2014 11 10 PT OUAI Valea Oltului - Memoriu Mediu Anexa 5

MEMORIU TEHNIC
MODERNIZARE SI RETEHNOLOGIZARE STATIE DE

PUNERE SUB PRESIUNE SI RETEA INTERIOARA DE
IRIGATII-plotul 202-Amenajarea Bucsani-Cioroiu
Memoriu de Prezentare privind Evaluarea Impactului asupra

Mediului
Memoriu realizat conform ANEXA nr. 5 la Ordinul nr. 135 din 10 februarie 2010:
Continutul – cadru al memoriului de prezentare
Elaborat de: Autoritatea Contractanta:

Organizatia Utilizatorilor
CivilCAD SRL de Apa pentru Irigatii -
Valea Oltului 1 Orlesti
Prundeni
Craiova 2014
MODERNIZARE SI RETEHNOLOGIZARE STATIE DE PUNERE SUB PRESIUNE SI CivilCAD SRL
RETEA INTERIOARA DE IRIGATII-plotul 202-Amenajarea Bucsani-Cioroiu
Memoriu Tehnic Pag 2 / 27

MEMORIU TEHNIC
MODERNIZARE SI RETEHNOLOGIZARE STATIE DE
PUNERE SUB PRESIUNE SI RETEA INTERIOARA DE
IRIGATII-plotul 202-Amenajarea Bucsani-Cioroiu
CUPRINS:
I. DENUMIREA PROIECTULUI............................................................................................................................5
II. TITULAR.............................................................................................................................................................5
III. DESCRIEREA PROIECTULUI.......................................................................................................................5

III.1. AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI SI ADRESA................................................................................................................5
III.2. VALOAREA ESTIMATIVA A LUCRARILOR, DIN CARE: PENTRU PROTECTIA MEDIULUI....................................................6
III.3. PERIOADA DE EXECUTIE PROPUSA................................................................................................................................6
III.3.1. Descrierea lucrarilor..........................................................................................................................................6
III.3.2. Ob.1 Captare......................................................................................................................................................7
III.3.3. Ob.2 Aductiune...................................................................................................................................................7
III.3.4. Ob.3 STATIA DE PUNERE SUB PRESIUNE - SPP202....................................................................................8
III.3.4.1. Reabilitarea Constructiei Existente................................................................................................................................8
III.3.4.2. Arhitectura Statie Noua SPP202....................................................................................................................................8
III.3.4.2.1. DESCRIEREA CONSTRUCŢIEI...........................................................................................................................8
III.3.4.2.2. STRUCTURA CONSTRUCTIVA..........................................................................................................................8
III.3.4.2.3. DESCRIEREA FUNCŢIONALĂ............................................................................................................................8
III.3.4.2.4. FINISAJE INTERIOARE SI EXTERIOARE.........................................................................................................9
III.3.4.3. Rezistenta Statie Noua SPP202......................................................................................................................................9
III.3.4.3.1. Încadrarea construcţiei.............................................................................................................................................9
III.3.4.3.2. Descrierea construcţiei.............................................................................................................................................9
III.3.5. Ob.4 Retele de Distributie..................................................................................................................................9
III.3.5.1. Inlocuire / Reparare Conducte Distributie......................................................................................................................9
III.3.5.1.1. Inlocuiri tronsoane Conducte.................................................................................................................................10
III.3.5.1.2. Reparatii locale Conducte......................................................................................................................................10
III.3.5.2. Inlocuire / Vane de Linie.............................................................................................................................................10
III.3.5.3. Inlocuire Hidranti si Dispozitive de Aerisire................................................................................................................10
III.3.5.4. Traversare canal de fuga..............................................................................................................................................11
III.3.5.5. Camin de Golire si Gura de Varsare in Canalul de Fuga..............................................................................................11
III.4. JUSTIFICAREA NECESITĂŢII PROIECTULUI...................................................................................................................11
III.5. ELEMENTE SPECIFICE CARACTERISTICE PROIECTULUI................................................................................................12
III.5.1. Profilul si capacitatile de productie.................................................................................................................12
III.5.2. Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament...................................................12
III.5.3. Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul investiţiei, produse şi
subproduse obţinute, mărimea, capacitatea........................................................................................................................12
III.5.4. Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora....................................12
III.5.4.1. Sursa de apă................................................................................................................................................................. 12
III.5.4.2. Sursa de Energie Electrica...........................................................................................................................................12
III.5.4.2.1. Sursa de Energie Electrica pentru Gospodaria de apa...........................................................................................12
III.5.5. descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei........................13
III.5.6. căi noi de acces sau schimbări ale celor existente..........................................................................................13
III.5.7. resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare..................................................................................13
III.5.8. Metode folosite în construcţie...........................................................................................................................14
III.5.9. Planul de execuţie cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare, refacere şi folosire
ulterioară 14
III.5.10. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate.............................................................................................14
III.5.11. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare........................................................................14
III.5.12. Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului...................................................................................15
III.5.13. Alte autorizaţii cerute pentru proiect..............................................................................................................15
III.5.14. Caracteristicile impactului potenţial................................................................................................................16
IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA

POLUANTILOR IN MEDIU....................................................................................................................................16
IV.1. PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR....................................................................................................................................16
IV.1.1. Poluarea specifică lucrărilor de construcţie....................................................................................................17
IV.1.2. Poluarea apelor din precipitaţii şi cursurilor de apă pe perioada de exploatare...........................................17
IV.2. PROTECTIA AERULUI...................................................................................................................................................18
IV.2.1. Poluarea aerului în faza de construcţie...........................................................................................................18
IV.2.2. Poluarea aerului pe perioada de exploatare....................................................................................................18
IV.3. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR................................................................................................18
IV.3.1. Poluarea fonică în faza de construcţie.............................................................................................................18
IV.3.2. Poluarea fonică pe perioada de exploatare.....................................................................................................18
IV.4. PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR..........................................................................................................................19
IV.4.1. Protectia impotriva radiaţiilor în perioada de execuţie...................................................................................19
IV.4.2. Protectia impotriva radiaţiilor pe perioada de exploatare..............................................................................19
IV.5. PROTECTIA SOLULUI SI A SUBSOLULUI.......................................................................................................................19
IV.5.1. Poluarea solului în faza de construcţie............................................................................................................19
IV.5.2. Suprafaţa ocupată temporar pentru depozite de materiale, şi a parcului auto de utilaje...............................19
IV.5.3. Poluarea solului pe perioada de exploatare....................................................................................................19
IV.6. PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVTICE....................................................................................................19
IV.6.1. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice în faza de construcţie..................................................................19
IV.7. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES........................................................................20
IV.7.1. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public în perioada de execuţie..............................20
IV.8. GOSPODARIREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT......................................................................................20
IV.8.1. Gestionarea deseurilor generate pe amplasament în perioada de execuţie....................................................20
IV.8.1.1. Întocmirea unui Plan de gestionare a deşeurilor solide, care să conţină.......................................................................21
IV.8.2. Gestionarea deseurilor generate pe amplasament pe perioada de exploatare................................................21
IV.9. GOSPODARIREA SUBSTANTELOR SI PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASE..............................................................21
IV.9.1. Gestionarea substantelor si preparatelor chimice periculoase în faza de construcţie....................................21
V. PREVEDERI PENTRU MONITORINGUL MEDIULUI............................................................................22
VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE

NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ.........................................22
VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER.............................................................................23
VIII. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE

ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII......................................................................................24
VIII.1. DESCRIEREA MASURILOR PRECONIZATE PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA SI, ACOLO UNDE ESTE POSIBIL,
CONTRAACARAREA EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI...................................................................................................24
VIII.1.1. Situatia existenta...............................................................................................................................................24
VIII.1.1.1. In timpul constructiei..............................................................................................................................................24
VIII.2. LUCRARI PROPUSE PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUI................................................................................26
VIII.2.1. Zonele afectate de construcţie sunt..................................................................................................................26
VIII.2.1.1. Suprafaţa ocupată temporar....................................................................................................................................26
VIII.2.1.2. Realizarea înierbarilor şi/sau împăduririlor cu specii specifice...............................................................................26
IX. Părţile desenate....................................................................................................................................................26

I. DENUMIREA PROIECTULUI
„MODERNIZARE SI RETEHNOLOGIZARE STATIE DE PUNERE SUB PRESIUNE SI RETEA
INTERIOARA DE IRIGATII-plotul 202-Amenajarea Bucsani-Cioroiu”.
II. TITULAR
Beneficiar: Organizatia Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii - Valea
Oltului 1 Orlesti Prundeni
Adresa: Comuna Orlesti, sat Procopoaia, str. Principala,
cod postal 247452
Tel./Fax. 0250810399
Cod fiscal: 225977427
Persoana de contact: Diaconeasa Constantin
III. DESCRIEREA PROIECTULUI

III.1. AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI SI ADRESA
Zona proiectului se desfasoara pe raza celor doua Teritorii Administrative din judetul Valcea:
 comuna Orlesti,
 comuna Prundeni
Amplasamentul lucrarilor este: Amenajarea Bucsani-Cioroiu, plotul 202, judetul Valcea, Romania.
Accesul se face pe drumul national DN 64, care leagă localitătile

Piatra Olt, un important nod de cale ferată si Ramnicu Valcea,
resedinta judetului Valcea.
Amenajarea Bucsani-Cioroiu dispune de o statie de punere sub

presiune amplasata intre dig si contracanalul U.H.E., alimentata
din lacul de acumulare al UHE Zavideni.
Organizatia Utilizatorilor De Apa Pentru Irigatii - OUAI - Valea

Oltului 1 Orlesti Prundeni se ocupa cu implementarea proiectului
finantat din fonduri F.E.A.D.R. ; Masura 125 „Imbunatatirea si
dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea
agriculturii si silviculturii” – submasura 125 a „Imbunatatirea si
dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea
agriculturii”, Componenta a1 „Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri
funciare”.
Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este OUAI

Valea Oltului 1 Orlesti Prundeni, din Judetul Valcea.
In prezent Organizatia Utilizatorilor De Apa Pentru Irigatii- OUAI – Valea Oltului 1 Orlesti Prundeni
asigura prin sistemul propriu de irigatii preluat in 31.03.2010 din administrarea A.N.I.F., amenajarea
Bucsani-Cioroiu, irigarea suprafetelor destinate culturilor de 1652 ha reprezentand plotul 202 Orlesti.
Alimentarea cu apa se realizeaza prin priza gravitationala din barajul de pe raul Olt.
III.2. VALOAREA ESTIMATIVA A LUCRARILOR, DIN CARE: PENTRU PROTECTIA

MEDIULUI
Total lucrari de constructii-montaj: 2 066 999.00 lei (fara TVA)

Din care amenajari pentru protectia mediului: 0.00 lei (fara TVA)
III.3. PERIOADA DE EXECUTIE PROPUSA
Investitia se esaloneaza pe 10 luni perioada de executie propriu-zisa.
III.3.1. DESCRIEREA LUCRARILOR

Scurta descriere a proiectului
Prin proiectul de fata se realizeaza urmatoarele:
 Modernizarea sistemului de irigatii prin
o Asigurarea functionalitatii aductiunii prin deschiderea sau demontarea vanei fluture
existente
o Refacere prin demolare a constructiei existente si construirea unei cladiri noi adaptate la
conditiile de gabarit si tehnologice a noilor pompe, astfel ca acestea sa fie intr-o cladire si
nu in afara;
o Refacerea alimentarii cu energie electrica;
o Reabilitarea prin inlocuire a unor tronsoane de conducte avariate, a vanelor de linie si a
hidrantilor din distributia sistemului de irigatii.
 Retehnologizarea Statiei de Punere sub Presiune SPP202 prin
Inlocuirea pompelor vechi energofage uzate moral cu pompe moderne de aceeasi capacitate de pompare,
bazate pe conceptii tehnice de data recenta, dotate cu convertizoare de putere, pentru reducerea
consumului de energie electrica la pompare.
Prin prezentul proiect se vor reabilita conductele ce alcatuiesc sistemul de irigatie existent, astfel :
 235.95 m conducte din beton tip PREMO,
 433.34 m conducte din azbociment,
 560.00 m conducte din PVC.
Vor fi montate 37 bucati vane de linie noi, astfel :

 5 buc. pe conducte din beton tip PREMO,
 20 buc. pe conducte din azbociment,
 12 buc. pe conducte din PVC.
Vor fi executati 163 hidranti pentru irigatii, astfel :

 83 buc. pe conducte din azbociment,
 80 buc. pe conducte din PVC.
Vor fi montate 10 bucati dispozitive de aerisire – dezaerisire DAD, astfel :

 7 buc. pe conducte din beton tip PREMO,
 3 buc. pe conducte din azbociment.
Se va construi o cladire ce va adapostii pompele si celelalte achipamente necesare functionarii

sistemului de irigatii, astfel :
 Construcţia propusa va avea regim de inaltime parter si va fi alcătuita din cinci incaperi

 Categoria de importanţă a construcţiilor este „D"

 Clasa de importanţă este IV
 Gradul I rezistenta la foc, risc mic de incendiu
 Suprafaţa construită S= 233,50mp
 Suprafaţa desfăşurată S= 233,50mp
 Suprafaţa utilă S= 209,00 mp
 Funcţionalitatea incaperilor proiectate:

o Birou S= 9,00mp.
o Atelier/depozit S=24,30mp.
o Camera vase hidrofor S=45,80mp.
o Camera pompelor S=95,20mp.
o Camera celule electrice S=34,80mp.
SITUATIA PROIECTATA:
Proiectul tehnic este structurat pe 4 obiecte :
a) Ob.1 Captare
b) Ob.2 Aductiune
c) Ob.3 Statie de punere sub presiune
d) Ob.4 Retele de distributie
III.3.2. OB.1 CAPTARE

Amenajarea Bucsani-Cioroiu este alimentata cu apa direct de la sursa din barajul de pe raul Olt -
UHE Zavideni, in sistem gravitational. Suprafata neta alimentata direct de la sursa este de 1652 ha,
conform Anexei 12 – Lista OUAI / FOUAI la care alimentarea cu apa se face de la sursa.
Captarea nu necesita masuri de Modernizare / Reabilitare fiind in stare buna de functionare.
III.3.3. OB.2 ADUCTIUNE

Apa intrata in priza din corpul barajului, ajunge gravitational in statia de punere sub presiune prin
intermediul unei conducte de aductiune din metal cu DN 800 mm.
Pe conducta de aductiuni se propune testarea vanei fluture cu DN 800 cu reductor si actionare manuala,
montata in camin de beton existent. Functia vanei fluture existente de a inchide apa spre statia de punere
sub presiune este preluata de un nou camin cu o vana fluture noua imediat in vecinatatea incintei statiei de
punere sub presiune. Astfel, daca aceasta vana existenta va putea fi deschisa prin montarea volanului de
manevra, aceasta se va lasa deschisa permanent. Daca functionarea acesteia este improprie (nu se poate
deschide total sau este blocata), atunci caminul se va demola, vana se va demonta, iar tronsonul se va
inlocui cu o bucata de teava de otel DN800 mm. Antemasuratoarea lucrarilor contine demolarea
caminului existent din beton, demontarea vanei existente, dezgroparea conductei existente pe o lungime
de 10 m si interconectarea acesteia cu o conducta metalica din otel similara legata cu mansoane de larga
toleranta DN800. Daca vana se va putea manevra si deschide total, lucrarile de demontare cuprinse mai
sus nu se mai executa.
De asemenea se propune si inlocuirea unui tronson de 35.00 m din conducta de aductiune din otel cu DN
800, pentru refacerea legaturii intre aductiune si SPP202.

III.3.4. OB.3 STATIA DE PUNERE SUB PRESIUNE - SPP202
III.3.4.1. REABILITAREA CONSTRUCTIEI EXISTENTE

Constructia existenta se va mentine si reabilita si va avea aceeasi functionalitate. In interiorul ei se va
monta instalatia electrica de forta si transformatorul de 20/0.4 KV.
Finisaje interioare
- Pardoseli ciment;
- Tencuieli driscuite;
- Zugrăveli lavabile în culoare alba la pereţi şi plafoane;
- Tâmplărie interioară din P.V.C.;
Finisaje exterioare
- Placaj din similipiatra la soclu;
- Tencuieli gletuite;
- Zugrăveli lavabile în culoare alba;
- Tâmplărie exterioara din P.V.C.;
III.3.4.2. ARHITECTURA STATIE NOUA SPP202

Datorita starii avansate de uzura a structurii de rezistenta, se propune demolarea facilitatilor existente
unde au fost montate pompele vechi, si construirea unei noi cladiri, adaptata la cerintele de gabarit si
tehnologice ale pompelor si a spatiilor necesare functionarii.
III.3.4.2.1. DESCRIEREA CONSTRUCŢIEI

Construcţia propusa va avea regim de inaltime parter si va fi alcătuita din cinci incaperi
Categoria de importanţă a construcţiilor este „D"
Clasa de importanţă este IV
Gradul I rezistenta la foc, risc mic de incendiu
III.3.4.2.2. STRUCTURA CONSTRUCTIVA

Structura de rezistenta este alcătuita din cadre din beton armat monolit cu planseu din beton armat
monolit si acopris tip terasa hidroizolata.
Fundaţiile vor fi de tip izolat din beton simplu prevăzute la partea superioara cu cuzineţi din beton armat
din care pornesc stâlpii de beton armat.
Placa de la cota 0.00 va fi din beton armat monolit, ceea ce va permite un răspuns favorabil in exploatare.
III.3.4.2.3. DESCRIEREA FUNCŢIONALĂ

Suprafaţa construită S= 233,50mp
Suprafaţa desfăşurată S= 233,50mp
Suprafaţa utilă S= 209,00 mp
Funcţionalitatea incaperilor proiectate:

- Birou S= 9,00mp.
- Atelier/depozit S=24,30mp.
- Camera vase hidrofor S=45,80mp.
- Camera pompelor S=95,20mp.
- Camera celule electrice S=34,80mp.
Iluminarea şi ventilarea naturală a tuturor încăperilor se va asigura prin ferestre cu ochiuri fixe şi mobile.
III.3.4.2.4. FINISAJE INTERIOARE SI EXTERIOARE

Finisaje interioare
- Pardoseli ciment;
- Tencuieli driscuite;
- Zugrăveli lavabile în culoare alba la pereţi şi plafoane;
- Tâmplărie interioară din P.V.C.;
Finisaje exterioare
- Placaj din similipiatra la soclu;
- Tencuieli gletuite peste termosistem;
- Zugrăveli lavabile în culoare alba;
- Tâmplărie exterioara din P.V.C.;
III.3.4.3. REZISTENTA STATIE NOUA SPP202

III.3.4.3.1. Încadrarea construcţiei
- CONF. C R 1.1.3. - 2005 - ACŢIUNE ZĂPADA 200 Kg/mp/50 ani
- CONF. N P 084 - 2004 - ACŢIUNE VÂNT 0,50 KPa/10m/50 ani
- CONF. P 100 - 2006 - ACŢIUNI SEISMICE Te = 0,7 sec, ag = 0.20 m/s
- CLASA DE IMPORTANTA A CONSTRUCŢIEI - III – conform P100-1 / 2006 – Tab 4.3
- CLASA DE DUCTIBILITATE - M
- FACTORUL DE IMPORTANTA SI EXPUNERE y = 1
III.3.4.3.2. Descrierea construcţiei

Structura de rezistenta este alcătuita din cadre din beton armat monolit cu plansee din beton armat
monolit, asigura preluarea si transmiterea solicitărilor statice si din seism la intreaga structura îndeplinind
exigentele impuse categoriei construcţiei. Alegerea sistemului structural a fost influenţată si de existenta
pompelor si a hidrofoarelor ce provoacă vibraţii.
Fundaţiile de tip izolat din beton simplu sunt prevăzute la partea superioara cu cuzineţi din beton armat
din care pornesc stilpii (40x40 cm) de beton armat.
Placa de la cota + 0.00 este din beton armat monolit, cea ce permite un răspuns favorabil in exploatare.
III.3.5. OB.4 RETELE DE DISTRIBUTIE
III.3.5.1. INLOCUIRE / REPARARE CONDUCTE DISTRIBUTIE

Conductele cu diametre de Dn 600 si 800 mm se vor inlocui/repara cu conducte de otel DN 600 si 800
mm iar celelalte conducte de Otel (Dn 400), AZBO (DN 150 pana la DN350) si PVC (DN125 pana la
DN225) se vor inlocui / repara cu conducte din PEHD, PE100, de diametru similar. Lungime totala de
conducte prevazute a fi inlocuite este de 1229.29 m
Schimbarea unui numar de 163 buc hidranti (jumatate din totalul de hidranti existenti) pentru irigatii
prevazuti cu contor de apa montat intrun camin din PE.

Se vor inlocui un numar de 37 vane de linie existente, ce nu corespund cerintelor de calitate.
Reabilitarea retelei de distributie se va realiza in doua moduri:

 Inlocuiri tronsoane Conducte
 Reparatii Conducte
III.3.5.1.1. Inlocuiri tronsoane Conducte

Atunci cand un tronson de conducte este afectat mai grav si nu se pot executa reparatii locale ale
conductelor existente (daca defectiunea este mai mare de 450 mm in lungul conductei sau structura de
rezistenta a conductei este afectata sau alt motiv tehnic care face imposibila o reparatie locala cu
mansoane de reparatii), atunci tronsonul defect al conductei de distributie se va inlocui cu un tronson nou,
conducta existenta legandu-se de conducta noua prin pieste speciale de foarte larga toleranta.
III.3.5.1.2. Reparatii locale Conducte

Reparatiile locale ale conductelor de distributie se pot realiza cu urmatoarele piese speciale daca
tronsonul de conducta este efectat local pe mai putin de 450 mm in lungul conductei. In functie de
marimea sparturii se vor folosi urmatoarele piese speciale, astfel:
 Cleme de reparatie din inox (manson simplu) L=80 mm
 Cleme de reparatie din inox (manson simplu) L=200 sau 300 mm
 Cleme de reparatie din inox (manson dublu) L=200 sau 300 sau 500 mm
 Cleme de reparatie din inox (manson triplu) L=200 sau 300 sau 500 mm
III.3.5.2. INLOCUIRE / VANE DE LINIE

Pe conductele principale de distributie DN600 (PREMO) si DN400 (PREMO si DN350 (AZBO), ce se
desprind din conducta principala de distributie DN800 si DN600, s-a prevazut inlocuirea urmatoarelor
vane necesare inchiderii zonelor mari de distributie in vederea realizarii izolarii acestor zone pentru
identificarea cat mai exacta a pierderilor de apa necesare reabilitarii conductelor de distributie. Pentru
acestea este prevazut un camin de beton armat de dimensiuni utile (interioare) 1.80 x 1.50 x H 1.70 m:
 pe conducte PVC DN125: A13.V1, A14.V2, A7.V3;
 pe conducte PVC DN160: A10.V4, A2.V5, A4.V6, A15.V7, A22.V8, A6.V9;
 pe conducte PVC DN225: A20.V10, A24.V11, A26.V12;
 pe conducte AZBO DN 200: A.28.V13, A29.V14, A27.V15, A23.V16, A22.V17, A21.V18,
A8.V19, A9.V20, A5.V21, A3.V22, A1V23, A12V24, A18.V25, A29.V26, A30.V27;
 pe conducte AZBO DN250: A25.V28, A19.V29, A17.V30, A11.V31, CS1.V32;
 pe conducte PREMO DN400: CP2.V33
 pe conducte PREMO DN600: CP2.V34, CP1.V35, CP.V36;
 pe conducte PREMO DN800: CP.V37
III.3.5.3. INLOCUIRE HIDRANTI SI DISPOZITIVE DE AERISIRE

Pentru reabilitarea Hidrantilor pentru irigatii, urmatoarele lucrari vor fi realizate:
 Legatura cu conducta existenta:
o Taierea conductei existente pe lungimea teului de bransare
o Intercalarea teului de bransare si conectarea acestuia cu Mansoane de Cuplare de larga
toleranta
 Camin de debitmetru DN100 cu vana de concesie DN100
o Camin de debitmetru din PE de diametru D1100 mm si inaltime H =1500 mm
o Debitmetru cu flanse DN100
o Vana de concesie din fonta cu flanse DN100 mm

o Suporti metalici cu talpa pentru vana si debitmetru
o Placa armata de 1.12 x 1.12 x H 0.17 m conform STAS 2448 / 82
o Capac necarosabil si rama acces
 Ansamblu conducte si fitinguri PEHD PE100, DN100, PN10 conform plansa detaliu si bloc beton
0.25 x 0.25 x 0.25 sub cot 90O hidrant
 Placa slab armata cu plasa sudata de 1.00 x 1.12 m x H 0.17 m, pentru incadrarea si protejarea
hidrantului;
 Hidrant din PE format din:
o Vana hidrant PE
o Cot bransament hidrant
o Fitinguri
III.3.5.4. TRAVERSARE CANAL DE FUGA

Este necesara reabilitarea supratraversarii conductei de apa la trecerea peste canalul de fuga a barajului
U.H.E. Orlesti. Astfel, se propune schimbarea vanei de aerisire a celor doua conducte ce traverseaza
canalul de fuga si realizarea celor doua camine de vane inaintea traversarii cu posibilitatea golirii apei cu
ajutorul a doua guri de varsare.
Termoizolatia conductei de distributie la supratraversarea peste canalul de fuga nu mai este necesara
deoarece sistemul nu functioneaza iarna iar inaintea inghetului, odata cu inceperea toamnei,
atunci cand nu mai este nevoie de irigatii, sistemul se va goli de apa atat partea de Aductiune -
Statie de Punere sub Presiune pana la SupraTraversare, cat si Distributia existenta, prin
deschiderea Caminului de Golire prevazut inaintea supratraversari peste canalul de fuga si
respectiv prin deschiderea hidrantilor de capat ai retelei de distributie.
III.3.5.5. CAMIN DE GOLIRE SI GURA DE VARSARE IN CANALUL DE FUGA

Inaintea de supratraversarea peste Canalul de Fuga al Barajului se va realiza cate un camin de golire din
beton armat pentru cele doua conducte principale de distributie DN800 si DN600, conform planselor de
detaliu, prevazut cu o vana de golire DN100 si o conducta de golire din PEHD DN 110, PN10, ce goleste
apa in canalul de fuga prin intermediul unei guri de deversare.
Acest camin de golire va fi folosit pentru golirea de apa impotriva inghetului a aductiunii de apa, a
instalatiilor din SPP202 si a tronsonului de distributie dintre SPP202 si Supratraversarea distributiei peste
Canalului de Fuga.
III.4. JUSTIFICAREA NECESITĂŢII PROIECTULUI

Necesitatea realizarii investitiei de fata:
Promovarea investitiei este necesara si oportuna intrucat prin modernizarea/ retehnologizarea sistemului
de irigaţii, investitia devine viabila din punct de vedere economic, asa cum reiese din capitolul Analiza
Cost/Beneficiu a prezentei documentatii.
Necesitatea asigurării unor producţii agricole mari şi stabile conduce nemijlocit la obligativitatea irigarii
suprafetei destinate culturilor din plotul 202 Amenajarea Bucsani-Cioroiu . Aceasta necesitate rezida si
din faptul ca desi terenurile sunt fertile (clasa I de fertilitate), productiile agricole sunt reduse din cauza
lipsei de apa.
Amenajările pentru irigaţii existente au fost concepute fără restricţii la consumurile de energie în ipoteza
acoperirii unor suprafeţe cât mai mari, astfel ca se impune reducerea consumului de energie prin
retehnologizarea si modernizarea sistemului de irigatii.
“MODERNIZARE SI RETEHNOLOGIZARE STATIE DE PUNERE SUB PRESIUNE SI RETEA

INTERIOARA DE IRIGATII-plotul 202-Amenajarea Bucsani-Cioroiu” se bazeaza pe urmatoarele
avantaje si necesitati:
 Modernizarea si retehnologizarea sistemului de irigatii
 Cresterea eficientei activitatii agricole prin imbunatatirea aprovizionarii cu input-uri si o mai buna
valorificare a produselor rezultate
 Diminuarea riscului si incertitudinii in agricultura prin reducerea incidentei fenomenelor naturale
(seceta, eroziunea solului, etc)
 Reducerea pierderilor de apa cu minim 10%
 Scaderea costului apei cu minim 10%
 Reducerea costului energiei electrice cu minim 5%
Oportunitatea realizarii investitiei in acest spatiu este un imperativ social ce deriva din necesitatea
asigurarii stabilitatii alimentare a zonei, in conditiile factorilor climatici nefavorabili a caror manifestare
este frecventa. Totodata oportunitatea realizarii investitiei reiese si din posibilitatea obtinerii de fonduri
nerambursabile pentru modernizarea si retehnologizarea sistemului de irigatii prin intermediul PNDR,
Masura 125, Submasura 125a- Componenta a1.
III.5. ELEMENTE SPECIFICE CARACTERISTICE PROIECTULUI

III.5.1. PROFILUL SI CAPACITATILE DE PRODUCTIE
Investitia propusa nu presupune activitati de productie.
III.5.2. DESCRIEREAINSTALAŢIEI ŞI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE
EXISTENTE PE AMPLASAMENT
Nu este cazul.
III.5.3. DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCŢIE ALE PROIECTULUI
PROPUS, ÎN FUNCŢIE DE SPECIFICUL INVESTIŢIEI, PRODUSE ŞI SUBPRODUSE
OBŢINUTE, MĂRIMEA, CAPACITATEA
Nu este cazul.
III.5.4. MATERIILE
PRIME, ENERGIA ŞI COMBUSTIBILII UTILIZAŢI, CU
MODUL DE ASIGURARE A ACESTORA
Principalele utilităţi pot fi asigurate, principalele obiecte ale lucrării fiind situate in apropierea drumului
judetean si national si a drumurilor comunale si relativ aproape de liniile de transport energetice.
III.5.4.1. SURSA DE APĂ

Fiind o reatea de irigatii, sursa de apa este descrisa in obiectele proiectului. Sursa de apa se asigura din
lacul de acumulare U.H.E. Orlesti.
III.5.4.2. SURSA DE ENERGIE ELECTRICA

III.5.4.2.1. Sursa de Energie Electrica pentru Gospodaria de apa.
Alimentarea cu energie electrica a statiei de punere sub presiune se face din reteaua publica de energie
electrica prin intermediul unui post de transformare de 20/0.4 kV, P=1000 KVA montat in incinta statiei.
Caracteristicile consumatorului si datele electroenergetice de consum sunt urmatoarele:

 putere electrica instalata Pi =630 kW;
 curentul de calcul Ic= 1084 A;
 tensiunea de utilizare U= 3-400 V; 50 Hz;
III.5.5. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI
ÎN ZONA AFECTATĂ DE EXECUŢIA INVESTIŢIEI
Perioada de execuţie generează impacturi semnificative, pe o perioadă redusă de timp, producand efecte
în marea lor majoritate reversibile. Se apreciază că măsurile de atenuare şi eliminare a impactului,
propuse împreună cu obligaţia antreprenorului de a respecta legislaţia de mediu existentă la data semnării
contractului sunt suficiente pentru remedierea majorităţii impacturilor posibile în perioada de execuţie a
lucrării.
În acest sens se consideră necesară impunerea unei conduite corespunzătoare cu privire la protecţia
mediului şi gospodărirea deşeurilor, şi prin acordul de mediu ce va fi eliberat.
Investiţia propusă va avea un impact pozitiv asupra mediului în perioada de operare, cu conditia
mentinerii parametrilor proiectati prin masuri de verificare, intretinere si reparatii.
Prin realizarea proiectului se asigura respectarea conditiilor impuse de catre standardele si normativele in
vigoare atat din Romania cat si cele din Uniunea Europeana pentru a asigura un nivel de trai civilizat in
conditii igienico-sanitare normale si pentru a feri populatia de eventualele imbolnaviri.
Amenajările pentru protecţia mediului constau, din lucrări specifice de refacere a cadrului natural după
terminarea lucrărilor. Porţiunile de taluz de rambleu şi debleu, depozitele rezultate din plusul de
terasamente şi terenurile folosite temporar la execuţia lucrărilor vor fi amenajate şi plantate cu specii
forestiere adecvate condiţiilor staţionale, cu rol de a stabiliza terenul, de a reţine praful care se ridică în
atmosferă şi de a reduce nivelul de zgomot.
III.5.6. CĂI NOI DE ACCES SAU SCHIMBĂRI ALE CELOR EXISTENTE
Circulatia auto: este favorizată de existenta Drumului national DN 64 (drum european) pe de o partea care
traverseaza judetul Valcea de la Sud la Nord, fiind un important drum de legatura a zonei.
o Circulatia către zonele izolate: este favorabila, drumurile fiind în stare destul de buna.
III.5.7. RESURSELE NATURALE FOLOSITE ÎN CONSTRUCŢIE ŞI

FUNCŢIONARE
Pentru executia lucrarii se vor utiliza materiale de constructie agrementate conform legislatiei nationale si
standardelor armonizate cu legislatia U.E., respectiv H.G. 766/96 si Legii 10/95.
Materiale principale vor fi asigurate de catre antreprenor conform legislatiei in vigoare si vor fi atestate si
verificate.
In perioada de functionare a investitiei se vor folosii acelesi tipuri de materiale, necesare pentru
intretinerea corespunzatoare a investitiei.

III.5.8. METODE FOLOSITE ÎN CONSTRUCŢIE

Pentru realizarea în bune condiţii a tuturor lucrărilor care fac obiectul prezentei investiţii, executantul va
desfăşura următoarele activităţi:
Studierea proiectului pe baza pieselor scrise şi desenate din documentaţie, menţionate în borderou,
precum şi a legislaţiei, standardelor şi instrucţiunilor tehnice de execuţie la care se face trimitere, astfel
încât la începerea execuţiei să poată fi clarificate toate lucrările ce urmează a fi executate;
Va sesiza proiectantul în termen legal de eventualele neconcordanţe între elementele grafice şi cifrice sau
va prezenta obiecţiuni în vederea rezolvării şi concilierii celor prezentate.
În timpul execuţiei:
Va asigura aprovizionarea ritmică cu materialele şi produsele cuprinse în proiect în cantităţile şi

sortimentele necesare;
Va sesiza proiectantul în cazul imposibilităţii procurării anumitor materiale şi produse prevăzute în

documentaţia de proiectare prezentând în acelaşi timp o ofertă a altui material similar, cu caracteristici cel
puţin identice din punct de vedere tehnic şi economic cu cel prevăzut în proiect;
Va sigura forţa de muncă şi mijloacele de mecanizare necesare în concordanţă cu graficul de execuţie şi

cu termenele parţiale stabilite;
Va respecta cu stricteţe tehnologia şi caracteristicile de lucru menţionate în proiect (tipul materialului,

diametre, pante, adâncimea de pozare, pat de material, montaj, etc.).
Executantul lucrărilor este obligat să păstreze pe şantier, la punctul de lucru, pe toată durata de execuţie şi
a probelor tehnologice, întreaga documentaţie pe baza căreia se execută lucrările respective, inclusiv
dispoziţiile de şantier date pe parcurs.
III.5.9. PLANULDE EXECUŢIE CUPRINZÂND FAZA DE CONSTRUCŢIE,

PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE, EXPLOATARE, REFACERE ŞI FOLOSIRE ULTERIOARĂ
Executia lucrarilor a fost contractata pentru o perioada de 10 luni. Perioada de mobilizare pentru
remedirea defectelor aparute este de 1 zi, iar peroiada de medie de remediere a defectelor a fost estimata
la 3 zile calendaristice.
III.5.10. RELAŢIA CU ALTE PROIECTE EXISTENTE SAU PLANIFICATE

Nu este cazul
III.5.11. DETALII PRIVIND ALTERNATIVELE CARE AU FOST LUATE ÎN

CONSIDERARE
Pentru buna functionare a statiei de pompare SPP 202 din cadrul amenajarii Bucsani-Cioroiu din cadrul
OUAI Valea Oltului 1-Orlesti-Prundeni se propun lucrari de modernizare si retehnologizare a acestora.

Acest scenariu se bazează pe importanta reducerii consumurilor de energie electrică, precum si a

pierderilor de apă si este reprezentată de investitia care cuprinde lucrari de modernizare si retehnologizare
a statiei de punere sub presiune si conductelor de distributie nefunctionale.
Prin optiunea 2 se realizeaza urmatoarele:

Prin proiectul de fata se realizeaza urmatoarele:
 Modernizarea sistemului de irigatii prin
o Reabilitarea constructiei existente a Statiei de Punere sub Presiune
o Construirea unei cladiri noi adaptata la conditiile de gabarit si tehnologice a noilor pompe;
o Refacere alimentarii cu energie electrica
o Reabilitarea prin inlocuire a unor tronsoane de conducte avariate, a vanelor de linie si a
hidrantilor din distributia sistemului de irigatii.
 Investitie noua a sistemului de irigatii prin
o Dotarea cu echipamente/instalatii de udare moderne in proportie de sub 50% din suprafata
udata (aprox 1000 ha):
 Procurare instalatii de irigat prin aspersiune cu 17 aspersoare tip IIA 100
 Procurare instalatie de irigat cu TAMBUR SI FURTUN tip 100*300
 Procurare instalatie de irigat tip PIVOT MOBIL 300 M
 Procurare instalatie de irigat prin picurare 150ha
 Rampa 300
 Retehnologizarea sistemului de irigatii prin
o Inlocuirea pompelor vechi energofage uzate moral cu pompe moderne de aceeasi
capacitate de pompare, bazate pe conceptii tehnice de data recenta, dotate cu convertizoare
de putere, pentru reducerea consumului de energie electrica la pompare.
Beneficiarul are în curs de achiziţionare echipamente de udare pentru mai mult de 50% din
suprafaţa udata care face obiectul proiectului, prin contract de furnizare, atasat prezentei
documentatii tehnice.
III.5.12. ALTE ACTIVITĂŢI CARE POT APĂREA CA URMARE A PROIECTULUI

Prin realizarea prezentei investitii se au in vedere urmatoarele:
 Modernizarea si retehnologizarea sistemului de irigatii
 Cresterea eficientei activitatii agricole prin imbunatatirea aprovizionarii cu input-uri si o mai buna
valorificare a produselor rezultate
 Diminuarea riscului si incertitudinii in agricultura prin reducerea incidentei fenomenelor naturale
(seceta, eroziunea solului, etc)
 Reducerea pierderilor de apa cu minim 10%
 Scaderea costului apei cu minim 10%
 Reducerea costului energiei electrice cu minim 5%
Realizarea investitie poate duce la atragerea de investitori in domeniul agricol.

III.5.13. ALTE AUTORIZAŢII CERUTE PENTRU PROIECT
Prin Certificatul de Urbanism nr. 76 din 04.12.2014 emis de Consiliul Judetean Valcea s-a cerut
obtinerea urmatoarelor avize si acorduri:
- Aviz amplasament - CEZ – retele electrice
- Aviz pentru Gospodarirea Apelor
- Aviz amplasament TRANSGAZ
- Aviz amplasament TRANSELECTRICA

- Aviz HIDROELECTRICA
- Aviz ANIF
- Aviz SANATATE PUBLICA
III.5.14. CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENŢIAL

Ca urmare a lucrărilor proiectate de reabilitare principalii factori de poluare sunt:
- Poluarea specifică lucrărilor de construcţie
- Poluare sezonieră
- Poluare accidentală
Poluarea pe perioada de executie a lucrărilor are impactul cel mai negativ asupra mediului.
Poluarea este temporară şi este strict legată de perioada de executie, dar poate fi redusă prin măsuri luate
de constructor.
Beneficiarul are responsabilitatea de a alege şi de a dimensiona numărul maşini, de a stabili lungimile

frontului de lucru, de a achiziţiona echipamentele adecvate procesului de punere in opera a macadamului
penetrat şi a betonului, de a stabili fluxul lucrărilor de execuţie, etc.
De asemenea, constructorul este de asemenea responsabil cu monitorizarea activităţii de pe teren pentru a
respecta normelor legale privind protecţia mediului. Această activitate de monitorizare trebuie sa fie
realizată de o persoană fizica atestată, care este neutră.
Autoritatea locală pentru protecţia mediului va asigura consiliere, informare şi control îin domeniul
protecţiei mediului. Colaborarea permanentă dintre aceasta şi întreprinzător pe parcursul perioadei de
reabilitare a obiectivului reprezintă o condiţie obligatorie pentru încadrarea impactului activităţilor
desfăşurate în limitele admisibile. Excepţiile posibile de depăşire a limitelor admisibile, strict locale şi
numai pe perioade limitate, vor fi analizate de la caz la caz. Acestea se pot referi la depăşirea
concentraţiilor admise de particule in suspensie în aer în zonele frontului de lucru şi la depăşirea nivelelor
acceptate de zgomot şi vibraţii pe sectoarele cu trafic greu. Sesizările şi propunerile populaţiei trebuie
luate in considerare şi rezolvate cu promptitudine.
La executarea lucrărilor se vor lua toate măsurile privind protecţia mediului înconjurător:
• depozitarea combustibililor, materialelor de construcţii, întreţinerea curentă a utilajelor se vor face în
locuri special amenajate nepermiţând împrăştierea materialelor;
IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALATII PENTRU
RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN
MEDIU
IV.1. PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR

Ca urmare a lucrărilor proiectate, principalii factori de poluare sunt:
o Poluarea specifică lucrărilor de construcţie

o Poluarea sezonieră
o Poluarea accidentală
o Poluarea la scoaterea din funcţiune a obiectivului (nu este cazul)

Se anticipează că toate efectele de mai sus pot fi contracarate în mod adecvat prin practicile de constructie
si prin implementarea unor practici de exploatare corespunzatoare de gospodarire a investiţiei. Modul de
realizare a acestora este deja tratat in cadrul proiectului. De aceea nici unul dintre efectele reziduale nu
este considerat de mare insemnatate.
Lucrarile de constructie si amenajare a retelei presupun desfasurarea de activitati care nu utilizeaza apa in
scop tehnologic. Pentru aceasta etapa, consumurile de apa vor asigura folosintele igienico-sanitare ale
personalului de lucru. In acest sens, pentru organizarea de santier se propune utilizarea toaletelor
ecologice.
Activitatile de constructie desfasurate vor atrage dupa sine efectuarea unor lucrari pregatitoare pentru
investitia ce se urmareste a fi realizata prin mutarea unor volume de sol vegetal si pamant. Prin
perturbarea solului se vor genera surse de sedimente susceptibile de a fi antrenate prin intermediul
precipitatiilor si scurgerilor de suprafata.
Executia sapaturilor este generatoare de impact direct asupra apelor de suprafata si de adancime.
Principalul poluant pentru apele de suprafata, in cazul executiei lucrarii analizate il constituie fractiunile
sau masele de pamant erodat si transportat de catre apele din precipitatii. Lucrarile de sapaturi prevazute
in proiect au in vedere depozitarea temporara a unor cantitati de pamant ce pot fi antrenate de apa. Ca
urmare a precipitatiilor taluzele sunt spalate de scurgerile de suprafata care antreneaza fractiuni de
material sau mase de pamant putand afecta calitatea panzei freatice.
IV.1.1. POLUAREA SPECIFICĂ LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE

Poluarea apei poate rezulta din apele uzate generate pe santierele de constructii si in birouri si prin
scurgeri accidentale de combustibili, lubrifianti si alte substante chimice (ex. detergenti si vopseluri)
folosite in proces. Totodata, poluarea apei poate fi produsa de siroirea sedimentelor datorita eroziunii mai
accentuate a solului si de praful si nisipul de pe santiere (a se vedea si ‘eroziunea solului’). In unele
situatii santurile sapate trebuie mentinute uscate prin pomparea apei.
Va rezulta o cantitate redusa de ape uzate si de la grupurile sanitare din birouri si amenajari de santier.
Se vor evita scurgerile accidentale de combustibili, lubrifianti si alte substante chimice prin utilizarea
unor spatii de depozitare amenajate adecvat si aplicarea unor proceduri de manevrare adecvate.
Implementarea acestor masuri va reduce la minimum efectele negative.
Ca masuri de protectie a apei in faza de executie se recomanda:
- amenajarea unui sistem de drenaj al amplasamentului statiei de epurare si a depozitului de materiale
de constructii din santier
- in timpul lucrarilor de executie a retelelor in faza de sapatura, transeele si gropile pentru imbinari si
camine se vor pastra uscate (apa va fi eventual epuizata).
- se va verifica etanseitatea conductelor facandu-se probe cu apa
- dotarea organizarii de santier cu europubele pentru colectarea deseurilor menajere si cu toalete
ecologice.
b) în timpul exploatării obiectivului de investiţii
Apa potabila se va consuma:
- pentru baut si in scop menajer
- pentru obtinerea apei calde;
- folosinte industriale
- udatul spatiilor verzi, etc.

IV.1.2. POLUAREAAPELOR DIN PRECIPITAŢII ŞI CURSURILOR DE APĂ PE

PERIOADA DE EXPLOATARE
Nu este cazul.
IV.2. PROTECTIA AERULUI

IV.2.1. POLUAREA AERULUI ÎN FAZA DE CONSTRUCŢIE
Poluarea aerului poate rezulta din activitatile de constructie, in special sub forma de emisii de la vehicule
si echipamente de constructii. Se preconizeaza ca aceste efecte vor fi limitate, relativ de scurta durata (de
obicei lucrarile de constructie avanseaza rapid) si trecatoare. Aceasta mai ales in contextul in care
lucrarile se desfasoara in afara mediului rural, in cea mai mare parte. Totodata, echipamentele si masinile
ce vor fi utilizate pentru aceste lucrari vor trebui sa se incadreze in standardele de emisie din Romania.
Caracteristica fazei de constructie va fi aparitia surselor de emisii difuze:
o surse mobile – vehicule si echipamente mecanice nerutiere
o surse de emisii fugitive - rezervoare de carburant;
Poluanti specifici:
o Particule si praf – curatarea terenului, transportul si manevrarea deseurilor de constructie,
transportul si manevrarea materialelor de constructie (nisip, pietris etc.), lucrarile de constructie
etc.
o Monoxid de carbon CO, oxizi de azot (NO x), hidrocarburi, particule, fum – vehicule si masini
mobile nerutiere, alte motoare
o Compusi organici volatili depozitarea/manevrarea combustibililor si carburantilor
o Şantierul se afla in principal in afara zonelor locuite si deci acest impact va fi limitat.
Datorită caracterului temporar al lucrarilor, vom considera numai valorile limită orare pentru SO 2 si NOx,
valoarea limită pe 8 ore pentru CO si valoarea limita zilnica pentru PM si SO 2 pentru protectia sanatatii
umane stabilite prin Ordinul MAPM nr. 592/2002 si marjele respective. Se preconizeaza depasirea
valorilor limita in perioada constructiei, dar nu si a marjelor de toleranţă.
O problemă deosebită în privinţa emisiilor atmosferice este praful de pe santierele in lucru. In acest sens
se anticipeaza restrangerea suprafetei de lucru pe cât posibil. De asemenea, in perioadele de secetă,
şantierele si drumurile de acces vor fi stropite pentru reducerea cantităţii de praf.
IV.2.2. POLUAREA AERULUI PE PERIOADA DE EXPLOATARE

Nu este cazul.
IV.3. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR

IV.3.1. POLUAREA FONICĂ ÎN FAZA DE CONSTRUCŢIE
In timpul constructiei (precum si a lucrarilor de intretinere si scoatere din functiune) principalele surse de
zgomot si vibratii sunt vehiculele si diferitele tipuri de echipamente de constructii, inclusiv excavatoare si
alte masini grele folosite. Pentru a reduce la minim neplacerile cauzate, se are in vedere:
o limitarea programului de lucru, mai ales acolo unde aceasta implica utilizarea de maşini grele si
alte echipamente producatoare de zgomot, la orele din timpul zilei (6 a m - 10 p m);
o limitarea nivelului de zgomot la valorile legal stabilite prin STAS 10009-88, prin alegerea
echipamentelor adecvate si intretinerea adecvata a acestora;

o Asigurarea stopării tuturor echipamentelor, inclusiv a vehiculelor, in momentele cand nu sunt

utilizate efectiv, inclusiv pe timpul incarcarii si descarcarii autovehiculelor folosite pentru
transport.
IV.3.2. POLUAREA FONICĂ PE PERIOADA DE EXPLOATARE
Nu este cazul
IV.4. PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR

IV.4.1. PROTECTIA IMPOTRIVA RADIAŢIILOR ÎN PERIOADA DE EXECUŢIE
Pe timpul execuţiei nu vor exista surse specifice de radiatii aferente acestui proiect. Efectele potentiale
provocate de radiatii pot fi considerate in acest caz nesemnificative.
IV.4.2. PROTECTIA IMPOTRIVA RADIAŢIILOR PE PERIOADA DE
EXPLOATARE
Nu este cazul
IV.5. PROTECTIA SOLULUI SI A SUBSOLULUI

IV.5.1. POLUAREA SOLULUI ÎN FAZA DE CONSTRUCŢIE
Proiectul necesita curatarea de vegetatie a amplasamentelor, precum si executarea de lucrari de excavatii
cu ajutorul unor masini grele. Practicile neadecvate de constructie si de protectie a solului pot accelera
eroziunea, provocand instabilitate a solului si alunecari de teren in zonele afectate, ce pot determina
poluarea apei prin siroiri in ape de suprafata. Se poate anticipa ca lucrarile de excavatii de pe traseele
proiectate vor conduce la o crestere temporara a eroziunii solului, pana la refacerea vegetatiei. Se
anticipeaza aplicarea unui program de refacere activă a vegetaţiei de pe amplasament în zonele expuse la
eroziune (ex. versanţi şi maluri de râu).
În primă fază a proiectului se va ţine cont de prevenirea eroziunii şi a sedimentărilor necontrolate.

Pe durata executiei lucrărilor vor fi adoptate soluţii adecvate pentru limitarea eroziunii solului: stabilirea
de sectoare de lucru de 0.1 sau 0.5 km; decaparea se va realiza in straturi succesive, protejarea taluzurilor
prin insamantarea cu iarbă, reconstrucţia ecologică a suprafeţelor expuse eroziunii pe parcursul lucrărilor.
In afara eroziunii, solurile pot fi contaminate prin deversari accidentale de combustibili, lubrifianti si
substante chimice (ex. detergenti si vopseluri). Riscul acestor accidente va fi insa drastic redus prin
utilizarea unor mijloace adecvate de depozitare si utilizarea de proceduri de manevrare corespunzatoare.
Implementarea acestor masuri va reduce la minimum impactul.
IV.5.2. SUPRAFAŢA OCUPATĂ TEMPORAR PENTRU DEPOZITE DE

MATERIALE, ŞI A PARCULUI AUTO DE UTILAJE
La executarea lucrărilor se vor lua toate masurile privind protecţia mediului înconjurător. Depozitarea
combustibililor, a materialelor de construcţii ca şi întreţinerea curentă a utilajelor se vor face în locuri
special amenajate excluzând împrăştierea la întâmplare a materialelor combustibile, lubrifianţilor şi
reziduurilor.

IV.5.3. POLUAREA SOLULUI PE PERIOADA DE EXPLOATARE

Nu este cazul
IV.6. PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVTICE
IV.6.1. PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE ÎN FAZA DE
CONSTRUCŢIE
Pentru edificarea constructiilor propuse in proiect se vor executa operatiuni de excavare, nivelare,
impermeabilizare etc, cu efect de:
 Inlaturare totala a plantelor din zona constructiei propuse si a amenajarilor anexe; aspectul cantitativ
al acestei pierderi de biomasa ara un caracter temporar daca tinem cont ca este prevazuta amplasarea
de spatii verzi la sfarsitul perioadei de executie;
 Inlaturarea totala a efectivelor de nevertebrate din perimetrul analizat si limitarea dispersiei
populatiilor din zonele invecinate (o fragmentare a habitatelor naturale);
 Modificari structurale ale profilului de sol prin operatiile de excavare, nivelare etc;
Pe ansamblu se poate afirma ca existenta santierului in perioada de realizare a obiectivului va produce

modificari structurale si functionale considerabile in cadrul biocenozei locale, o scadere a biodiversitatii,
o modificare a fluxurilor de energie si materie, in principal la nivelul solului, ceea ce intr-un cuvant
inseamna o scadere a productivitatii ecosistemului local, dar care va fi compensat ulterior prin intermediul
amenajarii spatiilor verzi adicente si remodelarii circuitelor.
IV.7. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES

IV.7.1. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE
INTERES PUBLIC ÎN PERIOADA DE EXECUŢIE
Deoarece activitaţile de constructie se desfăşoară şi în apropierea aşezărilor umane, acestea pot avea doar
un caracter temporar, dar ele se pot extinde pe o perioada de timp indelungata. Fara o buna planificare si
comunicare a activitatilor, constructia poate provoca intreruperi de circulatie si congestionarea acesteia,
determinand neplaceri si intreruperea unor activitati comerciale si sociale, dar si in cazul situatiilor de
urgenta.
Totodata, santierele, mai ales excavatiile, dar si transportul, miscarea masinilor grele si obstructionarea
drumurilor pot crea probleme de siguranta pentru populatie. Proiectul va coordona deci activ activitatile
planificate impreuna cu forumurile competente. Mai mult, se vor stabili planuri de trafic pentru lucrarile
majore la drumuri ce ar putea cauza tulburari si riscuri pentru siguranta. In sfarsit, santierele de constructii
vor fi semnalizate clar si imprejmuite pentru a impiedica riscurile directe pentru siguranta populatiei. In
ciuda acestor masuri, un anumit nivel de intreruperi si neplaceri va fi inevitabil.
Activitatile de constructii ar putea cauza si afectarea altor infrastructuri (santuri de drenaj, cladiri, linii
edilitare, etc.) si duce astfel la intreruperea (temporara) a anumitor servicii publice. Pentru a evita aceasta,
se vor coordona activitatile cu cele ale operatorilor celorlalte infrastructuri si servicii.
IV.8. GOSPODARIREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT

IV.8.1. GESTIONAREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT ÎN
PERIOADA DE EXECUŢIE
Inventarul tipurilor şi cantităţilor de deşeuri ce vor fi produse, inclusiv clasa de periculozitate;

o Procesele tehnologice pentru executia lucrarilor;

o Instalatiile de producere a agregatelor minerale, cele de preparare a betoanelor, mixturilor asfaltice

si emulsiilor bituminoase;
Deseuri constructii: 17 02 01, 17 03 02, 17 04 05, 17 04 07, 17 05 04, 17 05 08, 17 09 04
o Activitatile desfasurate in cadrul Organizarii de santier, inclusiv statiile de intretinere a utilajelor si
a masinilor de transport;
Deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi: 13 01 01*,13 01 11*,13 01 12*,13 01 13*, 13 02 04*,
13 02 05*, 13 02 06*, 13 02 07*, 13 02 08*, 13 07 01*, 13 07 02*, 13 07 03*.
Deseuri de solventi organici, agenti de racire si carburanti: 14 06 03*, 14 06 05*.
Deseuri nespecificate in alta parte: 16 01 03, 16 01 07*, 16 01 13*, 16 01 15, 16 02, 16 06.
o Cantinele, spatiile de birouri si dormitoarele etc.
Deseuri municipale si asimilabile: 20 03 01, 20 01 01, 20 01 08, 20 01 21*, 20 01 39, 20 01 11, 20 02 01,
20 02 02, 20 02 03.
Conform Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase din H.G. nr. 856/2002, principalele
deseuri rezultate din activitatile de constructie, exceptand materialele contaminate cu substante
periculoase, nu se incadreaza in categoria deseurilor periculoase. Deseurile periculoase, precum si
ambalajele substantelor toxice si periculoase, vor fi depozitate in siguranta, pe platforme betonate si
ingradite, special amenajate, iar ulterior vor fi predate unitatilor specializate pentru depozitare definitiva,
reciclare sau incinerare.
IV.8.1.1. ÎNTOCMIREA UNUI PLAN DE GESTIONARE A
DEŞEURILOR SOLIDE, CARE SĂ CONŢINĂ
In urma activitatilor de executie rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:
Deseuri menajere si asimilabile. Provin de la angajatii Constructorului. Deseurile menajere se vor
colecta selectiv, in recipienti adecvati, pe platformele betonate special amenajate. Fractiile ce se pot
recicla si valorifica se vor preda centrelor de reciclare, iar cele municipale amestecate vor fi predate
operatorului de salubrizare autorizat cu care Constructorul va incheia contract pentru eliminare.
Deseuri din constructii. Provin de la activitatile de executie a lucrarilor, inclusiv de la defrisari.
Deseurile din constructie se vor colecta selectiv, in recipienti adecvati, fractiile ce se pot recicla si
valorifica se vor preda centrelor de reciclare sau se pot valorifica la infrastructura drumurilor locale si
de exploatare, etc., iar cele ce nu pot fi valorificate vor fi predate operatorului de salubrizare autorizat
cu care Constructorul va incheia contract pentru eliminare.
Deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi. Provin de la intretinerea si repararea vehiculelor.
Acestea se vor colecta selectiv, in recipienti adecvati (recipienti metalici inchisi) si se vor preda la
unitati specializate, pentru valorificare sau incinerare.
Solul excavat se reutilizează pe cat posibil ca material de umplutura. Solul contaminat va fi considerat
material de deseuri si depozitat in consecinta. Surplusul de sol va fi depozitat in locurile aprobate. Prin
proiect s-au prevăzut depozite ecologice de ramblee, descrise în documentaţia tehnica.
IV.8.2. GESTIONAREA
DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT PE
PERIOADA DE EXPLOATARE
Cantitatile de deseuri solide produse in faza de exploatare sunt mult mai mici. Cu toate acestea, strategia
de gestionare a deseurilor ce va fi urmarita va merge pe linia celei adoptate in faza de constructie si prin
grija beneficiarului in locurile de atractie turistica prin amenajari speciale de depozitare si colectare a
deseurilor.

IV.9. GOSPODARIREA SUBSTANTELOR SI PREPARATELOR CHIMICE

PERICULOASE
IV.9.1. GESTIONAREASUBSTANTELOR SI PREPARATELOR CHIMICE
PERICULOASE ÎN FAZA DE CONSTRUCŢIE
Executia lucrarilor va necesita utilizarea unor materiale care prin compozitie sau prin efectele potential
negative asupra sanatatii angajatilor si/sau mediului sunt incadrate in categoria substantelor toxice si
periculoase. Aceste substante si materiale precum si managementul lor au fost tratate in capitolul de
deseuri.
Gospodarirea substantelor toxice si periculoase se va face cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
Ambalajele provenite de la aceste materiale vor fi gestionate in conformitate cu prevederile legale in
vigoare, in functie de gradul de contaminare a acestora. Constructorului ii revine sarcina depozitarii si
folosirii in conditii de siguranta a acestor substante. De asemenea, Antreprenorul va trebui sa tina o
evidenta stricta a acestor materiale.
V. PREVEDERI PENTRU MONITORINGUL MEDIULUI

Pe parcursul execuţiei lucrării, beneficiarul va urmări respectarea întocmai a prevederilor proiectului.
Pe durata de exploatare a investitiei, beneficiarul va asigura prin personalul de întreţinere buna
functionare a obiectivelor proiectului.
La stabilirea terenurilor de amplasare a organizarilor de santier, a bazelor de productie, a gropilor de

imprumut si a depozitelor de deseuri, precum si a celorlalte terenuri ocupate temporar se face de catre
constructori.
In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se propune ca

antreprenorul general sau supervizorul lucrarii sa efectueze monitorizarea interna a performantelor
activitatii cu privire la protectia mediului, in perioada de realizarea a obiectivului.
Este obligatoriu sa se obtina si sa se respecte:

- certificatul de urbanism;
- avizele si acordurile necesare;
- autorizatia de construire pentru lucrari,
- redarea in circuit a terenurilor ocupate temporar cu amenajarile stabilite de organele competente.
In timpul realizarii obiectivului se recomanda

 Imprejmuirea santierului cu panouri usoare si delimitarea spatiilor pentru depozitarea maselor de
pamant si a materialelor de constructii.
 Asigurarea unui spatiu acoperit pentru depozitarea materialelor de constructii pulverulente
 Realizarea unei organizari de santier dotata cu facilitati pentru salariati: alimentare cu apa, grupuri
sanitare, colectare deseuri
 Marcarea si semnalizarea corecta a portiunilor de drum afectate de construirea sau inlocuirea retelelor
de canalizare
In faza de exploatare se recomanda monitorizarea atat a calitatii apei potabile cat si a efluentului
statiei de epurare pentru incadrarea in prevederile legale in vigoare.
In perioada de functionare

 Dupa edificarea obiectivului, bransarea la utilitati se va face numai dupa incheierea contractelor de
utilitati cu furnizorii
Nu se vor deversa nici un fel de ape reziduale menajere si nu se vor depozita deseuri menajere, in afara
retelelor si spatiilor special destinate
VI. JUSTIFICAREA
ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN
PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN
LEGISLAŢIA COMUNITARĂ
Conform Deciziei etapei de evaluarea initiala proiectul intra sub incidenta HG nr. 445/2009 privind
evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, fiind incadrat in Anexa 2, pct.
10, lit. b.
Proiectul propus nu intra sub incidenta art. 28 din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile
ulterioare.
VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER
In timpul realizarii obiectivului se recomanda
 Imprejmuirea organizarii de santier cu panouri usoare si delimitarea spatiilor pentru depozitarea
maselor de pamant si a materialelor de constructii.
 Asigurarea unui spatiu acoperit pentru depozitarea materialelor de constructii pulverulente
Realizarea in cadrul organizarii de santier dotata cu facilitati pentru salariati: alimentare cu apa, grupuri
sanitare, colectare deseuri
Pentru realizarea Organizarii de Santier este necesara intocmirea Proiectului de organizare de santier.
Proiectul de organizare de santier se realizeaza inainte de obtinerea Autorizatie de Construire si dupa
intocmirea Proiectului Tehnic si a Detaliilor de Executie.
La elaborarea proiectelor de organizare de santier trebuie sa se tina seama de baza materiala a
constructorului.
Problemele de organizare trebuie astfel concepute, programate si realizate incat organizarea santierului sa
nu prelungeasca termenele de punere in functiune a obiectivului de investitie si sa asigure conditii optime
de viata si de munca pentru personalul santierului dar si o calitate corespunzatoare a lucrarilor de
constructiimontaj.
Proiectul de organizare de santier se intocmeste de catre antreprenor pe baza Proiectului Tehnic,
Detaliilor de executie.
Lucrarile de organizare de santier, sunt lucrari specifice acestor categorii de proiecte:
- amenajarea unei incinte îngradite pentru depozitarea materialelor de constructii si amplasarea unor
baraci necesare personalului muncitor;
- asigurarea parcului de utilaje pentru executie (in functie de baza materiala a constructorului)
- pentru alimentarea motoarelor mijloacelor de transport materiale şi deşeuri, echipamentelor şi utilajelor
tehnologice necesare realizării obiectivului de investiţii va fi folosita motorina.
Alimentarea cu combustibil se va realiza la staţiile de distribuţie autorizate. Pe amplasament nu vor fi
amplasate rezervoare de combustibili sau staţii de distribuţie a carburanţilor, cu excepţia organizării de
şantier în măsura în care constructorul consideră ca poate îndeplini măsurile necesare în vederea evitării
situaţiilor de poluare accidentală.
Lucrările provizorii necesare organizării incintei constau în împrejmuirea terenului aferent proprietăţii
printr-un gard. Accesul în incintă se va face prin două porţi, una pentru personal şi cealaltă pentru maşini.
Materialele de construcţie cum sunt cărămizile, nisipul, se vor putea depozita şi în incinta proprietăţii, în
aer liber, fără măsuri deosebite de protecţie. Materialele de construcţie care necesită protecţie contra
intemperiilor se vor putea depozita pe timpul execuţiei lucrărilor de construcţie în incinta magaziei

provizorii, care se va amplasa la început. În acest sens, pe terenul aferent se va organiza şantierul prin
amplasarea unor obiecte provizorii :
- magazia provizorie cu rol de depozitare materiale, vestiar muncitori şi depozitare scule ;
- toaleta ecologica pentru eliminarea reziduurilor menajere;
- tablou electric ;
- punct PSI (în imediata apropiere a sursei de apă) ;
- platou depozitare materiale.
Se vor lua măsuri preventive cu scopul de a evita producerea accidentelor de lucru sau a incendiilor.
Pentru a preveni declanşarea unor incendii se va evita lucrul cu şi în preajma surselor de foc. Dacă se
folosesc utilaje cu acţionare electrică, se va avea în vedere respectarea măsurilor de protecţie în acest
sens, evitând mai ales utilizarea unor conductori cu izolaţie necorespunzătoare şi a unor împământări
necorespunzătoare.
Influenta negativa a lucrarilor de organizare de santier asupra mediului este temporara (se produc
zgomote, eventuale mici scapari accidentale de produse petroliere de la utilaje, influente asupra mediului
vizual), doar pe perioada executiei, si dispare odata cu darea în exploatare a noii investitii.
Astfel pentru refacerea cadrului natural pe amplasamentul organizarii de santier se recomanda
urmatoarele:
- suprafaţa de teren pe care va fi amplasata organizarea de santie a cărei înveliş vegetal a fost afectat,
vor fi renaturate adecvat şi redate folosinţei lor iniţiale, sub atenta indrumare a unui biolog pentru a se
evita posibilitatea introducerii de specii noi în aria vizată de proiect;
- se interzice depozitarea materialelor de construcţie şi a deşeurilor în afara perimetrului organizării de
şantier;
- se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de construcţie şi a deşeurilor;
- se recomanda reconstrucţia ecologica cat mai grabnica a spatiilor afectate prin acoperire (copertare)
cu covor vegetal, ierbos in toate suprafetele libere si acolo unde este posibil, plantarea de specii din
flora spontana locala in scopul refacerii unor habitate naturale
- pentru colectarea selectiva a deseurilor rezultate atat in timpul executiei obiectivului, cat si dupa
punerea in functiune, in timpul exploatarii sale–vor fi instalate recipiente (containere) adecvate;
beneficiarul are obligatia de a asigura salubrizarea zonei aferente obiectivului pe toata perioada
realizarii lui, cat si dupa aceea;
- va fi nominalizata cate o persoana din partea beneficiarului si a antreprenorului care vor raspunde de
respectarea masurilor de protectia mediului si de relatia cu autoritatea de mediu; se va face instructajul
periodic al muncitorilor cu privire la conditiile de lucru
- executantul lucrarilor are obligatia sa amplaseze toalete ecologice si recipiente pentru colectarea
deseurilor menajere si sa le mentina pe toata durata executiei lucrarilor;
- la terminarea lucrarilor se va reface cadrul natural, cu reconstructia ecologica a tuturor
amplasamentelor afectate de proiect si anume: zona de lucru a investitiei, zona organizarii de santier,
drumurile de acces, etc.
Natura impactului negativ a lucrarilor de organizare de santier este direct, secundar, pe termen scurt si
temporar.
VIII. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA
INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII
Amplasamentul lucrarilor va fi refacut la starea initiala.

VIII.1. DESCRIEREA MASURILOR PRECONIZATE PENTRU PREVENIREA,

REDUCEREA SI, ACOLO UNDE ESTE POSIBIL, CONTRAACARAREA
EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI
VIII.1.1. SITUATIA EXISTENTA
Masurile preconizate pentru prevenirea, reducerea si, acolo unde este posibil, contraacararea efectelor
adverse asupra mediului pentru situatia existenta sunt descrise mai sus odata cu situatiile identificate.
VIII.1.1.1. IN TIMPUL CONSTRUCTIEI

Pe langa lucrarile de constructii efective ale proiectului sunt stabilite mai departe o serie de recomandări
organizatorice, metodologice şi de eficacitate şi recomandări cu privire la activitatea de monitorizare în
timpul construcţiei:
Constructorul trebuie sa execute toate lucrarile si sa ia toate masurile referitoare la protejarea mediului si
micsorarea impactului asupra acestuia, atat in perioada de constructie cat si in cea de functionare, in
conformitate cu legislatia si normele locale respective in vigoare.El trebuie sa obtina toate informatiile
actualizate necesare despre Organizatia pentru Protectia Mediului in Romania si sa obtina toate
autorizatiile necesare si sa execute studii complementare ori de cate ori este necesar. El trebuie sa obtina
aprobari de mediu pentru toate lucrarile temporare.
În timpul lucrarilor, inclusiv in perioada de intretinere si de desfasurare a activitatilor de organizare a

santierului, Constructorul si Sub- contractantii , in conformitate cu normele si reglementarile in vigoare,
trebuie sa puna in aplicare urmatoarele masuri de micsorare a impactului asupra mediului:
o Reducerea zgomotului produs de echipamente si utilaje atunci cand functioneaza in zone populate
si in apropiere de cladiri locuite.
o Amplasarea optima a concasoarelor,statiilor de betoane, a celor de dozare si a altor utilaje
similare, pentru a micsora impactul lor negativ asupra mediului social ,uman si natural.
o Intrarea in vigoare a unui plan adecvat de organizare a traficului pentru a micsora inconvenientele
cauzate de de traficul de santier si pentru a proteja siguranta oamenilor si activitatea
Constructorului.
o Protejarea raurilor, lacurilor, terenurilor cu culturi si a oricaror zone ce inconjoara Santierul
impotriva poluarii care poate fi provocata atat de lucrarile permanente ale investitiei cat si de alte
activitati legate de organizarea santierului Constructorului.
o Controlul metodei de depozitare a materialelor cu respectarea stricta a standardelor, specificatiilor,
cu privire la cele mai sensibile articole, cum ar fi combustibilul, lubrifiantii, cimentul, explozivii,
etc.
o Protejarea si refacerea cu acuratete, la sfarsitul lucrarilor, a santurilor sapate pentru amplasarea
conductelor, a drumurilor de serviciu si de deviere si a lucrarilor temporare sau pregatitoare.
o Acoperirea santurilor sapate pentru amplasarea conductelor se va executa cu pamantul
provenit din sapatura astfel incat la sfarsitul lucrarilor de executie amplasamentul sa nu
prezinte modificari fata de momentul inceperii executiei.
o Excedentul de pamant rezultat dupa aducerea la faza initiala a amplasamentului lucrarilor
va fi transportat cu acordul beneficiarului lucrarilor intr-un loc special amenajat, in vederea
refolosirii acestuia.
o Asigurarea si instalarea echipamentelor specifice si monitorizarea relevanta a zgomotului,
gazelor,prafului,lichidelor, si a altor efecte ale poluarii derivate din activitatile de santier.

o Reducerea emisiilor poluantilor pana cand ajung la nivele admisibile, conform legislatiei si
normelor in vigoare in Romania
o Materialele biodegradabile trebuie sa fie ingropate cu grija in locuri aprobate de Inginer si
Agentia locala de mediu pentru a preveni poluarea apelor subterane.
o Orice alta actiune, care poate fi necesara,in conformitate cu instructiunile Inginerului si conform
legislatiei in vigoare in Romania (Legea nr.137,emisa la data de 30.12.1995)
Constructorul este responsabil de protejarea proprietatilor, cablurilor (dacă există), culturilor, copacilor,
monumentelor istorice, indicatoarelor rutiere, gardurilor de imprejmuire precum si protejarea tuturor
proprietatilor mobile si imobile detinute de particulari sau de asociatii de proprietari, impotriva prafului,
fumului sau a efectelor daunatoare provocate de substante chimice, materiale bituminoase (dacă vor fi
folosite) sau alte substanţe.
Dacă Constructorul doreşte o altă soluţie constructivă (soluţii alternative, altele decât prevăzute în
proiect), acesta isi va dota staţiile de concasare şi instalatiile care emit zgomot, fum, praf sau gaze cu
instalatii şi măsuri de limitare a acestora conform legislatiei române în vigoare, pe cheltuiala proprie. Pe
durata utilizarii statiilor si a executiei lucrarilor, Constructorul va lua toate masurile pentru reducerea la
limite acceptabile a zgomotului si emisiilor de praf.
Nivelul de zgomot in timpul zilei, pentru utilajele Constructorului in zonele populate nu trebuie sa
depaseasca valoarea de 70dBeq, masurat in punctual celui mai apropriat perete al cladirii celei mai
apropriate de Santier.
Costructorul va lua, pe cheltuiala proprie, toate masurile necesare rezonabile pentru reducerea emisiilor si
raspandirii de praf, gaze, zgomot.
Constructorul trebuie sa efectueze, la cererea Inginerului, orice masuratori de mediu solicitate, pentru a
demonstra ca cerintele acestui capitol sunt respectate.Testele trebuie sa se desfasoare in locul si la data
solicitate de Inginer, iar Constructorul trebuie sa efectueze astfel de teste pe propria sa cheltuiala si cu
aparatura sa.
VIII.2. LUCRARI PROPUSE PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUI

VIII.2.1. ZONELE AFECTATE DE CONSTRUCŢIE SUNT
VIII.2.1.1. SUPRAFAŢA OCUPATĂ TEMPORAR

Cea mai afectată zonă din punct de vedere a schimbarilor suferite privind factorii de mediu pe perioada
lucrărilor de construcţie o reprezintă suprafaţa ocupată temporar.
VIII.2.1.2. REALIZAREA ÎNIERBARILOR ŞI/SAU ÎMPĂDURIRILOR

CU SPECII SPECIFICE
Amenajări pentru protecţia mediului constau din lucrări specifice de refacere a cadrului natural după
terminarea lucrărilor pentru suprafetele ocupate temporar (imbracarea acestor zone cu pamant vegetal in
grosime de 10 cm si insamantarea acestora cu seminte de graminee.
Astfel se va acoperii santul rezultat in urma sapaturii, iar in cazul in care au fost afectate spatii verzi
existente inainte de inceperea lucrarilor, acestea vor fi aduse la stadiul initial.
Transportul excedentului de pamant rezultat din sapaturi se va face pe un amplasament indicat de catre
beneficiarul lucrarii, in vederea refolosirii acestuia.
IX. PĂRŢILE DESENATE
Parti desenate
Nr Descriere Scara
1 Plan de incadrare in zona 1:20000
2 Plan de situatie 1:2000
Intocmit:
Ing. Bondoc Adrian

2014 11 10 PT OUAI Valea Oltului - Memoriu Mediu Anexa 5

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2014 11 10 PT OUAI Valea Oltului - Memoriu Mediu Anexa 5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEMORIU TEHNIC

MODERNIZARE SI RETEHNOLOGIZARE STATIE DE

Memoriu de Prezentare privind Evaluarea Impactului asupra

Elaborat de: Autoritatea Contractanta:

Memoriu Tehnic Pag 2 / 27

III. DESCRIEREA PROIECTULUI.......................................................................................................................5

IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA

VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE

VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER.............................................................................23

VIII. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE

Memoriu Tehnic Pag 4 / 27

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

Accesul se face pe drumul national DN 64, care leagă localitătile

Amenajarea Bucsani-Cioroiu dispune de o statie de punere sub

Organizatia Utilizatorilor De Apa Pentru Irigatii - OUAI - Valea

Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este OUAI

III.2. VALOAREA ESTIMATIVA A LUCRARILOR, DIN CARE: PENTRU PROTECTIA

Total lucrari de constructii-montaj: 2 066 999.00 lei (fara TVA)

III.3. PERIOADA DE EXECUTIE PROPUSA

Investitia se esaloneaza pe 10 luni perioada de executie propriu-zisa.

III.3.1. DESCRIEREA LUCRARILOR

Vor fi montate 37 bucati vane de linie noi, astfel :

Vor fi executati 163 hidranti pentru irigatii, astfel :

Vor fi montate 10 bucati dispozitive de aerisire – dezaerisire DAD, astfel :

Se va construi o cladire ce va adapostii pompele si celelalte achipamente necesare functionarii

Memoriu Tehnic Pag 6 / 27

 Categoria de importanţă a construcţiilor este „D"

 Funcţionalitatea incaperilor proiectate:

III.3.2. OB.1 CAPTARE

Captarea nu necesita masuri de Modernizare / Reabilitare fiind in stare buna de functionare.

III.3.3. OB.2 ADUCTIUNE

Memoriu Tehnic Pag 7 / 27

III.3.4. OB.3 STATIA DE PUNERE SUB PRESIUNE - SPP202

III.3.4.1. REABILITAREA CONSTRUCTIEI EXISTENTE

III.3.4.2. ARHITECTURA STATIE NOUA SPP202

III.3.4.2.1. DESCRIEREA CONSTRUCŢIEI

III.3.4.2.2. STRUCTURA CONSTRUCTIVA

III.3.4.2.3. DESCRIEREA FUNCŢIONALĂ

Funcţionalitatea incaperilor proiectate:

III.3.4.2.4. FINISAJE INTERIOARE SI EXTERIOARE

III.3.4.3. REZISTENTA STATIE NOUA SPP202

- CONF. N P 084 - 2004 - ACŢIUNE VÂNT 0,50 KPa/10m/50 ani

- CONF. P 100 - 2006 - ACŢIUNI SEISMICE Te = 0,7 sec, ag = 0.20 m/s

- CLASA DE IMPORTANTA A CONSTRUCŢIEI - III – conform P100-1 / 2006 – Tab 4.3

- FACTORUL DE IMPORTANTA SI EXPUNERE y = 1

III.3.4.3.2. Descrierea construcţiei

III.3.5. OB.4 RETELE DE DISTRIBUTIE

III.3.5.1. INLOCUIRE / REPARARE CONDUCTE DISTRIBUTIE

Memoriu Tehnic Pag 9 / 27

Se vor inlocui un numar de 37 vane de linie existente, ce nu corespund cerintelor de calitate.

Reabilitarea retelei de distributie se va realiza in doua moduri:

III.3.5.1.1. Inlocuiri tronsoane Conducte

III.3.5.1.2. Reparatii locale Conducte

III.3.5.2. INLOCUIRE / VANE DE LINIE

III.3.5.3. INLOCUIRE HIDRANTI SI DISPOZITIVE DE AERISIRE

o Vana de concesie din fonta cu flanse DN100 mm

III.3.5.4. TRAVERSARE CANAL DE FUGA

III.3.5.5. CAMIN DE GOLIRE SI GURA DE VARSARE IN CANALUL DE FUGA

III.4. JUSTIFICAREA NECESITĂŢII PROIECTULUI

“MODERNIZARE SI RETEHNOLOGIZARE STATIE DE PUNERE SUB PRESIUNE SI RETEA

III.5. ELEMENTE SPECIFICE CARACTERISTICE PROIECTULUI

III.5.4.1. SURSA DE APĂ

III.5.4.2. SURSA DE ENERGIE ELECTRICA