Universitatea Valahia Targoviste FB ID Chitulescu Ion

Sistemul bancar in Romania in perioada contemporana

Lect. Univ. Dr. Cristina Stefan

CUPRINS

I. II. III. IV. V. VI. VII.

INTRODUCERE .3 ROLUL SISTEMULUI BANCAR IN CADRUL ECONOMIEI 7 ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR IN ROMANIA .8 TIPURI DE BANCI .9 BANCA CONCEPT SI FUNCTIILE BANCII IN ECONOMIE 11 CONCLUZII ...15 BIBLIOGRAFIE .16

I. INTRODUCERE Sistemul bancar este reprezentat de ansamblul coerent al diferitelor categorii de institutii financiar-bancare, care functioneaza intr-o tara raspunzand necesitatilor unei etape a dezvoltarii social-economice. In general, sistemul bancar dintr-o tara cuprinde: - cadrul institutional - format din banca centrala (cu rol de coordonare si supraveghere), banci comerciale si alte institutii financiare asimilate acestora; - cadrul juridic - format din ansamblul reglementarilor care guverneaza activitatea bancara. In evolutia sa, sistemul bancar parcurge faza de specializare si sectorizare. Specializarea (din punct de vedere al persoanelor economice) reprezinta limitarea productiei la anumite produse sau, altfel spus, producerea unei game restranse de produse. In acest context, specializarea bancara poate fi privita ca fiind orientarea activitatii diferitelor banci doar spre anumite servicii, operatiuni sau produse bancare. Notiunea de sectorizare poate fi definita, ca fiind un tip aparte de specializare ce consta in orientarea activitatii bancare spre anumite domenii de activitate economica (sectoare ale econimiei nationale). Aderarea Romniei la Uniunea Europeana la 01 ianuarie 2007 a confirmat si maturitatea sistemului bancar, care n decursul unei perioade de tranzitie de 17 ani a marcat trecerea de la un sector etatist la un sistem bine articulat pe doua paliere, avangarda a reformelor economice si suport al unei noi economii, adaptata cerintelor pietei. Cadrul legislativ fundamental necesar desfasurarii activitatii bancare din tara noastra are n vedere: - Implementarea Noului Acord de capital, Basel II, demarata n anul 2004 si aplicarea Directivei nr.2006/48/CE a Parlamentului European; - Legea nr.312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romniei; - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.99/2006, privind institutiile de credit si adecvarea capitalului; - Legea bancara nr.227/2007. n acest nou cadru, bancile sunt incluse n categoria institutiilor de credit cu un rol sporit n evaluarea riscurilor si n diminuarea necesarului de capital. Mentionam ca bancile constituie cea mai importanta veriga cu cea mai vasta arie de activitate n rndul institutiilor de credit. Banca Nationala a Romniei banca centrala si de emisiune Banca Nationala este garantul stabilitatii monedei nationale, avnd atributii exclusive n emisiunea monetara, n punerea si retragerea banilor din circulatie. n baza Legii nr.277, BNR este organul de emisiune al statului si stabileste reglementarile n domeniul monetar, de credit, valutar si de pret. Ea refinanteaza societatile bancare, asigura lichiditati sistemului bancar si exercita supravegherea activitatii institutiilor de credit si a unor institutii financiare nebancare. Banca Nationala elaboreaza cadrul legal secundar necesar activitatii bancare: regulamente, norme specifice fiecarui gen de activitate, asigura autorizarea institutiilor de credit si aproba conducatorii acestora, la propunerea Adunarilor Generale ale Actionarilor.

Pe scurt, principalele functii ale BNR sunt: Emisiune monetara Bancher al Statului Casier al Statului Constituie si gestioneaza rezervele valutare ale tarii Centru al politicii monetare Creditor de ultima instanta Autorizarea si supravegherea institutiilor de credit Reprezinta Statul n relatiile cu organismele financiar-monetare internationale: Fondul Monetar International, Banca Centrala Europeana, Banca Reglementelor Internationale etc. Elaboreaza studii, redacteaza buletine si reviste privind politica monetara si valutara. O atributie esentiala a BNR o constituie asigurarea stabilitatii preturilor si tarifelor n economia nationala sau, cu alte cuvinte, mentinerea unui nivel ct mai scazut al ratei inflatiei. ncepnd cu anul 2006, BNR si-a subordonat toate actiunile de politica monetara, atingerii unei tinte de inflatie prestabilite, n cadrul unui interval de variatie de 1 punct procentual. De asemenea, Banca Nationala este institutia care coordoneaza, mpreuna cu Guvernul, procesul de aderare a Romniei la zona euro din cadrul Uniunii Europene, eveniment prevazut sa aiba loc n anul 2014. Prin lege, Bancii Nationale i este conferit statutul de independenta n elaborarea politicilor sale si a masurilor adoptate pentru realizarea acestora. n cadrul sistemelor europene de plati, BNR este participant activ la sistemul TARGET 2 ce reglementeaza platile de mare valoare pe teritoriul U.E. si participa alaturi de bancile comerciale la adoptarea standardelor europene pentru platile fara numerar, n euro, efectuate ntre tarile comunitare. Institutiile de credit n economia de piata Potrivit Legii nr.227 societatile bancare sunt persoane juridice al caror obiect principal de activitate l constituie atragerea de fonduri de la persoanele juridice si fizice sub forma de depozite sau instrumente negociabile, platibile la vedere sau la termen, precum si acordarea de credite. n Romnia, bancile se constituie sub forma unor societati comerciale, n baza Legii nr.31/1990, republicata, si au la baza autorizatia Bancii Nationale, unde si deschid conturile curente. Principalele atributii ale institutiilor de credit sunt: acorda credite pe termen lung, mediu si scurt, n lei si n valuta persoanelor juridice si fizice; constituie rezerve minime obligatorii la Banca Centrala; efectueaza operatiuni de ncasari si plati pentru clienti; elibereaza carduri, cecuri si alte documente de plata; acorda consultanta de specialitate; pastreaza bijuterii, metale pretioase, obiecte de arta, pachete pe obligatiuni si actiuni n tezaurul propriu sau n casete de valori; gestioneaza credite externe;

participa la executia de casa a bugetului public; realizeaza produse alternative la creditare (leasing, factoring, forfeiting); efectueaza operatiuni pe piata monetara si valutara; participa la contracte si conventii internationale pe linie de creditare si circulatie monetara. Prin statutele proprii de functionare, bancile si stabilesc aria de activitate, capitalizarea, modul de organizare si functionare, structura de conducere etc. Institutiile de credit pot functiona si sub forma sucursalelor unor banci straine, a uniunilor cooperativelor de credit, a institutiilor emitente de moneda electronica, precum si a bancilor de economisire si creditare n domeniul locativ. Obiectivul strategic al fiecarei institutii de credit l constituie capacitatea de distributie a produselor si serviciilor necesare unor segmente de clientela din ce n ce mai diverse si sofisticate, n conditii de concurenta si prudentialitate. n etapa actuala, sistemul bancar romnesc dezvolta produse moderne, att n zona de corporate, a IMM urilor, ct si n zona de retail. Activitatea clasica de creditare este mpletita cu efectuarea platilor prin virament si de casa, operatiuni de factoring si de forfeiting, finantarea comertului exterior, derularea fondurilor gratuite puse la dispozitie de U.E., derularea unor emisiuni de obligatiuni ale municipalitatilor etc. Activitatea de plata cu card a cunoscut o dezvoltare exploziva, n decurs de numai 10 ani, numarul card-urilor emise de institutiile de credit crescnd de peste 20 de ori. Creditele oferite persoanelor fizice cunosc o gama diversa si din ce n ce mai sofisticata n conditii de termene si dobnzi accesibile oricarei categorii de clienti. Pe lnga creditul clasic de consum, inclusive pentru bunuri de folosinta ndelungata, n prezent cunoaste o dinamica deosebita creditul ipotecar pe durate din ce n ce mai lungi. Sistemele de plati au fost automatizate si, prin intermediul operatorului national TransFond, se proceseaza zilnic milioane de operatiuni, majoritatea n timp real. n vederea asigurarii prudentialitatii necesare desfasurarii activitatii n conditii de stabilitate a sistemului bancar, Banca Nationala stabileste: cerintele minime de capital rata de adecvare a capitalului nivel de expunere maxima pe un client cerinte pentru cunoasterea clientului cresterea transparentei pietei bancare monitorizarea riscurilor si aprovizionarea acestora, inclusiv prin alocarea unei parti din fondurile proprii abordari alternative privind sensibilitatea la riscuri adoptarea management-ului prudential mentinerea calitatii activelor diversificarea resurselor atrase de la clientela n concluzie, remarcam cresterea considerabila a activitatii institutiilor de credit, a complexitatii si diversificarii produselor si serviciilor oferite clientelei n conditii de competitivitate crescuta si n limita asumarii unor riscuri bine comensurate si monitorizate. Bancile romnesti s-au integrat pe deplin n peisajul bancar european si international.

Relatiile functionale dintre institutiile de credit si alte entitati din economie Ca intermediari de produse financiare, bancile au o sfera foarte larga de relatii n viata economica, cu un numar divers de clienti, institutii ale statului, operatori pe piata serviciilor financiar-bancare etc. n relatiile cu Banca Nationala, bancile sunt autorizate de aceasta institutie, iar conturile curente sunt deschise si pastrate doar aici. Periodic, BNR solicita institutiilor de credit raportari, inclusiv bilantiere, pe baza carora se asigura supravegherea prudentiala si se asigura stabilitatea sistemului bancar. Periodic, Banca Nationala efectueaza la sediul bancilor inspectii tematice si dispune masuri de nlaturare a deficientelor constatate. Pentru lichiditatile n exces, bancile pot solicita facilitati de depozit, de regula pe termen scurt, bonificate cu o dobnda superioara celei platite la disponibilitatile din conturile curente. n plus, bancile apeleaza la BNR cnd au nevoie de lichiditati pe termen scurt de pna la 90 de zile, aducnd n garantie titluri de stat. Dobnda perceputa este numita dobnda lombard si este mai ridicata dect media pietei, tocmai pentru a ncuraja bancile sa se mprumute mai nti pe piata interbancara si doar n ultima instanta la BNR. Prin intermediul Asociatiei Romne a Bancilor, institutiile de credit au un dialog permanent cu Banca Nationala pe probleme de reglementare, lichiditate, stabilitate n sistem sau chiar de politica monetara. n acest mod se asigura o eficientizare a activitatii bancare, o ntarire a prudentialitatii si a management-ului riscurilor bancare. Institutiile de credit au relatii de afaceri cu clientela deoarece n schimbul produselor oferite si a serviciilor prestate se percep dobnzi si comisioane, iar pentru resursele atrase sunt platite dobnzi n conditii concurentiale de piata. Un client are o relatie cu o banca atunci cnd deschide cel putin un cont n care efectueaza operatiuni, iar tendinta actuala este ca bancile sa ofere fiecarui tip de clientele pachete ct mai complexe de produse bancare. Rata de echipare pe un client masoara, n medie, cte produse bancare foloseste clientul respectiv: cont curent, conturi de depozite, conturi de economii, card-uri, credite etc. Bancile cu character universal tin seama de noile tehnici de segmentare a clientelei: persoane fizice cu venituri obisnuite sau cu venituri mai mari, persoane fizice autorizate, categorii socio-profesionale: medici, avocati, notari etc., intreprinderi mici si mijlocii s.a.m.d., tocmai pentru adaptarea metodelor si tehnicilor de marketing, de consiliere sau de stabilire a comisioanelor pentru diferite servicii. n relatiile cu Ministerul Finantelor Publice, bancile cumpara, n nume propriu sau n numele clientelei, titluri de stat ca o forma de plasament. n calitate de contributori la bugetul de stat, bancile si achita propriile obligatii: impozite, contributii de asigurari sociale, de somaj, sanatate etc. sau retin la sursa unele impozite datorate de clienti. Pentru intermedierea platilor fara numerar, institutiile de credit utilizeaza serviciile unei societati specializate TransFond care proceseaza: plati de mare valoare peste 50.000 lei sau urgente printr-un modul informatic numit REGIS; plati de mica valoare sub 50.000 lei pe principiul casei de compensare SENT, cu decontarea finala n sistemul REGIS; plati rezultate din operatiunile cu titluri de stat modulul SAFIR; plati ale Instrumentelor de Debit (cambii, cecuri, bilete la ordin) compensate n modulul SENT.

Introducerea n cursul anului 2005 a sistemului Electronic de Plati a nsemnat o reducere considerabila a circuitului documentelor, de la 5-6 zile, n medie, la maximum 1 zi, iar n unele cazuri n aceeasi zi. Institutiile de credit sunt n relatii cu Bursa de Valori si cu Societatea Nationala de Compensare a Valorilor Mobiliare, cu Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, pentru bancile cotate la bursa, precum si cu institutii de credit externe n cadrul relatiilor de corespondent, de atragere a unor linii de finantare sau n cazul unor credite sindicalizate. Caracteristici ale Institutiilor de Credit Sunt societati comerciale ce functioneaza n baza Legii nr.31/1990, republicata si a Legii bancare, cu exceptia sucursalelor bancilor straine. Din acest cadru legal deriva drepturi si obligatii att pentru bancile n cauza, ct si pentru actionari. Sunt considerate societati/institutii de interes public, deoarece lucreaza cu bani atrasi de la un mare numar de clienti, inclusiv de la unele institutii de stat. Din acest motiv este impusa prin lege o supraveghere stricta, n special din partea BNR. Sunt obligate sa detina la Banca Nationala rezerve minime obligatorii (RMO), ntr-un cuantum stabilit, pentru asigurarea permanenta a necesarului de lichiditate si protectie a depozitelor clientelei. n plus, BNR poate aplica un nivel diferit al RMO din ratiuni de politica monetara. Institutiile de credit functioneaza ntr-o mare masura n baza relatiilor de ncredere cu clientii, att n postura de debitori, ct si de creditori. Cnd acest pretios capital se erodeaza, bancile pot avea mari dificultati si, uneori, pot ajunge la faliment. Nimeni nu poate stapni fenomenul de nencredere sau panica, atunci cnd se instaleaza n rndul clientilor! Sunt principalii actori pe: - piata monetara - piata valutara - piata de capital si, prin intermediul bancilor se tranziteaza valori importante ce deservesc fluxurile banesti din economie. Institutiile de credit au un rol important n formarea si dezvoltarea culturii bancare n rndul propriilor angajati precum si n rndul clientelei, a publicului larg. Profesionalismul, comunicarea deosebita, informarea permanenta a clientilor constituie modul practic n care se construieste cultura bancara. Cu ct clientii vor cunoaste mai bine produsele ce li se ofera, avantajele folosirii lor, caile de reducere a costurilor n relatia cu banca, cu att operatiunile bancare se vor desfasura mai usor, mai n siguranta. II. ROLUL SISTEMULUI BANCAR IN CADRUL ECONOMIEI Economia de piata presupune existenta unui sistem bancar care sa asigure mobilizarea disponibilitatilor monetare ale economiei si orientarea lor spre desfasurarea unor activitati economice eficiente. Intr-o economie de piata, sistemul bancar indeplineste functia de atragere si concentrare a economiilor societatii si de canalizare a acestora, printr-un proces obiectiv si impartial de alocare a creditului, catre cele mai eficiente investitii.

In indeplinirea acestei prime functii, bancile, ca verigi de baza ale sistemului, urmaresc modul in care debitorii utilizeaza resursele imprumutate. Bancile asigura si faciliteaza efectuarea platilor, ofera servicii de gestionare a riscului si reprezinta principalul canal de transmisie in implementarea politicii monetare. Prin activitatea de colectare de resurse financiare, concomitent cu plasarea lor pe piata prin intermediul creditelor, a operatiunilor de scont si a altor operatiuni pe piata financiara, bancile indeplinesc rolul de intermediari intre detinatorii de capitaluri si utilizatorii acestora. In exercitarea acestei diversitati de operatii, bancile actioneaza in numele lor, pe contul lor propriu, depunatorii si imprumutatorii neavand nici o legatura de drept intre ei. Ne referim la faptul ca bancile gestioneaza depozitele si mijloacele de plata din economie. Astfel, colectand depozitele, bancile au responsabilitatea gestionarii eficiente a acestora cu maxim de randament, in beneficiul propriu si al depunatorilor. In vederea realizarii obiectivelor finale, Banca Centrala urmareste stabilirea valorii interne si externe a monedei nationale, concomitent cu punerea la dispozitia economiei nationale a cantitatii optime de moneda, necesara cresterii economice. Sistemul bancar, transformand resursele pe care mediul economic i le pune la dispozitie, se constituie subsistem al macrosistemului economico-social. Sistemul bancar se afla intr-o continua interactiune cu mediul economic, din care preia "intrari" sub diferite forme (resurse umane, resurse financiare, informatii) pe care le prelucreaza in vederea obtinerii "iesirilor" (produse si servicii bancare, informatii financiar-bancare). Altfel spus, sisitemul bancar este un sistem deschis. Ceea ce este specific sistemelor deschise (deci si sistemului bancar) este faptul ca isi regleaza activitatea prin conexiune inversa (feedback), deci sunt capabile de autoreglare. III. ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR IN ROMANIA

Incepand din 1990, sistemul bancar a fost supus unui intens proces de restructurare, in vederea sustinerii tranzitiei la economia de piata. Restructurarea si dezvoltarea sistemului bancar romanesc este un proces amplu si complex desfasurat, in principal, pe doua laturi: cea institutionala si cea functionala. Astfel, restructurarea institutionala a sistemului bancar a cuprins, pe de o parte, reorganizarea Bancii Nationale si transformarea acesteia intr-o adevarata banca centrala, iar pe de alta parte, dezvoltarea unei retele de banci comerciale. Acest lucru s-a realizat atat prin modernizarea si dezvoltarea bancilor existente, cat si prin infiintarea de banci noi cu capital de stat, privat sau mixt, dar si cu participare de capital strain. Potrivit Legii 33/1991, activitatea bancara din Romania este organizata si se desfasoara prin: - Banca Nationala a Romaniei (cu rol de banca centrala); - Societati bancare (constituite ca societati comerciale). Prin noua legislatie bancara, Banca Nationala a Romaniei a fost degrevata de toate activitatile specifice bancilor comerciale, acestea fiind preluate de o banca nou infiintata Banca Comerciala Romana. Functiile Bancii Nationale, in prezent, constau in controlul emisiunii monetre si al creditului, supravegherea activitatii bancare, politica valutara si

administrarea rezervelor monetare internationale. Conform legislatiei, celelalte banci sunt constituite ca societati comerciale a caror activitate are ca obiective principale atragerea de fonduri de la public si agenti economici, acordarea de credite si efectuarea unei game largi de servicii bancare. Deoarece un sistem bancar eficient necesita descentralizare si competitie, Banca Nationala a cautat sa stimuleze formarea unui sistem de banci comerciale, de tip universal, care au primit dreptul sa efectueze toata gama de operatiuni bancare si sa opereze pe teritoriul tarii, in conditiile respectarii cadrului de supreaveghere bancara, impus de banca centrala. Specializarea traditionala pe criterii politice si economice si-a pierdut, in actualele conditii, baza legala. Bancile nu mai pot, in prezent, prin lege, sa deruleze doar anumite tipuri de operatiuni, din vasta gama de operatiuni bancare. Aceasta nu inseamna insa, ca bancile nu pot opta pentru anumite operatiuni specializandu-se in anumite domenii. Ceea ce trebuie avut in vedere este faptul ca, in acest caz, alegerea este a bancii, care, pe baza statutului propriu de functionare isi stabileste tipurile de operatiuni ce le va derula in functie de evolutia pietei financiar-bancare si de strategia adoptata. Desi legislatia a deschis portile competitiei pentru sistemul financiar si a pus bazele unui sistem bancar orientat spre cerintele pietei, pozitia detinuta de bancile cu traditie continua sa fie dominanta. Dezvoltarea operatiunilor, a serviciilor si instrumentelor specifice va pwemite, in timp, diversificarea activitatii bancare. Aceasta va conduce la accentuarea concurentei, vechea sectorizare fiind inlocuita de o reala specializare bancara care va depinde de natura si marimea operatiunilor derulate, de categoria de clienti carora fiecare banca li se adreseaza si, nu in ultimul rand, de calitatea serviciilor oferite clientilor. Ca urmare a cadrului juridic creat, intr-un timp scurt, alaturi de bancile existente au aparut banci noi. Indiferent de originea fondurilor, bancile desfasoara aceeasi gama de servicii, atat pentru agentii economici de stat, cat si pentru cei privati. Se poate observa ca bancile cu capital privat sprijina cu prioritate procesul privatizarii. Bancile de stat au inca tendinta sa-si concentreze atentia asupra domeniilor in care au detinut monopolul operatiunilor bancare. Bancile noi au posibilitatea derularii, inca de la inceput, a unei activitati bancare moderne, informatizate si a atragerii celor mai profitabile companii nou infiintate, in calitate de clienti. Nu in ultimul rand, au avut sansa de a decide, pe baza cadrului legal creat, al conditiilor concrete existente in economie si al studiilor de marketing efectuate, genul de operatiuni bancare carora doresc sa le acorde o atentie deosebita, in cadrul activitatii de ansamblu a bancii. IV. TIPURI DE BANCI

Cunoscand diversitatea de banci, care opereaza intr-un sistem bancar modern si performant , este interesant de cunoscut care sunt criteriile conform carora acestea sunt clasificate si tipurile in care sunt impartite. Trebuie evidentiat faptul ca fiecare criteriu de clasificare reflecta o anumita specializare. Cu toate ca, apparent, modul de clasificare si criteriile par a fi aceleasi in sisitemele bancare din diferite tari, apar unele nuante in modul de abordare a acestei

probleme si, deci, particularitati in definirea unui anumit tip de banca. In literatura de specialitate, din practica bancara internationala se intalnesc, in principal, urmatoarele tipuri de banci: - banca centrala - institutie bancara aflata in fruntea aparatului bancar, cu rol de supraveghere si organizare a relatiilor monetar-financiare ale unui stat, atat pe plan intern cat si in relatiile cu alte sisteme monetare; - bancile comerciale - denumire generica data celorlalte banci, altele decat banca centrala. In principiu, bancile comerciale isi desfasoara activitatea atat pe plan intern cat si international. Activitatea lor este diversa si se axeaza, in principal, pe: atragerea depozitelor si acordarea de credite, acceptarea de depuneri de la alte banci sau firme, operatiuni valutare pentru persoane fizice si juridice, plasamentul fondurilor si schimburilor comerciale. Bancile comerciale sunt foarte diversificate, ele putand fi diferentiate dupa tipul operatiunilor sau sfera teritoriala de cuprindere. De aceea, adesea denumirea de banca comerciala este asociata unui termen care ii defineste specificul. Astfel sunt banci universale si banci specializate. - banci universale - sunt denumite acele banci comerciale care efectueaza toate operatiunile bancare si care nu isi limiteaza activitatea la anumite sectoare (la noi, societatile bancare sunt, prin lege, banci universale). - banci specializate - este denumirea generica pentru a desemna bancile comerciale sau institutiile de tip bancar, care, de regula, alaturi de operatiuni bancare de baza, dezvolta preponderent operatiuni bancare de un anumit tip sau un anumit domeniu. Iata si cateva tipuri de banci comerciale specializate: 1. banca agricola - acorda credite si alte facilitati financiare si de plata unitatilor agricole pentru cumpararea de terenuri si utilaje agricole, ingrasaminte etc. 2. banca de investitii - acorda credite, pe termen mediu si lung, intreprinderilor industriale (uneori si din alte ramuri economice), de regula pentru investiti, procurandu-si fondurile pe baza unor forme de economisire pe durate mai indelungate decat cele obisnuite 3. banca ipotecara - acorda imprumuturi pe termen lung cu o ipoteca asupra imobilelor detinute de debitori 4. banca de export-import - crediteaza, pe diferite termene, producatorii/exportatorii autohtoni pentru a-i sprijini in activitatea de promovare a produselor tarii respective pe pietele externe; garanteaza creditele externe; efectueaza operatiuni de casa in favoarea importatorilor si exportatorilor etc. 5. banca internationala (privata) - banca comerciala cu numeroase sucursale in alte tari si pentru care operatiunile externe joaca un rol important, dar nu chiar preponderent; Termenul de banca internationala este utilizat si pentru institutii financiar-bancare interguvernamentale al caror capital provine din doua sau mai multe tari si a caror activitate specifica desfasurandu-se la nivel international sau mondial depaseste granitele unei tari (de exemplu Banca Reglementarilor Internationale, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Mondiala etc). 6. bancile de depozit - realizeaza cea mai mare parte a activitatilor pe plan intern prin atragerea de depozite si acordarea de credite financiare si persoanelor private. In Franta,

10

bancile comerciale se numesc banci de depozit. In SUA si Gemania aceste banci se ocupa si de emisiunea si plasarea hartiilor de valoare si acordarea de credite avand drept gaj hartiile de valoare.

V.

BANCA CONCEPT SI FUNCTIILE BANCII IN ECONOMIE

O banc poate fi definit ca o instituie care mobilizeaz mijloace bneti disponibile, finaneaz i crediteaz persoanele fizice i juridice, organizeaz i efectueaz decontrile i plile n cadrul economiei naionale i n relaiile cu celelalte state, n scopul obinerii de profit. Din definiie rezult caracterul complex al rolului pe care banca l are n economie, att din punct de vedere al serviciilor pe care le efectueaz, ct i din punct de vedere al relaiilor n spaiul geografic. n principal, o banc ndeplinete urmoarele funcii: 1. Funcia de deposit, care const n: - efectuarea de operaiuni de depozit la vedere i la termen, n cont, cu numerar i cu titluri, constnd n atragerea resurselor bneti de la persoane fizice i juridice, n vederea pstrrii i fructificrii lor; - efectuarea de operaiuni de depozitare i trezorerie pentru obiecte de valoare aflate n proprietatea persoanelor fizice i juridice. 2. Funcia de investiii, care const n: - acordarea de credite n lei i n valut persoanelor fizice i juridice din ar i strintate; - particip n calitate de acionar la nfiinarea unor instituii bancare sau nebancare n ar i strintate; - achiziioneaz active financiare n nume propriu. 3. Funcia comercial, care const n: - realizarea de ncasri i pli, n valut i n lei, generate de activiti de export, import, prestri de servicii i turism intern i internaional, operaiuni cu caracter financiar, necomercial i alte operaiuni legate de ncasri i plai ntre persoane fizice i juridice din ar i strintate; - cumpr i vinde, n ar i n strintate, valut, efecte de comer exprimate n lei i valut; - efectueaz operaii de scontare i rescontare a efectelor de comer; - efectueaz operaii de schimb valutar i operaii de arbitraj pe pieele monetare internaionale pe cont propriu sau n numele clienilor; - particip la tranzacii externe financiare de pli i de credit, ncheie cu bnci i instituii financiare strine angajamente i convenii de pli; - cumpr i vinde, n ar i strintate, aur i metale preioase, monede; emite efecte de comer, bilete la ordin, cambia sau trate, cecuri n favoarea unor beneficiari din ar i strintate; - efectueaz operaiuni de vnzare-cumprare i alte operaiuni cu titluri emise de stat; presteaz servicii bancare, expertiz tehnic, economic i financiar a diferitelor proiecte, acord consultan i asisten n probleme de gestiune financiar i evaluare;

11

- organizeaz lansarea de obligaiuni, asigur mobilizarea mprumuturilor prin emisiunea de obligaiuni, garanteaz emisiunea i plaseaz obligaiunile pe piaa secundar. Organizarea bncii, ca firm comercial realiznd activiti specifice, se concretizeaz n constituirea acesteia ca unitate de decizie, printr-o abordare sistemic a elementelor componente, definite prin variabilele funcionale i relaionale n cadrul unei structuri apte s asigure activitatea convergent, sinergic a elementelor componente.n acest sens, componentele organizatorice ale bncii vor avea un comportament interdependent n cadrul bncii, ca ntreg, n perspectiva realizrii obiectivelor i ndeplinirii funciilor bncii. Din punct de vedere organizatoric, banca poate fi tratat ntr-o tripla perspectiv: - perspectiva iererhic, subcoordonativ, prin care banca este structurat pe nivele iererhice, organizarea viznd att conducerea bncii, ct i activitile operaionale, executive, care asigur realizarea produselor i seviciilor bncii; - perspectiva funcional, prin care banca este organizat conform funciunilor bncii, atributele conducerii fiind ataate difereniat fiecrei funciuni (productiv, financiar, comercial, etc.); - perspectiva configuraional, prin care banca este organizat pe centre operaionale (centrala, sucursala, filiala, agenia, oficiu), n cadrul fiecrui centru realizndu-se selectiv funciunile bncii i atributele conducerii, organizarea n aceast perspectiv genernd reeaua bancar. Cele trei perspective organizatorice considerate n interdependena lor constituie arhitectura bncii, evideniat prin organigrama acesteia, n cadrul crei sunt relevate nivelele organizatorice, centrele operaionale, compartimentele funcionale, relaiile dintre acestea (de autoritate, de coordonare, de colaborare, de informare, etc.), precum i paramentrii definitorii ai fiecrui element organizatoric (atribuii, competene, responsabilitai). n funcie de perspectiva organizatoric considerat, organigrama bncii poate evidenia prioritar o anumit categorie de relaii: Relaiile ierarhice, de subordonare, organizarea centrndu-se pe activitatea de conducere caracterizat prin decizie, coordonare i control. Conducerea, administrarea i controlul bncii sunt realizate printr-o ierarhie subordonativ a organismelor de conducere, crora le sunt ataai parametri specifici de conducere (atribuii, competene, responsabiliti), caracteristic fiind autoritatea de decizie. Elementele organizatorice ale organigramei ierarhice sunt urmtoarele: Adunarea general a acionarilor; Consiliul de Administraie; Comitetul de direcie sau de conducere; Preedintele i vicepreedintele. La nivelul conducerii bncii sunt constituite organisme specializate care asigur realizarea integrrii i armonizrii unor activiti, orientate pe obiective specificare (Comitetul de risc, Comitetul de credit, Comisia de cenzori, Controlul intern, etc.). Conducerea curent a bncii este exercitat de preedinte, vicepreedinte, dar i de efii diviziilor, departamentelor i direciilor funcionale.

12

Daca preedintele rspunde de desfurarea, n condiii optime i profitabile, a ntregii activiti a bncii, vicepreedintele ndeplinete atribuii nsoite de competene i responsabiliti corespunztoare, referitoare la coordonarea unor departamente funcionale sau centre (uniti) operaionale sucursale, filiale, agenii. Relaiile funcionale, organizarea centrndu-se pe activiti specifice bncii, generatoare de produse i servicii, i n acest sens constituindu-se compartimente (birouri, servicii, direcii divizii, departamente) care realizeaz operaiuni bancare caracterizate prin omogenitate, interdependen i finalitate. n funcie de dimensiunile bncii i specialitatea acesteia, activitile i operaiunile pot fi realizate fie n cadrul unor direcii sau divizii, fie, n cazul bncilor mari, detaliate pe departamente, servicii sau birouri. Organigrama funcional este flexibil i difer de la banc la banc, chiar pentru aceeai banc ea putndu-se modifica n funcie de strategia bncii, de natura i volumul activitilor desfurate. Principalele compartimente funcionale din cadrul bncii sunt: de coordonare, de trezorerie, de casierie, de control, de operaiuni comerciale, de creditare, de contabilitate, de informatic, de relaii externe, de organizare, de resurse umane, de dezvoltare, juridic. Compartimentele funcionale la nivelul centralei bncii au atribuii n domenii precum: - elaborarea i avizarea normelor metodologice; - ndrumarea i controlul centrelor (unitilor) operaionale; - realizarea de studii, analize, evaluri, etc. Relaiile configuraionale, organizarea concretizndu-se n reeaua teritorial a bncii, evideniind o structur n reea a bncii, n cadrul creia subordonarea este nsoit de autonomie, autoritate de responsabilitate. Structura reelei de uniti a bncii n profil teritorial (naional i transnaional) este: centrala sucursala filiala (subordonat fie sucursalei, fie centralei) agenia (subordonat fie filialei, fie sucursalei) Centrele operaionale (sucursala, filiala, agenia) sunt uniti cu sarcini operative, cu competene i responsabiliti relative limitate, neavnd personalitate juridic.Acestea au relaii directe cu clienii din raza de activitate (att persoane juridice, ct i persoane fizice). Configuraia n reea a organizrii bncii evideniaz att autonomia centrelor operaionale, ct i convergena activitilor acestora n cadrul bncii ca ntreg. n acest sens, comparativ cu organigrama ierarhic, unde decizia este acordat prin delegare, cu organigrama funcional, unde deriv din specificul activitilor (competena profesional), n cadrul organigramei configuraionale competenele decizionale sunt distributive, viznd fie un anumit volum de activitate, fie o anumit dimensiune a responsabilitii. n perspectiva configuraional, Centrala are aproape exclusiv atribuii de coordonare; treptat, prin deplasarea spre agenii i oficiu, ca centre oparionale exclusiv de execuie, atribuiile de coordonare se diminueaz.

13

Perspectiva configuraional evideniaz rolul major al sucursalei, att n calitatea sa de coordonator al activitilor celorlalte uniti operaionale, ct i n cea de operator, n sfera creditrii, decontrii, etc., sucursala dispunnd, de regula, de o larg autonomie operativ i de gestiune, n cadrul acesteia activitatea bancar desfurndu-se ntr-o structur funcional adecvat dimensiunii teritoriale. Dac filialele sunt uniti teritoriale operative ale bncii cu o relativ autonomie de gestiune, ageniile i oficiile sunt puncte de lucru ale sucursalelor sau filialelor, direct sobordonate acestora, constituindu-se n scopul apropierii de clieni. Una dintre activitile eseniale ale bncii, care reclam o organizare adecvat i eficient, este activitatea de creditare (de fapt, o funcie distinct a bncii). Conform strategiei i principiilor manageriale, banca stabilete competenele ierarhice, funcionale i configuraionale n domeniul apropierii, avizrii i acordrii creditelor. n funcie de dimensiunile bncii, de reeaua acesteia, ofierii de credite realizeaz difereniat setul de operaiuni implicate n acordarea creditului. Totodat, n perspectiva configuraional, sunt constituite compartimente sau organisme distincte implicate n diferitele etape ale procesului de creditare, precum: serviciul de credite, comitetul de credit, departamentul de credit, comitet de risc. Sarcinile i competenele acestor elemente organizatorice vizeaz activiti de analiz, revizuire, rescadenare, ndrumare, urmrire i control, informare, etc. n cadrul organigramei, cele trei perspective organizaionale sunt reprezentate prin trei blocuri: A - Relaiile ierarhice B - Relaiile funcionale C - Relaiile configuraionale Predominana unui anumit tip de relaii n fiecare bloc al organigramei nu nseamn eliminarea celorlalte, ansamblul de relaii din fiecare bloc cptnd caracteristicile celor predominante. Blocul C, al relaiilor configuraionale, evideniaz structura n reea a centrelor operaionale n profil teritorial, n cadrul fiecrui centru existnd relaii ierarhice, de conducere, i funcionale, prin compartimentele structurii organizatorice ale fiecrui centru (sucursale, filiale, agenii). De asemenea, ntre blocul C i blocul A sunt manifestate relaii iererhice de autoritate, caracterizate n actele de decizie i coordonare exercitate de elementele organizatorice ale blocului A (de la Adunarea general pn la vicepreedinte), precum i de elementele organizaionale de stat major (Comitetul de risc, Comitetul de credit, etc.). Pe de alt parte ntre blocul C i blocul B sunt manifestate relaii funcionale, prin care compartimentele funcionale, de specialitate, ale Centralei Bncii ndrum, coordoneaz metodologic, analizeaz centrele operaionale, teritoriale, care cuprind i acestea, n structura lor organizatoric, compartimente funcionale similare Centralei Bncii, ns mult simplificate, n funcie de dimensiunile unitii teritoriale.

14

VI.

CONCLUZII

Schimbarea regimului politic n Romnia ca urmare a Revoluiei din Decembrie 1989 a determinat schimbarea nsemnelor monetare ale rii. n aprilie 1991, Banca Naional a lansat prima emisiune postrevoluionar de bancnote, dedicat lui Constantin Brncui. n anii urmtori, Banca Naional a continuat s emit bancnote pe care au fost figurate personaliti ale culturii romne: Grigore Antipa (200 lei 1992), Mihai Eminescu (1 000 lei 1991, 1993, 1998; 500 lei 2005), Lucian Blaga (5 000 lei 1998; 200 lei 2006), Nicolae Iorga (10 000 lei 1994, 1999, 2000; 1 leu 2005), George Enescu (50 000 lei 1996, 2000, 2001; 5 lei 2005), Nicolae Grigorescu (100 000 lei 1998, 2001; 10 lei 2005, 2008), Aurel Vlaicu (500 000 lei 2000; 50 lei 2005), I. L. Caragiale (1 000 000 lei 2003, 100 lei 2005). n anul 1999, Banca Naional a pus n circulaie, pentru prima oar, o bancnot din polimer (2 000 lei - Eclipsa total de soare din 11 august 1999). Acest tip reprezint vrful tehnologiei de fabricaie a biletelor de banc i prezint mai multe avantaje fata de suportul tradiional de hrtie: ncorporeaz elemente de siguran suplimentare, este mai durabil, mai uor de procesat pe mainile automate i se poate recicla ntr-o varietate de produse din plastic. n anii urmtori, emisiunile de bancnote de hrtie au fost nlocuite progresiv, astfel nct, odat cu denominarea leului din anul 2005, ntreaga cantitate de bancnote a fost fabricat din polimer. Dup anul 1990, Banca Naional a reluat tradiia, ntrerupt n perioada comunist, a emiterii de monede i medalii destinate colecionarilor. Astfel, ncepnd cu anul 1995, au fost realizate monede i medalii din argint, iar din anul 1998 au fost emise piese jubiliare din aur. Investite cu putere circulatorie pe teritoriul Romniei, aceste emisiuni evoc personaliti culturale, momente ale istoriei civilizaiei romneti i universale, monumente de arhitectur, rezervaii naturale etc. Dup anul 1996, emisiunile jubiliare confecionate la Monetria Statului au fost realizate n tehnica "proof", prin care se obine un contrst mat/lucios ntre fond i elementele n relief ale monedei. Manipularea rondelelor i a monedelor se face manual, iar controlul se face pentru fiecare moned, imediat dup baterea ei. Piesele astfel realizate sunt pstrate n capsule de protecie transparente. Prezentarea lor se face n casete din material plastic sau din lemn i sunt nsoite de un certificat de autentificare a datelor tehnice i a coninutului de material preios.

15

VII.

BIBLIOGRAFIE

1. Banca Nationala a Romaniei www.bnro.ro 2. Berea O. A. Orientari in activitatea bancara contemporana, Ed. Expert, Bucuresti, 1999 3. Barbu Teodora Moneda, banci si politici monetare, EDP, Bucuresti, 2005 4. Capraru Bogdan Activitatea bancara, sisteme, operatiuni si practice, Ed. CH Beck, Bucuresti, 2010 5. Mugur Isarescu Reflectii economice - Piete, bani, banci, Ed. Expert, Bucuresti, 2001

16