ACTIVITATEA DE PRACTICA:

In cadrul cabinetului de avocat Sorin Boldi, din Baroul Bucuresti. s-au urmarit listele afisate la avizier cu privire la judecarea dosarelor civile, penale din zilele respective. s-a asistat, in sala de judecata, la desfasurarea activitatii de judecata a unor dosare cu obiect: litigii, divort, partaj, litigii de munca, comerciale, punere in posesie, ordonanta presedintiala e.t.c. s-au desfasurat activitati cu privire la studierea dosarelor, la arhive.

PROCESUL CIVIL Procesul civil este activitatea desfasurata de: instanta, parti, organul de executare si alte organe sau persoane care participa la infaptuirea justitiei in pricinile civile, precum si raporturile dintre acesti participanti, in vederea realizarii sau stabilirii drepturilor ori intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotarrii judecatoresti sau a altor titluri executorii conform procedurii stabilite de lege. In cadrul infaptuirii justitiei, procesul civil este deci activitatea pe care o desfasoara organele de stat competente, cu participarea partilor interesate, in vederea rezolvarii conflictelor ce se ivesc in circuitul civil. Procesul civil serveste ca forma speciala a constringerii de stat pentru valorificarea in concret a dreptului subiectiv incalcat si prin aceasta, la restabilirea ordinii de drept tulburate.

1. ETAPA SCRIS Cererea de chemare in judecat Cererea de chemare in judecat reprezint actul de procedur prin care partea interesat se adreseaz instanei de judecat pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat, manifestarea de voin a celui interesat de a-i afirma o pretenie i de a-i exercita dreptul de a reclama punerea in micare a aciunii civile. Cererea de chemare in judecat trebuie s cuprind, potrivit art. 112 Codul de procedur civil, urmtoarele elemente: numele, domiciliul sau reedina prilor ori pentru persoanele juridice denumirea i sediul lor, precum i, dup caz, numrul de inmatriculare in registrul comerului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal i contul bancar. Dac reclamantul locuiete in strintate, va arta i domiciliul ales in Rominia, unde urmeaz a i se face toate comunicrile; numele i calitatea celui care reprezint partea in proces, iar in cazul reprezentrii prin avocat, numele acestuia i sediul profesional; obiectul cererii i valoarea lui, dup preuirea reclamantului, atunci cind preuirea este posibil; artarea motivelor de fapt i de drept pe care se intemeiaz cererea; artarea dovezilor pe care se sprijin fiecare capt de cerere; semntura. Ca form a aciunii civile, cererea de chemare in judecat declaneaz procesul civil i, implicit,

produce anumite efecte. Astfel, cererea de chemare in judecat: investete instana cu soluionarea litigiului; 1 constituie baza raportului procesual civil ce se formeaz intre reclamant i prt, fixeaz cadrul procesual in care se va desfura judecata cu privire la pri i la obiectul litigiului; 0 exprim opiunea reclamantului, in cazul competenei teritoriale alternativ, de a alege instana competent, opiune asupra creia nu poate reveni; 1 opereaz punerea in intrziere a prtului; 2 face s intrerup prescripia dreptului la aciune, ins pentru a produce efectul imperativ de prescripie trebuie ca cererea s fie introdus inuntrul termenului i s nu fie respins, anulat, perimat sau reclamantul s nu fi renunat la ea. Intmpinarea Intmpinarea este actul de procedur prin care prtul rspunde la cererea de chemare in judecat i urmrete s se apere fa de preteniile reclamantului. Intmpinarea cuprinde, potrivit art.115 Codul de procedur civil: excepiile de procedur pe care prtul le ridic la cererea reclamantului; rspunsul la toate capetele de fapt i de drept ale cererii; dovezile cu care se apr impotriva fiecrui capt de cerere cind va cere dovada cu martori, prtul va arta numele i locuina lor; semntura. Intmpinarea este obligatorie, afar de cazurile in care legea prevede altfel. Nedepunerea, in termenul prevzut de lege, a intmpinrii, atrage decderea prtului din dreptul de a mai propune probe i de a mai invoca excepii in afara celor de ordine public. Cererea reconvenional Cererea reconvenional este mijlocul procedural prin care prtul formuleaz pretenii proprii fa de reclamant. Potrivit art.119, alin.2, C.pr.civ., cererea reconvenional trebuie s indeplineasc condiiile prevzute pentru cererea de chemare in judecat. Cererea reconvenional se depune odat cu intmpinarea sau, dac prtul nu este obligat la intmpinare, cel mai trziu la prima zi de infiare. Ea se judec odat cu cererea principal, ins, cind aceasta este in stare de a fi judecat, instana va putea judeca deosebit. Msurile asiguratorii Msurile asiguratorii reprezint in general toate mijloacele prin care cel care ridic o pretenie in justiie i asigur din timp execu-tarea hotrrii favorabile pe care s o obin impotriva adversarului su. Este de reinut c msurile asiguratorii nu sunt msuri de executare silit, ci mijloace procesuale care intr in coninutul aciunii civile i care au ca scop doar asigurarea prii, prin indisponibilizarea bunurilor urmribile ale debitorului sau a celor ce formeaz obiectul litigiului, asupra posibilitii de realizare efectiv a executrii silite dac va obine titlul executoriu. In Codul de procedur civil sunt reglementate trei msuri asigu-ratorii, i anume: sechestrul asigurator (se aplic in cazul in care obiectul litigiului de fond il reprezint plata unei sume de bani i const in indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile urmribile ale debi-torului-prt); poprirea asiguratorie (se poate infiina asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporabile urmribile datorate debitorului de o ter persoan sau pe care aceasta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente in condiiile stabilite de art.591 C.pr.civ); sechestrul judiciar (se aplic in cazul bunurilor ce formeaz obiectul procesului i const in incre-dinarea de ctre instan a pazei i administrrii acestor bunuri unei anumite persoane pin la finalizarea procesului printr-o hotrre executorie). Citarea i comunicarea actelor de procedur Potrivit art.85 din Codul de procedur civil, judectorul nu poate hotr asupra unei cereri dect dup citarea sau infiarea prilor, afar numai dac legea nu dispune altfel. Art.88 din Codul de procedur civil prevede c citaia va cuprinde numrul i data emiterii, precum i numrul dosarului; artarea anului, lunii, zilei i orei de infiare; artarea instanei i sediului ei; numele, domiciliul i calitatea celui citat; numele i domiciliul prii potrivnice i felul pricinii; alte noiuni prevzute de lege; parafa efului instanei i semntura grefierului. Citaia, sub pedeapsa nulitii, va fi inminat prii cu cel puin cinci zile inaintea termenului de judecat, iar in pricinile urgente, termenul poate fi i mai scurt, dup aprecierea instanei.

2. ETAPA DEZBATERILOR Desfurarea procesului in faa instanei de judecat d posibi-litate judectorului s-i execute rolul activ in vederea aflrii adevrului, s asigure respectarea principiului contradictorialitii, a principiului dreptului de aprare i a principiului legalitii. edinele de judecat Grefierul de edin, conform art. 46 din Regulament, preia dosarele din arhiv sub semntur in registrul de termene, cu cel puin 48 ore inaintea termenului de judecat, indeplinind urmtoarele activiti: intocmete lista cauzelor, pe care o afieaz cu 24 de ore inaintea termenului de judecat; completeaz condica de edin, separat pe complete; verific dac au sosit la instan i s-au ataat la dosare dovezile de inminare sau de comunicare a citaiilor i a celorlalte acte procedurale; informeaz pe preedintele completului de judecat asupra eventualelor deficiene inainte de a preda dosarele completului. Judecarea cauzelor civile se face, in mod obinuit, de un complet care este, de regul, prezidat de preedintele sau vicepreedintele instanei atunci cind acesta particip la judecat. In celelalte cazuri, completul de judecat este prezidat de ctre judectorul desemnat de preedintele instanei sau seciei. Potrivit art.130 alin.1 C.pr.civ., judectorii sau prile pot pune intrebri martorilor sau experilor numai prin mijlocirea preedintelui, care poate incuviina ca acetia s pun intrebrile direct. edinele de judecat sunt publice; accesul publicului in sal nu poate fi limitat dect in cazurile i in condiiile anume prevzute de lege. Principalele momente in desfurarea judecii sunt: apelul, care se face de ctre grefierul de edin. In funcie de situaia concret, preedintele completului va proceda la aminarea procesului (cind exist motive intemeiate) sau la soluionarea cauzei (cind nu s-a impus aminarea); in cazul in care s-a trecut la soluionarea cauzei, instana se va pronuna mai intii dac au fost invocate, asupra excepiilor de procedur i a celor care fac inutil cercetarea fondului; la judectorie, preedintele completului de judecat inainte de a intra in dezbateri va incerca mpcarea prilor; dup soluionarea aspectelor menionate se intr in dezbateri; cind instana se va socoti lmurit, preedintele completului va declara dezbaterile inchise, instana retrgindu-se pentru deliberare. In cazul in care instana gsete necesare noi lmuriri, cauza poate fi repus pe rol. Soluionarea unui proces, de regul, nu se poate efectua la un singur termen de judecat, ci la mai multe termene, dintre care o importan deosebit are prima zi de infiare. Prima zi de infiare este acel termen la care prile legal citate pot pune concluzii. Prima zi de infiare poate fi primul termen de judecat, ins dac nu sunt indeplinite cumulativ condiiile menionate (prile s fie legal citate i s poat pune concluzii) prima zi de infiare se prorog pin la termenul cind se va realiza acest aspect. Excepiile procesuale Excepiile procesuale sunt mijloacele prin care, in cadrul procesului civil, partea interesat, procurorul sau instana din oficiu invoc in condiiile prescrise de lege i fr a pune in discuie fondul preteniei deduse judecii neregulariti procedurale sau lipsuri privind exerciiul dreptului la aciune, urmrind aminarea sau mpiedicarea judecii in fond. Excepiile procesuale se clasific dup trei criterii, i anume: obiectul lor (excepii de procedur i excepii de fond), actul pe care tind s-l realizeze (excepii dilatorii i excepii peremptorii), caracterul de ordine public sau de ordine privat al normei juridice inclcate (excepii absolute i excepii relative). Dispoziiile articolului 137 alin.1 din Codul de procedur civil reglementeaz procedura de soluionare a excepiilor procesuale, stabilind c instana se va pronuna mai intii asupra excepiilor de procedur i asupra excepiilor de fond care fac de prisos, in total sau in parte, cercetarea in fond a pricinii. Al doilea alineat al articolului 137 din Codul de procedur civil prevede c excepiile nu vor putea fi

unite cu fondul dect dac pentru judecarea lor este nevoie s se administreze dovezi in legtur cu dezlegarea pe fond a pricinii. Din dispoziiile legale menionate reiese c excepiile procesuale se rezolv inainte de cercetarea fondului preteniei deduse judecii. Dac excepia este invocat in cursul judecrii fondului, instana va soluiona in primul rind excepia procesual. In cazul in care excepia invocat este intemeiat instana o va admite pronunind fie o incheiere dac dispune aminarea judecii, fie o hotrre dac respinge sau anuleaz cererea sau i declin competena. In cazul in care excepia este neintemeiat instana, o va respinge printr-o incheiere interlocutorie continuindu-se judecata. Incheierea prin care s-a admis sau s-a respins excepia procesual poate fi atacat numai odat cu hotrrea de fond, dac legea nu dispune alt fel. Hotrrea prin care a fost admis excepia este supus aceluiai regim juridic ca i hotrrea ce urma s se pronune pe fond. Probele in procesul civil In procesul civil, probele au o importan deosebit, deoarece, pentru a putea pronuna hotrrea judectoreasc, judectorul trebuie s cunoasc raporturile juridice dintre pri, faptele care au dat natere conflictului de interese dedus judecii i in funcie de aceste fapte s aplice norma de drept corespunztoare. Procesele sunt reglementate in Codul civil i Codul de procedur civil. In cadrul procesului civil sunt folosite urmtoarele mijloace de probe: proba prin inscrisuri, proba prin declaraiile martorilor, proba prin rapoartele de expertiz, cercetarea la faa locului, mrturisirea, prezumiile. Proba prin inscrisuri Prin inscris se inelege consemnarea de date despre acte i fapte juridice, cu un mijloc adecvat pe un anumit suport material. Cele mai importante inscrisuri sunt inscrisurile autentice (se fac cu solemnitile cerute de lege de un funcionar de stat care are drept de a funciona in locul unde actul s-a incheiat) i inscrisurile sub semntur privat (sunt intocmite i semnate de prile de la care eman). In Codul civil, in afar de inscrisurile autentice i inscrisurile sub semntur privat, sunt prevzute i dispoziii care se refer la registrele comercianilor (art.1183-1184), registrele, crile sau hrtiile casnice (art.1185), meninerea creditorului pe titlu de crean (art.1186), rboaje (art.1187). Codul comercial se refer la facturi acceptate coresponden, telegrame i registrele prilor. Proba prin declaraiile martorilor Prin mrturie se inelege relatarea oral fcut de o persoan in faa instanei de judecat cu privire la acte sau fapte litigioase care au fost svrite in trecut despre care are cunotin personal. Potrivit art.189 C. pr. Civ., nu pot fi ascultate ca martori: rudele i afinii pin la gradul trei inclusiv; soul chiar desprii, interziii judectoreti i cei declarai prin lege incapabili de a mrturisi, cei condamnai pentru jurmint sau mrturie mincinoas. Mrturisirea (recunoaterea) Mrturisirea este recunoaterea de ctre o persoan a unui act sau fapt pe care o alt persoan i intemeiaz o pretenie i care este de natur s produc efecte contra coautorului ei. Reiese c mrturisirea provine numai de la una din pri i ea nu trebuie confundat cu mrturia, care aparine, aa cum am artat, martorului. Mrturisirea poate fi de dou feluri: mrturisirea extrajudiciar (este fcut in afara judecii procesului) i mrturisirea judiciar (este fcut in timpul procesului inaintea instanei de judecat). In cazul in care nu este fcut spontan, mrturisirea se obine prin procedura interogatoriului (art.218 225 C.pr. civ.). Proba prin rapoartele de expertiz Potrivit art.201 C.pr.civ., cind pentru lmurirea unor mprejurri de fapt instana consider necesar s cunoasc prerea unor specialiti, ea va numi la cererea prilor ori din oficiu unul sau trei experi stabilind prin incheiere punctele asupra crora ei urmeaz s se pronune i termenul in care trebuie s se efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel inct depunerea expertizei la instan s aib loc cu cel puin cinci zile inainte. Cercetarea la faa locului In cazul cind va socoti de trebuin, instana va putea hotr ca in intregul ei sau unul din magistrai s mearg la faa locului spre a se lmuri asupra unor mprejurri de fapt care se vor arta prin incheiere (art.215 C. pr. civ.). Cercetarea la faa locului se solicit de pri sau se dispune din oficiu de instan. Prezumiile

Prezumiile sunt definite de art.1199 C. Cv. Potrivit dispoziiei legale menionate, prezumiile sunt consecinele pe care legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut. In esen, prezumia este o presupunere pe care o face legiuitorul (prezumia legal), sau judectorul (prezumia simpl). Incidente procedurale care pot aprea in cursul judecii Suspendarea judecii Suspendarea judecii intervine datorit unor mprejurri voite de pri, care nu mai struie in soluionarea cauzei, sau independente de voina lor, cind sunt in imposibilitatea de a se prezenta la judecat. Cauzele principale de suspendare sunt grupate in art. 242-244 C.pr.civ. Suspendarea este de dou feluri: suspendarea voluntar (intervine datorit manifestrii voinei prilor, i este, la rindul ei, expres sau tacit ) i suspendarea legal (intervine de drept sau rmine la aprecierea instanei). Suspendarea judecii se dispune de ctre instan printr-o incheiere care poate fi atacat cu recurs in mod separat (art.244 C.pr.civ). Perimarea Perimarea este sanciunea procedural ce determin stingerea procesului in faza care se gsete ca urmare a rminerii lui in nelucrare un anumit timp, prevzut de lege, din culpa prii. Potrivit art.248 C.pr.civ., orice cerere de chemare in judecat, contestaie, apel, recurs, revizuire i orice alt cerere de reformare sau de revocare se perimeaz de drept chiar impotriva incapabililor dac a rmas in nelucrare din vina prii timp de un an. Partea nu se socotete a fi de vin cind actul de procedur urma s fie indeplinit din oficiu. Alineatul 2 prevede c termenul perimrii nu curge ct timp, fr vina prii, cererea nu a ajuns la instana competent s o judece sau nu se poate fixa termen de judecat. Spre deosebire de termenul de perimare care, in materie civil, este de un an, in materie comercial este de 6 luni. Perimarea se constat din oficiu de ctre instan sau la cererea prii interesate. Hotrrea prin care se constat perimarea este supus recursului in termen de cinci zile de la pronunare (art.253 al.2 C.pr.civ). Actele de dispoziie ale prilor Renunarea reclamantului Renunarea reclamantului se manifest sub dou forme: renunarea reclamantului la judecat i renunarea reclamantului la dreptul subiectiv dedus judecii. Potrivit art.246 C.pr.civ., reclamantul poate s renune oricind la judecat fie verbal in edin, fie prin cererea scris. Instana ia act de cererea de renunare la judecat printr-o incheiere dat fr drept de apel. De asemenea, renunarea la dreptul subiectiv dedus judecii poate avea loc oricind, dei art.247 alin.2 se refer numai la renunarea in faa primei instane i apel. In caz de renunare la insui dreptul pretins, instana se va pronuna prin hotrre, prin care va respinge cererea in fond i va hotr asupra cheltuielilor. Hotrrea este supus recursului. Achiesarea Achiesarea se manifest sub dou aspecte: achiesarea prtului (acesta recunoate preteniile reclamantului fie spontan fie prin intermediul reclamantului) i achiesarea prii care a pierdut procesul (partea care a pierdut procesul renun la dreptul de a ataca hotrrea). Tranzacia Tranzacia este un contract prin care prile termin un proces inceput sau preintmpin un proces ce se poate nate prin concesii reciproce, constind in renunri reciproce la pretenii sau in prestaii noi svrite ori promise de o parte in schimbul renunrii de ctre cealalt parte la dreptul care este litigios ori indoielnic. Dispoziiile art. 271 Cod de procedur civil prevd c prile se pot infia oricind in cursul judecii chiar fr s fi fost citate pentru a cere s se dea hotrre care s consfineasc invoiala lor. Invoiala prilor va fi infiat in scris i va alctui dispozitivul hotrrii. Hotrrea care consfinete invoiala prilor este supus numai recursului.

3. ETAPA DELIBERRII I PRONUNRII HOTRRII Dup inchiderea dezbaterilor, judectorii delibereaz in secret asupra soluiei ce urmeaz s dea fiecrei cauze. Rezultatul deliberrii are loc printr-o minut scris de ctre un membru al completului de judecat i care a participat la judecata cauzei. Soluia se consemneaz in condica de edin, iar dup aceasta, intotdeauna, se pronun in edin public, chiar in lipsa prilor. Hotrrea judectoreasc Hotrrea desemneaz actul de dispoziie prin care instana, realizind o adevrat activitate de judecat, traneaz un litigiu, rostind dreptul i stabilind msuri pentru recunoaterea, ocrotirea sau valorificarea lui. Din punct de vedere al redactrii, hotrrea judectoreasc cuprinde trei pri: practicaua (se intocmete de ctre grefierul de edin i trebuie prevzute meniunile din art. 261, pct. 1-4), considerentele (motivele de fapt i de drept care au format convingerea instanei in vederea pronunrii), dispozitivul ( cuprinde soluia dat de completul de judecat, concretizat in minut). Hotrrea este redactat de ctre judectorul desemnat de ctre preedintele completului de judecat atunci cind completul este alctuit din mai muli judectori. PROCESUL PENAL Procesul penal este activitatea reglementata de lege, desfasurata de organele competente, cu participarea partilor si a altor persoane, avand ca scop constatare la timp si in mod complet a faptelor ce constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. Este activitatea de dovedire a infractiunilor care formeaza obiectul unei cauze penale, realizata, potrivit legii, de procedura penala de catre organele judiciare ale statului, cu participarea partilor si a altor persone, in scopul restabilirii ordinii de drept, prin aplicarea pedepselor corespunzatoare persoanelor vinovate si prin luarea celorlalte masuri prevazute de legea penala. Fazele procesului penal Fazele procesului penal sunt diviziuni ale acestuia, in care isi desfasoara activitatea o anumita categorie de organe judiciare in indeplinirea atributiilor ce se inscriu in functia lor procesuala si dupa epuizarea carora pot fi date anumite solutii privind cauza penala. 1. Faza de urmarire penala Are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea autorului (faptuitorului) unei infractiuni, prinderea acestuia, descoperirea, ridicarea si administrarea probelor in vederea trimiterii in judecata si la stabilirea raspunderii acestora pentru a se constata daca este cazul sau nu sa se dispuna trimiterea in judecata (art.200 Cod p.p) Actiunea de urmarire penala este efectuata de procurori, de organele de cercetare penala ale justitiei, formate din organele de cercetare ale politiei judiciare si organele de cercetare penala speciale. Actele prin care este marcat momentul de inceput al urmaririi penale sunt: procesul-verbal sau rezolutia motivata / ordonante, iar momentul final al acestei faze este rechizitoriul prin care se dispune trimiterea in judecata; ordonanta de scoatere de sub urmarire penala; incetarea urmaririi penale; clasarea.\ 2. Faza de judecata.

In aceasta faza, isi desfasoara activitatea instantele judecatoresti, ce verifica legalitatea actelor si masurilor procesuale dispuse de organale de urmarire penala, readministreaza probele stranse in cursul urmaririi penale, procedand la completarea lor, la care participa, de regula, procurorul. Momentul de inceput al fazei de judecata este marcat de inaintarea rechizitoriului la instanta cand s-a efectuat urmarirea penala, sau plangerea prealabila, cand nu se efectueaza urmarirea penala, iar momentul final al judecatii se realizeaza prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive, sentinta, decizie. 3 3. Punerea in executare a hotararilor penale

Isi desfasoara activitatea instantele de judecata, procurorul, unele organe ale Ministerului de Interne si alte organe abilitate. Momentul de inceput este acela al eliberarii mandatului de executare de catre instanta si trimiterea acestuia la organul competent sa-l duca la indeplinire. Momentul final este determinat In functie de felul pedepsei: inchisoarea momentul final fiind marcat de procesul-verbal de constatare a inceperii executarii si amenda momentul final este depunerea, la instanta de executare, a recipisei de achitare a amenzii penale. PARTICIPANTII: Participantii in procesul penal sunt acele organe si persoane care, prin calitatea si rolul pe care il au, contribuie la realizarea scopului procesului penal. Participantii In procesul penal sunt: Organele judiciare actioneaz` In numele statului pentru ocrotirea intereselor intregii societati. Acestea sunt: Instantele de judecata (judecatorii, tribunale specializate, tribunale, curti de apel, tribunale militare, tribunalul militar teritorial, curtea militara de apel, Inalta curte de casatie si justitie); Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Isi exercita atributiile prin procurori, constituiti in parchete pe langa fiecare instanta judecatoreasca, in conditiile legii ; Organele de cercetare penala (organele de cercetare ale politiei judiciare si organe de cercetare speciale). Partile din proces actioneaza pentru realizarea intereselor persoanelor care se nasc din infeac\iune, prin formularea de cereri, memorii, interventii, concluzii adresate organelor judiciare : Inculpatul; Partea vatamata; Partea civila; Partea responsabila civilmente. Aparatorul, care actioneaz` in numele partii careia ii acorda asistenta juridica, avand o pozitie speciala intre ceilalti participanti. Alte persoane: Martorii; Martorii asistenti; Expertii; Interpretii; Agentii procedurali; Mandatarii; Succesorii.

Reprezentantii. Substituitii procesuali.

Puterea judecatoreasca se exercita de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de alte instante judecatoresti stabilita de lege. Este separata si este in echilibru cu celelalte puteri ale statului, avand atributii proprii ce sunt exercitate prin instantele judecatoresti, conform principiului constitutional al independentei si inamovibilitatii judecatorilor si cu dispozitiile celorlalte legi. Infaptuiesc justitia in scopul apararii, realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii. Consiliul Superior al Magistraturii este reprezentantul autoritatii judecatoresti si garantul independentei justitiei. Ministerul Justitiei asigura buna organizare si administrare a justitiei ca serviciu public. Instantele pot avea In organizarea lor doua sau mai multe sectii. Numarul sectiilor curtilor de apel, tribunalelor, precum si sectiile judecatoriilor se stabilesc prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii. TIPURILE COMPETENTEI: a) Competenta functionala- forma de competenta prin care se determina categoriile de activitati pe care le desfasoara fiecare organ judiciar. b) Competenta materiala - forma de competenta prin care se stabileste capacitatea unui organ judiciar de a instrumenta anumite cauze penale. c) Competenta teritoriala - forma de competenta prin intermediul careia se repartizeaza cauzele penale din punct de vedere teritorial, pe linie orizontala, intre organele judiciare de acelasi grad. Competenta in materie penala: a) Competenta judecatoriei: judeca in prima instanta toate infractiunile, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante. solutioneaza si alte cazuri anume prevazute de lege; b) Competenta tribunalului militar judeca in prima instanta: a) infractiunile prevazute in art. 331-352 din Codul penal, precum si alte infractiuni savarsite in legatura cu indatoririle de serviciu, comise de militari pana la gradul de colonel inclusiv, cu exceptia celor date in competenta altor instante; b) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 348-354, savarsite de civili; judeca si solutioneaza si alte cauze anume prevazute de lege. c) Competenta tribunalului judeca in prima instanta: a) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 174-177, 179, art. 189 alin. 3, art. 190, art. 197 alin. 3, art. 209 alin. 3 si 4, art. 211 alin. 2, 2^1 si 3, art. 212, art. 215 alin. 5, art. 215^1 alin. 2, art. 252, 254, 255, 257, 266-270, 273-276 cand s-a produs o catastrofa de cale ferata, art. 279^1, 298, 312 si 317, precum si infractiunea de contrabanda, daca a avut ca obiect arme, munitii sau materii explozive ori radioactive; b) infractiunile savirsite cu intentie, care au avut ca urmare moartea unei persoane; c) infractiunile privind siguranta nationala a Romaniei prevazute in legi speciale; d) infractiunea de spalare a banilor, precum si infractiunile privind traficul si consumul ilicit de droguri; e) infractiunea de bancruta frauduloasa, daca fapta priveste sistemul bancar; e) infractiunile la regimul drepturilor de proprietate intelectuala si industriala;

f) alte infractiuni date prin lege in competenta sa; ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotaririlor penale pronuntate de judecatorii in prima instanta, cu exceptia celor privind infractiunile mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a); ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate de judecatorii, in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a), precum si in alte cazuri anume prevazute de lege; solutioneaza conflictele de competenta ivite intre judecatoriile din circumscriptia sa, precum si alte cazuri anume prevazute de lege. d) Competenta tribunalului militar teritorial judeca in prima instanta: a) infractiunile mentionate in art. 27 pct. 1 lit. a)-e), savarsite in legatura cu indatoririle de serviciu, de militari pana la gradul de colonel inclusiv; b) alte infractiuni date prin lege in competenta sa; ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunalele militare, cu exceptia infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a) si a infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani; ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de tribunalele militare in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a) si al infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege; solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunalele militare din circumscriptia sa, precum si alte cazuri anume prevazute de lege. e) Competenta Curtii de Apel judeca in prima instanta: a) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 155-173 si 356-361; b) infractiunile savirsite de judecatorii de la judecatorii si tribunale, de procurorii de la parchetele de pe linga aceste instante, precum si de notarii publici; c) infractiunile savarsite de judecatorii, procurorii si controlorii financiari ai camerelor de conturi judetene, precum si de controlorii financiari de la Curtea de Conturi; d) alte infractiuni date prin lege in competenta sa; ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotaririlor penale pronuntate in prima instanta de tribunale; ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate de tribunale in apel, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege; solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunale sau intre judecatorii si tribunale din circumscriptia sa ori intre judecatorii din circumscriptia unor tribunale diferite aflate in circumscriptia Curtii, precum si alte cazuri anume prevazute de lege. solutioneaza cererile prin care s-a solicitat extradarea sau transferul persoanelor condamnate in strainatate. f) Curtea Militara de Apel: judeca in prima instanta: a) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 155-173 si art. 356-361, savarsite de militari; b) infractiunile savirsite de judecatorii tribunalelor militare si ai tribunalelor militare teritoriale, precum si de procurorii militari de la parchetele militare de pe linga aceste instante; c) alte infractiuni date prin lege in competenta sa; ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotaririlor pronuntate in prima instanta de tribunalele militare teritoriale; ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotaririlor pronuntate de tribunalele militare teritoriale in apel, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege; solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunalele militare teritoriale sau intre tribunalele militare si tribunalele militare teritoriale ori intre tribunalele militare din raza de competenta a unor tribunale militare teritoriale diferite, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.

g) Competenta Curtii Supreme de Justitie judeca in prima instanta: a) infractiunile savirsite de senatori si deputati; b) infractiunile savarsite de membrii Guvernului; c) infractiunile savarsite de judecatorii Curtii Constitutionale, de membrii, judecatorii si procurorii Curtii de Conturi, de presedintele Consiliului Legislativ si de Avocatul Poporului; d) infractiunile savarsite de maresali, amirali, generali si chestori; e) infractiunile savirsite de sefii cultelor religioase organizate in conditiile legii si de ceilalti membri ai Inaltului Cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia; f) infractiunile savarsite de judecatorii si magistratii asistenti de la Curtea Suprema de Justitie, de judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, precum si de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante si de procurorii Parchetului National Anticoruptie; g) alte cauze date prin lege in competenta sa; ca instanta de recurs, judeca: a) recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate, in prima instanta, de curtile de apel si Curtea Militara de Apel; b) recursurile impotriva hotaririlor penale pronuntate, ca instante de apel, de curtile de apel si Curtea Militara de Apel; c) recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate, in prima instanta, de sectia penala a Curtii Supreme de Justitie, precum si alte cazuri prevazute de lege. judeca recursurile in interesul legii; solutioneaza: a) conflictele de competenta in cazurile in care Curtea Suprema de Justitie este instanta superioara comuna; b) cazurile in care cursul justitiei este intrerupt; c) cererile de stramutare; d) alte cazuri anume prevazute de lege. ACTIVITATEA IN TIMPUL EDINTEI DE JUDECATA

Dosarele care vor fi judecate vor ajunge inainte de inceperea sedintei de la arhiva la judecatori pentru a le studia inainte de inceperea sedintei de judecata; dupa aceea, grefierul ia dosarele de la judecatori si le aduce in sala de sedinta cu de ora inainte de a incepe sedinta. Grefierul le pune la dispozitia partilor spre a le studia, luandu-le inainte de intrarea completului de judecata. Grefierul anunta intrarea completului de judecata si roaga persoanele aflate in sala sa se ridice in picioare. Presedintele completului cere persoanelor sa se aseze, declarand deschisa sedinta. Presedintele completului intreaba care cauze vor fi amanate si care vor fi cazurile cu impacari. Grefierul striga cauzele indicate de parti care sufera amanari si inmaneza dosarul completului pentru judecata. Dupa aceea, grafierul striga lista in ordinea in care sunt cazurile. Dupa strigarea cauzei si apelul partilor, grafierul va face referire la obiectul cauzei si stadiul in care se afla pe scurt. Daca partile sunt prezente, se trece la judecarea cauzei prin ascultarea partilor, prin prezentarea si depunerea probelor, si toate celelalte discutii cu privire la judecata. Daca la prima strigare a unei cauze o parte nu este prezenta si prezenta ei este obligatorie, se amana cauza la a doua strigare . In cursul sedintei grefierul va consemna in caietul de note: - numarul dosarului - sustinerile orale ale partilor - masurile dispuse de instanta. Caietul de note va fi numerotat si sigilat, acesta depunandu-se la arhiva instantei. Daca instanta ramane in pronuntare, presedintele completului va anunta in sedinta ziua si ora stabilite pentru pronuntarea deliberarii. La sfarsitul sedintei, completul se ridica iar presedintele completului declara incheiata sedinta de judecata. Desfasurarea sedintei de judecata se inregistreaza cu mijloace tehnice audio. Incheierea de

10

sedinta se intocmeste de grefier in 24 de ore de la terminarea sedintei si se semneaza de presedintele completului de judecata.

ACTIVITATEA ULTERIOARA INCHEIERII DEZBATERILOR Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac de indata dupa incheierea dezbaterilor. La deliberare i-au parte numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea. Presedintele completului sau unul dintre judecatori va trece in condica de sedinta, inainte de pronuntare in sedinta publica, solutiile pronuntate. Hotararea se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului de judecata, fiind asistat de catre grefier. Hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile de la pronuntare.

LISTA DOSARELOR DIN SEDINTA LA DATA DE 10 MAI 2007 SECTIA PENAL , COMPLET DE JUDECATA : A. 4
Numr unic dosar 6844/90/2006 Materia juridic Penal Stadiu procesual Apel

Obiectul cauzei Infraciuni de evaziune fiscal (Legea nr.87/1994) Vtmare corporal din culp (art. 184 C.p.)

1484/90/2007

Penal

Apel

34/288/2007

Infraciuni privind circulaia pe drumurile publice (O.U.G. nr. 195/2002) Inelciunea (art. 215 C.p.) art. 289/291 C.p.

Penal

Apel

1005/223/200 6 1611/288/2006

Penal

Apel

Infraciuni de evaziune fiscal (Legea nr..87/1994)

Penal

Apel

Asistarea la edinele de judecat din data de 10 MAI 2007

Numr unic dosar : 6844/90/2006 Inregistrat in data de : 21.11.2006 Obiect dosar : infraciuni de evaziune fiscal (Legea nr. 87/1994) Materia juridic : Penal Stadiu procesual : Apel Pri : Sraru Ionic : Apelant Oprea V Nicolae : Apelant

11

Ministerul Finanelor Publice : Intimat Agenia Naional de Administrare Fiscal : Intimat SC Hagrom SRL prin lichidator tefnescu Vasile : Intimat SC Opnic SRL : Intimat

Datorit lipsei expertizei contabile cauza se amin pentru data de 07 iunie 2007 . Numr unic dosar : 1484/90/2007 Inregistrat in data de : 19.03.2007 Obiect dosar : vtmare corporal din culp (art. 184 C.p.) Materia juridic : Penal Stadiu procesual : Apel Pri : Idu Gheorghe : Apelant Drguinoiu Vasile Alexandru :Apelant Spitalul Municipal Bucuresti : Intimat Spitalul Clinic Prof. dr. Burghele : Intimat Spitalul nr.2 Bucuresti : Intimat Spitalul de Urgen Floreasca : Intimat Cauza se amin in vederea efecturii unei noi expertize medico-legale. Numr unic dosar : 34/288/2007 Inregistrat in data de : 26.03.2007 Obiect dosar : infraciuni privind circulaia pe drumurile publice (O.U.G. nr. 195/2002) Materia juridic : Penal Stadiu procesual : Apel Pri : Grigoroiu Savu : Apelant Instana respinge apelul declarat de inculpatul Grigoroiu Savu impotriva sentinei Judectoriei Municipiului Bucuresti in dosarul nr. 34/288/2007. Oblig pe apelant la 120 lei cheltuieli judiciare ctre stat. Cu drept de recurs in 10 zile de la pronunare. Pronunat in edin public la sediul Tribunalului Municipiului Bucuresti la data de 23 mai 2007 . Numr unic dosar : 1005/223/2006 Inregistrat in data de : 23.03.2007 Obiect dosar : inelciunea (art. 215 C.p.) art 289/291 C.p. Pri : Parchetul de pe ling Curtea de Apel Bucuresti Avram Gh. Emil : Intimat Tudor Constantin Sorin : Apelant SC Elpreco SA : Intimat Cauza se amin pentru lips de procedur cu apelantul-inculpat Tudor Constantin Sorin. Numr unic dosar : 1611/288/2006 Inregistrat la data de : 19.04.2007 Obiect dosar : infraciuni de evaziune fiscal (Legea nr. 87/1994) Materia juridic : Penal Stadiu procesual : Apel

12

Pri :

Mihai Paulic : Apelant Mihai Traian : Apelant Ministerul Finanelor Publice : Intimat Agenia Naional de Administrare Fiscal Bucureti : Intimat SC Chimetex SRL prin lichidator SC Vizal Consulting SRL : Intimat

La cererea apelantului inculpat, Mihai Traian, instana amin cauza pentru ca acesta s-i angajeze aprtor.

LISTA DOSARELOR DIN SEDINTA LA DATA DE 14 mai 2007 SECTIA PENAL, COMPLET DE JUDECATA : A. 5
Numr unic dosar 915/90/2007 989/90/2007 1365/90/2007 5882/90/2006 5/90/2003 4933/90/2006 45/241/2006 Partaj judiciar Partaj judiciar Partaj judiciar Anulare act Revendicare (art. 480 C.c.) Revendicare imobiliar Evacuare Materia juridic Civil Civil Civil Civil Civil Civil Civil Stadiu procesual Apel Apel Apel Apel Apel Apel Apel

Obiectul cauzei

Asistarea la edinele de judecat din data de 14 mai 2007

Numr unic dosar : 915/90/2007 Inregistrat in data de : 12.02.2007 Obiect dosar : partaj judiciar Materia juridic : Civil Stadiu procesual : Apel Pri : Goa Liviu : Apelant Purice Emilia Maria : Intimat Dobrin Leonora : Intimat Purice Ioan : Intimat Constantin D Dumitru : Intimat Gunter Horst Thiess : Intimat Calea de atac a fost calificat ca fiind recurs i cauza s-a amnat pentru data de 07 iunie 2007 in vederea constituirii legale a completului.

13

Numr unic dosar : 989/90/2007 Inregistrat in data de : 15.02.2007 Obiect dosar : partaj judiciar Materia juridic : Civil Stadiu procesual : Apel Pri : Nicula N Nicolae : Apelant Nicula Constantin : Intimat Nicula Ionel : Intimat Nicula Maria : Intimat s-a calificat calea de atac ca fiind recurs i, in vederea constituirii legale a completului, s-a amnat judecarea cauzei la data de 07 iunie 2007. Numr unic dosar : 1365/90/2007 Inregistrat in data de : 12.03.2007 Obiect dosar : partaj judiciar Materia juridic : Civil Stadiu procesual : Apel Pri : Florescu Victoria : Apelant Nica Floarea : Intimat Intimata Nica Floarea a depus intmpinare iar apelanta a cerut un nou termen pentru a lua cunotin de coninutul intmpinrii depuse. Termen, 15 iunie 2007. Numr unic dosar : 5882/90/2006 Inregistrat in data de : 16.10.2006 Obiect dosar : anulare act Materia juridic : Civil Stadiu procesual : Apel Pri Diaconu Petric reprezentat de Diaconu Nicolae : Apelant Comisia local de aplicare a Legii 18/1991 : Intimat Comisia judeean pentru aplicarea Legii 18/1991 : Intimat Ene Laura : Intimat Avind in vedere c apelantul Diaconu Petric nu i-a indeplinit obligaia de plat a onorariului ctre expert, in sum de 800 lei, in temeiul art. 155 pct. 1 C.p.p., cauza se suspend. Numr unic dosar : 5/90/2003 Inregistrat in data de : 30.05.2003 Obiect dosar : revendicare (art. 480 C.c.) Materia juridic : Civil Stadiu procesual : Apel Pri : Grejdan Nicolae : Apelant Crstea Elena : Intimat Horumbete Ecaterina : Intimat Popa Maria : Intimat Comisia local de aplicare a Legii 18/1991 : Intimat

14

Comisia judeean de aplicare a Legii 18/1991 : Intimat

In aceast cauz pronunarea a fost aminat pentru data de 25 mai 2007, pentru a da posibilitatea prilor s depun concluzii scrise. Numr unic dosar : 4933/90/2006 Inregistrat in data de : 16.08.2006 Obiect dosar : revendicare imobiliar Materia juridic : Civil Stadiu procesual : Apel Pri : Popescu Eugen : Apelant Tudor Adrian : Intimat Tudor Maria : Intimat Barbu Daniela : Intimat Datorit lipsei raportului de expertiz, cauza se amin pentru data de 15 iunie 2007. Numr unic dosar : 45/241/2006 Inregistrat in data de : 11.04.2007 Obiect dosar : evacuare Materia juridic : Civil Stadiu procesual : Apel Pri : Consiliul Local al sectorului 4, Bucuresti : Apelant Cabinetul medical individual dr. Ciobanu Daniela :Intimat Apelul declarat de Consiliul Local al sectorului 4, Bucuresti impotriva dr. Ciobanu Daniela, este anulat ca netimbrat. Definitiv . Cu recurs.

LISTA DOSARELOR DIN SEDINTA LA DATA DE 16 mai 2007 SECTIA PENAL, COMPLET DE JUDECATA : A. 3
Numr unic dosar 20/90/2005 777/241/2006 902/241/2006 5991/90/2006 Materia juridic Civil Civil Civil Minori i familie Minori familie Stadiu procesual Apel Apel Apel Apel

Obiectul cauzei Partaj succesoral (art.728 C.c.) Grniuire Evacuare Partaj bunuri comune

304/90/2007

Partaj bunuri comune

Apel

15

1080/90/200 7 1230/90/2007

Pensie intreinere

Minori i familie Civil

Recurs

Partaj judiciar

Apel

1418/90/2007

Evacuare Casare cu rejudecare

Civil

Apel

1462/90/2007

Anulare act

Civil

Apel

1625/90/2007

Aciune in constatare

Civil

Apel

Asistarea la edinele de judecat din data de 16 mai 2007

Numr unic dosar : 20/90/2005 Inregistrat in data de : 03.01.2005 Obiect dosar : partaj succesoral (art.728 C.c.) Materia juridic : Civil Stadiu procesual : apel Pri : Badi Elena :Apelant Roianu Ioana :Apelant Tnasie Maria-prin procurator Tnasie Constantin :Apelant Bordincel I. Ion :Apelant Aniescu Brindua :Apelant Srdrescu Paraschiva :Apelant Apostol Elisabeta :Apelant Bordincel Pelaghia :Apelant Bordincel C. Ion :Apelant Cumpnau Lucreia :Apelant Svulescu Despina :Apelant Bordincel Elisabeta :Apelant Bordincel Bogdan :Apelant Bordincel Ana Maria :Apelant Dumitracu Carmen :Intimat Moa Constantin :Intimat Este recuzat expertul, de ctre apelani, pe motiv de incompatibilitate. Expertul va fi anunat despre aceast cerere de recuzare care urmeaz s fie pus in discuie la urmtorul termen. Se cere prilor s prezinte cereri prin care solicit expertului s stabileasc variante de lotizare. Se amin cauza la data de 7 iunie 2007 in vederea administrrii probelor cu expertize tehnice. Numr unic dosar :777/241/2006 Inregistrat in data de :04.04.2007 Obiect dosar :Grniuire Materia juridic :Civil

16

Stadiu procesual :Apel Pri : Ptracu Claudiu :Apelant Ionescu Ctlin :Apelant Pavelescu Mihai :Intimat Pavelescu Ioana :Intimat Se admit cererile prilor care solicit acordarea unui termen in vederea angajrii de aprtori. Termen 07 iunie 2007. Numr unic dosar :902/241/2006 Inregistrat in data de :11.04.2007 Obiect dosar :Evacuare Materia juridic :Civil Stadiu procesual :Apel Pri : Tiripoi Maria :Intimat Tiripoi Cornel Alexandru :Apelant Tiripoi Eugen :Intimat Apelul declarat de prtul Tiripoi Cornel Alexandru este anulat pentru netimbrare. Definitiv. Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare. Numr unic dosar :5991/90/2006 Inregistrat in data de :19.10.2006 Obiect dosar :Partaj bunuri comune Materia juridic :Minori i familie Stadiu procesual :Apel Pri : Brebenic Nicolae :Apelant Mitran Stelua Olimpia :Intimat Mitran Marin :Intimat Mitran Silvia :Intimat Se cere avocatului prii reclamante s depun calcule in care s fie avui in vedere noii coeficieni. Tribunalul dispune ca expertul s fac propuneri de lotizare cu privire la apelani in care sa fie avute in vedere trei variante de lotizare. Se amin soluionarea cauzei la data de 7 iunie 2007, pentru intocmirea expertizei de lotizare. Numr unic dosar :1080/90/2007 Inregistrat in data de :20.02.2007 Obiect dosar :Pensie de intreinere Materia juridic : Minori i familie Stadiu procesual : Recurs Pri : Hinzu Lucian Nicolae :Recurent Andronache Elena Daniela :Intimat Reclamantul, Andronache Elena Daniela solicit acordarea unui termen pentru depunerea de inscrisuri privind situaia minorului. Tribunalul admite probele cu inscrisuri privind situaia minorului pentru ambele pri. Se admite i proba cu martori pentru ambele pri, martori care vor fi nominalizai prin list care va fi depus in trei zile, sub sanciunea decderii.

17

Termen 24 mai 2007.

LISTA DOSARELOR DIN SEDINTA LA DATA DE 18 mai 2007 SECTIA PENAL, COMPLET DE JUDECATA : A. 3
Numr unic dosar 7293/90/2006 7311/90/2006 7501/90/2006 442/223/2006 606/241/2006 124/90/2007 238/90/2007 266/90/2007 823/90/2007 994/90/2007 1089/90/2007 1364/90/2007 1370/90/2007 1401/90/2007 Materia juridic Minori i familie Minori i familie Minori i familie Civil Minoti i familie Civil Minori i familie Civil Minori i familie Minori i familie Civil Minori i familie Minori i familie Minori i familie Stadiu procesual Recurs Apel Apel Recurs Apel Apel Apel Apel Apel

Obiectul cauzei Partaj bunuri comune Partaj bunuri comune Divor Contestaie la executare Divor Anulare act Divor Obligaia de a face Divor Divor Anulare act Partaj bunuri comune Divor Divor

Apel Apel Apel Apel Apel

18

Asistarea la edinele de judecat din data de 18 mai 2007

Numr unic dosar :823/90/2007 Inregistrat in data de :08.02.2007 Obiect dosar : divor Materia juridic :Minori i familie Stadiu procesual :Apel Pri : Btiosu Anioara Gabriela :Apelant Btiosu Marin :Intimat Primria Drgani :Intimat Apelanta reclamant formuleaz, prin aprtor, o cerere prin care solicit aminarea judecrii cauzei pentru a lua cunotin de coninutul inscrisurilor care s-au depus la acest termen, cerere care este admis de ctre instan. Se amin judecarea cauzei la data de 8 iunie 2007. Numr unic dosar :238/90/2007 Inregistrat in data de :10.01.2007 Obiect dosar :divor Materia juridic :Minori i familie Stadiu procesual :Apel Pri : Vlad Ioana :Apelant Vlad Claudiu Valerian :Apelant Prtul face o cerere prin care arat c suma de 839 lei reprezentind cheltuieli de judecat nu a fost corect calculat. Instana admite cererea i reduce cheltuielile la 700 lei, completind astfel dispoziiile deciziei civile 71/A/MIF din 16.03.2007. Definitiv. Cu drept de recurs in termen de 30 de zile de la comunicare. Pronunat in edin public la data de 18 mai 2007 la sediul Tribunalului Municipiului Bucuresti. Numr unic dosar :7501/90/2006 Inregistrat in data de :21.12.2006 Obiect dosar :divor Materia juridic :Minori i familie Stadiu procesual :Apel Pri : Blan Ramona Ecaterina :Apelant Blan Marius :Apelant Autoritatea Tutelar din cadrul Primriei Sectorului 5 Judecarea cauzei este aminat pentru data de 22 iunie 2007. Se va emite adres ctre apelantul prt Blan Marius, prin care este solicitat s se prezinte pentru a-i preciza poziia cu privire la cererea de apel. Se vor cita la domiciliu prile care nu au termen in cunotin. Numr unic dosar :1401/90/2007 Inregistrat in data de :12.03.2007 Obiect dosar :divor

19

Materia juridic :Minori i familie Stadiu procesual :Apel Pri : Cioangher Dorina :Apelant Cioangher Ion :Intimat Aprtorul apelantei prte, Ciongher Dorina, formuleaz cerere prin care solicit aminarea judecrii cauzei deoarece nu se poate prezenta. Judecarea cauzei este aminat pentru data de 29 mai 2007, dat la care prile care au termen in cunotin nu vor mai fi citate. Pronunat in edin public la data de 18 mai 2007 la sediul Tribunalului Municipiului Bucuresti. Numr unic dosar :994/90/2007 Inregistrat in data de :15.02.2007 Obiect dosar : divor Materia juridic : Minori i familie Stadiu procesual : Apel Pri : Ciofc Nicolae Drago : Apelant Ciofc Elena : Intimat Stnciulescu Puna : Martor Judecarea cauzei se amin la data de 25 mai 2007. Pin la aceast datse va emite adres ctre Srguina SCM pentru a comunica veniturile nete obinute de Ciofc Elena pe ultimele 6 luni, anterior introducerii aciunii i veniturile actuale ale acesteia. Instana incuviineaz audierea minorului in prezena celor doi prini, pentru a se putea face o evaluare a strii copilului i a capacitii lui de comunicare proprie vrstei. Pronunat in edin public la data de 11 mai 2007, la sediul Tribunalului Municipiului Bucuresti. ,,Este in interesul tuturora nu numai s nu se svreasc infraciuni, dar i ca ele s fie tot mai rare in raport cu mrimea rului pe care il pricinuiesc societii. Deci obstacolele care ii fac pe oameni s dea inapoi la svrirea infraciunilor trbuie s fie cu att mai puternice cu ct sunt acestea mai potrivnice binelui public i cu ct sunt mai puternice indemnurile care ii imping ctre ele. Ca atare, trebuie s existe o proporie intre infraciuni i pedepse. . Este cu neputin s se preintmpine toate faptele rele la care d natere fierberea universal a pasiunilor umane. Ele sporesc in raport compus cu populaia i cu incruciarea intereselor individuale, care nu pot fi dirijate in mod geometric inspre folosul obtesc 1.

Cesare Beccaria Despre Infraciuni i Pedepse - cap.XXIII Proporie ntre Infraciuni i Pedepse

20