Domnia lui Constantin Brncoveanu (1688-1714) marcheaz un punct important n evoluia culturii i artelor pe teritoriul Trii Romneti.

n ciuda condiiilor vitrege de politic intern, domnia lui Brncoveanu a fost mai lung i mult mai stabil. n plus, o bun parte din imensele sume ncasate dintr-o fiscalitate fr precedent au fost investite n cultur i art. Principala ctitorie a lui Constantin Brncoveanu mnstirea Hurezi, este o interpretare simplificata a bisericii episcopale de la Arge. Arhitectura. O caracteristic a arhitecturii brncoveneti este predispoziia pentru logii, foioare, galerii i pridvoare - idee preluat de la arhitectura Renaterii sau de la reedinele priciare de la Constantinopol. Acestea contribuie la monumentalitatea formelor, sub o nfiare sofisticat i bine-ordonat, care s se impun de la distan. Sistemul traditional al decorarii cu arcaturi de ciubuce mai este inca aplicat, dar ornamentica bogata a incadramnetelor, a coloanelor si a baustradelor trateaza prin motivele vegetale cuprinse in vrejuri influenta baroca. Proportiile devin mai zvelte si mai armonioase, ele dovedesc o mai grijulie elaborare a planurilor. Constantin Brancoveanu se numara printre marii ctitori de lacasuri sfinte din trecutul nostru. Inca inainte de a ajunge domn a ridicat doua biserici, una la Potlogi si alta la Mogosoaia, langa Bucuresti fiind cele mai importante monumente contruite din voina lui. Cel mai reprezentativ monument civil construit in stil Brancovenesc, datand din anul 1702, este Palatul de la Mogosoaia, avand elevatia pe trei niveluri, incluzand un beci monumental, boltit, cu stalp central de sustinere. In vremea lui Constantin Brancoveanu incaperile aveau picturi murale. Loggia si foisorul, cu pietraria lor artistic lucrata, dau nota de inconfundabil stil brancovenesc. Cel de al doilea palat brancovenesc, cel de la la Potlogi, jud. Dambovita a fost construit de Constantin Brancoveanu in 1698, pe locul unei curti boieresti. Fatada orientata spre un elesteu are o dubla loggie. Pe fatada opusa, spre curte, compozitia este dominata de foisorul cu scara exterioara, asemeni celui de la Mogosoaia. Decoratia palatului cuprindea motive florale de inspiratie persana. In Bucuresti s-au pastrat cele mai multe constructii apartinand stilului brancovenesc, majoritatea fiind lacasuri de cult. Palatele au fost ridicate n epoca brncoveneasc mai ales n apropierea unor pnze de ap, n cadrul unor incinte rectangulare. n vara anului 1690 a pus piatra de temelie a celei mai de seam din ctitoriile sale, mnstirea Hurezi sau Horezu, cu hramul Sfintii mprati Constantin i Elena, cu ziduri i turnuri de aprare, cu numeroase cldiri n incint. Biserica mare a fost mpodobit cu fresce de ctre renumitul zugrav Constantinos. Brancoveanu a refcut din temelie mnstirea Mamul, pe locul unei biserici de lemn ctitorit de fratii Buzeti i Brncoveni, veche ctitorie a boierilor Craioveti i a lui Matei Basarab, n care erau ngropati i membri ai familiei Brncoveanu. n Bucureti a ctitorit trei biserici, tot pe locul unora mai vechi: biserica Sfntul Ioan cel Mare sau Grecesc, biserica mnstirii Sfntul Sava i biserica mnstirii Sfntul Gheorghe Nou. n afar de aceste mnstiri i biserici, ridicate n ntregime de binecredinciosul domn, a mai fcut o seam de mbunt iri i refaceri la multe altele, ca mnstirile Cozia, Arnota, Bistrita, Strehaia, Sadova, Gura Motrului, Dintr-un lemn, Curtea de Arge, Dealu, Snagov, bisericile Domneasc i Sfntul Dumitru din Trgovite etc. n Transilvania a zidit o biseric n Fgra, alta n Ocna Sibiului, precum i mnstirea Smbta de Sus, cea din urm distrus cu tunurile n veacul al XVIII-lea, din dispozitia autorittilor habsburgice i refcut

abia n prima jumtate a secolului XX. n Constantinopol a zidit biserica Sfntul Nicolae din cartierul Galata, la mnstirea Sfntul Pavel din Muntele Athos a fcut un paraclis i o trapeza, iar la Ismail, pe malul stng al Dunrii, a ridicat o biseric cu hramul Sfntul Gheorghe. Toate bisericile ctitorite au fost mpodobite cu frumoase picturi n fresc de ctre cei doi renumiti zugravi ai epocii Prvu Mutu i grecul Constantinos, pictorul preferat al lui Constantin Brncoveanu. Pictura. n pictura epocii ptrund pentru prima data subiecte laice, portretul de exemplu, reprezentat n serie n vaste galerii de caracter votiv, sau compoziii istorice precum Cltoria lui Brncoveanu la Constantinopol din Palatul Mogooaia, n timp ce subiectele religioase tradiionale sunt mbogite de noi teme iconografice, preluate datorit rspndirii culturii scrise din scrierile apocrife i din literatura patristic. Elementele decorative care abunda in ornamentica monumentala se intalnesc si in mediul picturii. Reprezentantii de seama ai stilului sunt zugravul Constantinos si Parvu Mutu. Capodopere : Decorul bisericii Doamnei din Bucuresti(1688-1689); picturile murale ale Manastirii Horezu (1692-1694). Sculptura. Sculptura monumentala de traditie brancoveneasca a parcurs in decursul sec al xviiiun proces continuu de bastardizare, de pilda in decorul bisericilor din Dolj, Bradesti si Baia de Fier. In sculptura in lemn preodomina ornamentul floral, de remarcat la usile bisericii Manastirii Horezu si la cele ale Bisericii Stavropoleos din Bucuresti. Artele decorative infloresc in epoca brancoveneasca. Deosebite sunt realizarile din domeniul argintariei, din cel al lemnului sculptat si cel al brodariei.

Starea de maxim nflorire bisericeasc i cultural-artistic din ara Romneasc s-a sfrit odat cu nlturarea din scaun a lui Constantin Brncoveanu.