C M Y K

Prima n
i
revist` dural
mediul ran
valce

REVIST~ EDITAT~ DE PRIM~RIA {I CONSILIUL LOCAL GALICEA, |N COLABORARE CU

WORLD VISION {I TRUSTUL DE PRES~ PROPRESS, EDITORUL ZIARULUI PRO EXPRES
• Anul I • Num`rul 12• 13 MARTIE - 15 APRILIE 2 0 0 9

ag. 02
p

Sărbătoarea Dragostei, la Români...

,17,23
pag.16

A C R E M E N A R I !
D R A G O B ET E L E , L www.publipro.ro
NE PUTE}I CITI {I PE INTERNET, LA ADRESA:
CON}INE INFORMA}II {I DIVERTISMENT !!! SE DISTRIBUIE GRAT U I T ! ! !
02 13 MARTIE - 15 APRILIE 2009 EVENIMENT...

L A MULŢI ANI, VIAŢA GALICENILOR!

Astăzi, 13 martie a.c., cel de al treilea traţiei locale din Galicea prin care psihologice, pagini de legislaţie, unde
copilaşi al ziarului PRO ExpreS de aceasta âşi propunea să fie cât mai puteţi citi hotărârile pe care le adoptă
Drăgăşani, care a văzut lumina tiparu- aproape de fiecare cetăţean în partea. aleşii dumneavoastră dar, mai impor-
lui graţie sprijinului şi bunăvoinţei Printre planurile lor se număra şi edita- tant decât orice, pagini culturale, prin
necondiţionate a edililor comunei rea acestei reviste. Practic, ne propu- care ne propunem să promovăm tinerii
Galicea, Ion Năfliu şi Florea Udrea şi nem ca în paginile acestei publicaţii, să scriiutori, îndeosebi pe ceimai talentaţi
graţie Consiliului Local al acestei vă regăsiţi fiecare dintre dumneavoas- dintre copiii comunei Galicea. Să fie
minunate aşezări rurale, împlineşte fru- tră. Pagini de informare din absolut într-un ceas bun! La Mulţi Ani, Revista
moasa vârstă de un anişor. În urmă cu toate sectoarele de activitate, pagini de Viaţa Galicenilor. n Alin BARBU,
un an, viceprimarul Florea Udrea ne-a divertisment cu duiumul, integrame, managerul ziarului PRO ExpreS de
dezvăluit câteva din planurile adminis- progmoze meteo, sfaturi medicale şi Drăgăşani
O revistă adresată cetăţenilor Este o realizare extraordinară.
comunei Galicea este un lucru OPrimarii aceştia au făcut
foarte bun. Ai de unde să te atât de multe lucruri bune li
informezi aşa cum trebuie este bine că avem cum să le
despre cum merg lucrurile în scoatem în evidenţă. O revistă
comună... Dar, mai ales pen- este ceva care poate să-i şi
tru tinerii aceştia care nu prea promoveze, dar să-i şi deter-
mai acordă o importanţă mine pe tinerii noştri să aibă
mare învăţământului şi cultu- atitudinea necesară. La Mulţi
rii este şi mai utilă! Ani!

Ne bucurăm să avem şi noi un

ziar al comunei. Este un lucru
mare, dar nu ne miră că aceşti
ATENŢIE
primari au făcut ulte lucruri
extraordinare pentru comuni-
tate. Era de aşteptat să apară Pentru evitarea apariţiei
şi un ziar al nostru! Dar insis-
taţi mai mult asupra lucruri- gripei aviare, aveţi obligaţia de a
lor rele, că cele bune se văd cu
ochiul liber! La mulţi Ani! ţine toate pãsãrile închise în gos-
O revistă este foarte utilă pen-
tru toţi cetăţenii, de orice vâr-
podãrii şi de a respecta toate
stă, ai comunei noastre. Avem
şi noi de unde să vedem ce se prevederile adresei nr. 545/2009
mai întâmplă. La televizor,
vedem din tot judeţul şi din emisã de Primãria Galicea.
toatălumea, dar noi vrem să
ştim mai mult ce se-ntâmplă în PRIMAR,
comuna noastră. La Mulţi Ani!
NÃFLIU ION
SANATATE... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 03

Pseudopesta
Cabinetul veterinar prin personalul sanitar – veterinar
în această lună desfăşoară activitatea de prevenire şi
combatare a pseudopestei aviare. Pseudopesta este o
boală infecţioasă virotică acută de tip septicemic a gali-
naceelor care se manifestă clinic prin tulburări digesti-
ve, respiratorii şi nervoase şi se caracterizează prin
leziuni hemoragiconectrofice sau difteroide ale tractusu-
lui digestiv. Perioada de incubaţie în pseudopesta aviară
este în medie de 4-6 zile, iar boala poate evolua supra
acut , acut şi sub acut sub forme tipice, atipice şi inapa-
rente. O pasăre bolnavă de pseudopestă aviară evoluea-
aviară
ză cu febră, depresiune, dispariţia poftei de mâncare,
încetarea ouatului, somnolenţă, de regulă se deplasează
greu, stau cu ochii închişi în locuri întunecoase, cu
capul lăsat în jos, sprijinit în pământ sau ascuns sub
aripă. Coada şi aripile sunt de obicei lăsate în jos, pene-
le sunt zburlite fără luciu. În cavitatea bucală şi nazală
se adună cantităţi mari de mucus, păsările scutură capul,
strănută, tuşesc, fac mişcări repetate de deglutiţie, din
cioc se scurg filamente lungui de mucus. Respiraţia
devine zgomotoasă, cu tulburări digestive manifestată
prin anorexie, diaree, indigestie ingluvială, cu pareza
guşii, din care se elimină un conţinut cu miros acid şi
fetid. Excrementele sunt apoase, fetide de culoare albi-
cioasă, gălbuie, verzuie uneori cu strii de sânge, apar
tulburări nervoase care se manifestă prin: pareze, parali-
zii ale picioarelor, aripilor, gâtului şi tulburări de echili-
bru. Pentru prevenirea acestei boli singura metodă de
combatere este vaccinarea profilactică de trei ori pe an
în lunile februarie – martie, mai – iunie şi octombrie –
noiembrie. Vaccinarea este obligatorie şi se suportă de
către proprietar. Persoanele care refuză vaccinarea sunt
posibile de amendă conform legislaţiei în vigoare.
n Dr. Florian Monea
Medic primar veterinar,
Preşedintele Colegiului Medicilor
Veterinari din Judeţul Vâlcea

PORCUL ROMÂNESC
În anul 2008, în România s-au crescut aproximativ 6
milioane de porci, cu mai puţin de jumătate decât în anii
agricoli cei mai buni dinainte de 1990. Îmbucurătoare
este creşterea spectaculoasă a efectivelor din fermele
comerciale, care s-au dublat în ultimii doi ani, ajun-
gând la 1,7 milioane de capate. Acest avânt este
pus pe seama investiţiilor masive, dar mai ales a
evoluţiilor de pe piaţa cărnii, care oferă preţuri
deosebit de atractive pentru crescători. Fapt este că
porcul are parte de o conjuctură favorabilă nu numai
la noi, ci şi la nivelul UE, unde au fost puse în practi-
că pârghii deosebit de stimulative. România continuă să împartă apro-
ximativ 220.000 tone carne pe an. Peste 90% din această cantitate este
destinată procesatorilor de preparate din carne. Carnea proaspătă din galantare este de provenienţă
autohtonă. În prezent se constată un interes aparte al crescătorilor de porci spre ferme comerciale mici,
de sub 2.000 de capete, care se pot adapta mai uşor perturbaţiilor ce apar pe piaţă. Aproximativ 70%
din efectivul total de porci crescuţi în România, este localizat în gospodăriile poulaţiei şi reprezintă, în
general, autoconsumul populaţiei rurale. Statistic sunt înregistraţi 500 de furnizori de animale destinate
abatorizării, dar baza o reprezintă cele câteva mari compexe de porci, care în fapt îndeplinesc toate
condiţiile de siguranţă alimentară. Un român consumă, în medie, 32 kg de carne pe an, cu 11 kg mai
puţin decât confratele său comunitar.
n Dr. Veterinar Florian Monea
04 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 SOCIAL...
PRIMĂRIA GALICEA
JUDEŢUL VÂLCEA

PERSOANE BENEFICIARE DE VENIT MINIM GARANTAT

– FEBRUARIE – 2009

ASISTENT SOCIAL PRACTICANT

DRAGOMIR ELENA
UTILE...
Condiţii pentru
obţinerea ajutorului
social
- trebuie să nu aveţi alte bunuri în afară de cele con-
siderate de strictă necesitate;
- să aveţi reşedinţa/domiciliul pe raza sectorului sau
localităţii unde depuneţi dosarul pentru primirea
ajutorului social;
- dacă sunteţi apt de muncă, dar nu realizaţi venituri
din salarii sau din alte activităţi, trebuie să dovediţi
că sunteţi în evidenţa agenţiei teritoriale pentru ocu-
parea forţei de muncă şi nu aţi refuzat niciodată un
post ori participarea la cursurile de formare profe-
sională oferite de aceste agenţii. De la această regu-
lă fac excepţie persoanele care au în îngrijire copii
de până la 7 ani, persoanele cu handicap sau cele
care urmează un curs de formare profesională în
cadrul agenţiei de ocupare a forţei de muncă;
- ajutorul social se acordă în baza Legii nr.
115/2006 pentru completarea şi modificarea Legii
nr. 416/2001 privind venitul minim garantat per-
soanelor sau familiilor cu venituri mici.
Veniturile în funcţie de membrii familiei
Astfel, pentru a primi ajutorul social, veniturile
dv. nu trebuie să depăşească venitul minim garantat.
Iată care este venitul minim garantat pentru anul
2009, în funcţie de numărul de persoane din care e
compusă familia:
-109 lei pentru o persoană;
-196 lei pentru două persoane;
-272 lei pentru trei persoane;
-339 lei pentru patru persoane;
-402 lei pentru cinci persoane;
-27 lei pentru fiecare altă persoană peste
numărul de cinci persoane, care face parte
din familie.
Cererile-tip împreună cu actele doveditoare că
întruniţi condiţiile pentru a primi ajutorul social se
16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 05
depun la serviciul de ajutoare sociale din cadrul pri-
măriei de care aparţineţi. Conform legii, în termen
de 15 zile de la depunerea cererii se face anchetă
socială, iar la 10 zile lucrătoare de la aceasta, pri-
marul trebuie să aprobe sau să respingă cererea.
Ce acte trebuie să conţină dosarul
- acte de identitate ale solicitantului şi ale mem-
brilor familiei acestuia;
- carnet de identitate, legitimaţie de şedere tempo-
rară în cazul cetăţenilor străini şi apatrizi;
- certificatele de naştere ale copiilor sub 14 ani;
- certificatul de căsătorie/hotărâre de divorţ/acte de
deces;
- hotărâre de încuviinţare a
adopţiei/încredinţării/plasamentului familial;
- hotărâre de stabilire a pensiei alimentare pentru
copii minori, actualizată anual;
- actul din care să rezulte calitatea de tutore sau
curator;
- adeverinţa eliberată de AJOFM pentru persoane
peste 16 ani (prezentată la trei luni);
-adeverinţa de elev sau student;
- talon de orice tip de pensie;
- talon de şomaj;
- talon de orice tip de indemnizaţie;
- livret de familie;
- certificat fiscal eliberat de Administraţia
Financiară pentru persoane peste 18 ani;
- certificat fiscal de la Direcţia de Venituri, Taxe şi
Impozite (de la ultimul domiciliu, la şase luni), pen-
tru persoanele peste persoanele peste 18 ani;
- declaraţie notarială pentru alte surse de venit;
- contractul de locuinţă/schiţa casei/fişa de calcul a
chiriei;
- certificat de invaliditate/persoană cu handicap;
- carte de muncă;
- acte de studii;
- act medical din care să reiasă starea de sănătate
(apt pentru prestarea unei munci de interes local) -
în cazul unei persoane inapte de muncă se solicită
un certificat elaborat de Comisia de Expertiză a
Capacităţii de Muncă;
- adeverinţă de la primăria localităţii în care s-a năs-
cut petentul dacă deţine sau nu proprietăţi sau
terenuri agricole în aceste localităţi.
n Elena Dragomir,
asistent social,
Vând doua tractoare U650,
unul cu cabina patrata si
un altul cu cabina conica,
stare impecabila de func-
tionare si aspect bine
intretinut. PRET NEGO-
CIABIL. Rela]ii la telefon:
0761-181.050 sau
0743-174.774
06 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009
Documentele necesare
autorizării executării sau
desfiinţării construcţiilor
Autorizaţia de construire constituie
actul de autoritate al administraţiei locale
pe baza căruia se asigură aplicarea măsu-
rilor prevăzute de lege referitoare la
deplasarea, proiectarea, executarea şi
funcţionarea construcţiilor. Autorizaţia
de construire se eliberează pentru lucrări
de construire, reconstruire, modificare,
extindere sau reparare a clădirilor de
orice fel. Se pot executa, fără autorizaţie
de construire, următoarele lucrări:
- reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri,
învelitori sau terase, când nu se schimbă
forma acestora şi materialul din care sunt
executate;
- reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie inte-
rioară şi exterioară dacă se păstrează
forma dimensiunilor golurilor şi tâm-
plăriei;
- reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit;
- zugrăveli şi vopsitorii interioare şi exte-
rioare.
Desfiinţarea construcţiilor se face pe
baza autorizaţiei de
desfiinţareDocumentaţia
tehnică va fi semnată de arhitect cu
diplomă recunoscută de ststul român.
Autorizaţia de construire se emite în cel
mult 30 de zile de la data înregistrării
cererii pe baza documentelor depuse şi
va cuprinde:
- certificatul de urbanism;
- dovada titlului asupra terenului şi/sau
construcţiilor;
- proiectul pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii;
- avizele şi acordurile legale necesare,
stabilite prin certificatul de urbanism;
- dovadă privind achitarea taxelor legale.
Primăria Galicea eliberează autorizaţii de
construire pentru terenurile aparţinătoare
intravilanului localităţii pentru locuinţe,
anexe gospodăreşti şi extinderi locuinţe,
iar pentru alte lucrări numai cu avizul
Consiliului Judeţean. Certificatul de
urbanism este actul de informare cu
caracter obligatoriu prin care se face
cunoscut regimul juridic, economic, teh-
UTILE...
nic al imobilelor şi condiţiilor necesare
în vederea realizării unor investiţii, tren-
zacţii imobiliare ori a altor operaţiuni
imobiliare potrivit legii. Certificatul de
urbanism nu conferă dreptul de executa-
re a lucrărilor de construire şi va cuprin-
de următoarele elemente:
- drepul de proprietate;
- situarea terenului în intravilan sau în
afara acestuia;
- folosinţa actuală;
- procentul de ocupare a terenului;
- planul de situaţie la scară 1:5000 până
la 1:500;
- planul de încadrare în zonă;
- memoriu;
- dovadă privind achitarea taxei.
Taxa percepută pentru eliberarea autori-
zaţiei de către Primărie este de 0,5% din
valoarea totală a lucrărilor pentru locuin-
ţe şi 1% pentru celelalte tipuri de lucrări.
Fiecare localitate are un Plan Urbanistic
General în care sunt trecute toate con-
strucţiile existente, zonele de risc, zonele
în care se poate construi şi toate celelalte
categori de teren. Urmărirea aplicării
documentaţiilor de amenajare a teritoriu-
lui şi de urbanism se face de către perso-
nalul Primăriei precum şi de
Inspectoratul de Stat în construcţii.
Executarea lucrărilor fără autorizaţie
constituie infracţiuni şi se pedepseşte
conform legilor aflate în vigoare cu
închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu
amendă, precum şi demolarea construc-
ţiei. Perioada de valabilitate a autorizaţiei
de construire se stabileşte pentru o
perioadă de cel mult 12 luni de la data
emiterii, interval în care solicitantul este
obligat să înceapă lucrările, în această
situaţie valabilitatea autorizaţiei se extin-
de pe toată durata de execuţie a lucrărilor
prevăzute în autorizaţie în conformitate
cu proiectul tehnic. Neînceperea lucrări-
lor ori refinalizarea lor în termenul stabi-
lit conduce la pierderea valabilităţii auto-
rizaţiei fiind necesară emiterea unei noi
autorizaţii de construire. În cazul în care
lucrările nu pot fi începute ori nu pot fi
executate integral în termenul stabilit
investitorul poate solicita prelungirea
valabilităţii autorizaţiei cu cel puţin 15
zile înaintea expirării acesteia.
Prelungirea valabilităţii autorizaţiei se
poate acorda o singură dată şi pentru o
perioadă nu mai mare de 12 luni.
Investitorul are obligaţia de a anunţa
autoritatea emitentă şi inspectoratul de
stat în construcţii asupra datei de începe-
re a lucrărilor. Taxa de prelungire a auto-
rizaţiei este de 30% din valoarea iniţială
a taxei de autorizaţie. După finalizarea
lucrărilor investitorul are obligaţia de a
convoca autoritatea emitentă pentru a se
verifica dacă lucrările au fost finalizate şi
executate conform proiectului tehnic.
n Florea Udrea,
viceprimar,
responsabil urbanism
 AGRICULTURĂ... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 07
În această perioadă va pre-
domina în general o vreme nor-
mală sub aspect termic în
aproape toate zonele agricole şi
Efectele evoluţiei condiţiilor
mai caldă în estul ţării.
Temperaturile medii zilnice ale
aerului vor oscila între -4...2°C,
valori apropiate de normalul
agrometeorologice
perioadei la nivelul întregii ţări.
Maximele din aer se vor încadra
între 1...7°C, posibil mai ridica-
te, până la 15°C, în special în
regiunile estice. Temperaturile
minime din aer vor fi cuprinse
între: -8...0°C, în majoritatea
zonelor de cultură, cu excepţia
depresiunilor nordice şi centra-
le, unde vor scădea sub -20°C,
favorizând producerea îngheţu-
lui la sol.
Se prognozează precipitaţii sub
formă de ploi locale, dar şi
mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoa-
re) pe aproape întreg teritoriul
agricol, fiind însoţite de intensi-
asupra culturilor de toamnă
ficări de scurtă durată ale vântului. Cantităţile de apă vor continua repausul vegetativ, îndeosebi în perioadele cele mai
depăşi mediile climatologice în jumătatea de nord a ţării, iar reci. Pe ansamblu, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor vor fi
în restul regiunilor acestea vor fi în general normale. bune şi medii, în special în semănăturile efectuate în perioada
optimă, respectiv medii şi slabe în culturile tardive. De aseme-
Starea solului nea, în condiţiile alternanţei îngheţ-dezgheţ a solului se va putea
înregistra, în continuare, fenomenul de „descălţare“ a plantelor.
În cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă a solului Orzul şi grâul de toamnă, în funcţie de data semănatului şi agro-
pe profilul 0-100 cm va înregistra valori optime, apropiate de tehnica aplicată, se vor afla în fazele de răsărire, apariţia frunzei
optim şi satisfăcătoare în cea mai mare parte a regiunilor agrico- a treia şi înfrăţire la nivelul întregului teritoriu agricol al ţării.
le, cu excepţia unor areale din sud-estul ţării, unde se va menţi-
ne seceta pedologică moderată. Recomandări de specialitate:

Caracteristici fenologice • Continuarea verificării viabilităţii plantelor la culturile de

toamnă;
Ca urmare, procesele de creştere şi dezvoltare ale cerealiere- • Administrarea îngrăşămintelor minerale cu azot la cerealierele
lor de toamnă se vor desfăşura lent pe majoritatea suprafeţelor de toamnă, pe suprafeţele fără strat de zăpadă.
agricole, fiind chiar intensificate în zonele de câmpie din jumă- n ing. Constantin Iacob,
tatea de sud a ţării. În zonele depresionare, plantele îşi vor Diplomat în Ştiinţe Agricole,

SUBVENŢIA LA MOTORINA
PENTRU CULTURILE AGRICOLE
Se acordă sprijin financiar prin subvenţionarea preţului motorinei utilizate
pentru lucrările mecanice de înfiinţare a culturilor agricole, în valoare de 1
leu/litru, la o cantitate de 39 litri/hectar, pentru suprafeţe de minimum un
hectar, în baza adeverinţelor pentru motorină eliberate de direcţiile pentru
agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.
Subvenţia se dă beneficiarilor până la concurenţa cotelor aprobate cu această
destinaţie fiecărei direcţii pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, res-
pectiv a Municipiului Bucureşti. Sprijinul financiar se derulează în etape: a)
pentru culturile de primăvară, perioada de depunere a cererilor este cuprinsă
între 9 februarie şi 30 aprilie inclusiv, termenul - limită de utilizare a adeverinţelor pentru achiziţionarea motorinei de la furnizori este
29 mai inclusiv , iar data - limită de depunere a deconturilor justificative este 30 iunie inclusiv; b) pentru culturile de toamnă, perioa-
da de depunere a cererilor este cuprinsă ăntre 1 august şi 30 octombrie inclusiv, termenul – limită de utilizare a adeverinţelor pentru
achiziţionarea motorinei de la furnizori este 15 noiembrie inclusiv, iar data – limită de depunere a deconturilor justificative este 30
noiembrie inclusiv. Adeverinţele neutilizate până la datele prevăzute îţi pierd valabilitatea, devenind nule de drept. Condiţiile pentru
acordarea subvenţiei, pe care solicitantul trebuie să le îndeplinească, sunt următoarele: a) să facă dovada dreptului de folosinţă asupra
suprafeţei de teren pe care înfiinţează culturi; b) suprafeţele de teren pe care înfiinţează culturi să fie de minimum un hectar, inclusiv;
c) să nu figureze ca debitor la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene sau a Municipiului Bucureşti, ca urmare a
nerespectării condiţiilor de eligibilitate aferente altor forme de sprijin financiar acordate anterior, sau să îşi lichideze debitele existente
până la data depunerii cererii de sprijin financiar. Cererile se depun la primăria în a cărei rază teritorială se află terenul arabil, însoţite
de copie de pe buletinul sau cartea de identitate, pentru persoanele fizice, sau copie de pe certificatul de înmatriculare şi/sau certificat-
ul de înregistrare, pentru persoanele juridice, după caz şi adeverinţa eliberată de primărie, conform înscrisurilor din Registrul Agricol,
cu suprafaţa de teren pe care o exploatează. Informaţiile ne-au fost oferite de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Vâlcea.
C M Y K
08 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009
Avantajele executării arăturilor din ferestrele iernii!
Suprafeţele rămase nearate din toamnă sunt destul de mari şi se
găsesc acoperite cu multe resturi vegetale. Dacă vremea se va
îmbunătăţi, trebuie trecut degrabă la executarea arăturilor pe
suprafeţele respective după ce, în prealabil, se efectuează o lucrare
cu grapa cu discuri pentru mărunţirea resturilor vegetale. Pe solul
îngheţat, lucrarea de grăpat se efectuează mult mai uşor şi resturile
vegetale prinse între talerele grapei şi terenul îngheţat sunt bine
fragmentate, iar tractorul nu tasează şi compactează solul. Se
aşteaptă apoi momentul optim pentru efectuarea arăturii, atunci
când solul nu mai este îngheţat sau este îngheţat doar în stratul
superficial; când se mai găseşte un strat subţire de zăpadă sau
când este îngheţat numai în adâncime, la peste 15-18 cm şi dea-
supra nu este prea umed. Este necesar să se facă încercări în câmp
cu plugul, pentru a prinde momentul optim, iar arătura nu este
necesar să fie mai adâncă de 15-18 cm. Deplasarea agregatului de
arat în lucru se va face cu viteză mărită pentru a asigura o bună
răsturnare şi mărunţire a brazdei şi încorporarea resturilor vegeta-
le. Cu cât arătura se efectuează mai de timpuriu, în iarnă, este de
mai bună calitate deoarece până la desprimăvărare mai cad preci-
pitaţii care pot fi acumulate în sol şi mai are loc fenomenul de
îngheţ-dezgheţ care contribuie la îmbunătăţirea însuşirilor solului.
Desigur că mai bună era arătura de toamnă, dar trebuie evitată
prin toate mijloacele arătura de primăvară.
De ce este bine să facem arătură în „ferestrele iernii“?
- pentru că în terenul arat se acumulează 21,9% din precipitaţiile
căzute, pe când în terenul nearat doar 10,2%;
- se păstrează mai bine apa în sol deoarece, la desprimăvărare, este
necesară doar o lucrare superficială de pregătire a patului germina-
tiv şi nu se răscoleşte pământul cu lucrări energice care duc la
intensificarea evaporării apei din sol;
- semănatul în primăvară se poate efectua într-un teren bine
pregătit şi se poate încadra în epoca optimă;
- dacă amânăm arăturile, acestea nu se poate efectua decât primă-
vara târziu, când terenul s-a zvântat şi, prin urmare, se depăşeşte
epoca optimă de semănat pentru multe culturi;
- prin amânarea arăturilor şi prin lucrările ulterioare de pregătire a
patului germinativ au loc fenomene de tasare a solului, de distru-
gere a structurii, de prăfuire, care favorizează formarea crustei
solului;
- lucrările de primăvară conduc la răscolirea solului, cu mari pier-
deri de apă şi cu repercusiuni asupra diminuării recoltelor. Aşa se
explică producţiile mai mici cu 15-29% la porumb, cu 30-40% la
floarea-soarelui, cu 40-50% şi chiar compromiterea culturilor din
urgenţa I (mazăre, sfeclă-de-zahăr, lucernă ş.a.), mai ales în
primăverile secetoase.
Iată motive temeinice care ne îndeamnă să trecem cât mai urgent
la efectuarea lucrărilor respective.
AGRICULTURA...
Suprafeţele rămase nearate din toamnă sunt destul de mari şi se
găsesc acoperite cu multe resturi vegetale. Dacă vremea se va
îmbunătăţi, trebuie trecut degrabă la executarea arăturilor pe
suprafeţele respective după ce, în prealabil, se efectuează o lucrare
cu grapa cu discuri pentru mărunţirea resturilor vegetale. Pe solul
îngheţat, lucrarea de grăpat se efectuează mult mai uşor şi resturile
vegetale prinse între talerele grapei şi terenul îngheţat sunt bine
fragmentate, iar tractorul nu tasează şi compactează solul. Se
aşteaptă apoi momentul optim pentru efectuarea arăturii, atunci
când solul nu mai este îngheţat sau este îngheţat doar în stratul
superficial; când se mai găseşte un strat subţire de zăpadă sau
când este îngheţat numai în adâncime, la peste 15-18 cm şi deasu-
pra nu este prea umed. Este necesar să se facă încercări în câmp
cu plugul, pentru a prinde momentul optim, iar arătura nu este
necesar să fie mai adâncă de 15-18 cm. Deplasarea agregatului de
arat în lucru se va face cu viteză mărită pentru a asigura o bună
răsturnare şi mărunţire a brazdei şi încorporarea resturilor vegeta-
le. Cu cât arătura se efectuează mai de timpuriu, în iarnă, este de
mai bună calitate deoarece până la desprimăvărare mai cad preci-
pitaţii care pot fi acumulate în sol şi mai are loc fenomenul de
îngheţ-dezgheţ care contribuie la îmbunătăţirea însuşirilor solului.
Desigur că mai bună era arătura de toamnă, dar trebuie evitată
prin toate mijloacele arătura de primăvară. De ce este bine să
facem arătură în „ferestrele iernii“?
- pentru că în terenul arat se acumulează 21,9% din precipitaţiile
căzute, pe când în terenul nearat doar 10,2%;
- se păstrează mai bine apa în sol deoarece, la desprimăvărare, este
necesară doar o lucrare superficială de pregătire a patului germina-
tiv şi nu se răscoleşte pământul cu lucrări energice care duc la
intensificarea evaporării apei din sol;
- semănatul în primăvară se poate efectua într-un teren bine
pregătit şi se poate încadra în epoca optimă;
- dacă amânăm arăturile, acestea nu se poate efectua decât primă-
vara târziu, când terenul s-a zvântat şi, prin urmare, se depăşeşte
epoca optimă de semănat pentru multe culturi;
- prin amânarea arăturilor şi prin lucrările ulterioare de pregătire a
patului germinativ au loc fenomene de tasare a solului, de distru-
gere a structurii, de prăfuire, care favorizează formarea crustei
solului;
- lucrările de primăvară conduc la răscolirea solului, cu mari
pierderi de apă şi cu repercusiuni asupra diminuării recoltelor. Aşa
se explică producţiile mai mici cu 15-29% la porumb, cu 30-40%
la floarea-soarelui, cu 40-50% şi chiar compromiterea culturilor
din urgenţa I (mazăre, sfeclă-de-zahăr, lucernă ş.a.), mai ales în
primăverile secetoase. Iată motive temeinice care ne îndeamnă să
trecem cât mai urgent la efectuarea lucrărilor respective.
n Constantin Iacob
C M Y K

OPINII... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 09

DREPTUL LA că o dată cu

CULTURĂ
intrarea
sicriului în
ţară pe la
vama Nădlag,
apoi pe tot tra-
~ EPISODUL AL VII – LEA ~ seul Deva-Sibiu-
Rm.Vâlcea-
Dragi cititori ai revistei „Viaţa Galicenilor”, Piteşti-
iată că revin în casele dumneavoastră desigur Bucureşti, mii
prin intermediul acestei reviste cu un alt episod de oameni cu
zic eu care va fi interesant prin natura eveni- lacrimi în ochi
mentelor care au avut loc în această au întâmpinat
perioadă. Aşa cum m-am exprimat per- cortegiul
sonal în episodul V, referitor la faptul funerer
că cel mai bun şi prestigios amba- indiferent
sador al unei ţări îl reprezintă de vârstă.
sportul şi cultura la nivelul nos-
tru de comună, am prezentat o Dragii
serie de sportivi, scriitori, inter- mei citi-
preţi de muzică populară ce în tori, cu
mod normal fiecare comună ar toate că în
trebui să se mândrească şi mod normal
probabil aşa va fi, dacă nu sunt mai
acum, măcar pe viitor. multe de
Trecând peste acest mic spus referitor
comentariu, gândurile mele la acest eveni-
se îndreaptă către handbalis- ment tragic
tul român Marian Cozma, totuşi mă
despre care ştiu în mod sigur rezum a spune
că sunteţi în temă şi dumnea- că emoţia pe
voastră referitor la moartea acestuia. Făcând pe care am avut-o
scurt o mică prezentare a evenimentului respectiv a fost mai
şi mergând la ideea că multe amănunte sunt în puternică la
general cunoscute de către publicul larg, eu mă două zile după
voi rezuma la prezentarea anumitor aspecte spi- ce Marian a fost
cuite din presă şi televiziune. Marian Cozma s-a înmormântat. Pentru a fii mai bine înţeles doresc
născut la Bucureşti într-o familie de handbalişti, să precizez că handbalistul Marian Cozma a fost
atât tatăl cât şi mama acestuia au profesat acest înmormântat pe data de 13.02.2009, iar pe
sport. A fost component al echipei Dinamo 15.02.2009 la ora 17ºº fosta echipã de club a lui
Bucureşti şi coptat în echipa naţională a Veszprem a jucat o partidã de handbal în compa-
României, după care s-a transferat în Ungaria la nia echipei Ademar Leon scor 28-26. Am urmãrit
echipa Veszprem. Împrejurările în care a fost aceastã partidã de la un capăt la altul cu sufletul
ucis, vârsta sa precum şi viitorul acestuia care la gură cum se spune, m-am bucurat pentru rezul-
urma m-a făcut să abordez acest subiect. Cred că tat chiar dacă nu era vorba despre o echipă româ-
sunteţi de acord cu mine că nu spun o noutate că nească, ci mai mult pentru acei minunaţi foşti
în general de-a lungul timpului relaţiile bilaterale coechipieri ai lui Cozma care la sfârşitul partidei
dintre România şi Ungaria nu au fost totdeauna plângeau în hohote privind în tribună portrete cu
prea apropiate, atât din punct de vedere politic chipul lui Marian. Dragii mei cititori îmi pare rău
cât şi sportiv, din motive zic eu care mă depăşesc. că am abordat acest subiect trist, dar asta e viaţa
Cu toate acestea e de apreciat felul în care opinia din păcate, iar despre părinţii lui Marian ce am să
publică din Ungaria şi-a manifestat condoleanţe- vă mai spun: Ferească Dumnezeu!
Cu respect şi stimă,
le, la fel şi antrenorul, colegii lui Marian, chiar şi Ionel Enache
oamenii de rând. Trebuie să recunoaştem cu toţi
10 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009
CALENDARUL ORTODOX
PENTRU PERIOADA
13 MARTIE - 16 APRILIE
2009:
13.03.2009: Aducerea moaştelor Sf. Ier. Mărt.
Nichifor al Constantinopolului
14.03.2009: Cuviosul Benedict din Nursia, Sf.
Mc. Alexandru (Pomenirea mortilor)
15.03.2009: Duminica a 2-a din Post (A Sf.
Grigorie Palama). Sf. Mc. Agapie si cei împre-
ună cu dânsul.
16.03.2009: Sf. Mc. Sabin egipteanul si Papa
17.03.2009: Cuviosul Alexie, omul lui
Dumnezeu; Sf. Ier. Patriciu (Patrick), apostolul
Irlandei; Sf. Mc. Marin
18.03.2009: Sf. Ier. Chiril al Ierusalimului; Sf.
Mc. Trofim
19.03.2009: Sf. Mc. Hrisant şi Daria
20.03.2009: Cuv. Mucenici ucişi în Manastirea
Sf. Sava; Cuv Mărt. Nichita
21.03.2009: Sf. Ier. Mărt. Iacob Studitul; Sf.
Ier. Toma; Cuv. Serapion (Pomenirea mortilor)
22.03.2009: Duminica a 3-a din Post. (A Sf.
Cruci). Sf. Mc. Vasile, Preotul Bisericii din
Ancira; Sf. Drosida, fiica împaratului Traian.
23.03.2009: Cuv. Mc. Nicon şi cei 199 de uce-
nici.
24.03.2009: Sf. Ier. Artemon al Seleuciei; Cuv.
Zaharia si Sf. Mc. Luca.
25.03.2009: (†) Buna Vestire(Dezlegare la
peste)
26.03.2009: Soborul Sf. Arhanghel Gavriil; Sf.
Sfinţit Mc. Montanus şi soţia sa Maxima de la
Singidunum (Odovania praznicului Bunei
Vestiri)
27.03.2009: Sf. Mc. Matroana din Tesalonic; Sf.
Prooroc Anania
28.03.2009: Cuviosul Ilarion cel Nou; Cuviosul
Ştefan făcătorul-de-minuni (Pomenirea mor-
tilor)
29.03.2009: Duminica a 4-a din Post (Sf. Ioan
Scararul). Cuviosii Marcu, episcopul si Chiril,
diaconul; Cuv. Mc. Iona, Varahisiu şi cei
împreună cu dânşii
30.03.2009: Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Prooroc
Ioad; Cuv. Evvula
31.03.2009: Sf. Ier. Mc. Ipatie al Gangrei; Cuv.
Acachie; Cinstitul Iosif cel cu bun chip; Sf.
Inochentie din Alaska
01.03.2009: Cuv. Tit făcătorul-de-minuni; Sf.
Mc. Amfian şi Edesie
02.03.2009: Cuv. Mărt. Nichita de la
RELIGIE...
Manastirea Midichia; Sf. Mc. Elpidifor
03.03.2009: Cuv. Iosif scriitorul-de-cântări;
Cuv. Gheorghe de la Maleon; Sf. Ier. Isidor de
Sevilia
04.03.2009: Pomenirea celor adormiţi; Sf. Mc.
Claudiu şi cei împreună cu dânsul; Sf. Mc.
Teodul şi Agatopod
05.03.2009: Duminica a 4-a din Post, a Sf. Ioan
Scărarul. Sf. Ier. Eutihie al Constantinopolului;
Sf. Ier. Mc. Irineu de Sirmium.
06.03.2009: Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe
al Mitilenei
07.03.2009: Sf. Ap. din cei 70: Irodion, Agav şi
cei împreună cu dânşii; Sf. Ier. Celestin al
Romei
08.03.2009: Sf. Mc. Eupsihie din Cezareea;
Cuv. Vadim (Denia Canonului Mare)
09.03.2009: Joia Canonului Mare. Sf. Mc.
Terentie şi cei împreună cu dânsul
10.03.2009: Sf. Ier. Mc. Antipa al Pergamului;
Sf. Ier. Calinic de la Cernica, al Râmnicului
(Denia Acatistului)
11.03.2009: Sâmbăta Acatistului Bunei Vestiri.
Sf. Ier. Mărt. Vasile de Parios; Sf. Mc. Sava de
la Buzău; Sf. Ier. Zenon al Veronei.
12.03.2009: Duminica a 5-a din Post, a Cuv.
Maria Egipteanca. Sf. Sfinţit Mc. Artemon.
13.03.2009: Sf. Ier. Mărt. Martin al Romei; Sf.
Mc. Tomaida; Sf. Ier. Pahomie de la Gledin
14.03.2009: Sf. Ap. din cei 70: Aristarh, Pud şi
Trofim; Sf. Mc. Crescent din Mira Lichiei
15.03.2009: Sf. Mc. Irina, Agapia şi Hionia din
Tesalonic; Sf. Ier. Fructuosus de Braga
(Portugalia)
16.03.2009: Sf. Ier. Mc. Simeon Persul; Sf. Ier.
Acachie al Melitinei
UTIL...
Actele necesare
la cadastru
Pentru
toţi cetă-
ţenii inte-
resaţi de
documen-
tele sau actele necesare pentru Cadastru sau Carte
Funciară, acestea sunt informaţiile oferite de
O.C.P.I.:
A) Scoaterea terenului din circuitul agricol
- cerere;
- extrasul de Carte Funciară pentru Informare;
- copie cartificat urbanism;
- copie act de proprietate, plan de amplasament şi
delimitare a corpului de proprietate, cu număr
cadastral;
- plan de situaţie realizat în sistemul naţional de
referinţă „Stereografic 1970”, cu cote în sistem
Marea Neagră 1975, pus pe suport digital – în care
se va evidenţia suprafaţa pentru scoatere din cir-
cuit agricol;
- inventar de coordonate X,Y,Z pentru corpul de
proprietate; plan de încadrare în zonă cu limita
intravilanului, vizat de primăria localităţii conform
PUG-ului avizat prin HCL;
- memoriu tehnic întocmit de către proiectant (per-
soană fizică/juridică autorizată pentru efectua-
rea de lucrări topografice şi cadastrale).
B) Vizarea suportului topografic pentru obţinerea
autorizaţiei de construire/desfiinţare
- cerere,
- copie certificat urbanism;
- copie act de proprietate;
- plan de amplasament şi delimitare a corpului de
proprietate, cu număr cadastral;
- plan de situaţie realizat în sistemul naţional de
referinţă „Stereografic 1970”, cu cote în sistem
16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 11
Marea Neagră1975, pus pe suport digital; inventar
de coordonate X,Y,Z pentru corpul de proprietate;
- plan de încadrare în zonă cu limita intravilanului,
vizat de primăria localităţii conform PUG-ului avi-
zat prin HCL.
- memoriu tehnic întocmit de către proiectant (per-
soană fizică/juridică autorizată pentru efectuarea
de lucrări topografice şi cadastrale).
C) Vizarea suportului topografic pentru obţinerea
certificatului de urbanism; cerere; copie act de pro-
prietate; plan de amplasament şi delimitare a cor-
pului de proprietate, cu număr cadastral; plan de
situaţie realizat în sistemul naţional de referinţă
„Stereografic 1970” cu cote în sistem Marea
Neagră1975, pus pe suport digital; inventar de
coordonate X,Y,Z pentru corpul de proprietate;
plan de încadrare în zonă cu limita intravilanului,
vizat de primăria localităţii conform PUG-ului avi-
zat prin HCL; memoriu tehnic întocmit de către
proiectant (persoană fizică/juridică autorizată pen-
tru efectuarea de lucrări topografice şi cadastrale).
Carte Funciară (publicitate imobiliară)
D) Intabulare imobil: act de proprietate – copie
legalizată şi original; documentaţie cadastrală.
E) Eliberarea certificatului de sarcini şi a extrasu-
lui de carte funciară de informare; copie act de
proprietate; cerere tip.
F) Înscriere construcţii: autorizaţie construire –
original şi copie legalizată; certificat fiscal eliberat
de primărie cu valoarea impozabilă a imobilului;
documentaţie cadastrală; certificat eliberat de pri-
măria unde este situat imobilul, prin care se atestă
faptul că proprietarul a edificat construcţiile în
conformitate cu autorizaţia de construire.
n Nicolae Clenci,
Inginer cadastru
12 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

M ă r ţ i ş o r u l
(1 M a r t i e )

Sărbătoare tradiţională românească a primă- „mamă”, aduc o primăvară prin ferestrele des-
verii, a prospeţimii, a bucuriei, a victoriei bine- chise ale sufletului şi o răspândesc peste emoţiile
lui împotriva răului.Cu această ocazie femeile fiinţei dragi. Faceţi cu toţii ca 8 Martie să
primesc mici cadouri, obiecte decorative (mărţi- împrospăteze cipurile mamelor şi îngerii vor
şoare), legate cu un şnur alb – roşu, ca simboluri râde fericiţi în visele fiilor. „...femeia este cheia
aducătoare de noroc şi bunăstare. Roşul este naturii (...). Toate tainele sunt rezumate în ea şi
considerat culoarea primăverii, iar albul culoa- când un suflet de femeie s-a deschis, ţi s-au des-
rea iernii. Se asociază de obicei flori timpurii de chis toate înţelesurile lumii”. „...femeia – acest
primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghioce- cristal şlefuit în numeroase feţe”. „...femeia:
lul. Mărţişorul denumit „funia zilelor, săptămâ- copilă, prietenă, iubită, soţie, mamă, bunică”.
nilor şi lunilor anului, adunate într-un şnur S-o cinstim şi s-o preţuim!
bicolor”, face parte din larga categorie a talis- Să-i dăm dragostea şi respectul cuvenit!
manelor dăruite de 1 Martie. Săpăturile arheo- Să-i aducem stropi de soare-n priviri şi roua
logice au scos la iveală obiecte cu o vechime de tinereţii-n suflet!
mii de ani care pot fi considerate mărţişoare. Şi mai ales să n-o uităm!
Ele au forma unor mici pietre de râu vopsite în
alb şi roşu, înşirate pe aţă, pentru a fi purtate la
gât. Speculând asupra samnificaţiei culorilor, se
poate spune că roşul, dat de foc, sânge şi soare,
De ziua ta!
este atribuit vitalităţii femeii, iar albul, conferit I.De ce eşti tristă, mamă?
de limpezimea apelor, este specific înţelepciunii Te rog, zâmbeşte-mi iar;
bărbatului. Astfel, şnurul mărţişorului exprimă Nu ştiu dacă te bucuri,
împletirea inseparabilă a celor două principii. Dar ţi-am adus un dar.
Culorile alb şi roşu au rămas până în zilele
noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regăsite şi II.E primăvar-afară:
în decorarea bradului de nuntă. Mărţişorul era Ia uite ghiocei!
pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le Hai prinde-ţi-i în păr,
purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănă- Ţi-ar sta bine cu ei.
toşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii şi
pentru a nu fi scuturaţi de friguri în timpul III.Mă bucur! Zâmbeşti iar:
verii. O importanţă deosebită are şi ziua de 8 Mi-e drag surâsul tău
Martie, când sărbătorim „Ziua Mamei”. „Când Nu-mi place când eşti tristă
vezi sufletul curat şi nevinovat al unui copil, îţi Mă întristez şi eu!
vine parcă să zici că orice mamă este o născă- n Simona Elena Mănoiu,
toare de Dumnezeu”. (Francis Bacon) Un surâs, Profesor limba română,
o floare sugrumată în palmele rotunde, un rostit
AGRICULTURA... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 13

MĂRŢIŞORUL,
SIMBOLUL
PRIMĂVERII
Acest străvechi obicei al primăverii este specific
poporului român şi îşi are originea în credinţele
şi practicile agrare. Sărbătoarea lui are loc în
prima zi a lui martie, considerate ca prima lunăă
a primăverii. Mărţişorul este un obicei specific
românesc moştenit de la daci şi romani, inexistent
la alte popoare. În multe săpături arheologice din
România s-au găsit mărţişoare cu o vechime mai
mare de 8000 de ani. Sub forma unor mici pitre
de râu vopsite în alb şi roşu, ele erau înşirate pe
aţă şi se purtau la gât. Culoarea roşie, dată de foc,
sânge şi soare, era atribuită vieţii, deci femeii. În
schimb culoarea albă, conferită de limpezimea ape-
lor, de albul norilor era specifică înţelepciunii băr-
batului. De altfel, şnurul mărţişorului exprimă
împletirea inseparabilă a celor două principii ca o
permanentă mişcare a materiei. El semnifica schim-
bul de forţe vitale care dau naştere viului, necurma-
tului ciclu al naturii. Culorile alb şi roşu au rămas
până în zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind cumpă-
regăsite şi la bradul de nuntă sau înmormântare. rau caş, pentru ca tot anul să le fie
Răspândit în toate provinciile ţării, mărţişorul este pome- faţa frumoasă şi albă. În ultima zi a lunii martie, înainte
nit pentru prima dată de Iordache Golescu. Folcloristul de răsăritul soarelui are loc ritualul scoaterii mărţişorului
Simion Florea Marian relatează că în Moldova şi şi predării lui către natură. În localităţile de câmpie
Bucovina mărţişorul constă într-o monedă de aur sau de mărţişorul se pune pe un pom înflorit sau în crengile vişi-
argint legată cu un şnur alb şi roşu la gâtul copiilor. Era nilor, cireşilor, caisilor, prunilor. Există credinţa ca
credinţa că portul mărţişorului face ca aceştia să aibă mărţişorul este ridicat de rândunele şi purtat spre soare,
noroc. Fetele îl purtau timp de douăsprezece zile la gât binecuvântând astfel norocul celui care l-a pus în pom.
după care-l prindeau în păr şi-l ţineau astfel până la sosi- n Carmen Neacşu,
rea berzelor sau până înflorea primul pom. După aceea cu Educator,
şnurul legau creanga pomului, iar cu banul respective îşi Grădiniţa Valea Râului

Flori de martisor
Flori de martisor daruim prietenelor sau iubitelor
noastre in fiecare primavara , poate ca un gest de afec-
tiune , dragoste si recunostinta pentru tot ce insem-
nam noi ca barbati si prieteni pentru fiintele cele mai
decente si frumoase care ne inobileaza vietile . Femeia
ne iubeste , ne suporta adesea mofturile sau ne intele-
ge mai mereu necazurile noastre , iar noi barbatii sun-
tem de cele mai multe ori neatenti la suferintele ei .
Gestul femeii de a te intelege , de a te imbratisa sau de
ati apleca umarul sau pe care tu ca barbat plangi copi-
lareste creaza esenta unicitatii acestui sentiment .
Dragostea de mama izvoraste din cele mai adanci senti-
mente si este unica , mama iti da viata , te creste , te ocroteste
cu pretul propriei sale vieti . In lumea noastra cautam adesea
femeia ideala , fara a intelege simpul fapt ca idealismul nostru este
atat de subiectiv si partinitor . Nevoilor noastre masculine nu i se pot niciodata pune in contrabalanta fru-
musetea sufletului unei femei , nu poate exista un grad sau o forma de comparatie decat in mintea unui om
fara o minima educatie . Pledoaria mea are scopul de a atrage atentia unor lucruri atat de simple , nu fiti
mereu misogini si optuzi in gandire , caci barbatia nu sta in muschi si incapatanare , ci in dargostea si res-
pectul pe care esti obligat sa-l porti fiintei tale celei mai indragite , asta in cazul in care chiar crezi cu ade-
varat in femeia ta si nu esti doar un fatarnic ! Daruind o floare , daruiesti un buchet de speranta si increde-
re , viata ti se va umple de dragostea si recunostinta nevestei sau iubitei tale , atunci trebiue sa te simti un
barbat adevarat ! n Gheorghe Obogeanu,
Secretar comuna Galicea
14 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009
1. Vând Combinã Class Consul cu
o masã de lucru de 3 metri, aflatã
în stare perfectã de funcþionare,
la preþul de 8.000 Euro, negocia-
bil. Relaþii la telefon: 0767-
764.277.
2. Vând semãnãtoare SUB 29 la 4
metri. Relaþii la telefon: 0767-
764.277.
3. Vând semãnãtoare din import
Germania la 3 metri, stare perfec-
tã de funcþionare. Relaþii la tele-
fon: 0767-764.277.
4. Vând disc nou, la preþul de
9.000 Ron. Relaþii la telefon:
0767-764.277.
5. Vând prãºitoare + copãitoare
nouã, la 5 rânduri. Relaþii la tele-
fon: 0767-764.277.
6. Vând maºinã de ierbicidat –
bazin 400 litri, suprafaþã de lucru
de 12 metri. Relaþii la telefon:
0767-764.277.
7. Vând maºinã de ierbicidat –
bazin 1.000 litri, suprafaþã de
lucru de 15 metri. Relaþii la tele-
fon: 0767-764.277.
8. Vând Combinã Class Europa
masã de lucru de 2,10 metri,
aflatã în stare bunã de
funcþionare, recent adusã
din Germania, la un preþ
negociabil. Relaþii la tele-
fon: 0721-825.723.
Concep si redactez
lucrari de diploma si
referate la cele mai avan-
tajopase preturi. Relatii la
telefon: 0729-507.307!
PUBLICITATE
Conducerea PRO ExpreS a luat decizia de a
deschide primul post de televiziune online din
jude]ul Vâlcea. El este opera]ional, \ncepând
din data de 04 noiembrie 2008, de la ora 17.30
[i emute pe site-ul ziarului nostru www.pub-
lipro.ro, cu care avem convingerea c[ v-a]i
obi[nuit deja, cu to]i, chiar \ncep\nd din data
de 20 martie 2008. Pe acest post ve]i putea
vedea [i auzi cele mai importante evenimente,
\nainte sau, dup` caz, dup` ce acestea vor fi
relatate \n paginile singurului ziar din
Dr`g`[ani [i din comunele din sudul jude]ului
Vâlcea, PRO ExpreS de Dr`g`[ani. De aseme-
nea, anun]urile de la persoane fizice sau
juridice, publicitatea, muzica de orice gen,
chiar [i manele, pentru c` noi promov`m
absolut orice, ca lumea s` aib` de unde s` \[i
aleag` fac cas` bun` pe acest post e televiz-
iune. Nu v` trebuie decât un calculator conec-
tat la internet [i, \n func]ie de viteza la care v`
ofer` servicile provider-ul dumneavoastr`,
ve]i beneficia de calitate \n redarea emisiu-
nilor noastre. Nu vor lipsi filmele, competi]iile
sportive [i nimic din ceea ce are leg`tur` cu
jude]ul nostru. De asemenea, acest post nu
este supus regulilor CNA! Acest post nu
func]ioneaz` pe principiul selec]iei materi-
alelor pe care fiecare dore[te s` le vad`, ci pe
principiul televiziunii obi[nuite (adic` \n
momentul \n care ve]i deschide pagina de
internet, ve]i putea vedea o emisiune din
momentul la care a ajuns emisia.Nu se poate
derula \nainte [i \napoi!). Pe acela[i site, mai
g`zduim [i o revist` pe care trustul nostru de
pres` PROPRESS o editeaza \n colaborare cu
Prim`ria Am`r`[ti [i care se numeste, simbol-
ic “Repere Am`r`[tene”. Vizionare pl`cut`!
n Manager PROPRESS,
Alin BARBU
Prima televizune
online din Vâlcea!
ANUNTURI & PUBLICITATE 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 15
n Vând sem`n`toare grâu SUB 29, Piatra Neam],
\n stare perfect` de func]ionare.
Vand vin de Dr`g`[ani, numai
Pre] 6.500 Ron. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 soiuri nobile,
nVând toc`toare coceni produc]ie Germania, calitate
suprafa]` de lucru 1 m (2 rânduri); \n perfect`
stare de func]ionare. Pre] 1.200 Euro. Rela]ii la
excep]ional`,
telefon: 0765-222.592 vinul este curat.
nVând combin` Class Consul, mas` 3 m, recent Rela]ii la tel:
adus` din Germania, stare perfect` de func]ionare.
Pre] 8.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 0720-932.082
SC GRIL IMPEX Vând auto TOYOTA
RAV 4 (SUV). An fabri-

SRL BUCUREªTI
ca]ie 2003, Cap. 1995
cm.p, motorizare pe
motorin`, Euro 3, Km.:
angajeaz` conduc`tori auto posesori de 160.000, ABS
permis de conducere categoria D [i atestat Aerbaguri, oglinzi elec-
pentru transport persoane [i ajutor de trice, far regrabil, Tax`
buc`tar. SALARIU ATRACTIV. Rela]ii prim` \nmatriculare
la autogara Gril din spatele Maternit`]ii 850. Pre] negociabil.
Dr`g`[ani [i la num`rul de telefon: Tel: 0250-810.738,
0723-033.072
0768-103.501 Vând CITROEN
XSARA 2, an fab-
rica]ie 2004, cap.-
Vând mansarde din 1995 cm.p.,
motorizare Diesel,
BCA, strada Dacia, volan regrabil,
oglinzi electrice,
cartier 1 Mai Râmnicu senzori ploaie,
computer bord,
Vâlcea. Rela]ii la tel.: etc. Pre] negocia-
bil.
0751-898.584 Tel: 0723-033.072.
Vând Opel Astra, an fabrica]ie 1993,
instala]ie GPL, servo-direc]ie, CD SC MATDAN SERVICE SRL
Player, închidere centralizatã, \n stare angajeaz` [oferi posesori de
perfect` de permis de conducere categoria D
func]ionare.
[i atestat pentru transport per-
soane.
Pre]: 3.500 euro, Rela]ii la telefon:
negociabil.
Rela]ii la telefon:
0762-460.106
0728-242.765
SC ILDO IMPEX SRL vinde c`r`mid` termic` portant`, import
Serbia. Comanda minim` este de un TIR (33,6 mc). V` putem
acorda o ofert` special` pentru tavane cu pre]uri avantajoase.
R“mnicu V“lcea, Strada Stolniceni, nr. 156.
Rela]ii la telefon: 0728-957.710 sau 0740-497.373.
C M Y K
16 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009
Din 1967 satul Cremenari
intră în componenţa comunei
Galicea, alcătuind o unitate
administrativă în care au fost
unite tradiţiile şi obiceiurile,
bazate pe o istorie asemănă-
toare. Aici, la Cremenari, în
Dealul Mare, descoperirile
făcute de Prof. Univ. Dumitru
Tudor în anul 1909 au dovedit
activitatea economică a stră-
moşilor noştri Geto – Dacii.
Cele 465 de monede ale tezau-
rului găsit, care au aparţinut
perioadei anilor 33-113 e.n.,
dovedesc din plin existenţa
dacilor şi relaţiile lor cu Impe-
riul Roman. Pe dealurile Cre-
menarilor, pornind de la Valea
Ruzii şi până la gârla Urşanca
din satul Urşi, comuna Stoi-
leşti, a existat moşia lui Teodo-
sie Rudeanu.Acesta a fost un
mare cărturar al perioadei
respective, cel care scrie croni-
ca de curte a marelui domni-
tor Mihai Viteazul. Moşia a
fost primită ca dar de la dom-
nitor la începutul domniei sale
în anul 1595 şi a fost lichidată
în anul 1752, de către Gheor-
ghiţă Rudeanu, descendent al
familiei Rudenilor, fiind vân-
dută familiilor Pieptea şi Cea-
uşescu, localnici ai acestor me-
leaguri. Anul 1705 aduce pe a-
ceste meleaguri pe Episcopul
Râmnicului Antim Ivireanu,
pe atunci Episcop, iar azi ocro-
titor al Râmnicului, care vizi-
tează Biserica din Cremenari.
Pe Sfânta Evanghelie a biseri-
cii, tipărită de dânsul pe când
conducea tipografia de la
Snagov a rămas scris de mâna
sa în limba slavă cuvintele:
„Să fie în amintirea părinţilor
mei Gheorghe şi Elena din
Iviria, azi Georgia”, pentru
autenticitate îşi lasă semnătu-
ra. Unirea Moldovei cu Ţara
Românească din anul 1859, îl
aduce pe primul domn al Ro-
mâniei Alexandru Ioan Cuza
în trecerea sa spre Râmnicu
Vâlcea în data de 18 iunie
1859. În anul 1930, în anotim-
pul primăverii meleagurile din
Cremenari, sunt vizitate de is-
toricul de Renume Mondial
Nicolae Iorga. Vizita marelui
cărturar român este atrasă de
mormântul lui Teodosie Ru-
deanu, dar fiind în primăvară,
când apele Topologului sunt
revărsate, nu poate să viziteze
mormântul şi merge la Cre-
menari. Cu această ocazie, de-
scrie viaţa ţăranilor liberi de
pe aceste meleaguri, evidenţi-
CULTURA...
ind personalităţile de conduce-
re ale comunei, amintind per-
sonalitatea învăţătorului Du-
mitru Tomulescu la vârsta de
27 de ani în lucrarea intitulată
„Moştenii din Cremenari”. As-
tăzi Cremenarii sunt eviden-
ţiaţi în cele trei cărţi scrise de
Nicolae Radu, născut aici în
Cremenari şi stabilit în Fran-
ţa. Cărţile sale amintesc des-
pre viaţa spirituală a ţăranilor
din Cremenari, demonstrând
că urmează exemplul celui ca-
re a fost învăţătorul său, Du-
mitru Tomulescu care ne lasă
ca amintire peste 30-40 de po-
ezii sub formă de sonete publi-
cate de fiul său Mitroi Tomu-
lescu. Am evidenţiat aceste e-
venimente istorice implicate în
istoria patriei, demonstrând în
felul acesta tradiţia istorică a
Cremenarilor şi în acelaşi timp
Cremenarii, fiind plini de tra-
diţii şi obiceiuri au atras încă
de timpuriu personalităţi ale
neamului românesc. În acelaşi
timp demonstrăm că locuitorii
de aici, de la început au fost
oameni ai Ortodoxiei, că ei au
iubit pe Cristos încă de la naş-
terea sa. În tot timpul cultura
şi tradiţiile oamenilor de pe
aceste meleaguri au fost strâns
C M Y K
CULTURA...
legate de biserică şi au trecut prin
biserică. Pentru obiceiurile tradi-
ţionale ale locuitorilor din
Cremenari, au fost scoase în evi-
denţă sărbătorile din săptămâna
dintre lăsatul postului de carne şi
lăsatul postului de brânză în întâm-
pinarea Învierii Domnului. Printre
acestea au fost scoase în evidenţă
următoarele sărbători:
- luni este lunea ciorilor. În această
zi oamenii nu trebuie să lucreze
pământul evitând în felul acesta
scoaterea boabelor de porumb
însămânţate. În acelaşi timp, tot ca
o măsură de a preveni acest eveni-
ment, resturile de pe masa de la
lăsatul postului de carne, erau
împrăştiate în luncă pentru a fi
mâncate de ciori, în dimineaţa zilei
de luni. În această zi se pot executa
lucrări la curăţatul pomilor, împle-
tituri din răchită, confecţionarea de
mături iar femeile se întrec la cusu-
tul cămăşilor naţionale pentru
Sfânta Înviere;
- marţi este ziua viermilor. În
această zi nu se execută lucrări în
pomicultură, pentru a întâmpina
mâncatul florilor de către omizi. Se
pot executa lucrări în grădina de
legume, când sunt însămânţate pri-
mele legume;
- miercuri este miercurea strâmbă.
Este zi de sărbătoare, nu se lucrea-
ză. Cei care lucrau erau însemnaţi
prin strâmbarea piciorului, a dege-
tului sau chiar a gurii;
- joi este joia iepelor. În această zi
nu se iese la lucru cu calul pentru a
se lucra sau chiar transporta cu
căruţa. Cei care nu respectau erau
însemnaţi prin diferite înţepături în
corp, pornind de la picioare, mâini
sau faţă. Executau alte lucrări, dar
fără a folosi calul.
- vineri este vinerea mare. În gene-
ral în această zi nu se lucrează.
Întreaga activitate este limitată la
pregătirea zilei următoare. Acum
se scoate din pământ iarba mare, o
buruiană care este folosită la îmbă-
ierea de sâmbătă;
- sâmbăta este ziua lui Sfântul
Toader. Popular i se zice
„Sântoader”. Această zi este dedi-
cată îmbăierii corpului la toţi mem-
brii familiei, pornind de la cei mici
până la cei vărstnici. Apă încălzită
este tratată cu iarbă mare recoltată
încă de vineri, răzuită şi apoi folosi-
tă la îmbăiere. Aceasta îi ajută la
16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 17
eliminarea unor boli pe întregul din elevii şcolilor din comună, con-
parcurs al omului, întâmpinând în duşi de Preotul Profesor Tiţu Ion.
mod special răceala. Aceştia au prezentat câteva melodii
- duminică este zi de sărbătoare. Se de muzică populară, evidenţiindu-
merge la biserică pentru a se ruga. se în mod special vocile lui
Întreaga activitate se limitează la Mădălina Gherghina şi Mirela
pregătirea mesei pentru lăsatul Andrei, de la Şcoala Galicea.
postului de brânză care are loc Destul de mulţumiţi au rămas cei
duminică seara. care au luat parte la programul
Toate acestea au obligat Primăria prezentat de Formaţia de Muzică
comunei Galicea, Consiliul local şi Populară „Rapsodia Vâlceană”,
Şcoala din Cremenari să organize- care au prezentat peste 14-15 cân-
ze o activitate cultural – educativă tece populare cât şi interpreţi la
pe tema: „Tradiţie şi cultură la diferite instrumente muzicale.
români – Dragobetele”. Iniţiativa a Întregul program prezentat prin
aparţinut în totalitate Preotului conţinutul său a demonstrat activi-
Profesor Tiţu Ion. De un real folos tatea culturală şi tradiţională de
pentru cetăţeni a fost programul care s-a bucurat poporul român pe
prezentat de copii şcolii din satul întregul parcurs al istoriei sale. În
Cremenari sub conducerea învăţă- acelaşi timp programul prezentat a
toarei Mărăcine Valeria, care au dovedit că poporul român revine la
demonstrat prin scenetele prezen- matcă. Un rol important în păstra-
tate unele tradiţii ale locurilor de rea tradiţiilor culturale ale români-
pe aceste meleaguri. Din conţinutul lor l-a avut Biserica Ortodoxă a
acestor scenete, participanţii au României, care a păstrat aceste tra-
înţeles că „Dragobetele” este o săr- diţii pe întregul parcurs al său,
bătoare tradiţională a românilor, că chiar şi în epoca comunistă. În
această sărbătoare exprimă începu- încheiere, este de evidenţiat că în
tul primăverii la români. cadrul acestei activităţi s-a acordat
Dragobetele este fiul lui Baba un interes deosebit în crearea unor
Dochia. Au fost explicate prin aces- condiţii optime privind curăţenia,
tea tradiţiile localnicilor privind asigurarea mobilierului necesar,
sărbătoarea zilnică, începând de dar în mod special încălzirii localu-
luni şi până sâmbătă, din prima lui. Toate acestea au fost asigurate
săptămână a postului de carne. de doamna consilieră Prunoiu
Destul de impresionante au fost Mirela, care a depus un efort
pentru participanţi costumaţia deosebit, dar a asigurat cele mai
folosită de copiii care au interpretat optime condiţii. Încheiem acest
diferite roluri. Pentru această acti- articol cu următoarele versuri:
vitate învăţătoarea Mărăcine Galic
Valeria merită toată lauda. O expli- Cu 42ea, comuna mea,
de ani în
caţie ştiinţifică a fost dată pentru Tu erai comună urmă,
participanţi prin sceneta prezenta- Şi tot bine singură
tă de cele trei cadre didactice ale era.
Şcolii Bratia din Deal (Georgescu Azi, împreună
Măcinic, Duţă Iulian şi profesoara Voi sunteţi o sing cu Cremenari,
de limba română), cu privire la De voi Năfliu gr ură floare.
descântecele băbeşti. Explicaţii Tu Dorică Udreaijă are,
plănuieşti
utile au fost primite de cei care au
participat la acest eveniment de la Consiliul hotărăşte şi pl
ăn
profesoara de Elena Stoica, direc- Iară Tiţu repede vă sfătui uieşte,
eş
toarea Centrului de Promovare a Înfloriţi cele două flori surote.
Şi în 2012 mai frum ri
Culturii şi Tradiţiilor Locale din oase să fiţi!
cadrul Consiliului Judeţean Mai
Vâlcea, sub conducerea căreia s-a La pofrumoase şi drăgăstoase,
artă cu ap
desfăşurat întreaga activitate. Drumurile bine ă şi canalizare,
Conţinutul tuturor activităţilor a De la Coc asfaltate,
demonstrat rolul pe care l-a avut Iar noi să oru la Cremenari legate,
avem
biserica ortodoxă pe întregul Şi bine înfrumusde toate
parcurs al existenţei sale. Ceea eţate.
ce i-a impresionat destul de mult pe
participanţi a fost programul artis-
n Anton Ceauşescu,
tic, care a fost prezentat de Grupul profesor de istorie
vocal „Vocea Topologului”, alcătuit
18 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009
Criza eonomică financiară -
evoluţii în cadrul Uniunii
Europene şi pe fondul Globalizării
Societatea umana , in decursul
istoriei, a cunoscut trepte de evo-
lutie care i-a marcat existenta si a
avut ca principala directie dezvol-
tarea sa de ansamblu . Marile tre-
ceri , de la o etapa a evolutiei la
alta , a avut ca principale efecte
schimbari de ordin social , poli-
tic, cultural , economic , juridic ,
etc , antrenand modificari struc-
turale masive in formele de oran-
duire si organizare ale statelor
lumii . Din preistorie si pana in
zilele noastre , oranduirile struc-
turale ale societatii umane au
cunoscut etape de profunde trans-
formari , pe fondul unor razboaie
sau revolutii , care in majoritatea
lor s-au produs in situatii de crize
ale oranduirii existente . Formele
societatii au fost determinate de
clasele sociale preexistente si de
nevoile acestora de existenta , de
acces si gestionare a resurselor ,
coroborate cu nevoile fiecareia .
Criza , in ansambul sau , se poate
defini ca o stare de incertitudine
colectiva care isi are izvorul intr-o
schimbare accentuata si brusca a
unei obisnuinte sau stari de fapt ,
determinata de factori interni si
externi , greu predictibila asupra
efectelor sale viitoare si aproape
imposibil de combatut cu mijloa-
cele cunoscute (clasice) . Criza are
multiple forme , generate in
aproape toate cazurile de activita-
tile umane , activitati care se ras-
frang asuprea lui si il determina
sa gaseasca noi solutii de iesire
din impas , fara a mai putea repe-
ta greselile trecutului . Pe fondul
crizei societatii antice s-a scim-
bat oranduirea sclavagista in cea
feudala , aceasta mai departe in
oranduirea de tip modern (libera-
lismul clasic – avand la baza revo-
lutiile burgheze) si mai departe in
oranduirile contemporane de tip
socialist , social – democrat ,
neoliberal . Crizele pot avea la
baza si anumite fenomene natura-
le sau cosmice (dezastre la scara
regionala sau planetara ) , acestea
sunt preponderent independente
de vointa omului si pot afecta in
mod aproape ireversibil evolutia
speciei umane . Criza zilelor noas-
tre este determinata in principal
de factorul economico – financiar,
cu efect de unda de soc asupra
natiunilor si pe fondul unei econo-
mii tot mai globalizate . Are la
baza gestionarea defectuoasa a
resurselor financiare , pe fondul
unui consum ridicat de resurse ,
servicii si bunuri , care au fost
suprafinantate de institutiile
financiar – bancare fara a tine
seama de posibilitatile reale si de
lichiditatile de care dispuneu in
mod concret . Se aseamana ca
proportii cu criza din anii ’30 ai
secolului trecut , dar se diferentia-
za prin faptul ca in acea criza
principalul factor a fost suprapro-
ductia , pe cand actuala criza are
la origine supraconsumul .
CAUZE SI EFECTE GLOBALE ALE
ACTUALEI CRIZE ECONOMICE
In contextul economiei globali-
zate pe baza unor negocieri multi-
laterale globale in special OMC (
Organizatia Mondiala a
Comertului ) cat si in cadrul unor
aranjamente comerciale preferen-
tiale regionale , se cauta liberaliza-
rea fluxurilor comerciale si finan-
ciare, astfel incat acestea sa asigu-
re o prosperitate, mai mare unor
regiuni si zone dar si dezvoltarea
economica la nivel mondial. Daca
in sens general, regionalismul a
asigurat nu numai o zona de pros-
peritate, dar si o integrare econo-
mica la nivel mondial. Daca in sens
general, regionalismul a asigurat
nu numai o zona de prosperitate,
dar si o integrare economica, ceea
ce a condus in unele cazuri, cum
este Uniunea Europeana , la rezul-
tate foarte bune, si globalismul, ca
fenomen vazut din punct de vedere
economic, are de asemenea efecte
pozitive, cum ar fi:
- scurtarea distantelor intre
piete, a cheltuielilor de trans-
port, dinamizarea afacerilor;
- aparitia unor lanturi de
productie repartizate in mai
multe tari;
- cresterea rolului informa-
tiei si a tehnologiilor legate de
acestea;
- amplificarea problemelor
si necesitatea gasirii unor solu-
tii globale;
- sa gandim global, sa actio-
nam local.
Aceste trasaturi ale economiei
mondiale creeaza pentru statul
modern o situatie noua, astfel
ECONOMIE
incat, desi la nivel statal s-a renun-
tat la o parte din suveranitate si,
ca atare, s-au pierdut si prerogati-
ve legate de administrarea unor
politici la nivel statal/national, in
acelasi rand s-au dezvoltat functii
si politici complementare care sa
permita protejarea sau promova-
rea, sub alte forme, a intereselor
economice nationale in tara pe
care o reprezinta. In contextul
actual de amplificare a proceselor
de integrare, globalizare si liberali-
zare, politicile economice sunt
supuse unui proces continuu de
transformare, ale carui principale
caracteristici vizeaza :
- cresterea consensului inter-
national in ceea ce priveste
setul de politici economice la
nivel micro-macroeconomic (
exemplu: reducerea deficitului
bugetar, controlul inflatiei,
reducerea datoriei publice,
etc.);
- dezvoltarea conceptului de
buna guvernare ( stat militant,
idee promovata de Tony Blair
si Gerhard Schroeder ).
- dezvoltarea si aplicarea
principiilor dezvoltarii econo-
mice durabile, bazata, pe :
1. Livrarea/asigurarea unor
servicii si bunuri publice efec-
tive ( educatie, cercetare,etc.);
2.Minimalizarea costurilor
datorate aplicarii politicilor
publice;
3.Eficienta si efectul benefic
asupra mediului;
4.Integrarea, corelarea si
coerenta politicilor publice sec-
toriale pentru o dezvoltare
durabila;
5.Asumarea unei pozitii stiinti-
fice in proiectarea politicilor
publice;
6.Cooperarea internationala;
7.Transparenta si responsabili-
tate in procesul decizional;
8.Elaborarea de strategii pe
termen lung , in procesul de
dezvoltare durabila;
9.Sistem de preturi care sa eli-
mine subventiile si stimulente-
le;
10.Includerea in preturi a cos-
turilor sociale.
Si in Romania , ca , de altfel ,
in intreaga lume , dezvoltarea
se confrunta cu finalul, acum
abrupt descrescator , al unui
ECONOMIE...
abrupt descrescator , al unui
ciclu lung al sau, de circa 70-
80 de ani. Avem aici de-a face
cu epuizarea tot mai pronunta-
ta a potentialitatilor unor
tipuri majore de tehnologii , in
speta celor bazate pe energii si
resurse conventionale, cu o
poluare astfel pronuntata, deja
acumulata si care nu mai poate
fi inlaturata, cu supraincalzi-
rea ca atare a Terrei , etc. Vor
veni de asemenea coordonate ,
si ceva mai tarziu , tehnologii
noi , cele mai multe neconven-
tionale si competitive prin
pret, ,, o lume noua,, care ea va
asigura inviorarea si
avantul.In mod particular ,
insa , economia romaneasca s-
a confruntat si se confrunta
inca cu o criza generata de
tranzitie , de o tranzitie mai
mult sau mai putin bine gestio-
nata.
Simptomele au fost si inca sunt
clasice pentru o criza :porti inchise
la intreprinderi, somaj masiv - si
trebuie luati in calculsi cei plecati
afara deoarece aici nu au avut de
lucru- inflatie abracadabranta,
deprecierea leului , etc..Pana la un
punct au fost si sunt acestea ele-
mente firesti.Pe urma , insa , nu.
Asadar, in ambele privinte
criza a inceput de mult. Si nu doar
la noi. Pe un astfel de fond econo-
mic debil s-a grevat actuala criza
financiara mondiala generata cu
precadere de suprasolicitarea eco-
nomiei speculative, a creditului
fara acoperire, etc. Desi destul de
devreme, deja o serie de evolutii
dramatice in acest sens au ajuns la
noi. Sa ne gandim, totusi, ca, criza
catastrofala economico – financia-
ra debutata in ,, joia neagra,, , din
S.U.A, in octombrie 1929, a durat
in vest cativa ani buni iar efectele
ei dureroase au fost treptat prelua-
te in est – cu exceptia URSS care
avea o economie relativ ,, inchisa,,,
un alt sistem economic – si a
durat si mai multi ani.
Criza economica mondiala se
va manifesta in Romania prin
fenomenele si procesele economice
grave care se vadesc in economia
romaneasca: un debut intens al
decapitalizarii bancilor, cresterea,
greu de explicat rational, din per-
spectiva clientului pus in dificulta-
te, a dobanzilor la credite , inchi-
derea portilor sau diminuarea acti-
vitatii pentru un deja mare numar
de intreprinderi mici si mijlocii
care raporteaza stagnarea , prac-
tic, a activitatii , si nu doar intre-
prinderi mici si mijlocii.
Cel mai afectat sector al econo-
miei va fi cel bancar. Pentru a se
echilibra bugete de orice fel se va
apela la solutia cea mai simpla ,
desi fara prea multe efecte saluta-
re: suprimarea de posturi si creste-
rea somajului si in aceste directii.
Cel mai putin afectate dintre
16 MARTIE - 16 APRILIE 2009
sectoarele economiei vor fi servi-
ciile, serviciile cele mai solicitate ,
cu mare cautare de piata si pentru
activitati esentiale si nu neaparat
de ,,loisir,,.Este greu de demons-
trat ca productia, productiile ata-
tea cate sunt, nu vor intra – au si
intrat deja , dealtfel – intr-o puter-
nica recesiune.
Pe ele se va cladi si presiunea
importurilor , ca si pana acum ,
dealtfel importurile aduc comisioa-
ne semnatarilor , decidentilor si
cred ca , chiar in profida unui defi-
cit accentuat de cont curent, vor
devansa sensibil productia autoh-
tona. O sansa o reprezinta in con-
tinuare , localizarile determinate
de miscarea capitalurilor interna-
tionale in cautare de profit inalt.
ECONOMIA ROMANEASCA , EURO-
PEANA SI MONDIALA – INTERDEPEN-
DENTELE GLOBALIZARII CRIZEI
Asa cum am aratat , efectele pe
termen mediu si lung produc
situatii si consecinte greu de
suportat, acestea depasesc grani-
tele statale sau regionale antre-
nand intr-o miscare aluvionara
energiile negative ale tuturor ,
impartind fiecaruia ,, felia ce i se
cuvine’’ .
Criza economica mondiala in
Romania va avea efecte puternice
asupra inflatiei – speculatile valu-
tare preseaza deprecierea leului,
de multe ori fiind de mare interes
sa poti vinde euro la un curs cat
mai bun, poate si pentru a depu-
ne leii obtinuti in depozite la ter-
men , la dobanzile mari si, prin
consecinta, atragatoare, cel putin
pe termen relativ scurt. BNR susti-
ne , oricum leul , si il sustine ferm
si inteligent , lansand sume mari
de euro pe piata si dezamorsand
atacurile in forta ale unor mari
banci din vest, cu capital multina-
tional , fireste sustinute de statele
respective, spre a cumpara euro la
inceput mai ieftin si a vinde mai
scump.Problema este ca avem de-a
face cu un Yanus cu 2 fete.
Cealalta fata, foarte rea , este ca
un curs de schimb mai mare de 3,5
lei per euro este deja greu de
suportat de exportatorii romani , ii
poate ,,termina,, .
Situatia inversa este pentru
importuri. Iata, dar, un factor cu
un anume potential inflationist.
Evident ca altii tin de cresterea
salariilor fara justificre in amplifi-
carea productivitatii , de castiguri
artificiale prin amplificarea cir-
cumstantiala si l fel de artificiala a
preturilor.
Criza economica este in
Romania , de dupa 1990, in mod
contradictoriu, o obisnuinta si o
mare noutate. Macar 18 ani, dupa
renuntarea formala la socialism,
tara noastra a traversat o periopa-
da de criza economica profunda,
19
cu inchideri de intreprindri, fali-
mente bancare, concedieri colecti-
ve etc. ,,Titlul,, folosit de obicei
pentru acesti ani a fost tranzitie
sau restructurare.
Din acest motiv, poate, multi,
romani au perceput anii respectivi
ca fiind mai degraba ani de criza
sau inavutire personala, fara a
constientiza fenomenul de criza
economica si sociala de nivel natio-
nal.
Deseori, au fost cercetaristrict
specializate , investigandu-se in
profunzime o zona economica res-
transa, acum au devenit si devin
cu precadere premiate Nobel acele
cercetari desfasurate pe o arie
larga de referinta, cu trimitere
expresa la lumea globala. De
exemplu, examinari in domeniul
dezvoltarii sociale , cu presiunile
care se fac de o parte si alta a
lumii, examinari ale evolutiei , in
timp si spatiu, a unor procese eco-
nomice pentru a intelege mai bine
expresiile lor actuale , aproape pri-
vilegiindu-se astfel istoria econo-
mica , examinari ale devenirii
lumii financiare, etc.
Asemenea mutatii importante in
deontologia cercetarii - si care
aproape ca exclud , din acest peri-
metru , foarte pretentios , cerceta-
torii inculti si ignoranti ,, care pri-
vesc economia mai ales ca pe o
chestiune strict mecanica , doar
cu ,, prezent,, , in structuri de tipul
,, sectorul privat este bun, cel
public este rau’’, ,, micile intre-
prinderi sunt net superioare celor
mari’’ , refuzandu-se recursul la
evolutia economica si culturala a
lumii, la flexibilitate si reflexie
adanca – ne sunt demonstrate de
recenta decernare a Premiului
Nobel pentru economie, 2008.
Profesorul american a fost si
este un fin examinator al concep-
tiei lui David Ricardo , de la ince-
putul secolului al XIX -lea , asupra
comertului mondial , al variante-
lor moderne ale acestei teorii,
variante de tipul Hekcher, Ohlin,
Samuelson ( H.O.S ). Sunt teze
care, sustineau si sustin , mai ales
ca dezvoltarea comertului mondial
trebuie sa fie fondata pe speciali-
zare , ca fiecare tara vinde ceea ce
fabrica mai usor si cumpara ceea
ce, de fapt, ii lipseste. O teorie –
cea a lui Ricardo - care determina
ca englezii sa vanda textile portu-
ghezilor, iar acestia sa le vanda
englezilor vin de Porto. Sunt multe
intrebari pe care asemenea con-
cepte le-au lasat fara raspuns. De
exemplu, ce se va intampla cu o
tara care produce , tot ceea ce pro-
duce, cu costuri mai mari decat
alte state.
Potrivit teorilor respective -
chiar in variantele moderne ale ,,
costului factorilor ,, - va importa
tot ceea ce are nevoie. Sunt
unghiuri din perspectiva carora
marele conomist roman Mihai
 20 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009
Manoilescu – ce pacat ca pe vre-
mea lui nu erau premiile Nobel in
economie – a atacat vehement ela-
boratele ca aatre, avansand cele-
bra sintagma ,, Spune-mi nu doar
ce cumperi, ci si cu ce platesti daca
vrei sa-ti spun de cumperi scump
sau ieftin’’ si relevand avantajele
acelor activitati productive , indus-
triale situate deasupra productivi-
tatii medii nationale.
Paul Krugman , in pas cu tim-
pul sau , ne dezvaluie alte lacune
ale conceptiilor lui Ricardo , fires-
te, conceptii deloc lipsite de valoa-
re mai ales pentru timpul respectiv
si mai ales ca referinta . Krugman
va urmari noi unghiuri de aborda-
re a comertului international ,
localizarilor si delocalizarilor acti-
vitatii economice.
Paul Krugman, pe baza cerceta-
rilor intreprinse , a constatat ca in
economia moderna – mondializata,
desigur, in zille noastre – o mare
parte a comertului se concentreaza
intre un numar mic de state care
schimba produse adesea identice.
Accentuand problema noutatii ,
P.Krugman nu elimina , desigur,
statutul productivitatii ca un ,,
nerv’’ esential al ,, comertului glo-
bal ‘’. Nici nu avea cum sa o faca.
In plus de aceasta , proaspatul ,,
Nobel pentru economie’’, fara a
exclude modelele matematice utile
cercetarii, apreciaza economia cu
deosebire ca o ,,stiinta umana’’ si
nu ,, inumana’’ , oferind un larg
camp de afirmare socialului
indeosebi in procesul de distribu-
tie, dar nu numai.
Referitoar la statistica , Paul
Krugman afirma din unghiul res-
pectiv ca ,, statistica este utila , in
masura in care lumineaza conditia
umana’’.
Si teoretic si practic P.Krugman
a facut si face parte din acei cerce-
tatori economisti care isi incruci-
seaza puternic cercetarile cu
demografia , cu istoria, cu sociolo-
gia, cu geografia, biologia, cu teh-
nica, ingineria dar si cu politica.
Nu este neaparat o maniera
moderna de abordare, ci o manie-
ra strictamente necesara.
Tot P.Krugman recomanda, in
articolele sale din New – York
Times , inca cu luni in urma, posi-
bilitatea caderii burselor in condi-
tile unor disfunctionalitati pe filie-
ra creditelor , ceea ce facea nece-
sar, afirma el, masuri publice si
drastice imediate. Oricum arata
Krugman in articolele sale , ,, criza
financiara actuala a declansat
enorme forte negative in economia
reala’’, o ,, recesiune grava fiind
probabila’’.
Putem afirma, ca recompensand
cu ,,Premiul Nobel pentru econo-
mie’’ pe Paul Krugman , juriul de
sub egida Bancii Suediei a recom-
pensat cercetari foarte valoroase
intr-un domeniu sensibil al reusitei
economice - comertul , inovarea .
Dar a recompensat si un ,, om al
cetatii’’ , un gazetar de mare talent
si cu un puternic spirit polenic , un
economist de mare rafinament. A
recompensat juriul , de asemenea,
,,un om de catedra , cu o remarca-
bila audienta , Paul Krugman
fiind profesor la Universitatea din
Princenton , unde, printre altele ,
preda un substantial curs de ,,
Teorie si politici monetare interna-
tionale’’.
Cursul sau integreaza amplu
analiza principalelor crize finan-
ciare din istoria economica a
lumii.
Multi dintre anii respectivi au
fost ani de recesiune economica
severa, cu toate ca Guvernul, indi-
ferent de culoarea politica pe care
a avut-o , a incrcat in fiecare zi sa
ne convinga ca ,, tara merge din ce
in ce mai bine,,. Durata mare a
acestei perioade si turbulente repe-
tate , lipsa oricarei previzionari in
ceea ce priveste momentul in care
criza va inceta , au facut ca sensi-
bilitatea majoritatii romanilor fata
de acest tip de fenomene sa scada ,
pentru multi o astfel de situatie
intra in cotidian.
Pe de alta parte , fenomenul
este de noutate absoluta pentru
generatile actuale din Romania,
fiind pentru prima data cand
traim pe pielea noastra un astfel
de cutremur mondial. In 1994 –
1995 , a fost aproape neafectata de
criza economica , pentru ca econo-
mia noastra de atunci era aproape
inexistenta ca pondere in economia
mondiala, iar efectele tranzitiei au
fost atat de ,, coplesitoare ,, incat
putina lume a bagat de seama ca
propria noastra criza a coexistat
cu un ciclu mondial de recesiune
economica. Putini romani au avut
curiozitatea sa citeasca rapoarte
sau analize referitoar la marea
criza economica din anii 30, de
exemplu, sau la cele de mai scurta
durata care au zguduit lumea in
anii 70 sau 90 , cultura noastra
economica fiind , de altfel , destul
de mult redusa si bazata in princi-
pal pe ceea ce se discuta noaptea la
diferitele posturi tv
Din elementele care se caractri-
zeaza perioadele de criza si rece-
siune economica severa , noi suntm
sensibili la falimentul bancilor si
la falimentul fondurilor de investi-
tii , cu siguranta datorita patanii-
lor personale si nationale de gen
Banca Dacia Felix sau FNI. De
aceea, este de inteles de ce perso-
nalitati publice importante , pre-
cum Presedintele sau Primul
Ministru , au facut cu luni in urma
declaratii publice transante : in
Romania nu vom avea probleme ,
pentru ca participarea bancilor
din tara noastra la capitalurile
speculative de pe piata americana
au fost nesemnificative! Prin aces-
te mesaje, autoritatile au incercat
sa previna crearea panici referi-
ECONOMIE...
toare la falimentele bancare si
retragerile masive de economii din
banci .
Lentoarea cu care Romania a
urcat nivelul maxim de garantare
a depozitelor bancare pentru
populatie , de la 20.000 la 50.000
de euro, a facut ca o parte dintre
deponenti sa-si retraga bani din
banci , punand in stare de instabi-
litate , datorita lipsei de bani
lichizi , cel putin 3 dintre bancile
din Romania.
Retragerile de economii din
banci au creat o foame majora de
lichiditati si bancile cu lichiditati
momentane in surplus au impru-
mutat pe cele fara lichiditati
momentane , pe piata interbanca-
ra , la un nivel aberant de doban-
da , uneori chiar mai mare de
80%.
Pastrarea nivelului de garantare
la 20.000 de euro a facut ca detina-
torii de depozite mai mari de decat
20.000 de euro intr-o banca sa-si
distribuie economiile in banci dife-
rite , pentru a avea la fiecare din-
tre acestea garantata suma de
20.000 de euro . In timp ce aceste
retrageri si distribuiri presau in
mod serios rezerva de lichiditati a
bancilor , din pacate, autoritatile
declarau ca nu e nici un pericol ,
pentru ca .... mai putin de 3 %
dintre depozite depasesc 20.000
euro...Desigur , declaratiile urmau
sa linisteasca pe cei multi ce in
curand vor merge la vot , insa in
economie nu conteaza numarul
depozitelor , asa de mult cum con-
teaza marimea lor.De aceea , un
deponent care retrage dintr-o
banca 500.000 euro,, pentru a-i
redistribui in alte 25 de banci , in
pachete de cate 20.000 euro , nu se
compara cu un altul care retrage
1.000 euro pentru a-i tine la cio-
rap, desi la vot, peste cateva sapta-
mani , fiecare va avea cate un vot
egal.
O parte importanta din turbu-
lentele bancare s-au datorat nu
miilor de romani care si-au retras
depozitele de cateva sute de euro ,
ci sutele de romani care au scontat
depozite de sute de mii si milioane
de euro , pentru ca - oricat de
frustrant ar fi – economia functio-
neaza in principal pe baza motoa-
relor mari , care dau tonul si ten-
dinta , iar motoarele mari nu sunt
altceva decat antreprenorii si
investitorii ce detin capitaluri
importante.
In ceea ce priveste bancile , abia
o parte a problemei se refera la
depozitele populatiei. Din acest
punct de vedere , deja lucrurile
sunt asezate : deponentii mici sunt
acoperiti de garantarea la plafonul
de 50.000 euro iar deponenti mari
au distribuit in mai multe banci
depozitele si au retras excedentul
negarantat din circulatia bancara,
depunandu-l in mare parte tot in
banci , dar in cutile de valori .
ECONOMIE...
Multi deponenti mici au retras
depozitele , neintelegand prea bine
ce e cu garantarea si fie au pus
banii la ciorap , fie i-au aruncat in
consum.
Toate aceste fenomene au redus
masa de bani depusa in banci si
chiar au silit unele banci sa faca
imprumuturi la costuri exorbitan-
te pentru a acoperi
retragerile.Cresterea dobanzilor la
credite , in combinatie cu starea de
insecuritate din economie , reduce
mult tentatia de a lua credit , dar
si masa creditelor acceptate de
banci . Drept urmare, scade dras-
tic consumul populatiei bazat pe
creditare si scad investitiile compa-
niilor. In mare parte, populatia isi
baza pe credit achizitionarea de
locuinte , terenuri, renovarea
locuintelor, cumpararea bunurilor
de folosinta indelungata , precum
autoturisme , televizoare, electro-
casnice, etc., ceea ce produce mic-
sorarea cererii pentru aceste pro-
duse .
Pe langa cele de mai sus , bancile
sunt implicate in alte doua feno-
mene cu potential caracter explo-
ziv, legate de cursul de schimb
valutar si de creditele deja in deru-
lare .
Speculatile valutare preseaza
deprecierea leului , fiind de mare
interes sa poti vinde euro la un
curs cat mai bun , pentru a depune
leii obtinuti in depozite la termen ,
la dobanzile exorbitante de astazi.
BNR este, deci, in situatia de a
sustine leul , lansand in vanzare
sume importante de euro , pentru
a face fata presiunii capitalurilor
speculative, care ataca in forta
economia romaneasca.
Ca urmare , adevarata provoca-
re va ramane gasirea echilibrului
intre cursul de descurajare pentru
capitalurile speculative si cursul de
competivitate pentru exporturi.
Economia mondiala si, odata cu
ea, cea europeana se scufunda in
recesine, traversand cea mai
neagra perioada din ultimele doua
decenii - este o realitate pe care
nu o poate contesta nimeni.
Solutiile la aceasta criza profun-
da , cel putin pe termen scurt , nu
sunt la indemana vreunui guvern ,
oricat de puternic ar fi acesta -
este iarasi o constatare dincolo de
orice urma de indoiala. In cel mai
fericit caz , anul viitor economia
din zona euro, supusa unor pre-
lungite turbulente financiare, ar
putea progresa in medie cu 0,1 la
suta. Rata inflatiei a atins deja , la
mijlocul acestui an , nivelul record
de 4 la suta. Increderea consuma-
torilor europeni este in continua
scadere si aajuns la cea mai cobo-
rata cota din ultimii 15 ani.
Banca Centrala Europeana
transmite tot mai dese semnale de
alarma , solicitand guvernelor
maximum de responsabilitate si
moderatie in politica salariala ,
16 MARTIE - 16 APRILIE 2009
pentru a evita o primejdioasa spi-
rala preturi – salarii. In aceste
conditii, BCE are in vedere redu-
cerea costurilor de creditare in cel
mai agresiv ritm din istoria insti-
tutiei europene.
Acesta este tabloul evolutiilor
economiei comunitare la orizontul
lui 2009 , cand se presupune ca
unda de soc a crizei va lovi din
plin economia europeana.
Comisia Nationala de Prognoza ,
care pana la urma e vocea autori-
zata a structurilor guvernamenta-
le, avanseaza pentru 2009 cifre
care pur si simplu debordeaza de
optimism , cel putin daca le com-
param cu estimarile la nivel euro-
pean. Potrivit acesteia, ritmul de
crestere a economiei romanesti in
cel mai negru an al recesiunii
europene va fi de 6 la suta , ceea
ce va duce la PIB-ul Romaniei la
578,5 miliarde lei.
Banca Nationala Romana , care
se vrea filtrul moderator si realist
al viziunilor politicieniste , vede
insa un ritm de numai 5,5 la suta
si un PIB de 532 miliarde lei.
Evaluarile venite insa din afara ,
de la Comisia Europeana , se arata
mult mai reticente si indica pentru
Romania un ritm de crestere de cel
mult 4,7 la suta corespunzator
unui PIB de 460 miliarde lei.
Estimari contradictorii se intal-
nesc si in ceea ce priveste inflatia.
Daca CNP prevede pentru 2009 o
inflatie de numai 4,8 la suta ,
Comisia Europeana este din nou
sceptica indicand o tinta cu un
procent mai sus .Initial , BNR a
convenit asupra unei tinte de 3,5 la
suta ( mai mica decat prognoza pe
UE ), revizuita ulterior la 4,2 la
suta si, recent , modificata inca o
data la 4,5 la suta. Acesta se pare
insa ca nu este ultimul verdict al
Bancii Nationale a Romaniei ,
incluzandu-se pentru prima oara
in scenariul de baza un asa – zis ,,
interval de incertitudine ,, care
prevede ca limita maxima o rata a
inflatiei de...6,4 la suta, adica
dublu fata de prognoza valabila
pentru tarile UE.
Cu siguranta licenta pentru
ingeniosul termen de ,, interval de
incertitudine ,, apartine guverna-
torului Mugur Isarescu , cel patit
in materie de prognoze pe inflatie
si destul de intelept ca sa isi ia
masuri de siguranta necesare.
Probabil din acelasi motiv BNR
se abtine de la orice previziune pe
tema evolutiei cursului de schimb
leu/euro, capital la care Comisia
Nationala de Prognoza ( tocmai
cea care nu poate influenta in nici
un fel evolutia acestui indicator )
pare sa nu aiba vreo indoiala : fix
3,60 lei/uro in 2009. Cifra contra-
zisa insa din nou de estimarea
Comisiei Europene, care indica un
curs mediu de 3,79 lei/uro, afir-
mand in acelasi timp ca ,, depre-
cierea leului fata de moneda unica
21
europeana va fi unul dintre cele
mai mari riscuri pentru perspecti-
vele economice ale Romaniei , iar
fluctuatiile de pe piata valutara,
combinate cu cresterile salariale ,
sunt principalii factori de risc
inflationist,, . Fireste ca si sub
acest ultim aspect prognozele se
bat cap in cap , CNP ,, promitand,,
o majorare a castigului salarial
mediu net de 9,8 la suta, in timp ce
europeni de la Comisie intrevad o
majorare de peste 15 la suta ,
adica pana la circa 1.450 lei.
In mod evident , amplificarea
spiralei preturi – salarii , volatili-
tatea pronuntata a cursului
euro/leu si deprecierea monedei
nationale ar putea determina redu-
cerea semnificativa a apetitului
pentru risc al investitorilor pe pie-
tele emergente , dar si decizia de
repatriere a capitalurilor straine
fructificate in economia romaneas-
ca. Sunt deja unele semne vizibile
in acest sens . Cifrele statistice ofi-
ciale vorbesc de investitii straine
totale in economia romaneasca de
7,25 miliarde euro in 2007 si de
doar 6 miliarde euro in ultimele
opt luni ale anului 2008. Prognoze
pentru 2009 nu mai indraznesc sa
faca nici CNP, nici BNR, nici
macar Comisia Europeana , ceea
ce dovedeste ca proiectul ambitios
al premierului Tariceanu, indelung
promis si degeaba asteptat – acela
de a atinge cifra de 10 miliarde
euro volum de invstitii straine
anuale in Romania - a intrat defi-
nitiv in ceata. Aceasta predictie
eronata a creat situatia in care
deficitul de cont curent poate
depasi cifra de 5% din PIB.
Cu toate protestele si contesta-
rile vehemente ale armatei de ana-
listi economici damboviteni , ves-
tea ramane certa si deosebit de
grava pentru ca scaderea cu doua
trepte a ratingurilor ne arunca in
zona tarilor considerate nesigure
pentru investiti si afaceri. Concret
, asta inseamna ca , in perspectiva
lui 2009 , majoritatea entitatilor
economice – firme, companii, stat,
agentii guvernamentale - nu vor
mai putea sa investeasca in titluri
emise de statul roman pentru ca
Romania nu mai face parte din
categoria ,, investment grade ,,
Sa ne imaginam, prin urmare,
un scenariu care este pe cale sa
devina cosmar : investitorii stra-
ini ne intorc spatele , sctorul con-
structii de imobile nu mai perfor-
meaza , exportul scade datorita
competivitatii slabe si reducerii
pretului marfii pe pietele de
import, agricultura este in colaps
pentru ca nu poate absorbi fondu-
rile europene , productie industria-
la in declin , care daca nu va fi
urmata de o majorare suficienta a
somajului , va duce la prabusirea
nivelului productivitatii muncii , si
asa fragil construit.
Comisia Europeana este scepti-
 22 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009
si ne ajusteaza cu suverana indi-
ferenta cifrele cu care am dori sa
defilam prin criza. Si atunci ,
noi, cetatenii acestei tari debuso-
late si primele victime ale jocuri-
lor statistice periculoase , avem
macar dreptul sa ne intrebam in
ce Romanie vom trai la orizontul
apropiat al lui 2009? In cea
zugravita roz – bombon de
guvernantii si politicienii vanza-
tori de iluzii pe o piata electorala
flamanda , in cea plina de sus-
pans si incertitudine pe care o
schiteaza analistii BNR sau in
cea austera ,, promisa,, de mai -
marii Comunitatii Europene? Pe
ce cifre , pe care versiuni va avea
cineva curajul sa construiasca
bugetul Romaniei pe anul 2009?
Si cine va da seama daca proiec-
tiile se vor dovedi din nou erona-
te, daca socoteala din targ nu se
va potrivi cu cea de acasa , cum
zice romanul?
In loc de raspuns , suntem
serviti cu ,,intervale de incertitu-
dine,,. Iar din interval in interval
, vom ajunge probabil la certitu-
dinea finala : falimentul politi-
cianismului gaunos si contrapro-
ductiv.
In EUROECONOMIA XXI
din data de 31.10.2008 ,
prof.univ.dr. Dan Popescu afirma
,, Pentru a putea exista in econo-
mia de piata , pentru a putea
exista intr-o lume globalizata ,
care nu este ca atare de acum , ci
chiar de mai multe secole , astazi
ea fiind tot mai globa-
lizata , pentru a
putea exista intr-o
lume in care piata
de capital a fost si
este de mult, si tot
mai intens globali-
zata , activitatea
bursiera, institutia
ca atare a bursei,
reprezinta una din-
tre cele mai elocven-
te identitati , identi-
tati nationale si glo-
bale’’. Ca sa extrapo-
lez putin voi aborda
chestiunea intr-o alt
fel de bursa , in care
forma de capital nu
este banul ci increde-
rea in puterea publica
, punandu-mi desteap-
ta , eterna si retorica inrebare : ,,
cine se vor sacrifica si cine vor fi
sacrificati in aceasta criza ?! ’’
Intr-o masura mai cinica si putin
eleganta , d-nul Patriciu spunea
ca vor supravietui cei cu simtul
anticipatiei in afaceri , ca dintr-o
situatie de criza va avea de casti-
gat nebanuit de mult . Daca ne
gandin ca acest ,, guru al afaceri-
lor ’’ a facut imensa sa avere
intro-o situatie de criza prin anii
’90 , cu secatuirea bugetului
public si al afacerilor veroase cu
statul , care au fost tot mai pagu-
boase pentru stat si foarte profi-
tabile pentru acesta , nu ne mira
nimic . Daca acest om de afaceri
roman este un ,,creator de para-
digme economice’’ , care sa ser-
veasca lumii civilizate drept
model , exista multe indoieli , iar
credibilitatea sa sta , in cele din
urma , in credibilitatea cu care
suntem noi tratati ca tara de
catre politicienii lumii civilizate .
Exista in patria noastra, pe
fondul de criza economica globa-
la , o criza acuta de neincredere
la nivelul guvernamental , girata
tot mai des de gafele noilor
guvernanti . Slaba comunicare cu
cetatenii arata de fapt un mana-
gement defectuos de comunicare
institutionalizata , dintre institu-
tiile statului si cetateni , cu efecte
directe si rapide care vor dimi-
nua capitalul de incredere al noii
puteri . Promisiunile electorale
fara acoperire (populiste sau ,,
nesimtite’’- sic! )stau acum ca
baza de studiu in manualele de
stiinte politice si vor intra oare-
cum in istorie , (alaturi de bron-
tozaurii preistorici ), fiind criti-
cabile si prin prisma neparticipa-
rii tot mai accentuate ale cetate-
nilor la viata publica ; dar si ca
posibilitatea in care acesti cetate-
nii , tot mai putin angrenati in
politica patriei , sa aiba raspun-
suri violente si periculoase nu
numai pentru politicienii nostri ,
cat mai ales pentru
insasi
esenta democratiei . Criza
economica , dublata si de o criza
morala , face guvernarea tot mai
dificila si efectele acesteia se vor
prelungi in timp . Salvarea de tip
FMI este dureroasa pentru ceta-
teni , insa cu potential de insana-
tosire pentru economie . Dar in
momentul in care ajutorul FMI
–ului ii va fi solicitat , atunci nu
se va putea vorbi nici de creste-
rea economica de 2,5% (recent
prognozata in proiectul buget
pentru anul 2009 ) , de o rata a
inflatiei de 4-5 % sau de creste-
rea veniturilor populatiei cu
ECONOMIE...
aproximativ 10 % , intrucat
aceasta institutie nu da bani pen-
tru consum si risipa , ci pentru o
reforma drastica in sistemul
public .
Toate masurile de atenuare a
efectelor acestei crize (investitii
publice cu crearea de noi locuri
de munca , programe de sustine-
re sociala si reconversie profesio-
nala , diminuarea cheltuielilor
publice , politici financiar-banca-
re noi etc.) nu vor avea sorti de
izbanda daca nu vor avea efecte
pozitive imediate si nu vor fi sus-
tinute de o ampla campanie de
comunicare onesta . Politicile
publice trebuiesc reorientate , cu
precadere , spre atragerea reala
a cetatenilor la viata publica , la
efortul de reformare si recons-
tructie economica si institutiona-
la .
Cetateanul nu trebuie tratat ca
un ,, consumator de crize ’’ , in
care doar el achita factura aces-
tor nefericite clipe ale vietii in
care altii ii produc nenorocirile ,
ci trebuie antrenat si folosit in
toate deciziile care il privesc pe el
ca individ si parte a colectivitatii
. Asa va fi responsabilizat , asa i
se va crea simtul utilitatii si isi va
forma o gandire practica asupra
propriei sale existente . Fara
aceste minime actiuni , toata
viata sa este ca un Talk – show
prelungit si de calitate
ieftina , asa cum ii este
servit zilnic de mai toate
televiziunile publice si
private.
Criza ecominica glo-
bala este o criza de
identitate , de paradig-
ma economica tot mai
neadaptata schimbari-
lor rapide ale omenirii
. Este o criza nu
numai de resurse (eco-
nomice , financiar-
bancare , energetice ,
alimentare , etc.) , cat
mai ales una morala
in care ,, ratiunea de
a trai doar pentru a
face avere sau pro-
fit’’ se intoarce impo-
triva celui care o
promoveaza cu atata fervoa-
re . Schimbarile de gandire si ati-
tudine in mentalul colectiv , care
va trebui revizuit fundamental ,
vor aduce solutiile cele mai efi-
ciente de raspuns ale tuturor
participantilor la viata societatii
in care traiesc deopotriva , solutii
pe care istoria le-a consemnat in
toate perioadele sale . Orice criza
aduce implacabil schimbarea
unei epoci , schimbarea unei gan-
diri doctrinare (in toate formele
sale de existenta ) , in concluzie
„schimbarea unei lumi”.
n Gheorghe Obogeanu,
secretarul primăriei comunei
Galicea
EVENIMENT... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 23
La iniţiativa Primăriei
R E A IU BIRII LA ROMÂNI
Galicea şi a Centrului
Judeţean pentru SĂ R B Ă T O A

L E
Conservarea şi Promovarea
Culturii Tradiţionale –
Vâlcene, ziua de 24 februa-
ruie 2009 dedicată iubirii, a
fost o zi de mare
SĂRBĂTOARE la Căminul DRAG O B E T E
Cultural Cremenari: ”DRA-
GOBETELE”. Zeci de tineri
şi vârstnici au umplut sala
Căminului Cultural urmă-
rind timp de 5 ore şi jumăta-
te manifestările organizate
cu această ocazie. Pentru
început, elevii claselor I-IV

Cremenari, cu costume adec-
vate de juni şi mirese, crai şi
domniţe, sub îndrumarea
doamnei învăţătoare Valeria
Mărăcine au prezentat timp
de 45 minute un program LA CRE M E N A R
bogat dedicat iubirii cu sce-
nete şi recitări „rupte” din
obiceiurile românilor şi din
lirica eminesciană. În continuare
(15 minute) doamna profesoară
Romina Pavelescu împreună cu un
grup de elevi de la Şcoala Bratia
Deal au realizat un sondaj cu obice-
iurile locului pe care părinţii sau
bunicii le-au moştenit de-a lungul
timpului legat de evenimentul săr-
bătorit Dragobetele şi alte obiceiuri
de primăvară. O scenă de „dragoste
neîmplinită” prezentată de profeso-
rul Corina Vlădescu împreună cu
un Romeo insistent (profesorul
Dragoş Duţă) şi o Julietă nestator-
nică (profesoara Romina Pavelescu)
a cules zâmbetele şi aplauzele
publicului numeros prezent la
manifestare (text şi regie – profesor
Măcinic Georgescu). Doamna Doina
Stoica – director al C.J.C.P.C.T. –
Vâlcea, moderatoarea acestei mani-
festări, prin intervenţii repetate a
punctat semnificaţia zilei iubirii –
I
Dragobetele ca început de primă-
vară şi a evenimentelor ce l-au pre-
cedat şi-l urmează până la
Sărbătoarea Învierii Domnului. O
contribuţie substanţială în organi-
zarea manifestării şi reuşita aceste-
ia a avut-o preotul Tiţu Ioan – pro-
fesor de muzică la Şcoala Bratia
Deal şi Galicea, care a pregătit şi a
dat glas corului „Vocea
Topologului” – un grup de 20 de
elevi cu frumoase costume populare
ale căror voci au încântat întreaga
sală de spectacol. Primarul Năfliu
Ion, viceprimarul Udrea Florea,
membrii ai Consiliului local şi alţi
invitaţi de seamă (profesor pensio-
nar Ceauşescu Anton – istoric) au
fost prezenţi şi au făcut intervenţii
pe marginea evenimentului sărbă-
torit – „Dragobetele la români”.
Manifestarea a continuat cu cânte-
ce din folclorul vâlcean susţinut
timp de 2 ore şi jumătate de orches-
tra „Rapsodia Vâlceană” şi grupul
folcloric „Rapsozii Oltului”; au
cântat sublim şi au fost aplaudaţi la
scenă deschisă: Rodica Mitran,
Mioara Raica, Dumitru Margine,
Cristina Udrea, Luminiţa Tănasie
şi Alin Pavelescu. A fost un specta-
col unicat pentru locuitorii satelor
noastre care a plăcut spectatorilor,
le-a descreţit frunţile şi le-a deschis
inimile spre iubire, bunătate şi fru-
museţe... Cinste celor care s-au ocu-
pat de organizare – Primăria Gali-
cea, Şcoala cu clasele I-IV Creme-
nari, Şcoala cu clasele I-VIII Bratia
Dealşi în mod special doamnei Stoi-
ca Doina, care ne-a angajat într-o
aşa acţiune îndrăzneaţă dar plăcută
care să dăinuie pentru toţi anii ur-
mători „DRAGOBETELE – la Cre-
menari”. nProf. Măcinic Georgescu,
Şcoala I-VIII Bratia Deal

viitorul Dragobete. Această întâlnire se transforma, adesea,

Obiceiuri de Dragobete
La 24 februarie, in ziua când Ortodoxia sărbătoreşte
Aflarea capului Sf. Ioan Botezătorul, spiritualitatea popu-
lară consemnează ziua lui Dragobete, zeu al tinereţii în
Panteonul autohton, patron al dragostei şi al bunei dispoz-
iţii. Dragobete era ziua când fetele şi baieţii se imbrăcau în
haine de sărbătoare şi, dacă timpul era frumos, porneau în
grupuri prin lunci şi păduri, cântând şi căutând primele
flori de primăvară. Fetele strângeau în această zi ghiocei,
viorele şi tămâioase, pe care le puneau la icoane, pentru a
le păstra până la Sânziene, când le aruncau în apele curgă-
toare. Dacă, întâmplător, se nimerea să găsească şi fragi
înfloriţi, florile acestora erau adunate în buchete ce se
puneau, mai apoi, în lăutoarea fetelor, în timp ce se rosteau
cuvintele: “Flori de fragă/Din luna lui Faur/La toată lumea
să fiu dragă / Urăciunile să le desparţi”. În dimineaţa zilei
de Dragobete fetele şi femeile tinere strângeau zăpada
proaspătă, o topeau şi se spălau cu apa astfel obţinută pe
cap, crezând că vor avea părul şi tenul plăcute admiratori-
lor. De obicei, tinerii, fete şi băieti, se adunau mai mulţi la
o casă, pentru a-şi “face de Dragobete”, fiind convinşi că,
în felul acesta, vor fi îndrăgostiţi întregul an, până la
într-o adevarată petrecere, cu mâncare şi băutură. De
multe ori baieţii mergeau în satele vecine, chiuind şi cân-
tând peste dealuri, pentru a participa acolo la sărbătoarea
Dragobetelui. Uneori, fetele se acuzau unele pe altele pen-
tru farmecele de urâciune făcute împotriva adversarelor,
dar de cele mai multe ori tinerii se întâlneau pentru a-şi
face jurăminte de prietenie. Se mai credea că în ziua de
Dragobete păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciri-
pesc, îşi aleg perechea şi încep să-şi construiască cuiburile,
păsările neîmperecheate acum rămânând fără pui peste
vară. Oamenii bătrâni ţineau această zi pentru friguri şi
alte boli. Dragobetele era sărbătorit în unele locuri şi la
data de 1 martie, deoarece se considera că el este fiul
Dochiei şi primul deschizător de primăvară. Obiceiurile de
Dragobete, zi asteptată cândva cu nerăbdare de toţi tinerii
bucovineni, au fost în bună parte uitate, păstrându-se doar
în amintirea bătrânilor. Iar în ultimii ani, Dragobetele
autohton riscă să fie dat cu desăvârşire uitării, el fiind înlo-
cuit de acel Sfânt Valentin ce nu are legatură cu spirituali-
tatea românească. n Alina Mihaela Şiţoiu,
Coordonator Centru Comunitar de Informare şi Instruire
Galicea
C M Y K
24 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009
Mar tisor
Niciodata il asociez cu Totdeauna
Sarut mana mama
Sarut mana tata
Vara amintirilor
voastre
Nu se termina
niciodata
Voi existati
mereu
Luminiþa In inima mea si
Roºoagã, 47 de ani, bi- a fiului meu.
bliotecar, Universitatea
Constantin Brâncoveanu,
Rm Vâlcea
Tu faci sa para totul mai usor cum
tresare
Intr-o lume in care Voi sti ca e este gandul tau
Patrunzi din ce in ce mai greu Si asta imi va fi deajuns
Tu stii cate zambete am In marea trecere in visare
Si stii mai bine decat mine Si tot ce inca nu nu-am spus
Cum sunt cu adevarat EU! Va exista in gand, in inima
A fost nevoie de timp tainic pastrat
Sa inteleg ce “magician” desavarsit Ca un suras neexprimat!
esti
Cum faci incrancenarea
De primavara
Sa para o gluma Cand m-a cautat primavara
Iar lacrimile prinse in genele mele Eram in padure cu gandul
Tu le numesti, diamante din stele Cautam linistea
Cum pe nesimtite intr-o seara In care sa ma regasesc
Ai facut neincrederea sa dispara Cautam raspunsurile
Si ma topes de iubire cand imi spui Imi doream sa le intalnesc
Printesa ochilor caprui. Sa tresar de uimire
Iluzie Sa le dau binete
Poate vor recunoaste chipul
Sunt un arcusi Dependent de tandrete
Ce a gasit o struna Dar primavara nu avu rabdare
Un inger ce s-a imprietenit Asa ca am amanat
Cu un alt inger... Din nou cautarea
Travestit Pana la intalnirea viitoare
Sunt un gand Tot de primavara
Sfaramat de vant
Ce te-a vazut intr-o noapte Primavara asta
Zburand nu ma mai poate face sa plang
Precum un val din spuma usor dinpotriva
Dar erai o sageata vederea ei ma face sa tresalt
Ce stia sa ucida de bucurie
Din zbor Mi-era dor
de aripile ei amagitoare
Nu mi-e teama
imi lipsea
Nu imi e teama de uitare atingerea lor
Cate un semn tot voi vedea capriciul ei
O frunza cum danseaza in aer ce altadata ma ranea
Si va pica in palma mea imi pare o copilarie
Un rid deasupra sprancenei
LITERATURA...
( probabil semanam prea mult cu
ea )
Dar a venit vremea
sa pun senin
in sufletul meu
A venit timpul
sa zambesc
mai des chipului tau
Dorinta
O lume
cat as vrea sa te cuprind
timpului sa-i smulg
trecerea printr-o rotire
sa-ti redau liniste
si iubire
Vantul nu poate smulge
aripile pasarilor
Nici ceata
nu poate ascunde
minunatia dealurilor verzi
O lume
cat as vrea sa te simt
sa port frumusetea clipei
ca pe o bijuterie de pret
in zi de sarbatoare
Indoiala
Nu fi prea sigur ca te cunosti
S-ar putea sa ai surprize
si sa constati cu uimire
ca locuiesc mai multe persoane in
tine
eu de prea multe ori
credeam ca stiu
dar nu stiam absolut nimic
am gresit enorm de atatea ori
si am invatat din greseli
doar un Pic
C M Y K

LITERATURA... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 25

Ultima Rugăciune
a unui Dumnezeu!

Pãrinte, Îţi mulţumesc pentru toate câte- am ducã!

fãcut, Pe mine sã sprijini
Doar nu- mi pune lacãt la mâini şi ştreangul lumea, peste ea, morţi
de gât! albe Caraimanii sã
Dã- mi, azi, putere sã schimb ce nu este de curgã!
schimbat
Şi dã- mi înţelepciune sã- ncerc ce nimeni nu Pãrinte, şti cã nici n-am
s- a- ncumetat! râvnit şi nici n-am luat
Dã- mi talentul sã mã apãr cu vorbe de Nici mãcar cât am dat din
tãişurile lor binele vreunui apropiat;
Şi dã- mi de douã ori mai multe zile când toţi Am fãcut mai mult
dau slujbe sã mor! bine decât toţi
Taie Tu, mai departe, cãrţile şi- ntoarcele toate Dumnezeii-Ţi, la un loc!
armele; Ştiu cã rima mea va curge.
Lasã- i sã facã ei toate legile, dar pune- n Scoate-o pe-a EI din joc!
palma mea zarurile! Chiar şi-aşa, a venit ziua
Întoarce orice carte ce mi-ar prezice sfârşitul ca sã îmi spui
Şi- oricât aş cãdea, fã sã nu-ncep iar tot cu De-ar fi mai bine sã cobor
începutul!... revolverul din cui,
Sã-l şterg de praf şi,
Nu i-am dat EI tot ce- ai pus tu bun în mine; pe-un glonţ, numele sã-
De la tine-s toate şi-au venit toate la tine! mi scriu,
Rogu-Te, nu mi le da-napoi, dã-mi ce n-am Sau sã moi cuiu-n ruginã şi s-astup al EI
avut nicicând: sicriu?!
Dã-mi puterea sã aleg care din valuri sã-şi afle Pãrinte, iartã-mi pãcatele, sã mai zãmis-
un mormânt! lesc unu:
Iar de nu-i aleg eu pe ei, ci mã-aleg tot ei pe Vreau sã-i scuip în sicriu şi,-n flãcãri,
mine,
Adoarmele, pe veci, ochii celor care n-or vedea
sã-i prefac drumu!
cine ~TÂRGOVIŞTE, DÂMBOVIŢA~
Va râde din nou peste-ale EI ruine! 12 februarie 2006
Pune pe umerii-mi ce nu pot toţi munţii, la un n Alin BARBU,
loc, sã ducã managerul ziarului
Şi dã-i ei împãrãţii mii, pe pãmânt, sã con- PRO ExpreS de Drăgăşani
26 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 CURIOZITATI
- Astronomii competitiv celor mai vechi specii de păsări, ajutându-le
de la Agentia sa se adapteze mai bine momentul în care mediul s-a
Europeana schimbat. Echipa de cercetatori a studiat 2 fosile de
Spatiala au pasari, gasite in London Clay Formation de pe Insula
descoperit, Sheppey in Anglia. Aceasta zona este renumita pentru
cu ajutorul imensa gama de fosile conservate, din moluşte, peşti,
telescopul păsări si chiar mamifere.
Corot, cea
mai mica - Salvamarul
planeta din de origine
afara sis- romana
temului nos- Marius
tru solar. Simionescu,
Noua plane- 39 de ani, a
ta, numita reusit sa
Corot-Exo- salveze un
7b, este de pui de rechin
doua ori mai mica decat Pamantul si deoarece e atat de care starnise
aproape de steaua in jurul careia orbiteaza, temperaturile panica print-
sale ajung in jur de 1000-1500 de grade Celsius, departe re inotatori,
de a putea sustine viata. Pana acum au fost descoperite in apropierea
330 de astfel de "exoplanete", dar majoritatea sunt gigan- unei plaje
ti alcatuiti din gaz, similari cu Jupiter sau Neptun si nici- din Coney
una atat de apropiata de dimensiunea planetei noastre. Island, New
York.
- Arheologii de la Vazand ca
Universitatea din Bristol, unii dintre
Marea Britanie, au exam- acestia ince-
inat peste 2.200 de pusera sa
obiecte din lut din loveasca ani-
Orientul Apropiat si malul, Simionescu a intervenit prompt, l-a luat in brate, l-
Balcani si au ajuns la a dus intr-o zona mai putin populata si i-a dat drumul in
concluzia ca laptele era larg. "Nu puteam sa-i las sa-i faca rau bietei vietati", a
consumat si conservat în spus Marius Simionescu.
aceste regiuni cu peste
6.500 de ani înaintea erei - Muzeul National
noastre. Conform acestor
al Hartilor si Cartii
rezultate mulgerea animalelor era un obicei curent mai
mult în regiunile unde se cresteau bovine si mai putin în Vechi a luat fiinta
cele unde se cresteau oi si capre. Cele mai vechi dovezi în aprilie 2003 prin
ale consumului de lapte ianinte de noile descoperiri au donatia familiei
fost localizate in Marea Britanie (începutul mileniului 4 Daniela si Adrian
î.Hr.) si în România (mileniul 5 î.Hr.). Nastase (peste 900
de harti vechi si
- Disparitia in masa gravuri). Colectia
a dinozaurilor in situeaza muzeul
perioada Cretacic- printre primele 3
tertiar, cu 65 mil- din Europa si singu-
ioane de ani in
rul din tara cu acest
urma, nu s-a intam-
plat si cu stramosii profil. În anul 2008,
pasarilor de astazi si când Muzeul
asta se pare ca se National al Hartilor
datoreaza creierului. si Cartii Vechi a
Analiza prin tomo- împlinit cinci ani de
grafie cumputerizata existenta, EUROPEAN MUSEUM FORUM - aflat sub
(CT) care scaneaza patronajul Majestatii Sale, Regina Fabiola a Belgiei si sub
de fosile de pasari auspiciile Consiliului Europei, a fost nominalizat si laudat
arata ca acestea pentru reusitele sale notabile în ceea ce priveste calitatea si
aveau creierul de organizarea colectiilor. Muzeul National al Hartilor si Cartii
dimensiuni mai mari Vechi este mentionat si in Ghidul verde, Michelin, pentru
decat se credea ante-
Romania, 2008 ( in franceza, pag. 143). "Geografii si ama-
rior. Aceste cercetari
au fost realizate de specialistii Muzeului de Istorie torii de harti vechi vor fi in al noualea cer (aux anges)
Naturala din Londra condusi de Dr Stig Walsh. deoarece acolo exista, pe trei etaje, intr-o cladire neogoth-
Dimensiunea mai mare a creierului pare sa fi un avantaj ica, in camere luminate cu frumoase vitralii, harti vechi,
povestind Bucurestiul, Romania, lumea, spatiul si istoria...".
OPINII... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 27

POLITICA DE IERI ŞI
DE AZI DIN ROMÂNIA...
EPISODUL AL II - LEA
Dragi cititori ai revistei „Viaţa Galicenilor”, iată că revin în centrul atenţiei
dumneavoastră cu un nou episod privind politica de ieri şi azi din România, mai pe
înţelesul tuturor cu ultimul episod şi anume: moartea dictatorilor. După cum sper
că s-a înţeles foarte uşor din celelalte episoade eu am fost şi voi rămâne permanent
pro perioadei respective şi voi repeta un argument foarte solid şi anume locurile de
muncă şi siguranţa zilei de mâine care erau valabile atunci comparativ cu ce e în
prezent, cu harababura de astăzi. Fără să mai intru în detalii consider că cei care
au prins posturi bune şi sunt plătiţi bine desigur că nu sunt de acord cu mine.
Spunând că am dreptate, filozofia fiecăruia e în funcţie de locul pe care îl ocupă în
societate şi aici se separă diferenţa între unii şi alţii. Desigur sunt prea multe de
spus, acest subiect poate fii dezbătut la infinit, dar acum mă repet şi eu de multe
ori şi anume: sunt prea mic pentru un război aşa de mare, mă retrag şi mă voi
ocupa cu păreri personale foarte pe scurt despre aşa – zisul proces ala cuplului
Ceauşescu şi moartea acestora. Dragii mei, după cum probabil gândiţi şi dumnea-
voastră sper cât de cât aproape ca mine că acel proces a fost o cacialma, o mare
greşeală, iar moartea acestora în ziua de Crăciun 25 decembrie 1989, reprezintă un
atentat la religie şi un mare păcat ce probabil va avea efect pa termen lung. Nu
spun o noutate că acel cuplu Ceauşescu în mod sigur nu a făcut mai multe greşeli
faţă de cei care au condus destinele acestei ţări din 1989 până în prezent şi mă
întreb dacă aceştia vor plăti vreodată, pentru dezastrul economic al României.
Chiar şi la nivelul nostru de comună ţin minte că erau destule persoane care îşi
pierduseră minţile la revoluţie s-au bucurat că s-au desfiinţat fostele CAP-uri cu
totul că în lipsa acestora în mod sigur astăzi nu aveau bani de pâine. Pare surprin-
zător şi astăzi dacă mă gândesc bine că cei care erau cei mai înrăiţi atunci astăzi
primesc pensii de CAP în unele situaţii mai mari decât cei care au muncit cu ade-
vărat; în funcţie de conjuctura fiecăruia. Personal mă bucură faptul că am fost
permanent capabil să mă controlez în funcţie de situaţie şi de aceea îmi permit să
fiu degajat şi să mă comport normal, fie la bine, fie la rău. Dragii mei, cu aceasta
eu închei acest episod atât de scurt, sper ca istoria să fie oglinda care reflectă ade-
vărul dacă nu pentru noi cei de azi, măcar pentru cei de mâine, adică pentru urma-
şii noştrii.
n Cu mult drag şi înţelegere
Ionel Enache
28 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009
B A N C U R I . . . B A NC U R I . . .
nIntr-o firma de contabilitate, 4
femei in birou: sefa (nu se specifica
ce culoare de par) si 3 contabile,
una bruneta, una roscata, si cealalta
blonda. De la o vreme, sefa pleca
totdeauna mai devreme de la servi-
ciu, sub diverse pretexte. Intr-o zi,
se gandesc fetele ca daca sefa plea-
ca, pleaca si ele.
Zis si facut, si cum a iesit sefa pe
usa, hop si ele, sa profite de 2 ore
libere. Bruneta, merge direct la sala
de fitness, profitand de faptul ca are
timp mai mult sa fie in forma.
Roscata merge la cumparaturi.
Blonda, ca o sotie cuminte si
iubitoare, merge acasa, sa profite de
2 ore in plus langa sotul ei iubit.
Acasa, insa, dupa ce intra, aude
zgomote din dormitor,si cand se
uita pe furis pe usa, ii vede pe bar-
batu-sau si pe sefa ei... Tiptil, se
strecoara afara din casa fara sa zica
nimic si se duce in parc, asteptand
sa treaca timpul... A doua zi, sefa
iar dispare cu doua ore inainte de
terminarea programului... Celelalte
vor si ele sa plece, numai blonda
statea la birou.
- Haide, tu nu pleci?
- Nu, nu plec, ca ieri era cat pe ce sa
ma prinda sefa!
nDialog intre doi barbati casatoriti:
- Sotia mea afirma ca este foarte
sanatos sa consum alimente crude.
- Da, nici nevestei mele nu-i place sa
gateasca.
nAlinuţa la munte, pe marginea
prapastiei. Maica-sa:
- Alinuta, vezi sa nu cazi in pra-
pastie!
- Bineee...
nI: - Ce freza i se potriveste unei
soacre?
R: - Freza cu carare pe
mijloc...facuta cu barda...
nAnunt la Mica Publicitate: “Vand
caine: mananca orice si ii plac
foarte mult copiii!”.
nAlinuta:
- Mama, daca o sa fiu o fata
cuminte cind o sa fiu mare, o sa am
si eu un sot?
- Da, fetita mea.
- Si daca nu o sa fiu o fata cuminte?
- Atunci o sa ai mai multi!
nO tipa casatorita cu un om de
afaceri are nevoie de bani sa mear-
ga la shopping.
Se duce deci,la sot si ii sopteste:
-Iubitule...sa iti spun un secret....
-Care?
-Pai...am nevoie de 1000 de euro
....sa merg la shopping....
Barbatul zambeste:
-Nu iti face grii scumpo...
Tipa zambeste si ea sadisfacuta.
Tipul adauga:
-...Nu o sa spun la nimeni!
nLuni dimineata, la prima ora, în
biroul maistrului vidanjor suna
telefonul.
- "Alo, alo, dom'le, la intersectia
strazilor Parpalache cu Groapa
Neagra s-a-nfundat un canal si e
nenorocire.. Locatarii din patru
blocuri sînt în suferinta. Refuleaza,
dom'le."
-"OK, OK, venim imediat."
Apoi maistrul catre ucenic:
-"Baiete, adu trusa de scule.."
Cara ucenicul din greu trusa.
-"Nu aici, baiete, la masina ca
plecam pe teren."
Tîrîie ucenicul trusa la masina.
Ajung ei la locul cu pricina,
ridica maistrul capacul si...
canalul plin ochi cu rahat.
-"Baiete, adu trusa de scule de
la masina."
Cara ucenicul din greu trusa
lînga canal.
-"Baiete, fii atent la mine."
Îsi sufleca maistrul mînecile,
coboara în canal, îsi tine nasul
cu mîna si... capul la fund. Iese
dupa vreun minut.
-"Cheie de pais'pe." Ia cheia
întinsa si... capul la fund. Dupa
alt minut..
-"Sarpele." Ia capatul sarpelui
si.... capul la fund.
Dupa înca vreun minut se aude
zgomotul specific si canalul se
goleste de rahat.
Iese maistrul mîndru pe mar-
gine, se sterge cu dosul palmei
pe obraji si frunte, se scutura,
îl bate parinteste pe umar pe
ucenic si-i spune.
- "Baiete, asculta aici la mine.
Sa pui mîna sa-nveti meserie ca
alfel toata viata numa' o sa cari
la trusa aia de scule..".
n Era odata un barbat care
avea trei iubite, toate blonde,
dar nu stia cu care sa se
insoare.
Ca sa-i fie mai usor sa aleaga, a
decis sa-i dea fiecareia cate
5000 de dolari ca sa vada cum
ii cheltuie fiecare.
Prima iese in oras si se machi-
aza de toti banii. Isi ia haine
noi, isi schimba coafura, isi
face manichiura, pedichiura,
tot tacamul si-i zice barbatului:
- Am cheltuit banii ca sa fiu
frumoasa pentru tine pentru ca
te iubesc asa de mult!
A doua a iesit in oras si a
cumparat crose noi de golf, un
CD player, un televizor si o
combina si i le-a dat barbatu-
lui. I-a zis:
- Am cumparat aceste cadouri
pentru tine pentru ca te iubesc
asa de mult!
Cea de-a treia ia cei 5000 de
dolari si-i investeste in actiuni,
isi dubleaza suma, returneaza
cei 5000 de dolari barbatului si
reinvesteste restul. Ea i-a zis:
VOIE BUNA
- Investesc restul banilor pentru
viitorul nostru, pentru ca te iubesc
atat de mult!
S-a gandit el mult despre cum au
cheltuit femeile banii si in cele din
urma a decis sa se insoare cu cea cu
sanii cei mai mari!
Cetateanul... Regasit
Ne-am trezit din hibernare
Si-am strigat cit am putut
Sus Cutare! Jos Cutare!?
Si cu asta ce-am facut?
Am dorit, cu mic, cu mare,
Si-am luptat, cum am stiut,
S-avem noua guvernare?
Si cu asta ce-am facut?
Mi-am convins soacra, muiere,
Chiar de-au vrut, chiar de n-au vrut,
Sa votam noua putere...
Si cu asta ce-am facut?
Ca mai bine sa ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar traim in saracie?
Si cu asta ce-am facut?
Ia coruptia amploare,
Cum nicicind nu s-a vazut,
Scoatem totul la vinzare?
Si cu asta ce-am facut?
Pe ce drum am apucat-o,
E cam greu de priceput,
Am intrat in UE, NATO?
Si cu asta ce-am facut?
Pentru-a cistiga o piine,
Multi o iau de la-nceput,
Ratacesc prin tari straine?
Si cu asta ce-am facut?
Traversam ani grei cu crize,
Leul iar a decazut,
Cresc intruna taxe-accize?
Si cu asta ce-am facut?
Nici cu uninominalul
N-a mers treaba cum s-a vrut;
S-a amplificat scandalul?
Si cu asta ce-am facut?
Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte?
Si cu asta ce-am facut?
Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicind nu s-a vazut,
Tara-i plina de vedete?
Si cu asta ce-am facut?
Nu prea ne gasim cararea,
Hopuri multe-s de trecut,
A venit, din nou, schimbarea?
Si cu asta ce-am facut?
Pleaca-ai nostri, vin ai nostri!
E sloganul cunoscut;
Iarasi am votat ca prostii.
Si cu asta ce-am facut?
UTILE... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 29

Maxima Caricatura
Că
lunii
Lunii bine ne
mai învăţau
nişte reporteri
“Este mult mai de la PRO TV,
anume că sunt
u[or s` dezinte- multe lucruri pe
care noi, oamenii, ar
grezi un atom trebui să le învăţăm
decât o de la animale. Unul
dintre ele ar fi şi că
prejudecat`!” cel mai bun şi liniştit
somn este numai în
(Albert braţele persoanei
Einstein) iubite! Mulţi porci
o ştiu! Dar, din
păcate, foarte
Citat celebru... puţini oameni
le urmează
"De câte ori te exemplul!

gândeşti la
PROGNOZA METEOROLOGICÃ
Dumnezeu, este un
semn că PENTRU URMÃTOARELE
Dumnezeu s-a DOUĂ SĂPTĂMÂNI:
gândit deja la
tine!” - Părintele
Cleopa

SFATUL
LUNII:
Sigur c` exist`
[i dragoste la
prima vedere,
dar este \ntot-
deauna bine
s` mai
arunc`m [i o a
doua privire!
 30 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009
Reþetele lunii martie
Budinca cu
sos alb si
branza
Ingredinete reteta: branza telemea,
unt, faina, oua, lapte, sare,
Servita deopotriva ca aperitiv si ca
desert sarat, aceasta budinca este
foarte gustoasa si hranitoare putand
fi servita si intre mese ca simpla
gustare.
Ingrediente: 150 g branza telemea
sau jumatate telemea si jumatate
branza de burduf, sau cascaval, 100
g unt sau margarina, 100 g faina, 4 -
5 oua, 1/2 l lapte, sare.
Mod de preparare: Se ia un vas
emailat, se topeste putina grasime in
care se toarna faina si apoi se stinge
cu laptele fierbinte, adaugat in 2-3
randuri, amestecand bine de fiecare
data, pana se desfac toate cocoloase-
le formate. Se ia de pe foc si se lasa
putin la racit. Cand sosul este
aproape rece, se pun galbenusurile
si branza rasa. Daca branza nu a
Scovergi din
aluat de
cartofi
Ingredinete: branza, cartofi, cascaval,
faina, oua, smantana, unt,
Se lasa sa creasca 30 minute, apoi se
coc cum s-a aratat mai inainte.
Scoverzile se servesc fierbinti, dar
sunt bune si reci sau reincalzite la
cuptor cateva minute. Aluatul din ace-
leasi cantitati ca si "Gogosi de cartofi
cu sunca", 300 g branza, un ou, marar,
sau 100 g cascaval.
Mod de preparare:
Se ia o bucata din aluat, se intinde in
forma de rondea (dupa marimea tigaii)
cu grosimea de 1 cm si se lasa pe masa
sa creasca 30 minute. Tigaia goala se
infierbinta 3-4 minute, se pune, apoi,
untdelemn de 1/2 cm si, dupa un minut
fost suficient de sarata, compozitia
se sareaza inainte de a pune
albusurile, amestecandu-se bine.
Albusurile se bat spuma si cand
albusul este tare si omogen se desar-
ta peste compozitie si se amesteca
usor, cu telul prin miscari de sus in
jos. Compozitia se pune intr-o crati-
ta de 2 l, unsa abundent cu margari-
na solida si tapetata cu pesmet sau
faina care, apoi, se introduce in cup-
(cand s-a infierbintat, fara sa ajunga la
fumegare), se pun scoverzile. Se rume-
nesc pe ambele
parti si se
servesc
calde, pre-
sarate cu cascaval sau parmezan ras.
Branza se poate pune si in scoverzi. Se
UTILE...
torul bine incins in prealabil. Se lasa
30-40 minute pana cand budinca se
rumeneste frumos. Nu se deschide
cuptorul 20 minute. Cand se scoate
din cuptor, se trece cu cutitul pe
margine, ca budinca sa se desprinda
daca s-a lipit, apoi se pune farfuria
de servit deasupra ei si se rastoarna.
Pofta buna!
ia o cantitate de aluat, se intinde in
forma de rondea de 1 cm grosime, mai
mare cu 2-3 cm de jur imprejur decit
tigaia in care se va coace. Chiar la
mijlocul rondelei, pe 2/3 din
suprafata se presara o lingura
cu branza simpla sau
amestecata cu ou; se aduc
marginile rondelei pina la
mijlocul ei, unindu-le
bine, ca branza sa fie
bine acoperita. Se
intinde rondeaua din
nou cu sucitorul, ca sa
capete marimea tigaii in
care se va coace. Se lasa
sa creasca 30 minute,
apoi se coc cum s-a aratat
mai inainte. Scoverzile se
servesc fierbinti, dar sunt bune
si reci sau reincalzite la cuptor
cateva minute.
Pofta buna!
 Horoscopul pentru perioada
13 MARTIE - 16 APRILIE 2009
Luna Berbecilor va fi
una destul de confuza in
privinta planurilor de
viitor. Din toate partile
se ivesc atat oportunitati
favorabile, cat si piedici.
Le va fi greu sa-si aleaga
drumul singuri.
Ocazii nesperate pentru
Lei, mai ales in profesie.
Nu vor fi nevoiti sa
caute, pentru ca le vor
bate oportunitatile la
usa. Cineva a remarcat
performantele lor si vrea
sa le ofere o sansa.
Pentru Sagetatori urmeaza
o perioada cu multe
provocari pe plan profe-
sional. Vor avea de dat
teste, de sustinut intervi-
uri, de prezentat proiecte.
In ciuda firii lor relaxate,
vor trece prin emotii care
le-ar putea afecta munca.
Colectiv redactional
Editori-[efi: V I C E P R I M A R U D R E A F L O R E A ; P R I M A R N A F L I U I O N
secretari de redac]ie: OBOGEANU GHEORGHE, {I}OIU ALINA MIHAELA- COORDONA-
TOR CENTRU COMUNITAR
Redactor-[ef: asist. univ. ALINA ROGOBETE, jurnalist PRO ExpreS
Redactori: Religie: P.C. PREOT PROF. ION TI}U, UNGUREANU ION, CIURCI FLORIAN,
Taurii trec printr-o perioada
excelenta din punct de vedere
sentimental. Vor simti ca au
gasit, in sfarsit ceea ce cau-
tau, iar pentru cei cu relatii
stabile se va pune chiar prob-
lema casatoriei. Nici de bani
nu se vor putea plange.
Fecioarele vor avea o
perioada extrem de incar-
cata: li se vor da o multime
de sarcini profesionale difi-
cile si li se va cere sa-si
demonstreze capacitatile.
Daca se achita onorabil de
aceste indatoriri, pot spera
la o marire de salariu.
Luna Capricornilor
debuteaza cu nelinisti pe
plan financiar. Datorii,
facturi restante, taxe,
toate se vor acumula si le
vor da impresia ca n-o s-o
mai scoata niciodata la
capat. N-ar trebui sa fie
deprimati din acest motiv.
31
Astrele sunt iarasi gen- Luna Racilor va fi una plina
eroase in ceea ce-i priveste de contradictii. Vor primi
pe Gemeni. Vor reusi sa vesti foarte proaste, compen-
duca la indeplinire tot ce- sate de altele foarte bune, un
si pun in gand in aceste adevarat carusel emotional. O
zile. In dragoste, sur- deceptie in dragoste va fi
prizele placute se tin in urmata de intalnirea unei per-
lant si toate conflictele soane deosebite.
sunt lasate in plan secund.
Balantele vor fi cam Pe Scorpioni ii asteapta, din
nemultumite de cum pacate, o perioada cam grea
decurge relatia de cuplu. sub toate aspectele. Niste
Vor fi tentate sa-si necazuri financiare nepre-
copleseasca partenerul vazute le vor da planurile
cu reprosuri, sa se plan- peste cap. Banii vor fi preocu-
ga continuu de toate parea lor principala in urma-
nimicurile si chiar sa toarele zile si se vor vedea sil-
ceara un time-out. iti sa stranga cureaua.
Varsatorii vor trece printr-o Pestii vor fi tentati in
perioada mai incordata in urmatoarele zile sa mai
relatia de cuplu. Desi nu tin
de obicei sa fie centrul aten- arunce o privire pe ici-
colo, sa flirteze si sa
tiei, acum se vor simti cu
adevarat eclipsati de parten- caute confirmarea sex-
er pe plan social si chiar vor
intra intr-o competitie muta appeal-ului lor la alte
care nu-si are locul intr-o persoane decat
relatie de dragoste. partenerul de cuplu.
POPESCU DORINEL,
PRUNOIU MIHAIL
Sanatate: DOCTOR CÎRNEANU
ION, DOCTOR VETERINAR
MONEA FLORIAN
Agricultura: INGINER
AGRONOM IACOB CON-
STANTIN
Invatamant: DIRECTOR
SCOALA I-VIII FLOROIU
LAURENTIA
Politica: ALIN BARBU, MANA-
GERUL ZIARULUI PRO
ExpreS
Tehnoredactare [i Art
Designer: ALIN BARBU
C M Y K

comuna Galicea, in imagini, in prima revista din mediul rural valcean