Constructor Structuri Monolitice. Manual de Calificare / Recalificare

Tehnologia meseriei - 1
CUPRINS
Tehnologia meseriei
1 Utilizarea corect a vocabularului tehnic de baza .............................. 1
2. Sisteme rutiere multistrat; Rolul straturilor ........................................ 6
3. Tipuri de structuri monolite .............................................................. 10
4 Excavatii pentru fundatii la constructii ............................................ 11
5. Cofrare - decofrare ........................................................................... 15
6. Fasonarea-montarea armaturilor....................................................... 26
7. Montare piese inglobate in beton ..................................................... 93
8. Executia lucrarilor de betonare......................................................... 94
Desen tehnic
A. Reprezentarea elementelor unei construcii n desenul tehnic ....... 151
B. Explicarea detaliilor din desenele de execuie ............................... 168
C. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn ....................... 173
D. Reprezentarea elementelor asamblate ............................................ 176
E. Reprezentarea mbinrii pieselor din lemn ..................................... 178
F. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn ....................... 179
G. Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat ............ 182
H. Desenarea planurilor....................................................................... 185
I. Desenarea seciunilor ..................................................................... 191
J. Desenarea faadelor ........................................................................ 193
K. Planuri de cofraj ............................................................................. 195
Matematica aplicat
1. Operaii cu numere ntregi i raionale ........................................... 199
2. Raport, procent ............................................................................... 209
3. Uniti de msur............................................................................ 211
4. Geometrie plan ............................................................................. 215
5. Geometrie n spaiu ........................................................................ 232
Organizarea i legislaia muncii

1. Cunoaterea locului i rolului construciilor n cadrul
economiei de pia .......................................................................... 245
2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei
societi de construcii ROF Societate......................................... 249
3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor
care inueneaz procesul de producie ......................................... 260
4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier ...................... 276
5. Cunoaterea noiunilor privind normele de munc
aplicate n unitile de construcii .................................................. 278
2 - Tehnologia meseriei
Sntatea i securitatea muncii
1. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de constructor
structuri-monolite: .......................................................................... 289
2. Instructiuni privind activitatea de protectia muncii in
santierele de constructii-montaj...................................................... 290
3. Cunoasterea modului de functionare a utilajelor si instalatiilor.
Masini si utilaje pentru lucrari de constructii montaj utilizate in
activitatea de constructor structuri-monolite .................................. 405
Liber intreprinztor
1. Care sunt formalitile necesare ninrii unei rme .................... 437
2. Planul de afaceri ............................................................................. 444
3. Bilanul, Contul de prot i de pierderi i Fluxul de numerar ....... 466
Iniiere n cutarea unui loc de munc
1. Economia de Pia .......................................................................... 477
2. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE ............................. 481
3. Scrisoarea de intenie...................................................................... 497
4. Prezentarea la Interviul pentru Angajare ........................................ 499
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
N MESERIA DE
CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
TEHNOLOGIA MESERIEI
Cap. I. INTRODUCERE GENERALA IN MESERIA DE
UTILIZAREA VOCABULARULUI TEHNIC DE BAZA
Particularitatile activitatii de constructor structure monolite
Constructiile reprezinta una din activitatile de baza ale omului.
Dezvoltarea constructiilor este strns legata de satisfacerea necesitatilor
fundamentale ale omului, si este strins legata de dezvoltarea stiintei,
tehnicii si civilizatiei. Acestea au pus la dispozitia omului noi materiale, cu
caracteristici superioare, noi tehnologii de uzinare, noi utilaje, noi tehnologii
de montaj care au permis sa se ajunga la mecanizarea lucrarilor de constructii
si chiar la automatizarea anumitor operatii.
Cunoasterea calitatii materialelor de constructii si a modului de vericare
a acestora este o cerinta de baza pentru un bun constructor.
Rolul constructorului structurist in executarea lucrarilor
de constructii montaj
Constructorul-structurist este muncitorul din constructii-montaj a carui
activitate se compune din: trasarea elementelor de constructii, dirijarea
executiei excavatiilor in vederea atingerii cotei de fundare, cofrarea si
decofrarea elementelor de constructie pe faze tehnologice de lucru, fasonarea
si montarea armaturilor din otel-beton, betonarea elementelor de constructii
pe faze tehnologice, montarea pieselor inglobate, montarea elementelor
prefabricate, monolitizarea elementelor prefabricate, etc.
In principal, constructorul-structurist are de efectuat urmatoarele
activitati:
- citeste si interpreteaza planurile de executie si cele de detaliu pentru
executia lucrarilor in conformitate cu proiectul de executie;
- efectueaza calcule matematice simple de apreciere a necesarului de
materiale pentru executia lucrarilor;
- masoara si traseaza amplasamentul lucrarilor unde trebuiesc executate
(colaboreaza cu celelalte echipe de specialist: dulgheri, erari, betonisti,
etc.);
- organizeaza si curata propriul loc de munca in vederea desfasurarii
activitatilor proprii;
- verica calitatea lucrarilor efectuate in conformitate cu proiectele de
executie, remediaza defectiunile aparute astfel incat lucrarile executate
sa corespunda cu proiectul de executie si cu normativele in vigoare.
Denirea si clasicarea constructiilor
Criteriile de clasicare se refera la gruparea constructiilor pe categorii de
constructii.
Constructiile se pot clasica:
a) Din punct de vedere al destinatiilor:
- locuinte de diferite tipuri si destinatii
- cladiri social-culturale
- cladiri administrative si comerciale
- constructii industriale
- constructii agrozootehnice
- lucrari pentru industria transportului
- lucrari de arta: lucrari de mari proportii care se refera la completarea
cailor de comunicatii, pentru traversarea rurilor, zonelor denivelate,
consolidarea fundatiilor cailor de comunicatii si a zonelor aferente,
(poduri, podete, viaducte-poduri, tuneluri, ziduri de sprijin, pereuri etc.
- lucrari hidrotehnice si hidroameliorative
- lucrari pentru alimentari cu apa-canalizari
- constructii speciale: forticatii, lucrari militare, stalpi de energie
electrica, platforme marine, lucrari subterane, cosuri de fum, fundatii
de masini, etc.
b) Din punct de vedere al materialelor si al modului de executie si
alcatuire:
- constructii cu structura de beton armat
- constructii cu pereti portanti
- constructii cu structura de lemn
- constructii metalice
- constructii mixte acele constructii care au elemente de rezistenta si de
inchidere realizate din materiale diferite
Elemente componente ale constructiilor civile si industriale:
fundatii, pereti, stalpi, grinzi, plansee, acoperisuri, scari, cosuri, canale
de fum si ventilatie, bolti, arce, etc.
Constructiile se pot desfasura pe orizontala (constructii parter) sau pe
verticala (constructii pe mai multe etaje). Constructiile trebuie sa asigure
preluarea sarcinilor din greutatea proprie, sarcinilor functionale sau utile,
sarcinilor din actiuni climatice, actiunea apei, sarcini extraordinare (uragane,
cutremure, etc.).
Partile constructiilor:
a) Fundatii si subsoluri: asigura transmiterea sarcinilor constructiei la teren,
stabilitatea la rasturnare a constructiilor, protectia contra inltratiei
apelor subterane si de suprafata, etc. Fundatiile pot monolite sau
prefabricate. Se executa din beton, beton armat, piloti etc.;
b) Scheletul de rezistenta si elementele de inchidere (pereti exteriori si
interiori);
c) Planseele cladirilor;
d) Acoperisul constructiilor;
e) Scarile si mijloacele de transport;
Lucrari de completare, protectie si nisaj
Aceste lucrari asigura functionalitatea constructiei prin realizarea
pardoselilor, tamplariei, izolarii termice si hidrofuge si pentru imbunatatirea
aspectului estetic si de confort:
- pardoselile;
- tamplaria;
- tencuieli si placaje;
- zugraveli si vopsitorii;
- invelitoarea;
- izolatii termice, fonice si hidrofuge
Elemente de constructii
Termenul de element de constructie se refera la o parte a constructiei
sau la o parte componenta a partilor de constructii. Tipurile principale de
elemente de constructii sunt:
- elemente de fundatii: - pentru constructii de zidarie;
- pentru structuri de beton armat;
- elemente pentru pereti;
- elemente pentru planseu;
- elemente de acoperis;
- elemente prefabricate (stalpi, grinzi, plansee, scari, canale de fum si
ventilatie).
Instalatii pentru cladiri:
- alimentari cu apa - canalizare
- electricitate - incalzire
- ventilatie - antipoluante
- crematoriu - etc.
Vocabular
TERMINOLOGIE CURENT FOLOSIT N CONSTRUCII
NOTAII, SIMBOLURI, UNITI DE MSUR
In construcii ca i n alte ramuri ale tehnicii s-au standardizat noiunile
i notaiile folosite pentru ca toi inginerii, tehnicienii maistri i muncitorii s
foloseasc acelai limbaj.
Noiuni de arii i volume
Aceste noiuni sunt denite n STAS 4908/72.
Aria construciilor A
c
este suprafaa seciunii transversale a cldirii
delimitat de conturul exterior, msurat deasupra soclului.
Aria catului (nivelului) A
c
se msoar la nivelul ferestrelor sau la 1 m de
la pardosea cuprinznd balcoanele, logiile, porticele de circulaie, coridoarele
exterioare, scrile de acces ntre caturi etc.
Aria de locuit A
loc
este suma suprafeelor seciunilor orizontale ale tuturor
ncperilor care servesc pentru locuit sau care sunt prevzute pentru aceast
destinaie (ea nu se confund cu aria locativ), msurat ntre feele interioare
ale zidurilor.
Aria desfurat A
d
este suma ariilor tuturor caturilor.
Volumul catului V
c
este volumul obinut prin produsul dintre aria catului A
c

din care se scad balcoanele i ariile deschise msurate ntre feele superioare
ale pardoselii i faa interioar a tavanului.
Nr.
crt.
Mrimea
Uitatea i
simbolul
Simbolul multiplilor
i submultiplilor
zecimale
Uniti tolerate
care pot folosite
Observaii
1 Lungime l Metru (m)
km (kilometru)
dm (decimetru)
cm(centimetru)
mm(milimetru)
(micron)
2
Arie A
sau S
Metru ptrat
[m
2
]
km
2
dm
2
cm
2
mm
2
Hectar [ha] =10
4
m
2

Ar [a] = 10
2
m
2
3 Volum V
Metru cub
[m
3
]
dm
3
cm
3
mm
3
Hectolitru [Hl]
Litru [1]
Centilitru [cl]
Mililitru [mml]
4 Unghi plan Radian [rad]
Unghi drept
grad sexagezimal (...
o
)
grad centezimal (....
c
)
5 Vitez v
Metru pe
secund
[m/s]
km/s
6 Masa m
Kilogram
[kg]
Mg (megagram)
g (gram)
mg (mlligram)
Ton [t] = 10
3
kg.
M este factor de
multiplicare egal
cu 1 000 000
7
Densitate
(mas
volumic)
Kilogram pe
metru cub
[kg/m
3
]
Mg/m
3
kg/dm
3
g/cm
3
Ton pe metru cub [t/m
3
]
Kilogram pe litru [kg/l]
Gram pe mililitru [g/ml]
8 For F Newton [N]
MN (meganewton)
KN (kilonewton daN
(deca-newton)
Ton tort [tf] 9 806,50N
9 Presiune p
Newton
pe metru
ptrat) [N/
m
2
]
daN/mm
2
daN/cm
2
N/cm
2
KN/m
2
kgf/cm
2
kgf/m
2
9,80N/cm
2

9,80N/m
2
Uniti de msura uzuale folosite n construcii conform standardelor

Uniti de masur
Ordinul de mrime exprimat prin prexe:
M (mega) = 10
6
Da (deca) = 10
1
m (mili) = 10
-3
K (kilo) = 10
3
d (deci) = 10
-1
(micro) = 10
-6
h (hecto) = 10
2
c (centi) = 10
-2
n (nano) = 10
-9
Semne matematice:
+ plus (se adun cu) > mai mare decat
- minus (mai puin cu) innit
x inmulit cu valoare absolut
: mprit cu suma de
= egal cu II paralel
diferit de perpendicular pe
a identic egal cu ~ asemenea cu
< mai mic dect AB segment de dreapta AB
mai mic sau egal cu AB arc de cerc
Litere greceti utilizate:
A alfa E epsilon I i Iota N niu
B beta Z zeta K k capa pi
gamma H eta lambda P ro
delta teta M miu sigma

Notiuni de tolerante
In planurile de executie se prevad cote precise pentru ecare element de
constructie si pentru constructia in ansamblu. Deoarece nu se poate executa o
constructie fara sa apara si abateri de la dimensiuni, aceste abateri se limiteaza
la valori inscrise in norme si se numesc toleranta. Tolerantele se inscriu pe
desenele de executie prin simboluri conform STAS-urilor in vigoare sau prin
valori numerice de la dimensiunile nominale sau de la valorile cotate.
In constructii sunt multe elemente spatiale si plane executate pe santier.
Executarea lor trebuie sa se incadreze in anumite limite, conform STAS
7009-70. Cele mai importante tipuri folosite in constructii sunt:
Toleranele dimensionale pe planuri i nscrierea conform indicaiilor. La
execuie se veric dimensiunea efectiv executat gsit prin msurare care
trebuie s e ntre limitele admisibile trecute n proiect.
Toleranele de ajustaj care sunt cele admise la asamblarea a dou
elemente destinate a mbinate (asamblate) unul n altul. In aceast categorie
intr acoperirile cu beton ale armturii, poziionarea lor n cofraj, mbinarea
prefabricatelor, mbinrile elementelor metalice etc.
Toleranele de forma : tolerana de exactitate a unui prol, exactitatea unei
suprafae (grosimea i geometria), rectilinitatea, planeitatea (distana dintre
dou planuri paralele n care este cuprins suprafaa considerat), paralelism,
nclinare, perpendicularitatea etc.
Toleranele de poziie: poziia unui punct, linie, coaxialitate, simetrie,
alinieri, poziia a dou suprafee (poziia marginilor cofrajului, rndurilor de
armturi etc).
Toleranele de asamblare care cuprind distanele dintre elemente (rosturi),
axele de poziii etc.
Terminologie folosit la ncercrile materialelor de construcii
Materialele de construcii (metal, beton, lemn etc.) ncercate pe epruvete
trebuie s aib anumite caracteristici de rezisten conform STAS-urilor in
vigoare i anume:
Rezistena efort unitar la ntindere (R
t
= kgf/mm
2
) care reprezint
fora exprimat n kilogram for la care rezist o seciune de un centimetru
ptrat din materialul respectiv supus la ntindere.
Rezistena efort unitar la compresiune (R
c
= kgf/mm
2
) care reprezint
fora exprimat n kilogram for la care rezist o seciune de un centimetru
ptrat din materialul respectiv (obinuit betonul) supus la compresiune (se
poate exprima i n N/mm
2
).
Modulul de elasticitate (E = kgf/mm
2
) care arat cum variaz rezistenele
de ntindere i compresiune (eforturi unitare) n raport cu alungirea
corespunztoare a materialului.
Alungirea (A = ...%) este alungirea unitilor de lungime din epruvet,
exprimat n procente supuse la ntindere sau compresiune.
Rezistena la rupere (R
m
= kgf/mm
2
) este efortul unitar ultim i se
determin att pentru ntindere, ct i pentru compresiune prin raportul dintre
fora maxim suportat de epruvet i aria seciunii R
m
^F^-.A.
Limita de curgere (R
e
= kgf/cm
2
) este efortul unitar de ntindere sau
compresiune la care curge materialul (cnd pentru prima oar n timpul
ncercrii materialul continu sa se deformeze fr s creasc fora). Se mai
noteaz i cu R^ cnd materialul nu are limite de curgere vizibil la aparatele
de ncercat i n consecin se msoar o anumit deformaie permanent
(0,2%).
Diagrama ncercrii la ntindere (denumit i traciune) este reprezentarea
grac a creterii rezistenei la ncercare (ncrcare) n raport cu alungirea.
Variaia se reprezinta printr-o curb (o linie dreapt n zona elastic).
Cap. 2. TRASAREA ELEMENTELOR SPECIFICE
CONSTRUCTIILOR

Executarea constructiilor se executa conform documentatiilor tehnice.
Acestea se compune din:
Partea scrisa:
Proiectele pentru lucrarile de constructie se executa (se transpun) de catre
proiectant pe hartie (partea scrisa):
- partea economica a lucrarilor antemasuratori; devize economice
pe categorii de lucrari; extrase de manopera, necesar de materiale si
utilaje, etc.
- caiete de sarcini - detalierea in scris a normelor tehnice de respectat;
- proceduri tehnice de executie (intocmite de executant) - detalierea
conditiilor tehnice, succesiunea etapelor, detalierea responsabilitatilor si
nominalizarea actelor/documentelor ce se intocmesc pentru executarea
unor lucrari anume identicate din categorii de lucrari (terasamente,
cofrare-decofrare, fasonare-montare armaturi, receptie lucrari in
anumite faze de executie, etc.)
- instructiuni de lucru - detalierea in scris a unor activitati generale
specice (testarea/autorizarea interna a personalului tehnic si de
executie, analiza si tratarea reclamatiilor, condica de programare a
receptiilor calitative a lucrarilor, etc.);
Partea desenata:
- Planuri de situatie; Plansele desenate se numesc plan-uri si se executa
pe coli de hartie speciala care sunt apoi multiplicate in mai multe exemplare,
sunt impartite la cei interesati (beneciar, banca de investitie, diriginte de
santier, constructor: birou tehnic, santier, lot, echipa de lucru).
- Formatele planurilor si a copiilor acestora (care ajung si pe santier) se
executa pe hartie speciala, care are dimensiuni bine denite, conform STAS
1-76, in care se indica pentru un anumit format simbolul (A1, A2, A3, A4,
A5) dimensiunile in milimetri; suprafata in m
2
, dimensiunile chenarului,
distanta intre chenar si margini, precum si latimea fasiei de indosariere.
- Dimensiunea formatului de baza aeste urmatoarea: A4 210 mm X 297
mm. Celelalte formate au ca dimensiuni multipli sau submultipli formatului
de baza.
- In functie de continut, planurile se clasica astfel:
1. Plan de situatie -reprezinta proiectia pe teren (vazut de sus) a conturului
exterior a constructiei, caile de acces, orientarea cladirilor fata de punctele
cardinale, limitele terenului pe care se executa, vecinatatile, etc. Acest plan
este o harta care arata pozitia constructiilor care se executa.
2. Plan de ansamblu -cuprind o parte mai restrinsa a obiectelor de
constructie care uremaza a se executa si contin elementele pentru trasarea
limitelor constructiei;
Planurile unei cladiri gurate pe un plan de situatie sunt alcatuite din:
1. Planul constructiei la diferite niveluri -se refera la planul parterului
si planurile etajelor pentru a se reprezenta sectiunea constructiei cu un plan
orizontal, cotindu-se toate elementele (grosimea peretilor, dimensiunea
camerelor,golurile ferestrelor si usilor);
2. Sectiunile constructiilor -prin planuri verticale in lung sau transversal
constructiei contin toate cotele elementelor (grosimea peretilor, inaltimea
camerelor, grosimea planseelor, dimensiunile golurilor prevazute in sectiunea
respectiva etc.);
3. Planurile fundatiei - reprezinta contururile fundatiei asa cum rezulta
dintr-o sectiune prin fundatie;
4. Planurile de cofraj - se executa pentru elementele de beton armat
turnate pe santier;
5. Planurile de armare - reprezinta planurile dupa care se executa
montarea armaturii in lucrare;
6. Detaliile de armare - reprezinta detalii cum se fasoneaza si se monteaza
armatura in lucrare;
7. Planurile instalatiei de apa, canal, electrice si incalzire, ventilatie etc.
se intocmesc de regula dupa reguli de desen specice, ele contin traseul
conductelor si pozitia corpurilor de incalzit si iluminat, intrerupatoarelor
etc.;
Alte planuri contin si vederea in spatiu a constructiei, perspective
constructiei, pentru a se avea o imagine reala a constructiei.
Planul de situatie - desenul la scara a unei zone de teren, care cuprinde
toate detaliile planimetrice si altimetrice ale terenului, reprezentat prin semne
conventionale.
Planul general de trasare- este documentul tehnic ce contine elementele
topograce necesare aplicarii pe teren a proiectului lucrarii.
Prolul topograc- reprezentare graca rezultata din intersectia suprafetei
solului cu un plan vertical in scara inaltimilor este mai mare decat cea a
lungimilor. Se deosebesc prol longitudinal si prol transversal.
Trasare-operatiunea de materializare in teren a elementelor geometrice
ale proiectului de executie, prin metode topograce.
Borna- punct x de beton, care materializeaza un punct de triangulatie
care are coordonate planimetrice.
Reper de nivelment- punct x de otel-beton, care materializeaza altitudinea
punctului.
Picheti - tarusi de lemn (er) cu ajutorul carora se materializeaza
elementele de trasare.
- Sectiuni caracteristice, detalii de executie sunt materializate de
proiectant in planse desenate si redau amanuntit anumite caracteristici ale
unei parti dintr-un anumit element de constructie.
Pe baza planului general de trasare si al proiectului de executie se face
trasarea obiectivului.
Din bornele care materializeaza punctele principale (axele lucrarii) se
traseaza axele principale ale obiectivului. Aceste axe se materializeaza
pe teren prin pichetare. Se traseaza cote, conform proiectului, din reperii
de nivelment si se marcheaza pe teren. Aceste elemente de trasare, axe
si cote, se predau sefului punctului de lucru, pe baza de proces-verbal de
trasare a lucrarilor. Seful punctului de lucru, impreuna cu echipele pe care
le coordoneaza, vor folosi aceste elemente pe toata perioada de executie
a lucrarii. De aceea, aceste elemente sunt protejate cu mici imprejmuiri,
pentru a nu distruse, miscate, pana la receptia lucrarilor si predarea lor
la beneciar. Pe parcursul executiei lucrarilor, aceste elemente de trasare se
folosesc la vericarea pozitiei cofrajelor, a armaturilor, a cotei de fundare,
a pozitiei prefabricatelor, a pozitiei ecarui element de constructie in parte.
Vericarea pozitiei elementelor de baza se face de catre topometrul santierului
cu teodolitul si nivela, din bornele si reperii de baza.
Trasarea constructiilor si a elementelor acestora se face plecand de la
bornele de coordonate. Acestea sunt preluate de la topometrul proiectantului
de topometrul de santier impreuna cu seful punctului de lucru. Bornele de
coordonate sunt materializate in teren, protejate cu o imprejmuire din lemn,
semnalizata in asa fel incat sa e vizibile. Bornele de coordonate sunt pastrate
in teren pana la terminarea constructiei.
Trasarea fundaiilor. Operaiile de trasare au ca scop xarea pe teren a
axelor fundaiilor, a conturului n plan i a adncimii gropilor n raport cu un
plan de reper cota zero a construciei.
Trasarea fundaiilor se face astfel:
La aproximativ 1,50 m de colurile cldirii se bat n pmnt rui de circa
1,50 m lungime, pe care se bat scnduri la 0,801,00 m nlime fa de
teren care formeaz caprele de trasare. Axele fundaiilor sunt marcate de
re de srm prinse de cuie btute n scndurile caprelor de trasare.
Contururile gropilor de fundaie se marcheaz prin dulapi sau scnduri
xai de rui, a cror poziie se stabilete pornind de la axele xate de rele
de srm.
Gropile de fundaie se sap pn la o cot cu puin peste nivelul denitiv
al lor, ultimul strat ind spat imediat nainte de turnarea betonului, pentru ca
pmntul de fundaie s nu e degradat de eventuale ape provenite din ploi
sau din inltraii.
Grosimea ultimului strat spat nainte de turnarea betonului trebuie s
e de: 1015 cm pentru nisip n 1525 cm pentru pmnturi argiloase
2550 cm pentru loessuri Fac excepie de la aceast regul terenurile care
nu pot degradate de ap, cum sunt terenurile stncoase, pietriurile, la care
sptura se poate executa, de la nceput, pn la cota din proiect.
Deosebit de important este aceast msur n cazul terenurilor
macroporice sensibile la nmuiere. Dac, n mod accidental a intervenit o
ploaie dup sparea ultimului strat i nainte de turnarea betonului, atunci este
necesar ca n fundul gropii s se ntind un strat de pietri, piatr spart sau
nisip grunos de circa 10 cm grosime, care se bate cu maiul pn cnd intr
complet n pmnt.
Cap. 3. TIPURI DE STRUCTURI MONOLITE
Denire: Procedeul cel mai obisnuit si mai vechi de executie a
constructiilor din beton si beton armat este prin turnarea monolita a betonului.
Betonul monolit se toarna in tipare, care pot gropile de fundatii sau
cofraje. Prin turnarea monolita a betonului se obtine o continuitate perfecta
a elementului de constructie stalpi, grinzi, placi, care prezinta doua mari
avantaje importante: se pot reduce dimensiunile elementelor de constructie
realizindu-se economii la beton si armatura si se obtin constructii care se
comporta mai favorabil la miscari seismice.
Betoanele turnate monolit prezinta insa si o serie de dezavantaje:
necesita un volum mare de manopera pe santier pentru fasonarea si montarea
armaturilor, pentru executarea cofrajelor, pentru decofrare, pentru turnarea
betonului in conditii mai dicile decat in ateliere de prefabricate, limitarea
conditiilor de executie pe timp friguros, etc.
Datorita avantajelor proprii ale constructiilor de beton armat monolit
si dicultatilor de folosire a prefabricatelor in unele cazuri, de exemplu la
constructiile multietajate din zone seismice, la constructiile speciale din
beton masiv (constructii hidrotehnice, constructii hidroenergetice, amenajari
uviale,amenajari navale, etc.).
Tipuri de lucrari executate monolit:
- constructi la care s-au folosit cofraje glisante: locuinte, rezervoare apa
aeriene, cosuri de fum, etc.;
- rezervoare apa din beton armat, monolit: subteran, suprateran;
- constructii hidrotehnice, hidroenergetice: baraje de greutate, baraje
in arc, baraje cu contraforti, castele de echilibru, ziduri de sprijin,
infrastructura la hidrocentrala, amenajari portuare, ecluze, etc.;
Constructiile monolite sunt realizate pe elemente, din ploturi independente.
Etansarea rosturilor intre ploturi se realizeaza cu tole de etansare. Tolele de
etansare pot din: table de cupru, table zincata, benzi din PVC tip M sau
O, etc.
Constructiile realizate sub forma de structuri monolite sunt in general
unicate. Unicitatea lor consta in forma, dimensiuni, scop-destinatie, etc.
Principiile de realizare a lor sunt in general diferite, dar au o serie de
elemente commune in ce priveste realizarea lor: excavatii, fundatii, cofrarea
si decofrarea elementelor betonate, fasonarea si montarea armaturilor,
montarea pieselor inglobate, betonarea elementelor de constructie, protejarea
betoanelor proaspat turnate, tratarea rosturilor, etc.
Cap. 4. EXCAVATII PENTRU FUNDATII LA CONSTRUCTII
Terenul de fundare reprezinta ansamblul de strate din scoarta pamantului
pe adancimea careia se resimte inuenta incarcarilor date de constructii.
Terenul de fundare este alcatuit din roci care au o comportare foarte diferita
fata de solicitarile pe care constructia le transmite.
Dupa modul de formare, rocile se impart in trei categorii:
- roci magmatice;
- roci sedimentare;
- roci metamorce.
Functie de natura rocilor, se poate aprecia comportarea lor la actiunea
incarcarilor date de constructii.
Dupa modul de comportare ca terenuri de fundare, rocile se impart in
doua mari grupe:
- roci stancoase, adica roci cimentate, cu rezistenta mare si care sunt
practic incompresibile pentru incarcaturile transmise de constructii;
- roci pamantoase, adica sunt acelea care sunt alcatuite din aglomerari
necimentate de particule solide, rezultate din actiunea de dezagregare
a rocilor stancoase de catre diferiti agenti (apa, variatii de temperatura,
vant, etc.).
Rocile stancoase nu pun in general probleme, cand sunt folosite ca
terenuri de fundare.
Rocile pamantoase, datorita alcatuirii lor, au proprietati foarte variate,
ceea ce face ca si comportarea lor sub incarcaturile transmise de constructii
sa e foarte diferita. De modul cum se comporta rocile pamantoase se ocupa
geotehnica.
In alcatuirea terenurilor de fundare se intalnesc doua categorii principale
de pamanturi:
- pamanturi necoezive: grohotisuri, bolovanisuri, pietrisuri, nisipuri,
prafuri.
- pamanturi coezive: argile, loessuri, miluri, namoluri.
Pamantul este alcatuit din trei faze: faza solida, faza lichida, faza gazoasa.
Faza solida este alcatuita din particule de diferite marimi. Proportia, in
greutate, in care intra particulele de marimi diferite, in raport cu greutatea lor
totala, poarta denumirea de compozitie granulometrica.
Compozitia granulometrica da unele indicatii asupra proprietatilor sale.
Comportarea pamanturilor sub actiunea solicitarilor transmise de
constructii, depinde de:
- caracteristicile zice: greutatea specica a scheletului mineral; greutatea
specica aparenta (greutatea volumetrica); umiditatea.
- caracteristici mecanice: rezistenta la compresiune si rezistenta la
forfecare.
Lucrarile de excavatii cuprind:
- curatirea suprafetelor de teren afectate de amplasamentul lucrarilor;
- decaparea stratului vegetal de teren;
- excavatia propriu-zisa;
- evacuarea apelor de inltratii sau de orice alta natura pentru punerea si
mentinerea la uscat a incintelor;
- evacuarea materialului excavat.
Excavatiile vor realizate conform liniilor, pantelor si dimensiunilor
aratate in planuri.
Lucrarile de excavatii ce se executa intre suprafata terenului natural si
cota de fundare a structurii prevazute prin proiect, se denesc astfel:
a) Functie de conditiile tehnice impuse la executie:
- curatirea suprafetei amplasamentului lucrarii si care implica: defrisarea,
scoaterea cioatelor, inlaturarea constructiilor existente, decaparea stratului
vegetal, depozitarea si protejarea stratului vegetal in vederea refolosirii lui;
- excavatii grosiere: sunt excavatii care se executa fara conditii tehnice
special pana la adancimea de 0,50 1,0 m fata de linia proiectului, sau
asa cum se precizeaza in detaliile de executie;
- excavatii de nisaj: sunt excavatiile care se executa imediat deasupra
cotei de fundare si care se realizeaza in conditii speciale ca mijloace si
ca plasare in timp in raport cu momentul inceperii executiei structurii
prevazute in proiect.
b) Functie de spatiul disponibil la executie:
- excavatii sau sapaturi in spatii largi sau intinse;
- excavatii sau sapaturi in spatii inguste.
c) Functie de nivelul apei:
- excavatii la uscat;
- excavatii sub nivelul apei
Zona excavatiilor grosiere
Este cuprinsa intre linia terenului natural si linia situata la 0,50 m deasupra
cotei de fundare. In functie de prolul geologic din zona, zona excavatiilor
grosiere este formata din :
- la suprafata, un strat de 0,20,5 m sol vegetal;
- un strat de aluviuni grosiere cu grosimi medii intre 3,0 m si 12,0 m
format din pietrisuri, nisipuri (mai mult sau mai putin argiloase) si
bolovanisuri in procent redus;
- roca de baza care este formata din pietrisuri cu granulatie variata. Din
punct petrograc este foarte asemanatoare cu aluviunile.Roca de baza
poate formata si din marne compacte, dure, care se excaveaza foarte
greu. Prezenta rocilor dure depinde pe conditiile locale si difera de la o
constructie la alta.
Excavatiile acestei zone vor executate mecanizat cu excavatorul, in
conformitate cu tehnologia de executie si detaliile din proiect.
Excavarea taluzarii se va face pe toata latimea taluzului manual, cu o
deosebita grija, pentru a nu deranja materialul din fundatie. Pantele taluzelor,
dimensiunile excavatiei si masurile de protecie se vor realiza in conformitate
cu proiectul de executie si proiectul de organizare a santierului.
Nu se vor folosi explozivi la executia excavatiilor grosiere.
Pentru asigurarea stabilitatii taluzelor se vor respecta intocmai pantele
prevazute in proiect. Se executa o rigola betonata pentru scurgerea apelor
din panza freatica. Rigola va avea o panta de scurgere spre putul colector,
prevazut cu o statie de pompare.
Nu se vor amplasa utilaje si cai de comunicatii in imediata vecinatate a
taluzelor, in special in zonele in care orientarea straticatiei ar putea favoriza
alunecarea acestora.
Receptia la nivelul excavatiilor grosiere se va face in prezenta
proiectantului si a geologului.
Zona excavatiilor de nisaj
Reprezinta ultimul strat care se indeparteaza de pe suprafata de fundatie.
Grosimea ultimului strat sapat inainte de turnarea betonului trebuie sa e de:
- 1015 cm pentru nisip n
- 1525 cm pentru pamanturi argiloase
- 2550 cm pentru loessuri, argile marnoase, etc.
Fac exceptie de la aceasta regula terenurile care nu pot degradate de apa,
cum sunt terenurile stancoase, pietrisurile, la care sapatura se poate executa
de la inceput, pana la cota din proiect.
Deosebit de importanta este aceasta masura in cazul terenurilor
macroporoase sensibile la inmuiere. Daca in mod exceptional a intervenit o
ploaie dupa saparea ultimului strat si inainte de turnarea betonului, atunci este
necesar ca in fundul gropii sa se intinda un strat de pietris, piatra sparta sau
nisip grauntos de circa 10 cm grosime, care se bate cu maiul pana cand intra
complet in pamant.
Stratul de protectie (excavatia de nisaj) urmareste conturul fundatiei
conform proiectului de executie. Excavarea stratului de protectie se va face
manual, cu lopata si trnacopul. In aceasta zona este interzisa folosirea
explozivilor, a excavatiilor cu utilaje mecanice de mare putere (excavatoare,
etc.). Eventual se poate folosi pickamerul.
Indepartarea acestui strat de protectie se va face numai daca in continuare
sunt pregatte toate conditiile pentru inceperea imediata a betonarii, pentru a
se evita expunerea materialului din patul de fundare, actiunii aerului sau apei.
Operatiunea se va executa pe lamele ce nu vor depasi 1520 mp.
Executarea excavatiilor de nisaj in perioadele de inghet sau precipitatii
de lunga durata se va realiza in spatii inchise si incalzite pe suprafete reduse.
In cazul averselor de ploaie, excavatia se opreste si se trece imediat la
evacuarea apei de pe fundatie si a curatirii fundatiei degradate din cauza apei,
la o grosime corespunzatoare, stabilita de geologul proiectantului.
Dupa indepartarea stratului de protectie se va evita circulatia pe suprafata
de fundare spre a nu deranja structura materialului de fundare. Inainte de
inceperea betonarii se trece la curatirea fundatiei. Curatirea se va face prin
indepartarea murdariei si a corpurilor straine, cazute pe suprafata de fundare,
a zonelor inmuiate, uscate sau surate, a zonelor nisipoase cu extindere
redusa si a materialelor foarte alterate.
Curatirea se face manual, evitindu-se folosirea apei si/sau a aerului
comprimat.
Inainte de curatirea suprafetelor se vor verica si curata taluzele pentru a
evita alunecarile ulterioare de material pe suprafata de fundare.
Curatirea materialului alterat din falii se va executa de asemenea cu lopata
pe adancimi egale cu latimea faliei in cazul latimilor de pana la 0,5 m. In
cazul zonelor de falii mari se vor lua masuri speciale in functie de conditiile
locale, ce se vor stabili la executie de catre geolog proiectant.
Intercalatiile de nisip mai mari de 0,50 m, se vor trata ca falii.
Nu se admite nici o retinere a apei pe suprafata de fundare. Vor asigurate
masurile necesare potrivite situatiei locale pentru ca pe suprafata care se
pregateste pentru betonare sa nu se scurga sau sa stagneze ape provenite din
inltratii sau de la suprafata.
Apa din inltratii sau din eventuale ploi se va indeparta imediat e prin
santuri si rigole, e prin pompaj. In locuri in care vor intilnite eventuale
izvoare, acestea vor captate prin tevi metalice plantate in drenuri cu ltre
inverse si scoase in sus prin beton pana la inaltimea necesara injectarii. Fiecare
izvor de apa va anuntat proiectantului si va tratat conform indicatiilor
acestuia.
In cazul prezentei lentilelor cu nisip la cota de fundare, se vor realiza
santuri umplute cu pietris sau plombe betonate. Daca nisipurile au tendinta
de anare, se vor acoperi cu balast compactat.
Nu se admite lucrul in perioada de timp friguros (inghet) sau ploi. Daca
acestea apar totusi in timpul lucrului, se vor respecta urmatoarele restrictii:
- inainte de betonare se indeparteaza eventualele zone alterate sau inghetate;
- curatirea suprafetei de fundatie se va continua in spatii reduse acoperite
cu panouri sau prelate, eventual incalzite cu sobe suspendate;
- in cazul cand temepratura continua sa scada sub +5, se intrerupe
lucrul (se vor face masuratori de temperatura la interval de 4 ore si se
va inscrie in sa speciala);
- inainte de turnarea betonului dupa caz, la indicatia geologului, se vor
recolta probe ale materialului de fundatie pana la 0,5 1,0 m adancime
pentru determinarea caracteristicilor zico-mecanice;
- pe suprafata pregatta pentru betonare este interzisa circulatia,
manipularea sau depozitarea de material;
- dupa pregatirea suprafetei de fundare urmeaza betonul de egalizare cu
grosime de 0,20,5 m;
- betonul din plombe va de aceeasi clasa si reteta cu betonul de
egalizare;

Stabilitatea taluzelor
Se vor lua toate masurile necesare pentru asigurarea stabilitatii taluzelor
respectand intocmai pantele prevazute in proiecte.
Pentru colectarea apelor din panza freatica si din precipitatii, vor
executate santuri de colectare betonate ce vor dirija apa spre putul colector,
prevazut cu pompe de epuisment.
Taluzele cu caracter denitiv sau cu perioada mare de existenta in timpul
executiei, vor protejate conform proiectului cu pereu de beton simplu.
Dupa executia excavatiilor de nisaj, se executa un releveu topo, cu
detalii ale situatiei locale: cote absolute, falii de nisip, izvoare, etc.
Cap. 5. COFRARE-DECOFRARE
Funciuni i principii de alctuire
Cofrajele sunt lucrri auxiliare n execuia construciilor de beton i beton
armat, cu rol foarte important: de calitatea cofrajelor depinde aspectul general
al betonului armat. Orice defecte ale cofrajelor duc la defecte ale betonului,
pe care cu greu le mai putem remedia ulterior, iar remedierea cost adesea
de zeci de ori mai mult dect ar costat suplimentul de manoper necesar
alctuirii lor corecte. O ngroare local a unei grinzi din cauza unei defeciuni
a cofrajului duce la necesitatea ngrorii tencuielii pe toat lungimea ei i a
riscului ca aceast tencuial, prea groas, s crape.
Betonitii preiau cofrajele de la dulgheri i toarn n ele betonul; dac
cofrajele au fost executate defectuos, sau dac n timpul betonrii unele
din legturi sau susineri au fost desfcute sau slbite, se ajunge la stalpi cu
umturi, la grinzi cu deformaii mari pe vertical datorit cedrii terenului sub
tlpile popilor, sau slbirii penelor de sub popi. O deformare pe vertical a unei
grinzi oblig adesea nu numai la ngrori de tencuieli, dar i la modicarea
tmplriei (ui i ferestre), care nu mai ncape n golul rmas sub grind.
O deformare mai important a unei plci prin slbirea penelor la unii din
popii de susinere a cofrajului poate s necesite nu numai lucrri de completare,
dar chiar demolarea i refacerea plcii, ntruct greutatea suplimentar a
tencuielii ngroate de la partea inferioar a ei i a betonului de umplutur de la
partea superioar, pot duce la o mrire simitoare a eforturilor din plac i deci
la o reducere a coecientului de siguran, respectiv sub limitele admisibile.
Din aceast cauz, betonitii trebuie s cunoasc modul de alctuire a
cofrajelor i rolul ecrui element al lor, pentru ca s nu preia cofraje executate
defectuos, iar pe cele corect executate s nu le defecteze n timpul turnrii
betonului.
Cu toate c cofrajele reprezint lucrri auxiliare, costul lor este relativ
mare: circa 30% din costul betonului armat, iar manopera este, de asemenea,
foarte mare peste 60% din manopera total.
Costul acestor lucrri i consumul de manoper respectiv sunt n direct
legtur cu numrul posibil de reutilizri a panourilor de cofraj, cu dicultile
de montare i demontare a lor, cu cantitatea de rebuturi rezultat la decofrarea
lor etc. In alctuirea cofrajelor trebuie deci dat atenia cuvenit acestor factori.
O alt problem care se pune la realizarea cofrajelor este necesitatea
economisirii lemnului de rinoase material decitar. Din aceast cauz
tendina actual este s se nlocuiasc lemnul de rinoase n ct mai mare
msur cu PFL, lemn de foioase etc, sau chiar s se suprime prin folosirea
prefabricatelor.
Cofrajul este tiparul n care se toarn betonul. El este susinut la nivelul
necesar, de un eafodaj format din popi i contravantuiri.
Pentru ca cofrajele s-i poat ndeplini rolul, n alctuirea lor trebuie
s se in seama de urmtoarele:
1. S aib forma i dimensiunile interioare corespunztoare dimensiunilor
exterioare, prevzute n proiect, ale elementelor de beton armat.
2. S reziste la ncrcrile ce le revin din greutatea lor proprie, greutatea
i mpingerea lateral a betonului proaspt, greutatea oamenilor i
utilajelor la betonare, presiunea vntului etc.
3. S nu se deformeze prea mult datorit ncrcrilor i variaiilor de
umiditate.
4. S nu adere de beton pentru a se permite o decofrare uoar.
5. S permit realizarea unei fee aparente a betonului, de calitatea i
aspectul cerut.
6. Faa interioar a cofrajelor s aib o rezisten sucient pentru ca s nu
e degradat la introducerea armturilor, la betonarea i compactarea
betonului.
7. S e sucient de etane, astfel nct s nu se produc pierderi de lapte
de ciment.
8. S e astfel alctuite, incat s permit o decofrare uoar, fr degradri
ale panourilor de cofraj i ale betonului.
9. S poat refolosite de un numr cat mai mare.
Elementele de susinere ale cofrajelor trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
1. S permit decofrarea prilor laterale ale cofrajelor fr a se demonta
elementele de susinere a betonului (panourile inferioare ale cofrajelor
grinzilor i popii), care trebuie pstrate pn la ntrirea sucient a lui.
2. Dac susinerea cofrajelor ar realizat numai de elementele
verticale (popi), acetia ar putea prelua ncrcrile verticale, dar nu ar putea
prelua eforturile din mpingerea vntului i nu ar putea asigura stabilitatea
ansamblului (g. 1, a). Pentru aceasta sunt necesare contravantuiri n ambele
sensuri, care se fac n mod obinuit din dulapi btui n cruce (g. 1, b) i din
cleti alctuii tot din cte doi dulapi.
3. Popii eafodajelor de susinere a cofrajelor ce se reazem la primul
nivel pe teren, iar la nivelurile urmtoare pe planeele turnate anterior (dup
ntrirea sucient a betonului). Rezemarea se face prin intermediul unor
tlpi pentru repartizarea presiunilor i a unor pene pentru potrivirea, la nivel,
a cofrajelor. Rezemarea la primul nivel, pe teren, trebuie fcut cu o deosebit
grij, pentru ca s nu se produc tasarea terenului sub greutatea betonului i
a cofrajelor i n special s nu se produc tasri neegale ale popilor. Pentru
reducerea tasrilor, popii se reazem pe grinzi de lemn, care s repartizeze
ncrcrile aduse de ei pe o suprafa mai mare de teren. In cazul unor terenuri
slabe eafodajul poate rezema pe piloi scuri btui n pmnt pn la un strat
de teren mai rezistent. De tasarea normal a terenului se ine seama dnd
cofrajelor o supranlare egal cu tasarea probabil.
4. Popii cofrajelor cldirilor cu mai multe niveluri trebuie dispui pe
aceeai vertical (g. 2, a) pentru ca ncrcrile lor s se transmit direct, de la
pop la pop pn la reazem i nu prin solicitarea la ncovoiere a planeelor (g.
2, b) care nu sunt dimensionate pentru preluarea unor ncrcri att de mari.
Fig. 1 Contravantuirea popilor unui cofraj
a) b)
Cofraje xe
Cofrajele xe servesc pentru turnarea betoanelor monolite. Ele se
confecioneaz din scnduri de brad, care se asambleaz formnd panouri de
stlpi, sau grinzi - montate apoi direct n lucrare.
In g. 3 sunt artate exemple de cofraje pentru stlpi (ptrat i octogonal).
Stlpii pot avea muchiile vii, dar exist riscul ca la decofrare s se rup
buci din muchii, care trebuie ulterior reparate. Din aceast cauz este
mai indicat ca n colurile cofrajelor s se bat ipci triunghiulare (g. 3, a)
rezultnd stlpi cu muchii teite, evitndu-se riscul ruperii lor.
In g. 3, a, b se vd ramele pentru xarea distanei dintre cele doua
panouri de cofraj.
Betonistul trebuie s e atent ca piuliele buloanelor s e strnse pentru
ca la turnarea betonului s nu se produc deformaii ale cofrajelor. Inainte
ca panourile s e asamblate, faa lor interioar se unge cu substane care
s mpiedice lipirea betonului de scndur, uurnd n acest fel decofrarea.
Din cauza manoperei mari pentru fasonarea i montarea acestor cofraje i
din cauza necesitii de a se face economii de lemn de rinoase, folosirea
acestui tip de cofraj este limitat la construciile cu forme speciale (cupole,
acoperiuri special, etc), la care nu s-ar putea utiliza cofraje demontabile.
a)
a)
b)
b)
c)
Fig. 2 Dispunerea popilor de sustinere a cofrajelor la constructii cu mai multe nivele
a-solutie corecta; b-solutie defectuoasa
Fig. 3. Cofraje xe pentru stlpi:
a -stlp ptrat cu muchii teite; b-stlp octogonal; c-elevaie;1-ching;2-ipc;3-bulon.
n g. 4 este dat un exemplu de cofraj x cu stlpi, grinzi i astereala
plcii nainte de montarea contravantuirilor.
Cofraje demontabile
La decofrare se pierde o parte din materialul lemnos.
Pentru reducerea acestor pierderi, dar i pentru reducerea
general a consumului de cherestea de brad, se folosesc
cofrajele demontabile, la care mare parte din scndurile de
brad sunt nlocuite cu placaj, PFL etc.
In vederea realizrii unei montri i demontri uoare,
n afara panourilor mai sunt necesare i o serie de piese
pentru susinere, aliniere, asamblare i xare: rame pentru
xarea la planeu a cofrajelor stlpilor, rame metalice
pentru asamblarea panourilor de cofraj ale stlpilor i
grinzilor, distanieri, buloane, grinzi metalice extensibile
pentru susinerea cofrajelor, popi extensibili (g, 5) etc.
Toate acestea constituie piese de inventar, din metal sau
beton, cu un grad foarte mare de refolosire.
Panourile demontabile pot fcute din scurtturi de
scnduri de brad - mai ieftine dect scndurile ntregi i
care nu ar putea folosite n industria mobilei, din placaj, PFL, metal etc.
a. Panouri de cofraj cu placaj. Aceste panouri sunt alctuite dintr-o ram
din lemn de brad, coaste i distaniere (g. 6, a) pe care este btut n cuie foaia
de placaj.
Cu aceste panouri se pot alctui cofraje pentru perei, plci de planeu,
stlpi, grinzi.Aceste panouri prezint avantajul c suprafaa neted a placajului
permite realizarea unei fee mai ngrijite a betonului, ceea ce duce, n unele
cazuri, chiar la suprimarea tencuielilor.
Panourile cu placaj sunt mai scumpe dect cele din scnduri de brad, astfel
nct pentru ca utilizarea lor s devin raional, trebuie asigurat posibilitatea
Fig. 5
Pop metalic
extensibil
Fig. 4. Vedere cofraj x
1
,
8
0

-

3
,
2
0
m
de refolosire a lor de foarte multe ori, chiar la construcii diferite. Din aceast
cauz s-au tipizat att mrimile panourilor, ct i ale construciilor. Dimensiunile
nominale ale panourilor din g. 7, a sunt 1 000 X 2 000 mm (dimensiuni de
execuie 995 X 1990 mm).
In cazul n care pentru o ncpere nu s-ar putea folosi numai panouri
tipizate (exist un numr limitat de dimensiuni de panouri), se pot face
completri cu cofraje din cherestea de brad (cofraje xe).
Pentru ca panourile s reziste la un numr ct mai mare de refolosiri, este
necesar ca dup ecare utilizare, ele s e curatate, reparate i apoi unse cu o
emulsie paranoas (2025% paran, 1520% spun i 7278% ap).
In g. 6, b este artat un exemplu de cofrare a unui perete folosind panouri
cu placaj.
b. Panouri de cofraj cu PFL. Se pot face panouri asemnatoare celor
de la punctul a, nlocuind placajul (un material scump i cu o utilizare mai
ecient n alte domenii) cu plci brolemnoase dure, de 4-6 mm grosime.
Acestea sunt mai ieftine, ns mai puin rezistente la umiditate, ocuri i
manipulri. Din aceast cauz ele trebuie vopsite cu vopsea de ulei i apoi
unse cu o emulsie paranoas la fel ca n cazul a. Muchiile acestor panouri se
ntresc cu fii de tabl zincat. Numrul minim de refolosiri este de 20.
Fig. 6. Perete placat cu panouri de placaj: a -panou: b -cofraj perete; c -detalii bulon strngere;
1-ram; 2 -placai; 3 -coast; 4 - distanlerl; 5 - panou cofraj plac; 6 -panou cofraj perete; 7
-clem; 8-pies metalic cu pan; 9 -moaze de lemn; 10 -pana metalica; 11-ploturi; 12 -pene de
lemn; 13 -scndur de trasare; 14 -plcu metalica de 8 mm grosime: 15-distantier ntre panouri,
a)
b) c)
c. Panouri de cofraj din cherestea scurt. La aceste panouri, n locul
placajului sau al PFL-ului, se folosesc scurtturi din scnduri de brad sau fag
(cherestea ..scurt, sau subscurt - mai ieftin dect scndurile obinuite,
lungi) btute n sens transversal (pe dimensiunea scurt) pe o ram tot din lemn
de brad.
O alt posibilitate de alctuire a acestor panouri este prin baterea
scurtturilor peste chingi fcute tot din scurtturi. Scurtturile se nndesc,
alternativ, peste chingi.
Mult mai raional este ns folosirea caloilor metalici reglabili de
inventar, din oel lat sau cornier (g. 7. b).
d. Panouri metalice. In cazul asigurrii unei reutilizri de 200300 ori
poate deveni raional folosirea panourilor de cofraj metalice (dei sunt mult
mai scumpe), care asigur mai bine dect cele precedente, att dimensiunile
elementelor, ct i o fa vzut foarte ngrijit a betonului.
Cofraje pierdute
Se numesc cofraje pierdute cele care rmn n construcie dup turnarea
betonului, ndeplinind i alte funcii.
Astfel, exist urmtoarele tipuri de cofraje pierdute:
1. Cofraje din tuburi de azbociment, n care se pot turna stlpi cu o form
foarte corect i care nu mai necesit tencuire.
2. Cofraje din tuburi de mortar de ciment sau din elemente prefabricate
pentru ventilaii, cu care se pot realiza stlpiori pentru arpante pe scaune la
acoperiuri din elemente prefabricate de beton armat.
Fig. 7. Cofraj de stlp din panouri
cu scurtturi:
I -panou; 2-juguri; 3 -ching; 4 -capac
de curire: 5 -ram de montaj.
a)
b)
3. Cofraje din dulapi de beton precomprimat peste care se toarn un strat
de beton, mpreun cu care formeaz planeul, armturile din dulapi prelund
eforturile de ntindere, iar betonul din suprabetonare, pe cele de compresiune.
4) Cofraje formate din blocuri ceramice, din blocuri de beton cu goluri,
din blocuri pline din beton celular autoclavizat sau din cutii de lemn, stut
sau stabilit utilizate la planeele cu nervuri dese (g. 8).
Condiii generale de calitate
In afar de cele artate anterior, cofrajele i susinerile lor trebuie s mai
ndeplineasc o serie de condiii generale i anume:
1. Scndurile cofrajelor trebuie astfel btute nct ntre ele s rmn
rosturi de cel puin 1 mm, pentru ca la turnarea betonului din cauza umrii
lemnului datorit umezirii s nu se deformeze cofrajul, dar nici mai mari ca 3
mm; n caz contrar rosturile nu se mai nchid i se produc pierderi de lapte de
ciment, care slbesc rezistena betonului.
2. Toate elementele ncovoiate - plci, grinzi - sub aciunea ncrcrilor se
deformeaz, realiznd sgei care variaz ntre 1/200 i 1/1000 din deschidere;
n plus se mai produc deformaii ale elementelor de susinere ale cofrajelor
sub aciunea greutii betonului turnat.
Pentru ca s nu rezulte tavane curbe, cu aspect neplcut, cofrajelor plcilor
i grinzilor trebuie s li se dea, de la montare, contrasgei de aproximativ 3
mm/m.
3. La plci i grinzi se poate controla, foarte uor, curenia cofrajelor
i calitatea armturilor. Nu acelai lucru se intmpl la partea inferioar a
stlpilor unde, de obicei, la splarea cofrajelor nainte de betonare cad diferite
a)
b)
Fig. 8. Cofraj de stlp din panouri
cu scurtturi:
1-panou; 2 -juguri; 3 -ching;
4 -capac de curire: 5 -rama de montaj.
deeuri de lemn, bucele de carton ce au servit la nchiderea unor rosturi
etc. Dac acestea ar rmne acolo i betonul s-ar turna peste ele, rezistena
stlpilor ar mult slbit. Din aceast cauz, la partea inferioar a stlpilor se
prevd ferestre prin care se face curirea i care se nchid imediat nainte de
nceperea turnrii betonului.
4. La primul nivel al construciei, unde eafodajele de susinere a cofrajelor
sunt rezemate pe pmnt, betonitii trebuie s se asigure c rezemarea este
corect fcut, c pmntul nu este n situaia de a afuiat de ape i dac
betonarea se face pe timp friguros c rezemarea popilor este fcut pe un
teren care nu va avea variaii de volum la nghe-dezghe (pietriul i nisipul
care nu rein apa, nu prezint asemenea variaii de volum), iar n caz contrar
c rezemarea se face pe un teren sub nivelul de nghe (de exemplu prin pari
btui n pmnt cel puin pn la 1,10 1,20 m).
DECOFRAREA BETONULUI
a. Termene de decofrare. Durata necesar de meninere a betonului n
cofraje depinde de rolul prii de cofraj respective (de susinere a greutii
betonului sau numai de sprijinirea lateral a lui), de deschiderea elementului
de construcie respectiv, de tipul cimentului, de temperatura i umiditatea
mediului ambiant etc.
Termenele la care se desfac prile principale ale cofrajelor, care susin
greutatea prilor de construcie respective (de exemplu fundul cofrajului
unei grinzi susine greutatea grinzii respective i a plcii care reazem
pe ea) trebuie s garanteze att sigurana construciei, ct i s limiteze
deformaiile elementelor de construcie, la nite valori acceptabile.Alte pri
mai puin solicitate ale cofrajelor, cum sunt de exemplu, prile laterale ale
tiparelor grinzilor, care n momentul turnrii betonului trebuie s reziste la
mpingerea lateral a lui, dar care dup ntrirea chiar parial a acestuia,
nu mai sunt supuse la nici o solicitare, pot ndeprtate mai devreme dect
prile principale. Prile laterale ale cofrajelor pot ndeprtate imediat ce
betonul a obinut o rezisten sucient ca muchiile s nu e deteriorate din
cauza aderenei dintre cofraj i beton. Termenele respective depind de tipul
cimentului i de temperatura medie a aerului din timpul ntririi betonului,
astfel:
- La folosirea cimenturilor RIM 1,5 zile dac temperatura medie a fost de
+ 5C i 1 zi dac a fost de + 15C sau mai mare.
- La folosirea cimenturilor portland cu maximum 15%
adaosuri 2 zile la temperatura medie de +5C, 1,5 zile pentru
temperatura de +15C si 1 zi pentru temperatura de + 25C
- La folosirea cimenturilor portland cu peste 15% adaosuri 3 zile la
temperatura de +5C, 2 zile la +15C i 1,5 zile la +25C.
Elementele principale de susinere ale cofrajelor se pot ndeprta
atunci cnd rezistena betonului a ajuns la urmtoarele procente din
marca prevzut n proiect:
- 50% pentru elemente cu deschidere pn la 2,00 m
- 70% pentru elemente cu deschidere ntre 2,00 i 8,00 m
- 90% pentru elemente cu deschidere peste 8,00 m
Stabilirea rezistenelor betonului se poate face prin ncercarea unor
corpuri de prob pstrate n condiiile lucrrii sau prin ncercri nedistructive.
In cazul n care rezistena betonului nu a fost stabilit prin ncercri,
desfacerea prilor principale de susinere ale cofrajelor, se poate face la
urmtoarele termene minime, n zile - funcie de tipul cimentului utilizat i
de temperatura medie din timpul ntririi betonului:
Ciment Temp. C
Deschiderea elementului
<2 m 2-8 an >8 m
R1M
5
15
25
6
4
3
12
8
6
28
18
12
Portland cu Max.
15% Adaosuri
5
15
25
10
6
5
20
12
8
35
22
16
Portland cu Peste
15-% Adaosuri
5
15
25
12
8
6
24
16
12
45
26
20
Aceste termene sunt acoperitoare, n general mai mari dect cele care
rezult prin stabilirea rezistenelor minime artate mai nainte; nseamn c
este mai bine s se urmreasc variaia rezistenelor betonului, care permite
o decofrare mai rapid i prin aceasta o reducere a duratei de execuie a
construciilor.
Stabilirea rezistenelor betonului se poate face prin ncercarea unor
corpuri de prob.
b. Condiii de decofrare. Decofrarea se face ncepnd cu stlpii, a cror
cofraje nu sunt solicitate la nici un fel de eforturi, apoi trecnd la plci, care
au deschideri i deci solicitri mai mici dect grinzile i n urm la grinzi.
Popii se desfac uor, fr ocuri, prin slbirea treptat a penelor, ncepnd
de la mijlocul elementului i continund simetric ctre reazeme; este interzis
decofrarea prin baterea popilor.
Desfacerea panourilor de cofraj se face prin baterea unor pene de lemn,
astfel nct scndurile s se deterioreze ct mai puin; nu este permis folosirea
rngilor i a trncoapelor.
Cintrele construciilor n form curb cu deschideri mari, trebuie coborte
ncet, prin slbirea vinciurilor, preselor, prin scurgerea nisipului din cutiile
cu nisip etc. Coborrea lor se face treptat, cu cte o jumtate sau o treime,
din deplasarea nal, astfel nct arcele sau bolile s se ncarce treptat.
Scoaterea denitiv a cintrelor nu se face dect dup ce s-a controlat foarte
atent ntreaga construcie n ceea ce privete deformaiile, surile etc.
Decofrarea bolilor obinuite i a plcilor suprafeelor cilindrice
autoportante cu dimensiuni pe direcia generatoarelor pn la 5,00 m, se face
deodat pe toat lungimea lor, ncepnd de la cheie i continund spre nateri,
simetric, de ambele pri. Dac dimensiunea pe direcia generatoarei este
peste 5,00 m, decofrarea se face pe fii transversale. Lungimea fiilor este
determinat de lungimea elementelor longitudinale portante ale cofrajelor
care reazem pe cintre.
Decofrarea se ncepe cu fia de la mijlocul axei longitudinale a bolii
(generatoarea care trece prin cheie) i se continu simetric spre nateri.
La arcele i bolile cu tirani avnd manoane de ntindere, tiranii trebuie
s e pui sub efort nainte de decofrare; n caz contrar n timpul decofrrii,
sub aciunea eforturilor, naterile acestor elemente sunt deplasate n spre
afar.
c. Popi de siguran. Dup decofrarea elementelor cu deschideri de peste
3,00 m, la termenele prevzute la punctul a, se mai las o serie de popi de
siguran, care nu se ndeprteaz dect dup nc un termen egal cu cel puin
jumtate din numrul de zile prevzut la punctul a de mai nainte. Numrul i
poziia acestor popi se stabilete astfel:
- La plci se las cel puin un pop de siguran la mijlocul lor i minimum
un pop la 12,00 m
2
de plac.
- La grinzi cu deschiderea pn la 5,00 m se las un singur pop de
siguran n mijlocul lor, la grinzi cu deschideri mai mari numrul
popilor se sporete astfel nct distana ntre ei i de la ei la reazeme, s
nu depeasc 3,00 m
- Pe nlime ntre diferitele etaje, popii se dispun pe ct posibil, unul
peste altul.
- Nu este permis ndeprtarea popilor de siguran ai unui planeu aat
imediat sub altul care se cofreaz i se betoneaz.
Pe elementele proaspt decofrate nu este permis depozitarea de materiale
de construcie.
Dup decofrarea unei pri de construcie, conductorul tehnic al lucrrii,
mpreun cu dirigintele antierului, trebuie s fac o examinare amnunit a
tuturor elementelor de rezisten, consemnnd ntr-un proces-verbal de lucrri
ascunse calitatea lucrrilor i eventualele defecte constatate. Cu aceast
ocazie se stabilete i felul reparaiilor necesare. In orice caz este interzis
efectuarea oricror reparaii nainte de a se face aceast examinare. Dac
se constat defecte importante, care ar putea afecta sigurana construciei
(goluri n beton, zone necompactate, segregate etc), remedierea lor se face
pe baza unor detalii propuse sau acceptate de proiectant i sub supravegherea
permanent a conductorului tehnic al lucrrii i a dirigintelui de antier.
La elementele la care sunt prevzute nisaje, acestea se vor executa odat
cu efectuarea reparaiilor superciale. Prile de construcie decofrate nu pot
ncrcate nainte ca rezistena betonului s ajuns la marca prescris.
Cap. 6. FASONARREA-MONTAREA ARMATURILOR
Tipuri de oeluri pentru beton armat
Pentru armarea elementelor de beton armat se utilizeaz:
1) Oteluri-beton laminat la cald cu prol neted sau prol periodic livrate
(STAS 438/1-79);
2) Srma tras pentru beton armat cu suprafaa neted sau cu suprafaa
prolat (STAS 438/2-74);
3) Srma moale de legat (STAS 889-76);
4) Bi-oelul (conform normei interne de ntreprindere N.I.N nr. 1979/4.
II.1973 a C.P.M.B. Centrala de Construcii Montaj -Bucureti);
5) Plase sudate uzinate pentru beton armat (conform catalogului de plase
sudate pentru armarea betonului.
Materiale de baza utilizate la realizarea armaturilor pentru betoane
Oelul-beton-neted OB 37
Oelul beton cu prol periodic tip PC. Pentru a asigura o conlucrare
bun (aderen). Cu betonul, corespunztoare forei mai ridicate pe care o
poate suporta ecare bar oelul este prevzut cu nervuri longitudinale i
transversale elicoidale. Aderena cu betonul n acest caz se realizeaz pe
lng ncleierea pastei de ciment de barele de oel-beton i prin ncletarea
betonului n nervurile transversale i chiar prin frecarea suprafeei barei de
beton n ultima instan. Oelul-beton tip PC are dou nervuri longitudinale
diametral opuse i nervuri elicoidale situate la distane egale, nclinate cu
5565 fa de nervurile longitudinale.
Fig.1. Diagrame efort-deformaie (alungire specic) a oelului OB 37 si PC 52 sau PC 60.
Nervurile elicoidale au nlimea maxim la mijlocul lungimii lor,
nlimea acestora scznd pe msur ce se apropie de nervura longitudinal.
Nervurile sunt decalate unele fa de altele.
Nervurile transversale elicoidale sunt dispuse diferit dup tipul de
oel. Astfel:
1) Cu nervurile dispuse in aceeai direcie pe ambele jumti ale
prolului (g.2) i separate de nervurile longitudinale pentru oelul PC 52.
2) Cu nervurile dispuse in direcii contrare pe cele dou jumti ale
prolului (sistem brdule) i separate de nervurile longitudinale (g.3)
pentru oelul PC 60 i PC 90.
Livrarea oelului-beton, laminat la cald. Oelul-beton laminat la cald
OB 37 i cel de tip PC se livreaz n bare sau colacit.
Marcarea oelului-beton OB 00, pentru a se deosebi de oelul OB 37,
se va face cu vopsea de culoare alb. Colacii vor vopsii n dou puncte
diametrul opuse pe toat suprafaa exterioar. Obligaia uzinelor este de a se
marca oelul cu vopsea rezistent la intemperii, care s nu micoreze aderena
oelului cu betonul.
Vericri ale calitii oelurilor-beton laminate la cald. Pe antier se
fac urmtoarele vericri:
1) Se veric dac lotul de oel-beton este nsoit de Declaratia de
conformitate.
SECIUNEA B-B
Fig. 2. Oel PC 52
Fig. 3. Oel PC 60 i PC 90
2) Se veric dimensiunile i prolul.
3) Se veric aspectul (calitatea suprafeei).
4) Se face proba de ndoire la banc.
5) Proba de traciune se face prin trimiterea de probe la un laborator (cu
toate datele existente pe certicatul de calitate al uzinei) i indicarea
diametrului barelor, numele antierului, lotului de construcie i a
obiectului n care se va introduce oelul.
Vericarea aspectului (calitatea suprafeei). Pe suprafaa barei se admite
un strat subire de oxizi (rugin), cu condiia ca reducerea dimensiunilor
seciunii barei, dup ndeprtarea stratului de oxizi, s nu depeasc abaterea
limit la diametru. Nu se admit nervuri rupte. Se admit urmtarele defecte
locale ale suprafeei: denivelri, zgrieturi rotunjite, striuri sau asperiti cu
condiia ca abaterea limit prevzut pentru prolul i diametrul respectiv s
nu e depit. Proba de ndoire similar cu cea prevzut n STAS 777 73.
Condiia este ca diametrul dornului D pe care se face ndoirea i unghiul
de ndoire (g. 4) s corespund cu valorile prevzute n tabel. Unghiul de
ndoire de 180 se realizeaz fcnd ndoirea pn cnd cele dou ramuri
ale barelor ajung paralele (oelurile OB 37 i PC 52), iar unghiul de 90
cnd prelungirile celor dou ramuri fac un unghi de 90. Proba de ndoire se
consider satisfctoare dac dup efectuarea ei nu apare nici o crptur sau
sur pe faa exterioar curbat.
Incercarea la traciune se face pentru determinarea rezistenei de rupere
R
m
, limitei de curgere R
c
sau R
p0,2
i alungirii la rupere A
5
. Aceast prob se
face unde nu exist ceriticat de calitate sau exist dubii asupra calitii
oelului i la livrri importate. In cazul execuiei prefabricatelor n serie
ncercarea la traciune este obligatoriu.
Srm tras pentru beton armat
Pentru beton armat se livreaz
conform STAS 438/2 74 Srma
tras pentru beton armat n dou
caliti: cu suprafaa neted (STNB);
cu suprafaa prolat (STPB).
Srm moale de legat
Barele fasonate pentru a realiza
armtura propriuzis se leag cu srm
moale pentru a forma plase legate sau
carcase legate. Legarea are ca scop
de a asigura poziionarea corect
a armturii spaiale. La plasele i
carcasele sudate legarea este nlocuit
cu sudur.
Fig. 4. Indoirea
otelului beton pe
santier
Pentru legare se folosete srm moale neagr (recoapt) denumit pe
antiere i srm ars, trelat din oeluri moi cu coninut redus de carbon
OL 34 si care dupa trelare este incalzita intr-un cuptor pana la inrosire.
Plasele sudate uzinate
Plasele sudate uzinate sunt elemente de armatura formate din bare de
otel (sarme) dispuse pe doua directii perpendiculare, sudate prin rezistenta
electrica in punctele de incrucisare.
Materiale auxiliare utilizate la lucrarile de armaturi pentru betoane.
Livrarea, marcarea si depozitarea otelului beton. Conditii de calitate
si vericarea materialelor pentru armare.
Punerea n oper a armturilor necesit poziionarea lor corect n cofraje,
respectarea toleranelor, mbinarea i nndirea acestora att pentru armturile
betonului armat, ct i pentru armturile nepretensionate din elementele de
beton precomprimat. Pentru armtura pretensionat trebuie s se asigure i
ancorajele de blocare. Pentru poziionarea i xarea armturilor n normele
de proiectare i execuie sunt prevzute cote precise. De regul poziionarea
se asigur prin distanieri.
Distanieri (supori) Prin distanieri (supori) se neleg toate mijloacele
folosite, executate din beton, oel, mas plastic sau alte materiale, care
asigur poziia armturii la cotele prevzute n proiect n timpul betonrii prin
xarea distanei dintre cofraj i armtur, distan care se numete acoperirea
cu beton.
In general proiectele nu prevd mijloacele de xare a armturii; ca urmare
acestea sunt foarte diverse.
O xare sumar i improvizat poate s e cauza deplasrii armturii
n momentul betonrii care duce la o acoperire insucient sau prea mare.
Acoperirea prea mare poate duce la micorarea braului de prghie interior
ceea ce reduce capacitatea portant a elementului, n special la elementele
de grosime mic. Acoperirea prea mic aduce pericolul coroziunii i poate
antrena o diminuare a aderenei armturii in beton i n consecin se
prejudiciaz durabilitatea i securitatea operei.
In lucrrile de beton precomprimat punerea la poziia din proiect a relor,
barelor i cablurilor au o importan i mai mare, impreciziunile putnd avea
consecine mai grave, eforturile unitare din beton i armtur avnd valori
mult mai ridicate.
Clasicarea distanierilor (suporilor)
Distanierii (suporii) se pot mpri dup cteva criterii: materialul care
l alctuiesc, forma lor, modul de xare, funcionarea pe care o ndeplinesc,
tipul de element n care sunt folosii etc.
Din punctul de vedere al materialului se disting: supori metalici
(denumii i purici); supori din mas plastic; supori din mortar de
ciment; supori din azbest-ciment.
Din punctul de vedere al formei i modului de xare : cale sau blocuri
de forma geometric simpl pe care se aaz armtura; supori tip clrei
care se prezint ca un leagn pe care se plaseaz barele sau nodurile plaselor,
piese de distanare ntre plase sau carcase paralele; distanieri de tip circular
care nconjoar barele i asigur aceeai acoperire de beton n toate direciile
perpendiculare pe axa sa; supori continui care sunt destinai s asigure
pe fundul cofrajului sau pentru plasele superioare o poziionare egal a
armturilor paralele.
Din punctul de vedere al elementului, suporii pot pentru plci, grinzi i
stlpi. In cazul cofrajelor orizontale, dispozitivele de xare trebuie s suporte:
greutatea armturii; greutatea rezultat la punerea in oper a betonului ;
greutatea muncitorilor care circul pe reeaua armturii. Aceste dispozitive
poart denumirea de supori sau distanieri. Suporii pot metalici, din mortar
de ciment i din mas plastic.
Supori metalici. Se disting 3 tipuri:
1) Purici care pot realizai din buci scurte de vergea de oel-beton
(deeuri) tiate pentru plci la lungimi de circa 58 cm, iar pentru grinzi
aproximativ de limea grinzii.
2) Clrei, care folosesc la xarea plaselor superioare; pot clrei
simpli confecionai pe antier (g.5, a, b) sau clrei prefabricai.
Vergea susinuta
3) Supori continui care la fel ca i clreii prefabricai (g. 6) folosesc
la xarea plaselor superioare, ind produi de uniti specializate. Formele
suporilor continui i a clreilor metalice pot foarte diferite.
Supori din mortar de ciment
Se folosesc blochei de mortar confecionai adesea pe antier. Tendina
este de a se prefabrica n serie aceti supori pe maini simple.
Suporii pot avea dou re din oel moale recopt sau galvanizat pentru
xarea de armtur. Pentru a se reduce suprafaa de contact cu cofrajul se
Fig. 5. Clrei simpli i distanieri confecionai pe antier din oel-beton i
1 er de distanare; 2 etrier; 3 purice.
poate alege forma semisferic sau cilindric (g. 7). Dezavantajul acestor
supori este acela c rmn apareni i adesea pot absorbi uleiurile de
decofrare.

Supori din mas plastic. Se disting 3 tipuri:
1) Supori tip clre: (g 8) pe care barele sunt prinse.
2) Supori tip scaun pe care barele stau simplu rezemat i pot folosii i
pentru bare ncruciate. n general aceste tipuri de supori pot prelua greuti
mai mari.
Fig. 6. Clrei i supori metalici continui.
Fig. 7. Tipuri de blochei din mortar de ciment i.
Fig. 8. Supori diferii din
mas plastic.
Prol PC
3) Supori tip rondel (g. 9), care sunt xai de armtur prin presiunea
axial exercitat de rondela de plastic. Aceti supori sunt n general mai
puin robuti dect suporii tip clre i se pot desface prin presare lateral.
Sunt indicai pentru armturi verticale. Au avantajul c prezint o poriune
redus de contact cu cofrajul.
Preul ridicat al distanierilor din mas plastic este un element care
frneaz extinderea utilizrii lor pe toate antierele.
Supori pentru armtura superioar. Acetia sunt de obicei din
armtur ndoit (clrei) supori continui metalici, sau chiar blochei nali
din mortar de ciment. Suporii de oel pot prevzui cu capace din mas
plastic.
Condiii de alegere a tipurilor de supori. Alegerea tipurilor de supori
revine de regul executantului care trebuie s se ghideze dup considerente
economice, tehnice i modul de punere n oper. Fiecare tip de suport are
anumite caracteristici tehnice i economice (rezisten la sarcini locale,
deformabilitate, caracteristici tehnice care se modic la tratamente termice
ale betonului sau pe timp friguros, aderena cu betonul, coroziunea armturii,
rezistena la foc, aspectul de suprafa al betonului, rapiditatea de punere n
oper, manipulare, depozitare, pre de vnzare).
Materiale de mbinare
Pentru mbinarea armturilor de beton armat se folosesc urmtoarele
procedee : mbinri prin ancorarea (aderena) armturilor n beton;
armturile ind petrecute unele peste altele; mbinri prin sudare; mbinri
pentru realizarea plaselor i carcaselor (legate i sudate); ancorri ale
armturilor pentru beton precomprirmt.
Srm de legare. Legtura ntre barele de armtur a betonului armat,
atunci cnd aceast legtur nu se realizeaz prin sudare, se face cu srm
de legat. In acest scop se folosete srma moale neagr (recoapt) (STAS
Fig. 9. Supori tip rondel din mas plastic.
889-76), cu diametrul de l mm. Pentru legarea cofrajelor se folosete aceeai
srm de 2 mm. Srma este uor de ndoit, legarea fcndu-se manual cu
un clete. Rezistena srmei este slab, dar lucrabilitatea ei este foarte bun.
Srma se obine din srm obinuit care a fost la uzin trelat de cteva ori
i apoi nclzit (recoapt) ntr-un cuptor.
Electrozi de sudur. Electrozii utilizai pentru sudarea manual cu arcul
electric sunt nvelii; ei sunt alctuii din vergele metalice acoperii cu o mas
mai mult sau mai puin groas, de materiale, n general nemetalice care au o
compoziie ce ajut la sudarea electric manual. Electrozii folosesc la formarea
arcului electric de sudare i constituie n acelai timp i materialul de adaos,
adic materialul care se depune pentru formarea sudrii. La una din extremiti
electrodul este dezvelit pe o distan de 25 mm, pentru a prins n cletele
port-electrod. La electrozii cu grosimi mici, prinderea n cletele portelectrod, se
poate face pe o poriune dezvelit plasat la mijlocul electrodului.
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE ARMARE
A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN BETON ARMAT
Armaturile betonului armat (armaturi de rezistenta, armaturi
de repartitie, armatura de montaj, elemente auxiliare la lucrarile
de armare: distantieri, purici, mustati, barele armaturilor: forma,
diametrele minime si maxime, ancorarea, innadirea, distante dintre
bare, acoperirea cu beton a barelor, reguli generale si exemple)
Principii de realizare a elementelor de beton armat:
a) Avantaje:
- folosesc materiale ieftine (agregate grele sau agregate usoare, pietris,
nisip, ciment, apa);
- cantitatea de otel este mai mica decat la constructiile metalice;
- se pot turna in formele cele mai diverse in cofraje;
- se pot realiza elemente continue (cadre, grinzi, plansee, etc)
- rezista bine la actiunea focului, nu corodeaza in conditii obisnuite,
rezistentele lui cresc in timp;
b) Dezavantaje:
- constructiile sunt grele;
- nu izoleaza bine la caldura si frig;
- transmit cu usurinta zgomote;
- nu pot modicate dupa executie (armatura de la demolari nu poate
reutilizata);
- calitatea betonului nu poate controlata ecient decat la betonare si
numai indirect;
- reparatiile ulterioare sunt foarte greoaie, de aceea se cere o foarte mare
atentie la turnarea betonului;
Principiul armarii elementelor de beton armat
Pentru a realiza un element de beton armat bine conceput trebuie sa
cunoastem unde apar in element zone comprimate din solicitari exterioare
si unde apar zone intinse. Datorita faptului ca betonul are o rezistenta foarte
mica la intindere, in zonele intinse se pune armatura, eforturile din zonele
comprimate ind preluate de beton.
Regulile de armare pe baza principiilor de mai sus variaza de la element
la element (stlp, grinda, fundatie, etc.).
Daca grinda nu este armata, la o deschidere mai mare se rupe in timpul
manipularii.
La o grinda slab armata (cu armatura putina), se produce o sura mare,
de regula in mijlocul grinzii, in zona intinsa care se deschide foarte mult si
grinda se rupe. Daca aderenta intre armatur si beton este foarte buna, se
produce ruperea armaturii.
In cazul unei grinzi continue (g. 10) se constata ca distributia surilor
este alta, apar suri si in partea de sus pe reazem, in centrul grinzii. Pentru a
realiza urmarirea eforturilor de intindere armatura se fasoneaza dupa desenele
de armare din g. 11.
Barele fasonate sunt legate i aezate n cofraje conform poziiilor indicate
n planuri (g. 11).
Pentru elemente puternic armate se pun armturi i la partea superioar a
grinzii i la partea inferioar a acesteia, realizndu-se elemente dublu armate.
Avndu-se n vedere comportarea de ansamblu a elementelor asociate cu
oeluri superioare se pot folosi ecient oeluri cu limita de curgere de 1,52,5
ori mai mare dect a oelurilor obinuite (OB 37) realizndu-se importante
economii de metal.
Tipuri de elemente de beton armat. Elementele de beton armat se
clasic n 3 categorii, dup raportul n care stau cele 3 dimensini de baz;
limea a nlimea b (grosime),deci elementele seciunii transversale i
lungimea l.
Fig. 10. Grind continu
ncovoiat :
a - cum se ncovoaie i se rupe;
b - cum se aeaz armtura din
vergele de oel.
a)
b)
Fa de raportul dimensiunilor se ntlnesc: blocuri, plci sau dale, grinzi
i stlpi.
1) Blocurile sunt elemente la care cele 3 dimensiuni a, b i l nu difer prea
mult. De exemplu blocuri de fundaii 1,50 X2,00 x0,90 m, blocuri de beton
celular mici, blocuri ceramice etc.
2) Plcile sunt elemente la care o dimensiune (grosimea) este mic n
raport cu celelalte dou; dac plcile au dimensiuni mai mici (lime i
lungime) se numesc dale; fiile sunt o form derivat a plcilor (de exemplu:
12 x 60 x 250 cm fii de beton celular auto-clavizat).
3) Bara este un element la care dimensiunile seciunii transversale a i b
sunt mici n raport cu lungimea.
4) De tipul barei sunt grinzile care sunt puse orizontal, suportnd
ncrcrile n aceast poziie i stlpii care suport sarcini verticale (de
exemplu stlpi de 30x40 X 350 cm la o cldire de locuit).
CONFECIONAREA ARMTURILOR PENTRU BETON ARMAT
N ATELIERE DE ARMTURI
OPERAII PREGTITOARE
Pentru confecionarea armturilor pe antier, n ateliere sau uzine,
se folosesc dispozitive si maini cu un grad mai mic sau mai mare de
complexitate.
In general operaiile pe care le suport armturile sunt: ndreptarea,
tierea, fasonarea (ndoirea), nndirea i sudarea, confecionarea carcaselor
i plaselor legate i sudate etc.
a)
Fig. 11 . Seciuni de beton armat:
a ncovoiate;
b comprimat
Operaia de ndreptare este n funcie de modul de livrare a armturii
(colaci sau legturi de bare), forma prolului, rezistena oelului, diametrul
barelor i dispozitivelor sau utilajelor specice de care se dispune pe antier
sau n atelier. Aceast operaie poate fcut manual sau mecanic.
Operaia de tiere a armturilor la lungimea desfurat prevzut n
proiect se face i ea manual sau mecanic n funcie de dispozitivele sau
utilajele de care se dispune.
Fasonarea (ndoirea) se face manual sau mecanic n funcie de
dispozitivele i utilajele de care se dispune de grosimea barelor, razele de
ndoire, calitatea oelurilor etc. Fasonarea se face dup desenele din proiect.
Operaiile de sudare, att cele de nndire n lung a barelor, ct i cele
de petrecere pentru formarea carcaselor i plaselor sunt incluse de regul n
tehnica sudrii armturii i nu se realizeaz de erarii-betoniti, ci de sudori
specializai n sudarea oelului-beton sau se execut cu agregate complexe pe
linii semiautomate sau automate de sudare. Unele operaii simple la sudarea
prin puncte se pot executa i de erarii betoniti.
Confecionarea carcaselor i plaselor se poate face, n ateliere sau direct
la locul de montaj a armturii, respectiv n cofraje.
Industralizarea producerii armturilor necesit execuia n ateliere a
armturilor sub form de carcase i plase sudate.
ntocmirea ei de debitare i fasonare
Pregtirea fabricaiei se face pe baza proiectului de execuie, din care se
extrage armtura, pentru ecare obiectiv, pe elemente, mrci de armtur,
diametre i numr de buci, ntocmindu-se a de debitare i fasonarea
armturii, conform modelului din tabel.
n planele de proiectare exist i un extras de armtur. Fia de debitare
i fasonare se face pe baza datelor din proiect, care trebuie examinate i
nelese perfect de maistru.
Fia poate ntocmit de organele specializate cu pregtirea fabricaiei
sau de ctre maistru. Fiecare bar va trebui s poarte un indicator din care s
rezulte elementul la care se refer i marca armturii prevzut n proiect.
Nu este indicat practica de a se lucra direct cu planurile de execuie fr
a se face a de debitare i fasonare. Fiele de debitare trebuie s e nserate
n carnetul erarului betonist, putnd face parte din acest carnet.
n atelierele de armturi este indicat s e aate plane cu tehnologia de
fasonare n care se va arta pe caliti de oeluri i diametre de baz, razele de
ndoiri, mrimea dornurilor i al rolelor pe care se face ndoirea, tehnologia
schematic de ndoire, lungimea ciocurilor, lungimea desfurat a ndoirilor
etc.
Pentru completarea ei (v. tabelul) se dau urmtoarele indicaii:
La coloana 1, indicativul conine denumirea prescurtat a elementului.
La coloana 2 se trece marca armturii.
La coloana 3 se trece denumirea elementului, de exemplu grinda A,
B,etc., stlp S, I etc, placa P etc.
n coloana 4 se d oelul de armare : de exemplu OB 37; PC 52; STBB;
STPB
Coloana 5 conine numrul elementelor similare, deci care au aceleai
dimensiuni i acelai fel de armare.
n coloana 6 se trece numrul de bare, de acelai tip care se gsesc n
element.
n coloana 7 se trece numrul total de bare asemenea din elementele de
acelai tip, care se obin din nmulirea coloanei 3 cu coloana 8.
n coloana 8 se d diametrul armturii, n mm, pentru marca prevzut
n proiect
n coloana 9 se reprezint desenul cotat conform proiectului, a mrcii
de armtur cu poziia ciocurilor din construcii (de regul ciocurile
n sus sunt pentru barele de la partea inferioar i ciocurile n jos sunt
pentru barele de la partea superioar a grinzii). Se trec de asemenea
lungimile, in cm, pe tronsoane, unghiurile de nclinare a barelor care
difer de nclinarea obinuit de 45 (sau catetele triunghiului). Pe
desenele cotate se vor gura barele n poziia n care sunt puse n oper
(construcie). Agrafele i etrierii se gureaz n planul lor, planul n care
sunt montate n oper, iar barele de stlpi n poziie rabatut (culcate),
deci ca i cnd stlpul ar culcat spre dreapta. Dac este necesar se vor
trece i explicaii pentru piesele mrunte (etrieri, frete, etc.).
Fiele se vor ndosaria, pentru a forma caietul de lucru al erarului
betonist. Acest caiet poate folositor la recepia lucrrilor ascunse (armturi
nglobate n beton).
n coloana 10 se trece lungimea, n cm, desfurat a unei bare.
n coloana 11, se trece lungimea barelor asemenea de aceeai marc,
obinut din nmulirea coloanei 10 cu coloana 7; coloanele 10 i 11 nu
sunt trecute n tabel.
La observaii se trec indicaiile speciale cu privire la modul de fasonare la
rece sau la cald, temperatura admis pentru fasonare pe timp friguros etc.
O margine a ei rmne liber pentru nsemnri ale erarului betonist
(evidena numrului de bare, numrul comenzii, formaiunea de lucru etc).
n partea de jos a ei se ntocmete recapitulaia, n care se trec mrcile
de oel similare (de aceeai lungime), care folosete la debitarea armturii
dup ce au fost ndreptate.
Lungimea, desfurat a unei bare se compune din suma lungimilor
ecrei poriuni.
De regul, n proiect sunt trecute att lungimile elementului ecrui
element, ct i lungimea total a barei care se fasoneaz.
TEHNOLOGII SIMPLE DE FASONAT
I NDREPTAT OELUL-BETON
Generaliti asupra fasonrii manuale
Barele de oel-beton sunt puse n elementele de beton n zonele ntinse
ale elementelor, pentru a ajuta seciunile de beton de a prelua eforturile de
ntindere prin barele de oel (armturi).
Pentru a rspunde acestei cerine, barele sunt prelucrate, de fapt ndoite, la
diferite unghiuri, pentru a asigura trecerea de la o zon la alta i pentru o bun
ancorare a barelor n masa betonului. Prelucrarea armturii conform cotelor
din proiect i al ei tehnice se numete fasonarea armturii.
Fasonarea poate fcut manual sau mecanic. Fasonarea manual se face
cu ajutorul unor dispozitive simple.
Fasonarea const din ndoirea simpla sau succesiv a barelor la unghiul
dat, de regul 45, sau la unghiul precizat in proiect (acest tip de fasonare se
numete fasonarea barelor ridicate).
Pentru realizarea ciocurilor se fac ndoiri la unghiuri de 90
o
sau 180.
ndoirile la 90 se fac i la barele care armeaz colurile elementelor de beton
armat.
Tabel: Fia de debitare-fasonare pentru extragerea barelor din elementele
de beton armat
Fasonarea const din ndoirea simpla sau succesiv a barelor la unghiul
dat, de regul 45, sau la unghiul precizat in proiect (acest tip de fasonare se
numete fasonarea barelor ridicate).
Pentru realizarea ciocurilor, se fac ndoiri la unghiuri de 90
o
sau 180, ndoirile
la 90 se fac i la barele care armeaz colurile elementelor de beton armat.
Indoirea barelor trebuie fcut cu anumite raze de curbur pe discuri cu raze
diferite, stabilite in funcie de natura ndoirii (cioc, bar ridicat etc), prolul
oelului i calitatea otelului, (g. 12). Unghiul de ndoire poate vericat prin
abloane.
Dispozitive simple pentru fasonare manual
Fasonarea manual se face de regul pe un banc de lucru, pe care sunt
xate dispozitivele ajuttoare de ndoire, n special plci din oel prelucrat
sau turnat, de forme i alctuiri diferite. n g. 13 se arat un banc de lucru
care trebuie s aib un blat foarte rigid.
Din dispozitivele anexe care se folosesc se prezint cele mai uzitate i
anume:
1) Cheile simple sau duble cu bra drept sau bra frnt. Cheile au
dimensiuni diferite n funcie de diametrul barelor care se fasoneaza.
Fig. 12. Raze de ndoire.
Fig. 13. Banc pentru fasonarea
manual a otelului-beton
Fasonarea mecanic
Pentru industrializarea lucrrilor de armturi n prezent se folosesc maini
de fasonat cu grad ridicat de automatizare care asigur o productivitate
ridicat la lucrrile de armturi. De regul mainile sunt integrate unui ux
tehnologic continuu care rezult din organizarea raional a atelierelor de
armturi.
Cel mai simplu mod de organizare este amplasarea mainii de fasonat
ntre dou bancuri prevzute cu rulouri pentru sprijinirea barelor i glisarea
lor n timpul fasonrii.
Asamblarea armaturilor (asamblarea in carcase din otel beton
si a armaturilor la elementele din beton armat stalpi, grinzi, placi,
buiandrugi, canale; asezarea si legarea barelor; xarea si legarea
etrierilor; conditii si prescriptii tehnice la asamblarea armaturilor;
etichetarea si depozitarea carcaselor in vederea montarii lor)
TEHNOLOGII PENTRU MBINAREA I NNDIREA
PRIN SUDARE I MBINRI MECANICE ALE OELULUI-BETON
Generaliti asupra procedeelor de sudare
Barele de oel-beton n elementele de beton armat pot nndite e prin
petrecere folosind aderena si ancorarea n beton, e prin sudur sau prin
mijloace mecanice.
Imbinarea prin sudur se poate face pentru asigurarea continuitii barelor
longitudinale, pentru realizarea de armturi transversale nchise, pentru
mbinarea prefabricatelor sau pentru folosirea i valoriarea capetelor de
bare care rezult la debitare.
Pentru realizarea plaselor i carcaselor sudate se folosete sudarea de
rezisten prin presiune prin puncte.
Procedee de sudare. Reglementarea modului de executare a sudrii (vezi
tabelul) i precizarea tehnologiilor de sudare este stabilit prin Instruciunile
tehnice pentru sudarea armturilor de otel beton C 28 78, n care se dau
toate elementele necesare executrii sudrii prin urmatoarele procedee:
- I sudarea electric prin puncte;
- II sudarea electric cap la cap prin topire intermediar ;
- III sudarea manual cu arcul electric prin suprapunere i cu eclise;
- IV sudarea manual cap la cap cu arcul electric cu urmtoarele
variante: sudarea n cochilie, n baie de zgur (cu sau fr custuri
longitudinale); sudarea n semimanon de cupru.
La sudarea barelor de oel-beton i la utilizarea lor trebuie s se
respecte urmtoarele recomandri:
1) Otelurile care se sudeaz trebuie vericate strict dac ndeplinesc
condiiile de calitate cerute de STAS 438/1 - 79 i STAS 438/2- 74.
2) Calitatea sudurilor se veric prin probe.
3) Sudarea se execut de sudori care au examenul practic i teoretic
pentru grupa 3, si sunt autorizati special
4) Inndirile sudate se vor amplasa la poziionarea armturii fasonate n
poziia precizat prin proiect; n lipsa precizrilor din proiect se vor amplasa
la o distant de 50 d; n cazul n care distana este mai mic se admite n
aceeai seciune maximum 25 30% din aria total transversal barelor din
element s e sudate.
5) Indoirea barelor sudate este admis la o distan de 5 d de captul
sudurii (d=diametrul barelor sudate).
Tabelul.Procedeele de sudare admise la
mbinarea sau nndirea otelurilor-beton
Tipul de Procedeul
oel I II III IV Observaii
OB 37
STNB
Sau
STPB
PC 52
PC 60
PC 90
0
0
0
0
-
0
-
0
0
0
0
-
0
0
0
0
-
0
-
-
Se admite sudarea cu semimanon de cupru
Condiii generale de execuie
La executarea sudrii se vor respeeta urmtoarele reguli:
1) Temperatura ambiant nu va trebui s e mai redus de -5C.
2) La temperaturi sub -5 C i pe vnt i ploaie se vor lua msuri de
protejare, realiznd spaii acoperite i respectnd condiiile de sudri pe
timp friguros pe baza dispoziiilor speciale ale responsabilului cu sudura.
3) Barele care se sudeaz cap la cap se vor tia numai cu mijloace
mecanice i se vor curai cu perii.
4) La sudare se vor alege electrozii corepunztori procedeului de sudare,
calitii oelului i a poziiei de sudare conform Instruciunilor tehnice
C.2876. La oelurile PC sudate manual cu arcul electric prin suprapunere
se vor prefera electrozi bazici sau supertit.
5) Sudarea cu prenclzire se va face cu arztoare (STAS 413770/1)
respectndu-se condiiile pentru rcirea lent, folosind mpachetri cu vat
mineral.
0 = se admite sudarea;
- = sudarea nu se admite. Olelul OB 00 nu se admite a sudat.
6) Utilajele de sudat, transformatoarele i agregatele se vor verica,
controlndu-se funcionalitatea i realizarea parametrilor de sudare(curent,
tensiune, presiune, conform normelor i prevederilor STAS 2689-71.
7) Tehnologiile de sudare trebuie s asigure o comportare tenace,
adic mbinarea s aib capacitate de deformare, iar ruperea barelor s se
produc, dac sunt supuse la traciune la o distan de (23) d de captul
nndirii sudate; n cazul n care ruperea s-ar produce n sudur aceasta
trebuie s e precedat de tendina de gtuire, avnd loc lent i suprafeele
de rupere cu aspect bros, cu smulgeri de material. Nu sunt admise ruperile
casante, cu aspect lucios, care se produc brusc, fr avertizare, de regul la
urechile de prinderi, cnd piesele sunt manipulate pe timp friguros.
Sudarea electric prin puncte
Principiul sudrii prin puncte. Sudarea prin puncte este procedeul de
sudare electric prin presiune, n punctele de intersecie a barelor de oel-beton
care formeaz prin asamblare plase i carcase sudate. Sudarea se bazeaz pe
nclzirea prin curentul electric a barelor pe suprafaa lor de contact pn
cnd sunt aduse n stare plastic (adic o stare de topire local cu tendin
de curgere), n timp ce barele sunt comprimate pentru a se suda (forja) prin
presare.
ALCTUIREA ARMTURILOR DE REZISTENT
I CONSTRUCTIVE.
REGULI PENTRU ELEMENTE DE BETON ARMAT,
ARMATE CU BARE
Reguli generale, deniii
Oelurile folosite n elementele de beton armat poart denumirea generic
de armturi ntruct ntresc sau armeaz seciunile de beton armat fcndu-
le capabile s suporte eforturi mari longitudinale de ntindere, s sporeasc
capacitatea seciunilor de beton pentru a prelua eforturi de compresiune sau
de a rezista la eforturile date de aa numitele fore transversale sau tietoare.
Clasicri.
Armturile se denesc n raport cu anumite criterii (tipul oelului, rolul
armturii n elementele de beton armat si beton precomprimat etc).
Din punctul de vedere al rigiditii, armturile se mpart: armaturi
exibile formate din bare de oel beton i armturi rigide alctuite din prole
laminate la cald (g. 14).
Din punctul de vedere al rolului armturilor in elementele de beton
armat acestea se mpart n: armturi de rezisten (sau armaturi principale,
longitudinale); bare ridicate (sau bare nclinate); armturi de repartiie (sau
armturi secundare); armturi transversale (sau etrieri, frete etc), armturi
de montaj (sau armturi ajuttoare).
Armturile betonului precomprimat se mpart n armturi tensionate
(formate din oeluri de nalt rezisten n care se introduc eforturi de
pretensionare (mare) i armturi nepretensionate din oel-beton obinuit
similare cu armturile din elementele de beton armat.
Armturile care nu rezult dintr-un calcul de rezisten se numesc
armturi constructive.
Din punctul de vedere al aderenei cu betonul armturile se mpart n
armturi cu prol periodic, armturi netede etc.
Se mai ntlnesc denumirile : armturi cu ciocuri i armturi fr ciocuri,
plase legate sau plase sudate, precum i carcase legate sau carcase sudate.
Din punctul de vedere al gradului de industrializare, armturile
folosite sunt sub form de bare izolate care se asambleaz n cofraj sau sub
form de carcase legate sau plase i carcase sudate prefabricate.
Prelucrrile pe care le suport barele izolate sunt, de regul, ndoiri,
formri de ciocuri, asamblri prin legare, asamblri prin sudare, preasamblri
n atelier, prelucrri de completare n cofraj etc.
Din punctul de vedere al elementelor la care sunt destinate, armturile
sunt denumite : armturi pentru plci plane, plci curbe, grinzi, stlpi, arce,
console, perei, fundaii i armturi pentru construcii speciale: rezervoare,
castele de ap, turnuri de rcire, couri, elemente spaiale, stlpi LE A etc.
Planurile trebuie s indeplineasc urmtoarele condiii:
1) Planurile de armare pentru obiectivul care se execut trebuie sa
conin denumirea obiectivului, nivelul (etajul) la care se refer si toate alte
elemente necesare identicrii.
2) Elementele care urmeaz a executate la un obiectiv trebuie s e
complet nseriate, purtnd indicative din litere i numere, conform regulilor
de desen, pentru a se identica uor armtura care se fasoneaz pentru ecare
element, pentru a nu se executa armturi n plus sau a se omite execuia unor
armturi.
Astfel, toate fundaiile, stlpii, de un anumit nivel, grinzile, nervurile,
plcile, pereii, elementele secundare etc. vor avea indice separate distincte
care s nu dea natere la confuzii. Este necesar ca nainte de a se trece la
Fig. 14.Tipuri de armturi:
1),2),3) mrci de oel-beton
organizarea lucrului s se fac liste complete cu seria i indicativele tuturor
elementelor si s se completeze ele de debitare i fasonare a armturilor.
Inainte de a se ncepe lucrul propriu-zis, meterii i ei de echip
trebuie s cunoasc toate datele necesare. n cazul neclaritilor sau lipsurilor
din proiecte, nu se va trece la debitarea i fasonarea armturii pn nu se
lmuresc n detaliu toate datele, care nu rezult cu claritate din planuri; se
trece la completarea acestora pe baza discuiilor i lmuririlor cu inginerul
responsabil de execuia lucrrii.
eful de echip va avea mai nti o reprezentare clar asupra modului cum
va pus armtura n oper, la ntregul obiectiv, asupra ordinei de execuie
a armturii, ntocmindu-se o documentaie complet asupra ntregului lot de
armturi ce-l are de fasonat.
Planurile de armare ale unui element trebuie s conin toate datele pentru
poziionarea armturii i fasonarea ecrei bare, astfel:
1) Vederea lateral conine dimensiunile elementelor de beton armat,
poziia lateral a armturii, avnd marcate barele de rezisten, numrul
barelor din aceeai seciune i acelai rnd, marca armturii, diametrul
armturilor, distana dintre etrieri sau ntre barele de repartiie, poziia
barelor nclinate i a barelor de montaj, acoperirea cu beton.
2) Seciunile transversale conin poziia barelor longitudinale de
rezisten, barelor de montaj, etrieri etc. cu indicarea dimensiunilor seciunii
transversale, diametrul barelor, distanelor dintre bare, numrul de rnduri
pe care se gsete armtura.
3) Desenul ecrei bare caracteristice se extrage i redeseneaz separat,
paralel cu poziia barei n element: desenul conine lungimile n centimetri
ale ecrui poriuni drepte (considerate ntre colurile axelor barelor),
lungimea total, tipurile de ciocuri, diametrul barei, n mm, simbolul oelului
(de exemplu 30 OB 37 i marca barei).
Desenele pe care nu este trecut calitatea oelului se nelege c oelul
este de calitatea OB 37.
Vederea de sus este folosit pentru indicarea poziionrii n plan a
armturii elementelor plane, indicndu-se distanele dintre bare (respectiv
numrul i diametrul barelor pe metru liniar, inclusiv calitatea de oel).
Pentru a se exemplica cum se citesc planurile n continuare se dau o
serie de exemple.
Exemplul Cuzinetul (fundaia) unui stlp de beton armat. In g. 15 este
reprezentat cuzinetul de belon armat cu dimensiunile in plan de 125 x 150
cm, rezemat pe beton simplu la fundaie.
Detaliile gurii reprezint:
1) Vederea in perspectiv a cuzinetului de form prismatic din care se
vd ieind 6 musti prevzute cu ciocuri.
2) Vederea de sus a tlpii cuzinetului care este armat cu o plas de bare
legate i anume pe o direcie sunt 9 14 bare i pe cealalt direcie 11 14
ceea ce nseamn c pe latura de 125 cm sunt 11 bare aezate la intervale de
15 cm, iar pe cealalt direcie sunt 9 bare la interval de 9 cm, respect 10 cm
intre ele. Tipul de bare de pe latura scurt a cuzinetului are marca 1, iar cele
de pe latura , lung au marca 2. Fiecare marc de armtur este desenat
avnd gurate ciocurile semicirculare i trecute urmtoarele dimensiuni:
lungimea dreapt a barelor care este de 95 cm la marca 1 i de 120 cm la
marca 2; lungimea total a barelor care este de 115 cm la marca (1), deci
mai lung cu 20 cm ce reprezint lungimea necesar confecionrii celor dou
ciocuri (aproximativ 2 x 7 d) i numrul total de bare pentru ecare marc. Se
remarc, c ciocurile se pun in sus.
3) Seciunea vertical fcut paralel cu latura lung a cuzinetului. Din
acest desen se vd: dimensiunile in plan vertical cuzinetului, poziia pe care
o are plasa de armare din cuzinet i poziia mustilor, precum i desenul in
detaliu a mrcii (3) ce reprezint mustile. La desenul mustii marca (3),
sunt trecute la fel ca la celelalte armturi lungimea prilor drepte (153 cm)
inclusiv a ciocului drept ndoit la 90 (de 10 cm), ct i lungimea total (180
cm), i numrul barelor (6 22).Pe aceeai seciune este trecut i poziia
armturilor din stalpi care se vor pretrece cu mustile pe o lungime de 100
cm (aproximativ 45 d). In ceea ce privete plasa de la baza cuzinetului se
observ din acest desen c barele lungi marca (2) au ciocurile in sus i sunt
puse sub barele scurte marca (2) au ciocurile in sus i sunt puse sub barele
scurte (marca 1) care in seciune se vd numai ca nite puncte.
4) Seciunea vertical fcut paralel cu latura scurt. Din acest desen
dimensiunile cuzinetului in seciune, aezarea barelor plasei din cuzinet la
care (marca 1) se vede in ntregime cu poziia ciocurilor, iar marca (2) se vede
sub form de puncte.
. Cuzinet de beton armat,
Vedere n perspectiv i
planuri de armare.
5) Seciunea orizontal prin stlp deasupra mustilor de unde se vede
poziionarea acestora in seciune, poziionare care se deduce i din cele dou
seciuni verticale.
Exemplu. Armarea plcilor de planseu, cu armtura pe o singur direcie
i cu armtur pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme. Modul
de armare a fost artat la capitolele anterioare din care se vede att armarea
i pe o direcie cu bare drepte, bare ridicate, clrei i bare de repartiie cat i
armarea incruciat a plcilor.
In gura 16 se arat dou modaliti de fasonare a armturii i anume
in desenul a barele de rezisten sunt de dou tipuri marca 1i marca 2; n
cmpul plcii este trecut numrul de bare pe metru liniar (de exemplu 6
6 mm/m), numr realizat de cele dou mrci 1 i 2, dar pe reazeme se ridic
numai barele de marc 1; barele de marc 2 sunt continuate ca bare drepte
pn pe reazem avnd ciocuri semicirculare n sus.
Barele de repartiie sunt cele indicate cu marca 3.
In desenul b se arat c se poate folosi o singur marc de armtur 1 pus
alternativ cu un capt ridicat spre stnga marca 1 apoi spre dreapta marca 1.
Stlpii cu seciune dreptunghiular pot avea in loc de doi etrieri in aceeai
seciune un etrier i o agrata n form de S (g. 17).
In regiuni seismice nu se recomand folosirea agrafelor.
Condiii generale de utilizare a oelurilor. La elementele din beton de
granulit, armturile de diametru mai mare ca 12 mm vor din oeluri cu prol
periodic. Construciile de beton simplu adesea se armeaz constructiv pentru
preluarea unor solicitri neluate n calcul.
Aceste elemente se armeaz cu armturi constructive i anume: n zonele
cu modicri brute ale seciunii (pe o poriune lung) deasupra golurilor
practicate n elementele plane de beton armat n elementele supuse la aciunea
temperaturilor (peste 70C), la solicitri dinamice precum i elemente plane mari,
la care se doreste s nu apar suri din contracia betonului sau din temperatura.
Distanele dintre barele armturilor
Fig. 16. Armarea placilor de beton
cu armatura de rezistenta pe o
singura directie
La grinzi, stlpi, arce i la toate elementele liniare la care armturile
apar constituite sub form de carcas spaial legat sau sudate, este necesar
s se prevad distane minime intre armturi, pentru a se asigura trecerea
granulelor de agregate i a laptelui de ciment n timpul turnrii, vibrrii sau
ndesirii betonului.
Distanele dintre barele armturilor la grinzi. Distana (lumina) minim
dintre armturile longitudinale de rezisten care au o poziie orizontal sau
nclinat a elementelor liniare (grinzi, arce etc.) n timpul betonrii se ia egal
cu diametrul barelor dar nu mai puin de:
25 mm pentru armtura de la partea inferioar
30 mm pentru armtura de la partea superioar.
Cnd armtura de la partea inferioar a grinzilor este dispus pe mai mult
de 2 rnduri, distana minim (n afar de barele primelor dou rnduri) se va
lua de 50 mm i se va respecta condiia ca armturile din rndurile 2 i 3 s
cad exact peste cele din rndul 1.
Pentru etrieri distanele minime nu vor cobor sub 100 mm.
La elementele preturnate i prefabricate, distana dintre armturi (lumina)
poate micorat pn la 15 mm, dar nu sub diametrul armturii.
In tabel sunt indicate distanele minime admise ntre armturi.
Distana la armtura constructiv dispus pe faa lateral la grinzi, mai
nalte de 70 cm va de 400 mm. Armturile vor legate cu agrafe cu
diametrul minim de 6 mm.
Distanele dintre etrieri vor de minimum 100 mm.
La grinzile la care armtura comprimat nu rezult din calcul, etrierii vor
pui la distana maxim de 300 mm, dac din calcul nu rezult o distan
mai mic sau din condiia ca distana dintre etrieri s nu e mai mic de 3/4
din nlimea grinzii: aceast condiie impune distana dintre etrieri la grinzi
care au nlimea mai mic de 40 cm.In zone seismice distana maxim dintre
etrieri va de 200 mm i nu va depi 1/4 din nlimea grinzii.
La grinzile la care armtura comprimat rezult din calcul se pune condiia
ca aceast armtur s nu ambeze din lips de legturi dintre etrieri; de
aceea distana dintre etrieri trebuie s respecte si conditia ca sa e mai mica
de 15 d
e,
care impune distanta dintre etrieri la bare comprimate cu grosimi
mai mici.
Fig. 17. Agraf i poziia ei
in seciunea unui stlp de
beton armat.
Tabel: Distane maxime admise intre armaturi
Elemente Distana ntre;
Maximum sau cea mai mici
dintre valorile [mm]
T Stalpi Armturi longitudinale :
pentru laturile cu numai dou bare
pentru laturi cu mai mult de dou bare
350
250
Etrieri
In zona curent 15 d ; b < 300
tn zona de inndire a barelor 10 d
Spirala fretei 0,2 d
s
; 180
2 Grinzi
Armturi de rezisten
Etrieri:
cand nu exist armtur comprimata
150
rezultat din calcul
cand exist armtur comprimata
Distana rezultat din calcul:
3/4 h ; 300
3 Plci
rezultat din calcul
Armturile constructive dispuse pe faa
lateral, la grinzi mai inalte de 70 cm
15 d
c
; 3/4 d ; 300
400
Armturi de rezisten :
plci cu grosime de cel mult 15 cm
plci cu grosime de peste 15 cm
Armturi de repartiie
pentru plci armate pe o singur direcie
cu l
2
/l
1
2:
pentru plci pe care pot aciona i
ncrcri concentrate sau distribuite local
200
1.5 h
p
350
350
250
d = diametrul minim al barelor de rezisten;
b = cea mai mic latur a stlpului ;
ds= diametrul simburelui de beton ;
h= nlimea grinzii;
hp= nlimea plcii;
d
c
= diametrul armturii comprimate
Forme constructive i acoperirea cu beton a armturilor
a. Forma seciunilor transversale. Pentru elementele liniare (stlpi,
arce, grinzi) se aleg de regul seciuni dreptunghiulare sau sub form de
T. Dimensiunile sunt modulate, ind de regul multiplu de 50 mm pentru
seciunile transversale. Se admit excepii cnd elementul este integrat n
zidrie sau n cazul unor condiii speciale.
De regul la seciunile dreptunghiulare raportul laturilor este: h/b 2,5;
La elementele cu seciune dreptunghiular solicitate la ncovoiere cu torsiune,
raportul laturilor este: h/b 2.
Pentru grinzi, nlimea minim a grinzilor este de regul n funcie de
deschideri (lumina le ntre axele reazemelor). nlimea grinzilor h trebuie s
se cuprind de 15 pn la 25 ori n lungimea l a grinzii, dup importana i
ncrcarea grinzii; cele mai nalte sunt grinzile principale l = 15 h.
Stlpii trebuie de asemenea conformai respectnd raportul H/b < 25. Se
recomand ca acest raport s e redus la 20 pentru stlpii din beton uor
(granulat) unde H este nlimea stlpului, iar b latura cea mai mic.
Stlpii fretai vor avea de regul seciune transversal de form circular
sau poligonal (hexagonal, octagonal etc).
Plcile se caracterizeaz prin raportul laturilor i grosime. La plcile
lungi cu raportul laturilor l
1
/l
2
> 2 se armeaz pe direcia laturii scurte, iar
grosimea lor este cuprins de circa 3035 ori n deschiderea laturii scurte.
La plcile ptroase, cu raportul l
2
/l
1
< 2, armarea se face pe dou direcii,
iar grosimea este cuprins de circa 4045 ori n deschidere.
b. Acoperirea cu beton a armturii (tabelul). Barele de armtur trebuie
s aib o acoperire minim, cu un strat destul de gros de beton, n funcie de
mai muli factori pentru a proteja armtura i a asigura conlucrarea acesteia cu
betonul. Prin acoperire se nelege grosimea stratului de beton de la armtur
pn la faa elementului.
Grosimea stratului de beton este n funcie de:
1) Calitatea betonului (beton greu, beton uor, clasa acestuia, condiiile
de execuie etc).
2) Aciunea mediului exterior (umiditate, aciune chimic, acizi, sruri de
vapori agresivi, aciuni biochimice etc).
3) Aciunea focului i temperaturilor.
4) Diametrul armturii i rolul acesteia n element.
Proteciile suplimentare ale betonului (cum ar tencuirea sau alte
procedee similare), au rol mic n mrirea proteciei armturii.
Placajele de piatr, faian, sticl, mas plastic i tencuielile obinuite nu
se consider acoperiri ale armturii.
Pentru respectarea prevederilor privind realizarea acoperirii este
obligatorie folosirea distanierilor (puricelor) din mas plastica, oel, mortar
de ciment etc. Acoperirile minime trebuie satisfacute concomitent, att pentru
barele de rezisten, cat i pentru etrieri sau barele de repartiie.
Armturilor li se vor asigura o rigiditate spaial corespunz prin execuia
corect a etrierilor, a armturii ridicate, prin legarea strns i execuia lor la
cot.
Fig. 18. Acoperirea armaturilor :
a-la grinzi si stalpi
b-la pereti si placi
Este foarte important ca erarii betoniti s tie c execuia armturii
ridicate mai nalte, nu asigur acoperirea cu beton, iar execuia unei armturi
ridicate cu nlime mai mic are ca efect micorarea rezistenei elementului.
Elementele prefabricate vor transportate, manipulate i montate cu
atenie pentru a nu se distruge stratul de acoperire.
Protecia armturii la betoanele uoare se face n fabrici cu respectarea strict
a tehnologiei.
La elementele din beton precomprimat armturile i piesele nglobate vor
protejate special.
Tabel Acoperirea minima cu beton a armturii
Nr.
crt.
Tipul armturii i elementului
Grosimea
stratului minim
de acoperire
g [mm]
Observaii
Armturi longitudinale de rezisten
1 Plci (planee, diafragme, perei cu grosimea < 100 m 10
2 Idem, plci cu grosimea > 100 mm 15
3 Plci prefabricate 10
4
Grinzi cu nlimi < 250 mm i armturi 20 grinzi cu
nlime mai mare de 250 mm:
15
5 armtura 32 mm 25
6 armtura 28 mm 20
7 armtura 32 mm 30
8 Grinzi prefabricate cu inlime mai mare de 250 mm 20
9 Grinzi cu nlime 500 mm i 16 cm 20
10
Grinzi cu armtura rigid (laminare); elemente din
granulit:
50
11 elemente diferite 15 Minimum
12 plci folosite n spaii nchise, fr mediu mrimea
agresiv 10 granulei
13 Armturile nclinate pentru bare, cu 0< 16 (obliga-
toriu pentru elemente din granulit) 2 d
14 Stlpi 25
15 Grinzi de fundaii i fundaie aezat pe pmnt cu
strat de egalizare (acoperirea pentru faa inferioar) 35
Idem, fr strat de egalizare 50
16 Fundaii prefabricate pe strat de egalizare 30
17 Armturile de pe feele laterale ale elementelor (stlpi-
18
grinzi, fundaii) n contact cu pmntul
Armturi transversale i montaj
45
Etrieri, armturi transversale, bare de montaj 15
19 Armtur de repartiie la plci 10
20
Distanele dintre capetele armturilor la marginea
elementului
Plci, panouri, diagrame Max. 5
22 Alte elemente Max. 10
23
24
Elemente din beton aparent
Elemente n medii agresive (dup prescripii speciale):
g + 10
- alte elemente g+ 5
- plci g = 10
Ancorarea armturii, forma barelor
Pentru asigurarea conlucrrii armturii cu betonul, armtura trebuie s
e ancorat in beton pentru a suporta efortul de ntindere fr s alunece din
beton.
Pe lungimea barelor ancorarea n beton se realizeaz prin aderena pe care
o are suprafaa armturii ce numai aparent este neted, dar care n fond are
foarte multe asperiti, care nu se observ cu ochiul liber, n care ptrunde
laptele de ciment.
Aderena se mbuntete prin folosirea oelului cu prol periodic, care
permite de fapt s se ancoreze armtura prin ncletarea prolului n beton,
prin intermediul nervurilor, astfel c aceeai seciune de armtur rezist la
un efort de smulgere mai mare la prolul periodic n raport cu prolul neted.
Carcasele i plasele sudate se ancoreaz n beton prin efortul spaial, barele
transversale opunndu-se tendinei de lunecare al armturilor longitudinale
supuse la ntindere.
La armturile comprimate, eforturile de compresiune au efect favorabil
asupra aderenei.
Pentru ancorare la capete, barele izolate sunt prevzute cu ciocuri.
Deoarece ancorarea n lungul barei, pentru preluarea efort de ntindere
necesit o lungime mare, se caut s se ancreze capetele barelor n zonele
comprimate ale seciunilor de beton, folosind ndoiri corespunztoare,
ridicri ale barelor i prevederea de ciocuri.
Ancorarea cu ciocuri. Normele prevd ca armturile ntinse (barele
izolate) s se termine de regul prin ciocuri. Pentru armturile comprimate
sub form de bare izolate prevederea ciocurilor nu este obligatorie.
Armturile din plasele sudate i chiar barele izolate din bare prol periodic,
de regul, se termin fr ciocuri.
In cazuri speciale se fac ciocuri drepte pentru barele izolate cu prol
periodic, se ndoaie plasele, se prevd bare sudate marginale sau chiar piese
metalice sau dispozitive speciale.
Ciocurile (numite uneori i crlige) se folosesc la agarea barelor n
beton.
Se deosebesc trei forme de ciocuri:
1) Ciocuri semirotunde obinute prin ndoirea captului (fasonarea barei la
180, ramura ntoars ind paralela cu bara (g. 19).
2) Ciocuri ascuite la care ndoirea capatului barei se face la un unghi de
135, dou ramuri fcnd ntre ele un unghi de 45
0
;
3) Ciocuri drepte la care ndoirea capatului barei se face la un unghi de
90.
Ciocurile semirotunde se folosesc, regul, pentru barele netede, ciocurile
ascutite la etrieri, iar ciocurile drepte la bare cu prol periodic sau chiar la
barele comprimate din stlpi care se ancoreaz n cuzinei.
Lungimea parial de ancorare se socotete pn la nceputul curbei de
racordare a ciocului.
Forma i dimensiunile ciocurilor sunt n funcie de forma prolului barei,
destinaia armturii, calitatea oelului, diametrul barei si modul de fasonare.
Dimensiunile obinuite se vor respecta att la debitare, ct i la fasonarea
armturii (razele de ndoire, dimensiunea captului drept al ciocurilor etc).
In funcie de criteriile artate mai inainte se vor respecta urmtoarele
indicaii:
Barele netede longitudinale, de rezisten, se confecioneaz cu ciocuri
tip a sau b (v. g. 20) pn la 20; tipul a se execut de regul prin fasonare
manual, iar tipul b prin fasonare mecanic (STAS 10107/0-76 prevede
numai tipul a).
Barele cu > 20 se admite a se fasona cu ciocul tip c (v. g. 20) dac nu
sunt incompatibiliti de ancorare (grosimea elementului etc).
La ciocurile tip a captul ciocului are o poriune dreapt de 3 d.
Etrierii vor avea ciocuri ascuite cu o poriune dreapt a captului, tot cu
3 d (la etrieri legai cu srma ars (STAS 88976).
Pentru armtura de rezisten din stlpi, la captul ancorat n cuzinet
(fundaii) se admite fasonarea unui cioc drept tip e (v. g. 20), care are o poriune
dreapt de minimum 3 d, dup terminarea curbei de ndoire (racordare).
Barele netede nu au ciocuri in urmtoarele cazuri:
1) Cnd fac parte din plase sudate.
2) Cnd fac parte din carcase sudate sau carcase legate corespunztor,
iar proiectul nu prevede formarea unor ciocuri.
3) Cnd sunt n zonele permanent comprimate ale betonului pentru
construcii care sunt executate n zone neseismice (fr cutremure de
pmnt).
4) Pentru barele de montaj, dac proiectul nu prevede execuia de ciocuri.
Unele proiecte admit s nu se foloseasc ciocuri i la plase legate, pe
considerentul c armtura este ori slab solicitat ori ancorarea prin aderen
este satisfctoare. La plci se pot folosi i ciocuri ascuite.
Barele cu prol periodic, n special cele de diametru mic ( <14) pot
folosite fr ciocuri, ancorarea realizndu-se prin aderen. La diametre mai
Fig.19. Tipuri de ciocuri la
armaturile pentru beton armat
Fig. 20. Diametrul ciocurilor
la barele de armatura
mari sau cnd proiectul prevede fasonarea de ciocuri, acestea se fac de tipul
d cu o raz de minimum 2,5 d (sau 2 d) i cu o poriune dreapt de 7 d. Nu se
fac ciocuri semirotunde deoarece aceste oeluri ind mai dure, se fasoneaz
greu i pot sura pe zona de curbare. Pentru bare cu dimensiuni foarte mari se
pot prevedea mijloace speciale de ancorare la capete (sudare de plcue, piese
metalice sau alte dispozitive prevzute n proiect).
Lungimea ciocurilor. n afar de lungimea obinuit a barei l
0
se mai
prevede o lungime pentru ciocuri L
c
care este n funcie de forma ciocului,
diametrul barei d, diametrul rolei de fasonare D = fd, unghiul de ndoire d
i mrimea poriunii drepte c = nd. n g. 21 sunt artate datele geometrice
pentru stabilirea lungimei L
c
necesare fasonrii ciocurilor.
Urmrind datele din gur se stabilesc urmtoarele relaii pentru lungimile
necesare ciocurilor:
L
e
= 1,07 (f +1)d + nd (pentru ciocuri semicirculare);
L
e
= 0,67(f+1)d + nd (pentru ciocuri ascuite);
L
c
= 0,28(f +1)d + nd (pentru ciocuri drepte).
n aceste relaii f este numrul care stabilete n raport cu diametrul barei
i raza de curbur D a rolei de fasonare f= D/d = k; d diametrul armturii
care se fasoneaz; n numrul de diametre care denete lungimea dreapt
a captului barei (n = cjd), (dup zona de curbare).
Fig. 21. Stabilirea lungimii necesare ciocurilor cu ndoiri la: a-180
0
; b-135
0
; c - 90.
Urmrind datele din gur se stabilesc urmtoarele relaii pentru
lungimile necesare ciocurilor:
L
e
= 1,07 (f -f l)d + nd (pentru ciocuri semicirculare);
L
e
= 0,67(7 -\- l)d + nd (pentru ciocuri ascuite);
L
c
= 0,28 (f + l)d + nd (pentru ciocuri drepte).
n aceste relaii l este numrul care stabilete n raport cu diametrul barei
i raza de curbur JD a rolei de fasonare l = D/d = k; d diametrul armturii
care se fasoneaz; n numrul de diametre care denete lungimea dreapt
a captului barei (n = c/d), (dup zona de curbare).
Pentru calculul lungimii poriunilor de bar necesar ciocurilor se
poate folosi tabelul de mai sus, astfel:
Cu aceste relaii se calculeaz valorile din tabel pentru lungimea necesar
ciocului L la unul din capetele barei.
1) Pentru o bar cu dou ciocuri semicirculare cu f = 2,5 i n=3, lungimea
necesar ambelor ciocuri va 2 L
c
= 2 x 7 d = 14 d.
2) Pentru o bar cu dou ciocuri diferite, un cioc semicircular f = 2,5 i n
= 6 i un cioc drept f= 2,5 i n = 7 d, lungimea necesar ciocurilor va L
ei
+
L
c2
= 7 d + 8 d = 15 d.
Tabel: Lungimile necesare ciocurilor
Tipul ciocului
f
(D=fd)
n
(c=nd)
L
c
Tipul (g.
IV.12)
Observaii
Semicircular cu
capt drept
2,5
5,0
5,0
3
3
5
7,0 d
10,0 d 12,0 d
a
c
c
Bare netede cu diametrul mic
Bare nedede cu diametrul
mare
Semicircular cu
capt drept
2,5
5,0
0
0
4,0 d
7,5 d
b
b
Idem, fasonare mecanic
Ascuit cu capt
drept
2,0
3,0
3
4
5,0 d
7,0 d
-
-
Etrieri pentru plase
Drept cu capt
drept
2,0
2,5
2,5
3
5
7
4,0 d
6,0 d
8,0 d
d
d
d
Bare pentru stalpi
Bare cu prol periodic
Formele barelor de rezisten (bare drepte, bare indoite, bare curbe,
etrieri)
Barele drepte de rezisten i constructive se folosesc la stlpi i la grinzi
(aproximativ 1/3 din barele de rezisten ntinse), la plase sudate, la bare de
rezisten i de repartiie, i la grinzi ca bare de montaj.
Barele curbe de rezisten, cu curbur mare se folosesc la arce, boli,
rezervoare, silozuri etc ; curbarea se poate face direct n cofraj, la montajul
armturii; dar pentru tuburi cu diametrul mic, armtura sub forma de fret etc.
se execut n atelier.
Barele ndoite de rezisten se folosesc pentru trecerea armturii ntinse
dintr-o zon n alt zon, dup tendina de curbare a elementului. La
elementele ncovoiate, barele ntinse din cmpul deschiderilor sunt ridicate
(ndoire) )spre reazeme i se numesc bare ridicate sau bare nclinate.
Barele ridicate, dup nlimea grinzii, numrul de bare i valoarea
eforturilor pe care trebuie s le ia n seciunile nclinate, precum i alte
considerente de rezisten sau constructive, pot s aib o nclinare fa de
axa elementului cu un unghi de 45 sau mai mare (60 70). La plci, n
schimb unghiul poate scdea la 30. Pentru ndoirea barelor ridicate i a celor
n unghi drept, se vor folosi role cu raze mari D = (1015) d pentru bare
ridicate i de minimum 2 d pentru barele ndoite la un unghi de 90 (g. 22).
Poziionarea corect n cofraj a barelor ndoite ind foarte important, apare
necesar s se verice cu foarte mare atenie poziia punctelor de ndoire n
lungul elementului de rezisten. Barele se pot ndoi i pentru schimbrile de
seciuni ale stlpilor.
Etrierii (g.23). Rolul etrierilor a fost artat anterior.
Aspecte constructive i de rezisten pentru armare i ancorare
La execuia armturii elementelor ncovoiate se vor respecta o serie de
reguli. Astfel:
1) Armtura care se menine dreapt pe toat lungimea elementului, de
regul, va :
- la grinzi o treime din barele de rezisten necesare n mijlocul deschiderii
grinzii (minimum o bar la grinzi nguste, cu b < 15 cm i minimim
dou la grinzi mai late). La seismicitate ridicat, gradul 8, pe reazem se
pstreaz 40%;
- la plci, jumtate din armtura maxim de rezisten la plci simplu
rezemate i o treime la plcile continue pe reazem (la un interval minim
de 40 cm). La gradul 8 de seismicitate armtura plcilor se mrete pe
reazeme;
2) Barele ridicate pe reazeme n zona ntins, rezultate din calcul, vor
respecta distanele : minimum 5 cm de la reazem la nceputul primei bare
nclinate, iar distanele maxime, ntre barele nclinate vor , de regul, egale,
cu nlimea h a grinzii, ncepnd cu a treia bar nclinat (pornind de la
reazem), aceast distan se poate mri pn la 1,5 h (g.24). Barele nclinate
trebuie s respecte i condiiile ca poriunile drepte n zona comprimat s e
de minimum 10 d, iar n zona ntins de 20 d, iar razele de curbur la ndoire
de (10-15) d - conform g.80. La barele ridicate la plci pentru zona ntins,
care nu rezult dintr-un calcul.
Fig. 22 Raze de indoire a barelor:
a-la 45
0 ;
b-la 90
0
Fig. 23 Forme de etrieri pentru grinzi
Fig. 24. Distanele dintre barele nclinate.
Nu se admit bare ridicate otante (g. 25 d).
Lungimile de ancorarea prin aderen sunt n funcie de zona de ancorare,
tipul armturii, natura prelucrrilor sale (ciocuri, suduri etc.), calitatea
betonului etc. Aceste lungimi se stabilesc prin calcul. Unele valori ale
lungimilor de ancorare sunt date direct de standardul de calcul, pentru diferite
zone de ancorare pe reazeme, nainte de reazeme, n zonele comprimate
ntinse etc. (v. tabelul).
Fig. 27. Lungimi de ancorare
lng reazeme in zonele ntinse.
Fig. 25. Ancorarea barelor ridicate:
a-n zona comprimata;
b-n zona intinsa;
c-n zona comprimata pentru grinzi mai
inalte de 1,00 m;
d-bara otanta - nu se utilizeaza
Fig. 26. Distante constructive
pentru bare ridicate.
In gura 28 se arat cum se socotesc lungimile de ancorare n zonele unde
apar eforturi de ntindere n aceste zone; eforturile transversale sunt preluate
e prin armturile longitudinale din partea de jos sau de sus a grinzii, e prin
etrieri. Lungimile de ancorare calculate l sau lungimile de ancorare stabilite
constructiv W sunt indicate n gur. Pentru consolele stlpilor sau consolele
transversale ale grinzilor (g. 48), armturile longitudinale i eventual cele
nclinate, vor ancorate pe o lungime de calcul l prestabilit ca pentru zonele
ntinse, socotit de la marginea stlpului sau grinzii.
Armarea n zonele de frntur a elementelor liniare (bare) se face cu
respectarea datelor constructive din g. 48 din care se vede c armarea se
face printr-un sistem de bare ntretiate, cu lungime de ancorare l
a
artate pe
gur, n care se ine seam de ntreaga lungime activ de ancorare l
a
=l
al
+ l
a2
Pentru bare curbe sau cu unghiuri mai mari de 160 i bare subiri (<
14), ndoirea se poate face dup conturul feei, ns se prevd etrieri sau
agrafe speciale (gurile 30 i 31).
Etrieri sau agrafe speciale
Fig.29. Lungimi de ancorare in zona
elemen telor frnte
Fig. 28. Lungimi de ancorare la stalpi.
Fig. 31. Elemente curbe la care
armturile sunt ancorate cu etrieri i agrafe.
Fig. 30. Asigurarea cu etrieri la
elemente curbe pe lungimea l
a
Tabel: Lungimile de ancorare (inndiri) ale armturilor
Nr. Tipul de armtur Zona de ancorare
Lungimea de
ancorare
Observaii
1
Armtura
de rezisten
longitudinal cu
ciocuri la capete
OB 37; PC 32;
PC60
Pe reazeme (dincolo de marginea
interioar) :
elemente slab solicitate
elemente puternic solicitate
10 d
15 d
STAS
10107/1-77
2
Idem 1 4- plase
sudate cu armturi
cu ciocuri
Inainte de reazem (de la
seciunea in care nu
mai este necesar armtura la
eforturi de ncovoiere i normale)
15 d
(min. 200 mm)
3
Plase sudate i
carcase legate cu
srm
20 d
(min. 250 mm)
4
Armtur de
rezisten
In alte zone:
longitudinal OB 37
(cu ciocuri sau dou
bare transversale
sudate PC 52 ; PC
60)
- zona comprimat
zona ntins (cazuri curente):
15 d
Dup clasa
bet.
Pentru zone
seismice
lungimile
- OB 37 (cu ciocuri B 200 (35-40) d
- PC 52; B 250 i B 300 (30-35) d
- PC 60 ; B 250 ; B300
- zona ntins :
- bara nu este necesar din calcul
pentru preluarea eforturilor
35 d
W= 20 d
se mresc cu
5 d
- idem, este necesar in ntregime
pentru a prelua eforturi normale
- l
a
(lungime
calculat
conform STAS
10107/1-77
- min. 250mm
Inndirea armturilor
Barele de oel-beton puse in oper, pe cat posibil n special cele ntinse,
vor folosite fr nndiri. Inndirile apar necesare in primul rnd din
considerente de calcul, care stabilete aria armturilor n diferite seciuni ale
elementului de beton, arie care difer foarte mult ca mrime i poziie de la o
seciune la alta.
Un alt considerent, care poate conduce la necesitatea nndirii armturilor
sunt consideratele tehnologice de execuie, cnd trebuie folosite buci mari
de bare, care implicit trebuie nndite.
Inndirile se poziioneaz n seciuni cu eforturi mici. Dac aceste seciuni
nu sunt precizate n proiect, executantul trebuie s aib acordul inginerului
responsabil de lucrare, asupra poziionrii nndirilor.
Inndirea armturilor se poate face prin suprapunere sau prin sudare. Se
recomand ca nndirea armturilor 25 s se fac prin sudare (obligatoriu
de la 32).
Nu se vor nndi cu sudur bare avnd < 10.
Se va urmri ca ntr-o anumit seciune s se nndeasc numai o singur
bar. Dac trebuie s se nndeasc mai multe bare ntr-o seciune, se va
urmri ca aria armturilor ntins nndite prin petrecere fr sudur, intr-o
singur seciune s e de maximum 25% din aria total de armtur ntins
n cazul armturilor netede i maximum 50% n cazul armturilor cu prol
periodic laminat la cald.
Lungimea de suprapunere a armturilor nndite, amplasate in zona ntins
a elementelor solicitate la ncovoiere, compresiune excentric i ntindere
excentric cu excentricitate mare, deci la stlpi puternic ncovoiai i la bare
ntinse i ncovoiate i la baie comprimate i ncovoiate (g. 32) va egal cu
cel puin valorile calculate l
a
i de minimum 250 mm; pentru cazurile curente,
se permite s se foloseasc valorile din tabel n locul formulelor de calcul a
lungimilor de nndire.
nndirea prin petrecere (suprapunere) nu este permis :
1) La bare 0 >25;
2) La tiranii, diagonale i bare ntinse ale grinzilor cu zbrele de beton
armat.
nndirea plaselor sudate din STNB, pe direcia armturilor de rezisten,
se va face prin suprapunere pe dou ochiuri plus 5 cm; se permite ca nndirea
s se fac pe un ochi plus 5 cm, dar cel puin 40 d, dac nndirea se face
ntr-o zon n care eforturile unitare sunt mici n armturi.
Observaie. Pentru nndirile armturilor n stlpi comprimai excentric,
n cazurile n care unul din capetele zonei de suprapunere corespunde unei
solicitri de compresiune excentric cu excentricitate mic, se permite ca
lungimea de suprapunere s corespund valorilor din tabel, punctul 4 dac
se nndesc n aceeai seciune bare reprezentnd pn la 50% din aria total
a armturilor longitudinale i lungimi sporite cu 50 % dac se nndete n
aceeai seciune o cantitate relativ mai mare.
Fig. 32. Modul de suprapunere
a armturilor nndite fr sudur
Lungimea minim de suprapunere pentru armturile nndite n zona
comprimat va de 30 d pentru elemente executate cu betoane de clasa
mai mic ca BC 25, respectiv 20 d pentru elemente executate cu betoane de
clasa BC 25 sau mai mare. Lungimile de suprapunere pot reduse n mod
corespunztor, dac nndirea se face ntr-o zon de solicitare mai redus.
La elementele liniare solicitate la compresiune, pe lungimea de
suprapunere a armturilor n zona de nndire, etrierii vor ndesii, distana
maxim dintre ei ind de 10 d.
Nu se admite executarea nndirilor prin suprapunere fr sudur n
elemente liniare a cror seciune este ntins n ntregime (tirani). De asemenea,
se recomand s nu se execute nndiri prin suprapunere, fr sudur, la alte
elemente ntinse centric sau ntinse excentric cu excentricitate mic, armate cu
oeluri netede. Se admite nndirea prin suprapunere fr sudur a armturilor
din pereii rezervoarelor sau silozurilor cu urmtoarele condiii:
1) Diametrul armturilor nndite s nu depeasc 12 mm.
2) Seciunile de nndire s e mai decalate dect la celelalte elemente,
astfel nct n aceeai seciune de calcul s nu e nndite mai mult ca 25%
din bare.
3) Distana dintre dou nndiri succesive s e mai mare dect valoarea
lungimii de ancorare calculat l
a
i anume la nndirea prin suprapunere,
fr sudur, a armturilor din pereii rezervoarelor sau silozurilor, lungimea
de suprapunere s e sporit fa de valorile prevzute la alte elemente, cu
50% pentru armturile netede, respectiv 25 % pentru armturile din oel cu
prol periodic.
REGULI PENTRU ARMAREA CU PLASE SUDATE
A ELEMENTELOR DE BETON ARMAT
Reguli generale
Plasele sudate sunt destinate, de regul, armrii elementelor din beton
armat plane sau curbe (plci de planeu i acoperi, perei, pardoseli, panouri
prefabricate, ziduri de sprijin, rezervoare, silozuri etc.) i sunt executate, de
regul, din srm tras de rezisten medie.Plasele sudate sunt alctuite din
bare netede sau cu prol periodic OB37; PC; STNB i STPB cu 3...12 mm.
Plasele sudate pot plase sudate uzinate de mare serie i plase produse n
ateliere de armturi prefabricate sub form de plase cu limi mari sau plase
nguste executate la maini cu o singur pereche de electrozi.
Condiii generale de armare
La folosirea plaselor sudate trebuie s se in seama de modul lor de
alctuire, diametrul barelor, raportul dintre bare, distana dintre bare, aria
seciunii active, modul de nndire i modul de ancorare. Forma plaselor
impune reguli constructive speciale pentru utilizare.
Pentru fundaii, diafragme sau alte elemente cu caracter speciale,
diametrele minime se stabilesc prin instruciuni speciale.
In cazul suprapunerii plaselor sudate, distanele minime (lumina) dintre
barele aceleiai seciuni se pot reduce la 25 mm la partea inferioar a plaselor
i la 30 mm la partea superioar, care reprezint condiia unei bune betonri
(ptrunderea granulelor); distanele reduse se refer la bare care fac parte din
plase diferite.
Unele plase pot avea sudate cte dou bare alturate.
Pentru acoperirea cu beton se va respecta prevederile proiectului.
Barele care se adaug plaselor prin legare sau chiar prin sudare se va cuta
s e de calitate apropiat barelor din plase. Se admite ca barele adugate s
e i de calitatea PC 52 sau PC 60.
In dreptul golurilor din plci, plasele se ntrerup prin tiere, iar golul
se va borda cu bare suplimentare, avnd aria seciunii, echivalent barelor
ntrerupte. Aceste bare se sudeaz ntre ele la coluri i se vor suda i de
plas n cel puin doua puncte de sudur de ecare parte a golului sau va
avea lungimea necesar de ancoraj, n funcie de calitatea oelului i marca
betonului.
Executia armaturilor si montarea lor la elemente de constructii din
beton armat (la fundatii si cuzineti; la stalpi, pereti si grinzi; la plansee,
cadre, scari, buiandrugi etc.; la elemente prefabricate: stalpi, ferme,
grinzi, fasii de planseu, chesoane din beton armat)
TIPURI CARACTERISTICE DE ARMARE
ARMAREA FUNDAIILOR
Fundaia este partea de construcie care transmite terenului ncrcrile
construciei, asigurndu-i nedeformabilitatea acesteia pn la limitele ce-i
confer siguran. Fundaiile pot din zidrie de piatr, beton ciclopian,
beton simplu i beton armat.
Deoarece terenul are capacitate redus de a prelua compresiuni, fundaia
asigur o suprafa de rezemare mare, fcnd trecerea de la seciunile mai
reduse ale stalpilor sau elementelor de construcii la suprafaa necesar
rezermrii. Corpul de fundaie se gsete de regul sub nivelul terenului; el
reazem pe un strat de fundare ce se gsete la o adncime relativ mic.
Tipurile de fundaii obinuite sunt: fundaii izolate din beton i beton
armat; fundaii de adncime; fundaii continue rectilinii i circulare din
beton simplu sau beton armat; fundaii din reele de grinzi i radiere din
beton armat; fundaii speciale de beton armat (circulare, poligonale, cu
nervuri, fundaii precomprimate etc.).
Tipurile de fundatii, adancimea de fundare, suprafaa de rezemare
i condiiile de izolare se aleg n funcie de: natura terenului si nivelul
apelor subterane; adancimea de nghe (talpa fundaiei gsindu-se sub
aceast adncime); importana cldirii i seismicitatea regiunii; condiiile
de exploatare ale cldirii (ncrcri, umiditate etc).
1. Materiale folosite
Pentru fundaiile din beton simplu se folosesc clase de beton inferioare .
Pentru fundaiile din beton armat se folosesc clasele de betoane BC 12,5; BC 15.
Pentru armare se folosesc: pentru armtura constructiv OB 00 i OB
37; pentru armtura de rezisten OB 37, srme netede i prolate STNB i
STPB i oeluri cu prol periodic PC 52.
Reguli de armare:
1) Procentul minim de armare se ia 0,05% raportat la seciunea Bh
0
; de
exemplu la B =100 cm i h
0
= 30 cm, armtura minim va :
A
f
=100x30x0,05:100=1,5 cm
2
; A
f
6
2) Armarea se face de regul cu plase sudate cu sau fr ciocuri, conform
regulilor de armare. Aria armturii se determin prin calcul i va mai
mare dect cea minim artat.
3) Armtura se plaseaz la partea ntins a fundaiei (faa de jos); la
fundaii ptrate armtura se distribuie uniform pe ntreaga talp.
4) Armtura stlpilor trebuie s ptrund n fundaie, pe lungimea de
ancorare necesar.
c. Fundaii izolate de form tronconic. Acest tip de fundaie se
utilizeaz la fundaii cu tlpi mai late (A > 1 m
2
) sau cnd trebuie s se reduc
cantitatea din beton. Acest tip de fundaie este mai dicil de executat.
Reguli constructive de fundare (g. 34):
1) Inlimea marginii H va de cel puin 20 cm, de regul: H = H/3... H/2.
n jurul bazei stlpului se va lsa o poriune orizontal de 510 cm lime.
2) Armtura se determin prin calcul.
La fundaiile cu tlpi dreptunghiulare armtura determinat sub zona
activ a fundaiei (determinat de planurile la 45 duse din colurile stlpului)
se extinde (cu aceeai seciune pe metru liniar) pe toat talpa (restul tlpii).
Distana maxim dintre armturi va mai mic de 25 cm.
Fig. 33. Fundatie izolata
prismatica
La partea superioar se prevede o armtur constructiv compus din bare
la maximum 50 cm, cu min 10mm la oel PC i min 12mm la oel OB 37.
Pentru evitarea surrii betonului se folosete (din calcul sau constructiv)
i armtur ridicat de acelai diametru ca armtura de la partea superioar.
Armtura are de regul i ciocuri, pentru mbuntirea ancorrii.
d. Fundaii tip ciuperc izolate elastic. Acest tip de fundaii se utilizeaz
n cazuri speciale, pentru fundaii de foarte mic adncime n g. 35. se d o
variant de armare a unei astfel de fundaii.
In cazul n care eforturile sunt mari, barele ridicate trebuie s aib
lungimea de ancorare n zona comprimat (n partea de sus).
e. Fundaii izolate excentric (nesimetric). Acest tip de fundaii sunt
folosite n cazul solicitrilor excentrice (stlpi de col) i n cazul n care din
anumite motive fundaia nu se poate dezvolta n toate direciile, sau cand
solicitrile excentrice sunt mari (g. 36) i nu este economic s se foloseasc
o fundaie centric. O variant a fundaiilor excentrice sunt cele cu grinzi de
Fig. 34. Fundatie izolata tronconica de
beton armat pentru un stlp
Fig. 35. Fundatie izolata in forma de ciuperca, pentru stlp de beton armat
echilibrare la care fundaia de margine nesimetric este legat cu o grind de
alt fundaie vecin.
Fundaii cu bloc de beton simplu i cuzinet de beton armat
O astfel de fundaie se folosete pentru obinerea unei suprafee mai mari
de fundare la o adncime dorit. Fundaiile de acest tip sunt alctuite dintr-
un bloc de beton simplu, pe care reazem stlpul prin intermediul unei tlpi
rigide mai mici dect fundaia denumit cuzinet (g.37).
Recomandri constructive de fundare:
1) Blocul are retrageri n trepte (1-3).
2) Cuzinetul se dimensioneaz ca o fundaie rigid cu tlpi de form
prismatic pn la suprafaa de 1m
2
i de form tronconic la suprafee
mai mari.
Fig. 36. Fundaie de beton armat,
solicitat excentric.
Fig. 37. Fundatii cu bloc din beton
simplu cu cuzinet
3) Limea cuzinetului b se dimensioneaz ct mai redus, asigurnd ns
transmiterea presiunilor la teren; de regul variaz cu formula: b =
(0,40.. .0,65)B dup numrul treptelor.
4) Inlimea treptelor blocului este n jur de 3040 cm
2
.
5) Inlimea cuzinetului rezult din condiiile: h > 0,25 b; = h/l = 2/3...1.
Reguli de armare a cuzinetului;
1) n principiu cuzinetul se armeaz ca o fundaie rigid izolat, cu
procent de armare de 0,05% raportat la seciunea bh
0
.
2) La partea inferioar cuzinetul are o plas cu ochiuri ptrate sau
dreptunghiulare, cu distana maxim ntre bare de 25 cm (250 mm).
3) Cuzinetul se ancoreaz n blocul de beton simplu printr-o armtur de
ancoraj.
Fundaii izolate pentru stlpi metalici
Baza stalpilor metalici se alctuiete astfel pentru a putea transmite, prin
placa de baz i traverse, efortul de compresiune, iar prin butoane de ancoraj
eforturi de ntindere. Fundaia propriu-zis este alctuit dintr-un bloc de
beton simplu i un cuzinet de beton armat. Modul de alctuire i prindere a
stlpului de fundaie se poate urmri pe g. 38.
Fig. 38. Fundaie pentru stlp
metalic cu eforturi mici.
Fig. 39. Fundaie pentru stlp
metalic cu eforturi mari.
Fundaii izolate tip pahar pentru stlpi prefabricai
La construciile integral prefabricate fundaiile stlpilor se execut,
sub form de fundaie prefabricate tip pahar, n care se introduce stlpul
prefabricat care se mpneaz de regul cu pane metalice i mortar de ciment,
realiznd ncastrarea stlpului n fundaie (g. 40 a, b).
CAZUL FUNDATIEI CU 2 STALPI
SECIUNEA 1-1
OTEL OB 37
BETON BC 7,5;
Fig. 40. Fundatii tip pahar (prefabricate)
La fundaia pentru pereii de zidrie cu smburi (stlpi) de beton armat,
ntre stlpi i fundaie se va prevedea un cuzinet de repartiie de beton armat,
n general executat din aceeai clasa de beton din care a fost executat stlpul.
n cazul distanelor mici dintre stlpi se pot folosi centuri armate n loc de
cuzinei.
b. Fundaii continue de beton armat. Fundaiile continue de beton
armat au alctuirea constructiv n seciune transversal similar cu cea a
fundaiilor izolate. Fundaia continu se toarn i ea pe un strat de egalizare
de 5 cm grosime. De o parte i alta a zidului se las o banchet orizontal de
2,5 cm lime, pentru a se permite trasarea i aezarea corect a peretelui i
pentru compensarea eventualelor erori de trasare a fundaiei (v. gurile 34 i
35).
c. Fundaii continue pentru construcii cu perei portani amplasate
pe terenuri compresibile. Prin terenuri compresabile se neleg argile cu
consisten redus, nisipuri n stare anat, argil prfoas, terenuri ndesate
mecanic sau hidromecanic, terenuri sensibile la umezire (g. 41).
Reguli particulare constructive de alctuire:
1) Fundaiile pentru perei vor forma contururi nchise.
2) nlimea fundaiei este de regul mai mare ca cea obinuta.
3) Armtura se monteaz la partea superioar i inferioar pe unul sau
dou rnduri.
4) Armtura de la partea superioar formeaz o centur.
5) Fundaia se armeaz cu OB 37 sau PO 52
min
10 i cuA
f min
% = 4,6
cm
2
6 10, dar nu mai puin de 0,2% din suprafaa zonei armate.
6) Acoperirea lateral cu beton a barelor longitudinale va de minimum
4,5 cm (45 mm).
7) Barele longitudinale din centuri se nndesc prin petrecere pe o lungime
de 40 d.
8) Etrierii centurilor sunt alctuii din 6 i 8 dispui la 25 cm distan
ntre ei.
9) Tlpile fundaiilor vor avea o armtur transversal din bare 10,
dispuse la maximum 25 cm ntre ele.
Fig. 41. Fundatii
continue pentru terenuri
compresibile
10) Colurile i interseciile centurilor vor avea barele longitudinale
ndoite n coluri i ancorate pe o lungime minim de 30 d.
11) Fundaiile diafragmelor sunt proiectate cu centuri tip cuzinet n
care sunt ancorate armturile diafragmelor (care la primul nivel sunt
armate cu o reea dubl de armtur).
12) La subsoluri i adncimi mari de fundare se pot folosi fundaii tip
perete din beton armat.
Fundaii pe grinzi i pe radiere din beton armat
a. Fundaii pe grinzi. Sistemul de fundaii pe grinzi se folosete rar i
numai n cazul n care alte soluii mai economice nu pot utilizate, e datorit
terenurilor prea compresibile, e imposibilitii de dezvoltare a fundaiilor
izolate, datorit prezenei peretelui calcan a unei construcii vecine etc.
Ca soluie constructiv se prevd grinzi de fundaie (g. 42) sau reea de
grinzi continue ncruciate (g. 43, a, b).
Din punct de vedere constructiv grinda de fundaie este asemntoare cu
o grind obinuit de planeu cu deosebire ns c este solicitat de jos n sus
de ctre presiunea reactiv; ea are urmtoarele caracteristici:
Inlimea grinzilor va cuprins ntre l/3... 1/6 din deschiderea ei stabilit
ntre doi stlpi consecutivi. Pentru preluarea unor eforturi de ntindere mare
se prevd vute n dreptul stlpilor.
Limea grinzilor rezult din condiia de a se lsa n jurul stlpilor o
banchet orizontal de 510 cm. n cazul stlpilor de limi mari grinzile
(talpa) de fundare pot lite numai pe o poriune n dreptul stlpilor avnd
racordri drepte pentru trecerea la seciunea curent.
Dala (talpa) de la partea de jos a grinzii de fundaie are nlimea minim
de 15 cm la margine i de 30 cm lng grind; ea se va turna fr cofraj la
partea superioar, putnd avea e o pant redus, e trepte cnd nlimea
dalei este mare. Limea dalei poate egal cu nlimea grinzii.
4) Armarea se face cu oel OB 37 sau PC 52. Procentul minim de armare
al seciunilor grinzilor de fundaie este de 0,10%. Ori de cte ori este
posibil, armarea dalei (tlpii) se va face cu plase sudate. Armtura
longitudinal de repartiie din plac (dal) de o parte i alta a grinzii
Fig. 42. Grinzi de fundaie.
va de cel puin 10 % din armtura de rezisten a acesteia. Armturile
ridicate la grinzi scurte i nalte pot ndoite la 60 in loc de 45 (g.
44). Armturile vutelor se ancoreaz n grind pe o distan de 30 d.
5) Dala (talpa) de la partea de jos a grinzii de fundaie are nlimea
minim de 15 cm la margine i de 30 cm lng grind; ea se va turna
fr cofraj la partea superioar, putnd avea e o pant redus, e
trepte cnd nlimea dalei este mare. Limea dalei poate egal cu
nlimea grinzii.
6) Armarea se face cu oel OB 37 sau PC 52. Procentul minim de armare
al seciunilor grinzilor de fundaie este de 0,10%. Ori de cte ori este
posibil, armarea dalei (tlpii) se va face cu plase sudate. Armtura
longitudinal de repartiie din plac (dal) de o parte i alta a grinzii
va de cel puin 10 % din armtura de rezisten a acesteia. Armturile
ridicate la grinzi scurte i nalte pot ndoite la 60 n loc de 45 (g.
44). Armturile vutelor se ancoreaz n grind I pe o distan de 30 d.
7) In cazul existenei betonului de egalizare, acoperirea cu beton a
armturii va 5 cm.
In exemplul de armare artat s-au folosit urmtoarele armturi:
8) La talp: armtur de rezisten, 16 la 15 cm; armtur de repartiie
410 de ecare parte a grinzii,
9) La grind: armtur de rezisten in cmp i pe reazeme 16, 20 i
25; armtur transversal i etrieri 8 la 20 cm; armtur de montaj
2 12 la mijlocul grinzii i agrafe 6 la 40 cm.
Fig. 43. Fundaie pe grinzi ncruciate. Planul fundaiei i seciunile pe dou direcii
perpendiculare.
Grinzile ncruciate se armeaz la fel ca armarea grinzilor cu un singur
rnd de stlpi.
b. Radiere de beton armat. De regul, se recurge la radiere cnd prin
fundaii izolate sau prin grinzi ncruciate nu se ajunge la presiunea capabil
s o preia terenul de fundaie, e datorit unor ncrcri mari, e datorit unor
pmnturi compresibile i neuniforme; aceast soluie evit ns spturile
mari de pmnt.
Tipuri de radiere : din plci drepte; cu grinzi; din planee ciuperci;
plci curbe; dale groase; celulare etc.
Radierele din plci drepte se folosesc la construcii cu perei portani,
la care distana dintre perei este de 3,00 - 4,00 m, avnd urmtoarele
caracteristici: placa are o grosime minim de 20 cm, iar n dreptul pereilor
(pe reazeme) placa poate avea i vute.
Placa se armeaz e ca o plac cu armtur ncruciat, e ca o plac
armat pe o singur direcie.
Radierile cu grinzi sunt alctuite din plci armate ncruciat, rezemate
pe o reea de grinzi principale i secundare (g. 45). Alctuirea i armarea
grinzilor radierului nu difer de grinzile obinuite de fundaie.
Radierele cu planee ciuperci sunt folosite n special la silozuri, depozite
subterane, rezervoare ngropate (v. g. 40). Radierele cu dale groase se
folosesc la construcii la care datorit condiiilor de fundare se impune
realizarea unei rigiditi mari a fundaiei printr-o plac cu grosimea de 0,80
1,20 m.
c. Fundaii speciale. Acestea sunt destinate unor construcii de forme
i nlimi deosebite cum ar courile de fum, castelele de ap, turnurile de
rcire, stlpii de mare nlime (televiziune) etc, care reclam fundaii masive,
tip radier, un astfel de tip de fundaie este cea artat n gura 46, pentru un
co industrial, cu armtura diagonal pe mai multe rnduri; printr-o armtur
aezat pe fii sub form stea, se realizeaz o densitate mare de armare n
zona central.
Fundaiile de beton armat, de orice tip, nu se toarn direct pe pmnt ci
pe un strat de beton simplu de circa 5 cm (50 mm) grosime denumit strat de
egalizare.
Fundaii prefabricate
Acestea se folosesc att ca fundaii izolate pentru stlpi sub form de
fundaie pahar, cat i la fundaii continue pentru zidrie sub form de blocuri
mici sau mari.
Unele tipuri de blocuri se dau n g. 47. Armarea acestora se realizeaz
dup aceleai reguli ca fundaiile continue; bancheta superioar are o lime
mai mare cu 10 cm dect limea zidriei b
2.
Blocurile se leag ntre ele cu
musti (bare de oel-beton) i cu mortar de ciment. Se pot folosi i fundaii
postcomprimate, precum i blocuri fr legturi.
Fundaii de mare adncime n terenuri slabe
In cazul unor terenuri anate (nisip de plaje, terenuri de umpluturi etc.) terenul
se consolideaz prin mijloace mecanice sau prin suprapresiune hidrostatic.
Dac aceast soluie nu este economic, se folosete pentru consolidare
coloane de balast, compactate prin batere sau prin vibrare. Pentru consolidare
se pot folosi i explozii.
Fig. 44. Armarea unei grinzi de fundatie
Fig. 45. Armarea radierului cu grinzi
Fig. 46. Armare fundatie pentru un cos de fum industrial
Fig. 47. Blocuri prefabricate din beton
armat pentru fundatii continue
Fig. 48. Piloti de beton armat:
a-piloti batuti pana la pamant rezistent;
b-armarea unui pilot de beton armat pentru inngerea in pamant prin batere;
c- sectiuni ale pilotilor de beton armat
Fig. 49. Piloti de beton precomprimat
In anumite cazuri nu se poate evita folosirea piloilor de beton armat btui
sau turnai direct n pmnt, n golul forajelor fcute in acest sens (g. 48).
Piloii de beton armat au seciuni ptrate circulare sau poligoane prevzute
cu un vrf i sabot de batere, sudat de armtur. Armtura longitudinal este
alctuit la fel ca cea pentru stlpii de beton armat, armtura transversal este
sub form de fret (g. 49).
Executarea armaturilor si montarea lor la constructii industriale
si speciale (beton armat-monolit pentru: hale industriale in cadre,
silozuri, magazii, stalpi si grinzi de rulare pentru macarale, rezervoare,
castele de apa etc.
ARMAREA ELEMENTELOR PLANE VERTICALE
Elementele plane verticale sunt folosite la perei de hale industriale sau
la construcii de locuine, att ca elemente de nchidere, ct i la elemente
portante integrate ntr-un sistem constructiv complex cum sunt construciile
din panouri mari sau construciile etajate cu diafragme.
Structuri cu diafragme
Structurile la care scheletul de rezisten este alctuit n principal de
continuitatea unor perei verticali de beton armat, denumite diafragme verticale
care mpreun cu diafragmele orizontale ale planeelor, denumite aibe
realizeaz o structur spaial se numesc structuri cu diafragme. Diafragmele
verticale pot longitudinale sau transversale. Ele trebuie aranjate la distane
convenabile pentru a se ncrca ct mai uniform n planul lor. La capete se
termin de regul cu ntrituri (ngrori) denumite bulburi, alcatuite simetric
sau nesimetric.
Fig. 50. Armarea fundaiilor izolate
cu plase sudate plane i ndoite:
1 linie de ndoire; 2 linii de
tiere. Indicativul d arat c se
folosesc bare dublate.
Diafragmele fr bulburi cu cap lamelar, se folosesc la construcii cu
nlime mai redus, unde acestea sunt mai puin solicitate.
Marginile golurilor practicate n diafragme creeaz montani i palei
care trebuie s aib o lime minim de 70 -75 cm (capete lamelare).
a. Armarea diafragmelor verticale. Pentru armarea diafragmelor
verticale se practic diferite sisteme, care in seama de lucrul acestor
diafragme, n special la solicitri extraordinare mari, care apar e din vnt,
e din aciunea cutremurului.
Se folosesc e armri continue, e armri pe zone care ine mai bine
seama de modul de solicitare a diferitelor zone (g. 51). Astfel la diafragmele
fr goluri, diafragmele se mpart n 3 zone : zona I (zona bulbului), zona III
(zona interseciei) i zona II (zona peretelui propriu-zis al diafragmei).
La diagramele cu goluri mai apare zona IV (zona paleilor sau a captului
lamelar al diafragmei). Dimensiunile constructive ale zonelor sunt n raport
cu grosimea b a peretelui (pn la 46 b) si de nlimea H a nivelului (
1/7H), precum i a limii h a diafragmei (0,1 h). Armarea minim a zonelor
este n funcie de amplasarea cldirilor.
b. Imbinrile diafragmelor. Diafragmele se pot intersecta ntre ele prin
planuri orizontale i verticale n dreptul planeelor
La armrile cu plase sudate uzinate i la armrile discontinue conturul
carcaselor trebuie s ia forma interseciei (L, T, +), cuprinznd capetele
barelor care intervin n intersecie (g. 53). Cnd armarea diafragmelor este
puternic avnd bare din oel OB 37 si PC 52, nu este necesar s se creeze
Fig. 51. Alcatuirea constructiva a diafragmelor verticale
o carcas local, deoarece mbinarea la intersecie a barelor se asigur prin
ancorarea lor conform normelor (40-45d).
Planeele prefabricate reprezint soluia obinuit pentru fragmele
executate n cofraje plane. In acest caz pentru planee folosesc panouri mari,
semipanouri sau predale cu suprabetonare. In g. 54 se indic un mod de
rezolvare a mbinrii ntre plane i diafragmele verticale prin folosirea unor
console de beton.
c. Soluionri specice la execuia diafragmelor cu ajutorul
cofrajelor glisate. Datorit introducerii armturilor printre juguri, spaiului
mic i a prezenei pieselor componente ale cofrajului (tije de glisare), armarea
se realizeaz cu carcase verticale i orizontale preconfecionate. Centurile
care cuprind i golurile de mbinare a diafragmelor cu planeele se armeaz
cu 4 8 (4 10) i cu etrieri nchii 6 la 30 cm. Centurile de capt vor
bine ancorate .
Fig. 52. Innadirea plaselor
sudate: a-innadirea cu doua
bare transversale; b-innadirea
cu o bara transversala;
c-innadirea verticala fara nici
o bara transversala in plasa
inferioara.
Fig. 53. Armarea intersectiilor de
diafragme in forma de L, T. si + :
a-armare cu retea din bare
independente;
b-armare cu plase sudate;
c-armare discontinua folosind
carcase;
1-bare independente neintrerupte in
intersectie; 2-plase sudate
Rezemarea planeelor se face mai nti provizoriu pe popi sau console
prinse de perete (g. 57).
d. Armarea buiandrugilor. Buiandrugii sunt elemente de legtur care
se monteaz deasupra golurilor (ui, ferestre etc), ind considerate elemente
de beton armat care preiau eforturi importante la sarcini orizontale, n special
din ncrcrile seismice. Armarea buiandrugilor se poate face conform
schemelor din g. 58, a, b, c.
Fig. 54. Imbinarea diafragmelor armate
cu plase sudate cu planee prefabricate
rezemate pe console de beton :
1 - console de beton; 2 - plase sudate;
3 bare verticale pentru legtura
plaselor, dispuse intre consolele
de beton.
Fig.55. Imbinarea diafragmelor anuale cu plase sudate cu
planee prefabricate rezemate pe console din oel-beton:
a -detaliu de centura; b - detaliu de consol de rezemare;
1- plase sudate.
Fig. 56. Armarea planeelor de
beton armat monolit la structurile
cu diafagme executate cu cofraje
glisante.
Armarea se realizeaz cu bare longitudinale (minimum 2 bare) bare
intermediare (la maximum 30 cm) i bare nclinate aezate adesea n cruce.
Etrierii se dispun la distane de 1,5 ori grosimea diametrulai sau la 15 d (d
ind diametrul barelor longitudinale).
Pentru a se asigura continuitatea de deasupra buiandrugilor cu diafragmele,
etrierii se prevd cu musti. Barele longitudinale se ancoreaz n diafragmele
alturate pe o lungime de minimum 50 d.
ARMAREA SCRILOR DIN BETON ARMAT MONOLIT
Scrile se armeaz cu un sistem de plci nclinate ncastrate n grinzile
podestului putnd avea i vanguri (grinzi marginale).
Placa nclinat (rampa) a scrii este armat pe o direcie ca o plac
obinuit, dublu ncastrat n grinzile podestului. Armtura de rezisten din
cmpul plcii nclinate este ridicat pe reazem i ancorat n grinzile i n
plcile podestului.
In g. 54, a, b se arat modul de armare a unei scri turnat monolit, cu
bare OB 37, independente.
Fig. 57. Rezemarea provizorie pe console
metalice a planseelor prefabricate.
Fig. 58. Moduri de armare a buiandrugilor: a- cu
bare inclinate; c- cu bare orizontale.
Fig. 59. a. Fia
ceramica de 6,00 m
deschidere armata
cu toroane si carcase
sudate.
Sectiune longitudinala.
Grinzile (vangurile i grinzile podestului P
1
i P
2
) se armeaz ca grinzi
simplu rezemate drepte sau grinzi frnte. Grinzile au etrieri nchii ntruct
sunt solicitate i la rsucire.
Scara ind n ansamblul construciei, mpreun cu casa scrii o parte
rigid a construciei, este necesar ca toate prile ei componente s e la fel
de rigide sau s aib anumite zone care s lucreze ca articulaii.
Noile tehnologii de execuie a construciilor impun n prezent ca scrile s
e executate din elemente prefabricate. n acest sens sunt executate prefabricat,
podestele, rampele, vangurile i grinzile de podest, avnd concepute mbinri
de continuitate. Sunt situaii cnd sunt folosite i elemente prefabricate
spaiale (rampa + podest); aceste elemente sunt ns dicil de transportat i
manipulat (g.60. c).
Armrile elementelor prefabricate de scar se execut dup regulile
obinuite, folosind n special plase i carcase sudate executate n fabrici.
Fig. 59. b. Fia ceramica
de 6,00 m deschidere armata
cu toroane si carcase sudate.
Sectiune transversala.
Fig. 60. a Armarea unei scari turnate monolit. Exemplul 1
Fig. 60. b. Plan cofraj si armarea unei scari turnate monolit. Exemplul 2
Fig. 60. c. Scara prefabricata pentru constructii din panouri mari.
ARMAREA CONSTRUCIILOR I ELEMENTELOR
DE CONSTRUCII SPECIALE
O serie de construcii inginereti pun probleme speciale de execuie i
armare. n aceast categorie de construcii sunt construciile realizate din
plci subiri, ca elemente componente ale acoperiurilor de hale industriale,
pereilor recipienilor pentru diferite produse (rezervoare, buncre, silozuri
etc), turnurile de rcire, courile de fum, stlpii de nlime mare pentru
transportul energiei electrice, precum i construciile masive pentru poduri,
baraje, ziduri de sprijin, piste pentru aeroporturi etc.
Rezervoare circulare pentru lichide
In g. 56. a se vede alctuirea unui rezervor de beton armat aezat pe
sol, alctuit sub form de rezervor cilindric 15,84 m, cu inlimea de 5
m. n acest rezervor ncrcarea este dat de presiunea pcurei (mai mare la
baz). Armtura din perei este format din armtur circular (inelar) care
se petrece cel puin pe o lungime de 60 d i armtura longitudinal. Armtura
inelar este alctuit din bare 10 dispus pe dou rnduri la distane
variabile cu tronsonul.
Legtura fundului rezervorului cu pereii se armeaz pentru preluarea
mpingerilor din perei. Armtura este alctuit din bare 10 i 8 dispuse
dup generatoare pe ambele fee la 15 cm ntre ele.
Acoperiul rezervorului se armeaz ca o cupol, iar inelul cupolei se
armeaz ca o grind circular. Fundul rezervorului (radier) se armeaz ca
o plac circular cu armtura radial i inelar dispus ncruciat. Armarea
fundaiei inelare se face similar cu a unei plci obinuite. Detaliile de armare
se pot urmri pe g. 61, a.
Armarea poate fcut i cu plase sudate dac se respect condiiile de
petrecere (aceast soluie trebuie ns justicat economic). Armarea trebuie
s e puternic ntruct nu se admite ca betonul s sureze.
Fig. 61. b Sectiune orizontala schematica
printr-un rezervor circular precomprimat.
Modul de citire a planurilor de armare (g. 61)
1) Pentru cupola radier i fundaia inelar, armtura este reprezentat
prin desenarea custurilor pe unele sectoare circulare, nelegndu-se c
armtura se extinde pe toat cupola i pe ntreg radierul i inelul circular.
2) Armtura vertical din pereii rezervorului este reprezentat prin
diametrul barelor i distana dintre bare (msurat pe un cerc cu raza
stabilit, 1/2 n mod obinuit din raza maxim).
3) Armtura inelar din pereii rezervorului este reprezentat pe
tronsoane (IIV), indicndu-se diametrul barelor i numrul de bare pe
ecare tronson. Barele trebuie nndite prin petrecere pe 60 d (proiectele
conin de regul reprezentri detaliate).
Modul de fasonare a barelor i lungimile barelor este reprezentat in
seciunea transversal de lng rezervor.
Fierarul betonist trebuie s poat stabili numrul de bare i lungimea
barelor de armare a rezervorului care nu este o problem uoar. n
detaliile artate sunt reprezentate modul de izolare, modul de traversare
a conductelor i bordarea golurilor etc.
Armtura inelar poate realizat sub form de armtur postntins,
aplicat la rezervoare prefabricate formate din doage, sau la rezervoare turnate
monolit. Pretensionarea se poate face continu prin srme SBP ntinse cu un
dispozitiv de pretensionare care circul pe pereii rezervorului (biciclet) sau
prin pretensionarea unor poriuni din inel prin ancorarea armturii n nervuri
verticale special executate (g. 61, b). Acoperirea cu beton se obine prin
torcretare n cazul pretensionrii armturii.
Castele de ap
Castelele de ap sunt rezervoare plasate la nlime, folosind de obicei
la alimentarea cu ap a unei anumite industrii. Ca i rezervoarele ele pot
executate din beton armat monolit sau prefabricat i din beton armat
precomprimat. Unele castele se execut la sol, ind apoi liftate.
Castelele de ap se compun din: fundaii, turn de susinere i rezervorul
propriu-zis (gurile 62 i 63).
Fundaiile se realizeaz n mod obinuit de tip bloc cu cuzinet. Turnul
de regul se execut cu cofraje glisante speciale, lsnd goluri pentru ui-
ferestre, scri, planee etc. unde armtura longitudinal se taie, dar se
bordeaz marginile golurilor.
n cazul cofrajului liftat la executarea castelului se procedeaz n modul
urmtor:
1) Se monteaz cofrajul pe un schelet de rezisten.
2) Se monteaz armtura peretelui i se pun distanieri.
3) Se execut liftarea i xarea la cot.
4) Se execut fundul rezervorului (partea de jos a cofrajului)
5) Se monteaz armtura din fundul rezervorului i din inelul
de legtur dintre turn i rezervor.
6) Se monteaz piesele de ptrundere pentru conducte.
7) Se execut betonarea n straturi orizontale de 1015 cm. Turnarea
se face printr-o tehnologie strict pentru ptrunderea i compactarea
betonului i respectarea stratului de acoperire.
Fig. 62. Armarea peretilor si cupolei unui rezervor de apa de inaltime
Fig. 63. a. Armarea unui turn de castel de apa cu otel OB 37 si PC 52, executat prin glisare
Fig. 63. b. Armarea unui turn de castel de apa cu otel
OB 37 si PC 52, executat prin glisare
Detalii de armare.
Pe guri sunt date unele explicaii privind tipul de armtur i modul de
soluionare a unor detalii. Fierarul betonist trebuie s nvee modul de armare
dup plane nainte de a ncepe fasonarea armturii.
Rezervoare cu planee ciuperci (rezervor de ap subteran)
Planeele dal i planeele ciuperci care se folosesc la construcii de
cldiri i gsesc i o aplicare specic la execuia rezervoare.
Presiunile mari date de ap, de mpingerea i greutatea pmntului
justic execuia monolit a unor astfel de rezervoare. Desigur c se pot gsi
i soluii prefabricate.
Din punct de vedere al armrilor prezint interes ciupercile care se
armeaz pe patru direcii perpendiculare paralele cu laturile panourilor i pe
muchii, pe direcia prilor avnd grij s se asigure lungimea de ancorare a
ecrei bare. Capitelurile ciupercilor pot cu dou pante.
Stlpii ciupercai sunt plasai dup o reea rectangular la distane de
4 la 6 m. Plcile sunt ntrite cu o reea legat sau sudat pus deasupra
capitelurilor. Armtura transversal a capitelurilor se realizeaz prin etrieri
nchii ndesii pe toat nlimea capitelului i pe poriunea de stlp de lng
capitel.
Armrile colurilor i contururilor radierului i al plcii superioare se
soluioneaz similar ca la rezervoarele obinuite. Aceste zone au prevzute
de regul vute. Armtura va bine ancorat sau chiar va folosit armtura
continu n aceasr zon. Plcile, pereii i radierul au armare dubl
ncruciat.
Planeele dal sunt de fapt planee ciuperci cu capitelul nglobat n plac
care de aceast dat este mai groas dect la celelalte planee.
Silozuri i buncre
Silozurile pentru ciment, cereale etc. sunt destinate depozitrii i
conservrii n bune condiii a acestor produse. sunt de regul multicelulare cu
celule circulare, dreptunghiulare sau poligonale, de nlime mare, construite
alturat, avnd pereii apropiai sau comuni; celulele sunt amplasate pe
o fundaie comun (radier general). Silozurile au un turn elevator pentru
ncrcri, descrcri, uscare etc.
Celulele silozurilor se armeaz pentru a prelua presiunea radial dat
de ncrcarea produsului depozitat, de compresiunea dat de la aciunea
forelor orizontale (vnt, cutremur, etc.), la efectul dinamic al ncrcrilor i
pentru prevenirea surrii betonului, din ncrcri sau ca urmare a contraciei
variaiilor de temperatur etc.
Unele silozuri reazem prin intermediul unor grinzi foarte nalte (tip
perete), numite grinzi perei, care se armeez special. Unele silozuri au i
subsoluri. De regul grosimea pereilor nu coboar sub 15 cm.
Celulele silozurilor se armeaz dublu cu armtur ncruciat pe cel puin
2/3 din nlime, n mod similar cu rezervoarele se armeaz placa de baz
(fundul) celulelor. Partea de sus a silozurilor este-acoperit cu plci cu goluri
de ncrcare i vizitare armate ncruciat i ntrite cu inele puternic armate.
n g. 64 se arat o variant de armare pentru celulele poligonale a unui
siloz armat cu plase sudate, ndoite pentru asigurarea legturilor la colurile
celulei.
De regul silozurile se armeaz cu bare 8.. .16 aezate la distane
variabile (120 cm). nndirea armturii se face conform regulilor pe o
lungime de 40 d i nu mai mult de 1/4 din totalul armturii n aceeai seciune.
Acoperirea cu beton se ia de 2,02,5 cm.
Stelele dintre celule se armeaz n mod special, iar pereii din dreptul
stelelor sunt ngroate (g. 65), avnd i armtur sub form de V.
Stlpi cu destinaie special i construcii turn
a. Stlpii LEA i de telecomunicaii. Pentru linia de transport i distribuie
a energiei electrice, pentru telecomunicaii i transport c.f., transport urban
etc. se folosesc stlpi de beton armat i beton precomprimat prefabricai.
Seciunile stlpilor pot similare cu cele artate anterior
Modul lor de execuie este destul de diferii: stlpi turnai monolit;
prefabricai prin vibrare; preturnai orizontal sau vertical; % centrifugai;
precomprimai cu armtura aderent; asamblai din tronsoane prin
postcomprimare etc.
Fig.64. Armarea cu plase sudate a peretilor unui siloz.
Grosimea peretilor nu este desenata la scara
Fig. 65. Armarea peretilor unui siloz cu celule dreptunghiulare.
b. Stlpi peron. Pentru anumite construcii industriale se execut stlpi
cu console lungi n capul lor pe care reazem diferite elemente de construcii
(ferme luminator, grinzi, elemente de suprafee etc.).
Stlpul prezint interes ntruct la partea de jos este un stlp cu goluri,
care are console scurte puternic armate pentru grinzile de rulare (cu musti
pentru realizarea continuitii).
TEHNOLOGII DE ASAMBLARE SI MONTAJ
PENTRU ARMATURI
Tehnologiile, dispozitivele si utilajele pentru executia operatiilor de
descolacire, indreptare, taiere, fasonare, formarea fascicolelor, precum si
operatia de pretensionare au fost aratate in capitolele anterioare.
In acest capitol se vor arata unele aspecte ale organizarii lucrului si
locului de munca, modului de organizare a unor ateliere de santier, modul de
transport, manipulare si montaj a armaturilor fasonate.
Executia lucrarilor de armare din bare independente pn la punerea lor in
opera comporta o serie de operatii si faze, care in principiu sunt urmatoarele:
1 Transportul otelului beton
2 Descarcarea otelului-beton din mijloace de transport
3 Depozitarea pe calitati de otel, diametre, loturi,
4 Descolaciri si indreptari
5 Taiere si sudare cap la cap
6 Fasonarea si gruparea pe elemente, marci, etc.
7 Confectionarea carcaselor, plaselor, fascicolelor sau legaturilor de bare
fasonate
8 Controlul calitatii
9 Depozitarea armaturilor nite
10 Incarcarea armaturilor nite in mijloc de transport si transportul lor la
punctual de lucru
11 Descarcarea si manipularea pentru punerea in opera
12 Completarea lucrarilor de montaj in opera (legare, sudare, indoire,
pozarea puricilor si distantierilor etc.)
13 Vericarea operatiilor de montaj
14 Betonarea elementului
In cazul folosirii plaselor sudate, operatiile de montaj se simplica foarte
mult.
Manipulaera, transportul si depozitarea otelului armaturilor
Se face conform instructiunilor furnizorului, respectnd standardele in
vigoare.
a. Manipulaera, transportul si depozitarea armaturilor fasonate ca
bare individuale se face pe grupe de bare, pe tipuri de oteluri, etichetndu-
se. Etichetele trebuie sa contina elementele de pe sa de debitare-fasonare
(obiectivul, indicativul elementului, marca barelor, numarul barelor pe
ecare element si eventual numarul elementelor de beton armat pentru care
sunt fasonate barele din legatura etichetata).
Greutatea legturilor este n funcie de gradul de mecanizare a atelierului
i a antierului.
b. Armtura fasonat ca plase i carcase sudate. Aceasta se
confecioneaz pe linii tehnologice specializate cu un ux tehnologic bine
precizat.
MONTAREA ARMTURILOR
Armtura din elementele de beton armat pentru a conlucra ct mai bine
cu betonul trebuie s realizeze o carcas spaial la elementele liniare (grinzi,
stlpi, arce) i o plas sau o serie de plase plane la elementele plane (plci,
perei).
Carcasele i plasele se realizeaz din ce n ce mai mult prin asamblarea lor
cu sudur n puncte la maini speciale de sudat care asigur o productivitate
ridicat prelucrrii armturilor.
Asamblarea acestor tipuri de carcase i plase se face prin legarea
interseciilor barelor ncruciate (noduri).
Legarea barelor cu srm
Legarea nodurilor se face de regul cu dou re de srm neagr 01... 1,5
mm (livrat conform STAS 889 76). Plasele de srm din plci i perei
se leag n mod obligatoriu pe ntreg conturul pe cel puin dou rnduri de
noduri.
Pentru restul interseciilor se admite legarea din dou n dou noduri, n
ah dac acest lucru este specicat n proiect.
Numrul de legturi i felul legturilor la noduri este n funcie la transport
i manipulri.
La stlpi i grinzi, agrafele i etrierii se leag cu srm la ciocuri, iar
etrierii i punctele de intersecii cu barele longitudinale (obligatoriu la
coluri). Restul armaturii se leag de etrieri din 2 n 2 intersecii n ah. Barele
Fig. 66 Dispozitive de prindere.
a) b) c)
d) e)
nclinate se leag de primii etrieri cu care se ncrucieaz. Fretele se leag de
toate barele cu care se ncrucieaz; de asemenea se leag de toate barele cu
care se ncrucieaz etrierii nclinai i agrafele nclinate.
a. Modul de execuie a legturilor cu sarme simple. Nodurile cu
srma care se execut sunt: noduri simple (g.VII. 18, a, b, c). noduri duble
ncruciate (g. 67) si noduri n furc sau noduri moarte. Srmele sunt
pregtite pentru legat n mnunchiuri de srme scurte i ndoite n form
de U. Prima bucl a nodului se face cu mna, prin introducerea srmelor
sub ncruciare, se rsucete mai nti cu mna apoi cu cletele sau patentul.
Pentru a nva execuia noduriler trebuie urmrite gurile 67, a, b, c, d, e din
care rezult fazele de execuie; astfel n g. 67, a, se vede executarea unui
nod simplu pentru punctul de ncruciare a dou bare n unghiul drept (plase
i carcase arat modul de executare a unei legturi ntre barele longitudinale
i etrieri.
b. Legarea cu cleme i agrafe cu ochiuri. Pentru a se mri productivitatea
la legarea srmei se pot folosi mai multe sisteme din care cel mai utilizat
este dispozitivul cu crlig de rsucit srma (g. 68), care nlocuiete cletele
patent la operaiile de legare a barelor de oel-beton
In primul sistem se folosesc cleme n form de U din srm neagr,
care se ndoaie pe ciocul dispozitivului i apoi prin rotirea dispozitivului se
realizeaz mpletirea srmei.
Al doilea sistem const din confecionarea unor srme legate cu ochiuri
la capete (agrafe) confecionate la un dispozitiv special, care apoi se rsucesc
cu dispozitivul de rsucit (crlig) cu miner (g. 69); crligul dispozitivului
se introduce n ochiurile agrafei i prin rsucire se realizeaz nodul. Capul
dispozitivului de rsucit se poate nvrti i prin simpla tragere a dispozitivului,
datorit unor caneluri interioare de ghidaj aate n interiorul dispozitivului
(capul cu crlig al mnerului).
Fig. 67. Tipuri de legturi
a ncrucirii barelor
de armtur
Fig. 68. Dispozitiv cu crlig
de rasucit srma
In g.70 se arat modul de confecionare a agrafelor (legturi cu ochiuri)
la un dispozitiv simplu, cu dou nivele. Srma introdus n gurile suportului
manivelei i n dou crlige, se rsucete formnd cele dou ochiuri prin
invirtirea succesiva a manivelelor.
Montarea armturii legate direct pe cofraj
Montarea armturii direct n cofraj se practic din ce n ce mai puin
datorit consumului mare de manoper, totui la livrri mici, cnd nu
se dispune de armtura confecionat n ateliere se mai utilizeaz si acest
procedeu de montare a armturii n cofraj.
Inainte de nceperea operaiilor de montare a armturilor se cur
cofrajele. Curirea cofrajului se face prin splarea cu furtunul, mturare sau
curire cu aer comprimat.
Preocuparea principal a erarului betonist trebuie s se ndrepte spre
poziionarea corect a armturii prin mijloace sigure, pentru a se asigura
acoperirea cu beton care confer armturii durabilitate, iar elementului
siguran i abilitate n exploatare.
a. Armarea fundaiilor. Aceast operaie se execut n urmtoarea
ordine: se fasoneaz barele; se cur stratul de beton de egalizare; se
aaz armtura n poziia prevzut n proiect; se poziioneaz puricii, avnd
dimensiunea care s asigure acoperirea cu beton (care este mai mare dect la
celelalte elemente); se leag armtura.
b. Armarea stlpilor. Aceast operaie se execut n urmtoarea
ordine: se introduc nti etrierii peste mustile lsate din fundaie sau din
stlpul inferior; se introduc barele longitudinale care se leag de musti
i se traseaz cu cret pe o bar longitudinal poziia etrierilor; se leag
Fig.70.Dispozitiv pentru confecionarea
agrafelor cu ochiuri.
Fig. 69. Rsucirea agrafelor
pentru legat armturi:
a - mner cu crlig pentru
rsucirea agrafelor;
b- agraf de srm cu ochiuri
pentru legat armturi.
etrierii ncepnd de sus n jos la distanele prevzute n proiect (conform
indicaiilor anterioare); se monteaz cofrajul stlpului; carcasele stlpului
se poziioneaz cu distanieri circulari, agrafe i srme cu care se leag de
cofraj.
c. Armarea grinzilor. Aceast operaie se execut n urmtoarea ordine
: se termin cu montarea armturii din stlpii de la capetele grinzii; se
traseaz poziia etrierilor cu creta pe cofraj; se poziioneaz etrierii pe cofraj,
n dreptul semnelor; etrierii nchii se las cu latura de sus deschis; se
introduc barele drepte de la partea de jos, se leag cu srma n poziie corect,
de etrieri;se introduc distanieri n fundul cofrajului; se introduc barele
ridicate i de montaj; se nchid etrierii i se leag; se monteaz distanieri
laterali pentru asigurarea acoperirii cu beton.
d. Armarea pereilor plani sau curbi, verticali sau nclinai:
se monteaz dup ce s-a executat cofrajul unei fee a peretelui;
se traseaz pe cofraj poziia barelor verticale i orizontale care
formeaz e o plas legat, e dou plase legate (dup planurile de armare.);
se ncepe cu un grup de bare verticale, de regul de la margini de care se
leag barele orizontale, dup care se continu cu barele verticale i n cele din
urm se monteaz cele orizontale. Poziia barelor se xeaz de cofraj cu cuie;
se monteaz distanierii din mas plastic (sau srme rigide ndoite cu
capete din mas plastic);
se monteaz al doilea perete al cofrajului i se veric poziia armturilor.
e. Armarea plcilor orizontale. Aceast operaie se execut n
urmtoarea ordine: se traseaz cu cret poziia barelor; se monteaz barele
drepte ; de regul alternate cu bare ridicate gata fasonate (< 12) sau cu
bare care urmeaz a ndoite (ridicate) direct pe cofraj cu o cheie speciala
(g.71), prinzind bara in crligul furcii; ndoirea barelor direct pe cofraj
este precedat de nsemnare cu creta a punctelor superioare i inferioare a
barelor care se ndoaie; se aaz barele de repartiie de la partea inferioar
i superioar (bare de montaj) i se leag cu srm; dac apare necesar
se monteaz clreii; n cazul armrii pe dou direcii (ncruciat) se
procedeaz n mod similar.
Fig. 71. Dispozitiv reglabil pentru indoirea barelor
ridicate in placi
ABATERI l TOLERANE ADMISIBILE PENTRU
ARMTURILE GATA MONTATE
n STAS 6657/1 - 76 Elemente prefabricate din beton armat i beton
precomprimat. Condiii generale, se dau toleranele i clasele de precizie
pentru execuia elementelor, tiparelor, cofrajelor etc.
n STAS 7721 - 67 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton
se indic abaterile de form, dimensiuni i tolerane pe clase de precizie etc.
Proiectele arat clasele de precizie cerute i dau sau prevd toleranele
care trebuie respectate.
La armrile cu plase sudate uzinate i la armrile discontinue conturul
carcaselor trebuie s ia forma interseciei (L, T, +), cuprinznd capetele
barelor care intervin n intersecie. Cand armarea diafragmelor este puternic
avnd bare din oel OB 37 si PC 52, nu este necesar s se creeze o carcas
local, deoarece mbinarea la intersecie a barelor se asigur prin ancorarea
lor conform normelor (40-45d).
Cap. 7. MONTARE PIESE INGLOBATE IN BETON
Pe parcursul derularii executiei constructiilor, in diferite etape si faze ale
procesului tehnologic, proiectantul prevede montarea unor piese metalice
inglobate in elementele de constructie. Aceste elemente din otel poarta
denumirea de piese inglobate.
Piesele inglobate au un rol binedenit si sunt proiectate / executate /
montate (inglobate) pentru crearea unui intreg cu elementele de constructie.
Pentru ecare piesa inglobata, proiectantul precizeaza in documentatia
de executie toate caracteristicele, dimensiunile, pozitia si cotele unde trebuie
montate.
Daca piesele inglobate nu sunt de mare complexitate, acestea pot
confectionate in atelierele proprii de confectii metalice. Acestea sunt
executate dupa detaliile de executie, vericate si receptionate de cei in drept.
Pentru montarea lor la pozitie, se marcheaza loculul, pozitia, cota,
conform detaliilor din proiect. Se confectioneaza suporti din otel-beton
pentru sustinerea la pozitie si pentru rigidizare. Piesele inglobate sunt
prevazute deobicei cu praznuri (mustati) pentru rigidizare si inglobarea in
masa de beton. Inainte de montare, piesele inglobate se verica daca respecta
conditiile mentionate in caietele de sarcini: numar de praznuri, dimensiunea
praznurilor, etc.
Exemplu de piese inglobate ce pot confectionate in atelierele proprii:
placute si ancore care se monteaza la elementele prefabricate; rame metalice
din cornier care bordeaza diferite goluri lasate intr-un element de constructie,
elemente de trecere din teava metalica pentru trecerea diferitelor elemente
de instalatii (tevi) prin peretii elementelor de constructie; diverse prole
metalice din oteluri laminate cu rol de consola pentru echipamente ce vor
montate ulterior, etc.
Piese inglobate metalice de complexitate mare, sunt proiectate de
proiectanti de specialitate si sunt comandate spre a executate in intreprinderi
de confectii metalice de specialitate. Exemple: echipamente pentru stavile la
baraj deversor: butoni stavile, ghidaje stavile, praguri stavile, con aspirator la
centrala hidroelectrica, blindaje la camera spirala, etc.
Cap. 8. EXECUTIA LUCRARILOR DE BETONARE
PREPARAREA BETONULUI
Prepararea betonului se face in statii de betoane centralizate de catre
echipe specializate in acest scop.
TRANSPORTUL BETONULUI
Condiiile n legtur cu transportul
Transportul amestecului proaspt de beton de la locul de preparare la
locul de punere n oper trebuie fcut n minimum de timp. pentru ca n acest
interval s nu nceap priza cimentului; mrimea intervalului este funcie deci
i de factorii care inueneaz timpul de priz i anume natura cimentului,
temperatura aerului etc.
Pentru betoanele fr aditivi termenul maxim ntre preparare i punere n
lucrare nu trebuie s depeasc:
1.La cimenturile cu ntrire normal 75 s pentru temperatura amestecului
de beton ntre 10 i 30C i 90 s pentru temperatura amestecului sub -|-10C
2.La cimenturile RIM 60 s pentru temperatura amestecului ntre 10 i
30C i 75 s pentru temperatura amestecului sub +10C.
Un alt element de care trebuie s se in seama este c transportul trebuie
astfel organizat, nct betonul s sufere minimum de manipulri, pentru c
orice manipulare nseamn o posibilitate de segregare.
i zguduirile din timpul transportului au ca efect o tendin de segregare,
n special la betoanele la care nu exist o bun coeziune ntre mortar i
agregatele mari acestea din urm deplasndu-se spre partea inferioar, iar
mortarul i n special laptele de ciment ridicndu-se spre partea superioar.
Segregarea betonului produs n timpul transportului i manipulrilor
poate favorizat de o sum de factori interni i anume exces de ap n
compoziia betonului, o compoziie granulometric a agregatelor cu procent
mic de nisip i parte n, dozaj redus de ciment, precum i de factori externi
cum ar ocurile, trepidaiile. o descrcare rapid etc.
Pentru evitarea segregrii trebuie luate o serie de msuri, unele n ceea ce
privete compoziia, altele n ceeace privete manipularea betonului.
O alt condiie de care trebuie s se in seama n timpul transportului este
pstrarea intact a compoziiei i caracteristicilor betonului fabricat: pentru
aceasta este necesar ca mijloacele de transport s e etane pentru a nu se
produce pierderi de lapte de ciment i ca betonul s e ferit de ploaie, ari
sau nghe.
In transportul betonului de la locul de preparare la punerea n oper exist
dou operaii distincte: transportul pn la obiect i manipularea la obiect a
betonului pn la punerea lui n lucrare.
Transportul betonului de la locul de preparare la obiect
a. Transportul la distane mici. Transportul betonului n interiorul
antierului de la staia de betoane la obiect se poate face cu autobasculante,
cu dumpere miei sau cu vagonei. Se mai pot folosi bene de diferite capaciti
transportate pe autocamioane obinuite sau de macaralele turn care deservesc
obiectele.
La lucrrile mici, cnd prepararea betonului se face cu betoniere instalate
n apropierea obiectului, transportul se poate face cu roabe sau tomberoane.
Transportul cu roaba nu este recomandabil dect la distane foarte mici.
Se pot folosi roabe de lemn, ns cptuite cu tabl sau roabe metalice
uoare, cu capacitatea de 60-80 1.
Pentru ca betonul s nu se ntreasc pe pereii tomberoanelor, sau ai
roabelor, este necesar ca la terminarea lucrului i la pauza de mas, acestea s
e bine curate i splate.
nclinarea maxim a cilor de transport pentru roabe, n direcia n care
circul pline, este de 4<V0 n ramp (urcare) i 12% n pant (coborre);
pentru tomberoane, rampele i pantele maxime stat de 3%.
De la 5060 m distan mai avantajoase dect tomberoanele sunt
vagonetele basculante cu traciune manual, circulnd pe cale ngust (de
0,60,75 m).
Capacitatea util a acestor vagonete este de 0,50 ms i se pot folosi n
condiii avantajoase pe distane ntre 100 i 300 m.
Ci de transport pentru roabe i tomberoane. Pentru ridicarea productivitii
muncii la transportul betonului cu roabe i tomberoane este necesar s se
amenajeze ci de transport potrivite.
Obinuit, cile de transport pe pmnt pentru roabe se fac din dulapi de 4
cm grosime btui pe traverse de lemn. Capetele dulapilor sunt tiate rotund,
un capt concav, unul convex, astfel nct s se poat schimba direcia cii;
n acest fel, schimbarea direciei se poate face pn la un unghi de 20. Peste
20, la schimbarea de direcie se folosesc piese speciale.
b. Transportul pe distane mari. La distane mai mari betonul poate
transportat n bene cu autocamioanele sau n autobasculante. Transportul cu
aceste mijloace se poate face pn la 8 km distan i numai dac consistena
betoanelor se ncadreaz ntre urmtoarele limite (exprimate prin tasarea
cornului):
- Max. 5 cm, dac betonul este fr aditivi plastijiani
- Max. 8 cm, dac betonul are n compoziia lui aditivi plastijiani
Distana maxim admis la transportul cu autobasculante se stabilete
prin ncercri preliminare, sau prin comparare cu cazuri similare urmrind
s nu se produc segregri.Pentru betoanele care nu se ncadreaz n aceste
limite trebuie folosite autoagitatoarele.
Intervalul de timp dintre prepararea betonului i ncrcarea n
autobasculante sau autoagitatoare, nu trebuie s e mai mare de 15 min.
Autoagitatoarele preiau de la central amestecul de beton proaspt, pe
care l omogenizeaz, prin agitare, tot timpul transportului.
Transportul cu autoagitatoare se admite pentru betoane avnd consistena
caracterizat prin tasarea conului peste 3 cm.
La distane peste 10 km exist riscul ca betonul s nceap s fac
priz n timpul transportului. Peste 10 km distan este necesar folosirea
autobetonierelor. In acest caz centralele livreaz amestecul uscat (ciment i
agregat), dozat n consecin. Avantajul acestui procedeu este c adugarea
apei i prepararea betonului poate nceput n orice moment pe parcurs i
chiar la ajungerea pe antier. Capacitatea acestor autobetoniere este foarte
mare, adesea peste 2 000 1.
Durata transportului betonului la folosirea autobasculantelor sau
autoagitatoarelor, n funcie de temperatura exterioar i de felul cimentului
utilizat, nu trebuie s depeasc:
1.La folosirea cimentului cu ntrire normal 45 min dac temperatura
exterioar este peste +20C j 60 min dac este cel mult +20C,
2.La folosirea cimenturilor RIM 30 min la temperaturi peste +20C i 45
min la temperaturi pn la +20C.
La folosirea autoagitatoarelor se admite depirea acestor durate dac
n compoziia betonului se folosesc aditivi ntrzietori i numai cu acordul
destinatarului.
Manipularea la obiect a betonului
Betonul adus lng obiect trebuie ridicat sau cobort la punctul de turnare.
Aceast manipulare se face n foarte multe feluri: folosind boburi,
macarale de diferite tipuri, jghiaburi sau burlane, benzi rulante, pompe etc.
Ca mijloace de manipulare intermediare i recipiente de transport se
folosesc buncre basculante, tomberoane, benele cu fund mobil, benele
basculante etc.
In cele ce urmeaz sunt artate utilajele folosite mai mult pe antierele
noastre.
a. Buncr basculant (g. 1). Buncrul basculant servete pentru
transbordarea betonului i mortarului adus cu autobasculantele,
autoagitatoarele sau cu autobetonierele n mijloace de transport cu capaciti
mici, cum sunt roabele, tomberoanele, benele etc. Acest utilaj se compune
din suport, buncr, mecanism de nchidere, instalaie hidraulic de basculare
i instalaie electric. Buncrul este articulat de suport cu dou brae; pentru
nlesnirea golirii, de el este xat un vibrator.
b. Ben cu fund mobil (g. 2). Cu aceste bene se poate transporta betonul
de la un buncr basculant cu o macara la punctul de turnare. Aceste bene
pot servi i la transportul altor material granulare sau pulverulente n vrac
sau sub form de past. Bena este susinut de un cadru metalic compus din
4 picioare i un postament. Deschiderea benei pentru golire se face manual,
cu un sistem de prghie care acioneaz dou sectoare ale fundului cutiei.
Agarea de crligul macaralei se face cu un cablu care trece prin 3 ochiuri
prevzute la marginea superioar a cutiei.
c. Ben basculant tip papuc Aceast ben se utilizeaz obinuit la
punctele de lucru deservite de macarale turn, autoagitatoare etc. Aezate
alturat, dou cte dou pe sol, ele pot ncrcate direct din autobasculante
i apoi ridicate i transportate de macara la locul de turnare.
Bena este de tabl, cu partea din fa n form de piramida, nchis i
prevzut cu un nchiztor acionat manual; partea din spate este deschis
pentru a se turna betonul. Bena este rigidizat cu un cadru din prole
metalice, formnd o sanie care protejeaz nchiztorul (ca sa nu e izbit la
descrcarea betonului) i uureaz manipularea. La partea din spate bena are
urechi pentru prinderea de crligul macaralei.
Fig. 1. Buncr basculant de 3 t:
1- buncr: 2 - articulaie; 3 -suport.
Fig. 2. Bena cu fund mobil
d. Boburi. Boburile servesc pentru ridicarea diferitelor materiale de
construcii. Ele se compun dintr-un turn de lemn sau metalic, o platform,
un troliu mecanic, scripei etc. Productivitatea lor este mai ridicat dect a
altor mijloace de ridicare, din cauz c micarea platformei ind ghidat de
glisiere, se pot folosi viteze mari de ridicare i de coborre, nemaiind pericol
de balansare.
1. Bob elevator de 500 kg.f
La nlimi pn la 12 m bobul are stabilitate proprie; peste 12 m trebuie
ancorat de construcie.
Productivitatea, considernd 10 cicluri/h, este de 5 t/h.
2. Ascensor pe catarg de 0,7 tf. Acesta este un ascensor pentru materiale
i persoane. Ascensorul se monteaz la exteriorul cldirii, ancorat de cldire
i se ridic odat cu aceasta. Se utilizeaz la construcii nalte pn la 50 m.
Catargul ascensorului este format din tronsoane demontabile, alctuite din
4 evi verticale contravantuite n cruce. Pe ecare eava vertical este xat
cte o cremalier care servete la ridicarea cabinei.
Cabina metalic, de form paralelipipedic, este protejat de jur mprejur
de o plas de srm. n cabin este montat mecanismul de ridicare i de
comand interioar. Masa cabinei este compensat de o contragreutate xat
Fig. 3. Bob elevator:
1-platform;
2- tronson inferior;
3 -tronson curent;
4 -turn
de un cablu care trece pe o rol xat n vrful catargului. Contragreutatea
culiseaz pe partea opus cabinei. La sol, cabina se aaz pe staia de baz
mprejmuit cu srm, cu o u de acces, pe care este plasat i o cutie cu
apa-ratajul electric de comand exterioar.
Staia i catargul sunt xate pe o fundaie de beton. Manevra de ridicare i
coborre se poate face i de la staia de baz i din cabin. Toate comenzile, prin
butoane electrice, sunt pe tensiunea de siguran de 42 V. Viteza de ridicare a
cabinei este de 39 m/min, iar dimensiunile cabinei sunt de 3,00x1,30x2,70 m.
Productivitatea medie, pentru 78 cicluri/h, este de 67 t/h.
e. Macarale. Cea mai simpl macara este format dintr-un stlp de lemn
sau metalic, care susine o consol (g. 35), la captul creia este xat un
scripete manevrat manual de la sol. Ridicarea n acest fel a betonului se
face numai accidental, pentru cantiti foarte mici, la reparaii i completri.
Manevrarea trebuie fcuta de la 5,006,00 m disitan de stlp pentru a nu
se produce accidente.
1) Macaraua Pionier de 0,75 tf este o macara simpl i uoar care poate
instalat la sol sau pe planee.
Deplasarea i rotirea braului macaralei se face manual. Mecanismul de
acionare const dintr-un motor electric legat cu troliul.
Inlimea de ridicare, cnd este xat pe un planeu, este de 30,00 m, iar
raza de aciune este de 2,90 m.
Viteza de ridicare a sarcinei ajunge la 30 m/min.
2) Macaraua turn MT 40 de 40 tfm este o macara cu turn rotativ, care
poate folosit la execuia de construcii de locuine cu P + (89) niveluri
i la unele construcii industriale.
Partea superioar a macaralei, cuprinznd platforma turnant, sgeata,
cabinele de comand i mecanismele de acionare (n afar de cel pentru
Fig. 4. Macara manual.
translaie), se sprijin, pivotant, prin intermediul unui cerc de rulare montat
pe partea inferioar a macaralei.
Cruciorul de rulare, format dintr-o platform masiv, reazem pe patru
boghiuri cu cte dou roi, din care dou ruleaz pe o in i dou pe cealalt.
Acionarea se face prin motoare electrice. Mecanismele sunt acionate de alte
motoare electrice individuale, comanda lor fcndu-se din oricare din cele
dou cabine de comand.
Montarea i demontarea macaralei se face cu ajutorul mecanismelor
proprii. Calea de rulare se realizeaz pe ine tip 40, cu un ecartament de 3,80
m. Deschiderea maxima a sgeii este de 20,50 m, iar cea minim de 8,30 m.
Capacitatea de ridicare este de 2 tf la 20,50 m i 4 tf la 8,30 m. nlimea de
ridicare la deschiderea maxim este 26,50 m, iar la cea minim 40,00 m.
3) Macaraua turn universal Liebherr 36 HB/36 HBS, de 27 tfm.
Aceast macara, fabricat n R.F.G., se livreaz n dou variante:
varianta x pe fundaii, x ancorat de cldire, crtoare (tip
36 HB) i varianta mobil pe ine (tip 36 HBS). Aceast macara
se folosete n mod obinuit la cldirile de locuine i la unele
construcii industriale.
Braul nclinabil este montat pe o platform rotativ, n vrful turnului,
sgeata ind articulait la un turn scund, excentric fa de turnul macaralei.
Sgeata i turnurile sunt executate din grinzi cu zbrele metalice. Mecanismele
sunt acionate de motoare electrice individuale.
n varianta stabil, macaraua este xat n fundaie, iar pentru nlimi de
peste 45,00 m se ancoreaz i de cldire. In varianta crtoare, macaraua se
ridic singur prin mecanismul de ridicare a sarcinii.
f. Benzi rulante. Benzile rulante se folosesc pentru transportul betonului
pe antierele mai mici, pe care nu rezult raional din punct de vedere
economic s se monteze macarale turn, sau n zone pe care macaraua turn
montat nu le-ar putea acoperi.
O astfel de instalaie este compus (g. 5) dintr-un buncr de alimentare
i din dou transportoare cu band articulate, orientabile, prevzute cu roi
pentru deplasare. Benzile se pot folosi i independent.
Fig. 5. Instalaie cu benzi rulante pentru transportul betonului.
Capacitatea buncrului de alimentare este de 0,80 ms, lungimea unei
benzi 6,00 m, iar productivitatea 10 m
3
/h.
Acest procedeu se folosete pentru distane scurte i debite de turnare
mari (1020 ms/h).
Betonul trebuie s aib o consisten plastic-vrtoas care asigur
coeziunea necesar a acestuia i nu permite pierderi de lapte de ciment.
Unghiurile maxime de nclinare ale benzii, n funcie de tasarea conului,
sunt:
- Pentru consisten vrtoas (tasare con 14 cm) la ridicare 18, iar la
coborre 12
- Pentru consisten plastic (tasare con 58 cm) la ridicare 12, iar la
coborre 10
Pentru ca s nu se produc segregri la descrcare, este necesar ca betonul
s nu cad liber de la nlime mai mare ca 5060 cm; pentru nlimi mai
mari se pot folosi jgheaburi sau plnii.
g. Transportul prin jghiaburi i tuburi.
Pentru turnarea unor fundaii sau a unor
construcii n pant, cum sunt de exemplu
tribunele sportive, se pot folosi jgheaburile
de lemn cptuite cu tabla, sau din tabl
groas de 12 mm grosime rigidizat cu
corniere.
Panta maxim este de 30, astfel nct
betonul s curg ncet, fr a se segrega. La
captul jgheabului se xeaz un opritor i
este indicat s existe o platform de primire
a betonului, pe care s se poat face, dac
este necesar i reamestecarea lui.
La lucrrile importante se poate organiza
distribuia betonului dintr-un punct, printr-
un jgheab mobil, suspendat de un cablu.
Pentru nlesnirea curgerii betonului se
pot aplica pe jgheaburi vibratoare de
cofraj. Pentru turnarea pe vertical a
betonului de la nlimi de peste 2,00 m
se pot folosi tuburi de lemn sau burlane
de tabl. Tuburile de lemn, cu seciunea
dreptunghiular, au prevzute la interior o
serie de icane care reduc viteza de cdere
a betonului, mpiedicnd segregarea lui
(g. 6). Burlanele de tabl sunt alctuite
din plnii tronconice articulate ntre ele
prin crlige.
Fig. 6. Tuburi de
lemn i burlane de
tabl pentru turnarea
betonului.
h. Transportul pneumatic i cu pompe. Transportul pneumatic al
betonului (prin utilizarea aerului comprimat) i transportul cu pompe mecanice
cu piston, nu sunt indicate la executarea construciilor de volum redus.
Utilizarea pompelor cu piston ia n prezent o rspndire din ce n ce mai
mare la lucrrile industriale, constituind mijlocul de transport cel mai ecient.
Detalii asupra utilajelor folosite i asupra organizrii lucrului vor artate
n capitolele respective.
PUNEREA N OPER A BETONULUI
A. CONDIIILE GENERALE DE TURNARE I COMPACTARE
A BETONULUI MONOLIT
Lucrri premergtoare
a. Condiiile generale care trebuie avute n vedere naintea i n timpul
turnrii betonului. Punerea n oper a betonului este una din operaiile cele
mai importante n realizarea construciilor de beton i beton armat. Rezistena
i durabilitatea unei construcii depinde n cea mai mare msur de grija i
atenia care s-au dat turnrii i compactrii betonului.
Inainte i n timpul punerii n oper a betonului trebuie urmrite o serie
de probleme legate de calitatea terenului de fundaie, dimensiunile gropilor
de fundaie, calitatea armturilor i meninerea lor la poziiile din proiect,
calitatea cofrajelor, consistena i omogenitatea betonului proaspt primit,
realizarea corect a turnrii i compactrii betonului etc.
Pentru ca punerea n lucrare a betonului s se poat desfura n cele
mai bune condiii, este necesar ca n prealabil s se ia o serie de msuri
pregtitoare i anume: controlul realizrii corecte a tiparelor, a armturilor
i ndreptarea eventualelor deciene, pregtirea suprafeelor betoanelor
turnate anterior, pregtirea cilor pentru transportul betonului, vericarea i
repararea utilajelor pentru prepararea, transportul, turnarea i compactarea
betonului. n primul rnd trebuie vericat ca instalaiile de ap i de energie
(electric, aer comprimat etc.) s funcioneze corect.
b. Vericarea terenului i gropilor de fundaie. La orice construcie,
prima din lucrrile de betoane este cea a fundaiilor; primul din betoanele
de fundaii este cel turnat n pmnt. nainte de turnarea betonului, trebuie
fcut pregtirea terenului de fundaie. Ultimul strat de pmnt din gropile de
fundaie trebuie spat numai cu puin nainte de turnarea betonului, pentru ca
acesta s rezeme pe pmnt nealterat. Se veric de asemenea, dimensiunile
n plan ale gropilor de fundaie, cota fundului gropilor; faa spturii trebuie
s e n acelai plan orizontal.
c. Controlul cofrajelor i susinerilor lor. Dup terminarea lucrrilor
de cofraj, acestea sunt vericate i recepionate de conducerea antierului,
care le pred echipei de erari-betoniti. Acetia execut lucrrile de armare.
Dup vericarea i recepia lor, ele sunt predate betonitilor, care ncep s-
i monteze cile penitru transportul betonului. De la preluarea lucrrilor de
cofraje i pn la nceperea celor de betonare a trecut un timp, in care s-au
mai putut produce unele defeciuni.
Din aceast cauz, este necesar ca nainte de betonare s se fac o
vericare i o revizuire a cofrajelor i eafodajelor de susinere i anume:
dac nu s-a produs o lsare a cofrajelor prin tasarea terenului de sub popii
de susinere (dac cofrajele s-au lsat, ele se aduc la poziia din proiect cu
ajutorul penelor de xare), dac contra-vntuirile popilor pe cele dou direcii
sunt intacte i bine xate, dac cofrajele stlpilor sunt verticale i caloii sunt
bine xai, dac cofrajele plcilor sunt orizontale, dac n cofraje s-au lsat
golurile pentru instalaii, dac rosturile dintre scnduri nu s-au deschis prea
mult datorit uscrii lemnului etc.
Cu 2-3 h nainte de turnarea betonului cofrajele trebuie bine udate
i de mai multe ori, n caz contrar scndurile absorb din apa de hidratare
a cimentului reducnd rezistena betonului. Dac i dup aceast udare
rosturile dintre scnduri nu se nchid complet, ele trebuie astupate cu ipci
(astuparea rosturilor mai mari se face nainte de udarea cofrajelor pentru ca
prin umarea scndurilor s se nchid bine).
d. Controlul armturilor. La controlul armturilor, betonitii trebuie s
urmreasc n special ca s se pstreze distanele dintre armturile principale
ale grinzilor n aa fel nct s poat ptrunde betonul printre ele i ca
acoperirea cu beton a armturilor s nu e mai mic dect cea prevzut n
proiect (s existe distanieri sucieni ntre armturile principale i cofraj).
Nu este permis ca pe armturi s existe rugin neaderent, murdrii, past
de ciment uscat, ulei etc, care reduc aderena dintre beton i oel. In caz
contrar, armturile se vor curai, n special cu perii de srm.
e. Pregtirea cilor i mijloacelor de transport. Pentru o execuie
corect i ecient a lucrrilor de betoane este necesar ca podinile de circulaie
pe cofraj a mijloacelor de transport s e n bun stare i s e montate astfel
nct s nu deformeze (turteasc) armturile plcilor, iar distribuia lor s
permit o circulaie n circuit pe o parte s mearg mijloacele de transport
pline i pe alta cele goale; pe msura execuiei lucrrilor, mutarea podinilor
se face fr ntreruperea betonrii.
Mijloacele de transport trebuie vericate i, dac este cazul, reparate.
Benzile transportoare se veric prin funcionarea lor n gol. Se veric
funcionarea boburilor i dispozitivele de descrcare ale buncrelor de beton.
f. Vericarea utilajelor pentru prepararea i turnarea betonului.
Se veric funcionarea betonierelor cu dozatoarele de ap, dozatoarele de
agregate i ciment, funcionarea ibrelor de la silozurile de ciment i de la
buncrul de beton, funcionarea benelor basculante, a macaralelor, a pompelor
de beton (dac se folosesc), a vibratoarelor (trebuind s existe neaprat un
numr sucient de vibratoare de rezerv) etc.
g. Pregtirea suprafeei betonului turnat anterior. Dac de la turnarea
precedent a trecut un timp mai ndelungat i betonul s-a ntrit, suprafaa
rostului de lucru trebuie tratat n mod special pentru a se realiza o legtur
ct mai bun ntre betonul vechi i cel proaspt (v. cap. VIII, E Rosturi de
lucru).
Turnarea i compactarea manual a betonului
Turnarea betonului se face de preferin, direct din mijlocul de transport,
de exemplu dintr-o ben adus de macaraua turn, n cofraj, deoarece ecare
transbordare favorizeaz segregarea. ntruct n unele cazuri- de exemplu
capacitate mare a mijlocului de transport i plac cu armturi subiri - s-ar
putea ca deversarea direct a betonului s produc deformarea armturilor,
betonul poate turnat prin intermediul unui jgheab.
Dac dimensiunile elementelor de construcie sunt mici i capacitatea
mijlocului de transport este mare, mai raional este ca betonul s se descarce
pe o platform din care s se toarne n cofraje, cu lopei sau cue.
Dac ntmpltor betonul s-a segregat n timpul transportului, trebuie
reamestecat nainte de turnare, pn i recapt omogenitatea. Dac betonul
are o consisten mai mare dect cea necesar, nu se admite adugarea de
ap i reamestecarea lui. n asemenea situaii se va aduga past de ciment
preparat cu un raport a/c<0,5.
La turnarea direct n cofraje nu trebuie s se depeasc nlimea
de 3 m; pentru nlimi mai mari se folosesc tuburi pentru turnare (g.7).
Dac betonul se toarn direct de la nlimi de peste 3 m, el poate segrega.
Descrcarea betonului se face ntotdeauna n sens invers direciei betonrii
(g. 8).
Fig. 7. Turnarea betonului de la nlimi de
peste 3,00 m
Fig. 8. Sensul turnrii fa de sensul betonrii
Greit Corect
Pe suprafee nclinate, betonul se toarn folosind un opritor (g. 9); n caz
contrar betonul se mprtie i se segreg.
In zonele cu armturi dese se urmrete atent umplerea complet a
cofrajelor i a poriunilor de sub armturi, mpingndu-se betonul cu ipci de
lemn i vergele de oel i prin ciocnirea cofrajelor, pn se aude sunetul de
plin. Dac totui betonul nu poate ptrunde printre armturi, pentru zonele
respective se prepar un beton cu agregate mai mrunte.
Turnarea betonului se face n straturi orizontale; nu se admite turnarea n
straturi nclinate.
Nivelarea se face cu sape speciale (g. 9, f) i cu lopei.
Compactarea betonului vrtos prin mijloace manuale (maiuri de lemn sau
metalice) se poate folosi numai la betoanele simple i numai la lucrri cu
un volum foarte mic; n caz contrar, mult mai ecient din punct de vedere
tehnic i economic este utilizarea vibratoarelor.
In cazul compactrii cu maiuri, ecare lovitur trebuie s acopere cam
jumtate din suprafaa loviturii precedente; baterea se continu pn cnd la
suprafaa betonului ncepe s apar laptele de ciment.
La marginea cofrajelor sau gropilor de fundaie compactarea nu se poate
face bine cu maiurile; acolo se pot folosi lopei speciale cu muchia inferioar
teit (g. 10 a).
Fig. 9. Turnarea betonului pe
suprafee nclinate.
Greit Corect
Fig. 10. Unelte pentru turnarea
i compactarea manual a
betonului.
a)
a)
b)
b) c) d) e)
f)
Turnarea i compactarea betonului vrtos se face n straturi de 1520 cm
grosime.
Betoanele plastice se toarn n straturi de 2030 cm grosime.
Compactarea acestor betoane se face prin ciocnirea cofrajelor cu maiuri
de lemn (n zona n care se toarn betonul) i prin ndesarea betonului cu
ipci de lemn, sau vergele metalice, ca cele din g. 10, d, e. n primul rnd
trebuie ndesat cu ipci i cu vergele metalice colurile i marginile grinzilor
i stlpilor, pentru ca betonul s ptrund ct mai bine n extremitile
elementelor i numai la urm se ndeas betonul din partea central a lor.
n zonele unde exist armturi groase i dese, ndesarea se va face cu
ajutorul vergelelor metalice. Nu se admite ciocnirea armturilor, deoarece
n acest caz se produce o segregare local, n jurul armturilor adunndu-se
numai laptele de ciment, ceea ce este n detrimentul aderenei betonului.
Compactarea manual se admite numai la lucrrile cu volum mic i numai
la betoanele pn la marca B 150.
Turnarea i compactarea prin vibrare a betonului
Printr-o compactare mecanic a betonului se obin o serie de avantaje
tehnice, respectiv creterea rezistenelor mecanice, reducerea permeabilitii
i sporirea durabilitii betonului, dar i avantaje economice permind o
reducere a dozajului de ciment i a consumului de manoper.
a. Efectul vibrrii asupra betonului proaspt. Asupra betonului
proaspt acioneaz forele de gravitaie care tind s-1 fac s curg i forele
de coeziune care se opun acestei tendine. Cu ct betonul are mai mult ap
n compoziia lui, cu att este mai uid. Betoanele vrtoase i plastic-vrtoase
nu curg, pentru c forele de coeziune sunt mai puternice dect efectul forelor
de gravitaie.
Efectul forelor de vibrare este artat n g. 11. In momentul n care
betonul este pus sub vibrare, se reduc forele interioare de coeziune i el
se transform dintr-un corp plastic ntr-un lichid greu, care curge i faa
betonului se niveleaz (g.11. b).
Dac vibrarea continu, toate golurile din masa betonului se umplu, bulele
de aer sunt eliminate i betonul i capt compactitatea maxim (g. 11. c);
n acest moment vibrarea se consider terminat. Dac vibrarea se continu
totui mai departe, forele de coeziune ind foarte mici, agregatele mari, care
sunt mai grele dect mortarul, se las la fund, mortarul se ridic n sus i la
partea superioar se separ lapte de ciment, care are densitatea cea mai mic.
In acest caz betonul nu mai este omogen n masa lui i rezistena mecanic se
reduce (g. 11. d). Se vede deci c vibrarea prelungit (supravibrarea) nu este
indicat.
Dac nainte de vibrare ncercm s introducem o bar din oel n beton,
o putem nge, ns cu un oarecare efort; dac facem acelai lucru n timpul
vibrrii, bara intr n beton chiar fr s-l mpingem, numai sub aciunea
greutii proprii. Dac ncercm s-o ngem dup ce am oprit vibratorul,-
nu mai putem, ntruct uiditatea betonului dispare, el se transform ntr-un
amestec rigid, capabil s reziste la eforturi reduse de compresiune i chiar de
ntindere, ceea ce face ca uneori s putem decofra, aproape imediat, anumite
elemente.
b. Principiul de funcionare al vibratoarelor. Vibratoarele utilizate
mai mult n practic sunt cele cu mase excentrice, avnd urmtoarele pri
principale (g. 12): 1) un ax (arbore motor) care se mic pe paliere xate
de elementul vibrant; 2) o mas excentric prins de ax; 3) un motor-electric,
termic, sau cu aer comprimat - care comand arborele printr-o transmisie
exibil.

Caracteristicile de funcionare ale tuturor vibratoarelor sunt determinate de
urmtorii factori principali: viteza de rotaie (numrul de rotaii pe secund),
fora de vibrare (care poate constant sau reglabil), puterea nominad i
puterea absorbit. Factorul cel mai important este fora de vibrare, a crei
mrime este determinat de mrimea masei excentrice, de frecvena i de
amplitudinea oscilaiilor.
Fig. 13. Diferite moduri de vibrare:
a- vibrare intern;
b- vibrare extern prin vibrator de cofra.1;
c- vibrare pe masa vibrant;
d- vibrare de suprafa;
1- vibrator de interior;
2- vibrator de cofraj;
3- mas vibrant;
4- plac vibrant.
Fig. 11. Efectul vibrrii
betonului.
Fig. 12. Schema
de principiu a unui
vibrator.
a)
a)
b)
b)
c)
c)
d)
d)
c. Felurile de vibrare i tipurile de vibratoare. Transmiterea la beton
a vibraiilor se face n dou moduri distincte i anume: printr-o transmitere
direct de la vibrator la beton, aceasta este vibrarea intern, produs de
vibratoare de interior (obinuit de form cilindric g. 13, a), numite i
previbratoare i printr-o transmitere indirect aceasta este vibrarea extern,
produs de vibratoare exterioare betonului.
Vibratoarele exterioare sunt: vibratoare de cofraj (g. 13. b), mese
vibrante (g. 13. c) i vibratoare de suprafa (plci sau rigle vibrante
(g. 13. d). Se cunosc nenumrate tipuri de vibratoare avnd urmtoarele
caracteristici curente: viteza de rotaie, amplitudinea i frecvena oscilaiilor
foarte variabile.
Efectul lor asupra compactizrii betonului depinde att de aceste
caracteristici, ct i de modul de aplicare asupra betonului i de compoziia
acestuia.
1) Elementele de care trebuie sa se in seama la vibrarea extern sunt
indicate n continuare.
Cercetrile au artat c, n general, frecvenele ridicate, de circa 10.000
rot/min sunt favorabile realizrii unei compactiti mari a betoanelor; de
asemenea, c frecvenele ridicate acioneaz n special asupra prilor ne ale
agregatelor.
In mod practic, frecvenele nalte pun n micare mortarul - uidicnd
betonul, iar cele joase pun n micare agregatele mari. Cum agregatele mari
reprezint partea mai important din masa betonului, pentru punerea lor n
micare este nevoie de o energie mai mare dect pentru mortar. Concluzia
este c folosirea frecvenelor ridicate este mai economic.
In orice caz, pentru a compacta un amestec de beton bogat n pri ne,
este recomandabil utilizarea frecvenelor ridicate. Pentru a scurta durata
de vibrare se pot folosi vibratoare cu dou frecvene: de exemplu la nceput
o vibrare cu 4 000 rot/min, oare au rolul s umple rapid cofrajul i n urm o
vibrare cu 7 000 rot/min, care uidic bine montarul i termin compactarea.
Asemenea vibratoare nu se folosesc nc n mod obinuit.
Un alt factor care acioneaz asupra efectelor vibraiilor este direcia de
vibrare.
Vibrarea orizontal acioneaz uidicnd mortarul, iar agregatele mari
au tendina s coboare sub aciunea gravitaiei, n unele cazuri putndu-se
ajunge la segregri.
Vibrarea vertical este mai ecient, pentru c impulsurile date de vibrator
se pot combina cu foa gravitaional. Pe baza unor ncercri fcute pe grinzi,
la NCERC, s-a constatat c dispunnd vibratoarele de cofraj numai la partea
inferioar a grinzilor s-a putut reduce numrul lor fa de situaia n care s-au
montat pe pereii laterali.
La plcile i riglele vibrante frecvena vibrrii trebuie s e ntre 3 000 i
9 000 osc./min.
Adncimea maxim pn la care este ecient compactarea produs
de plcile vibrante este de 35 cm; rezult c se pot vibra astfel plcile cu
grosimea pn la 35 cm (grosimea optim este de 320 cm).
Fora centrifug trebuie s e sucient de mare pentru ca s poat
compacta betonul pe o grosime pn la 30 cm, dar nici prea mare (s nu
depeasc suma greutii vibratorului i a forei de aderen dintre placa
vibrant i betonul proaspt) pentru c, n caz contrar, placa vibratoare se
desprinde de beton i n loc s transmit vibraii, transmite lovituri repetate.
Incercrile au artat c vibrarea de suprafa este mai ecient dac se
exercit mpreun cu o presiune pe beton de circa 80 g/cm
3
. Este recomandabil
ca la plcile vibrante s se foloseasc o mas metalic adiional, legat
elastic de plac, care realizeaz presiunea pe beton i mpiedic desprinderea
plcii de suprafaa betonului.
Oscilaiile sunt produse de vibratoare electrice, sau cu aer comprimat; se
pot folosi i grupe de cte dou vibratoare cuplate, cu rotirea n sens invers,
care realizeaz vibraii pe o singur direcie.
Durata de vibrare se alege n funcie de compoziia betonului, de rigiditatea
cofrajelor i de caracteristicile vibratorului folosit. In mod obinuit, durata de
vibrare este cuprins ntre 30 i 60 s. Timpul optim de vibrare se stabilete
prin determinri de prob fcute n lucrare, pe prima arj de beton care se
toarn.
In cadrul acestor determinri se stabilete i ct trebuie s e grosimea
unui strat de beton turnat fa de grosimea nal, dup vibrare; n mod
obinuit grosimea stratului necompactat este cuprins ntre 1,1 i 1,35 din cea
a stratului compactat. In timpul vibrrii betonului nu este permis atingerea
plcilor sau riglelor vibrante de armturi.
2) Elementele de care trebuie s se in seama la vibrarea intern sunt
indicate n continuare.
In general, factorii care inueneaz vibrarea extern inueneaz i
pe cea intern; n vibrarea intern exist ns unele particulariti specice
modului de acionare a vibratoarelor de interior.
Partea activ a acestor vibratoare este format dintr-o butelie cilindric
introdus vertical n masa betonului. Micarea radial a excentricului transmite
impulsuri orizontale, care acioneaz asupra prii uide a amestecului de
beton-past de ciment.
S-a artat c vibrarea orizontal este, n principiu, mai puin ecient
dect cea vertical. In cazul vibrrii interne, din cauza acionrii directe
asupra betonului, vibrarea orizontal rezult totui corespunztoare.
Vibratorul interior are o raz de aciune relativ mic, ceea ce oblig la dese
introduceri i scoateri ale buteliei din beton; din aceast cauz este necesar
ca vibratorul s aib o greutate relativ mic pentru a manipulat cu uurin.
Pentru a reduce greutatea, este necesar s se sporeasc frecvena vibraiilor,
de la minimum 6 500 la mai mult de 9 000 rot/min.
O frecven prea ridicat nu este ns ntotdeauna ecient, pentru c
reduce raza de aciune i produce o uzur rapid a rulmenilor.
Frecvena oscilaiilor se alege i n funcie de diametrul capului vibrator,
care la rndul lui se alege pe considerente tehnologice (ca s intre ntre
armturi) i pe considerente economice (productivitatea vibrrii este n
funcie i de diametrul capului vibrator o productivitate mai mare este
realizat cu capete vibratoare avnd diametre mai mari).
In funcie de diametrul capului vibrator, se recomand urmtoarele
frecvene:
Se poate realiza o gam ntreag de vibratoare de diferite diametre i
frecvene acionate de acelai generator prin schimbarea capului vibrator
i al cablului de acionare.
Raza de aciune a vibratorului depinde de lucrabilitatea betonului,
amplitudinea vibraiilor, durata de vibrare i frecvena vibraiilor.
Durata de vibrare nu trebuie ns mrit peste cea normal, pentru c
productivitatea vibratorului scade i se pot produce i segregri.
Pentru cazurile curente durata de vibrare variaz ntre 15 i 60 s.
In anumite situaii speciale n care este necesar o vibrare mai puternic,
se poate prelungi durata de vibrare pn la 120 s fr ca prin aceasta s se
ajung la segregri ale betoanelor.
Semnele exterioare dup care se cunoate c vibrarea este sucient sunt:
betonul nu se mai taseaz, iar suprafaa exterioar a lui ajunge orizontal i
puin lucioas, se rrete apariia bulelor de aer.
In mod obinuit, butelia sau lancea se introduc n poziie vertical; cnd
acest lucru nu este posibil, se admite i o introducere nclinat.
Raza de aciune a vibratorului (de obicei se indic n prospect) se veric
prin msurare direct dup 30 s de vibrare.
Distana dintre dou puncte succesive de introducere n beton a capului
vibrator se determin cu relaia d=l,4 r, n care r este raza de aciune a capului
vibrator.
Distana obinuit dintre capul vibrator i marginea mai apropiat a
cofragului este r/2 i n nici un caz mai mic dect 5 cm.
Grosimea stratului de beton nu trebuie s depeasc 3/4 din lungimea
capului vibrator.
d. Clasicarea vibratoarelor. In afar de clasicarea de la punctul c de
mai nainte vibratoarele se mai clasic i din alte puncte de vedere. Astfel:
Diametrul, mm Frecvena, rot/min
25 36 46 57 70
76 90110
17 00020000
12 00014 000
9 00012 000
9 00010 000
1. Din punct de vedere al energiei folosite, vibratoarele pot electrice
(electromagnetice i electromecanice), cu aer comprimat i cu motoare cu
explozie (cu benzin).
2. Din punct de vedere al modului cum se face legtura cu motorul,
vibratoarele pot cu tij rigid sau cu ax exibil.
3. Din punct de vedere al poziiei motorului vibratoarele de interior pot
cu motor separat, cu motor n capul tijei rigide i cu motor n interiorul
buteliei (cu motor nglobat).
4. Vibratoarele de suprafa se clasic n plci vibrante, rigle vibrante,
mese vibrante (folosite la elementele prefabricate de dimensiuni relativ mici)
i nisoare (folosite la lucrrile de drumuri).
5. Vibratoarele de interior se clasic innd seama de felul corpului
vibrant, n vibratoare cu butelie i vibratoare cu lance.
In alegerea tipului de vibrator potrivit se ine seama, n afar de elementele
artate la punctul c i de: 1) energia disponibil pe antier (electricitate, aer
comprimat, carburani);
2) dimensiunile elementelor de construcie i distanele dintre armturi;
de exemplu la betoanele masive cu armturi rare se pat folosi vibratoarele de
interior cu motor nglobat la stlpii i grinzile obinuite vibratoarele cu
butelie, iar la grinzile nguste i cu armturi dese vibratoarele cu spad.
e. Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc cofrajele. Cofrajele
betoanelor compactate prin vibrare sunt mai solicitate dect cele ale betoanelor
compactate manual datorit micrilor produse de vibrare i mpingerii mai
mari a betonului uidicat prin vibrare.
Pentru ca s reziste acestor solicitri cofrajele se fac mai rezistente, mai
etane i mai bine legate la mbinri, ca s nu se desfac la micrile produse
de vibrare i mai rigide, ca s nu se deformeze.
f. Greeli de vibrare. Greelile de vibrare ntlnite mai des pe antiere
sunt urmtoarele:
1) Timp de vibrare mai scurt dect cel minim necesar, cu consecina
obinerii unor betoane compactate insucient, avnd rezistene reduse i
permeabilitate sporit.
2) Timp de vibrare prea mare cu consecina unor segregri.
3) Distane mai mari ntre punctele de vibrare dect cele prevzute
compactare neomogen.
4) Distane prea mici ntre punctele de vibrare zone cu vibrare
prelungit, deci cu risc de segregare.
5) Vibrare dup o perioad mai lung de oprire accidental nseamn
surarea unui beton n curs de ntrire.
g. Vibratoare folosite pe antiere. La noi se folosesc diferite tipuri de
vibratoare fabricate n ar sau importate. In cele ce urmeaz sunt prezentate
cele mai utilizate, clasicate pe categorii distincte.
g.l. Vibratoare de interior (pervibratoare). Dup mijlocul de acionare,
aceste vibratoare sunt electrice sau pneumatice. Vibratoarele electrice sunt
i ele de dou feluri: cu vibraii de joas frecven i cu vibraii de nalt
frecven.
1) Vibratoarele cu vibraii de joas frecven se compun dintr-un motor
electric asincron trifazic, care se poate conecta e direct la reea, e la un
transformator. O transmisie cu roi dinate multiplic turaia motorului. Un
arbore exibil transmite micarea la capul vibrator.
Fiecare tip de vibrator este dotat cu un set de capete de vibrare (24) de
diferite dimensiuni. Micarea vibratoare este realizat prin rotirea unui
element excentric montat pe dou lagre cu rulmeni axiali.
2) Vibratoare cu vibraii de nalt frecven: aceste vibratoare sunt
asemntoare din punct de vedere al construciei cu cele de joas frecven;
deosebirea const n faptul c arborele exibil se rotete cu aceeai vitez ca
i motorul; deci nu mai este necesar un multipli cator de turaie. Oscilaiile
sunt produse de micarea planetar a unui pendul sferic.
3) Vibratoare cu aer comprimat: vibratoarele de acest tip sunt alctuite
dintr-un cap vibrator n care se a o turbin, conductele de admisie i
evacuare a aerului i robinet de reglare a debitului de aer. Astfel:
Aceste vibratoare sunt fabricate de Uzina Independena Sibiu.
g.2. Vibratoare electrice de exterior. Exist vibratoare cu vibraii circulare
i vibratoare cu vibraii dirijate, care se xeaz de cofraj.
Vibratoarele cu vibraii circulare au un motor asincron trifazat pe arborele
rotorului ind xate greuti neechilibrate care genereaz vibraiile.
Unele tipuri funcioneaz la tensiunea reelei 220/380 V, altele la o
tensiune redus, de protecie, de 24, 36 sau 42 V, vibratorul ind livrat cu un
transformator.
g.3. Vibratorul pneumatic de exterior. Se utilizeaz prin xare de cofraj.
Vibratorul este protejat de o carcas turnat din oel, cu dou picioare
pentru xarea de cofraj. Carcasa are la un capt un tu pentru racordat la
conducta de alimentare i la cellalt capt un capac cu fant pentru evacuarea
aerului.
Aerul conine n suspensie particule ne de ulei primit dintr-un rezervor
montat la captul de racordare al conductei, astfel nct perna de aer sub
presiune este i unguent, reducnd mult uzura rotorului.
Acest vibrator poate funciona cu 4 presiuni de lucru la care corespund
valori diferite pentru fora centrifug, frecvena vibraiilor i consumul de aer
comprimat i anume:
Dimensiunile de gabarit LxB=245x240 mm, H=205 mm. Greutate: 16,20
kg.
g.4. Vibratoare plac. Acestea sunt vibratoare de exterior montate pe o
plac metalic la dimensiuni i greutate corespunztoare forei centrifuge
dezvoltate i creia i transmit vibraiile. In mod obinuit, aceste vibratoare
sunt acionate de motoare electrice, unele din ele sunt ns acionate de
motoare cu benzin.
Ele se folosesc pentru compactarea betoanelor turnate n plci pn la 30
cm grosime, dar pot utilizate i pentru compactarea straturilor de pmnt.
Vibratoarele se compun din plac, elementul vibrator i motor. O bar
de ghidaj permite dirijarea utilajului. Pe minerul barei de ghidaj, mbrcat n
cauciuc, se a i comutatorul dac motorul este electric.
Prin schimbarea sensului de rotaie al motorului, vibratorul poate s se
deplaseze nainte sau napoi.Aceste vibratoare au frecvena 2 850 osc./min.
Tratarea betonului dupa betonare
Pentru a asigura conditii optime de intarire a betonului si a se reduce
deformatiile de contractie, se va asigura mentinerea umiditatii betonului
minim 7 zile dupa turnare, protejind suprafetele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protectie;
- stropirea periodica cu apa;
- aplicarea de pelicule de protectie
Materialele de protectie vor mentinute permanent in stare umeda.
Stropirea cu apa va incepe cu 212 ore de la terminarea betonarii, in functie de
tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul
este sucient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu e antrenata pasta
de ciment.
Executia lucrarilor de betonare pe timp friguros
Lucrarile de betonare (constructii) vor programate a executate
in conditii climatice de timp friguros numai in masura in care se respecta
anumite conditii pentru asigurarea calitatii lucrarilor.
Parametrul de baza care caracterizeaza perioada de timp friguros este
temperatura aerului exterior care se masoara la ora 8,00 dimineata si in cursul
zilei daca sunt tendinte de scadere , la umbra, la 2,00 m inaltime de sol si la
distanta minima de 5,00 m de cladiri sau de orice constructie.
Zi friguroasa se numeste ziua in care temperatura aerului exterior,
masurata conform conditiilor de mai sus este inferioara valorii de +5,0 si
nu are tendinta de urcare.
In timpul perioadei in care exista pericol de inghet, inceperea betonarii
unui element de constructie este admisa numai daca temperatura aerului nu
este inferioara valorii de +5
o
C.
Excavarea taluzarii se va face pe toata latimea taluzului manual, cu o
deosebita grija, pentru a nu deranja materialul din fundatie. Pantele taluzelor,
dimensiunile excavatiei si masurile de protectie se vor realiza in conformitate
cu proiectul de executie si proiectul de organizare a santierului.
Elementele de constructie in curs de betonare surprinse de scaderea
temperaturii aerului vor continua a se betona daca temperatura nu a scazut
sub -10
. Daca temperatura aerului continua sa scada sub valoarea de -10

o
C, se va intrerupe betonarea, creandu-se rost de lucru.
La inceperea betonarii se vor lua urmatoarele masuri:
- se va examina daca betonul sau stanca sunt inghetate si se va indeparta
stratul de beton alterat;
- se vor indeparta cristalele de gheata si ochiurile de apa de pe beton pe
fetele orizontale ale lamelei pe care incepe betonarea;
- armatura se va curata de gheata si zapada si se va incalzi cu aburi inainte
de turnare;
- daca temperatura rocii sau a betonului vechi este sub +5,0
o
C, se vor
incalzi rosturile de lucru cu abur sub panouri de prelate.
- pe timp friguros se renunta la curatirea rosturilor de lucru cu apa,
curatirea efectuandu-se mecanic cu aer comprimat si abur.
Pentru protejarea betoanelor proaspat turnate, in perioada in care exista
pericolul de inghet se vor lua urmatoarele masuri:
a. pentru rosturi orizontale (de lucru)
- daca betonarea lamelei superioare se face in termen de maxim 30 zile,
lamela inferioara se acopera cu prelate si doua randuri de rogojini;
- daca betonarea lamelei superioare se face in termen de peste 30 zile,
suprafata lamelei inferioare se vor acoperi cu un strat de 15 cm nisip sau
rumegus
b. pentru rosturi verticale protejarea fetei laterale se face in doua etape
si anume:
- izolarea cofrajelor de contur se face cu tala sau rumegus asezat intre
mantaua de cofraj si un perete exterior creat din scanduri sau panouri de
rogojini;
- protejarea fetelor laterale imediat dupa decofrare prin panouri duble de
rogojini sau prin panouri de stut;
- nu este admisa mentinerea suprafetelor verticale sau orizontale fara
protejari.
B. EXECUTAREA FUNDAIILOR
1. Condiii generale de fundare
Fundaiile sunt elementele constructive prin intermediul crora cldirile
sau altfel de construcii reazem pe teren. Fundaiile se realizeaz, n mod
obinuit, din beton simplu sau beton armat, mai rar din zidrie de piatr sau
crmid, mai rar din lemn. Fundaiile din beton simplu i beton armat pot
alctuite ca tlpi izolate, tlpi continue pe una sau dou direcii, radiere,
piloi sau chesoane. Terenul de fundaie i adancimea de fundare. nainte de
a se ncepe proiectarea unei construcii se fac o serie de studii geotehnice,
care stabilesc care este stratul de teren cel mai potrivit pentru fundare i ce
rezisten are acest strat, ca s se poat determina dimensiunile pe care trebuie
s le aib fundaiile. Tot pe baza acestor studii se determin i adncimea la
care trebuie coborte fundaiile, innd seama - dac este cazul - i de nivelul
apei subterane.
Cercetrile terenului se fac printr-o serie de sondaje (gropi deschise sau
foraje) din care se iau probe de pmnt care se analizeaz apoi n laborator.
Adncimea la care trebuie coborte fundaiile depinde de mai muli
factori i anume:
1. In primul rnd de particularitile construciei respective i de cele
ale construciilor alturate, de exemplu n zonele cu subsol ale construciei
fundaiile sunt mai coborte dect n cele fr subsol. Dac cldirea nou este
fr subsol, dar este lipit de alt cldire cu subsol, fundaiile cldirii noi,
vecine cu cea existent, trebuie coborte pn la nivelul fundaiilor cldirii
vechi.
2. Al doilea factor de care se ine seama este rezistena terenului de
fundaie: n mod obinuit, cu ct adncimea este mai mare, cu att rezistena
terenului este mai mare. In avizul pe care l dau geotehnicienii se indic
rezistena terenului la diferite adncimi, iar proiectantul stabilete adncimea
necesar din punctul de vedere tehnic i economic.
3. Un alt factor de care trebuie neaprat s se in seama este adncimea
de nghe. Chiar dac terenul are la o adncime mic o sucient rezisten,
construcia nu se poate funda dect la adncimea la care apa nu nghea
niciodat, n caz contrar terenul umed ngheat s-ar uma, ar deplasa fundaiile
- cu rezultatul unor crpturi n zidurile construciei.
De toi aceti factori ine seama proiectantul atunci cnd - prin proiect
- xeaz adncimea fundaiilor. Din aceast cauz, nu este permis, sub nici
un motiv, s se schimbe cota fundaiilor fa de cea nscris n proiect - fr
aprobarea efului antierului. Betonitii trebuie s verice nainte de a ncepe
turnarea betonului cota fundului gropilor, orice diferen, n plus sau n
minus, trebuie semnalat inginerului de pe antier.
Dup terminarea spturilor inginerul de pe antier trebuie s verice
groap cu groap, dimensiunile lor i natura terenului de fundaie, ntruct se
poate ntmpla ca straturile de teren s nu e orizontale i natura terenului n
unele zone s e diferit de cea avut n vedere la proiectare pe baza sondajelor
din studiile geotehnice, ceea ce poate s impun mrirea dimensiunilor sau
adncirea fundaiilor.
Fundaii directe pentru cldiri
Prin fundaii directe se neleg acelea care transmit terenului, pe toat
suprafaa lor, ncrcrile construciei.
a. Tipuri de fundaii. In categoria fundaiilor directe intr urmtoarele
tipuri de fundaii, ntlnite n mod curent la construciile de cldiri: fundaiile
continue sub ziduri, fundaiile izolate sub stlpi, fundaiile pe tlpi sub stlpi
continue pe o direcie sau pe dou direcii i radierele generale.
1) Fundaiile continue sub ziduri (g. 14) se fac n mod obinuit din
beton simplu, pentru c n ele nu se produc - normal - dect eforturi de
compresiune, ntruct greutatea zidului de deasupra se exercit pe ntreaga
suprafa superioar a fundaiei, iar presiunea pmntului se exercit, de
asemenea n mod uniform pe ntreaga suprafa inferioar a ei. Dac pe
anumite poriuni ale fundaiilor exist goluri n ziduri, de exemplu pentru ui
(g. 14, b), sau dac sunt posibile tasri neuniforme ale terenului de fundaie,
n aceste fundaii pot apare i unele eforturi de ncovoiere, n care caz n beton
se prevd i armturi de siguran (g. 14, b).
2) Fundaii sub stlpi, pe blocuri din beton simplu; una din soluiile
cele mai obinuite i mai economice de fundaii pentru stlpii construciilor
curente este aceea a fundaiilor din blocuri de beton simplu, pe care stlpul
reazem prin intermediul unui cuzinet de beton armat (g. 15). Dac fundaia
este alctuit dintr-un singur bloc de beton simplu, acesta se toarn direct
n pmnt, tiparul ind chiar peretele gropii de fundaie; dac fundaia este
alctuit din dou sau trei blocuri de beton blocul al doilea i al treilea se
toarn n cofraje.
3) Fundaii izolate sub stlpi, din beton armat: fundaiile din beton
simplu sunt economice, dar sunt voluminoase i grele, astfel nct folosirea
lor este indicat atunci cnd rezistena terenului este sucient de mare. Dac
terenul de fundaie are o rezisten mic este necesar s se foloseasc fundaii
din beton armat, care ind un material mai rezistent permite reducerea cu
mult a nlimii fundaiilor (g. 16). Acestea se pot face masive, ca aceea
din g. 16, a, b, sau, pentru reducerea n i mai mare msur a greutii lor
proprii, dintr-o plac i din nervuri (g.16, d...f).
Uneori se poate ntmpla chiar n cazul terenurilor rezistente, de exemplu
pietri, ca soluia fundaiilor de beton armat s e impus, de exemplu dac
nivelul apei subterane ar aproape de faa terenului; n acest caz soluia
fundaiilor de beton armat este obligat pentru ca nivelul inferior al fundaiilor
s rezulte peste nivelul apei subterane.
Fig. 14. Fundatii directe sub zidarie
I-fundatie; II-armaturi de rezistenta
a) a)
4) Fundaii continue sub stlpi; dac distanele ntre stlpii de pe un ir
sunt mici i distanele ntre irurile de stlpi sunt mari, este raional soluia
fundaiilor din beton armat continue sub irul de stlpi (g. 17). n acest
caz, fundaia este alctuit dirutr-o plac n consol, cu limea determinat
de rezistena terenului, rezemat pe o grind continu ntre stlpi. Exist i
cazuri - obinuit atunci cnd distanele ntre stlpi pe cele dou direcii sunt
aproximativ egale - de fundaii continue pe dou direcii.
5) Radier general: n cazul n care sarcinile date de construcii sunt
foarte mari, tlpile de fundaie de sub stlpi ar reei, de asemenea, foarte
mari. In acest caz, soluia raional de fundare este radierul general, care este
un planeu ntors, format din plac i grinzi rezemnd pe stlpii cldirii i
acionat de presiunea terenului care este egal cu greutatea ntregii construcii
mprit cu suprafaa radierului (g. 18).
Fig. 15. Fundaie stlp pe blocuri
din beton simplu:
1 -beton simplu turnat n pmnt
2 -beton simpluturnat n cofraj
3 - cuzinet din beton armat.
Fig. 16. Fundaii izolate de
stlpi, din beton armat:
1 plci; 2 nervuri
Fig. 17. Fundaie continu sub stlpi.
b. Lucrri pregtitoare. nainte de nceperea lucrrilor de betonare,
trebuie s e fcute toate lucrrile pregtitoare i anume asigurarea scurgerii
apelor de suprafa pentru ca s nu ptrund n gropile de fundaie, amenajarea
general a terenului de construcie, drenarea apelor subterane etc.
1) Asigurarea scurgerii apelor de suprafa trebuie realizat nainte de
nceperea executrii spturilor. Dac exist un teren n pant care aduce ape
pe terenul construciei, trebuie fcute anuri de gard care s primeasc i s
ndeprteze aceste ape. n cazul terenurilor macroporice sensibile la nmuiere
anurile trebuie impermeabilizate cu un strat de argil bine compactat.
2) Defririle se fac neaprat la terenul de sub talpa fundaiilor i de sub
pardoseli cuprinznd ndeprtarea rdcinilor, curirea ierbii i decaparea
stratului vegetal.
3) Nivelrile i umpluturile; n mod normal, se execut nti fundaiile i
apoi umpluturile pentru nivelare. n caz contrar, suprafeele pe care se vor
spa gropi de fundaii se las, provizoriu, neumplute. Suprafeele terenului,
nivelat trebuie s aib pante (minimum 2%) spre anurile de scurgere.
4) Protecia construciilor vecine.
5) Sprijinirea pereilor spturilor cnd este necesar.
6) Drenarea apelor subterane n cazul n care nivelul lor este peste nivelul
inferior al fundaiilor, sau instalarea unui sistem de pompare, pentru coborrea
nivelului lor general.
7) Asigurarea spaiilor necesare pentru amplasarea depozitelor de
materiale etc.
C. EXECUTAREA CONSTRUCIILOR CU STLPI I PLANEE
DIN BETON ARMAT
O construcie cu stlpi i planee de beton armat este alctuit obinuit ca
n g. 19, ordinea n care reazem diferitele elemente de construcie unele pe
celelalte ind urmtoarea: placa reazem pe grinzile secundare, acestea pe
grinzile principale i grinzile principale pe stlpi. Aceast ordine de rezemare
reect i ordinea de important pe care o au diferitele elemente n sigurana
construciei i anume pornind de la cele mai puin importante la cele
importante: placa, grinda secundar, grinda principal i stlpul. O greeal
la betonarea unei plci are un efect local, pe cnd o greeal n betonarea unui
stlp poate duce la prbuirea unei pri din cldire. De acest lucru trebuie
inut seama n gradul de atenie ce trebuie dat la betonarea elementelor de
construcie ale unei cldiri.
Betonarea planeelor cu grinzi principale i secundare
Planeele cu deschideri mici pot alctuite din plci rezemnd pe ziduri
prin intermediul centurilor; la deschideri mai mari planeele pot formate din
plci care reazem pe nervuri i acestea reazem pe ziduri. Dac distanele
ntre ziduri ntrec 5,006,00 m, planeele sunt formate din grinzi principale
care reazem pe ziduri, din grinzi secundare care reazem pe cele principale
i din plci care reazem i pe grinzile secundare i pe cele principale.
Betonarea unui astfel de planeu se face, obinuit, deodat pentru plac,
grinzi i centuri; exist ns i cazuri - rare - cnd se betoneaz nti grinzile
pn la partea inferioar a plcii i apoi placa pe ntreaga suprafa. Inainte de
betonare un planeu se prezint cu toate armturile plcii i grinzilor montate
i legate ntre ele. Intre armturi i cofraj sunt dispui distanieri de beton sau
din mas plastic.
Nu se recomand s se foloseasc scurtturi de oel-beton pentru
asigurarea grosimii stratului de acoperire cu beton.
nainte ca planeul respectiv s e predat betonitilor, inginerul responsabil
a fcut recepia armrii, vericnd numrul de bare, diametrele i poziia
lor, deci din aceste puncte de vedere betonitii nu poart vreo rspundere
special. Din acest moment ns de orice modicare n poziia armturilor
rspund betonitii.
a. Msuri ce trebuie luate nainte de betonarc Pentru ca sa poat
adus betonul pe planeu i s e turnat, betonitii trebuie s monteze podinele
Fig. 19. Seciune printr-o
construcie cu stlpi i
planee din beton armat.
de circulaie i de lucru, iar pentru ca s le monteze, ei trebuie s circule
pe cofrajul cu armturi. Unele din armturi - cele din grinzi - sunt rigide i
rezistente, ind alctuite din bare groase, legate cu etrieri; din aceast cauz
peste armturile din grinzi se poate circula, fr a le deforma. Nu acelai
lucru se ntmpl cu armturile din plci; de obicei, acestea sunt alctuite
din bare subiri de 68 mm, unele drepte, altele ndoite ca s treac de la
partea inferioar n cmpul plcilor, la partea superioar n zonele de reazem
(peste grinzi). n unele cazuri, chiar n cmpul plcilor exist dou reele de
bare unele la partea inferioar, altele la partea superioar. Este evident
c dac se va clca peste armturile plcilor n zonele n care exist bare i
la partea superioar, acestea se vor ndoi i vor ajunge la partea inferioar,
nemaiputndu-i ndeplini rolul pentru care au fost prevzute.
Mai puin periculos este s se calce pe armturile plcii n zonele n care
nu exist armturi dect la partea inferioar a lor, dar i n acest caz pot
exista inconveniente: dac se calc pe armturi ntre distanieri acestea se
deformeaz lipindu-se de cofraj, ceea ce nu afecteaz rezistena plcii, dar
nemaiexistnd stratul de beton de acoperire, aceasta poate duce la corodarea
armturilor i la apariia unor pete pe tavanul ncperilor. De aceea se
recomand s se aeze provizoriu dulapi pe care s se circule.
Pe armturile plcilor nu trebuie clcat i n special este periculos s
e clcate armturile de la partea superioar.
Cazul cel mai grav este al plcilor n consol de la copertine i
balcoane, la care clcarea armturilor de rezisten de la partea superioar
are ca efect cedarea plcii imediat dup decofrare. O prim ocazie pentru
deformarea armturilor plcilor apare la montarea podinilor pentru circulaia
tomberoanelor i pentru turnarea betoanelor. Dup terminarea montrii
podinilor trebuie revizuite armturile i distanierii i orice deciene aprute,
trebuie remediate nainte de nceperea betonrii.
A doua ocazie de deformare a armturilor este n timpul turnrii i
compactrii betonului. Cu totul contraindicat din acest punct de vedere
este turnarea direct a betonului din benele cu fund mobil sau din benele
basculante, pe o plac armat cu bare subiri; descrcarea brusc a unei
cantiti mari de beton (12 t) peste armturile de la partea superioar a
plcii produce aproape ntotdeauna deformarea acestora.
Pentru ntinderea betonului i pentru compactarea lui adesea be-tonitii
trebuie s calce i pe beton i deci i pe armturi. Dac n acest timp unele
din bare sunt deformate, betonitii sunt obligai s le ndrepte imediat. Se
vede c de contiinciozitatea betonitilor depinde n mare msur rezistena
construciei, pentru c defectele rezultate din deformarea armturilor n
timpul betonrii, nu mai pot nici detectate i nici remediate ulterior.
O alt sarcin pe care o au betonitii este s verice dac cofrajele plcii
i ale grinzilor sunt bine ncheiate, astfel nct s nu se produc scurgeri de
lapte de ciment prin rosturile dintre scnduri i dac popii de susinere ai
plcii i grinzilor sunt bine mpnai pentru ca sub greutatea betonului s nu
se deformeze cofrajele, aceasta cu att mai mult cu ct astfel de deciene nu
mai pot remediate ulterior.
Ultima grij pe care trebuie s o aib betonitii nainte de a ncepe turnarea
este s curee perfect cofrajele de orice murdrii, achii de lemn etc. i s le
ude abundent cu ap, pentru c n caz contrar lemnul uscat absoarbe apa din
beton, slbindu-i rezistena.
b. Betonarea i compactarea plcilor. Betonul se ntinde, turnndu-se n
plac i n grinzi. Grosimea stratului de beton de pe plac trebuie s e puin
mai mare dect grosimea nal a plcii, pentru c, prin vibrare, el se taseaz.
Dac plcile sunt mai groase, vibrarea se face cu vibratoare de interior,
care sunt indicate i pentru vibrarea betonului din grinzi i stlpi. Dac plcile
sunt subiri (67 cm) vibrarea se face cu plci vibrante.
Pentru ca grosimea plcii s rezulte ct cea prevzut n proiect, pe cofraje
se xeaz clui (ipci reper, aezate pe piciorue, avnd nlimea total ct
cea prevzut n proiect pentru plac). Pentru realizarea stratului de acoperire
cu beton a armturilor, pe unele antiere se obinuiete ca betonitii s ridice
i s scuture armturile. Acest procedeu este greit i trebuie interzis, pentru
c armturile pot ridicate uneori prea mult, alteori prea puin, n primul caz
rezistena elementului este mai mic, n al 2-lea acoperirea cu beton rezult
insucient. Singura metod corect este cea cu folosirea distanierilor de
beton, sau din mas plastic (purici).
Dac compactarea betonului se face cu plac vibrant, este necesar ca
aceasta s e astfel mutat nct s acopere puin i din suprafaa vibrat
nainte (g. 20) pasul de mutare al plcii vibratoare ind 1,4 R.
Este preferabil ca vibrarea grinzilor s e fcut cu vibratoare de interior,
n lipsa acestora grinzile se pot vibra cu vibratoare de cofraj, iar placa cu plci
vibrante.
Dac se folosesc vibratoare de interior, compactarea betonului se face n
straturi cu grosimea n funcie de raza de aciune a buteliei folosite.
Dac armturile sunt rare se folosesc butelii mari, dac sunt mai dese
butelia mic, sau chiar lancea.
La folosirea vibratoarelor de cofraj, la grinzile cu nlimea pn la 50
cm, vibratoarele se xeaz la 2/3 din nlimea grinzii, msurat de la fundul
cofrajului. Pe msura betonrii, vibratoarele se mut n lungul cofrajului, n
Fig. 20. Pasul de
mutare al plcii
vibrante.
sensul betonrii, cu distane determinate pe baz de ncercri ca betonul s
rezulte compactat i omogen n toat masa lui.
In cazul n care armturile sunt att de dese, nct nici butelia mic, nici
lancea nu intr ntre ele, compactarea betonului se face cu vibratoare de cofraj
i vibratoare de suprafa.
La betonarea centurilor, pentru a se realiza o legtur ct mai bun ntre
beton i zidrie trebuie luate urmtoarele msuri:
- Ultimul rnd de crmid, de sub centur, nu se acoper cu mortar
- Suprafaa de zidrie peste care se va turna betonul se cur i se ud
bine, pentru ca apa din betonul proaspt s nu e absorbit de crmid.
- Betonul din centuri se toarn i se compacteaz odat cu betonul din
planeu
Betonarea stlpilor
Forma seciunii transversale a stlpilor poate foarte variat: n mod
obinuit, stlpii se fac cu seciune ptrat sau dreptunghiular, dar n funcie de
necesitile constructive, sau de aspect, pot rotunzi, hexagonali, octogonali,
n form de T, de L, de cruce sau tubulari.
Din punct de vedere al execuiei formele ptrate i dreptunghiulare dau
cele mai puine diculti, iar cele n form de T, de L, de cruce i n special
cele tubulare, se execut cu diculti mai mari din cauza dimensiunilor mici
a unora dintre laturi.
Din punct de vedere al armturilor transversale, stlpii cu armturi
longitudinale exibile se mpart n: stlpi obinuii cu etrieri (g. 21, a) i
stlpi fretai (g. 21, b) la care armtura transversal este alctuit dintr-o
spiral continu cu pasul mic (de ordinul a 3 6 cm).
Dac stlpii cu etrieri au dimensiuni mari i un numr mare de armturi
longitudinale, este necesar ca n afar de etrierii obinuii, s e prevzui i
etrieri suplimentari, ca cei din g. 21, c.
Fig. 21. Stlpi cu diferite
tipuri de armturi
transversale:
1 etrier obinuit;
2 fret;
3 etrier neplin.
a) b) c)
Din punct de vedere al betonrii este de reinut c cele mai puine diculti
le dau stlpii cu etrieri obinuii, la care betonul poate ptrunde uor ntre
etrierii dispui n mod curent la distane de 20 30 cm. Mai dicil este
betonarea stlpilor fretai, la care betonul ptrunde greu ntre fret i cofraj din
cauza pasului mic al fretei. O atenie i mai mare trebuie acordat stlpilor cu
etrieri suplimentari (g. 21, c), la care etrierii din interiorul seciunii opresc
att turnarea betonului, ct i ptrunderea buteliei vibratorului.
a. Msuri necesare nainte de nceperea betonrii. nainte de nceperea
betonrii trebuie fcute urmtoarele vericri:
- Cofrajele stlpilor s e bine ncheiate, s e montai toi caloii, cu
legturile corect fcute, pentru a nu se risca umturi ale cofrajelor sub
aciunea presiunii betonului proaspt.
- Ca etrierii s e dispui la distanele din proiect i s e bine legai de
armturile longitudinale, pentru c n caz contrar ei lunec n timpul
betonrii, armturile longitudinale rmnnd nelegate pe anumite
poriuni cu riscul ambrii lor sub sarcin i al compromiterii
rezistenii stlpului respectiv.
- Ca s existe puricii pentru asigurarea realizrii stratului de beton de
acoperire.
- Ca mustile armturilor longitudinale de la etajul inferior s fost
curate de eventualul mortar ce s-a ntrit n timpul betonrii planeului
inferior.
- Ca pe fundul cofrajelor stlpilor s nu existe rmie de lemn, murdrii
etc, rezultate din splarea cofrajelor planeului superior; c betonul de
la baza stlpilor a fost splat perfect s nu mai existe nici o urm
de mii, care ar mpiedica aderena dintre betonul vechi i betonul care
urmeaz a se turna. Numai dup ce betonitii i inginerul responsabil cu
lucrarea respectiv, s-au convins c baza stlpului este perfect curat i
betonul umed, se permite dulgherului s bat n cuie capacul de vizitare
de la partea inferioar a cofrajului.
b. Betonarea i compactarea. Betonarea stlpilor cu nlimi mici (pn
la 3,00 m) se face, n mod obinuit, de la partea superioar a lor. Betonul se
toarn n straiuri de cte 3050 cm, iar compactarea se face cu vibratorul de
interior, introducnd butelia pe la partea superioar a stlpului i cufundnd-o
de 24 ori, n funcie de seciunea stlpului (g. 22, a). Distana buteliei de la
pereii cofrajului trebuie s e minimum de dou ori diametrul ei i maximum
jumtate din raza ei de aciune. In acest fel se poate compacta betonul din
stlpii care au dimensiunea seciunii transversale de la 40 cm n sus i n cazul
n care armturile grinzii care trece peste stlp permit introducerea printre ele
a buteliei vibratorului.
Dac prima condiie este ndeplinit, dar distanele ntre armturile grinzii
(sau grinzilor) ce trece peste stlp nu permit introducerea buteliei, aceasta poate
introdus printr-o fereastr lateral tiat n cofrajul stlpului (g. 22, b).
Dac stlpul are seciunea sub 30x30 cm, betonarea pe la partea superioar
se face cu mare greutate din cauza armturilor grinzii de peste stlp; n acest
caz, betonarea se face prin ferestre laterale tiate n pereii cofrajului la
distane de 2,003,00 m. Cnd betonul a ajuns la nivelul ferestrei, dulgherul
de serviciu o astup, o xeaz ca s nu e mpins de presiunea betonului i
turnarea continu prin fereastra urmtoare.
Etrierii suplimentari mpiedic ptrunderea buteliei vibratoarelor de
interior; nici la stlpii cu seciunea sub 40x40 cm nu se pot folosi aceste
vibratoare. n aceste cazuri se folosesc vibratoarele de cofraj. Pentru aceasta,
cofrajele se prevd de la nceput cu piese de prindere care s permit o xare
i o mutare foarte uoar a vibratoarelor. Punctele de xare se prevd, de la
nceput, de eful de antier.
La stlpii ptrai, compactarea cu vibratoare de cofraj se poate face astfel:
se xeaz pe chingile inferioare ale cofrajului dou vibratoare pe dou fee
opuse. Se toarn beton cu puin peste nivelul vibratoarelor i se pornesc
vibratoarele, lsndu-le s funcioneze timpul determinat prin ncercri
prealabile. Se mut apoi vibratoarele mai sus i pe celelalte dou fee, se
toarn din nou beton pn deasupra lor i se vibreaz. Tot pe baza ncercrilor
preliminare se stabilesc distanele de mutare ale vibratoarelor.
Calitatea vibrrii se veric prin ciocnirea cofrajelor, care trebuie s
sune plin.
La stlpii cu seciune dreptunghiular vibrarea cu vibratoare de cofraj se
face pe baza unui plan asemntor cu cel din g. 23.
Compactarea prin vibrare este superioar calitativ compactrii manuale,
ns controlul vibrrii trebuie efectuat cu cea mai mare grij, pentru c
pericolul lipsei de compactare ntr-o anumit zon este mult mai mare dect
la compactarea manual, ntruct betoanele care se compacteaz prin vibrare
se confecioneaz cu un dozaj de ap redus i n asemenea cazuri rezult un
beton cu goluri i cu o rezisten foarte mic.
Fig. 22. Turnarea i
compactarea betonului cu
vibratoare de interior.
Compactarea manual nu se folosete dect la lucrri foarte mici, pe
antiere izolate, dar se poate ntmpla chiar la o lucrare obinuit s se
defecteze vibratoarele sau s se ntrerup sursa de energie. Pentru ca betonul
deja turnat s nu rmn necompactat se va trece la compactarea manual.
Turnarea i compactarea manual a betonului din stlpi poate fcut de o
echip de 3 muncitori dintre care primul ndeas betonul cu o vergea metalic
sau cu o ipc de lemn, al doilea ajut la descrcarea betonului i l toarn
n cofraj, iar al treilea ciocnete cofrajul cu un ciocan de lemn. Ciocnirea
cofrajului se face la o nlime cu puin sub nivelul betonului turnat.
Un caz aparte de betonare l constituie stlpii din beton armat turnai ntre
trepi de zidrie. Din punct de vedere tehnic aceast soluie este avantajoas,
ntruct prin ptrunderea betonului ntre trepii zidriei se realizeaz o
conlucrare ntre perete i stlp. Din punct de vedere al consumului de lemn se
face economia a dou din cele 4 panouri, ale cofrajului unui stlp. Execuia
acestor stlpi este ns mult mai dicil, att ca turnare, ct i ca compactare,
betonul ptrunznd cu mare dicultate ntre trepii zidriei. Aceti stlpi se
toarn pe poriuni de 50100 cm i se compacteaz cu mare grij, vericnd
ca betonul s umple complet toate golurile. Dicultatea de betonare este cu
att mai mare, cu ct aceti stlpi au de obicei seciuni mici.
Planee cu nervuri dese
Planeele cu nervuri dese au caracteristic faptul c distana ntre nervuri
nu ntrece 0,701,00 m i c prezint un tavan neted, ceea ce le face potrivite
pentru construciile de locuine i cu caracter social. Ele pot alctuite n
dou moduri: fr corpuri de umplutur, ca n g. 24, a, n care caz sub
nervuri se dispune un tavan aplicat i cu corpuri de umplutur de diferite
forme un exemplu este n g. 24, b.
Din cauza deschiderii mici a plcii, aceasta se poate face mai subire
dect la planeele cu grinzi principale i secundare i anume de 5 cm la cele
fr corpuri de umplutur i de 3 cm la cele cu corpuri. Din acelai motiv,
armarea plcii este foarte redus, minimum 30 4 mm/m, dispuse numai la
partea inferioar a ei.
Fig. 23. Poziiile vibratoarelor de cofraj la
vibrarea unui stlp.
Dac ncperile peste care reazem planeul sunt de o form aproximativ
ptrat, este mai raional ca acesta s rezeme pe toate cele patru laturi, deci s
aib grinzile pe dou direcii formnd un planeu cu nervuri dese casetat (g.
24, c). n acest caz, corpurile pline din beton celular autoclavizat se nir pe
astereala cofrajului, lsnd ntre ele spaiile pentru cele dou serii de grinzi;
n aceste spaii se monteaz armturile i se toarn betonul. Acest planeu se
deosebete de precedentele prin faptul c nu are plac.
Aceste planee sunt rezemate, n mod obinuit pe perei portani, iar n
cazul deschiderilor mai mari pot sprijinite pe grinzi principale, care reazem
la rndul lor pe stlpi.
Planee cu reele de grinzi (g. 25)
Planeele cu reele de grinzi au grinzile dispuse pe dou direcii: paralele
cu laturile ncperii sistem ortogonal, sau la aproximativ 45 fa de laturi
sistem diagonal. Aceste planee au caracteristic faptul c toate grinzile
au aceeai lime i aceeai nlime. Distana ntre grinzi este relativ mic
(1,002,50 m), astfel nct placa rezult subire (de 67 cm).
Aceste planee sunt folosite la acoperirea unor ncperi mari (holuri, sli de
spectacole, sli de restaurante etc.) i din aceast cauz nlimea grinzilor este
mare; din considerente de estetic limea grinzilor se face relativ mic. Din
aceast cauz betonarea i compactarea lor se face cu dicultate (innd seama
i de faptul c armarea lor este puternic din cauza deschiderilor mari).
Pentru compactarea betonului din grinzi se pot folosi vibratoare de interior
cu lance n loc de butelii, iar pentru plci, vibratoare de suprafa. Exist i
Fig. 24. Exemple de planee
cu nervuri dese.
a)
c)
b)
alte tipuri de planee cu reele de grinzi, de exemplu planee cu reele pe 3
direcii; dac deschiderile sunt foarte mari, se pot face planee cu dou serii
de reele de grinzi: o reea de grinzi principale ce reazem pe stlpi i alta
de grinzi secundare ce reazem pe cele principale. Problemele de turnare
i compactare a betonului pentru reeaua secundar sunt identice cu cele de
mai nainte, iar pentru reeaua principal identice cu cele ale planeelor
obinuite cu grinzi principale i secundare (v. punctul 1).
Fig. 25. Exemple de planee cu reele de grinzi.
Planee dale groase
La aceste planee placa reazem direct pe stlpi, fr intermediul unor
grinzi ca la planeele cu grinzi principale i secundare. Din aceast cauz
rezistena la forfecare a plcii fa de stlp este foarte mic, ceea ce face
necesar o grosime mare de plac mai mare dect ar fost necesar pentru
rezistena la ncovoiere a plcii. Consecina este o dimensionare neeconomic
a plcii.
Un alt inconvenient al acestui planeu este rezistena lui foarte mic la
solicitri orizontale (vnt, cutremur) din cauza legturii slabe ntre plac i
stlpi. Din aceast cauz este necesar ca la 34 travei s e prevzut o
diafragm vertical (un perete de rezisten) din beton armat, sau un cadru.
Din punct de vedere arhitectural acest planeu este avantajos, pentru c
permite dispunerea unor perei despritori ori unde i mutarea lor atunci
cnd apare necesar.
Din punct de vedere al consumului de lemn i de manoper pentru cofraj,
planeul dal groas este mai avantajos dect planeele cu grinzi principale i
secundare.
Din punct de vedere al consumului de oel i ciment i al costului este ns
mai dezavantajos.
Din punct de vedere al betonrii, att turnarea, ct i compactarea
betonului sunt foarte simple. Compactarea se poate face att cu vibratoare de
interior, ct i cu plci vibratoare.
a) b)
Scri
La cldirile mici, pe ziduri portante, scrile se pot face n dou moduri:
ecare treapt constituind o grind ncastrat n zid sau cu treptele susinute
de o plac rezemat pe ziduri.
In prima situaie (g. 26, a) treptele, care sunt console ncastrate n ziduri,
au armturile de rezisten la partea superioar (zona ntins a treptei). In
acest caz, la betonare trebuie dat o atenie deosebit ca armturile de la
partea superioar a treptelor s nu e clcate i aduse la partea inferioar,
n care caz la decofrare scara se prbuete. O mare atenie trebuie dat i
realizrii ncastrrii treptelor, care trebuie s e bine mpnate n zidrie.
Grosimea zidului n care pot ncastrate treptele este de cel puin o cr
mid i jumtate (37,5 cm).
n a doua situaie structura de rezisten a scrii este format din plac
i grinzi (grinzi vang i grinzi de susinere a podestelor) rezemate pe ziduri
portante sau pe grinzile principale i stlpii structurii de rezisten din beton
armat. Treptele, din beton simplu, reazem pe plcile rampelor. Betonarea se
face la fel ca la planeele obinuite, deosebirea constnd n faptul c betonul
trebuie s e mai vrtos pentru a nu curge pe cofrajul nclinat al rampelor.
Execuia scrilor se poate face n dou moduri:
1) Se toarn n primul rnd grinzile i plcile, fr trepte. Treptele se
execut, cu o precizie foarte mare, de scrari, odat cu celelalte lucrri de
nisaj ale scrii. Pentru ca betonul simplu al treptelor s se lege bine de placa
rampelor, este indicat ca la turnarea acestora s se ng n plac scurtturi
de oel-beton de diametru mic (pentru ca acestea s se ndoaie atunci cnd se
execut trepte de lucru provizorii pentru circulaia muncitorilor). Executarea
treptelor i a contratreptelor se face la sfrit, pentru ca ele s nu e ciobite n
timpul circulaiei muncitorilor.
2) Treptele se execut odat cu
plcile i grinzile. Avantajul
este c scrile folosesc astfel
la o comod circulaie n tot
timpul execuiei construciei.
Inconvenientele sunt urm-
toarele: execuia scrilor se
face cu mare dicultate, iar
precizia execuiei este relativ
redus. Greelile inerente se
remediaz cu ocazia lucrrilor
de nisaj.
Fig. 26. Exemple de scri:
1 - armtur de rezisten;
2 - etrier; 3 -armtur constructiv.
D. EXECUTAREA CONSTRUCIILOR IN CADRE
Dac stlpii i grinzile se leag att de rigid, nct sub orice solicitare
unghiurile dintre ele s nu se schimbe, elementul de construcie respectiv
se numete cadru. Cel mad simplu cadru este cel din g. 27, alctuit din
doi stlpi i o grind. La cadrele din beton armat este caracteristic faptul c
armturile din grind trec n stlpi, iar cele din stlpi n grind. Prin aceasta
se realizeaz continuitatea ntre cele 3 elemente ale cadrului din g. 27: cei
doi stlpi i grinda (denumit rigla cadrului).
Cadrele sunt unele din cele mai folosite elemente de construcie, att la
construciile de locuine i cu caracter social, ct i la construciile industriale
(hale, ateliere, depozite), precum i la construciile inginereti, cum sunt
silozurile, buncrele, rezervoarele etc.
Formele lor sunt foarte variate, cele mai des ntlnite ind ns cadrele
multiple i etajate, ca cel din g. 60 pentru cldiri administrative, depozite
etc. n g. 29 este artat o alt form de cadru pentru o hal industrial
n eduri.
Toate aceste cadre au caracteristic faptul c sunt alctuite din stlpi de
care sunt legate rigid rigle, care pot drepte ca la cadrele din g. 27 i 28,
frnte ca n g. 29 i 30, sau curbe ca n g. 31.
Mai exist i alte forme de cadre, fr stlpi i rigle, cum sunt de exemplu
cadrele formate ntr-o seciune orizontal printr-un siloz cu celule ptrate etc.
Toate au ns o caracteristic comun: legtura rigid din nodurile barelor
interseciile ntre stlpi i rigle.
Din punct de vedere al armrii toate cadrele sunt caracterizate prin
faptul c elementele lor, stlpii i riglele i mai ales nodurile, sunt foarte
puternic armate, ceea ce duce la diculti de betonare. Ori tocmai nodurile
legturile dintre stlpi i fundaii i dintre stlpi i rigle sunt punctele cu
cele mai mari eforturi, astfel nct de corecta turnare a betonului, care trebuie
s ptrund n toate colurile cofrajului i ntre toate armturile, depinde
rezistena cadrului i sigurana construciei respective.
La halele cu poduri rulante, o zon i mai dicil de betonare o constituie
consolele pentru susinerea grinzilor de pod rulant, unde se intersecteaz
armturile din grinda de pod rulant cu cele din console, ecare cu etrierii lor.
Nici betonarea nodurilor B i C ale cadrului din g. 27 nu reprezint
probleme simple din cauza ngrmdirii armaturilor care ies n grind, a celor
din grind care trec n stlp, etc. Butelia vibratorului de interior folosit nu
poate trece printre toate aceste armaturi. Astfel nct ea trebuie introdus
lateral la partea superioar. n aceste noduri exist ns ntotdeauna zone n
care vibratoarele nu pot ptrunde i unde numai compactarea manual, cu
ipci i vergele metalice mai groase sau mai subiri i ciocnirea cu
ciocane de lemn, poate asigura o umplere complet cu beton i o compactare
omogen a lui.
Fig. 27. Exemplu
de cadru cu o
deschidere pentru o
hal industrial.
Fig. 28. Exemplu
de cldire cu un
cadru multiplu i
etajat: a seciune
vertical.
Fig. 28. Exemplu de
cldire cu un cadru
multiplu i etajat:
b detaliul A.
Un punct periculos l constituie i nodul A al unui cadru cu rigla frnt
(g. 30). n acest nod sunt ntrerupte i ancorate n beton toate barele ntinse
ale riglei cadrului. Dac betonul nu ar nveli complet toate armturile i nu
ar bine compactat, armturile s-ar putea smulge din beton i construcia se
prbuete.
Din exemplele artate trebuie reinut c dac o greeal de betonare la
o plac sau o nervur a unui planeu poate s duc la un accident local, o
astfel de greeal la un stlp, dar mai ales la un nod de cadru, poate s duc la
prbuirea unei pri a construciei.
Construcii n cadre cu planee ciuperci
n acest caz, planeul este format dintr-o plac groas de 15 pn la 25 cm,
n unele cazuri chiar 30 cm, rezemat direct pe stlpi prin intermediul unor
ngrori, numite cpiele (g. 31). La aceste structuri plcile formeaz riglele
cadrelor, iar capitelurile nodurile. Stlpii au seciune octogonal, rotund sau
ptrat. Distanele dintre ei variaz ntre 4,00 i 6,00 m. Construciile cu
planee ciuperci se utilizeaz la depozite, crame, rezervoare subterane etc,
n general la construcii cu ncrcri mari (1 0003 000 kgf/m
2
). Betonarea
Fig. 29. Exemplu de hal
cu cadre n ed.
Fig. 30. Nod de cadru cu
rigla frnt.
acestor construcii este foarte comod din cauza grosimii mari a plcii, a
dimensiunilor mari ale stlpilor i a armturilor din plac, relativ rare fa de
grinzi. Compactarea se face cu vibratoare de interior att la plci, ct i la
stlpi.
Construcii n cadre cu rigla curb
Unele construcii industriale se fac cu acoperiul de form curb. n acest
caz, placa poate susinut pe o serie de nervuri care reazem pe rigla curb
a cadrului (g. 32); acesta este un sistem vechi, pentru c n acest caz cadrele
trebuie dispuse la 4,006,00 m. Alt soluie este cu placa rezemat direct,
pe riglele curbe ale cadrelor i pe nite grinzi marginale; n acest caz, cadrele
pot dispuse la distane mai mari (8,0012,00 m) i nervurile 3 nu mai sunt
necesare.
Arcele dau mpingeri, dar pentru preluarea acestor mpingeri trebuie
dispui tirani, care se alctuiesc din bare de oel-beton (46 buc.) legate
cu etrieri. Cum lungimea lor este foarte mare, pentru a nu se ncovoia sub
greutatea proprie se leag cu ali tirani de suspensie verticali, alctuii din
24 bare din oel-beton subiri legate cu etrieri (g. 32). Cum eforturile
de ntindere din tiranii principali sunt foarte mari, ei trebuie bine ancorai
n capete, n naterile arcului. Aceast ancorare se face ntorcnd capetele
barelor tirantului n naterea arcului i n capul stlpului i prinznd totul
ntr-o fret.
Barele de oel-beton din tiranii principali sunt calculate s preia ntregul
efort de ntindere. Sub aciunea acestui efort barele se ntind i betonul care
nu poate s preia dect eforturi foarte mici de ntindere, ar sura. Pentru
ca s nu sureze, se poate proceda n modul urmtor: se betoneaz ntreaga
structur, n afar de tiranii principali, se las s se ntreasc betonul i
se face decofrarea. Sub aciunea efortului tiranii principali se ntind. Aa
ntini, se betoneaz; n aceast situaie betonul nu mai este supus la eforturi
de ntindere i nu mai sureaz. Dac deschiderile sunt mai mari, n loc de
Flg. 31. Construcie
n cadre cu planee
ciuperci.
tirani din oel-beton se folosesc tirani din prole laminate, la care betonul
are numai rolul de a proteja prolul de coroziune; n acest caz, betonarea ti-
ranilor se poate face odat cu betonarea ntregii structuri.
La deschiderile att de mari ale acestor acoperiuri, luminarea halelor
numai prin pereii laterali nu este de obicei sucient; din aceast cauz
de obicei se prevd i luminatoare, care pot realizate prin plci de sticl
nglobate n dala acoperiului sau dintr-o construcie special susinut de
mici cadre, ca cea din g. 32, rezemat pe ance.
La betonarea acestor acoperiuri trebuie folosit un beton de consisten
vrtoas, pentru ca s nu curg pe cofrajele nclinate. Compactarea betonului
din dala subire, de 68 cm, se face cu vibratoare plac, iar a celui din arce
(care nu au o armtur prea deas) cu vibratoare de interior.
Punctul cel mai sensibil din punctul de vedere al betonrii este nodul
de legtur dintre arc, stlp i tirant. n aceast zon se petrec armturile
din stlp cu cele din arc, se ancoreaz armturile din (tirant, este dispus
freta i trec i armturile din grinda marginal (bare orizontale i etrieri).
nainte de betonare trebuie vericat dac ntre barele de pe ecare direcie
exist distanele necesare ca s poat ptrunde betonul, c s-au luat msurile
necesare pentru pstrarea acestor distane (prin purici sau distanieri de
beton). n timpul betonrii trebuie urmrit ca aceste distane s se menin
i ca betonul s ptrund ntre toate armturile, inclusiv n zona fretat i c
betonul este perfect compactat. Dac aceast operaie nu se poaite face numai
prin vibrare, ca la construciile obinuite, este necesar s se intervin activ
prin mijloace manuale (mpingerea betonului cu vergele metalice etc.). Orice
decien n betonarea acestor noduri poate duce la un risc de prbuire a
construciei.
Deosebit de dicil este i betonarea luminatoarelor cu seciuni foarte
mici i cu elemente nclinate.
Fig. 32. Hal n
cadre cu rigla
curb.
Construcii cu acoperiuri din suprafee autoportante
Construciile cu acoperiuri din suprafee autoportante sunt alctuite, de
obicei, din plci curbe de diferite forme, cu deschideri mari, foarte uoare,
rezemnd pe cadre, care sunt elementele principale de rezisten. Una din
formele cele mai mult folosite la noi sunt suprafeele autoportante cilindrice
lungi. Acestea sunt alctuite din boli (plci), care n loc s reazeme pe
naterile lor, reazem - la cele dou capete pe cadre cu rigla curb, cu sau
fr tirani. Plcile sunt de fapt nite grinzi cu seciunea transversal curb,
avnd deschiderea lx i rezemnd pe timpane (cadre cu rigla curb g. 33).
Alte tipuri de acoperiuri, de exemplu cele din suprafee autoportante
cilindrice scurte, sau cele din paraboloizi hiperbolici pot ajunge pn la 100
m i chiar mai mult. Problemele de execuie care se pun la aceste construcii
sunt n primul rnd executarea plcilor curbe subiri de 58 cm, cu suprafee
foarte mari i la care se cere realizarea unor forme geometrice absolut precise
i o grosime oonsitant a betonului; n caz contrar, poate s se produc
pierderea stabilitii acoperiului i prbuirea lui. O alt condiie este ca
betonul s e perfect omogen pe ntreg acoperiul. Aceste condiii impun o
executare extrem de ngrijit a turnrii i compactrii betonului. Din punct de
vedere al compoziiei betonului trebuie luate aceleai msuri ca i n cazul
precedent: betonul nu trebuie s e nici prea moale, pentru c ar curge pe
cofrajul nclinat, nici prea vrtos, pentru c nu s-ar putea compacta bine. Pe
poriunile nclinate cu mai mult ca 45 fa de orizontal este necesar s se
monteze contracofraje ca s menin betonul; o alt soluie este ca placa s se
betoneze prin torcretare.
Pentru ca la turnarea plcii s nu se produc deformarea cofrajului din
cauza ncrcrii nesimetrice a lui, se are grij ca detonarea s se fac simetric
de la marginile suprafeei spre mijlocul ei, de exemplu la acoperiul din g.
34, detonarea plcii ncepe de la elementele marginale spre luminator.
Fig. 33. Construcie cu acoperi din suprafee autoportante
cilindrice lungi:
I plac; 2 timpane (cadre).
Diculti la betonare exist i n turnarea i compactarea betonului n
elementele marginale i n timpane. Elementele marginale simt grinzi nguste,
nalte i cu multe armturi dispuse la distanele minime admisibile pentru
betonare (pentru ca aceste grinzi s rezulte ct mai uoare). Dac se folosesc
vibratoare de interior. n locul buteliilor trebuie folosite lnci; dac nici
acestea nu intr printre armturi, trebuie folosite vibratoare de cofraj. Nici
n timpane, la care arcele au o lime mai mare dect elementele marginale,
betonarea nu se face uor din cauza armturilor dese. Betonarea tiranilor de
suspensie i a tiranilor principali se face n condiii foarte dicile din cauza
seciunii foarte mici a lor i a armturilor foarte dese ntre ele sunt lsate,
obinuit, intervalele minime admisibile pentru ptrunderea betonului.
E. ROSTURI DE LUCRU
Consideraii generale, rosturile de dilataie-contracie
i rosturile de lucru
Orice element de construcie i modic lungimea sub aciunea variaiilor
de temperatur. Betonul armat are i proprietatea c n timpul ntririi
cimentului i micoreaz volumul. Rezult c planele se vor lungi sub
aciunea unei creteri de temperatur i se vor scurta sub aciunea contraciei
cimentului i din cauza unei scderi a temperaturii. Sub aciunea acestor
deformaii ale planeelor, stlpii, care au baza lor x n fundaii, vor suferi
i ei deformaii de ncovoiere, care dac sunt importante, produc eforturi
suplimentare de care nu s-a inut seama la calculul lor. Pentru ca aceste
eforturi s nu devin prea mari, construciile lungi se mpart n tronsoane mai
scurte, desprite prin rosturi de dilataie-contracie.
Din punctul de vedere al rezistenei construciilor turnarea betonului
ar trebui s se fac, fr ntrerupere, ntre dou rosturi de dilataie. Acest
lucru este ns foarte rar posibil, astfel nct, n mod obinuit, betonarea se
Fig. 34. Exemple de construcii cu
acoperi din suprafee autoportante
cilindrice lungi:
I -plac; 2- element marginal;
3 -timpan; 4-luminator;
5-grind canal; 6 - grind
rebord; 7 - timpan cadru nesimetric.
ntrerupe pentru mas i la sfritul zilei de lucru. Zonele n care se ntrerupe
betonarea se numesc rosturi de lucru. Pentru ca efectul acestor ntreruperi s
e ct mai puin defavorabil rezistenei construciei, rosturile de lucru trebuie
s e organizate dup anumite reguli.
Regulile care trebuie respectate se refer la poziia lor n construcie i la
modul cum trebuie realizate.
Poziia rosturilor de lucru
Ca regul general, rosturile se prevd innd seama de posibilitile
de organizare a lucrrilor, n zonele n care solicitrile sunt minime. La
construciile importante i cu solicitri mari, poziia rosturilor de lucru se
indic n proiect (cazul construciilor masive, elemente cu deschideri mari,
silozuri etc).
Pentru construciile obinuite i cnd rosturile de lucru nu sunt
indicate n proiect, se respect urmtoarele condiii:
1. La stlpi (g. 35, a) se admit rosturi de lucru la baza lor (II) i
deasupra planeului (IIIIII); n cazuri excepionale se pot face rosturi i n
seciunea IIII, la civa centimetri sub nivelul grinzilor.
2. La stlpii cadrelor se folosesc aceleai reguli ca n cazul 1) pentru
seciunile I-I i II-II (g. 35, b). La cadre este indicat ca betonarea s se
fac continuu, exceptnd seciunile II, n care n mod normal se ntrerupe
betonarea pentru montarea armturilor i a cofrajului lor. Dac totui, n mod
excepional, nu se poate realiza o betonare continu a riglei, ntreruperea
se va face ntr-o seciune III, situat la 1/4 pn la 1/5 din deschiderea ei,
msurat din axul stlpului.
3. La plcile armate pe o direcie, rezemate pe ziduri, este recomandabil
ca rostul de lucru s e dispus pe direcia armturilor de rezisten (pe direcia
deschiderii mici a panoului de plac), pentru c perpendicular pe aceasta
acolo unde rostul de lucru slbete puin rezistena plcii, eforturile sunt
minime. La plcile armate ncruciat rosturile de lucru se fac tot pe direcia
deschiderii mici a panourilor de plac din acelai motiv.
4. La planeele cu grinzi principale i secundare dac betonarea se face
pe direcia grinzilor secundare (g. 36, a) rostul de lucru se dispune ntr-o
zon situat ntre 1/3 i 1/5 din deschiderea nervurilor; n acest fel rostul de
lucru este situat n zona de efort minim a nervurilor i n zona cu eforturi
foarte mici din plci (pe direcia deschiderii mici a panourilor de plac). Dac
betonarea se face pe direcia grinzilor principale (g. 36, b) rostul de lucru
se dispune la o distan a de stlpi, ntre 1/3 i 1/5 din deschiderea grinzii
principale (deci n zona de efort minim a acesteia), dar i la o distan b de
reazemul plcii ntre 1/3 i 1/5 din deschiderea acesteia (deci n zona de
efort minim a plcii).
5) La planeele formate din plci i grinzi pe o singur direcie se admit
regulile de la punctul 4) considernd ns zidurile in locul grinzilor principale
din g. 36. Din punct de vedere al rezistenei planeului este recomandabil,
dac alte condiii de organizare a execuiei nu impun altfel ca betonarea
s se fac perpendicular pe direcia grinzilor (ca n g. 36, b) slbind astfel
puin rezistena plcii, dar nu a grinzilor.
6) O alt problem de care trebuie s se in seama la betonarea
construciilor cu planee rezemate pe stlpi este c betonul se taseaz n
primele 12 h de la turnare. Din aceast cauz este recomandabil ca dup
terminarea betonrii unui stlp, betonarea planeului de deasupra s nu
nceap imediat, ci dup 12 h, pentru ca tasarea betonului din stlp s se
terminat. O pauz mai mare ca 2 h nu este ns recomandabil, pentru ca s
se fac o bun legtur ntre betonul proaspt i cel turnat anterior. n acelai
fel se poate proceda i la betonarea grinzilor mai nalte ca 1,20 m ntrerupnd
betonarea grinzilor cu 35 cm sub nivelul inferior al plcii i relund-o dup
12 h.
7) La boli i la arce se pot face rosturi de lucru perpendicular pe axul
lor (I-I, II-II g. 37, b), mprindu-se n bolari. Turnarea betonului se face
ncrcnd simetric cintrele, adic turnnd un bolar dintr-o parte a axei de
simetrie a bolii, apoi bolarul simetric; n felul acesta se evit deformarea
Fig. 35. Poziia rosturilor de lucru la stlpi i la cadre.
Fig. 36. Poziia rosturilor de lucru la planeele cu grinzi principale i secundare:
1 - grind principala; 2 - grinzi secundare; 3 - rost de lucru.
nesimetric a cintrelor, care ar avea ca efect realizarea unei boli sau a unui
arc nesimetric.
Betonarea bolilor se poate face i n inele ca n g. 37, a, dar nu este
permis ca betonul s se toarne n straturi orizontale, pentru c eforturile care
acioneaz dup axa bolii, ar nclinate fa de rosturile de turnare, ceea ce
ar avea ca efect o tendin de alunecare n rosturi (g. 37, c).
La bolile cu grosime mare i la arce, la care greutatea betonului turnat
nesimetric ar avea ca efect deformarea neegal a cofrajelor, betonarea se face
pe fii n lungul bolii, separate prin rosturi de lucru i dispuse simetric fa
de cheie (g. 37, d).
Dac bolile au lungime mare n sensul generatoarei, ele se toarn la fel
ca n g. 37, d, separndu-le ns i n poriuni delimitate prin rosturi de lucru
perpendiculare pe generatoare.
8) La acoperiurile din suprafee autoportante nu se admit rosturi de lucru
turnarea betonului trebuie fcut continuu.
9) La betonarea fundaiilor de maini, supuse la eforturi dinamice, la
vibraii, nu se admit rosturi de lucru, turnarea betonului trebuie fcut fr
ntrerupere.
Realizarea rosturilor de lucru

Durata maxim a ntreruperilor de betonare ar trebui s e mai mic
dect timpul de ncepere a prizei pentru cimentul folosit, acoperitor 1 h de
la prepararea betonului. In acest caz, nu este necesar o anumit pregtire
a rostului de lucru, vibrarea betonului nou turnat nu deranjeaz structura
betonului turnat anterior; acesta este cazul la ntreruperile pentru mas.
Dac ntreruperea este mai lung dect timpul de priz a cimentului (cazul
ntreruperilor de la sfritul zilei de lucru), atunci regula este ca reluarea
betonrii s nu se permit dect dup ce rezistena betonului a ajuns la cel
puin 12 kgf/cm
2
.
Fig. 37. Rosturi de lucru n
boli si arce
a)
b)
c)
d)
Dac pe antier nu exist laborator i nu se poate face aceast
determinare, reluarea betonrii se poate face la urmtoarele termene
n funcie de temperatura medie a aerului:
- 10 h pentru +5C, 6 h pentru +10C, 4 h pentru +15C la utilizarea
cimenturilor RIM, care au ntrirea mai rapid
- 20 h pentru +5C, 10 h pentru +10C, 5 h pentru +15C Ia utilizarea
cimenturilor cu maximum 25% adaosuri
- 36 h pentru +5C, 16 h pentru +10C, 8 h pentru +15C la utilizarea
cimenturilor cu peste 25% adaosuri
Se vede c ntreruperile de betonare de seara pn dimineaa n perioada
de var se pot face utiliznd orice ciment. n perioada rece trebuie ns inut
seama i de cimentul utilizat.
Suprafaa rostului de lucru trebuie s e bine curat, ndeprtndu-se
betonul care nu a fost bine compactat i pojghia de lapte de ciment care s-a
format eventual. nainte de turnarea betonului nou, suprafaa rostului trebuie
splat abundent cu ap, pentru ca betonul vechi s nu e uscat i s absoarb
apa din cel nou.
Pentru asigurarea unei bune legturi ntre betonul vechi i cel nou, pe
suprafaa rostului de lucru se poate aplica un strat de amorsaj din past de
ciment i polimeri (Aracet) sau un mortar de ciment avnd acelai dozaj ca i
mortarul betonului, respectiv de compoziie 1 : 3, ciment/nisip.
F. ACOPERIURI IN FORM DE CUPOLA
Cupolele sunt suprafee cu dubl curbur. Ele sunt generate prin rotirea
unei curbe, de exemplu a unui arc de cerc, n jurul axei ei. Cupolele au n
plan o form de cerc. Din cauza formei curbe din seciunea transversal
ele dau mpingeri n reazeme, care sunt preluate de un inel de la baza lor -
inelul de ntindere (g. 48). Aceste structuri permit realizarea de acoperiuri
cu deschideri foarte mari, de 40100 m, pentru construcii destinate
manifestaiilor sportive, culturale etc.
Din cauza dimensiunilor mari ale acestor construcii, luminarea lor
numai prin ferestrele laterale din perei este insucient. Pentru remedierea
acestui inconvenient, cupolele pot luminate printr-un luminator orizontal
5, prin plci sau blocuri de sticl xate n grosimea plcii 4, prin cupole cu
luminatoare verticale xate pe un inel de compresiune 2 sau prin luminatoare
verticale rezultate n urma secionrii cupolei cu 4, 6 sau 8 planuri verticale.
Cofrajele, armturile, dar mai ales betonarea, se realizeaz cu mari
diculti. Betonarea zonelor de plac cu nclinare mare se face folosind
contracofraje care s opreasc curgerea betonului. O soluie indicat este
folosirea torcretrii, care asigur i o compactare foarte bun a betonului.
G. CONSTRUCII SPECIALE
Exist construcii speciale, cum sunt rezervoarele pentru lichide, castelele
de ap, silozuri, buncre, tribune, bazine etc, care pun probleme deosebite de
execuie. n continuare sunt artate numai cteva din acestea.
Rezervoare de beton armat
Rezervoarele sunt folosite n cadrul alimentrilor cu ap i pentru
pstrarea diferitelor lichide (n industria chimic, n vinicaie etc). Dup
forma lor n plan, rezervoarele pot circulare sau dreptunghiulare; dup
forma de elevaie, pot cu tavan drept sau cu tavan boltit. Dup poziia lor
fa de nivelul terenului, ele pot subterane, la nivelul terenului sau deasupra
lui, cum sunt de exemplu rezervoarele castelelor de ap.
Exist rezervoare cu o celul sau cu mai multe celule; exist rezervoare
subterane cu capacitate mare de form dreptunghiular, cu stlpi interiori,
avnd planeul superior alctuit ca planeu ciuperc pentru a susine sarcina
mare dat de pmntul de deasupra, iar fundaia, un radier, de asemenea
planeu ciuperc.
Toate rezervoarele din beton armat trebuie s ndeplineasc dou condiii:
n primul rnd s aib rezisten sucient la presiunea lichidului din interior,
iar cele ngropate i la mpingerea pmntului din exterior i n al doilea rnd
s e sucient de etane ca s nu aib pierderi de lichid. Prima condiie se
rezolv prin proiectare, determinnd grosimile de perei i armarea necesar.
Condiia de etanare se rezolv pe dou ci: prin realizarea unui beton prin
care s nu ptrund apa i prin executarea unor tencuieli impermeabile. La
executarea rezervoarelor trebuie s e folosit un beton cu consistena plastic.
Betoanele uide sunt cu totul contraindicate, pentru c segreg.
Compactizarea betonului trebuie fcut neaprat prin mijloace mecanice;
nu este permis compactarea manual.
Betonul turnat trebuie s rezulte perfect omogen. Pentru aceasta este
necesar ca i betonul proaspt s e omogen fr nici o urm de segregare,
Fig. 38. Acoperiuri n form de cupol:
l -inel de ntindere;
2 -inel de compresiune;
3 -placa; 4 -blocuri de sticl;
S -luminator plan;
6 - luminator vertical.
att la primire, cat i la punerea n lucrare. Turnarea i vibrarea trebuie s e
n permanen supravegheat. Timpul de vibrare i pasul de mutare a buteliei
pervibratorului, stabilite prin ncrcri preliminare, trebuie respectate riguros;
un timp de vibrare mai scurt las betonul necompactat sucient, iar unul mai
lung poate produce segregarea lui; aceleai efecte se produc i dac pasul de
introducere a buteliei este mai lung, respectiv mai scurt dect cel optim.
Tencuiala impermeabil se d cel puin n dou straturi, ultimul ind
sclivisit pentru astuparea porilor. Tencuirea se poate face mai bine prin
torcretare, cu mortar avnd dozajul de 500-700 kg ciment la metru cub de
nisip. i n acest caz tencuiala se aplic n dou straturi, ultimul ind sclivisit
imediat dup aplicarea lui.
O msur de siguran n plus este acoperirea tencuielii cu uai, silicai
sau cu o pelicul de bitum.
Tribune din beton, armat
In mod obinuit tribunele pentru stadioane sportive se fac din cadre
de beton armat care susin bncile spectatorilor; accesul se face prin scri,
susinute de aceleai cadre. De multe ori tribunele au i copertine cu deschideri
mari susinute tot de cadre.
Caracteristic acestor construcii este nclinarea riglelor cadrelor i
procente foarte mari de armare datorit sarcinii mari adus de spectatori.
Betonarea acestor rigle se face cu dicultate datorit att pantei cofrajelor,
ct i distanelor foarte mici dintre armturi. Nici betonarea grinzilor care
formeaz treptele nu se face cu uurin, datorit limii lor foarte redus
cu consecina nghesuirii armturilor. Betonul trebuie s aib o consisten
mai vrtoas, iar la turnare trebuie folosii opritori pentru ca betonul s nu
curg pe cofraje.
Compactarea se face cu pervibratoare (vibratoare de interior) folosind
unde se poate butelia, iar unde nu se poate lancea. O atenie deosebit
trebuie dat zonelor de sub ngrmdirile de armturi la ncruciarea cadrelor
cu grinzile bncilor pentru spectatori.
H. CONSTRUCII EXECUTATE N COFRAJE RULANTE
Domeniul de folosire
n cazul n care construcia care urmeaz a executat are seciunea
transversal uniform i lungimea mare, cum sunt de exemplu halele
industriale cu acoperiuri autoportante cilindrice sau n eduri, tunelurile,
zidurile lungi etc, ea poate executat din beton monolit, printr-o metod
industrial - turnarea betonului n cofraje rulante.
n aceast metod se realizeaz un cofraj mobil pe o anumit poriune de
construcie, pe . acesta se monteaz armturile, se toarn betonul, se las s
se ntreasc att ct este necesar ca betonul s reziste sub aciunea greutii
lui proprii, apoi se decofreaz cobornd puin cofrajul, care se mut pentru
execuia urmtoarei poriuni de construcie.
Folosirea acestui procedeu de execuie prezint urmtoarele avantaje:
o reducere foarte mare a consumului de material lemnos, o reducere a
manoperei corespunztoare execuiei cofrajelor i schelelor de susinere,
scurtarea timpului de execuie etc.
Unul din inconvenientele mari ale construciilor cu acoperiuri
autoportante este c stabilitatea lor este strns legat de realizarea unei forme
absolut corecte a suprafeei plcii; orice modicare de form datorit execuiei
sau cedrii pariale a unei susineri, poate determina o pierdere de stabilitate
cu consecina prbuirii acoperiului. n cazul cofrajelor rulante, acestea
se execut cu deosebit atenie i li se d o rigiditate mare, care nu permite
nici o deformaie, astfel nct inconvenientul artat este nlturat.
n cazul cofrajelor glisante se folosete platforma de lucru din g. 39.
n cele ce urmeaz este artat, ca exemplu, modul n care se poate executa
o hal industrial cu acoperiul n form de ed.
O astfel de hal este compus din urmtoarele elemente constructive
(g. 40): Placa de form cilindric, cu grosimea de 67 cm.
Fig. 39. Exemplu de cofraj glisant cu platform
general de lucru:
1 - panouri de cofraj;
2 - jug metalic;
3 - console metalice pentru susinerea
platformelor de lucru;
4 - platforme de lucru superioare;
5 - parapete;
6 - platforme de lucru inferioare;
7 - elemente de susinere a platformelor
de lucru inferioare;
8 - tije de susinere;
9 - teac pentru protecia tijei;
10 - verin hidraulic;
11 - cadrul pentru depozitarea armturilor
i susinerea instalaiilor;
12 - supori pentru susinerea instalaiei de ulei
i ghidarea armturilor verticale;
13 - supori pentru susinerea instalaiei de nivel;
14 - armturi, tije sau cabluri de pretensionare
depozitate pe cadrele de susinere;
15 -instalaie de nivel
Grinda rebord care mrginete placa la partea superioar i grinda canal
pe care reazem placa la partea inferioar i care formeaz i jgheabul pentru
scurgerea apelor.
Cadrele formate din stlpi i rigle curbe, susin placa, grinda rebord i
grinda canal, luminatoarele, dispuse ntre cadre, grinda canal i grinda rebord.
O parte din aceste elemente se toarn n cofraje xe, o parte n cofrajul rulant.
Cofraje rulante
Cofrajul rulant este alctuit din: cofrajul propriu-zis, eafodajul,
reazemele i dispozitivele de rulare.
1) Cofrajul propiu-zis este alctuit, la rndul lui, din astereala de scnduri
sau dulapi geluii la partea superioar, din coroane (denumite i romanate
alctuite din 3 scnduri alturate, solidarizate prin cuie i tiate la partea
superioar dup forma curbei acoperiului) pe care este btut astereala i din
pene de lemn care susin coroanele.
2) Eafodajul este alctuit din bile de brad moazate i contravntuite cu
alte bile mai subiri.
3) Reazemele i dispozitivele de rulare. n timpul betonrii plcii i
grinzii rebord pe cofrajul rulant, tlpile i longrinele reazemelor sprijin, prin
intermediul unor pene de stejar, pe supori aezai pe nite tlpi de brad. In
locul penelor pot folosite vinciuri cu urub sau vinciuri hidraulice.
Dac placa este neted, fr grinzi de rigidizare, aa cum este cazul
obinuit la halele cu deschideri nu prea mari, pentru mutarea cofrajului
este sucient coborrea lui cu 78 cm; dac exist i grinzi de rigidizare,
coborrea cofrajului se face cu 60100 cm.
Fig. 40. Hal n eduri
executat cu cofraje rulante:
1 -cofra; 2 -luminator;
3 - grind rebord; 4 - plac;
5 -rigl cadru stlp;
6 -grind canal.
Deplasarea pe orizontal a cofrajului la deschiderea urmtoare (v. g.
40) se realizeaz trgndu-1 cu dou trolii. Rularea se poate face pe role de
oel, prin alunecarea unor prole laminate pe ine, sau la deschideri mai
mici prin rezemarea pe vagonei. Dup deplasare, cofrajul este ridicat cu
vinciurile la nivelul respectiv i xat prin intermediul penelor.
Cofraje xe
Stlpii, arcele i grinzile canal se betoneaz n cofraje xe, alctuite din
panouri demontabile. Montarea cofrajelor xe, a armturilor i turnarea
betonului din grinda canal i din stlpiorii de susinere a grinzii rebord, se
face dup deplasarea cofrajului mobil n panoul urmtor.
n perioada dintre decofrarea plcii i a grinzii rebord i detonarea grinzii
canal i a stlpiorilor de susinere a grinzii rebord, acestea se susin, obinuit,
cu o grind cu zbrele din scnduri btute n cuie, rezemat pe arce. Dup
ntrirea betonului din grinda canal, grinda de susinere se ndeprteaz.
Turnarea betonului
Inainte de prima betonare a plcii, astereala cofrajului rulant se unge cu
ulei mineral. Dup decofrare, astereala se cur cu perii de srm, se mtur
i se unge, cu perii, cu o soluie format din 12 1 ap, 2 kg silicat de sodiu
lichid, 2 kg spun industrial, 1 kg ulei mineral i 0,5 kg var past.
Betoniera se amplaseaz n dreptul boburilor, care sunt aezate n faa
cofrajului rulant (g. 41). Odat cu deplasarea cofrajului se deplaseaz i
bobul i betoniera. Boburile sunt sprijinite pe dou vagonete decovil.
Betonarea se face n ordinea urmtoare (g.41): stlpii din faa cofrajului
rulant (cei din spate au fost turnai nainte), grinda canal din panoul precedent
i stlpiorii de peste ea, arcele i stlpii nclinai ai cadrelor, precum i placa
din panoul cofrajului rulant.
Arcele se toarn pn sub vuta plcii, apoi, se toarn placa cu vutele i
partea superioar a arcelor; dup ntrirea betonului, se decofreaz placa
cobornd cofrajul i deplasndu-1 n panoul urmtor.
Stlpii cadrelor se betoneaz de pe platforma de lucru inferioar.
Compactarea betonului se face cu vibratoare de interior. Grinda canal se
toarn de pe platforma superioar prin gheaburi de scnduri cptuite cu
tabl. Platforma superioar este rezemat pe cofraj i ancorat de turnul
bobului; limea ei trebuie s e de 2,202,30 m pentru a se putea circula.
Platforma intermediar reazem pe cofrajul grinzii canal i pe cofrajul plcii.
Betonul este ridicat cu bobul pe platforma superioar i prin jgheab
ajunge pe platforma intermediar (g. 41); de pe aceast platform este turnat
n cofrajul grinzii canal. Limea grinzii canal este n mod obinuit de 1820
cm, astfel nct betonul poate compactat cu acelai vibrator interior ca i
stlpii. Arcele, formnd riglele cadrelor i stlpii nclinai, se betoneaz de pe
platforma superioar, folosindu-se i jgheaburile i platforma intermediar;
n zonele cu nclinare mai mare a riglei este necesar s se foloseasc i contra-
cofraje ca s nu curg betonul. Compactarea se face cu vibratoare de interior.
Placa se betoneaz de la partea inferioar spre cea superioar; n zonele cu
nclinare mare sunt necesare i aici contracofraje; compactarea betonului se
face manual sau cu vibratoare plac. Este preferabil ns ca betonarea plcii
s se fac prin torcretare, n acest caz nemaiind nevoie de contracofraje i
nici de o alt compactare.
Pentru circulaia ntre partea superioar i cea inferioar a cofrajului se
folosesc scri curbe, xate ntre platforma superioar i cea inferioar (g. 41).
n cazul betonrii pe timp friguros, betonul se poate nclzi folosind
aburirea cu ajutorul unei cmi de abur (g. 42). Realizarea spaiului nchis
pentru aburire se face prin executarea unei astereli suplimentare din dulapi
cu lamb i uluc (ca s se ncheie bine) btui n cuie la partea inferioar a
romanatelor eventual i prin panouri de scnduri acoperite cu carton asfaltat
aezate peste betonul turnat (dac este necesar i aburirea feei superioare a
Fig, 41. Cofrajul rulant i instalaia de betonare.
plcii: n acest din urm caz n beton se las guri de circa 5 cm diametru, la
circa 3 m distan, prin care sa ptrund aburul din cmaa inferioar).
Dac temperatura aerului este sub 0 este necesar s se nclzeasc i
agregatele i apa.
Tratarea betonului dup turnare
Timp de 14 zile de la turnare, betonul trebuie meninut umed; pentru
aceasta betonul se stropete cu ap i se acoper cu rogojini umede i meninute
umede. Pe elementele cu suprafaa liber mare: planee, mbrcmini rutiere
etc, se pot aplica pelicule de protecie ca de exemplu emulsie paranoas.
Decofrarea se poate face numai dup ce rezistena betonului a ajuns la
cel puin 70% din marc; pentru construciile executate n timpul verii (la
temperaturi de minimum -15C) aceast condiie se realizeaz, de obicei la
35 zile de la turnare dac betonul a avut un dozaj de 300350 kg ciment/
m3 beton. Controlul rezistenei betonului se face prin ncercri pe cuburi i
prisme confecionate din betonul preluat din lucrare i pstrate n condiiile
lucrrii.
VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR DE BETON - ARMAT
Vericarea calitii lucrrilor se face n scopul stabilirii corespondenei
dintre modul de execuie i prevederile din proiect i a prescripiilor tehnice
care reglementeaz calitatea.
Dispoziiile de antier date de beneciar i proiectant - cu respectarea
pevederilor legale - au aceeai putere ca i proiectul de execuie. Vericrile
se efectueaz pe tot parcursul lucrrilor la ncheierea unei faze i la recepia
preliminar. In general vericarea se face prin :
1) Msurri de dimensiuni ale elementelor i sortimentelor de armturi
folosite.
Fig. 42. Cma de abur pentru
betonarea pe timp friguros:
1-cma interioar;
2-astereal:
3-pan;
4-romanat;
5-eava de abur;
6-plac de beton;
7-panou din scnduri;
8-cma superioar.
2) Existena documentelor de atestare a calitii materialelor i
prefabricatelor i a proceselor-verbale de lucrri ascunse.
3) Efectuarea ncercrilor i probelor prevzute n standardele i normele
pentru materiale i prefabricate, precum i a prevederilor speciale din
proiectele de execuie.
4) Pentru lucrrile de armturi intereseaz n special vericrile pe
parcursul lucrrilor i vericrile pe faze.
5) nainte de punerea n oper a betonului i armturilor este necesar s
se fac vericrile urmatoare: toate armturile de orice fel, inclusiv
cele care urmeaz a pretensionate, precum i toate piesele nglobate,
tecile, ancorajele se veric bucat cu bucat naintea nceperii
betonrii. Vericarea se face din punct de vedere al poziiei, formei,
diametrului, lungimii, distanelor i din punct de vedere al calitii
legturilor i dispozitivelor de meninere a poziiei n tot timpul
betonrii i compactrii betonului.
6) In cazurile n care armturile sau piesele nglobate comport nndiri
sau mbinri sudate, se vor efectua n plus vericrile prescrise
n Instruciunile tehnice pentru execuia prin sudare electric a
mbinrilor i nndirilor la armturile din oel-beton C. 2878.
Betonarea nu va putea ncepe dect numai dup ce a fost vericat
i conrmat de ctre conductorul tehnic al lucrrii i reprezentantul
beneciarului printr-un proces-verbal de lucrri ascunse i anume:
au fost montate toate armturile i piesele nglobate conform
prevederilor din proiect privind calitatea, dimensiunile, poziiile
armtarilor i a nndirilor (existena distanierilor, clreilor i a
xatoarelor speciale), precum i faptul c abaterile la lungimi i poziie
nu depesc toleranele admise de lungimi i acoperiri cu beton.
cofrajele care au dimensiunile prevzute n proiect sunt sucient de
robuste i ancorate pentru a prelua mpingerile betonului proaspt.
cofrajele i elementele de construcii adiacente au fost curite i corect
pregtite.
Procesele-verbale de lucrri ascunse se fac pe etape de betonare i
tronsoane; valabilitatea proceselor-verbale sunt limitate la 7 zile, dac n
acest caz nu s-au fcut betonrile se refac vericrile.
La execuia prefabricatelor se va verica vizual bucat cu bucat:
1) Calitatea oelurilor folosite pentru armarea elementelor;
2) Calitatea sudurilor la sudurile prin puncte a plaselor i caracterelor
sudate, precum i calitatea nndirilor executate prin sudur;
3) Poziionarea armturilor (existena distanierelor, clreilor i a
xatoarelor speciale);
4) Dimensiunile i forma tiparelor;
5) Existena golurilor i detaliilor (musti, urechi etc.);
Defectele vor stabilite de organele de control i ele vor recticate i
prezentate din nou la controlul acestora. La depozitarea armturilor se vor
verica dac sunt respectate condiiile specice ecrui material prevzute
n norme privind:
1) Proiecia contra intemperiilor;
2) Condiiile de rezemare;
3) Numrul maxim de elemente suprapuse;
4) Msurile speciale de protecie contra umiditii i altor ageni agresivi
(dup cum se vor specica la ecare material);
5) Vericarea oelurilor de armturi se va face pe baza standardelor de
produse ale acestor oeluri: STAS 438/1 79 pentru armturile betonului
armat i STAS 6482/1- 73 pentru armturile betonului precomprimat.
Vericarea se face pe baza certicatelor de calitate sau a declaratiei
de conformitate eliberate de productor sau n lipsa acestora prin
ncercri de control efectuate n conformitate cm prevederile n vigoare
(STAS 6657/1 76). Se recomand pentru cazuri speciale innd
seama de importana elementului prefabricat sau al construciei s
se prevad obligativitatea vericrii caracteristicilor zico-mecanice
ale oelulu- beton la ecare lot aprovizionat independent de existenta
declaratiei de conformitate (STAS 6657/1-76).
6) Vericarea sudurilor plaselor sudate prin puncte i a celorlante suduri
se face conform instruciunilor tehnice C. 2878.
7) Toi executanii de lucrri (muncitori, maitri, ingineri) trebuie s
cunoasc prevederea c este cu desvrire interzis a se proceda la
executarea de lucrri care s nglobeze sau s ascund defecte sau
abateri neadmise.
Desen tehnic - 1
N MESERIA DE
DESEN TEHNIC DE CONSTRUCII
2 - Desen tehnic
Desen tehnic - 151
A. Reprezentarea elementelor unei construcii n desenul tehnic
A.1.Linii
Grosimea de baza (b) se alege n funcie de mrimea i natura desenului
ntre 0, 2 i 2 mm.
Clasa de precizie se simbolizeaz printr-o cifr i anume:
- linia groas (b) prin cifra 1;
- linia mijlocie (circa b/2) prin cifra 2;
- linia subire (circa b/4) prin cifra 3.
Tabel 1
Tipul liniei Destinaia
Continu
Groas (C1i)
Contururi de seciune sau tabele; chenare
pentru desene;
Mijlocie (C
2
)
Muchii vzute n vedere i seciuni; Curbe de
nivel principal; Construcii geometrice.
Subire (C
3
)
Linii de cote, linii ajuttoare de cot, hauri,
axe de goluri la ui i ferestre, linii de ruptur
i ntrerupere ;
Linii de referin sau de indicaie pentru cote,
notri sau observaii fcute pe desen;
Curbe de nivel curente;
Contururi de seciuni rabtute.
Intrerupt (l) Mijlocie (l
2
) Muchii nevzute ascunse dup alte elemente;
Linie-punct
(p)
Mijlocie (P
2
)
Orice fel de axe, cu excepia axelor indicate
la C
3
i P
3
.
Subire (P
3
)
Axe geometrice ale pieselor componente;
Trasee de secionare;
Linii de ntrerupere;
Pri situate n faa planului de
secionare.

A.2. Cotarea
A.2.1. Reguli generale
Prin cotarea unul desen de construcii se nelege nscrierea n acel desen
a dimensiunilor pariale i totale, necesare pentru determinare precis i clar
a tuturor elementelor construciei.
Cotarea trebuie fci n aa fel nct s nu e nevoie de calcule suplimentare
pentru determinarea dimensiunilor elementelor przentate. Msurarea direct
pe un desen nu poate servi drept baz pentru determinarea dimensiunilor
necotate ale elementelor ce urmeaz a executate.
152 - Desen tehnic
A.2.2.Elementele cotrii sunt:
- cota, care indic valoarea
numeric a dimensiunii consi-
derate, n unele cazuri poate
exprimat i printr-o liter;
- linia de cot, care indic
lungimile sau unghiurile la care
se refer cota;
- liniile ajuttoare, care delimiteaz poriunile cotate i se folosesc n
cazurile cnd linia de cot nu taie conturul elementului;
- liniile de indicaie sau de referin (linii frnte), care se folosesc
cnd spaiul dintre extremitile liniei de cot nu este sucient pentru
nscrierea cotei (vezi Fig.1). Liniile de referin se folosesc pentru
diferite alte notri;
- cota de nivel, care indic valoarea aderentei de nivel dintre o fa a
elementelor i un reper ales;
- simbolul pentru nscrierea cotei de nivel.
Liniile ajuttoare pot s nceap direct de la reprezentarea elementului
sau de la o distant apropiat de aceasta. In general ele sunt perpendiculare
pe pe linia de cot i le depete cu aproximativ 2 mm. In mod excepional,
liniile ajuttoare pot s se ntretaie cu liniile de cot la 45 sau 60, dac
cotarea devine astfel mai clar. La reprezentrile conturate cu linii groase,
liniile ajuttoare se duc la exteriorul conturului (vezi Fig.1).
Fig. 1
Fig. 3
Fig. 2
Desen tehnic - 153
Fiecare cot are o linie de cot
corespunztoare. Liniile de contur,
axele, liniile ajuttoare i prelungirile
lor, nu pot utilizate ca i linii de cot.
Liniile de cot se traseaz paralel cu
dimensiunile la care se refer.
Pentru cotarea arcelor de cerc, sau
a elementelor cu alte curburi, linia de
cot se duce echidistanat de curba
elementului sau prin translatarea curbei i se delimiteaz cu linii ajuttoare
care s e normale la curb sau paralele ntre ele.
Deasupra cotelor, msurnd lungimi curbilinii, se pune semnul de arc (
).
Pentru cotarea unui unghi, linia de cot se duce circular, cu cerc n vrful
unghiului i se delimiteaz cu laturile unghiului sau cu prelungirea acestora
prin linii ajuttoare.
Delimitrile liniilor de cot se indic prin puncte, linioare scurte la 45
fa de linia cotei, sau sgei.
Pentru accenturi ale indicaiilor, liniile de referin pot terminate cu
puncte, cnd se opresc pe o suprafa i cu sgei, cnd se opresc pe o linie.
Pe acelai desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cot.
In cazul liniilor de cot terminate cu sgei, pentru cotarea intervalelor mici,
sgeile extreme pot plasate la exterior i intermediar nlocuite cu puncte.
Dac este necesar cotarea reprezentrilor perspective, liniile ajuttoare
se vor trasa urmnd direciile liniilor din reprezentarea perspectiv (Fig. 4).
Fig. 4
Fig. 5
Fig. 6
154 - Desen tehnic
Grosimea stratelor, foliilor, plcilor se poate indica fr linii de cot,
pe linii de referin, cota ind precedat de indicaia d=.............. , sau
de indicarea stratului.
Cotele dimensiunilor prezentate la scar se subliniaz, cu excepia
elementelor de construcie gurate ntrerupt. Cotele care nu se pot indica i
trebuie vericate la faa locului, vor precedate de semnul (~) (vezi Fig.5).
Pe desenele de ansamblu, dac specicul desenului nu are alte
reglementri, cotele mai mari sau egale cu 1, 00 m se indic n metri, cu dou
zecimale (chiar dac acestea sunt zero), iar cele mai mici de 1, 00 m se indic
n centimetri. Dac trebuie indicai milimetrii, acetia se nscriu sub form de
exponeni (2, 35
5
, respectiv 24
5
). Pe desenele de detaliu, cotele se indic dup
specicul desenului (Fig.6).
Pe desenele de ansamblu, cotele vor cele ale dimensiunilor de coordonare,
iar pe desenele de detaliu elementele se vor cota cu dimensiunile lor de baz.
Exemplu: grosimea pereilor de crmida din desenele de ansamblu se vor
cota cu 7
5
, 12
5
, 2
5
, 37
5
cm etc.; iar n desenele de detaliu, cotele vor 63, 115,
24, 365 cm sau 6
3
, 11
5
, 24, 36
5
mm.
Inainte de cotele diametrelor se trece semnul convenional C. Aceast notare
nu este obligatorie pe reprezentrile cu contururi circulare. In cazul cercurilor
concentrice se vor evita prea multe cote trecand prin acelasi centru si se va folosi
cotarea la exterior sau cu semnul conventional pe lina de referinta (vezi Fig. 7).
Cotarea razelor arcelor de cerc se face de semnul convenional, litera R
dac nu este dat n desen centrul arcului de cerc. Centrele arcelor de cerc
se vor indica printr-un cercule sau printr-o cruciuli, n caz c nu sunt
determinate de intersecia a dou axe. Dac centrul nu poate reprezentat n
cadrul desenului, dar indicarea lui este totui necesar, linia de cot a razei
se va trasa n direcia centrului i se va proceda ca n Fig.8.
Dac n reprezentare, linia de
cot a razelor, diametrelor sau
unghiurilor este mai mic de 6
mm, sgeile se indic dinspre
exterior, sau se utilizeaz o
linie de referin (vezi Fig. 9).
Cotele se scriu imediat
deasupra liniei de cot, fr s
Fig. 7
Fig. 9
Fig. 8
Desen tehnic - 155
e lipite de aceasta i pe ct posibil la mijlocul intervalului. Se recomand
nltimea nominal de 2, 5 sau 3, 5 mm.
La reprezentrile fcute la aceeai scar, pe aceeai plan, scrierea cotelor
se face cu aceleai dimensiuni nominale. Scrierea cotelor fa de nclinarea
liniei de cot se face astfel nct s poat citit din fa i din dreapta, desenul
avnd poziia normal (cu indicatorul n dreapta jos). Se va evita trasarea
liniilor de cot cu nclinarea cuprins n zona de 30 haurat (Fig.10).
Valoarea unghiurilor se
va scrie dup aceeai regul
pe linia de cot circular,
nclinarea liniei de cot
ind asemuit cu cu direcia
coardei unghiului respective
(vezi Fig.10).
Dac distana dintre extremitile liniei de cot este prea mic
pentru scrierea cotei, aceasta se poate scrie, alternat peste i sub linia
de cot, pe prelungirea acesteia, n dreptul unei linii de indicaie, sau
imediat pe prelungirea liniei de cot, respectiv n intervalul cotei
vecine. Vezi Fig. 11 precum i desenul planului din Fig. 7.
Pe ct posibil, cotele nscrise nu trebuie s e intersectate de linii
din desen care ar indica citirea lor sau ar produce confuzii. Haurile
unui cmp se ntrerup pentru scrierea cotelor (g.11).
Pe desenele unui element simetric, reprezentat integral, cotele pot
indicate pn la axa sa de simetrie ntr-o singur parte; cotele generale se
indic obligatoriu complete.
Dac elementul simetric este reprezentat numai pn la axa sa de simetrie,
cotele se vor indica i raporta pn la aceast ax (Fig.12).
In cazul elementelor circulare, linia de cot ntrerupt depete cu 5-10
mm axa de simetrie i se coteaz cu valoarea diametrului precedat de semnul
conventional . In toate cazurile, este obligatorie marcarea axei de simetrie
cu semnul:
Pantele se vor indica printr-o sgeat paralel cu panta i avnd sensul
de urcare pentru scri, rampe de circulaie etc. i de coborre pentru pantele
de scurgere (acoperi, terasament, canalizare ect.). Valoarea pantei se scrie
sub form de raport sau de procent fcut ntre proiecia pe vertical i cea pe
orizontal a pantei, iar valoarea se nscrie deasupra sgeii (Fig. 13).
Exemplu de calcul al pantei:

In planuri, sgeile care indic direcia pantelor la rampe i scri, vor avea
lungimile elementului respectiv.
Distana ntre dou linii succesive, ca i distana ntre linia de cota i
elementul cotat, va de minimum 7 mm. In caz c nu se poate respecta
Fig. 10
Fig. 11
1,50-0,90
x l00=15%
4,00
156 - Desen tehnic
aceast distan, se admite ntreruperea liniei de cot care, dup necesiti,
poate trasat la o distan mai mare fa de elementul cotat.
Cotele aezate pe linii de cot paralele, intersectate de o ax de simetrie
se scriu alternativ, de o parte i de alta a axei, sau se ntrerupe axa n dreptul
cotelor (Fig.12).
Ordinea de trasare a liniilor de cote se va face ncepnd cu cele pentru
cotele pariale -n imediata apropiere a conturului elementelor- i terminnd
cu cele pentru cotele generale. Se vor evita pe ct posibil:
- intersectarea liniilor de cot ntre ele sau cu liniile ajuttoare ale altora;
- ptrunderea liniilor de cote exterioare n interiorul reprezentrii
obiectului;
- trecerea liniilor de cot prin goluri;
- intersectarea liniilor de indicaie sau de referin;
- trasarea liniilor de indicaie sau de referin paralele cu liniile de
contur, cu axele de simetrie, cu liniile de cot i cu haurile din zonele
nvecinate sau traversate;
- repetarea cotelor pe un acelai element, sau pe mai multe reprezentri
ale acestuia din acelai desen.
Regulile stabilite pentru cotare prin cifre se aplic i simbolurilor literale
utilizate n desenele necotate cifric.
A.2.3.lndicaii de detaliu;
Axele de trasare ale construciei se marcheaz cu cifre arabe i litere
majuscule nscrise n ptrate cu latura de 6 ...9 mm, dup scara desenului.
Se recomand s se marcheze cu cifre axele transversale sau radiale ale
construciei i cu litere axele longitudinale sau circulare (Fig.14).
Cotele de nivel se indic n metri, cu dou zecimale (chiar dac acestea
sunt zero).
Cotele de reper se indic prin 0, 00; cotele de deasupra cotei de reper
sunt precedate de semnul plus (+) iar cotele de sub acest nivel sunt precedate
de semnul minus (-). Drept nivel de reper se ia, n general, nivelul pardoselii
nite de la parterul corpului principal al cldirii numit cota zero, notat cu
semnul 0, 00. n cazuri speciale, sau pentru alt gen de construcii, se poate
lua ca reper i alt nivel caracteristic.
Fig. 12
Fig. 13
Desen tehnic - 157
Pentru nscrierea cotelor de nivel se utilizeaz, att n seciuni i faade ct
i n planuri, simboluri triunghiulare (tringhi echilateral cu nlimea egal cu
a cifrelor de cot ). Simbolurile se utilizeaz astfel:
O
pentru cote n raport cu nivelul reper, simbolul jumatate nnegrit;
O
pentru cote n raport cu alt nivel dect cel de reper stabilit, simbolul
nennegrit, menionndu-se care este acel nivel;
n planuri, simbolul se completeaz cu un dreptunghi, n care se nscrie
cota.
Simbolurile pot reprezentate i numai prin jumtate triunghi echilateral
folosind pe acelai plan o notaie unitar (Fig. 16).
Pentru claritatea nscrierii cotei de nivel, se poate distana dup necesitate,
braul orizontal pe care se scrie cota, sau se nscrie pe o linie de referin, cu
indicarea simbolului triunghiular. In funcie de claritatea desenului, braul
poate orientat la stnga sau la dreapta, iar vrful sgeii n jos sau n sus.
Poziiile golurilor din pereii exteriori se vor indica prin cotarea succesiunii
din plinuri i goluri. Facultativ, se poate cota i distanele de la axele lor la un
reper determinat.
Poziiile golurilor din pereii interiori se vor indica prin cota de la marginea
golului la reperul cel mai apropiat (zid, stlp etc., Fig.6).
Fig. 14
Fig. 15
Fig. 16
158 - Desen tehnic
Dimensiunile stlpilor vor cotate ca n Fig 17; poziia lor se va indica,
dup necesitile impuse de construcie, e prin distana dintre axele lor, e
prin distana dintre feele lor.
La repetarea n ir a unor elemente identice sau echidistante, aezate pe
aceeai linie, se poate inlocui irul de cote pariale cu o cot total ntre axele
sau feele elementelor marginale, scris sub forma unui produs ntre numrul
distanelor egale i dimensiunea care se repet. La captul irului se coteaz
unul sau dou elemente, precum i dimensiunea care se repet ( Fig. 17 i 19).
Pentru poziionarea unor elemente de construcii amplasate diferit ntre
ele, se pot utiliza i cote cumulate fa de un reper comun. In acest caz linia
comun de cot va terminat cu un punct pe linia de referin i cu sgei pe
liniile de indicare a cotelor (Fig. 20).
Seciunile elementelor mici (traverse, grinzi de lemn,
couri, anuri pentu conducte etc.) pot cotate i prin
nscrierea pe o linie de referin a cotelor celor dou
laturi nmulite ntre ele. Prima cot va latur de baz a
elementului, dup poziia sa n construcie sau din poziia
normal a desenului (Fig.21).
Inlimea de la care ncepe golul unui co de fum sau canal de ventilaie
fa de nivelul pardoselii se inscrie sub cota seciunii lui i precedat de
notaia h=.........
Literele sau cifrele romane din dreptul acestor goluri indic nivelul pe care
l deservesc: subsol, parter, etaj I etc.
Dac este necesar a se diferenia n plan destinaia anumitor canale, se pot
utiliza simbolurile din Fig. 22. Golurile n plci se vor reprezenta ca n Fig. 23.
La scri, dimensiunile treptelor se nscriu pe linia pasului, i anume
limea deasupra, iar nlimea dedesubt. Treptele vor numerotate de la
palier la palier, sau n continuare.
Limea pardoselelor va cotat pn la linia contratreptei (linia ntrerupt).
In cazul scrilor fr contratrepte, cotele se vor da pana la vrful treptei.
Fig. 17
Fig. 19
Fig. 20
Fig. 21
Fig. 18
Desen tehnic - 159
Nivelul planului de secionare se va indica
prin ngroarea liniei treptei respective.
Pe palierele rampelor i scrilor se vor indica
obligatoriu cotele de nivel respective (Fig.24).
Inlimea de la care ncepe golul unei
ferestre se noteaz prin p = ..... i reprezint
cota parapetului respectiv care este distana de
la nivelul pardoselei pn la cota de ncepere a
golului de fereastr.
Trimiterile la detalii sau la note explicative se
indic n fracii nscrise n cercule; la numrtor
se trece numrul sau indicativul detaliului, iar la
numitor nr. planei n care este desenat detaliul
(fig. 25). Cnd sunt prevzute dou alternative
de execuie, cotele pentru a doua alternativ vor
fi scrise ntre paranteze. n desenele destinate execuiei se recomand a se evita
aceast dubl cotare, preferndu-se ntocmirea a dou desene.
Scrierea cotelor i delimitarea lor pe desenele executate n creion se va
face de preferin n tu.
A.3. Reprezentri convenionale
A.3.1. Seciuni
n desenele de construcii seciunea este reprezentarea unui obiect dup
tierea imaginar a acestuia cu un plan convenional i ndeprtarea prii
dintre planul de tiere i ochiul observatorului.
Ea se execut paralel cu unul din planele de proiecie pe care este reprezentat
obiectul. In caz de necesitate, ele se pot executa i n alte poziii, cu condiia
ca planul de tiere s e perpendicular pe unul din planele de proiecie.
Seciunea orizontal fcut printr-o construcie la un nivel caracteristic se
numete plan (Fig. 6). Denumirea simpl de seciune se utilizeaz, n general,
numai pentru seciunile verticale (Fig. 26 i 27).
In desenele de construcii se utilizeaz dou feluri de reprezentri:
- seciuni propriu-zise, n care desenul reprezint numai ceea ce gsete
n planul de tiere (Fig. 28-a);
- seciuni cu vedere, n care desenul reprezint i vederea elementelor
ce se gsesc n spatele planului de tiere i a cror reprezentare este
necesar pentru o mai bun nelegere a desenului (Fig. 28-b).
Fig. 22
Fig. 23
Fig. 24
Fig. 25
160 - Desen tehnic
Pe seciunile cu vedere se pot reprezenta i elemente care se aa n faa
planului desenndu-le cu linie punct subire.
Elementele secionate se coteaz cu linii mai groase, pentru a se deosebi
uor de cele vzute, pentru mai mult claritate i n anumite cazuri, se pot i
nnegri sau haura cmpurile secionate (Fig. 28 i 29).
In planuri, elementele de construcii care nu merg pn la tavan vor indicate
i cotate prin trimitere la nota explicativ. n cazul pereilor despritori, nlimea
lor se poate indica i prin notaia h= scris n lungul peretelui. Elementele
pentru care se ntocmesc alte desene sau detalii pot s nu mai e indicate n
seciuni, sau pot indicate simplicat (de exemplu foi de ui; buiandrugi,
prefabricate de planee, arpante, straturi de pardoseli, de terase etc.)
Urma planului de tiere de pe planul de proiecie pe care este perpendicular
se numete traseu de secionare.
Traseul de secionare are rolul de a scoate n eviden ct mai multe
elemente ale unui desen i se stabilete n funcie de necesitile de indicare,
prin seciuni, a poriunilor caracteristice din construcii i se marcheaz
cu cifre sau litere. Traseul de secionare se reprezint printr-o linie-punct
subire (P
3
), avnd la capetele traseului i n locurile de frngere ale acestuia,
segmente de dreapt trasate cu linie continu groas (C
1
). Segmentele de linie
continu groas, nu trebuie s intersecteze linii de contur.
Direcia de privire se indic prin sgei subiri, perpendiculare pe traseul
de secionare, care se sprijin pe segmentele groase.
In funcie de traseul de secionare, avem ( Fig. 30):
1. seciuni rectilinii, fcute dup un traseu drept de secionare;
2. seciuni decalate fcute dup un traseu de secionare compus dintr-o
serie de segmente paralele, decalate ntre ele, urma planului de
decalare ind perpendicular pe aceste segmente i reprezentat cu o
linie continu subire (C
3
) ( Fig.6 i 31);
3. secuni desfurate, fcute dup un traseu de secionare n linie frnt,
seciunile pariale ind desenate n ordine succesiv, desfurat. In
acest caz, direcia de privire se indic la mijlocul segmentelor (Fig.6
i 31). Dac este necesar a se schimba traseul de secionare la unele
nivele, acesta se va indica pe planul ecrui nivel n parte.
Obiectele simetrice se pot reprezenta secionate i numai pn la axa de
simetrie (Fig. 29).
Fig. 26
Desen tehnic - 161
A.3.2.Reprezentarea convenional a materialelor;
Reprezentrile convenionale ale materialelor n seciuni sunt cele din
tabelul 2.
Reprezentrile convenionale de materiale se folosesc numai cnd n
alctuiri complexe, este necesar a se scoate n eviden materialele.
Dac, din cauza scrii desenului sau a dimensiunilor mici ale cmpului
sau din alte cauze, nu se pot gura reprezentrile din tabel 2, se admite
haurarea uniform, nnegrirea continu, lsarea fr nici o reprezentare a
cmpului, sau alte reprezentri, adugndu-se n caz de necesitate o not sau
legend explicativ.
In general haurile oblice se trag la 45 fa de cadrul desenului. Dac
liniile de contur ale elementului reprezentat au fa de plan, o nclinare
Fig. 27
Fig. 28 Fig. 29
Fig. 30
162 - Desen tehnic
de 45, sau apropiat, haurile oblice se pot trage la 45, fa de direcia
principal din conturul elementului.
In astfel de cazuri, precum i atunci cnd este necesar o difereniere
a suprafeelor n contact, se pot folosi i hauri la 60, respectiv 30 fa
de cadrul desenului, corespunztor folosirii normelor echerelor curente.
Pe cmpuri nvecinate, haurile cu aceeai nclinare se decaleaz sau se
inverseaz.
Tabel 2
Materialul Reprezentarea Materialul Reprezentarea
Pmnt stnc
Beton armat monolit la
scara >1: 50
Beton armat la scara
<1: 50
Lichide
Beton armat prefabricat la
scara > 1:50
Umplutur
Metal: prole i bare
rotunde
Piatr natural
Lemn n seciune
longitudinal
Zidrie n general
Lemn n seciune
transversal
Zidrie de prmat Izolaie termic, fonic, etc.
Tencuial Izolaie hidrofug
Mozaic
Azbociment, produse din
ipsos
Rabi Geam
Beton simplu
Indiferent de material,
pentru dimensiuni mici
ale cmpului, haurare
uniform
Desen tehnic - 163
Haurarea precum i reprezentarea convenional se fac mai rar sau mai
dese, n funcie de scara mai mare sau mai mic a desenului. Haurarea
seciunilor se face cu linii echidistante. Desimea haurilor pentru reprezentarea
aceluiai material, trebuie s e identic pe toate desenele la aceeai scar a
unuia i aceluiai element.
In seciunile la care prile componente n contact sunt din acelai
material, se modic distana dintre hauri.
Reprezentarea convenional ntr-o seciune a umpluturilor, materialelor
n praf, tencuielilor, betoanelor etc. se face cu un desen mai des lng liniile de
contur i mai rar spre mijlocul cmpului ce se detaliaz; dac n reprezentare
se folosete o haurare, aceasta se traseaz uniform pe ntreaga suprafa a
cmpului (Fig. 31).
In cazul cnd cmpul are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor
se poate face numai pe o fie ngust, la marginea cmpului. Dac este
necesar reprezentarea materialelor pe vederi, aceasta se poate face i numai
pe o poriune redus n zona de contur a cmpului respectiv.
A.4. Rupturi;

Ruptura este o reprezentare convenional care indic ruperea i
ndeprtarea presupus a unei poriuni din obiectul reprezentat n vederea
unei reprezentri simplicate i mai reduse ca ntindere.
Liniile de ruptur sau ntrerupere pentru diferite materiale sunt indicate
n Fig. 31. Cnd ruptura delimiteaz mai multe elemente din acelai material,
pentru calitate, se poate folosi linia-punct P2. (Fig.28 i 32).

Fig. 32 Fig. 33
Fig. 31
164 - Desen tehnic
In cazul elementelor ntrerupte, indiferent de material, indicarea ntreruperii se
poate face prin dou linii-punct (P3) (Fig. 5 i 33). Indicarea liniilor de ruptur
nu este necesar la cmpurile haurate sau cu reprezentri convenionale de
materiale din seciuni (Fig.31).
A.4.1.Ui i ferestre;
In desenele executate la scara 1:100 i mai mici, uile i ferestrele se
reprezint n plan ca n Fig. 34.
Cotarea este obligatorie numai n desenele de execuie, de asemenea
sensul deschiderii uilor. In desenele executate la scara 1:50 i mai mari,
reprezentrile sunt indicate n tabelul 3.
Tabel 3
Denumire Reprezentarea convenional
Ui simple, fr prag
Ui simple, cu prag
Fig. 34
Fig. 35
Desen tehnic - 165
Ui duble, cu
deschidere n ambele
sensuri, fr prag
Ui duble, cu
deschidere n ambele
sensuri, cu prag
Ui duble, cu
deschidere n acelai
sens, cu prag
Ui batante
Ui (glasvanduri) cu
pri laterale xe
Ui glisante
Ui turnante
OBSERVAII:
Cotele nscrise pe linia axei, indic dimensiunile modulate ale golurilor n
perei astfel;
In cercul de pe linia axei, se nscrie indicativul uii din tabelul de tmplrie;
Sensul deschiderii uilor poate reprezentat i prin linie nclinat (ua ntredeschis), dac
spaiul respectiv nu este necesar pentru scrierea cotelor.
limea golului
nlimea golului
166 - Desen tehnic
Ui (glasvanduri) n 3
i 4 canate
Ua armonic
Ferestre simple, fr i
cu urechi
Ferestre duble, fr i
cu urechi
Ui-ferestre, fr i cu
urechi
Ferestre i ui -ferestre
cu ni de radiator la
parapet
Ferestre duble cu
obloane exterioare
Ferestre cu obloane
rulante cu ching n
stnga sau n
dreapta
Fereastr ghieu
OBSERVAII:
Cotele nscrise sub form de fracie indic dimensiunile modulate ale
golului n perei, astfel:
limea golului
nlimea golului
Desen tehnic - 167
- n cercul de pe linia axei se nscrie indicativul ferestrei din tabelul de
tmplrie, cercurile se xeaz n exteriorul cldirii.
- nlimea parapetului, de la nivelul pardoselii nite, se noteaz cu P=
si se trece:
a) la cteva ferestre, atunci cnd este acelai;
b) la toate ferestrele cu parapete de nlimi diferite.
- niele pentru radiatoare de nclzire din perete se indic punctat ;
- n caz de necesitate, ca de exemplu pentru precizarea balamalelor, se
poate indica punctat sensul de deschidere.
Golurile suprapuse se reprezint i se coteaz separat dup cum sunt cuprinse
n planul de seciune sau situate desupra planului de secionare (Fig. 36).
Pentru golurile cu forme variate, se dau cotele dreptunghiului de gabarit,
cu trimitere la detaliu (Fig.37). In cazul golurilor n zidrie n care nu se
monteaz tmplrie, se pstreaz acelai sistem de cotare fr a se mai nscrie
indicativul.
Fig. 36
Fig. 37
168 - Desen tehnic
B. Explicarea detaliilor din desenele de executie
B.1. Detaliul
Este o poriune dintr-un desen de ansamblu care scoate n eviden
dimensiunile i formele elementelor desenate.
Scrile utilizate n desenul de execuie sunt:
1. scri grace uzuale:
- 1:200;
- 1:100;
- 1:50.
2. scri pentru detalii:
- 1:10;
- 1:20.
Elementele de zidrie se coteaz prin poziionarea n raport cu axele de
trasare ale sistemului constructiv (Fig.38.), considernd c axa zidurilor
exterioare este ntodeauna la 12
5
cm fa de interior iar cea a zidurilor
interioare de rezisten se a n axa geometric.
Poziia se mai coteaz i prin
dimensiunea i distana dintre perei,
prin cote interioare.
Linia de cot este trasat n aa
fel nct s intersecteze elementele
caracteristice, la distana de minimum 1
cm fa de perete.
Golul din zidrie se coteaz la
dimensiunea lui nominala (Fig.
39) fr urechi, tencuial sau tmplrie,
printr-o fracie care la numrtor
are scris limea, iar la numrtor,
nlimea golului de la faa pardoselii, la
ui, sau de la parapet, la ferestre.
In Fig 39 b. se prezint un gol de
fereastr n care:
- p=90; arat nlimea de la cota pardoselii (parapetul notat cu p are
nlimea de 90 cm) ;
- 180 cm este limea golului de fereastr;
- 150 cm este nlimea golului n care se va introduce tocul de fereastr.
In Fig. 40 se prezint un gol de u n care:
- 90 cm este limea golului de u n care va intra tocul;
- 2, 10 m reprezint nlimea golului egal cu nlimea tocului de u.
Tot n aceast gur este prezentat cu linie ntrerupt o fereastr la etajul
inferior n care p (parapetul) este egal cu 2, 50 m, limea ferestrei este egal
cu 80 cm iar nlimea ei este de 1, 80 m..
Fig. 38
Desen tehnic - 169
Arcul de cerc gurat n detaliu arat sensul de deschidere a uii.
In cerculeul care nsoete detaliul, se a o linie de fracie unde la
numrtor se trece numrul sau indicativul detaliului (b), iar la numitor se
trece nr. planei (15) n care este desenat detaliul.
Golurile exterioare la ui i ferestre se coteaz n exterior, poziia ind
indicat prin cotarea succesiunii de plinuri i goluri. La golurile inferioare,
poziia se indic fa de peretele cel mai apropiat. Golurile superioare (Fig.40)
se reprezint i se coteaz separat; cele care nu sunt cuprinse n planul de
secionare sunt reprezentate prin linii ntrerupte i prin cota respectiv a
parapetului.
La partea superioar a golului se prevd buiandrugi, n general prefabricai.
Alegerea schemei de montare a acestora este prezentat n (Fig. 41) ind n
funcie de grosimea zidului i de limea golului.
Fig. 39
Fig. 40
170 - Desen tehnic
La partea inferioara, golul pentru ferestre (Fig. 42) se termin spre exterior
cu solbanc, prevzut cu lcrimar, care permite ndeprtarea rapid a apei
Fig. 41 Buiandrugi prefabricai pentu zidrie
1,2,3,4 i 5 - pentru ziduri portante; 6,7,8 - pentru ziduri neportante
Fig. 42 Detaliu fereastr
a) cu glaf de lemn
b) cu glaf din marmur sau plci
mozaicate
Fig. 43 Seciune
prin pragul unei
ui la balcon
a)
b)
Desen tehnic - 171
provenite din ploi sau din topirea zpezii, de pe prolul golului. La interior se
prevede un glaf din lemn (Fig. 42, a) sau din plci mozaicate (Fig. 42, b).
La uile exterioare (Fig. 43) ntre nivelul pardoselii din interior i cel din
exterior se realizeaz o denivelare de 2 cm care mpiedic ptrunderea apei la
interior.
Pentru mascarea golurilor de ferestre se utilizeaz traforuri realizate din
zidrie de crmid sau elemente prefabricate.
Pentru realizarea traforurilor din crmid aparent, gurat n elevaie
cu linie plin, sau din crmid tencuit, gurat n elevaie cu linie ntrerupt
(Fig. 44), se folosesc scrile de detaliu 1:20 sau 1:10, n vedere ind desenat
sistemul de esere a crmizilor, prin poziia i dimensiunile lor fa de gol.
Vederea se completeaz cu o seciune orizontal i una vertical, n care se
indic i poziia de montare a tmplriei ferestrelor respective. Se coteaz
Fig. 44 Trafor de crmid aparent sau tencuit
1-gol; 2-plin de crmid; 3-buiandrug; 4-zidrie de crmid cu goluri verticale; 5-pant din
tencuial la glaf; 6-pant de tencuial pe elemente de crmid
Fig. 45 Cotarea courilor de fum din crmid
172 - Desen tehnic
golurile ferestrelor, golurile traforului i dimensiunea crmizilor care le
ncadreaz, grosimea rosturilor dintre crmizi, precum i grosimea zidurilor.
Courile de fum i de ventilaie se reprezint n planuri printr-o seciune
a canalelor, realizate prin eserea zidriei din crmid sau din elemente
prefabricate. Courile de crmid se coteaz cu dimensiuni multiplu de 12, 50
(Fig. 45), innd seama de amplasarea canalelor n afara centurilor zidurilor de
rezisten i de toate detaliile de alctuire a racordrii cu nvelitoarea (Fig. 46).
Courile din elemente prefabricate se reprezint ca n Fig. 47. Suprafeele
vizibile ale courilor cptuite cu crmid se deseneaz ca n Fig. 48.
Copertina de la partea de sus a cosurilor este redata ca in g. 48.
Inlimea courilor se coteaz n funcie de poziia lor fa de coam (Fig
50) iar la terase, fa de nivelul ultimului strat (1, 50 m).
Ventilaiile se reprezint i se coteaz la fel ca i courile de fum, deoarece
au seciuni similare. Reprezentarea courilor realizate pentru regiuni seismice
indic i consolidarea lor n poriunea de peste ultimul nivel: armarea la
Fig. 46
Reprezentarea
strpungerii coului
din crmid prin
nvelitoare
Fig. 47 Modaliti de grupare a courilor prefabricate
a - cu dou fumuri; b - cu trei fumuri; c - cu patru fumuri
Fig. 48
Copertina
prefabricat la
courile de fum
a) b)
c)
Desen tehnic - 173
exterior, zidirea cu mortar de ciment i aplicarea unei tencuieli de mortar
M50 (marca mortarului) cu grosimea de 3 cm.
C. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn

Piesele din lemn se reprezint n desen prin semne convenionale.
Dimensiunile cotate se refer la lungime, lime, adncime sau grosime ct
i la determinarea poziiei n ansamblu respectiv. Dac piesele nu se execut
din lemn de rinoase, specia se menioneaz pe desen.
Fig. 49 Cptuirea courilor de fum i de ventilaie
Fig. 50 nlimea
coului fa de coam
174 - Desen tehnic
C.1. Reprezentarea elementelor din materiale lemnoase brute
Aceste materiale se folosesc sub form de lemn rotund (bile, manele sau
prjini) i se repreziont printr-o secine transversal i o elevaie.
In Fig. 51 este reprezentat cotarea lemnului rotund unde:
- simbolul seciunii circulare;
- C reprezint diametrul mediu al piesei dat n cm;
- L lungimea elementului cotat in m cu dou zecimale
Lungimea L se scrie deasupra
liniei de referinta dar cand nu este
posibil, ea se poate trece si sub
aceasta linie.
C.2. Reprezentarea elementelor
din materiale lemnoase ecarisate
(prelucrate);
In Fig. 52; a, b, c, d sunt
prezentate cteva produse din lemn
semiecarisat la care elementele
cotrii se exprim astfel:
- ruptura se reprezint cu linie
frnt;
- arat c piesa are o
seciune semirotund;
- C diametrul mediu al
seciunii circulare;
- 1 lungimea piesei prelucrate
(1=4,35 arat c lungimea
este de 4,35 m);
- Semne conventionale care arat seciunea transversal a
piesei;
Fig. 51 Cotarea lemnului rotund
a) reprezentarea la scar 1:50
b) reprezentarea la scar 1:50
Fig. 52 Cotarea lemnului semiprelucrat:
a) lemn semirotund reprezentat la scara > 1:50
b) lemn semirotund reprezentat la scara < 1:50
c) lemn rotund cioplit, cu dou fee plane
d) lemn rotund cioplit, cu dou patru plane
a)
b)
a)
b)
c)
d)
Desen tehnic - 175
- h distanta ntre fetele paralele ale piesei n cm;
(Fig. 54; e, f, g, h.) 2
8
x24 arat grosimea (2
8
=28 mm) X nlimea (24 cm);
C.3.Reprezentarea produselor derivate din lemn;
In Fig. 54 sunt reprezentate aceste produse unde:
- PAL reprezint plci din achii aglomerate de lemn;
- PFL plci din bre din lemn.
Fig. 53 Cotarea lemnului
prelucrat:
e) scndur aezat pe lat
f) scndur aezat pe muchie
g) rigl
h) grind
Fig. 54 Reprezentarea convenional pentru produse derivate
din lemn: a) placaj; b) panel secionat transversal; c) panel
secionat longitudinal; d) PAL; e) PFL
e)
a)
b)
e)
c)
d)
f)
g)
h)
176 - Desen tehnic
D. Reprezentarea elementelor asamblate
Elementele de asamblare sunt: cuiele, uruburile, buloanele, scoabele,
eclisele, rondelele, etc. iar se reprezint cu linie continu n planul de
secionare i cu linie ntrerupt cnd sunt n afara planului (Fig.55).
Cui 3x50 simbolizeaz un cui cu diametrul de 3 mm i lungimea de 50 mm.
In Fig.56 se arat modul de ptrundere a cuielor n pachetul de imbinat
unde:
- c este grosimea piesei i ea nu trebuie s e mai mic de 4xd pentru a
se mpiedica crparea pieselor;
- d este diametrul cuiului folosit la mbinare,
In Fig. 57 se arat modul de dispunere a cuielor ntr-o mbinare de
prelungire, unde distana de la margina elementelor de mbinat pn la
primul rnd de cuie sau ntre rndurile de cuie este egal cu 4xd, undc d este
diametrul cuiului.
Fig. 55 Asamblri prin cuie:
a) reprezentare obinuit;
b) reprezentare simplicat;
1) cui n planul de secionare;
2) cui n afara planului de secionare
Fig. 56 Posibiliti de
ptrundere a cuielor n
parchetul mbinat
Fig. 57 Dispunerea cuielor
ntr-o mbinare de prelungire:
a) n rnduri drepte;
a) n zig-zag;
a) b)
Desen tehnic - 177
In Fig. 59 este prezentat o asam-
blare cu buloane unde bulonul este repre-
zentarea simplicat printr-o ax, piulia
sub form de X iar rondela printr-o linie
perpendiculara pe axa bulonului.
In Fig. 59, se poate observa o
asamblare cu urub unde simbolul M
6x20 are urmtoarea semnicaie:
- M tipul letului (metric);
- 6 diametrul letului n mm;
- 20 lungimea urubului n mm.
In Fig. 60, sunt prezentate scoabele
care se reprezint printr-o linie ngroat
unde C 12 reprezint diametrul de 12 mm
al scoabei iar ls (deschiderea) = 200 mm.
Fig. 58 Reprezentarea bulonului:
a) obinuit; b) spintecat;
Fig. 59 Reprezentarea asamblrilor cu uruburi:
a) uruburi pentru lemn; a) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) pentru
forma capului; c) reprezentarea asamblrii cu uruburi pentru lemn (vedere) prin cruci; d)
reprezentarea asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli, n vedere; e) reprezentarea
asamblrii cu uruburi cu let metalic i piuli, n seciune;
Fig. 60 ndirea n lime
a doi dulapi cu scoabe:
a) vedere lateral; b) plan;
a)
a)
b)
c)
d)
e)
b)
178 - Desen tehnic
E. Reprezentarea mbinrii pieselor din lemn;

Elementele din lemn se mbin ntre ele prin diferite tieturi care, prin
alturare, suprapunere sau ntreptrundere i solidarizare cu anumite elemente
ajuttoare, piesele s capete o form, o poziie i o rezisten specic pentru
a rezista la eforturi.
Dup forma i felul pe care l au, tieturile:
- chertare (Fig. 61);
- cep i scobitur (Fig. 62);
- cu fal (Fig.63);
- cu lamb i uluc (Fig.64).
E.1. Imbinarea de prelungire;
Prin aceast mbinare se asigur continuitatea n lungime a piesei din
lemn aezate cap la cap i asamblat printr-un mijloc de mbinare (Fig. 65).
Fig. 61 Chertare: a) de capt; a) de mijloc;
c) simpl; d) n prag;
Fig. 65 mbinare de prelungire: 1) vedere; 2) plan; 3) seciune; a) cu eclise de lemn; b) cu
eclise de lemn la stlp; c) prin chertare i buloane;d) prin chertare i zbanuri;
Fig. 63 Falt
Fig. 62 Cep i scobitur
Fig. 64 Lamb i uluc: 1) lamb; 2) uluc
Desen tehnic - 179
E.2.Imbinarea de solidarizare;
Prin aceast mbinare se realizeaz seciuni compuse necesare pentru
preluarea unor solicitri (Fig. 66).
E.3. Imbinarea la noduri sau la intersecii de piese;
In Fig. 67 este prezentat o astfel de mbinare prin chertare:
F. Reprezentarea elementelor de construcii din lemn:
Scrile de reprezentare a acestor elemente sunt: 1:50; 1:20; 1:10, cotele
ind date n cm pentru dimensiuni sub un m i n m, cu dou zecimale, pentru
dimensiuni mai mari de 1 m.
F.1. Reprezentarea pereilor din lemn:
Fig. 66 mbinare de solidarizare cu pene: 1)
vedere; 2) seciunea A-A
Fig. 68 Planeu din lemn: a) plan; b) seciunea A-A; c) seciunea B-B;
d) detaliu D; e) detaliu C;
Fig. 67 mbinare prin chertare: 1)
ncruciarea n cep coad de rndunic pe
toat lungimea; 2) ncruciarea n cep coad
de rndunic pe toat lungimea
180 - Desen tehnic
Peretii din lemn sunt repezentati in plan prin grosimea lor. In cazul
panourilor prefabricate este necesara reprezentarea detaliilor de alcatuire a
materialelor componente, precizarea cotelor dimensionale, i a modului de
montare.
Planeul de lemn (Fig. 68) se reprezint n plan la scara 1:50 unde
elementele cotrii au urmtoarea semnicaie:
- Grinzi 10x15 buc. 11 reprezint un numr de 11 buci grinzi cu limea
de 10 cm i nlimea de 15 cm;
- A-A, B-B sunt seciuni executate n anumite zone ale planeului;
- Parchet 2
2
x 4 exprim grosimea plcii de parchet egal cu 2, 20 cm iar
limea de 4 cm;
- Duumea oarb 2
4
x12 arat o grosime a duumelei de 2, 40 cm i o
lime a acesteia de 12 cm;
- Scndur 2
4
x 16 arat o grosime a sndurii de 2, 40 cm i o lime a
acesteia de 16 cm;
- ipci 2
4
x 4
8
arat o grosime a ipcii de 2, 40 cm cu o lime de 4, 80 cm.
F.2. arpantele din lemn:
Sunt reprezentate prin proiecii (Fig. 69) i se deseneaz la scrile 1:50 sau
1:100 n care cuprind toate datele necesare. Cele mai importante proiecii sunt:
- seciunea longitudinal;
Fig. 69 arpanta: a) plan; b) seciune
Desen tehnic - 181
- seciunea transversal;
- detaliile execuiei.
Proiecia orizontal (planul arpantei) este desenat dup planul cldirii,
urmrindu-se conturul zidurilor exterioare. Conturul acoperiului se
delimiteaz pe linia streainii (numit i linia picturii). Cpriorii se gureaz
prin axele lor iar penele se reprezint la scar prin muchiile de contur. Popii,
cletii, tlpile, contraele etc., se reprezint, e la scar, e prin linii
ntrerupte notndu-se distanele ntre axele scaunelor sau fermelor i toate
cotele necesare pentru a stabili poziia n plan a pieselor.
F.3. Seciunea transversal a arpantei;
Se deseneaz la scara la scara 1:50 sau 1:20 i cuprinde nlimea arpantei
precum i modul de aezare a elementelor. Fiecare pies este denit printr-o
marc nscris ntr-un cerc la captul unei linii de referina care se mai trec i
dimensiunile i eventual, denumirea piesei (Fig 69 b).
Cnd acoperiurile sunt simetrice, seciunea se deseneaz numai pe
jumtate.
F.4. Detaliile arpantei
La scrile de 1:10 sau 1: 5 se reprezint diferite elemente ale arpantei i
ecare nod cu mbinrile respective i se noteaz cu o liter mare.
Fig. 70 arpanta: c) detaliu 1; d) detaliu 2; e) detaliu 3; f) detaliu 4
182 - Desen tehnic
In plana de detalii se mai reprezint i alte elemente ale acoperiului,
astfel: streain, strpungerile pentru couri etc.
F.5. Ferme din scnduri;
Se gureaz pe desen poziia tuturor elementelor componente (Fig. 71).
Piesele care alctuiesc elementele fermei, sunt prevzute cu linii de referin
pe care sunt indicate dimensiunile respective.
G. Reprezentarea elementelor de construcii din beton armat
G.1. Notarea fundaiilor
Elementele cotrii unui stlp se explic astfel (Fig. 72):
- F este simbolul fundaiilor;
- A
1
este indicativul stlpului pe care-l
susine fundaia i se trece ca un indice
al fundaiei (FAi) ;
- A i 1 reprezint axele de trsare care se
intersecteaz n dreptul stlpului SA
1

i i stabilete poziia n plan;
- SA
1
este indicativul stlpului;
- F
1
nlocuiete indicativul FA
1
, n cazul
n care o serie de fundaii sunt identice,
avnd aceleai forme geometrice i
acelai mod de armare;
G.2. Notarea stlpilor
Se simbolizeaz cu litera S (Fig. 72) urmat de un indice format din
indicativele axelor care se intersecteaz, determinnd poziia stlpului (SA
1
).
Valorile 30 x 30 reprezint dimensiunile n cm ale seciunii stlpului (latura
mare x latura mic).
Fig. 71 Ferme din
scnduri btute n cuie
Fig. 72 Reprezentarea fundaiei unui
stlp, notat cu indicativul stlpului
Desen tehnic - 183
O alt simbolizare poate S
1
...Sn.
G.3. Notarea grinzilor;
Grinzile se noteaz cu litera G urmat de simbolul nivelului notat cu
majuscule (pentru planeul peste subsol S i peste parter P, sau cu cifre
romane I, II etc., pentru planeele peste etaje) completat cu un indice numeric
care rezult din numerotarea grinzilor aceluiai planeu. Notaia grinzilor
este urmat de cele dou dimensiuni ale seciunii transversale desprite prin
semnul de mulire (b x h), unde b este limea grinzii iar h este nlimea
grinzii (Fig. 73).
Cnd desenul se execut la scar mic, indicativul grinzii i dimensiunile
sunt trecute deasupra liniei de contur a grinzii (Fig. 74).
In elevaie grinzile se noteaz pe o linie de referin (Fig. 74) unde la
numrtor se trece indicativul grinzii (G
P1
) iar la numitor se trec dimensiunile
b x h unde b este limea grinzii iar h nlimea ei. Dimensiunile pot trecute
i n continuarea indicativului (G
P1
-25 x 35).
Pentru grinzile ntoarse, notarea va precedat de aceast specicare:
GRIND NTOARS G
13
- 25 x 45.
Fig. 73.a Notarea grinzilor n plan
Fig. 73.b Notarea grinzilor ntr-un plan executat
la scar mic
Fig. 74 Notarea grinzilor i stlpilor n elevaie
184 - Desen tehnic
G.4. Notarea centurilor;
Centurile se noteaz cu litera C urmat de un indice numeric pentru
diferenierea lor n plan (Fig. 75). Dup indicativ se trec dimensiunile centurii
astfel b x h unde b este limea centurii iar h este nlimea ei (C
2
- 25 x 20;.
In elevaie, centurile se noteaz la fel ca i grinzile.
G.5. Notarea buiandrugilor;
Buiandrugii legai monolit cu placa sau centura se noteaz cu literele B
sau G urmate de un indice numeric ce specic tipurile asemenea cuprinse n
plan. Dup indicele numeric se noteaz i dimensiunile seciunii transversale
b x h. (G
P1
-20 x 50), (Fig. 75).
In elevaie buiandrugii se noteaz la fel ca grinzile.
G.6. Notarea diafragmelor (perei din beton);
Se noteaz cu o liter majuscul urmat de un indice numeric care rezult
din numerotarea lor n plan. Literele utilizate reprezint n general, poziia
peretelui n construcia respectiv atfel: diafragmele se noteaz cu D, pereii
longitudinali cu L i pereii transversali cu T.
Notaia se scrie pe proiecia n plan a diafragmei sau deasupra liniei de
contur, fr linie de referin, cum ar : D
5
, T
8
, L
2
.
G.7. Notarea elementelor prefabricate n planurile de montare;
Aceste elemente se noteaz cu litere majuscule urmate de un indice
numeric, pentru diferenierea tipurilor.
Exemplu de notare la construcii din panouri mari:
- I, T sau L - perei interiori portani, transversali sau longitudinali;
Fig. 75 Notarea centurilor i buiandrugilor
Desen tehnic - 185
- E, F- perei exteriori sau de faad;
- D - perei despritori;
- P - plci de planee.
Exemplu de notare la construcii industriale:
- C, A - cheson de acoperi;
- P - pan de acoperi;
- S - stlpi;
- F - ferm etc.
H. Desenarea planurilor
In desenul proiectului, planul este determinant reprezentnd primul element
al rezolvrii cldirii. Cu ajutorul planului se rezolv simultan funciunea
circulaia sistemul constructiv si plastica cldirii. Planurile unei construcii
sunt seciuni orizontale obinute prin secionarea cldirii cu un plan orizontal
imaginar, la o nlime de 1, 10....1, 20 m aleas n aa fel nct s taie toate
elementele caracteristice ale cldirii. Planul la scara 1:200 i 1:100 (Fig. 77)
constituie o reprezentare corecta a dimensiunilor elementelor constructive
(ziduri, stlpi) i a tuturor compartimentrilor interioare. In aceste desene se
indic golurile uilor i ale ferestrelor, treptele scrilor etc. In planurile la scara
1:200 nu se indic sensul de deschidere a uilor, aceast indicaie aprnd
numai n planurile la scara 1:100 sau la scar mai mare. Cotele date sunt cele
principale: n interior, pentru lungimi ale ncperilor, pentru grosimi de ziduri,
Fig. 76 Armarea i ancorarea courilor de fum
186 - Desen tehnic
iar n exterior, pentru interaxele structurii de rezisten i dimensiunile totale.
Uneori se indic i mobilarea indicativ a planurilor.
Scara 1:50 se utilizeaz la desenarea planului n proiectele de execuie
(Fig.78 a i b) permind o reprezentare clar i o cotare amnunit a
elementelor de construcie, completate cu precizri privind: zidurile, courile
de fum i canalele de ventilaie, golurile n zidrii n funcie de dimensiunile
i tipurile folosite, glafuri, solbancuri, parapete, nie pentru instalaii, nie
pentru elementele de calorifer; pe plan, reprezint scrile prin proiectarea
ortogonal a acestora la nivelul respectiv, traforurile pentru ferestrele de la
subsoluri, sobele de nclzire etc., folosind semnele convenionale specice.
Planul se completeaz cu desenul pardoselilor la cmri, bi, closete,
laboratoare, spltorii etc., cu indicarea dotrilor, cu mobilarea ncperilor,
cu amplasarea indicaiilor, echipamentelor i cu precizarea tehnologiilor (n
cazul halelor industriale i al construciilor agrozootehnice), toate desenele
la scara proiectului i cu indicarea utilizrii ct mai economice a spaiilor
disponibile. De asemenea, pe plan, se indic toate cotele necesare execuiei:
grosimi de ziduri, dimensiunile ncperilor, gabarite, deschideri de goluri
i determinarea lor n plan, niveluri, parapete etc. Este obligatorie cotarea
corect a dimnensiunilor golurilor i corespondena n tabelele de tmplrie
prin numrul nscris ntr-un cerc ce corespunde cu simbolul nscris n acestea.
Fig. 77 Reprezentarea planului unei cldiri la scara 1:100
Desen tehnic - 187
In planuri este important trasarea arcului deschiderii foii de u, pentru
a determina n ncperi spaiul necesar bunei funcionri la deschidere-
nchidere, fr a stnjeni circulaia sau amplasarea mobilierului. Ferestrele
i uile exterioare se amplaseaz urmrind axele de compoziie i principiile
stabilite pentru rezolvarea armonioas a faadelor.
La ecare ncpere se scrie destinaia, suprafaa ( la construciile industriale
se cere uneori i volumul), nisajele folosite (pardoseli i zugrveli) ; Fiecare
ncpere se numeroteaz, de exemplu P 05, P 06...etc, adic P =parter iar 05
i 06 etc., arat numrul camerelor uurnd operaiile de recunoatere din
documentaia economic. Pe plan se trec axele zidurilor cu numere (1, 2, 3...)
n sens longitudinal i cu cifre (a, b, c.) n plan transversal, nivelele, parapetele
ferestrelor, simbolul golurilor, traseul de secionare (stabilit dup necesiti),
astfel ales nct s treac prin goluri de ferestre i ui. Dac acest traseu trece
la alte niveluri prin pri mai puin importante, planul de secionare se poate
decala. Se fac trimiteri la detaliile de construcii, prin fracii nconjurate de un
cerc, n care la numrtor se trece numrul planei al proiectului respectiv i
Fig. 78a Plan parter
188 - Desen tehnic
la numitor numrul detaliului. De asemenea, pe plan se scriu note cu referiri la
dispoziiile constructive, indicaii pentru ntocmirea pieselor economice, etc.
Pentru proiecte de transformare sau adaptare, n legenda planului se
menioneaz felul haurilor utilizate i msurile de luat pentru succesiunea
operaiilor de ordin constructiv.
Dac unele elemente importante din ncperi se a deasupra planului de
secionare, i care teoretic sunt invizibile pentru observator, ele se pot totui
reprezenta punctat (de exemplu boilere, un pod rulant, o hot de ventilaie
deasupra unei maini de gtit, plafoane decorative etc.).
Planul parterului (Fig. 78 a) reprezint partea din cldire amplasat e
direct pe teren, e nlat cu una sau mai multe trepte, care primete cota
de nivel zero la nivelul pardoselii nite a parterului corpului principal, i se
reprezint n dreptul uii de intrare, artat cu semnul urmtor:
Planul parterului mai poate reprezenta n exterior treptele scrilor
exterioare de la intrri, intrarea principal, peronul de intrare i intrrile
secundare, scara exterioar pentru etaje, porticul acoperit sau descoperit,
trotuarul din jurul cldirii, jardiniere, eventual curi de lumin, indicarea
acceselor la subsol, linia soclului etc. n interior, planul conine piesele de
intrare specice parterului, holului de intrare, accesul la scri i lifturi, piese
specice la: cldiri publice (portar, informaii etc.).
Scara este reprezentat considernd c este sec-ionat de un plan
secant la 1, 1... 1, 2 m de la nivelul pardoselii. n consecin apar numai
primele trepte de la por-
nire, linia de ntrerupere
dus la 45 i treptele
care vin de la subsolul
cldirii, secionarea scrii
considerndu-se nainte de
palierul intermediar.
n planurile etajului,
desenul scrii apare n
ntregime, cu podestele
respective, avnd liniile
de ntrerupere la 45,
pentru marcarea nivelului
planului secant al etajului;
numai scara de la ultimul
nivel, dac nu are acces la
pod, apare complet (Fig.
78b). Ca detalii speciale
ale planulului etajelor
apar podestele de sosire
Fig. 78b
Desen tehnic - 189
i plecare ale scrilor i lifturilor, prezena balcoanelor, logiilor, terasele
cu accesele exterioare, cotele de nivel ale etajelor. In rest planul etajelor
se reprezint la fel ca planul parterului fr amenajrile terenului. In unele
cazuri se prezint i planul de deasupra ultimului etaj (planul podului) cnd
poate amenajat special pentru locuit (ca mansard dac este sucient de
nalt).
Planul subsolului are toate cotele de nivel negative, ind sub nivelul
parterului, n ntregime sau numai parial pe spaiul de sub parter. In
general, acest plan cuprinde spaiile amenajate pentru depozitare (pivni)
sau pentru accesoriile instalaiilor cldirii (central termic, garaje, postul
de transformare, spltorii, atelier de ntreinere, boxe etc.) i uneori spaii
pentru locuit, cu respectarea anumitor condiii de igien i confort.
Planul acoperiului se deseneaz la scrile 1:100 sau 1:50, att pentru
acoperiurile cu pante,
ct i pentru cele n
teras. La acoperiurile
cu pante se traseaz
nti liniile perimetrale,
respectiv pictura,
(Fig.79), apoi se duc
bisectoarele unghiurilor,
care se ntlnesc dou
cte dou, determinnd
coame de pant sau
dolii. Linia care unete
punctele de intersecii
ale coamelor pe pant
formeaz coama de
creast.
Pentru intersecii de
volume diferite, reprezentarea acoperiului se bazeaz pe acelai principiu
al trasrii liniilor de intersecie la 45, rezolvarea ind n funcie de limea
volumelor, nlimea lor, sau unghiul sub care se intersecteaz.
Planul acoperiului este proiecia n plan orizontal a pantelor, cu
trasarea coamelor, a doliilor i detaliilor, xarea poziiilor courilor de
fum, ventilaiilor, rsutorilor de la closete luminatoarelor, tabacherelor,
lucarnelor, a gurilor de scurgere, jgheaburilor etc. Se contureaz punctat
zidurile exterioare ale ultimului nivel, se traseaz linia exterioar a corniei,
sau a streainii acoperiului i se coteaz pe dou direcii toate elementele,
pentru determinarea cu precizie a poziiei lor i pentru a uura realizarea lor
de ctre constructor. Panta se indic cu sgei pe care se precizeaz valoarea
n procente (de exemplu, 3%, 4, 5% etc.). Planurile acoperiurilor se coteaz
prin indicarea cotelor (dimensiunilor) generale ale conturului la pictur,
Fig. 79 Reprezentarea planului
nvelitorii - varianta cu arpant
190 - Desen tehnic
corelate cu dimensiunile ultimului nivel i cu cotele de detaliu pentru toate
elementele constructive ale acoperiului. Se ine seama c acoperiul unei
cldiri poate avea pante de mrimi diferite i c liniile de la pictur pot s nu
e la acelai nivel.
Dac acoperiul are linia picturii la acelai nivel i pantele de aceeai
mrime, proprietile geometrice eseniale pentru a efectua trasarea lor sunt
urmtoarele: liniile vrfului sunt la aceeai distan de liniile de pictur i
proiecia liniilor coamelor nclinate i a doliilor sunt bisectoarele unghiurilor
formate de liniile picturii sau de prelungirile lor.
Pentru acoperiurile cu linia picturilor la mai multe niveluri, n primul
rnd se execut trasarea punctat a planului construciei i apoi a perimetrului
versanilor.
Pe planul acoperiului de tip teras (Fig.80) este gurat planeul de beton
armat al ultimului nivel, parapetul (aticul) i izolaiile hidrofuge i termice.
Pentru a putea preciza poziia sifoanelor de scurgere interioar sau a
jgheaburilor i burlanelor pentru scurgerea exterioar, zidurile se traseaz cu
linii punctate.
Pe planul acoperiului de tip teras se deseneaz i rosturile de dilataie
i de tasare. De asemenea, pe plan se mai prevd rebordurile la dou cldiri
alturate cu niveluri diferite, punctele de strpungere a hidroizolaiei pentru
antenele de televiziune, ventilaii, paratrsnete, chepenguri de acces etc.
Fig. 80 Reprezentarea planului nvelitorii - varianta cu teras
Desen tehnic - 191
Pantele de separaie ale suprafeelor nclinate formeaz panouri n form de
triunghi; pe ele se traseaz o sgeat pe care se indic panta de scurgere a
apelor ( de exemplu 2%, 5% etc.).
Planul terasei se deseneaz, ca i la acoperiurile cu pante, la scara
ultimului nivel (1:100 sau 1:50) ; se indic toate elementele terasei, se coteaz
dimensiunile generale i pariale, determinndu-se poziia ecrui element
din plan.
I. Desenarea seciunilor
Planurile nu pot preciza n mod explicit diferite nlimi ale construciilor
proiectate. Pentru rezolvarea acestor probleme se folosesc seciunile
verticale imaginare prin volumul construciei, realizate printr-un plan secant
perpendicular pe planurile orizontale. In felul acesta se determin, la scar,
diferite nlimi caracteristice, interioare i exterioare ale construciei.
Seciunea longitudinal este planul secant paralel cu faada longitudinal,
iar seciunea transversal, considerat caracteristic pentru cldire ( de
obicei prin intrarea principal a cldirii), este planul secant paralel cu faada
lateral. Numrul seciunilor verticale depinde de complexitatea construciei.
De multe ori traseul de secionare se poate desfura dup o linie frnt,
trecnd prin elementele caracteristice ale cldirii, pentru evidenierea ct mai
multor detalii constructive, trasnd prin goluri nu prin ziduri pline. Seciunea
caracteristic este considerat cea trasversal, ntruct cuprinde majoritatea
elementelor constructive
Traseul seciunii se marcheaz n planuri prin segmente liniare mai groase
(linie-punct), cu vrful sgeilor indicative ndreptate spre planul de vedere.
Intr-o cldire se pot gura una sau alta din cele doua fee secionate, aceasta
depinznd numai de interesul reprezentat din punct de vedere constructiv, n
general ind preferat vederea de la dreapta spre stnga.
Seciunile determin dimensiunile pe vertical ale cldirii (Fig.81) i
evideniaz principalele ei elemente constructive (ziduri, planee, scri,
podete, fundaii, acoperi etc.); de asemenea, redau detaliile de nisaj
panta nvelitorii etc. Dac cldirea are mai multe etaje deservite de o scar
principal, seciunea vertical trebuie s treac n mod obligatoriu prin scar,
pentru a scoate n eviden caracteristicile casei scrii.
In seciune se arat suprapunerile zidriei de la fundaie pn la
nivelurile superioare, materialele din care sunt executate (crmizi blocuri
de zidrie etc.), felul planeelor folosite (monolite, prefabricate, din lemn
etc.), acoperiul cu pante, terasele, dac exist pod, mansard etc. In cazuri
speciale, se evideniaz rezolvarea decorativ a traseelor cu indicarea detaliilor
studiate la scri convenabile; de asemenea se evideniaz: nlimile de ziduri,
parapetele, buiandrugii, balcoanele, niele de calorifer, courile, ventilaiile,
stlpii, arcele, nlimile golurilor, glafurile, solbancurile, ferestrele cu
192 - Desen tehnic
supralumin, luminatoarele, acoperiurile cu pante diferite, precum i alte
particulariti ale construciei, concordanta detaliilor din seciuni cu cele la
scar mrit (detalii); se marcheaz curile de lumin, subsolurile, accesele,
trotuarele, scrile exterioare etc., accesoriile acoperiului (cornie, streaini,
lucarne, tabachere, jgheaburi etc.), arpante.
Metoda desenrii seciunilor este identic cu cea a planurilor, inndu-se
seama de axele principale i secundare luate din plan i urmrindu-se traseul
prilor secionate.
Dac scara permite, pe seciuni, se gureaz i prolul decoraiilor
exterioare, ancadramentele ferestrelor i uilor, frontoanelor, brurilor,
soclul etc. Desenul pornete de la cota 0, 00 care reprezint nivelul nit al
pardoselii parterului.
Fig. 81 Reprezentarea unei seciuni transversale
Fig. 82 Reprezentarea faadei principale
Desen tehnic - 193
J. Desenarea faadelor
Desenul faadelor reprezint proieciile vederilor cldirii pe un plan
vertical de proiecie. La toate cldirile se deseneaz nti fada principal, cu
indicarea intrrii principale, apoi faada posterioara i faadele laterale; dac
faadele laterale sunt asemntoare, se prezint numai una dintre ele. Faadele
redau grac aspectul exterior al viitoarei construcii. Ele reprezint imaginea
plastic i real a volumelor, cu indicarea precis a poziiilor ferestrelor,
a uilor de intrare (principale i secundare), a decoraiilor exterioare, a
nisajelor arhitecturale. Faadele se deseneaz dup ce s-au desenat planurile
tuturor nivelurilor i seciunilor cldirii. Planurile, seciunile i faadele
trebuie corelate, determinnd mpreun volumul construciei.
Pentru desenarea faadei (Fig.75) se iau din planuri dimensiunile pentru
lungimi sau limi, iar pentru nlimi, cotele sau nivelurile de seciuni. Tot
la scar se rezolv i celelalte elemente ale faadei, care se iau din planele
de detalii, pentru indicarea streainii, corniei, prolaturilor, a soclului, a
scrilor exterioare etc.
Pentru desenarea corect a faadelor, se ridic din plan axele principale i
secundare de compoziie i traveile, se determin poziia golurilor i, n prima
faz se traseaz toate elementele componente cu linii uoare de creion; apoi
se xeaz dimensiunile soclului, brurilor, prolelor etc.
Desenarea elementelor funcionale i plastice ale faadelor ncepe de la
linia de pmnt pn la coama acoperiului sau linia superioar a parapetului
terasei.
In cazul cldirilor cu volume compuse i curi interioare, se pot uni faadele
cu seciunile respective, desenul primind denumirea de seciune-faad.
La scara 1:200 sau 1:100, faadele se deseneaz ntr-o form schematic,
reprezentnd n special volumele i golurile.
La scara 1:50 se indic amnunit toate elementele din proiecia vertical
i se reprezint materialele de nisaj ale faadei (tencuiele din praf de piatr,
cu desenele respective; crmida aparent; placajele ceramice, piatra brut
sau n apareiaj, prelucrat cu bosaje, cu sculpturi; betonul aparent; brnele
din lemn etc.
Acoperiul se deseneaz n pante, n teras sau cu formele specice;
indicativ se redau: materialele nvelitorii (igla, ia, indrila etc.), forma
streainilor i a cornielor, cu prolurile de legtur, conform cu indicaiile
date la construciile grace. Pe desen se gureaz i elementele accesorii,
ca: jgheaburi, burlane, lucarne, tabachere, couri, ventilaii etc. De asemenea
se redau toate elementele constructive ale faadei: balcoane, logii, porticuri,
cerdacuri, copertine, decrouri, proluri, scri exterioare, trotuare, parapete,
jardiniere, balustrade etc.
Faadele se deseneaz cu linii subiri, reprezentarea materialului s e ct
mai sugestiv. La aceast scar se prevd cote pe vertical, pentru delimitarea
194 - Desen tehnic
diferitelor registre, pentru toate elementele ce nu pot reprezentate n planuri.
Aceste cote se scriu, pe ct posibil, pe o linie comun de referin, vertical;
de asemenea se dau note explicative pentru nisaje i se fac trimiteri pentru
gsirea detaliilor de faad n planele respective.
In proiectele de execuie se detaliaz toate elementele constructive i
de nisaj, care nu apar sucient de clar n cadru desenului efectuat la scara
1:50, 1:20 sau 1:10 sau care nu sunt tipizate. Astfel, pe traveea de faad,
pe seciunea transversal sau longitudinal, n plan i chiar pe faade, sunt
incercuite zonele care urmeaz s se detalieze i se fac trimiteri la planele
care conin detaliile respective. Detaliile se deseneaz la scara 1:5, pentru
elementele de beton sau zidrie (Fig.90), i chiar la scara 1:1, dac se detaliaz
tmplria sau alte elemente care nu pot sucient de explicite la o scar mai
mic.
Pentru un proiect de execuie, numrul detaliilor care se deseneaz nu este
limitat, depinznd de complexitatea construciei i de rezolvrile diferitelor
elemente. Aceste detalii trebuie s e suciente ca numr i grad de detaliere,
pentru a face posibil execuia.
Fig. 83 Reprezentare detalii acoperi: a) detaliu streain, varianta cu arpant;
b) detaliu corni cu jgheab, varianta la planeu-teras.
Desen tehnic - 195
K. Planuri de cofraj
Aceste planuri se ntocmesc la scara 1 : 50 iar n funcie de claritate i
complexitate, la scrile: 1 : 20 sau 1 : 100.
Planul de cofraj este desenul care reprezint muchiile interioare ale
cofrajului.
Stlpii de sub planeu se reprezint secionai (Fig. 76 a).
Planul de cofraj pentru scar este alctuit, dup poziia scrii ntre
niveluri, din unul sau dou podete i placa nclinat care constituie rampa
scrii (Fig.77a). Cotele n plan determin dimensiunile podestului, grosimea
zidului, dimensiunile golului scrii, distana dintre linia de ncepere i
terminare a plcii de pant, precum i limea acesteia.
Pe podestul de la parter i etaj i pe podestele intermediare, se scriu cotele
de nivel relative (cotele de nivel la faa nit a plcii).
Pe plan se specic marca betonului i, deoarece acesta cuprinde i
planul de armare, se indic i tipul de oel folosit.
Fig. 84 Copertin din beton armat: a) plan cofraj
196 - Desen tehnic
Bibliograe:
1. Culegere de standarde de desen tehnic-autori: E. Diaconescu i
Al. Constantinescu;
2. Desen de construcii i instalaii-autori: Veronica Florea,
Delia Prundeanu i Radu Mrgineanu;
3. Cartea zidarului;
4. Cartea dulgherului autor: C. Rosoga, I. Davidescu
Matematic aplicat - 1
N MESERIA DE
MATEMATIC APLICAT
2 - Matematic aplicat
CAPITOLUL I
1. OPERAII CU NUMERE NTREGI. ADUNAREA I SCDEREA
ntlnim numere naturale atunci cnd numrm obiecte din jurul nostru, de
asemenea, le mai ntlnim n unele probleme de msurare.
Scznd pe 3 din 2, ca rezultat nu obinem un numr natural. Pentru a putea
scdea orice numr natural din orice alt numr, a trebuit s extindem ideea de
numr, introducnd i numere negative; ca urmare, cu numerele ntregi se
efectueaz adunri, scderi, nmuliri i mpriri.
Numerele ntregi se folosesc i n unele msurri, ca de exemplu n msurarea
temperaturilor (pe scara Celsius).
Amintim notaiile:
N = 0, 1, 2, 3, ... `, pentru mulimea numerelor naturale;
N
*
= 1, 2, 3, 4... `, pentru mulimea numerelor naturale nenule (fr numrul
0);
Z = 0, 1, 2, 3, 4... `, sau ...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... `, pentru
mulimea numerelor ntregi. De asemenea, Z
*
= Z - 0`.
Adunarea numerelor ntregi este:
Comutativ, adic a + b = b + a, oricare ar numerele (ntregi) a i b;
Asociativ, adic (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar numerele (ntregi) a,
b, i c.
Din aceste proprieti rezult c n calcule putem efectua adunrile indiferent
n ce ordine. De exemplu, putem calcula:
55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176
Numrul 0 este element neutru pentru operaia de adunare. Orice numr ntreg
are un opus, notat a, care este i el numr ntreg. Din aceste proprieti
rezult c scderea numrului ntreg b din numrul ntreg a poate nlocuit
prin adunarea lui a cu opusul lui b:
a - b = a + (-b)
Reamintim c putem desina o parantez n faa creia se a semnul -,
schimbnd semnele tuturor termenilor ce se a n parantez.
Folosind proprietile adunrii, putem calcula:
-5 3 + 2 8 = (-5 -3 -8) + 2 = -16 + 2 = -14,
5 1 + 2 4 = 5 + (-1 -4) + 2 = 5 5 + 2 = 2,
(+8) (+6) (-2) + (+4) (+4) = 8 6 + 2 + 4 4 = 2 + 2 + 0 = 4,
(+18) (+36) (-12) + (+24) (+14) = 18 36 + 12 +24 14 =
(18 + 12) (36 + 14) + 24 = 30 50 +24 = 54 50 = 4,
(8 3 10) (-3 + 8 12) = 8 3 10 + 3 8 +12 =
= (8 8) + (3 3 ) + (12 10) = 2
EXERCIII
1) Scriei patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3,
cifra unitilor 2 i care s e ct mai mici posibile.
2) A) Un numr este cu 288 mai mare dect 1.831. Care este numrul?
B) Alt numr este cu 4.865 mai mare dect 511. Care este numrul?
3) A) Un numr este cu 1.221 mai mic dect 592. Care este acest numr?
B) Alt numr este cu 855 mai mic dect 15.258. Aai acest numr.
4) Efectuai adunrile:
a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011;
e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001.
5) Efectuai scderile:
a. 742 122; b. 3 271 3 070; c. 142 140; d. 3 030 971;
e. 10 001 999; f. 172 431 72 453.
6) Aranjai n ordine cresctoare numerele:
-12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +9
7) Efectuai calculele:
a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) (+4); d) (-4) (-9); e. (+7) (+9)
f. (-11) (+13); g. (-8) (-17); h) (+9) (+15); i) (-55) + (+14);
j) (+4) + (+10) (-12) (+27); k) (+36) (-12) (+27);
l) (+14) (-24) (+14) (-27) + (-36) + (+23); m) (5 4 10) (-4 + 5 13);
n) (+14) (+24) + (-48) (+14) (-27) + (-34);
o) (-12) (+14) (-9) (+16) (-8) (+11).
8) Stabilii dac este adevrat sau nu:
a. (+10) + (-9) < (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) < (-1) + (+21);
c. (+18) + (+5) > (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) < (-2) + (+3);
e) (+18) (+15) > (+18) (+5).
9) n dou vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s turnm uleiul
n alte dou vase, unul avnd volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie
s aib celalalt vas?
10) Urmtoarele zece adunri trebuie efectuate n cel mult 5 minute:
2. NMULIREA I MPRIREA NUMERELOR NTREGI
Reamintim c nmulirea numerelor ntregi se efectueaz innd seam de
urmtoarea regul:
Valoarea absolut a produsului a dou numere este egal cu produsul
valorilor absolute ale factorilor. Semnul produsului este +, cnd cei doi
factori au acelai semn, i este -, cnd cei doi factori au semne diferite.
Regula semnelor este deci:
(+) x (+) = +; (-) x (-) = +; (-) x (+) = -; (+) x (-) = -.
nmulirea numerelor ntregi este:
Comutativ, adic a x b = b x a, oricare ar numerele (ntregi) a i b;
Asociativ, adic (a x b) x c = a x (b x c), oricare ar numerele a, b i c;
Distributiv fa de adunare, adic a x (b + c) = a x b + a x c, oricare ar
numerele a, b i c.
Numrul 1 este element neutru pentru operaia de nmulire.
Folosind distributivitatea, atunci cand avem de efectuat un calcul de forma
a x b + a x c (adic dou nmuliri i o adunare), preferm s-l efectum sub
forma a x (b + c), scond factor comun.
Folosind proprietile nmulirii, s calculm:
(+2) x (+7) x (+5) = (+2) x (+5) x (+7) = (+10) x (+7) = 70,
(-4) x (+12) x (+25) = (-4) x (+25) x (+12) = (-100) x (+12) = -1 200
(-2) x (-7) x (+5) = (-2) x (+5) x (-7) = (-10) x (-7) = + 70
Exerciiu rezolvat. Calculai: a) 152 x 38 + 152 x 12; b) 55 x 48 + 45 x 18;
c) 81 x 12 + 43 x 81 + 81 x 5
Rezolvare. a) Ar trebui s efectum cele dou nmuliri, apoi adunarea.
Obinem rezultatul mai repede, dac observm c putem scoate factor comun
pe 152. Deci 152 x 38 + 152 x 12 = 152 x (38 + 12) = 152 x 50 = 7 600.
7+ 5+ 88+ 36+ 312+ 3 411+ 522+ 85+ 9 014+ 3 211 856+
6 9 34 13 878 1 827 1 416 2 413 12 803 1 837 011
9 6 41 75 161 2 303 38 326 45 320 4 022 485
4 7 70 42 451 6 041 817 4 041
b) La fel ca mai nainte, putem scoate factor comun pe 481. Obinem:
55 x 48 + 45 x 48 = (55 + 45) x 48 = 100 x 48 = 100 x 48 = 4 800
c) Scond factor comun pe 81, obinem 81 x (12 + 43 + 5) = 81 x 60 = 4 860
Dac a i b sunt dou numere ntregi, astfel nct b 0, ctul dintre a i b,
notat prin a : b, este acel numr ntreg c, n cazul n care el exist, pentru care
a = b x c.
Se scrie c = a : b.
De exemplu, (-30) : (+6) = -5, deoarece (-6) x (-5) = -30. La fel, (+15) : (+5)
= +8, (-20) : (-4) = +5, (+24) : (-4) = -6.
Observm c regula semnelor este, pentru mprire, aceeai ca i pentru
nmulire.
Problem rezolvat. Un metru ptrat de linoleum cost 1 300 lei. Ct cost
linoleumul necesar pentru acoperirea podelei unei camere cu lungimea de 4
m i limea de 3 m?
Rezolvare. Am nti aria podelei: 4 x 3 = 12 (metri ptri). Dac 1 mp de
linoleum cost 1300 lei, atunci 12 mp de linoleum cost de 12 ori mai mult,
adic 12 x 1 300 (lei). Efectund nmulirea, obinem costul linoleumului =
15 600 lei.
EXERCIII
1) a) Un numr este de 23 ori mai mare dect 17. Care este numrul? Alt
numr este de 28 ori mai mare dect 381. Care este numrul? c) Ionic
merge spre coal cu viteza de 4 km/h. Pe lnga el trece un automobil
ce are viteza de 12 ori mai mare dect viteza lui Ionic. Aai viteza
automobilului.
2) a) Un metru ptrat de covor cost 2 300 lei. Ct cost un covor
dreptunghiular cu lungimea de 3 m i limea de 2 mp? b) Un dreptunghi
are nalimea de 8 cm, iar baza de 3 ori mai mare dect nlimea. Ct
este aria sa?
3) Calculai, scond mai nti factor comun: a) 86 x 21 + 86 x 19; b) 34 x
14 + 34 x 15 + 34 x 16; c) 22 x 13 + 75 x 22 + 22 x 12; d) 48 x 106 +
106 x 21.
4) Calculai ct mai repede posibil: a) 88 x 15 88 x 3;
b) 69 x 46 36 x 69; c) 504 x 33 404 x 33; d) 1 050 x 48 48 x 950.
5) Efectuai nmulirile: a) (-5) x (+5); b) (-4) x (-6); c) (+24) x (-30); d)
(-1) x (-15) x (-12) e) (-3) x (-7) x (-6); f ) (-2) x (-3); g) (-2) x (-3) x
(-4); h) (-2) x (-3) x (-4) x (-5); i) (-3) x (-3) x (-4) x (-5); j) (-2) x (-4) x
(-6) x (-8).
6) Calculai:
7) a) 3 + (-5)
2
; b) 2
3
5; c) (+80) (+7) + (-8) + (+7) + (-80) (+4); d) (+2
9 10 + 1) + (-3 + 10 1); e) (-8) (+3) + (-10) (-8) (+8) (-8);
f) (2
0
+ 2
2
) x |2
4
2
3
x (2
2
2)|;
8) a) 5 + (-3); b) 2 x 3
2
4
2
; c) (+19) (+9) + (-7) + (+9) + (-19) (+3); d)
(3 7 11 +5) + (-1 + 12 6); e) (-7) (-4) + (-9) + (-7) (+5) + (-7);
9) Scriei mulimea divizorilor ntregi ai numerelor:
a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8 a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -10
10) Determinai elementele urmtoarelor mulimi:
A = x e N , x divide pe -12`
B = x e Z , x divide pe 8`
C = x e N , -13 divizibil cu x`
D = x e Z , 6 divizibil cu x`
3. ADUNAREA I SCDEREA NUMERELOR RAIONALE
Atunci cnd lum pri dintr-un ntreg sau cnd msurm segmente,
suprafee, volume, numere care nu sunt neaprat ntregi. De fapt, a fost
nevoie s e aduse numerele raionale, mulimea acestor numere se noteaz,
de obicei cu litera Q.
Orice numr raional poate reprezentat printr-un punct pe axa numerelor.
El poate scris ca fracie , n care numratorul m este un numr ntreg, iar
numitorul n un numr natural, diferit de 0.
Numerele raionale negative pot scrise n forma -

, unde m i n sunt
numere naturale (iar n 0). De exemplu, numrul raional poate scris
- sau - . Numerele raionale pot scrise n forma + , sau , unde m
i n sunt numerele naturale (iar n 0). Avem
Numerele m i n pot alese prime ntre ele, n care caz fracia se numete
ireductibil.
Numerele raionale pot scrise i zecimal, dac avem n vedere ca = m : n.
Exemple: n loc de se mai scrie i 0,1; n loc de se scrie 0,4, iar n loc de - se
scrie i -0,75.
Dac ncercm s scriem zecimal pe , obinem 0,6666...; se mai scrie i 0, (6),
trecnd perioada ntre paranteze. La fel, = 5,34444... = 5,3(4).
5
3
m
n
m
n
m
n
m
n
= = =
m
n
2m
2n
3m
3n
4m
4n
5
3
10
-6
481
90
10
6
5
3
n general, dac scriem zecimal un numr raional, atunci n dreapta virgulei
apare un numr nit de cifre 0, urmate eventual de o perioad.
S ne reamintim c numrul raional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie
n form de fracie , iar 0,(12) se scrie n form de fracie sau (dup
simplicarea cu 3).
Numrul raional 3,(52) se transform n fracie n felul urmtor:
3,(52) = =
Numrul raional 3,5(2) se transform n fracie n felul urmtor:
3,5(2) = =
Adunarea i scderea numerelor raionale scrise zecimal se fac dup regulile
obinuite, innd ns seama de virgul. De exemplu:
11,4 + 11,4 -
3,25 3,25
14,65 8,15
EXERCIII
1) Sunt prime ntre ele numerele:
a) 6 i 15; b) 88 i 123; c) 99 i 123; d) 36 i 35; e) 41 i 141?
Justicai rspunsul.
2) a) Simplicai cu 3 fraciile: ; ; ;
b) Simplicai cu 9 fraciile: ; ; ;

Simplicai cu 6 fraciile: ; ; ;
3) Simplicai fraciile (obinnd fracii ireductibile):
a) ;b) ;c) ;d) ;e) ;f) ;g) ;h) ;i) ; j) ;
k) ; l) ; m) ; n) .
4) Comparai ntre ele (aducndu-le la acelai numitor) fraciile:
a) i ; b) i ; c) i ; d) i ; e) i
5) Scriei n form de fracie numerele raionale:
a) 4 ; b) 13 ; c) 7 ; d) 5 ; e) 3 ; f) 2 ; g) 4 ; h) -1 ; i) -6 ; j) -4 .
7
9
12
99
352-3
99
352-35
90
349
99
317
90
6
3
9
6
15
9
23
21
18
27
27
36
72
63
45
27
18
12
18
24
60
90
42
54
3
6
20
50
44
33
12
9
24
4
96
144
105
90
150
510
81
120
16
64
166
664
1666
6664
16666
66664
166666
666664
2
3
4
5
1
2
11
14
1
3
1
6
1
7
7
9
1
3
5
9
1
4
7
15
25
8
72
27
59
60
13
21
2
5
28
9
88
29
59
61
4. NMULIREA I MPRIREA NUMERELOR NATURALE
Dac numerele raionale sunt scrise n form de fracie, produsul lor se
obine nmulind numrtorii ntre ei i numitorii ntre ei:

Dac numerele raionale sunt scrise zecimal, produsul lor se obine dup
regulile obinuite, innd seam de virgule. De exemplu: 31,2 x 0,24 = 7,488.
Regula semnelor rmne valabil. Aadar,
(+) x (+) = (-) x (-) = +;
(+) x (-) = (-) x (+) = -;
nmulirea numerelor raionale este comutativ, asociativ i distributiv
fa de adunare.
Orice numr raional a 0 are un invers, notat . nmulind numrul a cu
inversul su, obinem ca rezultat 1:
a x

= 1
De exemplu, inversul lui 2 este

= 0,5 iar inversul lui este . n
general, dac a = , atunci = .
mprirea numrului raional a cu numrul raional b ( 0) se denete ca
ind nmulirea lui a cu inversul lui b:
a : b = a x
Dac numerele sunt scrise n form de fracie, mprirea se face
nmulind dempritul cu inversul mpritorului sau, altfel spus, nmulind
cu fracia rsturnat. Dac numerele sunt scrise zecimal, mprirea se face
dup regulile obinuite.
EXERCIII
1) Efectuai nmulirile:
=
m
n
p
q
mxp
nxq
1
a
1
a
1
b
1
a
m
n
2
3
3
4
x ; a)
5
3
9
10
x ; b)
4
3
5
2
x ; c)
n
m
1
2
2
3
3
2
x d)
1
2
(-
(
2
3
(-
(
; x f)
10
7
3
4
(-
(
; x e)
2
3
(-
(
5
6
(+
(
;
5. EXTRAGEREA RDCINII PTRATE DIN NUMERE
RAIONALE POZITIVE. APROXIMRI
n general, vom spune c numrul raional p este ptrat perfect, dac exist un
numr raional a astfel nct p = a
2
.
Regula semnelor ne arat c ptratele perfecte nu pot s e numere negative.
Dac p este un numr raional ptrat perfect, atunci putem scrie p = a
2
cu a numr pozitiv. Acest numr pozitiv a (i numai acesta) va numit
rdcin ptrat a lui p i va notat astfel: .
Aadar, 8 este rdcina ptrat a lui 64, dar -8 nu este rdcin ptrat a lui
64; = 8. Numrul este rdcina ptrat a lui , dar - nu este rdcina
ptrat a lui .
Numrul 1,4 este rdcina ptrat a lui
Deoarece 0
2
= 0, vom considera c 0 este ptrat perfect i ca = 0.
Orice ptrat perfect este pozitiv sau 0. ns nu orice numr raional pozitiv
este ptrat perfect.
Metod de extragere a rdcinii ptrate:
Exemplu pentru numrul 1024 i numrul 752,4049:
3
4
3
4
9
16
Obinem ca rezultat 27,43. Aadar 752,4049 este ptrat perfect i
EXERCIII
1) Completai tabelele:
a)
b)
c)
2) Care este rdcina ptrat a numrului?
3) Care din propoziiile ce urmeaz sunt adevrate?
4) Aai rdcina ptrat a urmtoarelor numere:
a) 50,41; b) 68,89; c) 31,36; d) 69,8896; e) 6988,96; f) 0,3136
5) Aai primele patru cifre ale fraciei zecimale ce reprezint pe:
LUCRARE PENTRU VERIFICAREA CUNOTINELOR
Calculai:
CAPITOLUL 2
RAPORT, PROCENT
Fie a i b numere raionale pozitive, b 0. Raportul lor este , iar k =
este valoarea raportului .
Observaii:
- a i b sunt termenii raportului;
- dac a i b sunt mrimi exprimate cu aceei unitate de msur, atunci
raportul mrimilor este raportul numerelor care exprim cele dou msuri.
Exemplu:
De cte ori este mai mic limea unui dreptunghi fa de lungimea
acestuia dac L = 12 cm i l = 6 cm.
Avem , deci limea este de dou ori mai mic dect
lungimea.
- dac termenii raportului sunt dou msuri diferite, exemplu distan i
timp atunci raportul lor este o marime nou, viteza.
Exemplu:
Trenul accelerat 1651 a parcurs distana de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza
trenului?
Raportul de forma (p e Q, p 0) se numete raport procentual.
p se citete p la sut sau p procente i nseamn .
Exerciii:
1. Lungimea unui dreptunghi este de 10m i limea de 2 m. Completai:
a. Raportul dintre lungimea i limea dreptunghiului este .................;
acest raport arat c lungimea este de ................ ori mai mare dect
limea sau c laimea dreptunghiului este de .............. ori mai mic
dect lungimea.
a
b
a
b
p
100
p
100
b. Raportul dintre limea i lungimea dreptunghiului este..............; acest
raport arat c limea este .............. din lungime.
2. Lungimea unui teren n form de dreptunghi este de 20 km i limea 8 hm.
a. Care este raportul dintre lungimea L i limea l a terenului? Ce
reprezint acest raport?
b. Care este raportul dintre limea l i lungimea L a dreptunghiului? Ce
reprezint acest raport?
3. tiind c
4. Pentru 4 kg de mere se pltesc 76 lei. Ce reprezint raportul ?
5. Numrul a este de 5 ori mai mic dect numrul b i

din numrul c.
Calculai:
a. Raportul dintre a i b;
b. Raportul dintre a i c;
c. Raportul dintre 5 i

;
d. Raportul dintre c i b;
e. De cte ori este mai mare c dect b;
f. Ct la sut din b este c.
1
7
1
7
76
4
CAPITOLUL 3
UNITI DE MSUR
A. Uniti de msur pentru lungimi, transformri:
Pentru a transforma o unitate de masur n alta, utilizm urmtoarea schem:
- unitile mari se transform n uniti mici prin nmultire cu 10
2n
;
- unitile mici se transform n uniti mari prin mprire cu 10
2n
,
n ind numrul de segmente dintre cele dou uniti;
Lungimile se masoar cu diverse instrumente de msurat lungimi: rigla
gradat (folosit n proiectri i de colari), metrul obinuit (folosit n special
la msurarea pnzei), metrul tmplarului, metrul de croitorie, ruleta, lanul,
ublerul, micrometrul etc.
Orict de bun ar un instrument folosit, el masoar cu o anumit eroare.
De aceea orice msurare presupune o aproximare.
B. Uniti de masur pentru suprafee, transformri:
Alte uniti de masur pentru suprafee sunt hectarul (ha) i arul (ar):
1 ha = 100
2
m
2
; 1 ar = 10
2
m
2
;
1 ha = 1 hm
2
; 1 ar = 1 dam
2
.
Pentru a transforma o unitate de msur n alta, utilizm urmtoarea schem:
- unitile mari se transform n uniti mici prin nmulire cu 10
2n
;
2n
(n este numrul de segmente dintre cele dou uniti).
1 km 1 hm 1 dam 1m 1 dm 1 cm 1mm
1000 m 100 m 10 m 1 m 0,1 m 0,01 m 0,001 m
1 km
2
1 hm
2
1 dam
2
1 m
2
1 dm
2
1 cm
2
1 mm
2
1000
2
m
2
100
2
m
2
10
2
m
2
1
m
2
m
2
m
2
m
2
km hm dam m dm cm mm
km
2
hm
2
dam
2
m
2
dm
2
cm
2
mm
2
C. Uniti de msur pentru volum, transformri:
Multiplii metrului cub se utilizeaz foarte rar n viaa practic.
Pentru a transforma o unitate de msur n alta, utilizm urmtoarea
schem:
- unitile mari se transform n uniti mici prin nmulire cu 10
3n
;
3n
(n
este numrul de segmente dintre cele dou uniti).
Exerciii:
1. Transformai in kilometri:
a. 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm;
b. 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;
c. 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.
2. Un dreptunghi are limea de 23 cm. S se calculeze lungimea sa tiind
c dac aceasta se mrete de dou ori, iar limea se mrete cu 2 atunci aria
dreptunghiului se mrete cu 1215 m
2
.
3. Pentru un pavaj se folosesc plci de mozaic cu suprafaa de 120 cm
2
,
aezate n rnduri a cte 12 plci ecare. Aai aria suprafeei pavate.
4. Transformai n mm
3
: 40 cm
3
; 7 m
3
; 0,0000933 hm
3
; 80 dm
3
; 0,0000000023
km
3
; 0,42 dam
3
.
5. Transformai n m
3
: 18 km
3
; 0,000415 dam
3
; 1 476 000 mm
3
; 0,005 km
3
;
3250 dm
3
; 4500 cm
3
.
1 km
3
1 hm
3
1 dam
3
1 m
3
1 dm
3
1 cm
3
1 mm
3
1000
3
m
3
100
3
m
3
10
3
m
3
1
m
3
m
3
m
3
m
3
km
3
hm
3
dam
3
m
3
dm
3
cm
3
mm
3
6. Calculai volumul unui cub cu latura de 8 cm.
7. O cutie cu medicamente este un paralelipiped dreptunghic ce are L = 4
cm, l = 2 cm i h = 1 cm. Cte cutii sunt necesare pentru a umple un bacs cu
lungimea de 96 cm, limea de 20 cm i nlimea de 25 cm.
8. S-au transportat 3 m
3
de pmnt cu o rab n care ncap 60 000 cm
3
. Cte
transporturi au fost efectuate?
9. a. Care este volumul unui cub cu muchia de 2 cm?
b. Care este volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 6 cm,
8 cm i 9 cm?
CAPITOLUL 4
GEOMETRIE PLAN
UNGHIURI
Deniie: Se numete unghi gura geometric format din dou semidrepte
care au aceeai origine.
O = vrful unghiului
|OA i |OB = laturile unghiului
drept ascuit
m (< O) = 90
o
m (< A) < 90
o
obtuz ascuit
m (< B) > 90
o
m (< C) = 180
o
Dou unghiuri cu msurile egale se numesc unghiuri congruente.
Notaie: congruent
m (< O) = m (< O
I
); < AOB < A
I
O
I
B
I
Unghiuri complementare sunt dou unghiuri cu suma msurilor lor
egala cu 90
o
.
Unghiuri suplementare sunt dou unghiuri cu suma msurilor egal cu
180
o
.
Dou unghiuri care au acelai complement, sau acelai suplement, sunt
congruente.
Deniie: Se numete bisectoare a unui unghi propriu o semidreapt cu
originea n vrful unghiului, situat n interiorul unghiului, astfel nct cele
dou unghiuri formate de ea cu laturile unghiului iniial s e congruente.
< AOB < BOC < A
I
O
I
C
I
< B
I
O
I
C
I
|OC = bisectoare |O
I
C
I
= bisectoare
Unghiurile formate n jurul unui punct au ca sum a msurilor lor 360
o
,
m (< AOB) + m (< BOC) + m (< COD) + m (< DOE) + m (< EOA) = 360
o
.

Unghiuri opuse la vrf sunt dou unghiuri care au acelai vrf i laturile
unuia sunt n prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente.
< AOB < A
I
O
I
B
I
opuse la vrf.
Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt dou drepte congruente care
prin intersecia lor formeaz un unghi drept ( patru unghiuri drepte).
a b, < (a, b) = 90
o
Distana de la un punct la o dreapt este perpendiculara dus din acel punct
pe dreapt.
A a
AB a
|AB| = d (A, a) este distana de la punctul A la dreapta a.
Mediatoarea unui segment este dreapta perpendicular pe segment n
mijlocul segmentului.
Unghiuri adiacente sunt dou unghiuri proprii care au vrful comun, o
latur comun, iar celelalte dou laturi sunt situate de o parte i de alta a
dreptei care conine latura comun.
TRIUNGHIUL
Deniie: Triunghiul este gura geometric format dintr-o reuniune a
trei segmente determinate de trei puncte necoliniare.
Elemente:
- 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a i, respectiv b i 3 unghiuri: <A, <B, <C
Clasicare:
1) dup laturi
a. echilateral, are toate laturile congruente
b. isoscel, are dou laturi congruente
c. scalar sau oarecare
2) dup unghiuri
a. ascuitunghic, are toate unghiurile ascuite
b. dreptunghic, are un unghi drept
c. obtuzunghic, are un unghi obtuz
Laturile triunghiului dreptunghic se numesc: catete, laturile care formeaz
unghiul drept; ipotenuz, latura opus unghiului drept.
Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau
AB+BC+CA.
Linii importante n triunghi
1) Mediana este segmentul care unete vrful unui unghi al triunghiului cu
mijlocul laturii opuse.
Notaie:
AA
I
= m
a
; BB
I
= m
b
;

CC
I
= m
c
Medianele sunt concurente, iar punctul de intersecie se numete centrul de
greutate al triunghiului, notat de obicei cu G, i are proprietatea c se a la
2/3 fa de vrf i 1/3 fa de baz.
2) Bisectoarea interioar este bisectoarea unui unghi dintr-un triunghi.
Cele trei bisectoare se interesecteaz ntr-un punct notat de obicei cu I, care
este centrul cercului nscris n triunghi (tangent la laturile triunghiului). Orice
punct al bisectoarei este egal deprtat de laturile unghiului respectiv.
3) nlimea este perpendiculara dus din vrful unui unghi pe latura
opus; e notat de obicei cu h (h
a
, h
b
, h
c
, corespunztor cu latura pe care este
dus).
|AA
I
|; |BB
I
|; |CC
I
| nlimi
AA
I
BC; BB
I
AC; CC
I
AB
AA
I
=h
a
; BB
I
= h
b
; CC
I
= h
c
Punctul de intersecie al nlimilor se numete ortocentru i e notat de
obicei cu H.
n triunghiul dreptunghic ortocentrul este n vrful drept al triunghiului.
n triunghiul obtuzunghic ortocentrul este n exteriorul triunghiului.
n triunghiul ascuitunghic ortocentrul este n interiorul triunghiului.
4) Mediatoarea este perpendiculara construit pe latura unui triunghi,
n mijlocul laturii. Scriem c xy este mediatoarea corespunztoare laturii
(BC) astfel:
A
I
e |BC| i |BA
I
| |AC| i xyBC i A
I
e xy.
Punctul de intersecie al mediatoarelor este centrul cercului circumscris
triunghiului.
Mediatoarea i bisectoarea sunt guri geometrice formate din puncte care au
toate o aceeai proprietate.
O gur geometric care conine toate
punctele din plan (sau spaiu) avnd
o aceeai proprietate, este un loc
geometric. (bisectoarea, mediatoarea,
cercul, sfera, ...)
CONGRUENA TRIUNGHIURILOR OARECARE
Deniie: Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile (omoloage)
congruente dou cte dou i unghiurile (scrise n ordinea dat)
corespunztoare congruente.
Deci: AABC AA
I
B
I
C
I
dac: |AB| |A
I
B
I
|; |BC| |B
I
C
I
|; |CA| |C
I
A
I
| i
<A < A
I
; <B < B
I
; <C < C
I
.
Cazurile de congruen:
Cazul 1. Dou triunghiuri sunt congruente dac au cte dou laturi i
unghiul cuprins ntre ele respectiv congruente.
Cazul 2. Dou triunghiuri sunt congruente dac au cte o latur
i unghiurile alturate ei respectiv congruente.
Cazul 3. Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile respectiv
congruente.
Se obinuiete a se rezuma (i nota) astfel:
Cazul 1: LUL (latur, unghi, latur)
Cazul 2: ULU (unghi, latur, unghi)
Cazul 3: LLL (latur, latur, latur)
Dac triunghiurile sunt dreptunghice, atunci cazurile de congruen au
urmtoarea formulare:
Cazul 1: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au
catetele respectiv congruente.
Cazul 2: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au cte o
catet i cte unul dintre unghiurile ascuite congruente.
Cazul 1
1
: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au
ipotenuzele congruente i cte unul dintre unghiurile ascuite
congruente.
Cazul 2
1
: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au
ipotenuzele i cte o catet respectiv congruente.
DREPTE PARALELE
Deniie: Dou drepte distincte, a i b, coninute n acelai plan, care nu
au nici un punct comun, se numesc drepte paralele. Deci a b = C
Axioma paralelelor sau Axioma lui Euclid
Printr-un punct dat, exterior unei drepte date, exist o singur paralel la
dreapta dat.
Unghiurile formate de dou drepte paralele cu o secant (sau transversal).
Perechile:
1 i 5
2 i 6 sunt unghiuri
4 i 8 corespondente congruente
3 i 7
4 i 6 unghiuri alterne
3 i 5 interne congruente
1 i 7 unghiuri alterne externe congruente
2 i 8
3 i 6 unghiuri interne i de aceeai parte a secantei suplementare
4 i 5
1 i 8 unghiuri externe i de aceeai parte a secantei suplementare
2 i 7
Teorem: Dou unghiuri cu laturile respectiv paralele (sau respectiv
perpendiculare) sunt congruente dac sunt ambele ascuite sau ambele obtuze
i sunt suplementare dac unul este ascuit iar cellalt obtuz.
Teorem: Suma msurilor unghiurilor unui triunghi este 180
o
.
m(<A) + m(<B) + m(<C) = 180
o
Consecine:
1. ntr-un triunghi echilateral msura ecrui unghi este de 60
o
.
2. ntr-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuite sunt complementare.
n triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuite au msura de 45
o
.
3. Un triunghi isoscel cu msura unui unghi de 60
o
este triunghi echilateral
4. ntr-un triunghi dreptunghic cu msura unui unghi de 30
o
, cateta ce
se opune acestui unghi are lungimea egal cu jumtate din lungimea
ipotenuzei.
Deniie: Unghiul care este adiacent i suplementar cu un unghi al unui
triunghi se numete unghi exterior unui triunghi.
<ACD este unghi exterior
triunghiului. Msura unghiului
exterior al unui triunghi este egal cu
suma msurilor celor dou unghiuri
neadiacente cu el.
m(<ACD) = m(<A) + m(<B)
Deniie: Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se numete
bisectoare exterioar a triunghiului.
|BE = bisectoarea interioar
<ABE <EBC
|BF = bisectoarea exterioar:
<CBF <FBD
Proprietate: Bisectoarea interioar i cea exterioar a unui unghi al unui
triunghi sunt perpendiculare, deci: BEBF.
Deniie: Se numete linie mijlocie n triunghi segmentul care unete
mijloacele a dou laturi.
Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia
latur i are ca lungime jumtate din lungimea acesteia.
PATRULATERUL
Deniie: Patrulaterul este gura geometric care ndeplinete condiiile:
a) oricare trei puncte sunt necoliniare;
b) oricare dou dintre segmente n-au nici un punct interior comun.
Este, deci, gura geometric format din reuniunea a patru segmente
determinate de patru puncte necoliniare (din acelai plan) considerate n
ordinea scris.
Clasicare:
1. convex
2. concav
Segmentul care unete dou vrfuri opuse se numete diagonal.
|BD| i |AC| = diagonale
Suma msurilor unghiurilor unui patrulater convex este 360
o
.
Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele.
Proprieti:
1. Laturile opuse sunt congruente: |AB| |DC|; |BC| |AD|
2. Unghiurile opuse sunt congruente: <A <C; <B <D
3. Diagonalele se intersecteaz una pe alta n prti congruente:

4. Unghiurile alturate aceleiai laturi sunt suplementare:
m(<B) + m(<C) = m(<A) + m(<B) = ... = 180
o
(sau unghiurile consecutive sunt suplementare).
Paralelograme particulare: Deniii i proprieti
1. Dreptunghiul este un paralelogram care un unghi drept (toate
unghiurile drepte).
Proprieti. Are proprietile
paralelogramului (4)
5. Diagonalele sunt
congruente: (AC) (BD)
6. Mediatoarelor laturilor
sunt axe de simetrie ale
dreptunghiului
2. Rombul este paralelogramul care are dou laturi consecutive congruente
(toate laturile sale sunt congruente).
Proprieti. Are cele patru proprieti
ale paralelogramului.
5. Diagonalele sunt perpendiculare
(AC BD) i sunt bisectoarele
unghiurilor lui.
6. Diagonalele sunt axe de simetrie.
3. Ptratul este un dreptunghi care are dou laturi consecutive congruente
(toate laturile sale sunt congruente).
Proprieti. Are cele 6 proprieti ale dreptunghiului i:
7. Are diagonalele perpendiculare i congruente: AC BD i (AC) (BD).
8. Diagonalele sunt i bisectoarele unghiurilor respective.
9. Ptratul are patru axe de simetrie: diagonalele i mediatoarele laturilor lui.
4. Trapezul este un patrulater care are dou laturi paralele i celelalte dou
laturi neparalele.
Trapezul cu laturile neparalele congruente se numete trapez isoscel

AD // BC; AD < BC; AD = baza mic
BC = baza mare
nlimea este distana dintre cele dou
baze:
AE BC; AE AD
|AE| = nlime deci este perpendiculara
comun celor dou baze.
Proprieti:
1. Unghiurile alturate unei baze sunt congruente: <A <B; <D <C.
2. Diagonalele sunt congruente: |AC| |BD|; DE AB
Trapezul cu un unghi drept se numete trapez dreptunghic.
Linia mijlocie n trapez este segmentul care unete mijloacele laturilor
neparalele
MN linie mijlocie i este paralel cu bazele MN // AB // DC

Linia mijlocie n trapez este egal cu semisuma bazelor.
CERCUL
Deniie: Cercul este locul geometric al punctelor din plan egal
departate de un punct x (numit centrul cercului).
Notaie: C(O;R) cerc de centru O i raz R.
Linii n cerc
1. Raza este segmentul care unete orice punct
al cercului cu centrul cercului.
Dac: A; B; C; D; E e C(O;R) atunci OA; OB
... sunt raze.
Raza se noteaz cu R sau r.
2. Coarda este segmentul care unete dou
puncte de pe cerc: |BC| = coarda.
3. Diametrul este coarda ce trece prin centrul
cercului (DE/coarda; O (DE); |DE| = 2R)
4. Arcul de cerc este o portiune de cerc mrginit de dou puncte. BC =
arcul BC.

Unghiuri n cerc

1. Unghi la centru este unghiul cu vrful n
centrul cercului i laturile raze.
<AOB = unghi la centru
m(<AOB) = m(AB) (deci se msoar prin
msura arcului cuprins ntre laturi)
2. Unghi nscris n cerc este unghiul cu vrful
pe cerc i laturile coarde.
<BAC nscris n cerc;

Unghiul nscris n cerc are ca msur
jumtatea msurii arcului cuprins ntre laturi.
Un unghi drept (de 90
o
) subntinde un
diametru: AMNP dreptunghic.
m (<NMP) = 90
o
; NP = 2R
Poligoane regulate nscrise in cerc
Dup numrul laturilor, poligoanele sunt:
1. triunghiul, cu 3 laturi
2. patrulaterul, cu 4 laturi
3. pentagonul, cu 5 laturi
4. hexagonul, cu 6 laturi
5. decagonul, cu 10 laturi, .a.
3. Unghiul format de o coard i tangenta
ntr-o extremitate a ei (tangenta ind o
dreapt care are un singur punct comun
cu cercul):
Deci <BAC are ca msur jumtatea
msurii arcului subntins de coard.
4. Unghiul interior este unghiul format
de dou secante care se intersecteaz n
interiorul cercului.

Deci unghiul interior se msoar prin
semisuma msurilor arcelor cuprinse ntre
laturi.
5. Unghi exterior este unghiul
cu vrful n exterior i laturile
secante sau tangente cercului

Deci unghiul exterior are ca
msur semidiferena msurilor
arcelor cuprinse ntre laturi.
Numrul diagonalelor unui poligon este:
nr. diag. = unde n este numrul laturilor poligonului.
Deniie: Se numete poligon regulat un poligon convex cu toate laturile
congruente i toate unghiurile sale congruente.
Latura, apotema i aria unui poligon regulat nscris n cerc, n funcie de
raza cercului circumscris poligonului:
Aria unui poligon se denete ca suma ariilor unor triunghiuri n care se
descompune poligonul.
Aria unui poligon regulat este:
A
n
= unde p = perimetrul poligonului i a
n
= apotema poligonului
sau:
1. Ptratul
2. Triunghiul echilateral
3. Hexagonul regulat
ARII
1. Triunghiul
2. Patrulater oarecare
3. Paralelogramul
4. Dreptunghiul
5. Ptratul
A
ABCD
= A
AABD
+ A
ABCD
A = a*b sau A = ab sin A
h
b
6. ROMBUL i orice poligon cu diagonalele perpendiculare
7. Trapezul
8. Cercul
9. Sectorul circular
10. Coroana circular
CAPITOLUL 5
GEOMETRIE N SPAIU
Propoziii despre puncte, drepte, plane
Planul este o suprafa care include o dreapt orientat n toate direciile.
Suprafaa este rotund daca nu include o astfel de dreapt.
Un plan poate determinat n urmtoarele condiii:
1. dou drepte paralele;
2. dou drepte concurente;
3. o dreapt i un punct exterior ei
4. trei puncte necoliniare
Teorem: O dreapt este paralel cu un plan, dac este paralel cu o dreapt
coninut n acel plan.
Deniie: Numim perpendicular pe un plan o dreapt perpendicular pe
dou drepte neparalele coninute n acel plan.
O dreapt perpendicular pe un plan este perpendicular pe orice dreapt
coninut n acel plan.
Teorem: dintr-un punct exterior unui plan, se poate duce pe acel plan o
singur perpendicular i numai una.
Deniie: Distana de la un punct la un plan este perpendiculara dus din
acel punct la plan.
CORPURI GEOMETRICE
1. Poliedre
2. Corpuri rotunde
1. Poliedre
Deniie: Poliedrul este un corp geometric mrginit de suprafee plane,
deci de fee poligonale.
Clasicare:
a) prisma, dreapt sau oblic;
b) piramida, regulat sau oarecare;
c) trunchiul de piramid
Prisma corp geometric cu feele laterale dreptunghiuri sau paralelograme
i dou baze paralele i congruente (care pot orice fel de poligoane).
nlimea prismei este distana dintre baze.
Prisma dreapt este prisma n care muchiile laterale sunt perependiculare
pe baze.
Prisma oblic este prisma n care muchiile nu sunt perpendiculare pe
baze.
Dac bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se numete paralelipiped.
Arii i volume
Notaii:
V = volumul
A
l
= aria lateral
A
b
= aria bazei
A
t
= aria total
h = nlimea
B
I
O (ABC)
A
l
= suma ariilor feelor laterale
A
t
= A
l
+ 2* A
b
V = A
b
* h
Prisma dreapt
A
l
= perimetrul bazei nmulit cu nlimea (A
l
= P * h)
A
b
= aria poligonului de baz
A
t
= A
l
+ 2* A
b
V = A
b
* h
Paralelipipedul dreptunghic
Notm: a, b i c muchiile care se ntlnesc n acelai vrf, d = diagonala.
Cubul
Piramida
Piramida este un corp geometric (poliedru) denit de un poligon plan,
numit baz, i un punct exterior planului su.
Punctul exterior se numete vrful
piramidei.
Feele laterale sunt triunghiuri: AVAB,
AVAB, ...
Segmentul care unete vrful piramidei cu un
vrf al bazei se numete muchie lateral.
Laturile poligonului de la baza piramidei
se numesc muchiile bazei. Perpendiculara
dus din vrful piramidei pe planul bazei se
numete nlimea piramidei.
Piramida regulat este piramida care are baza un poligon regulat, iar
nlimea trece prin centrul bazei; feele laterale sunt triunghiuri isoscele.
ntr-o piramid regulat, nlimea unei feei laterale se numete apotema
piramidei.
VO = h o putem determina din:
AVOM dreptunghic n O
AVOA dreptunghic n O
VM = a
I
o putem determina din:
AVOM dreptunghic n O
AVMA dreptunghic n M
Dac baza unei piramide este un triunghi, piramida se numete tetraedru.
Dac muchiile unui tetraedru sunt toate congruente, tetredrul se numete
tetraedru regulat.
Volumul unui tetraedru este un numr egal cu o treime din produsul dintre
aria unei fee i nlimea care este perpendicular pe ea (n orice tetraedru).
Trunchiul de piramid
Deniie: Trunchiul de piramid este un poliedru obinut prin intersecia
unei piramide cu un plan paralel cu baza i ndeprtnd partea dinspre vrf.
Dac trunchiul de piramid provine dintr-o piramid regulat, el se numete
trunchi de piramid regulat. Feele laterale sunt trapeze isoscele.
nlimea unei feei se numete apotema trunchiului.
OO
I
(ABC), OO
I
(A
I
B
I
C
I
)
OO
I
= nlimea h o putem aa din: AM
I
EM dreptunghic n E i AD
I
FD
dreptunghic n F.
a
I
= apotema trunchiului o putem aa din AM
I
EM dreptunghic n E i
AB
I
NB dreptunghic n N.
n plan: raportul ariilor a dou poligoane asemenea este egal cu ptratul
raportului de asemnare.
n spaiu: raportul volumelor a dou piramide asemenea este egal cu cubul
raportului de asemnare.
Unde V i V
I
sunt volumele a dou piramide asemenea.
2. Corpuri rotunde
Cilindrul
Deniie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins ntre o suprafa
cilindric circular i dou plane distincte, paralele cu planul cercului care
genereaz suprafaa cilindric.
Conul
Deniie: Se numete con circular corpul geometric mrginit de o pnz
conic circular i de planul cercului care genereaz pnza conic.
Dac pnza conic circular de vrf V i baz cercul C (O,R) are proiecia lui
V n centrul cercului C(O, R), atunci se numete dreapt.
Trunchiul de con
Deniie: Se numete trunchi de con circular drept corpul mrginit de o
pnz conic circular, de baza acestuia i de un plan paralel cu ea, situat de
aceeai parte a vrfului ca i baz. Trunchiul de con se numete drept dac
pnza conic circular este dreapt.
C(O,R) = baza mare
C(O
I
, r) = baza mic
Sfera
Deniie: Se numete sfer de centru i raz R > 0 locul geometric al
punctelor M din spaiu, pentru care OM = R
Calota sferic
ARII I VOLUME
1. Prisma oblic
2. Prisma dreapt
3. Paralelipiped dreptunghic
4. Piramida (oarecare)
5. Piramid regulat
6. Trunchiul de piramid (oarecare)
7. Trunchiul de piramid regulat
8. Cilindrul
9.Conul
10. Zona sferic
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 1
N MESERIA DE
NOIUNI DE ORGANIZARE
I LEGISLAIA MUNCII
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII

1. Cunoaterea locului i rolului construciilor
n cadrul economiei de pia
Noiunea de pia.
Potrivit tratatelor de economie i prerilor unanime ale specialitilor, piaa
desemneaz sfera economic n care producia de mrfuri apare sub form de
ofert, iar nevoile de consum sub form de cerere. ntr-o asemenea accepiune,
sfera confruntrii ofertei cu cererea de mrfuri i realizarea lor sub forma
actelor de vnzare-cumprare are n vedere, pe de o parte, producia total de
mrfuri, iar pe de alt parte, ntregul consum, att productiv, ct i neproductiv.
Totodat, respectivul concept are n vedere, att relaiile care au ca obiect
un bun oarecare, ct i relaiile care se refer la sfera serviciilor, e c este
vorba de utilizri industriale i asimilate acestora, e c se refer la destinaii
privind consumul individual.
n plus, trebuie subliniat c, datorit diviziunii sociale a muncii, orice
produs ce face obiectul relaiilor de pia trece, nainte de a intra n consum,
prin mai multe procese tranzacionale i prin diferite forme de circulaie,
genernd o multitudine de relaii care fac ca structura pieei s aib un caracter
foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat specialitii s susin
ideea potrivit creia diversitatea proceselor ce formeaz obiectul actelor de
schimb, natura diferit a subiecilor care apar n relaiile de pia, localizarea
pieei, precum i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat
de subdiviziuni, prezentnd n consecin o structur deosebit de complex.
Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c, ntr-
adevr, piaa reprezint un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care
trebuie tratat pe componente, difereniat, inndu-se seama de structura sa
secvenial.
Una din pieele importante este piaa construciilor care i pune amprenta
asupra celorlalte componente ale economiei de pia.
Piaa construciilor, particularitate a mediului economic.
Pentru o analiz corect a pieei construciilor, a acestui domeniu n general,
se impune, pe lng studierea i cunoaterea structurii i a particularitilor
domeniului, nelegerea fenomenelor economice i a formelor concrete de
manifestare n cadrul pieei respective, avnd totodat n vedere condiiile
reale de desfurare a activitii n construcii.
Construciile au reprezentat n toate timpurile una dintre componentele
eseniale ale civilizaiei umane, constituind suportul desfurrii principalelor
activiti economice, sociale i politice.
246 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
O prim mare problem a sectorului construciilor o reprezint identicarea
unor noi orientri, pe baze raionale, care s permit proiectarea activitii n
construcii ca element al permanentei dezvoltri economice.
O alt problem fundamental a acestui domeniu o constituie, n contextul
economiei de pia, eciena activitii n construcii, principalul deziderat al
oricrei activiti economice i care este n prezent n primul rnd rezultatul
progresului tehnic, al aplicrii imediate, corecte i permanente a inveniilor i
inovaiilor tehnologice, al mecanizrii i automatizrii proceselor de producie,
precum i al unui sistem managerial capabil s genereze performan
economic.
Aspectele specice ale pieei construciilor sunt determinate, n
mare msur, de particularitile acestui domeniu. n primul rnd, aceste
particulariti denesc i delimiteaz sectorul construciilor ca domeniu
distinct al economiei, iar n al doilea rnd genereaz anumite implicaii n
desfurarea activitii specice, provocnd forme de manifestare caracteristice
fenomenelor economice, ceea ce impune specialitilor o anumit orientare n
studierea pieei construciilor, pentru adoptarea celor mai juste msuri pentru
diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particulariti asupra
ecienei economice.
n cadrul acestui capitol ne-am propus s prezentm unele dintre reperele
ce marcheaz locul sectorului construciilor n cadrul economiei naionale,
elemente ce determin specicitatea respectivei piee, precum i cteva
particulariti ale procesului de cercetare de marketing a pieei construciilor.
Locul sectorului de construcii n cadrul economiei romneti
Timpul a demonstrat c domeniul construciilor, prin produsele sale,
cldiri, elemente de infrastructur, amenajri ale teritoriului etc., a jucat i
joac un rol esenial n desfurarea i dezvoltarea activitilor economice i
social-culturale, acionnd deosebit de favorabil asupra evoluiei societii
umane.
Se poate, deci, arma c progresul oricrei societi este bazat, printre
altele, pe importante eforturi de investiii umane, materiale i nanciare menite
s contribuie la refacerea, renovarea i modernizarea continu a structurii i
suprastructurii de care dispune ecare ar.
n complexul de eforturi, precum i n cadrul de realizare a investiiilor
respective, un rol important revine sectorului de construcii, att n calitate de
realizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investiii,
ct i n calitatea sa de beneciar i gestionar al unui mare volum din fondurile
alocate respectivelor investiii.
Pentru o ct mai bun nelegere a aspectelor referitoare la locul i
importana domeniului construciilor n economia i macrostructura unui
stat, inclusiv n Romnia, ct i a fenomenelor generate i cu ajutorul crora
se poate asigura simultan o argumentaie tiinic i pragmatic, prezentul
studiu apeleaz la o dubl abordare, conceptual i statistic. Conceptual,
pentru a intui, analiza i contura principalele fenomene generate n cadrul
societii de ctre activitatea de construcii, inclusiv amploarea impactului
evoluiei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistic, pentru
a nfia cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor
generate, precum i dimensiunile macro i micro economice ale inuenelor
exercitate asupra dezvoltrii durabile a societii romneti.
Argumente statistico-economice privind importana sectorului de
construcii n cadrul economiei romneti
Solicitrile societii la care trebuie s rspund sectorul construciilor.
n Romnia, domeniul construciilor cunoate, n prezent, o nou orientare,
n direcia realizrii de produse capabile s rspund exigenelor societii
contemporane, e c este vorba de exigene de natur economic, social sau
de mediu. Principalele cerine la care trebuie s rspund sectorul construciilor
n Romnia, ar aat n plin proces de dezvoltare i restructurare economic,
sunt: asigurarea locuinelor pentru populaie, dezvoltarea i modernizarea
infrastructurii cilor de comunicaii, suplimentarea serviciilor urbane, precum
i rezolvarea problemelor legate de protecia mediului (poluarea urban ind,
n general, peste media admisibil). Aceste cerine impun soluii, abordri i
strategii distincte pentru activitile din domeniul construciilor, arhitecturii,
amenajrii teritoriului i urbanismului n ara noastr. Prin strategia naional
de dezvoltare economic pe termen mediu, Romnia i-a stabilit, ca unul
dintre principalele obiective, integrarea n Uniunea European. Reformele
specice domeniului de construcii, ce urmeaz a realizate n vederea
materializrii strategiei respective i a valoricrii disponibilitilor de care
ara noastr dispune contureaz, totodat, i necesitatea crerii unor mecanisme
de conducere specice, capabile s ofere soluii problemelor complexe ce
apar, att la nivelul macroeconomic, ct i n cadrul ecrui domeniu de
activitate n parte. Creterea economic durabil poate realizat numai prin
modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii i serviciilor. n cadrul
acestui deziderat, dezvoltarea i modernizarea infrastructurii i amenajarea
durabil a teritoriului naional, reprezint temelia pentru ntreaga activitate
economico-social i deci, n consecin, obiectivele pe care societatea
romneasc i le-a xat n acest domeniu capt o importan deosebit. Cile
de realizare a unor asemenea obiective implic o serie de eforturi conceptuale,
care trebuie s propun soluii viabile i eciente, capabile s ofere metode
i tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmic a
economiei romneti.
Avnd n vedere toate aceste aspecte, investiiile din construcii trebuie
s dein o pondere semnicativ din totalul investiiilor realizate la nivel
naional. n principal, investiiile n domeniul construciilor s-au materializat n
ansamblul lucrrilor prin care au fost realizate noi obiective, n reconstruirea,
dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea cldirilor deja existente, n lucrrile
de montaj ale utilajelor tehnologice i funcionale cu ntregul complex de
operaii prin care s-a realizat asamblarea pe antiere a componentelor lor,
precum i xarea pe fundaii a acestora.
Specicitatea pieei construciilor
Piaa construciilor are n vedere sistemul de relaii specice generate
de activitile desfurate de ctre ntreprinderile care i ofer produsele i
serviciile de construcii altor ntreprinderi sau organizaii, ct i populaiei.
Drept urmare, ea se particularizeaz, n cadrul pieei globale, att prin natura
produselor, ct i prin specicul clienilor pe care i intereseaz produsele i
serviciile respective, deci individualizndu-se att prin modul de manifestare
i concretizare a cererii i ofertei, ct i prin modul de realizare a tranzaciilor.
Pentru a delimita piaa construciilor, ca i n cazul altor piee componente
ale pieei globale, este necesar luarea n consideraie a unui ansamblu de
elemente specice: consumul; numrul, categoria i importana organizaiilor
i indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate i care formeaz
oferta specic construciilor.
Elemente ale procesului de cercetare a pieei n domeniul construciilor.
Piaa construciilor, ca de altfel orice pia, grupeaz toi utilizatorii de
obiective sau servicii specice domeniului, att pe cei ai ntreprinderii care
cerceteaz piaa, ct i pe cei ai altor uniti economice de prol. Organizaia
care apeleaz la cercetrile de marketing i dorete s determine dimensiunile
propriei sale piee trebuie s cunoasc partea de pia acoperit de produsele
sale i, n aceeai msur, partea i puterea de penetraie a produselor realizate
de celelalte ntreprinderi din acelai domeniu de activitatea. Totodat, foarte
important este i identicarea principalelor tendine de evoluie ce se
manifest pe piaa construciilor.
Astfel, ca i n cazul celorlalte piee, cercetarea pieei construciilor are
o component calitativ i una cantitativ. Prima component are n vedere
identicarea utilizatorilor, natura i specicul acestora, iar cea de a doua
urmrete cuanticarea importanei acestor utilizatori i a capacitii lor de
absorie, prin intermediul unor procese de cercetare specice.
2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei societi de
construcii ROF Societate
1. Structura funcional
Funciile organizaiei
Termenul de organizare l folosim att de frecvent, nct viaa noastr de
ecare zi ar deveni mult mai srac dac ar s renunm la el. Ne organizm
timpul de lucru, timpul liber, activitile dintr-o sptmn, ntlnirile de
afaceri, ntlnirile cu prietenii, crile din bibliotec, ierele de lucru din
memoria calculatorului, etc.
Prin aceast activitate, noi punem ordine i reducem entropia asociat
structurii pe care o organizm. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate,
pentru a crete eciena i calitatea muncii.
Prin procesul de organizare se genereaz ordine structural i funcional.
ntr-o ntreprindere, organizarea se refer, n mod deosebit, la dou
aspecte, organizarea structurii administrative i organizarea structurii
funcionale. Cele dou structuri organizatorice se condiioneaz reciproc,
dar nu ntr-un mod determinist. Aceasta nseamn c pentru aceeai structur
administrativ putem avea mai multe structuri funcionale i invers, pentru
realizarea aceleeai structuri funcionale pot concepute mai multe variante
de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el
permite ca pentru orice ntreprindere s existe mai multe variante de structuri
administrative i structuri funcionale posibile, care pot optimizate astfel ca
s se realizeze o organizare structural i funcional ct mai ecient. Acest
rezultat este important i pentru instituiile publice, deoarece el permite s se
acioneze asupra organigramelor iniiale date prin actul de constituire i s se
realizeze structuri organizatorice mai performante.
Organizarea este un proces dinamic. Odat realizate structura administrativ
i structura funcional a unei organizaii, ele nu trebuie considerate rigide
i imuabile. Ele trebuie considerate ntr-un proces dinamic, n sensul c se
pot modica oricnd este nevoie pentru a permite organizaiei o adaptare
permanent la cerinele mediului extern competitive sau la cerinele cmpului
de fore politice care stabilesc misiunea i obiectivele organizaiei. Organizarea
se refer la modul n care se descompun progresiv procesele de munc dintr-o
organizaie n componente funcionale din ce n ce mai mici, se realizeaz de
ctre anagajai prin procesarea resurselor disponibile i apoi se integreaz sub
forma produselor i serviciilor destinate consumatorilor.
Organizarea rmei const n stabilirea i delimitarea proceselor de munc
zic i intelectual, a componentelor acestora (micri, timpi, operaii,
lucrri, sarcini, etc.), precum i gruparea lor pe posturi, formaii de munc,
compartimente, etc., corespunztor anumitor criterii manageriale, economice,
tehnice i sociale, n vederea realizrii n cele mai bune condiii a obiectivelor
previzionate.
Organizarea poate avea ca anvergur ntreaga rm sau numai o parte
component a ei. Ea este o funcie generic a managementului. Atunci
cnd se organizeaz un proces sau o activitate component a lui, se trece
de la mediul continuu i comportamentul haotic, la un mediu structurat i
un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare
se creeaz condiiile necesare pentru implementarea deciziilor i realizarea
obiectivelor organizaionale. Totodat, desfurarea proceselor se face n mod
programat i controlabil.
Organizarea este o funcie managerial care poate genera un numr innit
de soluii teoretice. n practic, se ncearc obinerea unei soluii optime, dar
de cele mai multe ori se accept o soluie sucient de bun, care s satisfac
cerinele de contingen ale mediului intern cu cele ale mediului extern.
Organizarea are ca nalitate realizarea a dou structuri fundamentale, una
funcional i una organizatoric. Cele dou structuri se coreleaz, dar nu se
condiioneaz n mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur funcional
pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur organizatoric
poate genera mai multe structuri funcionale.
Managementul ca tiin, ncearc s gseasc cea mai bun corelare dintre
cele dou structuri i integrarea lor n funcionalitatea organizaiei. Structura
funcional i structura organizatoric nu sunt rigide i nici intransformabile
Exist o anumit dinamic a lor n timp, ca o reacie necesar de adaptare
la schimbrile produse n mediul extern organizaiei. Orice organizaie are
o structur funcional generic, n sensul c ntreg spectrul de activiti se
poate descompune pe baza criteriului de omogenitate n urmtoarele categorii:
activiti de cerectare-dezvoltare, activiti de producie, activiti comerciale,
activiti nanciar-contabile i activiti de personal. Realizarea ecrei
categorii de activiti constituie o funcie a organizaiei. Structura funcional
a organizaiei se refer la urmtoarele funcii sau funciuni:
a) cercetare-dezvoltare,
b) producie,
c) comercial,
d) nanciar-contabil,
e) de personal.
Fiecare dintre funciile mai sus menionate se poate descompune n mai
multe activiti. La rndul ei o activitate se poate descompune n mai multe
atribuii. Continund aceast descompunere de sus n jos, unii autori consider
atribuia ca un agregat de sarcini:Sarcina reprezint o component de baz a
unui proces de munc complex sau un proces de munc simplu ce contribuie
la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul, se atribuie spre realizare
unei singure persoane.
La descompunerea atribuiilor n sarcini se au n vedere calicarea,
cunotinele, deprinderile i aptitudinile angajailor. Deoarece sarcinile se
raporteaz la persoane, ele au o anumit autonomie funcional. Important
este s subliniem faptul c aceast descompunere nu este standardizat, ea
depinznd de contextul operaional al rmei. ntr-o rm mic, procesul de
descompunere este foarte redus, ecare angajat ind ncrcat cu ct mai multe
sarcini i activiti, indiferent dac acestea sunt omogene sau neomogene.
Organizaia
ntr-o rm mare, procesul de munc se descompune n componente
ct mai mici, care se distribuie apoi celor angajai. Totodat, ntr-o rm
dinamic, apt de a se adapta continuu cerinelor impuse de mediul extern,
descompunerea proceselor de munc n componente tot mai mici se modic
n timp. De aceea, este important de reinut procesul generic de descompunere
al muncii n entiti omogene ct mai mici i nu denirea rigid i cantitativ
a acestor entiti. De multe ori, inovarea i dezvoltarea tehnologic fac ca
multe dintre activitile i sarcinile denite ntr-un anumit context de munc
s dispar. De exemplu, n urm cu dou decenii, introducerea datelor n
calculator se fcea cu ajutorul cartelelor perforate. ntr-o rm care dispunea
de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin sau chiar o
activitate foarte important. Perfecionarea echipamentelor de calcul a permis
ca introducerea datelor s se fac folosind tastatura. Perforatoarele au disprut
i o dat cu ele au disprut i activitile de perforare a cartelelor.
Funcia de cercetare-dezvoltare
Aceast funcie integreaz activitile care au ca scop generarea de noi
cunotine i idei privind procesul de producie i implementarea lor. Inovarea
constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru rme.
Funcia de producie
Funcia de producie se poate descompune ntr-o serie de activiti, care
depind prin natura lor de specicul proceselor de execuie din rm. n sens
generic, se pot considera urmtoarele activiti mai importante: programarea,
lansarea i urmrirea produciei; fabricaia sau exploatarea; controlul proceselor
i a rezultatelor acestora; ntreinerea i repararea utilajelor; realizarea unor
procese secundare de tip suport, de natur energetic sau informaional.
Funcia comercial
Aceast funcie cuprinde activitile care contribuie la realizarea
conexiunilor i a uxurilor operaionale dintre organizaie i mediul ambiant.
Ea se realizeaz n dou sensuri: dinspre mediu spre organizaie i invers,
dinspre organizaie spre mediul extern.
Funcia nanciar-contabil
n condiiile trecerii la economia de pia, importana funciei nanciar-
contabile a crescut tot mai mult, att pentru rme ct i pentru instituiile
publice. n realizarea acestei funcii se deosebesc trei activiti importante:
nanciar, contabil i controlul nanciar de gestiune.
Funcia de personal
Funcia de personal integreaz activitile prin care se realizeaz recrutarea,
angajarea, pregtirea i perfecionarea continu a personalului din organizaie.
2. Structura organizatoric a ntreprinderii
Structura organizatoric este denit ca ansamblul persoanelor, al
subdiviziunilor organizatorice i al relaiilor dintre acestea astfel constituite
nct s asigure premisele organizatorice adecvate realizrii obiectivelor
prestabilite.
Structura organizatoric poate considerat drept scheletul rmei i
cuprinde dou pri:
a) structura de conducere sau funcional,
b) structura de producie sau operaional.
n cadrul acestor pri se regsesc componentele primare i anume postul,
funcia, compartimentul, relaiile organizatorice, ponderea ierarhic, nivelul
ierarhic.
Postul este alctuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor i
responsabilitilor desemnate pe anumite perioade de timp ecrui component
al rmei. Obiectivele postului se regsesc n sistemul piramidal al obiectivelor
rmei. O alt component a postului este autoritatea formal sau competena
organizaional ce poate ierarhic atunci cnd acioneaz asupra persoanelor
i funcional cnd se exercit asupra unor activiti.
n afara autoritii formale, titularii postului dein i autoritate profesional
exprimat de nivelul de pregatire i experiena de care dispune o persoan.
Funcia constituie factorul care generalizeaz posturi asemntoare din
punct de vedere al ariei de cuprindere, a autoritii i responsabilitii.
Functiile pot grupate n:
- funcii de conducere,
- funcii de execuie.
Compartimentele sunt rezultatul agregrii unor posturi i funcii cu
continut similar i/sau complementar reunind persoane care desfoar
activiti relativ omogene i solicit cunotine specializate dintr-un anumit
domeniu, sunt amplasate ntr-un anumit spaiu i subordonate nemijlocit unei
singure persoane.
Compartimentele pot :
- operaionale,
- funcionale.
Relaiile organizatorice sunt alctuite din ansamblul legturilor dintre
componentele structurii stabilite prin reglementri ociale. Relaiile
organizatorice pot :
- de autoritate,
- de cooperare,
- de control,
- de reprezentare.
Nivelurile ierarhice sunt alctuite din ansamblul subdiviziunilor
organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeai distan fa de
managementul de vrf al rmei.
Numrul de niveluri ierarhice este inuenat de dimensionarea rmei,
diversitatea activitilor, complexitatea produciei dar i de competena
managerilor.
Ponderea ierarhic reprezint numrul persoanelor conduse nemijlocit
de un cadru de conducere i nregistreaz valori diferite. Astfel pe verticala
structurii organizatorice crete ctre nivelurile inferioare iar pe orizontala
structurii organizatorice se amplic pe msura trecerii de la compartimente cu
activitate tehnico-economic spre compartimente cu activitate operaional.
Structura organizatoric prin modul de combinare a resurselor umane,
materiale i nanciare condiioneaz eciena desfurrii activitii necesare
realizrii obiectivelor, precum i calitatea i operativitatea sistemului
decizional i conguraia sistemului informaional.
Sistemul organizaional trebuie s realizeze obiectivele stabilite n
condiiile minimizrii costului economic i social, contribuind astfel la
armonizarea intereselor individuale i de grup.
Funcionalitatea structurii organizatorice este condiionat att de factori
endogeni ct i exogeni rmei, analiza acestora constituind o rezerv nelimitat
n creterea ecienei managementului rmei.
Alturi de aceast form de organizare poate exista i o organizare
informal alctuit din ansamblul gruprilor i al relaiilor interumane stabilite
spre satisfacerea unor interese personale.
Aceast organizare informal, dei nsoete organizarea formal
acioneaz, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apariiei
organizrii informale in de afectivitate, satisfacii, interese, aspiraii, nivel de
pregtire, calicare i origine social.
Componentele organizrii informale sunt grupul informal, liderul informal,
relaiile informale.
ntre cele dou tipuri de organizare este o strns interdependen
determinat de unele asemnri i anume: sunt constituite n cadrul aceleeai
organizaii, servesc realizrii unor obiective, au un caracter dinamic i general.
Se deosebesc prin marea mobilitate a organizrii informale i subordonarea
acesteia realizrii unor aspiraii personale.
Inuenele organizrii informale pot att pozitive ct i negative, rolul
managementului formal constnd n cadrul organizrii formale, realizndu-se
astfel nct obiectivele individuale ct i cele de grup.
Variabila organizaional este reprezentat de factorii interni sau externi
unitii care condiioneaz caracteristicile acesteia dar i factori tipologici
utilizai n abordarea comparativ a mai multor rme.
Variabilele organizatorice sunt:
- dimensiunea rmei,
- complexitatea rmei,
- caracteristicile procesului tehnologic,
- nivelul dotrii tehnice,
- gradul de specializare i cooperare n producie,
- dispoziia teritorial,
- caracterul procesului de desfacere,
- ritmul de nnoire a produselor i tehnologiilor.
Acestea inueneaz conguraia structurii organizatorice precum i
componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identicrii factorilor care
in de managementul rmei i de luarea lor n consideraie, cnd se utilizeaz
diferite metode i tehnici de conducere.
Clasicarea structurii organizatorice se face folosind dou criterii:
1. Dup morfologia structurii respectiv componente, mod de mbinare i
raporturile ce se stabilesc ntre elementele de natur funcional i operaional
se disting urmtoarele tipuri de structuri:
a) structura ierarhic se caracterizeaz printr-un numr redus de
componente operaionale, ecare persoan ind subordonat unui
singur ef iar conducerea ecrui compartiment exercit toate
atribuiile conducerii la acel nivel;
b) structura funcional caracterizat prin existena compartimentelor
operaionale i funcionale, conductorii sunt specializai ntr-un
anumit domeniu iar executanii primesc ordine att de la ei ierarhici,
ct i de la conducerea compartimentelor funcionale;
c) structura ierarhic-functional caracterizat prin existena componentelor
operaionale i funcionale. Executanii sunt subordonai efului
ierarhic;
2. Criteriul ce ine seama de funcionalitatea, eciena, exibilitatea
structurii:
a) privat tradiionale,
b) sisteme birocratice,
c) sisteme moderne.
3.Cerine i etape n proiectarea unei structuri organizatorice eciente.
Procesul de analiz, proiectare, evaluare i mbuntire a structurii
organizatorice presupune respectarea urmtoarelor cerine:
a. Asigurarea unui evantai optim al subordonrii adic una dintre cele
mai valoroase caliti ale unei structuri organizatorice este supleea ei
caracterizat printr-un numr mic de nivele ierarhice;
b. Crearea i dependena compartimentelor, adic ecare funciune ce
prezint importan pentru realizarea politicii i obiectivelor unei
ntreprinderi trebuie s se constituie ntr-un compartiment specializat.
Exist patru criterii de corelare a compartimentelor specializate:
- importana lor,
- frecvena legturilor dintre ele,
- interdependena lor,
- competena managerului.
c. Asigurarea unei conduceri i a unor servicii funcionale competente.
Un serviciu funcional nu este ecient pentru ntreprindere dect dac
este alctuit din persoane responsabile, operaionale, competente,
active i eciente.
d. Asigurarea economiei de comunicaii. O structura ecient trebuie s
minimizeze volumul comunicaiilor nestandardizate i necodicate;
e. Folosirea delegrii n cadrul procesului de conducere. Pentru
problemele curente de rutin conducerea trebuie s e descentralizat
i ct mai aproape de executani.
Procesul de analiza i proiectare a structurii organizatorice presupune
parcurgerea urmtoarelor etape:
- analiza obiectivelor ntreprinderii,
- denirea activitilor i stabilirea coninutului lor,
- proiectarea compartimentelor, gruparea lor i stabilirea relaiilor dintre
ele,
- proiectarea propriu-zis a structurii organizatorice,
- evaluarea funcionalitii i a laturii constructive a ntreprinderii.
Fiind un element dinamic i complex, structura organizatoric necesit
perfecionri continue pe baza unor studii realiste care s e bazate pe
conceptele tiinei manageriale.
f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a ntreprinderii.
Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc urmtoarele
documente:
a) regulamentul de organizare i funcionare care cuprinde cinci pri i
anume:
- prima parte, denumit organizarea rmei, cuprinde dispoziii generale,
actul normativ de ninare, obiectul de activitate, tipul societii,
statutul juridic i prezentarea structurii organizatorice;
- partea a doua se refer la atribuiile rmei;
- n partea a treia se fac precizri cu privire la conducerea rmei.
Se precizeaz care sunt atribuiile adunrii generale a acionarilor,
atribuiile consiliului de administraie, atribuiile conducerii executive
cu detalierea responsabilitilor pentru funciile de director general i
director pe funciuni;
- partea a patra cuprinde atribuiile i diagrama de relaii pentru ecare
compartiment funcional i operaional;
- partea a cincea cuprinde dispoziii generale;
b) a postului este un document operaional important ce prezint n
detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acest s-i poat exercita n
condiii normale activitatea.
Fia postului cuprinde:
- denumirea i obiectivele postului,
- compartimentul din care face parte,
- competenele i responsabilitile,
- cerinele referitoare la studii, vechime i aptitudini.
Fia postului servete ca document organizatoric indispensabil ecarui
salariat i ca suport pentru evaluarea muncii acestuia.
c) organigrama - o reprezentare grac a structurii organizatorice a
ntreprinderii care red o parte din componentele structurii, i anume:
- compartimente,
- nivelurile ierarhice,
- relaiile organizaionale,
- ponderea ierarhic.
Organigrama este un instrument important folosit n analiza
managementului rmei.
Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot :
- organigrame generale,
- organigrame pariale
Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor i a
relaiilor dintre ele, organigramele pot :
- piramidale,
- circulare,
- orientate de la dreapta la stnga.
Post, funcie compartiment
Metaforic vorbind, structura organizatoric este similar structurii
arhitecturale a unei cldiri, respectiv a modului n care aceasta este
compartimentat pe tronsoane, etaje i camere. Compartimentarea cldirii,
aranjarea camerelor i a conexiunilor dintre ele s-au fcut att din raiuni
inginereti care s asigure rezisten i stabilitate construciei, ct i din raiuni
funcionale care s asigure desfurarea n cele mai bune condiii a activitilor
prevzute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cldire de locuit va avea
o structur arhitectural diferit de o cldire pentru birouri sau o cldire
industrial. Dar i reciproca este adevrat, n sensul c pentru asigurarea
aceleeai funcionaliti (locuit, birouri, industrie) se pot imagina i realiza
o diversitate de structuri i stiluri arhitecturale. n orice organizaie coexist
dou procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realizrii produselor
i serviciilor pentru care a fost creat organizaia i procesul de management,
care asigur realizarea primului n condiii de ecien economic i
de calitate. Cele dou procese se intercondiioneaz reciproc, dei rolul
primordial revine procesului tehnologic de producie. Toate activitile care
alctuiesc cele dou procese se grupeaz pe baza principiilor de integrabilitate
i omogenitate n domenii de diferite dimensiuni i denumiri (departamente,
compartimente, birouri, etc.) i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o
serie de competene profesionale i decizionale, responsabiliti i obiective.
Structura organizatoric a unitii economice reprezint ansamblul posturilor
i compartimentelor de munc din care este constituit unitatea, modul lor de
grupare i subordonare precum i legturile ce se stabilesc ntre ele pentru
realizarea n mod corespunztor a tuturor sarcinilor de munc detaliate n
raport cu specicul unitii respective. Atunci cnd este proiectat, o structur
organizatoric raional i ecient trebuie s respecte urmtoarele cerine
generale:
- s acopere ntregul spectru de activiti din organizaie;
- s distribuie aceste activiti astfel nct s se evite suprapunerile i
paralelismele;
- s asigure continuitate i uiditate n realizarea activitilor;
- s asigure respectarea unitii de conducere la ecare nivel pe ct
posibil, respectiv, ecare subordonat s aib un singur ef;
- s e exibil, n sensul de a se putea adapta uor diferitelor cerine, cum
ar amplicri n cazul dezvoltrii organizaiei, reduceri de posturi n
cazul unui declin al organizaiei, comasri ale unor compartimente, etc.
Realizarea unei structuri organizatorice eciente presupune deci s se
analizeze modul n care ea rspunde cerinelor de mai sus. Aceasta nseamn
c structura trebuie s e gndit i proiectat n funcie de spectrul de activiti
din organizaie i nu n funcie de persoanele care urmeaz s lucreze n cadrul
ei. Dei pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru
o serie de instituii publice de la noi, att nainte, ct i dup 1989, au fost
concepute pentru a satisface cerinele subiective ale unor persoane i mai puin
pentru satisfacerea unui interes public. Aceast tendin se poate observa i
atunci cnd se formeaz un nou Guvern. Structura lui organizatoric este
gndit pornindu-se de la oameni i nu de la spectrul de activiti i probleme.
De aceea, n activitatea noului organism pot aprea o serie de disfuncionaliti
i incoerene. Indiferent de ntreprinderea sau instituia la care ne referim,
elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt urmtoarele:
Postul.
Postul de munc reprezint cea mai simpl subdiviziune organizatoric
cu sens complet. El se denete ca ind un ansamblu de sarcini, obiective,
competene i responsabiliti ce revin, n mod regulat i permanent, unui
singur angajat. Principiul de agregare a acestora l constituie omogenitatea
activitilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele raionale
ale utilitii postului, ce exprim necesitatea crerii lui, precum i criterii
de evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective se
realizeaz prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competenei profesionale,
a autonomiei decizionale i a autoritii formale de care dispune persoana
angajat pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie i de aciune
asociat unui post n vederea realizrii obiectivelor propuse constituie
autoritatea formal a acestuia. Responsabilitatea asociat unui post reprezint
obligaia moral i legal ce revine angajatului de a-i ndeplini obiectivele, la
nivelul cerinelor impuse de calitate i ecien.
Funcia.
Totalitatea posturilor de munc care prezint aceleai caracteristici
principale formeaz o funcie. Rezult c ntr-o organizaie, pentru aceeai
funcie pot exista mai multe posturi de munc, pe care s se fac angajri. De
exemplu, ntr-o organizaie pot lucra mai muli angajai avnd funcia de ef
de secie sau ef de birou. n concordan cu procesele fundamentale dintr-o
organizaie, funciile pot de execuie sau de management.
Ponderea ierarhic/norma de conducere.
Ponderea ierarhic reprezint numrul de salariai condui nemijlocit de
un manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de specicul muncii, al
organizaiei, precum i de concepia managerial existente.
De exemplu, ntr-o ntreprindere de mrime mijlocie sau mare ponderea
ierarhic este de 4-8 subalterni pentru poziiile situate n jumtatea superioar
a piramidei manageriale i poate s creasc pn la 20-30 de subalterni, pe
msur ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei
Compartimentul.
Acesta reprezint ansamblul persoanelor care efectueaz munci omogene
sau complementare, contribuind astfel la realizarea acelorai obiective i ind
subordonate aceluiai manager. Necesitatea crerii acestor compartimente
deriv din unitatea proceselor fundamentale i deci, din nevoia integrrii
activitilor i oamenilor ce le realizeaz. Dup modul de executare a
autoritilor n cadrul grupului, compartimentele pot :
a) compartimente de baz, n care n afar de conductorul compartimentului
nimeni nu posed delegare de autoritate privind comanda i coordonarea
subordonailor;
b) compartimente de ansamblu, care rezult din gruparea sub o autoritate
unic a mai multor compartimente de baz i n care autoritatea ierarhic
se execut prin delegri succesive de la conductorul principal la cel al
compartimentului de baz.
Nivelul ierarhic.
Acesta reprezint ansamblul compartimentelor care se a la aceeai
distan ierarhic fa de vrful piramidei manageriale. El se caracterizeaz
prin aceeai competen decizional sau autoritate formal. Nivelul ierarhic
se coreleaz invers proporional cu ponderea ierarhic. Cu ct ponderea
ierarhic are o valoare mai mic, cu att vor mai multe niveluri ierarhice n
organizaia respectiv. Cu ct numrul de niveluri ierarhice este mai mare, cu
att piramida managerial este mai nalt i invers, cu ct numrul de niveluri
ierarhice este mai mic cu att piramida devine mai aplatizat.
Conexiunile funcionale.
Pentru integrarea tuturor activitilor este necesar ca ntre diferitele
compartimente s existe legturi funcionale. Acestea pot verticale, orizontale
sau oblice. Conexiunile verticale i oblice se caracterizeaz prin transmiterea
informaiilor de jos n sus i a deciziilor de sus n jos. Cu alte cuvinte, aceste
legturi permit transferul de autoritate i de control. Conexiunile orizontale se
folosesc pentru informare reciproc i permit cooperarea ntre compartimente
i oameni. Conexiunile pot formale sau informale i ele materializeaz
relaiile de management. Structurile organizatorice pot :
- structuri organizatorice nalte,
- structuri organizatorice plate.
Modele de structuri organizatorice
n literatura de specialitate se gsesc diferite clasicri de structuri
organizatorice, care se difereniaz prin modul n care se grupeaz funciile i
posturile din organigram. Cele mai importante clase sau modele de structuri
organizatorice sunt: structuri funcionale, structuri divizionale, structuri
matriceale, structuri pe echipe i structuri neuronale.
3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor
care inueneaz procesul de producie
1. Denirea conceptului de proces de producie:
ntreprinderile productive i realizeaz funciunea de producie prin
desfurarea n bune condiii a procesului de producie. Procesul de producie
contribuie att la obinerea diferitelor produse, lucrri i servicii, ct i la
crearea unui ansamblu de relaii de producie ntre persoane ce concur la
realizarea acestuia.
Conceptul de proces de producie poate denit prin totalitatea aciunilor
contiente ale angajailor unei ntreprinderi, ndreptate cu ajutorul diferitelor
maini, utilaje sau instalaii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor
componente n scopul transformrii lor n produse, lucrri sau servicii cu
anumit valoare de pia.
n cadrul unui proces de producie componenta principal o constituie
procesele de munc iar n anumite ramuri industriale la acestea se adaug i
anumite procese industriale. innd seama de aceste componente, conceptul
de proces de producie mai poate denit prin totalitatea proceselor de munc
i a proceselor naturale ce concur la obinerea produselor sau la execuia
diferitelor lucrri sau servicii. Procesul de producie poate abordat i sub
raport cibernetic, ca un proces destinat s transforme un set de elemente
denumite ieiri.
Abordat din acest punct de vedere, procesul de producie poate denit
prin trei componente: intrri, ieiri, realizarea procesului de produie.
Componenta principal a procesului de munc poate denit prin
aciunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de munc asupra diferitelor materii
prime, materiale sau alte componente n vederea transformrii lor n bunuri
economice.
2. Criterii de clasicare a elementelor componente ale procesului de
producie
Componentele procesului de producie pot clasicate dup mai multe
criterii:
- n raport cu modul n care particip la executarea diferitelor produse,
lucrri sau servicii n procesul de munc ce constituie principala component
a unui proces de producie sunt:
a) procesele de munc de baz prin care se neleg acele procese care
au ca scop transformarea diferitelor materii prime i materiale n
produse, lucrri sau servicii care constituie obiectul activitii de baza
a ntreprinderii;
b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigur obinerea
unor produse sau lucrri care nu constituie obiectul activitii de baza
a ntreprinderii, dar care asigur i condiioneaz buna desfurare a
proceselor de munc de baz;
c) procesele de munc de servire au ca scop executarea unor servicii
productive care nu constituie obiectul activitii de baz sau activitii
auxiliare dar care prin realizarea lor condiioneaz buna desfaurare
att a activitii de baz, ct i a celor auxiliare;
- procesele de producie se mai pot clasica i n raport cu modul este
execuie, dup care sunt:
a) procese manuale,
b) procese manual mecanice,
c) procese de aparatur;
- n raport cu modul de obinere a produselor nite din materii prime:
a) procese de munc directe - atunci cnd produsul nit se obine ca
urmare a efecturii unor operaii succesive asupra aceleeai materii
prime;
b) procese sintetice - atunci cnd produsul nit se obine din mai multe
feluri de materii prime dup prelucrri succesive;
c) procese analitice cnd dintr-un singur fel de materii prime se obine o
gama larg de produse.
- n raport cu natura tehnologic a operaiilor efectuate:
a) procese chimice,
b) procese de schimbare a conguraiei sau formei,
c) procese de ansamblu,
d) procese de transport.
- n raport cu natura activitii desfaurate:
a) procese de producie propriu-zise formate din diferite operaii
tehnologice,
b) procese de depozitare sau magazinaj,
c) procese de transport.
Diferitele procese i operaii elementare se reunesc ntr-un anumit mod
formnd un ux de producie specic fabricrii diferitelor produse sau
executrii diferitelor lucrri sau servicii.
Producia, vazut ca rezultat al realizrii procesului de producie
Conceptul de producie are o accepiune complex, ceea ce necesit o
abordare dup diferite criterii:
a) dup natura produciei se deosebesc:
- ntreprinderi care furnizeaz servicii,
- ntreprinderi care i realizeaz producia prin montaj,
- ntreprinderi care fabric produse prin transformarea materiilor prime
i a materialelor.
n prima categorie intr prestrile de servicii sau prestrile de ordin
intelectual care nu se concretizeaz ntr-un produs material.
n a doua categorie intr acele ntreprinderi care efectueaz numai
operaiuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le
achiziioneaz de la alte ntreprinderi.
n a treia categorie intr ntreprinderile care obin produse prin transformarea
materiilor prime i a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instalaii.
b) Sub raportul continuitii desfurrii lor, procesele de producie se pot
clasica:
- procese de producie discontinue, adic procese de producie neliniare,
ce se caracterizeaz prin aceea c produsele se obin prin prelucrri
succesive la diferite locuri de munc grupate n ateliere sau secii de
producie, iar producia discontinu este o producie fabricat pe laturi
de unicat i producie de mas;
- procese de producie continue, a cror producie este de tip liniar i se
caracterizeaz prin faptul c procesul de prelucrare a materiilor prime
i materialelor nu se ntrerupe ntre dou locuri de munc consecutive
i necesit stocaje intermediare ntre posturi.
Producia de tip continuu se realizeaz pe linii tehnologice sau de fabricaie
caracterizate printr-o vitez regulat de transformare i de transfer i cu
aprovizionare continu.
c) Dup tipurile de fabricaie care denesc relaiile ntreprindere-client:
- fabricaia pe comand ce se caracterizeaz prin faptul c produsul nu
se execut dect dup primirea unei comenzi ferme care stabilete
felul produsului, cantitatea, calitatea i termenele de execuie;
- fabricaia pe stoc, ce se caracterizeaz prin faptul c produsele se
execut fr a se cunoate cumprtorii, produsele putnd comandate
imediat de clieni;
- fabricaia mixt reprezint o variant a produciei la comand,
ntreprinderea executnd pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta
n mod operativ la comanda beneciarilor.
4. Tipurile de producie, concept, criterii de clasicare, caracteristici
Conducerea i organizarea activitii de producie din cadrul ntreprinderii
se a ntr-o dependen direct fa de tipul produciei. Prin tip de producie
se nelege o stare organizatoric i funcional a ntreprinderii, determinat
de nomenclatura produselor fabricate, volumul produciei executate pe ecare
poziie din nomenclatur, gradul de specializare a ntreprinderii, seciilor i
locurilor de munc, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale,
semifabricate de la un loc de munc la altul.
n practic se disting 3 tipuri de producie:
- tipul de producie n serie,
- tipul de producie n mas,
- tipul de producie individual.
Tipul de producie preponderent ce caracterizeaz o ntreprindere impune
metodele i tehnicile de organizare a produciei de baz auxiliare i de servire
precum i modul de pregtire a fabricaiei noilor produse de eviden i control
a activitii productive.
Tipul de producie n mas este caracteristic ntreprinderilor care fabric
o gam redus de tipuri de produse iar ecare tip de produs se execut n
cantiti foarte mari, adic n mas. n condiiile acestui tip de producie are
loc o specializare a ntreprinderii n ansamblu sau pe secii i ateliere pn la
nivelul locurilor de munc. La acest tip de producie deplasarea produselor
de la un loc de munc la altul se face n mod continuu, de regul bucat cu
bucat, folosindu-se n acest scop mijloace de transport n cea mai mare parte
mecanizate i automatizate.
Prin caracteristicile sale, tipul de producie n mas creeaz condiii pentru
automatizarea produciei i organizarea ei sub form de linii tehnologice n ux.
Tipul de producie n serie caracterizeaz ntreprinderile care fabric o gam
mai larg de produse n cantitii mari, mijlocii sau mici.
n raport cu nomenclatorul produselor fabricate i mrimea seriilor de
fabricaie precum i gradul de specializare a seciilor, atelierelor i a locurilor de
munc, acesta poate mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor
de la un loc de munc la altul se face n catiti egale cu mrimea lotului de
transport.
Pentru deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se folosesc
mijloace de transport cu mers continuu, n cazul seriilor mari i cu mers
discontinuu n cazul unor serii mici de fabricaie.
La ntreprinderile caracterizate prin tipul de producie n serie amplasarea
diferitelor maini i utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de producie n ux.
5. Tipul de producie individual
ntreprinderile caracterizate prin acest tip de producie execut o gam
foarte larg de produse, ecare fel de produs ind unicat sau executndu-se n
cantiti foarte reduse.
n cantitatea tipului de produse individuale, diferitele secii, ateliere i
locuri de munc sunt organizate dup principiul tehnologic, folosind maini,
utilaje i fora de munc cu caracter universal pentru a adaptate rapid la
execuia unei varieti de feluri de produse n condiii de ecien economic.
O alt caracteristic a acestui tip de producie o constituie faptul c
produsele sau piesele se deplaseaz de la un loc de munc la altul, bucat cu
bucat sau n loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport
cu mers discontinuu.Datorit caracterului de unicat al produselor sau gamei
largi de produse, pregtirea tehnic a fabricaiei nu este la fel de detaliat ca la
tipul produciei n mas.
6. Metode de organizare a produciei de baz
Pornind de la marea diversitate a ntreprinderilor care i desfoar
activitatea n cadrul economiei naionale, se pot stabili anumite metode i
tehnici specice de organizare a acestora pe grupe de ntreprinderi, avndu-
se n vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a
produciei de baz are inuen gradul de transformare al produselor nite,
precum i gradul de complexitate al operaiilor procesului tehnologic.
Primul tip de organizare a produciei de baz este organizarea produciei n
ux, pe linii de fabricaie, specic ntreprinderilor care fabric o gam redus
de feluri de produse n mas sau n serie mare. n aceste cazuri organizarea
produciei n ux se caracterizeaz n metode i tehnici specice cum sunt:
organizarea pe linii tehnologice pe band, pe linii automate de producie i
ajungndu-se n cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe
ateliere, seci sau a ntreprinderii n ansamblu, cu productia n ux, n condiiile
unui grad nalt de mecanizare i automatizare.
Organizarea produciei n ux se caracterizeaz prin:
- divizarea procesului tehnologic pe operaii egale sau multiple sub
raportul volumului de munc i precizarea celei mai raionale succesiuni
a executrii lor,
- repartizarea excutrii unei operaii sau al unui grup restrns de operaii
pe un anumit loc de munc,
- amplasarea locurilor de munc n ordinea impus de succesiunea
executrii operaiilor tehnologice,
- trecerea diferitelor materii prime, piese i semifabricate de la un loc de
munc la altul n mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat
sau liber, n raport cu gradul de sincronizare al executrii operaiilor
tehnologice;
- executarea n mod concomitent a operaiilor la toate locurile de munc
n cadrul liniei de producie n ux;
- deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de
la un loc de munc la altul prin mijloacele de transport adecvate;
- executarea n cadrul formei de organizare a produciei n ux a unui fel
de produs sau pies sau a mai multor produse asemntoare din punct
de vedere constructiv, tehnologic i al materiilor prime utilizate.
n concluzie, se poate spune c organizarea produciei n ux se poate
deni c acea form de organizare a produciei caracterizat prin specializarea
locurilor de munc n executarea anumitor operaii, necesitate de fabricarea
unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asemntoare, prin
amplasarea locurilor de munc n ordinea impus de succesiunea executrii
operaiilor i prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc
la altul, cu mijloace adecvate de transport, ntregul proces de producie
desfurndu-se sincronizat pe baza unui ! unic de funcionare stabilit anterior.
7. Caracteristicile organizrii fabricrii produselor dup metoda
produciei individuale i de serie mic.
n cadrul agenlor economici exist o serie de uniti economice care
execut o gam larg de produse n loturi foarte mici sau unicate.
Aceast situaie impune adoptarea unui astfel de sistem i metode de
organizare a produciei de baz care s corespund cel mai bine realizrii de
produse unicat sau n serii mici.
Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:
- organizarea unitilor de producie dup principiul tehnologic
Conform acestei metode de organizare unitile de producie se creeaz
pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea
unitilor i a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de maini.
n acest caz dotarea locurilor de munc se face cu maini universale care s
permit efectuarea tuturor operaiunilor tehnologice la o mare varietate de
produse;
- trecerea de la o operaie la alta a produsului are loc bucat cu bucat
n acest caz exist ntreprinderi foarte mari n procesul de producie, ceea ce
determin cicluri lungi de fabricaie i stocuri mari de producie neterminat.
- pentru fabricarea produselor se elaboreaz o tehnologie n care se vor
stabili urmoarele aspecte:
a) felul i succesiunea operaiunilor ce vor executate,
b) grupele de utilaje pe care vor executate operaiile,
c) felul SDV-urilor ce vor utilizate.
Aceast tehnologie urmeaz a se denitiva pentru ecare loc de munc.
- pentru proiectarea tehnologiei de fabricaie se folosesc normative
grupate, evideniindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o
mare perioad de timp i costuri ridicate.
8. Tendinele actuale i de perspectiv n organizarea produciei
n cadrul sistemelor avansate de producie, sistemul de fabricaie i
schimb modul de a rspunde unor sarcini diverse de fabricaie n condiiile
de ecien i competitivitate.
Sistemul exibil de fabricaie reprezint un rspuns dat unor cerine
specice dar nu constituie o soluie universal aplicabil n orice condiii.
Sistemele de fabricaie actuale reprezint rezultatul unei evoluii de peste
100 ani i constituie un mod de rspuns la modicrile aprute n mediul
economic n care activeaz.
Un sistem exibil de fabricaie este un sistem de producie capabil s se adapteze
la sarcini de producie diferite, att sub raportul formei i dimensiunilor, ct i
al procesului tehnologic care trebuie realizat.
Se consider c un sistem exibil de fabricaie trebuie s aib urmtoarele
caracteristici:
1. integrabilitate,
2. adecvare,
3. adaptabilitate,
4. dinamism structural.
n practic nu poate vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite
grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot atinse
simulat toate aceste caracteristici. Practica a evideniat trei stadii ale sistemelor
exibile de fabricaie care difer prin complexitate i arie de cuprindere astfel:
1. Unitatea exibil de prelucrare
Aceasta reprezint, de regul, o main complex, echipat cu o magazie
multifuncional, un manipulator automat care poate funciona n regim
automat.
2. Celula exibil de fabricaie
Aceasta este constituit din dou sau mai multe uniti exibile de
prelucrare dotate cu maini controlate direct prin calculator.
3. Sistemul exibil de fabricaie
Cuprinde mai multe celule de fabricaie conectate prin sisteme automate
de transport, iar ntreg sistemul se a sub controlul direct al unui calculator
care dirijeaz i sistemul de depozitare, echipamentele de msurare automat
i testare. Astfel se asigur o coordonare total a subsistemelor economice prin
intermediul calculatorului electronic.
Fa de sistemele rigide de fabricaie, cele exibile prezint urmtoarele
avantaje:
- capacitate mare de adaptare la modicrile survenite prin schimbarea
pieselor de prelucrat avnd loc modicarea programelor de calculator
i nu schimbarea utilajelor;
- posibilitatea de a prelucra semifabricate n ordine aleatoare;
- autonomie funcional pentru trei schimburi, fr intervenia direct a
operatorului uman;
- utilizarea intensiv a mainilor cu comand numeric, a roboilor i a
sistemelor automate de transport i control;
- posibilitatea de evoluie i perfectabilitate treptat n funcie de
necesitile de producie.
Dezvoltarea sistemelor exibile de fabricaie precum i introducerea
robotizrii constituie direcii noi de organizare, inducnd efecte importante
asupra tuturor subsistemelor de producie. n introducerea noilor tehnologii
robotizate cea mai mare importan o au activitile de pregtire organizatoric.
S-a constatat c n multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este
folosit n proporie de numai 50-55%. Aceast situaie nu se datoreaz unor
erori tehnologice privind construcia sau modul de operare al calculatorului,
ci unei incorecte organizri i conduceri ale unitilor de producie. Aceasta
nseamn c pericolul modicrilor tehnologice nu const n efectul acestora
asupra omului, ci mai curnd n imposibilitatea acestora de a la recunoate i
deci de a-i sesiza i inuena efectele.
Introducerea robotizrii modic situaia nanciar a unitii industriale
mrindu-i volumul de mijloace xe, mbuntind condiiile de producie,
ceea ce va duce la producerea anumitor perturbaii i la creterea abilitii
sistemelor operative, de execuie i de conducere.
Gestiunea produciei
Reprezint un concept complex care cuprinde ansamblul activitilor
efectuate de o ntreprindere din momentul identicrii unei cerine de pia
pn n momentul distribuirii ctre beneciari a bunurilor solicitate.
n mod practic, pentru a putea identica activitile implicate n gestiunea
produciei este necesar s se porneasc de la ciclul complet de activiti
realizate de ntreprindere pentru fabricaia unui produs sau executarea unei
lucrri.
ntr-o ntreprindere industrial ciclul activitilor legate de gestiunea
produciei este format dintr-un ciclu de comercializare i un ciclu de producie,
producia andu-se practic la interferena acestora.
Gestiunea produciei reprezint o activitate complex pentru desfurarea
creia se utilizeaz o serie de metode:
1. Programarea liniar folosit n optimizarea alocrii resurselor
Programarea liniar ine cont de dou elemente: obiective i restricii.
Programarea liniar poate folosit n gestiunea produciei pentru rezolvarea
unor probleme:
- de repartizare a produciei pe diferite maini n condiiile maximizrii
protului,
- privind transportul produselor ntre locurile de munc i ntre acestea i
punctele de distribuie,
- de determinare a cantitilor din diverse bunuri ce trebuie produse.
2. Metoda PERT
Se aplic n cazul produciei de unicate complexe i de mare importan,
la care operaiile succesive trebuie realizate prin respectarea restriciilor de
prioritate i de termene.
3. Metoda Just in time
Aceasta este considerat de specialiti ca o condiie important pentru
obinerea unei organizri superioare a produciei, iar aplicarea ei contribuie
la reducerea costurilor de producie aferente stocurilor de materii prime,
materiale, piese i subansambluri.
9. Ciclul de producie - noiune i structur
Acesta caracterizeaz nivelul de organizare al produciei i al muncii n
cadrul ntreprinderii industriale. n procesul de producie materiile prime i
materialele parcurg o serie de operaii la diferite locuri de munc i n diferite
secii, ntr-o anumit ordine prevazut de procesul tehnologic.
Ciclul de producie reprezint o succesiune de activiti prin care materiile
prime i materialele trec n mod organizat pe uxul tehnologic pentru a
transformate n semifabricate sau produse nite, iar durata ciclului de
producie reprezint intervalul de timp dintre momentul lansrii n fabricaie
a diferitelor materii prime i materiale i momentul transformrii lor prin
prelucrri succesive n produse nite.
Durata ciclului de producie reprezint un element de baz folosit n
programarea produciei n scopul stabilirii termenelor de ncepere a procesului
de producie a unui produs sau lot, a elaborrii programelor operative de
producie, a calculului stocului de producie neterminat, necesarului de
mijloace circulante i vitezei de rotaie a acestora. Prin durata sa, ciclul de
producie inueneaz toate laturile activitii acesteia. Cu ct este mai mic
durata ciclului de producie, cu att vor folosite mai raional resursele
materiale i umane n ntreprindere.
Durata ciclului de producie depinde de o serie de factori care inueneaz
att mrimea elementelor structurale ale ciclului de producie, ct i perioada
de deplasare a obiectelor muncii de la o operaie la alta.
Prin structura ciclului de producie se nelege totalitatea elementelor
componente precum i ponderea duratei acestora fa de durata total a ciclului
de producie.
Cunoaterea structurii ciclului de producie este necesar pentru stabilirea
duratei lui, precum i pentru identicarea msurilor tehnice i organizatorice
ce trebuie luate n scopul reducerii acesteia.
Durata total a ciclului de producie se mparte n dou pri: perioada de
lucru i perioada de ntreruperi.
Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor
naturale i durata activitii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea mai
mare n structura ciclului de producie, durata acestuia cuprinznd duratele
tehnologice i durata operaiunilor de pregtire-ncheiere. Durata proceselor
naturale reprezint perioada de timp de-a lungul creia, sub inuena condiiilor
naturale, procesul de munc nceteaz, procesul de producie continu.
Activitatea de servire asigur condiiile normale de lucru pentru desfurarea
operaiilor de transformare nemijlocit a obiectelor muncii n produse nite.
n cadrul acestora intr transportul obiectelor muncii de la un loc de munc la
altul i controlul tehnic de calitate.
Perioada de ntrerupere cuprinde ntreruperile care au loc n procesul
de producie. n cadrul duratei ciclului de producie nu se includ toate
ntreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condiiile
locului de munc.
n funcie de cauza care le-a guvernat, ntreruperile pot grupate n:
- ntreruperi n cadrul schimbului sau interoperaii,
- n afara schimbului sau de regim.
10. Politici de producie
O ntreprindere productiv, pe baza strategiei alese, poate adopta politici
de producie diferite, innd seama de obiectivele economice stabilite de
resursele de care dispune i de piaa potenial.
De regul se pot deosebi dou politici importante:
- ntreprinderea se organizeaz pentru a executa anumite produse sau
lucrri prin folosirea propriilor uniti de producie grupate n aceeai
incint sau dispersate teritorial,
- ntreprinderea execut, n totalitate sau parial, produse folosind
componente realizate de alte ntreprinderi.
n primul tip de politic, ntreprinderea execut politica sa iar unitile de
producie, ca i conducerea administrativ, sunt grupate ntr-un singur loc. Pe
msura dezvoltrii pe baza efecturii de noi investiii se poate adopta o politic
de descentralizare a produciei prin crearea de noi uniti de producie. O astfel
de politic de producie ridic probleme noi privind achiziionarea de terenuri,
construirea de noi cldiri, atragerea sau formarea de for de munc.
A doua politica de producie este aceea de a executa produse sau lucrri
apelnd n totalitate sau parial la componentele executate de alte ntreprinderi
care devin astfel subfurnizori. Tipurile de politic de producie bazat pe
subfurnizori este acela care se desfoar n situaia n care o ntreprindere,
numit cea care d dispoziie de producie, ncredineaz execuia unor lucrri
care concur la realizarea obiectelor de fabricaie unei alte ntreprinderi i este
denumit subfurnizor.
Politica de producie bazat pe furnizori este cu totul altceva dect furnizarea
de ctre o ntreprindere de produse, lucrri sau servicii altei ntreprinderi i,
deci, care intr n conceptul de aprovizionare tehnico-material. Politica de
producie cu subfurnizori presupune existena unor legturi speciale ntre cel
ce d dispoziie de producie i subfurnizori, respectiv de la darea comenzilor
pn la efectuarea controlului privind modul de execuie al diferitelor
componente. Politica de producie cu subfurnizori este motivat economic,
juridic, strategic atunci cnd nu are fonduri suciente pentru dezvoltare sau
atunci cnd subfurnizorii produc componente la preuri mai reduse sau de o
calitate mai bun, n comparaie cu cele produse n unitile proprii sau atunci
cnd ei sunt specializai n execuia anumitor lucrri.
Sub raport juridic, o ntreprindere apeleaz la subfurnizori atunci cnd
posibilitile sale de dezvoltare sunt limitate datorit existenei unei legi
antitrust, iar sub raport strategic - cnd exist riscul n crearea de noi capaciti
proprii sau cnd ntreprinderea urmrete ca n timp subfurnizorii s i devin
liale.
n afara celor dou politici prezentate anterior, pe plan economic exist
i o politic de producie care presupune realizarea unei largi cooperri ntre
ntreprinderi. Cooperarea ntre ntreprinderi reprezint procesul economic
prin care se stabilesc legturi strnse de producie ntre ntreprinderi care
concureaz la fabricarea diferitelor produse.
Cooperarea poate :
- pe produse, atunci cnd anumite ntreprinderi, denumite conexe,
livreaz unele produse nite;
- pe piese;
- tehnologic - atunci cnd o ntreprindere, folosind excedentul de
capacitate de care dispune, efectueaz prelucrri tehnologice pentru alte
ntreprinderi.
Implicarea factorilor de mediu n activitatea ntreprinderii moderne
Consideraii generale cu privire la relaia ntreprindere - mediul ambiant
Firma i organizeaz i desfoar activitatea sa sub impactul condiiilor
concrete ale mediului su ambiant. Mediul ambiant reprezint un ansamblu
de factori eterogeni de natur economic, social, politic, tiinico-
tehnic, juridic, geograc i demograc ce acioneaz pe plan naional i
internaional asupra ntreprinderii, inuennd relaiile de pia.
ntreprinderea este parte integrant a mediului ambiant, este o component
economic a acestuia.
n condiiile actuale mediul ambiant se caracterizeaz printr-un dinamism
accentuat, printr-o cretere spectaculoas a frecvenei schimbrilor.
Mediul ambiant este de trei feluri:
- mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mic amploare i uor
vizibile;
- mediu schimbtor, unde schimbrile sunt frecvente, de o amploare
variat, dar n general previzibile;
- mediu turbulent, unde schimbrile sunt foarte frecvente, de amploare
mare, cu incidente profunde asupra activitii ntreprinderii i greu de
anticipat;
Componentele mediului ambiant ale ntreprinderii sunt: micromediul,
mezomediul, macromediul.
Micromediul ntreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care
aceasta intr n relaii directe.
Acestea sunt:
- furnizorii de mrfuri care sunt ageni economici ce asigur resursele
necesare de materii prime, material, echipamente i maini;
- prestatorii de servicii reprezentai de rme sau persoane particulare care
ofer o gam larg de servicii utile realizrii obiectivelor rmei;
- furnizorii forei de munc sunt unitile de nvmnt, ociile forei de
munc i persoanele care caut un loc de munc;
- clieni care sunt consumatori, utilizatori industriali, ntreprinderi
comerciale sau ageniile guvernamentale crora le sunt oferite, spre
consum, bunurile produse de ntreprindere;
- organismele publice - asociaiile profesionale, asociaiile consumatorilor,
mediile de informare n mas i publicul consumator;
- concurenii sunt rme sau persoane particulare care-i disput aceeai
categorie de clieni, iar n situaii frecvente aceiai furnizori sau
prestatori de servicii.
Mezomediul este o noiune intermediar care devine tot mai necesar n
explicarea evoluiei macroeconomice a ntreprinderii. Pentru remedierea
oricror deciene de explicare se studiaz comportamentul ntreprinderii din
sistemul productiv si social cel mai apropiat ntreprinderii si care poate un
intermediar ntre macromediul si micromediul ntreprinderii.
Mezomediul trebuie s intereseze n mod deosebit sistemul de conducere
al ntreprinderii pentru c permite abordarea relaiilor acesteia cu mediul sau
n termeni mult mai apropiai de lumea afacerilor. O ntreprindere poate face
parte din urmtoarele sisteme mezoeconomice:
- o anumit industrie,
- o zona geograc sau administrativ,
- un grup de ntreprinderi.
Aceste sisteme sunt n msur s inueneze aciunile, deciziile i
rezultatele unei ntreprinderi, inuena exercitat la acest nivel poate att
direct ct i indirect, dar are un caracter general, n sensul c inueneaz
toate ntreprinderile care aparin aceluiai sistem.
Activitatea oricrei ntreprinderi, ca i a celorlali ageni din cadrul
micromediului ntreprinderii, se a i sub inuena altor factori de mediu,
care acioneaz pe o arie mai larg.
Legtura care se stabilete ntre ntreprindere i aceti factori este de regul
industrial, inuena exercitndu-se pe termen lung i formnd macromediul
ntreprinderii
Componentele macromediului sunt:
- mediul demograc, numrul populaiei, structura pe sexe i grupe de
vrst, numrul de familii i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea
teritorial i pe medii a populaiei, rata natalitii.
Analiza unor astfel de caracteristici i surprinderea tendinei lor reprezint
punctul de pornire n evaluarea dimensiunii cererii poteniale, a pieei
ntreprinderii;
- mediul economic,
Ansamblul elementelor care compun viaa economic a spaiului n care
acioneaz ntreprinderea determin mediul economic al acesteia. Acesta
determin volumul i structura ofertei de mrfuri, nivelul veniturilor baneti,
marimea cererii de mrfuri, micarea preurilor la nivelul concurenei;
- mediul tehnologic,
ntreprinderea se implic n dinamic mediului tehnologic, att ca
beneciar ct i ca furnizor, n principal prin intermediul pieei. Este una din
cele mai dinamice componente ale macromediului ntreprinderii i dobndete
o exprimare concret prin invenii, inovaii, mrimea i orientarea fondurilor
destinate cercetrii, explozia produciei noi, perfecionarea produciei
tradiionale, reglementri privind delimitarea tehnologiilor poluante;
- mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc
sistemele de valori, obiceiuri, tradiii, credine i norme ce guverneaz
statutul oamenilor n societate;
- mediul politic reect structurile societii, clasele sociale i rolul lor
n societate, forele politice i raporturile dintre ele, gradul de implicare
al statului n economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern,
zonal, internaional.
- mediul instituional cuprinde ansamblul reglementrilor de natur
juridic ce vizeaz direct sau indirect activitatea de pia a ntreprinderii;
- mediul natural - condiiile naturale ce determin modul de localizare
i de distribuire n spaiu a activitii umane. Aceast conjunctur
economic reprezint starea curent i concret a fenomenelor,
proceselor i evenimentelor specice unei ramuri ale economiei
naionale. Importana sa este dat de reducerea resurselor de materii
prime neregenerabile i de accentuarea gradului de poluare;
Relaiile ntreprinderii cu mediul extern
n calitatea sa de component a mediului, ntreprinderea se a ntr-
un contact permanent cu diferite componente. ntreprinderea intr ntr-
un ansamblu de relaii prin care i orienteaz i nalizeaz activitatea
economic. Aceste relaii dintre ntreprindere i componentele mediului su
extern sunt prin natura i coninutul lor de dou feluri: relaii de pia i relaii
de concuren.
Din multitudinea de relaii ale ntreprinderii cu mediul su extern se
remarc prin amploare i complexitate relaiile de pia. Acestea au ca obiect
vnzarea i cumprarea de mrfuri i servicii, mprumutul de capital i
angajarea forei de munc. Studierea pieei constituie premisa i punctul de
plecare n activitatea oricrei ntreprinderi.
Mecanismul pieei reprezint pentru ntreprinderea modern termenul de
confruntare al situaiei prezentate cu cea de perspectiv, sursa de idei pentru
produse noi sau pentru modernizarea celor existente.
Relaiile ntreprinderii cu piaa sunt reectate i de uxul aprovizionare,
producie, desfacere.
De asemenea, aceast relaie se reect i n orientarea activitii
ntreprinderii ctre obiective prioritare cum sunt: satisfacerea n condiii
superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create i oferite, crearea
rentabilitii i ecienei economice pe baza sporirii vnzrilor totale i a
protului unitar.
Relaiile ntreprinderii cu piaa vizeaz trei mari componente i anume:
- piaa mrfurilor,
- piaa capitalului,
- piaa forei de munc.
Natura i dimensiunile relaiilor ntreprinderii depind de o serie de factori
generali i specici, obiectivi i subiectivi, interni sau externi ntreprinderii, cei
mai importani ind: cadrul economico-social, specicul pieei i caracterul
ntreprinderii.
Relaiile ntreprinderii cu piaa cunosc, astfel, o mare diversitate i se pot
grupa dup mai multe criterii:
- dup obiectul relaiilor. Potrivit acestui criteriu, relaiile ntreprinderii
cu piaa sunt de dou feluri:
- relaii de vnzare-cumparare,
- relaii de transmitere, receptie de informaii.
Relaiile de vnzare-cumparare pot lua forme diferite i anume: livrarea de
mrfuri, achiziionarea de mrfuri i servicii, prestarea de servicii, nchirierea,
mprumutul precum i activitile de intermediere.
Principalele forme pe care le mbrac succesiv relaiile de vnzare-
cumparare sunt:
- relaii precontractuale
- relaii contractuale,
- relaii postcontractuale.
Relaiile precontractuale se realizeaz n principal prin negociere,
comand, cerere de ofert i ofert ferm.
Relaiile contractuale au ca instrument principal contractul la care se
adaug o serie de activiti ca: facturarea, livrarea, transportul, recepia i
decontarea.
Relaiile postcontractuale apar n perioada de garanie i postgaranie.
Relaiile de transmitere de informaii au ca scop susinerea i concretizarea
relaiilor de vnzare-cumprare, realizndu-se prin publicitate, relaii publice
i alte forme de promovare.
Dup prolul agenilor de pia, relaiile pot : cu furnizorii, cu prestatorii
de servicii, cu beneciarii, cu instituiile i cu mecanismele de stat;
Dup frecven, relaiile sunt permanente, periodice sau ocazionale;
Dup gradul de concentrare, relaiile pot concentrate dimensional, spaial
sau temporal i relaii dispersate.
Obiectivele economice ale ntreprinderii n condiii concureiale
n condiiile actuale ntreprinderea nu se poate reduce la un organism
simplu care urmrete maximizarea protului, ci este un organism complex,
ce se confrunt cu o multitudine de obiective contradictorii ce in de strategia
ecrei ntreprinderi.
Concurena const ntr-o multitudine de forme de comportament ce se
manifest n cadrul relaiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei
clientele ct mai numeroase.
Pentru a deni aceste forme de manifestare a concurenei se pot avea n
vedere urmtoarele aspecte:
- interesele i aspiraiile clientelei,
- libertatea de a aciona,
- interesele i aspiraiile productorilor n calitate de ofertani,
- existena n mediul economic a unor reglementri juridice i a unei stri
psihologice i sociale care impun sau favorizeaz anumite aciuni sau
comportamente din partea agentului economic.
n condiiile economiei de pia concurena apare ca o necesitate obiectiv,
face parte din regulile de joc ale pieei.
Competitivitatea unui agent economic este determinat n principal de trei
mari caracteristici i anume: servicii, costuri i calitate.
Ansamblul raportului de interaciune n care intr agenii economici n
lupt pentru asigurarea resurselor de aprovizionare i a pieei de desfacere
formeaz sistemul relaiilor de concuren. Mijloacele i instrumentele
utilizate n relaiile de concuren se pot delimita n jurul produsului, preului,
promovrii i distribuiei.
Concurena este de dou tipuri:
- direct, manifestat ntre ntreprinderile care realizeaz bunuri identice
sau cu mici diferenieri, destinate satisfacerii aceleeai game de nevoi;
- indirect - manifestat ntre ntreprinderile care se adreseaz acelorai
nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru
a se asigura desfurarea n bune condiii a activitaii economice,
statul trebuie s asigure un cadru concurenial normal care presupune
existena urmatoarelor elemente i anume:
- autonomia ntreprinderii,
- libertatea de ninare a oricrui tip de ntreprindere,
- promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al
intereselor ecrei rme,
- reglementri economico-nanciare egale pentru toi agenii economici,
indiferent de forma de proprietate,
- formarea liber a preurilor,
- stabilitate prin reglementri bugetare pe piaa extern,
- msuri pentru favorizarea participrii pe piaa extrabugetar,
- reglementri clare pentru sancionarea prin instanele juridice a rmelor
nerentabile.

4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier
Organizarea antierului
antierul este spaiul n care se execut o construcie prevzut cu toate
dotrile necesare (corp administrativ, magazii, instalaii, grup sanitar, utilaje,
ci de comunicaii, etc.).
Proiectele de organizare a antierului cuprind msurile pentru aducerea la
timp a materialelor, a utilajelor i a forei de munc, precum i ordinea reasc
de desfurare a procesului tehnologic.
Proiectul de organizare stabilete urmtoarele:
- construcii provizorii i instalaiile necesare,
- ordinea de aprovizionare cu materiale,
- ordinea n care se vor aduce utilajele (manuale i mecanizate),
- ordinea i termenele n care se vor executa lucrrile,
- ordinea i termenele n care se vor aduce pe antier echipele de muncitori
de alte specialiti.
Conductorul punctului de lucru are sarcina de a pregti toate operaiile ce
urmeaz a se desfura n antier:
- vericarea mijloacelor de munc (maini, utilaje, instalaii, dispozitive,
scule, unelte, etc.),
- vericarea materialelor i a elementelor auxiliare,
- instruirea echipelor de lucru n activitatea specic,
- curarea, nivelarea i compactarea terenului,
- conduce efectiv executarea lucrrii.
Planurile calendaristice
Planurile calendaristice stabilesc ordinea i termenele n care trebuie
realizate lucrrile precum i termenul de punere n funciune a obiectivului.
Abaterile de la ordinea lucrrilor cuprinse n planul de organizare atrage
dup sine stnjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s e de bun
calitate fazele, operaiile i procesele tehnologice de lucru trebuie executate n
mod corect.
Formaiile de munc
Lucrrile se execut de ctre muncitori organizai n formaii de munc.
Formaia de munc cu cel mai redus numr de muncitori se numete
formaie minim i uneori poate compus dintr-un sigur muncitor.
Formaia de munc format din mai muli muncitori i condus de ctre
un ef se numete echip, respectiv ef de echip. n cadrul echipei intr
muncitori de diferite calicri corespunztoare operaiilor i fazelor de lucru
pe care trebuie s le execute. Muncitorii cu o calicare superioar vor executa
operaii i faze mai complicate iar cei cu o calicare inferioar vor executa
operaii i faze mai simple.
Sectoarele de lucru
Sectoarele de lucru sunt poriuni ce se obin prin mprirea lucrrii de
executat.
Metode de organizare a lucrrilor
Exist trei metode de lucru : n paralel, n succesiune, n lan.
Prin metoda de lucru n paralel, n toate sectoarele se execut acelai proces
de munc, n acelai timp. n cazul metodei de lucru n succesiune, lucrrile
dintr-un sector ncep numai dup terminarea lucrrilor din sectorul anterior,
iar pentru metoda de lucru n lan, dup terminarea unui proces de lucru dintr-
un sector se trece n urmtorul sector i se execut acelai proces de lucru.
Dup ce spaiul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea
terenului i nceperea lucrrilor de organizare a antierului.
5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatile
de constructii
Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii
NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a
proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si de
stabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditii
normale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor
operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii.
Normarea muncii cuprinde doua laturi distincte si anume:
- organizarea muncii sau studiiul metodelor
- masurarea muncii.
Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de
cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determina
utilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicare
a masurilor rezultate pe aceasta baza.
Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricarei
activitati, pornind de la o metoda initiala si ajungand la o metoda perfectionata,
prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si
prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigure
o organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare a
acesteia.
Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strict
necesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor
dupa metoda noua sau imbunatatita.
Aceste doua laturi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunea
lor comuna se concretizeaza in elaborarea de norme de munca fundamentate.
1. Structura procesului si a timpului de munca
1.1. Structura procesului de munca
Procesul de munca este latura de baza a procesului de productie
reprezentand activitatea zica, intelectuala sau mixta a executantului
(individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau in
indeplinirea unei functii in sfera neproductiva.
Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesului
de productie determina caracterul muncii executantului, pentru transformarea
sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manuala, munca
manuala mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii utilajului).
Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei
efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit loc
de munca, dotat cu utilajele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor
anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii.
Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie,
prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare
pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic al
calitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de la o operatie
la alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in
procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune a
muncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente.
1.2. Structura timpului de munca
La elaborarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodei
cat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatiei
in timp a tuturor celor trei elemente care concura la realizarea procesului de
productie: executantul (individual sau colectiv), utilajul si obiectul muncii,
deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentru
executant perioada de munca, pentru utilaj perioada de nefunctionare, pentru
obiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii.
2. Normele de munca
Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea
unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe
persoane cu calicare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in
conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate.
Norma de munca cuprinde timpul productiv (T
P
), timpul pentru intreruperile
reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare
rationala a muncii (t
10
), timpul pentru odihna si necesitati ziologice in cadrul
programului de munca (t
on
), precum si descrierea procesului tehnologic,
organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de
incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.
2.1. Formele de exprimare a normelor de munca

In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesului
de productie, normele de munca pot : norme de timp, norme de productie,
atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau
alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera la
un singur executant, norma (sarcina) de munca este individuala.
In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot elabora si
aplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiile
si nivelul de calicare a personalului din formatia de munca normata, potrivit
prevederilor indicatoarelor de calicare in vigoare.
La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub
forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie de
durata ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pe
zi de un controlor la activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor
(exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate vandut intr-o anumita
unitate de timp etc.
De asemenea, in unele cazuri justicate, determinate de specicul deosebit
al activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot exprimate si sub forma
de tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acestea
sa e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor.
2.1.1 Norma de timp si norma de productie
Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprima
legatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentru
realizarea acestora.
Prin norma de timp (de munca) N
T
- se intelege timpul real necesar
stabilit unui executant care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), in
conditii tehnice si organizatorice precizate.
Norma de productie Np reprezinta cantitatea de produse sau de lucrari
stabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catre
un executant care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate
normala - in conditii tehnice si organizatorice precizate.
Norma de timp se ecprima in unitati de timp ora (secunde om, minute
om, ore om, zile om etc.) pe unitatea zica de lucrare (produs) (buc.,
kg., m., etc) pe unitatea de timp om (secunda om, minut om, ora om,
schimb om, zi om etc.).
Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata deosebita de
timpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca
pe langa unitatea de timp sa se adauge si notiunea de norma. In felul
acesta, norma de timp va exprimata in ore om norma.
In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precis
unitatea de masura la care se refera norma de timp eset necesar a se preciza
daca norma se refera la durata executarii operatiei de intregul colectiv sau
la timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul
respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de ore echipa brigada
norma, iar in cel de-al doilea caz ore om norma
Normele de timp pot foloste e ca atare, e pentru stabilirea celorlalte
norme si, in primul rand, a normelor de productie.
Normele de productie se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masa
si de serie mare, la care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o
perioada mai lunga de timp.
Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si la
procesele de aparatura sau la productia cu ritm reglementat pe banda.
2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) de
deservire
Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau
atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea ecareia dintre ele se
contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea precizate anticipat,
cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, inde
neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma
de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu
sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului
de ocupare in munca a personalului.
Sfera de atributii (S
A
) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca
stabilite unui executant care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie
la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau
organizatorice precizate.
Aceasta se stabileste e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca
necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, e pe baza examinarii volumului
total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp.
Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza
si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii
prevad anumite posturi xe, obligatorii, cum ar de exemplu: la controlul
personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii
de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din
unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de
cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si
sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv.
Norma (zona) de deservire (N
D
) reprezinta locul de munca, delimitat prin
suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care
exercita atributiile sau sarcinile de munca.
Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul
de masini ce s-a stabilit pentru a unse de catre el intr-o anumita perioada de
timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie numarul de
metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata numarul
de executanti din subordine etc.
Norma de deservire trebuie sa e stabilita si in cazul in care normele de
munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri
de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul
regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in
special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire
are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand
numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot deservite simultan de catre
ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat
norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si
numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan.

2.1.3. Norme de personal (Np)
In foarte multe cazuri ca, de exemplu, la procesele de aparatura, la
productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, in
exploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada,
etc), in cadrul caruia executantii individuali colaboreaza la realizarea in comun
a sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii,
odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizeze
si numarul de personal pe meserii, functii si nivel de calicare, sub forma unei
norme de personal.
Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strict
necesar de personal pe meserii, functii si nivel de calicare pentru realizarea,
de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, in
conditii tehnice si organizatorice precizate.
De exemplu, pentru confectionat recipienti, la operatia de nituire, formatia
de lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a
2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executa
incalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabuterola.
Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de norma
de timp (1 minut echipa sau 3 minute om, pentru baterea unui nit), se
completeaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu calicarea
si cu sarcinile concrete ale ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa
ecare.
Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri de
munca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. la baza stabilirii
ei trebuie sa stea organizarea rationala a muncii si folosirea completa de catre
executanti a timpului de munca.
La unele locuri de munca (de exemplu, la productia cu caracter sezonier)
sarcinile de munca normate se pot modica, putand apare situatii in care
acelasi executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme de
timp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate.
2.2. Clasicarea normelor de munca
Normele de munca se clasica in:
- norme pe elemente, care se refera la efectuarea unei singure operatii
sau lucrari; acestea pot exprimate sib forma normelor de timp, de
productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal;
- norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente,
pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire de
normele pe elemente, cele grupate nu pot exprimate, de regula, decat
sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normele
de timp pot exprimate si sub forma normelor de productie.
2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca
Pentru ca norma de munca sa e de calitate ea trebuie sa poata realizata
de catre toti executantii care poseda calicarea corespunzatoare lucrarii
respective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cu
intensitate normala (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice
prevazute.
Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico
organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie zica
si nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceasta
energie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vederea
mentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Ca
urmare, normele de munca trebuie sa e in asa fel elaborate incat sa nu solicite
in unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibila de
consumat de catre un executant mediu.
In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor
il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor
(lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico organizatorice avute in
vedere la elaborarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate a
muncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica,
efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoara
lucrarile, etc), sa e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizat
corespunzator specicului ecarei munci prestate. Daca toate normele
practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice,
economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, la nivelul subramurilor
si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raport
cu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poate
arma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor
cerinte echivalente. In practica, insa, datorita inuentei diferitilor factori,
normele de munca nu reecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real
necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sa
nu aiba acelasi grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter
obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei,
caracterul muncii, forma de cooperare in munca, dicultatea executarii unor
parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adica
sunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de calicare a acestuia,
deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc.
Gradul de incordare a normelor se reecta, de regula, in indicele de
indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri de
indeplinire a normelor.
Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul
de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studia
dispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sa
se analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, de
regula, o distributie de tip Gauss, a carei forma poate diferi in functie de
tipul productiei si caracterul muncii.
3. Normativele de munca
Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor de
muca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, care
se folosesc la determinarea consumului de munca necesar pentru efectuarea
unor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderi
ale diferitelor categorii de personal.
3.1. Normativele de munca
Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot :
- normative de timp (de munca)
- normative de deservire
- normative de personal.
Normativul de timp (de munca) (N
t
) reprezinta timpul necesar pentru
efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau
pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de inuenta si in conditii
tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizate
incat normele de munca sa poata calculate prin insumarea timpilor din
normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca.
Normativele de timp se exprima in unitati de timp om pe unitate naturala
de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (T
dl
, t
on
, sau t
to
),
in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv.
In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in:
a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (N
te
) care
redau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditii
tehnice si organizatorice precizate. Ele se elaboreaza, in general, pentru
productia de masa, serie mare si serie mijlocie.
b) normative de timp grupat (N
tg
) care redau timpul necesar pentru
efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnice
si organizatorice precizate.
Normativele de timp pot elaborate si pentru elementele structurale ale
normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ de baza sau
ajutator timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati
ziologice).
Normativul de deservire (N
d
) reprezinta elementuld e calcul folosit la
stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de inuenta. De exemplu,
in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de
50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor.
Normativul de personal (N
p
) reprezinta elementul de calcul folosit la
stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de
factorii de inuenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu,
intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativul
de personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi
pentru un autocamion.
Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire.
Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot , ca si normele de
munca, unicate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pe
grup de unitati economico sociale.
In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care stau
la baza calculului necesarului de munca, cum sunt:
Normativul de regim tehnologic (N
r
) care reprezinta marimea stabilita
pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a masinilor, utilajelor si
instalatiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea
procesului de productie; poate dat in legatura cu tipul sau caracteristiile
masinii, utilajului, instalatiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de
perforare, latimea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarul
de dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea,
aciditatea, densitatea, caldura specica, umiditatea, culoarea tolerantelor
dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie,
numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc).
normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si ecacitatii
actiunii masinii, utilajului sau instalatiei asupra produsului.
Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permita
determinarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de
timpul productiei si felul utilajului, de caracteristicile materiei prime si ale
materialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de
particularitatile productiei ce se efectueaza.
Normativul de frecventa (N
f
) care reprezinta numarul de repetari a unei
actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumiti
factori de inuenta. De exemplu, la operatia de rebobinare a relor de batatura
de pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea rului la o rupere este de
0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masura
timpul pe un kg re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinata
frecventa de rupere la un kg de re. Daca numarul de ruperi (frecventa
ruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru inlaturarea acestor ruperi trebuie
prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute la un kg de re.
De asemenea, daca la executarea productiei pe masini uneltele trebuie
efectuate operatii de control la ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventa
masurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar
pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp
pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute.
La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele
prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuie
asigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar
numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii de
deplina securitate a muncii.
Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen - 1
N MESERIA DE
SNTATEA I SECURITATEA MUNCII,
SITUAII DE URGEN
2 - Sntatea i securitatea muncii, situaii de urgen
Cap. I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru
meseria de constructor structuri monolite:
- LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA 319/14.07.2006
- CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU
SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE H.G. 300/2006
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME PENTRU
SEMNALIZARE DE SECURITATE SI/SAU SANATATE LA LOCUL
DE MUNCA HG NR.971/2006
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE
SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA DE CATRE LUCRATORI A
ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE LA LOCURI
DE MUNCA HG 1048/2006
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI
SANATATE PENTRU MANIPULAREA MANUALA A MASELOR
CARE PREZINTA RISCURI PENTRU LUCRATORI, IN SPECIAL
DE AFECTIUNI DORSOLOMBARE - HG 1051/2006)
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI
SANATATE PENTRU LOCURI DE MUNCA HG 1091/2006
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE
SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA IN MUNCA DE CATRE
LUCRATORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCA - HG 1146/2006
Cap. II. Instructiune privind activitatea de protectia muncii
in santierele de constructii-montaj in activitatea
de constructii structuri monolite
II. 1 Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele de
constructii-montaj in activitatea: LUCRARI DE TERASAMENTE LA
CONSTRUCTIILE CIVILE SI INDUSTRIALE
1. SCOP
Instructiunea are ca scop diminuarea sau eliminarea riscurilor de accidentare
si / sau imbolnavire profesionala, precum si asigurarea celor mai bune conditii in
derularea etapelor pentru executia lucrarilor de terasamente pentru constructiile
civile si industriale.
2. DOMENIU
Instructiunea se aplica la toate punctele de lucru unde se executa lucrari de
terasamente pentru constructii civile si industriale.
3. DEFINITII SI PRESCURTARI
3.1 L. 319/14.07.2006 LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN
MUNCA
3.2 NGPM / 2002 Norme Generale de Protectia Muncii din 2002.
3.3 N.SS.M Norme specifice de Securitatea Muncii.
3.4 ISSSM Instructiune specifica de Securitate si sanatate in munca.
3.5 ET Echipament tehnic
3.6 P.T.E. Procedura tehnica de executie.
3.7 ACCIDENT DE MUNCA vatamarea violenta a organismului,
precum si intoxicatia acuta profesionala care provoaca incapacitate
temporara de munca de cel putin 3 zile , invaliditate sau deces.
3.8 BOALA PROFESIONALA afectiunea produsa ca urmare a
exercitarii unei meserii sau profesiuni cauzata de factori nocivi, fizici
sau chimici, ori biologici, caracteristici locului de munca precum si
de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului
in procesul de munca.
3.9 DISPOZITIV DE PROTECTIE dispozitiv care reduce sau elimina
riscul, singur sau in asociere cu un protector.
3.10 E.I.L. echipament individual de lucru
3.11 E.I.P. echipament individual de protectie
3.12 FACTOR DE RISC factor propriu elementelor componente ale
sistemului de munca, care intr-o situatie periculoasa determina
posibilitatea / gravitatea producerii sau afectarii sanatatii.
3.13 FUNCTIA DE SECURITATE functia unui echipament de munca
sau a unui mijloc de protectie prin care se elimina sau se reduce
riscul sau se semnalizeaza prezenta unui pericol.
3.14 INDICATOR DE SECURITATE mijloc de informare standardizat
care, prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare
(securizata) si cu un simbol, furnizeaza o informatie referitoare la
securitatea muncii.
3.15 INSTRUCTAJ DE SECURITATE A MUNCII modalitate de
instruire in domeniul securitatii muncii, avand ca scop insusirea
de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse
specifice activitatii de realizat.
3.16 INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE instructiuni obligatorii pentru
orice produs, necesare certificarii si care trebuie sa prezinte toate
informatiile referitoare la folosirea produsului, conform scopului si
pentru asigurarea securitatii muncii.
3.17 MIJLOC INDIVIDUAL DE PROTECTIE mijloc de protectie
(protector) destinat protectiei unui singur executant si care se aplica
acestuia.
3.18 NOCIVITATE proprietatea unei noxe de a produce efect daunator
asupra organismului.
3.19 NOXA ( FACTOR NOCIV ) agent fizic, chimic sau biologic, cu
actiune daunatoare asupra organismului.
3.20 PERICOL a) sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii .
b) proprietate inerenta unei substante, unui agent, unei surse de
energie sau situatie cu potential cauzator de evenimente nedorite
(accidente de munca sau boli profesionale).
3.21 PERSOANA AUTORIZATA persoana competenta, imputernicita
in scris sa indeplineasca anumite activitati.
3.22 PERSOANA AVERTIZATA persoana informata asupra riscului
profesional si asupra comportamentului necesar a fi adoptat pentru
desfasurarea activitatii in conditii de securitate.
3.23 PERSOANA COMPETENTA persoana care poseda cunostintele
si aptitudinile necesare realizarii corecte a unei activitati.
3.24 PERSOANA EXPUSA persoana aflata partial sau total intr-o zona
periculoasa.
3.25 PREVENIREA ansamblul procedeelor si masurilor luate sau
planificate, la toate stadiile de lucru, pentru evitarea pericolelor sau
reducerea riscurilor.
3.26 PREVENIREA INTRINSECA prevenirea realizata in stadiul
de conceptie / proiectare si constind in evitarea sau reducerea
pericolelor, prin alegerea unor caracteristicii corespun-zatoare,
precum si limitarea expunerii persoanelor la pericole ce nu pot fi
evitate sau limitate suficient, prin reducerea necesitatii de interventie
a executantului in zone periculoase.
3.27 PROTECTIA ansamblul masurilor, constand in utilizarea
mijloacelor de protectie, avand scopul protejarii executantilor fata de
pericolele insuficient evitate sau limitate prin prevenire intrinseca.
3.28 PROCES DE MUNCA succesiunea temporala si spatiala a
actiunilor conjugate, ale executantului si mijloacelor de productie,
in sistemul de munca.
3.29 PROTECTOR mijloc de protectie special conceput si utilizat
pentru realizarea protectiei prin interpunere ca obstacol (fizic) intre
pericol si persoana expusa.
3.30 RISC probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni
sau afectari a sanatatii intr-o situatie periculoasa.
3.31 SITUATIE PERICULOASA situatia in care o persoana este
expusa unuia sau mai multor pericole .
3.32 SUBSTANTA PERICULOASA substanta care poate constitui un
pericol in virtutea proprietatiilor sale chimice sau fizico-chimice.
3.33 ZONA PERICULOASA zona in care exista sau poate aparea un
pericol.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. L. 319/14.07.2006 LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN
MUNCA
4.2. Norme generale de protectia muncii NGPM / 1996.
4.3. Buletinul constructiilor nr. 5 6 7 8 din 1993.
4.4. Norme specifice de securitatea muncii pentru transporturi rutiere
- NSSM 23 / 2000. Norme specifice de securitatea muncii pentru
transporturi interne - NSSM 6 / 2000.
4.5. Procedura tehnica de executie PTE I-1-01, PTE I-1-02, PTE II-1-01,
PTE II1-02 si PTE II-1-03.
4.6. Normative de acordare a echipamentelor individuale de protectie -
EIP si a echipamentelor individuale de lucru EIL.
4.7. Caietele de sarcini si proiectele de executie pentru executia lucrarilor
de terasamente la constructii civile si industriale.
4.8. Cartile tehnice pentru echipamentele utilizate.
5. RESPONSABILITATI
5.1. Seful de santier
5.1.1. Coordoneaza activitatea de protectia muncii si verifica modul de
aplicare a acesteia, luand masuri in consecinta.
5.1.2. Urmareste activitatea responsabilului SSM SC PSI din cadrul
santierului, sesizand compartimentului SSM SC PSI de la
Sucursala asupra eventualelor nereguli constatate.
5.2. Inginerul sef constructor al santierului
5.2.1. Coordoneaza si urmareste inreaga activitate de productie din santier
si aplicarea normelor SSM SC PSI corespunzatoare, luand
masurile ce se impun in cazul unor deficiente.
5.2.2. Raspunde de calitatea lucrarilor executate pe santier in spiritul
normelor SSM SC PSI si dispune remedierea defectiunilor.
5.2.3. Autorizeaza, in limitele competentelor, personalul din subordine,
conform normelor in vigoare.
5.2.4. Urmareste aprovizionarea cu materiale si dotari corespunzatoare,
conform prescriptiilor tehnice si a normelor de protectia muncii in
vigoare, pentru intreg santierul.
5.3. Inginerul sef mecanic al santierului
5.3.1 Coordoneaza si conduce efectiv intreaga activitate meccano
energetica a santierului, respectand normele SSM SC PSI din
sectorul pe care il conduce, land masuri in consecinta.
5.3.2 Raspunde de buna functionare a utilajelor si mijloacelor de transport
din santier, implicate in procesul de productie, cu respectarea tuturor
normelor SSM si ISCIR, luand masuri de remediere a deficientelor
constatate.
5.4. Seful de lot / seful punctului de lucru
5.4.1. Raspunde de intreaga activitate de la punctele de lucru din subordine,
luand toate masurile de protectia muncii si securitatea muncii pentru
evitarea accidentelor si pericolelor ce pot aparea in procesul de
productie.
5.4.2. Coordoneaza activitatea lucrarilor si urmareste modul de respectare
a proiectelor de executie, tehnologiei de lucru si a prescriptiilor
tehnice SSM si PSI, stabilind tipul si modul de efectuare a
instructajului la locul de munca.
5.4.3. La solicitarea sefului ierarhic superior elaboreaza ISSSM urile
specifice activitatilor pe care le desfasoara, pe faze de executie.
5.4.4. Verifica modul de efectuare a instructajelor si modul cum au fost
aprofundate si insusite normele SSM si PSI de catre muncitorii din
subordine, luand masuri in consecinta.
5.4.5. Va refuza primirea la lucru a muncitorilor fara instructajul general
si specific locului de munca, efectuat la zi si fara echipamentele de
lucru si de protectie, corespunzatoare meseriei pe care o desfasoara.
5.4.6. Interzice intrarea in lucru a muncitorilor aflati in stare de oboseala
sau sub influenta bauturilor alcoolice.
5.4.7. In cazul in care se produce un accident la punctele de lucru din
subordine va acorda primul ajutor cuvenit, anuntand conducerea
santierului.
5.4.8. Va respecta prevederile prezentei intructiuni si a programului de
lucru stabilit de conducerea santierului.
5.5. Responsabilul SSM SC PSI
5.5.1. Urmareste si verifica periodic pe teren, prin controale, respectarea
normelor SSM SC PSI si a masurilor ce se intreprind pe santier
pentru evitarea producerii de accidente si imbolnaviri profesionale.
5.5.2. Informeaza periodic si de cate ori este cazul conducerea santierului
de neregulile constatate, propunand masuri in consecinta.
6. INSTRUCTIUNEA / PROCEDURA
6.1. Efectuarea instructajului periodic la locul de munca a intregului
personal participant la executia lucrarilor de terasamente la
constructii civile si industriale, respectandu-se normele SSM SC
PSI specifice fiecarui loc de munca si tehnologiei de executie
adaptate.
6.2. Verificarea starii tehnice a utilajelor si dispozitivelor/uneltelor
folosite pentru executia lucrarilor de terasamente, inainte de
utilizarea lor in procesul de lucru.
6.3. La realizarea lucrarilor se va tine cont permanent de prevederile sau
proiectele de executie si caietele de sarcini. Nu se vor realiza sapaturi
/ excavatii/sprijiniri/umpluturi fara consultarea documentatiilor de
executie si fara predarea amplasamentelor lucrarilor de sapatura/
excavatii.
6.4. Pentru realizarea lucrarilor se vor utiliza echipamente de lucru si de
protectie specifice, conform normativelor in vigoare (EIL si EIP),
stabilite de SC Hidroconstructia SA Bucuresti.
6.5. Toate categoriile profesionale de personal care participa la realizarea
lucrarilor vor fi autorizate/atestate conform procedurii PA - SSM -02.
6.6. Executia lucrarilor va fi supravegheata permanent de un cadru
tehnic de specialitate.
6.7. Se vor respecta conditiile de utilizare prevazute in cartile tehnice ale
utilajelor si echipamentelor tehnice folosite in procesele de lucru.
6.8. Executarea lucrarilor de terasamente in zone de utilitate publica
(localitati, strazi, piete, etc.) sau in zone cu circulatie intensa, trebuie
sa inceapa numai dupa ce se iau masuri pentru ingradirea acestora
cu parapete reglementare si plantarea de indicatoare de avertizare.
Pe timpul noptii zonele de lucru vor fi iluminate corespunzator, cu
felinare sau instalatie electrica si dotate cu panouri reflectorizante
sau inscriptii luminoase, pentru evitarea accidentelor de orice fel.
6.9. In cazul lucrarilor de amploare, se va numi un observator de cota
care nu va permite accesul in santier a persoanelor straine, in vederea
prevenirii unor accidente nedorite.
6.10. Daca lucrarile se executa noaptea, locurile de munca, drumurile
de acces si trecerile pentru oameni vor fi iluminate corespunzator,
conform normelor SSM PCI specifice.
6.11. In cazul existentei, pe zona ce urmeaza a fi sapata/excavata, a unor
spatii verzi (cu sau fara plantatii) sau altor obstacole, acestea se vor
indeparta inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, conform
cerintelor din documentatiile de executie sau a conditiilor impuse de
Administratia Domeniului Public.
6.12. Dezafecttarea spatiilor verzi (doborarea arborilor, scoaterea cioatelor,
defrisarea arbustilor, indepartarea stratului de sol vegetal) se va face
manual sau mecanic, dupa caz, conform cerintelor, respectandu-se
instructiunile specifice ISSSM I 1 02 01 si I 2 02 03.
6.13. Daca in timpul sapaturilor/excavatiilor sunt depistate instalatii
subterane sau alte obstacole, sau situri arheologice, care nu au
fost prevazute in documentatia de executie, se vor lua masuri de
oprirea lucrarilor pentru a stabili precis natura acestora (in vederea
protejarii lor) pentru evitarea avarierii lor si pentru evitarea
eventualelor pericole de accidente tehnice sau umane. In acest sens,
se va lua legatura si cu organele competente interesate (proprietarii
instalatiilor, Administratia Domeniilor Publice, etc.)
6.14. Daca la executarea sapaturilor/excavatiilor se detecteaza gaze sau
alte substante periculoase, conducatorul procesului de munca va
evacua imediat muncitorii din zona si se va anunta conducatorul
tehnic al santierului, care (pentru continuarea lucrarilor) va lua
toate masurile necesare pentru eliminarea cauzelor ce pot duce la
accidente tehnice sau umane, sau imbolnaviri profesionale.
6.15. In aceste zone, cu obstacole, lucrarile de sapatura se vor executa
numai manual, sub supravegherea unui cadru tehnic si cu luarea
tuturor masurilor pentru prevenirea accidentelor de orice natura,
folosindu-se echipamentele si uneltele corespunzatoare situatiei
intalnite.
6.16. In cazul sapaturilor manuale cu peretii verticali se vor utiliza scule
si echipamente specifice, conform normelor, dandu-se o atentie
deosebita accesului muncitorilor in gropile de fundatie la adancimi
peste 0,75 m, functie de natura terenului, asigurandu-se un numar
suficient de scari pentru evacuarea rapida a muncitorilor in caz de
necesitate.
6.17. Executarea sapaturilor manuale, fara sprijiniri, se va face astfel incat
sa se previna prabusirea malurilor. In acest sens, se vor respecta
taluzele prevazute in norme sau caiete le de sarcini, functie de
adancimea sapaturii, de natura si umiditatea terenului.
6.18. La sapaturi cu pereti verticali a caror adancime este mai mare de
0,75 m se vor folosi obligatoriu sprijiniri corespunzatoare, functie
de natura terenului, dupa cum urmeaza:
- in terenuri necoezive sau slab coezive, peste adancimea de 0,75 m.
- in terenuri cu coeziune mijlocie, peste adancimea de 1,25 m.
- in terenuri cu coeziune mare si foarte mare, peste adancimea de
2,00 m.
6.19. Sprijinirile se vor realiza, de regula, conform prevederilor din
documentatia de executie, functie de tehnologia de executie adoptata,
tinand cont de natura terenului si umiditatea acestuia.Montarea
elementelor de sprijinire se va face de sus in jos, pe masura avansarii
sapaturii in adancime, respectandu-se instructiunile specifice ISSSM
I 1 01 - 03
6.20 Sprijinirile sapaturilor pentru fundatii sau santuri, cu adancimi pana
la 5 m, trebuie sa se execute de regula cu elemente de inventar,
conform normelor in vigoare. Pentru sapaturi cu adancimea mai
mare de 5 m sprijinirile trebuie facute numai dupa proiecte special
intocmite in acest sens.
6.21 In cazul in care nu se dispune de elemente de inventar, sprijinirile
peretilor sapaturilor se pot executa din dulapi, daca adancimea
sapaturilor este mai mica de 5 m.
6.22 La adancimi de peste 5 m sprijinirile sapaturilor se vor realiza din
palplanse sau panouri metalice speciale, proiectate in acest sens
pentru a rezista la impingerea pamantului.
6.23 La adancimi foarte mari, sprijinirile se executa treptat, pe masura ce
se avanseaza cu sapatura, luand toate masurile impuse de normele
de protectie a muncii in vigoare.
6.24 Orice defectiune aparuta la sistemul de sprijinire va conduce la
oprirea lucrarilor, indepartandu-se muncitorii din zona de lucru.
Dupa remedierea defectiunilor la sistemul de sprijinire, care se va
face cu mare atentie de personal specializat, instruit ca atare, se pot
relua lucrarile si se permite accesul celorlalti muncitori in zona de
lucru.
6.25 Demontarea si indepartarea sprijinirilor din interiorul sapaturilor se
va face numai de jos in sus, pe masura astuparii acestora cu pamant
sau a executarii fundatiilor.
6.26. Se va acorda o atentie deosebita manipularii si manevrarii panourilor
si palplanselor pentru a se preintampina accidentele, folosindu-se
sculele, accesoriile si echipamentele de protectie corespunzatoare.
6.27. Se interzice folosirea manuala sau mecanizata a sarcinilor care
depasesc limitele maxime admise de norme, respectiv de cartea
tehnica a utilajului.
6.28. In cazul sapaturilor/excavatiilor pe suprafete mai mari, cu volume
de excavatii considerabile, se vor folosi utilaje corespunzatoare,
adaptate la tipul excavatiei respective si la conditiile din teren,
asigurandu-se acces corespunzator, atat utilajului de sapat cat si
mijloacelor de transport care asigura evacuarea materialului excavat.
Panta acestora nu va fi mai mare de 15
0

6.29. Deoarece excavatiile mecanizate se realizeaza de regula in taluz,
se va da o atentie deosebita modului de realizare a acestor taluze,
functie de natura si umiditatea terenului, conform normelor sau
caietelor de sarcini.
6.30. Pe parcursul excavatiilor se va urmari sistematic si permanent starea
taluzelor. In cazul cand apar crapaturi pe marginea taluzului sau
pe taluz, se vor lua masuri pentru consolidarea si evitarea surparii
materialului.
6.31. Nu se va lasa niciodata o sapatura deschisa, fara a se face rambleerea
si nivelarea sapaturii, daca aceasta a fost abandonata sau nu mai este
necesara.
6.32. Se vor lua masuri suplimentare de consolidare a taluzelor atunci
cand in apropierea sapaturilor se gasesc utilaje sau mecanisme care
produc vibratii in timpul lucrului.
6.33. Sunt interzise amplasarea utilajelor, materialelor grele,
prefabricatelor si circulatia autovehiculelor in apropierea locului de
executare a unei sapaturi sau in interiorul razei de alunecare sau de
surpare a terenului /versantului/taluzului neconsolidat.
6.34. In cazul terenurilor foarte tari sau a terenurilor stancoase, cand se
folosesc ciocane pneumatice (pickamere) sau explozivi (dinamita)
se va acorda o atentie deosebita modului de lucru cu pickamerele si
forezele, respectiv cu materialul exploziv (dinamita). In acest sens,
se vor respecta instructiunile specifice ISSSM I 2 02 06.
6.35. Trebuiesc luate permanent masuri de evacuare a apelor din infiltratii
sau provenite din precipitatii. In acest sens, se vor crea rigole de
scurgere si evacuare sau instalatii de epuismente, dimensionate
corespunzator debitelor care pot sa apara.
6.36. Amplasarea conductelor de aer si apa in incinta sau pe taluze se va
face numai pe baza de schita intocmita de seful punctului de lucru,
respectand indicatiile proiectantului.
6.37. Jumpurile de epuismente si podetele de trecere peste rigole vor fi
prevazute obligatoriu cu balustrade de protectie. La fel se va proceda
si in cazul gropilor de fundatie izolate sau a incintelor sapate, care
stau mai mult timp deschise.
6.38. Se va da o atentie deosebita realizarii instalatiei de aer comprimat
pentru alimentarea pickamerelor si forezelor in vederea prevenirii
accidentelor tehnice si umane. La fel se va proceda si in cazul
retelelor de alimentare cu energie electrica a utilajelor de sapat care
au actionarea electrica. Nu se vor folosi materiale necorespunzatoare
respectiv cabluri defecte si neizolate.
6.39. Retelele electrice aeriene din zona lucrarilor de excavatii/sapaturi
vor fi protejate corespunzator. Nu se va lucra cu utilaje de sapat
(excavat) sub retele de inalta tensiune neprotejate sau nedeviate,
dupa caz.
6.40. Umpluturile se vor realiza manual sau mecanizat, dupa caz, tinand
cont de volumul acestora si spatiul unde se executa, respectandu-se
tehnologiile de executie din proiecte si caietele de sarcini.
6.41. Compactarea umpluturilor se va face in straturi de 20 30 cm, in
cazul celor manuale, si pana la 1 m in cazul celor mecanizate. Se va
da atentie modului cum se realizeaza accesul utilajelor in incinta,
precum si a muncitorilor in gropile de fundatii, la adancimi mari,
pentru prevenirea accidentelor de orice natura.
6.42. Nu se vor realiza umpluturi de la inaltimi mai mari de 1 m direct
din autobasculante sau cu buldozerele, de pe marginea taluzelor sau
malurilor verticale, deoarece se pot provoca surpari cu accidente
destul de grave.
6.43. Muncitorii care lucreaza la compactari cu maiuri mecanice vor fi
instruiti special, pentru lucrul cu aceste scule, in vederea prevenirii
accidentelor.
6.44. Utilajele de compactat si mijloacele de transport vor avea prevazute
sisteme de avertizare sonora si luminoasa aferenta. Muncitorii nu
vor avea acces in raza de actiune a acestora.
6.45. In zonele de infiltratii mai mari, umpluturile se vor realiza cu atentia
cuvenita si masuri corespunzatoare. Instalatiile de epuismente nu se
vor demonta decat pe masura realizarii umpluturilor si compactarii
acestora.
6.46. Exploatarea utilajelor (excavatoare, boldozere, motocompresoare,
cilindru compactor, etc.) se va face conform instructiunii specifice
ISSSM XVIII 1 14 01.
6.47. Exploatarea macaralei/automacaralei se va face conform instructiunii
specifice ISSSM XVIII-1-13-01.
6.48. Exploatarea mijloacelor de transport se va face conform instructiunii
specifice ISSSM XVIII-1-02- 11.
6.49. Electricianul de serviciu va respecta, normele SSMPSI specifice si
instructiunile ISSSMXIV-2-02-01 ISSSM XIV-2-04-01 si
ISSSM XIV-2-05-01.
7. RAPOARTE SI INREGISTRARI
7.1. Proces verbal de predare primire front de lucru - netipizat
7.2. Proces verbal de instruire pe linie de SSM PSI cod formular
SSM 14 / 2000 / 0
7.3. Fisele de instructaj cod formular SSM 13 / 2000 / 0
7.4. Procesele verbale de testare - netipizate
7.5. Autorizatiile de functionare pentru utilajele si dispozitivele folosite
netipizate
7.6. Autorizatie de functionare ISCIR pentru instalatiile/utilajele de
ridicat - netipizata
7.7. Buletinele de incercari cu verificarea prizelor de impamantare
netipizate
II. 2 Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele
de constructii-montaj in activitatea: EXECUTAREA MANUALA A
SAPATURILOR LA CONSTRUCTIILE CIVILE SI INDUSTRIALE
1. SCOP
si / sau imbolnavire profesionala si asigurarea celor mai bune conditii pentru
executarea manuala a sapaturilor la Constructii Civile si Industriale.
2. DOMENIU
sapatura manuala la Constructii Civile si Industriale, conform PTE.
MUNCA
3.2. NGPM / 96 Norme Generale de Protectia Muncii din 1996.
3.3. NSSM Norme specifice de Securitatea Muncii.
3.4. ISSSM Instructiune specifica de Securitate si sanatate in munca.
3.5. ET Echipament tehnic
3.6. P.T.E. Procedura tehnica de executie.
3.7. ACCIDENT DE MUNCA vatamarea violenta a organismului,
3.8. BOALA PROFESIONALA afectiunea produsa ca urmare a
sau chimici, ori biologici, caracteristici locului de munca, precum si
de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului
3.9. DISPOZITIV DE PROTECTIE dispozitiv care reduce sau elimina
3.10. E.I.L. echipament individual de lucru
3.11. E.I.P. echipament individual de protectie
3.12. FACTOR DE RISC factor propriu elementelor componente ale
posibilitatea/ gravitatea producerii sau afectarii sanatatii.
3.13.FUNCTIA DE SECURITATE functia unui echipament de munca
3.14. INDICATOR DE SECURITATE mijloc de informare standardizat
securitatea muncii.
3.15. INSTRUCTAJ DE SECURITATE A MUNCII modalitate de
3.16. INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE instructiuni obligatorii pentru
3.17. MIJLOC INDIVIDUAL DE PROTECTIE mijloc de protectie
acestuia.
3.18. NOCIVITATE proprietatea unei noxe de a produce efect daunator
3.19. NOXA ( FACTOR NOCIV ) agent fizic, chimic sau biologic, cu
3.20. PERICOL a) sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii .
3.22. PERSOANA AVERTIZATA persoana informata asupra riscului
3.23. PERSOANA COMPETENTA persoana care poseda cunostintele
si aptitudinile necesare realizarii corecte a unei activitati..
3.24. PERSOANA EXPUSA persoana aflata partial sau total intr-o zona
periculoasa.
3.25. PREVENIREA ansamblul procedeelor si masurilor luate sau
3.26. PREVENIREA INTRINSECA prevenirea realizata in stadiul
pericolelor, prin alegerea unor caracteristicii corespunzatoare,
3.27. PROTECTIA ansamblul masurilor, constand in utilizarea
3.28. PROCES DE MUNCA succesiunea temporala si spatiala a
3.29. PROTECTOR mijloc de protectie special conceput si utilizat
3.30. RISC probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni
3.31. SITUATIE PERICULOASA situatia in care o persoana este
3.32. SUBSTANTA PERICULOASA substanta care poate constitui un
3.33. ZONA PERICULOASA zona in care exista sau poate aparea un
pericol.
4.1. Legea protectiei muncii nr. 90 / 1996.
4.3. Buletinul constructiilor nr. 5 6 7 8 din 1993.
4.4. Norme specifice de securitatea muncii pentru transporturi rutiere -
NSSM 23 / 2000.
4.5. Norme specifice de securitatea muncii pentru transporturi interne -
NSSM 6 / 2000.
4.6. Procedura tehnica de executie.
4.7. Normative de acordare a echipamentelor individuale de protectie
4.8 Caietel8e de sarcini si proiectele de executie pentru executia
lucrarilor de terasamente la constructii civile si industriale.

5. RESPONSABILITATI
5.1. Seful de lot / sef punct de lucru
5.1.1. Raspunde de intreaga activitate de la punctul sau punctele de lucru
din subordine, luand toate masurile de protectia muncii si securitatea
muncii pentru evitarea accidentelor si pericolelor ce pot aparea in
procesul de productie.
5.1.3. La solicitarea sefului ierarhic superior. elaboreaza ISSSM urile
santierului.
5.2. Inginerul sau maistrul de schimb
5.2.1 Conduce permanent personalul muncitor din subordine urmarind ca
lucrarile sa se desfasoare in conformitate cu fisele tehnologice si a
instructiunilor de folosire si de intretinere a utilajelor si instalatiilor,
respecatnd normele SSM SC PSI.
5.2.2 Ia toate masurile ce se impun pentru a preveni producerea oricaror
accidente sau pericole ce pot aparea in procesul de productie.
5.2.3. Are obligatia de a face instructajul periodic de protectie a muncii si
PSI la locul de munca pentru intreg personalul din subordine conform
normelor SSM SC PSI specifice fiecarui loc de munca, la fiecare
schimbare a locului de munca respectiv a conditiilor de lucru.
5.2.4. Refuza primirea la lucru a muncitorilor care nu au efectuat
instructajul general si specific la zi si care nu au echipamentul
individual de lucru si de protectie, corespunzator meseriei si locului
de munca.
5.2.5. In cazul producerii unui accident de munca organizeaza imediat
acordarea primului ajutor si anunta imediat seful ierarhic sau
conducerea santierului luand masuri sa nu se modifice starea de fapt
pana la cercetarea accidentului.
5.2.6. Nu are voie sa dea dispozitii muncitorilor din subordine sa execute
lucrari ce contravin normelor SSM SC PSI sau sa execute lucrari
pentru care acestia nu sunt calificati, nu au experienta necesara, nu
sunt instruiti sau care depasesc capacitatea lor fizica.
5.2.7. Respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru
stabilit de seful
5.3. Seful de echipa sau de formatie
5.3.1. Conduce permanent activitatea muncitorilor din subordine, nelasand
niciodata muncitorii nesupravegheati.
5.3.2. Instruieste zilnic muncitorii din subordine in conformitate cu
cerintele normelor in vigoare legate de securitatea si sanatatea
muncii, de siguranta circulatiei si PSI.
5.3.3. Nu admite la lucru muncitori bolnavi, obositi, in stare de ebrietate
sau fara instructajul efectuat.
5.3.4. Anunta imediat inginerul sau maistrul de schimb de aparitia unor
riscuri de accidente sau incendii pentru prevenirea aparitiei acestora.
5.3.5. Nu are voie sa execute lucrari periculoase, fara a se lua masurile de
securitate, sau sa lase muncitorii din subordine sa faca asa ceva.
5.3.6. Respecta prevederile prezentei instructiuni in spiritul prescriptiilor
tehnice in vigoare, a proiectelor de executie si a normelor SSM
SC PSI, precum si programul de lucru stabilit de seful de lot si
inginerul sau maistrul de schimb.
5.4. Deserventul de echipamente
5.4.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM PSI in vigoare,
privind deservirea /echipamentelor de constructii de orice tip.
5.4.2. Deserventul trebuie sa cunoasca perfect echipamentul pe care il
deserveste, precum si instructiunile tehnice de exploatare a acestuia
si sa fie autorizat sa lucreze pe echipamentul respectiv.
5.4.3. Sa verifice, zilnic, starea tehnica generala a echipamentului respectiv,
inaintea inceperii lucrului, inclusiv efectuarea probelor tehnologice
ale sistemului de functionare.
5.4.4. Nu trebuie sa lucreze cu echipamentul respectiv in stare de oboseala
sau sub influenta bauturilor alcoolice, respectiv fara a avea efectuat
controlul medical periodic la zi.
5.4.5. Sa respecte cu strictete termenele scadente de efectuare a reviziilor
tehnice, a reparatiilor si a schimburilor de ulei, dupa caz.
5.4.6. Daca in timpul lucrului apar defectiuni, deserventul are obligatia
sa opreasca functionarea echipamentului si sa fie reluata doar dupa
remedierea acestora de mecanici autorizati.
5.4.7. Va respecta prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru
stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb. Nu va
parasi locul de munca fara aprobarea sefului de lucrare.
5.5. Soferul
5.5.1 Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM SC PSI in
vigoare, privind transportul intern si pe drumurile publice si sa
posede permis de conducere auto pentru categoria mijloacelor de
transport respective.
5.5.2. Sa verifice zilnic (inainte de inceperea activitatii), existenta si
functionalitatea dispozitivelor de protectie si de securitate ale
autovehicolului.
5.5.3. Sa verifice, zilnic (inaintea inceperii si dupa terminarea activitatii),
starea tehnica generala a masinii, inclusiv efectuarea probelor
tehnologice ale principalelor sisteme (de franare, semnalizare, de
directie, etc.).
tehnice, a reparatiilor si a schimburilor de ulei precum si controlul
medical obligatoriu.
5.5.5. Sa respecte conditiile necesare pentru efectuarea in deplina siguranta
a penelor de cauciuc.
5.5.6. Sa respecte conditiile necesare si impuse de norme in cazul
remorcarii autovehicolului, sau cand remorcheaza un autovehicol
sau o remorca.
5.5.7. Nu are voie sa plece in cursa fara sa aiba in dotarea autovehicolului
trusa de prim ajutor, stingatoare de incendiu, lanturi antiderapante,
lada de nisip si lopeti.
5.5.8. La lucru, soferul se va prezenta odihnit si fara sa fie sub influenta
bauturilor alcoolice.
5.5.9. Sa respecte prevederile prezentei instructiuni, in spiritul normelor in
vigoare, si programul de lucru stabilit de seful de lot / punctului de
lucru sau inginerul / maistrul de schimb, respectiv seful de coloana
sau garaj.
5.6. Electricianul de serviciu
5.6.1 Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM PSI in vigoare,
privind exploatarea si intretinerea instalatiilor si retelelor electrice
de joasa si medie tensiune si sa fie autorizat ca atare.
5.6.2. In exercitarea meseriei va folosi obligatoriu echipamentul de lucru si
de protectie corespunzator, conform normelor EIL si EIP in vigoare.
5.6.3. Nu va face nici o interventie in instalatii sau retele fara scoaterea
acestora de sub tensiune.
5.6.4. La executarea oricarui racord sau legatura a unui consumator la
retea, se vor folosi doar materiale de calitate, fara defectiuni de
fabricatie, sau neizolate, conform normelor tehnice in vigoare. Nu
se vor face / folosi improvizatii.
5.6.5. Va executa numai lucrarile incredintate de seful de lucrare sau
inginerul / maistrul de schimb si pentru care este autorizat.
5.6.6. La lucru, electricianul trebuie sa se prezinte odihnit si fara sa fie sub
influenta bauturilor alcoolice.
5.6.7. Va verifica si va lua masuri ca orice consumator sa fie legat
corespunzator la o sursa de impamantare adecvata.

6.0. INSTRUCTIUNEA / PROCEDURA
personal participant la executarea sapaturilor manuale de la
constructiile civile si industriale, respectandu-se normele SSM
SC PSI specifice fiecarui loc de munca si tehnologiei de executie
adaptate.
6.2. Verificarea starii tehnice a echipamentelor, uneltelor si dispozitivelor
folosite pentru executia sapaturilor, inainte de utilizarea lor in
procesul de lucru.
6.3. La realizarea lucrarilor se va tine cont permanent de prevederile
din proiectele de executie si caietele de sarcini. Nu se vor realiza
sapaturi fara consultarea documentatiilor de executie si fara predarea
amplasamentelor lucrarilor de sapatura/excavatii.
6.7. Executarea lucrarilor de sapaturi in zone de utilitate publica
(localitati, strazi, pieste, etc.) sau in zone cu circulatie intensa, trebuie
cu parapete reglementatre si plantarea de indicatoare de avertizare.
6.9. In cazul existentei, pe zona ce urmeaza a fi sapata, a unor spatii verzi
(cu sau fara plantatii) sau a altor obstacole, acestea se vor indeparta
inainte de inceperea lucrarilor de sapare, conform cerintelor din
documentatiile de executie, impuse de Administratia Domeniului
Public.
6.10. Dezafectarea spatiilor verzi (doborarea arborilor,scoaterea cioatelor,
6.11. Daca in timpul sapaturilor sunt depistate instalatii subterane sau
alte obstacole, sau situri arheologice, care nu au fost prevazute in
documentatia de executie, se vor lua masuri de oprirea lucrarilor
pentru a stabili precis natura acestora (in vederea protejarii lor)
pentru evitarea avarierii lor si pentru evitarea eventualelor pericole
de accidente tehnice sau umane. In acest sens, se va lua legatura
si cu organele competente interesate (proprietarii instalatiilor,
Administratia Domeniilor Publice, etc.)
6.12. Daca la executarea sapaturilor se detecteaza gaze sau alte substante
periculoase, conducatorul procesului de munca va evacua imediat
muncitorii din zona si va anunta conducatorul tehnic al santierului,
care (pentru continuarea lucrarilor) va lua toate masurile necesare
pentru eliminarea cauzelor ce pot duce la accidente tehnice sau
umane, sau imbolnaviri profesionale.
intalnite.
6.14. Se vor utiliza numai scule si echipamente specifice, in buna stare,
conform normelor. Nu se vor utiliza scule si echipamente cu
defectiuni.
6.15. Daca suprafata sapaturii este mai mare, in cazul unei adancimi mai
mare de 1 m se vor monta un numar suficient de scari (de acces si
evacuare) pentru a se putea asigura o evacuare rapida a muncitorilor
in caz de necesitate.
6.16. In cazul evacuarii manuale a materialului excavat, de la adancimi
peste 2,00 m, se vor utiliza podine intermediare la intervale de 1,5 m
pe verticala, dimensionate corespunzator.
6.17. Se interzice formarea pe taluzuri a iesirilor in consola (formarea de
cozoroace) sau excavarea/saparea in surplomba. In acest sens, se va
supraveghea permanent starea de echilibru a terenului, indepartandu-
se permanent bucatile de material/roca, desprinse de pe taluze sau
maluri.
6.18. Executarea sapaturilor manuale, fara sprijiniri, se va face astfel incat
sa se previna prabusirea malurilor. In acest sens, se vor respecta
taluzele prevazute in norme sau caiete le de sarcini, functie de
adancimea sapaturii, de natura si umiditatea terenului.
6.19. La sapaturi cu pereti verticali a caror adancime este mai mare de
0,75 m se vor folosi obligatoriu sprijiniri corespunzatoare, functie
de natura terenului, dupa cum urmeaza:
- in terenuri necoezive sau slab coezive, peste adancimea de 0,75 m;
- in terenuri cu coeziune mijlocie, peste adancimea de 1,25 m;
- in terenuri cu coeziune mare si foarte mare, peste adancimea de
2,00 m.
6.20. Intre muncitorii care lucreaza la sapaturi se vor respecta urmatoarele
distante minime:
- 2 m, la sapare obisnuita in terenuri slabe si mijlocii;
- 3 m, la sapare cu tarnacoape, pene sau ciocane pneumatice, in
terenuri tari si foarte tari.
6.21. In cazul derocarilor manuale a rocilor (in terenuri stancoase),
intervalul dintre locurile de munca trebuie stabilit in asa fel incat
activitatea unui loc de munca sa nu il stanjeneasca pe cel ce lucreaza
in apropiere sau sa nu provoace accidente.
6.22. In aceste cazuri, cand se folosesc ciocane pneumatice, se va acorda o
atentie deosebita modului de lucru cu aceste scule/unelte si executiei
retelei de aer comprimat necesare, pentru prevenirea accidentelor
tehnice si umane.
6.23. Sprijinirile se vor realiza, de regula, conform prevederilor din
documentatia de executie, functie de tehnologia de executie adoptata,
tinand cont de natura terenului si umiditatea acestuia. Montarea
elementelor de sprijinire se va face de sus in jos, pe masura avansarii
sapaturii in adancime, respectandu-se instructiunea specifice ISSSM
I 1 01 - 03.
6.24. La adancimi foarte mari sprojinirile se executa treptat, pe masura ce
se avanseaza cu sapaturi, luand toate masurile impuse de normele de
protectia muncii in vigoare.
6.25. Sapaturile vor fi executate in cel mai scurt timp posibil, dupa care se
vor executa lucrarile de constructii pentru care s-au facut sapaturile;
sau daca nu mai sunt folosite gropile sapate, acestea vor fi rambleate
si terenul nivelat.
materialului.
executare a unei sapaturi, sau in interiorul razei de alunecare sau de
surpare a terenului/versantului/taluzului neconsolidat.
6.29. Trebuie luate permanent masuri de evacuare a apelor din infiltratii
sau provenite din precipitatii. In acest sens, se vor crea rigole de
scurgere si evacuare sau instalatii de epuismente dimensionate
face numai pe baza de schita, intocmita de seful punctului de lucru,
si in cazul gropilor de fundatie izolat sau a incintelor sapate, care
6.32. Instalatiile de epuismente, retelele de aer comprimat si de alimentare
cu energie electrica a pompelor de epuismente, compresoarelor sau
a iluminatului se vor realiza numai de muncitori calificati si atestati
ca atare, respectandu-se normele specifice SSM PSI in vigoare.
6.33. Materialele folosite pentru realizarea acestor instalatii si retele (tevi,
cable conductori, racorduri, fitinguri, etc) vor fi de calitate. Nu se
vor folosi materiale uzate, crapate, fisurate, neizolate sau cu alte
defectiuni.
6.34. Eventualele defectiuni la aceste instalatii se vor face numai
de personal calificat in acest sens si numai dupa intreruperea
functionarii instalatiei respective.
6.35. Depozitarea materialului sapat se va face la minim 1,00 m distanta
fata de marginea sapaturii. Daca nu exista spatiu de depozitare
in acest sens materialul sapat se va evacua din zona, conform
prevederilor din proiecte si caietele de sarcini.
6.36. Exploatarea echipamentelor (ciocane pneumatice, motocompresoare,
pompe de epuismente,etc) se va face conform instructiunii specifice
ISSSM XVIII I 14 01.
6.37. Exploatarea mijloacelor de transport se face conform instructiunii
6.38. Electricianul de serviciu va respecta, normele SSMPSI specifice si
instructiunile ISSSM XIV 2 02 01, ISSSM XIV 2 04 01
si ISSSM XIV 2 05 01.
7.1. Fisele individuale de instructaj SSM - cod formular SSM 13/2000/0.
7.2. Fisele individuale de instructaj PSI cod formular SSM 13/2000/0.
7.3. Fisele de examinare netipizate.
7.4. Fisele de testare cod formular SSM 76/2000/0.
II. 3. Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele de
constructii-montaj in activitatea:
EXECUTAREA MECANIZATA A SAPATURILOR LA
CONSTRUCTIILE CIVILE SI INDUSTRIALE
1. SCOP
executarea mecanizata a sapaturilor la Constructii Civile si Industriale.

2. DOMENIU
sapaturi mecanizate la Constructii Civile si Industriale, conform PTE

MUNCA
3.3 NSSM Norme specifice de Securitatea Muncii.
temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate sau deces.
de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului,
securitatea muncii.
acestuia.
3.20 PERICOL a) sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii.
- b) proprietate inerenta unei substante, unui agent, unei surse de
periculoasa.
de conceptie / proiectare si constand in evitarea sau reducerea
3.27 PROTECTIA ansamblul masurilor constand in utilizarea
expusa unuia sau mai multor pericole.
pericol.
4 DOCUMENTE DE REFERINTA
MUNCA
4.2 Norme generale de protectia muncii NGPM / 1996.
4.3 Buletinul constructiilor nr. 5 6 7 8 din 1993.
4.4 Norme specifice de securitatea muncii pentru transporturi rutiere -
NSSM 23 / 2000.
4.5 Norme specifice de securitatea muncii pentru transporturi interne -
NSSM 6 / 2000.
4.6 Procedura tehnica de executie PTE
4.7 Normative de acordare a echipamentelor individuale de protectie
4.8 Caietele de sarcini si proiectele de executie pentru executia lucrarilor
4.9 Cartile tehnice pentru echipamentele utilizate.
5 RESPONSABILITATI
5.1 Seful de lot / sef punct de lucru
santierului.
5.2.3. Are obligatia de a face instructajul periodic de protectie a muncii
si PSI la locul de munca pentru intreg personalul din subordine
conform normelor SSM SC PSI specifice fiecarui loc de munca,
la fiecare schimbare a locului de munca respectiv a conditiilor de
lucru.
de munca.
stabilit de seful
5.4. Deserventul de utilaje/echipamente.
privind deservirea utilajelor/echipamentelor de constructii de orice
tip.
5.4.2. Deserventul trebuie sa cunoasca perfect utilajul/echipamentul pe
care il deserveste, precum si instructiunile tehnice de exploatare
a acestuia si sa fie autorizat sa lucreze pe utilajul/echipamentul
respectiv.
5.4.3. Sa verifice, zilnic, starea tehnica generala a utilajului/echipamentului
ale principalelor sisteme (de directie, de franare, hidraulice, de
ridicare si coborare a cupei/lamei, etc).
5.4.4. Nu trebuie sa lucreze cu echipamentul, sau sa se urce pe utilaj in
stare de oboseala sau sub influenta bauturilor alcoolice, respectiv
fara a avea efectuat controlul medical periodic la zi.
tehnice, a reparatiilor si a schimburilor de ulei.
5.4.6. Manevrele/miscarile utilajelor/echipamentelor se vor face, dupa
caz, numai dupa actionarea dispozitivului de semnalizare acustica,
care trebuie sa fie in stare de functionare permanent.
5.4.7. Daca in timpul lucrului apar defectiuni, deserventul are obligatia sa
opreasca functionarea echipamentului/utilajului si sa fie reluata doar
dupa remedierea acestora de mecanici autorizati.
5.4.8. Nu are voie sa paraseasca utilajul sau cabina utilajului, dupa caz,
daca motorul este in functiune. Parasirea utilajului se va face doar
dupa oprirea motorului, blocarea comenzilor, aducerea cupei/lamei
in pozitia pe sol si inchiderea cu cheie sau cu lacat a cabinei, dupa
caz. Cheile vor fi predate sefului ierarhic.
5.4.9. La predarea primirea serviciului, va trebui sa consemneze in
registrul de supraveghere al utilajului, pe care il deserveste, starea
tehnica a acestuia.
5.5. Soferul
5.5.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM SC PSI in
autovehicolului.
directie, etc.).
sau o remorca.
vigoare, si programul de lucru stabilit de seful de lot / punctului de
lucru sau ingineerul / maistrul de schimb, respectiv seful de coloana
sau garaj.
personal participant la executarea mecanizata a sapaturilor la
constructii civile si industriale, respectandu-se normele SSM SC
PSI specifice fiecarui loc de munca si tehnologiei de executie
adaptate.
6.2. Verificarea starii tehnice a utilajelor si dispozitivelor folosite pentru
executia mecanizata a sapaturilor, inainte de utilizarea lor in procesul
de lucru.
sapaturi fara consultarea documentatiilor de executie si fara predarea
amplasamentelor lucrarilor de excavatii.
6.4. Pentru realizarea lucrarilor se vor utiliza echipamentele de lucru si
de protectie specifice, conform normativelor in vigoare (EIL si EIP).
lucrarilor vor fi autorizate/atestate conform procedurii PA - SSM - 02.
6.8. Executarea lucrarilor de excavatii in zone de utilitate publica
(localitati, strazi, piete, etc.) sau in zone cu circulatie intensa, trebuie
cu parapete reglementare si plantarea de indicatoare de avertizare.
6.9. In cazul lucrarilor de amploare, se va numi un observator de cota
care nu va permite accesul in santier a persoanelor straine, in vederea
prevenirii unor accidente nedorite.
6.11. In cazul existentei, pe zona ce urmeaza a fi sapata/excavata, a unor
spatii verzi (cu sau fara plantatii) sau altor obstacole, acestea se vor
indeparta inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, conform
cerintelor din documentatiile de executie impuse de Administratia
Domeniului Public.
6.12. Dezafectarea spatiilor verzi (doborarea arborilor, scoaterea cioatelor,
subterane sau alte obstacole, sau situri arheologice care nu au
oprirea lucrarilor pentru a stabili precis natura acestora (in vederea
protejarii lor) pentru evitarea avarierii lor si pentru evitarea
6.14. Daca la executarea sapaturilor/excavatiilor se detecteaza gaze
sau alte substante periculoase, conducatorul procesului de munca
va evacua imediat muncitorii din zona si va anunta conducatorul
6.15. In aceste zone, cu obstacole, lucrarile de sapatura se vor executa nu-
mai manual, sub supravegherea unui cadru tehnic si cu luarea tuturor
masurilor pentru prevenirea accidentelor de orice natura, folosindu-
se echipamentele si uneltele corespunzatoare situatiei intalnite.
6.16. La executarea excavatiilor se vor utiliza doar utilaje corespunzatoare,
in stare buna de functionare, conform procesului tehnologic aprobat.
6.17. Utilajele si mijloacele de transport vor avea prevazute sisteme de
avertizare sonora si luminoasa adecvate. Este interzis a se face orice
manevra fara a se da un semnal acustic de avertisment.
6.18. Pentru lucrul pe timp de noapte, atat utilajele cat si mijloacele
de transport, vor avea obligatoriu asigurat iluminatul conform
normativelor.
6.19. Fiecare utilaj sau mijloc de transport va fi prevazut cu stingator de
incendiu.
6.20. Este interzisa urcarea sau coborarea de pe utilaj sau mijloc de
transport in timpul functionarii acestuia. De asemenea, este interzis
accesul pe utilaje a altor persone decat a deserventului si a ajutorului
acestuia. Numai deserventul autorizat are voie sa porneasca/
opreasca sau sa lucreze cu utilajul respectiv.
6.21. Se interzice transportul muncitorilor cu buldozere, tractoare,
autobasculante si cu orice altfel de utilaj pentru terasamente.
6.22. In timpul lucrului este interzisa circulatia si stationarea muncitorilor
in raza de actiune a utilajelor sau a mijloacelor de transport, iar
personalul care dirijeaza lucrul va sta numai lateral fata de linia de
lucru a utilajului.
6.23. Se interzice trecerea cupei excavatorului peste cabina
autobasculantei, descarcarea de la inaltime si stationarea oamenilor
pe autovehicole in timpul descarcarii cupei.
6.24. Se va da o atentie deosebita accesului utilajelor si mijloacelor
de transport in incinta de excavatie, functie de natura terenului si
adancimea de excavare, asigurandu-se o panta adecvata accesului,
conform documentatiei, dar nu mai mare de 14%.
6.25. Inaltimea abatajului de lucru nu trebuie sa depaseasca inaltimea
maxima de taiere a utilajului respectiv. Functie de inaltimea
abatajului impus de proiect se va folosi utilajul de sapat adecvat,
deserventul fiind obligat sa retraga utilajul din zona periculoasa,
daca abatajul depaseste inaltimea de taiere.
6.26. Deoarece excavatiile mecanizate se realizeaza de regula in taluz,
se va da o atentie deosebita modului de realizare a acestor taluze,
functie de natura si umiditatea terenului, conform normelor sau
caietelor de sarcini.
materialului.
6.28. Nu se va lasa niciodata o sapatura deschisa, fara a se face rambleerea
si nivelarea sapaturii, daca aceasta a fost abandonata sau nu mai este
necesara.
6.30. Sunt interzise amplasarea utilajelor, materialelor grele, prefabrica-
telor si circulatia autovehiculelor in apropierea locului de executare
a unei sapaturi sau in interiorul razei de alunecare sau de surpare a
terenului/versantului/taluzului neconsolidat.
6.31. In cazul terenurilor foarte tari sau a terenurilor stancoase, cand
se folosesc explozivi (dinamita), se va acorda o atentie deosebita
modului de lucru cu forezele, respectiv cu materialul exploziv
(dinamita). In acest sens, se vor respecta instructiunile specifice
ISSSM I 2 02 06.
6.32. Daca saparea gropilor de fundatie se face cu pereti verticali sau mai
inclinati fata de orizontala decat unghiul taluzului natural, va trebui
sa se execute sprijiniri pentru prevenirea surparii malurilor/taluzelor.
Aceste sprijiniri se vor executa de regula conform prevederilor
din documentatia de executie sau conform schitei intocmite de
conducerea santierului, functie de natura si umiditatea terenului.
6.33. Montarea elementelor de sprijinire se va face de sus in jos pe masura
avansarii sapaturii in adancime, respectandu-se instructiunile
specifice ISSSM I 1 01 - 03.
6.34. La adancimi foarte mari, sprijinirile se executa treptat pe masura ce
de protectia muncii in vigoare.
6.35. Demontarea si indepartarea sprijinirilor din interiorul sapaturilor se
6.36. Trebuie luate permanent masuri de evacuare a apelor din infiltratii
sau provenite din precipitatii. In acest srns, se vor crea rigole de
scurgere si evacuare sau instalatii de epuismente dimensionate
6.37. Amplasarea conductelor de apa in incinta sau pe taluze se va face
numai pe baza de schita intocmita de seful punctului de lucru
respectand indicatiile proiectantului. Depozitarea materialului sapat
se va face la minim 1,00 m distanta fata de marginea sapaturii. Daca
nu exista spatiu de depozitare in acest sens, materialul sapat se va
evacua din zona, conform prevederilor din proiecte si caietele de
sarcini.
si in cazul gropilor de fundatie izolate, sau a incintelor sapate, care
6.39. Instalatiile de epuismente si retele de alimentare cu energie electrica
a utilajelor, cu actionare electrica, a pompelor de epuismente si a
iluminatului se vor realiza numai de catre muncitori calificati si ates-
tati ca atare, respectandu-se normele specifice SSM PSI in vigoare.
6.40. Materialele folosite pentru realizarea acestor instalatii si retele (tevi,
cable, conductori, racorduri, fitinguri, etc) vor fi de calitate. Nu se
vor folosi materiale uzate, crapate, fisurate, neizolate sau cu alte
defectiuni.
6.41. Eventualele defectiuni la aceste instalatii se vor face numai
de personal calificat in acest sens si numai dupa intreruperea
functionarii instalatiei respective.
6.42. Se va da o atentie deosebita realizarii retelelor de alimentare cu
energie electrica a utilajelor de sapat cu actiune electrica deoarece
se realizeaza din cable mobile, amplasate pe sol sau capre
6.43. Retelele electrice aeriene din zona lucrarilor de excavatii/sapaturi
vor fi protejate corespunzator. Nu se va lucra cu utilaje de sapat
(excavat) sub retele de inalta tensiune neprotejate sau nedeviate,
dupa caz.
6.44. Depozitarea materialului sapat se va face la minim 1,00 m distanta
fata de marginea sapaturii. Daca nu exista spatiu de depozitare,
in acest sens, materialul sapat se va evacua din zona, conform
prevederilor din proiecte si caietele de sarcini.
specifice ISSM XVIII-1-02-01
6.46. Exploatarea utilajelor/echipamentelor (excavatoare, buldozere,
pompe de epuisment, foreze,etc) se va face conform instructiunii
specifice ISSSM XVIII I 14 01
6.47. Electricianul de serviciu va respecta, in activitatea sa, normele SSM
PSI specifice si instructiunile ISSSM XIV 2 02 01; XIV 2
04 01 si XIV 2 05 01.
7.1. Fisele individuale de instructaj SSM cod formular SSM 13/2000/0.
7.3. Fisele de examinare - netipizate
II. 4 Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele de
DEFRISAREA AMPLASAMENTELOR PENTRU
LUCRARILE DE CONSTRUCTII
1. SCOP
si / sau imbolnavire profesionala, precum si asigurarea celor mai bune conditii
in derularea etapelor pentru executia lucrarilor de defrisare a amplasamentelor
pentru lucrarile hidrotehnice.

2. DOMENIU
defrisare a amplasamentelor pentru lucrarile hidrotehnice, conform PTE.
MUNCA
care prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare (securizata)
si cu un simbol, furnizeaza o informatie referitoare la securitatea
muncii.
acestuia.
periculoasa.
pericolelor, prin alegerea unor caracteristici corespunzatoare,
pericol.
MUNCA
NSSM 23 / 2000.
NSSM 6 / 2000.
4.6 Norme specifice de protectia muncii pentru depozitarea, transportul
si folosirea materialelor explozive NSPM 71/1997.
4.7 Normele specifice de securitatea muncii pentru imbunatatiri funciare
si irigatii NSSM 71/1998 cap. 3.
4.9 Normative de acordare a echipamentelor individuale de protectie -
EIP si a echipamentelor individuale de lucru - EIL
4.10 Caietele de sarcini si proiectele de executie pentru realizarea
lucrarilor de excavatii la suprafata la constructiile hidrotehnice.
5 RESPONSABILITATI
5.1 Seful de lot
productie.
santierului.
5.2.1. Conduce permanent personalul muncitor din subordine urmarind
ca lucrarile sa se desfasoare in conformitate cu prevederile din
proiectele de executie si prescriptiile tehnice respectand prevederile
normelor SSM SC PSI.
5.2.2. Ia toate masurile ce se impun pentru a preveni producerea oricaror
accidente sau pericole ce pot aparea in procesul de conducere.
si PSI la locul de munca pentru intreg personalul din subordine,
respective la fiecare schimbare a locului de munca sau a conditiilor
de munca.
instructajul general si specific, la zi si care nu au echipamentul
individual de lucru si protectie, corespunzator meseriei si locului de
munca.
5.2.5. In cazul producerii unui accident de munca, organizeaza imediat
conducerea santierului, luand masuri sa nu se modifice starea de
fapt pana la cercetarea accidentului.
stabilit de seful de lot.
riscuri de accidente sau incendii, pentru prevenirea aparitiei acestora.
securitate sau sa lase muncitorii din subordine sa faca asa ceva.
5.4. Legatorul de sarcina/semnalistul
5.4.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM specifice locului de
munca pe care il deserveste.
5.4.2. Cand lucreaza la inaltime, pe platforme, schele sau plansee, va purta
obligatoriu centura de siguranta pe care o va fixa bine de elementele
de rezistenta ale acestora.
5.4.3. Trebuie sa cunoasca si sa-si insuseasca codul de semnalizare a
macaralei/instalatiei de ridicat.
5.4.4. La lucru, trebuie sa se prezinte odihnit si fara sa fie sub influenta
5.4.5. Nu are voie sa paraseasca locul de munca fara a informa macaragiul
sau inginerul / maistrul de schimb.
5.4.6. Va folosi obligatoriu echipamentul de protectie si de lucru
corespunzator.
5.4.7. La terminarea lucrului, va avea grija sa depoziteze corespunzator
elementele si dispozitivele de prindere si legare folosite in locuri
uscate, ferrite de umezeala sau agenti corozivi.
5.4.8. Sa respecte procedurile prezentei instructiuni si programul de lucru
stabilit de seful de lot / punct de lucru sau inginerul / maistrul de
schimb.
5.5. Macaragiul
5.5.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele normele SSM PSI in
vigoare, privind deservirea instalatiilor de ridicat si a macaralelor de
orice tip.
5.5.2. Macaragiul trebuie sa cunoasca perfect macaraua sau instalatia de
ridicat pe care o deserveste, precum si instructiunile tehnice de
exploatare a acestora si sa fie autorizat sa lucreze pe macaraua sau
instalatia de ridicat respectiva.
5.5.3. Macaragiul trebuie sa cunoasca si sa respecte codul de semnalizare
a macaralei / instalatiei de ridicat si sa execute manevrele doar la
semnalul legatorului de sarcina sau a semnalistului, identificandu-l
pe acesta inainte de inceperea lucrului, pentru a sti exact care este
persoana la semnalizarea careia se vor face miscarile / manevrele
necesare.
5.5.4. Nu trebuie sa execute manevre / miscari la semnalele altor personae
decat ale semnalistului / legatorului de sarcina desemnat pentru
acest lucru de catre conducatorul locului de munca, cu exceptia
semnalului de oprire urgenta / obligatorie / accidentala, pe care
trebuie sa-l respecte, indiferent de persoana care da aceasta comanda
/ semnal de oprire.
5.5.5. Miscarile / manevrele macaralelor / instalatiilor de ridicat se vor
face numai dupa actionarea dispozitivului de semnalizare acustica.
5.5.6. Nu trebuie sa se urce pe macara sau cabina instalatiei de ridicat
instare de oboseala sau sub influenta bauturilor alcoolice, respectiv
fara a avea avizul medicului de intreprindere.
5.5.7. Nu va incepe miscarea / manevrarea macaralelor / instalatiilor
de ridicat daca nu au fost verificate in prealabil, functionarea
instalatiilor de semnalizare/ iluminat/ incalzire/ aerisire/ climatizare
si daca locul de munca nu este iluminat suficient, daca nu exista
vizibilitate sau daca vantul depaseste limita prescrisa de cartea
tehnica.
5.5.8. Daca in timpul lucrului apar conditii nefavorabile (vant puternic,
ceata, fum, viscol, ploi torentiale, etc.) se va opri imediar
functionarea macaralei / instalatiei de ridicat. La fel se va proceda si
daca se intrerupe iluminatul local pe timp de noapte.
5.5.9. La primirea si predarea serviciului, va trebui sa consemneze in
registrul de supraveghere a macaralei / instalatiei de ridicat, pe care
o deserveste, starea tehnica a acesteia.
5.1.10. Nu are voie sa paraseasca cabina cat timp macaraua / instalatia de
ridicat se gaseste sub sarcina. Parasirea cabinei se va face numai
dupa ce toate manetele de comanda au fost aduse in pozitia de
oprire, s-a deconectat intrerupatorul principal, si s-a pus in functiune
iluminatul de balizare (dupa caz) si s-a inchis cu cheie sau cu lacat
usa cabinei. Cheile si talonul (marca) macaralei / instalatiei de
ridicat se vor preda sefului ierarhic.
5.6. Soferul
autovehicolului.
directie, etc.).
sau o remorca.
vigoare si programul de lucru stabilit de seful de lot / punctului de
sau garaj.
5.7. Deserventul de echipamente.
privind deservirea echipamentelor de constructii de orice tip.
si sa fie autorizat sa lucreze cu echipamentul respectiv.
5.7.3. Sa verifice, zilnic, starea tehnica generala a echipamentului inaintea
inceperii lucrului, inclusiv efectuarea probelor tehnologice ale
sistemului de functionare.
5.7.4. Nu trebuie sa lucreze cu echipamentul in stare de oboseala sau sub
influenta bauturilor alcoolice, respectiv fara a avea efectuat controlul
medical periodic la zi.
5.8.2. In exercitarea meseriei va folosi, obligatoriu, echipamentul de
lucru si de protectie corespunzator, conform normelor EIL si EIP in
vigoare.
5.8.4. La executarea oricarui racord sau legatura a unui consumator la retea
se vor folosi doar materiale de calitate, fara defectiuni de fabricatie
sau neizolate, conform normelor tehnice in vigoare. Nu se vor face /
folosi improvizatii.

personal participant la executarea defrisarilor de pe amplasamentele
lucrarilor hidrotehnice, respectandu-se normele SSM SC PSI
specifice fiecarei operatii executate, functie de tehnologia de
executie adoptata.
6.2. Verificarea starii tehnice a uneltelor si dispozitivelor, precum si a
utilajelor / echipamentelor si mijloacelor de transport, folosite pentru
defrisarea, doborarea arborilor si debitarea lor, scoaterea cioatelor
si transportul lemnului din amplasamentele lucrarilor hidrotehnice,
inainte de utilizarea lor in procesul de lucru.
6.3. La realizarea lucrarilor se va tine cont, permanent, de prevederile din
proiectele de executie si caietele de sarcini, referitoare la defrisari.
Nu se vor realiza lucrari de defrisare fara consultarea documentatiilor
de executie si fara predarea amplasamentelor acestora.
lucrarilor, vor fi autorizate/atestate, conform procedurii PA SSM
02.
6.8. Este interzis a se incepe taierea arborilor inainte de a se face
pregatirea locului de munca. Pregatirea locului de munca consta in:
- taierea vegetatiei lemnoase din subetaj, a tufarisurilor si curatirea
cazaturilor in zonele de refugiu;
- formarea de poteci necesare retragerii doboratorilor in momentul
caderii arborilor;
- batatorirea zapezii in timpul iernii in jurul arborilor.
6.9. In terenurile cu panta de peste 10, se interzice executarea oricaror
lucrari sau prezenta cuiva pe versant, mai jos de locul de doborare,
pe linia de cea mai mare panta, la o distanta mai mica de 100 m.
6.10. Este interzis ca la doborarea manuala a arborilor sa lucreze mai mult
de trei muncitori. Distanta intre echipe va fi de cel putin doua ori
inaltimea arborelui.
6.11. Pentru a se evita unele accidente din cauza manipularii toporului sau
taierii arborelui, muncitorii vor lucra la distante care sa le asigure
securitatea muncii.
6.12. Cand arborele ce se doboara va da semne de miscare, doboratorii
vor scoate joagarul din taietura si vor da semnalele conventionale
pentru a preveni pe muncitorii din vecinatate, iar ei se vor indeparta
la o distanta de 10 m de trunchiul arborelui, pe directia prezisa si
inapoi fata de directia de cadere (la cca. 450), spre a nu fi loviti de
arborele in cadere ori de bucati de lemn sau crengi. Din locul unde
s-au retras, doboratorii vor urmari cu privirea caderea arborelui,
fiind gata sa se retraga mai departe cand vor observa o schimbare de
directie.
6.13. Dupa caderea arborelui, doboratorii vor cerceta daca in coronamentul
arborilor vecini, ramasi in picioare, se afla agatate crengi rupte, care
vor fi inlaturate in masura posibilitatilor.
6.14. Este interzisa doborarea arborilor inclinati sau a celor cu
coronamentul intr-o parte, in directia opusa inclinarii sau a aceleia
in care este dezvoltat coronamentul (al centrului de greutate al
coronamentului).
6.15. Este interzisa doborarea arborilor pe timp de furtuna, ceata deasa,
polei, ninsoare deasa, ploaie torentiala sau pe intuneric. Cand se
prevede apropierea unei furtuni, se dau semnale conventionale pentru
parasirea locului si retragerea muncitorilor in locuri nepericuloase,
dinainte stabilite.
6.16. Se interzice lucrul in zona unde au ramas arbori aninati. Dezaninarea
lor se va face numai in prezenta maistrului.
6.17. Se interzice doborarea arborelui prin taierea si doborarea unui alt
arbore peste el.
6.18. In timpul zapezilor mari, mai groase de 50 cm, operatiile de doborare
a arborilor pe terenuri in panta se opresc pana la indepartarea
pericolului avalanselor.
6.19. Desprinderea se va executa prin folosirea unor dispozitive speciale
sau, in lipsa acestora si acolo unde este posibil, prin tragerea
arborelui aninat cu cablu sau lant, de cel putin 20 m lungime, cu
ajutorul vitelor sau al unui troliu. Muncitorii si vitele folosite la
dezaninarea arborelui vor sta tot timpul in partea din deal a directiei
de alunecare a arborilor. Arborii subtiri, cu diametrul pana la 30 cm,
pot fi dezaninati cu ajutorul unor furci sau prajini, manipulate de
muncitori din partea din deal.
6.20. Este interzis ca in timpul in care se doboara arborii sa se faca orice
fel de lucrare pe o raza mai mica de 50 m de la tulpina arborelui ce
se doboara.
6.21. Este interzisa urcarea muncitorilor in arbori pentru orice lucrare in
legatura cu exploatarea de materiale lemnoase. La arborii de stejar,
cand este cazul, se vor taia mai intai crengile prea dezvoltate, care
impiedica doborarea din directia potrivita, aceasta operatie facandu-
se dupa asigurarea securitatii muncii (scari, centuri de siguranta, etc).
6.22. Indepartarea cioturilor uscate prin lovituri date cu muchia toporului
este interzisa, operatia facandu-se cu taisul toporului.
6.23. La sectionarea trunchiurilor de busteni, aflati pe terenuri cu panta
mai mare de 15 %, se va tine seama de urmatoarele reguli:
- inainte de inceperea operatiei de sectionare, trunchiurile vor fi
sprijinite cu tarusi sau proptele bine fixate la ambele piese, ce vor
rezulta din sectionare de o parte si de alta, astfel ca fiecare bustean
rezultat prin sectionare, sa fie sprijinit de doi tarusi, spre a nu se
putea rostogoli spre muncitori;
- este interzisa sprijinirea busteanului cu corpul sau cu picioarele
muncitorului in timp ce se executa sectionarea;
- se poate proceda la sectionarea trunchirilor numai cand acestea
sunt bine asezate pe pamant; in acest caz sectionarea poate incepe
de la capatul cel mai apropiat de muncitorii sectionari, respectiv de
la varf sau de la capatul gros;
- sectionarea trunchiurilor aflate pe ternuri in panta, dar care au
asezarea pe directia curbei de nivel, se va incepe de la dreapta spre
stanga muncitorului din aval (partea dinspre vale a trunchiului),
muncitorii avand permanent grija ca restul trunchilui nesectionat,
aflat pe partea stanga a muncitorului din aval, sa fie bine sprijinit
prin tarusi sau proptele, spre a nu se rostogoli spre acestia;
- sectionarea trunchiurilor suspendate pe ondulatiile terenului se va
face totdeauna de pe pamant; in acest scop se sectioneaza mai intai
trunchiurile care dau posibilitatea de a schimba pozitia busteanului,
iar restul de trunchi ramas inca suspendat la o inaltime accesibila
pentru lucru se sectioneaza numai dupa ce s-au luat masuri de a i se
sprijini capetele libere prin popi sau butuci, bine fixati in pamant.
6.24. La inceputul sectionarii se interzice punerea mainii langa fierastrau
pentru a se da directia de taiere. Pentru usurarea inceputului taierii
trebuie folosita o piesa din lemn.
6.25. La intrarea si iesirea din lucru, purtarea toporului pe mana, cu taisul
inspre corp sau pe umar, fara aparatoare este interzisa. Toporul
trebuie purtat pe mana cu taisul inainte, acoperit cu o teaca.
6.26. La inceputul taierii, ferastraul se reazema cu pintenul special de
trunchiul arborelui, apoi printr-o apasare usoara, se introduce lantul
taietor in lemn, accelerand in acelasi timp motorul. Nesprijinirea
ferastraului cu pintenul si introducerea brusca a lantului taietor
in lemn produc izbituri periculoase atat pentru utilaj cat si pentru
muncitori. In timpul doborarii arborilor nu trebuie sa stea langa
fierastrau decat motoristul si ajutorul sau, ceilalti muncitori urmand
sa se afle la o distanta de cel putin 50 m.
6.27. Intrebuintarea penelor de otel la doborarea arborilor cu ferastraiele
mecanice este strict oprita.
6.28. In cazul intepenirii lantului in taietura, la ferastraiele electrice, se
opreste imediat motorul. Dupa eliberarea lantului taierea se continua.
6.29. La doborare, inainte ca arborele sa cada se vor scoate dintii pintenului
(reazemului) din lemn, astfel incat la caderea arborelui sa se poata
scoate repede ferastraul din taietura.
6.30. In timpul caderii arborelui, retragerea motorului spre locul de
refugiu se face cu motorul oprit, in cazul ferastraielor electrice, si cu
turatia redusa a motorului la ferastriele cu benzina.
6.31. La iesirea lantului din santul sinei de ghidare trebuie redusa imediat
turatia motorului. Lantul se readuce in santul lamei prin impingre cu
ajutorul unui bat, in nici un caz cu mana libera.
6.32. Transportul ferastraului electric pe mana se face numai dupa ce se
intrerupe legatura de la cablul de alimentare. Este interzis a se infasura
cablul, in jurul corpului muncitorilor. Transportul ferastraului cu
benzina se poate face pe umar numai cand are motorul oprit. Daca
motorul este incalzit, se va avea grija ca toba de esapament sa nu se
atinga de haine.
6.33. Instalatia de alimentare cu energie electrica a ferastraului electric,
(cablurile de alimentare) se vor realiza numai de muncitori calificati
si atestati ca atare, respectandu-se normele specifice SSM PSI in
vigoare, folosind numai materiale de calitate, fara defectiuni sau
cabluri neizolate corespunzator.
6.34. Pentru manipularea, incarcarea / descarcarea si transportul
materialului lemnos debitat (busteni si crengi) se vor folosi scule si
echipamente adecvate, cu respectarea normelor specifice in vigoare.
6.35. Exploatarea utilajelor si a echipamentelor (ferastraul mecanic sau
electric, grupul electrogen, etc.) se va face conform instructiunii
specifice ISSSM XVIII 1 14 01.
6.36. Exploatarea automacaralei sau a instalatiei de ridicat se va face
conform instructiunii specifice ISSSM XVIII 1 13 - 01.
6.38. Electricianul de serviciu va respecta normele SSMPSI specifice si
7.1. Fisele individuale de instructaj SSM cod formular SSM 13 / 2000 /
0.
7.2. Fisele individuale de instructaj PSI- cod formular SSM 13 / 2000 /
0.
7.3. Fisele de examinare - netipizate.
7.4. Fisele de testare cod formular SSM 76 2000 / 2.
EXCAVATII GROSIERE LA UVRAJE HIDROTEHNICE
1. SCOP
si / sau imbolnavire profesionala si asigurarea celor mai bune conditii lucrarilor
de excavatii grosiere la uvrajele hidrotehnice.

2. DOMENIU
excavatii grosiere la uvrajele hidrotehnice, conform PTE

MUNCA
muncii.
de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse,
acestuia.
3.19 NOXA (FACTOR NOCIV) agent fizic, chimic sau biologic, cu
periculoasa.
pericol.
MUNCA
NSSM 23 / 2000.
NSSM 6 / 2000.
4.6 Norme specifice de protectia muncii pentru depozitarea, transportul
4.7 Normele specifice de securitatea muncii pentru imbunatatiri funciare
si irigatii NSSM 71/1998cap. 3.
5 RESPONSABILITATI
5.1 Seful de lot / seful punctului de lucru
productie.
5.1.3. La solicitarea sefului ierarhic superior, elaboreaza ISSSM urile
santierului.
de munca.
munca.
5.4. Soferul
autovehicolului.
directie, etc.).
remorcarii autovehicolului, sau cand remorcheaz un autovehicol sau
o remorca.
vigoare si a proiectelor de executie, precum si programul de lucru
stabilit de seful de lot / punctului de lucru sau inginerul / maistrul de
schimb, respectiv seful de coloana sau garaj.
privind deservirea utilajelor de constructii de orice tip.
5.5.2. Deserventul trebuie sa cunoasca perfect utilajul pe care il deserveste,
precum si instructiunile tehnice de exploatare a acestuia si sa fie
autorizat sa lucreze pe utilajul respectiv.
5.5.3. Sa verifice, zilnic, starea tehnica generala a utilajului inaintea
principalelor sisteme (de directie, de franare, hidraulic de ridicare si
coborare a cupei / lamei, etc.).
5.5.4. Nu trebuie sa se urce pe utilaj in stare de oboseala sau sub influenta
bauturilor alcoolice, respectiv fara a avea efectuat controlul medical
periodic la zi.
tehnice, a reparatiilor si a schimburilor de ulei.
5.5.6. Manevrele / miscarile utilajelor se vor face, dupa caz, numai dupa
actionarea dispozitivului de semnalizare acustica, care va trebui sa
fie in stare de functionare permanent.
sa opreasca functionarea utilajului si sa fie reluata doar dupa
dupa oprirea motorului, blocarea comenzilor, aducerea cupei / lamei
in pozitia pe sol si inchiderea cu cheie sau cu lacat a cabinei, dupa
caz. Cheile vor fi predate sefului ierarhic.
registrul de supraveghere a utilajului, pe care il deserveste, starea
tehnica a acestuia.
vigoare.
retea se vor folosi doar materiale de calitate, fara defectiuni de
fabricatie sau neizolate, conform normelor tehnice in vigoare. Nu se
vor face / folosi improvizatii.
stabilite de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb. Nu va
5.7. Artificierul
privind manipularea, transportul si depozitarea materialelor
explozive (dinamita), respectiv incarcarea si puscarea fronturilor de
lucru unde se lucreaza cu material exploziv (dinamita).
5.7.2. Trebuie sa fie autorizat si atestat de catre organele de resort, in
conditiile prevazute de legile si regulamentele in vigoare.
5.7.3. Trebuie sa aiba controlul medical periodic, efectuat la zi (in special
cel psihiatric si psihologic) si sa nu se sustraga de la aceste controale
atunci cand este cazul.
5.7.4. Artificierul trebuie sa cunoasca perfect toate tipurile de material
exploziv (dinamita) si alte materiale si dispozitive folosite la incar-
carea, burarea amorsarea si puscarea frontului de lucru (fitile, capse,
conductori, explozor, etc.), precum si modul de folosire al acestora.
5.7.5. Va refuza sa lucreze cu materiale sau dispozitive care au termenul de
garantie depasit, sunt cu defecte de fabricatie, sau sunt uzate peste
limitele admise de norme (conductori neizolati).
5.7.6. Va purta obligatoriu echipamentul individual de lucru si de protectie,
conform normelor si normativelor in vigoare.
5.7.7. Va depozita materialul exploziv (dinamita) numai in depozite
(dinamitiere) sau firide (la locul de munca, in galerii) special cons-
truite si amenajate, conform prescriptiilor din normele privind
manipularea si depozitarea materialelor explozive. Capsele se vor
depozita, totdeauna, separat de dinamita.
5.7.8. Nu va admite sa manipuleze sau sa transporte material exploziv alte
persoane decat cele autorizate in acest scop. Capsele si dinamita (sau
alt material exploziv) se vor manipula sau transporta, intotdeauna,
separat.
5.7.9. Nu vor lasa / accepta alte persoane, decat cele autorizate, in zona
de lucru cu material exploziv, atat la incarcarea frontului cat si la
puscare.
5.7.10. La inceputul fiecarui schimb, artificierul este obligat sa treaca pe
la fiecare loc de munca din sectorul sau de activitate, informandu-
se asupra situatiei lucrarilor, pentru a putea programa lucrarile de
puscare in schimbul respectiv.
5.7.11. Artificierul este singura persoana autorizata care are obligatia sa
anunte puscarea, respectiv incetarea operatiunii de puscare, pentru
reluarea lucrului de catre restul personalului.
5.7.12. Este obligat sa verifice / controleze frontul dupa fiecare puscare,
ocazie cu care verifica gaurile state si va lua masuri de lichidarea lor.
5.7.13. La lucru se va prezenta odihnit si fara sa fie sub influenta bauturilor
alcoolice.
5.7.14. Nu are voie sa paraseasca frontul de lucru, sub nici o forma, din
momentul inceperii incarcarii frontului si pana la darea semnalului
de incetare a operatiei de puscare.
5.7.15. Daca artificierul observa un pericol iminent, va lua imediat
masurile de securitate impuse de imprejurari, conform normelor in
vigoare, putand chiar sa opreasca lucrarile si sa dispuna evacuarea
muncitorilor din zona respectiva, justificand ulterior masura luata,
cand va raporta superiorilor situatia intalnita.
5.7.16. Este obligat se respecte prevederile prezentei instructiuni si
programul de lucru stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul
de schimb. Nu va parasi locul de munca fara aprobarea sefului de
lucrare.
personal participant la lucrarile de excavatii grosiere la uvrajele
hidrotehnice, respectandu-se normele SSM SC PSI specifice
fiecarei operatii executate, functie de tehnologia de executie
adoptata.
6.2. Verificarea starii tehnice a utilajelor si dispozitivelor/uneltelor
folosite pentru executia lucrarilor de excavatii, inainte de utilizarea
lor in procesul de lucru.
sapaturi/excavatii fara consultarea documentatiilor de executie si
fara predarea amplasamentelor lucrarilor de sapatura/excavatii.
lucrarilor vor fi autorizate/atestate conform procedurii PA - SSM - 02.
utilajelor si echipamentelor tehnice, folosite in procesele de lucru.
6.8. Excavatiile grosiere se vor ataca numai dupa ce se vor indeparta /
decoperta de pe amplasamentele uvrajelor hidrotehnice plantatiile,
alte obstacole (constructii vechi, retele, etc.) si / sau stratul de sol
vegetal, conform prevederilor din documentatiile de executie si
caietele de sarcini.
subterane sau alte obstacole, sau situri arheologice, care nu au
oprirea lucrarilor, pentru a stabili precis natura acestora (in vederea
protejarii lor), pentru evitarea avarierii lor si pentru evitarea
6.11. Daca la executarea sapaturilor/excavatiilor se detecteaza gaze sau
alte substante periculoase, conducatorul procesului de munca va
evacua imediat muncitorii din zona si se va anunta conducatorul
intalnite.
6.13. Pentru adancimi mai mari de 3 m, inclinarile taluzelor vor fi precizate,
obligatoriu, in proiectele de executie. Pana la 3 m adancime, in cazul
cand pentru aceste inclinari nu sunt date detalii de excavare, acestea
se vor realiza conform prevederilor din normativele in vigoare,
functie de natura terenului si umiditatea acestuia.
6.14. La lucrarile executate in taluzuri cu inaltimea mai mare de 3 m si
cu o inclinare mai abrupta de 1:1, sau in cazul unei suprafete umede
a taluzului cu o inclinare mai mare de 1:2, muncitorii trebuie sa
lucreze cu centuri de siguranta si legati cu franghia de un reazem
rezistent.
materialului.
executare a unei sapaturi sau in interiorul razei de alunecare sau de
surpare a terenului / versantului / taluzului neconsolidat.
6.18. Nu este permis lucrul pe schimburi de noapte cu utilaje de
terasamente care nu au asigurat iluminatul conform normativelor.
6.19. Nu este permis accesul altor persoane pe utilajele de terasamente, in
timpul functionarii, in afara de manipulant si ajutorul sau.
6.20. Este strict interzisa urcarea sau coborarea de pe un utilaj in timpul
functionarii sale.
6.21. Se interzice transportul muncitorilor cu buldozere, tractoare,
gredere, autobasculante si cu orice fel de utilaj de terasier.
6.22. Toate tipurile de excavatoare care lucreaza cu cupa directa, inversa,
draglina, graifare, macara, etc., vor purta pe ele inscriptia vizibila
Feriti din raza de rotire a excavatorului.
6.23. Fiecare utilaj va fi prevazut cu stingatoare de incendiu.
6.24. Se interzice lucrul cu utilaje la terasamente pe timp de ceata, daca nu
au iluminare suficienta in acest scop.
6.25. Este interzis oricarui manipulant de utilaj, care lucreaza pe
schimburi, sa paraseasca utilajul inainte de venirea manipulantului
din schimbul urmator, cauia ii face predarea utilajului.
6.26. Inainte de pornirea unui utilaj, se da un semnal acustic de avertizare,
pentru ca toti muncitorii de pe utilaj sau din jurul lui sa fie atenti la
lucru. Dupa pornire, utilajul va merge in gol 3 5 minute, in care
timp se va controla modul de functionare.
6.27. Sunt intezise pornirea, oprirea si executarea manevrelor pe un
utilaj in lipsa manipulantului autorizat de pe utilajul respectiv sau a
inlocuitorului sau.
6.28. Inaltimea abatajului de lucru la un utilaj de terasamente, inclusiv
excavator, nu trebuie sa depasesca inaltimea maxima de taiere a
utilajului respectiv.
6.29. Manipulantul utilajului este obligat sa observe in permanenta
starea abatajului in care lucreaza si in caz de pericol de surpare sa
indeparteze utilajul din zona periculoasa. Este interzisa formarea de
cozoroace la partea superioara a abatajului, in special la excavatiile
pe timp de iarna, cand scoarta pamantului este inghetata. Bucatile
dislocate din aceste zone compacte ale abatajului vor fi inlaturate
cu grija, fie prin incarcare in autobasculante, fie prin depozitare in
zonele laterale ale caii de avansare a utilajului, pentru a nu bloca
drumul de retragere a lui in caz de pericol.
6.30. In vederea lucrului, utilajele pentru excavat (excavatoare, dragline,
etc.) se vor aseza pe un loc nivelat, plan, cu rotile si senilele blocate.
Se interzice rotirea cupei in timp ce muncitorii de deservire lucreaza
la blocarea senilelor.
6.31. Se interzice manevra de rotatie la excavatoare in timp ce cupa se
infinge in pamant.
6.32. Se interzice descarcarea cupei in timpul rotirii excavatorului.
6.33. Daca in timpul functionarii se aud zgomote sau batai suspecte la
motorul utilajului, acesta se va opri si se va face un control asupra
starii lui. Dupa ce s-a asigurt buna functionare, se va putea porni
utilajul in continuare.
6.34. In cazul excavatoarelor electrice, exploatarea lor se va face tinand
seama de normele de protectie a muncii la instalatiile electrice si de
prescriptiile din cartea tehnica a utilajului.
6.35. La fiecare instalatie si aparat al excavatorului electric trebuie
asigurata legatura cu priza de pamant, care se va face de catre un
electrician special insarcinat cu aceasta.
6.36. Cablul de alimentare al excavatoarelor electrice va fi maipulat cu
atentie de catre muncitorii care au echipament de protectie adecvat
(cizme si manusi dielectrice) si sunt instruiti in acest sens.
6.37. Traseul cablului de alimentare a excavatoarelor electrice va fi
supravegheat si asigurat in permanenta de catre un electrician
instruit in acest sens. Peste zonele accidentate (santuri, balti, etc.)
sau peste zonele de circulatie (drumuri, poduri, podete, etc.) cablul
va fi sustinut de trepiede de lemn, care sa asigure gabaritul de libera
trecere, si va fi prevazut cu indicatoare de avertizare.
6.38. Nu este permis sa se lucreze cu excavatoarele pe platforme sub
apa. In cazul lucrarilor de terasamente executate sub panza de apa
freatica se va asigura, in permanenta, drenarea apelor infiltrate de pe
platforma de lucru a excavatoarelor electrice.
6.39. In cazul terenurilor foarte tari sau a terenurilor stancoase, respectiv a
terenurilor cu roci dure sau foarte dure, excavatiile se realizeaza prin
derocare cu explozivi (dinamita). In aceste cazuri se va da o atentie
deosebita modului de lucru cu perforatoarele/forezele si materialul
exploziv, respectandu-se instructiunea specifica ISSM I - 02 - 02 - 06.
6.40. Artificierul, maistrul, seful punctului de lucru, trebuie sa acorde
o deosebita atentie prevenirii accidentelor produse de caderea
blocurilor sau portiunilor de stanci dislocate in timpul lucrului. In
acest scop, personalul tehnic va examina minutios locurile de lucru,
pentru ca blocurile sau portiunile de stanca in pericol de cadere sa
fie desprinse imediat, pentru a nu cadea pe muncitori. Operatia de
control si de ranguire a stancilor va fi facuta riguros, atat inainte de
inceperea lucrului la fiecare schimb, cat si in timpul lucrului, cel
putin de doua ori pe zi, mai ales dupa ploi, inghet, dezghet si dupa
fiecare impuscare, cu respectarea normelor de protectie a muncii in
vigoare.
6.41. La versantii cu inclinare mare de lucru pe mai multe terase, se vor
pune in timpul lucrului observator de stanci, cu sarcini speciale
de supraveghere si avertizare a pericolului de accidentare datorita
caderii blocurilor ranguite.
6.42. In cazul terenurilor mai slabe, cu adancimi mai mari de 1 m, se vor
efectua sprijiniri care se vor executa cu respectarea instructiunii
specifice ISSSM I 1 01 03 si a prevederilor din documentatiile
de executie, respectiv caietele de sarcini.
6.43. Cand uvrajul se realizeaza in albia unui rau, acesta se executa la
adapostul unui batardou special construit, dupa devierea raului in
aceasta zona. Acest batardou are ca scop realizarea unei incinte
de protectie a tuturor lucrarilor ce se executa pentru construirea
uvrajului. Batardoul se realizeaza cu respectarea instructiunilor
specifice aferente digurilor.
6.44. Sprijinirea cu palplanse, in terenuri umede care aluneca sau in
terenuri fara consistenta (nisipuri), trebuie sa formeze un perete de
sprijin continuu si etans. Palplansele se bat cu cel putin 0,75 m mai
jos decat fundul sapaturii.
6.45. Pentru accesul personalului in incinte si pentru evacuarea lui rapida,
in cazul unei spargeri produse in incinta sau batardou, se va prevedea
un numar suficient de scari.
6.46. Daca sapaturile sunt executate in apropierea imediata a unor sapaturi
vechi astupate, la care umplutura nu s-a tasat complet, peretii acestora
trebuie sprijiniti puternic, deoarece umpluturile insuficient tasate
au o impingere a pamantului mai mare si pot provoca distrugerea
sprijinirilor insuficient de rezistente.
6.47. Executarea sapaturilor in terenuri saturate cu apa (terenuri
curgatoare) trebuie facuta conform proiectelor, in care se vor
prevedea metode de consolidare a peretilor, coborarea artificiala a
panzei freatice, astfel ca lucrarile sa se poata efectua in conditii de
securitate.
6.48. Demontarea si indepartarea sprijinirilor din gropile de fundatie sau
santuri, la terminarea lucrarii, trebuie sa se faca de jos in sus, pe
masura astuparii acestora cu pamant sau a executarii fundatiei si
numai sub supravegherea maistrului de executie, pentru a se preveni
prabusirea terenului.
6.49. In cazul utilizarii aburului pentru dezghetul pamantului, se vor lua
masuri pentru evitarea oparirii muncitorilor.
6.50. In cazul incintelor sprijinite, sapate sub panza freatica, executia
sapaturilor se face la adapostul epuismentelor. Nu se permite accesul
muncitorilor in incinta sapata, fara ca apa sa fie epuizata. Daca
epuismentele se intrerup din cauza accidentelor, ca: intreruperi de
curent, defectiuni ale pompelor, etc., muncitorii vor fi evacuati din
incinta de lucru, pana la restabilirea defectiunilor si epuizarea apelor.
6.51. Daca in timpul epuismentelor se observa afanarea terenului din
spatele peretilor de palplanse (cazul sapaturilor in terenuri nisipoase,
curgatoare etc.), se vor opri epuismentele si se vor lua masuri de
etansare si consolidare a peretelui de palplanse.
6.52. Trebuiesc luate permanent masuri de evacuare a apelor din infiltratii
sau provenite din precipitatii. In acest srns, se vor creea rigole de
scurgere si evacuare sau instalatii de epuismente, dimensionate
face numai pe baza de schita intocmita de seful punctului de lucru,
6.54. Jumpurile de epuismente si podetele de trecere peste rigole vor
fi prevazute, obligatoriu, cu balustrade de protectie. La fel se va
proceda si in cazul gropilor de fundatie izolate sau a incintelor
sapate, care stau mai mult timp deschise.
6.55. Se va da o atentie deosebita realizarii instalatiei de aer comprimat
pentru alimentarea pickamerelor si forezelor, in vederea prevenirii
accidentelor tehnice si umane. La fel se va proceda si in cazul
retelelor de alimentare cu energie electrica a utilajelor de sapat care
au actionarea electrica. Nu se vor folosi materiale necorespunzatoare,
respectiv cabluri defecte si neizolate.
6.56. Accesul utilajelor de excavat/sapat si a mijloacelor de transport,
care asigura evacuarea materialului sapat, se va face pe cai de acces
(drumuri tehnologice), realizate si intretinute corespunzator, functie
de tonajul acestora. Panta sau rampa acestora nu va depasi 14%.
6.57. Taierea abrupta a peretilor sau mentinerea peretilor suspendati,
precum si excavarea sub peretii treptelor, in surplomba, sunt
interzise.
6.58. Este interzis accesul muncitorilor sau a altor persoane deasupra
fronturilor de lucru, in limitele taluzului natural, in cazul sapaturilor/
excavatiilor prin procedee mecanice de taiere.
6.59. In cazul excavatiilor in mai multe trepte (in incinte foarte adanci)
latimea treptelor vor fi stabilite functie de natura terenului / rocii,
coeficientul de frecare interioara, modalitatea de evacuare a
materialului excavat, necesitatea circulatiei muncitorilor pe trepte,
precum si daca se executa si alte operatii pe aceste trepte. Inaltimea
treptelor va fi stabilita in functie de natura terenului / rocii si nu va
depasi inaltimea de taiere a utilajului folosit, conform normelor sau
cartii tehnice a acestuia.
6.60. In cazul unor pericole de surpare se vor indeparta utilajele din zona
periculoasa. In zonele cu risc de cadere de roci se vor monta parapeti
de protectie.
6.61. Este interzisa circulatia pe taluze sau la baza acestora in timpul
executarii sapaturilor.
6.62. Circulatia pe taluz se va face pe trepte sau scari amenajate in acest
scop.
6.63. Este interzisa stationarea muncitorilor in timpul pauzelor de munca
pe taluzurile, baza sau creasta lucrarilor de terasamente in panta.
6.64. Exploatarea utilajelor (excavatoare, boldozere, dragline, foreze,
etc.) se va face conform instructiunii specifice ISSSM XVIII 1
14 01.
7.1. Fisele individuale de instructaj SSM cod formular SSM 13 / 2000
/ 0.
7.2. Fisele individuale de instructaj PSI - cod formular SSM 13 / 2000 /
0.
7.4. Fisele de testare cod formular SSM 76 / 2000 / 0.
EXCAVATII DE FINISAJ LA CONSTRUCTII HIDROTEHNICE
1. SCOP
executia lucrarilor de excavatii de nisaj la Constructii Hidrotehnice.
2. DOMENIU
excavatii de nisaj la Constructii Hidrotehnice, conform PTE
MUNCA
P.T.E. Procedura tehnica de executie.
ACCIDENT DE MUNCA vatamarea violenta a organismului,
BOALA PROFESIONALA afectiunea produsa ca urmare a
exercitarii unei meserii sau profesiuni cauzata de factori nocivi,
fizici sau chimici, ori biologici, caracteristici locului de munca
precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului, in procesul de munca.
DISPOZITIV DE PROTECTIE dispozitiv care reduce sau elimina
E.I.L. echipament individual de lucru
E.I.P. echipament individual de protectie
FACTOR DE RISC factor propriu elementelor componente ale
FUNCTIA DE SECURITATE functia unui echipament de munca
riscul sau se semnalizeaza prezenta unui pericol
INDICATOR DE SECURITATE mijloc de informare standardizat
care prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare,
securitatea muncii.
INSTRUCTAJ DE SECURITATE A MUNCII modalitate de
INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE instructiuni obligatorii pentru
MIJLOC INDIVIDUAL DE PROTECTIE mijloc de protectie
acestuia.
NOCIVITATE proprietatea unei noxe de a produce efect daunator
NOXA ( FACTOR NOCIV ) agent fizic, chimic sau biologic, cu
PERICOL a) sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii .
PERSOANA AUTORIZATA persoana competenta, imputernicita
PERSOANA AVERTIZATA persoana informata asupra riscului
PERSOANA COMPETENTA persoana care poseda cunostintele
PERSOANA EXPUSA persoana aflata partial sau total intr-o zona
periculoasa.
PREVENIREA ansamblul procedeelor si masurilor luate sau
PREVENIREA INTRINSECA prevenirea realizata in stadiul
PROTECTIA ansamblul masurilor, constand in utilizarea
PROCES DE MUNCA succesiunea temporala si spatiala a
PROTECTOR mijloc de protectie special conceput si utilizat
RISC probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni
SITUATIE PERICULOASA situatia in care o persoana este
SUBSTANTA PERICULOASA substanta care poate constitui un
ZONA PERICULOASA zona in care exista sau poate aparea un
pericol.
L. 319/14.07.2006 LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN
MUNCA
Norme generale de protectia muncii NGPM / 1996.
Buletinul constructiilor nr. 5 6 7 8 din 1993.
Norme specifice de securitatea muncii pentru transporturi rutiere -
NSSM 23 / 2000.
Norme specifice de securitatea muncii pentru transporturi interne -
NSSM 6 / 2000.
Norme specifice de protectia muncii pentru depozitarea, transportul
Normele specifice de securitatea muncii pentru imbunatatiri funciare
si irigatii NSSM 71/1998 cap. 3.
Procedura tehnica de executie PTE
Normative de acordare a echipamentelor individuale de protectie -
Caietele de sarcini si proiectele de executie pentru realizarea
Cartile tehnice pentru echipamentele utilizate.
5. RESPONSABILITATI
productie.
santierului.
de munca.
munca.
cerintele normelor in vigoare, legate de securitatea si sanatatea
5.4. Soferul
autovehicolului.
directie, etc.).
remorcarii autovehicolului, sau cand remorcheaz un autovehicol sau
o remorca.
5.4.9. Sa respecte prevederile prezentei instructiuni, in spiritul normelor
in vigoare programul de lucru stabilit de seful de lot / punctului de
sau garaj.
privind deservirea echipamentelor de constructii de orice tip.
si sa fie autorizat sa lucreze cu echipamentul respectiv.
5.5.3. Sa verifice, zilnic, starea tehnica generala a echipamentului inaintea
sistemului de functionare.
5.5.4. Nu trebuie sa lucreze cu echipamentul in stare de oboseala sau sub
influenta bauturilor alcoolice, respectiv fara a avea efectuat controlul
medical periodic la zi.
5.7. Artificierul
privind manipularea, transportul si depozitarea materialelor
explozive (dinamita), respectiv incarcarea si puscarea fronturilor de
lucru unde se lucreaza cu material exploziv (dinamita).
5.7.2. Trebuie sa fie autorizat si atestat de catre organele de resort, in
conditiile prevazute de legile si regulamentele in vigoare.
5.7.3. Trebuie sa aiba controlul medical periodic, efectuat la zi (in special
cel psihiatric si psihologic) si sa nu se sustraga de la aceste controale
atunci cand este cazul.
5.7.4. Artificierul trebuie sa cunoasca perfect toate tipurile de material
exploziv (dinamita) si alte materiale si dispozitive folosite la
incarcarea, burarea, amorsarea si puscarea frontului de lucru (fitile,
capse, conductori, explozor, etc.), precum si modul de folosire al
acestora.
5.7.5. Va refuza sa lucreze cu materiale sau dispozitive care au termenul de
garantie depasit, sunt cu defecte de fabricatie, sau sunt uzate peste
limitele admise de norme (conductori neizolati).
5.7.6. Va purta obligatoriu echipamentul individual de lucru si de protectie,
conform normelor si normativelor in vigoare.
5.7.7. Va depozita materialul exploziv (dinamita) numai in depozite
(dinamitiere) sau firide (la locul de munca, in galerii) special
construite si amenajate, conform prescriptiilor din normele privind
manipularea si depozitarea materialelor explozive. Capsele se vor
depozita, totdeauna, separat de dinamita.
5.7.8. Nu va admite sa manipuleze sau sa transporte material exploziv alte
persoane decat cele autorizate in acest scop. Capsele si dinamita (sau
alt material exploziv) se vor manipula sau transporta, intotdeauna,
separat.
5.7.9. Nu vor lasa / accepta alte persoane, decat cele autorizate, in zona
de lucru cu material exploziv, atat la incarcarea frontului cat si la
puscare.
5.7.10. La inceputul fiecarui schimb, artificierul este obligat sa treaca pe
la fiecare loc de munca din sectorul sau de activitate, informandu-
se asupra situatiei lucrarilor, pentru a putea programa lucrarile de
puscare in schimbul respectiv.
5.7.11. Atificierul este singura persoana autorizata care are obligatia sa
anunte puscarea, respectiv incetarea operatiunii de puscare, pentru
reluarea lucrului de catre restul personalului.
5.7.12. Este obligat sa verifice / controleze frontul dupa fiecare puscare,
ocazie cu care verifica gaurile state si va lua masuri de lichidarea lor.
5.7.13. La lucru se va prezenta odihnit si fara sa fie sub influenta bauturilor
alcoolice.
5.7.14. Nu are voie sa paraseasca frontul de lucru, sub nici o forma, din
momentul inceperii incarcarii frontului si pana la darea semnalului
de incetare a operatiei de puscare.
5.7.15. Daca artificierul observa un pericol iminent, va lua imediat
masurile de securitate impuse de imprejurari, conform normelor in
vigoare, putand chiar sa opreasca lucrarile si sa dispuna evacuarea
muncitorilor din zona respectiva, justificand ulterior masura luata,
cand va raporta superiorilor situatia intalnita.
5.7.16. Este obligat se respecte prevederile prezentei instructiuni si
programul de lucru stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul
de schimb. Nu va parasi locul de munca fara aprobarea sefului de
lucrare.
personal participant la executarea excavatiilor de finisaj la
constructiile hidrotehnice, respectandu-se normele SSM SC
PSI specifice fiecarei operatii executate, functie de tehnologia de
executie adoptata.
6.2. Verificarea starii tehnice a uneltelor si dispozitivelor precum si a
utilajelor si mijloacelor de transport, folosite pentru lucrarile de
excavatii la finisaj la constructiile hidrotehnice, inainte de utilizarea
lor in procesul de lucru.
6.3. La realizarea lucrarilor se va tine cont permanent de prevederile din
proiectele de executie si caietele de sarcini referitoare la excavatiile
de finisaj. Nu se vor realiza lucrari de excavatii de finisaj fara
consultarea documentatiilor de executie si caietele de sarcini.
6.5. Toate categoriile profesionale de personal, care participa la realizarea
lucrarilor, vor fi autorizate/atestate conform procedurii PA SSM 02.
6.9. Excavatiile de finisaj, avand ca scop nivelarea si aducerea la cota
finala de fundare a terenului pe care urmeaza a se aseza constructia,
se realizeaza prin sapaturi manuale, cu ciocane pneumatice sau cu
explozivi redusi, functie de natura terenului de fundare, respectandu-
se normele SSM PSI specifice in vigoare.
6.10. Se va da o atentie deosebita excavatiei de finisaj in zonele unde
s-au intalnit diverse obstacole (instalatii subterane, fundatii vechi,
etc.) pentru devierea, protejarea sau dezafectarea acestora, functie
de situatia in care se afla fiecare obstacol in parte si precizarile din
proiectele de executie sau caietele de sarcini, daca sunt precizari in
acest sens. In aceste cazuri se va lucra cu mare atentie si numai sub
supravegherea unui cadru tehnic de specialitate.
6.11. Excavatiile/sapaturile manuale se vor realiza cu scule si echipamente
specifice, conform normativelor in vigoare, dandu-se o atentie
deosebita accesului muncitorilor in incintele de executie la adancimi
l peste 1 m, sau pe versanti, respectiv taluze.
6.12. Aceste excavatii de finisaj se vor realiza astfel incat sa nu se
deranjeze sprijinirile executate cu ocazia excavatiilor grosiere si sa
se previna prabusirea malurilor / taluzelor.
6.13. Daca realizarea excavatiilor de finisaj impune executia unor
sprijiniri, functie de natura si umiditatea terenului, acestea se vor
realiza cu respectarea instructiunii specifice ISSSM I 1 01 03.
6.14. Circulatia pe taluz se va face pe trepte sau scari amenajate in acest
scop.
6.15. Se interzice depozitarea de scule, imbracaminte, materiale sau pre-
fabricate pe taluzurile lucrarilor (canale, batardouri, santuri etc.).
6.16. Se interzice stationarea muncitorilor in timpul pauzelor de munca pe
taluzurile, baza sau creasta lucrarilor de terasamente in panta.
6.17. Trecerea conductelor de apa, beton, aer etc. pe taluzurile lucrarilor
de terasamente se va face prin sustineri, conform proiectelor de
executie sau schitelor intocmite de catre conducerea unitatii, pentru
a se evita prabusirea lor.
6.18. Potecile si platformele de lucru situate la inaltimi vor avea spre
marginea abrupta (prapastie) sau a gropilor parapete reglementare
de 1 m inaltime, bine fixate in teren.
6.19. In zonele unde, din cauza exploziilor sau din alte cauze, parapetul fix
s-ar degrada des sau unde nu se poate monta, balustrada parapetului
se va executa din franghie de canepa, 22-24 mm, fixata pe tarusi
din otel de minimum 30 mm grosime, introdusi in gauri perforate de
0,60 m adancime.
6.20. Scarile vor fi prevazute cu parapet pe o singura parte cand au o
inclinare egala sau mai mica de 30 si cu parapet pe ambele parti ,
cand au o inclinare mai mare de 30.
6.21. Scarile care se aseaza pe stanca vor fi ancorate cu otel beton si
dornuri, contra deplasarii laterale si contra dezlipirii de teren si
alunecarii. Acolo unde scarile sunt abrupte sau sunt plasate deasupra
prapastiei, se va fixa de-a lungul scarii si cate o franghie de canepa
22 - 24 mm, de care sa se poata prinde muncitorii in timpul urcarii
sau coborarii.
6.22. Scarile plasate deasupra prapastiilor la inaltime mare vor avea la
capatul de jos un perete de siguranta, ce va servi ca baricada de
oprire a eventualelor corpuri in cadere.
6.23. La scarile care au o inclinare mai mare de 30, pe langa parapet,
montat pe ambele parti, se vor monta poduri de odihna din 25 in 25
m, inchise cu balustrada de minimum 1,20 m inaltime.
6.24. Grinzile scarilor, treptele, balustradele, franghiile de deasupra
scarilor si peretii de siguranta, precum si podurile de odihna vor fi
controlate si intretinute in buna stare prin grija responsabililor de
lucru (sefii de echipa si brigada, maistrii si sefii punctelor de lucru).
6.25. Locurile periculoase pe unde se circula in mod obisnuit vor fi
controlate zilnic inaintea fiecarui schimb si, dupa caz, interzise,
plasandu-se indicatoare de avertizare, bariere sau paznici.
6.26. Muncitorii care lucreaza la inaltime pe stanca, pe versantii greu
accesibili si platforme de lucru situate la inaltime vor folosi si purta
totdeauna centuri de siguranta legate cu franghii de puncte solide
(tarusi de otel bine batuti in partea superioara a stancii) sau de
copaci grosi, bine inradacinati. Zilnic, inaintea inceperii lucrului,
se vor verifica: ancorajele, starea franghiilor si centurilor, pentru a
corespunde securitatii in munca.
6.27. La locurile de munca de pe taluzuri nu prea abrupte, se vor
intrebuinta centuri de siguranta obisnuite (tip pompier), constand
dintr-o centura textila intarita la imbinari cu piele, prevazuta cu
catarama si franghie de legare, cu cate o carabina la ambele capete.
6.28. La locurile de munca situate pe taluzuri foarte abrupte sau verticale,
se va intrebuinta centura de siguranta prescrisa prin normativele in
vigoare, pentru asemenea locuri de munca. Prin instructiuni de lucru,
elaborate de conducerea lotului si aprobate de catre conducerea
santierului, se va fixa modul de utilizare a acestor centuri in conditiile
de securitate a muncii.
6.29. Intrarea echipelor de muncitori la punctele de lucru situate la inaltimi
va fi supravegheata de seful de schimb.
6.30. Circulatia pe taluz sau platforme fara balustrade, situate la inaltime,
este interzisa fara asigurarea in prealabil cu centuri de siguranta si
franghii rezistente. In timp de ploaie, polei sau viscol, circulatia pe
taluzuri este interzisa.
6.31. Partea superioara a fronturilor de lucru va fi imprejmuita cu gard
de protectie, pentru a preintampina caderea pietrelor de pe stanci si
accidentarea muncitorilor care lucreaza mai jos.
6.32. Sapatura pe taluz se va face de sus in jos si, cand executarea lucrarilor
se face simultan pe mai multe terase ale taluzului, muncitorii dintre
terase nu trebuie sa se afle unul deasupra altuia in acelasi plan
verical, ci lateral, la o distanta de siguranta de cel putin o data si
jumatate inaltimea dintre terase.
6.33. Materialele si sculele necesare executarii lucrarilor pe versanti se vor
transporta mecanizat, cu funiculare sau planuri inclinate, iar acolo
unde volumul executiei nu justifica astfel de mijloace, transportul se
va face manual.
6.34. Transportarea manuala a greutatilor pe versanti se va limita astfel:
a) Pe scari cu maximum 60 de trepte, greutatea nu va depasi la
barbati 25 kg (cand lucreaza fara intrerupere) si 30 kg (cand lucreaza
cu intrerupere), iar pentru femei maximum 15 kg.
b) Pe scari cu peste 60 trepte, masele vor fi transportate manual
numai de barbati si nu vor depasi 15 kg.
6.35. In cazul derocarii manuale a rocilor, distantele dintre locurile de
munca alaturate se vor stabili astfel incat activitatea unuia dintre
locurile de munca sa nu stanjeneasca personalul care lucreaza in
zonele apropiate. Intre muncitori, se va admite la saparea manuala
distanta minima de 2 metri, iar la prelucrarea cu tarnacoape, pene
sau ciocane pneumatice distanta minima va fi de 3 metri. Cand
lucreaza in apropiere de marginea unei trepte inalte de 2 m si mai
mult, muncitorii vor fi asigurati cu franghie si centuri de siguranta.
6.36. In timpul iernii, caile de acces, scarile, platformele de lucru si
bermele de siguranta se vor curata de zapada si gheata si se vor
presara cu nisip, cenusa sau zgura.
6.37. Muncitorii care lucreaza cu perforatoare pentru forarea gaurilor de
mina, vor tine cont de urmataorele reguli:
- sa inceapa perforarea numai dupa eliminarea blocurilor desprinse
de pe zona de lucru;
- sa nu inceapa forarea cu alt burghiu decat cel mai scurt si apoi in
ordinea crescanda a lungimii;
- sa nu lucreze la perforare cu spatele sau lateral cu frontul de lucru,
sau sa impinga perforatorul cu pieptul sau cu alte parti ale corpului;
- perforatorul va fi tinut si impins numai cu ajutorul bratelor, daca nu
sunt prevazute alte dispozitive speciale;
- sa nu lase burghiul in gaura de mina cu perforatorul in cap la
inceperea lucrului sau sa-l lase in functiune fara supraveghere;
- sa nu perforeze blocuri rezultate din explozie fara a verifica inainte
stabilitatea lor, sau sa stea pe blocul ce se perforeaza;
- sa nu introduca burghiul si sa perforeze in funduri de gauri de orice
natura ar fi ele;
- sa nu lase sculele si uneltele la locul de munca dupa terminarea
programului de lucru, ci sa le transporte la magazia de scule pentru
a fi predate schimbului urmator
6.38. Cand se lucreaza cu material exploziv se vor lua masuri pentru
respectarea instructiunii specifice ISSSM I 2 - 02 - 06.
6.39. Manipularea si incarcarea cu material exploziv a gaurilor de mina
se va face numai de catre artificier. Tot el va efectua operatia de
puscare si verificarea frontului de lucru dupa explozie, inainte de
a avea acces restul muncitorilor in zona de lucru, pentru restul
operatiilor (ranguire si curatare front de lucru, evacuare material
excavat, perforare gauri, etc.).
6.40. Pe toata perioada realizarii excavatiei de finisaj se vor lua aceleasi
masuri de evacuare a apelor din infiltratii sau precipitatii, ca si in
cazul excavatiilor grosiere, intretinandu-se corespunzator canalele si
rigolele de scurgere si evacuare, respectiv instalatiile de epuismente,
realizate anterior, daca a fost cazul.
6.41. Exploatarea echipamentului (perforatoare, ciocane pneumatice,
compresoare de aer, etc.) se va face conform instructiunii specifice
ISSSM XVIII 1 14 01.
7.1. Fisele individuale de instructaj SSM cod formular SSM 13/2000/0
7.2. Fisele individuale de instructaj PSI cod formular SSM 13/2000/0
7.3. Fisele de testare cod formular 76 / 2000 / 0.
II.7. Instructiuni privind activitatea de protectia muncii in santierele de
constructii-montaj in activitatea de: LUCRARI DE UMPLUTURA LA
LUCRARI DE CONSTRUCTII HIDROTEHNICE
1. SCOP
Instructiunea are ca scop stabilirea masurilor pentru diminuarea si
eliminarea riscului de accidentare si / sau imbolnavire profesionala, precum si
asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea lucrarilor de umpluturi din
materiale locale la Constructiile Hidrotehnice.

2. DOMENIU
umpluturi din materiale locale la Constructiile Hidrotehnice, conform PTE.

MUNCA
3.4 ISSSM Instructiune specifica de Securitatea si sanatate in munca.
3.7 ACCIDENT DE MUNCA vatamarea violenta a organismului
exercitarii unei meserii sau sau profesiuni cauzata de factori nocivi,
fizici sau chimici ori biologici, caracteristici locului de munca
precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului in procesul de munca.
posibilitatea si gravitatea producerii sau afectarii sanatatii.
securitatea muncii.
informatiile referitoare la folosirea produsului conform scopului si
asigurarii securitatii muncii.
acestuia.
3.19 NOXA (FACTOR NOCIV ) agent fizic, chimic sau biologic cu
3.21 PERSOANA AUTORIZATA persoana competenta imputernicita
profesional si asupra comportamentului necesar a fi adaptat pentru
periculoasa.
planificate, la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau
pericolelor prin alegerea unor caracteristicii corespunzatoare
precum si limitarea expunerii persoanelor la pericole ce nu pot
evitate sau limitate sucient, prin reducerea necesitatii de interventie
actiunilor conjugate ale executantului si mijloacelor de productie in
sistemul de munca.
pericol.
MUNCA
4.4 Norme specifice de securitatea muncii pentru imbunatatiri funciare
si irigatii - NSSM 71/1998, cap. 3.
4.5 Norme specifice de securitatea muncii pentru transporturi interne
NSSM 6 / 2000.
4.6 Norme specifice de securitatea muncii pentru transporturi rutiere
NSSM 23 / 2000.
4.7 Procedurile tehnice de executie PTE
lucrarilor de umpluturi din materiale locale la Constructiile
Hidrotehnice.
EIP - si a echipamentelor individuale de lucru - EIL.
4.10 Cartile tehnice pentru echipamentele utilizate
5 RESPONSABILITATI
5.1 Seful de santier
5.1.1. Coordoneaza activitatea de protectia muncii si verifica modul de
aplicare a acesteia, luand masuri in consecinta.
5.1.2. Urmareste activitatea responsabilului SSM SC PSI din cadrul
santierului, sesizand compartimentului SSM SC PSI de la
Sucursala asupra eventualelor nereguli constatate.
5.2 Inginerul sef constructor al santierului
5.2.1. Coordoneaza si urmareste inreaga activitate de productie din santier
si aplicarea normelor SSM SC PSI corespunzatoare, luand
masurile ce se impun in cazul unor deficiente.
5.2.2. Raspunde de calitatea lucrarilor executate pe santier, in spiritul
normelor SSM SC PSI si dispune remedierea defectiunilor.
conform prescriptiilor tehnice si a normelor de protectia muncii in
vigoare, pentru intreg santierul.
5.3. Inginerul sef mecanic al santierului
5.3.1 Coordoneaza si conduce efectiv intreaga activitate mecano
energetica a santierului, respectand normele SSM SC PSI din
sectorul pe care il conduce, luand masuri in consecinta.
5.3.2 Raspunde de buna functionare a utilajelor si mijloacelor de transport
din santier, implicate in procesul de productie, cu respectarea tuturor
normelor SSM si ISCIR, luand masuri de remediere a deficientelor
constatate.
productie.
santierului.
5.5. Responsabilul SSM SC PSI
5.5.1. Urmareste si verifica periodic pe teren, prin controale, respectarea
normelor SSM SC PSI si a masurilor ce se intreprind pe santier
pentru evitarea producerii de accidente si imbolnaviri profesionale.
5.5.2. Informeaza periodic si de cate ori este cazul conducerea santierului
de neregulile constatate, propunand masuri in consecinta.
personal participant la executia lucrarilor de umpluturi din materiale
locale la Constructiile Hidrotehnice.
6.2. Verificarea starii tehnice a utilajelor si echipamentelor / dispozitivelor
folosite pentru executia lucrarilor de umpluturi din materiale locale
la Constructiile Hidrotehnice, inainte de utilizarea lor in lucrare.
6.3. La realizarea lucrarilor, se va tine cont permanent de prevederile
proiectelor de executie si caietelor de sarcini. Nu se vor realiza
umpluturi fara consultarea documentatiilor de executie si fara
receptionarea terenului de fundare (ampriza digurilor / batardourilor
sau a barajelor).
protectie specifice (EIL si EIP), conform normativelor in vigoare,
stabilite de S.C. Hidroconstructia S.A. Bucuresti.
lucrarilor vor fi autorizate / atestate, conform procedurii PA SSM
02.
utilajelor si echipamentelor tehnice folosite in lucrare.
6.8. Umpluturile la diguri / batardouri, baraje sau ramblee pentru
canale se vor realiza (incepe) numai dupa efectuarea defrisarilor, a
excavatiilor din ampriza lucrarilor, respectiv compactarea terenului
de fundare.
6.9. Materialul de umplutura pentru diguri / batardouri, baraje sau
ramblee se aduce la locul de punere in opera din gropi de imprumut,
balastiere sau cariere. Extragerea materialului de umplutura din
gropi de imprumut se va face tinand cont de instructiunea specifica
ISSSM I 2 02 05, iar transportul acestuia la locul de punere in
opera va tine cont de instructiunea specifica ISSSM I 2 02 10.
6.10. Umpluturile din balast la diguri, baraje sau ramblee se fac cu
material extras din balastiere, care de regula se afla in albiile majore
sau minore ale raurilor. Exploatarea balastierelor se face numai dupa
devierea apelor sau defrisarea si indepartarea stratului de sol vegetal
de pe amplasamentul acestora, amplasament stabilit de proiectant
prin proiectul de executie si predat constructorului pe baza de proces
verbal, liber de orice sarcina.
6.11. Umpluturile din anrocamente si argila la baraje se fac cu material
extras din cariere, stabilite de proiectant pe baza de studii la fata
locului, a caror amplasamente libere de orice sarcina sunt predate
constructorului, cu proces verbal, pentru exploatare. Exploatarea
carierelor se va face numai dupa defrisarea si indepartarea stratului
de sol vegetal de pe amplasamentul acestora.
6.12. Amenajarea si exploatarea carierelor si balastierelor se va face
numai dupa obtinerea permiselor de exploatare de la Agentia
Nationala a Resurselor Minerale si a autorizatiilor de functionare
de la Inspectoratele Teritoriale de Mediu si Directiile Bazinale de
Gospodarire a Apelor dupa caz. Fara aceste permise si autorizatii
este interzis a se exploata orice cariera sau balastiera.
6.13. Defrisarea si indepartarea stratului de sol vegetal din amplasamentul
carierelor si balastierelor se va face conform precizarilor din
proiectele de executie si caietele de sarcini, tinand cont de
instructiuniloe specifice I 2 02 01 si I 2 02 03.
6.14. In cazul cand pe amplasamentele carierelor si balastierelor se afla
diverse retele ce trebuiesc deviate, acestea vor fi deviate, conform
precizarilor din documentatiile de executie, inainte de a incepe
exploatarea propriuzisa a carierelor si balastierelor.
6.15. Exploatarea balastierelor se face tinand cont de urmatoarele:
a) Utilajele de excavat se vor alege functie de situatia din teren (cum
arata frontul de excavare, accesul in front, daca se excaveaza la
uscat sau sub apa)
b) Amenajarea si intretinerea drumului de acces in front sa fie astfel
facuta incat sa permita accesul si deplasarea utilajelor si mijloacelor
de transport in deplina siguranta pe toata peioada de exploatare a
balastierei.
c) Asigurarea dirijarii si evacuarii apelor din infiltratii si precipitatii,
respectiv protejarea incintei de excavatie in cazul unor viituri.
d) Existenta unui plan de aparare a balastierei in cazul unor inundatii
sau calamitati naturale, aprobat de organele locale competente si
luarea masurilor necesare pentru prevenirea acestora.
6.16. Exploatarea carierelor se va face tinand cont de urmatoarele:
a) Alegerea utilajelor de excavat functie de materialul ce se extrage
si modul de extragere (anrocamente sau alte materiale, extragere
prin derocare sau excavare, cum arata frontul de excavare si accesul
la front).
b) Amenajarea si intretinerea drumului de acces la front sa fie astfel
facuta incat sa permita acesul si deplasarea utilajelor si mujloacelor
de transport in deplina siguranta pe toata perioaada de exploatare.
c) Asigurarea dirijarii si evacuarii apelor din infiltratii si precipitatii.
d) Stabilirea masurilor necesare pentru prevenirea alunecarilor de
teren si modul de actionare in cazul aparitiei unor calamitati naturale.
e) Masuri de protectia muncii pentru muncitorii care lucreaza in
cariere, pentru prevenirea accidentelor umane.
6.17. Transportul materialului de umplutura de la cariere sau balastiere la
locul de punere in opera se va face cu mijloace de transport adecvate,
functie de natura materialului si de tonajul transportat (balast,
pamant, argila, anrocamente de dimensiuni mai mari sau mai mici),
respectandu-se instructiunea specifica ISSSM I 2 02 10.
6.18. Depunerea materialului de umplutura se va face prin basculare,
dupa schema de depunere prevazuta in documentatia de executie.
In acest sens, se va respecta sensul de circulatie al mijloacelor de
transport, indicat in schema data de proiectant.
6.19. Dirijarea masinilor se va face numai de persoanele numite in acest
sens, care va respecta regulile de semnalizare stabilite si schema de
depunere.
6.20. Imprastierea si nivelarea se va face cu buldozere de capacitate
corespunzatoare tipului de umplutura ce se executa. Deserventul va
respecta indicatiile date de personalul ce supravegheaza executia
umpluturilor.
6.21. O atentie deosebita se va acorda manipularii instalatiei de udare a
materialului de umplutura, atunci cand se impune acest lucru (in
special la folosirea hidromonitoarelor, in cazul umpluturilor cu
anrocamente de dimensiuni mai mari, la baraje).
6.22. Compactarea umpluturilor se va face in straturi, la grosimea data
in caietele de sarcini si documentatiile de executie, cu utilaje
corespunzatoare tipului de umplutura ce se executa (cilindru
compactor, vibrocompactor, etc.), conform schemei de compactare.
6.23. Manevrarea compactoarelor se va face numai de catre personalul
instruit si autorizat in acest sens. Nu vor avea acces pe aceste utilaje
alte persoane.
6.24. Se vor amenaja corespunzator rampe de acces, la diverse cote ale
umpluturilor in diguri si baraje, pentru transportul materialului de
umplutura la locul de punere in opera si alimentarea cu carburanti a
compactoarelor si buldozerelor.
6.25. Deserventii de utilaje au obligatia de a asigura utilajele, aflate pe
pistele de umplutura din corpul digurilor si al barajelor, pentru a
evita rasturnarea lor pe taluze ori pornirea lor intamplatoare.
6.26. Circulatia vibrocompactoarelor se va face doar pe directie paralela
cu axul digului sau barajului, fara a se apropia de marginea taluzului
la o distanta mai mica de 1 2 m, functie de tipul materialului de
umplutura, panta taluzelor si inaltimea frontului de lucru fata de
terenul de fundare.
6.27. Buldozerele se vor apropia de maginea taluzelor doar cu lama spre
inainte. Lama buldozerului ce impinge pamantul / sterilul spre / pe
taluz, nu va depasi marginea taluzului. Nu se va lucra cu buldozerele
pe marginea taluzelor cu lama in pozitie laterala fata de taluz, la o
distanta sub 1 m.
6.28. Este interzisa urcarea si coborarea pe / de pe utilajele terasiere in
timpul mersului acestora, respectiv transportul muncitorilor pe
aceste utilaje.
6.29. Circulatia muncitorilor pe taluze sau versanti este interzisa, la fel ca
si stationarea pe marginea (creasta) taluzelor sau la baza acestora in
timpul functionarii utilajelor.
6.30. Lucrarile de finisaje la taluze, manual sau mecanizat, se vor face
numai de sus in jos, pe fasii parcelate. Buldozerele vor lucra
la finisaje pe taluze doar cu lama indreptata spre partea de sus a
taluzului. Nu se va lucra niciodata cu lama indreptata spre baza
taluzului.
6.31. O atentie deosebita se va acorda modului de lucru la partea
superioara a digului sau barajului si la nivelul coronamentului
acestora, cand latimea amprizei scade foarte mult, iar manevrarea si
circulatia utilajelor terasiere si a mijloacelor de transport este mult
ingreunata din aceasta cauza. In acest caz, circulatia se va face doar
dintr-un singur sens, cu doua rampe de acces ( una de urcare si una
de coborare) la cele doua capete ale tronsoanelor de dig ce se afla
in executie, respectiv pe cei doi versanti ai vaii unde se realizeaza
barajul.
6.32. Muncitorii care participa la realizarea lucrarilor de umpluturi vor
trebui sa tina cont de urmatoarele:
- nu au voie sa stea printre movilele de pamant depuse pe ampriza
prin basculare;
- sa stea lateral fata de linia de lucru a buldozerului sau compactorului;
- sa nu stea intre utilaje dupa pornirea acestora si in timpul mersului
acestora;
- sa cunoasca bine desfasurarea procesului tehnologic de executie a
lucrarilor si sa nu execute alte lucrari decat cele pentru care au fost
instruiti si autorizati.
6.33. In cazul executiei lucrarilor pe timp de noapte, se vor lua masuri
pentru iluminarea locului de munca, indiferent daca utilajele care
lucreaza dispun de lumina proprie. Nu vor fi admise la lucru utilajele
care nu au faruri proprii si sisteme de avertizare sonora si luminoasa
in stare buna de functionare.
6.34. In zonele cu infiltratii mai mari, la nivelul amprizei digurilor si
barajelor, umpluturile se vor realiza cu atentia cuvenita si luarea
unor masuri corespunzatoare (asigurarea scurgerii sau evacuarii
apelor prin santuri, canale sau instalatii de epuismente, care vor fi
intretinute sa functioneze pe toata perioada realizarii umpluturilor).
6.35. In timpul iernii, cand temperaturile permit exploatarea carierelor si
balastierelor, respectiv depunerile in corpul digurilor si al barajelor,
caile de acces, scarile, platformele de lucru si bermele de siguranta
se vor curata de zapada si gheata si se vor presara cu sare, nisip,
zgura sau cenusa, iar cand apa ingheata pe platformele de lucru
activitatea va fi suspendata. De asemenea, lucrul se va suspenda
si cand, pe timp de furtuna, valurile sparte de taluz arunca jeturi
puternice de apa pe platformele de lucru.
6.37. Exploatarea utilajelor (excavatoare , buldozere, compactoare, etc) se
va face conform instructiunii specifice ISSSM XVIII 1 14 01.
6.38. Electricianul de serviciu va respecta, in activitatea sa, normele SSM
PSI specifice si instructiunile specifice ISSSM XIV 2 02 01;
XIV 2 04 01 si XIV 2 05 01.
7.1. Proces verbal de predare primire front de lucru - netipizat
7.2. Proces verbal de instruire pe linie de SSM PSI cod formular
SSM 14 / 2000 / 0
7.3. Fisele de instructaj cod formular SSM 13 / 2000 / 0
7.4. Procesele verbale de testare - netipizat
7.5. Autorizatiile de functionare pentru utilajele si dispozitivele folosite
- netipizat
7.6. Buletinele de incercari cu verificarea prizelor de impamantare
netipizat.
II. 8. Instructiuni privind activitatea de protectia muncii in santierele
de constructii-montaj in activitatea de:SPRIJINIRI SAPATURI
EXECUTATE MANUAL SAU MECANIC LA CONSTRUCTIILE
CIVILE SAU INDUSTRIALE
1. SCOP
realizarea sprijinirilor pentru sapaturile executate manual sau mecanizat la
Constructii Civile si Industriale.
2. DOMENIU
Instructiunea se aplica la toate punctele de lucru unde se realizeaza sprijiniri
pentru sapaturile executate manual sau mecanizat la Constructii Civile si
Industriale, conform PTE
MUNCA
posibilitatea gravitatea / producerii sau afectarii sanatatii.
securitatea muncii.
acestuia.
periculoasa.
pericol.
MUNCA
NSSM 23 / 2000.
NSSM 6 / 2000.
4.6 Procedura tehnica de executie PTE I-1-01, PTE I-1-02, PTE II-1-01,
PTE II-1-02 si PTE II-1-03.
4.7 Normative de acordare a echipamentelor individuale de protectie
4.8 Caietele de sarcini si proiectele de executie pentru executia lucrarilor
5 RESPONSABILITATI
5.1 Seful de lot / sef punct de lucru
santierului.
si PSI la locul de munca pentru intreg personalul din subordine
lucru.
de munca.
stabilit de seful
5.4.3. Trebuie sa cunoasca si sa-si insuseasca codul de semnalizare al
macaralei.
corespunzator.
5.4.8. Sa respecte prevederile prezentei instructiuni si programul de lucru
schimb.
5. 5. Macaragiul
orice tip.
instalatia de ridicat respective.
semnalul legatorului de sarcina sau a semnalistului, identificandu-I
necesare.
decat ale semnalistului / legatorului de sarcina , desemnat pentru
/ semnal de oprire.
5.5.6. Nu trebuie sa se urce pe macara sau cabina instalatiei de ridicat in
5.5.7. Nu va incepe miscarea / manevrarea macaralelor / instalatiilor de
ridicat daca nu au fost verificate, in prealabil functionarea instalatiilor
de semnalizare/iluminat/incalzire/aerisire/ climatizare si daca locul
de munca nu este iluminat suficient, daca nu exista vizibilitate sau
daca vantul depaseste limita prescrisa de cartea tehnica.
dupa ce toate manetele de comanda au fost aduse in pozitia de oprire,
s-a deconectat intrerupatorul princil, s-a pus in functiune iluminatul
de balizare si s-a inchis cu cheie sau cu lacat usa cabinei. Cheile si
talonul (marca) macaralei / instalatiei de ridicat se vor preda sefului
ierarhic.
5.6. Soferul
autovehicolului.
directie, etc.).
sau o remorca.
sau garaj.

6.1. La executarea lucrarilor de sprijiniri se vor utiliza doar muncitori
calificati in acest gen de lucrari, cu experienta si numai dupa
efectuarea instructajului de protectia muncii specific tipului de
sprijinire ce se executa, conform normelor in vigoare.
stabilite de SC Hidroconstructia SA Bucuresti
lucrarilor vor fi autorizate/atestate conform procedurii PA SSM
02.
6.6. Daca exista un proiect tehnologic de executie a sprijinirilor atunci
este obligatoriu sa se realizeze sprijinirea prevazuta in acest proiect.
6.7. Daca nu exista un proiect tehnologic, elaborat de proiectant sau
colectivul tehnologic al constructorului, atunci se va adopta de catre
executant un sistem de sprijinire in functie de natura si umiditatea
terenului si de adancimea sapaturii.
6.8. Sprijinirile sapaturilor pentru fundatii sau santuri cu adancimi pana
la 5 m trebuie sa se execute de regula cu elemente de inventar,
conform normelor in vigoare. Pentru sapaturi cu adancimi mai
mari de 5 m sprijinirile trebuie facute numai dupa proiecte special
intocmite in acest sens.
6.9. In cazul in care nu se dispune de elemente de inventar, sprijinirile
peretilor sapaturilor se pot executa din dulapi, daca adancimea
sapaturilor este mai mica de 5 m.
6.10 Dulapii utilizati pentru sprijiniri vor avea grosimea de minimum 6
cm si latimea de 20 25 cm si vor fi montati lipiti de peretii sapaturii,
consolidandu-se cu prptele orizontale pe ambele directii, din lemn
rotund cu dimensiunea minima de 15 cm.
6.11. Dulapii montati vertical trebuie sa depaseasca marginea sapaturii,
la partea superioara, cu cel putin 15 cm, pentru a preveni caderea
materialelor in groapa sapaturii.
6.12 Trebuie respectate intocmai distantele/cotele de montare a
proptelelor verticale si orizontale ale sprijinirilor impuse de
proiectant sau normele tehnice in vigoare, special calculate pentru a
rezista la impingerea pamantului.
6.13. La adancimi peste 5 m sprijinirile sapaturilor se vor realiza din
palplanse sau panouri metalice speciale, proiectate in acest sens
pentru a rezista la impingerea pamantului.
6.14. Montarea panourilor se poate face cu excavatorul folosit la sapatura,
adaptandu-se un carlig fixat pe cupa, care indeplineste in acest fel
functia de macara.
6.15. In acest caz sapatura gropii de fundatie se face mai mare cu 20 cm
pe intreg conturul. In prima faza se executa sapatura pe adancimea
de 1 1,5 m, dupa care se introduce primul rand de panouri (cele
inferioare) pe tot conturul, impingandu-se usor cu cupa excavatorului.
Impingerea se face alternativ, avand grija ca spraiturile sa nu aiba o
inclinare mai mare de 20% fata de orizontala. Excavarea se continua
si la fiecare 50 cm se face impingerea panourilor, alternativ pe
tot conturul, pana se ajunge la cota finala, cand se face reglarea
definitiva a spraiturilor.
6.16. In cazul sprijinirilor cu palplanse se va respecta adancimea de batere
acestora, sub cota fundului santului, de cel putin 0,75 m.
6.17. Baterea palplanselor se va face numai cu instalatii de batere special
construite (sonete) sau instalatii adaptate la excavatoare, verificate
si in stare buna de functionare (in special la instalatia de batere),
folosindu-se numai personal specializat, instruit din punct de vedere
SSM in acest sens.
6.18. Se va acorda o atentie deosebita manipularii si manevrarii
palplanselor si panourilor pentru a preintampina accidentele,
folosindu-se sculele, accesoriile si echipamentele de protectie
corespunzatoare.
6.19. Legatorii de sarcina vor fi oameni special instruiti in acest sens si nu
vor fi acceptati alti oameni sa faca acest lucru.
6.20. La adancimi foarte mari sprijinirile se executa treptat pe masura ce
de protectia muncii in vigoare.
6.21. Orice defectiune aparuta la sistemul de sprijinire va conduce la
oprirea lucrarilor, indepartandu-se muncitorii din zona de lucru.
Dupa remedierea defectiunilor la sistemul de sprijinire, care se va
face cu mare atentie si de personal specializat, instruit ca atare, se
pot relua lucrarile si se permite accesul celorlalti muncitori in zona
de lucru.
6.22. Demontarea si indepartarea sprijinirilor din interiorul sapaturilor se
6.23. La demontare, nu se vor indeparta simultan mai mult de trei dulapi
pe verticala, iar in cazul terenurilor moi se va indeparta numai cate
unul.
6.24. In timpul demontarii sustinerilor se vor lua masuri pentru montarea
provizorie a unor proptele verticale si orizontale care sa preia
sarcinile. Nu se vor demonta proptelele existente decat dupa
montarea celor provizorii.
6.25. Demontarea panourilor se face de jos in sus, incepand cu panoul
inferior, prin slabirea spraiturilor. Extragerea panourilor se face pe
masura realizarii fundatiei sau a umpluturii in jurul constructiei.
Adancimea panourilor se face alternativ pe tot conturul, respectandu-
se regula ca spraiturile sa nu aiba o inclinare mai mare de 20% fata
de orizontala.
6.26. Extragerea palplanselor se face cu aceeasi instalatie folosita la
baterea lor, cu aceiasi muncitori, dar folosindu-se un dispozitiv de
extragere. Ordinea de extragere fiind inversa celei de batere.
6.27. Se va acorda o atentie deosebita manipularii si manevrarii panourilor
si palplanselor pentru a se preintampina accidentele, folosindu-se
sculele, accesoriile si echipamentele de protectie corespunzatoare.
6.28. Dispozitivele pentru agatarea si manevrarea panourilor / palplanselor
vor fi verificate inainte de folosire si daca au uzura se vor inlocui cu
altele noi. Se interzice folosirea de dispozitive uzate.
6.29. Se interzice manipularea manuala sau mecanizata a sarcinilor care
depasesc limitele maxime admise de norme, respectiv de cartea
tehnica a utilajului.
6.30. La manevrarea manuala si mecanizata a pieselor / subansamblelor se
vor lua toate masurile pentru evitarea caderii sarcinii respectandu-se
masurile prevazute in NSSSM la capitolul de manipulare a sarcinilor
cu mijloace mecanizate sau manevrarea acestora cu instalatii si
utilaje de ridicat.
6.31. Exploatarea macaralei/automacaralei se va face conform instructiunii
6.32. Exploatarea mijloacelor de transport se face conform instructiunii
6.33. Electricianul de serviciu va respecta, normele SSM-PSI specifice si
instructiunile ISSSM XIV-2-02-01, ISSSM XIV-2-04-01 si ISSSM
XIV-2-05-01.
7.1. Fisele individuale de instructaj SSM cod formular SSM 13/2000/0.
constructii-montaj in activitatea: COFRAREA ELEMENTELOR
DE CONSTRUCTII DIN BETON SI BETON ARMAT
1. SCOP
si / sau imbolnavire profesionala si asigurarea conditiilor necesare desfasurarii
operatiunilor de montare a cofrajelor pentru executia elementelor de constructii
din beton si beton armat.
2. DOMENIU
Instructiunea se aplica la toate punctele de lucru unde se monteaza cofrajele
pentru executia elementelor de constructii din beton si beton armat, conform
PTE
MUNCA
exercitarii unei meserii sau profesiuni cauzata de factori nocivi, zici
posibilitatea gravitatea producerii sau afectarii sanatatii.
3.13. FUNCTIA DE SECURITATE functia unui echipament de munca
securitatea muncii.
acestuia.
3.19. NOXA FACTOR NOCIV-agent fizic, chimic sau biologic, cu
3.20. PERICOL a) sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii.
3.21. PERSOANA AUTORIZATA persoana competenta, imputernicita
periculoasa.
actiunilor conjugate ale executantului si mijloacelor de productie in
sistemul de munca.
pericol.
MUNCA
4.3. Normele specifice de securitatea muncii pentru prepararea,
transportul, turnatea betoanelor si executia lucrarilor de beton armat
si precomprimat NSSM 7 / 2001.
NSSM 6 / 2000.
4.5. Norme specifice de securitatea muncii pentru lucrul la inaltime -
NSSM 12 / 1998.
EIP si a echipamentelor individuale de lucru - EIL.
4.7. Norme specifice de securitatea muncii pentru confectii si constructii
metalice NSSM 42/2001
4.8. Norme specifice de securitatea muncii pentru tamplarie si panouri
prefabricate din lemn NSSM 106/2000.
4.9. Precedurile tehnice de executie PTE IV 1 01 si PTE IV 2 01.
4.10. Caietele de sarcini pentru executia lucrarilor de constructii din beton
si beton armat.
5. RESPONSABILITATI
5.1.3. La solicitarea sefului ierarhic superior, elaboreaza ISSSM urile
santierului.
5.2 Inginerul sau maistrul de schimb
5.2.1. Conduce permanent personalul muncitor din subordine urmarind ca
lucru.
de munca.
macaralei.
corespunzator.
schimb.
5.5. Macaragiul
orice tip.
necesare.
5.5.3. Nu trebuie sa execute manevre / miscari la semnalele altor persoane
/ semnal de oprire.
de ridicat daca nu au fost verificate, in prealabil, functionarea
tehnica.
ceata, fum, viscol, ploi torentiale, etc.) se va opri imediat functionarea
macaralei / instalatiei de ridicat. La fel se va proceda si daca se
intrerupe iluminatul local pe timp de noapte.
oprire, s-a deconectat intrerupatorul principal s-a pus in functiune
iluminatul de balizare si s-a inchis cu cheie sau cu lacat usa cabinei.
Cheile si talonul (marca) macaralei / instalatiei de ridicat se vor
preda sefului ierarhic.
5.6. Soferul
autovehicolului.
directie, etc.).
sau o remorca.
1.1.9. Sa respecte prevederile prezentei instructiuni, in spiritul normelor
in vigoare si programul de lucru stabilit de seful de lot / punctului
de lucru sau ingineerul / maistrul de schimb, respective seful de
coloana sau garaj.
5.7. Sudorul
privind executia sudurilor de orice tip (electrica, autogena, etc.) si sa
fie autorizat ca atare. Sudorii autogeni vor avea permis de lucru cu
foc deschis, conform reglementarilor in vigoare.
5.7.2. In exercitarea meseriei va folosi obligatoriu echipament de lucru si
Nu se vor folosi echipamente neomologate si care nu indeplinesc
conditiile de securitate curente.
5.7.3. Lucrarile de sudura trebuie sa fie executate cu respectarea proceselor
tehnologice precizate in proiectele de executie si caietele de sarcini,
utilizand sculele si dispozitivele adecvate, corespunzatoare tipului
de sudura ce se executa.
5.7.4. Sudorul va trebui sa ia toate masurile ce se impun pentru avertizarea
si protejarea celorlalti muncitori (in special protejarea cu panouri /
paravane avertizoare in cazul sudurilor electrice).
5.7.5. Este interzisa executarea concomitenta a doua suduri, cu doua
instalatii manuale cu flacara oxiacetilenica sau cu arc, electric pe
aceeasi piesa, pentru evitarea accidentelor tehnice si umane.
5.7.6. La lucru, sudorul se va prezenta odihnit si fara sa fie sub influenta
5.7.7. Cand lucreaza la inaltime, sudorii vor purta obligatoriu centura de
siguranta, care se va lega foarte bine de puncte fixe, pentru a nu
permite caderea in gol.
stabilit de seful de lucrare sau inginerul / maistrul de schimb si nu va
parasi locul de munca fara aprobarea acestora.
5.8. Deserventul de utilaje / echipamente
5.8.2. Deserventul trebuie sa cunoasca perfect utilajul / echipamentul pe
care il deserveste, precum si instructiunile tehnice de exploatare a
acestuia si sa fie autorizat sa lucreze pe utilajul respective.
5.8.3. Sa verifice, zilnic, starea tehnica generala a utilajului / echipamentului
sistemelor de functionare.
5.8.4. Nu trebuie lucreze cu echipamentul sau sa se urce pe utilaj in stare
de oboseala sau sub influenta bauturilor alcoolice, respectiv fara a
avea efectuat controlul medical periodic la zi.
5.8.6. Manevrele / miscarile utilajelor / echipamentelor se vor face, dupa
care va trebui sa fie in stare de functionare permanent.
dupa oprirea motorului, blocarea comenzilor si inchiderea cu cheie
sau cu lacat a cabinei, dupa caz. Cheile vor fi predate sefului ierarhic.
registrul de supraveghere al utilajului, pe care il deserveste, starea
tehnica a acestuia.
6 INSTRUCTIUNEA / PROCEDURA
personal participant la executia lucrarilor de montare, transport si
manipulare a cofrajelor, respectandu-se SSM SC PSI specifice
fiecarui loc de munca
6.2. Verificarea starii tehnice a utilajelor si dispozitivelor folosite pentru
montarea, transportul si manipularea cofrajelor la locul de punere in
opera, dupa caz, inainte de utilizarea lor in procesul de lucru.
6.3. Montarea, transportul si manipularea cofrajelor se va face manual
sau mecanic, dupa caz, folosindu-se macarale sau dispozitive
adecvate, functie de dimensiunile si greutatea elementelor de cofraj,
in conformitate cu normele SSM in vigoare.
6.4. Nu se va lucra decat cu echipamentele de lucru si protectie (EIL si
EIP), aprobate de S.C. Hidroconstructia S.A., conform normativelor
in vigoare. Intreg personalul care lucreaza la montarea cofrajelor va
fi instruit si atestat corespunzator, conform normelor SSM si PSI in
vigoare, respectiv PTE IV 1 01 si PTE IV-201.
6.5. Punerea in opera a unui cofrag trebuie sa se faca numai dupa receptia
acestuia de catre personalul care conduce/coordoneaza/controleaza
activitatea de confectionare si montare a cofrajelor, in spiritul
normelor de tehnica securitatii muncii. Deficientele semnalate se
vor remedia inainte de a transporta cofragul la locul de punere in
opera.
6.6. Manipularea si transportul cofrajelor la locul de punere in opera
se va face cu utilaje si mijloace de transport si de ridicat adecvate,
folosindu-se dispozitive si echipamente corespunzatoare, functie de
dimensiunile si greutatea acestora.
6.7. Montarea, intretinerea/exploatarea si demontarea cofrajelor se
va face conform P.T.E. IV-1-01 si P.T.E. IV-2-01, a caietelor de
sarcini si respectiv a fiselor tehnologice in cazul folosirii cofrajelor
industrializate din grupa SCOM.
6.8. Elementele componente ale cofrajelor vor trebui bine asamblate
si consolidate intre ele pentru a avea stabilitate si sa nu cedeze in
timpul turnarii si compactarii betonului proaspat.
6.9. Se interzice urcarea, coborarea sau agatarea pe/de elementele
cofrajelor, alergarea, salturile sau jocul pe platformele cofrajelor.
6.10. Manipularea cofrajelor cu ajutorul macaralelor se va face fara
balansare, folosindu-se in acest scop franghii pentru fixare si
dirijare, evitandu-se astfel eventuale accidentari.
6.11. Montarea cofrajelor la inaltimi pana la 5,5 m se va face cu ajutorul
unor scari duble bine asigurate contra alunecarii, daca nu exista
schele de sustinere fixe, muncitorii fiind dotati cu centuri de
siguranta, legate de puncte fixe, iar la inaltimi mai mari de 8 m se va
face obligatoriu de pe schele mobile, cu podine de lucru imprejmuite
cu parapete de protectie.
6.12. Cofrajele suspendate, pentru planseele din beton armat la cladirile
cu schelet matalic, vor fi asezate numai dupa fixarea definitiva a
pieselor ce constituie scheletul metalic. Suspendarea cofrajelor
trebuie astfel facuta incat sa se excluda posibilitatea deplasarii sau
balansarii acestora. Ia acest caz, muncitorii vor sta pe o podina
provizorie corespunzator executata sau pe schele suspendate bine
legate si ancorate de structura metalica si cu centurile de siguranta
legate de puncte fixe solide (daca se lucreaza la inaltime foarte
mare).
6.13. Podinele de lucru vor avea o latime minima de 1 m si parapet de 1
m inaltime si vor fi utilizate numai dupa ce dulapii au fost bine fixati
(fara decalaje, denivelari sau cu goluri intre dulapi), pentru a se evita
caderea in gol. Ele vor trebui curatate zilnic de moluz si deseurile
materialelor de constructie, iar iarna de zapada sau gheata si se vor
presara cu nisip sau cenusa pentru evitarea alunecarilor.
6.14. Cand viteza vantului este mai mare de 11 m/sec., sau intensitatea
este mai mare de 6 grade in cazul viscolelor si a ploilor torentiale, se
interzice lucru la inaltime.
6.15. Executia lucrarilor de montaj a cofrajelor va fi permanent controlata
de personalul care conduce si coordoneaza lucrarile (maistrul /
inginerul de schimb, seful de lot sau al punctului de lucru, etc.)
6.16. Incarcarea constructiei cofrate cu sarcinile totale prevazute in
calculese va face numai dupa ce betonul va atinge marca prescrisa.
6.17. Incarcarea cofragului cu alte sarcini suplimentare, in afara
armaturilor si a betonului in timpul turnarii acestuia, este interzisa,
iar montarea armaturilor si turnarea betonului se va face numai dupa
efectuarea sustinerilor si a consolidarilor care se impun
6.18. Sculele si cuiele vor fi tinute intr-o ladita cu maner pentru a putea
fi manipulate comod si fara pericole de cadere in gol in timpul
lucrului, mai ales cand se lucreaza la inaltime.
6.19. Montarea cofrajelor din panouri metalice de inventar se va face
numai cu macarale, manipularea facandu-se cu echipamente si
dispozitive corespunzatoare, conform normelor SSM, EIL si EIP in
vigoare si aprobate de S.C. Hidroconstructia S.A.
6.20. Prinderea panourilor, facandu-se prin sudura sau cu buloane/
suruburi, se va face avand in vedere urmatoarele:
- instalatia de sudura electrica va fi corect executata, cablurile bine
izolate si va fi legata la o priza de impamantare:
- sudorii vor folosi obligatoriu masca de sudura, manusi si cizme
electroizolante;
- buloanele/suruburile si piulitele vor fi bine curatate si unse, cu
filetele nedeteriorat;
- nu se vor folosi materiale de calitate necorespunzatoare sau
defectiuni de fabricatie;
- cheile de strangere a buloanelor/suruburilor trebuie sa fie
corespunzatoare, confectionate din otel rezistent, fara deformatii sau
strambe.
6.21. Se va da o atentie deosebita ancorarii si sustinerii cofrajelor/
panourilor de cofraj la locul de punere in opera pentru a avea
stabilitate si sa nu cedeze in timpul compactarii betonului proaspat.
6.22. Manipularea cofrajelor mobile si a sistemului lor de sustinere se
va face cu atentie si sub supravegherea directa a maistrului sau
inginerului de schimb pentru ca structura acestora sa nu-si slabeasca
rezistenta si sa nu se deformeze.
6.23. Sunt interzise, de asemenea, deplasarile sau stationarile in zonele
periculoase, sub sarcina mijloacelor de ridicat (macaralelor) sau in
locuri semnalizate ca periculoase.
6.25. Exploatarea macaralelor se va face conform instructiunii specifice
ISSSM XVIII 1-13-01
6.26. Sudurile se vor executa respectandu-se si instructiunea specifica
ISSSM III-9-04-01.
6.27. Exploatarea utilajelor / echipamentelor (mecanice sau electrice) se
va face conform instructiunii specifice ISSSM XVIII-1-14-01.
6.2.8. Electricianul de serviciu va respecta, in activitatea sa normele SSH-
PSI specifice si instructiunile ISSSM XIV-2-02-01, XIV-2-04-01 si
XIV-2-05-01.

/ 0.
7.2. Fisele individuale de instructaj PSI cod formular SSM 13 / 2000 /
0.
7.4. Fisele de testare- cod formular SSM 76 / 2000 / 0.
II. 10. Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele
de constructii-montaj in activitatea: DECROFAREA ELEMENTELOR
DE CONSTRUCTII
1. SCOP
si / sau imbolnavire profesionala si asigurarea conditiilor necesare desfasurarii
operatiunilor de decofrare a elementelor de constructii din beton si beton armat.
2. DOMENIU
Instructiunea se aplica la toate punctele de lucru unde se decofreaza
elemente de constructii din beton si beton armat, conform PTE
MUNCA
3. 2. NGPM / 96 Norme Generale de Protectia Muncii din 1996.
3. 3. NSSM Norme specifice de Securitatea Muncii.
3. 4. ISSSM Instructiune specifica de Securitate si sanatate in munca.
3. 5. ET Echipament tehnic
3. 6. P.T.E. Procedura tehnica de executie.
3.13. FUNCTIA DE SECURITATE functia unui echipament de munca
riscul sau se semnalizeaza prezenta unui pericol
muncii.
acestuia.
3.19. NOXA ( FACTOR NOCIV ) agent fizic, chimic sau biologic, cu
3.20. PERICOL a) sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii.
3.21. PERSOANA AUTORIZATA persoana competenta, imputernicita
periculoasa.
pericol.
MUNCA
4.3. Normele specifice de securitatea muncii pentru prepararea,
transportul, turnatea betoanelor si executia lucrarilor de beton armat
si precomprimat NSSM 7 / 2001.
NSSM 6 / 2000.
4.5. Norme specifice de securitatea muncii pentru lucrul la inaltime -
NSSM 12 / 1998.
EIP si a echipamentelor individuale de lucru - EIL.
4.7. Norme specifice de securitatea muncii pentru confectii si constructii
metalice NSSM 42/2001.
4.8. Norme specifice de securitatea muncii pentru tamplarie si panouri
prefabricate din lemn NSSM 106/2000.
4.9. Procedurile tehnice de executie PTE.
4.11. Caietele de sarcini pentru executia lucrarilor de constructii din beton
si beton armat.

5. RESPONSABILITATI
santierului.
5.2.1. Conduce permanent personalul muncitor din subordine urmarind ca
respectand normele SSM SC PSI.
lucru.
de munca.
riscuri de accidente sau incendii, pentru prevenirea aparitiei acestora.
macaralei.
corespunzator.
uscate, ferite de umezeala sau agenti corozivi.
schimb.
5.5. Macaragiul
orice tip.
pe acesta inainte de inceoerea lucrului, pentru a sti exact care este
necesare.
/ semnal de oprire.
de ridicat daca nu au fost verificate in prealabil, functionarea
tehnica.
oprire, s-a deconectat intrerupatorul principal si s-a pus in functiune
5.6. Soferul
autovehicolului.
directie, etc.).
sau o remorca.
sau garaj.
5.7. Sudorul
5.7.2. In exercitarea meseriei va folosi obligatoriu echipament de lucru si
Nu se vor folosi echipamente neomologate si care nu indeplinesc
conditiile de securitate curente.
5.7.3 .Lucrarile de sudura trebuie sa fie executate cu respectarea proceselor
tehnologice precizate in proiectele de executie si caietele de sarcini,
utilizand sculele si dispozitivele adecvate, corespunzatoare tipului
de sudura ce se executa.
si protejarea celorlalti muncitori (in special protejarea cu panouri /
instalatii manuale cu flacara oxiacetilenica sau cu arc electric, pe
5.8. Deserventul de utilaje / echipamente
5.8.2. Deserventul trebuie sa cunoasca perfect utilajul / echipamentul pe
care il deserveste, precum si instructiunile tehnice de exploatare a
acestuia si sa fie autorizat sa lucreze pe utilajul respective.
5.8.3. Sa verifice, zilnic, starea tehnica generala a utilajului / echipamentului
ale sistemelor de functionare.
5.8.4. Nu trebuie sa lucreze cu echipamentul sau sa se urce pe utilaj in stare
de oboseala sau sub influenta bauturilor alcoolice, respectiv fara a
avea efectuat controlul medical periodic la zi.
5.8.6. Manevrele / miscarile utilajelor / echipamentelor se vor face, dupa
care va trebui sa fie in stare de functionare permanent.
dupa oprirea motorului, blocarea comenzilor si inchiderea cu cheie
sau cu lacat a cabinei, dupa caz. Cheile vor fi predate sefului ierarhic.
registrul de supraveghere al utilajului / echipamentului, pe care il
deserveste, starea tehnica a acestuia.
vigoare.
5.9.4. La executarea oricarui racord sau legatura a unui consumator la retea
se vor folosi doar materiale de calitate, fara defectiuni de fabricatie
sau neizolate, conform normelor tehnice in vigoare. Nu se vor face /
folosi improvizatii.
personal participant la executia lucrarilor de decofrarea sau
demontarea panourilor de cofraj, respectandu-se SSM SC PSI
specifice fiecarui loc de munca.
6.2. Verificarea starii tehnice a utilajelor/echipamentelor si dispozitivelor
folosite pentru decofrarea / demontarea, manipularea si transportul
cofrajelor la/de la locul unde au fost puse in opera, dupa caz, inainte
de utilizarea lor in procesul de lucru.
6.3. Demontarea, manipularea si transportul cofrajelor se va face manual
sau mecanic, dupa caz, folosindu-se macarale sau dispozitive
adecvate, functie de dimensiunile si greutatea elementelor de cofraj,
in conformitate cu normele SSM in vigoare.
6.4. Nu se va lucra decat cu echipamentele de lucru si protectie (EIL si
EIP), aprobate de S.C. Hidroconstructia S. A., conform normativelor
in vigoare.
6.5. Intreg personalul care lucreaza la demontarea cofrajelor va fi instruit
si atestat corespunzator, conform normelor SSM si PSI in vigoare,
respectiv PTE IV 1 01 si PTE IV - 2 01.
6.6. Demontarea se va face numai dupa intarirea betonului, respectandu-
se tehnologia de decofrare din documentatia de executie, caietele
de sarcini si PTE, sub supravegherea unui organ tehnic din santier
(maistru sau inginer de schimb) in baza unui ordin sau dispozitii de
santier.
6.7. Demontarea cofrajelor se va face conform P.T.E. IV-1-01 si P.T.E.
IV-2-01, a caietelor de sarcini si respectiv a fiselor tehnologice in
cazul folosirii cofrajelor industrializate din grupa SCOM.
6.8. Demontarea sustinerilor cofrajelor si a cofrajelor se va face cu
respectarea stricta a succesiunii operatiilor indicate in proiectul de
executie al lucrarilor. Schelele si esafodajele de lucru se vor demonta
numai dupa decofrarea elementelor de constructii din beton.
6.9. Se interzice urcarea, coborarea sau agatarea pe/de elementele
cofrajelor, alergarea, salturile sau jocul pe platformele cofrajelor.
6.10. Decofrarea trebuie astfel executata incat sa nu produca surparea
elementelor cofragului.
6.11. Este interzisa demontarea sau decofrarea schelelor, sustinerilor,
podinelor, cofrajelor, prin daramare sau dezmembrare prin surpare.
De asemenea, se interzice aruncarea sau caderea libera a materialelor
rezultate din demontare/decofrare, coborarea de la inaltime facandu-
se lent,
6.12. Este, de asemenea, interzisa depozitarea pe podinele de lucru a
materialelor provenite din demontare/decofrare
6.13. Demontarea panourilor de cofrag metalice, asamblate prin sudura
sau cu buloane/suruburi, se va face tinand cont de urmatoarele:
- instalatia de taiere a sudurii electrice va fi corect realizata, cu
cablurile bine izolate si va fi legata la o priza de impamantare.
- Sudorii vor folosi obligatoriu masca de sudura, manusi si cizme
electroizolante.
- Cheile pentru desfacerea buloanelor/suruburilor trebuie sa fie
corespunzatoare, confectionate din otel rezistent, fara deformatii sau
strambe.
6.14. Manipularea acestor panouri metalice se va face numai cu macaraua,
folosindu-se echipamente si dispozitive adecvate, conform normelor
SSM, EIL si EIP in vigoare si aprobate de S.C.Hidroconstructia S.A.
6.15. Decofrarea/demontarea cofrajelor la elementele de constructii
situate la inaltime se va face cu foarte mare atentie, de pe scari duble
bine asigurate contra alunecarii, daca inaltimea este pana la 5,5 m
si de pe schele fixe sau mobile, daca inaltimea este mai mare de 5,5
m. Muncitorii vor purta obligatoriu centuri de siguranta, care vor fi
legate bine de niste puncte fixe.
6.16. Coborarea cofrajelor/panourilor metalice de la inaltime pe sol se va
face manual sau cu macarale, dupa caz, fara balansare, folosindu-
se in acest scop franghii pentru fixare si dirijare, evitandu-se astfel
eventuale accidentari.
6.17. Pentru evitarea accidentelor si a elibera spatiile de circulatie in zona
de lucru se vor evacua toate cofrajele sau elementele de cofrag,
rezultate din decofrare/demontare, intr-un depozit intermediar sau
la atelierul de confectii, respectandu-se normele SSM SC PSI in
vigoare.
6.18. Cand viteza vantului este mai mare de 11 m/sec. sau intensitatea
este mai mare de 6 grade, in cazul viscolelor si a ploilor torentiale,
se interzice lucru la inaltime.
6.19. Executia lucrarilor de decofrare/demontare va fi permanent
controlata de personalul care conduce si coordoneaza lucrarile
(maistrul sau inginerul de schimb, seful de lot sau al punctului de
lucru, etc).
6.20. In timpul decofrarilor/demontarilor zona respectiva va fi inchisa/
imprejmuita/semnalizata, accesul persoanelor straine fiind interzis
in zona de lucru.
6.21. Sunt interzise, de asemenea, deplasarile sau stationarile in zonele
periculoase, sub sarcina mijloacelor de ridicat (macaralelor) sau in
locuri semnalizate ca fiind periculoase.
6.22. Exploatarea macaralelor se va face conform instructiunii specifice
ISSSM XVIII 1-13-01.
6.24. Taierile sudurilor se vor executa respectandu-se si instructiunea
specifica ISSSM III 9 04 - 01.
6.25. Exploatarea utilajelor / echipamentelor (mecanice sau electrice) se
va face conform instructiunii specifice ISSSM XVIII 1 14 01.
6.26. Electricianul de serviciu va respecta, in activitatea sa, normele SSM-
PSI specifice si instructiunile ISSSM XIV-2-02-01, XIV-2-04-01 si
XIV-2-05-01.

/ 0.
7.2. Fisele individuale de instructaj PSI cod formular SSM 13 / 2000 /
0.
7.4. Fisele de testare- cod formular SSM 76 / 2000 / 0.
II.11 . Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele
de constructii-montaj in activitatea de FIERAR-BETONIST
1. SCOP
Instructiunea are ca scop stabillirea masurilor pentru diminuarea si
eliminarea riscului de accidentare si / sau de imbolnavire profesionala in
desfasurarea operatiunilor de fasonarea si confectionarea armaturilor din otel-
beton necesare executarii elementelor de constructii din beton armat de orice
tip.
2. DOMENIU
Instructiunea se aplica la toate punctele de lucru unde se fasoneaza
si confectioneaza armaturi din otel-beton pentru executia elementelor de
constructii din beton armat de orice tip, conform PTE.
MUNCA
3.2. ISSSM Instructiune specifica de Securitate si Sanatate in munca.
3.3. EM Echipament de Munca
MUNCA
4.2. Proceduri tehnice de executie.
4.3. Caietele de sarcini pentru executarea lucrarilor de terasamente,
caiete de sarcini pentru beton si beton armat cu armatura din otel-
beton O.B.si P.C.
4.4. Cartile tehnice pentru echipamentele de munca utilizate.
4.5. H.G. 300/2006 Cerinte minime de securitate si sanatate pentru
santiere temporare sau mobile
4.6. H.G. 971 /2006- Cerinte minime pentru semnalizarea de securitate
si/ sau sanatate la locul de munca
4.7. H.G.1048/200-Cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie
la locuri de munca
4.8. H.G. 1051/2006 - Cerintele minime de securitate si sanatate pentru
manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori
in special de afectiuni dorsolombare.
4.9. H.G. 1091/ 2006- Cerintele minime de securitatea si sanatatea
pentru locuri de munca.
4.10. H.G. 1146/2006- Cerintele minime de securitatea si sanatatea pentru
utilizarea in munca de care lucratori a echipamentelor de munca
5. RESPONSABILITATI
5.1.1. Raspunde de intreaga activitate de la punctele de lucru din
subordine, luand toate masurile de securitatea si sanatatea muncii
pentru evitarea accidentelor si pericolelor ce pot aparea in procesul
de productie.
tehnice
aprofundate si insusite normele SSM si SU de catre lucratorii din
5.1.5. Va refuza primirea la lucru a lucratorilor fara instructajul general
protectie corespunzatoare.
5.1.6. Interzice intrarea in lucru a lucratorilor aflati in stare de oboseala sau
sub influenta bauturilor alcoolice.
subordine va acorda primul ajutor (prin intermediul salvatorului
instruit) ,va anunta conducerea santierului.
5.2. Seful atelierului sau gospodariei de armaturi
5.2.1. Organizeaza si controleaza procesul de productie al atelierului/
gospodariei de armaturi din subordine, luand toate masurile de
securitatea si sanatatea muncii pentru evitarea accidentelor si
pericolelor ce pot aparea in procesul de productie.
5.2.2. Ia masuri pentru respectarea fiselor tehnologice si a instructiunilor
de folosire si de intretinere a echipamentelor de munca de la atelierul
sau gospodaria de armaturi din subordine
conform prescriptiilor tehnice si a normelor de securitate si sanatatea
muncii in vigoare, pentru intreg santierul.
aprofundate si insusite normele SSM si SU de catre lucratori din
5.2.7. Va refuza primirea la lucru a lucratorilor fara instructajul general si
specific locului de munca, efectuat la zi, si fara echipamentele de
protectie corespunzatoare.
5.2.8. Interzice intrarea in lucru a lucratorilor aflati in stare de oboseala sau
sub influenta bauturilor alcoolice.
5.2.9. In cazul in care se produce un accident la atelierul / gospodaria de
armaturi din subordine va acorda primul ajutor (prin intermediul
salvatorului), va anunta conducerea santierului.
5.3.1. Conduce permanent personalul din subordine urmarind ca lucrarile
sa se desfasoare in conformitate cu prevederile din proiectele de
executie si prescriptiile tehnice, respectand si prevederile normelor
SSM SC SU.
accidente sau pericole ce pot aparea in procesul de productie (lucru).
5.3.3. Are obligatia de a face instructajul periodic de Securitatea si
Sanatatea muncii si SU la locul de munca pentru intreg personalul
din subordine conform normelor SSM SC SU specifice fiecarui
loc de munca, respectiv la fiecare schimbare a locului de munca sau
a conditiilor de munca.
5.3.4. Refuza primirea la lucru a lucratorilor care nu au efectuat instructajul
general si specific la zi si care nu au echipamentul individual de
protectie corespunzator.
5.3.5. In cazul producerii unui accident de munca, organizeaza imediat
acordarea primului ajutor (prin intermediul salvatorului ) si anunta
imediat seful ierarhic sau conducerea santierului, luand masuri sa nu
se modifice starea de fapt pana la cercetarea accidentului.
5.3.6. Nu are voie sa dea dispozitii lucratorilor din subordine sa execute
lucrari ce contravin normelor SSM SC SU sau sa execute lucrari
niciodata lucratorii nesupravegheati.
5.4.2. Instruieste zilnic lucratorii din subordine in conformitate cu cerintele
normelor in vigoare legate de Securitatea si Sanatatea Suncii, de
Siguranta Circulatiei si SU
5.4.3. Nu admite la lucru lucratori bolnavi, obositi, in stare de ebrietate sau
fara instructajul efectuat.
securitate si sanatate sau sa lase lucratorii din subordine sa faca asa
ceva.
tehnice in vigoare, a proiectelor de executie si a normelor SSM SC
-SU precum si programul de lucru stabilit de seful de lot si inginerul
sau maistrul de schimb.
5.5.3. Trebuie sa cunoasca si sa-si insuseasca codul de semnalizare a
macaralei / echipamentului de ridicat.
5.5.6. Va folosi obligatoriu echipamentul de protectie corespunzator.
elementele si dispozitivele de prindere si legare folosite, in locuri
uscate, ferite de umezeala sau agenti corozivi.
schimb.
5.6. Macaragiul
5.6.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele normele SSM SC - SU
in vigoare, privind deservirea instalatiilor de ridicat si a macaralelor
de orice tip.
necesare.
/ semnal de oprire.
5.6.6. Nu trebuie sa se urce pe macara sau cabina instalatiei de ridicat in
de ridicat daca nu au fost verificate, in prealabil, functionarea
tehnica.
ceata, fum, viscol, ploi torentiale, etc.) se va opri imediat functionarea
macaralei / instalatiei de ridicat. La fel se va proceda si daca se
intrerupe iluminatul local pe timp de noapte.
oprire, s-a deconectat intrerupatorul principal, s-a pus in functiune
parasi locul de munca fara aprobarea sefului de munca.
5.7. Soferul
5.7.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM SC SU in
5.7.2. Sa verifice zilnic (inainte de inceperea activitatii), existenta
si functionalitatea dispozitivelor de securitate si sanatate ale
autovehicolului.
directie, etc.).
sau o remorca.
trusa de prim ajutor, stingatoare de incendiu, triunghiuri, vesta,
lanturi antiderapante, lada de nisip si lopeti.
sau garaj.
5.8. Sudorul
5.8.1. Trebuie sa cunoasca si sa respecte normele SSM SU in vigoare,
5.8.2. In exercitarea meseriei va folosi obligatoriu echipament de protectie
corespunzator. Nu se vor folosi echipamente neomologate si care nu
indeplinesc conditiile de securitate si sanatate Lucrarile de sudura
trebuie sa fie executate cu respectarea proceselor tehnologice
precizate in proiectele de executie si caietele de sarcini, utilizand
sculele si dispozitivele adecvate, corespunzatoare tipului de sudura
ce se executa.
si protejarea celorlalti lucratori (in special protejarea cu panouri /
instalatii manuale cu flacara oxiacetilenica sau cu arc, electric pe
privind deservirea echipamentelor de munca din constructii de orice
tip.
5.9.2 Deserventul trebuie sa cunoasca perfect echipamentul pe care il
si sa fie autorizat sa lucreze pe echipamentul respectiv.
5.9.3. Sa verifice, zilnic, starea tehnica generala a echipamentului respectiv,
ale sistemului de functionare.
5.9.4. Nu trebuie sa lucreze cu echipamentul respectiv in stare de oboseala
sau sub influenta bauturilor alcoolice, respectiv fara a avea efectuat
controlul medical periodic la zi.
5.9.6. Daca in timpul lucrului apar defectiuni, deserventul are obligatia sa
opreasca functionarea echipamentului si sa fie reluata doar dupa
5.10.2. In exercitarea meseriei va folosi obligatoriu echipamentul de
protectie corespunzator.
personal participant la executarea lucrarilor de fasonare si
confectionare a armaturilor din otel-beton la toate tipurile de
constructii.
6.2. Verificarea starii tehnice a echipamentelor si dispozitivelor folosite
la fasonare si confectionare, respectiv sudarea carcaselor din otel-
beton, inainte de utilizarea lor in procesul de lucru.
6.3. Manipularea si transportul barelor sau colacilor de otel-beton,
respectiv a carcaselor de armaturi gata confectionate, se va face
manual sau cu macarale si dispozitive, respectiv mijloace de
transport adecvate, dupa caz, functie de forma, dimensiunile si
greutatea acestora, in conformitate cu normele SSM in vigoare.
6.4. Nu se va lucra decat cu echipamentele de protectie (EIP) acordate de
SC
6.5. Intreg personalul care lucreaza la executarea lucrarilor de fasonare,
confectionare si sudarea carcaselor din otel-beton va fi instruit si
atestat corespunzator, conform normelor SSM -SU in vigoare,
respectiv procedurii PA - SSM.
6.6. Fasonarea otelului-beton, confectionarea carcaselor si depozitarea
barelor si colacilor din otel-beton se va face numai in ateliere sau
spatii special amenajate, numite gospodarii de armaturi, dotate ca
atare (piste de indreptat, masini de debitat si indoit, bancuri de lucru,
instalatii de ridicat si manipulat, etc.).
6.7. In timpul transportului, manipularii si depozitarii otelului-beton
se vor lua masuri pentru evitarea accidentarilor datorate lovirii,
zgaraierii sau murdaririi cu rugina, prin folosirea echipamentului de
protectie (EIP) adecvat.
6.8. Otelul beton in legaturi de bare se va ridica numai in pozitie orizontala
si numai cu cel putin doua ramuri de cablu pentru echilibrare. Barele
grele, care se transporta vertical, se vor lega (separat, fiecare in
parte) la carligul macaralei cu cabluri flexibile (1113 mm).
6.9. Descolacirea si indreptarea otelului-beton trebuie facuta pe o pista
special amenajata in acest scop (platforma betonata, imprejmuita si
marcata cu placute avertizoare).
6.10. La indreptarea otelului pentru armaturi cu ajutorul mecanismelor
este necesar, ca:
a) Fixarea capetelor otelului beton in tamburul de indreptare sa se
faca numai dupa oprirea motorului;
b) Inainte de pornirea motorului, tamburul va fi acoperit cu aparatori
de protectie;
c) Portiunea de trecere a otelului beton pe tambur va fi prevazuta cu
un dispozitiv de protectie. Asezarea otelului pe vartelnite se va face
mecanizat.
6.11. In timpul intinderii cu troliul manual, manivela troliului se va
impinge cu bratele, nu cu pieptul sau cu corpul.
6.12. Masina de indreptat se va pune in functie numai cand capatul barei
de otel-beton s-a introdus in masina si cand s-a asigurat tragerea ei.
6.13. Nu se va taia la stanta otel mai gros decat cel admis prin cartea tehnica
a masinii si nici mai multe bare deodata. In timpul introducerii intre
cutite, otelul va fi tinut cu mana la o distanta de minimum 30 cm de
cutite. Este interzisa prinderea cu mana a barelor mai scurte de 30 de
cm.
6.14. Praful metalic si de rugina, ce rezulta in urma prelucrarii armaturii
si fasonarii ei, va fi indepartat cu perii sau maturi. Indepartarea
acestuia nu se va face cu mana libera si nici prin suflare cu gura. In
cazul ranirii cu otel rugunit se vor face injectii antitetanus.
6.15. Operatiile de fasonarea armaturilor si asamblarea lor in carcase se
va face numai in pozitie orizontala, pe bancuri de lucru, special
amenajate, respectiv pe capre sau suporti metalici.
6.16. Indoirea manuala a armaturii de otel va fi facuta cu chei speciale,
in buna stare, pentru a nu se produce ranirea mainilor lucratorilor.
Uneltele si dispozitivele de indoire a armaturii vor fi verificate zilnic
inaite de inceperea lucrului.
6.17. Indoirea manuala la rece a otelului beton se va face pana la 25
mm, peste aceasta dimensiune barele se vor indoi cu echipamente
de munca anume construite sau prin incalzirea barelor.
6.18. Inainte de inceperea lucrului cu masina de indoit se va verifica daca
butoanele nu sunt blocate, daca bolturile sunt montate corect si daca
masina functioneaza in ambele sensuri.
6.19. Masina de indoit se va pune in functiune numai dupa introducerea
barei intre bolturi; bara se va apuca cu mana la cel putin 1 m distanta
de masina.
6.20. Este interzisa prezenta oricarei persoane in apropierea lucratorilor
care fasoneaza manual otelul-beton in timpul cand acestia lucreaza,
deoarece exista pericolul ca aceste persoane sa fie lovite in cazul
cand lucratorii scapa cheile cu care lucreaza (aluneca brusc din
mana). Din acelas motiv, se vor prevedea distante suficient de mari
intre fierarii - betonisti care lucreaza la fasonarea manuala a otelului-
beton.
6.21. Sudarea armaturilor pentru realizarea carcaselor sau a armoblocurilor
se va face tinand cont de precizarile din instructiunea specifica
ISSSM III 9 02 03.
6.22. Armaturile asamblate vor fi manipulate de un numar suficient de
lucratori, repartizati uniform in jurul incarcaturii. Incarcatura se va
sustine prin piese cu manere netede si cu dispozitive de fixare contra
alunecarii.
6.23. Intersectiile de bare folosite pentru agatare vor fi sudate pe toata
lungimea de contact a barelor.
6.24. Depozitarea armaturilor fasonate sau asamblate, a carcaselor
confectionate, respectiv a barelor sau a colacilor de otel-beton se va
face doar pe suprafete plane betonate, aranjate in stive, pe diametre
si cantitati, marcate cu placute indicatoare, conform fiselor, pe
simboluri.
6.25. Este, de asemenea, interzis a se circula pe armaturile asamblate sau
pe armaturile carcaselor sudate.
6.26. Conectarea, deconectarea si repararea instalatiilor electrice de
sudura se va face numai de catre personal calificat si autorizat ca
atare. Se interzice executarea acestor lucrari de catre sudori.
6.27. Accesul personalului strain la aparatajul instalatiilor de sudat
electric, precum si in zona de lucru a acestora este interzis.
6.28. Exploatarea macaralelor si instalatiilor de manipulat si ridicat se va
face conform instructiunii specifice ISSSM XVIII 1 13 01.
6.29. Exploatarea mijloacelor de transport se va face conform
instructiunii specifice ISSSM XVIII 1 12 01.
6.30. Exploatarea echipamentelor mecanice sau electrice folosite
(foarfece pentru debitat, masini de indreptat sau indoit,
convertizoare de sudura, aparate/masini de sudat, etc) se vor face
conform instructiunii specifice XVIII 1 14 01.
6.40. Sudurile se vor executa respectandu-se si instructiunea specifica
ISSSM III 9 04 01.
6.41. Electricianul de serviciu va respecta, in activitatea sa, normele
SSM SU specifice si instructiunile specifice ISSSM XIV 2
02 01, XIV 2 04 01 si XIV 2 05 01.
7.1. Fisele individuale de instructaj SSM cod formular SSM 13 /
2000 / 0.
7.4. Fisele de testare cod formular SSM 76 / 2000 / 0
Cap. III. Cunoasterea modului de functionare a utilajelor,
echipamentelor si instalatiilor.
III.1. Utilaje terasiere de sapat, incarcat si masini de transportat
III.1.1. Utilaje de sapat
Excavator pe senile echipat cu cupa inverse:
1. Cupa; 2. Cilindrul cupei, 3. Mnerul, 4. Cilindrul mnerului, 5. Braul, 6. Cilindrul braului,
7. Roata stelat motoare, 8. Cadrul enilelor, 9. Papucii enilelor, 10. ntinztorul enilelor.
Excavator pe senile echipat cu ciocan hiraulic (picon)
Excavator pe senile echipat cu cupa actionata prin cabluri si lanturi (draglina)
Echipament frontal de nivelat
si/sau incarcat
Tractor echipat cu
excavator si lama de nivelat
(buldoexcavator)
-Vedere lateral - fata
-Vedere lateral - spate
Echipament auxiliar pentru
manipulare paleti
III.1.2. Utilaje pe pneuri
echipat cu cupa frontala
de incarcat
UTILAJE EFOLOSITE IN ACTVITATEA DE CONSTRUTII-STRUCTURI
- Buldoexcavator - Excavator pe senile
- Buldozer pe senile - Vibrocompactor picior oaie
- Masina de turnat asfalt - Vibrocompactor cu cilindru lis
- Cilindru compactor lis
III.1.3. Masini si utilaje pentru incarcat si transportat materiale de balastiera / cariera
III.1.4. Utilaje de nivelat
-Buldozer pe senile dotat cu cabina si cadru de protectie
-Buldozer pe senile dotat cu cadru de protectie fara cabina
1. Cilindru hidraulic
2. Legatura
3. Grinda
4. Dinte
5. Varf
6. Suport
Echipament auxiliar ce se ataseaza la
un buldozer pe senile pentru scaricarea
pamantului
III.1.5. Utilaje de compactat
Cilindri compactori hidrostatici manuali
III.2. Macarale turn
III.2.1. Platforme mobile pentru lucru la lucru
III.3. Utilaje si masini pentru preparat, transport
si punere in opera a betonului
- Pompe si autopompe pentru beton
- Autobetoniere
- Statii de betoane (xe si mobile)
- Statii de reciclare a betonului
- Sisteme de betonare pentru tunele
Betonate planee rezervor ap utiliznd pompe de beton
III.3.2. Autobetoniere echipata cu pompa de beton
III. 4 Masini si utilaje pentru fasonarea armaturilor la lucrari de
constructii montaj
Indreptarea otelului-beton la o instalaie de ndreptat cu tro liul electric
a oelului-beton livrat n colaci
Instalaia dispune de urmtoarele diapozitive (g. 1): o baterie de
vrtelnie (1, 2) bine ancorate n pmnt pe care se pun colacii; troliul electric
xat de platform; dispozitive anexe: stilpi de ancorare 3, plci de ancorare i
xator cu excentric 5, dis pozitiv de ntindere 4, cablu fr sfrit 6, plci cu
crlige de ntin dere 7, cabluri de ntindere, cadru da ghidaj 9 si opritor 10.
Dispozitive anexe. Pentru o astfel de instalaie dispozitivele anexe au o
alctuire variat. antierele pot s-i construiasc dispozi tive improvizate.
n continuare se dau cteva exemple de dispozitive.
1) Stlpii de ancorare i dispozitivele de ntindere pot avea alctuirea din
g. 2 i anume un stlpior de lemn cu contraa 6, cercei de prindere 1 i 2,
bara de blocare 5, manon de strngere -3, scripete 4 prin care trece cablul
fr sfrit.
2) Vrtelniele pot sim ple sau duble de inventar (g. 3) alctuite n
prin cipiu dintr-un batiu x i un sistem mobil cu ax central pe care se aeaz
Fig. 1. Instalaie pentru
ndreptat oel-beton livrat in
colaci.
colacul. Vrtelniele moderne sunt prev zute cu dispozitiv de frnare i o cruce
la partea superioar care mpiedic colacul s sar de pe vrtelni.
In gura 4 se arat o vrtelni care se poate exe cuta pe antier. La acest tip
de vrtelni batiul este format dmtr-o podin de lemn pe care este montat o
plac de baz cu un pivot in care se rotete o cruce solidarizat cu un cerc de
metal; pe cruce se pot monta supori din eava.
3) Plci de ancorare. n g. 5 a, b se d un exemplu de plac de ancorare
care permite xarea concomitent a mai multor bare de oel care se introduc
n gurile plcii unde se xeaz prin ndoire i se nepenesc sub efortul de
traciune.
4) Fixatorul cu excentric reprezint un sistem simplu de blocare pentru
barele din oel moale i diametru mic care necesit un efort redus pentru
ndreptarea prin ntindere dup descolcire. (g. 6)
5) Crligele de ntindere sunt un auxiliar de xare a plcilor de ancorare de
cablul fr de sfrit (g. 7 i 8).
6) Cablul de ntindere este prevzut cu crlig i ochet, i cu ajuto rul lui i a
plcii de ancorare se pot xa barele de oel de cablul de pe tamburul troliului.
Fig. 2 Stlp de ancorare i
Dispozitive de ntindere
Fig. 5. Plci de ancorare.
Fig. 3. Vrtelnia dubla
Fig. 4 Vrtelni de antier:
1 - crace
2 - cete de rulare;
3 - supori din eava
Operaiile de descolcire la instalaia cu troliu electric:
1) Montarea colacilor pe vrtelnie.
2) Prinderea capetelor barelor de pe colacii pui pe vrtelnia de cablu fr
sfrit prin intermediul plcuei de ancorare (v. g. 7) i crligului de ntindere
(v. g. 8).
3) Descolcirea se realizeaz prin acionarea cablului fr sfrit de ctre
troliu, a crui motor a fost pus n funciune; derularea cablului fr sfrit este
asigurat de faptul c cellalt capt al su este legat de stlpul de ancorare cu
scripete (v. g.2).
4) Operaia de descolcire se termin cnd crligul de ntindere a ajuns la
captul cursei cablului fr sfrit, cnd se oprete i motorul.
Operaia de ntindere
Se ncepe cu xarea barei de captul dinspre vrtelnie prin xatorul cu
excentric (g. 6), iar cellalt capt se leag de tamburul troliului prin intermediul
cablului de n tindere (g. 9) i plci de ancorare (g. 10), (de obicei se ndreapt
o singur vergea).
ndreptarea propriu-zis ncepe prin acionarea troliului n ace leai
condiii ca la ndreptarea cu troliul manual, pn cnd se reali zeaz alungirea
procentual stabilit (maximum 0,3%). Dup n dreptare se rotete tamburul
troliului napoi, bara se aeaz prin greutatea proprie pe platform, apoi se
elibereaz din xator i din placa de ancorare. Se taie barele de pe platform cu
foarfecele la lungimile cerute conform ei de debitare. Se transport barele n
fascicule pn la bancul de lucru.
Folosirea tractoarelor sau a altor mijloace de ntindere nu este recomandabil.
Fig. 6. Fixator cu excentric.
Fig. 7. Crlig de ntindere.
Fig. 8. Fixarea capetelor barelor de
cablu fr srit 3 prin intermediul
plcii de ancorare 1 l al crligului
de ntindere 2.
Indreptarea cu dispozitive simple i la maini de ndreptat cu role i cu
cap rotitor a oelului-beton livrat n colaci
Barele de diametre mari 0>12 mm se ndreapt pe bancul de fasonat cu chei
cu sau fr prelungitor.
ndreptarea i fasonarea ind n acest caz operaii care se fac de aceeai
formaie i cu aceleai dispozitive.
Oelul cu diametrul mai gros de 12 mm din oel OB 37 i PC 52, i oelul PC
60 i PC 90 cu diametrul mai gros de 10 mm, se ndreap t manual pe un banc
obinuit (g.11) care dispune de o serie de dispozitive anexe (plci metalice cu
dornuri xa te cu buloane n colurile opuse ale bancului 1. ndreptarea se face
dup introducerea barelor ntre dornurile plcii, prin ncovoiere, folosind cheia
cu prelungitor, sau direct folosind captul liber al barei ca prghie; bancul de
lucru 2 adesea este com plectat pe cele dou laturi cu capre pentru depozita-
rea barelor de ndreptat: ansamblul de capre 3 i capr joas 4 pentru bare le
ndreptate (care sunt di rijate spre acest ansamblu de capre prin planul ncli nat 5).
Barele de diametru mic se ndreapt la maini cu role sau la maini cu cap
rotitor.
Indreptarea se face prin curbarea succesiv n unul sau dou pla nuri, cu
ajutorul unor role de diametre convenabile, alese n funcie de diametrul barelor
care se ndreapt; un alt parametru important este raza de curbur (respectiv
sgeata) care se imprim barelor. Sgeata este reglabil i rezult din poziia
reciproc a rolelor.
Poziionarea rolelor se face astfel nct sgeata din curbare s descreasc
pn la ndreptarea complet (g. 12).
Fig. 9 Cablu de ntindere
Fig. 10 Fixarea capetelor barelor de oel-belon
de troliu prin intermediul plcii de ancorare
al crligului de ntindere: 1 i al cablului de
ntindere 2
Fig. 11 Banc de ndreptarea barelor groase.
Mainile cu cap rotitor au un cap curb prin care trec srmele (sau bare ce
au diametrul mic); prin rotirea capului curb i avansarea srmelor se execut
ndreptarea tot prin curbare care ns de aceast dat se face n toate planurile ce
intersecteaz centrul seciunii trans versale a barelor. Descrierea mainilor este
detaliat n subcapitolele urmtoare. Barele sunt deplasate cu anumit vitez
prin acionarea unor role de angrenaj puse n aciune de motorul mainii. Rolele
de angrenaj pot derula de pe colaci, barele sau srmele livrate n colaci prin
fora de traciune care se nate prin frecare.
Unele maini au i dispozitive anexe, cu perii radiale care cur oelul
de rugin. Barele cu diametrul mai mare pentru a uor introduse n ma-
ini, se ndreapt cu mna sau cu ajutorul cletilor i cheilor, pe o lungime
de aproximativ 1 m. Mainile au de regul un suport de susinere a barelor
ndreptate prevzute cu limitator automat de curs, ce declaneaz i tierea
barelor la lungimea stabilit, dup care barele sunt debitate automat lateral.
MAINI DE NDREPTAT I TIAT
Generaliti
Pentru mecanizarea operaiilor legate de confecionarea arm turilor n
prezent se dispune de maini de ndreptat i tiat oel-beton: maini de fasonat
bare pn la 0<4O mm; maini combinate de ndreptat, tiat i fasonat bare,
direct din colaci; maini de faso nat bare subiri (etrieri); maini de tiat oel-
beton acionate hidra ulic sau mecanic; maini pentru sudat cap la cap bare de
oel-beton; maini de sudat prin puncte cu o pereche de electrozi; maini de
sudat cu muli electrozi, precum i linii complexe care fac operaiile n ux
continuu (de tiat, sudat i chiar rulat plase sudate).
Mainile pot destinate atelierelor de armturi de mare capaci tate unde se
cere productivitate ridicat sau atelierelor de antier unde sunt suciente maini
cu productivitate medie.
Mainile trebuie s poat prelucra att oelul neted, ct i oelul prolat (tip
PC sau srmele amprentate).
Unele din mainile cele mai cunoscute n prezent sunt artate n continuare
unde se prezint modul general de alctuire i exploatare.
Alctuirea de principiu a unei maini de ndreptat i tiat
Mainile de ndreptat i tiat se caracterizeaz prin civa parametri
principali: putere, vitez de ndreptare, diametrul armturii, rezis tena oelului
Fig. 12. Schema
mainii de indeprtat.
care l prelucreaz, productivitatea n t/h, masa agre gatului principal etc. Aceti
parametri pentru cteva maini utilizate la noi n ar sunt date n tabel.
Se recomand ca mainile utilizate s aib de preferin sistem de ndreptare
cu role; tierea sase fac cu cuite rotative; s aib limitatoare sensibile la nele
cursei; numrtor de bare i ghidaje pentru prevenirea ambajului barelor
ajunse la limitator, precum i colectoare automate de bare.
Pentru bara subire (0 < 12 mm) se preconizeaz s se conceap maini
combinate de ndreptat, tiat si fasonat. Majoritatea rilor au producie proprie
de maini de ndreptat i tiat. Exist un numr foarte mare de maini de
ndreptat i tiat. Modul lor de alctuire este similar.
n principiu un agregat de ndreptat i tiat (g. 13 i 14) se compune
din: agregatul propriu-zis de ndreptare alctuit din mecanismul de ndreptare
i avans, prevzut cu echipament de acionare; vrtelnia pentru suportul
colacului de oel-beton; suportul pen tru susinerea barei ndreptate i tiate
cu jgheab de degajare; mecanis mele de tiere i degajare automat a barelor;
echipamentele elec trice de acionare, reglare i automatizarea operaiilor.
Tabel: Caracteristicile tehnice ale mainilor de ndreptat i tiat
Nr
crt
Denumirea mainii
ara
Diametrul
armturii
prol
Puterea
Viteza de
ndreptare
[m/min]
Productivitatea
[it/h]
Masa
[kg/m]
1 URB Rom.
515 mm
rotund i
periodic
11+4 39 i 72
1,50
medie 0,75
%
3 600
2
E. Wartenweiler RB/4 c
Italia
515 mm
rotund i
periodic
9 + 4 40+80 1,50 medie 0,75
3 850
3 KOCH BE 4 R.F.G.
610 mm
rotund
15
120-150 180
ndrep tare
1,80 medie 0,90 3 950
4
WAFIOS
R.4
Germania
310 mm
rotund
15
25-40 80
ndrep tare
2,00 medie 1,00 2 200
5 Nosenko Rom.
312 mm
rotund
10 40 0,40 medie 0,20 1200
C EL-Precizia Rom.
314 mm
rotund
10 35 0,35 medie 0,20 950
Alctuirea agregatului de tiat (la maina tip E. Wartenweiler - Italia, care se
a i n dotarea unor fabrici de prefabricate dinr ara noastr) se poate urmri
pe g. 15, unde sunt precizate principalele elemente: 1- batiul care formeaz
suportul propriu-zis al agregatului; 8- inelul de intrarea barelor; 9-rolele de
tragere; 10, 11 - rolele de ndreptare grupate n dou planuri cte 8 pe ecare
plan, prevzute cu manet de reglat, poziia relativ 12; 2-motorul electric de
acionarea mecanismului de ndreptat ; 3-frna electro magnetic; 4-reductorul
de turaie; 13-mecanismul de tiere tip ghilotin cu electromagnet de cuplare
pentru tiere; 7 - tabloul de comand; 5 - motorul electric al mecanismului de
tiere i de gajare etc.
Modul de utilizare a mainilor de ndreptat i tiat

Se pregtete maina de ndreptat (g. 15), echipndu-se cu setul de role
corespunztor diametrelor care se ndreapt. Se aeaz colacul de oel-beton pe
vrtelni. Se regleaz cu ajutorul manetelor rolele de tragere i ndreptare la
deprtarea corespunztoare dimensiunii de material care urmeaz a se ndrepta.
Se ndreapt cu cheia captul liber al vergelei din colac i se introduce prin
inelul de capt 8, intre rolele de ghidaj cele de prendreptare i tragere. Se
veric dac ver gelele pot ptrunde cu uurin n ntreg trenul de role. Se fac
contactele electrice pentru acionarea tierii 6 i degajrii barelor.
Prin apsare pe butonul 7 de comand cu impulsuri (comand electric),
se pune n funciune motorul electric principal de acio nare 2, care acioneaz
rolele de tragere i ndreptare, astfel nct bara s e mpins de rolele de tragere
ntre rolele de ndreptare din plan vertical i orizontal pn ptrunde la foarfeca
de tiere, dup care se regleaz din nou rolele de ndreptare.
Se xeaz limitatorul de comand a tierii la lungimea necesar.
Dup ce se fac toate vericrile inclusiv lungimea barei se apas pe butonul
de mers continuu cu viteza I sau viteza II, dup dimen siunea materialului care
se ndreapt (oelul 58 mm se ndreapt cu vitez mic, iar oelul 815
mm se ndreapt cu vitez mare).
Dup ce se taie o bar, se controleaz calitatea operaiei de n dreptare i
tiere la lungime (tolerana de tiere este n jur de 1%), precum si modul de
deprtare a laturii jghiabului, care las baia s cad pe suportii de colectare.
Maina este prevzut cu un numrtor al barelor tiate, care funcioneaz prin
scdere (se pleac de exemplu de la 1.999 dac vrem s tiem 2.000 bare, se
oprete cnd s-a tiat numrul de bare stabilit.
n ara noastr s-a utilizat, ncepnd din anul 1966, maina de ndreptat tip
Nosenco N0-338, main care ndreapt oelul-beton neted, cu dimensiunile de
3-12 mm, folosind pentru ndreptare o tob rotitoare cu bacuri. Barele sunt
trase direct din colacii aezai pe vrtelni.
Fig. 13 Maina de ndreptat cu role
n dou planuri
Fig. 14. Agregat complet de ndreptat i tiat
O main similar este maina IL -Precizia care ndreapt i taie oel neted
cu dimensiunile 3-14 mm, cu viteza de deplasare a vergelei mai mare dect
la maina tip Nosenco No-338.
n ultimul timp s-a asimilat Maina URB care ndreapt i taie oel rotund
cu dimensiunile 612 mm, oel PC 52 i PC 60 cu dimensi unile 6 si 8 mm,
precum si prelucrarea (ndreptarea) srmelor STNB i STPB cu 510 mm
ce se livreaz n colaci. Maina URB este o main de ndreptare cu role avnd
role pentru prendrepiare, role de tragere, role de ndreptare n plan vertical i
role de ndreptare n plan orizontal, acionate prin roi dinate cilindrice, astfel
nct toate rolele acionate au aceeai turaie.
Grupul de role de prendreptare se compune din trei role cu pro l i o rol
de ghidaj lis care sunt reglabile dup diametrul barei care se ndreapt.
Grupul de antrenare se compune din: motorul electric cu dou tu raii i
cu mers nainte i napoi; cuplajul electromagnetic cu frici une care realizeaz
transmisia de la motor la reductorul de turaie i frneaz mecanismul de
tragere i ndreptare n timpul tierii oelului-beton (transmisia prin curea
trapezoidal de la cuplaj la frin i cu lan la reductor, i apoi prin grupul
pinioanelor cilindrice de pe axele rolelor de tragere i ndreptare).
Mecanismul de tiere se compune din: motorul electric de aci onare i
mecanismul de tiere de tip asincron trifazat acionat cu 4 curele trapezoidale.
Declanarea se face printr-un electromagnet de cuplare. Foarfeca este tip
ghilotin acionat de un arbore excentric, care are o cam ce acioneaz o
prghie a axului jgheabului, producnd degajarea oelului-beton.
Jgheabul are rolul de ghidare i degajare a barelor tiate, el se compune din:
o parte x format din batiu i 7 supori ci, o parte mobil care se rotete n
jurul unui ax, ind acionat de cama excentricului. La captul x al jgheabului
se gsete limitatorul (microntreruptor) care comand mecanismul de tiere.
Mainile de ndreptat pot face ndreptarea i prin tobe de ndreptat rotitoare,
sprijinite pe rulmeni cu bile. Toba are n compunerea ei de regul (g.14)
bucele de ieire i intrare 2 i 5, cteva perechi de bacuri 3, plasate n paharele
4; uruburile de reglare A, B, C D i E i roata de transmisie pentru curelele
trapezoidale (tipul re prezentativ este Maina Waos R. 4, folosit n ar, dar
aceasta nu poate ndrepta bare de grosime prea mare).
Fig.15 Schema
agregatului propriu-zis
de ndreptat i tiat
Dispozitive i maini de tiat oel-beton
Tierea oelului-beton se execut cu foarfece manual, stane manuale, stane
mecanice acionate cu motoare electrice sau hidra ulice, precum i cu agregate
complexe de tiere etc.
Foarfecele de mn se folosete pentru tierea barelor subiri (g. 17).
Foarfec tip SBP, fabricat de ntreprinderea 6 Martie -Timioara, taie srma
SBP de 7 mm i oel-beton 12 mm, are o greutate de 5,4 kg i necesit
o for pentru acionarea braelor de 16 kgf. Cuitele sunt interanjabile ind
confecionate din oel de scule, tratate termic, unghiurile cuitelor asigur o
bun tiere.
Stanele manuale (g. 18) sunt agregate acionate prin prghii. n ara
noastr se fabric stana manual 6 Martie -Timioara care taie oel rotund
25 mm; are masa 59 kg.
Sunt numeroase rme care livreaz stane manuale care asigur tierea
oelului-beton de toate calitile pn la diametrul de 40 mm (v. g. 18). Stana
se xeaz de o fundaie, are un batiu masiv i un bra robust, acionat prin
prghii cu sau fr cremaliere, care acioneaz cuitul de tiat. Cuitele sunt
interanjabile, putnd schimbate dup diametrul barelor care se taie sau cnd
se uzeaz.
Stanele manuale hidraulice pot tia cu uurin oel-beton de diametru
mare. Transmiterea forei nu se face prin prghii, ci prin pompe hidraulice
acio-nate manual. Stana se compune din: batiul stanei, organele de tiere,
corpul de pomp i organele de transmi tere a forei la organele active de tiere
(cuitul).
Att la stanele manuale, ct i la cele mecanice, pentru a se asi gura o bun
tiere este necesar: s se dispun de cuite cu duritate corespunztoare, bine
ascuite, care s se deplaseze n planuri paralele, ind xate de organele active
ce nu au micri laterale, asigurnd un bun ghidaj.
Fig.16. Schema
dispozitivului de indreptat
cu cap rotitor
Fig. 17. Foarfece manual tip SBP.
La uneltele manuale se taie de regul o singur bar.
Stane mecanice. Stanele mecanice sunt alctuite pe acelai prin cipiu cu
stanele manuale, numai c organele active sunt acionate prin angrenaje puse
in funciune de motoare electrice.
Mainile de regul sunt autonome, montate pe roi i cu dispozi tive de
mpingere. Mainile au comenzi manuale sau la picior.
O schem de principiu a unei stane mecanice de tiat este artat n g. 19.
Stanele mecanice pot tia toate diametrele de bare i pot tia i un numr mai
mare de bare, chiar pn la 12 bare o dat, dac diametrul acestora este mai
mic.
Dintre mainile utilizate la noi se remarc urmtoarele tipuri: 1)
Mainile Futura (Germania) tip S 322; S 401, S 501, S 701 care au puteri de la
1,5 la 7,5 kW i pot tia bare pn la 70 mm grosime
La uneltele manuale se taie de regul o singur bar.
Stane mecanice. Stanele mecanice sunt alctuite pe acelai prin cipiu cu
stanele manuale, numai c organele active sunt acionate prin angrenaje puse
in funciune de motoare electrice.
Mainile de regul sunt autonome, montate pe roi i cu dispozi tive de
mpingere. Mainile au comenzi manuale sau la picior.
O schem de principiu a unei stane mecanice de tiat este artat n g.19.
Stanele mecanice pot tia toate diametrele de bare i pot tia i un numr mai
mare de bare, chiar pn la 12 bare o dat, dac diametrul acestora este mai
mic.
Dintre mainile utilizate la noi se remarc urmtoarele tipuri:
1) Mainile Futura (Germania) tip S 322; S 401, S 501, S 701 care au
puteri de la 1,5 la 7,5 kW i pot tia bare pn la 70 mm grosime din oel OB
37, respectiv de 55 mm pentru oeluri de nalt rezisten. Poate tia pn la 12
bare 7 respectiv 14 mm. Greutatea mainilor variaz de la 300 la 1 930 kg;
unele tipuri au dispozitive hidraulice. Mainile pot teoretic realiza de la 25 la
42 tieturi/min.
Flg. 19. Stane mecanice. Maina KSB-50
Fig. 18. Stane cu prghii manuale
2) Mainile MUBEA tip BS 28 i BS 32 (g. 20) sunt ma ini mobile de 2 CP
cu greutate de 270 la 435 kg i pot tia bare pn la 32 mm; pot de asemenea
tia concomitent 3 4 bare. Are declan ator manual i role de susinere a
barelor care urmeaz a tiate.
3) Mainile tip STEINWEG; sunt
maini 2,5 CP cu per formane similare
mainilor MUBEA, cu declasator Att
manual, ct i la picior.
4) Mainile LIEBIG i LUDEWIG -
Dresden se livreaz n trei tipuri : FM-
48, KSB-50 i PSK-65; sunt maini cu
acionare la picior.
5) Mainile MIR(Rusia) cu putere de
75 kW, maina BV-41 TIP (Ungaria),
ma ina tip N-40 (Polonia) cu putere de
5,5 kW etc.
6) Maina REMA tip PC 440/35 (Italia)
arc un dispzitiv de tiat ataat ma inii
de fasonat, prin cupla rea dispozitivelor
de tiat la arborele motoreductorului.
Fasonarea fretelor de stlpi cu mijloace manuale se realizeaz cu ajutorul
unui cilindru de lemn, cu diametral reglabil la dimensiunea stlpului, aezat cu
axa format dintr-o eav pe dou capre (g. 21,a) i care se poate roti uor cu
o manivel. O asemenea fret se poate face numai din oel moale subire, care
se modeleaz uor pe cilindrul de lemn.
Fig. 20 Maini tip MUBEA.
Pasul fretei
Fig. 21. ablon pentru execuia fretelor
a i banc de lucru pentru fasonarea
mecanic b.
a)
b)
Fasonarea mecanic
Pentru industrializarea lucrrilor de armturi n prezent se folo sesc maini
de fasonat cu grad ridicat de automatizare care asigur o productivitate ridicat
la lucrrile de armturi. De regul mainile sunt integrate unui ux tehnologic
continuu care rezult din organizarea raional a atelierelor de armturi
Cel mai simplu mod de organizare este amplasarea mainii de fasonat
ntre dou bancuri (g. 21, b) prevzute cu rulouri pentru sprijinirea barelor i
glisarea lor n timpul fasonrii.
Amplasarea mainii se face prin xarea n fundaie i calarea sa cu pene.
Maina va avea instalaia electric executat conform regu lilor de securitate,
avnd punerea la pmnt i cablurile trecute prin canale n pardoseala atelierului
(sau prin cabluri blindate).
MAINI DE FASONAT (NDOIT) OEL-BETON
Maini de fasonat bare longitudinale
Fasonarea barelor n atelierele de antier de mic importan se face
manual, cu dispozitive simple, dar aceasta necesit mult mano per. Fasonarea
mecanic este indicat pentru toate atelierele de confecionat armturi.
Fr reglare automat se pot fasona pn la un unghi de 180, iar cu reglare
automat se pot ndoi la un ghiuri de 45, 90 i 180.
Poate fasona oel rotund OB 37 pn la 4() mm i oel PC pin la 32
mm; puterea mainii ind de 2,2 kW, iar greutatea mainii de 900 kg. Multe
maini de fasonat au i dispozitive de tiat (maina REMA tipul PC 40/35 i
tipul PC 32/26 Italia).
Alctuirea de principiu a mainilor de fasonat
Mainile de fasonat sunt alctuite n principiu din: batiul sau cutia mainii
1; dispozitivele de lucru, plasate pe o plac de lucru 2; mecanismele de
antrenare 3; dispozitivele de comand 4.
Fig.22. Maina de fasonat
oel-beton MF-32.
Batiul mainii este o construcie metalic robust, de regula montat pe roi
pentru o deplasare uoar pe distane mici. Batiul este alctuit dintr-o structur
metalic portant, coninnd n el mecanismele de antrenare, de comand
pornire, oprire, inversare etc, instalate pe un perete lateral, de regul x.
Dispozitivele de lucru xe sau detaabile sunt amplasate pe o plac de lucru
plasat pe partea de sus a batiului. Dispozitivele de lucru sunt alctuite dintr-o
plac de lucru confecionat dintr-o tabl groas n care este decupat un disc
activ rotativ cu locauri pentru xarea organelor active de fasonare (dornuri,
roi, rigle cu guri i dor nuri etc.); dou sau mai multe plci transversale
cu poziie x sau reglabil, prevzute cu locauri pentru dornuri (roi sau
dispozitive), care formeaz organele pasive ale operaiei de fasonare.
La marginea mesei de lucra se gsesc montate de regul, pe dou fee opuse,
dou bare (role) pentru glisarea oelului-beton.
Multe maini au o serie de dispozitive anexe care pot asigura exe cuia unor
prelucrri speciale cum ar : bra cu dornuri pentru ndoirea barelor ridicate cu
alte distane ntre dornuri dect cele de pe dis cul activ, dispozitive pentru ndoire
cu raze de curbur foarte mari, dispozitive pentru fasonarea dubl a mai multor
bare de diametre mici; dispozitive pentru spirale poligonale, capete speciale
pentru executarea ciocurilor, dispozi tive de adaos cu role pentru ndreptat sr-
mele, limitatoare, dispozi tive pentru ndoirea simultan a mai multor bare etc.
Mecanismele de antrenare sunt n principiu alctuite dintr-un motor, care
pune n micare roata melcat pe axul cruia se gsete montat discul activ.
Dup natura construciei mecanismele dispun de roi dinate, reductoare,
pinioane, curele de transmisie, ambreiaje, frne, rulmeni etc.Discul trebuie s
aib rotaii prestabilite, cu mai multe viteze(2-4viteze) n funcie de grosimea
barelor i dispozitive de inversare. Mainile moderne (FICEP) au urmtoarele
caracteristici: rotaia discului n dou sensuri, oprirea automat a discului la
unghiul de rotire prestabilit, rentoarcerea automat, obinerea vitezelor de ro-
taii dorite prin reglare prealabil.
Mecanismele de comand asigur pornirea prin pedal, oprirea automat a
discului, reglarea vitezelor de la un levier, comenzi pen tru viteze foarte reduse,
dirijate manual sau automat.
Sunt i agregate cu grad de
automatizare ridicat, montate pe roi
de cauciuc care se deplaseaz uor
prin mpingere sau pot ridi cate cu
mijloacele de ridicat.
Greutatea mainilor dup gradul
de complexitate, diametrul barelor i
rezistena acestora variaz de la 300 la
1 600 kg.
Sunt i agregate cu grad de automatizare ridicat, montate pe roi de cauciuc
care se deplaseaz uor prin mpingere sau pot ridi cate cu mijloacele de
ridicat.
Fig. 23. (b), fasonarea la masina a ciocurilor
Greutatea mainilor dup gradul de complexitate, diametrul barelor i
rezistena acestora variaz de la 300 la 1 600 kg.
Modul de utilizare a mainilor de fasonat
Operaiile comune de punere n funciune. Pentru a utiliza raional
mainile de fasonat, este necesar cunoaterea performanelor mainilor,
utilizarea dispozitivelor anexe i dispunerea de tabele ajuttoare care s indice
unghiul de rotaie necesar pentru realizarea unei ndoiri simple sau duble,
diametrul maxim al unei bare sau a barelor care se ndoaie concomitent, n
prospectele mainilor sunt multe date auxiliare necesare folosirii eciente a
mainilor.
Operaiile de punere in funciune sunt:
1) Montarea pe masa de lucru a riglelor gurite cu dornuri i mon tarea
rolelor de ndoire pe dornuri (cu sau fr dispozitive anexe, brauri, limitatoare
etc); rolele se aleg n funcie de diametrul barelor care se ndoaie.
2) Stabilirea unghiului de ndoire la mainile automate sau cu programare;
la cele cu acionare mecanic (normal), se realizeaz unghiul urmrind
valorile de pe discul gradat de ctre erarul betonist.
3) Conectarea mainii la reeaua electric se face cu luarea msu rilor de
protecia muncii, stabilirea rotaiei discului n funcie de gro simea barelor
(cnd se acioneaz mai multe bare) i puterea motorului.
4) Introducerea barelor de fasonat prin manipulare de pe banc pe maina
de fasonat
A
1
0,75 B
1
Serviciul tehnic trebuie s aeze la
maini tabele cu distanele A
l
i B
1
pe
grupe de diametre;
- discul rotativ se aduce cu poziia dornurilor astfel ca diametrul format
de dornurile de pe disc s e perpendiculare pe riglele cu guri, la mijlocul
distanei dintre dornurile de pe rigle;
- se introduce bara ntre dornuri, dup ce s-a nsemnat pe ea cu creta locul de
unde se ridic (ndoaie), acest semn se marcheaz n dreptul axului dornului de
pe disc;
d
max
[mml 20 26 34 40
D[mm] 80 100 140 160
Fig. 23. Masina de fasonat
tip FICEP
(a) si a barelor ridicate (c)
- se declanseaz maina care rotete discul cu 45, dup care se oprete dac
maina nu are dispozitive automate de aducere napoi.
2) Indoirea simpl se face simultan prin blocarea barei cu dou dornuri
alturate xate pe discul rotitor, ndoire dubl la 45 cu un singur dorn xat
pe discul rotitor (g.25); ndoirea se face n mod similar, dar poziia vertical
a discului trebuie aleas astfel ca bara dreapt s poat sprijini pe cele dou
dornuri alturate de pe riglele gurite i pe dornul de pe disc.
3) In g. 26 se arat ndoirea barelor pentru grinzi foarte nalte cnd la
disc este necesar s se foloseasc un prelungitor
4) Indoirea simultan a mai multor bare subiri, folosind dispozitive anexe
tip FICEP prinse pe riglele gurite i disc este artat n g. 27.
5) Fasonarea etrierilor cu maina de fasonat obinuit este artata n g. 28.
Mainile pot face spirale rotunde, poligonale etc.
Fig.24. ndoire dubl simultan
eu dou dornuri pe discul rotitor.
Fig.25. Indoire dubla simultan cu
un dorn pediscul rotitor
Fig. 26 Indoire dubla simultana cu
un dorn pe prelungitorul la disc
Fig. 27 Indoire simultana a
barelor subtiri
Tipuri de maini de fasonat bare longitudinale
Mainile de fasonat i ndoit oel-beton sunt la fel de numeroase ca i
mainile de ndreptat i tiat.
Modul lor de alctuire n principiu este acelai; difer foarte mult
dispozitivele de lucru. Sunt maini cu organe active foarte diferite, discuri,
manete, console, etc. cu mod de acionare similar (prin rotaia discului), dar cu
caracteristici tehnice i performane diferite.
Exemplicativ se arat unele caracteristici
1) Maina din Polonia G. 40 fasoneaz oel pn la 40 mm cu rezistena
pn la 45 kgf/mm
2
; viteza de rotaie a discului activ 3,511 rot/min, puterea
2,2 kW, greutatea 700 kg.
2) Maina BH-40 (Ungaria) fasoneaz oel pn la 40 mm, cu rezistena
pn la 70 kgf/mm
2
, cu viteza de rotaie a discului de 100 130/h, avnd
puterea de 4 kW. Maina are discul plasat excentric fa de batiul mainii, dar
are o plac rabatabil care asigur pre lungirea plcii de lucru astfel c n poziia
de lucru discul se a la mijlocul mesei (plcii) de lucru.
3) Maina MUBEA BENDEB (Germania) fasoneaz oel pn la 32 mm,
cu rezisten de 40 kgf/mm
2
i pn la 26 mm pentru oel cu rezistena de 70 kgf/
mm
2
. Maina este prevzut cu scal gradat pentru a marca unghiul de rotaie
a unui bra montat pe discul activ. Se pot realiza unghiuri de ndoire n trepte
cuprinse ntre 0 i 315. Maina are un set de role de ndoiri, cu diametrele de
50 la 480 mm, permind s se realizeze raze de ndoire de la 2,5 d pn la 15
d, pentru gama de diamtre de la 6 la 32 mm.
4) Maina PEDJDINGAUS - PEBFCT BAPID p (Germania) are
posibilitatea de a programa fasonarea la 6 diferite unghiuri de ndoire spre
stnga sau spre dreapta.
5) Maina BEMA PG 40/35 (Italia) fasoneaz oel pn la 40 mm cu
rezitena de 45 kgf/mm
2
i pn la 32 mm pentru oel cu rezistena de 85 kgf/
mm
2
i taie oel pn la diametrul de 35 mm, respectiv 26 mm, avnd un motor
electric de 3,5 CP. Poate fasona concomitent pn la 10 bare de 14 mm, iar cu
reducerea corespunz toare a numrului de bare se mrete diametrul barei de
fasonat sau tiat (g. 29).
6) Maina FUTURA B 502 (Germania) fasoneaz oel pn la 50 mm, are
o putere de 3 kW, arc trei viteze de rotaie a discului 5-7, 5-15 rot/min cu mers
Fig. 28. Fasonarea etrierilor cu nasina de fasonet
obisnuita.
nainte i napoi; masa mainii este de 1220 kg; are dispozitive pentru prelucrat
spirale.
7) Maina PEDDINGHAVS BIFAX 32 K fasoneaz oel pn la diametrul
de 32 mm, avnd rezistena maxim de 45 kgf/ mm
2
; are dou viteze (20 rot/
min pentru bare la 16 mm i 10 rot/ min pentru bare mai groase); maina are
i posibilitatea de a livrat cu un programator. Multiplele dispozitive anexe
formeaz cali tatea de baz a mainilor. La aceast main se pot fasona etrieri
i ndrepta oelul de diametre mici.
8) Maina FI CEP mod. CAM se livreaz n 6 variante, cu puteri de la 2
la 6 CP i cu masa variind de la 360 kg la 1 600, faso neaz o gam foarte mare
de diametre diferite de calitate, practic ntreaga gam posibil are echipament
care asigur rotaia de 3,5 rot/min pn la 20 rot/min, avnd 2 sau 3 viteze sau
cu variator de viteze. Dispune de o gam larg de dispozitive anexe pentru orice
tip de prelucrare a armturii, inclusiv etrieri.
9) Maina STEINWEG se livreaz, n tipurile B.32 i B.40 care fasoneaz
oel pn la 32 mm, respectiv pn la 40 mm, cu rezistena de 45 kgf/mm
2
;
pentru rezistene mai ridicate se reduce diametrul barei. Are caracteristici
similare cu mainile prezentate.
10) Mainile UGAROLA de producie spaniol se livreaz n tipul CB40;
GB30; CM.E. etc, au dispozitive obinuite, se pot opri conform programului,
au pedale de comand stnga-dreapa (g. 31, b)
Fig. 29 Maina de fasonat i tiat tip REMA (g. a), maina de fasonat
UGAROLA C-B 40 (g. b) i dispozitive improvizate de format etrieri (g. c).
Maini de confecionat etrieri
Mainile de confecionat etrieri sunt de fapt maini de fasonat oel-beton; au
limitatoare speciale pentru ndoire succesiv permind s se realizeze elemente
ndoite sub forma dreptunghiular sau ptrat.
O serie din mainile menionate pentru fasonat oel-beton pot confeciona
etrieri MUBEA, BIFAX, FUTURA etc. Etrierii se pot confeciona i manual
cu dispozitive diferite im provizate (g. 60 c), cu pivot central sau cu furculi
central format din dou dornuri cu poziie reglabil, cu piedestal, limitatoare,
stative i prghii.
O main complet automatizat este maina STEF14 (Frana) care se
compune (g. 30) din:
1) Un grup de ndreptare a oelului-belon pn la 14 mm (i pn la 10 mm
poate ndrepta dou re). Acest grup are role de ndreptare i grup de nisare.
2) Un grup de antrenare 2 cu motor hidraulic cu role n contact cu rul,
avnd o vitez de 0,61,2m/s.
3) Un grup de reglarea unghiurilor i lungimilor 3, care permite obinerea
unui ciclu automat a pieselor cu 6 laturi de lungimi maxime de 1 m i cu unghiul
de ndoire de la 0 la 180.
O roat n contact cu rul, transmite printr-un joc de pinioane i cremaliere,
lungimea exact a rului la tabulator, pe care se aeaz lungimea cerut.
Transmiterea unghiului de ndoire se efectueaz printr-un joc de roi, lanuri
i cremaliere la un tabulator, care la sfritul cursei unghiului aat declanseaz
oprirea ndoirii (4.) Reglajul tabulatoarelor este simplu.
Pentru lucrul neautomatizat numrul de ndoiri este nelimitat.
4) Grupul de ndoire este acionat de o pomp (verin), antrenat de
o cremalier care permite ndoirea rului de la 0 la 180 dup aajul
tabulatorului 5.
5) Grupul de tiere 6 este acionat de o pomp prin intermediul unei prghii
cu excentric. Un ejector asigur evacuarea pieselor fasonate.
Un numrtor indic piesele fasonate i declaseaz oprirea mainii la
numrul de piese prestabilite.
Maina are productivitate ridicat (circa 700 etrieri/h), poate ndoi bare n
colaci sau bare drepte, cu sau fr prol periodic
O main similar este maina MEP-STAF -71 (Italia) care fasoneaz
automat etrieri de diferite forme de la 4 la 10 mm.
Fig. 30. Schema de principiu a
mainilor de format etrieri.
Mainile specice plaselor sudate vor tratate la utilaje de m binare i
sudare.
Forma etrierilor ce se pot fasona este foarte variat i ea se ob ine din
plasarea convenabil a limitatoarelor i reglarea unghiului de ndoire, care se
poate programa (g. 31).
Maini de ndoit plase sudate
Plasele sudate livrate ca plase plane pe antier adesea trebuie ndoite. Pentru
ndoirea plaselor sudate sunt maini de ndoit speciale care pot face simple
ndoiri sau chiar carcase de diferite forme.
In ara noastr Fabrica 6 Martie - Timioara execut maini de ndoit plase
pn la 0 12 mm, cu limea plasei de 5 050 mm i unghiul de ndoire de 1a 30
la 180. Masa mainii este de 1 180 kg, iar gabaritul de 6060 x 1500 x 1500 m.
O main cu echipament electrohidra ulic este maina bi din Germania. iar
o main automat este maina B.F.M. (g. 32). (Brauxellois de Fabrication
Metallique) tip PA 4/6, care
fasoneaz plase cu srme pn la
12 mm, cu lungimi utile cuprinse
ntre 4 pn la 10 m, cu o putere
de 37,5 CP, cu o caden de 4
indoituri/min, avnd echipament
electric i hidraulic; poate efectua
un program de 6 ndoituri la 4
unghiuri diferite; se comand de
la distan cu pedal. De regul, plasele plane care se livreaz pe antier nu au
nevoie de indreptare; in caz contrar aceasta se face cu maini de ndreptat cu
role n care sunt introduse plasele. Principiul de ndreptare este acelai ca i
la ndreptarea tablelor de oel. Dispozitivul poate avea 2 sau 3 role, acionate
manual sau electric; unele maini au rolele protejate cu cauciuc. Aceste maini
se folosesc i la ndreptarea plaselor livrate n roluri care se ndreapt la sol, se
taie i se folosesc ca plase plane.
Fig. 31. Tipuri de etrieri care
se pot fasona la maini
Fig. 32. Maina de indoit plase BIFI
Maini de tiat plase sudate
Pentru tiat plase sudate se pot folosi agregate care taie toate barele plasei
concomitent, dup sudare sau dup ndoirea plaselor; mainile B.F.M. i 6
Martie-Timioara taie plase din panouri de 3 000 X 8 000 mm. Pe antier sunt
utile mainile electrice manuale tip mono SKITT (g. 33); se livreaz n
dou tipuri Typ 11 H i Typ S12 H i pot tia bare de la 4 la 12 mm, respectiv
18 mm (poate tia i dou bare). Efectueaz circa 25 pn la 30 tieturi/min.
Greutatea maini lor este de 6 respectiv 8 kg, avnd motoare de 430, respectiv
620 W, tierea plaselor sudate se poate face i cu forfecarea manual. (g. 34).
n ara noastr ntreprinderea de Unelte i Scule-Braov livreaz cleti de tiat
oel-beton.
Pentru tierea in serie n ateliere se pot utiliza ferstraie circulare de mare
turaie, att pentru tierea plaselor, ct i pentru tierea barelor.
Cele mai uzitate sunt agregatele AEG Fein Munchen, Bosch (Germania).
Sunt i utilaje portabile, electrice sau pneumatice, produse i livrate de ctre
un mare numr de rme.
Fig. 34 Clete manual de tiat plase. Fig. 33 Clete electric de tiat plase
tip SKITT.
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 1
N MESERIA DE
MODUL DE DESFURARE A ACTIVITII
DE LIBER NTREPRINZTOR
CAPITOLUL 1
Care sunt formalitatile necesare inintarii unei rme

I. Introducere
1. Alegerea formei de organizare a rmei
nainte de a iniia o activitate economic trebuie s alegei modalitatea sub
care vrei s v organizai activitatea.
Un ntreprinztor poate opta pentru una din urmtoarele forme de organizare
a afacerii:
Organizare Caracteristici
Persoana zic
PF
Poate autorizat s desfoare o activitate independent n baza
Legii 507/2002, cu nregistrare ulterioar la Ociul registrului
comerului din cadrul Camerei de Comer i Industrie prin Biroul
Unic.
Nu are personalitate juridic.
Asociaia familiala,
AF
Se constituie ntre membrii unei familii cu gospodrie
comun, n baza aceluiai normativ i proceduri ca i
persoan zic. Nu are personalitate juridic.
Societatea
comercial
Se constituie ca persoan juridic, conform Legii nr. 31/1990
republicate, prin asociere ntre dou sau mai multe persoane zice
sau juridice, pentru a efectua acte de comer. Societatea comercial
dobndete personalitate
juridic de la data nregistrrii n registrul comerului.
Societile comerciale se pot constitui n una din urmtoarele forme
juridice :
a) societate n nume colectiv (SNC)
b) societate in comandit simpl (SCS)
c) societate pe aciuni (SA)
d) societate n comandit pe aciuni (SCA);
e) societate cu rspundere limitat (SRL).
Societatea n comandit simpl i n comandit pe aciuni
se caracterizeaz prin existena a dou categorii de asociai:
comanditai (asociaii care administreaz societatea i rspund
nelimitat i solidar pentru obligaiile
societii) i comanditari (asociaii care rspund numai pn la
concurena capitalului subscris).
Filiale:
Filialele sunt societi comerciale cu personalitate juridic care
se nineaz ntr-una din formele de societate enumerate mai
sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate n
care s-au constituit.
Sedii secundare:
O societate comerciala poate s deschid n aceeai localitate
cu sediul principal sau n alte localiti, sedii secundare sub
diferite forme : sucursale, depozite, magazine, agenii, etc.
438 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
2. Particulariti ale formelor de organizare a activitii
Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL
Nr. persoane
o persoan
sau membrii
unei familii
minimum 2 minimum 5 1 50 asociai
Capital minim - - 90. 000 RON 200 RON
Rspunderea
ntreprinztorului
nelimitat
(cu averea
personal)
nelimitat i solidar,
cu excepia asociailor
comanditari
numai cu capitalul
subscris, cu
excepia asociailor
comanditari
numai cu capitalul
subscris
Restricii pentru
asociai
asociaii nu pot lua parte
ca asociai cu rspundere
nelimitat n alte societi
concurente, fr consim-
mntul celorlali
asociai
-
asociatul unic nu
poate avea calitatea
de unic asociat
dect ntr-o singur
societate
3. Aspecte relevante ale modului de organizare n funcie de tipul
societii
Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL
Autorizarea primriei x - - -
Rezervare rm x x x x
Redactare act constitutiv - x x x
Dovada sediu x x x x
Depunere capital social - x x x
Constituire dosar x x x x
nregistrare n Registrul
Comerului
x x x x
Autorizarea funcionrii
Se obine personal
de la autoritile
competente
Se obine prin
Biroul Unic
Biroul Unic Biroul Unic
La ce instituii trebuie s
mearg ntreprinztorul
Primrie i CCI CCI CCI CCI
Evidena nanciar contabil
Contabilitate n
partid
simpl
Contabilitate n
partid
dubl
Contabilitate n
comandit dubl
Contabilitate n
partid dubl
Sistemul de impozitare
Impozit pe venitul
anual
Impozit pe prot Impozit pe prot Impozit pe prot
Administrarea
Nu exista
reglementri
exprese
Unul sau
mai muli
administratori
Unic administrator
sau consiliu de
administraie
Unul sau
mai muli
administratori
II. Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei rme, ncepnd de la
activitile pregtitoare i pn la momentul pornirii afacerii n mod legal
1. Pre-nregistrare (activiti pregtitoare)
Include toate activitile prevzute de lege ce trebuie ndeplinite de la data
cnd un ntreprinztor s-a decis s constituie o form de organizare a unei
afaceri i data cnd a depus la Biroul Unic dosarul complet pentru nregistrarea
i autorizarea funcionrii.
Informare iniial privind procedura i obligaiile ntreprinztorului
Vericarea i rezervarea rmei/
emblemei (obligatoriu)
Cercetarea rmei/emblemei la OSIM pentru vericarea similitudinii
cu mrci nregistrate n registrul de mrci (opional)
Redactarea actului constitutiv (obligatoriu)
Obinerea autenticrii pentru actul constitutiv (obligatoriu)
Redactarea i obinerea declaraiei pe proprie rspundere a
fondatorilor, administratorilor i a cenzorilor c ndeplinesc condiiile
prevzute de lege (obligatoriu)
Completarea cererii de nregistrare (obligatoriu)
Obinerea evalurii prin expertiz, a bunului imobil subscris ca aport
n natur la capitalul social (dup caz)
Obinerea certicatului constatator al sarcinilor cu care, eventual este
grevat bunul imobil subscris la capitalul social (dup caz)
Vrsmntul n numerar la capitalul social (direct la banca dorit sau
la unitile CEC de la CCI) (obligatoriu)
- ntocmirea dosarului de nregistrare i autorizare a funcionarii
(obligatoriu)
Dosarul de nregistrare i autorizare a funcionarii trebuie s contina:
2. nregistrarea comerciantului
Include activitile obligatorii ndeplinite dup data depunerii dosarului la
Biroul Unic i data nregistrrii comerciantului n Registrul Comerului,
incluznd:
autorizarea constituirii comerciantului de ctre judectorul delegat;
obinerea, pe cale electronic a codului unic de nregistrare de la
Ministerul Finanelor Publice;
redactarea ncheierii judectorului delegat;
nregistrarea comerciantului n registrul comerului;
editarea certicatului de nregistrare
Nr. Denumire act Tip organizatie Precizari privind utilizarea
Crt. PF SNC SA SRL documentului
AF SNS SCA
1. Cerere de nregistrare i autorizare x x x x Obligatoriu
2. Dovada disponibilitii rmei/emblemei
(original) rmei este obligatorie x x x x Dovada pentru disponibilitatea
3. Reproducerea emblemei (4 exemplare) x x x x Opional, dac se declar emblema
4. Dovada sediului (n copie) x x x x Obligatoriu
5. Declaraia pe proprie rspundere original x x x x Obligatoriu
6 Autorizaia emis de Primrie conform
Legii 507/2002 (copie) x Obligatoriu
7. Actul constitutiv (original) x x x Obligatoriu pentru persoane juridice
8 Dovezile privind efectuarea vrsmintelor Este obligatoriu s existe
aporturilor subscrise i/sau vrsate (copii) x x x capital vrsat n numerar
9. Facturi x x x Se utilizeaz pentru produse noi
achiziionate ca aport n natur
10 Expertiza de evaluare a aportului n natur la Numai n cazul bunurilor imobile
capitalul subscris x x x aportate la capitalul social
11 Certicatul constatator al sarcinilor de care sunt Pentru bunurile imobile aduse ca aport
grevate imobilele x x x n natur la capitalul social subscris

12. Dovada intabulrii bunurilor imobile Pentru bunurile mobile aduse ca aport
la capitalul social subscris
Cnd sunt aduse creane ca aport la
13. Cambia, contract de mprumut bancar, contract civil x x capitalul social. Nu sunt permise la SA
i SCA constituite prin subscripie
public i la SRL-uri
15. Declaraie cu privire la averea deinut (original, x x Obligatoriu pentru asociaii care rspund
sub semntura privata) nelimitat i solidar pentru obligaiile
sociale
16. Acte privind activitatea comercial anterioar n lipsa acestora se depune actul
(copii) privind nivelul studiilor absolvite
17. Specimenul de semntur (original) x x x x Obligatoriu pentru administratori
18 Certicatul cenzorilor privind depunerea
garaniei legale de ctre administratori Obligatoriu pentru SA i SCA
19. Actele constatatoare ale operaiunilor ncheiate
n contul societii (copii) x
20. Contractul de administrare (copie) x x x Numai n cazul cnd societatea este
administrat de o persoan juridic

21. Acte de identitate (cu CNP) n copie x x x x Paaport pentru rezideni
22 Actul de nregistrare a fondatorilor persoane n copie tradus i legalizat pentru
juridice (copie) - x x x nerezideni
23. privind participarea la constituirea societii n copie tradus i legalizat
(original) pentru nerezideni
24. Mandatul persoanei care a semnat actul - x x x n copie tradus i legalizat pentru
constitutiv n numele i pe seama fondatorului, nerezideni
persoan juridic (original)
25. Certicat de bonitate (original) - x x x n copie tradus i legalizat
26. Avize prealabile prevzute de lege - - x x Pentru societile bancare, de asigurare
reasigurare, operaiuni cu valori
mobiliare
27. Actele pentru autorizarea funcionrii din punct de vedere
al PSI; sanitar; sanitar-veterinar; al proteciei de mediu; al proteciei muncii.
28 Diverse taxe i onorarii x x x x Sunt stabilite de organele competente
3. Autorizarea funcionrii comerciantului
Include activitile de autorizare a funcionrii comerciantului de
ctre instituiile publice abilitate, ndeplinite n perioad, dup data
depunerii dosarului la Biroul Unic i data eliberrii anexei coninnd avizele/
autorizaiile/acordurile necesare funcionrii: autorizaie PSI, sanitar,
sanitar- veterinar, pentru protecia muncii, pentru protecia mediului, etc.
CERTIFICATUL DE NREGISTRARE I ANEXE
Modelul i coninutul Certicatului de nregistrare a comerciantului,
inclusiv a Anexei la acesta sunt stabilite prin Hotrrea Guvernului nr. 991
din 25 iunie 2004.
Certicatul de nregistrare este un formular tipizat, cu regim special i
securizat. Pe certicat sunt nscrise urmtoarele date:
rma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, aa cum este
nscrisa n actul constitutiv i n Registrul Comerului;
sediul social conform actelor doveditoare depuse n dosarul de
nregistrare;
activitatea principal exprimat prin cod CAEN i un text sumar de
descriere;
CUI codul unic de nregistrare - cod numeric constituind codul
unic de identicare a unui comerciant;
atribut scal este un cod alfanumeric avnd semnicaia categoriei
de pltitor de taxe i impozite la bugetul de stat;
numr de ordine n registrul comerului cuprinde numrul i data
unui comerciant n registrul comerului;
data emiterii certicatului;
seria i numrul de ordine informaie specic regimului special al
documentului.
Anexele la Certicatul de nregistrare se emit att pentru sediul social
i sedii secundare ct i pentru ecare activitate desfurat la sediul
principal i sediu secundar care sunt supuse avizrii/autorizrii. La un
certicat de nregistrare se ataeaz una sau mai multe anexe.
Fiecare Anex conine:
informaii de conexiune la certicat (seria, nr, cod unic de nregistrare,
rma i sediul social);
informaii de identicare a sediilor secundare (adresa i/sau activitate
supus autorizrii);
avizul i/sau autorizaia pentru prevenirea i stingerea incendiilor;
avizul i/sau autorizaia sanitar;
autorizaia sanitar veterinar;
acordul i/sau autorizaia de mediu;
autorizaia de funcionare din punct de vedere a proteciei muncii;
4. Noticarea comerciantului ctre instituii publice
Include activitile de noticare a nregistrrii unui comerciant ctre alte
instituii publice cu atribuii legate de publicitatea, nregistrarea sau evidena
comercianilor (unde este cazul).
III. Efectele juridice ale fazelor obligatorii din procedura de nregistrare
a unei societi comerciale
Semnarea actului constitutiv de ctre asociai reprezint etapa
consensual, care produce efecte ntre prile semnatare.
Autorizarea legalitii constituirii unei societi comerciale revine
judectorului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului,
persoan juridic i dispune nregistrarea n registrul comerului.
nregistrarea (nmatriculare) societii comerciale n registrul
comerului are rol constitutiv. De la data nregistrrii n registrul
comerului societatea a dobndit personalitate juridic.
Publicarea n Monitorul Ocial a ncheierii judectorului delegat
produce efecte fa de teri
Autorizarea funcionarii este n competena instituiilor publice
abilitate. De la data obinerii autorizaiei, comerciantul poate ncepe
activitatea economic pentru care a fost autorizat
IV. Actele normative care reglementeaz materia nregistrrii i
autorizrii funcionrii comercianilor
Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simplicarea
formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor
zice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea scala
a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice
(M. Of. nr. 839 din 13 septembrie 2004)
Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comerului,
republicat, cu modicrile i completrile ulterioare (M. Of. nr. 49
din 4 februarie 1998)
Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea inintarii si
dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (M. Of. nr. 681 din 29 iulie
2004)
Hotrrea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004 pentru stabilirea

modelului cererii de inregistrare si al certicatului de inregistrare in
registrul comertului (M. Of. 590 din 1iulie 2004)
Hotrrea Guvernului nr. 616 din 27 iunie 2001 privind aprobarea
taxelor percepute pentru publicarea n Monitorul Ocial al Romniei,
Partea a IV-a, a ncheierii judectorului delegat la nregistrarea
comercianilor i a actului constitutiv, vizat de judectorul delegat (M.
Of. nr. 373 din 10 iulie 2001)
Ordonana Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003 (*republicata*)
privind Codul de procedura scala (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007)
Hotrrea Guvernului nr. 625 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea
procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (M. Of. nr. 414
din 14 iunie 2002)
- LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
(M. Of. Nr. 633 din 21 iulie 2006)
Ordinul ministrului de interne nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea
Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la
incendiu si protectia civila (M. Of. nr. 326 din 15 mai 2009)
Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.030 din 20 august 2009 privind
aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de
amplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor ce
desfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a populatiei (M.
Of. nr. 603 din 1 septembrie 2009)
Ordinul ministrului agriculturii i alimentaiei nr. 261 din 9 aprilie
2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura
de autorizare sanitara veterinara a unitatilor si de aprobare a activitatii
de export, precum si denirea unitatilor supuse controlului sanitar
veterinar (M. Of. nr. 302 din 6 mai 2003)
LEGE nr.319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca
(M. Of. nr. 646 din 26 iulie 2006)
Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 135 din 10 februarie
2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului
asupra mediului pentru proiecte publice si private (M. Of. nr. 274 din
27 aprilie 2010)
- ORDIN nr. 173 din 17 mai 2006 privind modicarea Procedurii
de implementare a Programului pentru informarea si educarea
comerciantilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale
pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (M. Of. nr. nr.
56/2006 456 din 25 mai 2006).
Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societile comerciale,
republicat, cu modicrile i completrile ulterioare (M. Of. nr. 33
din 29 ianuarie 1998)
Precizare
Noile reglementri prevd simplicarea procedurii de autorizare a
funcionarii prin introducerea, n anumite situaii expres prevzute de
lege, a Declaraiei pe proprie rspundere n condiiile extinderii
activitilor CAEN pentru care se aplic aceast procedur. Totodat,
se prevede simplicarea coninutului cererii de nregistrare i autorizare,
precum i reducerea cuantumurilor taxelor i tarifelor aferente nregistrrii.
Efectul imediat al acestor modicri, la care se adaug trecerea la sistemul
de lucru cu vericarea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpului
consumat de comerciant pentru solicitarea nregistrrii i, n acelai timp,
de reducere a termenului de eliberare a certicatului de nregistrare cu
anexele aferente la mai puin de 20 zile.
CAPITOLUL 2
Planul de afaceri
Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretic i formal) a
planului de afaceri, prezentul capitol este structurat n cadrul a 3 ntrebri
simple, la care rspunsurile ncearc s conving ntreprinztorul -
ntemeietor al unei rme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, ca
instrument viu de conducere a propriei sale afaceri. ntrebrile sunt:
CE este un plan de afaceri ?
DE CE este nevoie de un plan de afaceri ?
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
1. Prima ntrebare:
Ce este un plan de afaceri?
Pentru a nelege ce este un plan de afaceri trebuie denit nti conceptul
de afacere. O deniie neconvenional a acestui concept, poate : intenia
unei persoane (zice sau juridice) de a face/a ntreprinde anumite activiti
n scopul obinerii unui prot.
O afacere trebuie aadar bine pregtit, din timp, exact aa ca atunci cnd
i construieti o cas; trebuie ca nainte de a te apuca de construcia efectiv,
s pui pe hrtie sub forma unui proiect concepia i calculele tale.
Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. i, evident o
afacere bun necesit un plan de afaceri bine conceput.
Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente:
- un ntreprinztor (omul de afaceri), care i asum contient anumite
riscuri i dorete s obin un anumit prot
- mai multe activiti care consum resurse i care genereaz prot
(ideea de afacere)
- un mediu n care se desfoar aceste activiti (mediul de afaceri).
2. A doua ntrebare:
DE CE este nevoie de un plan de afaceri?
nainte ca zidurile halei de fabricaie sau oricare alte spaii ale rmei tale
s e construite, conceptul rmei se nate n mintea oricrui ntreprinztor
parcurgnd cteva etape:
O la nceput a fost ideea ta de afacere
O apoi din idee s-a nscut viziunea ta
O la care pentru a ajunge ai nevoie de o strategie
O i n nal pentru a aplica strategia ta ai nevoie de planul afacerii tale.
Iat de ce acest plan reprezint pe de o parte instrumentul intern prin
care tu poi conduce i controla, pentru tine, ntregul proces de demarare a
rmei tale.
n egal msur planul de afaceri reprezint i un instrument extern, ind
i un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta
transmite tuturor celor din jurul tu, clieni, furnizori, parteneri strategici,
nanatori, acionari, c tu tii cu certitudine ce ai de fcut, iar ntr-o economie
de pia funcional, partenerii ti de afaceri serioi apreciaz acest lucru i
te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.
3. A treia ntrebare
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
Nu exist dou afaceri la fel. Nu exist dou organizaii la fel. i de
asemenea nu exist formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.
Planul de afaceri trebuie s e un instrument de lucru simplu, sugestiv i
pragmatic. Anumite aspecte tipice este bine s e atinse n elaborarea
planului de afaceri. Prin abordarea acestora, ntreprinztorul demonstreaz
c are o percepie global asupra afacerii, c nelege toate aspectele ei, att
cele tehnice ct i cele nanciare sau de resurse umane. Demonstreaz
mediului exterior (dar i celui interior) c stpnete situaia.
Principalele aspecte (v. modelul prezentat n cadrul acestui capitol) care pot
avute n vedere n cadrul unui plan de afaceri sunt:
a. Viziune, strategie
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
c. Analiza pieei
d. Analiza costurilor de operare
e. Investiii necesare
f. Proiecii nanciare
g. Anexe
a. Viziune, strategie
Cuvinte pretenioase, dar n esen att de simple.
Totul pleac de la viziune.
Fiecare ntreprinztor are o viziune.
Vreau s produc subansamble auto pe care s le vnd Uzinei Dacia
Vreau s fabric confecii pentru copii
Vreau s produc i s comercializez sucuri din fructe de pdure
Vreau s ninez o reea de Internet - cafe
Vreau, vreau, vreau . . .
Vreau - iat o viziune. Aceast viziune e de fapt obiectivul nal ctre care
vrei s te ndrepi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotrt s porneti
pentru a atinge i mplini viziunea este strategia rmei tale.
Pentru a clarica noiunea de strategie trebuie s rspunzi la urmtoarele
ntrebri:
Care este esena afacerii tale ? Ce anume va genera bani i prot ?
Cum vrei s arate produsele/serviciile tale ?
Ai deja un model sau un prototip ?
Cine vor clienii ti ?
Exist o ofert comparabil pe pia ?
Unde vrei s ajungi ntr-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective

cuanticabile!
Care este punctul tu tare care te determin s crezi c vei avea succes ?
Exist un consens ntre asociai/acionari referitor la problemele mai
sus menionate?
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a nelege afacerea n sine,
afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc n
jurul voinei unui/unor oameni, apoi se dezvolt i funcioneaz, conduse
de acei oameni. Parafraznd zicala popular omul snete locul putem
fr ndoial arma c managerul snete afacerea. Managerul sau viitorul
manager ar trebuie s-i pun ntrebri de genul:
Ce experien practic aduci n afacere ?
De ce cunotine teoretice dispui ?
Ce referine poi prezenta ?
Este familia ta dispus s te sprijine ?
Dispui de mijloace nanciare pentru a ntreine familia n perioada
dicil de nceput a afacerii ?
Dispui de mijloace nanciare pentru a sprijini afacerea ?
Dispui de aport n natur pentru a sprijini afacerea ?
Cunotinele/experiena ta sau a partenerului tu acoper domeniile
cheie ale afacerii ?
Unde vei localiza sediul organizaiei ?
De ci angajai ai nevoie ?
Ce calicri trebuie s aib angajaii ?
Ce nivel de salarizare trebuie prevzut ?
Poi gsi pe piaa muncii specializrile necesare ?
Ai schiat o structur organizatoric ?

O ntrebare special cu o semnicaie deosebit se refer la:
Unde va localizat afacerea ta ?
Pentru a putea avea n vedere toate criteriile ce privesc alegerea
amplasamentului (locaia) afacerii tale, vezi chestionarul din capitolul 1.
c. Analiza pieei
De ce exist o afacere ? Ca s vnd anume produse/servicii ctre pia. O
analiz a pieei, a modului n care a evoluat n trecut i a modului n care
se anticipeaz pe viitor evoluia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru
determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera.
Este important s rspundem la ntrebri referitoare la:
Clienii notri
Cine sunt clienii ti ?
Firme sau persoane zice ?
Cum se poate segmenta piaa ta ?
Cum este piaa potenial mprit din punct de vedere geograc ?
tii ct de mare este volumul pieei poteniale ?
Ai un plan de aciune pentru atragerea clienilor ?
Concurena
Ce tii despre concuren ?
Ci angajai au ? Ce for de vnzare ?
Ce cote de pia au ?
Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?
Ce strategii de pre are concurena ?
Dar strategii de comunicare/reclam ?
Piaa
Cum apreciezi c vor evolua vnzrile ?
Care este prognoza cererii ?
Politici de marketing
Ai o strategie de produs ?
Ai stabilit o politic de distribuie ?
Ai o politic de pre i condiii de plat ?
Te-ai gndit la o politic de imagine, de comunicare cu piaa ?
Activitile de marketing i politicile de marketing sunt prezentate pe
larg n capitolul Despre marketing n faza de lansare a unei afaceri.
d. Analiza costurilor de operare
Acest capitol este dedicat nelegerii i evidenierii costurilor de funcionare
curent a activitii.
Realizarea lui demonstreaz deopotriv nelegerea aspectelor tehnologice,
economice i manageriale ale activitii curente. Demonstreaz c nelegem
uxul tehnologic, c tim de ce infrastructur de utiliti avem nevoie, ci
oameni trebuie s angajm i n ce structur trebuie s i dispunem.
Este bine s avem n vedere i s nu omitem costuri ca de exemplu:
Costuri de ninare a rmei:
Autorizaii
nscrierea n Registrul Comerului.
Costuri curente:
Materii prime
Materiale consumabile, materiale auxiliare,
Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de
conducere, prime i bonusuri
Costuri de training i formare personal
Impozite i taxe locale
Servicii externe
- Contabilitate
- Consultan scal
- Consultan juridic
- Consultan n management
- Consultan IT
- Consultant PR
Costuri de spaiu
- Spaiu de birouri
- Spaiu de producie
- Spaiu de vnzri
- Spaiu de depozitare
Cheltuieli de nclzire, gaz, curent, curenie, reparaii, asigurare, ap/
canal, gunoi
Costuri cu echipamentele
- Reparaii
- ntreinere
Costuri cu mijloacele de transport
Combustibil
Revizie
ntreinere/Reparaii
Asigurare de rspundere civil & asigurare toate riscurile
Impozite
Costuri legate de procesul de vnzare
Deplasri
Materiale de prezentare
Participri la trguri
Costuri administrative
Deplasare
Materiale de birou
Comunicaii: telefon, fax, mobil, e-mail
Copiere documente
Eviden primar i calculul salariilor
Abonamente (ex. reviste, legislaie, ntreinere echipamente birou, etc.)
Literatur de specialitate
Impozite i taxe
e. Investiii necesare
De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la nceputul unei noi
activiti. i, de cele mai multe ori, o nou activitate presupune o investiie
nou. Din acest motiv, n acest capitol trebuie s fundamentm n mod
pragmatic, onest i realist investiia. A diminua sau a ignora aspecte conexe
investiiei (de. ex. infrastructura de utiliti) sau de a o supradimensiona
nejusticat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt
greeli frecvente care ridic imediat semne de ntrebare (justicate) n
mintea acionarilor, partenerilor, nanatorilor.
f. Proiecii nanciare
Proieciile nanciare nu sunt altceva dect anticipri/planicri pe viitor
ale situaiilor nanciare ale afacerii. Proieciile nanciare sunt modelri
matematice viitoare ale bilanului, contului de prot i pierdere i a
calculului de lichiditi (cash-ow) pe baza crora se calculeaz eventual i
anumite rate de protabilitate a afacerii.
Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, d i e de mai sus. Aceste
puncte furnizeaz datele de intrare n modelul matematic i dac aceste
date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proieciilor nanciare
nu poate dect tot eronat i deci complet inutil.
Costuri de investiii:
cldiri
echipamente
maini
alte bunuri de capital

Costuri conexe investiiei:
infrastructura
ap
gaz
curent
canalizare
drum de acces
Reabilitri amenajri
asigurarea normelor de
protecia muncii, de
protecia mediului
Alte costuri
Cheltuieli de proiect/
investment management
Cheltuieli pentru
iniializare n
scopul utilizrii noilor

echipamente
Cheltuieli pentru probe

tehnologice
g. Anexe
Evident c nu pot propuse formate-cadru, limitative, pentru planul
de afaceri. ns n cazul anumitor programe de nanare pot puse la
dispoziia solicitanilor formate cadru specice.
Ca manager - ntreprinztor trebuie s-i alctuieti planul afacerii tale.
Poi introduce acele materiale care te pot ajuta s-i prezini mai bine afacerea,
ca de exemplu: certicate de studii/calicri ale echipei manageriale i ale
resurselor umane, certicate de calitate, aprecieri de la clieni, aprecieri de
la banc, detalii tehnologice sau constructive i orice alte materiale sau
documente pe care managerul - ntreprinztorul le consider relevante n
prezentarea propriei afaceri.
MODEL DE PLAN DE AFACERI
DATE DE IDENTIFICARE
1. Numele rmei:
2. Codul unic de nregistrare:
3. Forma juridic de constituire:
4. Activitatea principal a societii i codul CAEN al activitii principale:
5. Natura capitalului social:
Natura capitalului social (%) Public Privat
Romn
Strin
6. Valoarea capitalului:
7. Adresa, telefon/fax, e-mail :
8. Persoan de contact:
9. Conturi bancare deschise la:
10. Asociai, acionari principali:
Numele Adresa (sediul)
Pondere n
Capital social
%
A. Viziune, strategie
n acest capitol de nceput ncercai s rspundei la urmtoarele ntrebri:
Care este esena afacerii ? Ce anume va genera bani i prot ?

Produsul 1,2,3
Serviciile 1,2,3,
Activitatea 1,2,3
Cine vor clienii ti ?

Persoane
Firme
Bugetul statului
Clieni/grupe de clieni
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Total cifr de afaceri 100 100 100 100 100
Unde vrei s ajungi ntr-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective

cuanticabile !
La ce cifr de afaceri/prot ?
La ce numr de angajai ?
Obiective (Indicatori int) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cifr de afaceri Mii EURO
Din care Export Mii EURO
Prot Mii EURO
Nr. de salariai Nr persoane
Care sunt punctele tari care te determin s crezi c vei avea succes ?
Cunotine tehnologice
Cunotine de pia
Capital
Relaii
Capacitate de munc
B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
B1. ISTORIC
n aceast seciune ncercai s rspundei succint la ntrebri de genul:
Cum a aprut ideea Dvs. de afacere ?
Care au fost principalele etape de dezvoltare pn n prezent ?
Ce activiti genereaz astzi protul rmei i sursele de dezvoltare ?

B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE
MANAGEMENT
Nume i prenume Funcia Studii/Specializri
Ataai un Curriculum Vitae pentru ecare persoan relevant.
Managementul unei organizaii este determinant pentru evoluia acesteia.
ncercai s evideniai felul n care cunotinele/specializrile/experiena
ecruia dintre manageri va inuena n mod pozitiv evoluia rmei.
PERSONAL
Detaliere pe activiti
Activitatea Numr de salariai
Activitatea 1
Activitatea 2
Activitatea 3
TOTAL
(Organigrama poate ataat, dac e cazul)
B3. ACTIVITTEA CURENT
1. Produsele/serviciile actuale:
(putei descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul
din cifra de afaceri, nivelurile de preuri)
Produs Pondere n vnzrile totale
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
2. Principalii furnizori actuali de materii prime i materiale:
Furnizori Forma de proprietate
Valoarea anual a achiziiilor
(mii lei)
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Pondere materii prime importate (%) n total materii prime
3. Descrierea sumar a procesului tehnologic actual:
4. Date tehnice cu privire la principalele maini, utilaje i mijloace de
transport aate n proprietatea agentului economic:
Mijloc x Caracteristici tehnice An fabricaie Valoare de pia estimat
5. Imobile existente:
Denumire Destinaie
Proprietate nchiriate
Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de nchiriere
Prezentai locul unde rma i desfoar activitatea i cum sunt asigurate
utilitile necesare (energie electric, ap, canal).
NOT :Pot anexate, n copie, acte de proprietate/contracte de nchiriere,
liste de inventar, facturi de achiziie, etc.
C. Analiza pieei
C1. PIAA ACTUAL
1. Principalii clieni:
Vnzri pe (principalii)
clieni
Mii EURO
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
Clieni
interni
1
2
3
Total piaa intern
Clieni
externi
1
2
3
Total export
Total intern + export
2. Principalii concureni:
Produs/serviciu oferit pieei
Firm concurent
Denumirea rmei/ rmelor Ponderea pe pia( %)
1
2
3
4
5
6
3. Poziia produselor/serviciilor societii pe pia comparativ cu cele ale
concurenei: (Descriei principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/
serviciilor d-voastr comparativ cu cele oferite de concuren).
C2. DATE PRIVIND PIAA I PROMOVAREA NOULUI PRODUS/
SERVICIU:
1. Clieni poteniali:
(Descriei ce strategie de marketing ai gndit s aplicai, cum ai identicat
clienii poteniali, cum vei extinde piaa sau identica noi piee, etc.)
Anul curent (N)
Vnzri preconizate pe
(principalii) clieni
Mii EURO
Clieni
interni
1
2
3
Total piaa intern
Clieni
externi
1
2
3
Total export
Anul N+1
Mii EURO
Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total
Clieni
interni
1
2
3
Total piaa intern
Clieni
externi
1
2
3
Total export
Anul N+2
Mii EURO
Clieni
interni
1
2
3
Total piaa intern
Clieni
externi
1
2
3
Total export
(se pot ataa studii de cercetare de pia sau statistici la care se face referire,
precum i cereri de ofert/pre-contracte de la potenialii clieni)
2. Concureni poteniali:
Produs/serviciu oferit pieei
Firme concurente n condiiile lansrii pe pia a produselor/
serviciilor noi
Denumirea rmei/rmelor Ponderea pe pia(%)
1
2
3
4
5
6
3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:
De ex. Pre, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vnzare
Alte avantaje:
4. Reacia previzibil a concurenei la apariia de noi oferte pe pia:
5. Cum se va realiza desfacerea produselor:
Produse/grupe de produse
Pondere n
cifra de afaceri
( % )
Forme de desfacer e(%)
6. Activiti de promovare a vnzrilor :
De ex.: Publicitate, Lansare ocial, Pliante, brouri, Plata n rate
(Descriei care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor i dup
aceea estimai costurile anuale de promovare)
Cheltuieli pentru promovarea
produselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (mii
EURO)
Anul 1 Anul 2 Anul 3
Total cheltuieli
D. Analiza costurilor de operare
(Dup implementarea investiiei)
1. Produsele noi: (descriei tipul de produse/servicii i caracteristici, procentul
din total vnzri, pre vnzare)
Produs Pondere n vnzrile totale
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
Produs Nou 1
Produs Nou 2
2. Principalii furnizori de materii prime:
Furnizori Forma de proprietate
Valoarea anual a achiziiilor
(mii lei)
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
(Descriei cum v-ai propus s facei aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)
Putei anexa oferte de la furnizorii de materii prime principale.
3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic:
(Descriei pe scurt procesul tehnologic i mbuntirea adus prin proiectul de investiii, dac
e cazul)
3.1. Impactul asupra mediului:
(Descriei cum poate proiectul afecta mediul, i ce soluii ai gndit pentru eliminarea acestor
efecte)
(Dac a fost elaborat se poate ataa un Studiu de Impact)
4. Cheltuieli anuale de producie:
(Detaliai cheltuielile directe i indirecte anuale ale activitii ce se va desfura n urma
implementrii proiectului la capacitatea maxim)
Cheltuieli de producie directe Suma %
Materii prime
Materiale auxiliare
Manoper direct (salarii + taxe i contribuii sociale)
Energie, alte utiliti
Subansamble
Servicii sau lucrri subcontractate
Alte cheltuieli directe
Cheltuieli de producie indirecte
Administraie / Management
Cheltuieli de Birou / Secretariat
Cheltuieli de Transport
Cheltuieli de Paz
Cheltuieli de protecia muncii i a mediului
Alte chetuieli indirecte
TOTAL
5. Venituri anuale preconizate :
(Detaliai volumul vnzrilor anuale pentru ecare categorie de produs/servicii oferite prin
implementarea proiectului la capacitatea maxim a echipamentelor)
Vnzri la capacitatea maxim Suma (lei)
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
TOTAL
E. Investitii necesare
1. Descrierea investiiei propuse n contextul procesului tehnologic descris
anterior
Obiectul investiiei Furnizor Valoarea estimat Durata de amortizare (ani)
TOTAL :
(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum i proiectul, autorizaiile i avizele
necesare, dup caz.)
2. Modul de asigurare cu utiliti:
(Unde va implementat proiectul, adresa, descrierea spaiului i cum sunt asigurate utilitile
necesare)
(se poate ataa o schi de amplasare a mijloacelor xe achiziionate)
3. Gracul de realizare a investiiei:
Activitate Durata de implementare
Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna ...
6. Modicrile necesare a efectuate la echipamentele, cldirile existente:
7. Modicrile necesare a operate n structura i numrul personalului
angajat:
(Prezentai numrul de posturi create, tipul postului, calicarea necesar, salariul lunar propus,
inclusiv costurile referitoare la impozite i contribuii sociale. Putei descrie cum intenionai s
recrutai personalul necesar i cum l vei instrui pentru postul respectiv, precum i ce program
de pregtire gndii n viitor i cum v propunei s motivai personalul).
(Noua organigram poate ataat, daca e cazul)
F. Proiecii nanciare
Indicatori economici ai situaiei trecute
Anul
N-2 N-1 N
Rata curent a lichiditii
Rata rapid a lichiditii
Rata de recuperare a creanelor
Rata protului
Rata solvabilitii
(Bilanurile contabile pe ultimii trei ani i pe ultimul semestru pot ataate. Situaiile nanciare
pe ultimul trimestru pot ataate).
Plan de nanare a investiiei:
Suma %
Credite bancare
Capital propriu
Alte surse
TOTAL 100
n cadrul planului de afaceri este recomandabil s se prezinte:
Proiecii nanciare ale Fluxului de Numerar (prezentm mai jos un model
realizat n conformitate cu Standardele Romneti de Contabilitate).
AN N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5
Fluxuri de
numerar din
activiti de
exploatare
ncasrile n numerar din vnzarea de bunuri i
prestarea de servicii
ncasrile n numerar provenite din redevene,
onorarii, comisioane i alte venituri
plile n numerar ctre furnizorii de bunuri i
servicii
plile n numerar ctre i n numele angajailor
plile n numerar sau restituiri de impozit pe
prot
Fluxuri de
numerar din
activiti de
investiii
plile n numerar pentru achiziionarea de
terenuri i mijloace xe, active necorporale i alte
active pe termen lung
ncasrile de numerar din vnzarea de terenuri
i cldiri, instalaii i echipamente, active
necorporale i alte active pe termen lung
plile n numerar pentru achiziia de instrumente
de capital propriu i de crean ale altor
ntreprinderi
ncasrile n numerar din vnzarea de instrumente
de capital propriu i de crean ale altor
ntreprinderi
avansurile n numerar i mprumuturile efectuate
ctre alte pri
ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor
i mprumuturilor efectuate ctre alte pri
Fluxuri de
numerar din
activiti de
nanare
veniturile n numerar din emisiunea de aciuni i
alte instrumente de capital propriu
plile n numerar ctre acionari pentru
a achiziiona sau a rscumpra aciunile
ntreprinderii
veniturile n numerar din emisiunea de
obligaiuni, credite, ipoteci i alte mprumuturi
rambursrile n numerar ale unor sume
mprumutate
plile n numerar ale locatarului pentru reducerea
obligaiilor legate de o operaiune de leasing
nanciar
Fluxuri de numerar total
Numerar la nceputul perioadei
Numerar la nele perioadei
proiecii nanciare integrate ale Bilanului, Contului de Prot i Pierdere i
ale Fluxului de Numerar (modelul Bncii Europene pentru Reconstrucie i Dezvoltare,
BERD, realizat n conformitate cu normele contabile IAS International Accounting Standards)
BILAN SIMPLIFICAT
Mii EUR
Actual Proiecii
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
ACTIVE
Active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar existent la nceputul
perioadei
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar generat de activitatea
de exploatare Creane
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Stocuri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Active Circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Active xe nete (inclusiv
nanciare i necorporale
Total Active Fixe
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL ACTIVE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CAPITAL I DATORII
Datorii Curente
Descoperit de cont la nceputul
perioadei
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Credite pe termen scurt 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Furnizori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte datorii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Datorii Curente 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Datorii pe Termen Lung
Credite pe termen lung
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Credite pe Termen Lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte Datorii pe Termen Lung i
Provizioane
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CAPITALURI
Capital social 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Prot repartizat n cursul anului 0,0 0,0 0,0
Proturi repartizate n anii
anteriori
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL CAPITALURI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL CAPITALURI I
DATORII
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CONT DE PROFIT I PIERDERE
Mii EUR
Actual Proiecii
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
VNZRI
Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Vnzri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri i Cheltuieli
Costul Bunurilor Vndute Materii
prime i materiale Combustibili
i energie Servicii subcontractate
Altele
Salarii, prime i contribuii
Costul Total al Bunurilor Vndute
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri Administrative i de
Desfacere
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare
Amortizare total
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Venituri / Costuri nete din
dobnzi
Total venituri / costuri nete din
dobnzi
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Prot / Pierdere din Activitatea
Extraordinar
Total Prot / Pierdere
Extraordinar
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
VENIT NET NAINTE DE
IMPOZITARE
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Dividende Pltite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SITUAIE SIMPLIFICAT A FLUXULUI DE NUMERAR
Mii EUR
Actual Proiecii
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
SURSE
Din Activitatea de Exploatare
Proturi repartizate
Amortizare
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Activitatea de
Exploatare
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Activitatea
Financiar
Prot din Activitatea Financiar 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
n continuare, pe baza proieciilor nanciare de mai sus, este necesar s se
realizeze:

O analiz a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii
Actualizate Nete (VNAT) i a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR)

O analiz a pragului de rentabilitate

Un ux de numerar detaliat lunar / sptmnal, pe termen scurt, pentru
primele luni dup nceperea investiiei

O analiz de senzitivitate
CAPITOLUL 3
Bilanul, Contul de prot i pierderi i Fluxul de numerar
1. Un ntreprinztor trebuie s tie contabilitate?
La aceast ntrebare pot exista mai multe rspunsuri pe care le delimitm
ntre urmtoarele extreme:
ntreprinztorul expeditiv
pe mine nu m intereseaz ce scrie n aceste hrtii pe care le semnez
ca primarul . Asta e treaba contabilului meu! De aia l pltesc, ca
Numerar din Alte Surse
Numerar din Vanzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Injectii de capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
UTILIZARI
Activitati de Investitii
Investitii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Din activitati nanciare
Pierdere din activitatea nanciara
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Cresteri ale capitalului de lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL UTILIZARI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SURPLUSUL/DEFICITUL
ANUAL DE NUMERAR
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SURPLUS /DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
s le fac, la timp i s mi le pun sub nas s le semnez. Eu am alte
treburi mai importante!
ntreprinztorul super-meticulos
toate rapoartele contabile, e c e vorba de bilan sau de altele, le fac eu
cu mna mea. Trebuie s tiu tot ce scrie n ele. n denitiv e afacerea mea,
nu a contabilului!
Desigur c nici una dintre cele 2 situaii extreme nu este de recomandat.
Pentru un ntreprinztor este util s cunoasc esena acestor rapoarte
contabile, nu indc legea l oblig s le ntocmeasc, ci indc prin ele
poate lua pulsul propriei sale afaceri. n cele ce urmeaz se prezint sintetic,
pe nelesul tuturor, ntr-o formula simplicat cele 3 tipuri de rapoarte care
sunt relevante pentru oricare ntreprinztor i anume:
Bilan
Cont de prot i pierdere
Calculul lichiditilor
2. Bilanul
reprezint situaia patrimonial a ntreprinderii
arat sursele de nanare ale rmei pe de o parte (PASIV)
i pe de alt parte modul n care acestea au fost utilizate (ACTIV)
n ce scop De unde
s-au cheltuit banii rmei tale? provin banii rmei tale?
ACTIV PASIV
Active imobilizate
Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri nanciare
Capital propriu
Capital social
Rezultatul exerciiului
Rezerve
Active circulante
Stocuri
Creane
Disponibiliti
Provizioane pentru riscuri i
cheltuieli
Conturi de regularizare - activ
Datorii totale
Datorii pe termen lung
Datorii pe termen scurt
Prime privind rambursarea
obligaiunilor
Conturi de regularizare - pasiv

PASIVUL reprezint acea parte a bilanului care arat sursele de nanare
ale rmei. Ordinea de aezare n bilan este de la sursele permanente i pe
termen lung la cele pe termen scurt.
Capitalul propriu, format din:
Capital social
Rezultatul exerciiului
Rezerve
Reprezint cea mai stabil surs de nanare: sunt banii proprietarilor, care
se presupune c se vor retrage ultimii din afacere.
Provizioane pentru riscuri i cheltuieli: rezerve ale rmei pentru posibile
viitoare pierderi: bani albi pentru zile negre.
Datoriile sunt grupate n dou categorii:
Datorii pe termen lung (credite de la bnci)
Datorii pe termen scurt (credite pe termen scurt, datoriile ctre
furnizori, etc).
Conturile de regularizare: reect regularizrile contabile care apar pe
parcursul unui exerciiu nanciar.
ACTIVUL reprezint acea parte a bilanului care arat cum au fost consumate
resursele atrase de rm. Active imobilizate
Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri nanciare
= sunt reectate toate investiiile pe termen lung pe care le-a fcut rma:
de la cldiri, utilaje, mijloace de transport, pn la licenele i brevetele pe
care le deine.
Active circulante
Stocuri
Creane
Disponibiliti
= fondul circulant al rmei care se schimb de la un an la altul, n
funcie de procesul de producie. n general, activitatea rmei este reectat
n aceast poziie bilanier.
Conturile de regularizare: reect regularizrile contabile care apar pe
parcursul unui exerciiu nanciar. Prime privind rambursarea obligaiunilor:
este poziie bilanier care apare doar n cadrul societilor care
emit obligaiuni.
3. Contul de prot i pierderi
Formular Cont de prot i pierderi simplicat
(+) Venituri din exploatare

Venituri din vnzarea mrfurilor

Producia exerciiului

Alte cheltuieli de exploatare
(-) Cheltuieli pentru exploatare

Cheltuieli privind mrfurile

Cheltuieli materiale

Cheltuieli cu servicii

Cheltuieli cu personalul

Cheltuieli cu amortizrile

Alte cheltuieli de exploatare
(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE
(+) Venituri nanciare
(-) Cheltuieli nanciare
(=) REZULTATUL FINANCIAR
REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI
(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
(+) Venituri excepionale
(-) Cheltuieli excepionale
(=) REZULTATUL EXCEPIONAL
REZULTATUL BRUT
= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
+ REZULTATUL EXCEPIONAL
(-) Impozit pe prot
REZULTATUL NET
Contul de prot i pierderi reect situaia scal a rmei. Acesta este
mprit n cele trei capitole importante ale activitii rmei:
1. activitatea de producie (exploatare)
2. activitatea nanciar
3. activitatea excepional (evenimente care apar n mod excepional n
exerciiul nanciar respectiv)
4. Calcul de lichiditi
Prezentarea celor dou formule:
a) Metoda direct
Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:
ncasrile n numerar din vnzarea de bunuri i prestarea de servicii;
ncasrile n numerar provenite din redevene, onorarii, comisioane i
alte venituri;
plile n numerar ctre furnizorii de bunuri i servicii;
plile n numerar ctre i n numele angajailor;
plile n numerar sau restituiri de impozit pe prot, doar dac nu pot
identicate n mod specic cu activitile de investiii i de nanare.
Fluxuri de numerar din activiti de investiii:
plile n numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe,
active necorporale i alte active pe termen lung
ncasrile de numerar din vnzarea de terenuri i cldiri, instalaii i
echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;
plile n numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i
de crean ale altor ntreprinderi;
ncasrile n numerar din vnzarea de instrumente de capital
propriu i de crean ale altor ntreprinderi;
avansurile n numerar i mprumuturile efectuate ctre alte pri;
ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor i mprumuturilor
efectuate ctre alte pri.
Fluxuri de numerar din activiti de nanare:
veniturile n numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de
capital propriu;
plile n numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra
aciunile ntreprinderii;
veniturile n numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i
alte mprumuturi;
rambursrile n numerar ale unor sume mprumutate;
plile n numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate
de o operaiune de leasing nanciar.
Fluxuri de numerar - total
b) Metoda indirect
Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:
rezultat net;
modicrile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
ajustri pentru elementele nemonetare i alte elemente incluse la
activitile de investiii sau de nanare.
Fluxuri de numerar din activiti de investiii:
plile n numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe,
active necorporale i alte active pe termen lung;
ncasrile de numerar din vnzarea de terenuri i cldiri, instalaii i
echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;
plile n numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i
de crean ale altor ntreprinderi;
ncasrile n numerar din vnzarea de instrumente de capital
propriu i de crean ale altor ntreprinderi;
avansurile n numerar i mprumuturile efectuate ctre alte pri;
ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor i mprumuturilor
efectuate ctre alte pri.
Fluxuri de numerar din activiti de nanare:
veniturile n numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de
capital propriu;
plile n numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra
aciunile ntreprinderii;
veniturile n numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i
alte mprumuturi;
rambursrile n numerar ale unor sume mprumutate;
plile n numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate
de o operaiune de leasing nanciar.
Fluxuri de numerar - total
Contul de prot i pierderi reprezint situaia scal a rmei n timp ce
Fluxul de lichiditi reprezint situaia nanciar al rmei.
5. Exemplu
Pentru o mai bun nelegere ilustrm cele spuse cu un exemplu:
Societatea comercial ABC IMPEX SRL s-a constituit la 15.01.2XXX
prin aportul unicului asociat, n valoare de 5.000.000 lei.
La 17.01.2XXX rma a achiziionat un utilaj n valoare de 2.500.000 lei,
stocuri de materii prime de 1.000.000 lei, restul banilor de 1.500.000 lei ind
n banc.
De asemenea, rma a contractat un credit pe termen scurt n valoare de
1.000.000 lei, din care a achiziionat o licen de fabricaie.
La 31.12.2XXX, bilanul rmei se prezenta astfel
ACTIV PASIV
Active imobilizate
licen fabricaie 1.000.000
utilaj 2.500.000
Capital propriu
Capital social 5.000.000
Active circulante
Stocuri materii prime 1.000.000
Disponibiliti 1.500.000
Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
Conturi de regularizare - activ
Datorii totale 1.000.000
Credit pe termen scurt
Prime privind rambursarea obligaiunilor Conturi de regularizare pasiv
TOTAL 6.000.000 TOTAL 6.000.000
Societatea ABC IMPEX SRL, n luna februarie, a avut urmtoarele operaii:
a cumprat materiale n valoare de 500.000 lei,
a pltit salarii n valoare de 350.000 lei,
a pltit dobnzi la banc n valoare de 10.000 lei
a nregistrat amortizri n valoare de 5.000 lei
a vndut produsele realizate cu lei
a ncasat dobnd pentru lichiditile din banc 8.000 lei
n aceast situaie Contul de prot i pierderi i Fluxul de numerar se prezint
astfel:
Contul de prot i pierderi
(+) Venituri din exploatare
produse
1.200.000
(-) Cheltuieli exploatare
materiale 500.000
salarii
350.000

amortizri 5.000
REZULTAT EXPLOATARE 345.000
(+) Venituri nanciare
dobnzi ncasate
8.000
(-) Cheltuieli nanciare
dobnzi pltite 10.000
REZULTATUL FINANCIAR -2.000
REZULTATUL CURENT 343.000
REZULTATUL EXCEPIONAL 0
REZULTATUL BRUT 343.000
- impozit pe prot (16%) 54.880
REZULTATUL NET 288.120
Not:
Dac societatea comercial ABC IMPEX SRL era microntreprindere, atunci
impozitul pe prot era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei
Fluxul de numerar:
SOLD INIIAL 0
ncasri din vnzarea produselor 1.200.000
ncasri din dobnzi bancare 8.000
TOTAL NCASRI 1.208.000
Pli materiale 500.000
Pli salarii 350.000
Pli dobnzi 10.000
Pli impozit pe prot 54.880
TOTAL PLI 914.880
SOLD LUN 293.120
SOLD FINAL (Sold iniial + ncasri Pli) 293.120
Dup cum se poate observa rezultatul exerciiului nu este acelai cu soldul
nal al Fluxului de numerar. O parte dintre cheltuieli (cum ar amortizarea)
nu reprezint i o plat.
Cu alte cuvinte: ce este pe hrtie, nu este i n buzunar!
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 1
N MESERIA DE
INIIERE N CUTAREA
UNUI LOC DE MUNC
CAPITOLUL 1 Economia de Piata

Economiile tarilor lumii constituie un mozaic de realitati extrem de
diferite. Ele insa au in comun faptul ca sunt organizate si functioneaza, in linii
generale, ca economii de schimb, ecare constituind un sistem propriu care
s-a transformat treptat, in mod inertial intamplator sau constient. Dupa o
evolutie complexa, indelungata, s-a ajuns ca, in prezent, partea covarsitoare
a acestor economii sa se bazeze in special pe proprietatea privata, devenind
astfel economii de piata, concurentiale sau capitaliste. Pentru ca importanta
economiilor de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietate este in scadere
si au perspective tot mai limitate, dar si pentru ca Romania evolueaza in
directia economiei de piata, o vom prezenta numai pe aceasta din urma.

1. SISTEMUL ECONOMIC DE PIATA

Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitatea
economica dintr-o tara este orgnizata si functioneaza ca economie de piata
sunt urmatoarele:
1. Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului este
dominata in cadrul unui pluralism al formelor de proprietate, specic acestui
gen de economie.
2. Piata este modalitatea ampla, generala, prin care se stabileste ce sa
se produca, cat, si pentru cine in conditiile libertatii de actiune sau liberei
initiative a agentilor economici.
3. Concurenta sau competitia este forma generala pe care o imbraca
relatiile dintre agentii economici pe piata, efectul simulativ sau coercitiv al
acesteia determinand progresul economico-social.
4. Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactiei
agentilor economici la informatiile (realitatile) pietei, in conditiile in care
ecare urmareste realizarea propriilor interese.
5. Motivatia participarii la activitatea economica este pentru toti agentii
economici realizarea propriilor interese sau maximizarea satisfactiei, care,
pentru producatori, inseamna maximizarea protului, iar pentru consumatori
maximizarea utilitatii.
6. Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutional
necesar economiei de piata si sa supravegheze functionarea normala a aesteia.
In viata reala, economia ecarei tari constituie un model al economiei de
piata, ind apreciata ca atare pentru ca modul de organizare si functionare
corespunde, in mare, trasaturilor fundamentale pe care le-am prezentat.
Comparativ cu modelul teoretic, modelele reale ale economiilor de piata nu
constituie niciodata o forma ideala, pura, ci sunt afectate de diferente mai mari
sau mai mici.
478 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
In consecinta, economia de piata este o economie de schimb intemeiata
special pe proprietatea privata si in care cererea si oferta determina principiul
de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si organizare,
iar pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile
economice.

2. PROPRIETATEA

In economia de piata, proprietatea privata determina independenta,
autonomia agentilor economici si diviziunea muncii intre ei, iar satisfacerea
trebuintelor per ansamblul societatii se poate realiza numai prin intermediul
schimbului, prin vanzare-cumparare.
Proprietatea reprezinta o relatie intre oameni, un contract social cu privire
la bunurile materiale, spirituale si de alta natura existente in societate sau
obtinute din activitatea economica. Aceasta relatie releva exercitarea unuia,
mai multor sau tuturor atributelor proprietatii: dreptul de posesiune, dreptul
de utilizare, dreptul de dispozitie si dreptul de uzufruct (dreptul de a se folosi
de rodul unui bun, de venitul unei mosteniri, de dobanda unui imprumut
etc.). Intotdeauna proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua elemente:
obiectul proprietatii si subiectul proprietatii.
Obiectul proprietatii il constituie bunurile, ceea ce este comun vietii
economico-sociale. Urmare a dezvoltarii continue a societatii, sfera de
cuprindere a bunurilor se aa intr-o permanenta schimbare, se imbogateste
necontenit.
Subiectul proprietatii il formeaza agentii economici. Acestia isi exercita
atributele proprietatii in forme extrem de variate.
Faptul ca proprietatea privata reprezinta temelia economiei de piata nu
exclude existenta altor forme de proprietate, pluralismul acestora. Astfel, in
raport de titularul subiectului proprietatii, distingem:
proprietatea privata, care apartine subiectilor persoane zice sau
juridice (rme de toate genurile). Ea poate proprietate individuala sau
asociativa;
proprietatea publica apartine statului sau administratiilor publice
centrale si locale;
proprietatea mixta, care partine atat unor proprietari privati, cat si statului
sau administratiei publice, intrucat ia nastere prin asocierea, in diferite
variante a celorlalte doua forme de proprietate. Asocierea poate avea loc
atat in cradul national, cat si international.
Desigur ca pot exista si alte forme de proprietate, care uneori reprezinta, in
fapt, modalitati diferite de combinare a formelor mentionate.
In perioada contemporana, formele de proprietate amintite coexista chiar in
cadrul aceleiasi tari, sunt interdependente si intr-o continua transformare. In
diferite tari si perioade, locul si rolul formelor de proprietate se modica in
functie de capacitatea ecareia de a-si demostra viabilitatea prin ecienta si
rentabilitate in folosirea obiectului proprietatii.
Pluralismul formelor de proprietate genereaza competitia dintre ele pentru
mentinere si armare tot mai puternica, ceea ce se realizeaza mai ales prin:
reducerea cheltuielilor, ridicarea calitatii, promovarea progresului tehnic
si marirea volumului productiei, de pe urma carora in nal este avantajat
consumatorul. Tocmai in acest sens se spune ca pluralismul formelor de
proprietate constituie o necesitate pentru orice economie moderna.
Coexistenta formelor de proprietate, ca trasatura a economiei de piata, este
expresia reasca a liberei initiative, a dreptului democratic pe care il au membrii
societatii de a alege in mod liber, de a prefera orice forma de proprietate care
corespunde cel mai bine intereselor pe care le are ecare. Aceasta inseamna ca
pluralismul proprietatii nu este numai necesar, ci si posibil.

3. LIBERA INITIATIVA

Libera initiativa este libertatea agentilor economici de a actiona pentru
realizarea propriilor interese asa cum considera ecare ca este mai bine. Orice
actiune intreprinsa de un agent economic in intentia de a-si realiza interesele
trebuie sa aiba loc astfel incat, prin ceea ce face el, sa nu afecteze cu nimic
libertatea de actiune a celorlalti. De aici decurge ca libertatea de actiune este
o caracteristica generala aplicabila in mod egal tuturor agentilor economici si
ca orice initiativa este admisa numai cu respectarea acestei conditii. In acest
sens, societatea a stabilit prin legi juridice care sunt coordonatele majore ale
libertatii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incalcare a sa,
precum si modalitatile prin care poate restabilita. Asemenea legi exprima
acceptiunea pe care o da societatea libertatii de actiune in economie intrucat
ele sunt adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative
alese si ele in mod liber.
Fundamentul libertatii de actiune in economie il reprezinta proprietatea,
pentru ca aceasta este sursa determinanta pentru interesele agentilor economici
care asigura, totodata, mijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea
de actiune exprima in primul rand exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de
a utiliza, de a dispune de ele si de uzufructul lor.
Libera initiativa se concretizeaza in dreptul agentilor economici de a
dezvolta, mentine sau restrange actiunile lor, de a se manifesta ca intreprinzator
consumandu-si cum considera ca le este mai favorabil bunurile de care dispun
sau de a se angaja in mod liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu
caracter economic etc. Prin libera initiativa se exprima dreptul proprietarului
de a adopta decizii in orice problema privind actiunile sale aconomice si bunuri
care formeaza obiectul proprietatii lui. Proprietatea este o sursa profunda
de motivatii pentru orice agent economic, concretizandu-se in initiativa,
stimulare, responsabilitate si competenta.
Libera initiativa cunoaste cea mai mare dezvoltare in conditiile
proprietatilor particulare. Pe baza acesteia se creeaza acel comportament
economic cotidian pentru milioane de agenti economici, care conduce la
realizarea unei activitati economice eciente, atat pentru ecare proprietar in
parte, cat si pentru societatea in ansamblul sau.
In orice activitate si in orice tara in care proprietatea este depersonalizata
prin formarea si consolidarea unor monopoluri sau prin masuri dictatoriale,
libera initiativa este ingradita sau eliminata. Ea inceteaza a mai sursa de
ecienta si rentabilitate, de implinire a libertatii fundamentale a omului. Se
produce instrainarea oamenilor de procesul economic si de rezultatele acestuia.
Libera initiativa creeaza premisele ca agentii economici sa participe
asa cum vor la tranzactiile economice, asigurandu-se conditiile functionarii
normale a economiei, pornind de la interesele si posibilitatile ecaruia. In acest
fel, agentul economic devine atent la semnalele pietei, orientand resursele
de care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu
prioritate a activitatilor utile.
In economiile in care nu exista un sector privat puternic, preponderent,
liberei initiative i se substituie, adesea, decizia obligatorie a organelor
administrative de stat, rigiditatea si inexibilitatea la schimbare si innoire.
Proprietatea privata, generand initiative, restructureaza activitatea
econimica in functie de interesul agentilor economici. Ea determina pe
proprietari sa urmareasca armarea prorpiei eciente si, totodata, pe a
celorlalti. In aceste conditii, veniturile vor inegal distribuite in societate
pentru ca reecta inegalitatea ecientei activitatii agentilor economici, la
baza careia se aa deosebirile dintre ei sub aspectul instructiei, disciplinei,
capacitatii intelectuale si capacitatii de risc, puterii de munca, tenacitatii,
vointei, aptitudinilor, spiritului novator, preocuparii, spiritului de economie
etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nemijlocit al capacitatii valorizatoare
a ecarui individ, precum si al modului cum el o foloseste. De aceea, libera
initiativa va determina armarea valorilor corespunzator acestor criterii,
inlaturand incompetenta, impostura si pseudovalorile.

PROBLEME DE DISCUTAT

Ce se intelege prin economie de piata?
Care sunt trasaturile fundamentale ale economiei de piata?
Deniti proprietatea si aratati care sunt atributele acesteia?
Prin ce se caracterizeaza obiectul proprietatii?
Cine poate subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia?
Care sunt principalele forme de proprietate?
In ce consta pluralismul formelor de proprietate?
Cum se explica necesitatea si posibilitatea pluralismului formelor de
proprietate in economia de piata?
Ce intelegeti prin libera initiativa si cum se manifesta aceasta?
Care este baza asigurarii liberei initiative?

TEXT DE COMENTAT

In modelul ideal al economiei de piata, mecanismul preturilor si al
concurentei joaca rolul unei maini invizibile, care va directiona optiunile
economice ale ecaruia. Aceasta mana va aduce in permanenta cele mai bune
raspunsuri la intrebarile cheie pe care societatea si le pune: Ce sa produci?
Cum sa produci? Cum sa remunerezi personalul?

Michael Didier, Economia: regulile jocului
(Traducere din limba franceza, dupa editia a doua,
din 1989, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 77)
CAPITOLUL 2 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE

Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim
ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de
concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii.
Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa
cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum
vitae (CV).
Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o
forma literara, cursul vietii sau o scurta istorie a carierei autorului. Asa
cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV.
Daca veti auzi pe cineva ca va spune: Daca stii cum sa iti redactezi propriul
CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...; Redacteaza-ti
CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este
garantat!...; Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le
ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!... etc, sa ti foarte circumspecti
si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, ti convinsi, la randul sau, echipa de
selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu
trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui
CV. Dupa cum stie sa citeasca, foarte repede, ansamblul ecaruia dintre
candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre
cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV
va poate facilita pregatirea demersului ecaruia dintre dumneavoastra catre
reusita:
1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al
carierei ecaruia dintre noi;
2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci
numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru
angajare;
3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu
amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata,
chiar in ziua interviului;
4. Nu exist reete-miracol pentru un CV. A gsi o slujb bun este
rezultanta a 70% investiie personal (i) de energie i a numai 30%
transpunere n practic a unor metode de cercetare i cunotine de
specialitate ;
5. i, totui, exist dou reete-miracol: cantitatea de munc investit
i cadrul mental al reuitei de care dispune ecare dintre noi.

Prin abordarea problematicii care urmeaza, incercam sa va oferim,
posibilitatea de a mai adauga ceva la acumularile ecaruia dintre dumnea-
voastra. Pentru ca nu dorim sa va oferim modele, retete, indicatii pretioase
etc.. ci si o alta maniera de va concepe si redacta propriul dumneavoastra CV.

1. Cele zece reguli de aur ale unui CV castigator

In urma cu 25-30 ani, cand mobilitatea profesionala era (inca) scazuta si
sistemul economic oferea, prin functionalitatea sa, indiferent de tara si/sau de
zona geograca, posibilitatea crearii de noi locuri de munca, un CV putea foarte
bine sa se rezume la prezentarea unui parcurs profesional al candidatului.
Astazi, insa, in conditii pe care numai dorim sa le invocam si nici sa le (re)
explicam, CV-ul a devenit un mijloc de marketing personal foarte complex si
complicat (soscat). El trebuie sa corespunda unor anumite standarde (foarte
exigente) care nu sunt impuse de nici o autoritate superioara, ci de concurenta
din ce in ce mai acerba care se manifesta pe piata muncii si a fortei de munca.
Un CV redactat necorespunzator ne poate elimina din randurile
concurentei in mai putin timp decat cel necesar lecturarii sale. Iata de ce ne
permitem sa apreciem ca relevarea urmatoarelor 10 reguli de aur poate de
natura sa va incadreze in randul celor declarati castigatori (admisi la interviu).
Evident, nu avem, nicidecum, pretentia ca aceste reguli sunt implacabile,
vitale etc., ci doar capabile (asa cum experienta o demonstreaza) sa va confere
sanse substantial majorante si majorate pentru reusita.
Regula 1: Un CV castigator trebuie sa e concis. Apreciem ca este inutil
sa va explicam reactia pe care o poate avea cineva pus in situatia de a citi CV-
ul unui candidat care si-a povestit, in continutul unei brosuri cu minimum
10-12 pagini, intraga (palpitanta) viata si, mai mult, a adaugat dosarului
personal 5-6 scrisori de referinta, inclusiv o succinta analiza a complexei
activitati a domniei-sale in diverse domenii de nu s-a mai vazut nicaieri in
lume asa ceva etc. Daca CV-ul dumneavoastra depaseste doua pagini, este
foarte probabil ca el nu va atrage (in sensul dorit si favorabil) atentia. S nu
uitm c un CV nu este o autobiograe, ci trebuie s releve ceea ce am realizat
i/sau avem mai bun pe plan profesional i nicidecum eventuale handicapuri
(defecte) capabile s ne elimine a priori. Subliniem faptul c, un CV care
arat ca o personal ce ncepe cu banalul CURRICULUM VITAE
nu reuseste decat foarte rar sa supravietuiasca etapei/etapelor eliminatorii
ale unui concurs organizat in vederea ocuparii unui post. In acelasi context
absolut defavorabil se incadreaza si situatiile in care CV-ul contine o lunga
lista a rmelor si/sau a societatilor prin care am trecut sau cu ai caror oameni
am vorbit sau ne-am (si) intalnit. In ne, dar nu in cele din urma, sobrietatea
este o conditie a potentialei reusite a unui CV concis. Evitati, in acest sens,
imbrobodirea CV-ului pe pagini de culori care de care mai tipatoare si
care, mai degraba, il au pe du-te ncolo! si nu pe vino ncoace!, si/sau
care releva, fara teama de a gresi, ca redactantul arde si chiar moare de
nerabdare sa lucreze pentru rma ce reprezinta sansa unica a unei vieti pana
acum nefericite. Asemenea imagini nu pot constitui decat o mare defavoare
personala redactantului.

Regula 2: Un CV castigator trebuie sa ii genereze cititorului (recrutorului)
dorinta de a va intalni. Atunci cand ne uitam la cuprinsul unei carti sau, mai
ales, la paginile unui ziar, anumite titluri ne atrag atentia si, astfel, dorim sa le
citim prioritar (sau, in unele cazuri, chiar in exclusivitate). Tot asa va trebui
sa procedam si noi cu cititorii CV-ului prezentat in dosarul de candidatura.
Astfel, cititorul trebuie determinat , in urma lecturarii CV-ului, sa-si
doreasca o intalnire cu autorul CV-ului. Dorinta interlocutorului de a ne intalni
trebuie sa e din ce in ce mai mai ardenta!... Si, evident, ea trebuie creata de
noi, spre exemplu, printr-o formulare de genul: Cu siguranta ca un interviu
imi va oferi oportunitatea si sansa de a va releva motivatiile, aptitudinile si
abilitatiile mele.... Nu apelati niciodata la mila cititorului prin intermediul
unor fraze de tipul: Daca, prin hazard, ma veti convoca la interviu, voi putea
veni sa va vorbesc despre mine..., pentru ca acest gen de candidat nu are
nimic particular si/sau special. In traiectoria profesionala a unui asemenea
personaj este greu de crezut ca vom putea intalni dovezi de vointa, ambitie,
ritm, miscare dinamica etc. Da asemenea, nu apelati la formulari de genul:
Eu vreau..., Eu caut..., Doar eu pot sa... etc., intrucat este evident ca,
punand pe prim plan (adeseori, ostentativ) eu-ul dumneavoastra, acestea
risca sa releve spiritul acaparator, individualist si chiar egoist de care
dispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa e convins de
faptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste
sa serveasca interesele rmei pentru care aplica (candideaz pentru a ocupa un
post) i, n nici un caz, nu vedei n i prin aceasta o (nou) oportunitate de a
parveni ....

Regula 3: Un CV castigator trebuie sa e tonic si fortiant. Aparand
in fata cititorului, doar ca o simpla epistola al carei autor este necunoscut,
un CV castigator joaca, pentru ecare dintre noi, un rol de avocat si de
ambasador, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare
etc. pe care dorim sa le valoricam in cadrul viitorului nostru loc de munca.
Daca, insa, spre exemplu, un CV cere (insistent, amabil, imperativ etc.)
cititorului: Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!,
Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!... si altele asemenea, el va avea
sucient de putine si reduse sanse de a razbate printre alte contracandidaturi.
In opozitie cu acest stil, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie
comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele
notabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea,
relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul
lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile
castigatoare sunt profund comerciale din punct de vedere profesional; ele
au ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!...

Regula 4: Un CV castigator trebuie sa e pertinent. Interziceti-va
prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru care
candidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa descrieti rmele
si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele
profesionala precedente este util a prezentate doar in masura in care au
tangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despre
un post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra,
o rubrica intitulata Experienta comerciala, rubrica in care sa includeti toatre
rezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In totala contradictie cu aceasta
situatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient de
frecvent uzitat) il constituie acela de a va plange de fostul loc de munca, de
mizeria pecare v-o creau sei si/sau colegii..., de incompetenta si lipsa
de profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor
pusi (nu numai) pe furate... etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea o
imagine mai defavorabila decat apelarea la acest gen de tertipuri ieftine,
nule si total neavenite!... Finalmente, daca cititorul isi va pune intrebarea:
Dar ce vrea, de fapt, autorul acestui CV, sa faca si, practic, pentru ce post
candideaza?!?... , rezultanta (refuzul de a va convoca la interviu) va va ,
indubitabil, defavorabila...

Regula 5: Un CV castigator trebuie sa prezinte rezultate concrete. CV-ul
dumneavoastra este un mijloc ideal pentru a va releva, intr-o modalitate dintre
cele mai active, rezultatele pe care le-ati obtinut pana in prezent. Cu ecare
prilej care vi se iveste in cardul CV-ului, este recomandail sa nu ezitati in a
da o dimensiune relativa lucrarilor pe care le-ati realizat, facilitand sarcina
cititorului de a stabili o scara prin intermediul careia sa va comensureze
performantele.

Regula 6: Un CV castigator trebuie sa reecte, in mod cat mai del ,
experienta dumneavoastra profesionala. Indiferent ca este stabila sau
haotica, logica sau in zig-zag, experienta profesionala a ecaruia dintre
noi trebuie pusa in valoare. In acest sens, spre exemplu, este inutil sa alegeti
un CV cronologic daca ati schimbat 12 locuri de munca, dupa cum la fel de
inutil este sa alegeti un CV functional in situatia in care ati lucrat numai in
domeniul comercial. Pentru ca, asa dupa cum o indica insusi titlul, CV-ul
cronologic atrage atentia asupra datelor si a logicii itinerariului parcurs de
dumneavoastra, in timp ce celalalt tip de CV releva functiile pe care le-ati
ocupat de-a lungul timpului (atentie, aceasta in stransa corelatie cu un obiectiv
precis si clar stabilit de dumneavoastra si urmat cu delitate pe parcursul
carierei profesionale!). Alte doua tipuri de CV le constituie cel pe domeniul
de activitate, respectiv cel care vinde experienta pe care o avem intr-un
anumit domeniu (constructii, informatica, comercial, etc.) si cel ash (numit
si micro-CV), respectiv cel care are inscrise succint, intr-o singura pagina,
competentele, abilitatile, disponibilitatile si posibilitatile ecaruia dintr noi.

Regula 7: Un CV castigator trebuie sa e coerent si sa urmeze strategia
dumneavoastra de cautare a postului dorit. Experienta demonstreaza ca inca
sucient de multi cautatori (vanatori) de locuri de munca isi redacteaza
propriul CV independent de multe aspecte semnicative ale continutului
postului de lucru cautat (uneori de ani si ani). In acest sens, elementele pe care
le vom inscrie in CV, precum si structura continutului acestuia vor inuenta
decisiv intrebarile pe care urmeaza sa le primim in cadrul interviului. Daca
doriti, spre exemplu, un post in domeniul comercial, CV-ul dumneavoastra
trebuie structurat in acest sens, domeniul respectiv constituind rul rosu
care va calauzeste de-o viata. Nu ezitati, in acest sens, sa relevati orice
experienta avuta in domeniul comercial, insistand asupra realizarilor avute in
cadrul si pentru rma (rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat mai
multe functii distincte, redactati un CV functional la care adaugati scrisori
de recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniul
vizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales,
indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri la...
una si aceeasi rma!...

Regula 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare
impecabila. Subliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite:
calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiunii
caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a
exprimarii (ortograei); formei de prezentare a continutului (alinierea si
delimitarea spatiala a paragrafelor); etc.

Regula 10: Un CV castigator trebuie sa e bine acompaniat (sa aiba
atasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precum
si copii ale unor diplome, ceticate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Daca
scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut subtire si/sau defavorabil
dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa ti eliminat din
competitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoare
de recomandare cu greseli ortograce, decitar conceputa si/sau chiar cu
exprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa
cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asa
si o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va
semnata, va proiecta o lumina defavorabila asupra dumneavoastra. Si sa
ti convinsi ca greseala nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!...
O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si denitiv
sansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importanta
acestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul
profesionalism al elementelor incluse, al formularilor uzitate etc., este de natura
sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura.

2. Rubricile unui CV castigator

La ce i/sau pentru ce ne servete un CV ? Muli dintre noi ar tentai
s cread c CV-ul este documentul necesar a prezentat numai n situaia
depunerii unui dosar de candidatur n vederea ocuprii unui post. n realitate
ns, un CV este elaborat pentru a servi cel puin urmtoarelor ase destinaii:
angajare temporar pe perioada vacanelor;
prezentarea la agenii (centre) de recrutare, n vederea antrenrii unor
viitoare poteniale angajri;
n situaiile n care completm o aplicaie de candidatur pentru
obinerea unei burse pentru un ciclu de pregtire tip master i/sau
studii aprofundate/ specializate, etc.;
prezentarea propriei persoane n scopul propunerii unor viitoare
poteniale (oportuniti de) afaceri, consultane etc.;
elaborarea planului de afaceri, n scopul obinerii unui credit;
elaborarea dosarului de candidatur pentru ocuparea unui post scos la
concurs.
Iat, aadar, contextul n care, n cele ce urmeaz vom aborda, (sperm)
ct mai detaliat, ecare rubric a unui CV, apelnd chiar la prezentarea
unor elemente comparative ntre diferite stiluri de concepie, redactare
i prezentare a acestei cri de vizit fundamental pentru acceptarea i
favorizarea demersului spre reuit al oricruia dintre noi.
CURRICULUM VITAE. Este, cu caracter imperativ, necesar
menionarea acestui titlu ? n general, nu. Aceasta, ntruct, aa cum experiena
o demonstreaz, unii cititori (i nu numai) de CV-uri sunt, adeseori, agasai de
respectiva meniune. n acest context, date ind condiiile de utilizare a unui
CV i prezentarea coninutului su, exist foarte puine riscuri ca cineva s se
nele asupra naturii documentului n cauz. n mod evident, nu nseamn c
dac cineva nscrie, nc din debut, titlul n cauz, este, a priori, eliminat. Dar,
conform uzanelor, este preferabil (chiar recomandabil) s nu se nscrie, n
antetul paginii de debut, titulatura Curriculum Vitae.
Prima caset (rubric) a unui CV este, frecvent, ntlnit sub denumirea
DATE PERSONALE. Acestea includ (se refer la): numele i prenumele
autorului; adresa; numrul postului telefonic; vrsta i/sau data naterii;
naionalitatea i cetenia; starea civil i situaia familial; (eventual, funcie
de solicitri) starea sntii; situaia militar; etc.

Numele i prenumele. Acestea trebuie s gureze n antetul CV-ului. Este
recomandabil (att n sistemul francez, spre exemplu, ct i n cele anglo-
saxon i american) ca ordinea s e prenume - nume. Spre exemplu, este
preferabil s completai n CV Dan POPESCU, n loc de POPESCU Dan.
Experiena demonstreaz c este recomandabil ca iniiala prenumelui s
se scrie cu majuscul, restul literelor cu minuscule; n cazul numelui, este
recomandabil ca acesta s e redactat cu majuscule. Subliniem faptul c este
cel puin nepoliticos s scriem, spre exemplu, numele i prenumele ntr-o
form abreviat (D. POPESCU sau D. P. POPESCU), ntruct cititorul nu va
putea avea nici o imagine asupra a ceea ce nseamn D sau D.P. n
situaia n care cel care redacteaz CV-ul are un prenume ce poate interpretat
ca mixt - indiferent de naionalitate - (spre exemplu, Ani, Bebe, Claude,
Cristophe, Dany, Dominique, Theo etc.), este preferabil s se precead
nscrierea acestuia (ca i a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra
(n limba romn); M., Mme sau M-elle (n limba francez); Mr., Mrs. sau
Ms.(n limba englez). Subliniem, ns, c aceste cazuri sunt destul de rare i,
drept consecin, nu au caracter uzual. Dac redactantul CV-ului este de sex
feminin, este recomandabil s se nscrie numele cel mai recent uzitat; spre
exemplu, nu servete nimnui i la nimic s scriei Daniela-Oana POPESCU
(IONESCU-ROSIIANU). Dac, nainte de cstorie, v-ai numit POPESCU
i, de luni sau ani gurai nscris n acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers),
numele dobndit de la natere nu mai necesit a nscris. Dac, ns, ai
lucrat, pn n prezent, sub numele avut nainte de cstorie, acesta va trebui
nscris n CV-ul dumneavoastr. i nc un amnunt deloc lipsit de importan:
nu norii (mbrobodii), nu dantelai, nu ngroai, nu subliniai etc.
numele i prenumele dumneavoastr, deoarece riscai s lsai o impresie cel
puin dubioas asupra gusturilor dumneavoastr. Spre exemplu, este mai
oportun s scriei, pur-i-simplu, Dan POPESCU, dect DAN POPESCU sau
DAN POPESCU.

Adresa. Indicai adresa dumneavoastr ntr-o manier ct mai complet
posibil i evitai abrevierile. Precizarea codului potal al strzii, al celui al
localitii, precum i al ociului potal la care suntei arondat constituie tot
attea semne de respect suplimentar fa de cititor, ndeosebi prin facilitarea
contactrii dumneavoastr prin intermediul unei expediii potale. Spre
exemplu, o adres complet poate avea urmtoarea structur (conguraie):
71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15,
Sector 1, 7 000 Bucureti, Romnia. Este util s remarcai faptul c nscrierea
majusculelor i a minusculelor este constant uniform (spre exemplu, nu scriei:
str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucureti).
De asemenea, n contextul celor menionate, reamintim c, n formele de
prezentare a CV-ului n limbile francez i englez, numrul de referin al
imobilului situat pe strada unde locuii se nscrie naintea denumirii strzii,
dup care urmeaz specicarea codului (alfa-)numeric potal i denumirea
localitii, n ordinea i forma redate n exemplele urmtoare: 101, rue Blomet,
75112 Paris; 739-B Somereld Street, London SW9 4LH. De asemenea,
este recomandabil ca denumirile strzilor i, respectiv, cele ale localitilor,
alturate codurilor alfa-numerice aferente, s e nscrise pe acelai rnd.

Numrul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se va
nscrie, la fel ca i adresa, ct mai complet posibil, nelsnd interlocutorului
ocazia de neuitat (!!! ) de a presupune (ghici) i/sau de a se informa asupra
codului rii i localitii dumneavoastr de reedin. Spre exemplu, putei
scrie: +40.1. 322.49.50 i nu: (1)322.49.50. Menionm faptul c semnul +
reprezint simbolizarea accesului codului numeric al rii din care suntei
apelat la telecomunicaiile internaionale. Dac CV-ul dumneavoastr face
apel i la adresa profesional, nseamn c suntei de gsit, pe durata ntregii
zile, la serviciu, respectiv creai imaginea unui potenial angajat aat mereu
n activitate, ceea ce este de natur s v poat oferi certe avantaje asupra
contracandidailor.
Vrsta i/sau data naterii. Foarte multe rme prefer, pentru angajare,
persoane cu vrsta cuprins ntre 25 i 35 ani. Prejudecile referitoare la vrsta
maximal a candidailor trebuie nvinse cu mult tact i diplomaie, deoarece
nimeni nu v oblig s nscriei, n CV, vrsta pe care o avei ! Eventual, putei
nscrie vrsta sau data naterii dumneavoastr n nalul CV-ului, n rubrica
Diverse. CV-ul are, ca scop prioritar, acceptarea accesului dumneavoastr la
i pentru interviu. Aadar, dac apreciai c nu suntei avantajat (i) din acest
punct de vedere, nu nscriei vrsta sau data naterii n CV-ul dumneavoastr
i lsai pentru interviu demonstrarea realelor capaciti i/sau disponibiliti
profesionale de care dispunei. Iar dac, totui, v decidei s nscriei n CV
data naterii dumneavoastr, facei acest lucru in extenso, n maniera: 26
februarie 1979 (este mai relevant dect 26.02.1979 sau 26/02/79).

Naionalitatea i cetenia. Este inutil s indicai naionalitatea i cetenia
dumneavoastr n situaia n care aplicai pentru un post la o rm persoan
juridic romn i/sau aat pe teritoriul rii noastre. Ca regul general, este
recomandabil s menionai naionalitatea i cetenia dumneavoastr numai
dac acest fapt v poate conferi un atu pentru postul la care aspirai.

Starea civil i situaia familial. Exist situaii n care, din necunoatere,
anumii candidai sunt, deja, specializai n a se autodistruge prin
intermediul acestei rubrici, apelnd la formulri de genul: Vduv, tat a
patru copii aai n ntreinerea subsemnatului sau Divorat, mam
a apte copii Evident, exagerm puin ! Dac apreciai c situaia
dumneavoastr familial constituie un atu pentru obinerea postului mult dorit,
menionai-o. Nu este mai puin adevrat faptul c, din motive relativ facil
de explicat, anumite rme prefer angajai cstorii (i, de regul, brbai)
i/sau cu domiciliul n localitatea de reedin. Alte rme impun restricii n
ceea ce privete vrsta maximal a candidailor, prolul studiilor absolvite etc.
Cert este faptul c i acestei rubrici, aparent banale, trebuie s i se acorde,
asemenea tuturor celorlalte, o importan major. Astfel, este cel puin hilar s
citeti, n CV-ul unui candidat: Cstorit cu un copil de treisprezece ani,
Recstorit de trei ori cu cinci copii minori sau Divorat cu trei copii!!!
... In acest sens, apreciem c este mult mai util i/sau oportun s nscriei n
CV-ul dumneavoastr, ntr-o asemenea conjunctur Celibatar() i, astfel,
vei elimina multe alte posibile interpretri. Dac suntei desprit(), fr a
divorat(), este preferabil s nscriei n CV Cstorit().
ntr-un alt caz, dac avei, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabil
ca, n rubrica destinat situaiei dumneavoastr familiale, s adugai, strii
civile, faptul c avei doi copii majori (eventual, cstorii) i ncadrai n
munc. Aceasta poate constitui o dovad n plus asupra disponibilitii
dumneavoastr ntruct nu avei, legal, obligaia de a v mai ocupa de
creterea i/sau de ngrijirea respectivilor copii i dispunei, suplimentar, de
o situaie nanciar stabil (fapt care, la rndul su, poate releva c nu vei
solicita, prea curnd, majorri salariale! ). i nc (aparent) un amnunt:
nu descriei, la situaia familial, numrul apartamentelor, caselor, vilelor,
autoturismelor etc. aate n proprietate privat i/sau al sumelor (potenial)
aate n conturile dumneavoastr bancare ! n concluzie, este recomandabil
s reinei c nimeni i nimic nu v poate obliga s descriei, n cuprinsul CV-
ului, cu maximum de detalii, aspecte condeniale ale situaiei dumneavoastr
familiale. n cadrul interviului vei avea oportunitatea de a releva, n funcie
de interesele urmrite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru viaa
(i/sau mobilitatea) dumneavoastr profesional ...
Starea sntii. nscriei aceast rubric la Date personale sau
la Diverse, numai dac vi se solicit i/sau dac ea este n avantajul
dumneavoastr. Este recomandabil s nu scriei foarte bun, ci excelent,
diferena de nuan ind perceptibil n avantajul dumneavoastr. De asemenea,
nu facei eroarea de a nscrie, la aceast potenial rubric din CV, lucruri de
genul: Operat la stomac de patru ori, Cardiopatie ischemic nedureroas
sau Hepatit cronic evolutiv cu simptom neuro-vegetativ distroc pe partea
occipital stng!!! Chiar dac unii candidai recurg la aceste meniuni
din dorina de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult n sens de mil, dect
de ngduin), reacia rezultant le va total defavorabil

Situaia militar. Este de o mare importan ca interlocutorul
dumneavoastr s cunoasc dac ai efectuat sau nu stagiul militar. Evident,
n cazul n care nu avei nc efectuat stagiul militar, rma care v ncadreaz
va trebui s adopte msuri n consecin i adecvate situaiei de (eventual)
ntrerupere temporar a lucrului. n cazul n care ai efectuat stagiul militar,
este necesar s nscriei n CV perioada aferent acestuia, precum i arma i
gradul pe care l deinei ca rezervist.
O alta caset a CV-ului se refer la FORMAREA PROFESIONAL i
are, dup cum arat i denumirea, importantul rol de a releva colile (n sensul
generic al cuvntului) pe care le-ai absolvit, precum i diplomele aferente
obinute. Este recomandabil ca etapele formrii dumneavoastr profesionale
s e nscrise n CV n ordinea cronologic invers. Evitai s descriei, cu lux
(exagerat) de amnunte, toate cursurile, specializrile, calicarile, autorizarile,
atestarile, etc. absolvite. n nalul acestei casete sau marcat distinct, putei
nscrie o rubric intitulat Obiective profesionale. Acordai, ns, o maxim
atenie (n sens de rezerv ! ) nscrierii, din dorina de a arta c tii ce
vrei, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar
putea genera, cel puin, e nchiderea uilor (recrutorul va ezita s propun
posturi la care nu dorii s accedei ! ), e deprecierea dumneavoastr (n
cazul n care un CV este arhivat de ctre respectiva rm pentru cteva luni
sau chiar un an, n ateptarea unui moment favorabil, dac ai evoluat, ntre
timp, pe planul obiectivelor profesionale, riscai s nu mai corespundei cu
persoana pe care ai descris-o ! ).
Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia
solicitata):
- Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele
colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi
angajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci.
- Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul
personal pentru postul vizat este esential.
- Obiectivul de cariera se intinde pe o perioada mai mare de timp, in
timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi
pe care ii vei face in organizatie.
- Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul ce poti sa faci
pentru un angajator si nu ce poate angajatorul sa faca pentru tine.
- Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum,
sau dupa aria in care vei lucra.

EXPERIENA PROFESIONAL.
Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului.
Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra calicarilor si experientei tale
tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa
ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine
persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive
pe care le pui la dispozitie.
n majoritatea cazurilor, acest capitol al CV-ului i nspimnt i i
face s tremure pe tineri, ndeosebi pe recenii absolveni ai studiilor liceale/
profesionale/universitare. ntr-un asemenea context, printre cel mai frecvent
ntlnitele ntrebri pe care tinerii (i) le pun atunci cnd trebuie s completeze
datele referitoare la experiena lor profesional, menionm: Ce pot s scriu
eu aici, dac abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?!
; Cum trebuie s procedez pentru a-i arta interlocutorului c, dei nu
am o (bogat) experien profesional, tiu s fac multe lucruri?! ; Nu
este mai bine s srim peste aceast rubric de foc a CV-ului nostru?! ;
Dar dac am s scriu altceva ? Ce, chiar tie cineva tot ce am fcut eu pn
acum ?! ; etc.
n consecin, apreciem ca ind extrem de util prezentarea unor detalii
referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei
rubrici a CV-ului. Experiena dumneavoastr profesional urmeaz a
nscris n funcie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, funcional, crono-
funcional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru
sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac apelai la CV-ul cronologic,
este preferabil s nscriei rmele i posturile n care ai lucrat n ordinea
invers a perioadelor aferente; dac apelai la un CV funcional, ncepei
cu funciile cele mai importante pe care le-ai deinut pn n prezent; etc.
n nici un caz s nu descriei i/sau s nu comentai cauzele eventualelor
dumneavoastr eecuri sau motivele pentru care ai schimbat locurile de
munc anterioare. Acestea sunt probleme care v privesc strict personal i
pot , eventual, lmurite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este
recomandabil s nscriei i principalele sarcini i/sau atribuii de serviciu
pe care le-ai avut n decursul carierei dumneavoastr profesionale i, n
cazuri relevante, rezultatele obinute (evident, fr a agasa interlocutorul prin
performanele excepionale pe care le avei ! ). Nu nscriei i activitile
dumneavoastr sezoniere dect n situaiile n care suntei n cutarea unui
prim loc de munca. De asemenea, nu omitei s nscriei perioadele n care
ai lucrat i evitai (pn la nivel de interdicie !) s menionai cazurile
(nc destul de frecvente) de genul omer ntre i 2005 sau dat
afar pentru motive disciplinare la 2008 . Dei unii autori recomand
nscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc, apreciem c aceast
(delicat) problem nu poate soluionat dect n cadrul interviului. n
ne, nu emitei pretenii (exigene) n cadrul CV-ului, cu excepia situaiilor n
care anunul rmei (v) solicit acest lucru. Ne permitem s (v) recomandm
omiterea total a oricror aniti i/sau realizri politice. Acestea nu
pot constitui dect apanajul celor slabi, respectiv al celor care alearg
dup funcii i/sau poziii importante prin intermediul elementului politic. Iar
dac vi se condiioneaz ocuparea unui post de apartenena la un anumit partid
sau grupare politic, decizia v aparine !

LIMBI STRINE. Teoretic, (aproape) toat lumea este de acord: cine
nu stpnete, la nivelul cel puin bine, dou limbi strine, are extrem de
puine anse s reueasc n afaceri (i nu numai). Practic, ns, (nc) puini
tineri contientizeaz importana pe care o prezint cunoaterea i utilizarea
limbilor strine. Mai mult, conform unor sfaturi (uneori, chiar indicaii
de baz) primite de la rude, prieteni i/sau, adeseori - fapt extrem de grav
-, chiar de la profesori, unii redactani ai CV-urilor i autoapreciaz
cunotinele de limbi strine. n consecin, responsabilitatea asupra oricrei
(auto)apreceri trebuie s e maxim, pentru c potenialul interviu va i
cel puin o oportun prim ocazie de a vi se verica sinceritatea declaraiilor
nscrise n CV. Iat contextul n care subliniem faptul c din ce n ce mai muli
recrutori au dobndit obiceiul de a rezerva o parte a interviului pentru un
dialog n limbile strine indicate ca ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este
recomandabil s se renune la formula des ntlnit Scris; citit; vorbit,
apelndu-se la exprimri de genul: Bilingv Francez/Englez; Germana
- curent; Italiana - cunotine medii; Noiuni de Spaniol (debutant).
De asemenea, este preferabil evitarea formulelor de tipul Limbi strine
nvate, pentru c multe din lucrurile pe care le-am nvat odat le-am
uitat !

ABILITI. n cadrul acestei casete este recomandabil s nscriei
cteva dintre competenele de care dispunei i pe care le apreciai ca ind
relevante pentru caracterizarea personalitii dumneavoastr (spre exemplu:
abiliti de comunicare interpersonal i pentru lucrul n echip; nalt
capacitate i disponibilitate pentru efort zic/intelectual susinut; voina i
puterea de a naliza cu succes toate aciunile iniiate; etc.). n situaia n care nu
ai rezervat o rubric special n cadrul experienei dumneavoastr profesionale
pentru cunotinele de operare PC, este recomandabil s efectuai meniunile
de rigoare n cadrul casetei Abiliti. De asemenea, nu ezitai ca, eventual, n
funcie de capaciti, s precizai i faptul c tii s navigai pe Internet.
PASIUNI EXTRAPROFESIONALE (HOBBY-URI). Subliniem faptul
c pasiunile extraprofesionale ale candidailor relev multe dintre potenialele
trsturi denitorii ale caracterului acestora. Astfel, un candidat care are,
ca pasiuni extraprofesionale, clria, natura i ahul, este (foarte probabil)
un tip vistor, nostalgic i (atenie la pericol ! ...) individualist (nu i place
lucrul i/sau activitatea n cadrul unei echipe). Dimpotriv, un candidat cruia
i plac excursiile montane mpreun cu prietenii, voleiul i fotbalul (deci,
sporturi de echip), poate denota un caracter foarte sociabil i comunicativ.
n concluzie, este mai mult dect foarte util a acorda o maxim atenie
pasiunilor extraprofesionale, deoarece ele relev, aa cum am subliniat,
multe dintre potenialele trsturi de personalitate ale redactantului CV-ului.
i, chiar dac ai auzit i/sau ai fost (aprig) sftuii cam cum trebuie
s arate pasiunile extraprofesionale , i dumneavoastr niv, deci i
originali i scriei exact ceea ce v place i/sau v i atrage ! Dar, n acelai
timp, evitai formulrile vagi de genul mi plac sportul, muzica i dansul,
indicnd cititorului toate detaliile de rigoare (ce ramuri sportive v plac, ce
autori, compozitori i interprei preferai avei etc.). Pentru simplul motiv c,
indiferent de voin, mai devreme sau mai trziu, trsturile fundamentale ale
caracterului dumneavoastr vor depistate !

REFERINE. n general, este de dorit evitarea niruirii a mai mult de
dou nume de persoane care pot da referine despre dumneavoastr (este foarte
probabil c, n etapa CV-ului, nimeni nu va solicita referinele respective).
Formularea referinte disponibile la cerere arata caracterul optional al
acestora.
De retinut:
Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine
cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita
prezentei persoanei respective in CV ul dumneavoastra.
Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta
folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce
va spune in cazul in care va contactat telefonic de angajator. Iti va
mentiona punctele puternice sau pe cele slabe?
Dac nominalizai dou persoane, este foarte util s le alegei cu
maxim precauie i grij. n acest sens, evitai s i pui n situaii
de genul F tu scrisoarea i eu i-o semnez !. Deci, alegei persoane
dispuse s i consume 20-30 minute din timpul propriu pentru a
redacta o scrisoare cu greutate, poate chiar decisiv pentru viitoarea
dumneavoastr carier
Fara nume de referinta in CV va trebui sa te vinzi singur in fata
angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau
referintele nu vor deranjate cu telefoane inutile.

n ne, dar nicidecum n ultimul rnd:
nu uitai s ataai (eventual, funcie de solicitare) o poz color n
partea din stnga sus a CV-ului dumneavoastr;
nu uitai s semnai ceea ce ai scris (chiar dac destul de multe persoane
spun c nu este cazul, v putem demonstra c i noi putem face un CV
pentru i n numele dumneavoastr ! );
dac CV-ul este depus la o mare rm (i este posibil a conservat
n ateptarea unei oportuniti viitoare) sau la o agenie de recrutare,
este recomandabil s l datai. Dac, ns, el este rezultanta unui anun
publicat ntr-un cotidian sau ntr-o revist, datarea redactrii sale poate
deveni inoportun.

Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste
puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor ori s-au dovedit folositoare.
Aminteste-ti sa i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra
scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi
angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu.

In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV
perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat
poate sigur ca nu va chemat la un interviu. Daca ne gandim ca pentru un
singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CV-
ului va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat.

n continuare vom prezenta modul de a redacta coninutul unui CV
cronologic. Evident, opiunea alegerii tipului de CV v aparine, n funcie
de interese i/sau scopuri vizate. Oricum, regulile de baz i considerentele
anterior prezentate rmn valabile pentru oricare tip de variant i/sau de
model (n general, evitai copierea modelelor!).

Model de CURRICULUM VITAE cronologic:

Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.Buzau
Tel./Fax: 0238/123456.
50 ani; cstorit; stagiul militar: efectuat
Experien profesional:
SC HIDROCONSTRUCTIA SA Sucursala Siriu (1981-prezent) :
Muncitor necalicat subteran (ian. 1981 nov. 1981)
Am participat la investitia Acumulare Siriu
Am executat sub supravegherea unui muncitor calicat a operatiilor legate de
procesul de productie dispuse de seful de schimb
Mecanic (dec. 1981 dec. 1983)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere
curenta, conform prescriptiilor specice ecarui utilaj; am executat confectii
metalice de uz intern
Miner subteran(ian. 1984 dec. 1984)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am executat lucrari de copturire
a frontului de lucru, la montarea coloanei de aeraj partial, sprijinirea primara
conform monograei de armare in zona frontului de lucru, perforarea gaurilor
de mina in conformitate cu schema de amplasare a gaurilor dispusa, montarea
demontarea podului de lucru, montarea elementelor prefabricate de radier,
armarea si betonarea inelelor denitive, camasuielilor privizorii si la turnarea
monolitului pentru monolitizarea elementelor prefabricate din beton.
Mecanic(ian. 1985 sept.1988)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere
curenta, conform prescriptiilor specice ecarui utilaj; am executat confectii
metalice de uz intern.
Sudor (oct 1988 prezent):
Am participat la investitiile:
- Reabilitare retele de distributie apa Brasov (BERD 14.134.720,0 euro);
- Canalizare si statie de epurare in com. Bod, jud. Brasov (BERD
1.254.412 euro)
- Pachetizare retele utilitati Prejmer(13.948.676,17 euro)
- Canalizare si starie de epurare, com. Maracineni, jud.
Buzau(6.141.341,5euro)
- Reabilitare si extindere retea de alimentare cu apa, com.Merei(868.687
euro)
- Reabilitare si amenajare colector canalizare I Brasov(BERD
9.957.020.64
- Extinderea si dezvoltarea colectorului de ape uzate I Brasov;
- Instalatie produs zapada articiala Predeal;
- Pachetizare retele utilitati Prejmer;
- Reabilitare, extindere, modernizare retele apa Buzau;
- Canalizarea si epurarea apelor uzate in comuna Maracineni, jud Buzau.
Am executat lucrari de sudura cap la cap, bransamente, tip sa; sudura prin
electrofuziune in polietilena; lucrari de sudura pe conducte 110 mm; 160
mm; 180 mm; 400 mm; 600 mm
Formare profesional:
Calicari:
a ) IT ISCIR INSPECT BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE HD specic
proced. de sudare (WPS) 01/2007 WPAR 103012/2007 Domeniul SD;
b) IT ISCIR INSPECT BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE HD specic
proced. de sudare (WPS) 02/2007 WPAR 103013/2007 Domeniul SRM;
c) IT ISCIR INSPECT BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE HD specic
proced. de sudare (WPS) 03/2007 WPAR 103014/2007 Domeniul SRS.
Bacalaureat: Liceul Industrial nr 6 Buzau, judetul Buzau promotia 1983
Abiliti:
Limbi strine: Engleza - debutant
Cunotine operare PC: WORD,
Principale trsturi de caracter: dinamism; delitate; nalt capacitate de
efort; comunicativitate
Pasiuni extraprofesionale:
Fotbalul, rugby-ul, literatura i lmele SF, excursiile n grup
Referine :
Ion CONSTANTINESCU Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala
Siriu
Ion POPESCU Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu
CAPITOLUL 3 Scrisoarea de intentie
Un CV trimis catre un potential angajator trebuie intotdeauna insotit de o
scrisoare de intentie. Aceasta scrisoare este primul document care va citit,
si pe termen scurt poate chiar mai important decat CV-ul in sine. Asa ca,
scrisoarea de intentie nu este doar un lucru pe care il atasezi CV-ului. Din
contra, aceasta are importanta cel putin egala cu CV-ul si de cele mai multe
ori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoarea
de intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cum
functioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce un
CV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta si
disponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scrierea
scrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba.

De retinut:
- Scrisoarea de intentie trebuie adresata ecarei companii in parte (evita
sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici).
In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau
directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, aa-l! Un telefon la
rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat
respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti
interesat in mod deosebit de acel post;
Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV
Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis;
Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.
Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de
pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.
Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un
raspuns din partea companiei sau a organizatiei.
Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de
3 sau 4 paragrafe.
In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna
ca toate scrisorile trebuie sa e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu
aceasta structura:
Primul paragraf mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel
mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea
lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.
Al doilea paragraf ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul
companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre
ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare
respect.
Al treilea paragraf scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul
companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare
gen caut o poziie unde abilitile mele s e folosite i recunoscute la
adevarata valoare, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca
peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.
Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este
cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti gasit cu usurinta. La nal,
pastreaza tonul ocial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: Cu
sinceritate, sau Al/A dumneavoastra cu stima,.........
Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp
in scrierea ei si poti avea benecii enorme.

Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida,
spatiile punctate le completati d-voastra.
MODEL de scrisoare de intentie
D-lui/D-nei:.................................
Adresa:......................................
Data:...................................
Stimate(a) Domn/(Doamna),
Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul rmei ......... . Recent
am observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curand
liceul/scoala profesionala/facultatea de ....................... din cadrul ........................... .
Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul ca
am studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/
facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul alaturat, am
lucrat in calitate de ...................... la ...................... . O parte din responsabilitatile mele
era sa ................ . Mi-ar face placere sa am un interviu cu .......................... pentru
acest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (.........................).
Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez in
ziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate.

Al Dvs.
FII ATENT!
Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in
masa.
Pastreaza o copie a scrisorii.
Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat
scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa.
Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita
personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un
profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va cel de seriozitate
si profesionalism.
Tiparirea scrisorii trebuie sa e de calitate. Va avea aceeasi forma ca
si CV-ul (aceeasi hartie si graca!!). Dispozitia in pagina, marginile,
forma graca nala sunt foarte importante. Verica claritatea, tonul
abordat, acuratetea. Verica scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.
Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.

CAPITOLUL 4 Prezentarea la Interviul pentru Angajare

Interviul constituie, cu siguranta, etapa cea mai importanta pe care trebuie
sa o depasasca (promoveze), cu succes, orice candidat la ocuparea unui
post. Aceasta cu atat mai mult cu cat el nu mai poate , exclusiv, rezultanta
contactului scriptic cu aplicantul (urmare a analizarii si acceptarii CV-ului,
scrisorii de motivatie si scrisorilor de referinte), ci se bazeaza, prioritar, pe
atenta si extrem de exigenta interpretare a comportamentelor verbal si non-
verbal ale candidatului. In acest context, invatarea, pana in cele mai mici
detalii, a tuturor mecanismelor util a utilizate cu prilejul unui interviu,
este de o importanta vitala pentru orice candidat.
Conform unor autori, ... interviul este o intrevedere intre doi oameni:
reprezentantul companiei si candidatul... sau o discutie intre doua persoane,
in scopul de a ajunge la o intelegere. In literatura de specialitate din Romania,
interviul este sumar abordat si/sau tratat, apreciindu-se spre exemplu, ca
... isi propune doua scopuri: sa informeze pe candidat asupra intreprinderii,
postului vacant si cerintelor acestuia; sa dea posibilitatea candidatului sa
prezinte informatii cat mai ample privind trecutul sau profesional si aspiratiile
sale in perspectiva.
Dincolo de denitii si orice fel de interpretari, un lucru esential nu poate
trece neobservat: informatiile fragmentare, fragmentate si/sau chiar lipsa de
informatii in ceea ce priveste pregatirea si sustinerea unui interviu profesional
constituie cauza primordiala a esecului inregistrat la angajare. Nu de putine ori,
experienta a dovedit ca foarte multe persoane (si culmea, mai ales tineri!...) nici
nu indraznesc sa creada ca pot exista atat de multe detalii referitoare la regulile
necesar a respectate in comunicarea verbala si non-verbala interpersonala si,
in caz particular, cu prilejul unui interviu.
Asadar, in cele ce urmeaza, prezentam numai cateva din cele mai importante
aspecte necesar a solutionate in contextul pregatirii si sustinerii unui interviu
pentru angajare. Evident, scopul il constituie atat expunerea, cat si (mai ales)
exemplicarea unor principii recomandabil ( a se citi ...OBLIGATORIU!...)
a respectate in pregatirea si prezentarea la un interviu, astfel incat greselile
datorate necunoasterii ritualului interviului sa poata , la maximum, evitate.
Pentru ca, in ultima instanta, mentalitatea pe care trebuie sa o cream, sa
o avem si sa o dezvoltam in ecare din noi nu poate decat cea specica
invingatorului!... Cu toate riscurile implicate!...
Scopurile principale urmarite cu prilejul interviului de recrutor(i), in cazul
ecarui candidat, constau in:
vericarea posibilitatilor, disponibilitatilor si performantelor individuale;
comensurarea si/sau testarea prolului moral, motivatiei si atitudinilor
(inclusiv in situatii-limita);
testarea capacitatii si a modalitatilor specice de a furniza si de a recepta
informatii in si din mediul ambiental;
oferirea posibilitatii de a demosntra capacitatea de a lucra (si, indeosebi,
de a comunica ecient) cu sei si cu subordonatii;
testarea disponibilitatilor si a aptitudinilor de a introduce noul in
activitatea curenta si de perspectiva;
testarea capacitatii si a modalitatilor de a solutiona eventualele
distorsiuni si/sau conicte intervenite in activitatile cotidiene;
testarea suportabilitatii esecului si a victoriei, mai ales prin prisma
interpretarii comportamentelor exteriorizate; etc.

Cum sa m cei mai buni la interviu

O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata
sa infruntam orice obstacol, pentru ca a sosit... ziua cea mare, respectiv
ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu...
Zambetul, tonusul vioi, pofta permanenta de viata, optimismul, privirea
limpede si deschisa, postura dreapta (chiar semeata, dar nu cu ... nasul
pe sus!...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte aerul proaspat si sanatos,
datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de
increzut atat de familiar si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte
de baza ale prezentei noastre scenice atunci cand va trebui sa atacam
momentele interviului ... in acelasi context, va imperativ necesar sa stim sa:
m curtenitori (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia
interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca
situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;
apelam si utilizam, ecient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile,
ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10
elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea;
inexiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea;
pauzele);
vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati,
confuzii, si/sau interpretari;
spunem, intotdeauna, adevarul si sa m cat se poate de sinceri, fara
teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;
ne controlam stresul, emotiile etc.;
comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura
corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul
si semnicatia deplasarii privirii etc.);
acceptam ca decizia nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si
nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate
numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului
si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in
putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai neortodoxe,
necatolice, dubioase etc. metode pentru a reinuenta decidentii si/
sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;

Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale
interviului, durata ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum
30 40 de minute.
In fata noastra se vor putea aa, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea
ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:
rolul amabilului;
rolul agresivului;
rolul indiferentului;
De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia
de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina
eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei
candidate mai oachese si/sau a unui candidat mai chipes!... in acest context,
este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai delicate sa e formulate in
binom femeie-femeie si barbat-barbat, mai ales in situatii-limita impuse
candidatilor si/sau in momente-cheie ale interviului.
Amabilul din comisia de intervievatori va , intotdeauna, surazator, binevoitor
si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici
un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism
adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor , de regula, exemplicate
prin exprimari de genul: Aveti perfecta dreptate!...; Asa este, sunt total
de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...; Constat, cu maxima
satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este
chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!.... Acesta ne va
intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de
acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici
cea mai mica si/sau semnicativa umbra de dezacord pe chipul sau in si prin
vorbele si atitudinile sale. In fata acestui personaj va trebui sa dam dovada,
constant, de maximum de stapanire de sine, dovedind, mai presus de orice,
ca stim lectia si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul
nostru triumfal vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse.
La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa,
la excesele de amabilitate!... ).
Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si
nesuferit rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele
mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai ofensive atitudini
comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: Ce
credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati? (raspunsul recomandabil a
utilizat are forma: Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea
in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta
intrebare! Ramane ca diferentierile sa e facute de dumneavoastra, urmare a
testarii ecaruia dintre noi!...); Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a
ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent
(sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un
an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred,
mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul
rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ... (intr-o
astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament:
calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu
uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept
urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: Cred ca am
gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati
faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul
dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult,
casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private,
asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra
rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de
dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial
discutiei profesionale ... - ); Cam ce salariu ati astepta de la noi?!... (la o
asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza
o anumita suma, e in valuta, e cam rar in lei!... Un raspuns de genul:
400$/luna sau 1600 lei/luna! dublat de motivatia ... Da, cred ca mi-
ar sucient pentru a duce un trai decent! ... nu poate decat sa genereze
... avalansa de intrebari care urmeaza: De ce atat si nu mai mult sau mai
putin?!; Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...; etc. Prin
asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care
il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor rmei
solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb,
daca vom formula un raspuns in forma: Pentru inceput, sunt convins ca veti
de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei
de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii
sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o
investitie pentru rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba
a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea
obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii
salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului
salarial in investitie se va produs de mult!..., sansele noastre de reusita vor
indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie tratat
cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre
respectandu-ne, del, personalitatea si ind formulate in functie de elementele
certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului
pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va
de natura sa modice, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului
nostru... Evident, totul va , nalmente, in avantajul noastru!...
Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest personaj va avea,
permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi
o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va studia unghiile, va privi spre (sau
pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile
aate in fata si, mai ales, nu... va deloc atent la ceea ce spunem!... Rolul
Indiferentului va impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea,
in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in nalul interviului, nu va trebui
sa m deloc mirati daca Indiferentul va persoana care... ne va pune cele mai
multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima delitate, exprimari pe care le-am
formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut
spontane, vor , in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al
celor urmate de tacere: ... Ce spuneati despre...?!... ; ... Sa intelegem
ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ... ; etc. Fata
de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si,
mai ales, de ... nervi de otel si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor
trebui strict orientate catre substanta elementelor solicitate de intervievator,
neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei.
Toate aceste roluri sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de
catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente:
in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili
(pentru ca, nu-i asa, ecare are un scop de urmarit si vrea sa se puna bine cu
seful!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri
au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni
si/sau se il face sa explodeze de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am
repurtat un succes, va trebui sa m foarte atenti, pentru ca primele reactii,
interiorizare si/sau exteriorizare vor de tipul: Ia uite-l pe Popescu, iar
pleaca in strainatate! ...; Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga
si-acu, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu...! Ba chiar,
daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...;
Iar Popescu, domle?!!... Las sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!...
si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa
romana! etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general,
indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice
(si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de personaje,
comisia doreste sa verice daca si cum stim sa reactionam pentru ecare tip de
rol intalni, aplicandu-i, ecaruia, cel mai oportun si ecace tratament;
in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, orientarea noastra
va trebui sa e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii
comisiei, vor disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental,
spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, ecient, din situatii-limita si,
mai ales, modul general de a ne replia si contraataca decisiv...;
indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si
inoportune), pierderea in amanunte nesemnicative, talentul de a ne
complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la
indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in
afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne simta si sa ne
vada in actiune, pe teren, fara nici un sprijin din afara, astfel incat sa ne
poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce
mai concurential!...
O data interviul terminat, nu va deloc nici oportun si nici politicos sa ii
intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva (...A fost bine?!!... Cum
m-am prezentat?!... ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul
( Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai
am si alte oferte!!!...???...). Va , in schimb, politicos si util sa propunem o
intrebare alternativa (spre exemplu: Mi-ati permite, fara nici cea mai mica
intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual
vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza
sa le solutionam, in continuare?...). De asemenea, este util sa multumim
intervievatorilor pentru timpul acordat.
In concluzie, este absolut recomandabil sa m si sa ramanem noi insine,
bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de
situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra
viitoar activitate va desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor:
CLIENTUL.

Constructor Structuri Monolitice. Manual de Calificare / Recalificare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constructor Structuri Monolitice. Manual de Calificare / Recalificare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologia meseriei - 1

. Daca temperatura aerului continua sa scada sub valoarea de -10

Hotrrea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004 pentru stabilirea

Care este esena afacerii tale ? Ce anume va genera bani i prot ?

Cum vrei s arate produsele/serviciile tale ?

Ai deja un model sau un prototip ?

Cine vor clienii ti ?

Exist o ofert comparabil pe pia ?

Unde vrei s ajungi ntr-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective

Ai schiat o structur organizatoric ?

alte bunuri de capital

scopul utilizrii noilor

Cheltuieli pentru probe

Care este esena afacerii ? Ce anume va genera bani i prot ?

Cine vor clienii ti ?

Unde vrei s ajungi ntr-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective

Cum a aprut ideea Dvs. de afacere ?

Care au fost principalele etape de dezvoltare pn n prezent ?

Ce activiti genereaz astzi protul rmei i sursele de dezvoltare ?

S-ar putea să vă placă și