1

Sarcina si viciile
MG III Asistenta Primara a Starii de Sanatate

Autori:

Manolache Veronica Petraru Elisa Potop Diana Pricop Paula Ripanu Anca Larisa

Grupa 35 seria D 21 ianuarie 2011

Capitole:

1.Justificare 2.Scop 3.Obiective 4.Populatie tinta 5.Metode si mijloace de realizare 6.Materiale necesare 7.Concluzii 8.Bibliografie

Justificare: A avea un copil este pentru cei mai multi o bucurie mult asteptata insa,masura in care acest lucru ramane o bucurie depinde foarte mult de conduita mamei in timpul sarcinii.Este un lucru bine stiut:nu orisicine este pregatit pentru asa un pas important.Viata micutului depinde exclusiv de viata mamei si de cele mai multe ori de alegerile pe care aceasta le face in timpul sarcinii.E o mare responsabilitate si acele 9 luni vor avea reverberatii pe tot parcursul vietii copilului. Unde se opresc consecintele faptelor tale si unde incep sa se rasfranga asupra noii vieti care se formeaza?Aceasta linie de granita nu este net delimitata si cele mai multe viitoare mamici se considera informate .Dar ce se intampla,cand cel mai adesea nu este asa?

Scop: Am considerat elocvent ca in cele ce urmeaza sa tragem un semnal de alarma.Nu exista viciu care sa nu afecteze viata bebelusului.Nu exista substanta care odata patrunsa in organismul mamei sa nu ajunga si la fetus. Femeile insarcinate sau care vor sa conceapa un copil trebuie sa fie constiente de riscul pe care il prezinta fumatul,consumul de alcool,droguri sau medicamnete pe perioada sarcinii.Nu este aici vorba doar de intreruperea sporadica a unui viciu.Este un proces mult mai elaborat care implica adesea sacrificiu,renuntare ,informare si mentinerea unui contact strans cu medicul care supravegheaza sarcina.Sa nu uitam,o femeie insarcinata nu este bolnava dar fireste sufera anumite modificari comportmaentale ,emotionale,psihologice.Astfel desi aceasta a renuntat deliberat,benevol la anumite vicii si obiceiuri la cel mai mic declin emotional ar putea sa-i vina la indemana sa revina la fumat,consum de alcool s.a.m.d.De aceea spuneam e un proces mult mai elaborat- pe langa toata vointa mamicii este nevoie si de implicarea tuturor celor din jur.

Obiective: Corolar ,dezideratele acestui proiect au fost: -cresterea nivelului de informare a femeilor insarcinate sau care doresc sa ramana insarcinate -constientizarea acestor femei asupra factorilor de risc derivati din utilizarea oricarei substante toxice cu care ar putea intra in contact -incurajarea femeilor sa participe la teste de screening.

Populatia tinta:

Acest proiect se adreseaza femeilor insarcintate sau care doresc la un moment dat sa conceapa un copil.

Metode si mijloace de realizare: -aplicarea unui chestionar pentru evaluarea nivelului de informare. -oferirea de informatii prin intermediul unui pliant. -semnalizarea unei probleme cu ajutorul unui afis. -interviu cu d-na Dr.ginecolog Ramona Mircea Materiale necesare: -spatiu de desfasurare:sala lp. -laptop -specialist in domeniu Dr.ginecolog Ramona Mircea -chestionare ,pliante,afis

Concluzii: Proiectul a urmarit tintit influenta anumitor vicii care pot afecta parcursul normal al unei sarcini ,dupa cum urmeaza: 1.Consumul de alcool 2.Fumatul 3.Consumul de droguri 4.Consumul de medicamente

Consumul de alcool in timoul sarcinii

Alcoolul consumat in timpul sarcinii are un efect nociv asupra dezvoltarii normale a fetusului,deoarece alcoolul ingerat trece de bariera materno-fetala (zona unde are loc schimbul de substante intre mama si fat, situata la nivelul placentei), astfel ca acesta ajunge in sangele si celulele fatului. Orice femeie care este ingrijorata in privinta consumului de alcool pe parcursul sarcinii trebuie sa apeleze la sfatul unui medic (medic de familie) care poate sa-i explice implicatiile consumului de alcool in aceasta perioada. Consumul alcoolului in timpul sarcinii poate sa provoace un avort spontan, o nastere prematura (risc >70%) sau o sarcina peste termen (mai mare de 42 saptamani), insa efectele nocive ale alcoolului se exercita cu predilectie la nivelul sistemului nervos,tesut cu mare afinitate pentru alcool.Drept urmare pot aparea tuburari cognitive(de invatare) si de comportament,la care se mai adauga o serie de semne si simptome complexe: -tarasaturi faciale anormale; -probleme de crestere; -defecte congenitale; Efectele pe care le are alcoolul asupra fatului depind de mai multi factori: -varsta gestationala, cantitatea precum si numarul episdoadelor de consum de alcool; -probleme de sanatate acute sau cronice ale mamei -asocierea altor toxice pecum drogurile, medicamentele si fumul de tigara;

Nou-nascutii afectati de consumul de alcool prezinta o serie de malformatii incluse in termenul de Sindromul Alcoolismului Fetal(FAS):

 Facies caracteristic:microcefalie(dimensiuni reduse ale capului), ochii afundati in orbite, nasul scurt si carn,sant nazo-labial sters ,buza de sus uscata,rosie si ingusta, fruntea bombata, gura dezvoltata incomplet, deschidere in bolta palatina, urechi deformate.Aceste trasturi devin mai evidente odata cu inaintarea in varsta (sunt evidentiabile la 2-3 ani) si se sterg la varsta adolescentei si maturitatii,o caracteristica remanenta a acestui sindrom, fiind nasul neobisnuit de mare.

Tulburari neurologice:retard mental sever(IQ pana la 65), iritabilitate, tulburari comportamentale , hipotonie, hipoacuzie senzoriala,stari confuzionale, deficit de memorare, dificultati de invatare, lipsa de concentrare, impulsivitate. Au tendinta de a fi lenesi, indolenti. Tulburari auditive: intarzierea mielinizarii neuronilor din nervul auditiv,otite

seroase frecvente(datorita anomaliilor trompei lui Eustachio).Tulburarile de auz vor determina ulterior dificultati in achizitia limbajului, cu dificultati de intelegere si exprimare. Greutate mica la nastere(mai mica de 2500 grame). Deformari osoase:cutie toracica deformata,coloana vertebrala deformata si dislocari de sold ,articulatii prea putin mobile Afectiuni cardiace(cardiopatii congenitale) Screening-ul semnelor si simptomelor caracteristice sindromului alcoolismului fetal se realizeaza prin efectuarea ecogafiei inaintea nasterii, apoi prin examene fizice regulate dupa nastere pentru observarea cat mai precoce a acestora.Screening-ul alcoolismului fetal se realizeaza si in cazul copiilor care nu prezinta simptome si semne specifice la ecografie si imediat dupa nastere, daca se cunoaste consumul de alcool al mamei. Copilul trebuie investigat, regulat, pana la varsta de 3 ani, pentru a identifica eventualele semne secundare consumului de alcool al mamei. Tratamentul sindromului alcoolismului fetal depinde in primul rand de varsta la care s-a realizat diagnosticul. Tratamentul copiilor cu alcoolism fetal are un impact destul de important asupra dezvoltarii normale a copilului, deoarece odata diagnosticat, sunt necesare consulturi medicale regulate. Nou nascutii,sugarii si copii mici, necesita suport special pentru o dezvoltare fizica si psihica normala. Copii mai mari necesita terapie ocupationala, educationala si eventual tratament logopedic (pentru dezvoltarea si corectarea vorbirii). Scolarii au nevoie de asemenea de suport educational pentru corectarea tulburarilor cognitive (de invatare), de concentrare, atentie, precum si terapie comportamentala (pentru controlul iritabilitatii si nervozitatii). Majoriattea adolescentilor si adultilor cu antecedente de alcoolism fetal, sunt capabili sa desfasoare activitati fara suparaveghere specializata, un numar mici de adulti cu sechele de alcoolism fetal sever, pot avea nevoie de supraveghere in anumite activitati pe care le desfasoara. In unele cazuri, tratamentul alcoolismul fetal poate include consiliere psihologica sau tratament medicamentos, pentru ameliorarea simptomelor psihice. In general efectele alcoolului asupra organismului pot avea diferite efecte asupra psihicului, astfel poate sa apara sindromul deficitului de atenitie cu hiperreactivitate,depresia,anxietataea sau dependenta de alcool sau alte toxice. Copii cu probleme de vedere necesita purtarea unor ochelari corectori, iar in cazul copiilor cu diferite defecte congenitale anatomice, este recomandat tratamentul chirurgical. Expunerea precoce la alcool poate avea efecte nedorite asupra personaliatii si respectului de sine. Cel mai bun mod de a trata efectele alcoolului asupra copilului il constituie prevenirea, prin stoparea acestui viciu pe parcursul sarcinii. In concluzie, este strict interzis consumul de alcool in timpul sarcinii, gravidele dependente necesitand asistenta de specialitate (consiliere psihologica, tratament psihiatric), iar copiii cu tulburari de limbaj, vorbire, auz si anomalii cranio-faciale trebuie evaluati in vederea depistarii si tratarii unui sindrom alcoolic fetal.

Consumul de medicamente in timpul sarcinii

Femeile insarcinate trebuie sa fie mult mai atente la medicamentele pe care le iau pe parcursul sarcinii, tratarea cu superficialitate a acestui aspect putand conduce la riscuri majore pentru sanatatea viitorului copil. Un studiu realizat recent de cercetatorii de la Universitatea din Montreal demonstreaza ca desi sunt avertizate prin intermediul diverselor prospecte numeroase gravide continua sa ia medicamente care le fac rau fetusilor. Printre acestea se numara cele recomandate pentru epilepsie, pentru tratarea acneei severe sau anxietatii, precum si o serie larga de antibiotice sau medicamente pentru probleme cardiace."Gravidele ar trebui sa fie mai constiente de riscurile la care isi supun copiii nenascuti in momentul in care continua anumite tratamente pentru boli cronice fara sa tina cont de contraindicatiile lor", avertizeaza dr. Anick Berard, coordonator al studiului.Cercetarea s-a desfasurat pe parcursul a cinci ani, incepand din ianuarie 1998 si pana la finele lui 2002. Rezultatele au arat ca in 56% dintre cele 109.344 cazuri de femei insarcinate acestea au continuat sa ia diverse pastile pe timpul graviditatii iar 6.871, adica 6,3%, au luat medicamente strict interzise in timpul sarcinii.Din pacate, 6% din aceste cazuri s-au incheiat prin pierderea sarcinii iar 8,2% dintre cei 2.842 de nou-nascuti adusi pe lume de femei care au luat medicamente contraindicate pe timpul sarcinii s-au nascut cu deficiente mai mult sau mai putin grave.

Nu se indica administrarea de medicamente, mai ales, in primul trimestru de sarcina. Exista medicamente care pot induce fatului grave malformatii. Cind sint absolut necesare, acestea se administreaza numai sub supravegherea medicului specialist, in doze minime, eficace si doar pentru o perioada scurta de timp. Exista si plante cu potential toxic pentru fat. Ceaiul facut din acestea, ca si cafeaua sau ciocolata in cantitati mari, pot determina in cursul sarcinii miscari fetale anormale, iar dupa nastere, stari de agitatie psiho-motorie a noului-nascut.

Sarurile minerale si vitaminele nu se administreaza suplimentar fara recomandare medicala. Vitaminele in doze mari pot deveni toxice. De exemplu, cantitatea crescuta de vitamina A poate influenta negativ dezvoltarea fatului. Pe de alta parte, fluorul, administrat in timpul sarcinii si alaptarii, protejeaza dantura gravidei si favorizeaza fluorizarea optima a scheletului si mugurilor dentari ai fatului. Zincul este necesar pentru dezvoltarea substantei cerebrale si a oaselor. De obicei, nu este necesara administrarea suplimentara de zinc.

Din varii motive, sunt extrem de putine cazurile in care lansarea pe piata a medicamentelor este precedata de teste pe femeile insarcinate, astfel incat acestora li se recomanda sa evite pe cat posibil tratamentele medicamentoase. Exista totusi medicamente pe care medicii chiar le recomanda in timpul sarcinii, cu prudenta insa in primul trimestru, moment crucial in dezvoltarea fatului. De asemenea, in cazul in care femeia se afla sub tratament medicamentos, la aflarea vestii ca va fi mamica ea va trebui sa consulte medicul in privinta continuarii tratamentului si a efectelor pe care acesta l-ar putea avea asupra sarcinii. De retinut ca riscurile pe care le comporta administrarea anumitor medicamente sunt semnificativ mai mici decat amanarea sau chiar evitarea tratamentului. Efectele nocive ale anumitor medicamente asupra fatului nu este obligatoriu sa fie vizibile de la nastere, ci pot aparea mai tarziu, dupa luni sau ani de la nastere. De exemplu, tetraciclina si doxicilina administrate in sarcina, determina decolorarea dintilor, impiedica formarea smaltului si incetinesc cresterea oaselor,care vor fi vizibile doar cand incepe eruptia dentara. Efecte inca necunoscute Uneori efectele medicamentelor asupra fatului sunt cunoscute doar dupa multi ani.Talidomida de exemplu, folosita in Europa prin 1960, s-a soldat cu malformatii congenitale grave, ca lipsa sau scurtarea extremitatilor nou nascutului. Atentie, aproape orice medicament luat in timpul sarcinii trece prin placenta putand influenta copilul. Daca femeia este insarcinata sau intentioneaza sa ramana gravida se recomanda sa nu ia nici un medicament decat daca este aprobat special de medic pentru sarcina. Perioada de sarcina cea mai importanta: primele 3 luni Perioada cea mai periculoasa de a lua medicament este in primele 3 luni de sarcina cand fatul este cel mai vulnerabil la leziuni.

Pentru a evita medicamentele este bine ca femeia insarcinata sa previna aparitia unor boli, scazand expunerea la boli infectioase si poluanti, printr-o alimentatie sanatoasa. Ce traverseaza placenta si cand? Majoritatea problemelor apar la medicamentele care traverseaza placenta si ajung la bebelus. Acele substante care traverseaza placenta si determina anomalii fetale se numesc teratogene. Trebuie sa stii ca exista o susceptibilitate la actiunea agentilor teratogeni (anumite medicamente, droguri, radiatii ionizante, unele infectii etc.). In primele doua saptamani de sarcina (faza de pre-organogeneza) se pare ca embrionul este rezistent la actiunea factorilor teratogeni, insa expunerea semnificativa poate fi letala. Intre saptamanile trei si opt de sarcina se situeaza perioada de maxima susceptibilitate la actiunea agentilor teratogeni, intrucat acum se formeaza organele vitale (organo-geneza). Acum se produc majoritatea malformatiilor fetale (desi mai putin de 1% dintre malformatiile congenitale se datoreaza medicamentelor cu efect teratogen). Intre noua si 38 de saptamani, fatul este mult mai putin vulnerabil la factorii teratogeni, in aceasta perioada aparand in general defecte minore. Tipuri periculoase de medicamente Exista 3 tipuri de medicamente pentru perioada sarcinii: cele sigure, cele sigure dar cu rezerve si cele periculoase. Medicamentele considerate ca fiind lipsite de risc pentru mama si fat in dozele prescrise de medic sunt:

Paracetamolul (Acetaminofen,Panadol,Tylenol) Antiacide (Maalox,Tagamet,Zantac,Pepcid) Antibiotice(Penicilina,Eritromicina,Cefalosporine,Cindamicin, Nitrofurantoin) Sulfamide (doar in primele 6 luni ) Aspartam (Nutrasweet) Insulina Plante medicinale: florile de tei, musetel, sunatoare, nalba, albastrele, ciubotica cucului, coada soricelului, lumanarica, porumb, salcam, sovarf, urzica marta alba, frunzele de: menta, nalba, dud, afin, patlagina si mesteacan.

Medicamente folosite cu precautie: doar cu prescriptia medicului, in doze si durata precise, cand medicul hotaraste ca beneficiile pentru mama si copil sunt mai mari decat riscul potential:

Acyclovir (antiherpetic) Albuterol (antiastmatic) Tranchilizantele pot produce tremuraturi , care continua luni de zile dupa nastere

Vaccinurile vii: impotriva rujeolei, rubeolei, protiditei epidemice. Plante medicinale ce pot produce malformatii congenitale: marul lupului, limba mielului (toata planta), arariel, cruciulita, patrunjelul cret, deditel, ruta, tataneasa, roiba,busuiocul (uleiul extras din planta), feriga (rizomul), potbalul (florile si radacina) si catpalanul (rizomul).

Uneori medicamentele nu pot fi totusi evitate in timpul sarcinii, de exemplu pentru diabet, hipertensiune, antibiotice pentru infectii urinare si boli transmise sexual sau acetaminofen (panadol) pentru infectii virale cu febra mare.

Aspirina; luata ocazional in timpul sarcinii, nu va face rau copilului, in special in primele 2 trimestre. Aspirina este riscanta in ultimul trimestru, cand chiar si o singura doza poate influenta cresterea fatului. Aspirina este anti-prostaglandina care intervine in mecanismul travaliului si poate prelungi atat sarcina cat si travaliul si poate provoca sangerare excesiva inainte si dupa expulzare. Pe de alta parte, doze mici(162 mg)-sub supraveghere medicala pentru a trata boli imunologice ,ca lupusul,a opri travaliul prematur sau a preveni preeclampsia sau intarzierea cresterii fetale,nu par sa creeze probleme. Ibuprofenul (Paduden, Artofen, Advil, Brufen etc), asemanator cu aspirina in unele privinte, folosit in ultimul trimestru poate produce tulburari la fat, sarcina sau travaliu prelungit. Acetaminofenul (Paracetamol,Adol,Panadol,Tylenol etc) luat in doze moderate in timpul sarcinii, nu pare a fi toxic; trebuie luat insa numai cand este necesar si numai cu aprobarea medicului. Plantele medicinale sunt medicamente, uneori foarte puternice.Unele au fost folosite de mii de ani pentru a provoca avortul. Chiar sub forma de ceai, unele pot provoca diaree, varsaturi sau palpitatii. Deoarece nu sunt preparate in conditii de control pot fi periculoase.

Aspirina si sarcina In 1990, the Food and Drug Administration - organizatie guvernamentala americana fara al carui acord nu se poate lansa nici un medicament sau aliment pe piata SUA, a emis urmatorul avertisment legat de utilizarea aspirinei in timpul sarcinii: "Este extrem de important sa nu se foloseasca aspirina in ultimele trei luni de sarcina, cu exceptia indicatiei specifice de la medic, intrucat poate produce probleme la copil sau complicatii in timpul nasterii". Mai concret, dozele mari de aspirina pot determina hemoragii la mama si la copil dupa nastere, pot produce un retard al cresterii intrauterine a fatului si chiar moartea bebelusului. Dozele mici de aspirina s-ar parea ca sunt totusi sigure in sarcina, dar si mai sigur este sa stai departe de acest medicament daca medicul tau nu ti-a spus ca ai neaparata nevoie de el.

Efectele unui medicament asupra fatului depind de clasa din care face parte, de doza luata, de durata tratamentului si de perioada de sarcina in care este administrat. Medicamentele sunt clasificate in 4 categorii din punctul de vedere al sigurantei administrarii in timpul sarcinii.

Clasa A contine medicamentele care sunt testate in cursul sarcinii si nu au efecte nocive asupra fatului. Ex: acidul folic, vitamina B6, medicatia din bolile tiroidiene. Clasa B contine medicamente folosite foarte des la femeile insarcinate si care nu par a determina defecte la fat. Ex: paracetamol, aspartam, cortizon, insulina, indometacin. Clasa C cuprinde medicamentele la care se banuieste ca au efecte nocive la fat si cele pentru care studiile nu sunt inca finalizate. Ex: fluconazol, unele antidepresive, proclorperazina, ciprofloxacina. Clasa D include medicamentele cu risc clar asupra fatului. Ex: antimaniacalele, antiepilepticele, chimioterapicele. In unele cazuri, se face totusi chimioterapie in timpul sarcinii. Clasa X cuprinde medicamentele pe care au fost facute studii ce releva defectele severe asupra fatului si nu se vor prescrie niciodata in timpul sarcinii. Ex: thalidomida, antipsoriazicele, alte medicamente folosite in bolile pielii.

Sarcina si medicamentele mpotriva rcelii

Ne aflm n plin anotimp rece i se poate ntmpla s ne confruntm cu un guturai sau o rceal nedorit. n timpul sarcinii aceasta poate cauza un disconfort fizic i o serie de neplceri (nas infundat, dureri de gt, febr uoar etc.), pe care suntem obinuite s le tratm apelnd la numite medicamente. Recomandat este ns s se evite luarea oricror medicamente i s se apeleze n msura posibilului la o serie de terapii non-medicamentoase pentru a nu duna ftului. O regul de baz n sarcin este s se discute administrarea oricrui medicament cu specialistul care supravegheaz sarcina. De asemenea, este important s citii ntotdeauna prospectele i etichetele medicamentelor pe care intenionai s le luai mpotriva rcelii. Este important s aflai dac acestea conin unul sau mai multe ingrediente i ce substane reprezint acestea. Aspirina acidul salicilic nu este recomandat att n sarcin ct i la copii, deoarece poate provoca sindromul Reye. Dozele mari de aspirin, mai ales n ultimele trei luni de sarcin, pot determina hemoragii la mam i copil dup natere, pot produce un retard al creterii intrauterine a ftului si chiar moartea bebeluului.

 Decongestivele nazale, precum fenil-propanolamina sau efedrina, exist o probabilitate redus ca ele s creasc riscul de malformaii congenitale; nu exist totui studii suficiente pentru a spune c nu exist niciun risc pentru ft. Fenilefrina un alt decongestiv nazal trebuie evitat n timpul sarcinii; studiile referitoare la aceasta au dat rezultate inconsistente n ceea ce privete asocierea cu malformaiile congenitale. Paracetamolul n doze moderate este permis pentru scderea febrei. Nu este recomandat utilizarea siropurilor de tuse care conin codein, dect pe o perioad foarte scurt i numai cu acordul medicului. Exist o serie de terapii non-medicamentoase care sunt foarte eficiente la rceal. Printre acestea se numr: - somnul i odihna, - consumul crescut de citrice i sucuri naturale de citrice, - lichide din belug, n special ap cu lmie i miere, - lapte cald cu miere, - picturi nazale cu ser fiziologic (disponibile la farmacie sau fcute acas din 1 can cu ap cald, 1/8 linguri sare i puin praf de bicarbonat de sodiu), - inhalaii cu uleiuri eterice, - bomboane pe baz de miere sau plante naturale (de ex., eucalipt). Sfaturi:

Ca si medicamentele, plantele medicinale in timpul sarcinii nu trebuie luate decat la sfatul medicului. Consulta medicul inainte de a lua orice medicament in timpul sarcinii! Asigura-te ca intelegi clar de ce si cum iei medicamentele,ce efecte secundare sunt posibile si ce alternative exista! Urmeaza cu grija instructiunile medicului pentru luarea medicamentului-nu te baza doar pe prospect! Evita medicamentele compuse din mai multe subtante

In concluzie, nu trebuie sa iei medicamente, nici chiar din plante fara sfatul medicului, citeste cu atentie prospectul oricarui medicament si discuta cu medicul orice neclaritate ai. Daca suferi de o boala cronica si urmezi un tratament, discuta cu ginecologul despre acestea!

Fumatul in timpul sarcinii

Obiceiul de a fuma a devenit cunoscut de cca 300 de ani, dar abia dupa cel de-al doilea razboi mondial s-a raspandit in toate tarile lumii. La ora actuala, tabagismul este raspunzator de cca 4 milioane de decese pe glob, in fiecare an, iar in urmatorii 20 de ani, aceasta cifra se va dubla. Desi in zilele noastre femeile fumeaza mult mai mult ca in urma cu un secol, cei mai multi fumatori sunt de sex masculin: 48% dintre barbati, fata de doar 12% dintre femei . Procentul de femei care fumeaza este insa variabil de la o tara la alta, in functie de caracteristicile etnice, culturale si de gradul de educatie. Specialistii in domeniu considera ca, in tarile dezvoltate, acolo unde egalitatea intre sexe este de mult realizata si fumatul la femei are un istoric mai indelungat ca obicei acceptat in societate, frecventa fumatului la femei are o rata constanta sau in descrestere. In replica, in tari slab dezvoltate, obiceiul de a fuma este intalnit la un numar mic de femei, iar majoritatea celor care il practica sunt persoane educate. Fumatul ramane cea mai importanta cauza de mortalitate si morbiditate prevenibila in tarile industrializate. Exista studii care sustin ca riscul de cancer pulmonar si tulburari respiratorii este mai mare la femei, dar pe langa toate afectiunile induse de tutun, care se intalnesc la reprezentantii ambelor sexe, organismul feminin este si subiect al unor neplaceri legate de aparatul genital. Aici se incadreaza scaderea fertilitatii sau instalarea precoce a menopauzei. Maternitatea ridica probleme deosebite de sanatate la fumatoare, dar pe langa efectele nocive ale tutunului asupra mamei, nu sunt de neglijat cele reflectate asupra produsului de conceptie. Fumatul in cursul sarcinii a fost asociat cu o incetinire a cresterii intrauterine si, implicit, cu o greutate mai mica la nastere, cu sindromul mortii subite la copil, cu nasterea prematura, cu cresterea riscului de avorturi spontane si de sangerare in timpul gestatiei .

Mecanismele prin care substantele toxice din tigari produc efecte adverse fetale nu sunt clare inca. Este cunoscut faptul ca monoxidul de carbon afecteaza transferul de oxigen prin placenta. In plus, nicotina este responsabila de constrictia arterelor uterine, ceea ce produce hipoxie. Efectele adverse ale fumatului matern asupra greutatii la nastere par sa opereze printr-o incetinire a cresterii intrauterine, raportandu-se feti nascuti din mame fumatoare cu o greutate cu 200-300 g mai mica fata de normal. Exista si o relatie doza-raspuns intre fumatul matern si efectele adverse asupra sarcinii, cu cresterea riscurilor direct proportional cu numarul de tigarete fumate pe zi . In cazul sarcinilor gemelare ale fumatoarelor, deoarece gemenii au necesitati crescute de oxigen si probabilitatea unei nasteri premature, o greutate mai mica la nastere si decesul in primele 12 luni de viata extrauterina sunt mult mai frecvente, fata de sarcinile cu fat mic . In aceasta situatie, consecintele negative asupra fetilor se inregistreaza indeosebi la gravidele care continua sa fumeze in ultimele 3 luni de sarcina. Raportul PRAMS (Pregnancy Risk Assessment Monitoring System) arata ca frecventa fumatului in ultimele 3 luni de sarcina ramane crescuta la femeile tinere, dar si la cele cu venituri reduse. Si expunerea gravidelor la fumul de tigara din mediul inconjurator (EFMI) a fost asociata cu o diminuare a greutatii corporale a nou-nascutilor de 15-90 de grame, raportata la varsta gestationala . Copiii proveniti din mame care sunt fumatoare pasiv e au o probabilitate de 2-4 ori mai mare de a avea o greutate mai mica la nastere. Expunerea gravidelor la fum de tigara la locul de munca poate si ar trebui sa fie minimalizata, pentru a proteja viitoarele mame. EFMI la gravide determina un nivel crescut de nicotina si cotinina in lichidul amniotic. Tulburari de crestere fetala se pot inregistra si postnatal, manifestate sub forma de incetiniri in dezvoltare, soldate uneori cu sechele importante. Fumatul matern in cursul sarcinii a fost de asemenea incriminat si in producerea de nasteri premature. Totodata, nefumatoarele cu o nastere prematura in antecedente, care devin apoi fumatoare si mentin obiceiul pe parcursul unei sarcini ulterioare au un risc mult mai mare de a naste inainte de termen. Pe de alta parte, renuntarea la fumat ar putea reduce acest risc . Alti factori, care pot contribui la producerea de nasteri premature repetate, sunt infectiile cronice genitale si incompetenta cervicala. Uneori, sunt suficiente aceste 2 cauze, pentru a declansa nasterea precoce. Pe de alta parte, insa, fumatul intretine infectiile intrauterine si stimuleaza productia de prostaglandina E, care provoaca contractia miometrului. Consumul de tigarete a fost citat si la originea reducerii nivelului de colagen de tip III, crescand probabilitatea de a declansa ruptura prematura de membrane.

Fumatul matern in cursul sarcinii este un important factor precursor pentru astmul bronsic la copil. Astfel, consumul a cel putin 15 tigarete/zi in cursul sarcinii a fost asociat cu astmul la copil, iar un studiu pe copii investigati intr-un serviciu de boli respiratorii din Australia a constatat o reducere a functiei pulmonare la acestia, care a fost asociata cu un consum mediu de 10 tigarete/zi . S-au mai descris si alte consecinte ale fumatului matern in timpul sarcinii asupra fatului, precum: sindromul mortii subite a sugarului, apneea obstructiva, malformatii congenitale, de tip keiloschizis sau palatoschizis si cresteri de tensiune arteriala la nou-nascut. Copiii ai caror mame sunt mari fumatoare au tendinta de 2 ori mai frecventa de a intrerupe alimentatia la san, fata de cei proveniti din mame care nu fumeaza. Femeile care fumeaza isi expun pasiv copiii la fumul de tigara. Fumatul matern a fost considerat responsabil pentru 380 000 de cazuri de astm si wheezing persistent la copil in SUA, ceea ce este echivalentul a 7,5% dintre copiii simptomatici respirator . Un studiu longitudinal al copiilor inregistrati cu wheezing, urmariti de la nastere pana la varsta de 6 ani a aratat ca 49% dintre ei au dezvoltat wheezing tardiv, precoce sau persistent . 20% dintre ei aveau wheezing precoce tranzitoriu (aparut inaintea varstei de 3 ani si remis inainte de a implini 6 ani). La acestia din urma, reducerea de calibru a cailor aeriene s-a constatat inca din primul an de viata, iar aparitia wheezingului a fost in stransa corelatie cu expunerea la fumatul matern. Severitatea astmului la copil a fost asociata cu importanta expunerii pasive la fumul de tigara. Cresterea severitatii astmului a fost in relatie cu nivelele ridicate de cotinina, ceea ce a constituit suportul declansarii simptomelor de tuse si wheezin g si al frecventei mari a afectiunilor respiratorii raportate . Este deci evident ca femeile care continua sa fumeze in timpul sarcinii se expun atat ele, cat si copiii lor, unor riscuri majore pentru sanatate. Ce este de facut in aceasta situatie? Odata luata decizia de a avea un copil, viitoarea mama ar trebui sa intrerupa fumatul cat mai precoce. O femeie gravida ar trebui sa aiba motive emotionale intemeiate pentru a deveni nefumatoare: sanatatea viitorului copil, dar si a ei, ca viitoare mama. Acesta este un moment delicat in viata unei femei, cand ar trebui sa fie vulnerabila si mult mai receptiva la consilierea anti-tabac. Motivatia de a renunta la fumat ar trebui sa fie acum la cote maxime. Pe parcursul vizitelor prenatale, pe langa monitorizarea celorlalti parametri ai sanatatii gravidei, se vor urmari progresele realizate in directia sevrajului tabagic. Este util si suportul celorlalti membri ai familiei, in acest scop. Se va cauta o mo dalitate de a-i implica si pe ei in decizia de stopare a fumatului. Gravidele care continua sa fumeze in timpul sarcinii vor primi obligatoriu consiliere anti-fumat in cabinete sau clinici de profil.

Majoritatea specialistilor condamna prescrierea de substituenti nicotinici, cu precadere a plasturilor, dovediti a avea riscuri fetale. Sunt necesare studii viitoare, pentru a preciza in ce masura un nivel minim, dar constant, de nicotina, in organismul gravidei, cum e cel continut de substitutele nicotinice, este intr-adevar nociv fatului. Datele din literatura intaresc convingerea noastra ca decizia de a renunta la fumat are un caracter personal, volitional . Majoritatea gravidelor fumatoare, care au realizat abstinenta pe termen lung, au obtinut aceasta victorie prin propria vointa. Atta timp ct triete n pntecele mamei, bebeluul (nti embrion apoi ft) primete din sngele ei toate substanele necesare supravieuirii. Fumul de igar conine aproximativ 2500 substane chimice, dintre care nicotina i monoxidul de carbon par a fi cele mai nocive. Atunci cnd mama fumeaz sau este expus la fum de igar, o parte din oxigenul din sngele ei este nlocuit cu un gaz toxic rezultat din ardere, monoxidul de carbon. De aceea, pentru a putea primi oxigenul necesar, inima ftului va trebui s bat mai repede. n plus, aceste substane toxice din fumul de igar, afecteaz placenta prin care ftul este conectat cu mama. Dac viitoarea mam fumeaz, ea prezint un risc cu aproximativ 30% mai mare de a nate prematur. Bebeluii nscui astfel au de obicei i o greutate la natere mai mic de 2,5 kg. Cu ct mama fumeaz mai mult, cu att bebeluul risc s cntreasc mai puin la natere, riscul de a da natere unui ft cu greutate mai mic fiind dou ori mai mare la mamele care fumeaz dect la cele care nu fumeaz. Nou-nscutul prematur (nainte de 37 de sptmni de gestaie) poate avea diverse probleme deoarece funciile unor organe nu sunt nc complet dezvoltate. Astfel, el poate avea dificulti respiratorii, poate face mai uor infecii sau poate rmne cu sechele cum ar fi risc mai mare de orbire, paralizie cerebral, retard mintal, dificulti n nvare, tulburri de comportament i dezvoltare psihomotorie, un risc mai mare de a dezvolta diabet zaharat. n funcie de greutatea la natere i momentul n care se nasc (vrsta sarcinii) unii bebelui pot chiar s nu supravieuiasc la natere sau au un risc mai mare de moarte subit. De asemenea, copiii expui la fum de igar, sunt mai agitai, dezvolt mai frecvent ADHD (sindromul deficitului de atenie i hiperactivitii), au un risc mai mare de moarte subit (de aproximativ 3 ori mai mare dect copiii nscui din mame nefumtoare) i dezvolt mai frecvent afeciuni respiratorii (cum ar fi astmul), otite i amigdalite. Bebeluii nscui din mame care fumeaz sunt internai n spital de aproape 2 ori mai frecvent n prima lun de via dect nounscuii mamelor nefumtoare. De asemenea, internrile pentru pneumonie n primul an de via sunt cu aproximativ 40% mai frecvente. Copiii mamelor fumtoare devin cel mai adesea i ei fumtori. n plus, femeile fumtoare au un risc mai mare de a dezvolta o sarcin ectopic sau de a face un avort spontan. Fumatul n timpul sarcinii crete de aproape 2 ori riscul viitoarei mame de a dezvolta complicaii ale sarcinii legate de placent: dezlipire de placent i placenta praevia (placenta se interpune n calea ieirii ftului din uter). Acestea pot determina sngerri mari la natere, punnd n pericol att viaa mamei ct i a ftului. Cel mai bine este s te lai de fumat nainte de a te hotr s rmi nsrcinat, ns chiar dac ai

luat decizia de a renuna la fumat n timpul sarcinii, nu este mult prea trziu; dac reueti s te opreti din fumat n prima jumtate a sarcinii, ai anse ca bebeluul tu s se nasc normal, aproape la fel de mari ca i femeile nefumtoare, deoarece organismul ftului are capacitatea de a se restabili n aceste condiii. Nu este ndeajuns s scazi numrul de igri fumate deoarece chiar i un fumatul n cantitate moderat poate afecta sntatea viitorului copil, iar inhalnd mai adnc, efectele pot fi aceleai. Dac te-ai hotrt s te lai de fumat i nu reueti, este bine s ceri ajutorul medicului de familie care te poate eventual trimite ctre un centru specializat sau i poate recomanda anumite metode ajuttoare. Nu folosi n timpul sarcinii medicamente, gum de mestecat sau plasturi antinicotinici fr acordul medicului. Chiar dac nu fumezi, ai grij s nu-i expui viitorul bebelu fumului de igar, rugnd alte persoane s nu fumeze n preajma ta, mai ales n spaii nchise. Mamele care alpteaz i fumeaz pot transmite substane toxice copilului prin lapte, sugarii acetia prezentnd mai frecvent colici, vom i diaree. De asemenea, fumatul poate scade secreia laptelui.

Consumul de droguri in timpul sarcinii

Consumul de droguri ilegale reprezinta un factor de risc pentru siguranta si sanatatea copilului inca nenscut sau pentru mama. Studiile au aratat ca abuzul de droguri n timpul sarcinii poate duce la avort spontan, greutate scazut la nastere, nastere prematura, desprindere de placenta, moarte fetal, si chiar moartea mamei.

1.Cocaina Ce este cocaina? Cocaina este un alcaloid derivat din frunzele de coca, recunoscut ca anestezic local si un puternic stimulent al sistemului nervos central . Utilizata in scopuri recreative cocaina este, de obicei folosita prin inhalare, injectare sau fumare.Cocaina blocheaza recaptarea neurotransmitatorilor, sporind stimularea nervilor. Acest lucru creste nivelurile plasmatice de norepinefrina si epinefrina, si activeaza receptorii adrenergici. Aceti receptori produc contractia musculaturii netede si vasoconstrictie in paturile arteriale, conducand la cresterea frecventei si contractilitatii cardiace. Cocaina are o greutate moleculara mica, fapt ce-i permite sa traverseze rapid bariera placentara. Odat ajunsa in organism, cocaina este metabolizata in ficat, insa timpul de injumtatire este mai lung din cauza nedezvoltarii complete a ficatului nou-nscutului; sunt nevoie de 5-6 zile pentru a elimina alcaloidul prin urina , spre deosebire de doar 2 zile in cazul adultilor.Spre deosebire de alte droguri, cum ar fi alcoolul, in cazul cocainei nu exista un anumit tip de malformatii asociate strict consumului ei.Totusi expunerea la acest drog a crescut riscul aparitiei urmatoarelur

malformatii: anomalii urogenitale, diformitati distale ale membrelor, atrezii intestinale, defecte cardiace si malformatii ale sistemului nervos central. Mecanismul de producere al malformatiilor observate este determinat de vasoconstrictia cauzata de consumul de cocaina, care intrerupe fluxul de sange la fatul in dezvoltare. Dintre cele mentionate mai sus, numai anomaliile tractului urinar au aratat cresteri semnificative o data cu expunerea la cocaina, atat la om cat si animalele de laborator. Defecte ce afecteaza partile distale ale membrelor sau atrezii intestinale au fost observate in rapoarte de caz, dar unii dintre acesti copii au fost expusi si la alte substante, intrucat mamele consumatoare de droguri provin de obicei din medii defavorizate in care se consuma si alte substante ilegale, la care se adauga si abuzul de alcool sau tutun. Teoretic, intreruperea vascularizatiei fetale ar putea explica aceste malformatii. Studii care includ grupuri de control sunt necesare pentru a determina daca exista nici o corelatie intre consumul de cocaina al mamei si defecte vasculare ale fatului Mai multe studii au asociat defecte cardiace expunerii la cocaina a mamei in timpul sarcinii; unul dintre acestea a inclus 53 de copii expusi alcaloidului si100 de copii non expusi. Au fost astfel observate defecte cardiace in cazurile a 4 dintre sugarii a caror mame erau consumatoare si nici unul la grupul de control. In cele din urma, exista si o asociere cu accidente ale SNC, cum ar fi infarctul cerebral i hemoragie intraventricularadupa cum a fost demonstrat in rapoarte de caz si mai multe studii mici, iar acest risc poate fi chiar mai crescut la nou-nscutii prematuri. 2. Marijuana Este o substan ilegal in majoritatea statelor, cu exceptia cazurilor in care, pe baza unei retete medicale este folosita in scopuri curative.Din planta sunt folosite anumite parti uscate in prealabil si mai apoi fumate sub forma de tigarete, sau mai putin frecvent ingerate.

Fig 2- Afis propaganda anti-cannabis 1935

Marijuana contine aproximativ 400 de substante chimice diferite, iar unele tigari pot avea in compozitie si alte droguri sau pesticide, totusi principala substanta activa este delta-9-tetrahidrocannabinol (THC), cunoscut a avea proprietatea de a traversa bariera placentara. Fumatul creste nivelulurile de monoxid de carbon si dioxid de carbon in sange, care reduc aprovizionarea cu oxigen a fatului. Consumul in timpul sarcinii poate creste sansa unui avort spontan, favorizeaza o greutate scazuta la nastere precum si nasterea prematura, intarzieri de dezvoltare, si ulterior probleme de comportament si de invatare; totodata unii nou-nascuti prezinta simptome de sevraj: plans neincetat si tremuraturi necontrolate.

3.LSD (acidul lisergic dietilamida-25) LSD este un alcaloid semi-sintetic derivate din acidul lisergic, care se gsete in argou, o ciuperca ce
n _t ro UTF-8 2 1

creste pe secara si alte cereale. Denumit in mod obinuit ca "acid", drogul este adesea intalnit in tableta, capsula sau sub form lichid. Este inodor si incolor, cu un gust uor amar. Efectele duraza aproximativ 2-12 ore si includ cresterea tensiunii arteriale, midriaza, tahicardie, slabiciune muscular, tremor, great, frisoane, hiperventilatie; de asemeni functia motorie si de coordonare poate fi si ea afectat. Utilizatorul poate simti mai multe emotii diferite in acelasi timp sau poate trece rapid de la un sentiment la altul; efectele negative includ panica, depresie grava, anxietate, si chiar reactii

psihotice. Fig 3- Structura chimica a acidului lisergic dietilamida-25

Cele mai multe studii pe animale LSD nu au demonstrat efecte adverse asupra sarcinii, altele decat pierderea ei la doze mari. Cu toate acestea, tulburari ale sistemului nervos central si defecte oculare au fost asociate cu expunerea fetala la LSD in studii care au implicat soareci si hamsteri.Un grup de cercetatori a examinat rapoartele a 162 de copii ai caror parinti au luat LSD inainte sau n timpul sarcinii. Dintre acesti copii, 7 au avut defecte care ar putea fi atribuite LSD. Acestea au inclus in cea mai mare parte cazuri de defecte la nivelul membrelor si un caz de megacolon. O alt serie de cazuri raportate de ctre Jacobson et al (1972) au inclus mielomeningocel sacral, defecte cardiace, inclusiv tetralogie Fallot si o malformaie atrio-ventriculara, precum si

hidrocefalie.S-a speculat de asemenea ca LSD ar putea modifica in mod direct ADN-ul ai ar duce la anomalii celulare. Cu toate acestea, nu exist dovezi solide epidemiologice care sa sprijine o relatie cauza-efect intre consumul de LSD si anomalii congenitale. Cel mai mare dezavantaj la studiile mentionate mai sus este ca in general, persoanele care folosesc LSD ca un drog de recreere in timpul sarcinii sunt mai predispuse sa foloseasca alte droguri (de exemplu cannabis), precum si alcool, tutun si au mai multe sanse decat media populaiei de a avea boli infectioase, cum ar fi gonoreea i hepatita, si mai probabil sa fie expuse la factori de risc suplimentari, care ar putea avea, de asemenea, un efect negativ asupra sarcinii. 4. Amfetamine a.Dextroamfetamina Dextroamfetamina este un medicament ce poate fi prescris de medic ca tratament pentru tulburarea de hiperactivitate si deficit de atentie (ADHD), tulburari de somn, si pentru a reduce pofta de mancare. Eficienta sa este recunoscuta pentru aceste tulburari, insa este de asemenea folosit ilegal ca drog recreational. Utilizata in doze medicale dextroamfetamina pare sa prezinte un risc minim pentru defecte la nastere. Cu toate acestea, acele foarte putine studii intocmite privind utilizarea sa in moduri ilegale si implicit in doze mari par a sugera un risc mai crescut decat media, de probleme comportamentale si/sau intelectuale in viitoarea dezvoltare a copilului. b.Metamfetamina Metamfetamina, poate fi de asemenea, prescrisa de un medic, dar este de obicei folosita ilegal; ea poate fi fumata, inhalata, inghitita sau injectata. Actioneaz ca stimulent, provocand cresterea frecventei cardiace, diaforeza, inapetenta, halucinatii, anxietate, paranoia, tulburari de somn, si ameteli. In supradoze metamfetamina poate cauza exitus sau leziuni ale creierului, iar utilizarea cronica poate cauza multe probleme de sanatate. De asemenea da foarte usor dependenta. Nou-nascutii prematuri expusi in timpul vietii intrauterine la metamfetamina pot dezvolta afectiuni respiratorii, auditive, vizuale si de invatare pe tot parcursul vietii. Daca o femeie foloseste metamfetamina mai tarziu, in timpul sarcinii , copiii pot arata semne de sevraj dupa nastere. Simptomele includ de probleme in alimentatie, insomnii sau hipersomnii si

nervozitate. Unii copii prezinta semne ce indica o activitate neurologica anormala, inclusiv tremuraturi si hipotonie musculara sau hipertonie. c.Ectasy (MDMA)Legata acum de lumea cluburilor underground de rave, 3,4Metilendioximetamfetamina a fost folostia initial in spitalele de psihiatrie ca medicatie in tratamentele de specialitate. O doza de 80-150 mg de Ecstasy are un efect de 4-6 ore ce poate varia de la individ la individ dar cei mai muli utilizatori declara ca XTC le provoac un sentiment de bine general, de incredere in sine si in ceilalti. Lumea devine mai buna, viata mai frumoasa, cei care sunt timizi devin mai comunicativi si perceptiile senzoriale se intensifica. Ecstasy mai poate provoca si alterarea perceptiei timpului, reducerea sentimentului de frica, reducerea obsesiilor, constientizarea si aducerea la lumin a unor amintiri foarte vechi si cresterea apetitului sexual. Desi abia in faza incipienta, studiile au aratat ca utilizat pe parcursul sarcinii, Ecstasy poate produce la fat diverse malformatii cardiace precum si deficite de atentie sau de invatare si stari anxioase post-partum. 5. Heroina

Heroina este un derivat al opiului, obtinut prin sintetizarea morfinei, folosita fiind in secolul 19 in tratamentul infectiilor respiratorii. La scurt timp insa, a ajuns pe lista substantelor interzise observandu-se un risc mare de supradozaj si dependenta grava. Printre efectele sale se numera ameteala, bradipnee, gandire confuza, greata si varsaturi, lipsa reactiei la durere. Utilizata in timpul sarcinii cel mai adesea produce avort spontan, nastere prematura sau daca sarcina este dusa pana la termen, o greutate necorespunzatoare ( prea mica) a fatului; cauzata de retardul in cresterea intrauterina.

Viitoarea mama consumatoare de heroina poate dobandi diverse afectiuni pe seama unui organism tarat ca: malnutritie, boli pulmonare, hepatite virale sau eclampsie si preeclampsie.

Bibliografie:

http://www.fetal-exposure.org/resources/index.php/1998/06/01/cocaine-and-pregnancy/ http://www.otispregnancy.org/files/cocaine.pdf http://www.americanpregnancy.org/pregnancyhealth/illegaldrugs.html http://www.fetal-exposure.org/resources/index.php/2000/10/01/the-effects-ofhallucinogen-use-during-pregnancy/ http://www.otispregnancy.org/files/methamphetamine.pdf http://www.kci.org/meth_info/Crank_Babies/MethamphetamineUseDuringPregnancy.pdf http://www.sciencedaily.com/releases/2003/09/030903075538.htm http://www.ecstasy.org/info/pregnancy.html http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1272838/ http://www.dependenta.ro http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/sindromul-alcoolismului-fetal_214 http://www.desprealcool.ro/articol/42/referinte/ http://www.sfatulmedicului.ro/Medicamentele-in-sarcina/sarcina-consumul-de-droguri-sisubstante-cu-potential-periculos_6425 http://www.consuma-responsabil.ro/consumul-de-alcool-in-timpul-sarcinii.html http://www.i-medic.ro/copilul/sarcina/factori-de-risc-timpul-sarcinii http://pubs.niaaa.nih.gov/publications/aa50.html http://pubs.niaaa.nih.gov/publications/DrinkingPregnancy_HTML/pregnancy.html Revista Draga mea/ nr 5/2007 Antigona Trofor, Valentina Esanu, Cristina-Elena Danciu- Consecinte negative ale consumului de tutun in timpul sarcinii www.evenimentul.ro www.desprecopii.com www.startsanatate.ro www.pubmed.com www.google.ro/images www.blog.babycomfort.ro