Sunteți pe pagina 1din 32

C M Y K

Prima n
i
revist` dural
mediul ran
valce

REVIST~ EDITAT~ DE PRIM~RIA {I CONSILIUL LOCAL GALICEA, |N COLABORARE CU


WORLD VISION {I TRUSTUL DE PRES~ PROPRESS, EDITORUL ZIARULUI PRO EXPRES
• Anul I • Num`rul 12• 13 MARTIE - 15 APRILIE 2 0 0 9

ag. 02
p

Sărbătoarea Dragostei, la Români...


,17,23
pag.16

A C R E M E N A R I !
D R A G O B ET E L E , L www.publipro.ro
NE PUTE}I CITI {I PE INTERNET, LA ADRESA:
CON}INE INFORMA}II {I DIVERTISMENT !!! SE DISTRIBUIE GRAT U I T ! ! !
02 13 MARTIE - 15 APRILIE 2009 EVENIMENT...

L A MULŢI ANI, VIAŢA GALICENILOR!


Astăzi, 13 martie a.c., cel de al treilea traţiei locale din Galicea prin care psihologice, pagini de legislaţie, unde
copilaşi al ziarului PRO ExpreS de aceasta âşi propunea să fie cât mai puteţi citi hotărârile pe care le adoptă
Drăgăşani, care a văzut lumina tiparu- aproape de fiecare cetăţean în partea. aleşii dumneavoastră dar, mai impor-
lui graţie sprijinului şi bunăvoinţei Printre planurile lor se număra şi edita- tant decât orice, pagini culturale, prin
necondiţionate a edililor comunei rea acestei reviste. Practic, ne propu- care ne propunem să promovăm tinerii
Galicea, Ion Năfliu şi Florea Udrea şi nem ca în paginile acestei publicaţii, să scriiutori, îndeosebi pe ceimai talentaţi
graţie Consiliului Local al acestei vă regăsiţi fiecare dintre dumneavoas- dintre copiii comunei Galicea. Să fie
minunate aşezări rurale, împlineşte fru- tră. Pagini de informare din absolut într-un ceas bun! La Mulţi Ani, Revista
moasa vârstă de un anişor. În urmă cu toate sectoarele de activitate, pagini de Viaţa Galicenilor. n Alin BARBU,
un an, viceprimarul Florea Udrea ne-a divertisment cu duiumul, integrame, managerul ziarului PRO ExpreS de
dezvăluit câteva din planurile adminis- progmoze meteo, sfaturi medicale şi Drăgăşani
O revistă adresată cetăţenilor Este o realizare extraordinară.
comunei Galicea este un lucru OPrimarii aceştia au făcut
foarte bun. Ai de unde să te atât de multe lucruri bune li
informezi aşa cum trebuie este bine că avem cum să le
despre cum merg lucrurile în scoatem în evidenţă. O revistă
comună... Dar, mai ales pen- este ceva care poate să-i şi
tru tinerii aceştia care nu prea promoveze, dar să-i şi deter-
mai acordă o importanţă mine pe tinerii noştri să aibă
mare învăţământului şi cultu- atitudinea necesară. La Mulţi
rii este şi mai utilă! Ani!

Ne bucurăm să avem şi noi un


ziar al comunei. Este un lucru
mare, dar nu ne miră că aceşti
ATENŢIE
primari au făcut ulte lucruri
extraordinare pentru comuni-
tate. Era de aşteptat să apară Pentru evitarea apariţiei
şi un ziar al nostru! Dar insis-
taţi mai mult asupra lucruri- gripei aviare, aveţi obligaţia de a
lor rele, că cele bune se văd cu
ochiul liber! La mulţi Ani! ţine toate pãsãrile închise în gos-
O revistă este foarte utilă pen-
tru toţi cetăţenii, de orice vâr-
podãrii şi de a respecta toate
stă, ai comunei noastre. Avem
şi noi de unde să vedem ce se prevederile adresei nr. 545/2009
mai întâmplă. La televizor,
vedem din tot judeţul şi din emisã de Primãria Galicea.
toatălumea, dar noi vrem să
ştim mai mult ce se-ntâmplă în PRIMAR,
comuna noastră. La Mulţi Ani!
NÃFLIU ION
SANATATE... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 03

Pseudopesta
aviară
ză cu febră, depresiune, dispariţia poftei de mâncare,
încetarea ouatului, somnolenţă, de regulă se deplasează
greu, stau cu ochii închişi în locuri întunecoase, cu
capul lăsat în jos, sprijinit în pământ sau ascuns sub
aripă. Coada şi aripile sunt de obicei lăsate în jos, pene-
le sunt zburlite fără luciu. În cavitatea bucală şi nazală
se adună cantităţi mari de mucus, păsările scutură capul,
strănută, tuşesc, fac mişcări repetate de deglutiţie, din
cioc se scurg filamente lungui de mucus. Respiraţia
devine zgomotoasă, cu tulburări digestive manifestată
prin anorexie, diaree, indigestie ingluvială, cu pareza
guşii, din care se elimină un conţinut cu miros acid şi
fetid. Excrementele sunt apoase, fetide de culoare albi-
cioasă, gălbuie, verzuie uneori cu strii de sânge, apar
tulburări nervoase care se manifestă prin: pareze, parali-
Cabinetul veterinar prin personalul sanitar – veterinar zii ale picioarelor, aripilor, gâtului şi tulburări de echili-
în această lună desfăşoară activitatea de prevenire şi bru. Pentru prevenirea acestei boli singura metodă de
combatare a pseudopestei aviare. Pseudopesta este o combatere este vaccinarea profilactică de trei ori pe an
boală infecţioasă virotică acută de tip septicemic a gali- în lunile februarie – martie, mai – iunie şi octombrie –
naceelor care se manifestă clinic prin tulburări digesti- noiembrie. Vaccinarea este obligatorie şi se suportă de
ve, respiratorii şi nervoase şi se caracterizează prin către proprietar. Persoanele care refuză vaccinarea sunt
leziuni hemoragiconectrofice sau difteroide ale tractusu- posibile de amendă conform legislaţiei în vigoare.
lui digestiv. Perioada de incubaţie în pseudopesta aviară n Dr. Florian Monea
este în medie de 4-6 zile, iar boala poate evolua supra Medic primar veterinar,
acut , acut şi sub acut sub forme tipice, atipice şi inapa- Preşedintele Colegiului Medicilor
rente. O pasăre bolnavă de pseudopestă aviară evoluea- Veterinari din Judeţul Vâlcea

PORCUL ROMÂNESC
În anul 2008, în România s-au crescut aproximativ 6
milioane de porci, cu mai puţin de jumătate decât în anii
agricoli cei mai buni dinainte de 1990. Îmbucurătoare
este creşterea spectaculoasă a efectivelor din fermele
comerciale, care s-au dublat în ultimii doi ani, ajun-
gând la 1,7 milioane de capate. Acest avânt este
pus pe seama investiţiilor masive, dar mai ales a
evoluţiilor de pe piaţa cărnii, care oferă preţuri
deosebit de atractive pentru crescători. Fapt este că
porcul are parte de o conjuctură favorabilă nu numai
la noi, ci şi la nivelul UE, unde au fost puse în practi-
că pârghii deosebit de stimulative. România continuă să împartă apro-
ximativ 220.000 tone carne pe an. Peste 90% din această cantitate este
destinată procesatorilor de preparate din carne. Carnea proaspătă din galantare este de provenienţă
autohtonă. În prezent se constată un interes aparte al crescătorilor de porci spre ferme comerciale mici,
de sub 2.000 de capete, care se pot adapta mai uşor perturbaţiilor ce apar pe piaţă. Aproximativ 70%
din efectivul total de porci crescuţi în România, este localizat în gospodăriile poulaţiei şi reprezintă, în
general, autoconsumul populaţiei rurale. Statistic sunt înregistraţi 500 de furnizori de animale destinate
abatorizării, dar baza o reprezintă cele câteva mari compexe de porci, care în fapt îndeplinesc toate
condiţiile de siguranţă alimentară. Un român consumă, în medie, 32 kg de carne pe an, cu 11 kg mai
puţin decât confratele său comunitar.
n Dr. Veterinar Florian Monea
04 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 SOCIAL...
PRIMĂRIA GALICEA
JUDEŢUL VÂLCEA

PERSOANE BENEFICIARE DE VENIT MINIM GARANTAT


– FEBRUARIE – 2009

ASISTENT SOCIAL PRACTICANT


DRAGOMIR ELENA
UTILE... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 05
depun la serviciul de ajutoare sociale din cadrul pri-
Condiţii pentru măriei de care aparţineţi. Conform legii, în termen
de 15 zile de la depunerea cererii se face anchetă
socială, iar la 10 zile lucrătoare de la aceasta, pri-
obţinerea ajutorului marul trebuie să aprobe sau să respingă cererea.
Ce acte trebuie să conţină dosarul

social - acte de identitate ale solicitantului şi ale mem-


brilor familiei acestuia;
- carnet de identitate, legitimaţie de şedere tempo-
- trebuie să nu aveţi alte bunuri în afară de cele con- rară în cazul cetăţenilor străini şi apatrizi;
siderate de strictă necesitate; - certificatele de naştere ale copiilor sub 14 ani;
- certificatul de căsătorie/hotărâre de divorţ/acte de
- să aveţi reşedinţa/domiciliul pe raza sectorului sau deces;
localităţii unde depuneţi dosarul pentru primirea - hotărâre de încuviinţare a
ajutorului social; adopţiei/încredinţării/plasamentului familial;
- dacă sunteţi apt de muncă, dar nu realizaţi venituri - hotărâre de stabilire a pensiei alimentare pentru
din salarii sau din alte activităţi, trebuie să dovediţi copii minori, actualizată anual;
că sunteţi în evidenţa agenţiei teritoriale pentru ocu- - actul din care să rezulte calitatea de tutore sau
parea forţei de muncă şi nu aţi refuzat niciodată un curator;
post ori participarea la cursurile de formare profe- - adeverinţa eliberată de AJOFM pentru persoane
sională oferite de aceste agenţii. De la această regu- peste 16 ani (prezentată la trei luni);
lă fac excepţie persoanele care au în îngrijire copii -adeverinţa de elev sau student;
de până la 7 ani, persoanele cu handicap sau cele - talon de orice tip de pensie;
care urmează un curs de formare profesională în - talon de şomaj;
cadrul agenţiei de ocupare a forţei de muncă; - talon de orice tip de indemnizaţie;
- ajutorul social se acordă în baza Legii nr. - livret de familie;
115/2006 pentru completarea şi modificarea Legii - certificat fiscal eliberat de Administraţia
nr. 416/2001 privind venitul minim garantat per- Financiară pentru persoane peste 18 ani;
soanelor sau familiilor cu venituri mici. - certificat fiscal de la Direcţia de Venituri, Taxe şi
Veniturile în funcţie de membrii familiei Impozite (de la ultimul domiciliu, la şase luni), pen-
tru persoanele peste persoanele peste 18 ani;
Astfel, pentru a primi ajutorul social, veniturile - declaraţie notarială pentru alte surse de venit;
dv. nu trebuie să depăşească venitul minim garantat. - contractul de locuinţă/schiţa casei/fişa de calcul a
Iată care este venitul minim garantat pentru anul chiriei;
2009, în funcţie de numărul de persoane din care e - certificat de invaliditate/persoană cu handicap;
compusă familia: - carte de muncă;
- acte de studii;
-109 lei pentru o persoană; - act medical din care să reiasă starea de sănătate
-196 lei pentru două persoane; (apt pentru prestarea unei munci de interes local) -
-272 lei pentru trei persoane; în cazul unei persoane inapte de muncă se solicită
-339 lei pentru patru persoane; un certificat elaborat de Comisia de Expertiză a
-402 lei pentru cinci persoane; Capacităţii de Muncă;
-27 lei pentru fiecare altă persoană peste - adeverinţă de la primăria localităţii în care s-a năs-
numărul de cinci persoane, care face parte cut petentul dacă deţine sau nu proprietăţi sau
din familie. terenuri agricole în aceste localităţi.

Cererile-tip împreună cu actele doveditoare că n Elena Dragomir,


întruniţi condiţiile pentru a primi ajutorul social se
asistent social,

Vând doua tractoare U650,


unul cu cabina patrata si
un altul cu cabina conica,
stare impecabila de func-
tionare si aspect bine
intretinut. PRET NEGO-
CIABIL. Rela]ii la telefon:
0761-181.050 sau
0743-174.774
06 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 UTILE...
nic al imobilelor şi condiţiilor necesare
în vederea realizării unor investiţii, tren-
zacţii imobiliare ori a altor operaţiuni
imobiliare potrivit legii. Certificatul de
urbanism nu conferă dreptul de executa-
re a lucrărilor de construire şi va cuprin-
de următoarele elemente:
- drepul de proprietate;
- situarea terenului în intravilan sau în
afara acestuia;
- folosinţa actuală;
- procentul de ocupare a terenului;
- planul de situaţie la scară 1:5000 până
la 1:500;
- planul de încadrare în zonă;
- memoriu;
- dovadă privind achitarea taxei.
Taxa percepută pentru eliberarea autori-
zaţiei de către Primărie este de 0,5% din
valoarea totală a lucrărilor pentru locuin-
ţe şi 1% pentru celelalte tipuri de lucrări.
Fiecare localitate are un Plan Urbanistic
General în care sunt trecute toate con-
strucţiile existente, zonele de risc, zonele
în care se poate construi şi toate celelalte
categori de teren. Urmărirea aplicării
documentaţiilor de amenajare a teritoriu-
lui şi de urbanism se face de către perso-
nalul Primăriei precum şi de
Inspectoratul de Stat în construcţii.
Executarea lucrărilor fără autorizaţie
constituie infracţiuni şi se pedepseşte
conform legilor aflate în vigoare cu
închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu
amendă, precum şi demolarea construc-
ţiei. Perioada de valabilitate a autorizaţiei
de construire se stabileşte pentru o
Documentele necesare perioadă de cel mult 12 luni de la data
emiterii, interval în care solicitantul este
obligat să înceapă lucrările, în această
autorizării executării sau situaţie valabilitatea autorizaţiei se extin-
de pe toată durata de execuţie a lucrărilor
prevăzute în autorizaţie în conformitate
desfiinţării construcţiilor cu proiectul tehnic. Neînceperea lucrări-
lor ori refinalizarea lor în termenul stabi-
lit conduce la pierderea valabilităţii auto-
Autorizaţia de construire constituie desfiinţareDocumentaţia rizaţiei fiind necesară emiterea unei noi
actul de autoritate al administraţiei locale tehnică va fi semnată de arhitect cu autorizaţii de construire. În cazul în care
pe baza căruia se asigură aplicarea măsu- diplomă recunoscută de ststul român. lucrările nu pot fi începute ori nu pot fi
rilor prevăzute de lege referitoare la Autorizaţia de construire se emite în cel executate integral în termenul stabilit
deplasarea, proiectarea, executarea şi mult 30 de zile de la data înregistrării investitorul poate solicita prelungirea
funcţionarea construcţiilor. Autorizaţia cererii pe baza documentelor depuse şi valabilităţii autorizaţiei cu cel puţin 15
de construire se eliberează pentru lucrări va cuprinde: zile înaintea expirării acesteia.
de construire, reconstruire, modificare, - certificatul de urbanism; Prelungirea valabilităţii autorizaţiei se
extindere sau reparare a clădirilor de - dovada titlului asupra terenului şi/sau poate acorda o singură dată şi pentru o
orice fel. Se pot executa, fără autorizaţie construcţiilor; perioadă nu mai mare de 12 luni.
de construire, următoarele lucrări: - proiectul pentru autorizarea executării Investitorul are obligaţia de a anunţa
- reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, lucrărilor de construcţii; autoritatea emitentă şi inspectoratul de
învelitori sau terase, când nu se schimbă - avizele şi acordurile legale necesare, stat în construcţii asupra datei de începe-
forma acestora şi materialul din care sunt stabilite prin certificatul de urbanism; re a lucrărilor. Taxa de prelungire a auto-
executate; - dovadă privind achitarea taxelor legale. rizaţiei este de 30% din valoarea iniţială
- reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie inte- Primăria Galicea eliberează autorizaţii de a taxei de autorizaţie. După finalizarea
rioară şi exterioară dacă se păstrează construire pentru terenurile aparţinătoare lucrărilor investitorul are obligaţia de a
forma dimensiunilor golurilor şi tâm- intravilanului localităţii pentru locuinţe, convoca autoritatea emitentă pentru a se
plăriei; anexe gospodăreşti şi extinderi locuinţe, verifica dacă lucrările au fost finalizate şi
- reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit; iar pentru alte lucrări numai cu avizul executate conform proiectului tehnic.
- zugrăveli şi vopsitorii interioare şi exte- Consiliului Judeţean. Certificatul de n Florea Udrea,
rioare. urbanism este actul de informare cu viceprimar,
Desfiinţarea construcţiilor se face pe caracter obligatoriu prin care se face responsabil urbanism
baza autorizaţiei de cunoscut regimul juridic, economic, teh-
AGRICULTURĂ... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 07
În această perioadă va pre-
domina în general o vreme nor-
mală sub aspect termic în
aproape toate zonele agricole şi
Efectele evoluţiei condiţiilor
mai caldă în estul ţării.
Temperaturile medii zilnice ale
aerului vor oscila între -4...2°C,
valori apropiate de normalul
agrometeorologice
perioadei la nivelul întregii ţări.
Maximele din aer se vor încadra
între 1...7°C, posibil mai ridica-
te, până la 15°C, în special în
regiunile estice. Temperaturile
minime din aer vor fi cuprinse
între: -8...0°C, în majoritatea
zonelor de cultură, cu excepţia
depresiunilor nordice şi centra-
le, unde vor scădea sub -20°C,
favorizând producerea îngheţu-
lui la sol.
Se prognozează precipitaţii sub
formă de ploi locale, dar şi
mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoa-
re) pe aproape întreg teritoriul
agricol, fiind însoţite de intensi-
asupra culturilor de toamnă
ficări de scurtă durată ale vântului. Cantităţile de apă vor continua repausul vegetativ, îndeosebi în perioadele cele mai
depăşi mediile climatologice în jumătatea de nord a ţării, iar reci. Pe ansamblu, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor vor fi
în restul regiunilor acestea vor fi în general normale. bune şi medii, în special în semănăturile efectuate în perioada
optimă, respectiv medii şi slabe în culturile tardive. De aseme-
Starea solului nea, în condiţiile alternanţei îngheţ-dezgheţ a solului se va putea
înregistra, în continuare, fenomenul de „descălţare“ a plantelor.
În cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă a solului Orzul şi grâul de toamnă, în funcţie de data semănatului şi agro-
pe profilul 0-100 cm va înregistra valori optime, apropiate de tehnica aplicată, se vor afla în fazele de răsărire, apariţia frunzei
optim şi satisfăcătoare în cea mai mare parte a regiunilor agrico- a treia şi înfrăţire la nivelul întregului teritoriu agricol al ţării.
le, cu excepţia unor areale din sud-estul ţării, unde se va menţi-
ne seceta pedologică moderată. Recomandări de specialitate:

Caracteristici fenologice • Continuarea verificării viabilităţii plantelor la culturile de


toamnă;
Ca urmare, procesele de creştere şi dezvoltare ale cerealiere- • Administrarea îngrăşămintelor minerale cu azot la cerealierele
lor de toamnă se vor desfăşura lent pe majoritatea suprafeţelor de toamnă, pe suprafeţele fără strat de zăpadă.
agricole, fiind chiar intensificate în zonele de câmpie din jumă- n ing. Constantin Iacob,
tatea de sud a ţării. În zonele depresionare, plantele îşi vor Diplomat în Ştiinţe Agricole,

SUBVENŢIA LA MOTORINA
PENTRU CULTURILE AGRICOLE
Se acordă sprijin financiar prin subvenţionarea preţului motorinei utilizate
pentru lucrările mecanice de înfiinţare a culturilor agricole, în valoare de 1
leu/litru, la o cantitate de 39 litri/hectar, pentru suprafeţe de minimum un
hectar, în baza adeverinţelor pentru motorină eliberate de direcţiile pentru
agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.
Subvenţia se dă beneficiarilor până la concurenţa cotelor aprobate cu această
destinaţie fiecărei direcţii pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, res-
pectiv a Municipiului Bucureşti. Sprijinul financiar se derulează în etape: a)
pentru culturile de primăvară, perioada de depunere a cererilor este cuprinsă
între 9 februarie şi 30 aprilie inclusiv, termenul - limită de utilizare a adeverinţelor pentru achiziţionarea motorinei de la furnizori este
29 mai inclusiv , iar data - limită de depunere a deconturilor justificative este 30 iunie inclusiv; b) pentru culturile de toamnă, perioa-
da de depunere a cererilor este cuprinsă ăntre 1 august şi 30 octombrie inclusiv, termenul – limită de utilizare a adeverinţelor pentru
achiziţionarea motorinei de la furnizori este 15 noiembrie inclusiv, iar data – limită de depunere a deconturilor justificative este 30
noiembrie inclusiv. Adeverinţele neutilizate până la datele prevăzute îţi pierd valabilitatea, devenind nule de drept. Condiţiile pentru
acordarea subvenţiei, pe care solicitantul trebuie să le îndeplinească, sunt următoarele: a) să facă dovada dreptului de folosinţă asupra
suprafeţei de teren pe care înfiinţează culturi; b) suprafeţele de teren pe care înfiinţează culturi să fie de minimum un hectar, inclusiv;
c) să nu figureze ca debitor la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene sau a Municipiului Bucureşti, ca urmare a
nerespectării condiţiilor de eligibilitate aferente altor forme de sprijin financiar acordate anterior, sau să îşi lichideze debitele existente
până la data depunerii cererii de sprijin financiar. Cererile se depun la primăria în a cărei rază teritorială se află terenul arabil, însoţite
de copie de pe buletinul sau cartea de identitate, pentru persoanele fizice, sau copie de pe certificatul de înmatriculare şi/sau certificat-
ul de înregistrare, pentru persoanele juridice, după caz şi adeverinţa eliberată de primărie, conform înscrisurilor din Registrul Agricol,
cu suprafaţa de teren pe care o exploatează. Informaţiile ne-au fost oferite de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Vâlcea.
C M Y K

08 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 AGRICULTURA...

Avantajele executării arăturilor din ferestrele iernii!


Suprafeţele rămase nearate din toamnă sunt destul de mari şi se Suprafeţele rămase nearate din toamnă sunt destul de mari şi se
găsesc acoperite cu multe resturi vegetale. Dacă vremea se va găsesc acoperite cu multe resturi vegetale. Dacă vremea se va
îmbunătăţi, trebuie trecut degrabă la executarea arăturilor pe îmbunătăţi, trebuie trecut degrabă la executarea arăturilor pe
suprafeţele respective după ce, în prealabil, se efectuează o lucrare suprafeţele respective după ce, în prealabil, se efectuează o lucrare
cu grapa cu discuri pentru mărunţirea resturilor vegetale. Pe solul cu grapa cu discuri pentru mărunţirea resturilor vegetale. Pe solul
îngheţat, lucrarea de grăpat se efectuează mult mai uşor şi resturile îngheţat, lucrarea de grăpat se efectuează mult mai uşor şi resturile
vegetale prinse între talerele grapei şi terenul îngheţat sunt bine vegetale prinse între talerele grapei şi terenul îngheţat sunt bine
fragmentate, iar tractorul nu tasează şi compactează solul. Se fragmentate, iar tractorul nu tasează şi compactează solul. Se
aşteaptă apoi momentul optim pentru efectuarea arăturii, atunci aşteaptă apoi momentul optim pentru efectuarea arăturii, atunci
când solul nu mai este îngheţat sau este îngheţat doar în stratul când solul nu mai este îngheţat sau este îngheţat doar în stratul
superficial; când se mai găseşte un strat subţire de zăpadă sau superficial; când se mai găseşte un strat subţire de zăpadă sau
când este îngheţat numai în adâncime, la peste 15-18 cm şi dea- când este îngheţat numai în adâncime, la peste 15-18 cm şi deasu-
supra nu este prea umed. Este necesar să se facă încercări în câmp pra nu este prea umed. Este necesar să se facă încercări în câmp
cu plugul, pentru a prinde momentul optim, iar arătura nu este cu plugul, pentru a prinde momentul optim, iar arătura nu este
necesar să fie mai adâncă de 15-18 cm. Deplasarea agregatului de necesar să fie mai adâncă de 15-18 cm. Deplasarea agregatului de
arat în lucru se va face cu viteză mărită pentru a asigura o bună arat în lucru se va face cu viteză mărită pentru a asigura o bună
răsturnare şi mărunţire a brazdei şi încorporarea resturilor vegeta- răsturnare şi mărunţire a brazdei şi încorporarea resturilor vegeta-
le. Cu cât arătura se efectuează mai de timpuriu, în iarnă, este de le. Cu cât arătura se efectuează mai de timpuriu, în iarnă, este de
mai bună calitate deoarece până la desprimăvărare mai cad preci- mai bună calitate deoarece până la desprimăvărare mai cad preci-
pitaţii care pot fi acumulate în sol şi mai are loc fenomenul de pitaţii care pot fi acumulate în sol şi mai are loc fenomenul de
îngheţ-dezgheţ care contribuie la îmbunătăţirea însuşirilor solului. îngheţ-dezgheţ care contribuie la îmbunătăţirea însuşirilor solului.
Desigur că mai bună era arătura de toamnă, dar trebuie evitată Desigur că mai bună era arătura de toamnă, dar trebuie evitată
prin toate mijloacele arătura de primăvară. prin toate mijloacele arătura de primăvară. De ce este bine să
facem arătură în „ferestrele iernii“?
De ce este bine să facem arătură în „ferestrele iernii“?
- pentru că în terenul arat se acumulează 21,9% din precipitaţiile
- pentru că în terenul arat se acumulează 21,9% din precipitaţiile căzute, pe când în terenul nearat doar 10,2%;
căzute, pe când în terenul nearat doar 10,2%;
- se păstrează mai bine apa în sol deoarece, la desprimăvărare, este
- se păstrează mai bine apa în sol deoarece, la desprimăvărare, este necesară doar o lucrare superficială de pregătire a patului germina-
necesară doar o lucrare superficială de pregătire a patului germina- tiv şi nu se răscoleşte pământul cu lucrări energice care duc la
tiv şi nu se răscoleşte pământul cu lucrări energice care duc la intensificarea evaporării apei din sol;
intensificarea evaporării apei din sol;
- semănatul în primăvară se poate efectua într-un teren bine
- semănatul în primăvară se poate efectua într-un teren bine pregătit şi se poate încadra în epoca optimă;
pregătit şi se poate încadra în epoca optimă;
- dacă amânăm arăturile, acestea nu se poate efectua decât primă-
- dacă amânăm arăturile, acestea nu se poate efectua decât primă- vara târziu, când terenul s-a zvântat şi, prin urmare, se depăşeşte
vara târziu, când terenul s-a zvântat şi, prin urmare, se depăşeşte epoca optimă de semănat pentru multe culturi;
epoca optimă de semănat pentru multe culturi;
- prin amânarea arăturilor şi prin lucrările ulterioare de pregătire a
- prin amânarea arăturilor şi prin lucrările ulterioare de pregătire a patului germinativ au loc fenomene de tasare a solului, de distru-
patului germinativ au loc fenomene de tasare a solului, de distru- gere a structurii, de prăfuire, care favorizează formarea crustei
gere a structurii, de prăfuire, care favorizează formarea crustei solului;
solului;
- lucrările de primăvară conduc la răscolirea solului, cu mari
- lucrările de primăvară conduc la răscolirea solului, cu mari pier- pierderi de apă şi cu repercusiuni asupra diminuării recoltelor. Aşa
deri de apă şi cu repercusiuni asupra diminuării recoltelor. Aşa se se explică producţiile mai mici cu 15-29% la porumb, cu 30-40%
explică producţiile mai mici cu 15-29% la porumb, cu 30-40% la la floarea-soarelui, cu 40-50% şi chiar compromiterea culturilor
floarea-soarelui, cu 40-50% şi chiar compromiterea culturilor din din urgenţa I (mazăre, sfeclă-de-zahăr, lucernă ş.a.), mai ales în
urgenţa I (mazăre, sfeclă-de-zahăr, lucernă ş.a.), mai ales în primăverile secetoase. Iată motive temeinice care ne îndeamnă să
primăverile secetoase. trecem cât mai urgent la efectuarea lucrărilor respective.
Iată motive temeinice care ne îndeamnă să trecem cât mai urgent
la efectuarea lucrărilor respective. n Constantin Iacob
C M Y K

OPINII... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 09

DREPTUL LA că o dată cu

CULTURĂ
intrarea
sicriului în
ţară pe la
vama Nădlag,
apoi pe tot tra-
~ EPISODUL AL VII – LEA ~ seul Deva-Sibiu-
Rm.Vâlcea-
Dragi cititori ai revistei „Viaţa Galicenilor”, Piteşti-
iată că revin în casele dumneavoastră desigur Bucureşti, mii
prin intermediul acestei reviste cu un alt episod de oameni cu
zic eu care va fi interesant prin natura eveni- lacrimi în ochi
mentelor care au avut loc în această au întâmpinat
perioadă. Aşa cum m-am exprimat per- cortegiul
sonal în episodul V, referitor la faptul funerer
că cel mai bun şi prestigios amba- indiferent
sador al unei ţări îl reprezintă de vârstă.
sportul şi cultura la nivelul nos-
tru de comună, am prezentat o Dragii
serie de sportivi, scriitori, inter- mei citi-
preţi de muzică populară ce în tori, cu
mod normal fiecare comună ar toate că în
trebui să se mândrească şi mod normal
probabil aşa va fi, dacă nu sunt mai
acum, măcar pe viitor. multe de
Trecând peste acest mic spus referitor
comentariu, gândurile mele la acest eveni-
se îndreaptă către handbalis- ment tragic
tul român Marian Cozma, totuşi mă
despre care ştiu în mod sigur rezum a spune
că sunteţi în temă şi dumnea- că emoţia pe
voastră referitor la moartea acestuia. Făcând pe care am avut-o
scurt o mică prezentare a evenimentului respectiv a fost mai
şi mergând la ideea că multe amănunte sunt în puternică la
general cunoscute de către publicul larg, eu mă două zile după
voi rezuma la prezentarea anumitor aspecte spi- ce Marian a fost
cuite din presă şi televiziune. Marian Cozma s-a înmormântat. Pentru a fii mai bine înţeles doresc
născut la Bucureşti într-o familie de handbalişti, să precizez că handbalistul Marian Cozma a fost
atât tatăl cât şi mama acestuia au profesat acest înmormântat pe data de 13.02.2009, iar pe
sport. A fost component al echipei Dinamo 15.02.2009 la ora 17ºº fosta echipã de club a lui
Bucureşti şi coptat în echipa naţională a Veszprem a jucat o partidã de handbal în compa-
României, după care s-a transferat în Ungaria la nia echipei Ademar Leon scor 28-26. Am urmãrit
echipa Veszprem. Împrejurările în care a fost aceastã partidã de la un capăt la altul cu sufletul
ucis, vârsta sa precum şi viitorul acestuia care la gură cum se spune, m-am bucurat pentru rezul-
urma m-a făcut să abordez acest subiect. Cred că tat chiar dacă nu era vorba despre o echipă româ-
sunteţi de acord cu mine că nu spun o noutate că nească, ci mai mult pentru acei minunaţi foşti
în general de-a lungul timpului relaţiile bilaterale coechipieri ai lui Cozma care la sfârşitul partidei
dintre România şi Ungaria nu au fost totdeauna plângeau în hohote privind în tribună portrete cu
prea apropiate, atât din punct de vedere politic chipul lui Marian. Dragii mei cititori îmi pare rău
cât şi sportiv, din motive zic eu care mă depăşesc. că am abordat acest subiect trist, dar asta e viaţa
Cu toate acestea e de apreciat felul în care opinia din păcate, iar despre părinţii lui Marian ce am să
publică din Ungaria şi-a manifestat condoleanţe- vă mai spun: Ferească Dumnezeu!
Cu respect şi stimă,
le, la fel şi antrenorul, colegii lui Marian, chiar şi Ionel Enache
oamenii de rând. Trebuie să recunoaştem cu toţi
10 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 RELIGIE...

CALENDARUL ORTODOX
PENTRU PERIOADA
13 MARTIE - 16 APRILIE
2009:
13.03.2009: Aducerea moaştelor Sf. Ier. Mărt.
Nichifor al Constantinopolului
14.03.2009: Cuviosul Benedict din Nursia, Sf.
Mc. Alexandru (Pomenirea mortilor)
15.03.2009: Duminica a 2-a din Post (A Sf.
Grigorie Palama). Sf. Mc. Agapie si cei împre-
ună cu dânsul.
16.03.2009: Sf. Mc. Sabin egipteanul si Papa
17.03.2009: Cuviosul Alexie, omul lui
Dumnezeu; Sf. Ier. Patriciu (Patrick), apostolul
Irlandei; Sf. Mc. Marin
18.03.2009: Sf. Ier. Chiril al Ierusalimului; Sf.
Mc. Trofim
19.03.2009: Sf. Mc. Hrisant şi Daria Manastirea Midichia; Sf. Mc. Elpidifor
20.03.2009: Cuv. Mucenici ucişi în Manastirea 03.03.2009: Cuv. Iosif scriitorul-de-cântări;
Sf. Sava; Cuv Mărt. Nichita Cuv. Gheorghe de la Maleon; Sf. Ier. Isidor de
21.03.2009: Sf. Ier. Mărt. Iacob Studitul; Sf. Sevilia
Ier. Toma; Cuv. Serapion (Pomenirea mortilor) 04.03.2009: Pomenirea celor adormiţi; Sf. Mc.
22.03.2009: Duminica a 3-a din Post. (A Sf. Claudiu şi cei împreună cu dânsul; Sf. Mc.
Cruci). Sf. Mc. Vasile, Preotul Bisericii din Teodul şi Agatopod
Ancira; Sf. Drosida, fiica împaratului Traian. 05.03.2009: Duminica a 4-a din Post, a Sf. Ioan
23.03.2009: Cuv. Mc. Nicon şi cei 199 de uce- Scărarul. Sf. Ier. Eutihie al Constantinopolului;
nici. Sf. Ier. Mc. Irineu de Sirmium.
24.03.2009: Sf. Ier. Artemon al Seleuciei; Cuv. 06.03.2009: Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe
Zaharia si Sf. Mc. Luca. al Mitilenei
25.03.2009: (†) Buna Vestire(Dezlegare la 07.03.2009: Sf. Ap. din cei 70: Irodion, Agav şi
peste) cei împreună cu dânşii; Sf. Ier. Celestin al
26.03.2009: Soborul Sf. Arhanghel Gavriil; Sf. Romei
Sfinţit Mc. Montanus şi soţia sa Maxima de la 08.03.2009: Sf. Mc. Eupsihie din Cezareea;
Singidunum (Odovania praznicului Bunei Cuv. Vadim (Denia Canonului Mare)
Vestiri) 09.03.2009: Joia Canonului Mare. Sf. Mc.
27.03.2009: Sf. Mc. Matroana din Tesalonic; Sf. Terentie şi cei împreună cu dânsul
Prooroc Anania 10.03.2009: Sf. Ier. Mc. Antipa al Pergamului;
28.03.2009: Cuviosul Ilarion cel Nou; Cuviosul Sf. Ier. Calinic de la Cernica, al Râmnicului
Ştefan făcătorul-de-minuni (Pomenirea mor- (Denia Acatistului)
tilor) 11.03.2009: Sâmbăta Acatistului Bunei Vestiri.
29.03.2009: Duminica a 4-a din Post (Sf. Ioan Sf. Ier. Mărt. Vasile de Parios; Sf. Mc. Sava de
Scararul). Cuviosii Marcu, episcopul si Chiril, la Buzău; Sf. Ier. Zenon al Veronei.
diaconul; Cuv. Mc. Iona, Varahisiu şi cei 12.03.2009: Duminica a 5-a din Post, a Cuv.
împreună cu dânşii Maria Egipteanca. Sf. Sfinţit Mc. Artemon.
30.03.2009: Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Prooroc 13.03.2009: Sf. Ier. Mărt. Martin al Romei; Sf.
Ioad; Cuv. Evvula Mc. Tomaida; Sf. Ier. Pahomie de la Gledin
31.03.2009: Sf. Ier. Mc. Ipatie al Gangrei; Cuv. 14.03.2009: Sf. Ap. din cei 70: Aristarh, Pud şi
Acachie; Cinstitul Iosif cel cu bun chip; Sf. Trofim; Sf. Mc. Crescent din Mira Lichiei
Inochentie din Alaska 15.03.2009: Sf. Mc. Irina, Agapia şi Hionia din
01.03.2009: Cuv. Tit făcătorul-de-minuni; Sf. Tesalonic; Sf. Ier. Fructuosus de Braga
Mc. Amfian şi Edesie (Portugalia)
02.03.2009: Cuv. Mărt. Nichita de la 16.03.2009: Sf. Ier. Mc. Simeon Persul; Sf. Ier.
Acachie al Melitinei
UTIL... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 11

Actele necesare
la cadastru
Pentru Marea Neagră1975, pus pe suport digital; inventar
toţi cetă- de coordonate X,Y,Z pentru corpul de proprietate;
ţenii inte- - plan de încadrare în zonă cu limita intravilanului,
resaţi de vizat de primăria localităţii conform PUG-ului avi-
documen- zat prin HCL.
tele sau actele necesare pentru Cadastru sau Carte - memoriu tehnic întocmit de către proiectant (per-
Funciară, acestea sunt informaţiile oferite de soană fizică/juridică autorizată pentru efectuarea
O.C.P.I.: de lucrări topografice şi cadastrale).
A) Scoaterea terenului din circuitul agricol C) Vizarea suportului topografic pentru obţinerea
- cerere; certificatului de urbanism; cerere; copie act de pro-
- extrasul de Carte Funciară pentru Informare; prietate; plan de amplasament şi delimitare a cor-
- copie cartificat urbanism; pului de proprietate, cu număr cadastral; plan de
- copie act de proprietate, plan de amplasament şi situaţie realizat în sistemul naţional de referinţă
delimitare a corpului de proprietate, cu număr „Stereografic 1970” cu cote în sistem Marea
cadastral; Neagră1975, pus pe suport digital; inventar de
- plan de situaţie realizat în sistemul naţional de coordonate X,Y,Z pentru corpul de proprietate;
referinţă „Stereografic 1970”, cu cote în sistem plan de încadrare în zonă cu limita intravilanului,
Marea Neagră 1975, pus pe suport digital – în care vizat de primăria localităţii conform PUG-ului avi-
se va evidenţia suprafaţa pentru scoatere din cir- zat prin HCL; memoriu tehnic întocmit de către
cuit agricol; proiectant (persoană fizică/juridică autorizată pen-
- inventar de coordonate X,Y,Z pentru corpul de tru efectuarea de lucrări topografice şi cadastrale).
proprietate; plan de încadrare în zonă cu limita Carte Funciară (publicitate imobiliară)
intravilanului, vizat de primăria localităţii conform D) Intabulare imobil: act de proprietate – copie
PUG-ului avizat prin HCL; legalizată şi original; documentaţie cadastrală.
- memoriu tehnic întocmit de către proiectant (per- E) Eliberarea certificatului de sarcini şi a extrasu-
soană fizică/juridică autorizată pentru efectua- lui de carte funciară de informare; copie act de
rea de lucrări topografice şi cadastrale). proprietate; cerere tip.
B) Vizarea suportului topografic pentru obţinerea F) Înscriere construcţii: autorizaţie construire –
autorizaţiei de construire/desfiinţare original şi copie legalizată; certificat fiscal eliberat
- cerere, de primărie cu valoarea impozabilă a imobilului;
- copie certificat urbanism; documentaţie cadastrală; certificat eliberat de pri-
- copie act de proprietate; măria unde este situat imobilul, prin care se atestă
- plan de amplasament şi delimitare a corpului de faptul că proprietarul a edificat construcţiile în
proprietate, cu număr cadastral; conformitate cu autorizaţia de construire.
- plan de situaţie realizat în sistemul naţional de n Nicolae Clenci,
referinţă „Stereografic 1970”, cu cote în sistem Inginer cadastru
12 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

M ă r ţ i ş o r u l
(1 M a r t i e )

Sărbătoare tradiţională românească a primă- „mamă”, aduc o primăvară prin ferestrele des-
verii, a prospeţimii, a bucuriei, a victoriei bine- chise ale sufletului şi o răspândesc peste emoţiile
lui împotriva răului.Cu această ocazie femeile fiinţei dragi. Faceţi cu toţii ca 8 Martie să
primesc mici cadouri, obiecte decorative (mărţi- împrospăteze cipurile mamelor şi îngerii vor
şoare), legate cu un şnur alb – roşu, ca simboluri râde fericiţi în visele fiilor. „...femeia este cheia
aducătoare de noroc şi bunăstare. Roşul este naturii (...). Toate tainele sunt rezumate în ea şi
considerat culoarea primăverii, iar albul culoa- când un suflet de femeie s-a deschis, ţi s-au des-
rea iernii. Se asociază de obicei flori timpurii de chis toate înţelesurile lumii”. „...femeia – acest
primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghioce- cristal şlefuit în numeroase feţe”. „...femeia:
lul. Mărţişorul denumit „funia zilelor, săptămâ- copilă, prietenă, iubită, soţie, mamă, bunică”.
nilor şi lunilor anului, adunate într-un şnur S-o cinstim şi s-o preţuim!
bicolor”, face parte din larga categorie a talis- Să-i dăm dragostea şi respectul cuvenit!
manelor dăruite de 1 Martie. Săpăturile arheo- Să-i aducem stropi de soare-n priviri şi roua
logice au scos la iveală obiecte cu o vechime de tinereţii-n suflet!
mii de ani care pot fi considerate mărţişoare. Şi mai ales să n-o uităm!
Ele au forma unor mici pietre de râu vopsite în
alb şi roşu, înşirate pe aţă, pentru a fi purtate la
gât. Speculând asupra samnificaţiei culorilor, se
poate spune că roşul, dat de foc, sânge şi soare,
De ziua ta!
este atribuit vitalităţii femeii, iar albul, conferit I.De ce eşti tristă, mamă?
de limpezimea apelor, este specific înţelepciunii Te rog, zâmbeşte-mi iar;
bărbatului. Astfel, şnurul mărţişorului exprimă Nu ştiu dacă te bucuri,
împletirea inseparabilă a celor două principii. Dar ţi-am adus un dar.
Culorile alb şi roşu au rămas până în zilele
noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regăsite şi II.E primăvar-afară:
în decorarea bradului de nuntă. Mărţişorul era Ia uite ghiocei!
pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le Hai prinde-ţi-i în păr,
purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănă- Ţi-ar sta bine cu ei.
toşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii şi
pentru a nu fi scuturaţi de friguri în timpul III.Mă bucur! Zâmbeşti iar:
verii. O importanţă deosebită are şi ziua de 8 Mi-e drag surâsul tău
Martie, când sărbătorim „Ziua Mamei”. „Când Nu-mi place când eşti tristă
vezi sufletul curat şi nevinovat al unui copil, îţi Mă întristez şi eu!
vine parcă să zici că orice mamă este o născă- n Simona Elena Mănoiu,
toare de Dumnezeu”. (Francis Bacon) Un surâs, Profesor limba română,
o floare sugrumată în palmele rotunde, un rostit
AGRICULTURA... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 13

MĂRŢIŞORUL,
SIMBOLUL
PRIMĂVERII
Acest străvechi obicei al primăverii este specific
poporului român şi îşi are originea în credinţele
şi practicile agrare. Sărbătoarea lui are loc în
prima zi a lui martie, considerate ca prima lunăă
a primăverii. Mărţişorul este un obicei specific
românesc moştenit de la daci şi romani, inexistent
la alte popoare. În multe săpături arheologice din
România s-au găsit mărţişoare cu o vechime mai
mare de 8000 de ani. Sub forma unor mici pitre
de râu vopsite în alb şi roşu, ele erau înşirate pe
aţă şi se purtau la gât. Culoarea roşie, dată de foc,
sânge şi soare, era atribuită vieţii, deci femeii. În
schimb culoarea albă, conferită de limpezimea ape-
lor, de albul norilor era specifică înţelepciunii băr-
batului. De altfel, şnurul mărţişorului exprimă
împletirea inseparabilă a celor două principii ca o
permanentă mişcare a materiei. El semnifica schim-
bul de forţe vitale care dau naştere viului, necurma-
tului ciclu al naturii. Culorile alb şi roşu au rămas
până în zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind cumpă-
regăsite şi la bradul de nuntă sau înmormântare. rau caş, pentru ca tot anul să le fie
Răspândit în toate provinciile ţării, mărţişorul este pome- faţa frumoasă şi albă. În ultima zi a lunii martie, înainte
nit pentru prima dată de Iordache Golescu. Folcloristul de răsăritul soarelui are loc ritualul scoaterii mărţişorului
Simion Florea Marian relatează că în Moldova şi şi predării lui către natură. În localităţile de câmpie
Bucovina mărţişorul constă într-o monedă de aur sau de mărţişorul se pune pe un pom înflorit sau în crengile vişi-
argint legată cu un şnur alb şi roşu la gâtul copiilor. Era nilor, cireşilor, caisilor, prunilor. Există credinţa ca
credinţa că portul mărţişorului face ca aceştia să aibă mărţişorul este ridicat de rândunele şi purtat spre soare,
noroc. Fetele îl purtau timp de douăsprezece zile la gât binecuvântând astfel norocul celui care l-a pus în pom.
după care-l prindeau în păr şi-l ţineau astfel până la sosi- n Carmen Neacşu,
rea berzelor sau până înflorea primul pom. După aceea cu Educator,
şnurul legau creanga pomului, iar cu banul respective îşi Grădiniţa Valea Râului

Flori de martisor
Flori de martisor daruim prietenelor sau iubitelor
noastre in fiecare primavara , poate ca un gest de afec-
tiune , dragoste si recunostinta pentru tot ce insem-
nam noi ca barbati si prieteni pentru fiintele cele mai
decente si frumoase care ne inobileaza vietile . Femeia
ne iubeste , ne suporta adesea mofturile sau ne intele-
ge mai mereu necazurile noastre , iar noi barbatii sun-
tem de cele mai multe ori neatenti la suferintele ei .
Gestul femeii de a te intelege , de a te imbratisa sau de
ati apleca umarul sau pe care tu ca barbat plangi copi-
lareste creaza esenta unicitatii acestui sentiment .
Dragostea de mama izvoraste din cele mai adanci senti-
mente si este unica , mama iti da viata , te creste , te ocroteste
cu pretul propriei sale vieti . In lumea noastra cautam adesea
femeia ideala , fara a intelege simpul fapt ca idealismul nostru este
atat de subiectiv si partinitor . Nevoilor noastre masculine nu i se pot niciodata pune in contrabalanta fru-
musetea sufletului unei femei , nu poate exista un grad sau o forma de comparatie decat in mintea unui om
fara o minima educatie . Pledoaria mea are scopul de a atrage atentia unor lucruri atat de simple , nu fiti
mereu misogini si optuzi in gandire , caci barbatia nu sta in muschi si incapatanare , ci in dargostea si res-
pectul pe care esti obligat sa-l porti fiintei tale celei mai indragite , asta in cazul in care chiar crezi cu ade-
varat in femeia ta si nu esti doar un fatarnic ! Daruind o floare , daruiesti un buchet de speranta si increde-
re , viata ti se va umple de dragostea si recunostinta nevestei sau iubitei tale , atunci trebiue sa te simti un
barbat adevarat ! n Gheorghe Obogeanu,
Secretar comuna Galicea
14 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 PUBLICITATE
1. Vând Combinã Class Consul cu Conducerea PRO ExpreS a luat decizia de a
deschide primul post de televiziune online din
o masã de lucru de 3 metri, aflatã jude]ul Vâlcea. El este opera]ional, \ncepând
în stare perfectã de funcþionare, din data de 04 noiembrie 2008, de la ora 17.30
[i emute pe site-ul ziarului nostru www.pub-
la preþul de 8.000 Euro, negocia- lipro.ro, cu care avem convingerea c[ v-a]i
bil. Relaþii la telefon: 0767- obi[nuit deja, cu to]i, chiar \ncep\nd din data
de 20 martie 2008. Pe acest post ve]i putea
764.277. vedea [i auzi cele mai importante evenimente,
\nainte sau, dup` caz, dup` ce acestea vor fi
2. Vând semãnãtoare SUB 29 la 4 relatate \n paginile singurului ziar din
metri. Relaþii la telefon: 0767- Dr`g`[ani [i din comunele din sudul jude]ului
Vâlcea, PRO ExpreS de Dr`g`[ani. De aseme-
764.277. nea, anun]urile de la persoane fizice sau
3. Vând semãnãtoare din import juridice, publicitatea, muzica de orice gen,
chiar [i manele, pentru c` noi promov`m
Germania la 3 metri, stare perfec- absolut orice, ca lumea s` aib` de unde s` \[i
tã de funcþionare. Relaþii la tele- aleag` fac cas` bun` pe acest post e televiz-
iune. Nu v` trebuie decât un calculator conec-
fon: 0767-764.277. tat la internet [i, \n func]ie de viteza la care v`
ofer` servicile provider-ul dumneavoastr`,
4. Vând disc nou, la preþul de ve]i beneficia de calitate \n redarea emisiu-
9.000 Ron. Relaþii la telefon: nilor noastre. Nu vor lipsi filmele, competi]iile
sportive [i nimic din ceea ce are leg`tur` cu
0767-764.277. jude]ul nostru. De asemenea, acest post nu
5. Vând prãºitoare + copãitoare este supus regulilor CNA! Acest post nu
func]ioneaz` pe principiul selec]iei materi-
nouã, la 5 rânduri. Relaþii la tele- alelor pe care fiecare dore[te s` le vad`, ci pe
fon: 0767-764.277. principiul televiziunii obi[nuite (adic` \n
momentul \n care ve]i deschide pagina de
6. Vând maºinã de ierbicidat – internet, ve]i putea vedea o emisiune din
momentul la care a ajuns emisia.Nu se poate
bazin 400 litri, suprafaþã de lucru derula \nainte [i \napoi!). Pe acela[i site, mai
de 12 metri. Relaþii la telefon: g`zduim [i o revist` pe care trustul nostru de
pres` PROPRESS o editeaza \n colaborare cu
0767-764.277. Prim`ria Am`r`[ti [i care se numeste, simbol-
7. Vând maºinã de ierbicidat – ic “Repere Am`r`[tene”. Vizionare pl`cut`!
n Manager PROPRESS,
bazin 1.000 litri, suprafaþã de Alin BARBU
lucru de 15 metri. Relaþii la tele-
fon: 0767-764.277.
8. Vând Combinã Class Europa
masã de lucru de 2,10 metri,
aflatã în stare bunã de
funcþionare, recent adusã
din Germania, la un preþ
negociabil. Relaþii la tele-
fon: 0721-825.723.
Concep si redactez
lucrari de diploma si
referate la cele mai avan-
tajopase preturi. Relatii la Prima televizune
telefon: 0729-507.307! online din Vâlcea!
ANUNTURI & PUBLICITATE 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 15
n Vând sem`n`toare grâu SUB 29, Piatra Neam],
\n stare perfect` de func]ionare.
Vand vin de Dr`g`[ani, numai
Pre] 6.500 Ron. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 soiuri nobile,
nVând toc`toare coceni produc]ie Germania, calitate
suprafa]` de lucru 1 m (2 rânduri); \n perfect`
stare de func]ionare. Pre] 1.200 Euro. Rela]ii la
excep]ional`,
telefon: 0765-222.592 vinul este curat.
nVând combin` Class Consul, mas` 3 m, recent Rela]ii la tel:
adus` din Germania, stare perfect` de func]ionare.
Pre] 8.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 0720-932.082
SC GRIL IMPEX Vând auto TOYOTA
RAV 4 (SUV). An fabri-

SRL BUCUREªTI
ca]ie 2003, Cap. 1995
cm.p, motorizare pe
motorin`, Euro 3, Km.:
angajeaz` conduc`tori auto posesori de 160.000, ABS
permis de conducere categoria D [i atestat Aerbaguri, oglinzi elec-
pentru transport persoane [i ajutor de trice, far regrabil, Tax`
buc`tar. SALARIU ATRACTIV. Rela]ii prim` \nmatriculare
la autogara Gril din spatele Maternit`]ii 850. Pre] negociabil.
Dr`g`[ani [i la num`rul de telefon: Tel: 0250-810.738,
0723-033.072
0768-103.501 Vând CITROEN
XSARA 2, an fab-
rica]ie 2004, cap.-
Vând mansarde din 1995 cm.p.,
motorizare Diesel,
BCA, strada Dacia, volan regrabil,
oglinzi electrice,
cartier 1 Mai Râmnicu senzori ploaie,
computer bord,
Vâlcea. Rela]ii la tel.: etc. Pre] negocia-
bil.
0751-898.584 Tel: 0723-033.072.
Vând Opel Astra, an fabrica]ie 1993,
instala]ie GPL, servo-direc]ie, CD SC MATDAN SERVICE SRL
Player, închidere centralizatã, \n stare angajeaz` [oferi posesori de
perfect` de permis de conducere categoria D
func]ionare.
[i atestat pentru transport per-
soane.
Pre]: 3.500 euro, Rela]ii la telefon:
negociabil.
Rela]ii la telefon:
0762-460.106
0728-242.765
SC ILDO IMPEX SRL vinde c`r`mid` termic` portant`, import
Serbia. Comanda minim` este de un TIR (33,6 mc). V` putem
acorda o ofert` special` pentru tavane cu pre]uri avantajoase.
R“mnicu V“lcea, Strada Stolniceni, nr. 156.
Rela]ii la telefon: 0728-957.710 sau 0740-497.373.
C M Y K

16 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 CULTURA...

Din 1967 satul Cremenari leaguri. Anul 1705 aduce pe a- ind personalităţile de conduce-
intră în componenţa comunei ceste meleaguri pe Episcopul re ale comunei, amintind per-
Galicea, alcătuind o unitate Râmnicului Antim Ivireanu, sonalitatea învăţătorului Du-
administrativă în care au fost pe atunci Episcop, iar azi ocro- mitru Tomulescu la vârsta de
unite tradiţiile şi obiceiurile, titor al Râmnicului, care vizi- 27 de ani în lucrarea intitulată
bazate pe o istorie asemănă- tează Biserica din Cremenari. „Moştenii din Cremenari”. As-
toare. Aici, la Cremenari, în Pe Sfânta Evanghelie a biseri- tăzi Cremenarii sunt eviden-
Dealul Mare, descoperirile cii, tipărită de dânsul pe când ţiaţi în cele trei cărţi scrise de
făcute de Prof. Univ. Dumitru conducea tipografia de la Nicolae Radu, născut aici în
Tudor în anul 1909 au dovedit Snagov a rămas scris de mâna Cremenari şi stabilit în Fran-
activitatea economică a stră- sa în limba slavă cuvintele: ţa. Cărţile sale amintesc des-
moşilor noştri Geto – Dacii. „Să fie în amintirea părinţilor pre viaţa spirituală a ţăranilor
Cele 465 de monede ale tezau- mei Gheorghe şi Elena din din Cremenari, demonstrând
rului găsit, care au aparţinut Iviria, azi Georgia”, pentru că urmează exemplul celui ca-
perioadei anilor 33-113 e.n., autenticitate îşi lasă semnătu- re a fost învăţătorul său, Du-
dovedesc din plin existenţa ra. Unirea Moldovei cu Ţara mitru Tomulescu care ne lasă
dacilor şi relaţiile lor cu Impe- Românească din anul 1859, îl ca amintire peste 30-40 de po-
riul Roman. Pe dealurile Cre- aduce pe primul domn al Ro- ezii sub formă de sonete publi-
menarilor, pornind de la Valea mâniei Alexandru Ioan Cuza cate de fiul său Mitroi Tomu-
Ruzii şi până la gârla Urşanca în trecerea sa spre Râmnicu lescu. Am evidenţiat aceste e-
din satul Urşi, comuna Stoi- Vâlcea în data de 18 iunie venimente istorice implicate în
leşti, a existat moşia lui Teodo- 1859. În anul 1930, în anotim- istoria patriei, demonstrând în
sie Rudeanu.Acesta a fost un pul primăverii meleagurile din felul acesta tradiţia istorică a
mare cărturar al perioadei Cremenari, sunt vizitate de is- Cremenarilor şi în acelaşi timp
respective, cel care scrie croni- toricul de Renume Mondial Cremenarii, fiind plini de tra-
ca de curte a marelui domni- Nicolae Iorga. Vizita marelui diţii şi obiceiuri au atras încă
tor Mihai Viteazul. Moşia a cărturar român este atrasă de de timpuriu personalităţi ale
fost primită ca dar de la dom- mormântul lui Teodosie Ru- neamului românesc. În acelaşi
nitor la începutul domniei sale deanu, dar fiind în primăvară, timp demonstrăm că locuitorii
în anul 1595 şi a fost lichidată când apele Topologului sunt de aici, de la început au fost
în anul 1752, de către Gheor- revărsate, nu poate să viziteze oameni ai Ortodoxiei, că ei au
ghiţă Rudeanu, descendent al mormântul şi merge la Cre- iubit pe Cristos încă de la naş-
familiei Rudenilor, fiind vân- menari. Cu această ocazie, de- terea sa. În tot timpul cultura
dută familiilor Pieptea şi Cea- scrie viaţa ţăranilor liberi de şi tradiţiile oamenilor de pe
uşescu, localnici ai acestor me- pe aceste meleaguri, evidenţi- aceste meleaguri au fost strâns
C M Y K

CULTURA... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 17


legate de biserică şi au trecut prin eliminarea unor boli pe întregul din elevii şcolilor din comună, con-
biserică. Pentru obiceiurile tradi- parcurs al omului, întâmpinând în duşi de Preotul Profesor Tiţu Ion.
ţionale ale locuitorilor din mod special răceala. Aceştia au prezentat câteva melodii
Cremenari, au fost scoase în evi- - duminică este zi de sărbătoare. Se de muzică populară, evidenţiindu-
denţă sărbătorile din săptămâna merge la biserică pentru a se ruga. se în mod special vocile lui
dintre lăsatul postului de carne şi Întreaga activitate se limitează la Mădălina Gherghina şi Mirela
lăsatul postului de brânză în întâm- pregătirea mesei pentru lăsatul Andrei, de la Şcoala Galicea.
pinarea Învierii Domnului. Printre postului de brânză care are loc Destul de mulţumiţi au rămas cei
acestea au fost scoase în evidenţă duminică seara. care au luat parte la programul
următoarele sărbători: Toate acestea au obligat Primăria prezentat de Formaţia de Muzică
comunei Galicea, Consiliul local şi Populară „Rapsodia Vâlceană”,
Şcoala din Cremenari să organize- care au prezentat peste 14-15 cân-
- luni este lunea ciorilor. În această ze o activitate cultural – educativă tece populare cât şi interpreţi la
zi oamenii nu trebuie să lucreze pe tema: „Tradiţie şi cultură la diferite instrumente muzicale.
pământul evitând în felul acesta români – Dragobetele”. Iniţiativa a Întregul program prezentat prin
scoaterea boabelor de porumb aparţinut în totalitate Preotului conţinutul său a demonstrat activi-
însămânţate. În acelaşi timp, tot ca Profesor Tiţu Ion. De un real folos tatea culturală şi tradiţională de
o măsură de a preveni acest eveni- pentru cetăţeni a fost programul care s-a bucurat poporul român pe
ment, resturile de pe masa de la prezentat de copii şcolii din satul întregul parcurs al istoriei sale. În
lăsatul postului de carne, erau Cremenari sub conducerea învăţă- acelaşi timp programul prezentat a
împrăştiate în luncă pentru a fi toarei Mărăcine Valeria, care au dovedit că poporul român revine la
mâncate de ciori, în dimineaţa zilei demonstrat prin scenetele prezen- matcă. Un rol important în păstra-
de luni. În această zi se pot executa tate unele tradiţii ale locurilor de rea tradiţiilor culturale ale români-
lucrări la curăţatul pomilor, împle- pe aceste meleaguri. Din conţinutul lor l-a avut Biserica Ortodoxă a
tituri din răchită, confecţionarea de acestor scenete, participanţii au României, care a păstrat aceste tra-
mături iar femeile se întrec la cusu- înţeles că „Dragobetele” este o săr- diţii pe întregul parcurs al său,
tul cămăşilor naţionale pentru bătoare tradiţională a românilor, că chiar şi în epoca comunistă. În
Sfânta Înviere; această sărbătoare exprimă începu- încheiere, este de evidenţiat că în
- marţi este ziua viermilor. În tul primăverii la români. cadrul acestei activităţi s-a acordat
această zi nu se execută lucrări în Dragobetele este fiul lui Baba un interes deosebit în crearea unor
pomicultură, pentru a întâmpina Dochia. Au fost explicate prin aces- condiţii optime privind curăţenia,
mâncatul florilor de către omizi. Se tea tradiţiile localnicilor privind asigurarea mobilierului necesar,
pot executa lucrări în grădina de sărbătoarea zilnică, începând de dar în mod special încălzirii localu-
legume, când sunt însămânţate pri- luni şi până sâmbătă, din prima lui. Toate acestea au fost asigurate
mele legume; săptămână a postului de carne. de doamna consilieră Prunoiu
- miercuri este miercurea strâmbă. Destul de impresionante au fost Mirela, care a depus un efort
Este zi de sărbătoare, nu se lucrea- pentru participanţi costumaţia deosebit, dar a asigurat cele mai
ză. Cei care lucrau erau însemnaţi folosită de copiii care au interpretat optime condiţii. Încheiem acest
prin strâmbarea piciorului, a dege- diferite roluri. Pentru această acti- articol cu următoarele versuri:
tului sau chiar a gurii; vitate învăţătoarea Mărăcine Galic
- joi este joia iepelor. În această zi Valeria merită toată lauda. O expli- Cu 42ea, comuna mea,
nu se iese la lucru cu calul pentru a de ani în
caţie ştiinţifică a fost dată pentru Tu erai comună urmă,
se lucra sau chiar transporta cu participanţi prin sceneta prezenta- Şi tot bine singură
căruţa. Cei care nu respectau erau tă de cele trei cadre didactice ale era.
însemnaţi prin diferite înţepături în Şcolii Bratia din Deal (Georgescu Azi, împreună
corp, pornind de la picioare, mâini Măcinic, Duţă Iulian şi profesoara Voi sunteţi o sing cu Cremenari,
sau faţă. Executau alte lucrări, dar de limba română), cu privire la De voi Năfliu gr ură floare.
fără a folosi calul. descântecele băbeşti. Explicaţii Tu Dorică Udreaijă are,
- vineri este vinerea mare. În gene- plănuieşti
utile au fost primite de cei care au
ral în această zi nu se lucrează. participat la acest eveniment de la Consiliul hotărăşte şi pl
ăn
Întreaga activitate este limitată la profesoara de Elena Stoica, direc- Iară Tiţu repede vă sfătui uieşte,

pregătirea zilei următoare. Acum toarea Centrului de Promovare a Înfloriţi cele două flori surote.
se scoate din pământ iarba mare, o Şi în 2012 mai frum ri
Culturii şi Tradiţiilor Locale din oase să fiţi!
buruiană care este folosită la îmbă- cadrul Consiliului Judeţean Mai
ierea de sâmbătă; Vâlcea, sub conducerea căreia s-a La pofrumoase şi drăgăstoase,
- sâmbăta este ziua lui Sfântul artă cu ap
Toader. Popular i se zice
desfăşurat întreaga activitate. Drumurile bine ă şi canalizare,
Conţinutul tuturor activităţilor a De la Coc asfaltate,
„Sântoader”. Această zi este dedi- demonstrat rolul pe care l-a avut Iar noi să oru la Cremenari legate,
avem
cată îmbăierii corpului la toţi mem- biserica ortodoxă pe întregul Şi bine înfrumusde toate
brii familiei, pornind de la cei mici parcurs al existenţei sale. Ceea eţate.
până la cei vărstnici. Apă încălzită ce i-a impresionat destul de mult pe
este tratată cu iarbă mare recoltată participanţi a fost programul artis-
încă de vineri, răzuită şi apoi folosi- n Anton Ceauşescu,
tic, care a fost prezentat de Grupul profesor de istorie
tă la îmbăiere. Aceasta îi ajută la vocal „Vocea Topologului”, alcătuit
18 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 ECONOMIE

Criza eonomică financiară -


evoluţii în cadrul Uniunii
Europene şi pe fondul Globalizării
Societatea umana , in decursul mii tot mai globalizate . Are la incat, desi la nivel statal s-a renun-
istoriei, a cunoscut trepte de evo- baza gestionarea defectuoasa a tat la o parte din suveranitate si,
lutie care i-a marcat existenta si a resurselor financiare , pe fondul ca atare, s-au pierdut si prerogati-
avut ca principala directie dezvol- unui consum ridicat de resurse , ve legate de administrarea unor
tarea sa de ansamblu . Marile tre- servicii si bunuri , care au fost politici la nivel statal/national, in
ceri , de la o etapa a evolutiei la suprafinantate de institutiile acelasi rand s-au dezvoltat functii
alta , a avut ca principale efecte financiar – bancare fara a tine si politici complementare care sa
schimbari de ordin social , poli- seama de posibilitatile reale si de permita protejarea sau promova-
tic, cultural , economic , juridic , lichiditatile de care dispuneu in rea, sub alte forme, a intereselor
etc , antrenand modificari struc- mod concret . Se aseamana ca economice nationale in tara pe
turale masive in formele de oran- proportii cu criza din anii ’30 ai care o reprezinta. In contextul
duire si organizare ale statelor secolului trecut , dar se diferentia- actual de amplificare a proceselor
lumii . Din preistorie si pana in za prin faptul ca in acea criza de integrare, globalizare si liberali-
zilele noastre , oranduirile struc- principalul factor a fost suprapro- zare, politicile economice sunt
turale ale societatii umane au ductia , pe cand actuala criza are supuse unui proces continuu de
cunoscut etape de profunde trans- la origine supraconsumul . transformare, ale carui principale
formari , pe fondul unor razboaie caracteristici vizeaza :
sau revolutii , care in majoritatea CAUZE SI EFECTE GLOBALE ALE - cresterea consensului inter-
lor s-au produs in situatii de crize ACTUALEI CRIZE ECONOMICE national in ceea ce priveste
ale oranduirii existente . Formele setul de politici economice la
societatii au fost determinate de In contextul economiei globali- nivel micro-macroeconomic (
clasele sociale preexistente si de zate pe baza unor negocieri multi- exemplu: reducerea deficitului
nevoile acestora de existenta , de laterale globale in special OMC ( bugetar, controlul inflatiei,
acces si gestionare a resurselor , Organizatia Mondiala a reducerea datoriei publice,
coroborate cu nevoile fiecareia . Comertului ) cat si in cadrul unor etc.);
Criza , in ansambul sau , se poate aranjamente comerciale preferen- - dezvoltarea conceptului de
defini ca o stare de incertitudine tiale regionale , se cauta liberaliza- buna guvernare ( stat militant,
colectiva care isi are izvorul intr-o rea fluxurilor comerciale si finan- idee promovata de Tony Blair
schimbare accentuata si brusca a ciare, astfel incat acestea sa asigu- si Gerhard Schroeder ).
unei obisnuinte sau stari de fapt , re o prosperitate, mai mare unor - dezvoltarea si aplicarea
determinata de factori interni si regiuni si zone dar si dezvoltarea principiilor dezvoltarii econo-
externi , greu predictibila asupra economica la nivel mondial. Daca mice durabile, bazata, pe :
efectelor sale viitoare si aproape in sens general, regionalismul a 1. Livrarea/asigurarea unor
imposibil de combatut cu mijloa- asigurat nu numai o zona de pros- servicii si bunuri publice efec-
cele cunoscute (clasice) . Criza are peritate, dar si o integrare econo- tive ( educatie, cercetare,etc.);
multiple forme , generate in mica la nivel mondial. Daca in sens 2.Minimalizarea costurilor
aproape toate cazurile de activita- general, regionalismul a asigurat datorate aplicarii politicilor
tile umane , activitati care se ras- nu numai o zona de prosperitate, publice;
frang asuprea lui si il determina dar si o integrare economica, ceea 3.Eficienta si efectul benefic
sa gaseasca noi solutii de iesire ce a condus in unele cazuri, cum asupra mediului;
din impas , fara a mai putea repe- este Uniunea Europeana , la rezul- 4.Integrarea, corelarea si
ta greselile trecutului . Pe fondul tate foarte bune, si globalismul, ca coerenta politicilor publice sec-
crizei societatii antice s-a scim- fenomen vazut din punct de vedere toriale pentru o dezvoltare
bat oranduirea sclavagista in cea economic, are de asemenea efecte durabila;
feudala , aceasta mai departe in pozitive, cum ar fi: 5.Asumarea unei pozitii stiinti-
oranduirea de tip modern (libera- - scurtarea distantelor intre fice in proiectarea politicilor
lismul clasic – avand la baza revo- piete, a cheltuielilor de trans- publice;
lutiile burgheze) si mai departe in port, dinamizarea afacerilor; 6.Cooperarea internationala;
oranduirile contemporane de tip - aparitia unor lanturi de 7.Transparenta si responsabili-
socialist , social – democrat , productie repartizate in mai tate in procesul decizional;
neoliberal . Crizele pot avea la multe tari; 8.Elaborarea de strategii pe
baza si anumite fenomene natura- - cresterea rolului informa- termen lung , in procesul de
le sau cosmice (dezastre la scara tiei si a tehnologiilor legate de dezvoltare durabila;
regionala sau planetara ) , acestea acestea; 9.Sistem de preturi care sa eli-
sunt preponderent independente - amplificarea problemelor mine subventiile si stimulente-
de vointa omului si pot afecta in si necesitatea gasirii unor solu- le;
mod aproape ireversibil evolutia tii globale; 10.Includerea in preturi a cos-
speciei umane . Criza zilelor noas- - sa gandim global, sa actio- turilor sociale.
tre este determinata in principal nam local. Si in Romania , ca , de altfel ,
de factorul economico – financiar, Aceste trasaturi ale economiei in intreaga lume , dezvoltarea
cu efect de unda de soc asupra mondiale creeaza pentru statul se confrunta cu finalul, acum
natiunilor si pe fondul unei econo- modern o situatie noua, astfel abrupt descrescator , al unui
ECONOMIE... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 19
abrupt descrescator , al unui sectoarele economiei vor fi servi- cu inchideri de intreprindri, fali-
ciclu lung al sau, de circa 70- ciile, serviciile cele mai solicitate , mente bancare, concedieri colecti-
80 de ani. Avem aici de-a face cu mare cautare de piata si pentru ve etc. ,,Titlul,, folosit de obicei
cu epuizarea tot mai pronunta- activitati esentiale si nu neaparat pentru acesti ani a fost tranzitie
ta a potentialitatilor unor de ,,loisir,,.Este greu de demons- sau restructurare.
tipuri majore de tehnologii , in trat ca productia, productiile ata- Din acest motiv, poate, multi,
speta celor bazate pe energii si tea cate sunt, nu vor intra – au si romani au perceput anii respectivi
resurse conventionale, cu o intrat deja , dealtfel – intr-o puter- ca fiind mai degraba ani de criza
poluare astfel pronuntata, deja nica recesiune. sau inavutire personala, fara a
acumulata si care nu mai poate Pe ele se va cladi si presiunea constientiza fenomenul de criza
fi inlaturata, cu supraincalzi- importurilor , ca si pana acum , economica si sociala de nivel natio-
rea ca atare a Terrei , etc. Vor dealtfel importurile aduc comisioa- nal.
veni de asemenea coordonate , ne semnatarilor , decidentilor si Deseori, au fost cercetaristrict
si ceva mai tarziu , tehnologii cred ca , chiar in profida unui defi- specializate , investigandu-se in
noi , cele mai multe neconven- cit accentuat de cont curent, vor profunzime o zona economica res-
tionale si competitive prin devansa sensibil productia autoh- transa, acum au devenit si devin
pret, ,, o lume noua,, care ea va tona. O sansa o reprezinta in con- cu precadere premiate Nobel acele
asigura inviorarea si tinuare , localizarile determinate cercetari desfasurate pe o arie
avantul.In mod particular , de miscarea capitalurilor interna- larga de referinta, cu trimitere
insa , economia romaneasca s- tionale in cautare de profit inalt. expresa la lumea globala. De
a confruntat si se confrunta exemplu, examinari in domeniul
inca cu o criza generata de ECONOMIA ROMANEASCA , EURO- dezvoltarii sociale , cu presiunile
tranzitie , de o tranzitie mai PEANA SI MONDIALA – INTERDEPEN- care se fac de o parte si alta a
mult sau mai putin bine gestio- DENTELE GLOBALIZARII CRIZEI lumii, examinari ale evolutiei , in
nata. timp si spatiu, a unor procese eco-
Simptomele au fost si inca sunt Asa cum am aratat , efectele pe nomice pentru a intelege mai bine
clasice pentru o criza :porti inchise termen mediu si lung produc expresiile lor actuale , aproape pri-
la intreprinderi, somaj masiv - si situatii si consecinte greu de vilegiindu-se astfel istoria econo-
trebuie luati in calculsi cei plecati suportat, acestea depasesc grani- mica , examinari ale devenirii
afara deoarece aici nu au avut de tele statale sau regionale antre- lumii financiare, etc.
lucru- inflatie abracadabranta, nand intr-o miscare aluvionara Asemenea mutatii importante in
deprecierea leului , etc..Pana la un energiile negative ale tuturor , deontologia cercetarii - si care
punct au fost si sunt acestea ele- impartind fiecaruia ,, felia ce i se aproape ca exclud , din acest peri-
mente firesti.Pe urma , insa , nu. cuvine’’ . metru , foarte pretentios , cerceta-
Asadar, in ambele privinte Criza economica mondiala in torii inculti si ignoranti ,, care pri-
criza a inceput de mult. Si nu doar Romania va avea efecte puternice vesc economia mai ales ca pe o
la noi. Pe un astfel de fond econo- asupra inflatiei – speculatile valu- chestiune strict mecanica , doar
mic debil s-a grevat actuala criza tare preseaza deprecierea leului, cu ,, prezent,, , in structuri de tipul
financiara mondiala generata cu de multe ori fiind de mare interes ,, sectorul privat este bun, cel
precadere de suprasolicitarea eco- sa poti vinde euro la un curs cat public este rau’’, ,, micile intre-
nomiei speculative, a creditului mai bun, poate si pentru a depu- prinderi sunt net superioare celor
fara acoperire, etc. Desi destul de ne leii obtinuti in depozite la ter- mari’’ , refuzandu-se recursul la
devreme, deja o serie de evolutii men , la dobanzile mari si, prin evolutia economica si culturala a
dramatice in acest sens au ajuns la consecinta, atragatoare, cel putin lumii, la flexibilitate si reflexie
noi. Sa ne gandim, totusi, ca, criza pe termen relativ scurt. BNR susti- adanca – ne sunt demonstrate de
catastrofala economico – financia- ne , oricum leul , si il sustine ferm recenta decernare a Premiului
ra debutata in ,, joia neagra,, , din si inteligent , lansand sume mari Nobel pentru economie, 2008.
S.U.A, in octombrie 1929, a durat de euro pe piata si dezamorsand Profesorul american a fost si
in vest cativa ani buni iar efectele atacurile in forta ale unor mari este un fin examinator al concep-
ei dureroase au fost treptat prelua- banci din vest, cu capital multina- tiei lui David Ricardo , de la ince-
te in est – cu exceptia URSS care tional , fireste sustinute de statele putul secolului al XIX -lea , asupra
avea o economie relativ ,, inchisa,,, respective, spre a cumpara euro la comertului mondial , al variante-
un alt sistem economic – si a inceput mai ieftin si a vinde mai lor moderne ale acestei teorii,
durat si mai multi ani. scump.Problema este ca avem de-a variante de tipul Hekcher, Ohlin,
Criza economica mondiala se face cu un Yanus cu 2 fete. Samuelson ( H.O.S ). Sunt teze
va manifesta in Romania prin Cealalta fata, foarte rea , este ca care, sustineau si sustin , mai ales
fenomenele si procesele economice un curs de schimb mai mare de 3,5 ca dezvoltarea comertului mondial
grave care se vadesc in economia lei per euro este deja greu de trebuie sa fie fondata pe speciali-
romaneasca: un debut intens al suportat de exportatorii romani , ii zare , ca fiecare tara vinde ceea ce
decapitalizarii bancilor, cresterea, poate ,,termina,, . fabrica mai usor si cumpara ceea
greu de explicat rational, din per- Situatia inversa este pentru ce, de fapt, ii lipseste. O teorie –
spectiva clientului pus in dificulta- importuri. Iata, dar, un factor cu cea a lui Ricardo - care determina
te, a dobanzilor la credite , inchi- un anume potential inflationist. ca englezii sa vanda textile portu-
derea portilor sau diminuarea acti- Evident ca altii tin de cresterea ghezilor, iar acestia sa le vanda
vitatii pentru un deja mare numar salariilor fara justificre in amplifi- englezilor vin de Porto. Sunt multe
de intreprinderi mici si mijlocii carea productivitatii , de castiguri intrebari pe care asemenea con-
care raporteaza stagnarea , prac- artificiale prin amplificarea cir- cepte le-au lasat fara raspuns. De
tic, a activitatii , si nu doar intre- cumstantiala si l fel de artificiala a exemplu, ce se va intampla cu o
prinderi mici si mijlocii. preturilor. tara care produce , tot ceea ce pro-
Cel mai afectat sector al econo- Criza economica este in duce, cu costuri mai mari decat
miei va fi cel bancar. Pentru a se Romania , de dupa 1990, in mod alte state.
echilibra bugete de orice fel se va contradictoriu, o obisnuinta si o Potrivit teorilor respective -
apela la solutia cea mai simpla , mare noutate. Macar 18 ani, dupa chiar in variantele moderne ale ,,
desi fara prea multe efecte saluta- renuntarea formala la socialism, costului factorilor ,, - va importa
re: suprimarea de posturi si creste- tara noastra a traversat o periopa- tot ceea ce are nevoie. Sunt
rea somajului si in aceste directii. da de criza economica profunda, unghiuri din perspectiva carora
Cel mai putin afectate dintre marele conomist roman Mihai
20 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 ECONOMIE...
Manoilescu – ce pacat ca pe vre- Dar a recompensat si un ,, om al toare la falimentele bancare si
mea lui nu erau premiile Nobel in cetatii’’ , un gazetar de mare talent retragerile masive de economii din
economie – a atacat vehement ela- si cu un puternic spirit polenic , un banci .
boratele ca aatre, avansand cele- economist de mare rafinament. A Lentoarea cu care Romania a
bra sintagma ,, Spune-mi nu doar recompensat juriul , de asemenea, urcat nivelul maxim de garantare
ce cumperi, ci si cu ce platesti daca ,,un om de catedra , cu o remarca- a depozitelor bancare pentru
vrei sa-ti spun de cumperi scump bila audienta , Paul Krugman populatie , de la 20.000 la 50.000
sau ieftin’’ si relevand avantajele fiind profesor la Universitatea din de euro, a facut ca o parte dintre
acelor activitati productive , indus- Princenton , unde, printre altele , deponenti sa-si retraga bani din
triale situate deasupra productivi- preda un substantial curs de ,, banci , punand in stare de instabi-
tatii medii nationale. Teorie si politici monetare interna- litate , datorita lipsei de bani
Paul Krugman , in pas cu tim- tionale’’. lichizi , cel putin 3 dintre bancile
pul sau , ne dezvaluie alte lacune Cursul sau integreaza amplu din Romania.
ale conceptiilor lui Ricardo , fires- analiza principalelor crize finan- Retragerile de economii din
te, conceptii deloc lipsite de valoa- ciare din istoria economica a banci au creat o foame majora de
re mai ales pentru timpul respectiv lumii. lichiditati si bancile cu lichiditati
si mai ales ca referinta . Krugman Multi dintre anii respectivi au momentane in surplus au impru-
va urmari noi unghiuri de aborda- fost ani de recesiune economica mutat pe cele fara lichiditati
re a comertului international , severa, cu toate ca Guvernul, indi- momentane , pe piata interbanca-
localizarilor si delocalizarilor acti- ferent de culoarea politica pe care ra , la un nivel aberant de doban-
vitatii economice. a avut-o , a incrcat in fiecare zi sa da , uneori chiar mai mare de
Paul Krugman, pe baza cerceta- ne convinga ca ,, tara merge din ce 80%.
rilor intreprinse , a constatat ca in in ce mai bine,,. Durata mare a Pastrarea nivelului de garantare
economia moderna – mondializata, acestei perioade si turbulente repe- la 20.000 de euro a facut ca detina-
desigur, in zille noastre – o mare tate , lipsa oricarei previzionari in torii de depozite mai mari de decat
parte a comertului se concentreaza ceea ce priveste momentul in care 20.000 de euro intr-o banca sa-si
intre un numar mic de state care criza va inceta , au facut ca sensi- distribuie economiile in banci dife-
schimba produse adesea identice. bilitatea majoritatii romanilor fata rite , pentru a avea la fiecare din-
Accentuand problema noutatii , de acest tip de fenomene sa scada , tre acestea garantata suma de
P.Krugman nu elimina , desigur, pentru multi o astfel de situatie 20.000 de euro . In timp ce aceste
statutul productivitatii ca un ,, intra in cotidian. retrageri si distribuiri presau in
nerv’’ esential al ,, comertului glo- Pe de alta parte , fenomenul mod serios rezerva de lichiditati a
bal ‘’. Nici nu avea cum sa o faca. este de noutate absoluta pentru bancilor , din pacate, autoritatile
In plus de aceasta , proaspatul ,, generatile actuale din Romania, declarau ca nu e nici un pericol ,
Nobel pentru economie’’, fara a fiind pentru prima data cand pentru ca .... mai putin de 3 %
exclude modelele matematice utile traim pe pielea noastra un astfel dintre depozite depasesc 20.000
cercetarii, apreciaza economia cu de cutremur mondial. In 1994 – euro...Desigur , declaratiile urmau
deosebire ca o ,,stiinta umana’’ si 1995 , a fost aproape neafectata de sa linisteasca pe cei multi ce in
nu ,, inumana’’ , oferind un larg criza economica , pentru ca econo- curand vor merge la vot , insa in
camp de afirmare socialului mia noastra de atunci era aproape economie nu conteaza numarul
indeosebi in procesul de distribu- inexistenta ca pondere in economia depozitelor , asa de mult cum con-
tie, dar nu numai. mondiala, iar efectele tranzitiei au teaza marimea lor.De aceea , un
Referitoar la statistica , Paul fost atat de ,, coplesitoare ,, incat deponent care retrage dintr-o
Krugman afirma din unghiul res- putina lume a bagat de seama ca banca 500.000 euro,, pentru a-i
pectiv ca ,, statistica este utila , in propria noastra criza a coexistat redistribui in alte 25 de banci , in
masura in care lumineaza conditia cu un ciclu mondial de recesiune pachete de cate 20.000 euro , nu se
umana’’. economica. Putini romani au avut compara cu un altul care retrage
Si teoretic si practic P.Krugman curiozitatea sa citeasca rapoarte 1.000 euro pentru a-i tine la cio-
a facut si face parte din acei cerce- sau analize referitoar la marea rap, desi la vot, peste cateva sapta-
tatori economisti care isi incruci- criza economica din anii 30, de mani , fiecare va avea cate un vot
seaza puternic cercetarile cu exemplu, sau la cele de mai scurta egal.
demografia , cu istoria, cu sociolo- durata care au zguduit lumea in O parte importanta din turbu-
gia, cu geografia, biologia, cu teh- anii 70 sau 90 , cultura noastra lentele bancare s-au datorat nu
nica, ingineria dar si cu politica. economica fiind , de altfel , destul miilor de romani care si-au retras
Nu este neaparat o maniera de mult redusa si bazata in princi- depozitele de cateva sute de euro ,
moderna de abordare, ci o manie- pal pe ceea ce se discuta noaptea la ci sutele de romani care au scontat
ra strictamente necesara. diferitele posturi tv depozite de sute de mii si milioane
Tot P.Krugman recomanda, in Din elementele care se caractri- de euro , pentru ca - oricat de
articolele sale din New – York zeaza perioadele de criza si rece- frustrant ar fi – economia functio-
Times , inca cu luni in urma, posi- siune economica severa , noi suntm neaza in principal pe baza motoa-
bilitatea caderii burselor in condi- sensibili la falimentul bancilor si relor mari , care dau tonul si ten-
tile unor disfunctionalitati pe filie- la falimentul fondurilor de investi- dinta , iar motoarele mari nu sunt
ra creditelor , ceea ce facea nece- tii , cu siguranta datorita patanii- altceva decat antreprenorii si
sar, afirma el, masuri publice si lor personale si nationale de gen investitorii ce detin capitaluri
drastice imediate. Oricum arata Banca Dacia Felix sau FNI. De importante.
Krugman in articolele sale , ,, criza aceea, este de inteles de ce perso- In ceea ce priveste bancile , abia
financiara actuala a declansat nalitati publice importante , pre- o parte a problemei se refera la
enorme forte negative in economia cum Presedintele sau Primul depozitele populatiei. Din acest
reala’’, o ,, recesiune grava fiind Ministru , au facut cu luni in urma punct de vedere , deja lucrurile
probabila’’. declaratii publice transante : in sunt asezate : deponentii mici sunt
Putem afirma, ca recompensand Romania nu vom avea probleme , acoperiti de garantarea la plafonul
cu ,,Premiul Nobel pentru econo- pentru ca participarea bancilor de 50.000 euro iar deponenti mari
mie’’ pe Paul Krugman , juriul de din tara noastra la capitalurile au distribuit in mai multe banci
sub egida Bancii Suediei a recom- speculative de pe piata americana depozitele si au retras excedentul
pensat cercetari foarte valoroase au fost nesemnificative! Prin aces- negarantat din circulatia bancara,
intr-un domeniu sensibil al reusitei te mesaje, autoritatile au incercat depunandu-l in mare parte tot in
economice - comertul , inovarea . sa previna crearea panici referi- banci , dar in cutile de valori .
ECONOMIE... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 21
Multi deponenti mici au retras pentru a evita o primejdioasa spi- europeana va fi unul dintre cele
depozitele , neintelegand prea bine rala preturi – salarii. In aceste mai mari riscuri pentru perspecti-
ce e cu garantarea si fie au pus conditii, BCE are in vedere redu- vele economice ale Romaniei , iar
banii la ciorap , fie i-au aruncat in cerea costurilor de creditare in cel fluctuatiile de pe piata valutara,
consum. mai agresiv ritm din istoria insti- combinate cu cresterile salariale ,
Toate aceste fenomene au redus tutiei europene. sunt principalii factori de risc
masa de bani depusa in banci si Acesta este tabloul evolutiilor inflationist,, . Fireste ca si sub
chiar au silit unele banci sa faca economiei comunitare la orizontul acest ultim aspect prognozele se
imprumuturi la costuri exorbitan- lui 2009 , cand se presupune ca bat cap in cap , CNP ,, promitand,,
te pentru a acoperi unda de soc a crizei va lovi din o majorare a castigului salarial
retragerile.Cresterea dobanzilor la plin economia europeana. mediu net de 9,8 la suta, in timp ce
credite , in combinatie cu starea de Comisia Nationala de Prognoza , europeni de la Comisie intrevad o
insecuritate din economie , reduce care pana la urma e vocea autori- majorare de peste 15 la suta ,
mult tentatia de a lua credit , dar zata a structurilor guvernamenta- adica pana la circa 1.450 lei.
si masa creditelor acceptate de le, avanseaza pentru 2009 cifre In mod evident , amplificarea
banci . Drept urmare, scade dras- care pur si simplu debordeaza de spiralei preturi – salarii , volatili-
tic consumul populatiei bazat pe optimism , cel putin daca le com- tatea pronuntata a cursului
creditare si scad investitiile compa- param cu estimarile la nivel euro- euro/leu si deprecierea monedei
niilor. In mare parte, populatia isi pean. Potrivit acesteia, ritmul de nationale ar putea determina redu-
baza pe credit achizitionarea de crestere a economiei romanesti in cerea semnificativa a apetitului
locuinte , terenuri, renovarea cel mai negru an al recesiunii pentru risc al investitorilor pe pie-
locuintelor, cumpararea bunurilor europene va fi de 6 la suta , ceea tele emergente , dar si decizia de
de folosinta indelungata , precum ce va duce la PIB-ul Romaniei la repatriere a capitalurilor straine
autoturisme , televizoare, electro- 578,5 miliarde lei. fructificate in economia romaneas-
casnice, etc., ceea ce produce mic- Banca Nationala Romana , care ca. Sunt deja unele semne vizibile
sorarea cererii pentru aceste pro- se vrea filtrul moderator si realist in acest sens . Cifrele statistice ofi-
duse . al viziunilor politicieniste , vede ciale vorbesc de investitii straine
Pe langa cele de mai sus , bancile insa un ritm de numai 5,5 la suta totale in economia romaneasca de
sunt implicate in alte doua feno- si un PIB de 532 miliarde lei. 7,25 miliarde euro in 2007 si de
mene cu potential caracter explo- Evaluarile venite insa din afara , doar 6 miliarde euro in ultimele
ziv, legate de cursul de schimb de la Comisia Europeana , se arata opt luni ale anului 2008. Prognoze
valutar si de creditele deja in deru- mult mai reticente si indica pentru pentru 2009 nu mai indraznesc sa
lare . Romania un ritm de crestere de cel faca nici CNP, nici BNR, nici
Speculatile valutare preseaza mult 4,7 la suta corespunzator macar Comisia Europeana , ceea
deprecierea leului , fiind de mare unui PIB de 460 miliarde lei. ce dovedeste ca proiectul ambitios
interes sa poti vinde euro la un Estimari contradictorii se intal- al premierului Tariceanu, indelung
curs cat mai bun , pentru a depune nesc si in ceea ce priveste inflatia. promis si degeaba asteptat – acela
leii obtinuti in depozite la termen , Daca CNP prevede pentru 2009 o de a atinge cifra de 10 miliarde
la dobanzile exorbitante de astazi. inflatie de numai 4,8 la suta , euro volum de invstitii straine
BNR este, deci, in situatia de a Comisia Europeana este din nou anuale in Romania - a intrat defi-
sustine leul , lansand in vanzare sceptica indicand o tinta cu un nitiv in ceata. Aceasta predictie
sume importante de euro , pentru procent mai sus .Initial , BNR a eronata a creat situatia in care
a face fata presiunii capitalurilor convenit asupra unei tinte de 3,5 la deficitul de cont curent poate
speculative, care ataca in forta suta ( mai mica decat prognoza pe depasi cifra de 5% din PIB.
economia romaneasca. UE ), revizuita ulterior la 4,2 la Cu toate protestele si contesta-
Ca urmare , adevarata provoca- suta si, recent , modificata inca o rile vehemente ale armatei de ana-
re va ramane gasirea echilibrului data la 4,5 la suta. Acesta se pare listi economici damboviteni , ves-
intre cursul de descurajare pentru insa ca nu este ultimul verdict al tea ramane certa si deosebit de
capitalurile speculative si cursul de Bancii Nationale a Romaniei , grava pentru ca scaderea cu doua
competivitate pentru exporturi. incluzandu-se pentru prima oara trepte a ratingurilor ne arunca in
Economia mondiala si, odata cu in scenariul de baza un asa – zis ,, zona tarilor considerate nesigure
ea, cea europeana se scufunda in interval de incertitudine ,, care pentru investiti si afaceri. Concret
recesine, traversand cea mai prevede ca limita maxima o rata a , asta inseamna ca , in perspectiva
neagra perioada din ultimele doua inflatiei de...6,4 la suta, adica lui 2009 , majoritatea entitatilor
decenii - este o realitate pe care dublu fata de prognoza valabila economice – firme, companii, stat,
nu o poate contesta nimeni. pentru tarile UE. agentii guvernamentale - nu vor
Solutiile la aceasta criza profun- Cu siguranta licenta pentru mai putea sa investeasca in titluri
da , cel putin pe termen scurt , nu ingeniosul termen de ,, interval de emise de statul roman pentru ca
sunt la indemana vreunui guvern , incertitudine ,, apartine guverna- Romania nu mai face parte din
oricat de puternic ar fi acesta - torului Mugur Isarescu , cel patit categoria ,, investment grade ,,
este iarasi o constatare dincolo de in materie de prognoze pe inflatie Sa ne imaginam, prin urmare,
orice urma de indoiala. In cel mai si destul de intelept ca sa isi ia un scenariu care este pe cale sa
fericit caz , anul viitor economia masuri de siguranta necesare. devina cosmar : investitorii stra-
din zona euro, supusa unor pre- Probabil din acelasi motiv BNR ini ne intorc spatele , sctorul con-
lungite turbulente financiare, ar se abtine de la orice previziune pe structii de imobile nu mai perfor-
putea progresa in medie cu 0,1 la tema evolutiei cursului de schimb meaza , exportul scade datorita
suta. Rata inflatiei a atins deja , la leu/euro, capital la care Comisia competivitatii slabe si reducerii
mijlocul acestui an , nivelul record Nationala de Prognoza ( tocmai pretului marfii pe pietele de
de 4 la suta. Increderea consuma- cea care nu poate influenta in nici import, agricultura este in colaps
torilor europeni este in continua un fel evolutia acestui indicator ) pentru ca nu poate absorbi fondu-
scadere si aajuns la cea mai cobo- pare sa nu aiba vreo indoiala : fix rile europene , productie industria-
rata cota din ultimii 15 ani. 3,60 lei/uro in 2009. Cifra contra- la in declin , care daca nu va fi
Banca Centrala Europeana zisa insa din nou de estimarea urmata de o majorare suficienta a
transmite tot mai dese semnale de Comisiei Europene, care indica un somajului , va duce la prabusirea
alarma , solicitand guvernelor curs mediu de 3,79 lei/uro, afir- nivelului productivitatii muncii , si
maximum de responsabilitate si mand in acelasi timp ca ,, depre- asa fragil construit.
moderatie in politica salariala , cierea leului fata de moneda unica Comisia Europeana este scepti-
22 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 ECONOMIE...
si ne ajusteaza cu suverana indi- boase pentru stat si foarte profi- aproximativ 10 % , intrucat
ferenta cifrele cu care am dori sa tabile pentru acesta , nu ne mira aceasta institutie nu da bani pen-
defilam prin criza. Si atunci , nimic . Daca acest om de afaceri tru consum si risipa , ci pentru o
noi, cetatenii acestei tari debuso- roman este un ,,creator de para- reforma drastica in sistemul
late si primele victime ale jocuri- digme economice’’ , care sa ser- public .
lor statistice periculoase , avem veasca lumii civilizate drept Toate masurile de atenuare a
macar dreptul sa ne intrebam in model , exista multe indoieli , iar efectelor acestei crize (investitii
ce Romanie vom trai la orizontul credibilitatea sa sta , in cele din publice cu crearea de noi locuri
apropiat al lui 2009? In cea urma , in credibilitatea cu care de munca , programe de sustine-
zugravita roz – bombon de suntem noi tratati ca tara de re sociala si reconversie profesio-
guvernantii si politicienii vanza- catre politicienii lumii civilizate . nala , diminuarea cheltuielilor
tori de iluzii pe o piata electorala Exista in patria noastra, pe publice , politici financiar-banca-
flamanda , in cea plina de sus- fondul de criza economica globa- re noi etc.) nu vor avea sorti de
pans si incertitudine pe care o la , o criza acuta de neincredere izbanda daca nu vor avea efecte
schiteaza analistii BNR sau in la nivelul guvernamental , girata pozitive imediate si nu vor fi sus-
cea austera ,, promisa,, de mai - tot mai des de gafele noilor tinute de o ampla campanie de
marii Comunitatii Europene? Pe guvernanti . Slaba comunicare cu comunicare onesta . Politicile
ce cifre , pe care versiuni va avea cetatenii arata de fapt un mana- publice trebuiesc reorientate , cu
cineva curajul sa construiasca gement defectuos de comunicare precadere , spre atragerea reala
bugetul Romaniei pe anul 2009? institutionalizata , dintre institu- a cetatenilor la viata publica , la
Si cine va da seama daca proiec- tiile statului si cetateni , cu efecte efortul de reformare si recons-
tiile se vor dovedi din nou erona- directe si rapide care vor dimi- tructie economica si institutiona-
te, daca socoteala din targ nu se nua capitalul de incredere al noii la .
va potrivi cu cea de acasa , cum puteri . Promisiunile electorale Cetateanul nu trebuie tratat ca
zice romanul? fara acoperire (populiste sau ,, un ,, consumator de crize ’’ , in
In loc de raspuns , suntem nesimtite’’- sic! )stau acum ca care doar el achita factura aces-
serviti cu ,,intervale de incertitu- baza de studiu in manualele de tor nefericite clipe ale vietii in
dine,,. Iar din interval in interval stiinte politice si vor intra oare- care altii ii produc nenorocirile ,
, vom ajunge probabil la certitu- cum in istorie , (alaturi de bron- ci trebuie antrenat si folosit in
dinea finala : falimentul politi- tozaurii preistorici ), fiind criti- toate deciziile care il privesc pe el
cianismului gaunos si contrapro- cabile si prin prisma neparticipa- ca individ si parte a colectivitatii
ductiv. rii tot mai accentuate ale cetate- . Asa va fi responsabilizat , asa i
In EUROECONOMIA XXI nilor la viata publica ; dar si ca se va crea simtul utilitatii si isi va
din data de 31.10.2008 , posibilitatea in care acesti cetate- forma o gandire practica asupra
prof.univ.dr. Dan Popescu afirma nii , tot mai putin angrenati in propriei sale existente . Fara
,, Pentru a putea exista in econo- politica patriei , sa aiba raspun- aceste minime actiuni , toata
mia de piata , pentru a putea suri violente si periculoase nu viata sa este ca un Talk – show
exista intr-o lume globalizata , numai pentru politicienii nostri , prelungit si de calitate
care nu este ca atare de acum , ci cat mai ales pentru ieftina , asa cum ii este
chiar de mai multe secole , astazi servit zilnic de mai toate
ea fiind tot mai globa- televiziunile publice si
lizata , pentru a private.
putea exista intr-o Criza ecominica glo-
lume in care piata bala este o criza de
de capital a fost si identitate , de paradig-
este de mult, si tot ma economica tot mai
mai intens globali- neadaptata schimbari-
zata , activitatea lor rapide ale omenirii
bursiera, institutia . Este o criza nu
ca atare a bursei, numai de resurse (eco-
reprezinta una din- nomice , financiar-
tre cele mai elocven- bancare , energetice ,
te identitati , identi- alimentare , etc.) , cat
tati nationale si glo- mai ales una morala
bale’’. Ca sa extrapo- in care ,, ratiunea de
lez putin voi aborda a trai doar pentru a
chestiunea intr-o alt face avere sau pro-
fel de bursa , in care fit’’ se intoarce impo-
forma de capital nu triva celui care o
este banul ci increde- promoveaza cu atata fervoa-
rea in puterea publica insasi re . Schimbarile de gandire si ati-
, punandu-mi desteap- esenta democratiei . Criza tudine in mentalul colectiv , care
ta , eterna si retorica inrebare : ,, economica , dublata si de o criza va trebui revizuit fundamental ,
cine se vor sacrifica si cine vor fi morala , face guvernarea tot mai vor aduce solutiile cele mai efi-
sacrificati in aceasta criza ?! ’’ dificila si efectele acesteia se vor ciente de raspuns ale tuturor
Intr-o masura mai cinica si putin prelungi in timp . Salvarea de tip participantilor la viata societatii
eleganta , d-nul Patriciu spunea FMI este dureroasa pentru ceta- in care traiesc deopotriva , solutii
ca vor supravietui cei cu simtul teni , insa cu potential de insana- pe care istoria le-a consemnat in
anticipatiei in afaceri , ca dintr-o tosire pentru economie . Dar in toate perioadele sale . Orice criza
situatie de criza va avea de casti- momentul in care ajutorul FMI aduce implacabil schimbarea
gat nebanuit de mult . Daca ne –ului ii va fi solicitat , atunci nu unei epoci , schimbarea unei gan-
gandin ca acest ,, guru al afaceri- se va putea vorbi nici de creste- diri doctrinare (in toate formele
lor ’’ a facut imensa sa avere rea economica de 2,5% (recent sale de existenta ) , in concluzie
intro-o situatie de criza prin anii prognozata in proiectul buget „schimbarea unei lumi”.
’90 , cu secatuirea bugetului pentru anul 2009 ) , de o rata a n Gheorghe Obogeanu,
public si al afacerilor veroase cu inflatiei de 4-5 % sau de creste- secretarul primăriei comunei
statul , care au fost tot mai pagu- rea veniturilor populatiei cu Galicea
EVENIMENT... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 23
La iniţiativa Primăriei
R E A IU BIRII LA ROMÂNI
Galicea şi a Centrului
Judeţean pentru SĂ R B Ă T O A

L E
Conservarea şi Promovarea
Culturii Tradiţionale –
Vâlcene, ziua de 24 februa-
ruie 2009 dedicată iubirii, a
fost o zi de mare
SĂRBĂTOARE la Căminul DRAG O B E T E
Cultural Cremenari: ”DRA-
GOBETELE”. Zeci de tineri
şi vârstnici au umplut sala
Căminului Cultural urmă-
rind timp de 5 ore şi jumăta-
te manifestările organizate
cu această ocazie. Pentru
început, elevii claselor I-IV

I
Cremenari, cu costume adec-
vate de juni şi mirese, crai şi
domniţe, sub îndrumarea
doamnei învăţătoare Valeria
Mărăcine au prezentat timp
de 45 minute un program LA CRE M E N A R
bogat dedicat iubirii cu sce-
nete şi recitări „rupte” din
obiceiurile românilor şi din
lirica eminesciană. În continuare Dragobetele ca început de primă- timp de 2 ore şi jumătate de orches-
(15 minute) doamna profesoară vară şi a evenimentelor ce l-au pre- tra „Rapsodia Vâlceană” şi grupul
Romina Pavelescu împreună cu un cedat şi-l urmează până la folcloric „Rapsozii Oltului”; au
grup de elevi de la Şcoala Bratia Sărbătoarea Învierii Domnului. O cântat sublim şi au fost aplaudaţi la
Deal au realizat un sondaj cu obice- contribuţie substanţială în organi- scenă deschisă: Rodica Mitran,
iurile locului pe care părinţii sau zarea manifestării şi reuşita aceste- Mioara Raica, Dumitru Margine,
bunicii le-au moştenit de-a lungul ia a avut-o preotul Tiţu Ioan – pro- Cristina Udrea, Luminiţa Tănasie
timpului legat de evenimentul săr- fesor de muzică la Şcoala Bratia şi Alin Pavelescu. A fost un specta-
bătorit Dragobetele şi alte obiceiuri Deal şi Galicea, care a pregătit şi a col unicat pentru locuitorii satelor
de primăvară. O scenă de „dragoste dat glas corului „Vocea noastre care a plăcut spectatorilor,
neîmplinită” prezentată de profeso- Topologului” – un grup de 20 de le-a descreţit frunţile şi le-a deschis
rul Corina Vlădescu împreună cu elevi cu frumoase costume populare inimile spre iubire, bunătate şi fru-
un Romeo insistent (profesorul ale căror voci au încântat întreaga museţe... Cinste celor care s-au ocu-
Dragoş Duţă) şi o Julietă nestator- sală de spectacol. Primarul Năfliu pat de organizare – Primăria Gali-
nică (profesoara Romina Pavelescu) Ion, viceprimarul Udrea Florea, cea, Şcoala cu clasele I-IV Creme-
a cules zâmbetele şi aplauzele membrii ai Consiliului local şi alţi nari, Şcoala cu clasele I-VIII Bratia
publicului numeros prezent la invitaţi de seamă (profesor pensio- Dealşi în mod special doamnei Stoi-
manifestare (text şi regie – profesor nar Ceauşescu Anton – istoric) au ca Doina, care ne-a angajat într-o
Măcinic Georgescu). Doamna Doina fost prezenţi şi au făcut intervenţii aşa acţiune îndrăzneaţă dar plăcută
Stoica – director al C.J.C.P.C.T. – pe marginea evenimentului sărbă- care să dăinuie pentru toţi anii ur-
Vâlcea, moderatoarea acestei mani- torit – „Dragobetele la români”. mători „DRAGOBETELE – la Cre-
festări, prin intervenţii repetate a Manifestarea a continuat cu cânte- menari”. nProf. Măcinic Georgescu,
punctat semnificaţia zilei iubirii – ce din folclorul vâlcean susţinut Şcoala I-VIII Bratia Deal

viitorul Dragobete. Această întâlnire se transforma, adesea,


Obiceiuri de Dragobete într-o adevarată petrecere, cu mâncare şi băutură. De
multe ori baieţii mergeau în satele vecine, chiuind şi cân-
La 24 februarie, in ziua când Ortodoxia sărbătoreşte tând peste dealuri, pentru a participa acolo la sărbătoarea
Aflarea capului Sf. Ioan Botezătorul, spiritualitatea popu- Dragobetelui. Uneori, fetele se acuzau unele pe altele pen-
lară consemnează ziua lui Dragobete, zeu al tinereţii în tru farmecele de urâciune făcute împotriva adversarelor,
Panteonul autohton, patron al dragostei şi al bunei dispoz- dar de cele mai multe ori tinerii se întâlneau pentru a-şi
iţii. Dragobete era ziua când fetele şi baieţii se imbrăcau în face jurăminte de prietenie. Se mai credea că în ziua de
haine de sărbătoare şi, dacă timpul era frumos, porneau în Dragobete păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciri-
grupuri prin lunci şi păduri, cântând şi căutând primele pesc, îşi aleg perechea şi încep să-şi construiască cuiburile,
flori de primăvară. Fetele strângeau în această zi ghiocei, păsările neîmperecheate acum rămânând fără pui peste
viorele şi tămâioase, pe care le puneau la icoane, pentru a vară. Oamenii bătrâni ţineau această zi pentru friguri şi
le păstra până la Sânziene, când le aruncau în apele curgă- alte boli. Dragobetele era sărbătorit în unele locuri şi la
toare. Dacă, întâmplător, se nimerea să găsească şi fragi data de 1 martie, deoarece se considera că el este fiul
înfloriţi, florile acestora erau adunate în buchete ce se Dochiei şi primul deschizător de primăvară. Obiceiurile de
puneau, mai apoi, în lăutoarea fetelor, în timp ce se rosteau Dragobete, zi asteptată cândva cu nerăbdare de toţi tinerii
cuvintele: “Flori de fragă/Din luna lui Faur/La toată lumea bucovineni, au fost în bună parte uitate, păstrându-se doar
să fiu dragă / Urăciunile să le desparţi”. În dimineaţa zilei în amintirea bătrânilor. Iar în ultimii ani, Dragobetele
de Dragobete fetele şi femeile tinere strângeau zăpada autohton riscă să fie dat cu desăvârşire uitării, el fiind înlo-
proaspătă, o topeau şi se spălau cu apa astfel obţinută pe cuit de acel Sfânt Valentin ce nu are legatură cu spirituali-
cap, crezând că vor avea părul şi tenul plăcute admiratori- tatea românească. n Alina Mihaela Şiţoiu,
lor. De obicei, tinerii, fete şi băieti, se adunau mai mulţi la
o casă, pentru a-şi “face de Dragobete”, fiind convinşi că, Coordonator Centru Comunitar de Informare şi Instruire
în felul acesta, vor fi îndrăgostiţi întregul an, până la Galicea
C M Y K

24 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 LITERATURA...

Mar tisor
Niciodata il asociez cu Totdeauna
Sarut mana mama
Sarut mana tata
Vara amintirilor
voastre
Nu se termina
niciodata
Voi existati
mereu
Luminiþa In inima mea si
Roºoagã, 47 de ani, bi- a fiului meu.
bliotecar, Universitatea
Constantin Brâncoveanu,
Rm Vâlcea
Tu faci sa para totul mai usor cum ( probabil semanam prea mult cu
tresare ea )
Intr-o lume in care Voi sti ca e este gandul tau Dar a venit vremea
Patrunzi din ce in ce mai greu Si asta imi va fi deajuns sa pun senin
Tu stii cate zambete am In marea trecere in visare in sufletul meu
Si stii mai bine decat mine Si tot ce inca nu nu-am spus A venit timpul
Cum sunt cu adevarat EU! Va exista in gand, in inima sa zambesc
A fost nevoie de timp tainic pastrat mai des chipului tau
Sa inteleg ce “magician” desavarsit Ca un suras neexprimat!
esti Dorinta
Cum faci incrancenarea
De primavara
O lume
Sa para o gluma Cand m-a cautat primavara cat as vrea sa te cuprind
Iar lacrimile prinse in genele mele Eram in padure cu gandul timpului sa-i smulg
Tu le numesti, diamante din stele Cautam linistea trecerea printr-o rotire
Cum pe nesimtite intr-o seara In care sa ma regasesc sa-ti redau liniste
Ai facut neincrederea sa dispara Cautam raspunsurile si iubire
Si ma topes de iubire cand imi spui Imi doream sa le intalnesc Vantul nu poate smulge
Printesa ochilor caprui. Sa tresar de uimire aripile pasarilor
Iluzie Sa le dau binete Nici ceata
Poate vor recunoaste chipul nu poate ascunde
Sunt un arcusi Dependent de tandrete minunatia dealurilor verzi
Ce a gasit o struna Dar primavara nu avu rabdare O lume
Un inger ce s-a imprietenit Asa ca am amanat cat as vrea sa te simt
Cu un alt inger... Din nou cautarea sa port frumusetea clipei
Travestit Pana la intalnirea viitoare ca pe o bijuterie de pret
Sunt un gand Tot de primavara in zi de sarbatoare
Sfaramat de vant
Ce te-a vazut intr-o noapte Primavara asta Indoiala
Zburand nu ma mai poate face sa plang
Precum un val din spuma usor dinpotriva Nu fi prea sigur ca te cunosti
Dar erai o sageata vederea ei ma face sa tresalt S-ar putea sa ai surprize
Ce stia sa ucida de bucurie si sa constati cu uimire
Din zbor Mi-era dor ca locuiesc mai multe persoane in
de aripile ei amagitoare tine
Nu mi-e teama eu de prea multe ori
imi lipsea
Nu imi e teama de uitare atingerea lor credeam ca stiu
Cate un semn tot voi vedea capriciul ei dar nu stiam absolut nimic
O frunza cum danseaza in aer ce altadata ma ranea am gresit enorm de atatea ori
Si va pica in palma mea imi pare o copilarie si am invatat din greseli
Un rid deasupra sprancenei doar un Pic
C M Y K

LITERATURA... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 25

Ultima Rugăciune
a unui Dumnezeu!

Pãrinte, Îţi mulţumesc pentru toate câte- am ducã!


fãcut, Pe mine sã sprijini
Doar nu- mi pune lacãt la mâini şi ştreangul lumea, peste ea, morţi
de gât! albe Caraimanii sã
Dã- mi, azi, putere sã schimb ce nu este de curgã!
schimbat
Şi dã- mi înţelepciune sã- ncerc ce nimeni nu Pãrinte, şti cã nici n-am
s- a- ncumetat! râvnit şi nici n-am luat
Dã- mi talentul sã mã apãr cu vorbe de Nici mãcar cât am dat din
tãişurile lor binele vreunui apropiat;
Şi dã- mi de douã ori mai multe zile când toţi Am fãcut mai mult
dau slujbe sã mor! bine decât toţi
Taie Tu, mai departe, cãrţile şi- ntoarcele toate Dumnezeii-Ţi, la un loc!
armele; Ştiu cã rima mea va curge.
Lasã- i sã facã ei toate legile, dar pune- n Scoate-o pe-a EI din joc!
palma mea zarurile! Chiar şi-aşa, a venit ziua
Întoarce orice carte ce mi-ar prezice sfârşitul ca sã îmi spui
Şi- oricât aş cãdea, fã sã nu-ncep iar tot cu De-ar fi mai bine sã cobor
începutul!... revolverul din cui,
Sã-l şterg de praf şi,
Nu i-am dat EI tot ce- ai pus tu bun în mine; pe-un glonţ, numele sã-
De la tine-s toate şi-au venit toate la tine! mi scriu,
Rogu-Te, nu mi le da-napoi, dã-mi ce n-am Sau sã moi cuiu-n ruginã şi s-astup al EI
avut nicicând: sicriu?!
Dã-mi puterea sã aleg care din valuri sã-şi afle Pãrinte, iartã-mi pãcatele, sã mai zãmis-
un mormânt! lesc unu:
Iar de nu-i aleg eu pe ei, ci mã-aleg tot ei pe Vreau sã-i scuip în sicriu şi,-n flãcãri,
mine,
Adoarmele, pe veci, ochii celor care n-or vedea
sã-i prefac drumu!
cine ~TÂRGOVIŞTE, DÂMBOVIŢA~
Va râde din nou peste-ale EI ruine! 12 februarie 2006
Pune pe umerii-mi ce nu pot toţi munţii, la un n Alin BARBU,
loc, sã ducã managerul ziarului
Şi dã-i ei împãrãţii mii, pe pãmânt, sã con- PRO ExpreS de Drăgăşani
26 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 CURIOZITATI
- Astronomii competitiv celor mai vechi specii de păsări, ajutându-le
de la Agentia sa se adapteze mai bine momentul în care mediul s-a
Europeana schimbat. Echipa de cercetatori a studiat 2 fosile de
Spatiala au pasari, gasite in London Clay Formation de pe Insula
descoperit, Sheppey in Anglia. Aceasta zona este renumita pentru
cu ajutorul imensa gama de fosile conservate, din moluşte, peşti,
telescopul păsări si chiar mamifere.
Corot, cea
mai mica - Salvamarul
planeta din de origine
afara sis- romana
temului nos- Marius
tru solar. Simionescu,
Noua plane- 39 de ani, a
ta, numita reusit sa
Corot-Exo- salveze un
7b, este de pui de rechin
doua ori mai mica decat Pamantul si deoarece e atat de care starnise
aproape de steaua in jurul careia orbiteaza, temperaturile panica print-
sale ajung in jur de 1000-1500 de grade Celsius, departe re inotatori,
de a putea sustine viata. Pana acum au fost descoperite in apropierea
330 de astfel de "exoplanete", dar majoritatea sunt gigan- unei plaje
ti alcatuiti din gaz, similari cu Jupiter sau Neptun si nici- din Coney
una atat de apropiata de dimensiunea planetei noastre. Island, New
York.
- Arheologii de la Vazand ca
Universitatea din Bristol, unii dintre
Marea Britanie, au exam- acestia ince-
inat peste 2.200 de pusera sa
obiecte din lut din loveasca ani-
Orientul Apropiat si malul, Simionescu a intervenit prompt, l-a luat in brate, l-
Balcani si au ajuns la a dus intr-o zona mai putin populata si i-a dat drumul in
concluzia ca laptele era larg. "Nu puteam sa-i las sa-i faca rau bietei vietati", a
consumat si conservat în spus Marius Simionescu.
aceste regiuni cu peste
6.500 de ani înaintea erei - Muzeul National
noastre. Conform acestor
al Hartilor si Cartii
rezultate mulgerea animalelor era un obicei curent mai
mult în regiunile unde se cresteau bovine si mai putin în Vechi a luat fiinta
cele unde se cresteau oi si capre. Cele mai vechi dovezi în aprilie 2003 prin
ale consumului de lapte ianinte de noile descoperiri au donatia familiei
fost localizate in Marea Britanie (începutul mileniului 4 Daniela si Adrian
î.Hr.) si în România (mileniul 5 î.Hr.). Nastase (peste 900
de harti vechi si
- Disparitia in masa gravuri). Colectia
a dinozaurilor in situeaza muzeul
perioada Cretacic- printre primele 3
tertiar, cu 65 mil- din Europa si singu-
ioane de ani in
rul din tara cu acest
urma, nu s-a intam-
plat si cu stramosii profil. În anul 2008,
pasarilor de astazi si când Muzeul
asta se pare ca se National al Hartilor
datoreaza creierului. si Cartii Vechi a
Analiza prin tomo- împlinit cinci ani de
grafie cumputerizata existenta, EUROPEAN MUSEUM FORUM - aflat sub
(CT) care scaneaza patronajul Majestatii Sale, Regina Fabiola a Belgiei si sub
de fosile de pasari auspiciile Consiliului Europei, a fost nominalizat si laudat
arata ca acestea pentru reusitele sale notabile în ceea ce priveste calitatea si
aveau creierul de organizarea colectiilor. Muzeul National al Hartilor si Cartii
dimensiuni mai mari Vechi este mentionat si in Ghidul verde, Michelin, pentru
decat se credea ante-
Romania, 2008 ( in franceza, pag. 143). "Geografii si ama-
rior. Aceste cercetari
au fost realizate de specialistii Muzeului de Istorie torii de harti vechi vor fi in al noualea cer (aux anges)
Naturala din Londra condusi de Dr Stig Walsh. deoarece acolo exista, pe trei etaje, intr-o cladire neogoth-
Dimensiunea mai mare a creierului pare sa fi un avantaj ica, in camere luminate cu frumoase vitralii, harti vechi,
povestind Bucurestiul, Romania, lumea, spatiul si istoria...".
OPINII... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 27

POLITICA DE IERI ŞI
DE AZI DIN ROMÂNIA...
EPISODUL AL II - LEA
Dragi cititori ai revistei „Viaţa Galicenilor”, iată că revin în centrul atenţiei
dumneavoastră cu un nou episod privind politica de ieri şi azi din România, mai pe
înţelesul tuturor cu ultimul episod şi anume: moartea dictatorilor. După cum sper
că s-a înţeles foarte uşor din celelalte episoade eu am fost şi voi rămâne permanent
pro perioadei respective şi voi repeta un argument foarte solid şi anume locurile de
muncă şi siguranţa zilei de mâine care erau valabile atunci comparativ cu ce e în
prezent, cu harababura de astăzi. Fără să mai intru în detalii consider că cei care
au prins posturi bune şi sunt plătiţi bine desigur că nu sunt de acord cu mine.
Spunând că am dreptate, filozofia fiecăruia e în funcţie de locul pe care îl ocupă în
societate şi aici se separă diferenţa între unii şi alţii. Desigur sunt prea multe de
spus, acest subiect poate fii dezbătut la infinit, dar acum mă repet şi eu de multe
ori şi anume: sunt prea mic pentru un război aşa de mare, mă retrag şi mă voi
ocupa cu păreri personale foarte pe scurt despre aşa – zisul proces ala cuplului
Ceauşescu şi moartea acestora. Dragii mei, după cum probabil gândiţi şi dumnea-
voastră sper cât de cât aproape ca mine că acel proces a fost o cacialma, o mare
greşeală, iar moartea acestora în ziua de Crăciun 25 decembrie 1989, reprezintă un
atentat la religie şi un mare păcat ce probabil va avea efect pa termen lung. Nu
spun o noutate că acel cuplu Ceauşescu în mod sigur nu a făcut mai multe greşeli
faţă de cei care au condus destinele acestei ţări din 1989 până în prezent şi mă
întreb dacă aceştia vor plăti vreodată, pentru dezastrul economic al României.
Chiar şi la nivelul nostru de comună ţin minte că erau destule persoane care îşi
pierduseră minţile la revoluţie s-au bucurat că s-au desfiinţat fostele CAP-uri cu
totul că în lipsa acestora în mod sigur astăzi nu aveau bani de pâine. Pare surprin-
zător şi astăzi dacă mă gândesc bine că cei care erau cei mai înrăiţi atunci astăzi
primesc pensii de CAP în unele situaţii mai mari decât cei care au muncit cu ade-
vărat; în funcţie de conjuctura fiecăruia. Personal mă bucură faptul că am fost
permanent capabil să mă controlez în funcţie de situaţie şi de aceea îmi permit să
fiu degajat şi să mă comport normal, fie la bine, fie la rău. Dragii mei, cu aceasta
eu închei acest episod atât de scurt, sper ca istoria să fie oglinda care reflectă ade-
vărul dacă nu pentru noi cei de azi, măcar pentru cei de mâine, adică pentru urma-
şii noştrii.
n Cu mult drag şi înţelegere
Ionel Enache
28 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 VOIE BUNA

B A N C U R I . . . B A NC U R I . . .
nIntr-o firma de contabilitate, 4 nLuni dimineata, la prima ora, în - Investesc restul banilor pentru
femei in birou: sefa (nu se specifica biroul maistrului vidanjor suna viitorul nostru, pentru ca te iubesc
ce culoare de par) si 3 contabile, telefonul. atat de mult!
una bruneta, una roscata, si cealalta - "Alo, alo, dom'le, la intersectia S-a gandit el mult despre cum au
blonda. De la o vreme, sefa pleca strazilor Parpalache cu Groapa cheltuit femeile banii si in cele din
totdeauna mai devreme de la servi- Neagra s-a-nfundat un canal si e urma a decis sa se insoare cu cea cu
ciu, sub diverse pretexte. Intr-o zi, nenorocire.. Locatarii din patru sanii cei mai mari!
se gandesc fetele ca daca sefa plea- blocuri sînt în suferinta. Refuleaza,
ca, pleaca si ele. dom'le."
Zis si facut, si cum a iesit sefa pe
usa, hop si ele, sa profite de 2 ore
libere. Bruneta, merge direct la sala
-"OK, OK, venim imediat."
Apoi maistrul catre ucenic:
-"Baiete, adu trusa de scule.."
Cetateanul... Regasit
de fitness, profitand de faptul ca are Cara ucenicul din greu trusa. Ne-am trezit din hibernare
timp mai mult sa fie in forma. -"Nu aici, baiete, la masina ca
Roscata merge la cumparaturi. plecam pe teren." Si-am strigat cit am putut
Blonda, ca o sotie cuminte si Tîrîie ucenicul trusa la masina. Sus Cutare! Jos Cutare!?
iubitoare, merge acasa, sa profite de Ajung ei la locul cu pricina, Si cu asta ce-am facut?
2 ore in plus langa sotul ei iubit. ridica maistrul capacul si... Am dorit, cu mic, cu mare,
Acasa, insa, dupa ce intra, aude canalul plin ochi cu rahat. Si-am luptat, cum am stiut,
zgomote din dormitor,si cand se -"Baiete, adu trusa de scule de
uita pe furis pe usa, ii vede pe bar- la masina." S-avem noua guvernare?
batu-sau si pe sefa ei... Tiptil, se Cara ucenicul din greu trusa Si cu asta ce-am facut?
strecoara afara din casa fara sa zica lînga canal. Mi-am convins soacra, muiere,
nimic si se duce in parc, asteptand -"Baiete, fii atent la mine." Chiar de-au vrut, chiar de n-au vrut,
sa treaca timpul... A doua zi, sefa Îsi sufleca maistrul mînecile,
iar dispare cu doua ore inainte de coboara în canal, îsi tine nasul Sa votam noua putere...
terminarea programului... Celelalte cu mîna si... capul la fund. Iese Si cu asta ce-am facut?
vor si ele sa plece, numai blonda dupa vreun minut. Ca mai bine sa ne fie,
statea la birou. -"Cheie de pais'pe." Ia cheia Ne-a crescut salariul brut,
- Haide, tu nu pleci? întinsa si... capul la fund. Dupa Dar traim in saracie?
- Nu, nu plec, ca ieri era cat pe ce sa alt minut..
ma prinda sefa! -"Sarpele." Ia capatul sarpelui Si cu asta ce-am facut?
si.... capul la fund. Ia coruptia amploare,
nDialog intre doi barbati casatoriti: Dupa înca vreun minut se aude Cum nicicind nu s-a vazut,
- Sotia mea afirma ca este foarte zgomotul specific si canalul se Scoatem totul la vinzare?
sanatos sa consum alimente crude. goleste de rahat.
- Da, nici nevestei mele nu-i place sa Iese maistrul mîndru pe mar- Si cu asta ce-am facut?
gateasca. gine, se sterge cu dosul palmei Pe ce drum am apucat-o,
pe obraji si frunte, se scutura, E cam greu de priceput,
nAlinuţa la munte, pe marginea îl bate parinteste pe umar pe Am intrat in UE, NATO?
prapastiei. Maica-sa: ucenic si-i spune. Si cu asta ce-am facut?
- Alinuta, vezi sa nu cazi in pra- - "Baiete, asculta aici la mine.
pastie! Sa pui mîna sa-nveti meserie ca Pentru-a cistiga o piine,
- Bineee... alfel toata viata numa' o sa cari Multi o iau de la-nceput,
la trusa aia de scule..". Ratacesc prin tari straine?
nI: - Ce freza i se potriveste unei Si cu asta ce-am facut?
soacre? n Era odata un barbat care
R: - Freza cu carare pe avea trei iubite, toate blonde, Traversam ani grei cu crize,
mijloc...facuta cu barda... dar nu stia cu care sa se Leul iar a decazut,
insoare. Cresc intruna taxe-accize?
nAnunt la Mica Publicitate: “Vand Ca sa-i fie mai usor sa aleaga, a Si cu asta ce-am facut?
caine: mananca orice si ii plac decis sa-i dea fiecareia cate Nici cu uninominalul
foarte mult copiii!”. 5000 de dolari ca sa vada cum
ii cheltuie fiecare. N-a mers treaba cum s-a vrut;
nAlinuta: Prima iese in oras si se machi- S-a amplificat scandalul?
- Mama, daca o sa fiu o fata aza de toti banii. Isi ia haine Si cu asta ce-am facut?
cuminte cind o sa fiu mare, o sa am noi, isi schimba coafura, isi Totul este ca-nainte,
si eu un sot? face manichiura, pedichiura,
- Da, fetita mea. tot tacamul si-i zice barbatului:
De belele n-am trecut,
- Si daca nu o sa fiu o fata cuminte? - Am cheltuit banii ca sa fiu Se trag sforile, se minte?
- Atunci o sa ai mai multi! frumoasa pentru tine pentru ca Si cu asta ce-am facut?
te iubesc asa de mult! Se urzesc pe-ascuns vendete,
nO tipa casatorita cu un om de A doua a iesit in oras si a Cum nicicind nu s-a vazut,
afaceri are nevoie de bani sa mear- cumparat crose noi de golf, un
ga la shopping. CD player, un televizor si o
Tara-i plina de vedete?
Se duce deci,la sot si ii sopteste: combina si i le-a dat barbatu- Si cu asta ce-am facut?
-Iubitule...sa iti spun un secret.... lui. I-a zis: Nu prea ne gasim cararea,
-Care? - Am cumparat aceste cadouri Hopuri multe-s de trecut,
-Pai...am nevoie de 1000 de euro pentru tine pentru ca te iubesc
....sa merg la shopping.... A venit, din nou, schimbarea?
Barbatul zambeste: asa de mult! Si cu asta ce-am facut?
Cea de-a treia ia cei 5000 de
-Nu iti face grii scumpo...
dolari si-i investeste in actiuni, Pleaca-ai nostri, vin ai nostri!
Tipa zambeste si ea sadisfacuta. E sloganul cunoscut;
Tipul adauga: isi dubleaza suma, returneaza
-...Nu o sa spun la nimeni! cei 5000 de dolari barbatului si Iarasi am votat ca prostii.
reinvesteste restul. Ea i-a zis: Si cu asta ce-am facut?
UTILE... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 29

Maxima Caricatura

lunii
Lunii bine ne
mai învăţau
nişte reporteri
“Este mult mai de la PRO TV,
anume că sunt
u[or s` dezinte- multe lucruri pe
care noi, oamenii, ar
grezi un atom trebui să le învăţăm
decât o de la animale. Unul
dintre ele ar fi şi că
prejudecat`!” cel mai bun şi liniştit
somn este numai în
(Albert braţele persoanei
Einstein) iubite! Mulţi porci
o ştiu! Dar, din
păcate, foarte
Citat celebru... puţini oameni
le urmează
"De câte ori te exemplul!

gândeşti la
PROGNOZA METEOROLOGICÃ
Dumnezeu, este un
semn că PENTRU URMÃTOARELE
Dumnezeu s-a DOUĂ SĂPTĂMÂNI:
gândit deja la
tine!” - Părintele
Cleopa

SFATUL
LUNII:
Sigur c` exist`
[i dragoste la
prima vedere,
dar este \ntot-
deauna bine
s` mai
arunc`m [i o a
doua privire!
30 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 UTILE...

Reþetele lunii martie


Budinca cu
sos alb si
branza
Ingredinete reteta: branza telemea,
unt, faina, oua, lapte, sare,
Servita deopotriva ca aperitiv si ca
desert sarat, aceasta budinca este
foarte gustoasa si hranitoare putand
fi servita si intre mese ca simpla
gustare.
Ingrediente: 150 g branza telemea
sau jumatate telemea si jumatate
branza de burduf, sau cascaval, 100
g unt sau margarina, 100 g faina, 4 -
5 oua, 1/2 l lapte, sare.
fost suficient de sarata, compozitia torul bine incins in prealabil. Se lasa
Mod de preparare: Se ia un vas se sareaza inainte de a pune 30-40 minute pana cand budinca se
emailat, se topeste putina grasime in albusurile, amestecandu-se bine. rumeneste frumos. Nu se deschide
care se toarna faina si apoi se stinge Albusurile se bat spuma si cand cuptorul 20 minute. Cand se scoate
cu laptele fierbinte, adaugat in 2-3 albusul este tare si omogen se desar- din cuptor, se trece cu cutitul pe
randuri, amestecand bine de fiecare ta peste compozitie si se amesteca margine, ca budinca sa se desprinda
data, pana se desfac toate cocoloase- usor, cu telul prin miscari de sus in daca s-a lipit, apoi se pune farfuria
le formate. Se ia de pe foc si se lasa jos. Compozitia se pune intr-o crati- de servit deasupra ei si se rastoarna.
putin la racit. Cand sosul este ta de 2 l, unsa abundent cu margari-
aproape rece, se pun galbenusurile
si branza rasa. Daca branza nu a
na solida si tapetata cu pesmet sau
faina care, apoi, se introduce in cup- Pofta buna!
(cand s-a infierbintat, fara sa ajunga la ia o cantitate de aluat, se intinde in
Scovergi din fumegare), se pun scoverzile. Se rume-
nesc pe ambele
forma de rondea de 1 cm grosime, mai
mare cu 2-3 cm de jur imprejur decit
aluat de parti si se tigaia in care se va coace. Chiar la
mijlocul rondelei, pe 2/3 din
suprafata se presara o lingura
cartofi cu branza simpla sau
amestecata cu ou; se aduc
Ingredinete: branza, cartofi, cascaval, marginile rondelei pina la
faina, oua, smantana, unt, mijlocul ei, unindu-le
Se lasa sa creasca 30 minute, apoi se bine, ca branza sa fie
coc cum s-a aratat mai inainte. bine acoperita. Se
Scoverzile se servesc fierbinti, dar intinde rondeaua din
sunt bune si reci sau reincalzite la nou cu sucitorul, ca sa
cuptor cateva minute. Aluatul din ace- capete marimea tigaii in
leasi cantitati ca si "Gogosi de cartofi care se va coace. Se lasa
cu sunca", 300 g branza, un ou, marar, sa creasca 30 minute,
sau 100 g cascaval. apoi se coc cum s-a aratat
Mod de preparare: mai inainte. Scoverzile se
Se ia o bucata din aluat, se intinde in servesc fierbinti, dar sunt bune
forma de rondea (dupa marimea tigaii) si reci sau reincalzite la cuptor
cu grosimea de 1 cm si se lasa pe masa servesc cateva minute.
sa creasca 30 minute. Tigaia goala se calde, pre-
infierbinta 3-4 minute, se pune, apoi, sarate cu cascaval sau parmezan ras. Pofta buna!
untdelemn de 1/2 cm si, dupa un minut Branza se poate pune si in scoverzi. Se
Horoscopul pentru perioada
13 MARTIE - 16 APRILIE 2009 31

Luna Berbecilor va fi Taurii trec printr-o perioada Astrele sunt iarasi gen- Luna Racilor va fi una plina
una destul de confuza in excelenta din punct de vedere eroase in ceea ce-i priveste de contradictii. Vor primi
privinta planurilor de sentimental. Vor simti ca au pe Gemeni. Vor reusi sa vesti foarte proaste, compen-
viitor. Din toate partile gasit, in sfarsit ceea ce cau- duca la indeplinire tot ce- sate de altele foarte bune, un
se ivesc atat oportunitati tau, iar pentru cei cu relatii si pun in gand in aceste adevarat carusel emotional. O
zile. In dragoste, sur- deceptie in dragoste va fi
favorabile, cat si piedici. stabile se va pune chiar prob- prizele placute se tin in urmata de intalnirea unei per-
Le va fi greu sa-si aleaga lema casatoriei. Nici de bani lant si toate conflictele soane deosebite.
drumul singuri. nu se vor putea plange. sunt lasate in plan secund.

Ocazii nesperate pentru Fecioarele vor avea o Balantele vor fi cam Pe Scorpioni ii asteapta, din
Lei, mai ales in profesie. perioada extrem de incar- nemultumite de cum pacate, o perioada cam grea
Nu vor fi nevoiti sa cata: li se vor da o multime decurge relatia de cuplu. sub toate aspectele. Niste
de sarcini profesionale difi- Vor fi tentate sa-si necazuri financiare nepre-
caute, pentru ca le vor copleseasca partenerul vazute le vor da planurile
bate oportunitatile la cile si li se va cere sa-si
demonstreze capacitatile. cu reprosuri, sa se plan- peste cap. Banii vor fi preocu-
usa. Cineva a remarcat Daca se achita onorabil de ga continuu de toate parea lor principala in urma-
performantele lor si vrea aceste indatoriri, pot spera nimicurile si chiar sa toarele zile si se vor vedea sil-
sa le ofere o sansa. la o marire de salariu. ceara un time-out. iti sa stranga cureaua.

Pentru Sagetatori urmeaza Luna Capricornilor Varsatorii vor trece printr-o Pestii vor fi tentati in
o perioada cu multe debuteaza cu nelinisti pe perioada mai incordata in urmatoarele zile sa mai
provocari pe plan profe- plan financiar. Datorii, relatia de cuplu. Desi nu tin
facturi restante, taxe, de obicei sa fie centrul aten- arunce o privire pe ici-
sional. Vor avea de dat colo, sa flirteze si sa
teste, de sustinut intervi- toate se vor acumula si le tiei, acum se vor simti cu
vor da impresia ca n-o s-o adevarat eclipsati de parten- caute confirmarea sex-
uri, de prezentat proiecte. er pe plan social si chiar vor
In ciuda firii lor relaxate, mai scoata niciodata la intra intr-o competitie muta appeal-ului lor la alte
vor trece prin emotii care capat. N-ar trebui sa fie care nu-si are locul intr-o persoane decat
le-ar putea afecta munca. deprimati din acest motiv. relatie de dragoste. partenerul de cuplu.
Colectiv redactional
Editori-[efi: V I C E P R I M A R U D R E A F L O R E A ; P R I M A R N A F L I U I O N
secretari de redac]ie: OBOGEANU GHEORGHE, {I}OIU ALINA MIHAELA- COORDONA-
TOR CENTRU COMUNITAR
Redactor-[ef: asist. univ. ALINA ROGOBETE, jurnalist PRO ExpreS
Redactori: Religie: P.C. PREOT PROF. ION TI}U, UNGUREANU ION, CIURCI FLORIAN,
POPESCU DORINEL,
PRUNOIU MIHAIL
Sanatate: DOCTOR CÎRNEANU
ION, DOCTOR VETERINAR
MONEA FLORIAN
Agricultura: INGINER
AGRONOM IACOB CON-
STANTIN
Invatamant: DIRECTOR
SCOALA I-VIII FLOROIU
LAURENTIA
Politica: ALIN BARBU, MANA-
GERUL ZIARULUI PRO
ExpreS
Tehnoredactare [i Art
Designer: ALIN BARBU
C M Y K

comuna Galicea, in imagini, in prima revista din mediul rural valcean