala
2. Importanta social-economica
3. Implicare ecologica
4. Necesitatea luarii in consideratie
a duratei de utilizare (existenta)
5. Necesitatea adaptarii la conditiile
locale de teren si de mediu
6. Volumul de munca si de
materiale necesare
TOTAL

K(n)
1
1
1

P(n)
2
2
1

P(i)
1
2
1

P(ii)
2
2
1

P(iii)
2
2
1

2
13

NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA:


La elaborarea proiectului s-au respectat:
Legea Protectiei Muncii nr.90/1996 si Normele Metodologice de aplicare;
Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca ce intra in vigoare la data de
1.10.2006 si abroga Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 incepand cu aceasta data;
Norme generale de protectie a muncii emise de Ministerul Muncii si Solidaritatii
Sociale prin ordinul nr. 508 / 20.11.2002 si ministerul Sanatatii si Familiei prin
ordinul nr. 933 / 25.11.2002;
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii avizat de MLPAT cu
nr. 9/N/15.03.1993 cap. 33 Lucrari de alimentare cu apa si canalizari (art. 1583
1832);
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico sanitare
si de incalzire. Ordinul nr. 117/1996 al MMPS
Prin proiect, au fost prevazute urmatoarele masuri de protectie a muncii:

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

196

sprijinirea malurilor transeei caminelor de vizitare si caminelor de vane si a transeei


de pozare a conductei;
- sprijinirea si protectia retelelor intalnite in sapatura;
- sondaje pentru determinarea exacta a traseelor retelelor existente din
amplasament;
- parapete de imprejmuire a sapaturilor deschise si podete de trecere pietonala;
- semnalizarea corespunzatoare a lucrarilor.
In timpul executiei lucrarilor, antreprenorul va lua toate masurile de protectie a
muncii pentru evitarea accidentelor, avand in vedere factorii de risc ce pot aparea pe
parcursul executiei acestora.
Antreprenorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipamentul de protectie
adecvat conform art.1.4. din Ordinul nr.225/21 iulie 1995 pentru perioade ale fiecarui
stadiu fizic.
Antreprenorul va urmari respectarea urmatoarelor norme ce reglementeaza
activitatea de protectie a muncii pentru care va face instructajul intregului personal
(conform Normelor generale de P.M., cap. I, pct.13) ce se va ocupa de derularea
lucrarilor:
- Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 si Normele Metodologice de aplicare;
- Norme generale de protectie a muncii. Editia 2002;
- Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca ce intra in vigoare la data de
1.10.2006 si abroga Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 incepand cu aceasta data;
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii avizat de MLPAT cu
nr. 9/N/15.03.1993 cap. 33 Lucrari de alimentare cu apa si canalizari (art. 1583
1832);
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico sanitare
si de incalzire. Ordinul nr. 117/1996 al MMPS;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor. Cod
2/1998;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime. Cod 2/1998;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de
la populatie si din procesele tehnologice. Cod 19/1995;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentari cu apa a localitatilor si
pentru nevoi tehnologice (captare, transport si distributie). Cod 20/1995;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea aerului comprimat. Cod
40/1996;
- Instructiuni pentru selectionarea si utilizarea mijloacelor individuale de protectie a
fetei si ochilor. Cod 2/1995;
- Norme specifice de protectie a muncii pentru imbunatatiri funciare si irigatii. Cod
71/1998;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj,
prefabricate si finisaje in construtii. Cod 27/1996.
- Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern. Cod 6/1996;
- Norme specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energiei
electrice.Cod 65/1997;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si depozitarea
acetilenei. Cod 4/1998;
- Norme specifice pentru gospodarie comunala si salubritate publica. Cod 31/1996;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si depozitarea
oxigenului si azotului. Cod 3/1994;
- Normativul-cadru de acordare si utilizare E.I.P. urilor (conform cap III Criterii de
acordare a echipamentului individual de protectie);
- Instructiuni pentru selectia si utilizarea M.I.P.-urilor. Cod 2/1995;
- Decretul Consiliului de Stat nr.400/1981;
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

197

Decretul 328/1966 plus modificarile din 1999;


Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizicochimice si mecanice. Ordinul nr.339/1996 al M.M.P.S.;
- Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea
instalatiilor aprobate prin Decretul nr.290/16.08.1997;
- Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul comun al
M.I. si M.L.P.T.L. nr.331/1219/MC/94;
- Normativul C.300/1994 de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente acestora.
Normele specifice vor tine seama si de normele conexe colaterale specifice fiecarei
activitati in parte.Toate echipamentele ce vor fi folosite vor trebui sa aiba certificat de
utilizare de la factorii abilitati din cadrul M.M.P.S.
MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR
La executia lucrarilor se vor respecta prevederile specifice SU din legislatia in
vigoare, dintre care se mentioneaza:
- Ordin pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor
ordinul 775 /22.07.1998;
- Ordinul nr. 20/N din 11 iulie 1994 privind aprobarea Normativului de prevenire si
stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora indicatic C 300/1994;
- Ordinul Ministrului de Interne nr. 138/05.09.2001 pentru aprobarea Dispozitiilor
generale privind organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor DG PSI 005
Tevile de PAFSIN si PVC sunt usor inflamabile (clasa C4), ard incet dar se
autosting.
Producatorul recomanda ca produsele sa nu fie depozitate in apropierea
substantelor inflamabile, chiar si plante uscate.
Se vor respecta instructiunile din capitolul nr. 11 Prevenirea si stingerea
incendiilor din Ghid privind realizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare cu
conducte din policlorura de vinil, polietilena, polipropilena. indicativ GP 043/99.
OBLIGATII SI MENTIUNI SPECIALE
Beneficiarul si constructorul au obligatia de a asigura conditiile necesare realizarii
receptiilor pe faze determinante si de a comunica Inspectiei de Stat in Constructii
programul privind controlul de calitate.
Receptia finala se va realiza in conformitate cu legislatia in vigoare (Regulamentul
de receptie aprobat prin HG nr. 213/1994).
La receptia finala, antreprenorul va prezenta Cartea constructiei, intocmita
conform reglementarilor in vigoare la data receptiei.
Lucrarea fiind de importanta obisnuita, nu necesita masuri si programe speciale
de urmarire a comportarii in timp.
Categoria de importanta a lucrarilor proiectate este NORMALA (C),
corespunzator modelului nr. 3.
In conformitate cu HG 925/1995 Ordinul MLPAT 77/N/1996, proiectul se verifica la
cerintele principale A1 (A11) si B9 pentru lucrarile de canalizare si alimentare cu apa.
CONCLUZII SI RECOMANDARI
Realizarea lucrarilor in conformitate cu prevederile documentatiei va asigura o
calitate corespunzatoare a acestora si o buna fiabilitate.
Dupa receptie, la terminarea lucrarilor ce se vor realiza in conformitate cu Legea
nr.10/1995 si cu Regulamentul de receptie aprobat prin HG nr.273/ iunie 1994, conductele

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

198

de canalizare si constructiile aferente vor fi preluate in exploatare si intretinere, pentru


utilitate publica de catre detinatorul retelelor publice din Municipiul Ploiesti.
3.4.3. Caiet de sarcini retele alimentare cu apa
GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se va citi impreuna cu instructiunile date de furnizorul
conductelor pentru:
- Transportul conductelor si fitingurilor din polietilena;
- Stocarea si manipularea lor la locul de punere in opera;
- Pregatirea conductelor, fitingurilor si garniturilor pentru montare;
- Lansarea in sant si montarea propriu-zisa a conductelor cu mansoane
electrosudabile, flanse, etc.;
- Instructiuni pentru conditii speciale de montaj (in functie de calitatea terenului de
fundatie, nivelul apei freatice, actiuni corozive, etc.).
Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de
conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor specialisti de la
firma furnizoare.
Tuburile si racordurile din mase plastice ofera numeroase avantaje utilizatorilor din
domeniul lucrarilor de alimentare cu apa si de canalizare, in comparatie cu materialele de
constructie clasice (fonta, otel, azbociment, etc.), fiind folosite in sistemele de transport al
apei de circa 40 ani.
Durata de viata a conductelor din polietilena este previzionata la minim 50 ani.
Tuburile din polietilena se caracterizeaza prin greutate redusa, elasticitate mare,
rezistenta chimica, proprietati termoplastice si rezistenta la uzura prin abraziune.
La alegerea acestui material s-a avut in vedere comportamentul bun al conductelor
si armaturilor la presiuni inalte, usurinta la montaj, manevrare, transport si depozitare,
precum si asigurarea unor conditii de buna functionare in timp.
Montajul si executia lucrarilor din tuburi de polietilena este obligatoriu sa se faca de
catre unitati de constructii profilate pe astfel de lucrari si dotate cu utilaje si personal
specializat.
Pentru realizarea unor lucrari de calitate si intr-un timp optim este necesara
specializarea personalului unitatii constructoare de catre firma furnizoare de material,
precum si procurarea utilajelor specifice indicate de catre firma furnizoare.
Unitatea de constructii ce va asigura montajul raspunde de alegerea corecta a
procedeelor tehnologice de executie, in conformitate cu prescriptiile republicane de
protectie a muncii, precum si de calitatea executiei si respectarea prescriptiilor impuse de
furnizorul de polietilena.
Firma furnizoare va fi aleasa in urma unei licitatii publice.
Beneficiarul va prezenta lista furnizorilor agreati si va stabili, in caietul de sarcini
pentru licitatie, conditiile si modul de prezentare a ofertei furnizorilor de polietilena.
Producatorii de tuburi, racorduri si piese speciale din polietilena vor anexa
specificatiile tehnice de respectare a:
- SO 138/SC2 Standard international cu proprietatile tevilor de polietilena utilizate
pentru conductele de apa ingropate si neingropate. Gama de dimensiuni:
63200 mm; Gama de presiuni: 6 bar
- ISO 161/1 Tevi termoplastice pentru transportul fluidelor. Diametre exterioare
normale.
- ISO 1167 Tevi din materiale plastice pentru transportul fluidelor. Determinarea
rezistentei la presiunea interioara.
- ISO 4065 Tevi termoplastice. Tabelul grosimii peretilor.
- ISO 12162 Rezistenta la variatie pe termen lung a presiunii interioare.
- ISO 4022/90 Tevi din material plastic. Diametre normale, presiuni normale si
grosimi de perete pentru tevile de presiune destinate conductelor ingropate.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

199

Tehnica montarii in santuri deschise a conductelor din polietilena


Tehnica montarii in santuri deschise a conductelor din polietilena comporta
urmatoarele faze si operatiuni:
-

Faza premergatoare
Pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului si amenajarea acceselor dea lungul traseului pentru aprovizionarea si manipularea materialelor).
Marcarea traseului si fixarea de repere in afara amprizei lucrarilor, in vederea
executiei lucrarilor.
Verificarea existentei cantitatilor de conducte si a sortimentului de piese pe
dimensiuni
Receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de
executia lucrarilor.
Faza de executie
Inlaturarea imbracamintii de suprafata pe toata latimea traseului.
Saparea transeelor (manual sau mecanizat, conform indicatiilor din proiect).
Pregatirea patului de pozare a tuburilor.
Lansarea in sant cu utilaje specializate a materialului necesar de montat.
Curatirea capetelor drepte, centrarea tuburilor sau montarea garniturilor conform
indicatiilor furnizorului.
Realizarea tuturor ansamblurilor prin sudura cap la cap si/sau montarea pieselor
speciale prin electrofuziune, conform schemei de montaj indicate de furnizor.
Umplerea partiala a transeei cu pamant (lasand mansoanele sau zonele de
sudura descoperite).

Faza de probe si punere in functiune


Executarea inchiderii la capete a fiecarui tronson la care se face proba de
presiune.
- Prevederea pieselor de la capetele amonte si aval, necesare probei de presiune
ale tronsonului la care se face proba, cu toate accesoriile necesare (robineti,
manometru, etc.).
- Efectuarea probei de presiune, executata in conformitate cu normativele in
vigoare cu privire la presiunea de incercare, pierderile de presiune admisibile,
etc.
- Inlaturarea eventualelor defectiuni si refacerea probei.
- Executarea umpluturilor, refacerea terenului si imbracamintii rutiere.
- Legarea tronsoanelor.
- Proba generala a conductei si punerea in functiune la presiunea de regim si
verificarea capacitatii de transport.
- Spalarea cu apa curata a conductelor in interior.
- Receptia generala a conductei.
Prezentul caiet de sarcini include si standardele, normativele (romanesti si
internationale), instructiunile privind executia terasamentelor, a sprijinirii, a montarii
tuburilor din polietilena, a sudarii tuburilor probelor de presiune, protectiei muncii pe
perioada executiei, etc.
-

Lucrari preliminare
Inainte de a incepe lucrarile de pozare, antreprenorul, pe baza proiectului de
executie, trebuie sa procedeze la operatiile de pichetaj si de jalonare care permit:
- sa se materializeze pe teren traseul si profilul in lung al conductei;

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

200

sa se stabileasca pozitia tuturor lucrarilor ingropate existente, cum ar fi: retelele


de canalizare, termoficare, cabluri electrice si telefonice, conducte de gaze, etc.
Pentru o reperare precisa, antreprenorul va efectua sondaje de recunoastere
perpendicular pe traseele conductelor indicate in planurile proiectului. La reperarea
acestora, beneficiarul va solicita prezenta detinatorilor retelelor respective si va obtine
acceptul pentru executie.
Antreprenorul trebuie sa se asigure de concordanta intre ipotezele definitive la
nivelul proiectului si conditiile de executie ale lucrarilor. In cazul in care anumiti parametri,
cum ar fi natura solului, conditiile de pozare, panta terenului, etc. sunt in discordanta cu
prescriptiile proiectului, trebuie sa fie informati proiectantul general si beneficiarul.
Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in
punctele caracteristice (la coturi in plan vertical si orizontal, in varfurile de unghi, la
tangentele de intrare si iesire din curbe, in axul caminelor, in punctele de intersectie cu
alte conducte si la bransament).
Reperele amplasate pe ax vor avea 2 martori amplasati perpendicular pe axa
traseului, la distante care sa nu permita degradarea in timpul executarii sapaturilor,
depozitarii pamantului, sau din cauza circulatiei.
Este obligatorie respectarea cotelor de pozare din proiect.
Pentru pozarea tuburilor din polietilena se utilizeaza in mod frecvent trei metode de
trasare:
- cu jaloane de nivel (teuri);
- cu utilizarea nivelei (cu luneta);
- cu laser (la santiere importante).
Jaloanele de nivel sunt folosite in seturi de 3 bucati, din care 2 cu marcaj simplu alb
si 1 cu marcaj dublu rosu si alb. Setul de jaloane da posibilitatea de a determina cotele
punctelor intermediare pe un tronson caruia i se cunosc doar cotele punctelor extreme.
Utilizarea nivelei da posibilitatea de a stabili cota diferitelor puncte ale generatoarei
superioare a conductei fata de o cota de nivel luata ca origine. Aceasta origine este
marcata pe un jalon sau reper de nivelment. Cunoscand panta si lungimea unui tub, este
usor sa se calculeze cotele prevazute ale diferitelor puncte ale conductelor.
Pe santierele importante se utilizeaza aparate cu laser. Laserul emite un fascicul de
lumina rosie intens si precis localizat, care serveste de referinta in directie si in panta.
Raza este vizualizata pe o tinta sub forma unei pete luminoase. Tinta poate fi plasata fie
pe tub, fie pe un jalon. Reglajul consta in a plasa pata rosie in mijlocul tintei. Metoda
prezinta urmatoarele avantaje:
- siguranta obtinerii unei pante si a unei directii precise;
- corectarea fluidului transeei cu rapiditate si precizie, deoarece adancimea
minima este controlata in permanenta, evitand compensarile in adancime cu
materiale de umplutura costisitoare.
Executia transeei
Pe traseele pozate in carosabil sau trotuare imbracamintea este dezafectata sau
decopertata la dimensiunile prevazute in proiect.
Resturile provenite din demolarea imbracamintilor asfaltice sau din beton se
evacueaza inainte de efectuarea sapaturii.
Atunci cand trebuie sa se sape transeea sub o cale de circulatie, se recomanda, in
primul rand, sa se decupeze drumul pe ampriza transeei, cu ajutorul unui ciocan
pneumatic sau cu mijloace manuale, pentru ca sa nu se degradeze zonele invecinate.
Transeele trebuie sa fie executate pe traseul si cu latimea, panta si adancimea
indicate in proiect. In general, la conductele sub presiune pantele pot urmari conturul
terenului existent, cu conditia mentinerii unor pante constante intre punctele de golire si de
aerisire.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

201

Sprijinirea peretilor sapaturii se face conform prevederilor din proiect, cu


recomandarea ca elementele de sprijinire sa fie astfel alese incat sa permita o montare
usoara a elementelor pe conducta, fara pericol de prabusire a malurilor.
In timpul executiei transeei se va avea grija sa se asigure stabilitatea peretilor, prin
sprijiniri, si sa nu se creeze depozite de debleuri langa sapatura. In plus, se vor indeparta
pietrele mari de pe marginea transeei, astfel incat sa se evite caderea lor accidentala pe
conductele deja pozate.
Se recomanda ca sapatura sa se faca din aval spre amonte (acest lucru permitand
evacuarea apei de pe fundul transeei).
Sectiunea transeelor se alege in functie de consistenta terenului. In terenuri coezive
santurile se pot sapa cu pereti verticali; in proiect s-a propus executarea cu sapatura in
taluz, solutie acoperitoare din punct de vedere al costurilor.
Latimea B a transeei este masurata la nivelul generatoarei superioare a conductei
pozate atat pentru santuri cu pereti paraleli cat si pentru santuri cu pereti inclinati.
Latimea B a transeei, masurata la nivelul generatoarei superioare a conductei, se
alege in functie de diametrul acesteia.
B=D+0,4 m
D=diametrul exterior al tevii (m)
H=adancimea de ingropare a tevii (m)
Santurile se pot clasifica in functie de dimensiunile principale in:
- Transee stramta, cand B 3*D si B < H/2
- Transee larga, cand 10 < B > 3*D si B < H/2
- Val de pamant, cand B H/2 si B 10*D
Aceasta largime va trebui, in general, sa fie suficienta pentru a permite o
compactare corecta a rambleului pe flancurile conductei. In dreptul imbinarilor poate fi
necesar sa se practice, in peretii laterali, niste largiri ale transeei (nise-in cazul imbinarilor
sudate).
In ceea ce priveste adancimea transeei, se recomanda:
Transeele se stabilesc in fiecare punct la adancimea indicata in profilul in lung. In
lipsa unor conditii speciale, adancimea va fi de 1 m deasupra generatoarei superioare a
tubului.
Aceasta inaltime se justifica prin necesitatea unei protectii impotriva inghetului si
unei bune stabilitati a conductelor flexibile la sarcinile de suprafata.
Adancimea de ingropare (inaltimea stratului de umplutura si de pamant) se
masoara intre generatoarea superioara a tevii si nivelul solului.
Inaltimea minima de ingropare este conditionata de adancimea de inghet
caracteristica zonei de amplasare si se determina in functie de traficul stradal si de
caracteristicile tevii. In cazul Bucurestiului si conform STAS 6054 adancimea minima de
inghet este apreciata la 0,80 m.
Atunci cand la verificarea conditiilor de pozare se constata conditii mai grele decat
cele prevazute in proiect, se poate recurge la una din urmatoarele solutii:
- alegerea unor tevi cu pereti mai grosi pentru care verificarea la rezistenta este
favorabila;
- introducerea tevilor in canale din beton;
- intercalarea unor dale de protectie deasupra tevilor pentru a prelua surplusul de
sarcina.
Executia transeelor pentru pozarea conductelor se face conform prevederilor
proiectului si ale STAS 4163 3.
Realizarea patului de pozare
Comportamentul tubului in sol este influentat si conditionat de modul de rezemare a
tubului pe fundul transeei, de sprijinirea laterala si de umplutura.
Acestea intervin:
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

202

in repartizarea fortelor de reactiune ale solului pe un unghi mai mult sau mai
putin definit;
- in actiunea efectului lateral al terenului;
- in transmiterea continua a sarcinilor asupra tubului;
- in protectia tubului impotriva efectelor sarcinilor concentrate rezultate din
prezenta unor corpuri dure la periferia sa.
Se intelege deci grija deosebita care trebuie acordata realizarii patului de pozare,
acolo unde este cazul, si umpluturii transeelor.
Patul de pozare are, ca prima functie, asigurarea unei repartitii uniforme a
incarcarilor asupra zonei de rezemare. Trebuie deci sa se pozeze tuburile in asa fel incat
sa nu aiba reazem linear sau concentrat.
Trebuie sa fie interzise elementele susceptibile de a constitui reazeme concentrate,
cu scopul de a evita concentratiile locale ale fortelor de incovoiere. Daca terenul nu este
omogen, se asigura patul de pozare dintr-un strat de nisip de 10 cm grosime.
Fundul transeei trebuie sa fie uniform si stabil, cu panta si adancimea indicate in
proiect Pe fundul transeei se realizeaza patul de pozare, care are in general o grosime
minima egala cu o patrime din diametrul nominal al tubului (maxim 150 mm, in afara de
cazul in care mansonul sau piesa de legatura necesita mai mult).
Latimea transeei, la generatoarea superioara a tubului, nu trebuie sa fie mai mare
decat este necesar pentru asigurarea spatiului corespunzator pentru realizarea imbinarii in
transee si a compactarii umpluturii la partile laterale ale conductei si in zona de umplutura
speciala (definita conform SR 4163-3).
Respectarea unghiului de rezemare a conductei pe patul de pozare si realizarea
umpluturii in zona speciala este obligatorie.
Conducta se va rezema pe toata lungimea, respectandu-se panta de montaj
proiectata.
Executarea patului de pozare si montarea conductelor se face numai in uscat. In
caz ca este necesar, lucrarile se executa sub epuismente.
Pozarea pe sol existent fara coeziune
In cazul in care solul existent este sfaramicios (nisip sau pietris), pozarea directa
poate fi luata in consideratie, cu conditia de a profila in prealabil suprafata de contact a
tubului in solul existent, astfel incat sa constituie o rezemare uniforma pe toata lungimea
sa.
Sapatura in zona care constituie patul de pozare (definit conform SR 4163 3) se
executa exclusiv manual si cu putin timp inainte de montarea tuburilor.
Dupa saparea transeei pana la adancimea stabilita in proiect se curata fundul
santului si se realizeaza in straturi succesive patul pe care se pozeaza teava, in grosimi de
minimum (10+D/10) cm.
Materialul folosit pentru realizarea patului de pozare trebuie sa aiba o buna
capacitate de compactare. In caz ca pamantul provenit din sapatura nu este
corespunzator, acesta se inlocuieste.
In zonele unde transeea este traversata de alte instalatii subterane (electrice,
telefoane, racorduri de canalizare, gaze, termoficare, etc.), sapatura se executa cu
deosebita atentie, de preferinta manual.
Asigurarea stabilitatii peretilor transeei se face prin sprijinirea acestora in functie de
adancimea sapaturii si de natura solului.
In timpul lucrarilor de montare a conductei, transeele si gropile pentru imbinari se
pastreaza uscate (cu epuizarea apelor, daca este necesar).
Materialul pentru patul de pozare trebuie sa fie selectat cu grija. Se recomanda ca
pentru patul de pozare sa fie folosit numai material granular nisip. Nu corespund si nu
trebuie sa fie folosite materiale din soluri organice sau soluri cu granulatie fina, cu
plasticitate medie sau mare.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

203

Suprafata patului de pozare trebuie sa fie continua, neteda si sa nu contina


particule de dimensiuni prea mari care pot genera solicitari punctiforme asupra tubului.
In terenuri nisipoase fundul transeei poate fi profilat fara a mai fi nevoie sa se
realizeze un pat suplimentar de pozare. Se recomanda ca ultimii 20 mm din grosimea
patului de pozare sa ramana necompactati, astfel incat tubul sa se aseze in pat.
Patul de pozare realizat din material adaugat
In linii generale, atunci cand fundul transeei nu se preteaza la realizarea in situ a
patului de pozare, datorita naturii sale, portantei sale, fortelor statice si dinamice, este
necesar sa se sape transeea mai adanc, cu scopul de a se adauga material constand din
nisip. Grosimea dupa compactarea de pozare sub generatoarea inferioara a tubului va fi
minim egala cu 0,10 m.
Mai mult, unghiul de pozare care determina unghiul de sprijin al conductelor pe
patul de pozare trebuie sa fie uniform pe toata transeea si egal cu 120. Pentru un astfel
de unghi de pozare, inaltimea tubului ingropat in patul de pozare este egala cu un sfert din
diametrul exterior.
Transportul si depozitarea tuburilor
Tuburile din polietilena sunt rigide, relativ usor de manevrat. De asemenea, sunt
robuste, rezistente la socuri si nu se sparg. Este insa absolut obligatoriu ca transportul
tuburilor din polietilena sa se faca cu atentie, pentru a fi ferite de lovituri si zgarieturi.
Pentru manevrare si ancorare este admisa numai folosirea chingii de piele, cauciuc,
nylon sau polipropilena, evitandu-se astfel alunecarea tuburilor in pozitie inclinata si
deteriorarea izolatiei exterioare.
La incarcare si descarcare si la alte diverse manipulari, tuburile nu vor fi aruncate,
iar deasupra lor nu se vor depozita sau arunca alte materiale.
Tuburile din polietilena se livreaza si se transporta orizontal, in pachetele ambalate
pentru diametre Dn>110 mm, si in colaci sau pe tamburi pentru Dn<110 mm.
Tuburile din polietilena cu Dn>110 mm se vor aseza in stive cu inaltimea de 1,5 m.
Se recomanda astuparea provizorie a capetelor tuburilor, pentru a impiedica
intrarea animalelor, pietrelor, pamantului sau apei.
Pe timpul verii, pentru a fi ferite de soare, tuburile, racordurile si piesele din
polietilena se vor transporta acoperite cu prelate si se vor depozita in locuri acoperite sau
magazii.
Este obligatorie evitarea oricarui contact cu hidrocarburi (carburanti, uleiuri, etc.).
Depozitarea se va face pe suprafete orizontale, pentru pastrarea caracteristicilor
geometrice ale tuburilor, iar racordurile si piesele se vor depozita in rafturi, pe sortimente
si dimensiuni.
Tuburile, racordurile si piesele din mase plastice se depoziteaza in magazii sau
locuri acoperite si ferite de soare. Depozitarea se va face pe suprafete orizontale,
betonate sau balastate si pe cat posibil folosindu-se paletii. Se vor respecta prevederile
legale privind depozitarea materialelor combustibile.
Temperatura recomandata de depozitare este intre +5+40C, departe de orice
surse de caldura.
La manipulare, transport si depozitare este obligatorie respectarea urmatoarelor
reguli:
- ridicarea si nu tararea sau rostogolirea pe pamant sau obiecte dure;
- evitarea contactului cu piese metalice iesite in afara, cu protejarea partilor
metalice ale vehiculului si controlarea platformelor camioanelor si a paletilor de
manevrare;

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

204

impiedicarea aruncarii de pietris, gudroane sau fum asupra materialului in


timpul transportului;
- stocarea se va face pe suprafete plane si amenajate, iar in cazul
unei
stocari de lunga durata se va evita conractul direct cu solul;
- stocarea colacilor se va face de preferinta culcati, pe o inaltime de maximum 1
m, iar dezlegarea colacilor din chingi se va face numai in momentul utilizarii lor
pe santier; tuburile vor fi utilizate in ordinea livrarii lor.
- In cazul tuburilor infasurate pe tamburi se vor respecta urmatoarele reguli
speciale:
- sprijinirea de o parte si de alta a tamburului este obligatorie, chiar pe suprafete
plane, atat pentru ambalajele pline cat si pentru cele goale, si se poate realiza
cu ajutorul caramizilor;
- la transportul cu camionul sau cu vaporul, tamburul va fi asezat astfel incat sa
fie sprijinit in patru puncte pe platforma si legat cu
- chingi, in asa fel incat eforturile sa se exercate asupra partilor metalice ale
tamburului si nu asupra tubului;
- legarea in chingi a tubului, realizata strat cu strat, se va pastra pana la utilizarea
pe santier, iar extremitatea exterioara va fi solid ancorata inainte de orice
manevrare.
Temperatura optima de prelucrare si montare a tuburilor de polietilena este intre
+5+40C; sub -5C se asigura corturi incalzite, iar peste +30C se feresc de razele
soarelui.
Verificarea materialelor
Inainte de a fi montate, tuburile si piesele din polietilena vor fi verificate vizual si
dimensional.
La examinarea vizuala se vor controla urmatoarele:
-

tuburile trebuie sa fie liniare;


culoarea tuburilor sa fie uniforma;
suprafata interioara si exterioara sa fie neteda, fara denivelari, necojita, fara
fisuri, arsuri, incluziuni sau zgarieturi;
- capsulele de protectie ale bornelor electrice ale mansoanelor si colierelor de
priza vor fi intacte;
- sectiunea transversala a tubului nu va avea goluri de aer, incluziuni sau arsuri.
La examinarea geometrica se vor verifica abaterile geometrice ale tuburilor,
racordurilor si pieselor de polietilena, la masurarea cu sublerul, se vor inscrie obligatoriu in
normele CEN, ISO, DIN, UNI.
Toate tuburile din polietilena necorespunzatoare vor fi refuzate la receptie si nu se
vor introduce in lucru.
Manevrarea tuburilor
Manevrarea tuburilor si accesoriilor pe santier trebuie sa fie realizata urmand
cateva masuri care pot usura desfasurarea acesteia. Se controleaza, mai intai, inainte de
coborarea in transee, starea tuburilor, racordurilor si accesoriilor. Se vor evita socurile si
deplasarea tuburilor pe pietrele terenurilor bolovanoase.
Se va asigura ca aceste elemente sa nu prezinte defectiuni, precum fisuri sau
ovalizari. Se va examina interiorul si se vor indeparta eventualele corpuri straine care s-ar
putea afla la interior.
Tuburile sunt apoi coborate cu grija in transee, cu ajutorul dispozitivelor de ridicat
recomandate de furnizor.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

205

Se recomanda sa se utilizeze chingi de piele sau de cauciuc pentru manevrarea


tuburilor, deoarece acestea evita:
- alunecarea tubului in pozitie inclinaa, pentru a usura trecerea lui sub spraiturile
sprijinirii.
- Trebuie sa se respecte, pentru cazurile curente de pozare, reguli ca:
- evitarea pozarii tuburilor pe umpluturi care concentreaza fortele de strivire si le
fac sa lucreze la incovoiere longitudinala;
- realizarea rectilinie a fundului transeei, pentru ca tuburile sa se rezeme pe toata
lungimea lor;
- nivelarea fundului transeei, in dreptul imbinarii, in cazul mansoanelor
electrosudabile, in asa fel incat sa se evite sprijinirea acestora pe sol;
- montarea tuburilor in transee intotdeauna dupa evacuarea apei;
- eliminarea de pe fundul transeei a tuturor obiectelor dure (pietre mari, creste
pietroase, lemnarie veche, etc.);
- realizarea, pe cat posibil, in toate cazurile, a unui sprijin, astfel incat tubul sa se
rezeme pe un arc egal cel putin cu un sfert din circumferinta sa exterioara. Cu
cat este mai mare diametrul, cu atat mai ingrijita trebuie sa fie suprafata de
sprijin.
Tehnici de trasare
Este absolut necesar sa se niveleze cu grija fundul transeei, pentru ca panta sa fie
constanta intre punctele de incepere si terminare a pantei prevazute, astfel incat cotele
tuburilor dupa pozare sa fie in conformitate cu cele inscrise in profilul in lung.
Stabilirea aliniamentului si pantei conductelor se vor realiza cu ajutorul nivelei sau a
laserului.
MONTAREA TUBURILOR DE POLIETILENA, INCLUSIV A PIESELOR DE
RACORDARE CU CONDUCTELE EXISTENTE
Constructorul va avea obligatoriu in dotare utilajele, ustensilele si aparatura
necesara recomandata de furnizori pentru montarea acestor conducte.
Piesele speciale (fitingurile) se pot racorda cu flanse, care permit si racordarea cu
alte tipuri de materiale (otel, fonta ductila, fonta cenusie).
Imbinarea este rezistenta la fortele axiale si este detasabila.
Pentru diametre De>110 mm, livrarea conductelor se face in tronsoane de 6, 8 si 12
m lungime.
Se poate aprecia ca rezistenta la coroziune este una din principalele argumente
care sustin alegerea preferentiala a tevilor de polietilena fata de cele corespondente din
fonta sau otel.
Montarea tuburilor si pieselor de polietilena
Instalarea corecta a conductei impune cunoasterea amanuntita a prevederilor
proiectului de executie si a tehnologiilor de montaj, atat de catre constructor cat si de catre
reprezentantii beneficiarului.
Respectarea graficului de esalonare a investitiei este conditionata de efectuarea
urmatoarelor operatii:
- aprovizionarea materialelor necesare conform specificatiilor proiectelor si
livrarea ritmica;
- predarea amplasamentelor, cu localizarea lucrarilor anexe, camine, robineti,
goliri, ventile de aerisire dezaerisire, traversari de drumuri sau cai ferate,
bransamente, hidranti, etc.;
- stabilirea tronsoanelor si a conditiilor de efectuare a probei de etanseitate.
Pana la efectuarea probei de presiune se face o umplutura partiala, lasand
imbinarile libere pentru a putea controla etanseitatea acestora.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

206

Se vor lua masuri pentru prevenirea inundarii accidentale a transeelor, cand


conducta este neacoperita, situatie care poate conduce la flotarea acesteia.
Schimbarile de directie se executa prin montarea curbelor prevazute in proiect sau prin
folosirea capacitatii de curbare a tuburilor.
Pe durata executiei, tuburile trebuie protejate cu dopuri, panouri sau flanse oarbe
impotriva patrunderii corpurilor straine.
Pozarea tuburilor in transee trebuie sa fie realizata in ondulatii largi, menite sa
compenseze contractarea si dilatarea (polietilena are o dilatare liniara care poate atinge 4
mm la un metru pentru o diferenta de temperatura de 20C).
Montarea tuburilor si accesoriilor pe santier se va realiza astfel:
- controlul tuburilor, racordurilor si accesoriilor inainte de coborarea in transee,
astfel incat acestea sa fie in stare perfecta;
- evitarea socurilor si deplasarii tubului pe zonele cu terenuri bolovanoase;
- verificarea si asigurarea ca aceste elemente sa nu prezinte defectiuni (fisuri,
ovalizari);
- controlul ca in interiorul tubului sa nu se afle corpuri straine.
Tuburile vor fi coborate cu grija in transee, cu ajutorul unor utilaje aflate in dotare:
cupa de excavator, macara, lansator de tuburi.
In concluzie, pentru cazurile curente de pozare, se vor respecta urmatoarele reguli:

evitarea pozarii pe tasari care concentreaza fortele de strivire, acestea lucrand


la incovoiere longitudinala;
realizarea rectilinie a radierului transeei, tuburile rezemand pe toata lungimea;
eliminarea din transee a obiectelor dure - pietre, creste pietroase, lemnarie
veche;
realizarea unui sprijin eficient, astfel ca tubul sa rezeme pe un arc de cerc egal
cu minim 0,25 din circumferinta exterioara.

Procedee de imbinare
Imbinarea tevilor din polietilena din componenta conductelor ingropate se
realizeaza prin sudare la cald, utilizand trei procedee tehnologice:
A) Sudura cap la cap
B) Sudura prin electrofuziune
C) Imbinarea prin flanse
Sudarea cap la cap (incalzirea capetelor adiacente din teava + presare) se poate
realiza manual la tevi cu diametre mici (informativ Dn<50 mm). Pentru efectuarea sudurii
manuale este necesara folosirea unui personal de inalta calificare; pentru sudarea tevilor
cu diametre mai mari se utilizeaza, de regula, echipamente speciale care asigura
aliniamentul capetelor de teava adiacente, presarea acestora, incalzirea precum si
controlul automat al tuturor parametrilor de proces.
Prin folosirea unor asemenea echipamente se poate recurge la operatori fara
pretentii deosebite de calificare.
Sudarea prin electrofuziune se recomanda a se utiliza preferential pentru intreaga
gama de diametre.
Realizarea imbinarii necesita folosirea unor racorduri sau mansoane
electrosudabile, precum si a unui echipament special de sudura. Echipamentele de sudura
moderne sunt unitati portabile total automatizate, care permit un control precis al tuturor
parametrilor ceruti de procesul tehnologic (pozitie, temperatura, timp, etc.). Suplimentar,
echipamentul are posibilitatea de inregistrare a urmatorilor parametri:
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

207

identificarea operatorului;
numarul operatiei;
data si ora efectuarii acesteia;
originea si tipul racordului sau mansonului folosit la imbinare;
parametrii ciclului de sudare.
In cazul imbinarilor sudate trebuie sa se tina seama de urmatorii factori:

Temperatura ca factor de mediu:


-

in cazul temperaturilor > 5C temperatura exterioara determina tipul de sudura:


in cazul temperaturilor < 5C, este necesar ca sudura sa se realizeze intr-un
spatiu adapostit (cort, prelata sau folie de plastic), incalzit cu ajutorul unui
generator de aer cald pentru a evita racirea brusca ce poate conduce la
compromiterea sudurii;
- in cazult temperaturilor > 4045C si expunerii directe la razele solare, locul de
munca trebuie protejat prin acoperire, in scopul atingerii unei temperaturi
uniforme pe tot conturul tubului, iar in masura in care este posibil extremitatile
opuse ale tubului de sudat se obtureaza, pentru a reduce cat mai mult posibil
racirea suprafetelor sudate prin actiunea curentilor de aer si a vantului.
Factori de executie:
- se utilizeaza materiale compatibile, la care indicele de fluiditate-topire MFI sa fie
cuprins intre 0,40,7 (max. 1,3) gr/10 min., sau acelasi tip de polietilena (PE
100, PE 80) etc.;
- este necesar sa se respecte parametrii de sudura: presiune si timp, precum si
timpul de racire inainte de indepartarea clemelor de fixare ale dispozitivului de
pozitionare; sudorii for fi instruiti si atestati de catre o institutie autorizata.
Calitatea sudurii este determinata de:
- cunoasterea procedurii de sudare;
- detinerea aparaturii performante de executie a sudurilor;
- pregatirea profesionala a sudorilor;
- verificarea sudurilor realizate.
Testarea sudurii se poate realiza prin indoire sau printr-un test de tractiune a
ansamblului sudat, rezultatul trebuind sa fie o cedare a tubului si nu a sudurii.
Testele de anduranta constau in solicitarea tubului si a sudurii la aceeasi sarcina.
Raportul rezistentelor realizate tub / sudura trebuie sa fie > 0,8.
Calitatea imbinarilor sudate ale conductelor, racordurilor si pieselor speciale este
determinata de atentia cu care se fac pregatirile pentru executarea operatiunii.
Tuburile, piesele speciale si racordurile din PEID trebuie sa fie reverificate inainte
de montare, in vederea depistarii eventualelor deteriorari aparute in timpul manipularii si
transportarii acestora pe santier.
Pentru sudarea cap la cap se verifica daca materialele care urmeaza a fi sudate au
aceeasi clasa de presiune si acelasi indice de fluiditate.
Pregatirea suprafetelor ce se sudeaza se face cu putin timp inainte de efectuarea
sudarii.
Taierea conductelor din PEID se face cu ghilotina sau cu masina de taiat mecanica.
Sectiunea taieturii trebuie sa fie perfect perpendiculara pe axa conductei si neteda,
fara asperitati.
Indepartarea eventualelor aschii rezultate din taiere se face cu ajutorul unei
raboteze destinate acestui scop.
Capetele tuburilor si ale pieselor speciale care se sudeaza cap la cap sau cu
manson se curata de eventuale resturi ramase de la rabotare, folosindu-se tesatura textila
sau hartie absorbanta imbibata cu un solvent recomandat de producatorul de material.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

208

Dupa efectuarea operatiilor se evita sa se mai atinga cu mainile suprafetele ce se


sudeaza.
La montarea dispozitivului de fixare a aparatului de sudura si punerea in contact a
suprafetelor se va urmari ca spatiul dintre piese sa nu depaseasca in nici un punct 0,5 mm
sau 10% din grosimea peretelui tubului.
Executarea sudurii prin presarea suprafetelor de sudat sau sudarea mansoanelor,
stabilirea timpilor de incalzire, tranzitie, urcare a presiunii de imbinare si de racire se fac in
functie de caracteristicile aparatelor de sudura si ale materialelor ce se sudeaza. In cele
ce urmeaza sunt schematizate principalele operatiuni tehnologice ale procedeelor de
sudura utilizate.
PROCEDEU
Nr.
crt.

1.
2.

3.

4.

5.

6.

SUDURA CAP LA CAP


Denumirea
operatiei
Curatarea
prealabila a tubului
Taierea la unghi de
90
a
capatului
tubului/lor

Se curata marginile
interioare
ale
tuburilor
si
racordurilor
de
sudat
Degresarea
suprafetei de sudat,
prin
frecare
(stergere)

Fixarea
dispozitivului
de
pozitionare
(suprafetele
de
sudat sa fie uscate
si
neatinse
cu
mana)
a)
Reglarea
temperaturii
de
sudare
b)
Reglarea
presiunii (presarii)
necesare sudurii

Scule
aparate

si

foarfeca
pentru
Dn<63;
ghilotina
pentru
Dn<63
cutit cu lama
dreapta sau
razuitor

SUDURA CU TERMOELEMENTE A
PIESELOR (MANSOANE, COLIERE
DE PRIZA, ETC.)
Scule
si
Denumirea operatiei
aparate
Curatarea prealabila a
tubului
Taierea la unghi de foarfeca
90
a
capatului pentru
tubului/lor
Dn<63;
ghilotina
pentru
Dn<63
Se curata marginile cutit
cu
interioare ale tuburilor lama
si
racordurilor
de dreapta sau
sudat
razuitor

tesatura
textila sau
hartie alba
absorbanta
imbibata cu
solvent
dispozitiv de
pozitionare

Degresarea suprafetei
de sudat, prin frecare
(stergere)

aparat
de
sudura
dispozitiv

Reglarea temperaturii
de sudare

Fixarea dispozitivului
de
pozitionare
(suprafetele de sudat
sa fie uscate si
neatinse cu mana)

tesatura
textila sau
hartie alba
absorbanta
imbibata cu
solvent
dispozitiv
de
pozitionare

aparat
sudura

de

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

209

PROCEDEU
Nr.
crt.

7.

8.

9.
10.

SUDURA CAP LA CAP


Denumirea
operatiei
Plasarea
termoelemen-tului
in dispozitivul de
sudura si pozarea
pe
contur
a
suprafetelor
de
sudat
Executarea sudurii
prin
presarea
suprafetelor
de
sudat
Se asteapta racirea
ansamblului
Se
demonteaza
dispozitivul
de
pozitionare

Scule
aparate
aparat
sudura

aparat
sudura

si
de

de

SUDURA CU TERMOELEMENTE A
PIESELOR (MANSOANE, COLIERE
DE PRIZA, ETC.)
Scule
si
Denumirea operatiei
aparate
Aplicarea bornelor de aparat
de
sudura
sudura

Executarea sudurii

aparat
sudura

de

Se asteapta racirea
ansamblului
Se
demonteaza
dispozitivul
de
pozitionare

Imbinarea prin flanse se realizeaza cu ajutorul unui adaptor pentru flanse, astfel
incat sa se coreleze cu flansele elementelor de legatura (racorduri, robinete, etc.),
respectand standardele ISO in functie de presiune.
Pentru intercalarea armaturilor cu flanse pe conductele din PEID se monteaza la
conducta un adaptor.
Montarea adaptorului cu flanse se face cu manson electrosudabil.
Este obligatorie corelarea flanselor metalice aditionale cu cele ale armaturilor, in
functie de presiunea de calcul a conductei.
Vanele sau robinetii se vor monta direct in pamant, manevrabile cu chei speciale.
Pentru a evita solicitari suplimentare ale imbinarilor, care ar putea provoca
smulgerea sau deformarea ansamblului, este recomandabil ca, inaintea pozarii robinetului,
sa se procedeze la imbinarea acestuia cu flansele in afara transeei, ansamblul ca atare
urmand sa se monteze in sapatura.
Cerinte pentru instalare
In cazul conductelor cu tevi si racorduri din polietilena, cerintele de instalare sunt in
avantajul acestora, in raport cu cele aferente conductelor metalice.
In legatura cu aceasta, se mentioneaza:
- posibilitatea realizarii unor tronsoane lungi de conducte pe malul santului
(informativ pana la 150 m); la instalarea in sant, acestea pot fi mai usor
manipulate fara a necesita un echipament greu;
- santurile au dimensiunile transversale relativ reduse, cu referire in mod special
la latimea la baza santului si adancimea de ingropare, pentru asigurarea
conditiilor minime de rezistenta la inghet;
- in situatia instalarii sub carosabil cu trafic intern, se pot adopta adancimi mai
mici de ingropare (minim 600 mm), daca placa de beton are o grosime de minim
150 mm;
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

210

rectiliniaritatea conductei nu trebuie asigurata in mod riguros, datorita flexibilitatii


tevilor de polietilena;
- productivitatea lucrarilor de instalare este foarte ridicata (2-3 km/zi).
- De semnalat este si necesitatea respectarii unor conditii speciale proprii ale
conductelor ingropate din mase plastice, si anume:
- inainte de instalarea in sant se va asigura temperatura conductei la aproximativ
temperatura perioadei de executie, in situatia in care tevile au fost expuse
anterior la o temperatura a mediului ambiant diferita de temperatura de
functionare;
- se va evita prezenta pe patul de asezare sau in umplutura a unor corpuri tari
(pietre, roci, etc.) cu muchii taioase sau colturi ascutite; acestea pot produce
fisuri in cadrul unui proces de abraziune in conditii de dilatatie si contractie a
conductei;
- la instalarea tuburilor imbinate prin sudura este necesar sa se realizeze o
incarcare substantiala cu material de umplutura imediat dupa pozare; se
ontracareaza astfel tendinta de ridicare la suprafata a tevilor golite de apa,
datorata densitatii mici a materialului de constructie;
- utilizarea corespunzatoare a elementelor de compensare a eventualelor dilatari
sau contractii ale conductei, datorita variatiilor de temperatura. La nivelul tevilor
din polietilena, variatia de lungime este de circa 2 mm/m pentru fiecare 10 grade
ariatie de temperatura;
- flexibilitatea si tendinta de fluaj a tevilor de polietilena genereaza o
susceptibilitate pentru deformatii in timpul depozitarii, atat la nivelul tevilor
drepte cat si la al celor infasurate (in colaci sau pe tamburi). Tratarea capetelor
de teava este esentiala pentru realizarea imbinarii prin sudura, indiferent de
procedeul utilizat.
Ca o cerinta specifica a tevilor de polietilena, se va evita instalarea acestora in
mediile contaminate cu gaz de carbune sau hidrocarburi, data fiind permeabilitatea ridicata
a polietilenei fata de aceste medii.
Se recomanda semnalarea prezentei conductei cu o grila metalica sau banda de
polietilena.
Cerinte pentru intretinere si reparatii
Datorita rezistentei ridicate la coroziune si durabilitatii tevilor din polietilena,
cheltuielile de intretinere sunt foarte reduse.
In ceea ce priveste lucrarile de reparatie, se mentioneaza faptul ca, in situatia
aparitiei unei zone neetanse sau deteriorarii mecanice a unei portiuni de conducta sau a
racordurilor, se procedeaza la inlocuirea acestora cu noi elemente de conducta. Daca
acestea apar in zona imbinarii prin sudura, aceasta trebuie inlaturata complet anterior
resudarii.
Durata de viata previzionata a conductelor realizate cu elemente de polietilena este
de minim 50 ani.
FAZELE DE PROBE SI DE PUNERE IN FUNCTIUNE
Proba de presiune a conductelor se efectueaza conform STAS 4163-3.
Proba se incepe dupa 15 minute din momentul in care conducta a atins presiunea
maxima de proba, perioada in care, datorita elasticitatii materialului, este posibila o variatie
a presiunii, variatie ce trebuie corectata prin ridicarea sau scaderea presiunii.
Scaderile de presiune admise in timpul probei trebuie precizate in caietele de
sarcini ale proiectantului.
Bulele de aer rezidual antrenate la umplerea conductelor se dizolva in apa in mod
reversibil pe durata probelor si determina o cadere de presiune. In consecinta, este

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

211

necesar ca umplerea sa se faca lent, prin punctele joase ale retelei, nedepasind un debit
de ordinul a 0,1 l/s pentru Dn < 90 mm sau de 0,5 l/s pentru Dn 90160 mm.
Se recomanda ca probele sa fie efectuate dupa perioada de maxim de temperatura
diurna si sa se evite incercarile pe timp de noapte.
Intr-adevar, in cazul unui tronson partial acoperit sau pozat aerian, in situatia in
care temperatura creste substantial intre momentul de inceput si cel final al incercarii,
tubul se dilata, iar presiunea se poate reduce cu circa 0,5 pana la 1,0 bar pentru o variatie
a temperaturii de 10C.
Sub efectul presiunii interioare, conductele din PE se dilata sensibil, cu o crestere a
diametrului care poate atinge 1,52% dupa cateva ore.
Este deci necesar ca, inaintea efectuarii probei propriu-zise, conducta sa fie pusa
sub presiune, pentru a evita ca fenomenul sa afecteze rezultatul probei. Se recomanda sa
nu se incerce tronsoane cu lungimi mai mari de 500 m.
Pentru aceste incercari presiunea initiala trebuie sa fie de 1,5 ori presiunea de
serviciu, cu reajustarea valorii dupa fiecare ora, de 3 sau 4 ori, fara decomprimare (dupa
prima ora caderea de presiune poate atinge 2-3 bar).
Proba propriu-zisa se face dupa stabilizarea presiunii, respectiv la o valoare de 1,5
ori presiunea de serviciu in punctul cel mai coborat al retelei.
Aceasta presiune se mentine pe o durata de 30 minute, fara ca reducerea de
presiune sa coboare sub 0,2 bar.
In timpul ridicarii si masurarii presiunii se impune ca tronsonul aflat in probe sa fie
izolat prin inchiderea vanei de alimentare.
Succesiunea operatiilor este:
- Se instaleaza agregatele de pompare a apei in capatul conductei amplasat mai
jos pe verticala;
- La instalarea agregatelor de pompare se va avea in vedere ca sa fie refolosita
apa la tronsonul urmator;
- Se monteaza vanele de golire si robinetele de aerisire ca si aparatele de
masura a presiunii (manometru);
- Se deschid ventilele de dezaerisire;
- Toate mansoanele si imbinarile prin sudura cap la cap se curata de pamant in
exterior, pentru a se putea observa cu usurinta eventualele scurgeri de apa;
- Se umple conducta cu apa, se inchid robinetele de dezaerisire si se continua
pomparea pana la realizarea presiunii de incercare;
- Se noteaza presiunea din 10 in 10 minute si se noteaza caderile bruste de
presiune;
- Incercarea se considera reusita daca, dupa trecerea intervalului de 30 de
minute de la realizarea presiunii de incercare, scaderea presiunii in tronsonul
incercat nu depaseste 0,2 bar si nu apar pierderi vizibile;
- In perioadele reci (sub 0C), dupa efectuarea probei, golirea se face imediat;
- Rezultatele probelor de presiune se consemneaza intr-un proces verbal care
face parte integranta din documentatia necesara la receptia preliminara si
definitiva a conductei;
- Dupa terminarea completa a lucrarilor de executie pe conducta, se va executa o
proba generala pe intreaga ei lungime, in regim de exploatare;
- Nu se permit probe pneumatice.
Verificarile, incercarile si probele pentru punere in functiune vor fi executate
conform prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea in constructii, Regulamentului de
receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr. 273/94), SR 41563
si altor reglementari specifice.
Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica:
- concordanta lucrarilor executate cu proiectul;

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

212

caracteristicile armaturilor (robineti, hidranti, goliri, ventile de aerisiredezaerisire, reductoare de presiune, clapeti, etc.);
- pozitia caminelor, echiparea acestora si calitatea executiei;
- calitatea sudurilor si a imbinarilor.
Pentru conductele de apa spalarea si dezinfectarea se vor executa conform
prevederilor STAS 4163-3 si a caietelor de sarcini intocmite de proiectant, in conformitatea
cu prevederile producatorului de material.
Dupa efectuarea probei de presiune si remedierea eventualelor neetanseitati
aparute se va intocmi procesul verbal al probei de presiune.
Inainte de executarea umpluturilor la cota finala se va executa ridicarea topografica
detaliata a conductei (plan si profil in lung), cu precizarea pozitiei robinetilor ingropati, a
caminelor, hidrantilor, bransamentelor, etc.
Se recomanda ca releveele retelelor sa fie introduse in Sistemul Geografic
Informatizat GIS detinut de unitatea de exploatare a sistemului de alimentare cu apa.
Punerea in functiune a retelelor se face de catre personalul unitatilor de exploatare
a retelelor, asistat de constructor, conform prevederilor standardelor si normativelor in
vigoare.
REALIZAREA UMPLUTURILOR
Umplutura conductelor de polietilena cuprinde doua zone bine definite, si anume:
- Zona de acoperire - pana la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei
conductei, necesara asigurarii stabilitatii conductei;
- Zona de umplutura - necesara pentru transmiterea uniforma a sarcinilor care
actioneaza asupra conductei si protejarii acesteia in timpul realizarii umpluturii
superioare.
Zona de acoperire, de pana la 30 cm deasupra generatoarei superioare, trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii de material si executie:
- Materialul de umplutura trebuie sa fie curatat de pietre si blocuri (granule de
max. 20 cm) sau materiale solidificate;
- Pentru terenurile care nu prezinta capacitate corespunzatoare de compactare
trebuie sa se utilizeze materiale friabile de adaus (nisipuri, pietrisuri, pamant)
sau o protectie de beton;
- Nu se vor utiliza materiale agresive, care deterioreaza conducta, si nici soluri
care prezinta tasari ulterioare;
- Compactarea straturilor se va face manual sau cu echipament usor, pentru a
nu periclita stabilitatea tubului.
Zona de umplutura va fi executata in general cu material similar celui folosit pentru
acoperirea tubului.
Umplutura este realizata prin straturi succesive de aproximativ 30 cm, astfel incat
tuburile sa nu sufere nici o deteriorare.
In cazul acoperirii mici (<1,0 m) a tuburilor, sunt interzise circulatia vehiculelor
precum si stocarea materialului din sapatura. In acest caz, conducta se protejeaza cu o
placa de beton de 20 cm grosime, pentru evitarea suprasarcinilor exceptionale.
Realizarea umpluturilor se va face conform prevederilor STAS 4163-3.
Gradul de compactare a umpluturilor va fi stabilit prin proiect si va fi verificat de
executant in prezenta beneficiarului.
Cu ocazia efectuarii umpluturilor, la circa 3060 cm deasupra generatoarei
superioare a conductei, pentru identificarea conductelor se monteaza un element avertizor
grilaj sau banda de culoare albastra pentru apa, respectiv de culoare galbena pentru
gaze.
In cazul in care pentru avertizare se folosesc materiale plastice se recomanda ca
deasupra elementului avertizor sa se monteze un fir metalic nerorodabil care sa faciliteze
identificarea traseului conductei printr-un sistem informational.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

213

NORME DE PROTECTIA MUNCII


Pentru executarea lucrarilor prevazute in documentatii, s-a tinut seama de
prevederile din Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat cu
ordinul nr. 9/N/15.03.93 al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajari Teritoriale.
De asemenea, se vor respecta prevederile specifice din:
- Legea nr. 90/1996 cu privire la protectia muncii.
- Norme specifice de lucru a utilajelor ce sunt folosite.
- Ordinul 35/208/1993 al Ministerului Muncii si Ministerului Sanatatii pentru
aprobarea concentratiilor maxim admisibile in scopul prevenirii imbolnavirilor
profesionale si a accidentelor de munca provocate de gaze, vapori si pulberi.
- Norme generale de protectia muncii din 1996 elaborate de Ministerul Muncii si
Ministerul Sanatatii aprobate cu 578/DB/5840.
- Conditii prevazute de furnizorii de materiale.
RECEPTIA
Receptionarea lucrarilor este precedata de controlul riguros al acestora, care
cuprinde in mod obisnuit:
- verificarea transeei si patului conductei;
- verificarea conductei montate in sant;
- verificarea cotelor conductelor;
- verificarea la presiune;
- verificarea capacitatii de transport;
- verificarea umpluturilor si pavajelor refacute.
Verificarea si receptia se fac cu respectarea STAS 4163-1988, a actelor normative
care reglementeaza efectuarea receptiei obiectivelor de investitii si a conditiilor impuse de
furnizori.
La receptie va participa in mod obligatoriu, in calitate de membru, si un delegat al
unitatii care urmeaza a asigura exploatarea si intretinerea lucrarilor.
Receptionarea lucrarilor se va face in conformitate cu prezentul caiet de sarcini si
cu regulamentele in vigoare.
STAS-URI SI NORMATIVE PENTRU CONDUCTE DIN POLIETILENA
- ISO/IC 138/SC2 Standard international cu proprietatile tevilor de polietilena
utilizate pentru conducte de apa ingropate si neingropate. Gama de dimensiuni:
100600 mm; Gama de presiuni: 3,2; 4; 6 bar
- ISO 160/1Tevi termoplastice pentru transportul fluidelor. Diametre exterioare
normale si presiuni.
- ISO 1167 Tevi din materiale plastice pentru transportul fluidelor. Determinarea
rezistentei la presiune interioara.
- ISO 4065 Tevi termoplastice. Tabelul grosimii peretilor.
- ISO 12162 Rezistenta la variatie pe termen lung a presiunii interioare.
- ISO 4022/90 Tevi din material plastic. Diametre normale, presiuni normale si
grosimi de perete pentru tevile de presiune destinate conductelor ingropate.
3.4.4. Caiet de sarcini instalatii tehnologice
GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice pentru montarea conductelor
din tevi de otel si a instalatiilor tehnologice (hidraulice) a caror presiune nominala este de
6 bari (0.6 Mpa).
Conditiile tehnice din caietul de sarcini pot fi completate in memoriile tehnice sau pe
plansele din proiectul tehnic cu recomandari si precizari suplimentare specifice obiectului
sau instalatiei descrise, si care sunt obligatorii in aceeasi masura cu cele din prezenta
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

214

documentatie, si se refera in special la echipamentele aferente sterilizatorului UV


(conform fise tehnice), rezervorul circular de inmagazinare apa potabila si incendiu
(conform fisei tehnice) si instalatiile hidraulice aferente grupului de pompare (conform fise
tehnice) amplasate in incinta gospodariilor de apa.
Nu intra in prevederile prezentului caiet de sarcini urmatoarele categorii de
conducte:
- conductele din instalatiile de incalzire (de abur si de apa fierbinte)
- conductele de ventilatie
- conducte de gaze combustibile
- conducte pentru fluide letale.
In cazul in care fac parte din proiectul tehnic, acestea vor fi tratate in caiete de
sarcini specifice.
PRESCRIPTII DE CALITATE PENTRU MATERIALE
Materialele si produsele utilizate la executarea instalatiilor si conductelor vor avea
caracteristici si tolerante conform standardelor in vigoare sau a altor prescriptii tehnice de
calitate in legatura cu materialele folosite.
Conductele metalice cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 200 mm, se vor
realiza din tevi de otel, calitatea materialului fiind OLT 35(k) sau echivalent. Conductele
metalice cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 100 (4) se vor realiza din tevi de otel
zincate, pentru instalatii sudate longitudinal STAS 7656 / filetate.
Piesele metalice de legatura pentru conducte (coturi, teuri, reductii, ramificatii,
duble, etc) se vor realiza folosind ca material tevi din otel.
Cu acordul consultantului se poate admite folosirea si a altor materiale pentru
piesele metalice de legatura cu conditia asigurarii calitatii corespunzatoare a pieselor
fasonate.
Flansele se vor prevedea pentru presiunea prevazuta in proiect, de tip plat cu umar.
Materialele si produsele utilizate de executant trebuie sa fie insotite de certificate de
calitate, in care sa fie cuprinse rezultatele, verificarile si incercarile la care acestea se
supun, conform standardelor in vigoare.
EXECUTIA SI MONTAJUL INSTALATIILOR TEHNOLOGICE
Conditii generale
Instalatiile tehnologice se refera la ansamblul de elemente, de instalatii, utilaje si
constructii metalice care asigura un anumit proces sau procedeu tehnologic, si care sunt
montate in cladiri cu rol functional, sau in aer liber la bazine, rezervoare, camine, ori pe
platforme supraterane. In cazul in care prin aceste instalatii circula lichide, ele se mai
numesc si instalatii hidraulice.
Inainte de inceperea lucrarilor se va examina cu atentie proiectul de executie in
vederea intelegerii corecte a prevederilor acestuia si a sesizarii eventualelor
neconcordante.
Inainte de inceperea montajului se vor verifica dimensiunile constructiei care
adaposteste respectiva instalatie. Se va urmari existenta si pozitia golurilor pentru
conducte, a golurilor tehnologice, a fundatiilor si a tuturor elementelor de constructie care
au legatura cu instalatia tehnologica. Orice abatere va fi sesizata beneficiarului si
proiectantului.
Utilaje tehnologice (electropompe, echipamente tehnologice pentru tratare
apa, grupuri de pompare amplasate in containerul de echipamente)
Conditii specifice
Pentru atingerea calitatii apei ceruta prin proiect, antreprenorul va achizitiona
echipamentele care constitue statia de tratare apa conform specificatiilor prevazute in
fisele tehnice. In cazul in care contractorul are o varianta pe care o considera mai buna,
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

215

acesta are obligatia de a cere punctul de vedere al proiectantului si de a obtine acordul


acestuia inainte de a schimba vreunul sau toate echipamentele.
Utilajele de pompare a apei (apa potabila, apa incendiu exterior) constituie unul din
factorii determinanti ce asigura buna functionare a instalatiilor, de aceea antreprenorul va
trebui sa aprovizioneze pompele cu caracteristicile prevazute in proiect.
Echipamentele si electropompele aprovizionate se vor depozita, pana la montarea
in instalatii, in spatii inchise ferite de intemperii.
Fise tehnice
Echipamentele vor trebui acceptate pe baza ofertelor emise de furnizori in termenul
de valabilitate al acestora si in concordanta cu proiectul tehnic.
Ofertele pentru pompe vor trebui sa fie acceptate de consultant si de beneficiar.
In cazul in care ofertele furnizorilor si-au pierdut valabilitatea, antreprenorul va
solicita consultantului obtinerea unei noi oferte.
Montare si instalare
Electropompele prevazute in documentatia tehnica se vor monta unele pe fundatii
individuale realizate din beton (grup de pompare cu hidrofor apa potabila si incendiu
exterior 2 buc. (1+1) - conform Fisa tehnica), si unele in putul forat (electropompa
submersibila- conform Fisa tehnica
Prinderea pompelor de fundatia de beton se va realiza prin buloane de scelment
ancorate in fundatie, astfel incat sa se evite vibratiile in timpul functionarii. Dupa fixarea
pompelor la pozitie, buloanele se vor betona folosind mortar M 100.
Electropompele vor trebui montate la cotele din proiect.
Inainte de montaj se va controla fiecare pompa daca are lubrefiantii necesari,
precum si starea cuplajului. Electropompele de acelasi tip dintr-o statie de pompare vor
trebui montate la aceeasi cota, pentru aceasta fiind obligatorie efectuarea unui nivelment
al cotelor planseului si al golurilor din peretele de beton pentru conductele de aspiratie.
La montaj se va asigura centrarea perfecta a coloanei, astfel incat la functionare sa
nu apara vibratii datorate excentricitatilor.
In situatii deosebite, antreprenorul va solicita prezenta specialistilor furnizorului
pompelor.
Legaturile pompelor, indiferent de tip, cu instalatiile aferente vor trebui sa fie lipsite
de eforturi.
In functionarea pompelor nu se admit vibratii ale acestora si nici a instalatiei in
ansamblu.
Utilajele prevazute in documentatia tehnica:
- echipamente de sterilizare UV conform fisei tehnice
- un grup hidrofor conform fisei tehnice
- electropompa submersibila foraj medie adancime conform fisei tehnice
Se vor monta in conformitate cu prescriptiile date de furnizor, respectand schitele
de montaj si datele tehnice din oferta.
Toate utilajele tehnologice prevazute in documentatia tehnica se vor monta in
conformitate cu prescriptiile date de furnizor (in instructiunile de montaj si asamblare)
respectand schitele, datele tehnice din oferta si din proiectul de executie.
Piese de schimb
La aprovizionarea echipamentelor achizitionate se va solicita si livrarea pieselor de
schimb ce sunt supuse unei uzuri rapide in timpul functionarii (cuplaje, presetupe,
rulmenti, semeringuri, etc).
La receptia lucrarilor, piesele de schimb vor fi predate investitorului.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

216

Probe
Inainte de receptie, utilajele vor trebui probate, pentru ca functionarea lor sa fie
silentioasa, lipsita de vibratii, imbinarile sa fie perfect etanse, nefiind admise pierderile de
apa.
Daca remedierile unor defectiuni nu se pot realiza nici cu prezenta specialistilor
furnizorului, se va solicita acestora inlocuirea ansamblelor sau subansamblelor ce prezinta
defectiuni de fabricatie.
Inainte de pornirea pompelor se va verifica cu atentie instalatia electrica, fiind
obligatorie prevederea dotarilor pentru protectia si tehnica securitatii muncii.
Armaturi si accesorii
Conditii specifice
Prezentele conditii tehnice se refera la armaturile utilizate pe conductele
tehnologice care fac parte din instalatiile aferente diferitelor obiecte ale investitiei.
In cadrul proiectului se vor folosi urmatoarele tipuri de armaturi:
- robineti din fonta cu sertar pana si corp plat Pn 6, cu tija neascendenta
- robineti cu ventil din fonta si mufe filetate STAS 6480-80
- robineti cu bila montati pe conductele de alimentare cu apa
- robineti de colt cu ventil si plutitor avand corpul din fonta Pn 10 bar
- robineti de retinere cu clapa
- sorb simplu cu flansa, sorb cu clapet de retinere
- robineti din PVC, inclusiv furnitura anexa
- racorduri olandeze cu etansare plana (pentru conductele din otel zincat).
- robinet apa tip FI-FI cu sfera si levier de actionare;
- robinet apa tip FI-FE cu sfera si levier de actionare;
- niplu;
- cot egal tip FI FI;
- teu egal tip FI-FI;
- mufa.
Alte tipuri de armaturi necesare in instalatii se vor preciza expres in capitolul de
memoriu tehnic al instalatiei respective.
Utilizarea altor tipuri de armaturi in afara celor specificate in proiect se va putea
face numai cu avizul proiectantului, care va stabili si conditiile de acceptare.
Caracteristicile tehnice si conditiile de calitate
Caracteristicile tehnice vor fi cele specificate in listele de echipamente si fise
tehnice anexate la proiect.
Conditiile tehnice de calitate vor fi in conformitate cu normele si caietele de sarcini
de omologare a produsului.
Materialele de constructie (corp, capac, piese interioare, stuturi, garnituri, etc)
trebuie sa reziste conditiilor de lucru normale si maxim admise ale instalatiei din care fac
parte (presiune, temperatura, agresivitatea mediului coroziv).
La livrare, fiecare lot de robineti identici va fi insotit de urmatoarele documente:
- certificatul de calitate al produsului, conform dispozitiilor in vigoare
- buletinul de teste si masuratori dimensionale (lungimea de constructie si
dimensiunile de legatura ale flanselor, alte dimensiuni caracteristice)
- instructiuni de montaj si exploatare.
Garantii
In documentele insotitoare producatorul va garanta buna functionare a produselor
livrate.
In contractul de livrare incheiat cu furnizorul se va solicita un termen de garantie de
minimum un an. In cadrul perioadei de garantei producatorul este obligat sa inlocuiasca
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

217

orice componenta (sau intreg echipamentul) care a condus la aparitia unei avarii datorita
unei calitatii necorespunzatoare a produsului.
Avaria este definita ca orice diminuare a performantelor de functionare prescrise
prin standarde, norme interne si certificate de calitate.
Garantia inceteaza daca beneficiarul a efectuat la produsul livrat modificari sau
reparatii fara acordul scris al producatorului.
Transport, manipulare, depozitare
Producatorul va asigura ambalarea si conservarea corespunzatoare a armaturilor
pentru a fi protejate corespunzator impotriva efectelor daunatoare ale intemperiilor, a
socurilor sau a altor degradari fizice pe toata durata transportului, manipularii si depozitarii
lor.
La manipulare este interzisa riparea, rostogolirea sau alta metoda care poate
provoca degradari ale armaturilor. Se vor folosi in acest scop dispozitivele de transport
sau de ridicat corespunzatoare.
Depozitarea robinetelor se va face in stare ambalata sub acoperis (sopron) sau in
stare neambalata in spatii inchise unde se asigura protectia impotriva precipitatiilor sau a
radiatiilor solare.
Operatii premergatoare montajului
Inainte de montaj se va verifica daca armatura sau echipamentul auxiliar
corespunde cu cele mentionate in documentele insotitoare (tip, model, varianta
constructiva, caracteristici dimensionale, diametru, presiune, etc)
Se va verifica daca produsul nu a suferit deteriorari ca urmare a transportului,
depozitarii, sau unei manipulari necorespunzatoare.
Se va verifica alinierea tronsoanelor de conducta, paralelismul suprafetelor de
etansare ale flanselor si corespondenta gaurilor de trecere a elementelor de asamblare
(suruburi, prezoane), atat ca dimensiuni cat si ca pozitie.
Se va asigura curatenia generala a circuitului de lucru. Curatirea neglijenta a
retelei, de conducte de blocuri de sudura, sarme, capete de tevi, cuie, bucati de lemn, etc.,
lasate in conducte, poate conduce la blocarea robinetului, determinand reparatii
voluminoase si inutile.
Se verifica functionarea in gol a robinetului prin efectuarea unor manevre de
inchidere-deschidere.
Montarea armaturilor in instalatii
La montajul robinetelor pe o conducta tehnologica se va evita ca robinetul sa
constituie punct de sprijin pentru conducta sau sa fie solicitat la elemente de conducta. In
mod normal, robinetul trebuie sa fie sustinut de conducta.
Robinetele se pot monta pe conducta in orice pozitie, la robinetii cu sertar se va
evita montarea pe conducta cu axul vertical in jos.
Suruburile si prezoanele imbinarilor cu flanse ale armaturilor vor fi astfel stranse incat:
- sa se realizeze eforturi uniforme in fiecare surub sau prezon. Se recomanda
utilizarea unor chei dinamometrice
- sa se asigure etanseitatea imbinarii
- sa nu genereze eforturi excesive in ansamblul imbinarii datorita neparalelismului
contraflanselor, sau a altor cauze.
La robinetii de retinere cu clapa (bila), inainte de montaj se va controla daca
miscarea clapetei (bilei) nu este impiedicata. Se va verifica daca exista corespondenta
intre miscarea clapetei (a bilei) si pozitia indicatorului de cursa.
La montarea robinetilor de retinere cu clapa (bila) se va acorda o deosebita atentie
montarii corecte in raport cu sensul de scurgere. Sageata marcata pe robinet corespunde
sensului de curgere al apei pe conducta tehnologica.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

218

Proba de presiune
Conductele vor fi probate la presiune impreuna cu armaturile montate numai daca
presiunea de incercare a conductelor este inferioara valorii 1.5 x presiunea nominala a
robinetului.
Conducte tehnologice
Executia confectiilor metalice
Toate conductele tehnologice prevazute a se monta in spatii inchise sau in aer liber
(la bazine, platforme, etc.) fac parte din instalatiile tehnologice si se vor executa din teava
de otel si piese de legatura uzinate sau confectionate in ateliere specializate cu materiale
conforme.
Stuturile, reductiile, teurile, crucile si alte piese metalice, se vor confectiona din
conducte, functie de diametru, prin prelucrare si sudura.
Dimensiunile pentru forma geometrica a pieselor speciale date in proiect sunt
inclusiv grosimea flanselor si vor avea tolerante de 2mm.
Suduri
Sudurile se vor efectua de sudori autorizati, in conformitate cu prevederile colectia
ISCIR, marcand pe piesa cu poansonul celui ce a efectuat sudura.
La sudarea flanselor si altor piese se vor folosi electrozi adecvati materialului
pieselor ce trebuiesc sudate, pentru care antreprenorul va emite certificat de calitate.
Toate sudurile vor trebui patrunse pe intreaga sectiune sudata.
Se va acorda o grija deosebita alinierii corecte a pieselor ce trebuiesc sudate si a
perpendicularitatii flanselor pe conducta.
Personalul care executa operatia de control nedistructiv al sudurilor, trebuie sa fie
autorizat. Verificarea sudurilor se va face nedistructiv (vizual si cu lupa) si va pune in
evidenta starea suprafetelor sudurilor si a zonelor adiacente, forma si dimensiunile
cordonului de sudura si defectele de suprafata.
Rezultatele controlului vor fi consemnate in buletinele de examinare si vor fi
prezentate la receptia preliminara si finala a lucrarilor.
Depozitarea electrozilor se va face in locuri uscate, ferite de intemperii, fiind
interzisa sudarea cu electrozi umezi.
Defectele cordoanelor de sudura depistate la controlul vizual, vor fi indepartate cu
mijloace mecanice pana la materialul sanatos, dupa care vor fi resudate.
Modul si conditiile de reparare, vor fi stabilite prin tehnologia de sudare omologata.
Sudurile de reparatii vor fi executate prin aceleasi procedee care au fost folosite la
sudarea sudurilor initiale.
Portiunile din imbinarile sudate care au fost reparate, vor fi verificate dupa
remediere ca si sudurile initiale.
Suportii conductelor
Pentru asigurarea stabilitatii conductelor intr-o instalatie, acestea se vor amplasa pe
suporti metalici, in punctele prevazute in proiect.
Suportii pentru conducte vor trebui sa asigure o rezemare pe o suprafata delimitata
de un unghi de 90 grade.
Rezemarea se va asigura prin intermediul unor sei metalice, fiind permisa
rezemarea punctiforma direct pe profile de diverse forme, numai in cazul in care proiectul
prevede aceasta.
Suportii pentru conducte vor trebui sa asigure o rezemare pe o suprafata delimitata
de un unghi de 90 grade.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

219

Rezemarea se va asigura prin intermediul unor sei metalice, fiind permisa


rezemarea punctiforma direct pe profile de diverse forme, numai in cazul in care proiectul
prevede aceasta.
Suportii se vor confectiona din tabla, profile si conducte, asamblate prin sudura.
Protectia suportilor se va realiza prin grunduire vopsire cu vopsea de aceeasi
calitate cu a conductelor, dupa prealabila curatire a suprafetelor cu peria de sarma si
degresare.
Flanse si garnituri
Flansele se pot procura gata uzinate sau se pot confectiona in ateliere specializate
ale antreprenorului in conformitate cu prevederile din proiect privind presiunea nominala.
Nu se admit flanse cu alte caracteristici sau a caror suprafata de etansare prezinta
abateri de executie mari.
Garniturile necesare la imbinarile cu flanse pot fi din marsit sau cauciuc.
Montajul instalatiilor hidraulice
Montajul instalatiilor hidraulice amplasate in cladiri sau in aer liber, aferente unor
bazine, se vor executa conform prevederilor acestui capitol din caietul de sarcini, si a
desenelor din proiectul tehnic.
Inainte de montaj, se va efectua identificarea pieselor metalice aferente fiecarei
instalatii.
Piesele metalice executate vor fi manipulate cu grija evitandu-se lovirea sau
deformarea lor, nefiind admisa montarea in instalatie a pieselor deformate.
Inainte de montarea in instalatie a armaturilor (indiferent de tipul lor), vor trebui
incercate la banc, pentru verificarea functionarii normale (etansare perfecta, inchideredeschidere completa a clapei sau a sectorului, manevra usoara fara blocari, etc.)
Toate imbinarile in flanse vor trebui sa fie lipsite de eforturi.
Eventualele corecturi ale ansamblului unei linii tehnologice, datorate tolerantelor de
executie, se vor face cu inele de reglaj special confectionate.
Nu se admite folosirea a doua garnituri la o imbinare.
Probe si receptia lucrarilor
Dupa executia instalatiilor hidraulice, se va executa proba de etanseitate a
imbinarilor la presiunea de lucru, pentru care se vor consemna rezultatele intr-un proces
verbal.
Proba se va realiza in prezenta reprezentantului investitorului.
Imbinarile in flanse a instalatiilor hidraulice, care la verificare nu corespund, avand
deplasari ale fetelor imbinate, se vor remedia pe cheltuiala antreprenorului.
Dupa efectuarea probei de etanseitate se va efectua spalarea si dezinfectarea
instalatiei.
Receptia finala a lucrarilor se va efectua de o comisie a carei componenta va fi
conforma cu prevederile legale in vigoare HG nr. 273/1994. Consultantul va face parte din
comisia de receptie si va acorda lamuririle necesare, comisiei.
Vopsitorii
In vederea vopsirii instalatiei hidraulice, fiecare piesa va fi frecata cu peria de sarma
pana la indepartarea totala a ruginii, exfolierilor si a altor depuneri pe conducta.
Se vor indeparta, cu solventi adecvati, toate petele de uleiuri si grasimi, dupa care
se vor lasa sa se usuce.
Instalatiile se vor vopsi in culori diferite in functie de tipul circuitului. Culorile se vor
stabili prin proiect.
Fiecare circuit va fi marcat cu sageata, indicand directia normala de curgere a
fluidului.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

220

Calitatea lucrarilor
Documentatia tehnica s-a elaborat cu respectarea exigentelor de calitate in
conformitate cu Legea 10/1995, HG 925/96 privind siguranta in exploatare pentru
constructii si retele, cu regulamentele aprobate prin HG 766/97 privind calitatea.
In conformitate cu Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a
constructiilor aprobat cu HG 766/97, constructiile prevazute in documentatia tehnica
elaborata sunt de importanta normala, ele fiind asimilate cu constructiile cu functiuni
obisnuite avand categoria C de importanta.
Controlul de asigurare a calitatii se va realiza dupa modelul 3 astfel:
- controlul proceselor privind executia lucrarilor
- verificarea si marcarea lucrarilor executate
- controlul neconformitatilor
- inregistrarea privind calitatea.
Cerintele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca lucrarea sunt
corespunzatoare nivelurilor B9, A11.
MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA, PROTECTIA MEDIULUI,
SU
La executie se vor respecta instructiunile prevazute in Regulamentul privind
protectia si igiena muncii in constructii, avizat MLPAT cu nr.9/N/15.03.1993, cap.33, Lucrari de alimentari cu apa si canalizari.
In documentatia tehnica sunt prevazute lucrari ce sunt cuprinse in Normele de
tehnica a securitatii muncii pentru care s-au asigurat conditiile materiale necesare.
Lucrarile introduse in documentatie vor fi corelate cu masurile prevazute in normativul
mentionat, in vederea inlaturarii oricaror posibile accidente in timpul executiei.
In proiect s-au prevazut solutii si materiale care sa nu favorizeze declansarea unui
eventual incendiu in timpul executiei (la depozitarea tuburilor din PVC si polietilena se vor
respecta prescriptiile furnizorului).
La executie se vor respecta prevederile Normativului C 300/1994, referitor la
prevenirea si stingerea incendiilor, pe timpul executiei lucrarilor.
Legislatie Protectia mediului inconjurator
La proiectare se vor respecta prevederile urmatoarelor norme:
- Ordonanta de urgenta 195/2005 Privind protectiei mediului (cu modificari
ulterioare) aprobata cu LEGEA Nr. 265 din 29 iunie 2006 abroga Legea
137/1995
- Legea nr 107/1996 Legea apelor cu modificari si completari ulterioare
- HG 930/2005 privind marimea zonelor de protectie sanitara
- Ordinul 860/2002 publicat 2003 privind aprobarea Procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu
De asemenea s-a avut in vedere legislatia conexa acestor acte normative.
Legislatie privind protectia muncii
La proiectare se vor respecta prevederile urmatoarelor norme:
- Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca
- Hotararea 1425/2006 Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.
- Normele generale de protectie a muncii - 2002;
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii MLPAT
9/N/15.03.1993;

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

221

Norme privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii oamenilor, a refacerii


si protectiei mediului la lucrarile de executie a constructiilor, exploatarea
utilajelor de constructii MLPAT 47/N/3.03.1997.

Legislatie privind prevenirea si stingerea incendiilor


La proiectare se vor respecta prevederile urmatoarelor norme:
- LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
- ORDIN nr. 1435 din 18 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia
civila
DISPOZITII FINALE
Toate armaturile se vor procura conform fiselor tehnice anexate caietului de sarcini.
La predarea lucrarilor catre investitor toate utilajele, armaturile, etc., vor trebui sa
functioneze silentios, iar imbinarile sa fie perfect etanse, nefiind admise pierderi de apa.
Antreprenorul va garanta calitatea lucrarilor si atingerea parametrilor proiectati,
pentru intreg ansamblu al lucrarilor.
Consultantul are dreptul de a controla tot santierul, atelierele de confectii,
antreprenorul asigurand facilitatile pentru aceasta.
Controlul consultantului nu diminueaza cu nimic responsabilitatea antreprenorului
privind executia de calitate a lucrarilor.
Materialele si produsele folosite de executant trebuie sa fie insotite de certificate de
calitate. Este interzisa folosirea materialelor care nu sunt insotite de certificate de calitate.
Utilizarea altor materiale in afara celor specificate in proiect, se va putea face numai
cu avizul consultantului, care va stabili conditiile de acceptare.
In statia de pompare, se vor afisa instructiunile specifice privind protectia si tehnica
securitatii muncii.
Investitorul, prin dirigintele de santier, poate dispune oprirea lucrarilor daca se
constata abateri sau nerespectari ale caietului de sarcini sau poate dispune demontarea
unor lucrari sau instalatii executate necorespunzator.
Antreprenorul va pune la dispozitia consultantului, la cererea acestuia, documentele
din care sa rezulte calitatea materialelor puse in opera sau a calitatii lucrarilor executate.
Toate deficientele de executie, de schimbare a calitatii materialelor puse in opera
fara acordul proiectantului se vor remedia prin grija si cheltuiala antreprenorului.
3.4.5. Caiet de sarcini foraj de medie adancime
DATE GENERALE
In cadrul Parcului Municipal VEst se va realiza un foraj de medie adancime H=65 m.
Se are in vedere asigurarea necesarul de apa potabila pentru urmatoarele:
- Centru administrativ: 1.01 l/s
- Sera:
0.89 l/s
- Patinoar:
1.00 l/s
- Fantani:
2.00 l/s pentru o fantana
- Toalete:
0.50 l/s pentru o toaleta
- Lac:
7.50 l/s
LUCRARI PROIECTATE
Forajul va fi executat in sistem hidraulic cu circulatie inversa cu instalatie de foraj tip
F.A., in sistem aer-lift, circulatie inversa cu noroi bentonitic, avand urmatoarele
caracteristici:
- diametrul de sapare de sus pana jos- 500 mm (sapa are diametrul de 444,5
mm dar prin oscilatie realizeaza o gaura de 500 mm-primii 15 ml se sapa cu
600 mm).

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

222

LITOLOGIA forajului H = 65 m
- 0,00 5,00 argila prafoasa
- 5.00 12.00 nisip cu rar pietris in baza
- 12.00 25,00 argila
- 25,00 30,00 nisip
- 30,00 40.00 argila
- 40.00 42,00 nisip
- 42,00 45,00 nisip fin
- 45,00 48,00 nisip
- 48,00 52.00 argila
- 52.00 60,00 nisip
- 60,00 65,00 argila
In urma executarii, echiparii si testelor ce se vor realiza, se vor face recomandari
privind debitul optim de exploatare, tipul de pompa si adancimea de montare. Pentru
nivelul de ofertare se vor avea in vedere urmatoarele valori aproximative:
Cota montaj pompa 20.00
Q pompa max 18 mc/h (5 l/s)
Echipare foraj
- 65,00 - 60,00 filtru PVC 200 R8 - filtru decantor
- 60,00 50,00 filtru PVC 200 R8 fanta 0,70 mm
- 50,00 0,00 teava plina PVC 200 R8
-

0,00 65,00 se va echipa cu coloana definitiva, PVC 200x7.7 R8, din care 10
ml de filtru cu fanta de 0,70 mm.

Garnitura de foraj va fi formata din:


- prajina de antrenare patrata;
- prajina de foraj D-6 asamblate cu flanse cu 6 suruburi filet M20;
- sapa cu lame D-24 (609 mm) si D-17,5 (444,5 mm)
PROGRAMUL DE FORAJ REALIZAT SI DEFINITIVAREA COLOANEI
Putul forat va fi construit si tubat incat sa asigure etanseitate fata de stratele de apa
necorespunzatoare sau poluante, sa impiedice o comunicare intre suprafata si stratul
purtator de apa, o constructie de materiale durabile, rezistente la actiunile agresive ale
solului sau apei, care sa asigure captarea corespunzatoare a stratului sau stratelor
acvifere.
Nr
crt.
1.
2.
3.
4.
5.

Specificatii

U/M

Interval forat
Diametru sapa
Tip sapa
Greutate specifica noroi forat
Denumire coloana tubaj

m
mm
Kgf/dm3
-

6.
7.
8.
9.

Diametru exterior al coloanei


Lungime coloana definitiva
Lungime coloana filtranta
Intervale cimentate

mm
m
m
m

FAZA a-I-a
(foraj)
0-12
609
cu lame
1.10-1.15
coloana de
protectie
508
12
0.00-12.00

FAZA a-II-a
(foraj)
12-65
444,5
cu lame
1.10-1.15
definitiva PVC
filtranta PVC
200
53
10.00
37.00-40.00

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

223

10.
11.

Greutate specifica lapte ciment


Tip filtre

Kgf/dm3
-

1.70
-

1.70
PVC filtru cu fanta
de 0.70 mm

Fazele de executie vor fi urmatoarele:


FAZA I-a interval 0-12.00 m (Ds 609 mm)
Pentru izolarea apelor freatice cantonate in orizontul permeabil de suprafata se va
fora in intervalul 0-12.00 m cu o sapa cu lame (borsapa) D-609 mm si s-a tubat o coloana
de protectie D- 508 mm.
Componenta garniturii de foraj ce va fi folosita este prezentata in urmatorul tabel:
Nr.
Crt.
1.
2.
3.

Componenta garniturii de foraj


Sapa lame (bohrsapa)
Prajini 6 (aer lift)
Prajina antrenare

Valori orientative ale parametrilor regimului de sapa


Apasare sapa (p)
5tf
Turatia sapei (m)
50 rot/min
Debit de noroi (q)
30 l/s
Noroiul de foraj folosit va fi un sistem coloidal de tip apa-bentonita cu
urmatoarele caracteristici:
Greutatea specifica
1.10-1.15 Kgf/dm3
Vascozitaea Marsh
38-42 sec
Filtrat
5-10 cm3/30 min
Turta
2-2,5 mm
pH
8-8,5
Intervalul forat 0-12.00 m va fi tubat cu o coloana de protectie din teava de otel
sudata elicoidal cu diametrul D- 508x7.1mm grosime perete conform STAS 6895/1-80.
Aceasta coloana se va incastrata intr-un strat impermeabil de argila ce va asigura izolarea
stratelor acvifere de suprafata care au caracteristici hidrogeologice necorespunzatoare.
Se va cimenta urmatoarul interval: 0-12.00 m.
Cimentarea se va realiza prin introducerea pe langa coloana de protectie si pe
langa coloana definitiva a unei tevi de tubing si pomparea de lapte de ciment.
FAZA a-II-a interval 12.00 - 65 m (53.00) Ds=445.5 mm
Dupa tubarea si cimentarea coloanei de protectie D 508 mm, intervalul de
adancime 12.00 - 65.00 m se va fora cu o sapa cu lame D 444,5 mm prin foraj cu
circulatie inversa prin metoda cu aerlift.
Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.

Componenta garniturii de foraj


Sapa lame D-444,5mm
Prajini 6 (aer lift)
Prajini 6 (cu duze)
Prajini 6 (avans)

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

224

Prajina cu duze se va pozitiona in intervalul 42-48 m pentru presiunea nominala a


compresorului de 6 kgf/dm3.
Regimul de foraj folosit va fi urmatorul:
- apasarea pe sapa (P)
5-6tf
- turatia sapei (m)
50 rot/min
- debit de noroi foraj (Q)
30 l/s
In vederea intocmirii profilului litologic al formatiunilor traversate se vor recolta
probe de pe teren din metru in metru pe toata adancimea forajului.
Se va executa carotaj electric pe intervalul 12 - 65 m cu inregistrarea diagrafiilor
electrice : o curba de PS si doua curbe de rezistivitate.
Se va cimenta urmatoarul interval: 37.00 - 40.00 m.
Pozitia filtrelor va fi stabilita dupa corelarea profilului litologic al probelor recoltate
cu digrafiile electrice.
Conform schitei constructiei prezumtive a forajului s-au propus urmatoarele
intervale pentru captare:










Nr.
Crt.

Foraj

Intervale de captare

1.

Foraj de medie adancime

50.00 60.00

Grosimea
captata

minima

10.0 m

CARACTERISTICI GENERALE ALE TUBURILOR FILETATE DIN PVC RIGID


durata de viata indelungata: proprietatile fizico chimice ale PVC-ului folosit in
producerea tuburilor filetate garanteaza o viata indelungata in utilizare;
proprietati dielectrice:aceste tuburi sunt realizate din materiale sintetice ce nu sunt
afectate de curenti vagabonzi din subsoluri;
proprietati anticorozive: tuburile sunt protejate impotriva coroziunii provocate de
apa din subteran;
jonctionare simpla: imbinarea prin mufe filetate de tipul filet exterior-filet interior
permite o asamblare rapida si asigura fara a fi necesara folosirea materialelor de
etansare;
etansare sigura: garantata de garnituri speciale introduse in imbinari;
igienice: tuburile si filtrele sunt produse in conformitate cu normele igienico-sanitare
in vigoare(referitoare la apa potabila);
rezistenta mecanica: grosimea peretelui capetelor tuburilor asigura o rezistenta
macanica maxima a zonei filetate;
usurinta in exploatare: greutate redusa a tubului si usurinte de imbinare permit o
manipulare usoara si costuri reduse de manopera.

EXECUTAREA TUBARII
La organizarea si executarea tubarii unei sonde de apa se vor respecta
urmatoarele operatii:
- Pregatirea sculelor de tubaj
Pentru sustinerea si manevrarea coloanelor se vor folosi in general sarniere, suveie
si elevatoare usoare care trebuie controlate si asigurarea perfectei lor stari de functionare.
- Pregatirea burlanelor
Burlanele se aduc pe podul sondei si se aseaza in ordinea tubarii, cu mufa spre
sonda, se aliniaza, se controleaza filet cu filet si sabloneaza pentru a nu avea ovalizari.
Filetele burlanelor se vor curata cu peria de sarma si se vor unge cu unsoare
speciala pentru a se asigura etansarea si insurubarea completa.
- Pregatirea instalatiei
Se verifica intreaga instalatie, frana, cablurile, ancorele.
- Pregatirea gaurii de sonda
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

225

Pentru forajul hidraulic se controleaza diametrul si adancimea gaurii introducand


incet sapa la put. Noroiul se normalizeaza si se aduce la caracteristicile necesare.
Pentru a cunoste cu exactitate ce burlane au fost introduse in put, modul de
imbinare, lungimea lor etc., la efectuarea operatiei de tubare este obligatoriu sa se incheie
un proces verbal de tubare care sa cuprinda schita coloanei introduse cat si evidenta
fiecarui burlan.
INTRODUCEREA PIETRISULUI MARGARITAR
Cunoscand factorul filtrului (raportul D/d dintre granule si pietris si trecerea cea mai
mica) curba granulometrica a stratului ce urmeaza a se capta si cifra de trecere (procentul
de material grosier din stratul acvifer pe care pietrisul margaritar trebuie sa-l retina si
procentul de material mai fin pe care sa-l lase sa treaca) se vor dimensiona granulele de
pietris margaritar.
In ceea ce priveste grosimea coroanei pietrisului margaritar, conform normelor DIN,
grosimea stratului de pietris variaza dupa marimea bobului de pietris margaritar.
Pentru o marime a granulelor de pietris margaritar de 3-7 mm s-a ales o grosime a
coroanei de pietris de 70 mm.
Introducerea pietrisului margaritar se va face prin circulatie in circuit descendent, in
asa fel incat nivelul fluidului in gaura sa fie aproximativ acelasi cu cel din spatial inelar,
evitandu-se aparitia unor denivelari prea mari, care pot duce la papusarea coloanei de
burlane sau daramarea gaurii de sonda.
PUNEREA IN PRODUCTIE A FORAJULUI
Dupa terminarea lucrarilor de foraj si tubare se va trece la operatia de punere in
productie a sondei.
Desfasurarea operatiilor are 3 etape de punere in productie astfel:
Decolmatarea sau curatirea sondei si a filtrelor de fluidul de foraj;
Denisiparea care are rolul de a crea in jurul filtrului un filtru natural, format din
granule mai mari din strat, prin eliminarea partilor mai fine.
Denisiparea asigura:
- marirea permeabilitatii zonei din vecinatatea filtrului ;
- evitarea innisiparii forajului, puntile formate oprind trecerea elementelor fine in
timpul exploatarii;
- marirea razei efective a forajului si implicit a debitului ce poate fi pompat din
putul forat;
Pomparile pentru denisipare se vor executa in functie de granulometria stratului
acvifer.
In cazul nisipurilor grosiere si a pietrisurilor, pomparile de denisipare pot incepe cu
denivelarea cea mai mare.
In cazul stratelor acvifere formate de nisipuri fine, pomparea de denisipare se
recomanda sa se faca cu debite reduse.
Pe masura ce apa s-a limpezit pentru un debit dat si denivelarea corespunzatoare ,
se trece la un debit mai mare, respectiv o denivelare mai mare, dar denivelarea nu va
depasi 1/3 din H (coloana de apa din foraj).
Se vor efectua trei trepte de pompare. In timpul efectuarii unei trepte, pomparea
trebuie sa se faca la o denivelare stabilizata pentru un debit dat. Aceasta se stabileste
practic atunci cand trei masuratori la un interval de cel putin o ora, indica aproximativ
acelasi nivel hidrodinamic pentru un debit dat, adica se realizeaza un regim de pompare
constant.
Dupa efectuarea pomparii pentru treapta cea mai mare, se va uramri si timpul de
revenire al apei la nivelul hidrostatic initial, notandu-se periodic nivelul la care a revenit
apa, pana se ajunge la nivelul hidrostatic.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

226

In urma realizarii tuturor operatiilor de punere in functiune a forajului: desnisipare,


decolmatare si teste hidrologice se va obtine apa limpede fara particule de nisip.
La punerea in functiune recomandarile constructorului din procesele verbale de
predare se vor respecta.
ALTE PRECIZARI
La predarea forajului catre beneficiar, coloana definitiva se va proteja cu un capac
metalic.
In cartea tehnica a forajelor se vor evidentia:
- procesele verbale de predare a amplasamntului;
- situatiile de lucrari;
- procesele verbale de tubare ( lucrari ascunse);
- coloana litologica reala, diagrafiile geofizice si acviferele captate, rezultate din
corelarea acestora;
- rezultatele pomparii experimentale (debit, debit specific, nivele, raza de
influenta, etc.)
- buletinele de analiza fizico-chimica a apei captate;
- instructiuni de folosire si intretinere a forajelor;
- alte procese verbale.
NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA SI SU
In expoatare se va respecta Regulamentul privind protectia si igiena muncii In
constructii, elaborat de MLPAT conform Ordinului nr. 9/N/15.03.1993, Legea protectiei
muncii nr. 90/1996 a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si Norme generale de
protectia muncii eliberate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii
1996.
La intocmirea documentatiei s-au prevazut datele tehnologice obligatorii, pentru ca
lucrarea sa poata fi executata cu respectarea tuturor masurilor privind protectia muncii.
La proiectare s-au prevazut solutii si materiale, care nu favorizeaza declansarea
incendiului In timpul executiei .
La montajul si asamblarea conductelor de otel se vor respecta prevederile Ordinului
nr. 15/1999 pentru conductele din otel Imbinate si asamblate prin sudura electrica.
3.4.6. Memoriu tehnic retele de canalizare pluviala
AMPLASARE IN ZONA
Lucrarile propuse in prezenta documentatie sunt amplasate in municipiul Ploiesti,
judetul Prahova, in incinta PARCULUI MUNICIPAL PLOIESTI VEST. Terenul pe care se
doreste realizarea investitiei, cu suprafata de 541.643,02, mp se afla in proprietatea
Municipiului Ploiesti. Proiectul de investitii va fi realizat in zona de Vest a Municipiului, intre
Centura de Vest si Gara de Vest, pe amplasamentul a doua parcele: T54/674 si T52/666.
Urmare a solicitarii beneficiarului, in vederea imbunatatirii factorilor de mediu privind
evacuarea apelor pluviale in zona parcarilor.
La evacuare principalii indicatori de calitate se vor incadra in limitele admisibile din
NTPA 001-2002 reactualizat cu HG 352/2005.
Instalatiile de canalizare pluviala (colectare, tratare, transport) propuse in
incinta parcului evacueaza efluentul tratat cu infiltratie in sol la indicatorii de calitate
din Avizul de gospodarirea apelor nr. 1631/15.11.2010 emis de SGA Prahova).
SITUATIA JURIDICA A TERENULUI
Lucrarile de executie aferente retelei de canalizare pluviala se vor realiza pe
terenuri aflate in domeniul public al parcului care se amenajeaza in apropierea parcarilor

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

227

propuse in parc care necesita epurarea apelor pluviale prin intermediul unui separator de
hidrocarburi.
OBIECTUL DOCUMENTATIEI TEHNICE
Amplasarea echipamentelor tehnologice in vederea reducerii cantitatilor de poluanti
(in principal suspensii si hidrocarburi) provenite de pe suprafetele parcarilor, parcarea
aferenta centrului administrativ si scena.
Amplasarea separatoarelor de hidrocarburi se va realiza in spatiul verde cu
descarcarea efluentului tratat cu infiltratie in sol, conform planului anexat.
Instalatiile contin:
 Camine de colectare
 Separatoare de hidrocarburi
 Bazine de retentie (rezervoare de inmagazinare ape pluviale)
 Camin de inspectie (camin din PVC prelevare probe apa tratata) avand si
rolul de distributie a apei tratate in sistemul de drenaj propus.
DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE SI A SOLUTIEI CONSTRUCTIVE
Situatia actuala:
In prezent terenul este viran, neamenajat, remarcandu-se doar o flora spontana,
crescuta haotic, fara valoare decorativa. Zona nu prezinta nicio sistematizare peisagistica
si nu exista dotari urbane. Terenul este traversat de la nord-est la nord-vest de o conducta
de termoficare supraterana (Brazi), de conducte de gaze naturale si conducte de produse
petroliere, precum si de linii aeriene si subterane de 20KV. Terenul mai este traversat de o
linie de fibra optica apartinand CONPET SA si de trasee de comunicatie apartinand
ROMTELECOM.
Descrierea investitiei propuse la parcari:
Obiectivul proiectului este realizarea lucrarilor de canalizare pluviala pentru
evacuarea apelor din cele 3 parcari ale Parcului Municipal Vest Ploiesti, 1 parcare
aferenta centrului administrativ si 1 sistem in zona scenei.
Colectarea si evacuarea apelor pluviale, de pe suprafata parcarilor (3 parcari,
parcare centrul administrativ si scena) se realizeaza prin rigole cu scurgere gravitationala
la un camin de colectare ape pluviale 1000 mm tip Tegra.
Pentru evacuarea apelor pluviale preluate de pe parcaje este necesara preepurarea
lor inainte de descarcarea in sol. Se propun separatoare de uleiuri si produse petroliere
(cu un debit Q=20-30 l/s/buc).
Apele pluviale preepurate sunt dirijate in rezervoare de stocare din PP, si evacuate
in sol printr-un sistem de drenaj cu tunele de percolare.
Indicatorii de calitate ai apelor evacuate in sol vor respecta conditiilor impuse de
NTPA 001/2002 in conformitate cu Avizul de gospodarirea apelor nr. 1631/15.11.2010
emis de SGA Prahova.
Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale ce rezulta de pe suprafata celor 3
parcari se propune urmatorul sistem, cu care se va echipa fiecare parcare (conform
schemei tehnologice pl.nr.Rec.V.01.10.1):
- o rigola carosabila cu scurgere gravitationala conform prezentat;
- camin de distributie a apei colectate tip Tegra 1000 mm 1 buc;
- separator de uleiuri si produse petroliere din rasini poliesterice armate cu fibre de
sticla (Q = 30 l/s) 1 buc
- rezervor de stocare ape pluviale din PP 2 buc;
- dispozitive de evacuare din rezervoarele de stocare a apelor pluviale (camine
echipate cu vane de golire la caminele de distributie 2 buc.);
- camine de distributie a apei tratate tip Tegra 600 mm 3 buc;
- tunele de percolare ( 6 seturi 3 buc/set)
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

228

- conducte de transport PVC/PEID 160 - 200 mm.


Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale ce rezulta de pe suprafata scenei se
propune urmatorul sistem (conform schemei tehnologice pl.nr.Rec.V.01.10.2 ):
- o rigola cu scurgere gravitationala conform detaliului;
- camin de distributie a apei colectate tip Tegra 1000 mm 1 buc;
- rezervor de stocare ape pluviale din PP (polipropilena) 1 buc;
- dispozitiv de evacuare din rezervorul de stocare apa pluviala (camin echipat cu
vana de golire la caminul de distributie 1 buc.);
- camin de distributie apa tratata tip Tegra 600 mm 1 buc;
- tunele de percolare (3 seturi 3 buc/set)
- conducte de transport PVC/PEID 160 - 200 mm.
Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale ce rezulta de pe suprafata parcarii
aferenta centrului administrativ se propune urmatorul sistem (conform schemei
tehnologice pl.nr.Rec.V.01.10.3 ):
- o rigola carosabila cu scurgere gravitationala conform detaliului ;
- camin de distributie a apei colectate tip Tegra 1000 mm 1 buc;
- separator de ulei si produse petroliere din rasini poliesterice armate cu fibre de
sticla (Q = 20 l/s) 1 buc
- rezervor de stocare ape pluviale din PP 1 buc;
- dispozitiv de evacuare din rezervoarele de stocare (camin echipat cu vana de
golire la caminul de distributie 1 buc.);
- camin de distributie tip Tegra 600 mm 1 buc;
- tunele de percolare (3 seturi 3 buc/set)
- conducte de transport PVC/PEID 160 - 200 mm.
Caracteristici tehnice echipamente tehnologice:
Separatorul de uleiuri si produse petroliere
Separatorul se utilizeaza pentru separarea uleiurilor si produselor petroliere cu
densitate intre 0,80 - 0,95 g/cmc. (Eficienta separarii > 99,98% conform ofertei
furnizorului).
Caracteristici echipament:
 corespunzator celor 3 parcari
- Debit: Q = 30 l/s
- D = 1400 mm;
- Hutil = 1025 mm;
- L = 3800 mm;
 corespunzator parcare centrul administrativ
- Debit:Q=20 l/s ();
- D = 1400 mm;
- Hutil = 1025 mm;
- L = 3100 mm;
Separatorul de uleiuri si produse petroliere este alcatuit dintr-un bazin din materiale
compozite (rasini poliesterice armate cu fibra de sticla), compartimentat astfel:
compartiment S separatorul de namol si compartiment, L separatorul de uleiuri si
produse petroliere, echipat cu filtru coalescent.
- Separator de namol
- Separator de uleiuri si produse petroliere echipat cu filtru coalescent
- Capac din fonta cu rama 3 buc extensie la fiecare gura de vizitare
L = 1500 mm;
- Echipamentul se va monta pe un strat de beton de egalizare de circa
10
- 15 cm.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

229

Filtrul coalescent este piesa de tip consumabil. Curatirea lui se face prin spalare
periodica cu jet de apa subpresiune (2 3 bari). Filtrele se inlocuiesc o data la 3 ani in
functie de cantitatea de uleiuri si produse petroliere prezente frecvent in apa uzata.
Rezervoare de stocare
Se propun rezervoare paralelipipedice cu inaltime mica. Caracteristicile unui
rezervor de stocare pentru cele 3 parcari: L = 3160 mm, H = 1000 mm, B = 2000 mm,
V=5.25 mc, iar pentru centrul administrativ si scena L = 4160 mm, H = 1000 mm,
B = 2000 mm,V=7.00 mc.
Rezervoarele de stocare nu necesita intretinere, sunt fiabile, rezistente in
exploatare pe o perioada indelungata si usor de montat. Materialul folosit este
polipropilena rezistenta la majoritatea substantelor, material nedaunatoar sanatatii si
mediului inconjurator.
Rezervoarele se vor amplasa pe un strat de beton de egalizare de 15 cm.
NOTA: Apele pluviale colectate in tancurile de retentie sunt conventional curate si
pot fi folosite la irigatii, pentru stropit spatiile verzi in perioade secetoase cand nu
poate fi folosita apa din lac.
Sistem drenaj propus - tunelele de percolare
Conform normativ P100-1/2006 amplasamentul cercetat este situat, din punct de
vedere al valorilor de varf ale acceleratiei terenului ag=0,28g, iar din punct de vedere al
perioadei de colt Tc, in zona cu Tc=1,0s. Conform standard SR 11100/1 1993, terenul
este in macrozona de intensitate 8.1 (Grade MSK), in care probabilitatea producerii unui
seism de gradul 8 sau mai mare este de minim o data la 50 de ani.
Adancimea maxima de inghet in zona, conform STAS 6054/77, este de
80-90cm.
Pozitionarea instalatiilor propuse se va realiza in incinta PARCULUI MUNICIPAL
PLOIESTI VEST conform pozitiilor indicate pe planul general de situatie (Rec.V.01.01Rec.V.01.02 ) .
Conform profilelor geotehnice ale forajelor executate in amplasament stratificatia de
ansamblu a terenului existent este compatibila cu evacuarea efluentului epurat in sol,
conform fisei forajelor stratificatia existenta are urmatoarea componenta:
0,20 0,30 pamant vegetal negricios
0,30 1,10 praf argilos cafeniu plastic vartos
1,10 6,00 pietris mic mare, nisip mic mare cenusie si bolovanis indesat
Specificatii tehnice privind solutia de infiltrare in sol:
- tunele de percolare
- sistem echivalent drenant
- camine, conducte de legatura tehnologice (PVC)

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

230

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

231

SISTEM DE DISTRIBUTIE A APEI TRATATE


IN SOL CU TUNELURI DE PERCOLARE

CAMIN DE
DISTRIBUTIE APA
TRATATA

1,5%

TUNELUL DE PERCOLARE
Tunelul de percolare a apei in sol a fost conceput, in primul rand, pentru zonele
fara canalizare sau fara emisar natural (ape de suprafata, santuri sau canale de
scurgere, vai cu scurgere asigurata natural) pentru evacuarea dar si stocarea apelor
pluviale epurate. Sistemul de percolare, este format tunele si placi de capat (cate doua
pentru fiecare sir de tunele). Montajul este realizat pe orizontala. Avand doar 11 kg
fiecare tunel, este foarte usor de montat, timpul de instalare nedepasind 1
minut/bucata
tunel.
Norma indicata pentru apa uzata epurata = 1 tunel pentru 1 1,5 LE. Norma indicata
pentru apa pluviala = 1 tunel pentru 50 - 100 l apa pluviala / zi percolata.
Tunelul de percolare se va monta la mai mult de 30 m de puturi sau fantani.
Capacitate de stocare inalta
Tunelul de percolare are o capacitate de percolare (absorbtie a apei de catre sol) de 5
ori mai mare decat cea a unui dren conventional cu teava de drenaj si pietris, pe
acelasi volum de excavatie. Un singur tunel (11 kg) substituie 9 m liniari de tub de
drenaj si cca. 800 kg pietris.
Tunelurile de percolare sunt montate liniar, asa incat este usor de obtinut capacitatea
de depozitare dorita.
Tunelul de percolare, spre deosebire de teava de drenaj, are posibilitatea de a retine
300 l apa / buc. Extragerea apei se poate efectua cu o pompa submersibila introdusa
prin teava DN 200 mm.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

232

Spre deosebire de sistemele cu teava de drenaj, nivelul apei din sistemul cu tunel
poate fi supravegheat prin teava DN 200 mm. In situatii de sol suprasaturat cu apa din
cauza ploilor diluviene, o pompa cu senzor de nivel, montata permanent prin teava DN
200 mm, va asigura functionarea in totala siguranta a sistemului, fara a intrerupe sursa
se apa uzata.
Pentru fiecare tunel de percolare este necesara o cantitate de pietris de 1,2
mc(marimea
pietrisului:
10
15).

INSTALAREA TUNELELOR DE PERCOLARE


Pentru instalarea tunelelor de infiltratie se tine cont de urmatoarele:
- sistemul de percolare trebuie instalat la minim 6 metri de subsoluri ale cladirilor,
pentru a evita infiltrarea apei in aceste spatii; distanta minima fata de fantani sau
puturi cu apa potabila este de minim 30 metri;
- stratul de pamant de deasupra tunelelor trebuie sa fie de minim 0,50 m in cazul in
care va exista trafic pietonal; adancimea maxima pentru instalarea tunelelor este
de 2 m (pana la partea superioara a tunelelor);intrarea in tunelele de infiltratie se
face printr-o teava PVC direct in placa de capat din fata a tunelului. Pentru
aceasta, se perforeaza placa de capat la dimensiunea tevii de iesire din camin si
se detaseaza portiunea circulara perforata. Teava care alimenteaza tunelul
trebuie
fixata
rigid
in
placa
de
capat.
primul strat de la baza santului pentru sistemul de drenaj este de nisip si are o
grosime de 0,10 m. Urmeaza un strat de pietris in grosime de 0,10 m. Se
monteaza pe acest strat toate tunelele de infiltratie in linie dreapta, cu cele doua
placi de capat. Pe ultimul tunel, in partea superioara, se monteaza teava DN 200
mm de vizitare/ aerisire/ inspectie, iar capacul de vizitare va fi la nivelul solului. Se
verifica montarea rigida a tunelelor de infiltratie cu placile de capat, cu teava de
alimentare a tunelelor si cu teava de vizitare. Se aseaza in continuare pietris pana
la un nivel de 0,10 m deasupra tunelelor. Se invelesc tunele cu un geotextil,
pentru a evita infiltrarea in sistemul de drenaj a apelor de suprafata, provenite de
la precipitatii, precum si pentru a opri particulele care ar putea fi antrenate in
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

233

interiorul tunelelor de percolare, ceea ce ar duce la micsorarea in timp a


capacitatii de stocare a apei. Geotextilul trebuie sa depaseasca marginile tunelului
minim 0,30 m inspre exterior. Peste pietris se pune material de umplutura.
Terenul de la nivelul solului de deasupra sistemului de drenaj trebuie sa aiba o
panta care sa nu permita stationarea apelor pluviale in aria respectiva.

1.

doua

2.

intrarea

randuri

in

tunele

paralele

prin

placa

de

de

tunele

capat

(la

de

partea

percolare

superioara)

3. intrarea in tunele prin partea superioara a primului tunel


Descrierea lucrarilor proiectate la scena
Apele pluviale provenite de pe suprafata scenei vor fi colectate prin intermediul unei
rigole carosabile amplasate in jurul scenei , transportate cu conducta de canalizare PVC,
200 mm catre sistemul de preluare ape pluviale alcatuit din:
- camin de colectare tip Tegra 1000mm (1 buc);
- rezervor de stocare avand caracteristicile mai sus mentionate (1 buc);
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

234

- sistem de drenaj cu tunele de percolare (3 seturi 3 buc/set - 9 buc/sistem);


Exploatarea conductelor, separatoarelor de hidrocarburi si namol, tunele de
percolare
Pentru exploatarea lor sunt necesare:
- controlul periodic al conductelor efectuat pe baza unei esalonari
- controlul instalatiilor racordate
- controlul periodic al apelor evacuate, conf. NTPA 001/2002 in conformitate cu
avizele obtinute de la Administratia Bazinala Apele Romane si Ministerul Mediului.
- spalarea si curatirea conductelor
- efectuarea lucrarilor de reparatii
Exploatarea si intretinerea tunelurilor de percolare se face conform prescriptiilor
firmei producatoare. Se va face o verificare periodica a instalatiilor hidraulice precum si a
tuturor utilajelor si dispozitivelor.
Exploatarea si intretinerea separatoarelor de hidrocarburi si namol se va face
conform instructiunilor producatorului.
IMPLICATII ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR
Protectia mediului, reprezinta unicul factor comun tuturor initiativelor si tuturor
proiectelor de dezvoltare socio-economica in conditii durabile.
Din perspectiva prioritatilor locale de eficientizare a protectiei mediului, constructia
unui sistem de management eficient a resurselor de apa, prin realizarea epurarii apelor
pluviale in zona tinta, definita in cadrul proiectului, reprezinta prima etapa necesara in
scopul reducerii celor mai importante riscuri actuale de mediu.
Prin prisma analizei realizate la nivel local asupra factorilor poluanti prezenti in
cadrul localitatii, cel mai important risc de mediu actual identificat este reprezentat de
absenta unui sistem de gestionare a resurselor de apa si a unui sistem de canalizare, care
datorita amplitudini posibilelor efecte negative asupra sanatatii populatiei si animalelor, a
devenit o prioritate stringenta.
Lucrarile de constructie a sistemului de canalizare - epurare si constructiilor
aferente acestora se vor incadra in prevederile si reglementarile din legislatia de mediu in
vigoare la aceasta data in tara noastra si anume:
Ordonanta de urgenta 195/2005 Privind protectiei mediului (cu modificari ulterioare)
aprobata cu LEGEA Nr. 265 din 29 iunie 2006 abroga Legea 137/1995 care
urmareste prevenirea limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii mediului inconjurator
pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului sanatatii umane si a
bunurilor materiale;
Legea Protectiei Atmosferei nr. 655/2001 care urmareste prevenirea eliminarea
limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii atmosferei in scopul evitarii efectelor
negative asupra sanatatii omului si mediului asigurandu-se alinierea la normele juridice
internationale si la reglementarile Uniunii Europene.
Ordin 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind
mediul de viata al populatiei
"Ghid de proiectare, executie si exploatare a lucrarilor de alimentare cu apa si
canalizare in mediul rural", indicativ GP 106-04, publicat in Buletinul Constructiilor nr.
22-24 / 2005.
Legea 10/1995 privind Calitatea in constructii
Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile modificata si completata cu Legea
311/2004;
Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile din Legea nr. 310/2004
Calitatea apelor evacuate va respecta indicatorii prevazuti in HG nr. 188/2002 cu
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

235

completarile si modificarile din HG nr. 352/2005.


Deseurile rezultate se vor colecta selectiv, transporta, depozita temporar sau definitiv
pe categorii si evacua conform prevederilor din Legea nr. 426/2001.
La depozitarea definitiva se vor respecta aceleasi conditii in vederea evitarii generarii
de praf ce ar putea fi antrenat de vant. De asemenea se va asigura depozitarea lor intro zona compacta si se vor acoperi pentru a se evita accesul persoanelor neautorizate.
Personalul va fi dotat cu mijloace de protectie individuale, va fi instruit periodic asupra
acestui risc si a masurilor profilactice ce se impun.
Alegerea materialelor de constructie si a metodelor de constructie
Au fost selectate produse si servicii sigure din punct de vedere al protectiei
mediului. Trebuie sa fie acordata prioritate produselor care raspund standardelor
recunoscute pe plan international si national. In mod normal, trebuie alese materiale si
metode testate in loc de tehnici noi si necunoscute. Santierele de constructie trebuie sa fie
ingradite pentru a preveni accesul publicului si vor fi impuse masuri generale de siguranta.
Inconvenientele temporare cauzate de lucrarile de constructie trebuie sa fie minimizate
prin planificare si colaborare cu contractorii, vecinii si autoritatile. In zonele intens
populate, activitatile care produc zgomot sau vibratii trebuie sa fie strict realizate in timpul
zilei.
La executie se vor respecta instructiunile prevazute in Regulamentul privind
protectia si igiena muncii in constructii, avizat MLPAT cu Nr. 9/ N/ 15.03.1993, cap 33 Lucrari de alimentari cu apa si canalizari.
In documentatia tehnica sunt prevazute lucrari ce sunt cuprinse in Normele de
tehnica a securitatii muncii pentru care s-au asigurat conditiile materiale necesare.
Lucrarile introduse in documentatie vor fi corelate cu masurile prevazute in normativul
mentionat, in vederea inlaturarii oricaror accidente in timpul executiei.
In proiect s-au prevazut solutii si materiale care sa nu favorizeze declansarea unui
eventual incendiu in timpul executiei (la depozitarea tuburilor de PVC si polietilena).
Masuri privind securitatea si sanatatea in munca
Atat in timpul executiei cat si in exploatare, se vor respecta cu strictete toate
normele generale si specifice de tehnica securitatii muncii in vigoare la data executiei
lucrarii.
Se va acorda o atentie deosebita si o supraveghere corespunzatoare, operatiilor de
sapaturi, sprijiniri, transporturi, depozitari si lansari de conducte, accesorii si instalatii.
Atat in timpul executiei cat si in exploatare se va folosi numai personal calificat, cu
instructajul, de protectia muncii la zi si cu respectarea regulamentului privind protectia si
igiena muncii in constructii.
La proiectare se vor respecta masurile generale de tehnica securitatii muncii si cele
specifice fiecarui tip de utilaj. Se vor respecta prevederile din normele legale si anume:
 Legea 319/2006 securitatii si sanatatii in munca
 Hotararea 1425/2006 Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.
 Normele generale de protectie a muncii - 2002;
 Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii MLPAT
9/N/15.03.1993;
 Norme privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii oamenilor, a refacerii
si protectiei mediului la lucrarile de executie a constructiilor, exploatarea
utilajelor de constructii MLPAT 47/N/3.03.1997.
 NC 001-1999 - Normativ cadru privind detalierea continutului cerintelor stabilite
prin Legea 10/1995
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

236

Masuri privind prevenirea si stingerea incendiilor


La proiectare se vor respecta prevederile urmatoarelor norme:
 LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
 ORDIN nr. 1435 din 18 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si
protectia civila
 C 300 -1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
 P 118-1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
STANDARDE, NORMATIVE, LEGISLATIE UTILIZATE IN PROIECTARE SI EXECUTIE
1. Legislatie de mediu
1.1. Legea Apei nr. 107/1996, modificata de Legea nr. 310/2004
1.2. HG 188/2002 si normele aferente referitoare la limitele de descarcare a apelor
uzate, amendata de HG 352/2005:
- NTPA-001, Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a
apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali
1.3 Legea nr. 171/1997, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
national Sectiunea a II-a Apa
2. Documente tehnice de referinta
2.1. Ghid pentru proiectarea, constructia si exploatarea lucrarilor de alimentare cu
apa si canalizare, GP-106-2004, publicat in Monitorul Oficial nr.
338bis/21.04.2005 si normele aferente
2.2. NP 032/1999 Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare
a apelor uzate orasenesti. Partea I: Treapta mecanica.
2.3. NP 084-03 Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor
sanitare si a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, utilizand conducte
din mase plastice.
2.4. NP-088-03 Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a
apelor uzate orasenesti Partea a II-a: Treapta biologica.
2.6. HG 124/2003 referitoare la interzicerea utilizarii azbestului
a) GENERALE
I 22-99
Normativul

Normativul

I9-1994

Normativul

C56 2002

Normativul

C-142

Regulament
Normativul

C 300-1994

Normativul

P 130-99

Hotarare

272/1994

Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de


aductiune si a retelelor de alimentare cu apa si canalizare
ale localitatilor,
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor
sanitare
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente
Instructiuni tehnice pentru executarea termoizolatiei la
instalatii sanitare
Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii.
(B.C 5-6-7/1993)
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora (B.C. 9/94)
Normativ privind urmarirea comportarii in timp a
constructiilor (BC 2/2000)
Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

237

Hotarare

273/1994

Hotarare
Hotarare

766/1997
930/2005

Legea
Ordin

10/1995
462/01.06.1993

Legea

50/1991
Repub. 2007
839/2009

Ordin

constructii
Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora
Regulamente privind calitatea in constructii
pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si
marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica abroga H.G. 101/1995
Calitatea in constructii
Norme metodologice privind determinarea emisiilor de
poluanti atmosferici produsi de surse stationare, modificat
cu Ordinul nr. 592 din 25 iunie 2002 pentru aprobarea
Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de
prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de
sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in
suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator
Autorizarea executarii lucrarilor de constructii (republicata
cu modificari si completari ulterioare)

Pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a


Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii
lucrarilor de constructii

Ordonanta
de urgenta

195/2005

Ordin
MAPM
Ordin
MAPM

860/2002
publicat 2003
863/2002
publicat 2003

Hotarare

1213/2006

privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a


impactului asupra mediului pentru anumite proiecte
publice si private (abroga HG 918/2002)

Ordin

31/N/1995
M.L.P.A.T.
536/1997

Privind Instructiuni privind autorizarea responsabililor cu


urmarirea speciala a constructiilor

Ordin
P 56-85
P 130-188

Privind protectiei mediului (cu modificari ulterioare)


aprobata cu LEGEA Nr. 265 din 29 iunie 2006 abroga
Legea 137/1995
Privind aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului si de emitere a acordului de mediu
Privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile
etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra
mediului

Pentru aprobarea Normelor de igiena si


recomandarilor privind mediul de viata al populatiei

Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de


constructii si instalatii aferente (B.C. 1-2/1986).
Norme metodologice privind urmarirea comportarii
constructiilor si supravegherea curenta a starii tehnice a
acestora (B.C. 4/1988).

b) CONDUCTE SI ACCESORII
- STAS 2448 82
Camine de vizitare. Prescriptii de proiectare.
- SR 10898:2005
Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie.
Cele mai importante standarde a caror prevederi ghideaza atat proiectarea, cat si
executia lucrarilor de retele de canalizare sunt urmatoarele:
- STAS 12594-87
Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare.
- STAS 9470/73
Hidrotehnica. Ploi maxime. Intensitati. Durata. Frecventa.
- STAS 1795/86
Proiectarea instalatiilor sanitare de canalizare.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

238

- STAS 1846/2-2007
- STAS 819
- STAS 1061/1
- STAS 3932-77
- STAS 9143
- STAS 2308-81
- STAS 3051-91
- STAS 3272-80
- STAS 6701-82
- STAS 2250/73
- STAS 8591-1-91

Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de ape


meteorice.
Probe si verificari.
Tevi de polietilena de inalta densitate. Conditii generale.
Bratari pentru tevi de instalatii.
Armaturi pentru instalatii sanitare. Conditii de calitate.
Capace si rame pentru camine de vizitare.
Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii de
proiectare.
Canalizari. Gratare cu rama din fonta pentru guri de scurgere
Canalizari. Guri de scurgere cu sifon si depozit
Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de lucru
maxime admisibile
Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane executate
in sapatura

Documentatiile tehnice pentru tuburi si piese speciale din PVC/PEID


(VALROM PALPLAST)
c) TERASAMENTE
- STAS 4580-86
- STAS 9850-89
- SR EN ISO 14688-2:2005
- STAS 6054-77
d) BETOANE
- SR EN 206-1:2002
- STAS 1789 - 88
- SR EN 12390-6:2002
- SR EN 12390-8:2002
- STAS 3518 68
- SR EN 197 1:2002
- SR EN 12620:2003
- SR EN 1008:2003

- STAS 438 / 1 - 89
- NE 012-1999
- C 11 - 74

Lucrari de imbunatatiri funciare. Terasamente.


Prescriptii generale (M-SRS-77).
Lucrari de imbunatatiri funciare. Verificarea compactarii
terasamentelor.
Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si
clasificarea pamanturilor. Partea 2: Principii pentru o
clasificare.
Terenul de fundare. Adancimea de inghet.

Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si


conformitate.
Constructii de beton. Tipul si frecventa verificarilor calitatii
materialelor si betoanelor.
Incercare pe beton intarit. Partea 6: Rezistenta la intindere prin
despicare a epruvetelor.
Incercare pe beton intarit. Partea 8: Adancimea de patrundere a
apei sub presiune.
Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet dezghet.
Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale..
Agregate pentru beton.
Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare,
incercare si evaluare a aptitudinilor de utilizare a apei, inclusiv a
apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de
preparare pentru beton
Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la
cald. Marci si conditii tehnice de calitate.
Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat.
Instructiuni tehnice pentru alcatuirea si folosirea panourilor din
placaj pentru cofraje (B.C. 4 - 75).

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

239

Categoria de importanta a lucrarii este C - constructii de importanta normala si nu


necesita urmarirea comportarii in timp.
Cerinta de calitate este corespunzatoare nivelului minim de performanta A1(A11), B9
si Is din HG925/95.
3.4.7. Memoriu tehnic 11 microstatii de epurare si retea de canalizare aferenta
AMPLASARE IN ZONA
Lucrarile propuse in prezenta documentatie sunt amplasate in municipiul Ploiesti,
judetul Prahova, in incinta PARCULUI MUNICIPAL PLOIESTI VEST. Terenul pe care se
doreste realizarea investitiei, cu suprafata de 541.643,02, mp se afla in proprietatea
Municipiului Ploiesti. Proiectul de investitii va fi realizat in zona de Vest a Municipiului, intre
Centura de Vest si Gara de Vest, pe amplasamentul a doua parcele: T54/674 si T52/666.
Urmare a solicitarii beneficiarului, in vederea imbunatatirii factorilor de mediu privind
evacuarea apelor uzate menajere provenite de la sera, cladirea administrativa si cele 9
grupuri sanitare din incinta Parcului municipal Ploiesti Vest care se va amenaja se
propune amplasarea la fiecare din cladiri o Microstatie de epurare, in total fiind necesare
11 microstatii de epurare monobloc subterane. (conform planului de situatie
anexat). Distanta dintre obiective fiind foarte mare s-a ales alternativa realizarii
acestor microstatii de epurare la fiecare din cladirile la care s-au prevazut grupuri
sanitare.
Statiile de epurare vor fi prevazute la:
- cladirea administrativa
- sera
- cele 9 grupuri sanitare amplasate in parc, constructii tip care asigura: 2
grupuri sanitare separate pentru fiecare sex, inclusiv grup sanitar pentru persoane
cu dizabilitati.
La evacuare principalii indicatori de calitate se vor incadra in limitele admisibile din
NTPA 001-2002 reactualizat cu HG 352/2005.
Instalatiile de canalizare (colectare, tratare, transport) propuse in incinta
parcului evacueaza efluentul tratat cu infiltratie in sol la indicatorii de calitate din
Avizul de gospodarirea apelor nr. 1631/15.11.2010 emis de SGA Prahova).
SITUATIA JURIDICA A TERENULUI
Lucrarile de executie ale celor 11 microstatii de epurare se vor realiza pe terenuri
aflate in domeniul public al parcului care se amenajeaza in apropierea obiectivelor
mentionate mai sus care necesita epurarea apelor uzate menajere.
OBIECTUL DOCUMENTATIEI TEHNICE
Amplasarea echipamentelor tehnologice in vederea reducerii cantitatilor de poluanti
(in principal suspensii si substante organice) provenite de la grupurile sanitare ale cladirilor
respective.
Amplasarea statiilor de epurare se va realiza in spatiul verde cu descarcarea
efluentului tratat cu infiltratie in sol, conform planului anexat.
Instalatiile contin:
 camine de colectare tip Tegra 600 mm
 camine colectare transport apa uzata 1.5x1.5x2.0 m
 microstatii de pompare (electropompe submersibile amplasate in camine din
beton amplasate in vecinatatea grupurilor sanitare si a cladirilor)

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

240

 echipament tehnologic sistem MODUL BIOLOGIC compus dintr-un rezervor


circular compartimentat in care se realizeaza procesul tehnologic de epurare pe
doua faze de operare distincte:
- acumularea apelor uzate, egalizarea debitelor si concentratiilor de
poluanti din apa uzata concomitent cu oxidarea aeroba a apelor uzate si
fermentarea aeroba a efluentului,
- sedimentarea apelor tratate cu recircularea permanenta a namolului
biologic
 camine de distributie- inspectie tip Tegra 600mm (camin din PVC prelevare
probe apa tratata) avand si rolul de distributie a apei tratate in sistemul de
drenaj propus
 sistem de drenaj cu tunele de percolare.
DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE SI A SOLUTIEI CONSTRUCTIVE
Situatia actuala:
In prezent terenul este viran, neamenajat, remarcandu-se doar o flora spontana,
crescuta haotic, fara valoare decorativa. Zona nu prezinta nicio sistematizare peisagistica
si nu exista dotari urbane. Terenul este traversat de la nord-est la nord-vest de o conducta
de termoficare supraterana (Brazi), de conducte de gaze naturale si conducte de produse
petroliere, precum si de linii aeriene si subterane de 20KV. Terenul mai este traversat de o
linie de fibra optica apartinand CONPET SA si de trasee de comunicatie apartinand
ROMTELECOM.
Descrierea investitiei propuse de microstatii de epurare:
Sistemul de tratare propus este unul universal, cunoscut ca sistem de tratare a
apelor uzate menajere folosind recicularea namolului biologic format in procesul de
epurare. Descarcarea efluentului tratat se poate realiza in apele de suprafata sau infiltrat
in sol. (la indicatori de calitate impusi prin Avizul de gospodarirea apelor nr.
1631/15.11.2010 emis de SGA Prahova conform NTPA001/2002).
Statia va asigura preluarea si tratarea unui debit de apa uzata menajera de la max.
35 LE (locuitori echivalenti) la o
- incarcare organica de CBO5 60 gr/om zi (LE) pentru circa 160 - 200 litri apa
uzata/persoana si zi,
- materii in suspensie SS de 70 gr/om zi (LE).
- Azot N de 9 gr/om zi (LE).
- Fosfor P de 6 gr/om zi (LE).
Modulul tehnologic este de forma circulara, din poliester armat cu fibra de sticla
(PAFS) cu D = 2500 mm, H = 2150 m echipat cu capac usor (trafic pietonal amplasat
in spatiul verde) si/sau model B125 (pentru trafic usor de clasa A15). Bazinul este
constituit din straturi de fibra de sticla cu un strat superior de plasa de fibra de sticla cu
muchiile superioare si inferioare armate.
Bazinul este dotat cu toata furnitura si accesoriile necesare operatiilor tehnologice
de tratare.
Statia propriu-zisa dimensionata pentru o capacitate de 35 LE poate permite o
incarcare pentru un consum mediu de circa 160 200 l/om zi, la o capacitate de 9.130 l si
un debit de apa tratata de circa 6,7 l/minut.
Sistemul adoptat sistem de epurare biologica cu oxidare totala si recircularea
namolului activ, cuprinde doua faze distincte, faze ce se realizeaza in compartimentele
modulului:
- oxidarea substantelor organice
- sedimentarea secundara si recircularea namolului biologic
Procesul de epurare biologica cu oxidare totala si cu namol activ transforma
substantele organice din apa reziduala printr-o serie de reactii chimice in saruri minerale.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

241

Modulul este impartit in patru compartimente care corespund fazelor tehnologice de


proces.
Faza 1: Oxidarea realizata prin amestecul permanent al apei uzate cu namolul
biologic rezultat in prezenta aerului introdus in instalatie cu un compresor de aer activ tip
diafragma (model HP200 si unul de tip HP60) si difuzori de aer cu bule fine.
Faza 2: sedimentare secundara si recircularea namolului namolul este recirculat
cu sisteme aer lift in permanenta urmand ca in ultimul compartiment sa se realizeze
limpezirea efluentului tratat in vederea evacuarii la emisar (in cazul nostru infiltrat in
terenul natural).
Anexa 1
FAZA I a DIGESTIE AEROB
Acumulare, egalizare, oxidare
Compartiment 1 Debitul apelor
uzate menajere provenite de la
canalizare se egalizeaz iar solidele
se vor oxida n permanen n
prezena aerului.
FAZA I b OXIDARE
Compartimentele 2 i 3 - Mixarea
i aerarea nmolului activ se
realizeaz prin intermediul unor
difuzori de aer cu bule fine
alimentate de ctre un compresor
de aer tip diafragm. (1a+1r)
FAZA II SEDIMENTARE
FINAL/RECIRCULARE NMOL
ACTIV
Compartiment 4 Dispozitivele
tehnice speciale permit depunerea
nmolului activ care este recirculat
cu ajutorul sistemului air-lift pn la
faza de oxidare.

Intrare ap uzat

Regulator de debit
Evacuare ap tratat (la
sistemul de drenaj cu
tunele de percolare)

Compartimentul 1 in care se va monta regulatorul de debit asigura preluarea de


debit constant a apei uzate realizand separarea mecanica a materialelor nebiodegradabile
din apa uzata ce vor fi eliminate prin vidanjari periodice la intervale mari de timp (minimum
6 luni). Apa uzata este vehiculata gravitational din compartimentul 1 in Compartimentul 2.
(Faza I a Anexa 1)
Compartimentele 2 si 3 vor prelua apele uzate din compartimentul precedent si
vor fi supuse unei aerari intense si prelungite, intr-un contact permanent cu namolul activ
produs in sistem (colonii de bacterii care se hranesc cu materia organica prezenta in apa
uzata). In timpul stationarii apelor uzate in aceste compartimente are loc oxidare totala a
masei organice si o nitrificare a compusilor amoniacali prezenti, cu o scadere progresiva a
masei de namoluri active. La intervale mari de timp (odata pe an sau odata la 6 luni), o
partea a acestor namoluri in exces trebuie eliminate din sistem prin vidanjare, proces
tehnologic diferit, fata de folosirea foselor septice sau a decantoarelor. Amestecul extras
din statia de epurare este inodor si va avea o concentratie relativ mica de substanta
solida, astfel ca interventiile personalului de intretinere sunt simple numai de
supraveghere si nu vor prezenta nici una din inconvenientele care insotesc in mod
natural astfel de interventii.
Aerarea biomasei se realizeaza prin intermediul introducerii de aer comprimat
produs de suflantele cu membrana care fac parte din echipamentul modulului (model
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

242

HP200 suflanta activa de 210 W) si o suflanta de disipare (model HP60 de 51 W),


caracterizate atat prin dimensiunile mici si consumul mic de electricitate, cat si printr-un
nivel al zgomotului practic interceptabil chiar si in timpul noptii (maxim 40db). Dizolvarea
oxigenului in apa este asigurata de difuzorii porosi, omologati special pentru aceasta
dimensiune de rezervor.
Difuzorii au o dubla functionalitate, aceea de aerare (cu bule fine) si de a mentine in
suspensie masa de namol. La iesirea din compartiment, lichidul va fi format dintr-un
amestec de apa epurata aerata si namol biologic. (Faza I b Anexa 1)
Compartimentul nr. 4: Acest compartiment are functia de decantor final al
instalatiei de epurare, zona in care namolul gaseste ambientul linistit, neturbulent unde
sedimenteaza gravitational, eliberand apa epurata, cu indicatorii de calitate corespunzatori
pentru a fi evacuati in sistem. Namolul sedimentat este recirculat spre compartimentul 2 cu
scopul asigurarii continuitatii procesului biologic. Din compartimentul 3, printr-o fanta aflata
la baza diafragmei, amestecul aerat apa-namol ajunge intr-un semicilindru aflat in
compartimentul de decantare finala (compartimentul nr. 4) care are functia de linistire,
necesara pentru a limita turbulenta amestecului de apa namol si pentru eliminarea
oxigenului nedizolvat (care obstructioneaza procesul de decantare). (Faza II Anexa 1)
Amestecul este apoi dirijat catre radierul rezervorului in aproprierea unui deflector
inclinat, care mareste viteza de decantare. In aceasta zona are loc procesul de
sedimentare gravitationala. Datorita regimului hidraulic impus apa rezultata este dirijata
catre traseul de evacuare si apoi catre racordul de refulare.
Recircularea namolului biologic se produce printr-un sistem clasic de tip aer-lift
care ridica namolul sedimentat pe radierul deflectorului. Aer-lift-ul instalat in rezervor,
brevetat si realizat in exclusivitate pentru Modul biologic are doua functiuni distincte:
- ridica amestecul apa-namol de pe radierul bazinului;
- creste (mareste) nivelului de oxigen dizolvat la valoarea de 3-4 mg/l,
readucandu-l deja perfect reactivat in compartimentul de aerare.
Ex.: Mod de montaj al sistemului MODUL BIOLOGIC in spatiu verde peste care se
monteaza un capac ce poate fi manipulat foarte usor

Sistemul propus de MODUL BIOLOGIC este echipat cu un tablou electric de


comanda si control, amplasat la exterior, in imediata apropiere a constructiei, independent
montat pe un stativ metalic in care se vor amplasa si microsuflantele HP200 si HP60.
Aceasta asigura comanda, controlul si protectia echipamentelor electrice ale statiei,
impotriva fluctuatiilor de tensiune din reteaua electrica, precum si functionarea temporizata
a acesteia (electropompa submersibila).
Evacuarea efluentului epurat se realizeaza cu tubulatura din PVC 160 - 200 mm,
sistem cu reductie excentrica (vezi detalii) la caminul de inspectie dupa care tot
gravitational la sistemul de drenaj echipat cu tunele de percolare propuse, in vederea
evacuarii efluentului tratat in sol.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

243

Evacuarea eventualului biogaz rezultat din procesul de epurare se va realiza in


exterior prin montarea unui tub flexibil din cauciuc sau PVC racordat la conducta de
evacuare a gazului din rezervor si dirijat corespunzator.
Aerul comprimat necesar pentru functionarea aer-lift-ului este furnizat de cele doua
suflante folosite la oxidare.
Alimentarea cu energie electrica: 220V 50Hz. La panoul de semnalizare, echipare
electrosuflante si electropompa submersibila de evacuare ape uzate brute.
Apa epurata este evacuata gravitational in reteaua de drenaj proiectata cu
introducerea in sol a efluentului tratat. Indicatorii de calitate, la evacuare, respecta
Normativul NTPA 001/2002 (reactualizat cu HG 352/2005), in conformitate cu Avizul nr.
1631/15.11.2010 emis de SGA Prahova.
Referitor la adancimea de pozare a statiei de epurare aceasta se va face la
cotele transmise de catre Furnizorul de echipamente in specificatia tehnica
impreuna cu datele din instructiunile de montaj.
Conform indicatiilor Furnizorului nu este necesara montarea acestei instalatii
sub adancimea de inghet.
Parametrii constructivi ai microstatiei de epurare propuse sunt prezentate in Anexa
2, se propune amplasarea a 11 microstatii, fiecare pentru 35 locuitori echivalenti:
Anexa 2

HP 200+HP60

Caminul de colectare-transport apa uzata are dimensiunile utile in plan de


1,5 m x 1,5 m, iar inaltimea utila de 2,0 m, se incadreaza in clasele de expunere
XC2 + XF1, conform CP 012/1-2007.
Elemente structurale:
- Radier 20 cm grosime, din beton de clasa C25/30, asezat pe un strat de 10 cm de
beton de egalizare de clasa C8/10.
- Peretii grosime 15 cm, beton de clasa C25/30
- Placa grosime 15 cm, beton de clasa C25/30
Acoperirea cu beton a armaturii:
- 2,5 cm la pereti, la interior si exterior
- 5 cm la radier
- 2 cm la placa, la interior si 3 cm la exterior
Acest camin este prevazut cu o gura de vizitare de 0,6 m x 0,6 m si un gol de 0,5 m
x 0,5 m, pentru accesul la cosul gratar. Ambele goluri sunt acoperite cu capace metalice.
Caminul se incadreaza in clasa IV de importanta cu coeficient de importanta 1 =
0,8. Conform normativului P100/2006 cod de proiectare seismica, perioada de colt Tc =
1,0 s, iar acceleratia de proiectare ag = 0,28 g, valoarea de referinta a incarcarii datorate
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

244

zapezii pe sol este sok = 2,0 kN/m2 conform Normativului CR-1-1-3/2005- Cod de
proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor.
Armatura este din PC 52 si OB 37.
Categoria de importanta a constructiei este Categoria C Normala, determinata
prin calcul in conformitate cu Regulamentul privind categorie de importanta a
constructiilor aprobat cu Ordinul 31/N/1995, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 4/96
elaborat de INCERC aprilie 1996.
Conform normativ P100-1/2006 amplasamentul cercetat este situat, din punct de
vedere al valorilor de varf ale acceleratiei terenului ag=0,28g, iar din punct de vedere al
perioadei de colt Tc, in zona cu Tc=1,0s. Conform standard SR 11100/1 1993, terenul
este in macrozona de intensitate 8.1 (Grade MSK), in care probabilitatea producerii unui
seism de gradul 8 sau mai mare este de minim o data la 50 de ani.
Adancimea maxima de inghet in zona, conform STAS 6054/77, este de 80-90cm.
Pozitionarea celor 11 microstatii de epurare propuse se va realiza in incinta
PARCULUI MUNICIPAL PLOIESTI VEST in zona grupurilor sanitare si a cladirilor
mentionate.
Instalatia de infiltratie in sol
Conform profilelor geotehnice ale forajelor executate in amplasament stratificatia de
ansamblu a terenului existent este compatibila cu evacuarea efluentului epurat in sol,
conform fisei forajelor stratificatia existenta are urmatoarea componenta:
0,20 0,30 pamant vegetal negricios
0,30 1,10 praf argilos cafeniu plastic vartos
1,10 6,00 pietris mic mare, nisip mic mare cenusie si bolovanis indesat
Specificatii tehnice privind solutia de infiltrare in sol:
- tunele de percolare
- sistem echivalent drenant
- camine, conducte de legatura tehnologice (PVC)

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

245

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

246

SISTEM DE DISTRIBUIE A APEI TRATATE


N SOL CU TUNELURI DE PERCOLARE

CAMIN DE
DISTRIBUTIE APA
TRATATA

1,5%

TUNELUL DE PERCOLARE
Tunelul de percolare a apei in sol a fost conceput, in primul rand, pentru zonele fara
canalizare sau fara emisar natural (ape de suprafata, santuri sau canale de scurgere,
vai cu scurgere asigurata natural) pentru evacuarea dar si stocarea apele pluviale sau
a apelor uzate epurate. Sistemul de percolare, este format din 10 tuneluri si placi de
capat (cate doua pentru fiecare sir de tuneluri). Montajul este realizat pe orizontala.
Avand doar 11 kg fiecare tunel, este foarte usor de montat, timpul de instalare
nedepasind 1 minut/bucata tunel.
Norma indicata pentru apa uzata epurata = 1 tunel pentru 1 1,5 LE. Norma indicata
pentru apa pluviala = 1 tunel pentru 50 - 100 l apa pluviala / zi percolata.
Tunelul de percolare se va monta la mai mult de 30 m de puturi sau fantani.
Capacitate de stocare inalta
Tunelul de percolare are o capacitate de percolare (absorbtie a apei de catre sol) de 5
ori mai mare decat cea a unui dren conventional cu teava de drenaj si pietris, pe
acelasi volum de excavatie. Un singur tunel (11 kg) substituie 9 m liniari de tub de
drenaj si cca. 800 kg pietris.
Tunelurile de percolare sunt montate liniar, asa incat este usor de obtinut capacitatea
de depozitare dorita.
Tunelul de percolare, spre deosebire de teava de drenaj, are posibilitatea de a retine
300 l apa / buc. Extragerea apei se poate efectua cu o pompa submesibila introdusa
prin teava DN 200 mm.
Spre deosebire de sistemele cu teava de drenaj, nivelul apei din sistemul cu tunel
poate fi supravegheat prin teava DN 200 mm. In situatii de sol suprasaturat cu apa din
cauza ploilor diluviene, o pompa cu senzor de nivel, montata permanent prin teava DN
200 mm, va asigura functionarea in totala siguranta a sistemului, fara a intrerupe sursa
se apa uzata.
Pentru fiecare tunel de percolare este necesara o cantitate de pietris de 1,2 mc
(marimea pietrisului: 10 - 15).

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

247

INSTALAREA TUNELELOR DE PERCOLARE


Pentru instalarea tunelelor de infiltratie se tine cont de urmatoarele:
- sistemul de percolare trebuie instalat la minim 6 metri de subsoluri ale cladirilor,
pentru a evita infiltrarea apei in aceste spatii; distanta minima fata de fantani sau puturi
cu
apa
potabila
este
de
minim
30
metri;
- stratul de pamant de deasupra tunelelor trebuie sa fie de minim 0,50 m in cazul in
care va exista trafic pietonal; adancimea maxima pentru instalarea tunelelor este de 2
m
(pana
la
partea
superioara
a
tunelelor);
- intrarea in tunelele de infiltratie se face printr-o teava PVC direct in placa de capat din
fata a tunelului. Pentru aceasta, se perforeaza placa de capat la dimensiunea tevii de
iesire din camin si se detaseaza portiunea circulara perforata. Teava care alimenteaza
tunelul
trebuie
fixata
rigid
in
placa
de
capat.
- primul strat de la baza santului pentru sistemul de drenaj este de nisip si are o
grosime de 0,10 m. Urmeaza un strat de pietris in grosime de 0,10 m. Se monteaza pe
acest strat toate tunelele de infiltratie in linie dreapta, cu cele doua placi de capat. Pe
ultimul tunel, in partea superioara, se monteaza teava DN 200 mm de vizitare/ aerisire/
inspectie, iar capacul de vizitare va fi la nivelul solului. Se verifica montarea rigida a
tunelelor de infiltratie cu placile de capat, cu teava de alimentare a tunelelor si cu teava
de vizitare. Se aseaza in continuare pietris pana la un nivel de 0,10 m deasupra
tunelelor. Se invelesc tunele cu un geotextil, pentru a evita infiltrarea in sistemul de
drenaj a apelor de suprafata, provenite de la precipitatii, precum si pentru a opri
particulele care ar putea fi antrenate in interiorul tunelelor de percolare, ceea ce ar duce
la micsorarea in timp a capacitatii de stocare a apei. Geotextilul trebuie sa depaseasca
marginile tunelului minim 0,30 m inspre exterior. Peste pietris se pune material de
umplutura.
Terenul de la nivelul solului de deasupra sistemului de drenaj trebuie sa aiba o panta
care sa nu permita stationarea apelor pluviale in aria respectiva.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

248

1.

doua

2.

intrarea

randuri

in

tunele

paralele

prin

placa

de

de

tunele

capat

(la

de

partea

percolare

superioara)

3. intrarea in tunele prin partea superioara a primului tunel


IMPLICATII ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR
Protectia mediului, reprezinta unicul factor comun tuturor initiativelor si tuturor
proiectelor de dezvoltare socio-economica in conditii durabile.
Din perspectiva prioritatilor locale de eficientizare a protectiei mediului, constructia
unui sistem de management eficient a resurselor de apa, prin realizarea epurarii apelor
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

249

uzate menajere in zona tinta, definita in cadrul proiectului, reprezinta prima etapa
necesara in scopul reducerii celor mai importante riscuri actuale de mediu.
Prin prisma analizei realizate la nivel local asupra factorilor poluanti prezenti in
cadrul localitatii, cel mai important risc de mediu actual identificat este reprezentat de
absenta unui sistem de gestionare a resurselor de apa si a unui sistem de canalizare, care
datorita amplitudini posibilelor efecte negative asupra sanatatii populatiei si animalelor, a
devenit o prioritate stringenta.
Lucrarile de constructie a sistemului de canalizare - epurare si constructiilor
aferente acestora se vor incadra in prevederile si reglementarile din legislatia de mediu in
vigoare la aceasta data in tara noastra si anume:
Ordonanta de urgenta 195/2005 Privind protectiei mediului (cu modificari ulterioare)
aprobata cu LEGEA Nr. 265 din 29 iunie 2006 abroga Legea 137/1995 care
urmareste prevenirea limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii mediului inconjurator
pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului sanatatii umane si a
bunurilor materiale;
Legea Protectiei Atmosferei nr. 655/2001 care urmareste prevenirea eliminarea
limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii atmosferei in scopul evitarii efectelor
negative asupra sanatatii omului si mediului asigurandu-se alinierea la normele juridice
internationale si la reglementarile Uniunii Europene.
Ordin 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind
mediul de viata al populatiei
"Ghid de proiectare, executie si exploatare a lucrarilor de alimentare cu apa si
canalizare in mediul rural", indicativ GP 106-04, publicat in Buletinul Constructiilor nr.
22-24 / 2005.
Legea 10/1995 privind Calitatea in constructii
Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile modificata si completata cu Legea
311/2004;
Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile din Legea nr. 310/2004 care
urmareste conservarea dezvoltarea si protectia resurselor de apa precum si protectia
impotriva oricarei forme de poluare si de modificare a caracteristicilor apelor de
suprafata si subterane. Apele pluviale se vor colecta in santuri de colectare a apelor
care vor fi subtraversate pe sub drum prin podete si debusate apoi in paraul din zona.
Calitatea apelor evacuate va respecta indicatorii prevazuti in HG nr. 188/2002 cu
completarile si modificarile din HG nr. 352/2005.
Deseurile rezultate se vor colecta selectiv, transporta, depozita temporar sau definitiv
pe categorii si evacua conform prevederilor din Legea nr. 426/2001.
La depozitarea definitiva se vor respecta aceleasi conditii in vederea evitarii generarii
de praf ce ar putea fi antrenat de vant. De asemenea se va asigura depozitarea lor intro zona compacta si se vor acoperi pentru a se evita accesul persoanelor neautorizate.
Personalul va fi dotat cu mijloace de protectie individuale, va fi instruit periodic asupra
acestui risc si a masurilor profilactice ce se impun.
Prin lucrarile de constructie a sistemului de epurare se va asigura un grad ridicat de
performanta si siguranta in exploatare cu respectarea prevederilor actelor normative in
vigoare cu efecte pozitive economice cat si asupra mediului.
Alegerea materialelor de constructie si a metodelor de constructie
Au fost selectate produse si servicii sigure din punct de vedere al protectiei
mediului. Trebuie sa fie acordata prioritate produselor care raspund standardelor
recunoscute pe plan international si national. In mod normal, trebuie alese materiale si
metode testate in loc de tehnici noi si necunoscute. Santierele de constructie trebuie sa fie
ingradite pentru a preveni accesul publicului si vor fi impuse masuri generale de siguranta.
Inconvenientele temporare cauzate de lucrarile de constructie trebuie sa fie minimizate
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

250

prin planificare si colaborare cu contractorii, vecinii si autoritatile. In zonele intens


populate, activitatile care produc zgomot sau vibratii trebuie sa fie strict realizate in timpul
zilei.
La executie se vor respecta instructiunile prevazute in Regulamentul privind
protectia si igiena muncii in constructii, avizat MLPAT cu Nr. 9/ N/ 15.03.1993, cap 33 Lucrari de alimentari cu apa si canalizari.
In documentatia tehnica sunt prevazute lucrari ce sunt cuprinse in Normele de
tehnica a securitatii muncii pentru care s-au asigurat conditiile materiale necesare.
Lucrarile introduse in documentatie vor fi corelate cu masurile prevazute in normativul
mentionat, in vederea inlaturarii oricaror accidente in timpul executiei.
In proiect s-au prevazut solutii si materiale care sa nu favorizeze declansarea unui
eventual incendiu in timpul executiei (la depozitarea tuburilor de PVC si polietilena, a
accesoriilor microstatiilor de epurare si a statiilor de pompare se vor respecta indicatiile
furnizorului).
Masuri privind securitatea si sanatatea in munca
Atat in timpul executiei cat si in exploatare, se vor respecta cu strictete toate
normele generale si specifice de tehnica securitatii muncii in vigoare la data executiei
lucrarii.
Se va acorda o atentie deosebita si o supraveghere corespunzatoare, operatiilor de
sapaturi, sprijiniri, transporturi, depozitari si lansari de conducte, accesorii si instalatii.
Atat in timpul executiei cat si in exploatare se va folosi numai personal calificat, cu
instructajul, de protectia muncii la zi si cu respectarea regulamentului privind protectia si
igiena muncii in constructii.
La proiectare se vor respecta masurile generale de tehnica securitatii muncii si cele
specifice fiecarui tip de utilaj. Se vor respecta prevederile din normele legale si anume:
 Legea 319/2006 securitatii si sanatatii in munca
 Hotararea 1425/2006 Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.
 Normele generale de protectie a muncii - 2002;
 Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii MLPAT
9/N/15.03.1993;
 Norme privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii oamenilor, a refacerii
si protectiei mediului la lucrarile de executie a constructiilor, exploatarea
utilajelor de constructii MLPAT 47/N/3.03.1997.
 NC 001-1999 - Normativ cadru privind detalierea continutului cerintelor stabilite
prin Legea 10/1995
Masuri privind prevenirea si stingerea incendiilor
La proiectare se vor respecta prevederile urmatoarelor norme:
 LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
 ORDIN nr. 1435 din 18 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si
protectia civila
 C 300 -1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
 P 118-1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
STANDARDE, NORMATIVE, LEGISLATIE UTILIZATE IN PROIECTARE SI
EXECUTIE
1. Legislatie de mediu
1.1. Legea Apei nr. 107/1996, modificata de Legea nr. 310/2004

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

251

1.2. HG 188/2002 si normele aferente referitoare la limitele de descarcare a apelor


uzate, amendata de HG 352/2005:
- NTPA-002, Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de
canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare
- NTPA-001, Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a
apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali
1.3 Legea nr. 171/1997, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
national Sectiunea a II-a Apa
2. Documente tehnice de referinta
2.1. Ghid pentru proiectarea, constructia si exploatarea lucrarilor de alimentare cu
apa si canalizare, GP-106-2004, publicat in Monitorul Oficial nr.
338bis/21.04.2005 si normele aferente
2.2. NP 032/1999 Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare
a apelor uzate orasenesti. Partea I: Treapta mecanica.
2.3. NP 084-03 Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor
sanitare si a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, utilizand conducte
din mase plastice.
2.4. NP-088-03 Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a
apelor uzate orasenesti Partea a II-a: Treapta biologica.
2.5. NP-089-03 Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a
apelor uzate orasenesti Partea a III-a: Statii de epurare de capacitate mica (5 <
Q <= 50 l/s) si foarte mica (Q <= 5 l/s).
2.6. HG 124/2003 referitoare la interzicerea utilizarii azbestului
a) GENERALE
I 22-99
Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de
Normativul
aductiune si a retelelor de alimentare cu apa si canalizare
ale localitatilor,
Normativul
I9-1994
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor
sanitare
Normativul
C56 2002
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente
Normativul
C-142
Instructiuni tehnice pentru executarea termoizolatiei la
instalatii sanitare
Regulament
Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii.
(B.C 5-6-7/1993)
Normativul
C 300-1994
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora (B.C. 9/94)
Normativul
P 130-99
Normativ privind urmarirea comportarii in timp a
constructiilor (BC 2/2000)
Hotarare
272/1994
Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in
constructii
Hotarare
273/1994
Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora
Hotarare
766/1997
Regulamente privind calitatea in constructii
Hotarare
930/2005
pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si
marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica abroga H.G. 101/1995
Legea
10/1995
Calitatea in constructii
Ordin
462/01.06.199 Norme metodologice privind determinarea emisiilor de
3
poluanti atmosferici produsi de surse stationare, modificat
cu Ordinul nr. 592 din 25 iunie 2002 pentru aprobarea
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

252

Legea
Ordin

50/1991
Repub. 2007
839/2009

Ordonanta
de urgenta

195/2005

Ordin MAPM

860/2002
publicat 2003
863/2002
publicat 2003

Ordin MAPM

Hotarare

1213/2006

Ordin

1798/2007

Ordin

31/N/1995
M.L.P.A.T.
536/1997

Ordin
P 56-85
P 130-188

Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de


prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului
de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in
suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator
Autorizarea executarii lucrarilor de constructii (republicata
cu modificari si completari ulterioare)

Pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare


a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii
lucrarilor de constructii
Privind protectiei mediului (cu modificari ulterioare)
aprobata cu LEGEA Nr. 265 din 29 iunie 2006 abroga
Legea 137/1995
Privind aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului si de emitere a acordului de mediu
Privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile
etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra
mediului

privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a


impactului asupra mediului pentru anumite proiecte
publice si private (abroga HG 918/2002)
pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei
de mediu (abroga Ordin 876/2004)
Privind Instructiuni privind autorizarea responsabililor cu
urmarirea speciala a constructiilor

Pentru aprobarea Normelor de igiena si a


recomandarilor privind mediul de viata al populatiei
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente (B.C. 1-2/1986).
Norme metodologice privind urmarirea comportarii
constructiilor si supravegherea curenta a starii tehnice a
acestora (B.C. 4/1988).

b) CONDUCTE SI ACCESORII
- STAS 2448 82
Camine de vizitare. Prescriptii de proiectare.
- SR 10898:2005
Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie.
Cele mai importante standarde a caror prevederi ghideaza atat proiectarea, cat si
executia lucrarilor de retele de canalizare sunt urmatoarele:
 STAS 12594-87
Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare.
 STAS 9470/73
Hidrotehnica. Ploi maxime. Intensitati. Durata. Frecventa.
 STAS 1795/86
Proiectarea instalatiilor sanitare de canalizare.
 SR 1846/1-2006 Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de ape uzate de
canalizare
 STAS 10859/91
Canalizari Statii de epurare a apelor uzate provenite de la
centre populate
 STAS 819
Probe si verificari.
 STAS 1061/1
Tevi de polietilena de inalta densitate. Conditii generale.
 STAS 1061/2
Tevi de polietilena de inalta densitate. Dimensiuni.
 UNI 312
Standard international pentru tevi de polietilena de inalta
densitate PE 80.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

253

Bratari pentru tevi de instalatii.


Armaturi pentru instalatii sanitare. Conditii de calitate.
Capace si rame pentru camine de vizitare.
Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii de
proiectare.
 STAS 2250/73
Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de lucru
maxime admisibile
 STAS 8591-1-91 Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane executate
in sapatura






STAS 3932-77
STAS 9143
STAS 2308-81
STAS 3051-91

Documentatiile tehnice pentru tuburi si piese speciale din PVC (VALROM


PALPLAST), microstatii de epurare
c) TERASAMENTE
- STAS 4580-86
- STAS 9850-89
- SR EN ISO 14688-2:2005
- STAS 6054-77
d) BETOANE
- SR EN 206-1:2002
- STAS 1789 - 88
- SR EN 12390-6:2002
- SR EN 12390-8:2002
- STAS 3518 68
- STAS 6102 - 86
- SR EN 197 1:2002
- SR EN 12620:2003
- SR EN 1008:2003

- STAS 438 / 1 - 89
- NE 012-1999
- C 11 - 74

Lucrari de imbunatatiri funciare. Terasamente.


Prescriptii generale (M-SRS-77).
Lucrari de imbunatatiri funciare. Verificarea compactarii
terasamentelor.
Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si
clasificarea pamanturilor. Partea 2: Principii pentru o
clasificare.
Terenul de fundare. Adancimea de inghet.

Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si


conformitate.
Constructii de beton. Tipul si frecventa verificarilor calitatii
materialelor si betoanelor.
Incercare pe beton intarit. Partea 6: Rezistenta la intindere prin
despicare a epruvetelor.
Incercare pe beton intarit. Partea 8: Adancimea de patrundere a
apei sub presiune.
Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet dezghet.
Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si conditii
tehnice de calitate (M- SR 10 - 88).
Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale..
Agregate pentru beton.
Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare,
incercare si evaluare a aptitudinilor de utilizare a apei, inclusiv a
apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de
preparare pentru beton
Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la
cald. Marci si conditii tehnice de calitate.
Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat.
Instructiuni tehnice pentru alcatuirea si folosirea panourilor din
placaj pentru cofraje (B.C. 4 - 75).

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

254

Categoria de importanta a lucrarii este C - constructii de importanta normala si nu


necesita urmarirea comportarii in timp.
Cerinta de calitate este corespunzatoare nivelului minim de performanta A1(A11), B9
si Is din HG925/95.
3.4.8. Memoriu tehnic foraj de monitorizare a calitatii apei subterane
Documentatia are ca obiect prezentarea lucrarilor necesare realizarii forajului de
monitorizare a calitatii apelor subterane, pentru obiectivul Realizarea Parcului Municipal
Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice. Parc Municipal
Vest .
Prin avizul de Gospodarirea Apelor nr.1631/15.11.2010 emis de Administratia
Bazinala de Apa Buzau-Ialomita S.G.A. Prahova, s-a solicitat realizarea unui foraj de
monitorizare a calitatii apei subterane in aval de sistemul de drenare, pe directia de
curgere a apelor subterane. Acest foraj se propune a fi realizat in extremitatea sudica a
parcului (conform plan de situatie anexat).
Din datele tehnice furnizate de studiu hidrogeologic complexul acvifer de mica
adancime (freatic-conul de dejectie Prahova-Teleajan) constituit din pietrisuri cu
bolovanisuri si nisip, a fost interceptat pana la adancimea de cca. 25-30m prin fantanile
satesti si forajele de mica adancime executate pentru reteaua INHGA, sau de alimentare
cu apa a unor obiective din zona.
Apa din acest complex este cu nivel liber si se gaseste la adancimea de 1520m.
Proiectantul propune realizarea unui foraj de mica adancime 25m, echipat cu
tubulatura PVC-rigid, 160x6.7 mm , PE100, H=25 m, cu filtru din PVC 160mm si piesa
de capat (decantor).
Executia forajului se va realiza in sistem uscat, executat semi-mecanic, folosind
instalatie cu trepied de capacitate pana la 60m, cu coloana de diametru 317.5mm (12 ).
Forajul se va cimenta la nivelul terenului, prin introducerea pe langa coloana de
definitiva a laptelui de ciment.
La final, coloana fina va fi protejata la suprafata terenului cu un masiv de beton
simplu (C8/10) 0.60x0.60m, h=0.30m .
Litologia terenului si echiparea forajului este prezentata in plansa nr. Rec.V.01.12
anexata la documentatie.
NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA SI SU
In expoatare se va respecta Regulamentul privind protectia si igiena muncii In
constructii, elaborat de MLPAT conform Ordinului nr. 9/N/15.03.1993, Legea protectiei
muncii nr. 90/1996 a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si Norme generale de
protectia muncii eliberate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii
1996.
La intocmirea documentatiei s-au prevazut datele tehnologice obligatorii, pentru ca
lucrarea sa poata fi executata cu respectarea tuturor masurilor privind protectia muncii.
La proiectare s-au prevazut solutii si materiale, care nu favorizeaza declansarea
incendiului In timpul executiei .
La montajul si asamblarea conductelor de otel se vor respecta prevederile Ordinului
nr. 15/1999 pentru conductele din otel Imbinate si asamblate prin sudura electrica.
Categoria de importanta a lucrarii este C - constructii de importanta normala si nu
necesita urmarirea comportarii in timp.
Cerinta de calitate este corespunzatoare nivelului minim de performanta A1(A11), B9
si Is din HG925/95.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

255

3.4.9. Caiet de sarcini retele de canalizare pluviala


1.1 GENERALITATI
1.1.1 Prezentul caiet de sarcini prevede conditiile tehnice ale lucrarii si principalele
obligatii pe care le are constructorul privind verificarea materialelor folosite, metodele de
verificare a lucrarilor, tehnologiile de realizare pe etape de executie, predarea si receptia
lucrarilor, respectarea normelor de tehnica securitatii muncii, in vederea realizarii unor
lucrari de buna calitate.
1.1.2 Proiectul tehnic piese scrise si piese desenate in care sunt stabilite solutiile,
tehnologia de executie, materialele cu caracteristicile lor, conditiile impuse, atentionari
etc., precum si prevederile prezentului caiet de sarcini trebuie cunoscute in amanunt de
catre constructor si investitor, semnalandu-se proiectantului orice nepotrivire cu realitatile
din teren sau neconcordante aparute in timpul executiei. Pe toata durata de executie a
lucrarilor, la santier se va afla intreaga documentatie in faza P.T.
1.1.3 Este necesara cunoasterea conditiilor impuse prin avizele si acordurile obtinute
pentru aceasta investitie. Se vor incheia procese verbale cu toti factorii care detin retele
subterane in amplasamentul lucrarilor proiectate in prezenta documentatie, pentru
detalierea conditiilor de executie.
1.1.4 Datele mentionate in prezentul caiet de sarcini, fac parte integranta din Proiectul
tehnic, continutul lui fiind in conformitate cu prevederile Ordinului 863/2008
respectandu-se prevederile din Legea 10/18.01.1995 privind calitatea in constructii.
Caietul de sarcini contine conditiile tehnice si de calitate bazate pe standardele,
normativele si instructiunile in vigoare, care trebuie avute in vedere si respectate la
executarea lucrarilor de terasamente, constructii si instalatii in concordanta cu prevederile
proiectului tehnic.
Obligatiile si raspunderile beneficiarului si executantului cu privire la asigurarea
calitatii constructiilor si receptia acestora, sunt reglementate prin Legea nr. 10/1995 privind
calitatea in constructii.
Pe intreaga perioada de executie se vor respecta normele de protectia muncii H.G.
925/95, regulamentul privind protectia muncii si igiena muncii in constructii aprobat de
M.L.P.A.T. cu nr. 9/N/1993.
1.2 DESCRIEREA LUCRARILOR DIMENSIUNI
Proiectantul propune amplasarea a 4 separatoare de hidrocarburi si un sistem la
scena care vor prelua apele pluviale de la cele patru parcari si de la scena, amplasate in
incinta PARC MUNICIPAL PLOIESTI VEST.
Separatoarele se vor intercala pe traseul de evacuare al apelor uzate menajere din
incinta, asigurand imbunatatirea principalilor indicatori de calitate a efluentului tratat
(suspensii, substante organice) cu evacuare dupa tratare in sol.
Adancimea de pozare a separatoarelor de hidrocarburi se va face cu
respectarea Instructiunilor de montaj si amplasare transmise de Furnizorul de
echipamente la contractare.
Conform indicatiilor Furnizorului nu este necesara amplasarea instalatiei sub
adancimea de inghet.
1.3 MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA INSTALATIILOR PROPUSE
Pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale ce rezulta de pe suprafata parcajelor
se propune urmatorul sistem la o parcare (conform schemei tehnologice ):
- o rigola cu scurgere gravitationala conform detaliului de rigola carosabila;
- camin de distributie tip Tegra 1000 mm 1 buc;
- separator de ulei si produse petroliere (V = 3.6 mc) 1 buc
- rezervor de stocare ape pluviale din PP 2 buc;
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

256

- dispozitive de evacuare din rezervoarele de stocare;


- camine de distributie tip Tegra 600 mm 2 buc;
- tunele de percolare ( 6 seturi 3 buc/set)
- conducte de transport PVC 160 - 200 mm.
- camin de colectare ape pluviale 1000 mm tip Tegra.
- Separatorul de uleiuri si produse petroliere (pentru densitate intre 0,80 - 0,95
g/cmc) are urmatoarele componente:
bazin din materiale compozite 1 buc (separator de namol, separator de
hidrocarburi);
filtru coalescent 1 buc;
extensie A = 1500 mm 3 buc (la cele trei guri de acces);
capac din fonta, inclusiv rama 3 buc;
- Rezervoare de stocare: L = 3160 mm, H = 1000 mm, B = 2000 mm
- Sistem drenaj - tunelele de percolare

1.4 PLANSELE CARE GUVERNEAZA LUCRAREA


Lucrarea este guvernata de plansele mentionate in borderoul de piese desenate.

1.5 ORDINEA DE EXECUTIE A LUCRARILOR


1.6.1 Lucrari pregatitoare
Se studiaza de catre executant/constructor intreaga documentatie,
Se recunoaste amplasamentul si se confrunta cu prevederile proiectului,
Se sesizeaza neintarziat proiectantul daca apar neconcordante,
Se fixeaza reperii topografici,
Se traseaza lucrarile in teren,
Se intocmesc documentele de predarea amplasamentului,
Se executa organizarea de santier.

1.6.2 Lucrarile de baza


Desfacerea spatiilor verzi
Executarea transeelor,
Executarea sprijinirilor,
Separatoarele de hidrocarburi se executa concomitent cu lestarea bazinelor pentru
probe in vederea evitarii flotarii lor in conditii de precipitatii,
Executarea caminului de inspectie si montajul utilajului tehnologic
Verificarea vizuala a lucrarilor executate,
Efectuarea probelor de etanseitate,
Executarea terasamentelor de inchiderea transeei, inclusiv lucrarile de compactare,
Refacerea spatiilor verzi daca este cazul.

1.6 PRECIZARI
CU
PRIVIRE
LA
REALIZAREA
LUCRARILOR
PREGATITOARE
1.7.1 Lucrarile pregatitoare pot fi incepute numai dupa predarea de catre investitor,
respectiv primirea de catre executant, a documentatiei P.T. completa, in numarul de
exemplare stabilit prin contractul de executie.
1.7.2 Modul de realizare a lucrarilor pregatitoare
Recunoasterea si intocmirea documentelor de predare - primire a bazei de
nivelment,
Materializarea in teren, prin repere, a axului separatoarelor de hidrocarburi, a
limitelor sapaturilor, a caminelor de vizitare,

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

257

Reperii de planimetrie si nivelment trebuie astfel amplasati incat sa permita, in orice


moment al executiei lucrarilor, determinarea axelor sau a amplasamentelor
diferitelor obiecte.
Dupa predarea amplasamentelor, investitorul inmaneaza constructorului Ordinul
de incepere a lucrarilor,
Lucrarile de organizare trebuie realizate imediat dupa primirea ordinului de
incepere a lucrarilor.

1.7 DESCRIEREA MODULUI IN CARE TREBUIE REALIZATE LUCRARILE


DE BAZA PROCESE TEHNOLOGICE
1.8.1 Generalitati
Lucrarile de baza, se executa pe fiecare amplasament.
Constructorul are obligatia sa intrerupa lucrarile daca va intalni alte retele decat
cele indicate pe planul de situatie si sa solicate prezenta si asistenta tehnica din
partea administratorului retelei respective.
1.8.2 Executarea sapaturilor pentru amplasarea constructii aferente (separatoarelor de
hidrocarburi)
Inainte de inceperea executiei, constructorului ii revine o serie de obligatii, dintre
care cele mai importante sunt:
- sa obtina toate avizele si acordurile privind executia lucrarilor conform
legislatiei in vigoare;
- sa solicate asistenta tehnica de la ceilalti detinatori de retele edilitare
subterane, daca acestea exista;
- sa intocmeasca procese verbale de constatare cu detinatorii de retele
edilitare subterane afectate de executia lucrarilor separatoarelor de
hidrocarburi sau de constructiile aferente acestuia.
Retelele edilitare subterane intalnite pe traseul instalatiei proiectate se vor proteja
pentru a nu fi afectate de executia separatoarelor de hidrocarburi sau de
constructiile aferente acestuia.
In zonele de intersectie cu retelele edilitare subterane, sapaturile se vor executa
manual cu deosebita atentie pentru a nu se periclita stabilitatea si functionarea
acestora.
Conductele si cablurile intersectate vor fi sustinute corespunzator.
Pentru separatoarele de hidrocarburi, excavatiile vor avea dimensiunile in plan de
max 3,00 x 3,00 m, h = 2,5 2,75 m.
Adancimile sapaturilor sunt precizate in planul de situatie.
Pamantul rezultat din excavatiile mecanice va fi partial incarcat direct in
autobasculante si transportat direct in depozitele indicate de beneficiar, si partial
(cel necesar pentru umpluturi) depozitat in lungul transeei, la minimum 1 m distanta
de marginea transeei.
Pamantul rezultat din sapaturile manuale va fi depozitat in lungul transeei, la minim
1 m distanta de marginea transeei.
Sprijinirea malurilor transeelor se va face pe intreaga adancime a acestora,
progresiv, pe masura avansarii sapaturilor, la scurt timp, pentru a preintampana
surparea malurilor, conform art. TSF07A1 din documentatia tehnica.
Executantul are obligatia de a lua toate masurile de prevenire a accidentelor
(pentru personalul propriu si pentru terti), atat prin montarea si intretinerea
parapetelor, podetelor si semnalizarilor necesare, cat si prin respectarea tuturor
prevederilor legislatiei specifice in vigoare.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

258

1.8.3 Executarea separatoarele de hidrocarburi


Dupa aducerea la cota a fundului transeei, sub control topografic, se desfasoara
operatiunile de pozare a microstatiilor in urmatoarea ordine:
- se aprovizioneaza si depoziteaza nisipul necesar;
- se aprovizioneaza microstatiile;
- se verifica si eventual se remediaza sustinerile cablurilor si conductelor in
exploatare ale caror trasee au fost intersectate de transeea instalatiilor;
- inainte de pozare se verifica la fiecare tub corectitudinea pozitionarii
garniturii de etansare in locasul sau din mufa;
- se blocheaza separatoare de hidrocarburi la pozitie cu umplutura de
pamant;
- dupa verificarea etanseitatii canalului si a separatoarelor de hidrocarburi se
poate trece la operatiunea de inchidere a transeei.
1.8 VERIFICAREA CONSTRUCTIILOR REALIZATE SI INCERCAREA LA
ETANSEITATE
1.9.1 Dupa executarea separatoarelor de hidrocarburi, se procedeaza la o verificare
de ansamblu a constructiilor realizate, care constau din:
- verificarea vizuala a modului in care s-au executat imbinarile, lucrarile de
etansare si lestare a tuburilor si corectarea omisiunilor;
- verificarea aliniamentului conductei canal in plan orizontal cu pozitia
separatoarelor de hidrocarburi si corectarea abaterilor, daca este cazul;
- verificarea dimensiunilor constructiilor si anume:
- respectarea dimensiunilor principale ale separatoarelor de hidrocarburi;
- verificarea aliniamentelor in plan vertical, unde fata de cota din proiect, se
admit abateri de 10 % la pante si 50 mm la cote, fara a se depasi
abaterile admise pentru pante.
Dupa efectuarea verificarilor se procedeaza la remedierea eventualelor defectiuni.
1.9.2 Incercarea la etanseitate a instalaieie de colectare apa pluviala (camine si
conducte de distributie)
Operatiunea se realizeaza dupa ce:
- se verifica lucrarile executate pentru monolitizarea si etanseizarea pieselor
prefabricate care compun instalatia;
- se verifica calitatea lucrarii de finisare a fundatiei;
- se astupa cu dopuri etanse (spuma poliuretanica) conductele de intrare si
iesire din camine;

1.9 EXECUTAREA INCHIDERII TRANSEEI


Umpluturile pentru definitivarea lucrarilor de montaj se vor executa manual, cu
ingrijire deosebita.
Indicatiile generale privind umpluturile pentru inchiderea transeelor sunt date in
caietul de sarcini.
Ordinea principalelor operatiuni este urmatoarea:
- se completeaza (in zona mufelor sau a pieselor de imbinare) umplutura de
nisip pe partile laterale ale conductei la intrarea in separatorul de
hidrocarburi;
- desfacerea si refacerea elementelor componente ale sprijinirilor de maluri
se face de jos in sus, pe masura avansarii umpluturii;

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

259

1.10 RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR SI RECEPTIA FINALA


La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea
Receptiei de terminare a lucrarilor, in conformitate cu prevederile Regulamentului
de receptie a lucrarilor de constructii, aprobat prin H.G. nr. 273 din 14 iunie 1994.
Dupa expirarea perioadei de garantie se procedeaza la efectuarea receptiei finale,
in conformitate cu Regulamentul mentionat mai sus.
1.11 MASURI DE SSM, PROTECTIA MEDIULUI, SU
La executie se vor respecta instructiunile prevazute in N.T.S.M. in vigoare pentru
lucrarile de constructii instalatii de canalizare si epurare, dintre care cele mai
importante sunt prezentate in continuare:
- instruirea tuturor cadrelor care lucreaza pe santier pentru cunoasterea
obligatiilor ce le revin pe linie de tehnica securitatii muncii, in concordanta cu
prevederile proiectului;
- o atentie deosebita se va da cunoasterii amplasarii retelelor subterane
existente, cu referire speciala la cablurile electrice, cablurile telefonice si
conductele de gaze si a conditiilor impuse de detinatorii lor, pentru a se
preveni orice pericol de accidente;
- depozitarea materialului rezultat din sapatura se va face la distanta mai
mare de 1,00 m de marginea transeei. Pe durata lucrarilor transeea va fi
imprejmuita, instalandu-se panouri de avertizare, iar pe timp de noapte va fi
semnalizata corespunzator;
- coborarea in transee se va face numai pe scari, iar muncitorii vor purta
echipament adecvat si casti de protectie;
- sculele disponibile nu vor fi lasate la margine a transeei, fiind depozitate la o
distanta de cel putin 1,00 m de aceasta;
- lansarea in sant a separatoarelor de hidrocarburi se va face de catre
muncitorii calificati, folosindu-se franghii si scripeti, respectandu-se normele
de protectia muncii specifice acestor operatiuni. Este interzisa lansarea
instalatiilor de epurare (ca si executia sapaturii) printre, pe langa sau pe sub
eventualele cabluri electrice, - conducte de gaze, apa, etc. se va face fara
atingerea acestora si numai dupa ce au fost protejate prin lucrari adecvate
de sustineri, inclusiv prin luarea tuturor masurilor convenite de executant cu
detinatorii retelelor subterane respective;
Se vor monta placute avertizoare cu inscriptia ZONA IN LUCRU, amplasate in
toate directiile de deplasare, la 1,50 m de centrul lucrarii, atunci cand se lucreaza
in microstatia de epurare si capacul este indepartat.
La elaborarea proiectului s-a respectat legislatia privind protectia muncii si in
special:
Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca
Hotararea 1425/2006 Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.
In timpul executiei lucrarilor, constructorul va lua toate masurile de protectia
muncii pentru evitarea accidentelor, avand in vedere factorii de risc ce pot
aparea pe parcursul executiei lucrarilor. Riscurile frecvente apar la:
executia terasamentelor,
montarea separatoarelor de hidrocarburi,
Constructorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipamentul de protectie
adecvat pentru diferitele momente ale fiecarui stadiu fizic de executie. Toate
echipamentele de protectie ce vor fi folosite vor trebui sa aiba certificate de
utilizare de la factorii abilitati din cadrul M.M.P.S.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

260

Constructorul va urmari respectarea tuturor normelor care reglementeaza


activitatea de protectia muncii pentru care va face instructajul intregului personal
din santier. Dintre acestea se reamintesc urmatoarele:
Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat de
M.L.P.A.T. cu ordinal nr. 9/N/15.03.1993.
Norme generale de protectia muncii 2002.
Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
Ordin nr. 1435 din 18 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia
civila
C 300 -1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
P 118-1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
Nu este admis accesul in santier a persoanelor straine, sau aflate sub influenta
bauturilor alcoolice sau a altor substante (chiar si medicamentoase) care afecteaza
sistemul nervos, reduc capacitatea de atentie si favorizeaza producerea
accidentelor.

1.12 LISTA MINIMALA CU STANDARDELE SI ACTELE NORMATIVE CARE


TREBUIE RESPECTATE
1. STAS 2448/82
Camine de vizitare
2. STAS 2308/81
Capace si rame pentru camine de vizitare
3. STAS 9850-89
Verificarea compactarii terasamentelor
4. STAS 1913/13-83 Determinarea caracteristicilor de compactare PROCTOR
5. STAS 790-84
Apa pentru betoane si mortare
6. STAS 4273-83
Incadrarea in clase de importanta
7. 9470 73
Hidrotehnica ploi maxime, intensitati, durate, frecvente.
8. C 56-2002
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii
9. NE 012-99
Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton
armat (Buletin Constr. 8-9/99).
10. C 17- 82
Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor
pentru zidarie si tencuieli.
3.4.10.

Caiet de sarcini 11 microstatii de epurare si retea de canalizare aferenta


1.1 GENERALITATI
1.1.1 Prezentul caiet de sarcini prevede conditiile tehnice ale lucrarii si
principalele obligatii pe care le are constructorul privind verificarea materialelor folosite,
metodele de verificare a lucrarilor, tehnologiile de realizare pe etape de executie, predarea
si receptia lucrarilor, respectarea normelor de tehnica securitatii muncii, in vederea
realizarii unor lucrari de buna calitate.
1.1.2 Proiectul tehnic piese scrise si piese desenate in care sunt stabilite
solutiile, tehnologia de executie, materialele cu caracteristicile lor, conditiile impuse,
atentionari etc., precum si prevederile prezentului caiet de sarcini trebuie cunoscute in
amanunt de catre constructor si investitor, semnalandu-se proiectantului orice nepotrivire
cu realitatile din teren sau neconcordante aparute in timpul executiei. Pe toata durata de
executie a lucrarilor, la santier se va afla intreaga documentatie in faza P.T.
1.1.3 Este necesara cunoasterea conditiilor impuse prin avizele si acordurile
obtinute pentru aceasta investitie. Se vor incheia procese verbale cu toti factorii care detin
retele subterane in amplasamentul lucrarilor proiectate in prezenta documentatie, pentru
detalierea conditiilor de executie.
1.1.4 Datele mentionate in prezentul caiet de sarcini, fac parte integranta din
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

261

Proiectul tehnic, continutul lui fiind in conformitate cu prevederile Ordinului 863/2008


respectandu-se prevederile din Legea 10/18.01.1995 privind calitatea in constructii.
Caietul de sarcini contine conditiile tehnice si de calitate bazate pe standardele,
normativele si instructiunile in vigoare, care trebuie avute in vedere si respectate la
executarea lucrarilor de terasamente, constructii si instalatii in concordanta cu prevederile
proiectului tehnic.
Obligatiile si raspunderile beneficiarului si executantului cu privire la asigurarea
calitatii constructiilor si receptia acestora, sunt reglementate prin Legea nr. 10/1995 privind
calitatea in constructii.
Pe intreaga perioada de executie se vor respecta normele de protectia muncii H.G.
925/95, regulamentul privind protectia muncii si igiena muncii in constructii aprobat de
M.L.P.A.T. cu nr. 9/N/1993.
1.2 DESCRIEREA LUCRARILOR DIMENSIUNI
Proiectantul propune amplasarea a 11 microstatii de epurare care vor prelua
apele uzate menajere prin colectoare individuale de la cladirea administrativa, sera,
cele 9 grupuri sanitare amplasate in incinta PARC MUNICIPAL PLOIESTI VEST.
Microstatiile se vor intercala pe traseul de evacuare al apelor uzate menajere din
incinta, asigurand imbunatatirea principalilor indicatori de calitate a efluentului tratat
(suspensii, substante organice) cu evacuare dupa tratare in sol.
In camine se vor monta electropompe submersibile ce vor alimenta cu apa uzata
bruta microstatiile de epurare sistem MODUL BIOLOGIC.
Pompele sunt prevazute cu etansare mecanica si cu rotor retras Vortex fiind
protejate de un gratar cilindric ce face parte din furnitura echipamentului, gratar ce are
rolul de a proteja pompa in timpul functionarii.
Pe conducta de refulare a pompei De 50 mm (2) conducta de admisie in
Compartimentul 1 al rezervorului cilindric din PAFS se va monta un distribuitor de
debit, echipament ce are rolul de a asigura egalizarea permanenta a debitului de
alimentare a microstatiei, eliminand astfel varful de sarcina.
Statia va fi alimentata permanent cu un debit constant, debit ce urmeaza a fi tratat
in compartimentele rezervorului cilindric din PAFS, excedentul de debit final va fi
recirculat in caminul existent cu o conducta De 40 mm (1 ) (retur).
Sistemul propus este caracterizat prin tratarea unui debit constant si se compune
dintr-un rezervor cilindric realizat din PAFS (rasini poliesterice armate cu fibra de sticla)
impartit in 4 compartimente functionale, unde se realizeaza procesul de epurare.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

262

Adancimea de pozare a microstatiei de epurare se va face cu respectarea


Instructiunilor de montaj si amplasare transmise de Furnizorul de echipamente la
contractare.
Conform indicatiilor Furnizorului nu este necesara amplasarea statiei sub
adancimea de inghet.
1.3 BREVIARUL DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA MICROSTATIEI DE
EPURARE
Debitele de canalizare care au stat la baza dimensionarii microstatiilor de epurare au
fost determinate in conformitate cu prevederile STAS 1481/86; 4273/83; SR1846/1/2006 si
9470/73.
Debit de ape uzate: pentru un consum zilnic de circa 6- 9 m3/ zi asigura
tratarea apelor uzate menajere pentru 35 locuitori echivalenti (6 9 m3 / zi, 160 260
l/om zi)
1.4 MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA MICROSTATIILOR DE EPURARE SI A
CONSTRUCTIILOR AFERENTE
Statie de epurare - Sistem universal septic cu recirculare a namolului biologic.
Echipamentul cuprinde:
- electropompe submersibile vehiculare apa uzata bruta 270 l/min, 9 mCA, 0,65 kW 1
+ 1 (rezerva uscata, in magazie) pompa tip BVP
- gratar cilindric protectie pompa (amplasat in caminul de colectare propus
constructie din beton armat 1,50 x 1,50 x 2,00 amplasat in zona grupurilor sanitare)
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

263

- distribuitor debit montat in compartimentul 1 al statie de epurare


- bazin cilindric din materiale compozite compartimentat. Dimensiunile bazinului: D =
2.500 mm, H = 2.150 mm, prevazut cu capac usor necarosabil
- sistem de aerare (suflanta HP 200 210 W si suflanta HP 60 51 W difuzori de
aer, distribuitori de aer)
- tablou electric de comanda si control cu temporizator si protectie a echipamentelor
electrice din dotarea statiei
- cabina tehnica pentru echipamentele electro-mecanice (include tabloul electric de
comanda si control automatizare, suflantele de aer) va fi amplasat suprateran in
apropierea statiei
- Capac usor pietonal 1 bucata
- camin de inspectie 600 mm (tip TEGRA) realizat din PVC corugata cu diametrul
interior de 600 mm si baza caminului 1 intrare si 3 evacuari 200/160 mm.
1.5
1.6.1

ORDINEA DE EXECUTIE A LUCRARILOR


Lucrari pregatitoare
Se studiaza de catre executant/constructor intreaga documentatie,
Se recunoaste amplasamentul si se confrunta cu prevederile proiectului,
Se sesizeaza neintarziat proiectantul daca apar neconcordante,
Se fixeaza reperii topografici,
Se traseaza lucrarile in teren,
Se intocmesc documentele de predarea amplasamentului,
Se executa organizarea de santier.

1.6.2

Lucrarile de baza
Desfacerea spatiilor verzi
Executarea transeelor,
Executarea sprijinirilor,
Microstatiilor de epurare se executa concomitent cu lestarea bazinelor pentru probe
in vederea evitarii flotarii lor in conditii de precipitatii,
Executarea caminului de inspectie si montajul utilajului tehnologic
Verificarea vizuala a lucrarilor executate,
Efectuarea probelor de etanseitate,
Executarea terasamentelor de inchiderea transeei, inclusiv lucrarile de compactare,
Refacerea spatiilor verzi daca este cazul.

1.6 PRECIZARI CU PRIVIRE LA REALIZAREA LUCRARILOR PREGATITOARE


1.7.1 Lucrarile pregatitoare pot fi incepute numai dupa predarea de catre investitor,
respectiv primirea de catre executant, a documentatiei P.T. completa, in numarul de
exemplare stabilit prin contractul de executie.
1.7.2 Modul de realizare a lucrarilor pregatitoare
Recunoasterea si intocmirea documentelor de predare - primire a bazei de
nivelment,
Materializarea in teren, prin repere, a axului microstatiei de epurare, a limitelor
sapaturilor, a caminelor de vizitare,
Reperii de planimetrie si nivelment trebuie astfel amplasati incat sa permita, in orice
moment al executiei lucrarilor, determinarea axelor sau a amplasamentelor
diferitelor obiecte.
Dupa predarea amplasamentelor, investitorul inmaneaza constructorului Ordinul
de incepere a lucrarilor,
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

264

Lucrarile de organizare trebuie realizate imediat dupa primirea ordinului de


incepere a lucrarilor.

1.7 DESCRIEREA MODULUI IN CARE TREBUIE REALIZATE LUCRARILE


DE BAZA PROCESE TEHNOLOGICE
1.8.1 Generalitati
Lucrarile de baza, se executa pe fiecare amplasament.
Constructorul are obligatia sa intrerupa lucrarile daca va intalni alte retele decat
cele indicate pe planul de situatie si sa solicate prezenta si asistenta tehnica din
partea administratorului retelei respective.
1.8.2 Executarea sapaturilor pentru amplasarea constructii aferente (microstatii
epurare)
Inainte de inceperea executiei, constructorului ii revine o serie de obligatii, dintre
care cele mai importante sunt:
- sa obtina toate avizele si acordurile privind executia lucrarilor conform
legislatiei in vigoare;
- sa solicate asistenta tehnica de la ceilalti detinatori de retele edilitare
subterane, daca acestea exista;
- sa intocmeasca procese verbale de constatare cu detinatorii de retele
edilitare subterane afectate de executia lucrarilor microstatiilor de epurare
sau de constructiile aferente acestuia.
Retelele edilitare subterane intalnite pe traseul instalatiei proiectate se vor proteja
pentru a nu fi afectate de executia microstatiilor de epurare sau de constructiile
aferente acestuia.
In zonele de intersectie cu retelele edilitare subterane, sapaturile se vor executa
manual cu deosebita atentie pentru a nu se periclita stabilitatea si functionarea
acestora.
Conductele si cablurile intersectate vor fi sustinute corespunzator.
Pentru microstatiile de epurare, excavatiile vor avea dimensiunile in plan de max
3,00 x 3,00 m, h = 2,5 2,75 m.
Adancimile sapaturilor sunt precizate in planul de situatie.
Pamantul rezultat din excavatiile mecanice va fi partial incarcat direct in
autobasculante si transportat direct in depozitele indicate de beneficiar, si partial
(cel necesar pentru umpluturi) depozitat in lungul transeei, la minimum 1 m distanta
de marginea transeei.
Pamantul rezultat din sapaturile manuale va fi depozitat in lungul transeei, la minim
1 m distanta de marginea transeei.
Sprijinirea malurilor transeelor se va face pe intreaga adancime a acestora,
progresiv, pe masura avansarii sapaturilor, la scurt timp, pentru a preintampana
surparea malurilor, conform art. TSF07A1 din documentatia tehnica.
Executantul are obligatia de a lua toate masurile de prevenire a accidentelor
(pentru personalul propriu si pentru terti), atat prin montarea si intretinerea
parapetelor, podetelor si semnalizarilor necesare, cat si prin respectarea tuturor
prevederilor legislatiei specifice in vigoare.
1.8.3 Executarea microstatiilor
Dupa aducerea la cota a fundului transeei, sub control topografic, se desfasoara
operatiunile de pozare a microstatiilor in urmatoarea ordine:
- se aprovizioneaza si depoziteaza nisipul necesar;
- se aprovizioneaza microstatiile;

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

265

se verifica si eventual se remediaza sustinerile cablurilor si conductelor in


exploatare ale caror trasee au fost intersectate de transeea instalatiilor;
inainte de pozare se verifica la fiecare tub corectitudinea pozitionarii
garniturii de etansare in locasul sau din mufa;
se blocheaza microstatiile de epurare la pozitie cu umplutura de pamant;
dupa verificarea etanseitatii canalului si a microstatiei de epurare se poate
trece la operatiunea de inchidere a transeei.

1.8 VERIFICAREA CONSTRUCTIILOR


REALIZATE
SI
INCERCAREA LA
ETANSEITATE
1.9.1 Dupa executarea microstatiilor de epurare, se procedeaza la o verificare de
ansamblu a constructiilor realizate, care constau din:
- verificarea vizuala a modului in care s-au executat imbinarile, lucrarile de
etansare si lestare a tuburilor si corectarea omisiunilor;
- verificarea aliniamentului conductei canal in plan orizontal cu pozitia
microstatiei de epurare si corectarea abaterilor, daca este cazul;
- verificarea dimensiunilor constructiilor si anume:
- respectarea dimensiunilor principale ale microstatiilor de epurare;
- verificarea aliniamentelor in plan vertical, unde fata de cota din proiect, se
admit abateri de 10 % la pante si 50 mm la cote, fara a se depasi
abaterile admise pentru pante.
Dupa efectuarea verificarilor se procedeaza la remedierea eventualelor defectiuni.
1.9.2 Incercarea la etanseitate a microstatiilor de epurare
Operatiunea se realizeaza dupa ce:
- se verifica lucrarile executate pentru monolitizarea si etanseizarea pieselor
prefabricate care compun microstatia de epurare;
- se verifica calitatea lucrarii de finisare a fundatiei;
- se astupa cu dopuri etanse (spuma poliuretanica) conductele de intrare si
iesire din microstatia de epurare;
- microstatia de epurare a fost umpluta cu apa cu 24 ore inainte de inceperea
probei si a masurarii pierderilor de apa.
Proba la etanseitate se realizeaza prin umplerea microstatiei de epurare cu apa si
masurarea pierderilor in timp. Aceste pierderi nu trebuie sa depaseasca, in timp de
20 de minute de la umplerea cu apa, 20 litri, sau, masurate in h nivel apa in
microstatia de epurare, denivelarea, nu trebuie sa fie mai mare de 4 cm.
1.9

EXECUTAREA INCHIDERII TRANSEEI


Umpluturile pentru definitivarea lucrarilor de montaj se vor executa manual, cu
ingrijire deosebita.
Indicatiile generale privind umpluturile pentru inchiderea transeelor sunt date in
caietul de sarcini.
Ordinea principalelor operatiuni este urmatoarea:
- se completeaza (in zona mufelor sau a pieselor de imbinare) umplutura de
nisip pe partile laterale ale conductei la intrarea in microstatia de epurare;
- desfacerea si refacerea elementelor componente ale sprijinirilor de maluri
se face de jos in sus, pe masura avansarii umpluturii;

1.10 RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR SI RECEPTIA FINALA


La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea
Receptiei de terminare a lucrarilor, in conformitate cu prevederile Regulamentului
de receptie a lucrarilor de constructii, aprobat prin H.G. nr. 273 din 14 iunie 1994.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

266


1.11

Dupa expirarea perioadei de garantie se procedeaza la efectuarea receptiei finale,


in conformitate cu Regulamentul mentionat mai sus.
MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA, PROTECTIA MEDIULUI,
SU
La executie se vor respecta instructiunile prevazute in N.T.S.M. in vigoare pentru
lucrarile de constructii instalatii de canalizare si epurare, dintre care cele mai
importante sunt prezentate in continuare:
- instruirea tuturor cadrelor care lucreaza pe santier pentru cunoasterea
obligatiilor ce le revin pe linie de tehnica securitatii muncii, in concordanta cu
prevederile proiectului;
- o atentie deosebita se va da cunoasterii amplasarii retelelor subterane
existente, cu referire speciala la cablurile electrice, cablurile telefonice si
conductele de gaze si a conditiilor impuse de detinatorii lor, pentru a se
preveni orice pericol de accidente;
- depozitarea materialului rezultat din sapatura se va face la distanta mai
mare de 1,00 m de marginea transeei. Pe durata lucrarilor transeea va fi
imprejmuita, instalandu-se panouri de avertizare, iar pe timp de noapte va fi
semnalizata corespunzator;
- coborarea in transee se va face numai pe scari, iar muncitorii vor purta
echipament adecvat si casti de protectie;
- sculele disponibile nu vor fi lasate la margine a transeei, fiind depozitate la o
distanta de cel putin 1,00 m de aceasta;
- lansarea in sant a microstatiilor de epurare se va face de catre muncitorii
calificati, folosindu-se franghii si scripeti, respectandu-se normele de
protectia muncii specifice acestor operatiuni. Este interzisa lansarea
instalatiilor de epurare (ca si executia sapaturii) printre, pe langa sau pe sub
eventualele cabluri electrice, - conducte de gaze, apa, etc. se va face fara
atingerea acestora si numai dupa ce au fost protejate prin lucrari adecvate
de sustineri, inclusiv prin luarea tuturor masurilor convenite de executant cu
detinatorii retelelor subterane respective;
Se vor monta placute avertizoare cu inscriptia ZONA IN LUCRU, amplasate in
toate directiile de deplasare, la 1,50 m de centrul lucrarii, atunci cand se lucreaza
in microstatia de epurare si capacul este indepartat.
La elaborarea proiectului s-a respectat legislatia privind protectia muncii si in
special:
Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca
Hotararea 1425/2006 Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.
In timpul executiei lucrarilor, constructorul va lua toate masurile de protectia
muncii pentru evitarea accidentelor, avand in vedere factorii de risc ce pot
aparea pe parcursul executiei lucrarilor. Riscurile frecvente apar la:
executia terasamentelor,
montarea microstatiilor de epurare,
Constructorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipamentul de protectie
adecvat pentru diferitele momente ale fiecarui stadiu fizic de executie. Toate
echipamentele de protectie ce vor fi folosite vor trebui sa aiba certificate de
utilizare de la factorii abilitati din cadrul M.M.P.S.
Constructorul va urmari respectarea tuturor normelor care reglementeaza
activitatea de protectia muncii pentru care va face instructajul intregului personal
din santier. Dintre acestea se reamintesc urmatoarele:

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

267

Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat de


M.L.P.A.T. cu ordinal nr. 9/N/15.03.1993.
Norme generale de protectia muncii 2002.
Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
Ordin nr. 1435 din 18 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia
civila
C 300 -1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executiei lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
P 118-1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
Nu este admis accesul in santier a persoanelor straine, sau aflate sub influenta
bauturilor alcoolice sau a altor substante (chiar si medicamentoase) care afecteaza
sistemul nervos, reduc capacitatea de atentie si favorizeaza producerea
accidentelor.

1.12 LISTA MINIMALA CU STANDARDELE SI ACTELE NORMATIVE CARE


TREBUIE RESPECTATE
11. STAS 2448/82
Camine de vizitare
12. STAS 2308/81
Capace si rame pentru camine de vizitare
13. STAS 9850-89
Verificarea compactarii terasamentelor
14. STAS 1913/13-83 Determinarea caracteristicilor de compactare PROCTOR
15. STAS 790-84
Apa pentru betoane si mortare
16. STAS 4273-73
Incadrarea in clase de importanta
17. 9470 83
Hidrotehnica ploi maxime, intensitati, durate, frecvente.
18. C 56-85
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii (Buletin Constr. 1-2/1996).
19. NE 012-99
Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton
armat (Buletin Constr. 8-9/99).
20. C 17- 82
Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor
pentru zidarie si tencuieli.
3.4.11.
Caiet de sarcini foraj de monitorizare a calitatii apelor subterane
DATE GENERALE
In cadrul Parcului Municipal Vest se va realiza un foraj de mica adancime H=25 m,
amplasat in aval de sistemele de drenare, pe directia de curgere a apelor subterane in
extremitatea sudica a parcului, foraj ce va fi folosit pentru monitorizarea calitatii apelor
subterane (freatice) din zona.
LUCRARI PROIECTATE
Forajul va fi executat in sistem uscat semi-mecanic cu instalatie de foraj mecanic
cu trepied pana la adancimea de 25m.
LITOLOGIA forajului H = 25 m
- 0,00 0,30
strat vegetal
- 0.30 0.90
praf argilos cenusiu, plastic vartos
- 0.90 6.00
nisip cenusiu cu pietris si bolovanis
- 6.00 15.00 nisip cu pietris si bolovanis
- 15.00 16,00 argila cu concretii de calcar
- 16,00 25,00 bolovanis si pietris
Echipare foraj:
- 23,00 - 25,00 - filtru decantor L=2m (piesa capat de coloana)
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

268

17,00 - 22,00 filtru PVC 160mm, (largime fanta 0.5mm cu lung.1mm), L=5m
conform detaliu
25,00 0,00 teava plina PVC rigid cu filet R10 160x7.7 mm
Dop capac superior 160mm( capac protectie)
Teava aerisire 1

Pentru foraj se va utiliza instalatie de foraj uscat mecanic cu trepied


adancimea de 0-60m ce va fi echipata (in principal) cu:
- Prajina grea cu sapa
- Motor 25CP
- Trepied metalic H=12m cu sasiu
- Macara 10t cu 1,2,3 role
- Coloane de lucru 12 1/2

pentru

PROGRAMUL DE FORAJ REALIZAT SI DEFINITIVAREA COLOANEI


Putul forat ce va fi construit si tubat incat sa asigure etanseitate fata de stratele de
apa necorespunzatoare sau poluante, sa impiedice o comunicare intre suprafata si stratul
purtator de apa, o constructie cu materiale durabile, rezistente la actiunile agresive ale
solului sau apei, care sa asigure captarea corespunzatoare a stratului sau stratelor
acvifere.
Nr
crt.
1.
2.
3.

Specificatii

U/M

Interval forat
Diametru sapa
Denumire coloana tubaj

m
mm
-

Operatie de foraj*

0-25
317.5
definitiva PVC
filtranta PVC
4.
Diametru exterior al coloanei
mm
160
5.
Lungime coloana definitiva
m
25
6.
Lungime coloana filtranta
m
5
7.
Intervale cimentate
m
0.00-0.10
3
8.
Greutate specifica lapte ciment
Kgf/dm
1.70
9.
Tip filtre
Filtru PVC cu fanta
de 1 mm la lat.
0.5mm
*Operatia de foraj se va executa cu instalatie de foraj uscat mecanic cu trepied
echipata corespunzator pentru adancimi de la 0 la 60m, avand in dotare printre
altele:
Coloane de lucru
Prajini de foraj
Burghie de diferite dimensiuni
Prajina grea cu sapa
Reductii

Forajul nu necesita a fi tubat cu coloana de protectie din teava de otel. Coloana


plina din PVC rigid 160mm, va depasi cota terenului (0.00) cu circa 50cm, incastrata ,
betonata la sol si prevazuta cu capac de protectie corespunzator cu teava de aerisire
conform detaliu prezentat in documentatie tehnica.
Se va cimenta intervalul 0.00 0.10 m. Cimentarea se va realiza prin introducerea
pe langa coloana definitiva a laptelui de ciment. La final coloana plina va fi protejata cu un
masiv de beton simplu(C8/10) 0.60x060m, h=0.30m.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

269

CARACTERISTICI GENERALE ALE TUBURILOR FILETATE DIN PVC RIGID


 durata de viata indelungata: proprietatile fizico chimice ale PVC-ului folosit in
producerea tuburilor filetate garanteaza o viata indelungata in exploatare;
 proprietati dielectrice deosebite : aceste tuburi sunt realizate din materiale
sintetice ce nu sunt afectate de curenti vagabonzi din subsoluri;
 proprietati anticorozive: tuburile sunt protejate impotriva coroziunii provocate de
apa din subteran;
 jonctionare simpla: imbinarea prin mufe filetate de tipul filet exterior-filet interior
permite o asamblare rapida si asigura fara a fi necesara folosirea materialelor de
etansare;
 etansare sigura: garantata de garnituri speciale introduse in imbinari;
 igienice: tuburile si filtrele sunt produse in conformitate cu normele igienicosanitare in vigoare(referitoare la apa potabila);
 rezistenta mecanica: grosimea peretelui capetelor tuburilor asigura o rezistenta
macanica maxima a zonei filetate;
 usurinta in exploatare: greutate redusa a tubului si usurinte de imbinare permit o
manipulare usoara si costuri reduse de manopera.
EXECUTAREA TUBARII
La organizarea si executarea tubarii unui foraj se vor respecta urmatoarele operatii:
- Pregatirea sculelor de foraj
Pentru sustinerea si manevrarea coloanelor se vor folosi in general elevatoare
usoare care trebuie controlate pe parcurs mentinute permanent in stare de functionare.
- Pregatirea instalatiei
Se verifica intreaga instalatie, frana, cablurile, ancorele.
- Pregatirea gaurii de foraj
Pentru a cunoste cu exactitate ce coloane au fost introduse in put, modul de
imbinare, lungimea lor etc., la efectuarea operatiei de forare este obligatoriu sa se incheie
un proces verbal de tubare care sa cuprinda schita coloanei introduse cat si evidenta
fiecarui coloane.
INTRODUCEREA PIETRISULUI MARGARITAR
Cunoscand factorul filtrului (raportul D/d dintre granule si pietris si trecerea cea mai
mica) curba granulometrica a stratului ce urmeaza a se capta si cifra de trecere (procentul
de material grosier din stratul acvifer pe care pietrisul margaritar trebuie sa-l retina si
procentul de material mai fin pe care sa-l lase sa treaca) se vor dimensiona granulele de
pietris margaritar.
In ceea ce priveste grosimea coroanei pietrisului margaritar, conform normelor DIN,
grosimea stratului de pietris variaza dupa marimea bobului de pietris margaritar.
Introducerea pietrisului margaritar se va face prin circulatie in circuit descendent, in
asa fel incat nivelul fluidului in gaura sa fie aproximativ acelasi cu cel din spatial inelar,
evitandu-se aparitia unor denivelari prea mari, care pot duce la papusarea coloanei de
burlane sau daramarea gaurii de sonda.
PUNEREA IN PRODUCTIE A FORAJULUI
Dupa terminarea lucrarilor de foraj si tubare se va trece la operatia de punere in
productie a sondei (numai la forajele echipate cu instalatii de captare si pompare a apei).
Desfasurarea operatiilor se va realiza in etape succesive astfel:
 Decolmatarea sau curatirea sondei si a filtrelor de fluidul de foraj;
 Denisiparea care are rolul de a crea in jurul filtrului un filtru natural, format
din granule mai mari din strat, prin eliminarea partilor mai fine.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

270

Denisiparea asigura:
- marirea permeabilitatii zonei din vecinatatea filtrului ;
- evitarea innisiparii forajului, puntile formate oprind trecerea elementelor fine in
timpul exploatarii;
- marirea razei efective a forajului si implicit a debitului ce poate fi pompat din
putul forat;
Pomparile pentru denisipare se vor executa in functie de granulometria stratului
acvifer.
In cazul nisipurilor grosiere si a pietrisurilor, pomparile de denisipare pot incepe cu
denivelarea cea mai mare.
In cazul stratelor acvifere formate de nisipuri fine, pomparea de denisipare se
recomanda sa se faca cu debite reduse.
Pe masura ce apa s-a limpezit pentru un debit dat si denivelarea corespunzatoare ,
se trece la un debit mai mare, respectiv o denivelare mai mare, dar denivelarea nu va
depasi 1/3 din H (coloana de apa din foraj).
Se vor efectua trei trepte de pompare. In timpul efectuarii unei trepte, pomparea
trebuie sa se faca la o denivelare stabilizata pentru un debit dat. Aceasta se stabileste
practic atunci cand trei masuratori la un interval de cel putin o ora, indica aproximativ
acelasi nivel hidrodinamic pentru un debit dat, adica se realizeaza un regim de pompare
constant.
Dupa efectuarea pomparii pentru treapta cea mai mare, se va urmari si timpul de
revenire al apei la nivelul hidrostatic initial, notandu-se periodic nivelul la care a revenit
apa, pana se ajunge la nivelul hidrostatic.
In urma realizarii tuturor operatiilor de punere in functiune a forajului: desnisipare,
decolmatare si teste hidrologice se va obtine apa limpede fara particule de nisip.
La punerea in functiune recomandarile constructorului din procesele verbale de
predare se vor respecta.
ALTE PRECIZARI
La predarea forajului catre beneficiar, coloana definitiva se va proteja cu un capac
de protectie.
In cartea tehnica a forajelor se vor evidentia:
- procesele verbale de predare a amplasamntului;
- situatiile de lucrari;
- procesele verbale de tubare ( lucrari ascunse);
- coloana litologica reala, diagrafiile geofizice si acviferele captate, rezultate din
corelarea acestora;
- rezultatele pomparii experimentale (debit, debit specific, nivele, raza de
influenta, etc.)
- buletinele de analiza fizico-chimica a apei captate;
- instructiuni de folosire si intretinere a forajelor;
- alte procese verbale.
NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA SI SU
In expoatare se va respecta Regulamentul privind protectia si igiena muncii In
constructii, elaborat de MLPAT conform Ordinului nr. 9/N/15.03.1993, Legea protectiei
muncii nr. 90/1996 a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si Norme generale de
protectia muncii eliberate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Sanatatii
1996.
La intocmirea documentatiei s-au prevazut datele tehnologice obligatorii, pentru ca
lucrarea sa poata fi executata cu respectarea tuturor masurilor privind protectia muncii.
La proiectare s-au prevazut solutii si materiale, care nu favorizeaza declansarea
incendiului In timpul executiei .
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

271

La montajul si asamblarea conductelor de otel se vor respecta prevederile Ordinului


nr. 15/1999 pentru conductele din otel Imbinate si asamblate prin sudura electrica.
Categoria de importanta a lucrarii este C - constructii de importanta normala si nu
necesita urmarirea comportarii in timp.
Cerinta de calitate este corespunzatoare nivelului minim de performanta A1(A11), B9
si Is din HG925/95.
3.4.12.

Memoriu tehnic sistem de irigatii

Propuneri de lucrari SISTEM DE IRIGATII


Obiectivele proiectului urmaresc :
- asigurarea de zone verzi si spatii de agrement pentru populatia Municipiului
Ploiesti
- marirea zonei de spatii verzi si locuri de agrement va fi astfel, de la 6,98 mp/loc
la 9,31 mp/loc.
- completarea cu toate categoriile de spatii verzi si asigurarea continuitatii
sistemului de spatii verzi in teritoriul periurban.
- mentinerea zonelor verzi amenajate prin irigarea acestora in perioadele
secetoase.
- solutii de asigurare a necesarului de apa pentru spatiile verzi.
Compozitie specii
Suprafata efectiva de amenajat ca zona verde este de 320 542 mp si se compune
din spatiile libere de alte ocupatii, conform bilantului teritorial din planul general , 298 338
mp, la care se adauga parte din categoria zone verzi situate pe conducte subterane, 22
204mp.
Vegetatia, alcatuita din arbori si arbusti, plante erbacee decorative, liane, trandafiri
flori si peluze de gazon, este menita sa indeplineasca funciile ecologice, sociale si estetic
peisagistice atribuite zonelor verzi.
Compozitia arhitectural peisagistica concretizeaza urmatoarele aspecte:
- subimpartirea terenului in spatii cu predominante specifice anotimpurilor ca
vegetatie;
- crearea unor bariere antifonice si antipoluare la periferia parcului;
- mascarea liniei de termoficare si a unor constructii si incinte;
- separarea vizuala si fonica a unor dotari si amenajari (spatii de joaca si de
agrement, sport).
Din punct de vedere al structurarii parcului in unitati de amenajare, se evidentiaza
spatii verzi situate pe conducte si sectoare de spatii cu predominante specifice
anotimpurilor ca vegetatie, astfel:

Spatii
verzi
U.M
peste
conducte

Plantatii

Suprafata
%

mp

Suprafete de spatii verzi pe anotimpuri

primavara

vara

toamna

iarna

total

22 204

73 500

46 580

78 120

298 338

7%

23%

14,5%

24,3%

100
138
31,2%

Total
general
Spatii
verzi
320 542
100

Din punct de vedere al structurii vegetatiei, aceasta se compune din:


Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

272

In
participa
astfel :

Arbori,dispusi in aliniamente, solitari si grupati;


Arbusti, dispusi in carduri vii,solitari si grupati;
Liane;
Trandafiri;
Graminee decorative;
Flori perene;
Flori anuale;
Gazon(peluze)
bilantul teritorial al parcului, din suprafata totala de 544 726,33 mp, spatiile verzi
in proportie de 58,84% ;diversele categorii de plantatii ocupa suprafete estimate
Nr.
crt.
1
2
3
4

Categorii de plantatii

mp

Arbori foiosi si rasinosi


Arbusti foiosi si rasinosi
Trandafiri;Graminee decorative;Flori
Gazon
Total suprafete spatii verzi

128 217
54 492
7 402
294 015
320 542

40
17
2,3
91,8

Partial zona conductelor subterane care pe 80% din suprafata se va acoperi cu


pietris va fi amenajata, sub forma de intarsii, adiacente aleilor ce le traverseaza, cu arbusti
taratori din specii foioase si rasinoase, ierburi decorative si gazon.
Suprafata peluzelor de gazon se estimeaza a fi de de 294 015 mp 92%, din
totalul suprafetei de spatii verzi si 54% din suprafata totala a parcului si reprezinta covorul
verde pe care se reliefeaza vegetatia (sub arbori, in jurul arbustilor si amenajarilor florale)
Dimensionarea sistemului s-a facut pentru asigurarea urmatoarelor norme de
udare:

- pentru gazon 30 l/m2 saptamanal;


- pentru flori 10-15 l/m2 la 3 zile;
- pentru arbusti 10-20 l/ arbust saptamanal, in functie de marimea arbustului;
- pentru arbori 20-50 l/arbore saptamanal, in functie de marimea arborelui.
Modul de asigurare a necesarului de apa
Necesarul de apa va fi asigurat in functie de tipul speciei astfel:
- Arborii: Udare manuala din cisterna cu apa
- Arbustii: Udare manuala din cisterna cu apa
- Lianele: Udare manuala din cisterna cu apa
- Trandafirii: Udare manuala din cisterna cu apa
- Gramineele decorative: Udare manuala din cisterna cu apa
- Florile, perene, anuale si bienale: Udare manuala din cisterna cu apa
- Gazonul: Sistem de irigatii prin aspersiune

Dimensionarea necesarului de irigare


Climatul local este unul dintre factorii principali care influenteaza necesarul de apa
pentru a mentine cresterea normala a plantelor. Necesarul de apa include: apa pierduta
prin evaporare in atmosfera din sol, si de la suprafata solului, si prin transpirare, care
reprezinta cantitatea de apa folosita de plante. Combinatia acestora este
:evapotranspiratia (ET).
ET0 reprenzinta media de apa folosita pentru plante intr-un anumit climat. ET0 este
inmultit cu un coeficient de cultura a plantelor pentru a obtine coeficientul ET pentru o

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

273

planta specifica sau gazon. In etapa de proiectare, proiectantul furnizeaza un sistem de


irigatii care poate atinge coeficientul ET in sezonul de vara.
In tabelul de mai jos, cele trei categorii indica ce temperatura are influenta asupra
necesarului de apa. Cu cat climatul este mai arid, cu atat mai mare este pierderea de apa.
Alti factori majori sunt umiditatea si viteza vantului. Daca aerul este umed, evaporarea va
fii mai mica comparativ cu un climat cu acceasi temperatura medie, dar cu aer uscat.

Climat

mm/zi

Rece-umed

3-4

Rece-uscat

4-5

Cald-umed

4-5

Cald-uscat

5-6

Arid-umed

6-8

Arid-uscat

8-11

Rece sub 210C media de temperatura vara


Cald intre 210C si 320C
Arid peste 320C
Umed peste 50% media umiditatii relative vara (uscat sub 50%)
In tabel, un climat Rece-umed ET se afla in gama de necesar de apa pe zi de 3
pana la 4 mm. La climatul Arid-uscat are un necesar de 8 pana la 11 mm pe zi. Aceste
numere sunt estimari aproximative pentru aceste tipuri de climate pentru o zi de vara
medie.
Un sistem de irigare va fii intotdeauna proiectat in cazul cel mai nefavorabil (vara,
cand temperatura este la valoarea cea mai ridicata, iar umiditatea este foarte scazuta ).
Tipul de sol
Solul absoarbe si retine apa ca un burete. O anumita textura si volumul de sol vor
retine o anumita cantitate de umiditate. Ritmul de absorbire al solului va influenta tipul de
precipitatii si al sprinker-ului ce va fi utilizat. Abilitatea solului de a retine umiditatea, si
cantitatea de umiditate retinuta, va afecta major programul operational de irigare.
Solul este format din nisip, aluviuni si particule de argila, procentajul acestor trei
particule determina tipul de sol si textura solului. Datorita faptului ca procentajul acestora
difera, exista un numar nelimitat de tipuri de sol.
In tabelul de mai jos sunt caracteristicile celor trei tipuri mari de sol.
Tipul de
sol
Nisip

Argila

Textura solului
Textura aspra

Aspru moderat

Componentele
solului

Viteza de absorbtie

Retentia
apei

Drenare
Eroziune

Nisip

Foarte mare

Foarte mica

Eroziune mica

Argila-nisip

Mare

Mica

Drenare buna

Lut-nisip

Mediu-mare

Mediu-mic

Eroziune mica
Drenare buna

Lut fin

Mediu-mare

Mediu-mic

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

274

Textura medie

Textura
fina

Lut

mediu-

Textura fina

Lut foarte fin

Mediu

Mediu-mare

Drenare medie

Lut

Mediu

Mediu-mare

Drenare medie

Lut-namol

Mediu

Mediu-mare

Drenare medie

Namol

Mediu

Mediu-mare

Drenare medie

Lut argilos

Mediu-mic

Mare

Nisip-lut-argila

Mediu-mic

Mare

Lut-namol-nisip

Mediu-mic

Mare

Nisip-lut

Mic

Mare

Drenare
Eroziune mare

Una dintre diferentele majore intre diferitele tipuri de soluri este felul in care absorb
si retin apa. Actiunea capilara este forta cea mai importanta ce ajuta la imprastierea apei
orizontal prin sol. Gravitatia si capilaritatea influenteaza miscarea pe verticala.
Apa higroscopica apa care este retinuta puternic in sol si nu poate fi folosita de
catre plante;
Apa capilara apa care este retiunta in porii solului si care poate fi folosita de catre
plante;
Apa gravitationala apa care se dreneaza rapid din sol si nu este folosita de catre
plante;
Punctul permanent de ofilire reprezinta granita dintre apa capilara si apa
higroscopica, datorita faptului ca apa higroscopica nu este folosita de plante, nivelul
constant de umiditate sub punctul permanent de ofilire va duce la moartea plantelor.

Saturare

Apa gravitationala

Capacitatea terenului
Apa disponibila

Apa capilara

Punctul permanent
de ofilire
Apa higroscopica

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

275

Zona maxima de udare arata relatia dintre miscarea apei pe verticala si orizontala
in sol pana la diametrul maxim de udare. Odata ce diametrul maxim a fost atins, miscarea
apei va fi in jos, formand traditionalele profile morcov, ceapa si ridiche .
Sortimente de material dendrofloricol
Astfel, se propune achizitionarea unor arbori de talie foarte mare(T.F.M), cu
diametrul tulpinii de 11-15cm si inaltimi de 3 4m si inaltimi de 3 4,5 m; arbori de talie
mare(T.M), cu diametrui < 10 cm si inaltimi pana la 3m;vegetatie de dimensiune medie si
mica(arbusti inalti, medii, mici si taratori, trandaffiri, erbacee decorative si flori).
Pe ansamblu rezulta, pe sortimente, urmatorul necesar de material de plantat:
Nr.
Sortimente material dendro-floricol
U.M
Cantitati
crt.
0
1
2
3
Foiosi
buc
74
1
Arbori T.F.M (diam. 11 15 cm)
Rasinosi
buc
68
Foiosi
buc
1 982
2
Arbori T.M (diam. < 10 cm)
Rasinosi
buc
1 1o8
Foiosi
buc
4 983
3
Arbusti cu balot
Rasinosi
buc
6 772
Arbusti de talie medie garduri
4
vii
Foiosi
buc
37 994
5
Liane
buc
140
6
Trandafiri
buc
7 000
7
Graminee decorative
buc
5 862
8
Erbacee perene
buc
4 921
9
Flori anuale si bienale
buc
74 000
10
Gazon
mp
294 015

Componenta Sistemul de irigatii


Sistemul de irigatii consta in urmatoarele componente:
- Sistem de captare a apei
- Sistem de punere sub presiune
- Sistem de filtrare a apei
- Sistem de distributie a apei
- Sistem de udare
Sistem de captare a apei
Apa necesara pentru irigarea spatiilor verzi va fi captata din lacul artificial amenajat
in incinta.
Sistemul de captare consta in instalarea unei prize de apa unde vor fi instalate
piesele de aspiratie ale pompelor.
Sistemul de captare este proiectat astfel incat sa evite degradarea impermeabilizarii
sintetice a lacului artificial si antrenarea in exces a materialului in suspensie prezent pe
fundul lacului.
Sistemul de distributie a apei
Testul aspersoarelor pentru determinarea curbei de distributie este urmatorul (fig.2)
:
- aspersorul este montat, iar la intervale regulate sunt pozitionate recipiente in
raza de acoperire preconizata;
- aspersorul este pornit pentru o perioada predeterminata de timp;
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

276

apa din fiecare recipient este ulterior masurata pentru a determina cat de bine
este apa distribuita pe raza de actiune.

11

12

(m )

fig.2

Intelegerea curbei de distributie a aspersorului ajuta la determinarea tipului de


duza si a presiunii necesare pentru o eficienta sporita.
Coeficientul de planificare
Coeficientul este calculat pentru aspersoarele suprapuse. Calculul poate fi realizat
teoretic sau folosind masuratorile din teren cu un sistem existent de irigare. Coeficientul de
planificare este media adancimii apei din recipiente impartit la adancimea apei din
recipientul cu cea mai putina apa. Coeficientul de planificare de 1.15 este considerat
excelent. Graficul rezultat ar trebui sa arate ca o panta de 300. Raza maxima a
aspersoarelor va fi determinata de catre recipientul care nu contine apa.
Zona ce se afla sub 60% din raza aspersoarelor (fig.3) este in general suficienta
pentru a iriga fara a fi nevoie de suprapunere , dupa aceasta linie de 60% cantitatea de
apa , diminuandu-se cu distanta , devine din ce in ce mai ineficienta. Distanta maxima
recomandata este : 60% din raza maxima sa intalneasca 60% din raza maxima a
aspersorului invecinat (fig.4) , astfel 40% din fiecare aspersor este suprapus ajutand la
acoperirea celuilalt aspersor. Cea mai utilizata metoda este de suprapunere la 50% din
raza maxima (fig.5), acolo unde sunt vanturi puternice va fi necesar asezarea pana la 40%
din raza maxima. Cand asezarea aspersoarelor este intinsa, gazonul va avea locuri
uscate in zona de spatiere. Aceste zone uscate vor fi de culoare verde deschis, galbui sau
zone cu plante uscate. Cand sistemul este instalat si apare aceasta problema de
spatiere, proprietarul deseori uda excesiv restul zonelor neacoperite, incercand sa
acopere lipsa apei din aceste zone slabe.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

277

R aza 60%

fig.3

6 0 % d in d ia m e tru

6 0 % d in ra z a

6 0 % d in ra z a

fig.4

50%

fig.5

Dupa ce proiectantul alege tipul de echipamente, spatierea adecvata este urmatorul


pas critic. Informatia din teren va determina ce tip de model va fi necesar pentru arcele de
acoperire.
Exista trei tipuri de spatiere a aspersoarelor si un numar de variatii pentru
adaptarea acestor tipare pentru situatii speciale.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

278

Modelul tip patrat cu laturile egale intre locatia celor patru aspersoare, este folosit
pentru irigarea zonelor ce sunt de forma patrat, sau care au unghiuri de 900. Tipul de
asezare patrat este cel mai slab din punct de vedere al acoperirii.

70%
50%

fig.6

Zona slaba in spatierea patrat este provocat de distanta diagonala intre


aspersoare, aceasta distanta este de 70% acoperire, si va creea o zona slaba in centru,
vantul poate muta aceasta zona si caldura din vara poate mari aceasta zona (fig.6).
Pentru a minimiza problemele datorate vantului, spatierea apropiata (va rezulta in mai
multe aspersoare ) este recomandata, depinzand de severitatea conditiilor de vant.
Recomandarea pentru vant slab este spatierea de 55%. Pentru proiecte cu vanturi
puternice, spatierea va trebuie redusa dupa cum urmeaza:
Pentru zone cu vant de

Spatiere maxima

0-5 km/h
6-11 km/h
13-19 km/h

55% din diametru


50% din diametru
45% din diametru

Zona slaba

fig.7

Modelul tip triunghi (fig.8) este folosita in general in zonele de forme neregulate.
Tipul de triunghi echilateral , unde aspersoarele sunt asezate la distante egale unele de
altele are unele avantaje fata de modelul patrat. In majoritatea cazurilor aspersoarele pot

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

279

fi amplasate la distante mai mari decat in modelul patrat. Aceasta distanta suplimentara
deseori semnifica faptul ca va fi nevoie de mai putine aspersoare in proiect.

L= S x .866

fig.8

Dimensiunile de spatiere sunt de obicei notate cu S si L.


S distanta intre aspersoare
L distanta intre randurile de aspersoare
Spatierea in modelul triunghi echilateral va fi aleasa in functie dupa cum urmeaza:
Pentru zone cu viteze ale vantului de
0-5 km/h
6-11 km/h
12-19 km/h

Spatierea maxima
60% din diametru
55% din diametru
50% din diametru

Modelul de tip rectangular (fig.9) are avantajul de a putea fi amplasat in zone cu


vant puternic si poate fi adaptatat in zone cu margini drepte. In fiecare caz din urmatorul
grafic , lungimea modelului ramane la 60% , pe cand distanta impotriva vantului descreste
pentru a combate vitezele:
Pentru zone cu viteze ale vantului de
Spatiere maxima
0-5 km/h
L = 60% din diametru
S = 50% din diametru
6-11 km/h
L = 60% din diametru
S = 45% din diametru
13-19 km/h
L = 60% din diametru
S = 40% din diametru

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

280

fig.9

Combinarea diferitelor modele mentionate pana acum pot fi folosite in aceeasi zona
a proiectului pentru adaptarea la conditii speciale. Daca proiectantul pozitioneaza
aspersoare pentru o peluza , de expemlu , si ajunge intr-o zona cu arbusti , poate modifica
forma din patrat in paralelogram putin inclinat , sau o forma triunghiulara pentru a obtine
gradul de acoperire necesar. Dupa pozitionarea aspersoarelor pentru a ocoli sau a trece
prin zona cu obstacole , proiectantul poate reveni la forma de spatiere initiala.
Pentru proiectele cu margini curbe, tiparul inclinat permite modificarea gradata de la
o forma triunghiulara sau patrata la un paralelogram, si apoi la o forma triunghiulara si
inapoi daca este necesar. Modificand tiparul pentru a mentine necesarul de spatiere de-a
lungul marginii curbe, proiectantul evita aglomerarea aspersoarelor in lungul curbei, si
marind spatierea in afara curbei.
Daca proiectantul cunoaste debitul de apa pe zi necesar pentru irigarea plantelor ,
urmatorul lucru ce trebuie cunoscut este cantitatea de apa folosita pentru irigare.
Cantitatea de precipitatii a aspersoarelor selectata , trebuie sa fie calculata astfel
incat sa nu depaseasca ritmul de captare al solului , si daca cantitatea de apa corespunde
necesarului de irigare.
Formula pentru calculul cantitatii precipitatiilor medii necesare este :
PR =

1000 m3/h [aplicat zonei]


S L

unde,
PR precipitatie medie pe ora in mm
1000 constanta de transformare
m3/h totalul de m3/h aplicat de aspersoare
S spatierea aspersoarelor
L spatierea randurilor de aspersoare

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

281

Circuitul aspersoarelor
Vanele trebuie sa fie accesibile pentru mentenanta si service. Vanele montate in
pamant trebuie adapostite in camine de vane si nu ingropate direct in pamant.
Vanele si/sau caminele de vane trebuie pozitionate in locatii care nu intervin in
traficul normal sau in folosinta zonei .
Vanele manuale trebuie pozitionate unde proprietarul sistemului le poate accesa
pentru folosire , dar nu in zonele unde aspersoarele pot uda utilizatorul.
Unde este posibil , vanele ce deservesc un grup de aspersoare trebuie sa se afle in
centrul grupului pentru a echilibra debitul si diametrul conductei laterale.
In mod normal , o vana trebuie sa fie de acelasi diametru ca si linia laterala a apei
care o deserveste. Chiar si in conditii speciale , vana nu trebuie dimensionata mai mult
decat o dimensiune nominala mai mica sau mai mare decat cel mai mare diametru lateral.
Circuitul in linie dreapta (fig.10) unde vana este pozitionata la sfarsitul circuitului ,
este cel mai optim din toate tipurile de circuite. Portiunea de conducta ce deserveste toate
aspersoarele are dimensiunea cea mai mare.

#1

#2

#3

fig.10
Circuitul divizat lateral (fig.11) unde vana este pozitionata in centru liniei de
aspersoare, are cateva avantaje fata de circuitul in linie dreapta. Debitul total al circuitului
este impartit la doi, acest lucru duce la reducerea diametrului conductei si echilibrarea
pierderii de presiune pe circuit.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

282

#1

#2

#3

fig.11
Chiar si doua randuri de circuite de aspersoare pot fi impartite pentru a reduce
variatiile de presiune , echilibrarea debitului si reducerea diametrului conductelor.
Calculul timpului de operare
Procesul de testare a compatibilitatii sistemului este de a determina timpul zilnic de
udare (in minute) , fiecare circuit va trebui eventual sa satisfaca necesarul de irigare
saptamanal. O formula simpla poate fi aplicata pentru fiecare tip de circuit , formula este
urmatoarea :
OT =

I 60
PR DA

unde,
OT timpul de operare al circuitului in minute pe zi
I Necesarul de irigare al sistemului in mm pe saptamana in cazul cel mai defavorabil
PR Precipitatiile circuitului in mm pe ora
DA zile disponibile pentru irigare pe saptamana
Tehnologia de executie a sistemului de irigatii
Executarea lucrarilor de sapatura va incepe prin trasarea lucrarilor pe teren si
pregatirea traseului conductelor.
Realizarea retelelor de irigatii se va face respectand urmatoarele operatiuni:
- pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului si amenajarea acceselor dea lungul traseului, pentru aprovizionarea si manipularea materialelor utilizate);
- marcarea traseului si fixarea de repere in afara amprizei lucrarilor, in vederea
executiei lucrarilor;
- receptia, sortarea si transportul conductelor si a celorlalte materiale legate de
executia lucrarilor;
- saparea transeelor (mecanic si manual, conform indicatiilor din proiect);
- pregatirea patului de pozare a tuburilor (conductelor);
- lansarea cu atentie, cu utilaje specializate a tuburilor necesare;
- curatirea mufelor si capetelor drepte, centrarea tuburilor si ungerea garniturilor
conform indicatiilor furnizorului de conducte;
- mufarea conductelor;
- umplerea partiala a transeelor cu pamant;
- executia caminelor de vizitare (daca este cazul);
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

283

inchiderea la capete a fiecarui tronson la care se face proba de etanseitate sau


proba de presiune pentru conductele de apa;
- inlaturarea defectiunilor (in cazul pierderilor de apa peste norma admisa) si
refacerea probei;
Receptia generala a conductei.
Saparea santurilor incepe conform unui grafic detaliat al executiei si pozarii
conductei, intocmit de executant pe baza posibilitatilor reale de lucru ale santierului.
Executarea sapaturilor transeelor cu pereti verticali se face cu sprijinirea peretilor
tinand seama de prescriptiile STAS 2915, asigurandu-se astfel impiedicarea fenomenelor
de alunecare a terenurilor si surparea malurilor.
Tehnologia de executie a sprijinirilor de mal este urmatoarea:
- pregatirea materialelor pentru executarea sprijinirii;
- asezarea dulapilor orizontali la distante de 0.20 m sau alaturati (in cazul
terenurilor putin coezive);
- asezarea dulapilor verticali la distante de 1.00 1.50 m, iar spraiturile la distante
de 0.70 0.80 m;
- dupa adancirea transeei cu cca. 0.70m se aseaza un nou rand de dulapi
orizontali apoi, dulapi verticali si spraiturile si asa mai departe;
- dupa executarea lucrarilor din interiorul transeei, sprijinirile vor fi demontate in
ordine inversa montarii acestora.
Demontarea sprijinirilor orizontale se face de jos in sus, cate un dulap de pe fiecare
parte, pamantul batandu-se in straturi de 20 cm, pe masura astuparii transeei.
Saparea ultimilor 20 cm (respectiv 50 cm, in terenuri macroporice) pentru realizarea
adancimii prevazute in profilele longitudinale, se executa cu cel mult 24 ore inainte de
lansarea conductei in sant.
Pentru cablurile sau conductele intalnite pe traseul sapaturii, executantul va lua
masuri de protectie respectiv de sprijinire acestor instalatii.
Executia propriuzisa a retelelor de irigatii se va executa in conformitate cu
prescriptiile din caietele de sarcini din documentatia tehnica.
La terminarea lucrarilor de montaj, inainte de executia umpluturilor finale, se va
efectua proba de presiune/etanseitate pentru retelele de irigatii, conform prevederilor
caietului de sarcini si normelor in vigoare. Rezultatele probelor se consemneaza intr-un
proces verbal care face parte integranta din documentatia necesara la receptia preliminara
si definitiva a constructiei.
La receptie va participa in mod obligatoriu, in calitate de membru, un delegat al
unitatii care urmeaza a asigura exploatarea si intretinerea retelei.
Inainte de a aplica proiectul pe teren, antreprenorul va studia documentatia in mod
amanuntit, avand obligatia ca in termen de cel mult 10 zile sa aduca la cunostinta
proiectantului eventualele nepotriviri fata de situatia din teren.
Calitatea lucrarilor
Lucrarile s-au proiectat astfel incat la executie sa corespunda cu prescriptiile din
Legea 10/95 si regulamentele aprobate prin HG 766/97, 272/94, 273/94 privind calitatea
lucrarilor in constructii. In conformitate cu HG 766/97 s-a stabilit categoria de importanta a
lucrarii, C normala, calitatea asigurandu-se dupa modelul 3.
Proiectul va respecta prevederile exigentelor de calitate din Legea 10/1995 art.5 si
HG 925/1995 si anume:
- A1(A11) Rezistenta si stabilitatea la sarcini statice, dinamice inclusiv la cele
seismice pentru constructii edilitare si gospodarie comunala.
- B9 Privind siguranta si exploatare pentru constructii edilitare si gospodarie
comunala.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

284

3.4.13.
Caiet de sarcini sistem de irigatii
Prezentul caiet de sarcini se va citi impreuna cu instructiunile date de furnizorul
conductelor pentru:
- Transportul conductelor si fitingurilor din polietilena;
- Stocarea si manipularea lor la locul de punere in opera;
- Pregatirea conductelor, fitingurilor si garniturilor pentru montare;
- Lansarea in sant si montarea propriu-zisa a conductelor cu mansoane
electrosudabile, flanse, etc.;
Instructiuni pentru conditii speciale de montaj (in functie de calitatea terenului de
fundatie, nivelul apei freatice, actiuni corozive, etc.).
- Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip
de conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor
specialisti de la firma furnizoare.
- Tuburile si racordurile din mase plastice ofera numeroase avantaje utilizatorilor
din domeniul lucrarilor de alimentare cu apa si de canalizare, in comparatie cu
materialele de constructie clasice (fonta, otel, azbociment, etc.), fiind folosite in
sistemele de transport al apei de circa 40 ani.
Durata de viata a conductelor din polietilena este previzionata la minim 50 ani.
Tuburile din polietilena se caracterizeaza prin greutate redusa, elasticitate mare,
rezistenta chimica, proprietati termoplastice si rezistenta la uzura prin abraziune.
La alegerea acestui material s-a avut in vedere comportamentul bun al conductelor
si armaturilor la presiuni inalte, usurinta la montaj, manevrare, transport si depozitare,
precum si asigurarea unor conditii de buna functionare in timp.
Montajul si executia lucrarilor din tuburi de polietilena este obligatoriu sa se faca de
catre unitati de constructii profilate pe astfel de lucrari si dotate cu utilaje si personal
specializat.
Pentru realizarea unor lucrari de calitate si intr-un timp optim este necesara
specializarea personalului unitatii constructoare de catre firma furnizoare de material,
precum si procurarea utilajelor specifice indicate de catre firma furnizoare.
Unitatea de constructii ce va asigura montajul raspunde de alegerea corecta a
procedeelor tehnologice de executie, in conformitate cu prescriptiile republicane de
protectie a muncii, precum si de calitatea executiei si respectarea prescriptiilor impuse de
furnizorul de polietilena.
Firma furnizoare va fi aleasa in urma unei licitatii publice.
Beneficiarul va prezenta lista furnizorilor agreati si va stabili, in caietul de sarcini
pentru licitatie, conditiile si modul de prezentare a ofertei furnizorilor de polietilena.
Producatorii de tuburi, racorduri si piese speciale din polietilena vor anexa
specificatiile tehnice de respectare a:
- ISO 138/SC2 Standard international cu proprietatile tevilor de polietilena utilizate
pentru conductele de apa ingropate si neingropate. Gama de dimensiuni:
63200 mm; Gama de presiuni: 6 bar
- ISO 161/1 Tevi termoplastice pentru transportul fluidelor. Diametre exterioare
normale.
- ISO 1167 Tevi din materiale plastice pentru transportul fluidelor. Determinarea
rezistentei la presiunea interioara.
- ISO 4065 Tevi termoplastice. Tabelul grosimii peretilor.
- ISO 12162 Rezistenta la variatie pe termen lung a presiunii interioare.
- ISO 4022/90 Tevi din material plastic. Diametre normale, presiuni normale si
grosimi de perete pentru tevile de presiune destinate conductelor ingropate.
Tehnica montarii in santuri deschise a conductelor din polietilena
Tehnica montarii in santuri deschise a conductelor din polietilena comporta
urmatoarele faze si operatiuni:
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

285

Faza premergatoare
Pregatirea traseului conductei (eliberarea terenului si amenajarea acceselor de-a
lungul traseului pentru aprovizionarea si manipularea materialelor).
Marcarea traseului si fixarea de repere in afara amprizei lucrarilor, in vederea
executiei lucrarilor.
Verificarea existentei cantitatilor de conducte si a sortimentului de piese pe
dimensiuni
Receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de executia
lucrarilor.
Faza de executie
Inlaturarea imbracamintii de suprafata pe toata latimea traseului.
Saparea transeelor (manual sau mecanizat, conform indicatiilor din proiect).
Pregatirea patului de pozare a tuburilor.
Lansarea in sant cu utilaje specializate a materialului necesar de montat.
Curatirea capetelor drepte, centrarea tuburilor sau montarea garniturilor conform
indicatiilor furnizorului.
Realizarea tuturor ansamblurilor prin sudura cap la cap si/sau montarea pieselor
speciale prin electrofuziune, conform schemei de montaj indicate de furnizor.
Umplerea partiala a transeei cu pamant (lasand mansoanele sau zonele de sudura
descoperite).
Faza de probe si punere in functiune
Executarea inchiderii la capete a fiecarui tronson la care se face proba de presiune.
Prevederea pieselor de la capetele amonte si aval, necesare probei de presiune ale
tronsonului la care se face proba, cu toate accesoriile necesare (robineti, manometru,
etc.).
Efectuarea probei de presiune, executata in conformitate cu normativele in vigoare
cu privire la presiunea de incercare, pierderile de presiune admisibile, etc.
Inlaturarea eventualelor defectiuni si refacerea probei.
Executarea umpluturilor, refacerea terenului si imbracamintii rutiere.
Legarea tronsoanelor.
Proba generala a conductei si punerea in functiune la presiunea de regim si
verificarea capacitatii de transport.
Spalarea cu apa curata a conductelor in interior.
Receptia generala a conductei.
Prezentul caiet de sarcini include si standardele, normativele (romanesti si
internationale), instructiunile privind executia terasamentelor, a sprijinirii, a montarii
tuburilor din polietilena, a sudarii tuburilor probelor de presiune, protectiei muncii pe
perioada executiei, etc.
Lucrari preliminare
Inainte de a incepe lucrarile de pozare, antreprenorul, pe baza proiectului de
executie, trebuie sa procedeze la operatiile de pichetaj si de jalonare care permit:
- sa se materializeze pe teren traseul si profilul in lung al conductei;
- sa se stabileasca pozitia tuturor lucrarilor ingropate existente, cum ar fi: retelele
de canalizare, termoficare, cabluri electrice si telefonice, conducte de gaze, etc.
Pentru o reperare precisa, antreprenorul va efectua sondaje de recunoastere
perpendicular pe traseele conductelor indicate in planurile proiectului. La reperarea
acestora, beneficiarul va solicita prezenta detinatorilor retelelor respective si va obtine
acceptul pentru executie.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

286

Antreprenorul trebuie sa se asigure de concordanta intre ipotezele definitive la


nivelul proiectului si conditiile de executie ale lucrarilor. In cazul in care anumiti parametri,
cum ar fi natura solului, conditiile de pozare, panta terenului, etc. sunt in discordanta cu
prescriptiile proiectului, trebuie sa fie informati proiectantul general si beneficiarul.
Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in
punctele caracteristice (la coturi in plan vertical si orizontal, in varfurile de unghi, la
tangentele de intrare si iesire din curbe, in axul caminelor, in punctele de intersectie cu
alte conducte si la bransament).
Reperele amplasate pe ax vor avea 2 martori amplasati perpendicular pe axa
traseului, la distante care sa nu permita degradarea in timpul executarii sapaturilor,
depozitarii pamantului, sau din cauza circulatiei.
Este obligatorie respectarea cotelor de pozare din proiect.
Pentru pozarea tuburilor din polietilena se utilizeaza in mod frecvent trei metode de
trasare:
- cu jaloane de nivel (teuri);
- cu utilizarea nivelei (cu luneta);
- cu laser (la santiere importante).
Jaloanele de nivel sunt folosite in seturi de 3 bucati, din care 2 cu marcaj simplu alb
si 1 cu marcaj dublu rosu si alb. Setul de jaloane da posibilitatea de a determina cotele
punctelor intermediare pe un tronson caruia i se cunosc doar cotele punctelor extreme.
Utilizarea nivelei da posibilitatea de a stabili cota diferitelor puncte ale generatoarei
superioare a conductei fata de o cota de nivel luata ca origine. Aceasta origine este
marcata pe un jalon sau reper de nivelment. Cunoscand panta si lungimea unui tub, este
usor sa se calculeze cotele prevazute ale diferitelor puncte ale conductelor.
Pe santierele importante se utilizeaza aparate cu laser. Laserul emite un fascicul de
lumina rosie intens si precis localizat, care serveste de referinta in directie si in panta.
Raza este vizualizata pe o tinta sub forma unei pete luminoase. Tinta poate fi plasata fie
pe tub, fie pe un jalon. Reglajul consta in a plasa pata rosie in mijlocul tintei. Metoda
prezinta urmatoarele avantaje:
- siguranta obtinerii unei pante si a unei directii precise;
- corectarea fluidului transeei cu rapiditate si precizie, deoarece adancimea
minima este controlata in permanenta, evitand compensarile in adancime cu
materiale de umplutura costisitoare.
Executia transeei
Pe traseele pozate in carosabil sau trotuare imbracamintea este dezafectata sau
decopertata la dimensiunile prevazute in proiect.
Resturile provenite din demolarea imbracamintilor asfaltice sau din beton se
evacueaza inainte de efectuarea sapaturii.
Atunci cand trebuie sa se sape transeea sub o cale de circulatie, se recomanda, in
primul rand, sa se decupeze drumul pe ampriza transeei, cu ajutorul unui ciocan
pneumatic sau cu mijloace manuale, pentru ca sa nu se degradeze zonele invecinate.
Transeele trebuie sa fie executate pe traseul si cu latimea, panta si adancimea
indicate in proiect. In general, la conductele sub presiune pantele pot urmari conturul
terenului existent, cu conditia mentinerii unor pante constante intre punctele de golire si de
aerisire.
Sprijinirea peretilor sapaturii se face conform prevederilor din proiect, cu
recomandarea ca elementele de sprijinire sa fie astfel alese incat sa permita o montare
usoara a elementelor pe conducta, fara pericol de prabusire a malurilor.
In timpul executiei transeei se va avea grija sa se asigure stabilitatea peretilor, prin
sprijiniri, si sa nu se creeze depozite de debleuri langa sapatura. In plus, se vor indeparta
pietrele mari de pe marginea transeei, astfel incat sa se evite caderea lor accidentala pe
conductele deja pozate.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

287

Se recomanda ca sapatura sa se faca din aval spre amonte (acest lucru permitand
evacuarea apei de pe fundul transeei).
Sectiunea transeelor se alege in functie de consistenta terenului. In terenuri coezive
santurile se pot sapa cu pereti verticali; in proiect s-a propus executarea cu sapatura in
taluz, solutie acoperitoare din punct de vedere al costurilor.
Latimea B a transeei este masurata la nivelul generatoarei superioare a conductei
pozate atat pentru santuri cu pereti paraleli cat si pentru santuri cu pereti inclinati.
Latimea B a transeei, masurata la nivelul generatoarei superioare a conductei, se
alege in functie de diametrul acesteia.
B=D+0,4 m
D=diametrul exterior al tevii (m)
H=adancimea de ingropare a tevii (m)
Santurile se pot clasifica in functie de dimensiunile principale in:
- Transee stramta, cand B 3*D si B < H/2
- Transee larga, cand 10 < B > 3*D si B < H/2
- Val de pamant, cand B H/2 si B 10*D
Aceasta largime va trebui, in general, sa fie suficienta pentru a permite o
compactare corecta a rambleului pe flancurile conductei. In dreptul imbinarilor poate fi
necesar sa se practice, in peretii laterali, niste largiri ale transeei (nise-in cazul imbinarilor
sudate).
In ceea ce priveste adancimea transeei, se recomanda:
Transeele se stabilesc in fiecare punct la adancimea indicata in profilul in lung. In
lipsa unor conditii speciale, adancimea va fi de 1 m deasupra generatoarei superioare a
tubului.
Aceasta inaltime se justifica prin necesitatea unei protectii impotriva inghetului si
unei bune stabilitati a conductelor flexibile la sarcinile de suprafata.
Adancimea de ingropare (inaltimea stratului de umplutura si de pamant) se
masoara intre generatoarea superioara a tevii si nivelul solului.
Inaltimea minima de ingropare este conditionata de adancimea de inghet
caracteristica zonei de amplasare si se determina in functie de traficul stradal si de
caracteristicile tevii. In cazul Bucurestiului si conform STAS 6054 adancimea minima de
inghet este apreciata la 0,80 m.
Atunci cand la verificarea conditiilor de pozare se constata conditii mai grele decat
cele prevazute in proiect, se poate recurge la una din urmatoarele solutii:
- alegerea unor tevi cu pereti mai grosi pentru care verificarea la rezistenta este
favorabila;
- introducerea tevilor in canale din beton;
- intercalarea unor dale de protectie deasupra tevilor pentru a prelua surplusul de
sarcina.
Executia transeelor pentru pozarea conductelor se face conform prevederilor
proiectului si ale STAS 4163 3.
Realizarea patului de pozare
Comportamentul tubului in sol este influentat si conditionat de modul de rezemare a
tubului pe fundul transeei, de sprijinirea laterala si de umplutura.
Acestea intervin:
- in repartizarea fortelor de reactiune ale solului pe un unghi mai mult sau mai
putin definit;
- in actiunea efectului lateral al terenului;
- in transmiterea continua a sarcinilor asupra tubului;
- in protectia tubului impotriva efectelor sarcinilor concentrate rezultate din
prezenta unor corpuri dure la periferia sa.
Se intelege deci grija deosebita care trebuie acordata realizarii patului de pozare,
acolo unde este cazul, si umpluturii transeelor.
Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

288

Patul de pozare are, ca prima functie, asigurarea unei repartitii uniforme a


incarcarilor asupra zonei de rezemare. Trebuie deci sa se pozeze tuburile in asa fel incat
sa nu aiba reazem linear sau concentrat.
Trebuie sa fie interzise elementele susceptibile de a constitui reazeme concentrate,
cu scopul de a evita concentratiile locale ale fortelor de incovoiere. Daca terenul nu este
omogen, se asigura patul de pozare dintr-un strat de nisip de 10 cm grosime.
Fundul transeei trebuie sa fie uniform si stabil, cu panta si adancimea indicate in
proiect Pe fundul transeei se realizeaza patul de pozare, care are in general o grosime
minima egala cu o patrime din diametrul nominal al tubului (maxim 150 mm, in afara de
cazul in care mansonul sau piesa de legatura necesita mai mult).
Latimea transeei, la generatoarea superioara a tubului, nu trebuie sa fie mai mare
decat este necesar pentru asigurarea spatiului corespunzator pentru realizarea imbinarii in
transee si a compactarii umpluturii la partile laterale ale conductei si in zona de umplutura
speciala (definita conform SR 4163-3).
Respectarea unghiului de rezemare a conductei pe patul de pozare si realizarea
umpluturii in zona speciala este obligatorie.
Conducta se va rezema pe toata lungimea, respectandu-se panta de montaj
proiectata.
Executarea patului de pozare si montarea conductelor se face numai in uscat. In
caz ca este necesar, lucrarile se executa sub epuismente.
Pozarea pe sol existent fara coeziune
In cazul in care solul existent este sfaramicios (nisip sau pietris), pozarea directa
poate fi luata in consideratie, cu conditia de a profila in prealabil suprafata de contact a
tubului in solul existent, astfel incat sa constituie o rezemare uniforma pe toata lungimea
sa.
Sapatura in zona care constituie patul de pozare (definit conform SR 4163 3) se
executa exclusiv manual si cu putin timp inainte de montarea tuburilor.
Dupa saparea transeei pana la adancimea stabilita in proiect se curata fundul
santului si se realizeaza in straturi succesive patul pe care se pozeaza teava, in grosimi de
minimum (10+D/10) cm.
Materialul folosit pentru realizarea patului de pozare trebuie sa aiba o buna
capacitate de compactare. In caz ca pamantul provenit din sapatura nu este
corespunzator, acesta se inlocuieste.
In zonele unde transeea este traversata de alte instalatii subterane (electrice,
telefoane, racorduri de canalizare, gaze, termoficare, etc.), sapatura se executa cu
deosebita atentie, de preferinta manual.
Asigurarea stabilitatii peretilor transeei se face prin sprijinirea acestora in functie de
adancimea sapaturii si de natura solului.
In timpul lucrarilor de montare a conductei, transeele si gropile pentru imbinari se
pastreaza uscate (cu epuizarea apelor, daca este necesar).
Materialul pentru patul de pozare trebuie sa fie selectat cu grija. Se recomanda ca
pentru patul de pozare sa fie folosit numai material granular nisip. Nu corespund si nu
trebuie sa fie folosite materiale din soluri organice sau soluri cu granulatie fina, cu
plasticitate medie sau mare.
Suprafata patului de pozare trebuie sa fie continua, neteda si sa nu contina
particule de dimensiuni prea mari care pot genera solicitari punctiforme asupra tubului.
In terenuri nisipoase fundul transeei poate fi profilat fara a mai fi nevoie sa se
realizeze un pat suplimentar de pozare. Se recomanda ca ultimii 20 mm din grosimea
patului de pozare sa ramana necompactati, astfel incat tubul sa se aseze in pat.

Caiet de sarcini Realizarea Parcului Municipal Ploiesti Vest inclusiv a cailor de acces si a retelei edilitare specifice
Parc Municipal Vest

289

Patul de pozare realizat din material adaugat


In linii generale, atunci cand fun