Testul 1:Filosofie

1.Expuneti esenta filosofiei ca conceptie despre lume

Conceptie despre lume- reprezint viziunea, prerea unui om sau grup de oameni despre lumea n care triete. O concepie despre lume i via arat ce crede un om sau un grup de oameni legat de elemente precum: originea vieii, scopul vieii, ce este bine i ce este ru, semnificaia istoriei omenirii, cum cunoatem realitatea din jurul nostru, ce se ntmpl cu omul cnd moare, ce este omul, care este finalitatea universului n care trim, de ex: Filosofia, mitul, religia. Este un ansamblu, manunchi de reprezentari si de idei despre lumea ce ne inconjoara, care tinde sa imbratiseze toate elementele acesteia, natura, societatea,gindirea,omul si locul lui in univers etc, intr-o interpretare unica. 2. Esenta filosofiei ca conceptiei despre lume:-filosofia e definita ca fiind conceptie general despre lume , rod al unui efort spre sinteza totala, doctrina care pretinde sa ne dea o imagine de ansamblu a existentei considerata in totalitatea ei. Filosofia cauta sa explice esenta lumii, esenta omului , caracterul raportului dintre om si natura, locul omului in univers, filosofia cauta sa explice lumea din ea insasi. . Filosofia este modul de asimilare a lumii, este instrumental principal de perfectionare a omului si vietii sociale. Ea se ocupa cu asa probleme care se refera la lume in intregime, care ne dau posibilitate de a intelege ce prezinta lumea, care-I esenta ei, ce prezinta omul , care-I locul sau in aceasta lume, ce prezinta viata, fericirea, dragostea

2.Care este obiectul de studiu a filosofiei? Conceptia filosofica are obiectul sau nu atit lumea ca atare , cit sensul existentei omului in lume. Obiectul filosofiei contine acele cunostinte care omul le foloseste pentru a construi tabloul universal al lumii sub unghiul de vedere al Adevarului, Frumusetii, Binelui si Echitatii. In obiectul filosofiei intra nu tot generalul din existenta materiala, dar acel general care este legat de raportul omului, atitudinii lui cu lumea.Filosofia ncearc s explice n ce const condiia uman, conceptul de condiie uman, deasemenea situaiile obinuite i limita. n acelai timp filosofia se preocup de locul i rolul omului in lume.Ea l ajut s se cunoasc pe sine s-i formeze o cunotin de sine .Filosofia doreste sa modeleze societatea omeneasca in conformitate cu valorile perene ale umanitatii si anume cu valorile de adevar, bine, frumos, dreptate si libertate. Filosofia e preocupata de sesizarea acelor elemente ale economicului, socialului si politicului, care se opun manifestarii libertatii de afirmare prin actiune si creatie a omului ca fiinta rationala, superioara, capabila sa se perfectioneze pe sine si intreaga realitate existentiala in care vietuieste. 3.Numiti si caracterizati succinct domeniile reflectiei filosofice
Filosofia s-a format n antichitate la nceput n obiectul filosofiei erau puse cunotine din toate domeniile treptat s-a produs o departajare ntre discursul filosofic i cel tiinific. Tot pe parcursul istoriei s-au constituit domeniile meditaiei filosofice: 1. ontologia teoria general a existenei, a luat natere la grecii antici; cerceteaz trsturile i principiile comune oricrei existene; studiaz lumea sub aspectul obiectivitii, micrii, transformrii fenomenelor (i a cauzelor acestora), oferind o imagine unic asupra lumii;2.gnoseologia teoria cunoaterii, se refer la problemele cunoaterii lumii, modul n care se dobndete informaia i cunoaterea despre lume; studiaz formele i metodele cunoaterii tiinifice,;3.logica cerceteaz regulile i legile gndirii corecte; etc;4.metodologia studiaz cile eficientizrii cunoaterii i evoluiei societii umane, metode utilizate n tiina modern, se sprijin pe logic i gnoseologie; trateaz cile de cunoatere i aciune;5.axiologia teoria general a valorilor, studiaz geneza, structura, interaciunea i funciile valorilor n viaa social, dinamica sistemelor de valori;6.praxiologia teoria aciunii eficiente; cerceteaz structura general a aciunilor, condiiile organizrii i dirijrii lor pt a-i atinge scopurile;7.filosofia istorei (fil. social) studiaza raportul dintre natur i societate, structura i determinismul vieii sociale, formele de guvernmnt, drepturile i obligaiunile;8.etica teoria despre moral, examineaz probleme teoretice i practice ale moralei, originea, geneza i esena moralei, legile ei de dezvoltare,;9.estetica teoria gustului artistic; studiaz categoriile de: frumos, sublim, comic, tragic etc;10.epistemologia teoria cunoaterii tiinifice; este o ramur specific a gnoseologiei, care analizeaz valoarea cunoaterii tiinifice, a obiectivitii, a adevrului rezultatelor tiinei, forme, metode n cercetarea tiinific

4.Caracterizati succint esenta conceptuala a religiei. Conceptia religioasa apare pe baza celei mitologice, generalizeaza diferite mituri si credinte primitive formulind o teorie integral despre toata realitatea. Ea reesa din impartirea lumii in : cea naturala si supranaturala. Specific pentru aceasta conceptie este nu numai admiterea existentei unei forte supranaturale,

dar si atribuirea ei unui sens specific: ca lumea este supranaturala este adevarata lume, ca este primordial si determina lumea naturala si sociala. Lumea supranaturala, ori divina, dirijeazacu dezvoltarea naturii, vietii umane. Toate fenomele si procesele realitatii erau explicate de pe pozitiile acestei conceptii. Se caracterizeaza prin 3 particularitati: -credinta in D-zeu ca forta supranaturala, atotcreatoare -rugaciunile ca forma de comunicare a omului cu D-zeu si ca elemnt intermediar dintre om si D-zeu -existenta dogmaticii

5. In ce consta problema fundamentala a filosofiei? ? Filosofia a aprut ca rspuns la ntrebrile oamenilor, ntrebri cum ar fi :Ce este existena ?Care este raportul dintre existena subiectiv i obiectiv ?Cum se constituie valoarea de adevr bine, frumos, dreptate ?Care sunt cauzele nefericirii omului pe pmnt ?Ce este fericirea ? n jurul acestor probleme s-a constituit filosofia ncercnd s dea rspunsuri nct filosofia vizeaz raportul omului cu lumea cu existena. Filosofia ncearc s explice n ce const condiia uman, conceptul de condiie uman, deasemenea situaiile obinuite i limita. Problema fundamentala a filosofiei- determina raportul dintre gindire, constiinta , spirit, ideie pe de o parte si materie, natura, univers, existenta pe de alta parte. Determinarea raportului lumea spirituala, ideala si cea materiala au 2 laturi: 1) latura existentiala (ontologica)- ce exista (primordial): constiinta, lumea ideala sau lumea materiala. Se impart in doua categorii Materialistii si Idealistii. 2) latura cognoscibilitatii- daca e posibila sau nu cunoasterea lumii, cunoasterea esentei lucrurilor ce ne inconjoara. Se impart in 3 categorii: -optimistii-cunostintele noastre corespund realitatii; -agnosticii-,ei spun ca omul nu poate cunoaste, el cunoaste doar aparenta, exteriorul; -scepticii- pun la indoiala, nu stiu si nu pot fi siguri nicicind, ca ceea ce eu stiu este asa cum eu stiu.Problemele teoretice ale filosofiei sunt n legtur n principal cu raportul dintre existena obiectiv i existena subiectiv.Acest raport a fost numit ca fiind problema fundamental a filosofiei..

6.Enumerati si caracterizati succint functiile filosofiei. Deoarece filosofia este o teorie despre lume in intregime, om si raportul lui cu realitatea, ea indeplineste mai multe functii: F-tia teoretica-prin aceasta functie,filosofia argumenteaza raspunsurile la intrebarile ce tin de esenta lucrurilor, fenomenelor si proceselor realitatii F-tia ontologica-studiaza principalele probleme, in jurul carora se axeaza f-le filosofiei F-ti gnosiologica-prin aceasta f-tie,filosofia abordeaza diferite probleme ale cunoasterii lumii F-tia- axiologica-prin aceasta f-tie,scopurile si cunostintele,actiunele si interesele individului sunt raportate la scopurile moralei si ratiunii umane F-tia praxiologica-prin aceasta,filosofia studiaza posibilitatile omului de a transforma lumea F-tia hermeneutica-reflectia filosof. Asupra simbol.religioase,motivurilor si a oricarei expresii umane F-tia metodologica-permite sistematizarea cunostintelor filosofice F-tia umanista-aproprie filosofia de problemele cotidiene ale individului F-tia conceptuala-prin ea,filos.se adreseaza atit omului,precum si lumii F-tia critica-formuleaza si corecteaza propriile conceptii despre lume F-tia constructiva-afirma ideile noi ce tin de mutatiile din natura si din practica sociala F-tia sintetica-generalizeaza info.si cunos.acumulate de toate formele cunoasterii lumii si din practica cotidiana Toate aceste functii pot fi reduse la 3 momente:

Sinteza cunostintelor si crearea tabloului lumiiunic c ear coincide nivelului de dezvoltare a stiintei, culturii si experientei istorice. Fundamentarea, justificarea si analiza conceptiei despre lume. Formularea metodologiei generale a cunoasterii si activitatii omului in lumea inconjuratoare.

Filosofia permanent primeste si prelucreaza informatia din diferite domenii, integreaza diverse cunostinte umane si formeaza un tablou stiintific al lumii unic. In acelasi timp, filosofia nu pretinde la rolul stiintei stiintelor, de a nu include in sine toate cunostintele. Filosofia generalizaza generalizarile stiintelor concrete. Ea insa nu trebuie sa rezolve problema stiintelor concrete, ea actioneaza asupra lor prin conceptia filosofica, care influienteaza viziunea savantului, atitudinea lui catre lume si cunoastere. 7.Caracterizati succinct specificul gindirii filosofice orientale antice. In orientul Antic filosofia apare in sec. 6 a.Ch, in acelasi timp in care ea apare in Europa, la greci. Modul de viata oriental, caracterul orinduirii sociale, influienta religiei asupra constiintei sociale, modul de raspuns au influientat in modul cel mai direct caracterul gindirii filosofice antice. De aceea, intre gindirea filosofica oriental antica si gindirea filosofica europeana(a Greciei Antice) exista anumite deosebiri. In Orient, filosofia apare ca o continuare a gindirii religioase, rationalizare, teoretizare a cunoasterii religioase. Aceasta exista separat de stiinta, spre deosebire de filosofia Greciei antice. Totodata, cunostintelor obtinute despre natura li se atribuia un caracter practice, fiind folosite in diferite domenii de activitate: cunostintele matematice si astronomice in navigatie. Filosofia avea aplicatie practica : cunostintele ei erau folosite pentru elaborarea unor modalitati de gindire si conduita sociala caracteristice diferitor grupuri sociale ce formau societatea antica oriental. La baza culturii Indiei stau vedele sistem de cunostinte sacre, care desriu norme morale, traditii, obiceiuri, idealuri caracteristice diferitor grupuri sociale antice caste, precum si o multime de mituri consecrate zeilor. Astfel, in perioada specificata, in India este indeosebi pronuntata gindirea religioasa. Spre deosebire de India, in China filosofia poarta amprenta sociala. Primele idei filosofice sunt expuse inca in mitologia chineza, unde sint inaintate primele idei cosmologice. Toate lucrurile in univers sunt compuse din IAN si IN. IAN-soare, lumina, adevarul si inceputul masculin; In pamintul, intunerikul, raul si inceputul feminine. Dar fiecare lucru reprezinta unitatea acestor 2 particule ce determina caracteristica fenomenelor din univers. 8.Dati o caracteristica succinta a Vedelor . Numiti cartile principale ale Vedelor Esenta culturii antice se contine in asa numitele vede-scrieri sfinte cu idei cu caracter filosofic.Vede in traducere inseamna cunoastere suprema ,stiinta la nivelul cel mai inalt.Vedele se refera la scrierile sfinte fiind considerate emanate din divinitatea cosmica suprema-Brahman si memorate de inteleptii inspirati. Vedele povestesc originile lumii, viata zeilor si propovaduiesc rugaciunile si ritualurile.Ele cuprind 4 carti principale :1)Rig veda cuprinde imnuri pronuntate in mod traditional de preoti; 2)Iajur veda-include rugaciunile rostite de catre asistentii preotilor si contin cunostinte despre modalitatile sacrificiului;3)Sama veda-grupeaza melodiile liturgice-libret muzical; 4)Athar va vedacontine descintece si formule magice, informatii valoroase de medicina indiana.Ele constituiau cartea de capatii a aristrocratiei.Vedele ca continut erau dificil de inteles si erau necesare comentarii ale acestora ,primele dintre ele fiind brahmanele.Paralel cu reprezentarile religioase antice vedele cuprind si capitole cu caracter teoretic ,in care se ridica problemele privind cauzele si scopurile existentei lumi si ale faptelor omului.

9.Numiti directiile si scolile filosofice din india antica. Descrieti succint esenta budismului.
Filozofia n India antic apare n primul mileniu .e.n. Societatea indian foarte timpuriu se difereniaz n caste i grupuri sociale: brahmani, catrii, vaii i udri.primele idei filozofice gsim n literatura religioas Vede (cunotine sacre). Vedele au aprut n sec.XV .e.n. Insusiri specifice filosofiei indiene: 1.Exprimarea slaba a principiului individual creator 2.Ideile filos se afirma independent de argumentatia stiintifica 3.e greu de deosebit religia de fil 4. E sesizabil protestul social impotriva brahmanelorDeosebim Deosebim dou grupe de coli: ortodoxale (care recunosc autoritatea Vedelor) i neortodoxale (ce nu recunosc autoritatea Vedelor). Majoritatea din ele sunt ortodoxale i religioase (colile vedanta, mimansa, yoga, vaieica, nyaya, samkhya). Mai progresive snt colile neortodoxale jainism, buddhism, lokayata (carvaka). Jainismul a aprut n sec. VI .e.n. ca concepie etic care indica calea salvrii sufletului de supunerea ei pasiunilor. Scopul filozofiei jainiste sacralitatea, modul de comportare specific ce duce la realizarea salvrii. Buddhismul apare n sec. VI V .e.n. i era orientat contra brahmanismului, sacerdoilor. Ideile principale snt sistematizate n Tripitaca (trei corzine). Buddhismul este rspndit n India, China, Birma, Ceylon, Tibet, Japonia. Buddhismul este religia supueniei. Coninutul ei snt patru adevruri sfinte. Existena omului este legat de suferine.

Cauza suferinelor este c omul are prea multe dorine. Lichidarea suferinelor trebuie s fie n lichidarea dorinelor. Calea spre lichidarea suferinelor trece prin cele opt ci nobile ideile drepte, inteniile drepte, cuvntul drept, aciunea dreapt, viaa dreapt, efortul drept, atenia dreapt i meditaia dreapt. Viaa dreapt cost n respectarea moralitii, a nu duna fiinelor vii, a se reine de la contactele sexuale interzise, a nu fura, a nu folosi buturi alcoolice. Scopul cunoaterii de a elibera omul de suferine nu n viaa de apoi, ci viaa actual. ntreruperea i lichidarea suferinelor se numete nirvana o linite netulburat, o abinere de la totul lumesc ce se atinge prin meditare. Nirvana pune capt lanului de venice rencarnri, guvernate de sansara i karma. Morala buddhist predic compasiunea i asceza, pasivitatea i nempotrivirea la ru. Exist dou ramuri ale buddhismului hinayana i mahayana.

10. Descrieti succint esenta confucianismului si a legismul.

In China antic se evideniaz coala lui Confucius (Cung Fu-dzi , 551 479), creatorul unui sistem original filozofic, etic i social-politic. El afirma, c cerul ca realitate suprem dicteaz omului voina sa, c viaa oamenilor depinde de soart, iar bogia i nobilitatea depind de cer. In centru filozofiei lui Confucius st problema educaiei. El afirm c oamenii snt apropriai i seamn unii cu alii dup natura sa, iar se deosebesc dup educaie. Educaia omului trebuie s fie n spiritul atitudunii cu stim i respect fa de mediu i societate. In alt loc Confucius afirm, c pentru a cunoate noul e necesar de a cunoate vechiul. Invtura fr gndire este inutil, iar gndirea fr invtur este oarb. Etica lui Confucius concepe omul in relaii cu funcia lui social, el este personalitate nu pentru sine, ci pentru societate, iar educaia este formarea comportamentului omului pentru executarea cuvenit a acestei funcii. Relaiile sociale trebuie s se formeze dup analogie cu relaiile familiale crmuitor i supus, sudaltern i ef, aa ca i relaiile dintre fecior i tat, fratelui mai mic ctre cel mai mare. Pentru respectarea subordonrii i ordinii Confucius formuleaz principiul echitii, punctualitii i contiinciozitii. Omul trebuie s procedeza aa cum cere ordinea i situaia. Comportamentul punctual este comportament cu respectarea ordinii i umanitii.

Legismul promoveaza: omul e fiinta rea in esenta sa, de la natura, de la sine si fiind astfel, omul nu poate fi educat, nici reeducat. Ca statul sa functioneze normal, el trebuie sa se bazeze pe legi juridice stricte ce ar permite folosirea celor mai aspre pedepse pentru cea mai mica abatere de la lege. Spre deosebire de confucianistice considerau ca puterea in stat trebuie sa se transmita prin mostenire, ei afirmau ca imparatul trebuie ales in dependenta de calitatile morale si spirituale.

11. Expuneti succinct esenta teoriei daoismului.

Daosismul (taoismul) apare n sec. VI .e.n., fondatorul ei este Lao-dzi. n centrul acestei concepii se gsete natura, cosmosul, omul. Lumea material se gsete ntr-o micare natural legic. Totul se supune DAO (cale, lege) i Dao este izvorul tuturor. Omul trebuie s se contopiasc cu natura, s triasc n conformitate cu legile ei. Rul i nefericirea n viaa oamenilor apare de aceea, c oamenii se implic n mersul natural al lucrurilor i ncalc legea DAO.Daoismul nu a fost niciodat o religie unificat i tot timpul s-a bazat pe multe nvturi diferite. Din acest motiv anumite ramuri ale daoismului pot avea concepte foarte diferite, ns, exist anumite principii acceptate de toate coli ce aparin acestei religii.Principalele scopuri ale unui daoist sunt:- curenia (purificarea) accentul se pune n special pe eliberarea de rutatea egoismului;- pierderea sinelui prin unirea cu Dao;- obinerea nemuririi prin integrarea n Dao i deprtarea de tot ce nseamn lume material.Omul trebuie s renune, n opinia lui Lao Zi, la orgolii, la strngerea de bogii, la agresiuni i trebuie s se retrag n meditaie pentru a-l putea cunoate pe Dao i pentru a se putea identifica cu acesta.Morala susinut de concepia lui Lao Zi se bazeaz pe dragoste: Inima neleptului nu este niciodat a lui. Cu cei buni este bun, iar cu cei ri, de asemenea este bun. Cele trei comori sunt virtui de baz n daoism:- dragostea (compasiunea) s iubeti lumea aa cum te iubeti pe tine nsui;- moderaia (simplitatea) simplitatea i eficiena dorinelor; - umilina (modestia) .

12. Numiti perioadele dezvoltarii filosofiei in Grecia Antica. Intervalul de timp in care putem vb de filosofia greaca e sec.VI i.e.n. si pina in sec Ve.n.. Premisele aparitiei filosofiei antice grecesti au fost urmatoarele : dezvoltarea comertului si mestesugaritului, intensificarea relatiilor cu alte state, influenta culturii orientale, dezvoltarea stiintelor naturii. Pentru prima data, filos. apare in orasul Milet. In dezvoltarea filosofiei antice grecesti pot fi evidentiate trei perioade: 1)perioada cosmologica(sec.VI i.e.n. sec.IV i.e.n.) 2)perioada antropologica(intre sec.V-IVi.e.n); 3)perioada romano-elenista(din sec. III .e.n. pn n sec.VVI e.n.).Pentru perioada cosmologica este caracteristica studierea cosmosului(universului). Reprezentanti:Thales, Anaximene, Anaximandru, Heraclid, Pitagora,Xenofan,Parmenide, Zenon, Empedocle, Anaxagora, Democrit. Pentru filosofii din aceasta perioada este primordiala problema temeiului ultim. Ei cauta raspunsul la intrebarile : ce este universul?, din ce este constituit?, de unde a aparut ?s.a. In centrul filosofiei perioadei antropologice sta problema valorii spirituale a omului. Reprezentanti:Socrate, Platon, Aristotel. Pe filosofi ii intereseaza indeosebi originea si caracterul cunostintelor, criteriul determinarii adevarului etc. Acesta perioada este numita uneori si sistematica deoarece in acest rastimp au aparut doua mari sisteme filosofice, create de Platon si Aristotel. Filosofia perioadei romano-eleniste se caracterizeaza prin existenta mai multor scoli si directii filosofice(epicureism, stoicism,scepticism, neoplatonism), care dezvoltau unele idei promovate de filosofia anterioara. Reprezentanti : Epicur, Zenon din Cition, Pirhon.

13. Ce este temeiul ultim in filosofia greaca antica? Caracterizati temeiul ultim in filosofia pitagoreica. Prin ce se deosebeste acesta de temeiul ultimin scoala din Milet si la Heraclit. Problema care i frmnt pe primii filozofi este problema temeiului ultim.Prin noiunea de temei ultim se are n vedere cutarea acelui nceput material unic comun tuturor lucrurilor, fenomenelor,obiectelor din univers de unde pornesc toate aceste lucruri i care se conine n oricare lucru din univers? Pentru filosofii din Grecia Antica era primordiala problema temeiului ultim,adica care sunt premizele existentei unor fenomene. Ei cauta raspuns la intrebarile: ce este universul? Din ce este constituit? De unde a aparut? Scoala din Milet< Pythagora- temei ultim numerele-sunt esenta si substanta tuturor lucrurilor, este o intruchipare a finitului si infinitului. Thales este acel care promoveaza problema temeiului ultim, a substantei primordiale, ce sta la baza universului.El considera ca la baza universului se afla apa, tot ce exista contine in sine apa, nimic nu poate exista fara apa ( spune asa, hrana tuturor vietuitoarelor si insasi caldura se iveste din apa- conditionata de mitologia egipteana.Alt reprezentant al scolii din Milet Anaximandru- temei ultim (principiu)- apeironulnotiune ce defineste o materie nelimitata,nedeterminata,lipsita de insusiri,in vesnica miscare si toate lucrurile au luat nastere prin separarea din apeiron a contrariilor(caldul si recele,umedul si uscatul) si prin lupta dintre ele.Reprezinta cauza oricarei nasteri si pierii, totul se naste si piere in el. Apeironul este vesnic, infinit.Al treilea reprezentant al sc. din Milet. Anaximene- temei ultim aerul= cu apeironul aerul este principiul de baza, inceputul intregii existente.Focul , norii, apa, pamint, pietrele- sunt in sine diverse stari ale aerului. Aerdivinitate. Heraclit- temei ultim- focul. Tot ce exista este un foc , totul se naste din foc si se transforma in foc. Lumea este un foc vesnic.
14. In ce consta dialectica lui Heraclit?

Heraclit este unul din dialecticianul filosofiei antice. Dialecticienii din acea perioad nu puteau s se bazeze pe datele tiinelor naturale i nu puteau explica legitile lumii obiective. Heraclit sa dedicat meditatiei filosofice, pe care a inaltat-o pana la una dintre cele mai fascinante expresii. El recunotea schimbarea i dezvoltarea lumii. Natura o priveste ca un tot ntreg, conexiunea universal nu se demonstra, era rezultatul contemplrii nemijlocite. El a subliniat cu multa tarie caracterul nestatornic a tot ce exista , intelege realitatea ca proces ,a clarificat rolul pe care-l joaca in acest proces trecerea oricarei insusiri in contrariul ei. Heraclit considera c focul este elementul primordial al existenei. Lumea, cosmosul sunt fr nceput i sfrit,nu-s create de nimeni, nici de zei, nici de oameni, dar a fost, este i va fi foc venic permanent aprinznduse i stngnduse. Nucleul filozofiei heraclitiene este principiul totul curge(panta rei). Mersul permanent al dezvoltrii el l compara cu curgerea unui ru n care nu se poate ntra de dou ori. Totul este dirijat de soart ori necesitate. De ultima este legat noiunea lege, legitate, logos. Logosul este tot aa de venic ca i lumea necreabil i indestructibil. Heraclit face deosebire ntre nelepciune i cunotine, cunotinele nc nu-l fac pe om nelept. nelepciunea const n a cunoate natura i proceda conform legitilor ei. 15. Cum argumenteaza eleatii imposibilitatea atit a miscarii, Universului? cit si a caracterului multiplu al

Zenon din Elea este un filosof din Grecia Antica ,cunoscut prin paradoxurile sale ,care intr-o forma negativa au ridicat importante probleme referitoare la natura dialectica a miscarii.Pentru Zenon existenta e necontradictorie,de aceea existenta contradictorie este o existenta imaginara ,aparenta. La baza aporiilor sale st absurditatea, adic imposibilitatea de solutionare.O trstur specific a aporiilor const n aceea c judectiile logice i datele empirice se contrazic reciproc.El pornea de la aceea c unicul izvor al cunotinelor este doar raiunea ,iar simurile nu ne furnizea dect cunotine superficiale i nseltoare . Aporiile lui Zenon se mpart n 2 categorii.: 1. aporii ce au ca scop de a nega posibilitatea existenei spaiului gol, a diversitii i multiplicitii lucrurilor; 2. aporii ce urmresc scopul de a nega posibilitatea existenei micrii. . Zenon ncearc s demonstreze c pluralitate este strin fiinei, folosindu-se de metoda terului exclus. Dac am admite pluralitatea , de vreme ce o puralitate este alctuit din mai multe uniti,urmeaz n chip necesar c trebuie s existe mai multe uniti din care s-a ivit pluralitatea. E cu neputin s existe mai multe uniti, deci e cu neputin s existe pluralitate.Cele mai cunoscute sunt paradoxurile lui impotriva posibilitatii miscarii:Ahile si broasca testoasa ,Sageata etc. Aporia Dichotomia ori mprirea n 2 pri este mpotriva micrii conform careia pentru ca un corp s ajung la int el trebuie mai nti s ajung la jumtatea drumului. Dar pentru aceasta trebuie s parcurg jumtatea primei jumti, i aa mai departe pn la infinit nseamn c mobilul st pe loc. Deasemenea eleatii argumenteaza imposibilitatea caracterului multiplu al universului.Astfel conform ideilor lui Xenofan existena care este divinitate este venic i ea este un UNU.Trasaturile UNU: Este sferic, caci nu poate la fel doar ici colo, ci pretudindeni.

 Nu-i nici mrginit nici nemrginit.Nemrginit este nefiina caci ea nu are nici inceput nici sfrit.UNU nu este identic nici cu nefiina i nici cu o pluralitate de fiine. Nici nu se mic nici nu-i nemicat.Nemicata e nefiina,caci nici spre ea nu vine nimic i nici ea nu trecec spre ceva. Este etern , venic,extratemporal. 16. Care este temeiul ultim in viziunea lui Democrit? Prin ce se caracterizeaza el? Democrit este intemeietorul materialismului atomist. Inceputurile existentei sunt atomii si vidul. Atomii sunt invizibili fiindca sunt foarte mici. Ei sunt invariabili, indestructibili, intern acalitativi. Atomii sunt infinit de multi, ei se deosebesc intre ei prin forma, ordine, orientare. Atomii se misca in vid, care este tot infinit. Aparitia lucrurilor are loc datorita unirii atomilor, distrugerea lor despartirii atomilor. Atomii se unesc dupa principiul asemanator cu asemanator. Sufletul dupa Democrit este deasemenea compus din totalitatea de atom. Deci, sufletul este corporal si muritor, fiind ca cu descompunerea corpului se disociaza si atomii lui. Democrat introduce notiunea microcosm pentru om ca analog a macrocosm a universului. In teoria cunoasterii Democrit deosebea 2 feluri de cunoastere : adevarata si intunecata. Cunoasterea adevarata este cunoasterea rationala, iar cunoasterea intunecata este cunoasterea senzoriala. Democrit afirma, ca intelepciunea adduce trei roade: nu numai a gindi bine, ci si a vorbi bine si deasemenea a proceda bine. Fericirea omului el oi vedea in buna dispozitie a sufletului, care depinde de cumpatare in totul. 17. Cui apartine expresia : Omul este masura tuturor lucrurilor ? in ce consta subiectivismul si relativismul filosofiei sofiste? Expresia Omul este masura tutor lucrurilor apartine lui Parmenide . Initial prin cuvintul sofist se intelegea acei oameni intelepti, iscusiti in ceva, mai tirziu erau numiti nu acei care se staruiau sa gaseasca adevarul , dar care incercau sa redee falsul drept adevar si invers, superficialitatea drept competent. Aceasta a devenit posibil deoarece ei au dus pina la extremitate idea despre relativitatea oricaror cunostinte. Sofitii au fost o preiad de savani i filozofi care demonstrau c adevrul este ntotdeauna pur subiectiv.Adevr obiectiv comun tuturor oamenilor nu exist fiindc fiecare om percepe lucrurile n felul su, fiecare se bazeaz pe senzaiile, interesele i scopurile sale.Omul tnr i omul btrn, omul sntos i cel bolnav, puternic i slab percep aceleai lucruri n mod diferit i deci au cunotine, dispun de adevruri diferite.Este adevrat nu ceea ce este n realitate, este adevrat ceea ce mi convinge i m satisface pe mine.Teza principal a fost expus de ctre Protagora : Omul este msura tuturor lucrurilor, celor de exist, dac ele exist i celor de nu exist, dac ele nu exist.Adic important nu este faptul dac un lucru exist sau nu exist, dac o aciune, o crim a fost efectuat sau nu, important este dac eu pot s demonstrez, s conving c ea nu a fost atunci cnd a fost sau c ea a fost dac ea nu a fost. 18. Numiti si caracterizati principiile de baza ale filosofiei socratiene. Principiile de baza a lui Socrate sunt:
Principiul autocunoasterii expus prin teze (cunoaste-te pe tine insuti) Principiul indoielii (eu stiu k nu stiu nimik) Principiul identitatii adevarului binelui si frumosului P. superioritatii statului P. maeutic(cunoasterii adevarului)prin inaintarea intrebarilor si inlaturarii raspunsurilor incorecte

Cunoatete pe tine nsui Sarcina principala a cunoasterii este cea practica-arta de a trai .A te cunoate pe tine nsui nu inseamn s-i cunoti doar numele, s nelegi ce reprezini tu n raport cu realitatea, nseamn a cunoate adevrul, pentru c adevrul se gsete n fiecare om Principiul indoielii este unul fundamental pentru filozofie fiindc el nu neag posibilitatea omului de a cunoate lumea i de a se cunoate pe sine ci dinpotriv arat caracterul dialectic al cunoaterii, accentueaz faptul c cu ct mai profund, mai adnc noi cunoatem realitatea cu att mai bine nelegem ct de mult rmn

necunoscute nou i cunotinele pe care le are un individ n comparaie cu lumea existent, care se cere a fi cunoscut sunt mult inferioare posibilitii de a cunoate Identitatea adevarului e un principiu ce determina in continuare intreaga spiritualitate a culturii umane pentru ca in viziunea lui Socrate, adevarul, binele si frumosul sunt echivalente. A cunoaste adevarul inseamna a fi bun si frumos. De aici provine superioritatea frumusetii spiritual. Omul ce cunoaste adevarul e bun, si frumos pentru ca e imposibil ca omul sa cunoasca adevarul si sa nu procedeze bine, e imposibil ca omul sa cunoasca adevarul si sa procedeze contrar.raul se echivaleaza cu necunoasterea adevarului, caci daca s-ar cunoaste adevarul, s-ar cunoaste ce e binele si nu s-ar proceda rau. Sarcina fiecaruia e de a cunoaste cit mai profund adevarul. Principiul superioritatii statului e indreptat impotriva sofistilor, caci, din principiul sofistilor, omul e masura tuturor lucrurilor astfel rezulta ca fiecare om traieste dupa regulile sale si ignoreaza normele societatii. Socrate afirma ca e mai bines a suporti o nedreptate decit la nedreptate sa raspunzi cu nedreptate. Dreptatea iese la suprafata. Principiul maeutic- cautarea adevarului prin inlaturararea raspunsurilor incorecte. Sofistii ziceau ca adevarul are character subiectiv . socrate afirma ca ca adevarul e obiectiv si nu depinde de pozitiile unui individ neadecvat. 19 Prin ce se deosebeste filosofia lui Socrate de filosofia sofista? In timp sofistii,patrunsi de un scepticim ucigator relativizau si problematizau orice cunoastere si orice moralitate.socrate traieste din convingerea estramutata ca trebuie sa existe un adevar absolut ce este independent atit de parerile insilor cit si de parerile maselor de oameni. Socrate crede in valabilitatea adevarului si dreptul critic al acestuia....Socrate asemenea sofistilor, sustinea ca virtutea este stiinta, deci poate fi invatata de oameni; in schimb, era de parere ca stiintele pozitive nu pot garanta armonia si ordinea sociala. Pe de alta parte, Socrate practica si el metoda dialectica, dar nu exercitiile de virtuozitate verbala pura, prin care sofistii ajungeau la concluziile unui individualism egoist sau ale mihilismului etic. Dimpotriva, pentru Socrate exista valori umane certe dar carora el nu le gasea un fundament rational, sustinand ca o voce interioara il impiedica de la actiuni rele. De aici deriva scepticismul sau in ceea ce priveste actul cunoasterii; caci, in opozitie cu pretentiile enciclopediste ale sofistilor, Socrate afirma ca singurul lucru pe care il stie cu certitudine este ca nu stie nimic. Cultura enciclopedica a sofistilor o considera inconsistenta. In locul acumularii de cunostinte si a enuntarii sententioase a unor norme, solutii, formulate cu mare abilitate adevaruri, etc., metoda sa de a-I invata pe oameni, era dialogul. Sofitii promovau idea c adevrul poart caracter pur subiectiv.Socrate spune c adevrul tiinific este unul obiectiv i nu depinde de poziia, de interesul i de scopul unui individ luat aparte.Adevrul poart caracter general i el se conine n spiritul, n contiina omului.

20Existenta la Platon se divizeaza in: Exist 2 lumi, spune Platon, una care n totdeauna este i nici cnd nu apare i alta care n totdeauna apare, devine i nici cnd nu este.Prima este lumea ideilor, a II-a este lumea lucrurilor senzoriale.Lumea ideilor este o lume constant, venic, obiectiv, perfect, ideal, absolut, iar lumea lucrurilor senzoriale este o lume temporar, relativ, imperfect, n venic schimbare i transformare.Lumea ideilor reprezint lumea cunotinelor.Ideile ca cunotine, ca noiune, ca idealul i ca esene a tuturor lucrurilor din univers.Fiind venice ele exist naintea existenei lucrurilor senzoriale.Lucrurile senzoriale sunt lucrurile corporale, fizice care sunt cunoscute de noi, de om prin senzaii, prin organele de sim, deaceea i se numesc astfel, senzoriale.Dar fiecare lucru senzorial este secundar n comparaie cu idea fiindc oricare lucru senzorial, fizic exist numai deatta i ntr-atta fiindc i nct exist idea sa care l anticipeaz.Lucruri snt attea ct sunt idei i nu exist lucruri care n-ar fi determinate de idei. 21.Sufletul in opinia lui Platon este compus din:
In "Phaidros" Platon compara sufletul cu o caleasca trasa de doi cai, ce sunt condusi de un vizitiu. Unul dintre cai este de origine Divina si de aceea el urmeaza bucuros indemnurile vizitiului spre lumea Ideilor. Al doilea cal este, dimpotriva, de origine vulgara; el este inrudit cu colbul pamintului si de aceea a plecat spre lumea senzoriala ceea ce face ca vizitiul sa-l sileasca cu forta sa ia calea in sus. Vizitiul este Nusul, ratiunea. Astfel, sufletul se compune din: Ratiune, vointa, sentimente.

Acestor trei elemente le corespund urmatoarele calitati morale:intelepciunea,vitejia si cumpatarea.Astfel sufletul are trei facultati: 1) de a gindi (ratiunea, ce se afla in cap); 2) facultatea afectelor si a sentimentelor, care se gasec in piept si 3) facultatea poftelor ce se afla in pintece.Caracterul oamenilor depinde de acea facultatea a sufletului care domina in ei.

22.Gnoseologia din perspectiava lui Platon include:

a)anamneza-ce semnifica ,,aducerea aminte Reamintire a ideilor pe care sufletul le-ar fi cunoscut ntr-o existenta anterioar.In opinia lui Platon sufletul renaste in alt corp astfel el uitind totul din viata trecuta,si pe parcursul noi vieti reamintinduse far a intelege ca aceste cunostinte fac parte din viata anterioara. b)erosul-care este nostalgia dupa eternitate,bine,frumos.Adica cunoasterea adevarata poate fi realizata doar prin intermediu lumii ideilor. c)dialectica- se definete ca art de a discuta,este o metod a ntrebrilor i rspunsurilor, este i o art a limbajului.Metoda dialectic are ca instrument limbajul, prin care se atinge esena fiecrui lucru.

23Existenta in viziunea lui Aristotel o constituie: a)materia-reprezinta materialul din care se formeaza lucrurile.Materia in opinia lui este posibilitatea existentei.Materis
este un inceput pasiv. b)forma-este o ratiune este o esenta ideala a lucrurilor care se contine implicit in fiecare lucru.Fiecare lucru este ceea ce este el numai datorita formei ei.Forma este realitatea existentei.

24.Ce este forma in opinia lui Aristotel?Cum determina Aristotel forma formelor? Forma cea care d configuraie, este elementul activ dttor de structur care face ca lucrurile s fie ceea ce sunt,dar forma nu poate exista ca principiu independent fata de materie. Forma devine realitate numai acionnd asupra materiei, dup cum materia devine realitate primind form. (Ex. de Metafizic : statuia lui Hermes este fcut din piatr, piatra nsi este o materie dar i o form, form pentru c se individualizeaz cu celelalte forme dar n raport cu statuia este materia iar statuia este forma pietrei).Aritotel considera ca sursa finala a oricarei miscari este divinitatea(D-zeu)-primul motor imobil si forma formelor.Logica formala a lui Aristotel e strins legata de teoria existentei,de teoria adevarului deoarece el considera ca formele logice sunt totodata forme ale existentei.. 25.Ce este materia in viziunea lui Aristotel? Aristotel consider c obiectiv exist lumea material, iar ideile sunt esena lumii, reflectarea ei. Lumea material este primar, ns asta nu-i identica cu materia. Materia este materialul din care se formeaz lucrurile. Obiectele concrete sunt combinaia materiei i formei. Materia-i pasiv, forma activ. Forma preced materia n timp. Apariia lucrurilor este o formare a materiei n procesul crei particip patru cauze: material, formal, efectiv i final. Deci materia e principiul pasiv care d consisten i care este modelat de form. 26.Numiti si descrieti etapele principale ale filosofiei medievale?
n linii mai Filozofia medieval ncepe cu sec I de la naterea lui Hristos.Cu toate c n perioada primelor 5 secole nceputul sec VI de la naterea lui Hristos noi tim a continuat filozofia antic greac.Dar totui filozofia ncepe n secolul I i ine pn n sec XIV. i aceast perioad de timp se mparte n 3 etape : - Etapa apologetic (sec I Sec IV) - Etala patristic (sec IV - VIII) - Etapa colastic (VIII-XIV) Prima perioad apologetic (apologie = aprare) se numete astfel din cauz c n primele 3 secole de la apariia religiei cretine, cretinismul ca religie, nvtur nc nu era constituit n baza sa dogmatic, teoretic . nvtura cretin deseori era supus diferitor interpretri neadecvate esenei ele.i aici, n acest timp, pe arena filozofico-teologic apare o pleiad de gnditori, de teoreticieni care caut s apere bazele, ideile principale ale cretinismului i s lupte mpotriva interpretrilor greite, neadecvate.Aceasta nu nseamn c aceti apologei, aprtori ei nsui nu comiteau careva interpretri neadecvate interpretrilor bisericii cretine. Printre apologei s-a evideniat Tertulian, care este cunoscut prin fraza sa Cred fiindc este absurd. Noua religie cretin odat aprut coninea n sine mai multe cri evanghelice care nc nu erau decise, selectate de biseric pentru a fi canonizate, considerate ca adevruri Dumnezeeti. Perioada II-a se numete patristic (de la latinescul pater = printe). n dezvoltarea i extinderea religiei cretine a existat o perioad deosebit numit patristica fiindc anume n aceast perioad s-au manifestat mai muli gnditori, aprtori, promotori, teoreticieni ai religiei cretine care prin modul lor de via, prin suferinele suportate, prin neligiuirurile fa de ei, prin scrierile lor au promovat, au cultivat i au aprat prioritile religiei cretine, deseori cu preul vieii pentru care fapt ei au fost canonizai sau declarai sfini, prini ai bisericii cretine i ei sunt sfini pentru toate direciile i curentele religiei cretine : i pentru ortodoci, i pentru catolici i pentru protestanti.n aspect filozofic printre sfinii prini ai bisericii (i Sf. Grigore i Sf Vasile) s-a evideniat Augustin numit preafericitul (sec IV jumatea II prima jumate sec V) care a unit n creaia sa scris filozifia lui Platon, nvtura lui Platon despre lumea ideilor, cu nvtura cretin i a creat o concepie care a fost autoritar i a dominat pn n secolul XIII

XIV.Augustin nu accept poziia lui Tertulian (cred fiindc este absurd).El promoveaz idea c omul poate s neleag esena cunotinelor cretine i el cere s se deosebeasc cunotinele laice de cunotinele religioase.Deosebirea dintre aceste 2 tipuri de cunoatere const n faptul c cunoaterea laic, tiinific este caracteristic doar unui cerc restrns de oameni savanilor.Superioar este cunoaterea religioas bazat pe credina nestrmutat n puterea lui Dumnezeu. A III-a epoc se numete scolastica (scola = coal)Este legat cu apariia scolilor pe lng biserici i mnstiri i n aceste coli studiile se fceau dup un sistem strict,riguros i numai n baza bibliei i a crilor sfinilor prini.Nici o carte laic nu se admitea.Cunotinele se nsueau prin nvarea pederost necritic ca adevrul n ultim instan a celor expuse n biblie i n crile sfinilor prini.Scolastica a creat o modalitate de gndire caracteristic epocii respective cu un caracter teo-centrist unde aspectul naturalist i antropocentrist se excludea.Adic n scolastic, n colile bisericeti, totul era privit i explicat prin prisma credinei n Dumnezeu i recunoaterii caracterului absolut a lui Dumnezeu i a adevrurilor Dumnezeeti expuse n biblie.Aspectul antropo-centrist, uman era exclus fiindc omul este considerat drept o fiin mult inferioar lui Dumnezeu : corpul izvorul rului, sufletul trebuie s fie consacrat doar nsuirii valorilor pur religioase i asceptice, corpul omenesc este diminuat la maximum,femeia izvorul rului i numai credina pur l poate salva pe om.

27.Ce este scolastica?De ce filosofia medievala este numita astfel? Scolastica de la Scoala ce inseamna scoala- trebuie sa faca dogmele bisericesti accesibile pentru oamenii neinstruiti si sa duca lupta cu falsificarea religiei crestine.Scopul scolasticii consta nu n cercetarea i studierea realitii, ci n a gsi ci raionale de a demonstra adevrurile declarate de credin. Filozofiei i se atribuia rolul de slujanc a religiei. Ea nu trebuia s caute adevrul, el era dat deacum n revelaia divin, filozofia trebuia s expun i demonstreze acest adevr cu ajutorul raiunii i limbajul accesibil a ei. Reprezentanii scolasticii au fost P. Abelard, Toma d'Aquino,Ioan Duns Scot, Albertus Magnus, W.Occam .a. Toi ei argumantau unitatea credinei i raiunii, filozofiei i teologiei, c natura este creat de Dumnezeu, c el este esena suprem, nceputul i scopul tuturor lucrurilor, c Dumnezeu este nceputul, centrul i sfritul cosmosului. Eriugena considera, c adevrul este ascuns n crile sfinte sub acoperiul imaginilor care trebuie interpretate de raiune. n tlmcirea crilor sfinte raiunea trebuie s se conduc de prerile i concepiile autoritilor bisericeti. 28.Explicati de ce filosofia medievala poate /sau nu poate fi considerata antropocentrista.
Antropocentrism, orientarea spre om. Dac filozofia medieval era teocentrist, mai nti se vorbea despre Dumnezeu i peurm despre om. In evul mediu Institutia bisericeasca avea controlul asupra intregii vieti sociale,economice,politice,spirituale exercitindu-si puterea cu mijloace in cadrul carora violenta ocupa unul din primele locuri Deci,filosofia medievalanu poate fi considerata antropocentristaModaliatatea de gindire caracteristica epocii respective avea un caracter teo-centrist unde aspectul naturalist si antropocentrist se excludea.Adica totul era privit si explicat prin prisma credintei in Dumnezeu si recunoasterii caracterului absolut a lui Dumnezeu si a adevarurilor divine epuse in biblie.Caracterul antropocentrist era exclus fiindca omul este considerat drept o fiinta mult inferioara lui Dumnezeu:corpul-izvorul raului,sufletul trebuie consacrat doar insusirii valorilor pur religioase,femeia izvor al raului si numai credinta il poate salva pe om.

29Numiti trasaturile caracteristice ale filosofiei renascentiste.

*Antropocentrism, orientarea spre om. n centrul cercetrilor filozofice se gsete omul.. Se preuiete omul cu capacitile lui individuale, activitatea lui de ntreprinztor, apare necesitatea n munca intelectual. *Concepia despre lume din acea perioad avea un caracter umanist, omul se nelegea ca fiin liber, creatorul de sine nsi i a lumii nconjurtoare. Umanism este concepia coform crei omul este valoarea suprem i trebuie de creat condiii umane pentru dezvoltarea multilateral i armonioas a fiecrei personaliti. Dac n epoca medieval omul se asemna cu Dumnezeu, era creat de el dup chipul i nfiarea lui, atunci in filozofia Renaterei omul este zeificat, maximal se apropie de Dumnezeu dup activitatea sa creatoare. Dumnezeu i-a dat omului libertatea voinei iar mai departe el singur i rezolv soarta sa. Omul este nu numai ofiin natural, ci i creatorul de sine nsi i stpn asupra ntregii naturi. panteismul concepie care consider c Dumnezeu i natura sunt identice, c Dumnezeu este peste tot locul. Dumnezeul cretin nu se neag, ns el ii pierde caracterul su supranatural. Dumnezeu este cobort din cer i dizolvat n natur, el se contopete cu natura, iar natura se zeific. Dumnezeu i natura coincid. Calitile care se atribuiau lui Dumnezeu acum se refer la natur (puterea, creaia .a.). secularizarea eliberarea treptat a vieii spirituale i societii de sub tutela i dominaia religiei i bisericii, trecerea la o via mai laic. * Filozofia Renaterei se dezvolt mpreun cu arta, se renate cultul frumuseii.In gndirea Renaterei are loc reabilitarea trupului uman. Trupul nu-i pctos, viaa trupeasc este o valoare n sine. Arta din acea perioad (Botticelli, Leonardo da Vinci, Rafael) zugrveau chipul i corpul uman, proslveau frumuseea omului

30.Care sunt principalele curente gnoseologice din epoca moderna? Principalele curente gnoseologice din epoca moderna,care are ca sop de a determina izvorul cunoasterii stiintei adevarate,obiective,ori descoperirea adevaratei surse a cunoasterii stiintei.au fost:. Empirism (gr.empeiria experien) - doctrin n filosofie cu referire la domeniul cunoaterii ce afirm c experiena senzorial este unica sau principala surs a cunoaterii. Toate cunotinele se bazeaz pe experien sau se dobndesc prin intermediul experienei. Coninutul cunotinelor se reduc direct la experien ori este o descriere a acestei experiene. n dependen de faptul ce coninut se ntroduce n noiunea de experien se distinge empirism

materialist i idealist. Empirismul materialist reprezentant de F.Bacon, Th.Hobbes, I.Locke, materialismul francez din sec.18 consider c sursa experienei senzoriale este lumea exterioar, care exist obiectiv. Empirismul idealist n persoana lui G.Berkeley, D.Hume, reduce experiena la totalitatea senzaiilor sau reprezentrilor negnd faptul c la baza experienei se afl lumea obiectiv.Metoda absolutizata de empiristi este inductia ce consta in trecerea de la singular la general . Raionalism(reprezentanii R.Descartes, G.W.Leibnitz, B. Spinoza, I.Kant, L.G.Fichte, F.W.Schelling, G.W.Fr.Hegel) - curent filosofic cu referin la problema cunoaterii care recunoate contiina drept baz a cunoaterii i comportrii umane, adevrul, deci, se afl numai prin raiune. Fondatorul acestui curent este Rene Descartes.Momentul iniial al cunoaterii este, dup R.Descartes, intuiia i gndirea. Toate ideile el le considera aprute din senzaii i nnscute (ideea despre Dumnezeu, axiomele matematice .a.). numai ultimile el le socotea adevrate. Unica metod veridic de cunoatere este ndoiala M ndoiesc, deci cuget; cuget, deci exist,iar indoiala se depaseste in mod deductiv si nu inductiv-de la general la particular. [Sensualismul - doctrina filosofica,fondatorul este J.Locke. ce presupune faptul ca creierul omului la nastere nu este nimic mai mult decit Tabula rasa (foaie curate) pe care poate fi scris orice.El spunea ca in ratiune nu exita nimic ce n-ar fi existat anterior in simturi.] 31.In aspect ontologic in filosofia moderna deosebim urmatoarele curente?
Filozifia modern a ncercat s rspund la ntrebarea Din ce este/Care este/Ce st la baza lumii i temeiului ultim.n ontologia modern se disting 3 curente principale : Monismul Dualismul Pluralismul Primul curent care apare n aceast perioad este Dualismul.Fondatorul fiind Rene Descartes (1596 1650).Conform lui Descartes la baza lumii stau dou substane : una material i alta ideal, spiritual, avnd urmtoarele caliti : Cea material sau fizic este corporal i are ntindere n spaiu Cea ideal are, ca atribut principal, gndirea Filozoful consider c aceste dou substane sunt unite de ctre Dumnezeu i doar el este n stare s in mpreun aceste 2 nceputuri care sunt opuse, izolate, deosebite una de alta. Monismul este un curent filozific n care se ncearc depirea problemelor pe care le ntlnete dualismul.Fondatorul i principalul reprezentant este filozoful olandez Benedict Spinoza.n viziunea lui Spinoza n univers exist o singur substan, care este Dumnezeu.Aceast substan este universal avnd aa dou atribute principale ca : ndinderea i gndirea. Pluralismul este ntemeiat de ctre Worttfried Leibniz (1646 - 1716). Leibniz considera c toate lucrurile i fenomenele i au inceputul de Monade.Monadele sunt nite particule spirituale din care sunt alctuite toate lucrurile : att cele materiale ct i cele spirituale.Monada este un element iniial al lucrurilor.

32.Numiti si caracterizati ,,idolii in filosofia lui F.Bacon

Dac analizm caracterul cunotinelor noastre, spune Bacon, atunci depistm n raiunea noastr, un ir de factori care ne influieneaz negativ caracterul cunotinelor dar care fapt noi nu contientizm. De aceea n realitate deseori cunotinele noastre sunt nepline, sunt incomplete.Aceti factori se numesc idoli. Exist 4 tipuri de idoli : - Idolul forului (mulime, adunare) - Idolul peterii - Idolul pieii - Idolul teatrului sau autoritii Idolul forului const n faptul c oamenilor, savanilor le este caracteristic n procesul cunoaterii de a judeca despre lucrurile din natur de pe poziiile lor subiective, le este caracteristic de a atribui lucrurilor din natur caliti umane, omeneti.i atunci despre lucrurile naturale se judec ca despre lucruri nsufleite, ceea ce nu este corect. Idolul peterii const n faptul c savanilor le este caracteristic de a generaliza cunotinele particulare, singulare, le este caracteristic de a judeca despre univers doar n baza unor cunotine restrnse, limitate.i atunci savantul se aseamn cu omul care se gsete ntr-o peter, vede lumea exterioar numai att ct i permite ieirea din peter, dar n baza acestui segment ngust el judec despre ntreaga natur. Idolul pieii const n utilizarea incorect, neadecvat a noiunilor, a termenilor n caracteristica cunotinelor noi descoperite fapt care produce erori la cititor. Idolul teatrului const nfaptul c savanii pentru a-i argumenta, demonstra noile lor descoperiri apeleaz nu la fapte concrete, nu la fapte empirice, luate din practica real, ci apeleaz la scrierile unor savani cu autoritate baznduse pe unele citate, expresii gsite n aceste scriei care chipirule ar justifica noile descoperiri. Dar aceasta este o greeal deoarece aceste opere ale vestiilor savani au fost actuale cndva, cu mii de ani n urm, acum ns ele sunt depite i unica confirmare a noilor realizri poate fi doar practica empiric.

33.Caracterizati succint principiul de baza al filosofiei lui Descartes ,,Cogito,ergo sum.In ce consta esenta acestuia?

Descartes consider c la baza ndoielii trebuie s stea deducia.Esena ndoielii carteziene este descris prin formula Cogito, ergo, sum (cuget deci exist). Toate cunotinele de care dispunem noi se cer a fi puse la ndoial.Exist un singur adevr cert, clar, incontestabil : faptul c eu exist, dar c acest adevr este anume aa ne demonstreaz faptul c eu gndesc.Dac eu gndesc nseamn c eu exist cci ar fi absurd, alogic de afirmat c eu gndesc dar nu exist.Nimeni nu poate pune la ndoial acest adevr, n rest toate cunotinele se cer a fi puse la ndoiala. ndoindu-se de tot i de toate, Descartes observ faptul c el, cel care cuget c se ndoiete,
trebuie s existe. Dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum. Aceasta constituie punctul terminus al ndoielii metodice. Decartes insist asupra caracterului intuitiv al acestei cunotine. Acel ergo dintre cogito i sum nu semnific aici o deducie. Acest lucru ar nsemna o nclcare flagrant a propriilor principii de ndoial metodic. Cile cunoaterii la Descartes sunt intuiia i deducia.

34Cui ii apartine expresia ,,Tabula rasa.In ce consta esenta ei?

Tabula rasa (lat.) - Tabl tears . Expresia a fost pus n circulaie de filosoful John Locke, care considera c mintea noului-nscut este tabula rasa - o foaie alb pe care se imprim cunotinele prin educaie i contact cu semenii. n locul ideilor nnscute Locke spune n raiune nu exist nimic ce anterior n-ar fi existat n simuri.Toat cunoaterea noastr se bazeaz numai pe simuri i senzaii.

35.Ce este substanta la Spinoza? Prin substanta el intelege ceea ce este conceput prin sine,adica acel lucru care nu are nevoie de conceptul altui lucru in care ar trebui sa fie format.Pentru el,substanta este de fapt identica cu Dumnezeu.Indentificindu-l pe Dumnezeu cu substanta,aceasta conceptie capata un caracter panteist.Dupa continut ea este materialista,iar dupa forma panteista.In conceptia lui Spinoza,substanta este cauza sa proprie,adica ea nu are nevoie de a fi produsa de cineva,nu poate avea o cauza exterioara,ci este propria sa cauza.Aceasta substanta are 2 atribute:intinderea si gindirea,determinind faptul ca orice substanta,corp material gindeste.Afirmatia lui Spinoza ca toata substanta gindeste se numeste hilozoizm. 36.Statul in viziunea lui Hobbes este rezultatul...(continuati gindul). Hobbes este rezultatul.contractului social,rezultatul conventiei benevole dintre oameni. Statul este un simplu instrument pe care oamenii si l-au creat asociindu-se, pentru mai buna satisfacere a intereselor individuale ale fiecaruia dintre membrii comunitatii civile, acesta fiind de altfel si singurul motiv pentru care ei consimt sa incheie "contractul social".Aparitia statului porneste de la starea naturala.Premisa de la care Hobbes porneste este ca toti oamenii sunt egali de la natura dupa capacitatile fizice si intelectuale. Prin opera sa principal, "Leviathan" (1651), Hobbes a devenit fondatorul filosofiei statale moderne si divizeaza istoria societatii in 2 etape:prestatala si statala.Hobbes porneste de la premisa c egoismul domin natura uman (omul pentru om este lup). De aici rezult necesitatea aparitiei statului ca o creatie artificial. Filozofia politic a lui Hobbes se mai ocup si de raportul stat (suveran) - individ (cettean), de notiunea si rolul dreptului natural n societate si de distinctia dintre drept si lege .
. 37.In ce consta invatatura lui Leibniz despre ,,monade?

Leibnitz afirma ca la baza Universului stau o multime de substante ideale-monade.Monadele nu au intindere si nu se afla in spatiu,deoarece acestea sunt infinit divizibile.Ele prezinta prin sine centrul imaterial al fortei active,ele sunt vesnice si indestructibile,ele nu apar si nu mor pe cale naturala,nu pot fi schimbate sub actiunea externa.Dupa Leibnitz,monadele reprezinta niste lumi inchise,la exterior foarte simple insa in interior atit de complicate incit fiecare reprezinta un Univers aparte. In functie de gradul si felul perceptiei fiecareia, Leibniz a ierarhizat monadele intr-un sistem monadologic al naturii,ierarhia incheindu-se cu Dumnezeu,acesta devenind ratiunea suprema care doreste sa uneasca aceste monade astfel incit sa formeze o lume perfecta.Invatatura lui Leibnitz despre unirea armonioasa a monadelor se numeste armonie prestabilita divina 38)Numiti principalii reprezentanti ai iluminismului.Unde apare si prin ce se caracterizeaza?Iluminismul este un curent spiritual care apare mai intii in Anglia in sec 18 si fondator este considerat englezul John Tolland.In continuare,iluminismul se dezvolta in Franta si cei mai cunoscuti iluministi francezi sunt:Montesquieu,Voltaire,Russeau,Diderot,Holbach,Helvetius si La Metrie.Iluminismul este un curent spiritual caracteristic doar secolului 18(secolul luminilor) ce include in sine savanti,filosofi,oameni din domeniul culturii,literaturii care promovau idea ca cel mai reusit mijloc de promovare a societatii,de asigurare a progresului social este raspindirea cunostintelor stiintifice despre natura,om si societate.Idealismul apare ca o ideologie indreptata contra feudalismului moralei,obiceiurilor si traditiilor feudale care catre sec 18 deja stopau dezvoltarea progresiva a societatii.Iluminismul purta un caracter anticlerical,antibisericesc uneori antireligios.Ei optau pt venirea la putere a unui imparat,rege iluminat,adica care ar intelege,ar constientiza valoarea cunostintelor stiintifice si filosofice,laice pentru lume,ar constientiza ca doar raspindirea in masa a acestora,asimilarea lor de catre masele largi ale populatiei poate asigura trecerea societatii de la feudalismul dj invechit la o noua societate,la cea burgheza.

39)Numiti reprezentantii filosofiei clasice germane.Reprezentantii filosofiei clasice germane au determinat prin creatia lor destinul filosofiei secolului 19-20,atit in mod direct cit si indirect,adica atit prin faptul ca ideile lor au fost sustinute si dezvoltate,cit si prin faptul ca ideile lor au conditionat aparitia mai multor scoli si directii filosofice cu caracter opus lor.1)Immanuel Kant(1724-1804)-intemeietorul filosofiei clasice germane.O contributie considerabila a lui Kant este cea cu privire la problema ce vizeaza omul,intuind in el o parte a naturii,o fiinta inzestrata cu calitati materiale si spirituale.El a reusit sa imbine rationalismul si senzualismul,in urma careia a propus o metoda de cunoastere -apriorism-concept care cauta sa recunoascca si valoarea simturilor si ratiunii in procesul cunoasterii,doar ca le da o interpretare specifica.Filosofia lui Kant este numita apriorica si agnostica(invatatura care neaga posibilitatea cunoasterii esentei lumii.2)I.G.Fichte(1762-1814)-a dezvoltat in continuare idealismul clasic german,dupa Kant.Potrivit filosofiei lui Fichte,constiinta si existenta sunt identice prin esenta lor.El considera drept obiect al filosofiei sale studierea constiintei de sine a subiectului ca factor prim in raport cu lumea.3)F.V.I.Shelling(1775-1860)-a fost un filosof remarcabil care a elaborate unele aspecte ale dialecticii.Potrivit conceptiei lui Shelling,intreaga lume este spirituala iar diversitatea formelor ei se prezinta ca o manifestare a Eului,a spiritului absolut,al ratiunii absolute.Filosofia lui Shelling a exercitat o colosala influenta asupra gindirii europene din secolul 19-20.4)Hegel(1770-1831)- este fondatorul cel mai mare al sistemului idelist din filosofie.Idealismul lui se numeste absolut sau palangist,deoarece la baza se afla ideea absoluta-o ratiune cosmica,vesnica care determina aparitia lucrurilor din Univers.El este renumit prin faptul ca a creat enciclopedia dialecticii in care exista 3 legi si un system de categorii:-legea unitatii si luptei contrariilor;-legea transformarii calitative si cantitative reciproce;-legea negarii negatiei.Categoriile sunt:cauza si efectul,forma si continutul,esenta si fenomenul,posibilitatea si realitatea etc.5)L.Feuerbach(1807-1872)- a abordat problema reformei radicale a filosofiei.El considera ca filosofia noua trebuie sa aiba un caracter antropologic,cauza ei primordiala sa fie omul,care nu se va afla in opozitie cu natura.El considera ca natura se conditioneaza pe sine,ea este propria sa cauza,este materiala,este corporala si senzitiva. 40.Apriorismul lui Kant consta infaptul ca cunostintele stiintifice nu reies si nu decurg din cunostintele empirice,practice,nu sunt forma teoretica,nu este o generalizare a cunostintelor experimentale empirice,ci exista de la sine in mintea noastra in mod obiectiv.Apriorismul este o conceptie care cauta sa recunoasca si valoarea simturilor si ratiunii in procesul cunoasterii,doar ca le da o interpretare specifica. 41.Explicati notiunile de fenomensi lucru in sinela Kant. Reiesind din interpretarea raportului rolului simturilor si a ratiunii in procesul cunoasterii,Kant divizeaza lumea in 2 parti:lumea fenomenelor si lumea lucrurilor in sine.Lumea fenomenelor--- reprezinta lumea cunostintelor senzoriale,subiective,vizibila simturilor noastre.Lumea lucrurilor in sine---reprezinta lumea esentelor lucrurilor.Ele totdeauna s-au aflat si se vor afla dincolo de cunoasterea noastra.Dupa parerea lui Kant,lucrurile in sine sunt transcendente,cu alte cuvinte,ele se afla dincolo de limitele cunoasterii,ele exista in afara timpului. 42.Ce este imperativul categoric in opinia lui Kant? Imperativul categoric reprezinta un scop n sine si are un caracter absolut, neconditionat, n opozitie cu imperativele numite de Kant ipotetice, care reprezinta conditia sau mijloacele realizarii unui scop. Independenta de orice interese ale omului, imperativul categoric este o lege morala inerenta ratiunii umane si are, prin urmare, un caracter aprioric. Prima formula a acestui imperativ categoric suna astfel: actioneaza n asa fel nct maxima actiunii tale sa poata deveni lege universala. Maxima actiunii este, practic, expresia verbala a respectivei actiuni. o a doua varianta a imperativului categoric poate fi considerata cea care ne cere sa actionam ntotdeauna n asa fel nct omul sa fie n actiunile noastre n primul rnd scop si nu mijloc sau, n cel mai rau caz, n mod egal mijloc si scop. n aceasta varianta, imperativul categoric are o conotatie morala umanista, ndepartata de rigorismul formalist al moralei kantiene. O alta varianta ar putea fi cea care ne cere sa actionam astfel nct libertatea noastra sa nu stnjeneasca limitele libertatii altuia. Aici imperativul categoric att de logic n formularea sa ia forma unei moralitati a libertatii 43.Idealismul lui Hegel este un idealism absolut.Cum intelegeti aceasta afirmatie? Idealismul este o alt orientare filosofic fundamental. Idealismul pune la ndoial sau neag posibilitatea cunoaterii lumii obiective sau respinge interpretarea cunoaterii ca reflectare a realitii materiale.Conform concepiei lui Hegel baza lumii o constituie ideea absolut, spiritul universal care dup natura sa e contradictoriu i de aceea se afl ntr-o permanent automicare, autodezvoltare. Ideea absolut, potrivit lui Hegel , nu-i altceva dect raiunea, gndirea, substana ce formeaz esena i baza primordial a tuturor lucrurilor, ea exist venic i conine n sine n form potenial toate determinrile fenomenelor naturale, sociale i spirituale. 44.Ce este dialectica hegeliana si care sunt legitatile dialecticii lui Hegel?Hegel este renumit prin invatatura despre dialectica.El demonstreaza ca contradictia in procesul cunoasterii este un lucru natural si ca toate cunostintele apar doar in urma luptei partilor contrare.Fiecare cunostinta,teorie este contradictorie in esenta ei,deoarece ea reprezinta inceputul,sfirsitul,aparitia,disparitia existentei sale.Ea apare ca element nou in lupta cu cunostintele vechi,in cele din urma fiind depasita de o noua teorie mai progresiva.In afara contradictiilor,dezvoltare si progres nu exista.In dialectica exista 3 legi si un sistem de categorii:-Legea unitatii

si luptei contrariilor;-Legea transformarii calitatative si cantitative reciproce;-Legea negarii negatieiCatogoriile sunt:-singularul si continutul; -cauza si efectul; -forma si continutul; -esenta si fenomenul ; -posibilitatea si realitateaSpecificul gindirii dialectice consta in faptul ca categoriile exista mereu impreuna, si separat ele nu pot exista.Cauza nu este efect,efectul nu este cauza. 45.Numiti principalele curente ale filosofiei contemporane,Filosofia contemporan: perioada, ulterioar neohegelianismului si postkantianismului, care marcheaz aparitia unor noi premise filosofice: pozitivismul, existentialismul ,materialismul senzualist, realismul idealist si filozofia vietii , circumscris foarte larg ncepnd cu secolul XIX pn nzilele noastre.-pragmatismul -pozitivismul (Auguste Comte); -filozofia analitic (Ludwig Wittgenstein); -fenomenologia. ; -existentialismul ; -hermeneutica ; -filozofia politic ; -teoria critic ; -structuralismul si post-structuralismul ; -deconstructivismul (Jacques Derrida) 46.Ce este irationalismul?Numiti principalii reprezentanti Irationalismul este un curent n filozofie care neag posibilitatea de a cunoate realitatea pe cale raional, postulnd primatul intuiiei, instinctului, credinei.Principalii reprezentanti sunt: A.Schopenhauer, S.Kierkegaard, F.Nietzsche .Schopengouer filosof german,irationalist,initiatorul antropologiei filosofice si fondatorul pesimismului in filosofia contemporana.Sarcina filosofiei in viziunea sa consta in a explica individului care e adevaratul mers al lucrurilor si in corespundere cu acest adevar a indica noile orientari in viata .In viziunea lui lumea pe care o cunoastem e un produs al spiritului uman.Lumea e vazuta prin prisma structurii noastre senzoriale si intelectuale.Multiplicitatea obiectelor individuale exista doar in experienta mea,sunt reprezentare mea,modalitati de apritie ce depind de activitatea mintala,incetind de a exista atunci cind spiritul nu le percepe.Schopenhouer sustine existenta unei tendinte impulsive adica a unei vointe pe care o numeste orarba sau absoluta ,ce nu poate fi sesizata decit pe calea intuitiei directe.Voinata absoluta e esenta cea mai intima ,nucelul intregii existenta.cel mai real ucru in viziunea lui Schopenhouer e vointa de a trai.Aceasta se poate vedea prin tot ce fac oamenii pt asi conserva viata ,se vede in spaima pe care o traiesc cind vointa lor in pericol sau in groaza de care sunt cuprinsi atunci cind lise apropie sfirsitul.In viziunea sa oamenii vor sa traiasca pt ca vor sa fie fericiti,isi imagineaza ca vor fi fericiti pt ca un impuls interior ii face sa traiasca.In viziunea lui Schopenhouer viata nu e placere ,ci o suferinta.Aceasta decuge din insasi natura vointei ,caci cine spune vointa pune efort iar efortul este suferinta. 47.In ce consta esenta Vointei Mondiale in opinia lui A.Schopenhauer?Dupa el, intelectul este ceva accidental pentru om, iar vointa, constituie natura interna, adevarata si indistructibila a omului.Intelectul si constiinta sunt asadar subordonatei vointei, sunt slujitoarele vointei.Vointa este eternul, ea nu are nici scop, nici limite. Acesta e propriu vointei.In legatura cu primatul vointei se poate sesiza si simpatia vointelor.Pentru ca e oarba, vointa e si absurda. Ea e absurdul insusi, un hazard care insa nu va inceta sa fie necesar. Niciodata vointa nu va fi inteleasa si nici explicata prin altceva. Ea e motivul inexplicabil al oricarui lucru, nu purcede din nimic si totul purcede din ea. Fiind lucru in sine, vointa se afla cu totul in afara ratiunii. Intelectul e condamnat la o functie subalterna. 48.Ce este vointa spre putere in opinia lui Nietzche?Conceptul de "voin de putere" joac un rol central n gndirea lui Nietzsche, n msura n care este pentru el - n sens metafizic - un instrument pentru nelegerea lumii: "esena cea mai intim a existenei este voina de putere". Proiectul lui de reevaluare a conceptelor tradiionale ale metafizicei va antrena abolirea valorilor idealiste, n special ale cretinismului. Voina de putere este analizat ca relaie intern a unui conflict, ca structur intim a devenirii, ca pathos fundamental, i nu numai ca dezvoltare a unei fore. Aceast concepie permite depirea omului, nu eliminarea lui, ci abandonarea vechilor idoli i a speranei ntr-o lume de dincolo, acceptarea vieii n ceea ce comport ea ca aspiraie spre putere. 49.Cum este conceput omul in filosofia existentialista?Filosofia existentialista plaseaza prim omul,existenta sa viata,emotiile,sentimentele,aspiratiile activitatea sa. Aceasta situeaza omul sub semnul posibilului, al creatiei de sine, concepand libertatea ca dimensiunea definitorie prin care omul, operand alegeri succesive, isi modeleaza propria esenta. Omul conform acestei tendinte exista ca subiect ce poseda o lume a sa interioara ce se raporteaza la celalalt.Raportarea la celalt pune in evidenta latura comunicativa a omului. 50.Caracterizati succinct pozitivismul si formele principale ale acestuia. Pozitivismul este un curent filozofic al crui tez principal este c singura cunoastere autentic este cea stiitifica , iar aceasta nu poate veni dect de la afirmarea pozitiv a teoriilor prin aplicarea strict a metodei stiintifice.Conceptul a fost conceput de Auguste Comte.Se disting dou forme principale ale pozitivismului, i anume:- pozitivismul social cu un caracter predominant practic; - pozitivismul evolutiv, cu un caracter teoretic. Ambele forme urmresc ideea de progres, unde pozitivismul social deduce progresul considernd societatea i istoria, iar pozitivismul evolutiv se bazeaz pe domeniile tiinelor exacte, fizica si biologia.