BIBLIOTHECA ORIENTALIS APARITIA COLECTIEL BIBLIOTHECA ORIENTALIS" ESTESPRIJINITA DE ASOCIATIA DE STUDI ORIENTALE DIN ROMANIA COLECTIE INGRIJTA DE IDEL SEGALL NATYASASTRA (TRATAT DE ARTA DRAMATICA) “rndcere din limba snc not de (a Baad si Constantin Fagetan Coperta de VASILE SOCOLIUC eo “Tetmordactr compuriza: ERNEST VALEA EDITURA STINJIFICA © Faire Stn, Bucuresti 1997 BUCURESTI, 1997 ISBN 97344-0017 %INTRODUCERE ‘Teatrl indian s-a bucurat de oatenfie deosebits din partea sanskritistior inch de la inceputal stulilor de indianistic in 2 Sloua jumtatea secolului al XVIlFlea, dar a avut un mare impact siasupra publiculul european al epoci Este destl sf amintim cB publgarencapodoperci fo Kslidlse, Sofunfal, in tradcerea Ia Jia Jones (1789), a insemnat in iteratura european inceputal linel wepoci Sakunfalé“, dupa expresia lui Raymond Schwab! Inercael fafa de teatrul indian, afitca literatura it ica torie, a Continuat s4 crease Existena unui rtatdearté dramaticd nuit Nityasstra era cunoscutd specalisilor, din referirile altor texte ‘anckrite, dar atatul nsusi nu fusese descopeit, aga se face ch indianistl HH. Wilson, publicind in 1827 cele tei volume din Selec Specimens ofthe Theatre ofthe Hindus, deplingea faptlc8 faimostl tratat Natasa era pierdut pentru totdeauna Tmportanta imensd a acest tratat pentru studierea culturit indieneeste usor de demonstrat: cum vor vedea, Nifyasistrans: este un simplu compendiu pentru uzul actorilor, ei chiar © enciclopediea are si culturil antic Indie stind la baza inte voll ulterioare a artelorindiene. Prestigil imens de care ‘bucurat Najyastra in humea indiana a facut ca regulilecodificate inea, probabil cu putin aint de era cretin, si devind norma la Care se vor raporta dele estetices produciaartistca pink aproape de secolul XX. Desi centratf pe problemele teatrul, inevitabil [Nityttsta va aborda si ceelale arte legate direct sau indirect de spectacolul dramatic arhitector,compoziia poetic, ata dansulu, ‘muzica, pictur et. Tn treacat fie spus, concept indian8 asupra arte asemeni celia altor cultur asiatice este foarte euprinzatoare, incluzing ndomeniulartstculuiorice maistie’,ieeaartizanala ori find dd eleganta comportamentalt, de la jocurile de socetat pin ‘wnulreaarmelor Teatru ns se delaseazA ca arti major, cupind T.La Rennaissonce Ovitale, Payot, Pats, 1950, p. 6.a Constantin Fagetan unloc special cc include toate celelate arte subordonindu-s-e ‘Ratfel featrul, infeles ca ,artdtotald®, va deveni domeniul prvilegiat al estetctindiene furizind norme ce au fost extinse Intoate domeniilearte. 1, torcut text rea Nayetstre’ in 1865 de ctr indanstul american Fitz Edward Halla nsemnat un punct Ge riscruce In studierea teatrului indian, chiar dacd manuscrisul {lst de el er incomplet si cu un text foarte corupt, Int ra putt Publica dest capitlele XVII ~ Xi capitolul XXXV?, Acest prim pas a fost urmat de descoperirea allor manuscris. Primal articol bine documentat asupra confinutului tratatului a fost publicat in 1874deW. Heymann, un indianist german pebbaza unor manuscrise din sudulIndiei. Urmesza in 1880 publicarea capitolului XVI, iar Jn 1864 a captolelr XV si XVI cu traducere casa capitolelor VI si Vi, de cite sanskitistul francez Paul Regnaud. Jonny Grosse, levallui Regnaua, va publica in 1888 textul traducereacapitclului XXVIT, tratind teoria muziciiindiene. Prima edie integral a {extului sanskrit apare in 1894 la Bombay, editaté de panditit Sivadata i Kasinatha Pangurahga Paraba’, urmata la scurt timp de ei ctcs a capitlelor [XIV realiaté de J. Grosset (1998) ‘O nous etapa in editarea textului incepe in 1926, odata cu publcarea primului volum al edifiet hui Ramakrishna Kavi, ce Cuprinde pentru prima data si textul comentariului lu ‘Abhinavagupta. Aceastaedife publiata la Baroda’, realizata pe bbaza a patruzect de manuscrse din diferite pari ale Indici, ‘aducind date noi si numeroase variate ale textulu, ramine pina {stil una de referinfa. In 1929 apare la Benares 0 nout ee textului sanskrit, alcatuita pe baza a doua manuscrse de citre 2 Pablicate ln apendice la carea sa The Dada-rips or Hindu Canons of Dramaturgy, Calcutta, 1865, 3. Natytisra, KAvyamaa no. 42, Nimaya Ségara Press, Bombay, 1894. 4 Tité du Bharata srl thédtre, Anoales de Université de Lyon, 1998, 5. Natyaasia of Bharatensi, withthe commentary Abinacabhirat® by ‘Abhinseaguptnctrya, Gackwara’s Oriental Series, Baroda, vol. 1, 1926; ‘ol I, 1984; vol, 1954; vol 1V, 164. 6 Sr Btn praitans Nays, Kashi Saket Series, Berar, 1929. Introducere ? Baladeva Upidhyaya si Batukanatha arma. Toate editile ‘menfionate difera intr ele, putindu-se totusi evidentia dows recenzi principale, cu numeroasevariante.{n plus textl pastrat este pe alocurl extrem de corupt, cu lacune gi erori de eopiere ori interpolir., Ca urmare savantul indian Manomohan Ghosh va Incepe realizar une edificriicea text, baza pe compararea tuturor versiunilor exstente i inregistrareavariantelor” Tot M. Ghosh a dato traducereintegralé a textulul in limba englez3u introducere si note O noua edife integrals a textului sanskrit, {mpreuna cu comentariul Abhinzoablirat, a fost ealizata de RS. Nagar’ pebazaedifiei dela Baroda, 2, Problema autorull gi dateres textului, fn forma actual [NatyaSastraeste atribuita hui Bharata-muni ascetul sau infeleptul Bharata. Versunea pastrata a text ecunoscut sca Safsthas? (Tratatal alestuit din 6000 de strofe"), jar autorul sSu este imentonatin lcririlede dramaturgie ulteioareea atsthasrkara, salestuitorul lui Safsthasr™. Traditia indiana menfioneazé xistenfa unui tatat mai amplu, numit Nalyaeed, euprinzind 12 000 de strofe si atribuit iui Adibharata (*primul Bharat sau Viddhabharata (Bharata cel vechi sau batrin’). Alte surse mentioneaza existenja unei hucrar inca si mai ample, numita Gandherva-vea, cuprinzind 36 000 de strofe. Aceste menionari au ficut pe unii savanti 8 emita ipoteza existentei a dous ‘versiuniale tratatului una mai ampla aparfinind lui Adibharata si una prescurtata aparfinind lui Bharata. Pe de altd parte, ‘Abhinavagupta (sec. XXII), faimosul comentator al textul, desi sustinec& Nafyaststraeste opera unui singur autor, Bharata, 7.The Natyatstra ascribed to Bharaa-Muri, vol (ch. [XVI Manisha Granthalaya, Calcutta, 1967; ol I (ch. XXVIT-XXXVD, The AstatieSo- ciety, Calcutta, 1956 8, The Najyatasta (A Treatise on Ancient Indian Dramaturgy and Hisrion- ics) ascribed to Bharata-Muni, vol 1, The Asiatic Society, Calcutta, 1950 (evised sec.ed. Manisha Granthalaya, 1967; vel, The Asiatic Society, Caleuta, 1961 9. Nityadtstra of Bharatamus, with the commentary AUkinacabrat by Abhineoaguptactrye, Parimal Publications, Delhi-Ahmedabed, vol. i, 1981; vo. I, 1984; vol I, 1983; vol 1V, 19848 Constantin Fagetan recunoaste in tratat convergenfa a treiscoli de dramaturgie diferite, reprezentate de Brahins, Sadaéiva gi Bharata Majortatea specialistior considera c8textul actual al tratatul a fost elaborat in mai multe elape, cu adaugiri ficute tn epoci diferte si de catre mai mull autor Tnalt ordine de ide, trebuie spus ci numele Bharata inseamn _ actor nfeleptul Bharata ar putea fi dac un reprezentant al bres {ctorilor, probabil un erudit in ata dramatict ce a sistematizat si _unifcat practice exstente tn omen, realiznd un manual pentru uzul atorilor si autorilor dramatic. Despre existena istric aunu autor cu numele Bharata mu se poste spune nimic pres. Poate ct Bharata ar tebui socott mai degrabé un nume generic atribuit reprezentanilor unei indelungate tradiji dramatice, pe care 0 sistematizeaza dindu-i reperele fundamental, intt-o oper encilopedics, adevirttratat de teatologe, La fel ca pentru majortatea textelor antic indiene, datarea [Natyoststei este extrem de dificila. Datele avansate de diversi cercetitori variaza foarte mult. Astfel AB, Keith (The Sensi! Dram, Oxford, 1924, p. 13) crede cf textul nu poate fi plasat cu ‘etitudine inante de secoll I dH. Inst M. Ghosh in Inrducere la traduicerea sa (The Natyasisira, vol. I, Manisha Granthalaye, Calcutta, 1967, pp. LIX-LXV), bazindu-se pe datele interne ale textuluiplaseazatratatal in scolul ViH. Cele mainoi studi asupra Natytstrei accept plasarea ei fn intervalul 200 iH. 200 fi 3. Comentarii asupra textului. In Saigitaratnakara, Sarigadeva (ec. XIN d.H1) enumera comentatori Naigststret Lollafa, Uabhata, SaAkuk, Bhatia Nayaka si Abhinavagupta Singurul comentariu pastrat pind astizi este cel al lui Abhinavagupta(faimos erudit gi filozof din Kaymir, see. XX! 4.1), comentariu numit Nafyavede-virtti sau Abhineoabhrat. Desi textul pastrat al comentariului sau este extrem de corupt, cu pasaje obscure, rimine totus foarte valoros pentru infelegerea multor pasaje din Natyaéastra. Abhinavagupta Hustreaza definititle termenilor poetici cu exemple Pe eten Hennig; termenilor “post 10. Cf, GH. Tarlekar, Studies in the Natytastra, se. rev. ed, Delhi, 1991, PAG: A. Pande, A Historical end Cultural Study of the Niyaiastra of Bharata, Kusumanjali Prakashan, Jodhpur, 1992, p. 3. Introducere 9 din ertura sanskrit dt ciate din ali comentator i fotodath {si expune propria concepfieestetcs i filozofied, dezvoltind {ntr-un pasa) elebru teoria despre experienta estetic’ (rasa) 4. Conceptiaarupratestralui fx Natysstre. Cuvintul nalys, tradus ca wteatra® sas arta dramatic, este fermenul generic pentru tot ceea ce se refera la artele spectacolulu. Derivat din Tadicina verbal8 nat (a dansa), termenul nae, insemnind a reprezenta cenicprin dans" trebuie comparat cu ali doi termeni “propia nrtta sinriye, ambi deriva dela radacina verbal& rt (a Gansa). Nrlta (tradus de obicei ca ydans") reprezints simpla Imigcare a membrelor inte-un anumit itm. Nrtya (tradus uneor ca “pantomims") en fel de dans tematic" ce include interpretarea Bestuald abinaya) adica exprimarea stasilor emotive (hve) prin Imigcarea si pozifia membrelor corpului dansatoruluiactor, ca s prin expresia facials. In contrast cu nia gi nrty, prin na se Infeloge un mijloe complex de exprimare atistica, combinind gestica, declamatia, costumatia, machiajul si temperamentul ‘ctoruliidansator int-osecvent artculata de semnificai stir ‘emotive avind ca finalitate producereaexperinjtestetice (rs). Tncd de la ban inceput trebuie subliniat specificul hui nafs ca sspectacol", Termeni precam rips (forma vizibill), rapaks {Geprezentare) saspret (spectacl), cucaresintdenurmitelucrrile dramatice, pun accentul pe caracterul de reprezentatie al ‘ramaturge!indiene spre deosebirede teatrul gre, unde accentul ‘epus pe intrigs si nu pe reprezentare, De altel, prima definitiea teatrul din Nafyeststra (1,1) exprima car trasaturile principale ale teatrului indian: teatrul este ,un obiect de divertisment (Gridantyaka) destinat vederit (drsya) si auzuhui (Sr20yn)", Desi teatrului i se atribuie un caracter educativ si moralizator, el instriept in mod indirect, punind pe primul plan ,delectarea" la snodl superior. Pornind dela conatataren deo festa sturilor si preferntelor spectator, cas a nivelului lor difert Ee educate seentbiat ati, etl indian nears ofere Feciruia un pri ce desfatare pe masuraasteptrior. fn capitol 11. Cf Raniero Gnoli, The Aesthetic Experonce according to Abney, Is. MEO, Roma, 1956.10 Constantin Figetan XXVIT (strofele 58-62) gisim o analiza deosebit de exact’ a psthologiet spectatorului: .Diferite sint firile amenilor, arbaf si {femei,tineri sau batrini, superiori, medi sau inferior, sipeaceste feluri de-a fi se fntemeiaza teatrul. Cel tineri sint incintafi de subiectele referitoare la dragoste,ceiinstruifi de rferirea la doc- trinefilozofice ori religioase, cei dornici de bogatie de cele legate eu fell sant atc ncaa aca 15. Celimbrcalinstane declares trust ater sci mnttaae opt, lume si fin tats azi de asce} reece eid ae i pagan ta elcapuctenveee lament renurare I peer glaciers ns ee oma ip asin, I, nota 11, ° per hel i 16, fan erent et pean ea a ol gn ats dc gee a ae iguanas feet eras" tia douaedinoatcecseiog ca mime din saplesprezeces sau nowisprezecea case hunare cele douszect si opt Construrea sill de spectacot 49 19, Culoriledifertelor cast snt legate de o anume simbolistics. Aste culoarea alba sugerenza puri ‘SGmbotul enerpiet si forfeirSzboiniclor Ksatriya,galbenul e simbolul Goette!castel negustorilor (oid) iar albastrul reprezint culoarea ‘rknecatia peli celor din asta ta,casta servitorlor, majoritatea de ‘earlans. Despre folosirea culrilor in teatrl indian vezi cap XX strofle 73-108. 20. Fel de mincere pregstit din boabe de susan, orez, mazire si condimente ATermenal mattrsrayt este unl dintre cel mai controversati din HNatysasis, neexstind o prere unanim acceptatsasupra emuficail fartiel, poze si forme! acestul elemental sli de spectacol. Sensul Cuvintulds mattaotra nu este car. Cercetitoril au incerea s- explice fin egaturd cumattastrane (elefant tbat sau in cut) satel Blnuomirea inceperii la care sar refer termenul ar fi derivath de la ‘Sonstrucile anexe arenei unde aveau loc lupte de elefani. Alt exegeti SOnsldlerS mattzofrayt can fel de frz8 cu elefani, decorind scena In icjionarecuvintul mttantranamai are sensu de,veranda*, Urmind Derea lui Abhinavagupta, se acceptin general c& mation? sint Tous incper lateral, aflate de-o parte gi de alta a scene, avind cite ‘patra sip P- Kale (op.cit.p.24) consider ck funcia ul mateanTeste Prapicorligiast, carol de protects impotrivaspritelor rele; de-acea Jacepitolul nt se spune ct acolo e apeza fulgeru ui Indra cae ucide ddemenis. Aceagicerctitor considers cl exist o singurinclpere cu tceasttfuncte,agezath in partea din spate a scene. 25, Variants reign mandala G Tarlekat (op-ct,p-191,nota 1) considers ‘Gl embele varantetrebuie traduse a .scena propri-zist, respingind ffnduceres iui M. Ghosh prin ala de spectacol. Refertor la nivel podell diferitelor zone ale sl, plrerlle comentaorilordifer text lind fostte clar Se poate accepta ci scena si cele dous ‘de Eanskrit mattqotant ere inaate cu un cot jumdtate faa'de podeaua sl din nepatie gra pectacol,Textul ni precizeazsnivelul podelel Be Saddirula tnsearind .gase buctt sau bime de lema Textal precizeaza cur se dpun acest elemente si nic roll lor, ees Fastere la diferte interpret. Se accepts, conform cu Abhinav a gaddoruka se refers In elerentele fmammentale ale zonei din spatele Scene intze cele dous usice dau spre scent 24. Aproape tof termeniéaehitecturali enumerati icaia lor fn context. accep peclar, necunoscinduse exact nmind glosele lui Abhinavagupta, ca este vorba de elemente ‘Omamentale ae stilpilor de len: Astfel aha arf grinda ce ise mult in50 ‘Natyasastra fara capitelului coloane! iarprityaha grinda ce se pune peste aha, pentru contrabalansare, Pasajul ahe-pratyaha-semyultam mak poate eados Prin ,bazat pe un [pan] bine-chibzuit™ (cf M. Ghosh, op. ct, p29). 25, Saacana este explicat de Abhinavagupta ca fiind cel elenrent de chitecturs ce iese din nireytha (vezi mat jos nota 25) 26, Salatatjta srt statuiete de feel sculptate din lem dela (Vation Robust) avind rol decoratv. Este posbil 8 fi fost un fel de carat 27 Nirayaweste un clement omamertal arta dela cape rtytha ce iesen afard se uneste cu peretele 28. Abl.Bhtr.:,Kularasint reprezenir de munt cet codes pester". 29. uvinul vedi tn aceat context se refer a balustadele decorative,

S-ar putea să vă placă și

• Conferinte Faust 2 - Rudolf Steiner

  

  Document164 pagini

  Conferinte Faust 2 - Rudolf Steiner

  Teatrul Logos

  Încă nu există evaluări
• Istoriculflautului

  

  Document9 pagini

  Istoriculflautului

  Teatrul Logos

  Încă nu există evaluări
• Consideratii - Faust 1

  

  Document247 pagini

  Consideratii - Faust 1

  Teatrul Logos

  100% (1)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Istoriculflautului

  

  Document9 pagini

  Istoriculflautului

  Teatrul Logos

  Încă nu există evaluări