Sunteți pe pagina 1din 504

Tehnologia meseriei

CUPRINS

1

Utilizarea corect a vocabularului tehnic de baza

1

2.

Sisteme rutiere multistrat; Rolul straturilor

6

3.

Tipuri de structuri monolite

10

4

Excavatii pentru fundatii la constructii

11

5.

Cofrare - decofrare

15

6.

Fasonarea-montarea armaturilor

26

7.

Montare piese inglobate in beton

93

8.

Executia lucrarilor de betonare

94

Desen tehnic

A. Reprezentarea elementelor unei construc ii în desenul tehnic

151

B. Explicarea detaliilor din desenele de execu ie

168

C. Reprezentarea elementelor de construc ii din lemn

173

D. Reprezentarea elementelor asamblate

176

E. Reprezentarea îmbin rii pieselor din lemn

178

F. Reprezentarea elementelor de construc ii din lemn

179

G. Reprezentarea elementelor de construc ii din beton armat

182

H. Desenarea planurilor

185

I. Desenarea sec iunilor

191

J. Desenarea fa adelor

193

K. Planuri de cofraj

195

Matematica aplicat

1. Opera ii cu numere întregi i ra ionale

199

2. Raport, procent

209

3. Unit i de m sur

211

4. Geometrie plan

215

5. Geometrie în spa iu

232

Organizarea i legisla ia muncii

1. Cunoa terea locului i rolului construc iilor în cadrul economiei de pia

245

2. Cunoa terea modului de organizare i func ionare a unei societ i de construc ii – ROF Societate

249

3. Cunoa terea elementelor componente i a factorilor care in uen eaz procesul de produc ie

260

4. Cunoa terea structurii organizatorice a unui antier

276

5. Cunoa terea no iunilor privind normele de munc aplicate în unit ile de construc ii

278

S n tatea i securitatea muncii

1. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de constructor

structuri-monolite:

289

2. Instructiuni privind activitatea de protectia muncii in santierele de constructii-montaj

290

3. Cunoasterea modului de functionare a utilajelor si instalatiilor. Masini si utilaje pentru lucrari de constructii montaj utilizate in activitatea de constructor structuri-monolite

405

Liber intreprinz tor

1. Care sunt formalit ile necesare în in rii unei rme

437

2. Planul de afaceri

444

3. Bilan ul, Contul de pro t i de pierderi i Fluxul de numerar

466

Ini iere în c utarea unui loc de munc

1. Economia de Pia

477

2. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE

481

3. Scrisoarea de inten ie

497

4. Prezentarea la Interviul pentru Angajare

499

2 - Tehnologia meseriei

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE ÎN MESERIA DE “CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA TEHNOLOGIA MESERIEI

Tehnologia meseriei - 3

Cap. I. INTRODUCERE GENERALA IN MESERIA DE CONSTRUCTOR STRUCTURI MONOLITE UTILIZAREA VOCABULARULUI TEHNIC DE BAZA

Particularitatile activitatii de constructor structure monolite

Constructiile reprezinta una din activitatile de baza ale omului. Dezvoltarea constructiilor este strâns legata de satisfacerea necesitatilor fundamentale ale omului, si este strins legata de dezvoltarea stiintei, tehnicii si civilizatiei. Acestea au pus la dispozitia omului noi materiale, cu caracteristici superioare, noi tehnologii de uzinare, noi utilaje, noi tehnologii de montaj care au permis sa se ajunga la mecanizarea lucrarilor de constructii si chiar la automatizarea anumitor operatii. Cunoasterea calitatii materialelor de constructii si a modului de veri care a acestora este o cerinta de baza pentru un bun constructor.

Rolul constructorului structurist in executarea lucrarilor de constructii montaj

Constructorul-structurist este muncitorul din constructii-montaj a carui activitate se compune din: trasarea elementelor de constructii, dirijarea executiei excavatiilor in vederea atingerii cotei de fundare, cofrarea si decofrarea elementelor de constructie pe faze tehnologice de lucru, fasonarea si montarea armaturilor din otel-beton, betonarea elementelor de constructii pe faze tehnologice, montarea pieselor inglobate, montarea elementelor prefabricate, monolitizarea elementelor prefabricate, etc. In principal, constructorul-structurist are de efectuat urmatoarele activitati:

- citeste si interpreteaza planurile de executie si cele de detaliu pentru executia lucrarilor in conformitate cu proiectul de executie;

- efectueaza calcule matematice simple de apreciere a necesarului de materiale pentru executia lucrarilor;

- masoara si traseaza amplasamentul lucrarilor unde trebuiesc executate (colaboreaza cu celelalte echipe de specialist: dulgheri, erari, betonisti, etc.);

- organizeaza si curata propriul loc de munca in vederea desfasurarii activitatilor proprii;

- veri ca calitatea lucrarilor efectuate in conformitate cu proiectele de executie, remediaza defectiunile aparute astfel incat lucrarile executate sa corespunda cu proiectul de executie si cu normativele in vigoare. De nirea si clasi carea constructiilor Criteriile de clasi care se refera la gruparea constructiilor pe categorii de constructii.

Constructiile se pot clasi ca:

 

a)

Din punct de vedere al destinatiilor:

-

locuinte de diferite tipuri si destinatii

-

cladiri social-culturale

-

cladiri administrative si comerciale

-

constructii industriale

-

constructii agrozootehnice

-

lucrari pentru industria transportului

-

lucrari de arta: lucrari de mari proportii care se refera la completarea

cailor de comunicatii, pentru traversarea râurilor, zonelor denivelate, consolidarea fundatiilor cailor de comunicatii si a zonelor aferente,

(poduri, podete, viaducte-poduri, tuneluri, ziduri de sprijin, pereuri etc.

-

lucrari hidrotehnice si hidroameliorative

-

lucrari pentru alimentari cu apa-canalizari

-

constructii speciale: forti catii, lucrari militare, stalpi de energie electrica, platforme marine, lucrari subterane, cosuri de fum, fundatii de masini, etc.

 

b)

Din punct de vedere al materialelor si al modului de executie si

alcatuire:

- constructii cu structura de beton armat

- constructii cu pereti portanti

- constructii cu structura de lemn

- constructii metalice

- constructii mixte – acele constructii care au elemente de rezistenta si de inchidere realizate din materiale diferite

Elemente componente ale constructiilor civile si industriale:

fundatii, pereti, stalpi, grinzi, plansee, acoperisuri, scari, cosuri, canale de fum si ventilatie, bolti, arce, etc.

Constructiile se pot desfasura pe orizontala (constructii parter) sau pe verticala (constructii pe mai multe etaje). Constructiile trebuie sa asigure preluarea sarcinilor din greutatea proprie, sarcinilor functionale sau utile, sarcinilor din actiuni climatice, actiunea apei, sarcini extraordinare (uragane, cutremure, etc.).

Partile constructiilor:

a) Fundatii si subsoluri: asigura transmiterea sarcinilor constructiei la teren, stabilitatea la rasturnare a constructiilor, protectia contra in ltratiei apelor subterane si de suprafata, etc. Fundatiile pot monolite sau prefabricate. Se executa din beton, beton armat, piloti etc.; b) Scheletul de rezistenta si elementele de inchidere (pereti exteriori si interiori);

2 - Tehnologia meseriei

c)

Planseele cladirilor;

d) Acoperisul constructiilor;

e) Scarile si mijloacele de transport;

Lucrari de completare, protectie si nisaj

Aceste

constructiei prin realizarea

pardoselilor, tamplariei, izolarii termice si hidrofuge si pentru imbunatatirea

aspectului estetic si de confort:

lucrari

asigura

functionalitatea

- pardoselile;

- tamplaria;

- tencuieli si placaje;

- zugraveli si vopsitorii;

- invelitoarea;

- izolatii termice, fonice si hidrofuge

Elemente de constructii Termenul de element de constructie se refera la o parte a constructiei

sau la o parte componenta a partilor de constructii. Tipurile principale de elemente de constructii sunt:

- elemente de fundatii: - pentru constructii de zidarie;

- pentru structuri de beton armat;

- elemente pentru pereti;

- elemente pentru planseu;

- elemente de acoperis;

- elemente prefabricate (stalpi, grinzi, plansee, scari, canale de fum si ventilatie).

Instalatii pentru cladiri:

- alimentari cu apa

- canalizare

-

electricitate

- incalzire

-

ventilatie

- antipoluante

-

crematoriu

- etc.

Vocabular

TERMINOLOGIE CURENT FOLOSIT ÎN CONSTRUC II NOTA II, SIMBOLURI, UNIT I DE M SUR

In construc ii ca i în alte ramuri ale tehnicii s-au standardizat no iunile i nota iile folosite pentru ca to i inginerii, tehnicienii maistri i muncitorii s foloseasc acela i limbaj. No iuni de arii i volume Aceste no iuni sunt de nite în STAS 4908/72. Aria construc iilor A c este suprafa a sec iunii transversale a cl dirii delimitat de conturul exterior, m surat deasupra soclului.

Aria catului (nivelului) A c se m soar la nivelul ferestrelor sau la 1 m de la pardosea cuprinzând balcoanele, logiile, porticele de circula ie, coridoarele exterioare, sc rile de acces între caturi etc. Aria de locuit A loc este suma suprafe elor sec iunilor orizontale ale tuturor înc perilor care servesc pentru locuit sau care sunt prev zute pentru aceast destina ie (ea nu se confund cu aria locativ ), m surat între fe ele interioare ale zidurilor. Aria desf urat A d este suma ariilor tuturor caturilor. Volumul catului V c este volumul ob inut prin produsul dintre aria catului A c din care se scad balcoanele i ariile deschise m surate între fe ele superioare ale pardoselii i fa a interioar a tavanului.

Nr.

M

rimea

Uitatea i

Simbolul multiplilor

Unit i tolerate

Observa ii

crt.

 

simbolul

i submultiplilor zecimale

 

care pot folosite

     

km

(kilometru)

   

dm

(decimetru)

1

Lungime l

Metru (m)

cm(centimetru)

 

mm(milimetru)

µ

(micron)

     

km

2

   

2

Arie A

Metru p trat

dm

2

Hectar [ha] =10 4 m 2

 

sau S

[m

2 ]

cm

2

Ar [a] = 10 2 m 2

     

mm

2

     

dm

3

Hectolitru [Hl]

 

3

Volum V

Metru cub

3

Litru [1]

[m

3 ]

cm

3

Centilitru [cl]

     

mm

Mililitru [mml]

     

Unghi drept

     

4

Unghi plan

Radian [rad]

grad sexagezimal

(

o )

grad centezimal

(

c )

   

Metru pe

     

5

Vitez v

secund

km/s

 

[m/s]

 
     

Mg

(megagram)

 

M este factor de

6

Masa m

Kilogram

[kg]

(gram)

g

mg

(mlligram)

 

Ton [t] = 10 3 kg.

multiplicare egal

cu 1 000 000

 

Densitate

Kilogram pe

Mg/m 3

 

Ton pe metru cub [t/m 3 ] Kilogram pe litru [kg/l] Gram pe mililitru [g/ml]

 

7

(mas volumic )

metru cub [kg/m 3 ]

kg/dm 3

g/cm 3

     

MN (meganewton)

     

8

For F

Newton [N]

KN

(kilonewton daN

Ton tort [tf]

9 806,50N

(deca-newton)

 
   

Newton

daN/mm 2

     

9

Presiune p

pe metru

daN/cm 2

kgf/cm 2 kgf/m 2

9,80N/cm 2

p trat) [N/ m 2 ]

N/cm 2

9,80N/m 2

   

KN/m 2

 

4 - Tehnologia meseriei

Unit i de m sura uzuale folosite în construc ii conform standardelor

Unit i de masur

Ordinul de m rime exprimat prin pre xe:

M

(mega) = 10 6

Da (deca) = 10 1

m (mili) = 10 -3

K

(kilo)

= 10 3

d

(deci) = 10 -1

µ (micro) = 10 -6

h

(hecto) = 10 2

c

(centi) = 10 -2

n (nano) = 10 -9

Semne matematice:

+

plus (se adun cu)

> mai mare decat

minus (mai pu in cu) x inmul it cu : Împ r it cu

-

in nit valoare absolut suma de

=

egal cu

II paralel

diferit de

perpendicular pe

a

identic egal cu

~ asemenea cu

<

mai mic decât

AB segment de dreapta AB

mai mic sau egal cu

AB arc de cerc

Litere grece ti utilizate:

A

alfa

E epsilon

I i Iota

N niu

B

beta

Z zeta

K k capa

pi

gamma

H eta

lambda

P ro

delta

teta

M µ miu Ø

sigma

Notiuni de tolerante

In planurile de executie se prevad cote precise pentru ecare element de

constructie si pentru constructia in ansamblu. Deoarece nu se poate executa o constructie fara sa apara si abateri de la dimensiuni, aceste abateri se limiteaza la valori inscrise in norme si se numesc toleranta. Tolerantele se inscriu pe desenele de executie prin simboluri conform STAS-urilor in vigoare sau prin valori numerice de la dimensiunile nominale sau de la valorile cotate. In constructii sunt multe elemente spatiale si plane executate pe santier. Executarea lor trebuie sa se incadreze in anumite limite, conform STAS 7009-70. Cele mai importante tipuri folosite in constructii sunt:

Toleran ele dimensionale pe planuri i înscrierea conform indica iilor. La execu ie se veri c dimensiunea efectiv executat g sit prin m surare care

trebuie s e între limitele admisibile trecute în proiect. Toleran ele de ajustaj care sunt cele admise la asamblarea a dou elemente destinate a îmbinate (asamblate) unul în altul. In aceast categorie intr acoperirile cu beton ale arm turii, pozi ionarea lor în cofraj, îmbinarea prefabricatelor, îmbin rile elementelor metalice etc.

Toleran ele de forma : toleran a de exactitate a unui pro l, exactitatea unei suprafa e (grosimea i geometria), rectilinitatea, planeitatea (distan a dintre dou planuri paralele în care este cuprins suprafa a considerat ), paralelism, înclinare, perpendicularitatea etc. Toleran ele de pozi ie: pozi ia unui punct, linie, coaxialitate, simetrie, alinieri, pozi ia a dou suprafe e (pozi ia marginilor cofrajului, rândurilor de arm turi etc). Toleran ele de asamblare care cuprind distan ele dintre elemente (rosturi), axele de pozi ii etc.

Terminologie folosit la încerc rile materialelor de construc ii

Materialele de construc ii (metal, beton, lemn etc.) încercate pe epruvete trebuie s aib anumite caracteristici de rezisten conform STAS-urilor in vigoare i anume:

Rezisten a efort unitar la întindere (R t = kgf/mm 2 ) care reprezint for a exprimat în kilogram for la care rezist o sec iune de un centimetru p trat din materialul respectiv supus la întindere. Rezisten a — efort unitar — la compresiune (R c = kgf/mm 2 ) care reprezint

for a exprimat în kilogram for la care rezist o sec iune de un centimetru p trat din materialul respectiv (obi nuit betonul) supus la compresiune (se poate exprima i în N/mm 2 ). Modulul de elasticitate (E = kgf/mm 2 ) care arat cum variaz rezisten ele de întindere i compresiune (eforturi unitare) în raport cu alungirea corespunz toare a materialului.

este alungirea unit ilor de lungime din epruvet ,

exprimat în procente supuse la întindere sau compresiune. Rezisten a la rupere (R m = kgf/mm 2 ) este efortul unitar ultim i se determin atât pentru întindere, cât i pentru compresiune prin raportul dintre for a maxim suportat de epruvet i aria sec iunii R m ^F^-.A. Limita de curgere (R e = kgf/cm 2 ) este efortul unitar de întindere sau compresiune la care curge materialul (când pentru prima oar în timpul încerc rii materialul continu sa se deformeze f r s creasc for a). Se mai noteaz i cu R^ când materialul nu are limite de curgere vizibil la aparatele de încercat i în consecin se m soar o anumit deforma ie permanent

(0,2%).

Diagrama încerc rii la întindere (denumit i trac iune) este reprezentarea gra c a cre terii rezisten ei la încercare (înc rcare) în raport cu alungirea. Varia ia se reprezinta printr-o curb (o linie dreapt în zona elastic ).

Alungirea (A =

%)

Cap. 2. TRASAREA ELEMENTELOR SPECIFICE CONSTRUCTIILOR

Executarea constructiilor se executa conform documentatiilor tehnice.

6 - Tehnologia meseriei

Acestea se compune din:

Partea scrisa:

Proiectele pentru lucrarile de constructie se executa (se transpun) de catre proiectant pe hartie (partea scrisa):

- partea economica a lucrarilor – antemasuratori; devize economice pe categorii de lucrari; extrase de manopera, necesar de materiale si utilaje, etc.

- caiete de sarcini - detalierea in scris a normelor tehnice de respectat;

- proceduri tehnice de executie (intocmite de executant) - detalierea conditiilor tehnice, succesiunea etapelor, detalierea responsabilitatilor si nominalizarea actelor/documentelor ce se intocmesc pentru executarea unor lucrari anume identi cate din categorii de lucrari (terasamente, cofrare-decofrare, fasonare-montare armaturi, receptie lucrari in anumite faze de executie, etc.)

- instructiuni de lucru - detalierea in scris a unor activitati generale speci ce (testarea/autorizarea interna a personalului tehnic si de executie, analiza si tratarea reclamatiilor, condica de programare a receptiilor calitative a lucrarilor, etc.);

Partea desenata:

- Planuri de situatie; Plansele desenate se numesc “plan”-uri si se executa pe coli de hartie speciala care sunt apoi multiplicate in mai multe exemplare,

sunt impartite la cei interesati (bene ciar, banca de investitie, diriginte de santier, constructor: birou tehnic, santier, lot, echipa de lucru).

- Formatele planurilor si a copiilor acestora (care ajung si pe santier) se

executa pe hartie speciala, care are dimensiuni bine de nite, conform STAS 1-76, in care se indica pentru un anumit format simbolul (A1, A2, A3, A4, A5) dimensiunile in milimetri; suprafata in m 2 , dimensiunile chenarului, distanta intre chenar si margini, precum si latimea fasiei de indosariere.

- Dimensiunea formatului de baza aeste urmatoarea: A4 210 mm X 297

mm. Celelalte formate au ca dimensiuni multipli sau submultipli formatului de baza.

- In functie de continut, planurile se clasi ca astfel:

1. Plan de situatie -reprezinta proiectia pe teren (vazut de sus) a conturului exterior a constructiei, caile de acces, orientarea cladirilor fata de punctele cardinale, limitele terenului pe care se executa, vecinatatile, etc. Acest plan este o harta care arata pozitia constructiilor care se executa. 2. Plan de ansamblu -cuprind o parte mai restrinsa a obiectelor de constructie care uremaza a se executa si contin elementele pentru trasarea limitelor constructiei;

Planurile unei cladiri gurate pe un plan de situatie sunt alcatuite din:

1. Planul constructiei la diferite niveluri -se refera la planul parterului

si planurile etajelor pentru a se reprezenta sectiunea constructiei cu un plan orizontal, cotindu-se toate elementele (grosimea peretilor, dimensiunea camerelor,golurile ferestrelor si usilor);

2. Sectiunile constructiilor -prin planuri verticale in lung sau transversal

constructiei contin toate cotele elementelor (grosimea peretilor, inaltimea

camerelor, grosimea planseelor, dimensiunile golurilor prevazute in sectiunea respectiva etc.);

3. Planurile fundatiei - reprezinta contururile fundatiei asa cum rezulta

dintr-o sectiune prin fundatie;

4. Planurile de cofraj - se executa pentru elementele de beton armat

turnate pe santier;

5. Planurile de armare - reprezinta planurile dupa care se executa montarea armaturii in lucrare;

6. Detaliile de armare - reprezinta detalii cum se fasoneaza si se monteaza

armatura in lucrare;

7. Planurile instalatiei de apa, canal, electrice si incalzire, ventilatie etc.

se intocmesc de regula dupa reguli de desen speci ce, ele contin traseul conductelor si pozitia corpurilor de incalzit si iluminat, intrerupatoarelor etc.; Alte planuri contin si vederea in spatiu a constructiei, perspective constructiei, pentru a se avea o imagine reala a constructiei. Planul de situatie - desenul la scara a unei zone de teren, care cuprinde toate detaliile planimetrice si altimetrice ale terenului, reprezentat prin semne conventionale. Planul general de trasare- este documentul tehnic ce contine elementele topogra ce necesare aplicarii pe teren a proiectului lucrarii. Pro lul topogra c- reprezentare gra ca rezultata din intersectia suprafetei solului cu un plan vertical in scara inaltimilor este mai mare decat cea a

lungimilor. Se deosebesc pro l longitudinal si pro l transversal. Trasare-operatiunea de materializare in teren a elementelor geometrice ale proiectului de executie, prin metode topogra ce. Borna- punct x de beton, care materializeaza un punct de triangulatie care are coordonate planimetrice. Reper de nivelment- punct x de otel-beton, care materializeaza altitudinea punctului. Picheti - tarusi de lemn ( er) cu ajutorul carora se materializeaza elementele de trasare.

- Sectiuni caracteristice, detalii de executie sunt materializate de proiectant in planse desenate si redau amanuntit anumite caracteristici ale unei parti dintr-un anumit element de constructie.

8 - Tehnologia meseriei

Pe baza planului general de trasare si al proiectului de executie se face trasarea obiectivului. Din bornele care materializeaza punctele principale (axele lucrarii) se traseaza axele principale ale obiectivului. Aceste axe se materializeaza

pe teren prin pichetare. Se traseaza cote, conform proiectului, din reperii de nivelment si se marcheaza pe teren. Aceste elemente de trasare, axe

si cote, se predau sefului punctului de lucru, pe baza de proces-verbal de

trasare a lucrarilor. Seful punctului de lucru, impreuna cu echipele pe care le coordoneaza, vor folosi aceste elemente pe toata perioada de executie

a lucrarii. De aceea, aceste elemente sunt protejate cu mici imprejmuiri,

pentru a nu distruse, miscate, pana la receptia lucrarilor si predarea lor

la bene ciar. Pe parcursul executiei lucrarilor, aceste elemente de trasare se

folosesc la veri carea pozitiei cofrajelor, a armaturilor, a cotei de fundare,

a pozitiei prefabricatelor, a pozitiei ecarui element de constructie in parte.

Veri carea pozitiei elementelor de baza se face de catre topometrul santierului cu teodolitul si nivela, din bornele si reperii de baza. Trasarea constructiilor si a elementelor acestora se face plecand de la bornele de coordonate. Acestea sunt preluate de la topometrul proiectantului de topometrul de santier impreuna cu seful punctului de lucru. Bornele de

coordonate sunt materializate in teren, protejate cu o imprejmuire din lemn,

semnalizata in asa fel incat sa e vizibile. Bornele de coordonate sunt pastrate

in teren pana la terminarea constructiei.

Trasarea funda iilor. Opera iile de trasare au ca scop xarea pe teren a axelor funda iilor, a conturului în plan i a adâncimii gropilor în raport cu un plan de reper — cota zero a construc iei.

Trasarea funda iilor se face astfel:

La aproximativ 1,50 m de col urile cl dirii se bat în p mânt ru i de circa 1,50 m lungime, pe care se bat scânduri la 0,80—1,00 m în l ime fa de teren — care formeaz caprele de trasare. Axele funda iilor sunt marcate de re de sârm prinse de cuie b tute în scândurile caprelor de trasare. Contururile gropilor de funda ie se marcheaz prin dulapi sau scânduri

xa i de ru i, a c ror pozi ie se stabile te pornind de la axele xate de rele de sârm . Gropile de funda ie se sap pân la o cot cu pu in peste nivelul de nitiv

al lor, ultimul strat ind s pat imediat înainte de turnarea betonului, pentru ca

p mântul de funda ie s nu e degradat de eventuale ape provenite din ploi sau din in ltra ii. Grosimea ultimului strat s pat înainte de turnarea betonului trebuie s e de: 10—15 cm pentru nisip n 15—25 cm pentru p mânturi argiloase 25—50 cm pentru loessuri Fac excep ie de la aceast regul terenurile care nu pot degradate de ap , cum sunt terenurile stâncoase, pietri urile, la care s p tura se poate executa, de la început, pân la cota din proiect. Deosebit de important este aceast m sur în cazul terenurilor

macroporice sensibile la înmuiere. Dac , în mod accidental a intervenit o

ploaie dup s parea ultimului strat i înainte de turnarea betonului, atunci este necesar ca în fundul gropii s se întind un strat de pietri , piatr spart sau nisip gr un os de circa 10 cm grosime, care se bate cu maiul pân când intr complet în p mânt.

Cap. 3. TIPURI DE STRUCTURI MONOLITE

De nire: Procedeul cel mai obisnuit si mai vechi de executie a constructiilor din beton si beton armat este prin turnarea monolita a betonului. Betonul monolit se toarna in tipare, care pot gropile de fundatii sau cofraje. Prin turnarea monolita a betonului se obtine o continuitate perfecta a elementului de constructie – stalpi, grinzi, placi, care prezinta doua mari avantaje importante: se pot reduce dimensiunile elementelor de constructie realizindu-se economii la beton si armatura si se obtin constructii care se comporta mai favorabil la miscari seismice. Betoanele turnate monolit prezinta insa si o serie de dezavantaje:

necesita un volum mare de manopera pe santier pentru fasonarea si montarea armaturilor, pentru executarea cofrajelor, pentru decofrare, pentru turnarea betonului in conditii mai di cile decat in ateliere de prefabricate, limitarea conditiilor de executie pe timp friguros, etc. Datorita avantajelor proprii ale constructiilor de beton armat monolit si di cultatilor de folosire a prefabricatelor in unele cazuri, de exemplu la constructiile multietajate din zone seismice, la constructiile speciale din beton masiv (constructii hidrotehnice, constructii hidroenergetice, amenajari uviale,amenajari navale, etc.).

Tipuri de lucrari executate monolit:

- constructi la care s-au folosit cofraje glisante: locuinte, rezervoare apa aeriene, cosuri de fum, etc.;

- rezervoare apa din beton armat, monolit: subteran, suprateran;

- constructii hidrotehnice, hidroenergetice: baraje de greutate, baraje in arc, baraje cu contraforti, castele de echilibru, ziduri de sprijin, infrastructura la hidrocentrala, amenajari portuare, ecluze, etc.; Constructiile monolite sunt realizate pe elemente, din ploturi independente. Etansarea rosturilor intre ploturi se realizeaza cu tole de etansare. Tolele de etansare pot din: table de cupru, table zincata, benzi din PVC tip “M” sau “O”, etc. Constructiile realizate sub forma de structuri monolite sunt in general unicate. Unicitatea lor consta in forma, dimensiuni, scop-destinatie, etc. Principiile de realizare a lor sunt in general diferite, dar au o serie de elemente commune in ce priveste realizarea lor: excavatii, fundatii, cofrarea si decofrarea elementelor betonate, fasonarea si montarea armaturilor, montarea pieselor inglobate, betonarea elementelor de constructie, protejarea betoanelor proaspat turnate, tratarea rosturilor, etc.

10 - Tehnologia meseriei

Cap. 4. EXCAVATII PENTRU FUNDATII LA CONSTRUCTII

Terenul de fundare reprezinta ansamblul de strate din scoarta pamantului pe adancimea careia se resimte in uenta incarcarilor date de constructii. Terenul de fundare este alcatuit din roci care au o comportare foarte diferita fata de solicitarile pe care constructia le transmite. Dupa modul de formare, rocile se impart in trei categorii:

- roci magmatice;

- roci sedimentare;

- roci metamor ce. Functie de natura rocilor, se poate aprecia comportarea lor la actiunea incarcarilor date de constructii. Dupa modul de comportare ca terenuri de fundare, rocile se impart in doua mari grupe:

- roci stancoase, adica roci cimentate, cu rezistenta mare si care sunt practic incompresibile pentru incarcaturile transmise de constructii;

- roci pamantoase, adica sunt acelea care sunt alcatuite din aglomerari necimentate de particule solide, rezultate din actiunea de dezagregare a rocilor stancoase de catre diferiti agenti (apa, variatii de temperatura, vant, etc.). Rocile stancoase nu pun in general probleme, cand sunt folosite ca terenuri de fundare. Rocile pamantoase, datorita alcatuirii lor, au proprietati foarte variate, ceea ce face ca si comportarea lor sub incarcaturile transmise de constructii sa e foarte diferita. De modul cum se comporta rocile pamantoase se ocupa “geotehnica”. In alcatuirea terenurilor de fundare se intalnesc doua categorii principale de pamanturi:

- pamanturi necoezive: grohotisuri, bolovanisuri, pietrisuri, nisipuri, prafuri.

- pamanturi coezive: argile, loessuri, miluri, namoluri. Pamantul este alcatuit din trei faze: faza solida, faza lichida, faza gazoasa. Faza solida este alcatuita din particule de diferite marimi. Proportia, in

greutate, in care intra particulele de marimi diferite, in raport cu greutatea lor totala, poarta denumirea de compozitie granulometrica. Compozitia granulometrica da unele indicatii asupra proprietatilor sale. Comportarea pamanturilor sub actiunea solicitarilor transmise de constructii, depinde de:

- caracteristicile zice: greutatea speci ca a scheletului mineral; greutatea speci ca aparenta (greutatea volumetrica); umiditatea.

- caracteristici mecanice: rezistenta la compresiune si rezistenta la forfecare. Lucrarile de excavatii cuprind:

- curatirea suprafetelor de teren afectate de amplasamentul lucrarilor;

- decaparea stratului vegetal de teren;

- excavatia propriu-zisa;

- evacuarea apelor de in ltratii sau de orice alta natura pentru punerea si mentinerea la uscat a incintelor;

- evacuarea materialului excavat. Excavatiile vor realizate conform liniilor, pantelor si dimensiunilor aratate in planuri. Lucrarile de excavatii ce se executa intre suprafata terenului natural si cota de fundare a structurii prevazute prin proiect, se de nesc astfel:

a) Functie de conditiile tehnice impuse la executie:

- curatirea suprafetei amplasamentului lucrarii si care implica: defrisarea, scoaterea cioatelor, inlaturarea constructiilor existente, decaparea stratului vegetal, depozitarea si protejarea stratului vegetal in vederea refolosirii lui;

-

excavatii grosiere: sunt excavatii care se executa fara conditii tehnice special pana la adancimea de 0,50 ÷ 1,0 m fata de linia proiectului, sau

asa cum se precizeaza in detaliile de executie;

-

excavatii de nisaj: sunt excavatiile care se executa imediat deasupra cotei de fundare si care se realizeaza in conditii speciale ca mijloace si ca plasare in timp in raport cu momentul inceperii executiei structurii prevazute in proiect.

b)

Functie de spatiul disponibil la executie:

- excavatii sau sapaturi in spatii largi sau intinse;

- excavatii sau sapaturi in spatii inguste.

c)

Functie de nivelul apei:

- excavatii la uscat;

- excavatii sub nivelul apei

Zona excavatiilor grosiere Este cuprinsa intre linia terenului natural si linia situata la 0,50 m deasupra cotei de fundare. In functie de pro lul geologic din zona, zona excavatiilor grosiere este formata din :

- la suprafata, un strat de 0,2÷0,5 m sol vegetal;

- un strat de aluviuni grosiere cu grosimi medii intre 3,0 m si 12,0 m format din pietrisuri, nisipuri (mai mult sau mai putin argiloase) si bolovanisuri in procent redus;

- roca de baza care este formata din pietrisuri cu granulatie variata. Din punct petrogra c este foarte asemanatoare cu aluviunile.Roca de baza poate formata si din marne compacte, dure, care se excaveaza foarte

12 - Tehnologia meseriei

greu. Prezenta rocilor dure depinde pe conditiile locale si difera de la o constructie la alta. Excavatiile acestei zone vor executate mecanizat cu excavatorul, in conformitate cu tehnologia de executie si detaliile din proiect. Excavarea taluzarii se va face pe toata latimea taluzului manual, cu o deosebita grija, pentru a nu deranja materialul din fundatie. Pantele taluzelor, dimensiunile excavatiei si masurile de protec ie se vor realiza in conformitate cu proiectul de executie si proiectul de organizare a santierului. Nu se vor folosi explozivi la executia excavatiilor grosiere. Pentru asigurarea stabilitatii taluzelor se vor respecta intocmai pantele prevazute in proiect. Se executa o rigola betonata pentru scurgerea apelor din panza freatica. Rigola va avea o panta de scurgere spre putul colector, prevazut cu o statie de pompare. Nu se vor amplasa utilaje si cai de comunicatii in imediata vecinatate a taluzelor, in special in zonele in care orientarea strati catiei ar putea favoriza alunecarea acestora. Receptia la nivelul excavatiilor grosiere se va face in prezenta proiectantului si a geologului.

Zona excavatiilor de nisaj Reprezinta ultimul strat care se indeparteaza de pe suprafata de fundatie. Grosimea ultimului strat sapat inainte de turnarea betonului trebuie sa e de:

- 10÷15 cm pentru nisip n

- 15÷25 cm pentru pamanturi argiloase

- 25÷50 cm pentru loessuri, argile marnoase, etc.

Fac exceptie de la aceasta regula terenurile care nu pot degradate de apa, cum sunt terenurile stancoase, pietrisurile, la care sapatura se poate executa de la inceput, pana la cota din proiect. Deosebit de importanta este aceasta masura in cazul terenurilor macroporoase sensibile la inmuiere. Daca in mod exceptional a intervenit o ploaie dupa saparea ultimului strat si inainte de turnarea betonului, atunci este necesar ca in fundul gropii sa se intinda un strat de pietris, piatra sparta sau nisip grauntos de circa 10 cm grosime, care se bate cu maiul pana cand intra complet in pamant. Stratul de protectie (excavatia de nisaj) urmareste conturul fundatiei conform proiectului de executie. Excavarea stratului de protectie se va face manual, cu lopata si târnacopul. In aceasta zona este interzisa folosirea explozivilor, a excavatiilor cu utilaje mecanice de mare putere (excavatoare, etc.). Eventual se poate folosi pickamerul. Indepartarea acestui strat de protectie se va face numai daca in continuare sunt pregatâte toate conditiile pentru inceperea imediata a betonarii, pentru a se evita expunerea materialului din patul de fundare, actiunii aerului sau apei. Operatiunea se va executa pe lamele ce nu vor depasi 15÷20 mp.

Executarea excavatiilor de nisaj in perioadele de inghet sau precipitatii de lunga durata se va realiza in spatii inchise si incalzite pe suprafete reduse. In cazul averselor de ploaie, excavatia se opreste si se trece imediat la evacuarea apei de pe fundatie si a curatirii fundatiei degradate din cauza apei,

la o grosime corespunzatoare, stabilita de geologul proiectantului.

Dupa indepartarea stratului de protectie se va evita circulatia pe suprafata de fundare spre a nu deranja structura materialului de fundare. Inainte de inceperea betonarii se trece la curatirea fundatiei. Curatirea se va face prin

indepartarea murdariei si a corpurilor straine, cazute pe suprafata de fundare,

a zonelor inmuiate, uscate sau surate, a zonelor nisipoase cu extindere

redusa si a materialelor foarte alterate. Curatirea se face manual, evitindu-se folosirea apei si/sau a aerului comprimat. Inainte de curatirea suprafetelor se vor veri ca si curata taluzele pentru a evita alunecarile ulterioare de material pe suprafata de fundare. Curatirea materialului alterat din falii se va executa de asemenea cu lopata pe adancimi egale cu latimea faliei in cazul latimilor de pana la 0,5 m. In cazul zonelor de falii mari se vor lua masuri speciale in functie de conditiile locale, ce se vor stabili la executie de catre geolog proiectant. Intercalatiile de nisip mai mari de 0,50 m, se vor trata ca falii.

Nu se admite nici o retinere a apei pe suprafata de fundare. Vor asigurate masurile necesare potrivite situatiei locale pentru ca pe suprafata care se

pregateste pentru betonare sa nu se scurga sau sa stagneze ape provenite din

in ltratii sau de la suprafata.

Apa din in ltratii sau din eventuale ploi se va indeparta imediat e prin santuri si rigole, e prin pompaj. In locuri in care vor intilnite eventuale izvoare, acestea vor captate prin tevi metalice plantate in drenuri cu ltre inverse si scoase in sus prin beton pana la inaltimea necesara injectarii. Fiecare izvor de apa va anuntat proiectantului si va tratat conform indicatiilor

acestuia. In cazul prezentei lentilelor cu nisip la cota de fundare, se vor realiza santuri umplute cu pietris sau plombe betonate. Daca nisipurile au tendinta de a nare, se vor acoperi cu balast compactat. Nu se admite lucrul in perioada de timp friguros (inghet) sau ploi. Daca

acestea apar totusi in timpul lucrului, se vor respecta urmatoarele restrictii:

- inainte de betonare se indeparteaza eventualele zone alterate sau inghetate;

- curatirea suprafetei de fundatie se va continua in spatii reduse acoperite cu panouri sau prelate, eventual incalzite cu sobe suspendate;

- in cazul cand temepratura continua sa scada sub +5 , se intrerupe lucrul (se vor face masuratori de temperatura la interval de 4 ore si se va inscrie in sa speciala);

14 - Tehnologia meseriei

- inainte de turnarea betonului dupa caz, la indicatia geologului, se vor recolta probe ale materialului de fundatie pana la 0,5 – 1,0 m adancime pentru determinarea caracteristicilor zico-mecanice;

- pe suprafata pregatâta pentru betonare este interzisa circulatia, manipularea sau depozitarea de material;

- dupa pregatirea suprafetei de fundare urmeaza betonul de egalizare cu grosime de 0,2÷0,5 m;

- betonul din plombe va de aceeasi clasa si reteta cu betonul de egalizare;

Stabilitatea taluzelor Se vor lua toate masurile necesare pentru asigurarea stabilitatii taluzelor respectand intocmai pantele prevazute in proiecte. Pentru colectarea apelor din panza freatica si din precipitatii, vor executate santuri de colectare betonate ce vor dirija apa spre putul colector, prevazut cu pompe de epuisment. Taluzele cu caracter de nitiv sau cu perioada mare de existenta in timpul executiei, vor protejate conform proiectului cu pereu de beton simplu. Dupa executia excavatiilor de nisaj, se executa un releveu topo, cu detalii ale situatiei locale: cote absolute, falii de nisip, izvoare, etc.

Cap. 5. COFRARE-DECOFRARE

Func iuni i principii de alc tuire

Cofrajele sunt lucr ri auxiliare în execu ia construc iilor de beton i beton armat, cu rol foarte important: de calitatea cofrajelor depinde aspectul general al betonului armat. Orice defecte ale cofrajelor duc la defecte ale betonului, pe care cu greu le mai putem remedia ulterior, iar remedierea cost adesea de zeci de ori mai mult decât ar costat suplimentul de manoper necesar alc tuirii lor corecte. O îngro are local a unei grinzi din cauza unei defec iuni a cofrajului duce la necesitatea îngro rii tencuielii pe toat lungimea ei i a riscului ca aceast tencuial , prea groas , s crape. Betoni tii preiau cofrajele de la dulgheri i toarn în ele betonul; dac cofrajele au fost executate defectuos, sau dac în timpul beton rii unele din leg turi sau sus ineri au fost desf cute sau sl bite, se ajunge la stalpi cu um turi, la grinzi cu deforma ii mari pe vertical datorit ced rii terenului sub t lpile popilor, sau sl birii penelor de sub popi. O deformare pe vertical a unei grinzi oblig adesea nu numai la îngro ri de tencuieli, dar i la modi carea tâmpl riei (u i i ferestre), care nu mai încape în golul r mas sub grind .

O deformare mai important a unei pl ci prin sl birea penelor la unii din

popii de sus inere a cofrajului poate s necesite nu numai lucr ri de completare,

dar chiar demolarea i refacerea pl cii, întrucât greutatea suplimentar a tencuielii îngro ate de la partea inferioar a ei i a betonului de umplutur de la partea superioar , pot duce la o m rire sim itoare a eforturilor din plac i deci la o reducere a coe cientului de siguran , respectiv sub limitele admisibile. Din aceast cauz , betoni tii trebuie s cunoasc modul de alc tuire a cofrajelor i rolul ec rui element al lor, pentru ca s nu preia cofraje executate defectuos, iar pe cele corect executate s nu le defecteze în timpul turn rii betonului. Cu toate c cofrajele reprezint lucr ri auxiliare, costul lor este relativ mare: circa 30% din costul betonului armat, iar manopera este, de asemenea, foarte mare — peste 60% din manopera total . Costul acestor lucr ri i consumul de manoper respectiv sunt în direct leg tur cu num rul posibil de reutiliz ri a panourilor de cofraj, cu di cult ile de montare i demontare a lor, cu cantitatea de rebuturi rezultat la decofrarea lor etc. In alc tuirea cofrajelor trebuie deci dat aten ia cuvenit acestor factori.

O alt problem care se pune la realizarea cofrajelor este necesitatea

economisirii lemnului de r inoase — material de citar. Din aceast cauz tendin a actual este s se înlocuiasc lemnul de r inoase în cât mai mare m sur cu PFL, lemn de foioase etc, sau chiar s se suprime — prin folosirea prefabricatelor. Cofrajul este tiparul în care se toarn betonul. El este sus inut la nivelul

necesar, de un e afodaj format din popi i contravantuiri.

Pentru ca cofrajele s - i poat îndeplini rolul, în alc tuirea lor trebuie s se in seama de urm toarele:

1. S aib forma i dimensiunile interioare corespunz toare dimensiunilor exterioare, prev zute în proiect, ale elementelor de beton armat.

2. S reziste la înc rc rile ce le revin din greutatea lor proprie, greutatea i împingerea lateral a betonului proasp t, greutatea oamenilor i utilajelor la betonare, presiunea vântului etc.

3. S nu se deformeze prea mult datorit înc rc rilor i varia iilor de umiditate.

4. S nu adere de beton pentru a se permite o decofrare u oar .

5. S permit realizarea unei fe e aparente a betonului, de calitatea i aspectul cerut.

6. Fa a interioar a cofrajelor s aib o rezisten su cient pentru ca s nu e degradat la introducerea arm turilor, la betonarea i compactarea betonului.

7. S e su cient de etan e, astfel încât s nu se produc pierderi de lapte de ciment.

16 - Tehnologia meseriei

8.

S e astfel alc tuite, incat s permit o decofrare u oar , f r degrad ri ale panourilor de cofraj i ale betonului.

9. S poat refolosite de un num r cat mai mare.

Elementele

de

sus inere

urm toarele condi ii:

ale

cofrajelor trebuie

s

îndeplineasc

1. S permit decofrarea p r ilor laterale ale cofrajelor f r a se demonta

elementele de sus inere a betonului (panourile inferioare ale cofrajelor grinzilor i popii), care trebuie p strate pân la înt rirea su cient a lui. 2. Dac sus inerea cofrajelor ar realizat numai de elementele verticale (popi), ace tia ar putea prelua înc rc rile verticale, dar nu ar putea prelua eforturile din împingerea vântului i nu ar putea asigura stabilitatea ansamblului ( g. 1, a). Pentru aceasta sunt necesare contravantuiri în ambele sensuri, care se fac în mod obi nuit din dulapi b tu i în cruce ( g. 1, b) i din cle ti alc tui i tot din câte doi dulapi.

b)
b)

a) Fig. 1 Contravantuirea popilor unui cofraj

3. Popii e afodajelor de sus inere a cofrajelor ce se reazem la primul

nivel pe teren, iar la nivelurile urm toare pe plan eele turnate anterior (dup înt rirea su cient a betonului). Rezemarea se face prin intermediul unor

t lpi pentru repartizarea presiunilor i a unor pene pentru potrivirea, la nivel,

a cofrajelor. Rezemarea la primul nivel, pe teren, trebuie f cut cu o deosebit

grij , pentru ca s nu se produc tasarea terenului sub greutatea betonului i

a cofrajelor i în special s nu se produc tas ri neegale ale popilor. Pentru

reducerea tas rilor, popii se reazem pe grinzi de lemn, care s repartizeze înc rc rile aduse de ei pe o suprafa mai mare de teren. In cazul unor terenuri slabe e afodajul poate rezema pe pilo i scur i b tu i în p mânt pân la un strat de teren mai rezistent. De tasarea normal a terenului se ine seama dând cofrajelor o supraîn l are egal cu tasarea probabil .

4. Popii cofrajelor cl dirilor cu mai multe niveluri trebuie dispu i pe

aceea i vertical ( g. 2, a) pentru ca înc rc rile lor s se transmit direct, de la

pop la pop pân la reazem i nu prin solicitarea la încovoiere a plan eelor ( g. 2, b) care nu sunt dimensionate pentru preluarea unor înc rc ri atât de mari.

Cofraje xe

Cofrajele xe servesc pentru turnarea betoanelor monolite. Ele se confec ioneaz din scânduri de brad, care se asambleaz formând panouri de stâlpi, sau grinzi - montate apoi direct în lucrare. In g. 3 sunt ar tate exemple de cofraje pentru stâlpi (p trat i octogonal). Stâlpii pot avea muchiile vii, dar exist riscul ca la decofrare s se rup buc i din muchii, care trebuie ulterior reparate. Din aceast cauz este

mai indicat ca în col urile cofrajelor s se bat ipci triunghiulare ( g. 3, a) rezultînd stâlpi cu muchii te ite, evitându-se riscul ruperii lor. In g. 3, a, b se v d ramele pentru xarea distan ei dintre cele doua panouri de cofraj. Betonistul trebuie s e atent ca piuli ele buloanelor s e strînse pentru ca la turnarea betonului s nu se produc deforma ii ale cofrajelor. Inainte ca panourile s e asamblate, fa a lor interioar se unge cu substan e care

s împiedice lipirea betonului de scândur , u urând în acest fel decofrarea.

Din cauza manoperei mari pentru fasonarea i montarea acestor cofraje i din cauza necesit ii de a se face economii de lemn de r inoase, folosirea acestui tip de cofraj este limitat la construc iile cu forme speciale (cupole, acoperi uri special, etc), la care nu s-ar putea utiliza cofraje demontabile.

a) b) Fig. 2 Dispunerea popilor de sustinere a cofrajelor la constructii cu mai multe
a)
b)
Fig. 2 Dispunerea popilor de sustinere a cofrajelor la constructii cu mai multe nivele
a-solutie corecta; b-solutie defectuoasa
c)
a)
b)
Fig. 3. Cofraje xe pentru stâlpi:

a -stâlp p trat cu muchii te ite; b-stâlp octogonal; c-eleva ie;1-ching ;2- ipc ;3-bulon.

18 - Tehnologia meseriei

Fig. 4. Vedere cofraj x În g. 4 este dat un exemplu de cofraj x

Fig. 4. Vedere cofraj x

În g. 4 este dat un exemplu de cofraj x cu stâlpi, grinzi i astereala pl cii — înainte de montarea contravantuirilor.

Cofraje demontabile La decofrare se pierde o parte din materialul lemnos.

Pentru reducerea acestor pierderi, dar i pentru reducerea general a consumului de cherestea de brad, se folosesc cofrajele demontabile, la care mare parte din scândurile de brad sunt înlocuite cu placaj, PFL etc. In vederea realiz rii unei mont ri i demont ri u oare, în afara panourilor mai sunt necesare i o serie de piese pentru sus inere, aliniere, asamblare i xare: rame pentru xarea la plan eu a cofrajelor stâlpilor, rame metalice pentru asamblarea panourilor de cofraj ale stâlpilor i grinzilor, distan ieri, buloane, grinzi metalice extensibile pentru sus inerea cofrajelor, popi extensibili ( g, 5) etc. Toate acestea constituie piese de inventar, din metal sau beton, cu un grad foarte mare de refolosire. Panourile demontabile pot f cute din scurt turi de

scânduri de brad - mai ieftine decât scândurile întregi i care nu ar putea folosite în industria mobilei, din placaj, PFL, metal etc. a. Panouri de cofraj cu placaj. Aceste panouri sunt alc tuite dintr-o ram din lemn de brad, coaste i distan iere ( g. 6, a) pe care este b tut în cuie foaia de placaj. Cu aceste panouri se pot alc tui cofraje pentru pere i, pl ci de plan eu, stâlpi, grinzi.Aceste panouri prezint avantajul c suprafa a neted a placajului permite realizarea unei fe e mai îngrijite a betonului, ceea ce duce, în unele cazuri, chiar la suprimarea tencuielilor. Panourile cu placaj sunt mai scumpe decât cele din scânduri de brad, astfel încât pentru ca utilizarea lor s devin ra ional , trebuie asigurat posibilitatea

1,80 - 3,20m
1,80 - 3,20m

Fig. 5

Pop metalic

extensibil

de refolosire a lor de foarte multe ori, chiar la construc ii diferite. Din aceast cauz s-au tipizat atât m rimile panourilor, cât i ale construc iilor. Dimensiunile nominale ale panourilor din g. 7, a sunt 1 000 X 2 000 mm (dimensiuni de execu ie 995 X 1990 mm). In cazul în care pentru o înc pere nu s-ar putea folosi numai panouri tipizate (exist un num r limitat de dimensiuni de panouri), se pot face complet ri cu cofraje din cherestea de brad (cofraje xe). Pentru ca panourile s reziste la un num r cât mai mare de refolosiri, este necesar ca dup ecare utilizare, ele s e curatate, reparate i apoi unse cu o emulsie para noas (20—25% para n , 15—20% s pun i 72—78% ap ). In g. 6, b este ar tat un exemplu de cofrare a unui perete folosind panouri cu placaj.

a) c) b)
a)
c)
b)

Fig. 6. Perete placat cu panouri de placaj: a -panou: b -cofraj perete; c -detalii bulon strîngere; 1-ram ; 2 -placai; 3 -coast ; 4 - distan lerl; 5 - panou cofraj plac ; 6 -panou cofraj perete; 7 -clem ; 8-pies metalic cu pan ; 9 -moaze de lemn; 10 -pana metalica; 11-ploturi; 12 -pene de lemn; 13 -scândur de trasare; 14 -pl cu metalica de 8 mm grosime: 15-distantier între panouri,

b. Panouri de cofraj cu PFL. Se pot face panouri asem natoare celor de la punctul a, înlocuind placajul (un material scump i cu o utilizare mai e cient în alte domenii) cu pl ci brolemnoase dure, de 4-6 mm grosime. Acestea sunt mai ieftine, îns mai pu in rezistente la umiditate, ocuri i manipul ri. Din aceast cauz ele trebuie vopsite cu vopsea de ulei i apoi unse cu o emulsie para noas la fel ca în cazul a. Muchiile acestor panouri se înt resc cu fâ ii de tabl zincat . Num rul minim de refolosiri este de 20.

20 - Tehnologia meseriei

c.

Panouri de cofraj din cherestea scurt . La aceste panouri, în locul

placajului sau al PFL-ului, se folosesc scurt turi din scânduri de brad sau fag

”, sau „subscurt ” - mai ieftin decât scândurile obi nuite,

lungi) b tute în sens transversal (pe dimensiunea scurt ) pe o ram tot din lemn de brad.

(cherestea

scurt

O alt posibilitate de alc tuire a acestor panouri este prin baterea

scurt turilor peste chingi f cute tot din scurt turi. Scurt turile se înn desc, alternativ, peste chingi.

Mult mai ra ional este îns folosirea calo ilor metalici reglabili — de inventar, din o el lat sau cornier ( g. 7. b).

d. Panouri metalice. In cazul asigur rii unei reutiliz ri de 200—300 ori

poate deveni ra ional folosirea panourilor de cofraj metalice (de i sunt mult mai scumpe), care asigur mai bine decât cele precedente, atât dimensiunile elementelor, cât i o fa v zut foarte îngrijit a betonului.

a)
a)
i o fa v zut foarte îngrijit a betonului. a) b) Fig. 7. Cofraj de stâlp

b)

Fig. 7. Cofraj de stâlp din panouri cu scurt turi:

I -panou; 2-juguri; 3 -ching ; 4 -capac de cur ire: 5 -ram de montaj.

Cofraje pierdute

Se numesc cofraje pierdute cele care r mân în construc ie dup turnarea

betonului, îndeplinind i alte func ii.

Astfel, exist urm toarele tipuri de cofraje pierdute:

1. Cofraje din tuburi de azbociment, în care se pot turna stâlpi cu o form

foarte corect i care nu mai necesit tencuire.

2. Cofraje din tuburi de mortar de ciment sau din elemente prefabricate

pentru ventila ii, cu care se pot realiza stâlpi ori pentru arpante pe scaune la acoperi uri din elemente prefabricate de beton armat.

3.

Cofraje din dulapi de beton precomprimat peste care se toarn un strat

de beton, împreun cu care formeaz plan eul, arm turile din dulapi preluând eforturile de întindere, iar betonul din suprabetonare, pe cele de compresiune.

a) b)
a)
b)

Fig. 8. Cofraj de stâlp din panouri cu scurt turi:

1-panou; 2 -juguri; 3 -ching ; 4 -capac de cur ire: 5 -rama de montaj.

4) Cofraje formate din blocuri ceramice, din blocuri de beton cu goluri, din blocuri pline din beton celular autoclavizat sau din cutii de lemn, stu t sau stabilit — utilizate la plan eele cu nervuri dese ( g. 8).

Condi ii generale de calitate

In afar de cele ar tate anterior, cofrajele i sus inerile lor trebuie s mai îndeplineasc o serie de condi ii generale i anume:

1. Scândurile cofrajelor trebuie astfel b tute încât între ele s r mân

rosturi de cel pu in 1 mm, pentru ca la turnarea betonului din cauza um rii lemnului datorit umezirii s nu se deformeze cofrajul, dar nici mai mari ca 3 mm; în caz contrar rosturile nu se mai închid i se produc pierderi de lapte de ciment, care sl besc rezisten a betonului.

2. Toate elementele încovoiate - pl ci, grinzi - sub ac iunea înc rc rilor se

deformeaz , realizând s ge i care variaz între 1/200 i 1/1000 din deschidere; în plus se mai produc deforma ii ale elementelor de sus inere ale cofrajelor

sub ac iunea greut ii betonului turnat.

Pentru ca s nu rezulte tavane curbe, cu aspect nepl cut, cofrajelor pl cilor i grinzilor trebuie s li se dea, de la montare, contras ge i de aproximativ 3 mm/m.

3. La pl ci i grinzi se poate controla, foarte u or, cur enia cofrajelor

i calitatea arm turilor. Nu acela i lucru se intîmpl la partea inferioar a stâlpilor unde, de obicei, la sp larea cofrajelor înainte de betonare cad diferite

22 - Tehnologia meseriei

de euri de lemn, buc ele de carton ce au servit la închiderea unor rosturi etc. Dac acestea ar r mâne acolo i betonul s-ar turna peste ele, rezisten a

stâlpilor ar mult sl bit . Din aceast cauz , la partea inferioar a stâlpilor se prev d ferestre prin care se face cur irea i care se închid imediat înainte de începerea turn rii betonului. 4. La primul nivel al construc iei, unde e afodajele de sus inere a cofrajelor sunt rezemate pe p mânt, betoni tii trebuie s se asigure c rezemarea este corect f cut , c p mântul nu este în situa ia de a afuiat de ape i dac betonarea se face pe timp friguros c rezemarea popilor este f cut pe un teren care nu va avea varia ii de volum la înghe -dezghe (pietri ul i nisipul care nu re in apa, nu prezint asemenea varia ii de volum), iar în caz contrar

c

rezemarea se face pe un teren sub nivelul de înghe (de exemplu prin pari

b

tu i în p mânt cel pu in pân la 1,10— 1,20 m).

DECOFRAREA BETONULUI

a. Termene de decofrare. Durata necesar de men inere a betonului în cofraje depinde de rolul p r ii de cofraj respective (de sus inere a greut ii betonului sau numai de sprijinirea lateral a lui), de deschiderea elementului de construc ie respectiv, de tipul cimentului, de temperatura i umiditatea mediului ambiant etc. Termenele la care se desfac p r ile principale ale cofrajelor, care sus in greutatea p r ilor de construc ie respective (de exemplu fundul cofrajului unei grinzi sus ine greutatea grinzii respective i a pl cii care reazem pe ea) trebuie s garanteze atât siguran a construc iei, cât i s limiteze deforma iile elementelor de construc ie, la ni te valori acceptabile.Alte p r i mai pu in solicitate ale cofrajelor, cum sunt de exemplu, p r ile laterale ale tiparelor grinzilor, care în momentul turn rii betonului trebuie s reziste la împingerea lateral a lui, dar care dup înt rirea chiar par ial a acestuia, nu mai sunt supuse la nici o solicitare, pot îndep rtate mai devreme decât

p r ile principale. P r ile laterale ale cofrajelor pot îndep rtate imediat ce betonul a ob inut o rezisten su cient ca muchiile s nu e deteriorate din cauza aderen ei dintre cofraj i beton. Termenele respective depind de tipul cimentului i de temperatura medie a aerului din timpul înt ririi betonului,

astfel:

La folosirea cimenturilor RIM 1,5 zile dac temperatura medie a fost de + 5°C i 1 zi dac a fost de + 15°C sau mai mare. - La folosirea cimenturilor portland cu maximum 15% adaosuri 2 zile la temperatura medie de +5°C, 1,5 zile pentru temperatura de +15°C si 1 zi pentru temperatura de + 25°C

- La folosirea cimenturilor portland cu peste 15% adaosuri 3 zile la temperatura de +5°C, 2 zile la +15°C i 1,5 zile la +25°C.

-

Elementele principale de sus inere ale cofrajelor se pot îndep rta atunci când rezisten a betonului a ajuns la urm toarele procente din marca prev zut în proiect:

- 50% pentru elemente cu deschidere pân la 2,00 m

- 70% pentru elemente cu deschidere între 2,00 i 8,00 m

- 90% pentru elemente cu deschidere peste 8,00 m

Stabilirea rezisten elor betonului se poate face prin încercarea unor corpuri de prob p strate în condi iile lucr rii sau prin încerc ri nedistructive. In cazul în care rezisten a betonului nu a fost stabilit prin încerc ri, desfacerea p r ilor principale de sus inere ale cofrajelor, se poate face la urm toarele termene minime, în zile - func ie de tipul cimentului utilizat i de temperatura medie din timpul înt ririi betonului:

Ciment

   

Deschiderea elementului

Temp. °C

<2 m

2-8 an

>8 m

 

5

6

12

28

R1M

15

4

8

18

25

3

6

12

Portland cu Max. 15% Adaosuri

5

10

20

35

15

6

12

22

25

5

8

16

Portland cu Peste 15-% Adaosuri

5

12

24

45

15

8

16

26

25

6

12

20

Aceste termene sunt acoperitoare, în general mai mari decât cele care rezult prin stabilirea rezisten elor minime ar tate mai înainte; înseamn c este mai bine s se urm reasc varia ia rezisten elor betonului, care permite o decofrare mai rapid i prin aceasta o reducere a duratei de execu ie a construc iilor. Stabilirea rezisten elor betonului se poate face prin încercarea unor corpuri de prob . b. Condi ii de decofrare. Decofrarea se face începând cu stâlpii, a c ror cofraje nu sunt solicitate la nici un fel de eforturi, apoi trecând la pl ci, care au deschideri i deci solicit ri mai mici decât grinzile i în urm la grinzi.

Popii se desfac u or, f r ocuri, prin sl birea treptat a penelor, începând de la mijlocul elementului i continuând simetric c tre reazeme; este interzis decofrarea prin baterea popilor. Desfacerea panourilor de cofraj se face prin baterea unor pene de lemn,

astfel încât scândurile s se deterioreze cât mai pu in; nu este permis folosirea

r ngilor i a târn coapelor.

24 - Tehnologia meseriei

Cintrele construc iilor în form curb cu deschideri mari, trebuie coborâte încet, prin sl birea vinciurilor, preselor, prin scurgerea nisipului din cutiile cu nisip etc. Coborârea lor se face treptat, cu câte o jum tate sau o treime, din deplasarea nal , astfel încât arcele sau bol ile s se încarce treptat. Scoaterea de nitiv a cintrelor nu se face decât dup ce s-a controlat foarte atent întreaga construc ie în ceea ce prive te deforma iile, surile etc. Decofrarea bol ilor obi nuite i a pl cilor suprafe elor cilindrice autoportante cu dimensiuni pe direc ia generatoarelor pân la 5,00 m, se face deodat pe toat lungimea lor, începând de la cheie i continuând spre na teri, simetric, de ambele p r i. Dac dimensiunea pe direc ia generatoarei este peste 5,00 m, decofrarea se face pe fâ ii transversale. Lungimea fâ iilor este determinat de lungimea elementelor longitudinale portante ale cofrajelor care reazem pe cintre. Decofrarea se începe cu fî ia de la mijlocul axei longitudinale a bol ii (generatoarea care trece prin cheie) i se continu simetric spre na teri. La arcele i bol ile cu tiran i având man oane de întindere, tiran ii trebuie

s e pu i sub efort înainte de decofrare; în caz contrar în timpul decofr rii,

sub ac iunea eforturilor, na terile acestor elemente sunt deplasate în spre afar . c. Popi de siguran . Dup decofrarea elementelor cu deschideri de peste 3,00 m, la termenele prev zute la punctul a, se mai las o serie de popi de siguran , care nu se îndep rteaz decât dup înc un termen egal cu cel pu in jum tate din num rul de zile prev zut la punctul a de mai înainte. Num rul i pozi ia acestor popi se stabile te astfel:

- La pl ci se las cel pu in un pop de siguran la mijlocul lor i minimum un pop la 12,00 m 2 de plac .

- La grinzi cu deschiderea pân la 5,00 m se las un singur pop de siguran în mijlocul lor, la grinzi cu deschideri mai mari num rul popilor se spore te astfel încât distan a între ei i de la ei la reazeme, s nu dep easc 3,00 m

- Pe în l ime între diferitele etaje, popii se dispun pe cât posibil, unul peste altul.

- Nu este permis îndep rtarea popilor de siguran ai unui plan eu a at imediat sub altul care se cofreaz i se betoneaz . Pe elementele proasp t decofrate nu este permis depozitarea de materiale de construc ie. Dup decofrarea unei p r i de construc ie, conduc torul tehnic al lucr rii, împreun cu dirigintele antierului, trebuie s fac o examinare am nun it a tuturor elementelor de rezisten , consemnând într-un proces-verbal de lucr ri ascunse calitatea lucr rilor i eventualele defecte constatate. Cu aceast ocazie se stabile te i felul repara iilor necesare. In orice caz este interzis efectuarea oric ror repara ii înainte de a se face aceast examinare. Dac

se constat defecte importante, care ar putea afecta siguran a construc iei (goluri în beton, zone necompactate, segregate etc), remedierea lor se face pe baza unor detalii propuse sau acceptate de proiectant i sub supravegherea permanent a conduc torului tehnic al lucr rii i a dirigintelui de antier. La elementele la care sunt prev zute nisaje, acestea se vor executa odat cu efectuarea repara iilor super ciale. P r ile de construc ie decofrate nu pot înc rcate înainte ca rezisten a betonului s ajuns la marca prescris .

Cap. 6. FASONARREA-MONTAREA ARMATURILOR

Tipuri de o eluri pentru beton armat

Pentru armarea elementelor de beton armat se utilizeaz :

1) Oteluri-beton laminat la cald cu pro l neted sau pro l periodic livrate (STAS 438/1-79); 2) Sârma tras pentru beton armat cu suprafa a neted sau cu suprafa a pro lat (STAS 438/2-74); 3) Sârma moale de legat (STAS 889-76); 4) Bi-o elul (conform normei interne de întreprindere N.I.N nr. 1979/4. II.1973 a C.P.M.B. — Centrala de Construc ii Montaj -Bucure ti); 5) Plase sudate uzinate pentru beton armat (conform catalogului de plase sudate pentru armarea betonului.

Materiale de baza utilizate la realizarea armaturilor pentru betoane

O

elul-beton-neted OB 37

O

elul beton cu pro l periodic tip PC. Pentru a asigura o conlucrare

bun (aderen ). Cu betonul, corespunz toare for ei mai ridicate pe care o poate suporta ecare bar o elul este prev zut cu nervuri longitudinale i transversale elicoidale. Aderen a cu betonul în acest caz se realizeaz pe lâng încleierea pastei de ciment de barele de o el-beton i prin încle tarea betonului în nervurile transversale i chiar prin frecarea suprafe ei barei de beton în ultima instan . O elul-beton tip PC are dou nervuri longitudinale diametral opuse